Sunteți pe pagina 1din 115

1 AUGUST 1944

MONOGRAFIA
JUDEŢULUI DOLJ
C U O P R E F A Ţ Ă D E D-L
G E N E R A L I O A N N. P E T R E S C U
PREFECTUL JUDEŢULUI D O LJ

TIPĂRITĂ SUB Î N G R I J I R E A D-LUI


Dr. C . S . N I C O L Ă E S O U - P L O P Ş O R
------ o ------

IZVOARE ISTORICE
V O L U M U L I
• PARTEA l-a

DOCUMENTE

APARE IN

O L T E N I A
DOCUMENTE « C E R C E T Ă R I » C U L E G E R I
O R G A N A L IN STITUTULUI D t IS T O R IE NAŢIONALA.

REQIONALA CRAIOVA

CTR A I O V A
„ O L T E N I A "
D O CUMENTE ~ CERCETÂRI ~ CULEGERI

C A R T E A V- a
PAKTEA l-a

O R G A N A L IN S T IT U T U L U I D E IS T O R IE N A Ţ IO N A L Ă ,
R E G IO N A L A C RA IO VA
R ev ista înscrisă în re g istru l p u b lic a ţiu n ilo r pe rio d ic e al T rib . Dolj
Ia Nr. 1/940 şi a u to riz a tă d e C E N Z U R A MILITARĂ, S erviciul C entra), cu
N r. 370 d in 21 Iu n ie 1940.
T rei fascicole a 64 p ag in i a lc ă tu e s c o carte, c a re v a a v e a copertă,
ta b lă d e m a te rii şi indice.

R e d a c ţ ia şl A d m in istra ţia : A R H IV EL E S T A T U L U I
D ire c ţiu n e a R eg io n ală Craiova.
D irector, Dr. C. S. N IC O L Ă E S C U -P L O P Ş O R
S e c r e t a r d e R ed acţie, P r. D. BĂLAŞA
Casier, M aria P etrescu

C o lab oratori:
B a /a şa , P reot D., C ra io v a ; Bă/aşa, Pr. Ion, C raio v a ; Bărcăcită.
ro f. AL, T u r n u - S e v e r in ; Câncea, Io a n V., A rh iv a r a ju to r la A rh iv e le
M atu lu i d in C ra io v a ; C iauşanu, P reo t G. F„ C ra io v a ; Costescu, P ro f. C.
C ra io v a ; D ineu/eseu, P rof. N. G., fost D ire c to r al A rh iv e lo r S ta tu lu i din
C raio v a; Firulescu, P reo t /., C o rn u D o lj; Iliesca, O ctavian O., C raio v a ;
M ăndroceanu, A rh iv a r p rincipal la A rh iv e le S ta tu lu i d in C ra io v a ; M aSilescu,
P reo t Ioan S „ A m ă ră ş ti-R o m a n a ţi; M etzulescu, Dr. Aurel, C raio v a;
Necla, P rof. Ioa n M., B u c u re şti; N icolăescu-P lopşor, Dr. C. S., D irectorul
A rh iv elo r S ta tu lu i d in C r a i o v a ; P aleologu, V. G., C orlate D o lj; Petrescu,
M aria /., A rh iv a r la A rh iv e le S ta tu lu i d in C ra io v a ; P opescu-C ilieni, P r 1 ’■
S tă n ică , P reo t C onstantin, O ro d e l Dolj; Şucu Ion, A rh iv a r A rh iv ele S ta ­
tului, B u c u r e ş t i ; V incenz, A rh itect A., Craiova.

A b o n a m e n tu l la c a r te a V -a e s te d e lei 500
MONOGRAFIA
JUDEŢULUI DOLJ

PREFAŢA
DOMNULUI

GENERAL 10A N N. PETRESCU


PREFECTUL JUDEŢULUI DOLJ

C R A I O V A
19 4 4
„ O L T E N I A "
D O C U M E N T E - C E R C E T Ă R I - CULEGERI

C A R T E A V-a *
PREFAŢA

O R G A N A L IN S T IT U T U L U I D E IS T O R IE N A Ţ IO N A L A ,"'
R E G IO N A L A C R A IO V A
R ev istă înscrisă în reg istru l p u b lic a ţiu n ilo r p erio d ic e al T rib. Dolj
la N r 1/940 şi a u to riz a tă d e C E N Z U R A M ILITA RĂ, S erv ic iu l C en tral, cu
Nr. 370 d in 24 Iu n ie 1940.
T re i fascicole a 64 p ag in i a lc ă tu e s c o carte, c a re v a a v e a copertă,
ta b lă d e m a te rii şi indice.

R e d a c ţ i a ş l A d m i n i s t r a ţ i a : A R H IV E L E S T A T U L U I
D ire c ţiu n e a R e g io n a lă Craiova.
D irecto r, Dr. C. S. N IC O L Â E S C U -P L O P Ş O R
S e c r e t a r d e R edacţie, P r. D. BĂ LAŞA
C asier, Maria P e tre sc u

C o la b o ra to ri:
B ă/aşa, P reot D., C ra io v a ; B ătaşa, Pr. Ion, C ra io v a ; B ârcăcltă,
P ro f. AL, T u rn u -S e v e r in ; Căncea, Io a n V., A rh iv a r a ju to r la A rh iv ele
S ta tu lu i d in C ra io v a ; C iauşanu, P reot G. F., C r a i o v a ; Costescu, P ro f. C .I.,
C raio v a ; Dinculescu, P ro f. N. G., fost D ire c to r a l A rh iv elo r S ta tu lu i d in
C raio v a ; F irulescu, P reo t I., C o rn u D o lj; Iliescu, O ctavian O., C raio v a ;
M ândroceanu , A rh iv a r p rincipal la A rh iv e le S ta tu lu i din C ra io v a ; M azilescu,
P reo t Io an S., A m ă răşti-R o m a n a ţi; M etsu/escu, Dr. Aurel, C raio v a ;
N eda, P rof. Ioan M„ B u c u re şti; N icotăescu-P Iopşor, Dr. C. S., D irectorul
A rh iv elo r S ta tu lu i d in C r a i o v a ; P ateologu, V. G., C orlate D o lj; P etrescu,
M aria /., A rh iv a r la A rh iv e le S ta tu lu i d in C ra io v a ; Popescu-CU ieni, P r .I .;
S tănică, P reo t C onstantin, O ro d el D o lj; Ş ucu Ion, A rh iv a r A rh iv e le S ta ­
tului, B u c u r e ş t i; Vincenz, A rhitect A., Craiova.

A b o n a m e n tu l la c a r te a V -a e s te d e lei 500
P R E F A Ţ Ă

D isp o ziţiu n ile Ministerului A facerilor Interne, d e a s e în ­


tocmi d e către P refecturile de ju d e ţ, c â t e o m o n o g r a fie a ju­
deţului r e sp e c tiv , au fost c o m u n ic a te cu ordinul circular nr.
11374 din 18 D e c e m b r ie 1942.
în ţ e le g â n d im portanta c o v â r ş it o a r e a a c e s t e i o p e r e , c h e ­
mată s ă în f ă ţ iş e z e c e lo r d e azi, c a şi c e lo r d e m â in e păm ântul
şi sufletul r o m â n e s c , din a c e s t com p a r tim e n t adm in istrativ al
Olteniei, cu t o a t e o rând uielile v e c h i şi noui, şi sub t o a t e as.
p ectele , s’a c o n s a c r a t a c e s t e i lucrări to a t ă grija şi to a t ă stră­
dania c a e a s ă a ib ă în lim ita posibilităţilor vrem urilor p e care
le trăim, o c â t m ai m are v a lo a r e ştiinţifică şi d ocu m e n ta r ă .
Pentru a d u c e la bun sfârşit o a s e m e n e a lucrare care
cere o t e m e in ic ă c u n o a ş te r e a d iferitelor ch estiu n i şi prob lem e
ce tr e b u e s c d e s l e g a t e , în aintaşu l m e u regretatul P r e fe c t C olo­
nel P a v e l F lorescu , a în cred in ţat în tocm ire a a c e s t e i m onografii
unui inim os şi erudit a r h e o lo g şi istoric D-l D r. C. .S. N ic o la -
e sc u -P lo p ş o r , D irecto r al A rh ivelor Statului, al Institutului de
Istorie N a ţio n a lă şi al M uzeului R e g io n a l al O lteniei din Cra-
iova, a cărui p a siu n e pentru c e r c e t a r e a p ăm â n tu lu i aşezărilor
şi vieţii o lte n e şti din trecut şi a stă zi, e s t e în d e o b ş t e c u n o s c u tă .
La v e n ir e a n o a stră în fruntea judeţului Dol/'iu, am acord at
mai departe D-lui D r. C .S . N ic o la e s c u - P /o p ş o r , în c r e d e r e a avu tă.
D -s a , c o n ş t iin c io s s e c o n d a t d e p erson alu l biroului nostru
de cultură şi p r o p a g a n d ă , s ’a d e v o t a t cu to a tă in im a a c e s t e i
lucrări, n e p r e c u p e ţin d tim pul şi od ih n a , d e a c e e a c r e d e m c ă
m onografi# judeţului D o ljiu , v a c o r e s p u n d e sc op u lu i urmărit,
ca şi în drum ărilor d a te.
A c e a s t ă lucrare alc ă tu ită în scurtu l in terval de timp în
care a fo s t c eru tă , a cuprins în prima ei r e d a c ta r e z e c e v o ­
lume d e c â t e 2 5 0 d e pagini, în to c m ite în form atul Buletinului
Ministerului A fa cer ilo r Interne, a v â n d o prezentare c u rată şi V e c h ile s a t e D o lje n e au un sb u ciu m a t trecut în c e ia c e
e s te tic ă . p r iv e ş te e v o lu ţia proprietăţii. întăririle d o m n e şti către boeri
Cu raportul Nr. 1501 din 2 3 Martie 1943, a fost înaintată m o şn e n i şi m ănăstiri, cum părăturile şi hrăpirile, hotărniciile şi
Ministerului A facerilor Interne Oficiul d e Studii, D o c u m e n ta r e pricinile de ju d e c a tă , au o c o v â r şito a r e im portanţă istorică.
şi S tatistică. A c e s t e d o c u m e n te istorice p r e z e n ta te d e d a ta a c e a s t a
Cum du pă p r e z e n ta r e a m o n o g ra fiei, a c e la ş i D ep a r ta m e n t
în ordine c r o n o lo g ic ă p e domnii, n e arată e v o lu ţ ia teritorială
prin ordinul Nr. 110.090 din 12 Aprilie U>43, n e -a cerut ca a judeţului şi frăm ântatul să u trecut.
p ână la d a ta d e 1 Iunie 1943, m on o g r a fia s ă fie în tocm ită şi
D a c ă a c e a s t ă op eră d e c u le g e r e şi rânduire a docum entelor
trimisă în trei e x e m p la r e , prin raportul nostrli Nr. 1501 din istorice, ar c ontinua, s ’ar p u t e a a lcătui cu v r e m e a o a d e v ă r a tă
Maiu 1943, am cerut faţă d e proporţiile m on ografiei a ni se arhivă istorică ju d e ţe a n ă , în c a r e fieca re c e r c e tă to r ar p u tea
a c o r d a un ter m e n nelim itat pentru p rezen tarea ei, urm ând ca, afla cu uşurinţă m aterialul istoric d e c a r e ar a v e a n e v o e în
cu a c e s t prilej m aterialul s ă fie c o m p le c t a t şi a ş e z a t într’o cer c e tă rile s a le , fie de ordin m o n o g r a fic pe sa te , fie de sin te z ă
n o u ă ordine. asupra istoriei n a ţio n a le r e g io n a le .
Prin ordinul Nr. 110.090 din 18 Maiu 1943 s e r e c u n o a ş te
D o c u m e n te privitoare la păm ântul şi locuitorii D olju lu i,
că, „M o n o g ra fia J u d e ţu lu i D o l j e s t e o lucrare e x c e p ţio n a lă ,
sunt foarte m u l t e ; lista lor e s t e în to cm ită c u n o s c â n d u -s e in­
c o n c e p u t ă du pă un plan v a s t şi c a atare nu i s e p o a te aplica stituţiile şi p e r s o a n e le c a r e le au în păstrare.
ordinul cu c a racter g e n e r a l din 12 A p r ilie ”, lă s â n d u -n e to a t ă C u le g e r e a şi rânduirea lor reprezintă o m u n c ă d e pasiu n e
latitu dinea în c e ia c e p r iv e şte regru p area materialului într’o şi sp e c ia lita te .
n o u ă ordine, în b o g ă ţire a lui, p r ec u m şi în c e ia c e p r iv e ş te p e ­ In a c e s t e vrem uri însă, treb u e s ă n e m ulţum im cu cât
rio a d a d e timp pe care o r e c la m ă o lucrare te m e in ic ă de s ’a făcut, nu cu c â t s ’ar dori a s e fa c e , d e o a r e c e arhivele
proporţiile m o n ografiei în tocm ite. fiind p u s e la a d ă p o s t s a u e v a c u a t e , o c e r c e t a r e a a c e sto r a
S ’a pornit d e c i la lucru cu a c e ia ş i râvnă, sporindu-se e s t e o im posibilitate.
num ărul d o c u m e n te lo r istorice p rivitoare la trecutul satelor Pentru c a a c e a s t ă lucrare s ă nu răm âie în c h isă în s e r ta ­
d o ljen e, în b o g ă ţin d u -se c o le c ţia d e folklor şi transcriindu-se rele Ministerului ş i a le Prefecturii, am hotărât tipărirea ei, spre
p r e ţio a s a c a ta g r a fie a Doljiului din 1831. a pune m aterialul d o c u m e n ta r a d u n a t p â n ă în prezen t, Ia în­
In n o u a form ă în c a re s ’a în to cm it m on o g r a fia judeţului d e m â n a tuturor iubitorilor a c e s tu i co lţ d e ţară.
D o ljiu , cup rind e în m an uscris dactilografiat 15 v o lu m e a c â te In a c e s t s c o p am în cred in ţa t e d ita r e a a c e s t e i lucrări In­
2 0 0 pagini fiecare, dintre ca re prim ele d o u ă de consideraţiuni stitutului d e Istorie N a ţio n a lă din Craiova, c a r e e d it e a z ă şi
g e n e r a le p rivitoare la g e o g r a fie , g e o l o g i e , p a le o n t o lo g ie , a rh e­ revista d e ce r c e tă ri Isto rice O lten ia.
o lo g ie , istorie, e tn o g ra fie , d em o g r a fie , agricultură, com e r ţ, in­ Faţă de timpurile e x c e p ţ io n a le prin c a r e tr e c e m , am ho­
dustrie, b ise r ic ă , şc o a lă , e t c . ; z e c e v o lu m e d e d o c u m e n te is ­ tărât s ă s e d e a im ed ia t la tipar m aterialul m o n o g r a fic definitiv
to rice g r u p a te a lfa b etic şi c r o n o lo g ic p e s a t e , şi trei v o lu m e pus la pu n ct şi s ă apa ră în fa s c ic o le s ă p tă m â n a le d e c â t e 64
de folklor, afară d e v o lu m in o a s a sta tistic ă . pagini, în revista O lte n ia . A c e a s t a , sprijinită prin a b o n a m e n t e , v a
D e ş i am fi dorit, timpul totu şi nu n e - a perm is s ă s e com - cuprinde numai m aterial m o n o g r a fic pentru D o ljiu , e x p e d iin d u -s e
p le c t e z e prim ele d ouă v o lu m e , c a r e a u ră m a s în m anuscris în tuturor autorităţilor şi p e r s o a n e lo r care d o r e s c s ă susţină
prima lor red a cta r e. a c e a s t ă operă.
N e aflăm fără în d o ia lă în faţa unor b o g a t e is v o a r e de A pariţia unei lucrări în fa s c ic o le pe b a z ă d e a b o n a m e n te
m a teria l d o c u m en ta r m on ografic şi c u t o a t e a c e a s t e a după p ă ­ nu e s t e o nou tate. M onografia oraşului Iaşi a lui N. A. B o g d a n ,
rer e a D-lui D r. C. S. N ic o la e s c u -P lo p ş o r , c e ia c e s ’a lucrat Istoria Critică şi A rhiva Istorică a Rom ânilor a le învăţatului
p â nă a c u m e s t e doar un m o d e s t început. B. P. H a ş d e u , au apărut în fa s c ic o le , care m ai târziu au fost
'e g a t e în v o lu m e .
In felul a c e s t a dorim c a m on o g r a fia judeţului D o ljiu , să
s t â r n e a s c ă treptat, trep tat un mai m are in te r e s în lu m e a doi-
j e a n ă p e c a re o rugăm a s e m n a la autorului t o a t e lipsurile,
d â nd u-i în a c e la ş i timp s u g e s tii şi co la b o r â n d la îm b o g ă ţir e a
m a teria lelo r m o n o g r a fic e c e u r m ea ză a v e d e a lum ina tiparului.
F a ţă d e r e c e n ta scu m p ire a hârtiei am a p r o b a t c a for- ,<
m atul fa s c ic o le lo r s ă fie c e l al r e v is te i O lte n ia , urmând c a
lu c r a r e a în tr e a g ă s ă cu prin dă în c e l puţin 2 0 0 0 d e pagini a p roap e
în tr e g m aterialul c u le s pentru m o n o g r a fie în c e l e 15 v o lu m e
m a n u sc r ise .
P entru d u c e r e a la bun sfârşit a a c e s t e i lucrări, am aprobat
c a D irectorul Institutului d e Istorie N a ţio n a lă din Craiova, care
în a c e la ş i tim p e s t e şi autorul a c e s t e i m on ografii, s ă -ş i ia în­
tr e a g a sa r c in ă şi r ă sp u n d e r e a tipărirei, îngrijind d e p u n erea
la p u n ct a în tregului m aterial m o n o g r a fic în v e d e r e a tiparului,
p ro cu ra rea h ârtiei şi clişeelor, plata tiparului, a colaboratorilor,
corectură, e x p e d iţ ie şi e m it e r e a a ctelo r ju s tific a tiv e c ă tr e a u to ­
rităţile în su b ord in e c a r e s ’au a b o n a t la a c e a s t ă m o n o g r a fie .
î n c e p e m dar, c u tipărirea d o c u m e n te lo r istorice, d e m o ­
g r a fic e şi c u folk lo ru l.'
D o c u m e n t e le isto r ic e v o r a p a r e în ord in e c r o n o lo g ic ă , pe
dom nii, trei f a s c ic o le d e c â t e 6 4 d e pagini, a lc ă tu in d un volum .
La sfârşitul tipăririi v o lu m e lo r d e d o c u m e n te s e v a da o tablă
d e m aterii, un in d ice g e n e r a l d e locuri, o a m e n i, lucruri şi c u ­
v in te rare, ca re v a înlesni c e r cetă to r ilo r şi cititorilor o mai
u ş o a r ă o r ien tare în cuprinsul a c e s t o r d o c u m e n te .
Ca m aterial d em o g r a fic s e v a da la tipar întâi sta tis tic a
din 1831, c a r e cu prin de b o g a t e informaţiuni istorice, e tn o g r a ­
fice, d e m o g r a fic e şi m e ta n a s ta s ic e .
La fel, trei f a s c ic o le v o r a lc ă tu i un volu m . Şi c u m a c e a s t ă
sta tistic ă e s t e d estu l d e v o lu m in o a să , la sfârşitul v o lu m e lo r s e
v a da o ta b lă d e m aterie şi un indice.
Folklorului i s e v o r c o n s a c r a c e l puţin d o u ă v o lu m e c u ­
prinzând b a la d e le , d o in e le , ghicitorile, încurcăturile d e j i m b ă ,
c r e d in ţe le , p o v e ş t ile , s n o a v e l e şi a lte le , c u le s e în cuprinsul
judeţului D o lj.
T rep tat, c u p u n e r e a la punct, v o r ap are ş i c a p ito le le de
sin te z ă asupra D o t/itilu i. Cum m u lte din e le s e v o r sprijini în
parte şi p e is v o a r e le istorice, d e m o g r a f ic e şi folkloristice, se
lă m u r e ş te d e c e a c e s t e a , c a r e su n t a n e x e ale m o n o g r a fie i, se
da u Ia tipar în a in te a c elorlalte.
M ONOGRAFIA J U D E Ţ U L U I DOLJ

T IP Ă R IT Ă s u b î n g r i j i r e a

D-LUI DR. C. S. N ICOLĂESCU-PLOPŞOR


D irectorul A rh iv e lo r S ta tu lu i, al In s titu tu lu i d e Is to rie N aţio n ală
şi al M u zeu lu i R eg io n al a l O lte n ie i d in C raiova

SECRETAR DE R ED A C Ţ IE

P r. D. B Â L A Ş A

Monografia judeţului Dolj, v a cuprinde circa 2 0 0 0 pagini şi


v a apare săptămlnal c u începere dela 1 A u gu st 1944, în fascicole
de câte 6 4 pagini.
Abonam entul la această m onografie este de lei 5.000.
Doritorii se v o r adresa Ia Administraţia M onografiei, A rh i.
vele Statului, Craiova.

A P E L

Rugăm pe toţi cititorii noştrţi a ne semnala toate lipsurile,


dîndu.ne în acelaş timp sugestii şi colaborînd la înbogă{irea
materialelor m onografice d e tot felul c e urmează â ved ea lumina
tiparului sau a fi folosite în redactarea M onografiei.
Astfel rugăm a ni se trimite toate informaţiunile privitoare
la numirile d e locuri şi oam eni pom enite în d ocum ente, statistică
şi folklor.
Rugăm apoi a ni se semnala locurile şi aşezările istorice şi
arheologice, trimitîndu«ni«se d o cu m en te istorice, hotărnicii, planuri
de moşii, leg en d e, amintiri, tradiţii, culegeri de folklor şi ori ce
fel de date privind pămîntul şi locuitorii Doljului.
C ei c e doresc a colabora la culegerea datelor necesare
întocmirei acestei monografii, sunt rugaţi a intra direct în cores»
pondenjă cu noi, spre a li se trimite chestionare c e urmează a fi
com plectate c u datele cerute.
întreaga corespondentă, v a fi îndrumată pe adresa D Ju i Dr.
C. S. Nicolăescu«Plopşor, A r h iv e le Statului, C raiova.
DOMNIA LUI RADU N E G R U V O EV O D
(IV A N C U , T IH O M IR , T U G O M IR ,
T O C O M E R IU S)
1290 — 1315
1.
F ără loc, 1292 (6800).
Radu N egru Voevod, întăreşte m ânăstirei Tism ana,
satul Comani.
tjxistenţa acestui d o c u m e n t este adeverită d e Alexandru
voevod în 1576, Aprilie 28, de Şerban v o e v o d Cantacuzino la 1681
Mai 8 şi de A ntonie Caliarh, ban al C raiovei la 1742 Iulie 4.
Zice Alexandru v o e v o d : „pentrucă acest d e mai sus numit sat
Comani, a fost de m oştenire mănăstirii şi întărire încă din zilele
răposatului N eg r u “.
Citim în hrisovul lui Şerban Cantacuzino : „pentrucă acest
sat Comani este al sfintei mănăstiri direaptă şi bătrână m o ş ie de
strămoşie, dată şi adausă sfintei mănăstiri Tismanii, de răposatul
bătrânul Radu N eg r u v o e v o d , precum am văziut dom nia mea şi
hrisovul Radului N egru v o e v o d , văleat 6 8 0 0 de danie şi de
miluitură“. *' '
Iar în cartea de judecată a marelui ban al C raiovei Antonie
Caliarh citim î „pentrucă acest sat C om ani este al sfintei mănă­
stiri veche şi dreaptă m oşie dată danie la sfânta mănăstire, de
răposatul bătrânul Radu N egru v o e v o d , după c u m arată hrisovul
Radului Negru v o e v o d dela leat 6800 de danie şi d e miluitură".
Deşi Ştefulescu c r ed e că „Negru v o d ă e confundat c u Radu Ba-
sarab cel istoric, contopinduase ambii într’un dom n pela 1292“,
suntem înclinaţi a c r ed e în existenţa acestui d o cu m en t, de oarece
mănăstirea Tismana era socotită cea mai v e c h e din toată ţara,
având Întăriri dela întemeiere.
Astfel Mircea v o d ă C iobanul la 1547 Iunie 6 s c r ie : „am
căutat şi am citit d o m n ia m ea cărţile întâilor şi bătrânilor . . .
domni . . . şi am aflat d om n ia mea că au fost bătrâne şi drepte
moşii şi bucate sfintei mănăstirii şi moşteniri dela întemeierea
Ţării Româneşti".
Iar M ihnea V o d ă la 1590 Iunie 9 s p u n e : „că este sfânta
m ănăstire Tismana cea mai bătrână din toate mănăstirile din ţara
dom niei m e le “.
A cea stă afirmaţie o găsim şi în docum entul lui Mihail Ra«
coviţă v o d ă din 1743 Febr. 6 : „această mănăstire fiind mai în»
tâiu d e toate celelalte mănăstiri zidită şi cea mai v e a c h e în ţara
d om n iei m eale“.
A p o i Constantin Racoviţă v o e v o d , Mihail Şuţu şi A le x a n .
dru Moruzi spun acelaşi lucru. DOM NIA LUI VLADISLAV
U n docum ent purtând aceiaşi dată 6800 adecă 1292 este
atestat de alte docum ente posterioare, privitoare Ia C âm pulung. (V L A IC U , L A IC O )
Matei Basarab în 1636 Aprilie 12, Mihnea v o d ă în 1659 şi 1364 N oem vrie 16 — 1377
G h e o r g h e D u c a în 1682, am intesc un h riso v al lui Radu N eg r u
v o e v o d din anul 6800 (1292). 1.
„Pentrucă am văzut dom nia mea, zice Matei Basarab, m u lte Fără loc şi dată.
hrisoave bătrâne şi vec h i, făcute tot pentru aşezământul o r a şu lu i:
Intâiu h riso v u l strămoşului dom niei mele, prea luminatul şi bla» V ladislav voevod dărueşte m ă n ă stirii Vodifa, ri­
g o cestiv u l şi de Hristos iubitorul, răposatul Io Radu N eg r u v o e ­ dicată de dânsul cu ajutorul m onahului Nicodim , di­
v o d leat 6 8 0 0 şi hrisovu l lui Mihail v o e v o d leat 6900, şi hriso» ferite odoare bisericeşti, sa tu l Jid o vştiţa , găleţile dela
v u l Vladului V o e v o d leat 6 0 6 0 “.
satul lui Costea pe Topolniţa, venitul pescăriilor dom ­
A c e s t hrisov „al reposatului Radu N egru V o e v o d când au
fost cursul anilor 6800“, îl aminteşte Matei Basarab- şi la 1636 neşti, în num ăr de opt, dela D unăre cu vâltoarea cea
M ai 3. m are de p eşti din m ijlocul D unării, D unărea dela po­
A p o i îl amintesc M ihnea v o d ă la 1649 Iulie 15, G h e o r g h e vârnişul Oreahova până la podul cel de su s ce merge
G hica Ia 1660 Ianuarie 2 1 , Grigorie G hica la 1672 Iulie 2 7 şi la R uşava, Vodifa M are cu nucii, livezile, Ţerovâţul
G h e o r g h e D uca la 1674.
cu seliştea B ahnei. A p o i, din casa domnească, pe fie­
Analizând aceste docum ente X enopol c r ed e că „existenţa
unui v e c h iu docum ent dela Radu N eg r u dat C âm pulungenilor care an la praznic, 1000 de perperi ş i câte 300 de
(unde tocm ai tradiţia pune descălecarea acestui d om n şi u nde perperi, 12 burdufe de brânză, 12 caşcavale, o m ajă
zidirea bisericei c e i se atribuie tot de tradiţie, v o m v e d e a că de ceară, 12 postavuri de cojoace, 12 postavuri de în­
într’adevăr a avut loc) este pusă mai presus de îndoială, şi deci călţăm inte şi 12 p ă tu ri pen tru săraci. D om nul orân-
adevereşte şi existenţa dătătorului acelui hrisov al lui Radu N e ­
gru, întemeietorul statului muntean".
dueşte ca stareful m ă n ă stirii să fie ales de călugări
D acă mărturiile privitoare despre existenţa unui d o c u m e n t după orânduirea lui N icodim , fă ră am estecul dom nului
al lui Radu N egru v o e v o d , privitor la Câm pulung, nu pot fi sau la arhiereului.
contestate, de c e să nu credem şi în existenţa hrisovului Tismanei t Pentrucă eu, cel întru Hristos D u m nezeu bine
pentru Com ani.
credinciosul voevod, V ladislav, din mila lui D u m ­
D eci pomenirea şi a aceslui docum ent, întăreşte m ai mult
co n v in g erea în existenţa hrisoavelor emanate dela Radul N egru nezeu domn a toată Ungrovlahia, am binevoit, după
v o e v o d întemeietorul Ţării Româneşti. îndemnul lui D um nezeu, să ridic, o mănăstire la
Pentru aceasta v e z i : docum entele privitoare la Comani,. \ odiţa în numele marelui şi purtătorului de D u m ­
mai jos la datele respective. nezeu Andonie, ascultând pe cinstitul între monahi
A lexandru $tefulescu, mănăstirea Tismana.
Nicodim , de asemenea şi cu cheltuială şi daruri dela
Magazin Istoric pentru Dacia V, p. 337.
X enopol, Istoria Românilor v o i. III, p. 29. domnia mea, iar cu munca lui kir N icodim şi a
fraţilor lui, am zidit şi am zugrăvit.
Şi după cât aduce vremea, acum am d ă ru it:
Un tetravanghel ferecat cu argint şi aurit, o cădel­
niţă de argint, vase de slujbă de argint, odăjdii
preoţeşti de mătase o pereche, perdele de altar de
camhă, câte are nevoie biserica, un epitrafil şi ru-
caviţe cusute cu fir de a rg in t.
D u p ă aceasta, satul Jidovştiţa, liber de toate
dările şi prestaţiile domneşti, şi de., oaste şi de toate
ohabnic. Şi câte găleţi vor fi dela satul lui C ostea
pe Topolniţ^, şi pe D unăre venitul domnesc dela
D O M NIA LUI RADU I
opt pescării şi toată vâltoarea de peşti, cea dela 1377 - 1384
mijloc, cu toate ale ei şi D unărea dela povârnişul
O reah ov a până la puntea cea de sus care duce la 1.
R uşava şi V odiţa cea M a r e pe amândouă părţile
cu nucii şi cu livezile şi cu Ţerovăţul şi cu seliştea F ără loc şi dată 1377 — 1384.
Bahnei.
D u p ă acestea toate, la fiecare praznic al sfân­ R a d u I Voevodul Ţ ării R om â neşti dă m ănăstirii
tului şi purtătorului de D um nezeu Andonie, o mie
T ism ana sa tu l V adul C um anilor cu Toporna B a lta
de perperi din casa domniei mele şi să se împartă B istriţii, dela Topliţa la G ârla Repede m ai su s de
săracilor 300 de perperi şi 12 burdufe de brânză şi
Covăcifa cu satul H riso m u n ifi şi Tism ana ligăşească
12 caşcavale şi o maje de ceară şi 12 postavuri de
şi ruşească.
mantale şi 12 postavuri de încălţăminte şi 12 pături.
A cestea toate le aşezăm şi le dăruim pe fiecare
M a r t a A n d ro n e sc u . Repertoriul docum entelor Ţării=Româ=
an din casa domnească. neşti publicate până azi I. 1290» 1508. Bucureşti 1937. Docu»
D e asemenea, am tocmit domnia mea, după mentul Nr. 17.
sfat, ca după moartea lui kir Nicodim , să nu aibă V e z i mai jos docum entul lui D an I din 3 O c to m v r ie 1385
voie niciun domn să numească în locul acela pe şi docum entele lui M ircea ce l Mare din 1387 Iunie 27, şi 1392
conducător, nici arhiereu, nici altul nimeni, ci, pre­ indication 15.
cum v a spune kir Nicodim şi cum va orândui, aşa
să ţie călugării cei de acolo şi singuri să-şi puie
conducător.
Şi aceste toate, rog pe fiecare dintr^ urmaşi,
niciunul să nu le sch im b e; cine s ’ar încumeta să le
schimbe acestea sau unele dintre acestea, să-l ucidă
D u m nezeu şi prea curata lui M a ică şi sfântul şi
marele şi purtătorul de D um nezeu A ndonie şi aici
şi în veacu l viitor. Amin.
f Io V lad islav voevod, din mila lui D u m nezeu
domn.
P. P. Panailescu. D ocu m en tele Ţării Româneşti. D o c u m e n te
interne 1 3 6 9 — 1490. Bucureşti 1938. Docum entul Nr. 4.
mana părintelui meu şi pentru sufletul meu, să clă­
desc deplin acest hram al prea sfintei stăpâne, năs­
cătoare de D um nezeu şi pururea fecioară M a n a şi
să-l întăresc cu toate darurile şi veniturile. Mu
numai acestea, dar şi câte au fost dăruite în v re­
mea părintelui meu mănăstirii să le întăresc şi să
DOM NIA LUI DAN I le confirm, pentru slava D um nezeului meu şi pentru
slava şi cinstirea prea slăvitei mele stăpâne şi prea
1384 - 1386 curatei născătoare de D um nezeu, pentru ca s'o aflu
în viaţa domniei mele întăritoare şi ajutătoare, iar
1. în ziua cumplită a judecăţii mijlocitoare pentru
A rg eş, 3 O ctom vrie 1385. viaţa veşnică.
Şi mai întâi, am dăruit acestei mai sus zise mă­
D an I întăreşte m ănăstirii Tism ana ridicată de năstiri, grâul din judeţul Jaleşului, patru sute de
ta tă l său R adu, daniile făcute de acesta: sa tu l V adul găleţi pe fiecare an şi cine va fi găletar să nu mai
C um anilor cu Toporna, balta B is tre ţ ş i satele H ri- întrebe pentru aceasta pe domnia mea, ci să-l tri­
som uniţtî ş i Tism ana partea Ligăşeştilor şi R u şeştilo r, mită îndată la mănăstire.
apoi cele dăruite de unchiul său V ladislav voevod m ă ­ Am dăruit şi pe râul Jaleşului, la Dăbăceşti,
năstirii Vodiţa, sa lu l Jid o vştiţa cu Potocul, pescăriile copacii cu nuci toţi, apoi dela casa domniei mele,
la D unăre, D unărea dela povârnişul Oreahova, Vodiţa- pe fiecare an, 10 burdufe de brânză, 10 caşcavale,
M are cu nucii şi livezile, seliştea B ahnei, m oara la 10 pături şi 10 postavuri pentru m antale şi 10 pos­
B istriţa şi 40 de sălaşe de Ţigani. D om nul m ai ada­ tavuri pentru încălţăminte, iar miere şi ceară pe
ugă dela el 400 de găleţi de grâu din ju d eţu l Ja leş, măsură cât v a aduce anul.
nucii dela D ăbăceşti şi tain de brânză, caşcaval, p o s­ Pe lângă acestea. întăreşte domnia mea şi câte
tav, m iere şi ceară din casa domnească. Satele su nt a dăruit sfânt răposatul părinte al domniei mele,
scutite de toate dările şi prestaţiile. M ănăstirile sunt R a d u l vo ev od : satul vadul Cumanilor cu Toporna
autonome p e tem eiul aşeză m ân tu lu i lui Nicodim , cu şi b a lta Bistreţ dela Topliţa până la G ârla R ep ed e,
dreptul de a-şi alege singure stareţul. mai sus de C ovaciţa cu satul Hrisomuniţii şi Tis-
m a n a pe am ândouă părţile, cât a fost al Ligăşeştilor
t Pentrucă eu cel întru Hristos D um nezeu bine şi a Ruşeştilor.
credinciosul, Io D a n voevo d şi din mila lui D u m ­ Pe lângă acestea, întăresc şi câte a dăruit şi a
nezeu domn a toată Ungrovlahia, la începutul dom ­ d a t în scris mănăstirii sfântului A ntonie unchiul
niei mele dăruite mie de D um nezeu am aliat în d o m n iei mele, stânt răposatul V la d islav v o e v o d :
ţara domniei mele, la locul numit Tismana o mă­ satul J id ovştiţa cu Potocul şi la D unăre vâltoarea
năstire nu întru toate terminată, pe care sfânt ră­ cu peşte cea dela mijloc întreagă şi venitul dela
posatul, binecinstitorul vo evo d Radul, părintele dom ­ o p t pescării şi D unărea dela povârnişul O reahova
niei mele a ridicat-o din temelie, dar n ’a terminat-o p â n ă la puntea cea de sus şi V od iţa M a r e pe
din pricina scurtării vieţii de aceea, a binevoit amândouă părţile cu nucii şi cu livezile şi seliştele
domnia mea ca, precum i-am fost urmaş în domnie, B a h n e i şi moara dela Bistriţa şi 40 de sălaşe de
să-i fiu şi întru acest lucru, adică să înnoiesc p o ­ Ţigani.
Toate acestea le dărueşte şi le întăreşte dom­ 3.
nia mea cu toată porunca şi întăritura, ca să fie F ără loc şi dată.
nestrămutate şi neclintite. D e asemenea şi satele să
fie libere de orice prestaţii şi dări şi venituri ale D an I voevod dăruieşte unor m oşneni, m oşiile
domniei mele. Şi pe lângă aceasta, porunceşte domnia Plenifa şi P ăstaea pentru dreapta slujbă cu care l-au
mea ca călugării din am ândouă mănăstirile să fie slujit.
de sine stă tă to ri; după moartea cârmuitorului lor, Hxistenţa acestui d o c u m e n t este adeverită de Alexandru
nimeni să nu le puie lor cârmuitor, nici eu însumi, llias v o e v o d , care s p u n e : „pentrucă acest sat Pleniţa şi cu Pă=
vo evod u l D an , şi nici nimeni dintre cei de după staia au f o s t . . . bătrână şi dreaptă m o şie dela m oşi şi dela stră»
mine şi nici să se strice orânduiala şi datina lui moşi din zilele altor mai dinainte bătrâni domni, câştigate aceste
N icodim , nici porunca mea. Cine ar îndrăzni din moşii şi moştenire c u dreaptă slujbă c e au slujit moşii lor. Şi au
stăpânit aceşti m oşten ito ri. . . din zilele b ă trâ nului şi răp. Dan
toate acestea să strice ceva sau să schimbe în rău, v o e v o d şi fratesău Mircea v o e v o d şi bătrânul Radu v o e v o d şi în
să fie blestemat de D um nezeu atotţiitorul şi de către zilele lui Vintilă v o e v o d şi Radu v o e v o d cel F r u m o s . . . , M oise
prea curata N ăscătoare de D um nezeu şi de către v o e v o d , Pătraşcu v o e v o d , M ircea v o e v o d şi fiul său Pătru v o e ­
toţi sfinţii şi să fie părtaş cu toţi acei cari s ’au le­ v od şi bătrânul Alexandru v o e v o d şi în zilele fiului său Ştefan
pădat de D om nul şi L-au dat pe E l morţii. v o e v o d şi la M ihai v o e v o d şi Ia Simion v o ev o d " .
V ezi docum entul lui Alexandru Iliaş vo d ă din 4 Mai fără
A cestea toate s'au scris la Argeş, din porunca an, pentru Pleniţa şi Păstaea, Ia docum entele din domnia acestuia.
domnului v o ev o d D an , în anul 6994 (1385), indic-
tionul 9, luna O ctom vrie 3.

P. P. Panaitescu. D ocu m en tele Ţării Româneşti. D ocu m en te


interne 1369 — 1490. Bucureşti 1938. D ocum entul Nr. 5.

2.

F ără loc ş i dată.

Popa N icodim dela Tism ana cum pără sub D an I


voevod, sa tu l Saghieoăţul.

V e z i docum entul Nr. 4 la d om nia lui Mircea c el M are unde


scrie „şi satul Saghievăţ pe care Ua cumpărat N ic o d im sub
Dan v o e v o d " .
V e z i şi docum entul Nr. 3 din aceiaşi dom nie în care scrie :
„şi Sagovăţul pe care la cumpărat Popa N icod im dela Dan vodă".
să le împlinesc şi nu numai aceasta, dar şi câte
sa u dăruit mănăstirii sub tatăl meu şi sub fratele
m e u , pe toate să le întăresc şi să le confirm pentru
slava D um nezeului meu, spre lauda şi cinstea Pr^a
s l ă vitei mele stăpâne şi prea sfintei Născătoare de
D um nezeu ca s ’o aflu pe ea întăritoare şi ajută­
to a re în viaţa domniei mele, iar în cum plita zi a
DO M NIA LUI MIRCEA CEL MARE j u d e c ă ţ i i , mijlocitoare pentru viaţa veşnică.
1386 — f 1418 I A N U A R I E 31 M a i întâi întăresc cele adause de sfânt răpo­
satul părintele domniei mele, l o R a d u l voevod, satul
1. V adul-C um anilor cu jumătate din Toporna şi balta
A r g e ş ,'27 Iunie 1387 Bistreţ dela Topolniţa până la G ârla-R epede, mai
sus de Căvaciţe, cu satul numit Hârsomuniţi şi T is­
M ircea cel M are confirm ă toate privilegiile anteri mana, pe amândouă părţile, cât a fost Ligăcească
oare ale m ănăstirii Tism ana, pe a l lu i Vladislav. un şi Ruşească şi grâul din judeţul Jaleşului, 400 de
chiul său (pentru Vodiţa), a lui R a d u, ta tăl său, al găleţi pe fiecare an. Şi cine va fi găletar, să nu mai
lui D an, fratele său, precum şi m oştenirea lăsată de întrebe pe domnia mea despre aceasta, ci să-l tri­
D im itrie Dăbăcescu, patru p ă rţi din D ăbăceşti. Pe mită îndată la mănăstire.
lângă acestea dom nul m ai adaugă şi dela el sa tu l D u p ă aceasta, întăreşte domnia mea câte a adaus
Jarcooăţ, seliştea Stăncişoara, unde a fost odinioar sfânt răpăsatul fratele domniei mele, Io D a n v o e ­
s a tu l B resnifa, satele Văronice, Prilepeţ, P etroviţa si vod, nucii, câţi copaci sunt pe Jaleş, la D ăb ăceşti
V ârliţa. C onfirm ă de asem enea şi rănduiala lui N i­ şi din casa domniei mele, pe fiecare an, 10 burdufe
codim ca egum enul la T ism ana şi Vodiţa să fie ales de brânză, 10 caşcavale, 10 pături, 10 postavuri de
de călugări, fă ră am estecul nim ănui, nici m ăcar a manta şi 10 postavuri de încălţăminte.
dom nului. Pe lângă aceasta, mai dărueşte şi domnia mea
Ţ Pentrucă eu cel întru Hristos D um nezeu bi- mai sus zisei mănăstiri a prea sfintei N ăscătoare de
necredincios, Io M ircea voevod, din mila lui D u m ­ Dum nezeu satul numit J arcovăţ şi seliştea Stânci-
nezeu domn a toată U ngro-vlahia, la începutul şoara pe balta Bistriţei, pe dealul unde a fost o d i­
domniei mele dăruite de D um nezeu am aflat în ţara nioară satul Bresniţa şi cu amândouă V ăron icele şi
domniei mele la locul numit Tismana o mănăstire, Prilepeţul şi Petroviţa şi Vârliţa.
pe care sfânt răposatul părintele domniei mele, Io Pe lângă aceasta, întăreşte domnia mea şi câte
R ad u l voevod, a ridicat-o din temelie şi sfânt răpo­ a adaus sfânt răposatul unchiul domniei mele, V l a ­
satul fratele domniei mele, Io D a n voevod , a în­ dislav voevod, sfântului A ntonie dela V od iţa , satul
tărit-o cu multe lucruri. D e c i a binevoit domnia Jidovştiţa cu Potoc şi vâltoarea de peşti dela mij­
mea să le fiu urmaş, precum în domnie, aşa şi în loc, la Dunăre, întreagă, la iuţeli, şi venitul dela
aceasta, aşa dar să înnoiesc pomana părintelui meu opt pescării şi D unărea pela povârnişul O reah ov a
şi a fratelui pentru viaţa şi mântuirea domniei mele, până la puntea de sus şi V od iţa cea mare, p e amân­
acest hram al preacuratei stăpâne, N ăscătoare de două părţile, cu nucii şi cu livezile, cu seliştele B a h ­
D um nezeu şi pururea fecioară M aria să-l întăresc nei şi moara la Bistriţa şi 40 de sălaşe de Ţigani.
cu toate darurile şi veniturile şi cele nede.săvârşite Şi încă ce a dăruit Dim itrie D ăb ă cescu la
moartea lui mănăstirii, cât a fost al său la D ăb ă- asemenea rânduiala lui N icodim ca egum enul la T is­
ceşti, a patra parte. mana să fie ales de călugări, fă ră am estecul nimănui,
Acestea toate le dărueşte şi le întăreşte domnia nici m ăcar al domnului.
mea cu toată porunca şi întăritura, să fie nemişcate
f Pentrucă eu cel întru Hristos D u m nezeu bi-
şi neschimbate, de asemenea şi satele să fie libere
necredincios, Io M ircea voev od din mila lui D u m ­
de toate prestaţiile şi dările şi venituri ale domniei
mele. Pe lângă aceasta, porunceşte domnia mea c£. nezeu domn a toată U ngrovlahia, la începutul dom­
călugării din ambele mănăstiri să fie de sine stă­ niei mele, dăruite de D um nezeu am aflat în ţara
domniei mele, la locul numit Tismana o mănăstire,
tători şi după moartea cârmuitorului lor, să nu le
pe care sfânt răposatul părintele domniei mele, Io
puie nimeni cârmuitor, nici eu însumi, M ircea v o e­
Radul voevod, a ridicat-o din temelii şi sfânt ră p o ­
vod, nici altul dintre cei de după mine, ci numai;
satul fratele domniei mele, Io D a n voevoda, a întărit- o
ei înşişi să aleagă pe cine vor binevoi ; nici să se strice
cu multe lucruri, deci a binevoit domnia mea să le
rânduiala şi datina lui N icodim şi porunca mea.
fiu moştenitor, precum în domnie, aşa şi în aceasta,
C ine ar îndrăzni să strice ceva din toate acestea;
aşa dar să înnoiesc pentru viaţa şi mântuirea d om ­
sau să schimbe în rău, să fie blestemat de Dum-iţ
niei mele, pomana părintelui meu şi a fratelui, acest
nezeu Atotţiitorul, de prea curata N ăscătoare de
hram al prea curatei Stăpâne, N ăscătoare de D u m ­
D um nezeu şi de toţi sfinţii şi să fie părtaş cu toţi cei
nezeu şi pururea fecioare M a ria să-l întăresc cu tot
ce s’au lep ăd at de D om n ul şi L-au dat pe E l morţii.
felul de daruri şi venituri şi cele nedesăvârşite să
A cestea toate s ’au scris la Argeş cu porunca
le isprăvesc. Şi nu numai aceasta, dar şi câte s’au
domnului voevod, Io M ircea.
dăruit mănăstirii sub tatăl meu şi sub fratele meu,
In anul 6895 (1387), indiction 10, luna Iunie,
27 zile. pe toate să le întăresc si să le confirm, pentru slava
D um nezeului meu, spre lauda şi cinstea slăvitei mele
Io M ircea voevod, din mila lui D um nezeu domn.
stăpâne şi prea sfântă Născătoare de D um nezeu, ca
P. P. Panaitescu. D ocum en tele Ţării Româneşti. D ocum ente- s'o aflu pe ea întăritoare şi ajutătoare în viaţa dom­
interne 1369— 1490. Bucureşti 1938. Docum entul Nr. 6. niei mele, iar în cumplita zi a judecăţii mijlocitoare
pentru viaţa veşnică.
«■ 2. M a i întâi, întăresc cele dăruite de sfânt răpo­
F ără loc, 1392. satul părintele domniei mele, Io R ad u l voevod, satul
Vadul-Cumanilor cu jumătate din Toporna şi balta
M ircea cel M are în tă reşte privilegiile m ă n ă stirii Bistreţ dela Topolniţa până la Gârla R ep ed e, mai
Tism ana, pe a l lu i V la disla v, unchiul său, pentru Vo- sus de Covaciţa, cu satul numit Hârsomunţi şi T i s ­
diţa, a lu i R a du , ta tăl său, a l lu i D an, fra tele său, i mana, pe ambele părţi, câtă a fost Ligăşească şi
precum şi dania făcută de doamna C alinichia, m am a Ruşească... şi grâul din judeţul Jaleş, 400 de găleţi
lui, o m oară la B istriţa , fo stă a a rhim an d ritului B asea pe fiecare an. Şi cine va fi găletar, să nu mai în ­
şi p ă rţile din D ăbăceşti lăsate m ă n ă stirii de D im itrie trebe pe domnia mea despre aceasta, ci să-l trimită
D ăbăcescu la m oartea lui. P e lângă acestea, dom nul î n d a t ă la mănăstire.
m a i adaugă şi dela el sa tu l Ja rco văţ, seliştea Sălcia D u p ă aceasta, întăreşte domnia mea câte a dă-
şoara, partea lui Stanciu V ranin, satele S u şiţa p e To- ruit stânt răposatul fratele domniei mele, Io D an
polniţa, Sogoiul ş i Pesticevo^ precum şi „ro ţile“ lu i Cip voevod, nucii câţi pomi sânt pe Jaleş, la D ăbăceşti,
H anoş p en tru m inereul dela B ră tilo v. C o n firm ă de
şi din casa domniei mele p e fiecare an, 10 burdufe j D um nezeu şi de toţi sfinţii şi să fie părtaşi cu
de brânză, 10 caşcavale, 10 pături, 10 postavuri de toţi cei ce s ’au lepădat de D om nul şi L-au dat p e
m antale şi 10 postavuri de încălţăminte.
Pe lângă aceasta, a mai adăugat şi domnia mea I ^ " im an u l 6900 (1392), indiction 15.
mai sus zisei mănăstiri a prea sfintei Născătoare de -j- lo M ircea voevod, din mila lui D u m nezeu
D um nezeu, satul numit JarcovăJ şi seliştea Sălci- domn.
şoara pe balta Bistriţei, pe partea care a fost odi­ p. p. Panaitcscu. D o cum entele Ţării Româneşti. D o c u m e n te
nioară a lui Stanciul V ranin şi satul Suşiţa pe To- interne' 1369— 1490. Bucureşti 1938. D ocum entul Nr. 11.
polniţa. Şi încă a dăruit domnia mea satul Sogoino *
şi satul Pesticevo şi venitul care este al domniei 3.
m ele d ela roţile lui C ip Hanoş, care s ’au făcut de
curând la Bratilov şi moara, pe care a dăruit-o mă­ F ără Ioc şi dată.
năstirii mama domniei mele, doamna Calinichia, U M ircea voevod întăreşte din nou toate p rivilegiile
Bistriţa, care a fost mai înainte a arhimandrituli şi proprietăţile m ănăstirii T ism an a , p rivileg iu l tatălui
Basea şi încă ce a dăruit Dumitru D abacescu, h său R a d u l voevad, a l unchiului să u V ladislav voevod
moartea lui, mănăstirii mai sus zise, a patra parte pentru Vodiţa, daniile m am ei sale, doam na C alinichia
din D ăbăceşti, cât a fost a lui. şi a lui Lucacl. D o m n u l adaugă şi el din partea Iui
P e lângă aceasta, întăreşte domnia mea şi câte satele Trufeşti, Piatra, O bedin, Ceaurii, Ugrii, Du-
a dăruit sfânt răposatul unchiul domniei mele, Vla- şeşti, Ploştina, Jarcovăţ, Varovnic, Suşiţa, Novoselfi,
dislav voevod, sfântului A ntonie dela V o d iţa, sati precum şi zeciuiala produselor m inelor de aram ă dela
J id o v ştiţa cu Potocul şi tot vârtejul dela mijloc, lî Bratilov. C onfirm ă şi sa tu l Sagavăf, cum părat de popa
Dunăre, la iuţeli, şi ven itul dela opt pescării ş» Nicodim dela D an vodă. P orunceşte ca egum enii să
D u n ărea dela povârnişul O reah ova până la punteî fie aleşi de călugări, fă r ă am estecul nim ănui, nici
de sus şi V od iţa cea M a re, pe am ândouă părţile măcar al domnului.
cu nucii şi cu livezile, până la seliştea Bahnei
moara la Bistriţa şi 40 de sălaşe de Ţigani. t Pentru că eu întru Hristos D u m n ezeu bine-
A cestea toate le dărueşte şi le întăreşte domnii credincios, Io M ircea voevoda, din mila lui D u m ­
mea, cu toată porunca şi întăritura, să fie nemiş-1 nezeu domn a toată Ţara Ungrovlahiei, la începutul
cate şi neschimbate, de asemenea şi satele să fie | domniei dăruite mie de D um nezeu am aflat o mă­
libere de toate prestaţiile şi dăjdiile şi venituri ale| năstire în ţ a r a domniei mele la locul numit Tismana,
domniei mele. Pe lângă acestea, porunceşte domnia] pe care sfânt-răposatul părintele domniei mele, Io
m ea ca călugării din ambele mănăstiri să fie de sine K adul voevoda, a ridicat-o din temelii şi sfânt ră­
stătători şi după moartea cârmuitorului lor, să ni posatul fratele domniei mele, D a n voevoda, a în-
le puie nimeni alt cârmuitor, nici eu însumi, Mircec tănt-o cu multe lucruri. D eci a binevoit domnia
v oevod , nici altul dintre cei de după mine, ci n u - ! TOea să le fiu moştenitor, precum în domnie, şi în
mai pe cel pe care ei înşişi îl vor b in e v o i; nici sâ aceasta şi să înnoiesc aşa dar pomana părintelui
se strice rânduiala şi datina lui N icodim şi poruncî omniei mele şi a fratelui, pentru viaţa şi mântu-
mea. C in e ar îndrăzni să strice ceva din toate] Irf a domniei mele, acest hram al preasfintei stă-
acestea sau să facă vreun rău, să fie blestemat de P^ne Născătoare de D u m nezeu şi pururea fecioara
D u m nezeu Atotţiitorul, de prea curata Născătoare n a să-l întăresc cu tot felul de daruri şi v e n i­
turi şi cele nedesăvârşite să le isprăvesc, şi nu numai şi neschimbate cât v a trăi domnia mea şi cât va
aceasta, dar şi câte au dăruit părintele meu şi fra­ trăi fiul domniei mele, Io M ih a il voevoda.
tele meu acestei mănăstiri pe toate să le confirm şi D easem enea şi satele libere de orice prestaţii
să le întăresc, spre slava lui Dum nezeu, în lauda şi dăjdii şi venituri ale domniei mele. Pe lsngă
şi cinstea prea slăvitei noastre stăpâne Născătoare acestea porunceşte domnia mea călugărilor din am­
de Dum nezeu, ca s ’o axîu pe ea* întăritoare şi aju­ bele mănăstiri să fie de sine stătători, după moartea
tătoare în viaţa domniei mele, iar în ziua cea cum­ cârmuitorului lor, nimeni să nu le pue cârmuitor,
plită, mijlocitoare pentru viaţă veşnică. nici eu însumi, voevodul M ircea, nici altul dintre
M a i îniâi întăreşte domnia mea cele dăruite d cei de după mine, numai pe cel pe care ei singuri
sfânt răposatul părintele domniei mele, R a d u l v o e­ îl vor bine voi, nici să se strice rânduiala şi datina
vod, satul vadul Cumanilor cu Toporna şi balta lui Nicodim şi porunca mea. C ine ar cuteza, măcar
Bistreţ de la Tolpiţa la G ârla-R epede, mai sus de însumi domnia mea, sau dintre fii domniei mele,
C ovaciţa, şi pe lângă aceasta satele Hârsova c\ sau vreunul dintre domnii ce vor sta pe urma mea
Sâlcişoara şi Tismana, cât a fost L igăcească şi Ru şi vor căuta să strice această întăritură şi poruncă
şească, şi grâul din judeţul Jaleş, 400 de găleţi p a domniei mele şi rânduiala şi datina lui Nicodim,
fiece an şi 35 de burdufuri de brânză şi 10 caşca- pe unul ca acela să-l lovească D um nezeu cu straş­
v a le şi 10 burdufuri de miere. nica şi dreapta lui judecată şi să-i fie potrivnică
Şi pe lângă aceasta dărueşte şi domnia me prea sfânta stăpână Născătoare de D u m nezeu şi
satele Trufeştii şi Piatra şi O b ed in şi Ceaurii ş: să fie blestemat de cele şapte sfinte şi ecumenice
U g ri şi D uşeşti şi Ploştina şi Jarcoveţ şi V a ro vn i soboare şi să fie socotit cu Iuda şi cu A rie şi cu
şi Suşiţa şi N ovoselţi şi la Blatniţa satul Pesticevi toţi cei ce s ’au lepădat de D um nezeu şi l-au dat
p e care l-a dăruit maica domniei mele, doamna Ca pe E l morţii.
linichia şi satul Sogoino, pe care l-a dăruit Luca Io M ircea voevoda, din mila lui D um nezeu
şi Bistriţa cu vam a şi Sagavăţul pe care l-a cum domn.
părat popa Nicodim dela D an vodă şi moara del<
Bistriţa pe care a dâruit-o mama domniei m ele ş P. P. Panaitescu. D ocum entele Ţării Româneşti. D ocum ente
interne 1369 — 1490. Bucureşti, 1938. Documentul Nr. 23.
Leurda şi Cireşelu şi Godineşti.
Pe lângă aceasta întăresc ce a dăruit sfânt ră
posatul unchiu al domniei mele, V la d isla v voevoda 4.
Sfântului Andonie dela V od iţa, satul Jid ovştiţa şj F ără toc şi dată.
Petroviţa şi V ărgoviţa şi întreg vârtejul din miji Mircea voevod întăreşte m ănăstirii T ism ana toate
la Porţile de F ier şi din opt pescării zeciuială ş
Privilegiile ş i posesiunile ei, privilegiul tatălui său,
D u n ărea dela povârnişul O reah ova până la hotaru R adul voevod, a l fra telu i său D an voevod, a l unchiului
R u şavei şi V od iţa cea M are dela D u n ăre cu s său Vladislav voevod pentru Vodiţa. A p o i satele d ă ­
liştile Bahnei şi cu nucii şi cu livezile, E lh oviţa toa ruite de dânsul: Jarcovăţul, Suşiţa, P esticevsL. A ni-
şi Ţerovăţ. A dăruit domnia mea la baia dela Bra nişul, două oărţi, pe J iu , zeciuială din roţile m inelor
tilov, dela roţile din C iop H anoş zeciuială.
de aram ă dela B ratilov. în tă reşte şi sa tu l Sogoino,
A cestea toate le dărueşte şi le întăreşte domni schim bat de Nicodim în fata dom nului pe P oroniţii,
mea cu toată porunca şi întăritura să fie nemişcat
Şogovăţul cum părat de N icodim sub D an-V odă, Gro-
?ani jum ătate, p ă rţile dela Pocruia ale lu i Tatomir,
Voicu şi Radoslav, două p ă rţi pe J a le ş lăsate m o şte­ D u p ă aceea întăreşte domnia mea câte a dăruit
nire de D im itrie D ăbăcescu, m oara lăsată de m am a sfânt răposatul fratele domniei mele, D a n voevod :
dom nului. .Se întăreşte şi rânduiala lui Nicodim , ca nucii, câţi pomi sânt p e J a le ş la D ăb ăceşti şi din
să -şi aleagă singuri călugării conducătorul. casa domniei mele pe fiecare an, 10 burdufe de
brânză, 10 caşcavale, 10 pături, 10 postavuri de
f Pentrucă eu întru Hristos O u m n e z e u bine- manta şi 10 postavuri de încălţăminte.
credincios, Io M ircea voevod, din mila lui D u m ­
P e lângă acestea dărueşte şi domnia mea mai
nezeu domn a toată U ngrovlahia, la începutul dom­
sus zisei mănăstiri a preasfintei N ăscătoare de D u m ­
niei dăruite mie de D u m nezeu am aflat in ţara nezeu satul J arcovăţ cu Potocul şi satul Suşiţa şi
domniei mele, la locul numit Tismana o mănăstire,
satul Pesticevo şi satul Sogoino, pe care l-a schim­
pe care sfânt răposatul părintele domniei mele, Io
bat Nicodim în faţa domniei mele pe satul d ela Po-
R adul V oevo d a , din temelii a ridicat-o şi sfânt ră­ roniţi, şi satul Saghievăţ, pe care l-a cumpărat N i ­
posatul fratele domniei mele, Io D a n voevoda, a
codim sub D a n voevod, şi jumătate satul Groşani
întărit-o cu multe lucruri, de aceea a binevoit şi la Pocrui, baştina lui Tatomir şi V oicu şi a lui
domnia mea, să le fiu urmaş precum în domnie,
R adoslav şi dela J a leş a patra parfe, pe care a dă-
aşa şi în aceasta, să înnoiesc deci pomana părin­
ruit-o mănăstirii însuşi Dim itrie D ăbăcescu la moar­
telui meu şi a fratelui pentru viaţa şi mantuirea tea sa, şi două bucăţi din satul pe Jiu , numit Ani-
domniei mele, acest hram al preasfintei stăpâne
niş şi salul la Baltă numit Sălcişor şi dela roţile lui
N ăscătoare de D um nezeu şi pururea Fecioară M a n a C iop Hanoş la Bratilov, zeciuală de aramă. încă şi
să-l întăresc cu tot felul de daruri şi venituri şi,
moara pe care a dăruit-o mama domniei mele, doamna,
cele nedesâvârşite să le isprăvesc. N u numai aceasta,
la Bistriţa, care a fost a arhimandritului Basea.
dar şi câte au fost dăruite sub părintele şi sub în că pe lângă acestea întăreşte domnia m ea câte
fratele meu mănăstirii, pe toate să le confirm şi să
a dăruit sfânt răposatul unchiu a l domniei mele,
le întăresc pentru slava D um nezeului meu spre V lad islav voevod, sfântului A ntonie dela Vodiţa,
lauda şi cinstea prea siăvitei mele stăpâne şi prea-
satul Jidovştiţa şi grâul, găleţile dela satul Costii,
sfintei Născătoare de 'Dumnezeu, ca s ’o aflu pe ea
la fo p o ln iţa şi vârtejul dela mijloc la D unăre, la
în viaţa domniei mele întăritoare şi ajutătoare, iar . iuţeli şi venitul dela o p t pescării şi D u n ărea dela
în ziua cea cumplită a judecăţii, mijlocitoare de <
povârnişul O reah ova până la puntea de sus şi V o ­
viaţă veşnică. d iţa cea M a re pe am ândouă părţile cu nuci şi cu
M a i întâi întăresc cele dăruite de sfânt răp o­
livezile până la seliştele Bahnei şi moara la Bistriţa
satul părintele domniei mele, Ioan Radul voev o d : şi Ţiganii, 40 de sălaşe.
satul V adul-C um anilor cu jumătate din Toporna ş i' A cestea toate le dărueşte şi le întăreşte domnia
balta Bistreţul dela Topolniţa până la G ârla-R e-
niea cu toată porunca şi întăritura să fie nemişcate
pede, mai sus de C ovaciţa, cu satul numit Hârso- Şi neschimbate, de asemenea şi satele libere de toate
munţi şi Tism ana pe amândouă părţile, câtă a fost
prestaţiile şi dăjdiile şi ven itul domniei mele.
Ligăcească şi Ruşească şi grâul din judeţul Jaleş,
P e lângă acestea porunceşte domnia mea ca că­
400 de găleţi pe fiece an. Şi cine v a fi găletar, lugării din amândouă mănăstirile să fie de sine stă­
să nu întrebe de aceasta pe domnia mea, ci să tri­ tători şi după moartea cârmuitorului lor, nimeni să
mită îndată la mănăstire. nu numească pe cârmuitor, nici eu însumi, voevodul
M ircea, nici altul dintre cei de după mine, ci numai
pe cel pe care singuri îl vor binevoi, nici să se strice până la Brăila, şi prin toate căile din munţi, şi ni-
rânduiala şi datina lui Nicodim şi porunca mea. Cine căiri să nu plătească vamă, nici într’un târg şi nici
ar cuteza, m lca r însumi domnia mea sau dintre fiii într’o schelă ; şi unde vama va fi arendată de către
domniei mele sau cineva dintre domnii cari vor sta domnia mea, acolo vameşul să nu cuteze a-i vămui,
pe urma mea şi va strica această întăritură şi p o­ ci să pună pe socoteala domniei m e le ..." .
runcă a domniei mele şi rândiala ?i datina lui N i ­
Intre acestea se înţelegeau şi v ă m ile doljene dela Jiu, Co=
codim, pe unul ca acela să-l lovească D um nezeu
mani şi Toporna.
cu straşnica şi dreapta lui judecată şi să-i fie p o ­
trivnică preasfânta stăpână, Născătoarea de D u m ­ Publicat de Haşdeu in C olum na lui Traian.
n ezeu şi să fie blestemat de sfintele şapte soboare
ecumenice şi să fie socotit cu Iuda ş\ cu A rie cu 7.
toţi cei ce s’au lepădat de Dom nul şi L-au dat pe F ă ră loc şi dată.
E l morţii.
f Io M ircea voevoda, din mila lui D um nezeu M ircea cel M are scuteşte de toate văm ile concedate
domn. sau nu, carele M ânăstirei Cozia.
P. P. Panaitescu. D ocum en tele Ţării Româneşti. D ocu m en te Ţ Intru Hristos D u m nezeu binecredincios şi de
interne 1369— 1490. Bucureşti 1938. D ocum entul Nr. 18. Hristos iubitor, Io M ircea mare voev od şi domn,
stăpânind şi domnind peste întreaga ţară a Ungro-
5 vlahiei şi peste părţile de peste munţi şi către p ă­
F ără loc şi dată. rţile tătăreşti şi herţeg al Âmlaşului şi Făgăraşului
M ircea cel M are întăreşte unor m oşneni m oşiile şi domnitor al Banatului Severinului, a binevoit
P leniţa şi Păstaia. domnia mea, cu a sa bunăvoinţă şi cu inima curată
şi a dăruit domnia mea acest preacinstit şi cu bună
V e z i pentru existenţa acestui docum ent, docum entul Nr. 3
faţă, prezentul hrisov al domniei mele, mănăstirii
din dom nia lui D an 1 şi mai jos docum entul lui A lexandru Iliaş
din 4 Mai, fără an, pentru Pleniţa şi Păstaia, la dom nia acestuia. Sfintei şi de viaţă începătoare Troiţe, şi cârmuito-
rului ei, stareţului k i r ---- , ca să umble carele mă­
6. năstireşti în ţara domniei mele, iar unde se află
vamă, sau cumpărată, sau necumpărată, nimeni să
F ără loc şi dată. nu cuteze dintre vameşi să se ispitească şi să ia
M ircea cel M are, scuteşte de văm i pe negustorii ceva carelor mănăstireşti. C ine s ’ar încumeta să le
lui V ladislav R egele P oloniei şi ai principelui Vitold, ia, acela va primi mânia lui D um nezeu şi bleste­
afară de Târgonşte. mul sfinţilor 318 părinţi şi pedeapsă şi urgie dela
domnia mea ca călcător şi neascultător al hrisovu­
„Să aibă voie de a ven i în ţara dom niei mele lui domniei mele şi al fiului domniei mele M ih a il
cu mărfurile lor. fiindu-le venirea slobodă pe cre­ voevod.
dinţa şi sufletul domniei m e l e ......... şi numai într un Io M ircea voevoda, din mila lui D um nezeu domn.
loc, unde le va fi deslegarea mărfurilor, la Târgo-
vişte, acolo să plătească v a m ă ......... vânzând şi P. P. Panaitescu. D o c u m e n te le Ţării Rom âneşti. D ocum ente
1369— 1490. Bucureşti 1938. D ocum entul 26.
in te rn e
cumpărând, prin toate oraşele, prin toate schelele Intre acestea se înţelegeau şi văm ile doljene dela (iu, Co»
depe D unăre începând dela Porţile-de-Fier şi chiar m ani şi Toporna.
DOM NIA LUI M IH^I I
1418 Ianuarie 31 — 1420 August
DOM NIA LUI DAN II
1.
F ără loc [Iulie, 1419]. 1420—1421 Mai, 1421 N oem vrie — 1423 vara,
M ihail- Vodă scuteşte de\toate văm ile, concedate sau 1423 vara — 1424, 1427 — 1431 Iunie
nu, carele m ă n ă stirii C ozia şi ale stareţului Sofronie. Nr. 1.
■j" Eu, cel întru Hristos binecredincios şi de F ără loc, 5 A u g u st 1424.
Hristos iubitor, Io M ih a il marele voevod şi domn,
stăpânind şi domnind peste toată ţara U ngrovlahiei D an I I confirm ă m ăn ă stirii Tism ana toate p riv i­
şi a părţilor de peste munţi, încă şi spre părţile legiile ei m ai vechi: a l bunicului său, R a d u vodă, al
tătăreşti şi herţeg al Am laşului şi al Făgăraşului şi tatălui său, D an vodă, a l unchiului său, V ladislav vo­
domnitor al Banatului Severinului şi de amândouă evod, pentru m ănăstirea Vodiţa, precum şi daniile doam ­
părţile peste toată Podunavia, până la marea cea nei Calinichia, m ătuşa lui, ale lui Lucaci banul şi
mare şi stăpânitor al cetăţii Dârstorului, a binevoit cum părăturile popii N icodim şi ale lu i A g a to n dela
domnia mea cu a sa bunăvoinţă şi cu inimă curată Stanciu fiu l lui M acher. I n plus, dom nul donează m ă­
şi a dăruit dămnia mea acest prea cinstit, cu bună năstirii satele V arovnic şi P odenii şi confirm ă vechea
faţă şi prezentul hrisov al domniei mele mănăstirii autonomie a m ănăstirii.
Sfintei şi de viaţă începătoarei Troiţe şi căpeteniei f Pentru că eu întru Hristos D um nezeu bine
ei, stareţului kir Sofronie, ca să umble carele mă­ credincios, Io D a n vo ev od din mila lui D um nezeu
năstirii prin ţara domniei mele, iar unde se află domn a toată ţara U ngrovlahiei, la începutul dom­
vama, fie cumpărată, fie necumpârată, nimeni să nu niei mele dăruite de Dum nezeu, am aflat o mănăs­
cuteze dintre vameşi să se ispitească să dăuneze tire în ţara domniei mele la locul numit Tismana,
carelor mănăstireşti. Cine s ’ar încumeta să dăuneze pe care sfânt răposatul bunicul domniei mele, Io
cu ceva, până la un fir de păr pe cele mai sus Radul voevod, a ridicat-o din temelii şi sfânt-răpo-
scrise, acela va primi mânia lui D um nezeu şi bles­ satul părintele domniei mele, Io D a n voevod, a în­
temul sfinţilor 318 părinţi şi pedeapsă şi urgie dela tărit-o cu multe lucruri, de aceia a binevoit domnia
domnia mea, ca violator şi neascultător al hriso­ mea să fie urmaşul lor, precum în domnie, aşa şi
vului dom niei mele. în aceasta şi să înnoiesc deci pomana părintelui,
In anul 6927 (1419) luna Iulie 18. domniei mele, pentru viaţa şi mântuirea domniei
f Io M ih a il voevod, din mila lui D um nezeu domn. mele, acest hram al prea sfintei stăpâne N ăscătoare
P. P. Panaitescu. D ocum entele Ţării Româneşti. D o c u m e n te de D um nezeu şi pururea fecioară M.aria să-l *ntă-
interne 1369 — 1490. Bucureşti 1938. D ocum entul Nr. 39. resc cu tot felul de daruri şi de venituri şi să îm­
D e c i Carele Coziei erau scutite şi la trecerea prin văm ile
plinesc cele neisprăvite.
Doljene, V adul Comanilor, Toporna şi v am a dela Jiu=Craiova.
N u numai acestea, dar şi câte au fost dăruite ne care l-a dăruit domnia mea şi satul Podeni cu
acestei mănăstiri de bunicul meu şi de părintele hotarul. .
meu, toate să le întăresc şi să le confirm, pentru A cestea toate ie dărueşte şi le întăreşte domnia
slava lui Dum nezeu şi spre lauda şi cinstea prea mea cu toată porunca şi întăritura, să fie nemiş­
slăvitei stăpânei noastre, N ăscătoare de D u m nezeu , cate şi neschimbate, cât va trăi domnia mea şi cât
ca s'o aflu pe ea întăritoare şi ajutătoare în viaţa vor trăi rudele domniei mele.
domniei mele, iar în ziua cea cumplită, mijlocitoare D e asem enea şi satele să le fie libere de toate
pentru viaţa veşnică. prestaţiile şi Ţiganii, 40 de sălaşe, să fie liberi de
M a i întâi întăreşte domnia mea cele dăruite de toate prestaţiile şi dările şi veniturile domniei mele.
sfânt răposaţii părinţii domniei mele, satul V ad u l Pe lângă aceasta, porunceşte domnia mea ca
Cumanilor cu Toporna şi vam a dela Calafat şi balta călugării din am ândouă mănăstirile să fie de sine
Bistreţ d ela Topliţa până la G ârla R ep ed e, mai stătători şi după moartea cârmuitorului lor, nimeni
sus de C ovaciţa şi pe lângă ele, satele Hârsova cu să nu aşeze un cârmuitor, nici însumi eu, voevodul
Sălcişor şi Tismana, cât a fost Ligaceşcă şi Ruşescă Dan, nici altul dintre cei de după mine, numai ei,
şi grâul dela judeţul Jaleş, 400 de găleţi pe fiece singuri să pue pe cine vor binevoi, nici să se strice
an şi burdufuri de brânză 35 şi 10 caşcavale şi 10 regula şi datina lui N icod im şi porunca mea. Cine
burdufuri de miere şi 10 postavuri de mantale şi ar îndrăzni, măcar şi însumi domnia mea, sau cine
10 postavuri de încălţăminte. va sta domn pe urma mea şi va strica această în-
P e lângă aceasta, dărueşte domnia mea satul tăritură şi poruncă a domniei mele şi datina lui
Ceaurii şi Duşeşti şi U gu rei şi cu ce a cumpărat Nicodim, pe acela să-l nimicească D um nezeu la cum­
în zilele domniei mele p op a kir Agaton dela Stan- plita judecată şi să-i fie protivnică prea sfânta stă­
ciul, fiul lui M ah er, şi i-a dat un cal bun şi două până Născătoare de D um nezeu şi să fie blestemat
cupe şi două linguri şi un brâu de argint, şi Ploş- de sfintele 7 soboare ecumenice şi să fie părtaş cu
tina şi Leurda şi Cireşul şi lu r c in e şti şi Jarcovăţ Iuda şi cu Arie şi cu toţi cei ce s ’au lepădat de
cu Potoc şi Suşiţa cu N ovoselţi şi la Blatniţa satul Domnul şi cu acei Iudei care au strigat asupra M â n ­
Pesticevo, pe care l-a dăruit bunica domniei mele, tuitorului nostru Iisus Hristos, sângele lui asupra lor
doamna Calinichia, şi satul Sogoi pe care l-a fost şi asupra copiilor lor, ceeace este şi va fi în v e c f
dăruit Lucaci ban şi Bistriţa cu vama şi Sagavăţ, Amin.
pe care l-a cumpărat p op a Nicodim dela D a n v o e­ Şi s’a scris în anul 6932 (1424), indiction 2,
vod şi moara de la Bistriţa, pe care a dăruit-o luna A ugust 5 zile. '
bunica domniei mele. D u p ă aceasta, întăresc ceea f Io D a n voevoda, din mila lui D um nezeu domn.
ce a dăruit sfânt răposatul unchiul domniei mele, P. P. Panaitescu. D ocum entele Ţării Româneşti. D o cu m en te
V la d isla v voevod. sfântului A ntonie dela V od iţa, interne 1369 — 1490. Bucureşti 1938. D ocum entul N r. 46.
satul J id o vştiţa şi moara la Bistriţa şi vârtejul dela
mijloc întreg la Porţile de F ie r şi dela opt pescării
2.
zeciuială şi Dunărea dela povârnişul O rea h o va până
la hotarul R uşavei şi V o d iţa M a re dela D u n ăre cu F ără loc şi dată (1420— 1424).
seliştele Bahnei cu nucii şi cu livezile şi E lh oviţa
toată şi Ţerovăţul şi satul V arovnic şi cu hotarul. D an I I întăreşte orăşenilor din T ârgovişte privi­
legiul lor dela vechii voevozi, să facă negoţ în toată
tara, chiar la Severin şi la B ră ila , plă tin d va m ă n u ­
m a i’la Tdrgovişte, 12 ducoţi pentru m aja de ceară,
ta rifu l redus pentru piper, şofran, fier, bumbac şi alte
cum părături. F lo rin i să nu dea.
f Io D a n marele voevod şi domn autocrat, dă
domnia mea această poruncă a domniei mele ora­
şului domniei mele, Târgoviştenilor: iată vă liberează DOM NIA LUI VLAD DRACUL
domnia mea de toate şi de vamă, să nu daţi nică­ 1436 — 1442 Alartie
ieri, numai la Târgovişte, şi apoi să umblaţi şi pe
la Severin şi prin toate târgurile şi la Brăila şi prin 1.
toată ţara domniei mele, nicăieri să nu daţi. Şi pre­ A rg eş, 2 A u g u st 1439.
cum a ţi dat vamă mai înainte, astfel şi acum: dela V lad D ra cu l întăreşte m ănăstirii T ism ana toate
-o majă de ceară 12 ducaţi, florini să nu fie; dela daniile bunicului său, R a d u voevod. ale unchiului său,
piper, dela şofran, dela fier, dela bumbac, adică D an voevod. ale tatălui său, M ircea voevod, ale bunicii
dela toate cumpărăturile, să daţi vamă mai puţin sale, doamna C alinichia şi ale lu i Lucaci, precum şi
cev a ; precum aţi dat în zilele vechilor domni, astfel daniile unchiului tatălui său, V ladislav voevod, făcute
şi acum. Iar cine ar strica, dintre boierii domniei m ănăstirii Vodifa. D easem enea confirm ă cum părăturile
mele, măcar şi însuşi domnia mea, să fie blestemat vechi ale lui Nicodim ş i obiceiul, lăsat de acesta, ca
de Hristos D um nezeu a tot ţiitorul, Amin. egumenul să fie ales de călugări, fă ră am estecul dom nului
f Io D an voevoda, din mila lui D um nezeu domn.
Ţ Eu, cel întru Hristos Dumnezeu binecredincios
P. P. Panaitescu, D ocum entele Ţării Româneşti. D ocu m en te
interne 1369=1490. Bucureşti 1938 Docum entul Nr. 44.
şi binecinstitor şi de Hristos iubitor, Io V la d voevod
N egustorii Târgovişteni d eci nu plăteau v am ă nici la v am a şi domn, din mila lui Dumnezeu şi cu bunăvoinţa
dela Jiu (Craiova) nici la V adul Comanilor nici la Toporna (Bis* lui D u m n e z e u stăpânind şi domnind peste toată ţara
treţul). Ungrovlahiei, herţeg al Amlaşului şi Făgăraşului, a
binevoit domnia mea, cu a sa bunăvoinţă, cu inimă
cu ra tă şi luminată şi am dăruit acest atotcinstit şi
cu frum oasă faţă, care este deasupra tuturor cin-
stelor şi darurilor, prezentul hrisov al domniei mele,
mănăstirii din ţara domniei mele la locul numit
Tismana, pe care sfânt răposatul părintele părin-
telui meu M ircea voevod, R ad u l voevod, din temelie
a ridicat-o şi sfânt răposatul fratele părintelui meu,
U a n voevod, cu multe lucruri a întărit-o. D eci a
binevoit domnia mea, precum în domnie, aşa şi în
aceasta să le fiu urmaş şi să înnoiesc deci pomana
Părintelui domniei mele pentru viaţa şi mântuirea
domniei mele, acest hram al preasfintei stăpânei
N ă s căto are de Dumnezeu şi pururea fecioară M aria
Dan voevod, să fie libere de orice prestaţii şi dăjdii
sâ -1 întăresc cu tot felul de daruri şi venituri şi
cele neisprăvite să le împlinesc, nu numai aceasta, 1 venituri ale domniei mele.
Si Pe lângă aceasta porunceşte domnia mea că-
ci câte au dăruit părintele meu şi fratele lui acestui
lueănlor să fie de sine stătători în amândouă mâ-
hram, pe toate să le întăresc şi să le confirm spre
ă^stirile şi după moartea cârmuiţorului lor, nimeni
slava lui D um nezeu şi spre lauda şi cinstea prea-
să nu le aşeze alt cârmuitor, nici eu însumi, V lad
sfintei stăpânei noastre N ăscătoafe de Dumnezeu,
v o e v o d , nici altul nimeni de după mine, numai pe
ca s'o aflu pe E a întăritoare şi ajutătoare în viaţa
icela pe care ei singuri îl vor binevoi, nici să se
domniei mele, iar în ziua cea cumplită mijlocitoare.
gtnce regula şi ordinul lui N icodim şi porunca mea.
Mai întâi întăreşte domnia mea cele dăruite de
Cine ar îndrăzni, măcar şi însumi domnia mea, sau
bunicul domniei mele, R ad u l v o e v o d : satul Vadul.
dintre fiii domniei mele, sau oricare domn care va
Cumanilor cu Toporna şi Tismana, câtă a fost Li-
sta pe urma mea şi v a strica această întărire şi porunca
găşeascâ şi Ruşească şi balta Bistreţ dela Topoliţa j
domniei mele şi regula şi ordinul lui Nicodim, unul
până la G ârla-R epede, mai sus de C ovaciţa şi P® |
ca acela să-l lovească Dumnezeu cu straşnica şi
lângă aceasta şi satele Hârsova cu Sălcişoara şi grâul
dreapta lui judecată şi să-i fie potrivnică preasfânta
din judeţul Jaleşului, 400 de găleţiT de ^câte ori e
stăpână Născătoare de D um nezeu şi să fie blestemat
vremea dăjdiei, 10 burdufe de brânză şi 10 caşca- j
de sfintele şi ecumenicele 7 soboare şi să fie socotit
v ale şi 10 măsuri de miere şi 10 postavuri de man­
cu Iuda şi cu Arie şi cu toţi cei ce s a u lepădat de
tale şi 40 de sălaşe de Ţigani. I
Şi pe lângă aceasta a dăruit părintele domniei Dumnezeu şi l-au dat pe el morţii.
Aceştia sânt martorii: jupân Tudor, jupân Stan-
mele, Mircea voevod, satul Ceauri şi D uşeşti şi Ploş-f
ciu, jupân M an ea dvornic, jupân Stanciul fratele
tina şi Jarcovăţ cu Potoc şi Suşiţa cu N ovoselţu şi
lui M ircea, jupân Tatul Sârbul, jupân Iarciul, jupân
la Blatniţa, satulEegtjcevg, pe care 1 a dăruit doamna
Stanciul Honoi şi C oica protovistier, Dimiţru spătar,
C alinichia, bunica domniei mele şi Lucaci a dăruit |
logofătul Ştefan, Semen stolnic, Şerban vistiar, M iclea
şi satul Săgoino şi a dăruit unchiul părintelui dom­
niei mele, V lad islav voevod, sfântului A ndonie dela j paharnic, Badea comis. E u C oica care am scris la
Argeş, luna August 2 zile, anul 6947 (1439), in-
V o d iţa satul Jidoştiţa şi moara dela Bistriţa şi vâr­
tejul mijlociu întreg la Porţile de Fier şi zeciuialâj diction 2.
f Io V la d voevoda, din mila lui D um nezeu domn.
dela opt pescării şi D unărea dela povârnişul O rŞ-L
hova până la hotarul R uşavei şi V od iţa M a re d e la j P. P. Panaitescu. D ocum entele Ţării Româneşti. D ocum ente
Dunăre cu seliştile Bahnei cu nucii şi cu livezile şi I interne 1369 — 1490. Bucureşti 1938. D o cu m en tu l N r. 73.
E lh oviţa toată şi Ţaroveţul. Şi a dăruit părintele ^
domniei mele la mine, zeciuială dela roţile lui C io p l
H aneş la Bratilo^,
A ceastea toate le-am dăruit şi domnia mea şt|
le-am întărit cu toată porunca şi întăritura ca s ă i
fie nemişcate şi neschimbate, cât va trăi domnia 1
mea şi cât vor trăi fiii domniei mele, M ircea şi I
V la d şi Radul. D e asemenea şi satele toate, încă ş i l
Sagovăţul, pe care l-a cumpărat popa N icodim dela j
al preacuratei stăpâne vrem să-l întărim până şi cât
nu este puterea, după cum a dăruit părintele dom­
niei mele pentru cinstea şi lauda preasfintei stăpâne,
ca să-mi fie ajutătoare în ziua cumplită a judecăţii.
M a i întâi întăreşte domnia mea şi dăruesc satul
V a d u l Cumanilor cu Toporna şi Tismana, cât a fost
Ligăcească şi Ruşească şi balta Bistreţ dela Topliţa
DO M NIA LUI R A D U -C E L -FR U M O S până la G ârla A lbă, mai sus de C ovaciţa şi pe
1462 August — 1473 Noem vrie lângă ea satul Hârsova cu Sălcişoara.
Şi pe lângă aceasta, a dăruit bunicul domniei
1. mele, M ircea voevod, satul Ceauri şi U ngurei şi
B ucureşti, 10 Iu lie 1464 Ploştina şi Jarcovăţ cu Potoc şi Suşiţa cu N ovoselţi
şi la Blatniţa, satul Pesticevo, pe care l-a dăruit
R adu cel F rum os întăreşte m ănăstirii T ism an doamna Calinichia,- bunica, părintelui domniei mele,
toate privilegiile acordate de străm oşii lui, adăugân V lad voevod, şi satul Sogoino, pe care l-a dăruit
şi sa tele F ărcăşeşti la D unăre şi V atăşeşti, zece gălef Lucaci. Şi unchiul părintelui meu V la d voevod,
de grâu şi două butoaie de vin. în tă reşte dreptul ce V ladislav voevod, a dăruit sfântului A ntonie dela
vechiu a l călugărilor de a -şi alege singuri egumena V odiţa satul Jid ovştiţa şi Vrăbiţa şi Bistriţa şi
şi scuteşte toate proprietăţile m ănăstirii de orice dă vârtejul dela mijloc întreg la Porţile de Fier şi
ş i prestaţii. zeciuială dela 8 pescării şi Dunărea de povârnişul
Ţ Intru Hristos D um nezeu bine credincios ş O reahova până la hotarul R uşavei şi V o d iţa M are
bine cinstitor şi de Hristos iubitor*şi autocrat şi c la Dunăre şi seliştea Bahnei cu nucii şi cu livezile
mirul lui Dum nezeu uns, Io R ad u l vo ev od şi do şi E lhoviţa şi Ţarovăţul. Şi încă şi la mină, dela
şi fiul marelui V la d voevod, din mila lui D um neze carele lui C iop Hanoş dela Bratilov, zeciuială.
şi cu bunăvoinţa lui D u m nezeu stăpânind şi domnin A cestea toate le întăreşte şi le adaugă domnia
peste toată ţara U ngrovlahiei şi herţeg al Amlaşului mea, cinste pentru cinste, ca să fie cuvântul părin­
şi Făgăraşului, a binevoit domnia mea, cu a s“ telui domniei mele îm plinit şi neschimbat, ca să
bunăvoinţă, cu inimă curată şi luminată şi am dăruit! primesc binecuvântare, iar nu blestem.
acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă, care este D e asemenea şi satele acestea toate şi încă şi
deasupra tuturor cinstelor şi darurilor, prezent . Sagavăţul, pe care 1 a cumpărat, Nicodim dela
hrisov al domniei mele, hramului şi locaşului prea bătrânul D a n voevod, să fie libere de toate dările
curatei stăpânei noastre Născătoare de Dum neze Şi prestaţiile, câte se află în ţara şi stăpânirea auto-
şi pururea fecioară M a ria şi mănăstirei domnie crată a domniei mele.
mele numite Tismana, pe care sfânt răposaţii părinţ Şi după aceea să le fie şi s a t u l........şti, a patra
părintelui domniei mele, V la d voevod, cu mult Parte şi Fărcăşeşti dela Dunăre şi V ataseşti. Şi încă
lucruri au întărit-o. D e c i şi domnia mea am binevoi *e dau domnia mea pe fiecare an câte 10 găleţi de
să le fiu urmaş şi întru aceasta, ca şi în domnie ş# grâu şi două butoaie de vin.
să înnoiesc deci pomana părintelui domniei mele ş" Şi încă le-am întărit şi făgăduiala dela înte-
pentru viaţa şi mântuirea domniei mele, acest hra
paharnic, N eagoe comis. C oica a scris în cetatea
meierea acestei sfinte mănăstiri, care este întărită Bucureşti, luna Iulie 10, anul 6972 (1464).
şi de toţi domnii, ca niciun domn, nici arhiereu, să -j- Io R ad u l voevoda, din mila lui D um nezeu.
n’aibă voie să aşeze egumenul acestei mănăstiri,
P. P. Panaitescu. D ocum entele Ţării Româneşti. D ocum ente
numai călugării singuri să aşeze pe egumen. Pe interne 1 3 6 9 — 1490. Bucureşti 1938. Docum entul 103.
cin e le va place lor să aşeze să-l aşeze şi domnia
mea, şi altfel să nu fie. * * 2.
D e c i le-am dat şi domnia mea ca toate cele F ără loc şi dată.
mai su* scrise să fie mănăstirii de ocină şi de ohaba
şi spre veşnică pomenire şi pentru hrana sfinţilor Rada cel F rum os întăreşte unor m oşneni m oşiile
şi dumnezeeştilor călugări, începând dela vam a oilor, P leniţa şi Păstaia.
de vam a porcilor, de vam a stupilor, de vinărici, de V ezi pentru existenţa acestui document. D ocum entul N r. 3
găletărit, de posade, de cositul fânului, de t^lpe, din domnia lui D an I şi mai jos docum entul lui A lex a ndru Iliaş
de călăuze, de transporturi, precum şi de celelalte din 4 Mai fără an, pentru Pleniţa şi Păstaia, la dom nia acestuia.
dări şi prestaţii şi să nu cuteze'să le dăuneze acelor
sate, nici judecător, nici banul 1 ismanei, nici vreu­
nul dintre bircei, pentrucă cine le-ar dăuna, chiar
şi cu un fir de pâr, unul ca acela v a primi marej
rău şi urgie dela domnia mea, iar altfel nu v a nlj
după spusa domniei mele.
Blestem aşează domnia mea, ca după moartea
domniei mele, pe cine alege D um nezeu să fie domn
al Ţării Româneşti, sau din rodul mirau domniei
mele, sau din rude, sau, pentru păcatele noastre.,
ar sta din alt neam, dacă înnoieşte şi întăreşte şa
adaogă cinste la cinstea domniei mele, şi pe acela
D um nezeu sâ-1 cinstească şi să-l întărească în dom­
nia lui, dacă nimiceşte şi schimbă, şi pe acela D u.m-r
nezeu să-l lovească şi să-l ucidă, aici cu trupul, iar
în cel veac sufleteşte, şi să aibă parte cu Iuda şi
cu Arie şi cu acei cari au spus, sângele lui asupra
lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va h inj
veci. Amin. Şi sâ-i fie potrivnică sfânta Născătoare
de Dum nezeu. . J®
A ceştia sânt martorii acestui hrisov': jupaiŞ
Dragomir dvormc şi jupân V oico Dobriţa, jupâC
Cazan logofăt, jupân Stoica a lui V intilă, ju p â f
N ea go e a lui Borcea, jupân Duca, jupân D n a , 10|
gofât Dim itru, Braţul spătar, D ea tco stolnic, Iva
vul şi jupan Stoica logofătul, i Ju p an Teodor v is­
tier i A lbul stolnicul, i R ad u l şi Dragom ir postel­
nici ; şi s ’au scris în oraşul Târgovişte A prilie 19
leat 7003.
Io V la d u voevod (L. P.).
A r h iv e le Statului. Bucureşti. Condica Mănăstirii Sadova.

DOM NIA LUI VLAD CĂLUGĂRUL


1482 M artie — 1495 Octomvrie
1-
1495 (7003) A p rilie 19 Tărgovişte.
Porunca lui V la d Călugărul, prin care întăreşte
lui Stoica cu feciorii lui şi fetei lui V lădaia cu feciorii ei,
m o şia L u m a şi şi moşia P ărului, ce le aveau bătrăue
şi drepte m oşteniri de baştină.
C u mila lui D um nezeu, Io V lad u v o ev o d ş
domn a toată Ţara Românească, feciorul marelui
V la d u voevod. . .
D a ta m D om nia mea această poruncă a domniei
mele Stoicăi cu leciorn lui şi cu fata lui anume
V la d a ie şi cu feciorii ei, ca să le fie lor moşia dela
Lumâsi. toată, şi iar dela Păr toată pentru că acest
moşii sânt bătrâne şi drepte moşteniri de baştin
ale Stoicăi. Iar după aceia au venit Stoica înaintea
domniei mele de au înfrăţit pe fiesa V lă d a ia preste
moşiile lor ce s ’au zis mai sus preste toate, ca sâ-i
fie lui în loc de fecior, şi domnii mele au dat un
cal. D r e p t aceia am dat lor şi domnia mea, ca s i
le fie lor moşiile stătătoare şi ohabnice lor şi fecio
rilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor şi oricărui
dintre dânşii i s a r întâm pla mai înainte moarte, ia
întru dânşii prigonire să nu fie şi să fie moşiile şi
bucatele lui, feciorilor şi fetei lui V lă d a iei iar alţii
nimenea amestec să nu aibă şi de nimenea să nu se
clintească după zisa domniei mele. Iată deci şi n ă r ­
uirii am pus domnia mea pe jupan D răgh ici vel
dvornic, i jupan Cârstian biv dvornic şi jupan Pâr-
fie, şi să fie celor rămaşi în veci şi de nimenea să
nu se clintească după porunca domniei mele. Iată şi
mărturii am pus domnia mea jupan Barbul şi Pârvul,
Craioveni jupan Cârstian şi Badea care au fost vor­
nici şi jupan Stroe v el vornic şi jupan Stoica logo-
fătu şi D a n ciu l comisul şi Bogdan Stuparu şi C a ­
DOM NIA LUI RADU C E l MARE lotă vistierul i Badea paharnicul şi Dragom ir stol­
1495 O ctom vrie — 1508 Aprilie nicul i N ea go e şi Dragomir vel postelnici. $ i am
scris eu Stanciul gramaticul în scaunul Ţării Târ-
1. goviştii şi ispravnic Ion Portariul. A prilie 19 leat 7011.
1503 (7011) A p rilie 1% Tărgovişte. Io R ad u l V o e v o d (L. P.)
Porunca lui R adu cel M are p rin care întăreşte stă­ A r h iv e le Statului, Bucureşti, Condica Mândstirei Sadova.
pânirea asupra m oşiei L um aşul şi P ă ru l lui jupân
Stoica cu feciorii, fetii lui Vlădaia cu feciorii şi 2.
nepoatei lui Stoica cu feciorii. 1505 (7013) M a rtie 26, B ucureşti.
Cu mila lui D um nezeu Io R ad u l V o ev o d şi P orunca lui R a d u cel M are, prin care întăreşte
D om n a toată Ţara Rum ânească feciorul prea bu­ egum enului C hir M isa il ş i călugărilor dela M ănăstirea
nului şi marelui V lad u l V o ev o d . — D at-am domnia Tism ana, daniile făcute de M ircea Voevod: sillştele şi
mea această poruncă a domniei mele slugii domniei gârlele Blatniţei, Pesticevul, Topor na, Sagoina, balta
m e le : jupan Stoica şi feciorilor lui şi fetii lui V lă ­ B istreţu l cu două ândoi Călugăreni, B istriţa,
daia cu feciorii ei şi nepoatei lui Stanca cu feciorii .Trufeşti, Piatra, Obedinul, Ceauri, U ngurei şi D aşeşti.
ei, ca să le fie lor Lumaşul tot şi Părul tot pentru
că le este bătrână şi dreaptă moşie de moştenire. — C u mila lui D u m nezeu Io R a d u l V o e v o d şi
D u p ă aceia au venit jupân Stoica înaintea domniei D om n a toată ţara U n g r o v la h ie i... şi marelui V o ­
mele de au înfrăţit pe fiiesa V lădaie, şi pre nepoata evod, dă domnia mea această poruncă a domniei
lui Stanca peste toate moşiile, peste Lumaş şi peste mele hramului şi lăcaşului Adormirei a prea sfintei
Păr, ori câte va a vea Stoica încă până v a fi Stoica stăpânei noaste născătoarei de D um nezeu şi pururea
viu, el singur să stăpânească moşiile iar după moar­ fecioarii M ă riei şi năstavnicului părintelui egumen
tea lui să stăpânească fata lui V lăd aia acele moşii chir M isa il şi tutulor celor întru Cristos fraţi ca să
le fie sileştile am ândouă cu gârlele în Blatniţe şi
ce s ’au zis mai sus, iar după moartea V la d ei când
nu se v a găsi nici un fecior dintrânsa şi când nu Pesticevul şi Toporna şi Săgoina şi în dreptul Ţi-
se va găsi din feciorii Stoicăi nici un fecior, atunci hrului balta ce se chiamă Bistreţul, şi pe lângă
să aibă a stăpâni nepoata lui Stanca acele moşii ce dânsa două sate şi amândoi C ălugăreni şi Bistriţa
s’au zis mai sus, şi domnii mele au dat un cal bun. cu toate seliştele şi livezile şi viile ce sânt ale Bis­
Pentru aceasta şi domnia mea am dat ca să fie lor, triţei şi Trufeşti şi Piatra şi O b ied in u l şi Ceauri şi
pentru moştenire şi ohabnică lor şi feciorilor lor U ngurei şi Duşeşti, acestea toate să fie ale sfintei
nepoţilor -şi strănepoţilor lor şi oricăruia dintrânşii niânăstiri pentru că sânt adăogate de răposatul întru
i s ’ar întâmpla mai înainte moarte prigonire să nu sfinţenie strămoşul domniei mele marele Io M ircea
V oevo d . D u p ă aceia le-am adăogat şi domnia mea
acestea toate ca să fie ale sfintei mănăstiri din T is­ tuturor megiaşilor. Şi mărturii au fost R ad u l şi Stan
mana şi sfinţilor şi dumnezeeştiilor m onahi spre ş i M a leş i Bălan i Puica şi Zarce şi Stăm lă şi
hrană, iar părinţilor noştri şi nouă să fie spre v e - Pârvul. .
cinică pomenire. D r e p t aceia să le fie toate moşie D rep t aceia şi eu am dat cartea ca să he ocină
ohabnică şi de ori şi cine nezăticnită d u p ă hotărîrea ohamnică în veci şi nimeni să nu să ispitească a-1
domniei mele. IVlarturi jupan Barbut şi jupan Pârvul bântui sau să oprească preste această carte a noas­
Craiovenescul. jupan Stroe marele vornic, jupan tră, că acela om rău v a păţii. Şi într’alt chip să nu
Staicul Logofătul, jupan Pârvul comisul, jupan C a ­ fie preste a mea zisă. Pis Iane.
lotă vistierul, Badea paharnicul, stolnicul, Dragom ir Septem vrie 9 zile leat 7008.
Izvoreanul, Stan al II-lea logofăt, N ea g o e şi R adu A rhivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, C ondica Mănăstirii
stratornicii. ( Căluiul şi Bucovăţul, p. 726«7.
Scris în luna M artie ziua 26 în cetatea Bucu­
reşti, anul 7013.
Io R ad u l V o ev o d (L. P).
A rh iv ele Statului Craiova, C ondica mănăstirii Tismana III,
p. 608=609.

3.
1499 (7008) Septem brie 9.
C artea lui jupân Calotă m arele B a n a l Craiouei
p rin care întăreşte lui C ărstea şi lu i V la d ot H leam na
ju m ă ta te funia D ănişorilor, din m oşia H levina, cum­
părată dela m a i m ulţi oam eni, pe tim p u l lui M ihail
Voevod.
Scris-am jupânul Calotă marele ban C raioveschi
această carte a mea acestui om pre numea Cârstea
şi a lui V la d ot Hleamna ca să le fie moşie în
H levina funia Dănişorilor jumătate pentru ' că au
cumpărat-o dela Stanciul şi dela R ad u l şi dela Bâra
drept 1620 de asprii gata. Şi iar au cumpărat dela
V ivţul (sic) 3 agre drept 80 de asprii şi 2 oi, şi iar
au cumpărat dela Dragul 3 agre drept loc de asprii
şi 1 oaie din funie Dragul. Şi iar au cumpărat dela
D ragul o vie drept 500 de asprii gata, şi iar au mai
cupărat dela Ceauşul 1 livede drept 210 de asprii,
şi au vândut acei oameni ce s ’au zis mai sus de a
lor bunăvoie în zilele credinciosului M ih a il V o ev o d
încă când au avut pace însă cu toţi şi cu ştire
mărturii am pus domnia mea, jupan Barbu cel
bătrân, i procit.
Iunie (?) 3 zile leat 7025.
A r h iv e le Statului Bucureşti, Bunuri Publice, Cond. Călui şi
Bucovăţ, p. 728.

2.
d o m n ia l u i n e a g o e basarab 1517 (7025) Iunie 3.
1512 Ianuarie 23 — 1521 Septembrie 15 P orunca lui Neagoe B asarab Voevod, prin care
întăreşte lu i Sta n şi P â rvu l Văcrescu şi Neagoe, m o­
1. şia H levna, pe care o aveau bătrână şi dreaptă m oş­
1517 ( 7025) Iunie 3. tenire dela R a d u l Vodă.
Porunca lui Neagoe B asarab Voevod, p rin care Cu mila lui D um nezeu Eu Basarab V o ev o d şi
întăreţte lui P ătru V ăcrescul m oşia H lem na, pe care domn a toată Ţara Rum ânească feciorul marelui
o avea bătrâna şi dreapta m oşie dela R a d u l Voevod. şi prea bunului Basarab V od ă, dat-am domnia mea
această poruncă a domnii meale slugilor domnii
Cu mila lui D um nezeu E u Basarab V o ev o d şi meale Stan şi Pătru Văcrescul şi N eagoe cu feciorii
domn a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi
săi câţi D um nezeu îi va dărui ca să le fie lor moşie
bătrânului Basarab V o ev o d , dat-am domnia mea anume H levn a cu tot hotarul din siliştuţă până în
această poruncă a domnii meale slugii domnii meale
drumă pă piscul Sărbătoarei şi până în Pârău la
lui Pătru Văcrescului (sic) şi cu feciorii lui câţi
marginea Tejăiacului şi până în mijloca, pentrucă
Dumnezeu îi va dărui, ca să fie lui moşie anume iaste a lor bătrână şi dreaptă moşie din zilele R a ­
Hlemna, toată cu toate hotarele. Insă să să ştie dului V o d ă celui bună. Şi au venit Barbul banul
KotiruTclm^ ă^5a~~Jg1uiui~pre V alea M u ierăi şi pă la"
cel bătrân şi au zis în naintea domnii meale p en ­
calea Brestei şi pă Piscul S ă rbătoarei pă drumu cel
trucă au dat această mai sus zisă mo$ie d ela dânsul
bătrân până Tă gura pâraelor, d ela gura păraelor
şi au miluit pentru că precum să cade cu credin­
panTlaTcăîeaT Drruhrc, până la Piscul Rumanescu,
cioasă şi dreapte slujbe şi cu vărsare de sânge.
■şi~iăr tâ apăTJătutut: “
D rept aceia am dat şi domnia mea ca să fie lor
Pentrucă au'Tost a lui bătrână şi dreaptă moşie moşie ohamnică feciorilor, nepoţilor şi strănepoţilor
dă baştină încă mai dinainte din zilele bunului
Şi de nimeni neclătit preste zisa domnii mele. Că
Radul Voevod. Şi au venit Banul Barbul cel bă­
iată şi mărturii am pus domnia jupan Barbul banul
trână şi au zis înnaintea domnii meale ca să fie a
cel bătrân şi jupân Calotă vel vornic şi jupan A rvat
lui această mai sus zisă moşie şi s'au miluit dă
vel logofăt i Dumitru vistier şi Radu spătar i D ră-
dânsul ajungându-1 şi cu credincioasa lui slujbă,
ghici păharnic i Neagoe vel postelnic.
drept încă şi vărsare de sânge.
Iunie 3 zile leat 7025.
Pentru aceasta au dat domnia mea lui Pătru
Văcrescu ca să-i fie lui moşie ohamică, fiilor lui, A r h iv e le Statului Bucureşti, Bunuri Publice, Condica Mână-
s,irei Căluiu şi Bucovăţ, p. 727.
nepoţilor lui şi strănepoţilor şi de către nimeni să
nu să dâtească după zisa domnii meale. în că şi
numai călugări din Tismana, şi veri cari boierin sau
curtean sau veri cine v a fi de v a duce sare sau oi
sau orice dobitoace şi va vinde iară călugării să fie
volnici ca să le ia vama, şi nimini să nu îndrăznească
a i-o opri că mare răutate şi urgie v a lua de către
domnia mea un om ca acela, iar alta să nu fie şi
DOM NIA LUI VLADISLAV să fie volnici vameşii călugărilor să scrie în catastih
pre care nu va plăti şi să aducă la domnia mea şi
1523 A prilie — 1523 Noem vrie oricarele va strica această poruncă a domniei mele
şi nu v a întări aceluia să-i fie pârâşe prea curata
1.
M a ica lui D um nezeu şi înfricoşata şi nemitarnica
1524 (7032) Iunie 16, B ucureşti. judecată, şi să aibă blestemul al 318 purtători de
Dum nezeu părinţi din N ich eia şi să aibă parte cu
P orunca lu i V ladislav Voevod prin care întăreşte
Iuda şi cu afurisitul A ria şi cu alţi jidovi carii au
E gum enului M ănăstirii Tism ana, p ărintelui Istra tie şi
strigat asupra domnului D um nezeu şi M ântuitorului
călugărilor de acolo p rivilegiile date de a lţi dom ni de
nostru Is Hs. Sângele lui asupra lor şi asupra fe­
m a i n ainte asupra văm ii. C ala fatu l cu târgul ş i B a lta
ciorilor lor care iaste şi va fi în veaci amin şi
B istreţu l, vam a şi B a lta A lba, Jiefu l, P latăţul, Cot-
într’alt chip să nu fie.
lovul şi Caliştea. Şi s ’au scris în Bucureşti, Iunie 19 anul 7032.
C u mila lui D um nezeu Io V lad islav V o e v o d şi Io V lad islav V o ev od (L. P.).
domn a toată Ţara R um ânească feciorul marelui şi A r h iv e le Statului, Craiova.
prea bunului V lad isla v V o e v o d dat-am domnia mea C ondica mănăstirii Tismana volum ul III, p. 651.
această poruncă a domniei mele egumenului şi năs-
tavnicului mănăstirii Tismeanei carea iaste întru
Hristos lăcaş şi hramul prea curatei stăpânei noastre
născătoarei de D um nezeu şi pururea fecioarei M a rii
şi părintelui chir Istratie şi tuturor fraţilor celor
întru Hristos carii se găsesc întru sfânta mănăstire
ca să le fie vam a din C alafat cu târgul şi balta
Bistreţul şi vama şi Balta A lbă şi Jieţul şi Platăţul
şi C otlovul şi Caliştea pentrucă le iaste bătrâne şi
de moştenire dela domni bătrâni aşa şi domnia mea
le-am dat sfintei mănăstiri precum au fost şi mai
nainte şi să fie de hrană călugărilor, iar părinţilor
domniei maele şi domniei meale vecinică pomenire.
D rep t aceastea să fie volnici călugării din Tismana,
să ia ceale cuvincioase dintr’aceste vămi şidintr'aceste
bălţi şi veri care boierin ce rădică vistieria, el să
fie volnic să ia vamă la Jii, unde au fost şi mai
nainte, iar la Calafat să nu aibă treabă ci să aibă
mare din zece peşti unul. în că şi blestem aşează
domnia mea cum că după moartea domnii mele pe
cine va alege domnul D um nezeu a fi ţării V alahi-
ceşti domn din rodul inimii domniei mele sau din
rudeniile domniei mele sau după păcatele noastre,
din altă seminţie, dacă va cinsti şi v a întări acest
hrisov al domniei mele, pe acela Dom nul D um nezeu
DOM NIA LUI M OISE să-l întărească şi să-l cinstească şi să-l păzească
întru domnia lui, iar d e-1 va călca şi nu-1 va cinsti,
1529, Ianuarie-Februarie — 1530 Iunie ş i nu-1 v a întări pe acela domnul D u m nezeu să-l
1. calce şi să-l ruşineze şi să-l ucigă aici cu trupul iar
în viitorul veac cu sufletul şi să aibă împărtăşire
1529 (7037) M ai 12, Tărgovişte. cu Iuda şi cu A ria şi cu ceilalţi Iudei, cei ce au
Porunca lui M oise Voevod, prin care dăruieşte strigat asupra D om nului Dum nezeu şi M ântuitorului
ierom onahului E fstra tie ş i călugărilor dela m ănăstirea nostru Isus Hristos şi sângele lui asupra lor şi asu­
T ism a n a, vam a Calafatului, dinpreună cu B istreţul, pra copiilor lor precum şi va fi în veci amin.
B a lta A lb ă şi P lateful, hotărînd şi ce vam â să ia. Aceştia sunt mărturii; jupan Drăghici fostul vornic
ş i jupan N eagoe marele vornic şi jupan R ad u l ma­
Cu mila lui D um nezeu Io M oise V o ev o d ş i 1 rele Spătar şi Badea marele stolnic şi R ad u l marele
D om n a toată ţara U ngrovlahiei, fiul marelui şi prea postelnic, ispravnic Teodor marele logofăt. Şi eu
bunului V lad islav V o ev o d dă domnia mea această Dragomir am scris în slăvită cetate Târgovişte.
poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri ce se Luna M a iu ziua a 12-a anul 7037.
chiam ă Tismana hramul iar şi lăcaşul prea sfintei
şi prea curatei şi prea blagoslovitei stăpânei noastre Io M o isi V oevo d (L. P.).
N ăscătoarei de D u m nezeu şi pururea Fecioarei i A rh ivele Statului C raiova, C ondica mănăstirii Tismana, V o ­
M ă riei şi cinstitei şi slăvitei sale adormiri şi igu- lumul III, p. 653.
m enului şi povoţuitorului cuvântătoarei turmei lui J
Hristos iromonahul Efstratie şi tutulor fraţilor câţi
sânt în sfânta mănăstire dă domnia mea vam a Ca- !
lafatului ca să le fie lor drept moşie ohabnică şi să
ia vama dela C alafat, de cal aspri 6 şi de bou 3 şi
de vacă aspre 2, şi de două oi o aspră şi de sac-
cu grâu aspre două şi de 100 bolovani 3 bolovani,
şi de o bute vin aspri 10.
Bistreţul şi Balta A lb ă şi Plateţul sânt moşie
ohabnică şi moştenească, şi din 10 peşti un peşte; ]
şi de acia măcar baltă mică măcar mare până în
C alafat din zece peşti un peşte şi pe aceste bălţi
ce se va săpa de luntre bani trei zeci şi de majă
aspri 15 şi de car aspre 4 şi de povară pe cal aspre-
2 şi din Blatniţa până în Severin măcar mic măcar
Staico v e l postelnic, şi ispravnic Şerban, şi V lăsan
vel logofăt. -
Şi am scris eu Dragom ir logofătul în Tărgovişte.
G hen arie 20 leat 7038.
Io V la d V o ev o d (P. D .).
A r h iv e le Stalului Bucureşti, Condica Mânăstirei Sadova.
DOM NIA LUI VLAD INNECATUL
1530, Ianuarie — 1532 Septemvrie
1.
1530 (7038) Ianuarie 20, T ărgovişte
Porunca lut V lad Voevod prin care întăreşt
m ănăstirii Sadova m oşie în N edeia şi Z ă va l precum
şi un sălaş de ţigani.
Cu mila lui D um nezeu Io Vladul V o e v o d şţ
domn a toată Ţara Rumânească, feciorul bunului
şi marelui V lăd u ţ V o evo d . Dat-am domnia mea
această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri ce
se chiam ă Sadova unde este hramul sfântului N i-
colae ca să-i fie moşie Nedeia şi Zavalul cu toate
hotarele pe unde au fost hotarele cele bătrâne,
pentru că-i este bătrâne şi drepte moşii de moştenire
şi date de răposatul Pârvul banul al Craiovei.
D rep t aceia şi domnia mea am dat şi am miluit ca
sâ fie sfântului lăcaş de întărire şi domniei mele
pomenire.
Şi iar să fie sfintei mănăstiri un sălaş de ţigani
anume: Nicola cu ţiganca lui şi cu copii lui, pentru
că iar este dat de Pârvul Banul al Craiovei.
D rep t aceia şi domnia mea am dat sfintei mă­
năstiri ca să fie de întărire şi fraţilor întru hrană,
iar domnii mele întru pomenire.
Şi de nimenea să nu se clătească după porunca
domniei mele. Iată şi mărturii am pus domnia m e a :
jupan Hamza vel ban şi jupan Tudor vel logofăt,
şi jupan Şerban vel vornic, şi jupan V lasan v el
logofăt, şi Radul V u covici v el vistier, şi Drăghici
v el spătar, şi Danciul comisul, şi Staico stolnicul, şi
2.
1534 (7034) Septem brie 6, F ur eşti.
P orunca lu i V la d V in tilă Voeood, p rin care întăreşte
igum enului părintele Teofan şi călugărilor dela m ă­
năstirea T is m a m , seliştele Sagovăţului, Pesticevul,
Toporna Sogoina, am ândoi ~Crăfagâreftii, T ru feşti
P iatra, O bedinul ş i U ngureii, dăruite de a lţi domni
bătrâni.
DOM NIA LUI VLAD VINTILĂ C u mila lui D u m nezeu lo V la d V o e v o d şi
domn a toată ţara U n g rov lah iei fiul prea bunului
1532, Noem vrie — 1534 Septemvrie
şi marelui R ad u l V o ev o d , d ă domnia mea, această
1533 (7041) Iunie 3 B ucureşti. poruncă a domniei mele sfintei şi dum nezeeştii mă­
năstiri ce se numeşte Tismana, unde este hramul
1.
cinstitei adormiri a prea sfintei curatei şi prea binei
P orunca lui V lad V intilă, p rin care în tă reşti m ă­ cuvântatei stăpânei noastre născătoarei de D u m n e­
năstiri Tism ana două selişti Călugărenii, de lângă zeu şi pururea fecioarei M ăriei, şi năstavnicului
B istriţa . părintelui igumen chir Teofan şi tuturor celor întru
Hristos fraţi ca să le fie selişti amândoi Sagjovăţii
C u mila lui D um nezeu Io V la d V o ev o d şi domn
şi Blatniţă şi P esticevul şi Toporna jiJ^Sogoina şi
a toată ţara U ngrovlahiei, dă domnia mea această
am andoi~Călugărenii şi Trufeşti şî F xatra şT^O^e-
poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri ce se zice
Tismana, ca să-i fie lângă Bistriţă două selişti ce se d in ul şi CJngureu toţi p entru c i au lo st bătrâne şi
d rep te moşii şi moşteneşti ale sfintei mănăstiri din
chiamă Călugăreni, pentru că este bătrână şi dreaptă
Tism ana date încă de bătrânii domni ce au fost mai
moşie şi moştenească a sfintei mănăstiri ce este mai
înainte de domnia mea. Iar după aceia a avu t pri­
sus scrisă, aşa şi domnia mea i-am dat ca să-i fie,
gonire părintele igumenul Teofan în naintea dom ­
moşie ohabnică şi altul nimenea amestec să naibă,
pentru că am văzut domnia mea alte cărţi bătrâne. niei mele cu fii lui Stoica, din C opăceni cu Pătru
şi cu D răgoiu pentru o selişte ce se chiam ă U n g u ­
D r e p t aceia i-am dat-o şi domnia mea ca să-i
reii, între aceasta domnia mea am judecat şi ani
fie neclintită după hotărârea domniei m e le ; iată şi
marturi aşază domnia m e a : jupan Hamza marele căutat lor lucrul d u p ă dreptate şi după lege cu toţi
dregătorii domniei mele şi am citit domnia mea şi
ban Jienesc, şi jupan D răgh ici marele vornic şi
cărţile bătrânilor domni a răposatului Io M ircea
jupan Teodor marele logofăt şi Şerban fostul vornic
V o ev o d , şi al lui Io Ban V o ev o d şi cartea p ă­
şi V lăsan fostul logofăt şi D răghici spâtaru şi Stoica
rintelui domniei mele Io Radul V o ev o d , pentru
vistierul şi Radul, paharnicul şi Staico comisul şi
această selişte U ngureii ci am aflat domnia mea
V in tilă stolnicul şi Barbul marele postelnic.
că a fost dată şi adâogată şi făcute cărţile cu mare
Scris în C etatea Bucureşti luna Iunie ziua 3,
blestem. A şa şi domnia mea am dat şi am adăogat
anul 7041.
această mai sus zisă selişte JLLngurei iar Pătru şi
Io V la d V o ev o d (L. P.).
D răgoi ei au rămas de lege din naintea domniei
A r h iv e le Statului Craiova, Condica Mănăstirii Tismana, Vo» mele.
lumul III, p. 735=736.
ut, o. îNii^wLiAE.^ou-rLiUr^vjn

D r e p t aceia şi domnia mea am dat sfântului


şi dumnezeescului loc, ca să-i fie moşia ohabnică peste D unăre cu 3000 aspri. Iar răposatul V la d
şi de orşicine nezăticnită după zisa domniei mele. V oevo d , el l-a ajuns cu dreaptă judecată şi cu cale
Iată şi martori aşează domnia mea jupan Dră- dela cinstita poartă şi l-a prins cu dreptate l-a ju­
ghici marele pârcălab, şi jupan Şerban marele vor­ decat şi l-a ajuns legea a-şi pierde capul. Şi l-a
nic şi jupan V la icu l marele logofăt şi jupan D r a ­ pierdut pă el după fapta lui, ca pe un hiclean, iar
gomir spătarul şi jupan Tom a banul» şi jupan D ră - cu bucatele-i mai sus zise, a miluit pe mai#sus zisul
ghici spătarul şi R ad u l paharnicul şi Staico comisul dregător al domniei mele.
şi V in tilă stolnicul şi Badea A ia z marele postelnic. Stoica N icolaescu : D o c u m e n te slavo.rom âne, Bucureşti 19...
Ispravnic Tatu logofăt. p. 247*48.
Şi eu Ţ alap i ce am scris în Fureşti luna S ep ­
tembrie, ziua 7 anul 7043.
Io V la d V o e v o d (L. P.).
A r h iv e le Statului C raiova, C ondica Mănăstirii Tismana, Vo»
lumul 111, p. 738*41.

3.
1534, Septem vrie 12.
P orunca lui V lad V in tilă Voevod dela S la tin a
p rin care întăreşte lui V laicu m a re logofăt, fraţilor
să i şi feciorilor lor m oşie în S p in işor, Stângăceaua ş i
F ratoştiţa. -----------”
C u mila lui D um nezeu Io V la d V o ev o d şi
domn a toată ţara U ngrovlahiei, fiul marelui şi prea
bunului R adului V o e v o d dă domnia mea această
poruncă a domniei mele cinstitului diriguitor a l
domniei mele jupânului V la icu l marele logofăt şi cu
fraţii săi jupan M ih n ea stolnicul şi Badea şi cu fe­
ciorii lor câţi le v a da D u m nezeu , ca să le fie bu­
catele R adului dela Şpinişor şi ale fratelui său
V la d u l moşie la Spinişor şi în Stângăcea şi la Fra-
toştiţcU'de aşişderea părţile lor câte se vor alege şi
sat şi ţigani şi vii şi grâu şi marfă şi tot ce sânt
bucate ale Radului şi ale fratelui său.
Pentru că R a d u l şi fratele lui apoi ei le-au
pierdut p ă ele cu rea hiclenie încă dela răposatul
V la d V o e v o d cel tânăr, căci a fost R a d u l strângă-
tor de bir în judeţul J iu l de Jos, şi a fost fugit cu
birul şi cu haraciul Ţării Rom âneşti şi împăratului
gofăt şi jupan Barbul v el ban al Craiovei şi jupan
Toma banul şi Stroe spătarul şi U drişte vistierul şi
R ad u l Paşadia paharnicul şi Stoico comisul şi V in ­
tilă stolnicul şi Badea A ia z v el postelnic şi ispravnic
V la icu l v el logofăt, şi Şteful stolnicul.
Şi eu Dragom ir carele am scris această carte,
DOM NIA LUI RADU t>AISIE în scaunul cetăţii Târgoviştii, în luna lui Iulie 22
1535, Iunie 12— 1545, M artie 17 anul 7043.
A r h iv e le Statului C r a io v a , C o n d ic a M ăn ăstirii G o v o r a .
1.
1535 (7043) Iu lie 22, Tărgovişte 2.
Porunca lui R a d u Vodă P a i sie prin care d ăru­ 1536 (7044) Ianuarie 4, B u c u re şti
ieşte lui jupan Ţalapie logofătul, p en tru dreapta şi
P orunca lui R a d u P a isie Voevod p rin care dă­
credincioasa lui slujbă p rin ţă ri stăine, siliştea de ruieşte siliştile Strâm bele ş i B ă ile şti logofătului Tatul
peste J iu , num ită Strâm bele. şi logofătului Ţalapie drept răsplată pentru dreapta
C u mila lui D um nezeu Io R a d u l V oevo d , şi şi credincioasă slujba lor.
domn a toată Ţara M unteno-Rom âneascâ, feciorul
marelui şi prea bunului R ad u l Voevod. C u mila lui D u m nezeu Io R a d u l V o e v o d şi
D at-am domnia m ea această poruncă a domnii domn a toată ţara M unteno-R om ânească, fiul ma­
m ele boerinului domniei mele jupan Ţalapie logo­ relui şi prea bunului R ad u l V o ev od , dat-am domnia
fătul cu fraţii lui, şi cu fiii lui, căţi D um nezeu îi mea această poruncă a domniei mele boerilor domniei
v a dărui, ca să le fie seliştea de peste J iu ce se mele lui jupan T atu l logofătul şi lui jupan Ţalapie
numeaşte Strâmbele toată, şi cu bălţile^ şi cu gârla, logofătul şi cu fii lor câţi D um nezeu le v a dărui,
şi cotlovele toate, şi balta şi gârla, şi în câmpu şi ca să le fie seliştea preste J ii ce se numeşte Strâm­
D um brava N ăsipului toată, şi până în hotarul C ă- bele, cu toate cotiturile, şi seliştea Băileşti c u toate
h lg ă r e r îîio f r ş r ^ e acia p ân ă în hotarul H r a stului, seliştele şi dumbrava şi Piscul N âsjpului şi hotarul
pentru- că această selişte, şi moşii au fost pustnt Toc să se hotărască cu H risteam şi dela V alea hotarul
domnesc fiind al domniei mele. să se ştie, să se hotărască cu mânăstirea dela T is­
Iar domnia mea am miluit pe boerul domnii mana şi dela T utana de către C ălu găreni şi bălţile
mele mai sus scris jupan Ţ alapie logofătul, pentru să se ştie a n u m e: B a cio vu l şi de acia in sus până
slujba care mi-au slujit domniei mele, prin ţări străine, în C otlov a cea M a re si C otlova_-Cea—M ică—şi pe
cu dreaptă şi credincioasă credinţă, pentru aceia uscat şi pe apă până unde cade în D unăre, pentru
i-am dat şi domnia mea, ca să-i fie întru moştenire că aceste selişte şi bălţi au fost locuri domneşti încă
şi ohabnice şi de nimenea neclătite după porunca din zilele răposatului bătrânului M ir c e a V oevod .
domniei mele. Iar D om n ia mea am miluit p e sluga domniei
Iată şi mărturii am pus domnia mea pe jupan mele jupan Ţ a lap ie logofătul pentru slujba ce mi-a
D răgh ici dvornicul şi jupan Teodor logofătul şi slujit dom niei mele, iar după aceia au v en it Ţ alapie
jupan Şerban v el vornicu şi jupan V la icu l vel lo ­ logofătul înaintea dom niei mele de au pus şi de au
înfrăţit peste toate aceste mai sus zise moşii şi se-
lişte şi bălţi peste jumătate pre jupan T atu l logo­ gărilor de hrană, iar lor şi părinţilor lor întru
fătul precum ca să fie fraţi nedespărţiţi unul ca vecinicâ pomenire şi de nimenea să nu se zăticnească
şi altul, de a lor bună voie, şi încă au câştigat şi după cuvântul domniei mele.
de către domnia mea lui jupan Tatul logofătul şi Iată şi mărturii am pus domnia m e a : jupan
lui Ţ alapie logofătul aceste toate mai sus zise moşii Staico dvornicul şi jupan Coandă v el dvornic şi
şi selişte şi bălţi, ca să le fie m oşif ohabnice lor şi D răgh ici biv spătar' şi Udrişte vistierul şi Dragomir
fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor,,.iar vânzare spătar şi A lb u l stolnicul şi C racea păharnicu şi
să nu fie şi de nimenea să nu se zăticnească după Badea comisul şi Stanciul vel postelnic, ispravnic
zisa domniei mele. R ad u l logotătul şi eu N a n cel gros, am scris în
Iată şi mărturii am pus domnia mea jupan scaunul cetăţii Târgovişte în luna lui Iunie 30 anul
D răghici dvornicul şi jupan Teodor* logofătul şi 7050/1542.
jupan Şerban v el ban Jien esc şi jupan V in tilă v el Io R a d u l V oevod .
dvornic şi jupan V la icu l v e l logofăt şi jupan Toma
banul şi Stroe spătarul şi Udrişte vistierul şi R ad u l A r h iv e le Statului C r a io v a , C o n d ic a M ăn ăstirii G o v o r a , p.
337=38.
paharnicul şi Staicu comisul şi D ragu stolnicul şi
Badea A iaz vel postelnic, ispravnic V laicu pârcălabu.
Şi âm scris eu Tudoran în scaunul C etăţii B u­
cureşti G henarie 4, anul 7044.
Io R a d u l V o ev o d (L. P.)
A rh iv ele Statului Craiova, C on dica Mănăstirii G o v o r a , pa»
g in a 385«387.

3.
1542 (7050) Iun ie 30, Târgooişte.
P orunca lu i R adu V oevod p rin care întăreşte M â-
n ă stirei G ovora sa tu l S trâm bele cât a fo st partea lui
T a tu l logofătul ş i fratesău S ta n clucerul.
Cu mila lui D u m nezeu Io R adu V o e v o d şi
domn a toată Ţara M unteno-Rom ânească, fiul ma- j
relui şi prea bunului R a d u l V oevod .
D a t-a m domnia mea această poruncă a domniei
mele, sfintei şi dumnezeeştii mânăstiri ce se numeşte
G ovora ca să-i fie din satul ce se numeşte Strâm -
bele jumătate şi pe uscat şi pe apă şi pretutindenea,
cât au fost partea lui jupan Tatul vel logofăt, şi a
frăţine-său jupan Stan cluceru pentrucă au adăogat
şi au închinat mai sus zisul sat sf. mânăstiri, ei sin­
guri de a lor bună voinţă ca să fie sfintei mânăstiri
de întărire şi întru moştenire ohavnice spre a fi călu­
Poeoneşti Diaconul, care am scris în oraşul Bucu­
reşti, luna D ecem vrie 5, leat 7054.
Io M ircea V oevod .
(locul peceţii)
S a tălmăcit întocmai după hrisovul slavonesc
din condica mânăstirii Zlătari de Zaharia Nenovici.
D O M N IA LUI MIRCEA CIOBANUL 1850 Fevruarie 16, Bucureşti.
A r h iv e le Statului, Bunuri Publice, Secţia Istorică, Mănăstirea
1545, M artie 17 — 1554, Februarie. 28
Zlătari, Pachetul 9, D ocum entul I, traducere.

1. 2.
1545 (7054) D ecem vrie 5 B u cu reşti 1547 (7055) Iu nie 2, B ucureşti.
Porunca lui M ircea Vodă Ciobanul, p rin ca re în­ M ircea Vodă C iobanul confirm ă m â n ă stirii T is­
tăreşte lu i jupan P reda postelnicul stăpânirea asupra m ana stăpânire peste toate satele, bălţile şi văm ile ce
satului C u ra D âlgii, ră m as m oştenire dela ta tă l său au avut dela început.
Giur'ea logofătul. . , . Iată şi eu bine credinciosul şi piosul şi iu­
C u m ila lui D um nezeu Io M ircea V o ev o d , şi bitorul de Christos şi de sine stăpânitor, Io M ircea
dom n a toată Ţara U ngrovlahiei, fiul prea bunului V o ev o d fiul marelui şi prea bunului R ad u l V oevod
şi marelui Radul V o evo d , dă domnia mea această şi domn a toată Ţara Rumânească . . . dat-am acest
poruncă a domniei mele boerului din casa domniei întru tot cinstit şi frumos şi prea onorat, mai presus
mele jupanului Preda postelnicul şi cu fii săi câţi de toate cinstile şi darurile, crisovul de faţă al
Dum nezeu, îi va dărui, ca să-i fie satul ce să numeşte domniei mele rugătorului domniei mele, egum. ierom.
Gura D ălgii, tot cu toate hotarele şi cu toate seliş- M ardarie şi ascultătorului sf. mânăstiri, A vxen tie
te'Ie, câte au stăpânit G iurea logofătul, tatăl lui diaconul şi tuturor fraţilor ce se află în acel sf. lă­
Preda postelnicul, pentrucă acest mai sus numit sat caş, pentrucă să fie sf. şi dumnezeeştn mânăstiri
au fost bătrână şi dreaptă moşie moştenească a lui ce se zice Tismana satele anume . . . . . . şi satul
G iurea logofătul, şi miluit de V lăduţă V o ev o d . V a d u l CumaiulQr-.-şi-CU_Xo.porna_ şi balta Bistreţu
D rept aceia şi domnia m ea am dat şi am miluit dela Tnplita la G ârl a i l e p e d e p i4 A U S _ d e^ o v ă p J a ,
pe jupan Preda postelnicul cu acest mai sus numit cu satul ce se zice Hrisomuinţii şi vam a la_Calaţat
sat G ura D ălgii, ca să-i fie moşie ohabnică lui şi vericâtă este partea sf. mânăstiri toată şi vam a ce
fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui, şi de n i­ este la plaiu din O lte ţ până în O rşo va partea
meni neclătit după porunca domnii mele. sfintei mânăstiri toată, şi la balta dela B istreţ ce
Iată şi mărturii, jupan V in tilă marele dvornic, s’a scris mai sus, două silişti, ambele Căjllgăzenil-şi
jupan R a d u l marele logofăt, şi C oanda Vistierul, şi Plosţipa toată cu toate hotarele şi satul ce se
Barbul spătarul, şi Stefu stolnicu, şi^ G heorghe co­ chiamă J a rco v ă ţu l şi siliştea _Sţâncişor la balta
misul, şi Badea Zmlău paharnicu, şi Stan postelnicul, Bistreţu, la Bdele ce a fost odată satul Bresmţa şi
şi ispravnic Radul marele logofăt. Si eu V âlcu l di(a ambele V ârovn ice . . . . şi din V irul de mijloc la

n n n iM F .N T F . i s t o r i c e d d m m iA LUI MIRCEA CIOBANUL


D unăre tot la Iuţi şi venitul dela 8 vârşii şi D u
nărea dela Cataracta nucului de Podul de sus şi
V o d iţa M are pe ambele laturi . . . . pentrucă aceste
mai sus scrise sate şi bălţi şi silişti şi hotare şi văm
am căutat şi citit domnia mea căţţife întâilor şi bătrâ
nilor sfânt răposaţi părinţi şi strămoşi ai domniei mele
D om ni ai Ţării Româneşti şi am aflat domnia mea c D O M NIA LUI P Â T R A ŞC U CEL BUN
sunt bătrâne şi drepte moşii şi bucate sf. mânăsti
şi moşteniri dela întemeierea Ţării Româneşti... 1554, Februarie 28 — f 1557, Decem vrie 26
A lexandru Ştefulescu, Mănăstirea Tismana', Ediţia A d m i
traţia Cassei Bisericii, 1909, Bucureşti, paginile 235.240.
1.
1553 (7061), Ianuarie 7.
P orunca lui P ătraşcu cel B un, p rin care întăreşte
lui ju p â n Gane biv vel portar, dreptul de stăpânire
asupra satului V ia n iu ^ c a re fusese a l jupânesii Velica
din Şetoae şi cil care îl m iluise M ircea Voevod.
Cu mila lui Dumnezeu eu Pătraşco V o iev o d şi
domnă a toată Ţara Rum ânească, feciorul marelui
şi prea bunului R ad u l V o iv ° d , dat-am dom nia mea
această poruncă a domnii meale boiarului domnii
m eale jupânul G anii biv v e l portar şi feciorilor lui
câţi Dumnezeu îi v a dărui, ca să-i fie lui satul V ia -
nul tot cu toate hotarele celea bătrâne, pentrucă
acest sat ce s'au scris mai sus, V ia n u l el au fost
bătrân şi de moştenire a l jupânesii V elicăi din Şe­
toae, şi pentrucă au ven it M ircea V o iv o d în Ţara
Rumânească atunci au miliuit pe G ane portarul
cu această sată, ce s ’au scris mai sus V ianul,
pentru slujba carea i-au slujit prin ţări streine
cu vărsări de sânge. Iar după aceia el s ’au găsit
un ovrei ucis pe această sată, ce s ’au scris mai
sus V ianul. D e c i au fost venit maica şi muerea
ovreiului de s ’au ap u cată de această sată, ce s ’au
zis mai sus V ianul, şi s'au fost şi pârât în naintea
M ircii V o iv o d . Iar într’aceia domnia lui au căutatu
Şi au judecată şi au dat satului V ian u lu i cum ca
să plătească sângele ovreiului cu 40.000 de aspri şi
să fie judeci, iar într’aceia G ane portar el nu s'au
din nainte domnii m ele şi din nainte tuturor cinsti­
suferit ca să-şi spargă casile şi curţile ci au căzut ţilor dregătorilor domnii meale din divană de a lor
înaintea M ircii V o iv o d de s'au jăluit cum că nu bună voe.
are loc să şază, dacă-1 v a scoate pre el din sată,. D r e p t aceia am dată şi domnia m ea G anii ce
iar într'aceia .M ircea V o iv od, domnia lui s'au mi- au fost mare portar şi feciorilor lui şi nepoţilor şi
lostivit şi au dat ^cele 40.000 de ^ aspri _dia_ipâna. strănepoţilor lui, ca să-i fie lui moşie ohamnică şi
domnii lui maicii şi muerii ovreiului de i-au plătit de nimene să fie neclătit preste zisa domnii meale,
sângele lui şi au miluit pe G an e portar cu această că iată şi mărturii am pus domnia me Socol velichi
sată ce s ’au zis mai sus V ia n u l ca să fie domnii vornic, jupân Tudor vel logofăt, Dragomir v el v is ­
lui pomană în v eci şi au făcut şi carte domnii lui tier, i Stam eni spătar, L ă p ă d at paharnic, i Radul
cu mare blestem, cum după mergire domnii lui spre stolnic, i V la d comis, i C ernica v el postelnic.
cine v a alege domnul D um nezeu din feciorii d om ­ I ispravnic Socol vel vornic.
nii lui sau din alte neamuri să fie domnia Ţării G henarie 7 zile leat 7061 ‘). (1553).
Rum âneşti şi această domnă să se m ilostivească să A r h iv e le Statului Bucureşti, Bunuri Publice.
învoiască şi să întărească această carte domnii lui Condica Mănăstirii C ă lu iu şi Bucovăţul N r. 7 2 2 , fila 201=202.
ca să aibă şi el pomană îm preună cu domnia lui
în v e c i de veacă, iar cine va vre să strice această 2.
mai sus scrisă pomană a domnii lui iar acela să fie 1555, Septem vrie 15.
proclet şi afurisită de 318 părinţi dela N ich eia şi
de cei 12 apostoli şi să aibă o odihnă cu Iuda şi H riso vu l p rin care P etraşco Voevod dărueşte fiicei
cu A ria denpreună, în v e c i de veacă şi mitarii(?) sale ju p ă n iţa M aria, sa tu l Şegarcea.
C u fariseii care răpşte(?) spre domnul D um nezeu Eu cel întru Christos Dum nezeu, drept credin­
şi M ân tuitoru nostru Is[us] H[risto]s. Iar după aceia ciosul şi bine cinstititorul şi de Christos iubitorul şi
M irce V o iv o d i s ’au întâm plat de i-au luat domnu singur stăpânitorul Io Petraşco voevod, fiul marelui
D u m nezeu şi cinstitul îm părata domnia de o au şi prea bunului R ad u l V o ev od , cu mila lui D u m ­
dat-o domnii meale şi eu cum şezut în scaunul nezeu şi cu darul lui D um nezeu, domnind şi stăpâ­
domnii lui în Târgovişti, iar jupâneasa M a ria fata nind toată ţara U ngro-V lahiei, am binevoit, domnia
jupânesii V elică i din Şătoaia deci au căzut în n a­ mea din buna mea voinţă, cu inimă curată şi lumi­
inte domnii meale şi aşa fără în naintea domniei nată a domniei mele şi a-mi dărui domnia m ea acest
meale pe G ane portar, cum că acest sată ce scrie a tot cinstit şi bine închipuit şi prea respectat, ca­
mai sus V ianul, iaste al ei de moştenire şi n au rele este mai presus decât toate cinstitele daruri de
plătit G ane portar nici un ban ovreiului, iar G ane acum, hrisovul de faţă al domniei mele cinstitei şi
portar el au scos carte M ircii V oiv od cum că au din inimă fiicei domniei mele jupâniţei M a r ia şi fe­
fost p lătit aspri 40.000 în m âna ovreiului, iar după ciorilor ei câţi D u m nezeu îi v a dărui, ca să-i fie ei
aceia jupâneasa M aria ia pârâia cum că ia s t e satul satul Şegarcea de pe Jiu , tot cu tot hotarul şi cu
asuprit de aceste 40.000 de aspri. Iar într’aceia apa şi cu pădurea şi de pretutindeni. Pentru că acest
dom nia mea am căutat şi am citită însumi domnia mai sus zis sat Şegarcea încă mai dinainte vreme,
mea şi carte M ircii V o iv o d şi am înţeles din toate de răposatul părintele domniei mele R a d u l V o ev o d ,
şi am dată G anii portar cum ea să ţie satul V ia ­
nul şi să întoarcă încă 40.000 de aspri jupânesii din 1) D a ta probabil greşită.
Ş etoae pân v a plăti 80.000 de aspri şi s’a u tocmită
a fost cum părat d ela jupâniţa M a rg a şi dela jupâ- nata domniei mele, pe jupâniţa Stanca cu 15.000
niţa V elica , pentru 60.000 aspri gata, de argint. aspri gata. D rep t aceia am dat şi domnia mea din
Şi întru aceia, domnia lui pentru pomeana domniei jnimâ fiicei domniei mele jupâniţei M aria ca să-i
sale m ’a dăruit pe domnia mea cu acest mai sus zis fie ei aceste mai sus zise sate şi ţigani drept moşii
sat Şegarcea, şi încă am miluit şi pe alfe neamuri ohabnice ei şi nepoţilor ei şi strănepoţilor ei. Şi de
ale domniei mele a fi cu domnia m e j peste acest sat. către nimeni neclintite după zisa dom niei mele.
A p oi, când a fost în zilele domniei mele, d e Stoica N icoiăescu. D o cu m en te slavo.rom âne, Bucureşti 1938,
pag. 295*96.
buna lor voie, toate aceste rudenii ale dom niei mele, 3*
au poftit dela domnia mea să le întorc lor aspri
1558 (7066) Ianuarie 8,
prestre părţile lor din acest sat. Şi domnia mea le-am
înapoiat lor aceşti mai sus zişi aspri toţi, ca să-mi Porunca lui P etraşcu V oevod cel B u n , p rin care
rămâie domniei mele tot satul Şegarcea moşie d e dăruieşte ju m ă ta te sa tu l Ia m nic lu i M ih a i ş i P ătru.
moştenire şi în pace şi slobodă. Iar după aceia dom nia
M ilostiiu bojiu Io Petraşco V o ev o d i gospodin
mea cu acest sat ce s’au zis mai sus Şegarcea, aşa
văsoe zemle Ugro V lah iscoe sin velicago i pre
am dăruit şi l-am dat domnia mea din inimă fiicei
dobrago R ad u l V oev od d av at gospodstva-m i sie
domniei mele, jupâniţii M ăriei să-i fie ei acest sat,
poveleniu gospodstva-mi Banciului i M ih a i i Pătrft
Şegarcea toată moşie şi sat de moştenire la mâna
şi cu feciorii lor câţi D um nezeu le vor da ca să le
ei, p â n ă în veac. Şi după aceia, iarăşi, când m'a
fie lor satul . Iamnicul iumătate du prestre tot hota­
oprit pe domnia mea cinstitul împărat în ţara T u r­
rul din a p ă şi din pădure jumătate pentru că au
cească şi m i-a rămas doamna domniei mele în Ţara
cumpărat-o Banciul şi M ih a i care-i scrie mai sus
Rom ânească, atunci cumnatul domniei mele N e a g o e
dela jupâneasa C aplea, soţia lui Calotă drept 6.000
Spănaciul, luatu-mi au d ela D oam na domniei mele
aspri turceşti şi o au vândut o de a lor bună voe,
a vu tu l dom niei mele aspri de argint 60.000 şi inele
iar cine v a întoarce şi v a strica această cum pără­
de aur 2 0 ; şi postavuri de aur 8 (bucăţi) şi încă
toare, unul ca acela să fie afurisit de 318 părinţi
cu acestea multă marfă mi-a luat domniei mele. D a r cei d in N ich eia, să aibă parte cu Iuda şi cu afuri­
din vremea în care iarăşi mă dăruii D o m n u l D u m ­ situl Aria.
nezeu şi domnul nostru cinstitul împărat cu baştina
Pentru aceasta am dat şi domnia mea Banciu­
părintelui domniei mele Ţara Românească, apoi dom­
lui şi lui M ih a i şi lui Pătru şi lui Pană ca să le fie
nia mea pentru acel avut, am luat domnia mea par­
moşie ohabnică lor feciorilor şi strănepoţilor lor.
tea de bucate şi satele şi ţiganii, cumnatului dom ­
Iată şi mărturii am pus domnia mea jupan So-
niei mele N ea g o e Spănaciul.
col vel vornic şi jupan Tudor v el logofăt, jupan
D e c i iarăşi domnia mea . . . mai sus numitele
Uragomir v el comis, i jupan Stanciul spătar i R ad u l
bucate le-am dat domnia mea, să fie din inimă fiicei
stolnicul, i L epadat paharnic i Cernica v el postel­
domniei mele jupâniţei Maria şi iarăşi, când a fost
nic i ispravnic Tudor vtori logofăt.
la nuntă (din inimă fiicei domniei mele jupâniţei
Ş i am scris eu Banciul în scaunul cetăţii Bucu­
M a ria . . . .) au dăruit-o d e a ei bună voie cu ju­ reştilor.
mătate din satul M ă ra ţi pe prea iubită fiică a dom­
G henarie 8 leat 7066.
niei mele p e jupâniţa M a r ia cu jumătate din acest
sat M ă ra ţi ce s ’au zis mai sus. Intru aceia domnia A r h iv e le Statului Bucureşti. Bunuri Publice.
m ea pentru acel dar am dăruit domnia mea p e cum ­ C ondica Mănăstirii Jitianu N r. 7 2 3 , foaia 452*453.
MONOGRAFIA J U D E Ţ U L U I DOLJ

T IP Ă R IT Ă SUB ÎN G R IJIR EA

D-LUI DR. C. S. N ICOLĂESCU-PLOPŞO R


D irectorul A rh iv e lo r S tatu lu i, al In s titu tu lu i d e Isto rie N aţionala
şi al M u zeu lu i R eg io n al al O lte n ie i d in C raiova

S E C R E T A R D E R E D A C Ţ IE

PREOT D. B Â L A Ş A
22 A U G U S T 19 4 4

MONOGRAFIA
JUDEŢULUI DOLJ
O U O P R E F A Ţ Ă D E D-L
G E N E R A L I O A N N. P E T R E S C U
PR E F E C T U L JUDEŢULUI D O LJ

TIPĂRITĂ s u b în g r ijir e a d -l u i
Dr. C . S . N I C O L Ă E S C U - P L O P Ş O R
------ o ------

IZVOARE ISTORICE
V O L U M U L I
PARTEA li-a

DOCUMENTE

APARE IN

O L T E N I A
DOCUMENTE • CERCETĂRI • C U L E G E R I
O R G A N AL IN 8T IT U T U L U I.D E IS T O R IE NAŢIONALA.

R EQIONALA ORAIOVA

CRAIOVA
„ O L T E N I A "
D O C U M E N T E - C E R C E T Ă R I - C U L E G E R I

CARTEA V-a
P A R T E A H-a

O R G A N A L IN S T IT U T U L U I D E IS T O R IE N A Ţ IO N A L Ă ,
R E G IO N A L A C R A IO V A
R ev istă înscrisă în reg istru l p u b licaţii!nilor p e rio d ic e al T rib. Dolj
Ia Nr. 1/940 şi a u to riz a tă d e C E N Z U R A MILITARĂ, S erv ic iu l C entral, cu
Nr. 370 d in 21 Iu n ie 1940.
T rei fascicole a 64 p ag in i a lc ă tu e s c o c arte, c a re v a a v e a copertă,
ta b lă d e m a te rii şi indice.

R e d a c ţ i a ş i A d m i n i s t r a ţ i a : A R H IV EL E STATULUI
D ire c ţiu n e a R e g io n a lă Craiova.
D irecto r, Dr. C. S. N IC O L Ă E S C U -P L O P Ş O R
S e c r e t a r d e R ed acţie, P r. D. BĂLAŞA
Casier, Maria P e tre sc u

C o lab o rato ri:


Bătcişa, P reo t D., C raiova'; B ă/aşa, Pr. Ion, C raio v a ; Bărcăcilă,
P ro f. Al., T u r n u - S e v e r in ; Căncea, Ioa n V., A rh iv a r a ju to r la A rhivele
S ta tu lu i d in C ra io v a ; C iauşam i, P reo t G. F., C r a i o v a ; Costescu, P ro f. C .I.,
C r a i o v a ; D inculescu, P ro f. N. G., fost D ire c to r al A rh iv elo r S ta tu lu i din
C ra io v a ; F irulescu, P re o t /., C o m u D o lj; Iliescu, O ctauian O., C raiova;
M ândroceanu, A rh iv a r p rincipal la A rh iv e le S ta tu lu i d in C ra io v a ; M azilescu,
P reo t Ioan S., A m â ră ş ti-R o m a n a ţi; M etzulescu, D r. Aurel, C raiova;
N eda, P rof. Io an M., B u c u re şti; N icolăescu-P lopşor, Dr. C. S., D irectorul
A rh iv e lo r S ta tu lu i d in C r a i o v a ; Paleologi), V. G., C o rla te D o l j ; Petrescu,
M aria /., A rh iv a r la A rh iv e le S ta tu lu i d in C r a io v a ; P opescu-C ilieni, P r .I.;
S tânică, P reo t C onstantin, O ro d el D o lj; Şu cu Ion, A rh iv a r A rh iv e le S ta­
tului, B u c u r e ş t i; V incenz, A rh itect A., C raiova.

A b o n a m e n tu l la c a r te a V -a e s te d e lei 500
D O M N IA LUI MIRCEA CIOBANUL
1558, Ianuarie — + 1559 Septem vrie 21

1.
1559 (7066) A p rilie 28
Porunca lu i M ircea Ciobanul, pen tru stăpânirea
m o şiei R adovanu, de către M oşi şi alţii, fiin d răs­
cum părată de ei.
C u mila lui D u m nezeu Io M ir c e a V o iv o d şi
dom n a toată Ţara Rum ânească, feciorul marelui şi
prea bunului R a d u lu i V o ev o d , dat-am domnia mea
această poruncă a domnii meale acestor oameni anume
M o ş i şi M e h e d in ţu l şi N ea go e şi Stan şi D a n şi
Iovan şi Lupul şi Stan şi M ator şi Streico şi Iomş
şi Stănciuleţul şi Cârstian şi Strâmtur şi Stan şi
O p riş şi Stan şi Belea şi Pătru şi Stoica şi Că-
prariul şi Bogdan şi D a n ciu l şi D a n şi Dumitru şi
O p r e a şi Bălan şi M a n e a şi Steful şi S tăn islav şi
G ro zea şi M iţu ra şi P ulea şi C iuboată şi Anghel
şi P ârvu l şi Oiicul, ca să le fie lor moşie„.în Rado-
van veri câtă să v a aleage moşia R ad ovan u lu i cu
ai ToFTeciori câţi D u m n ezeu le v a dărui. Pentrucă
au răscumpărat această mai sus zisă moşie de către
domnia mea mai de nainte vreame drept 217 vaci
şi s'au dat drept 8.500 de aspri ca să fie lor moşie
moştenitoare, , f
Drept aceia le-am dat şi dom nia m ea ca să he
lor moşie ohabnică lor şi feciorilor lor şi nepoţilor,
strănepoţilor şi de niminea să fie neclătit peste
zisa domniei meale. C ă iată şi mărturii am pus

D O C U M E N T E ISTO RICE
domnia mea jupan Burtea vel vornic i jupan B og­
dan vel logofăt şi Cârstea vistier i Chiriac stolnic
i Nana comis i Balomir paharnic i D obruş v el pos­
telnic şi cu Bogdan v el logofăt. S ’au scris.
A p rilie 28 zile, leat 7066.
A rhivele Statului Bucureşti, Bunuri P ublice, C ondica M ân ă-
stirei Căluiu şi B ucovăţul N r. 7 22, pagina 661.

2.
Porunca lui M ircea Ciobanul voevod p en tru stă ­
pân rea sa tu lu i R a d o va n u l de către M oşi şi a lţii pen
trucă au răscum părat acea moşie.
1559 (7067) Iu n ie 21
Cu mila lui Dumnezeu Io M ircea V o iv o d şi
domn a toată Ţara Rum ânească feciorul marelui şi
prea bunului R a d u V o e v o d dat-am domnia mea
această poruncă a domnii meale satului R ad ova-
nului anume M oşi şi M eh ed in ţu l şi N ea go e şi Stan
şi lui D a n şi lui Ivan şi L upului şi lui Stan şi
Mator şi Streco şi Ionişi şi Stănciuleţul şi Cârstian
şi Strâmtul şi Stan şi O p riş şi Stan şi B elea şi P ă-
tru şi Stoica şi Căprariul şi Bogdan şi D a n ciu l şi
Dan şi Dumitru, O p rea şi Bălan şi Manea şi Şteful
şi Stănislav şi G rozea şi M iţu rea şi P ulea şi C iu -
boată şi C iuboată şi Pârvul şi D iicu l şi V ia lir şi ai
lor feciori câţi D um nezeu le va dărui ca să le fie lor
moşia R a d ovan u l toată veri câtă se v a alege de pre-
tutindenea, pentrucă "o-”au cum părat aceşti oameni
numiţi mai sus ce s’au scris de domnia mea mai de
nainte vreame drept 217 v aci şi acum iar au dat
domniei meale 8500 aspri gata pentru această mai
sus numită moşie, cum ca să fie lor moştenire dela
domnia mea. Insă să se ştie cine ce au ţinut din-
tr'această moşie toţi oamenii ce s'au zis mai sus o
lume de moşie iar altul niciunul să nu ţie mai mult
ci să ţie toţi împrejur pentrucă aşa s'au dat aceas-
tea ce s ’au zis mai sus aspri şi vaci.
D r e p t aceia am dat şi domnia mea ca să fie
lor aceasta ce s’au zis mai sus moşie ohamnică lor
şi feciorilor, nepoţilor şi strănepoţilor, şi de nime­
nea să fie neclintit peste zisa domnii meale, că iată
şi mărturii am pus domnia jupan Bijrtea v el vornic,
i jupan Bogdan vel logofăt, i Cârstea vistier, i Băr-
can spătar, i Ivancea stolnic, i Balomir paharnic, 1
N a n comis, i Stanciul D obruş vel postelnic, i V la icu l D O M N IA LUI P E T R U CEL TÂNĂR
vel armaş. Scris eu Stanciul din M iroşi.
1559, Septem vrie 21 —• 1568, Iunie 2
Iunie 21 zile, Jeat 7067.
1.
A r h iv e le Statului Bucureşti, Bunuri Publice, C ondica M â .
năstirii Căluiu şi Bucovăţ, Nr. 7 22, pagina 6 3 0 — 631.
1560 (7068) A p rilie 30.
Porunca lui P etru cel Tânăr, p rin care întăreşte
S pa h iu lu i dreptul de stăpânire peste o m oşie din H lem na.
C u mila lui D u m nezeu Io Pătru V o e v o d şi
domn a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui
şi prea bunului M ircii V o ev o d , dat-am domnia mea
această poruncă a domnii meale Spahiului şi fecio­
rilor lui câţi D um nezeu îi v a dărui, ca să fie lui
moşie anume Hlemna. din partea Cozmii a treia
p a rte- şî“ din câmp şi din apă şi din pădure şi du
preste tot hotarul, pentrucă au cumpărat-o S p ah iul
dela Cozm a drept 890 de asprii şi au vândut Cozm a
de a sa bună v o i e ; iar după aceia Cozma, el d e a
sa bunăvoie, el s'au înfrăţit cu Spahiul ca să fie
doi fraţi. Iar cine dintrânşii va vrea să spargă
această frăţie, acela să fie proclet şi anatema de
318 d e părinţi. Iar d u p ă aceia au ven it Spahiul
naintea domnii meale de s'au amestecat şi s'au
înfrăţit pre a lui sor şi cu ai lor feciori, câţi D u m ­
nezeu îi v a dărui, pre ale lui moşii, pre toate, ca
să fie fraţi împrejur cu surorile lui şi cu ai ei fii,
pentrucă le-au amestecat şi le-au înfrăţit Spahiul
pă ale lu i surori de a sa bună voie.
D r e p t aceia am dat şi domnia mea Spahiului
şi surorilor lui ca să le fie lor moşie ohabnică şi
feciorilor, nepoţilor şi de nimenea să fie clătită peste
zisa domnii mele. C ă iată şi mărturii am pus domnia
mea : jupân N ed elco marele vornic şi jupân Bogdan lor şi de nimenea să nu se clătească, — după cu­
marele logofăt şi Stan spătar şi Bărcan comis şi vân tu l domniei mele. —
Balomir păharnic şi U reche stolnic şi Bogdan marele Iată şi mărturii am pus domnia mea : pe jupan
logofăt. Şi am scris eu Bade logofăt ot Bucureşti în N ed elco v el dvornic şi jupan Bogdan v el logofăt
D iv a n . * , şl jupan E n e v el vistier şi jupan Stan v e l spătar,
A p rilie 30 2ile, leat 7068. şi jupan U reche v el stolnic şi jupan Stanciul D o -
bruşanu vel postelnic, şi ispravnic jupân N ed elco
A r h iv e le Statului Bucureşti, Bunuri Publice, C ondica Mâ»
năstirii Căluiul şi Bucovăţul, Nr. 722, pagina 729-730.
v el dvornic. Şi eu Dragomir, carele am scris în
scaunul cetăţii Bucureştii în luna lui Iulie în cinci
zile, văleat dela zidirea lumii 7068.
2. , >
Io Petru V o evo d .
1560 (7058) Iu lie 5, B u cu reşti. (pecetea gospodar)
A rh ivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, C ondica Nr. 443,
P orunca lui P etru cel Tânăr, p rin care întăreşte pagina 119.
stăpânirea satului R a do van de. către M o şi şi a lţii, 3.
pentrucă îl aveau cum părat dela M ircea Voevod. 1562 (7070).
C u mila lui D um nezeu Io Petru V o ev o d şi P orunca lui P etru cel Tânăr voevod dom n a l Ţării
domn a toată Ţara Rum ânească fiul marelui şi prea R om â neşti p rin care întăreşte lu i S tanciul şi fiilo r săi
bunului M ir c e i V oev od . D at-am domnia mea această ocinele P lenife şi P itra (după originalul slavon).
poruncă a domniei meale slugilor domniei mele M o ş i —"
şi M eh ed in ţu l şi N ea go e şi Stanciul şi D an şi lu va n Cu mila lui D um nezeu eu Petru V o e v o d şi
domn a toată ţara U ngrovlahiei, fiul marelui şi prea
şi Lupul şi Stan şi M ator şi Streico şi loan eş şi
Stanciuleţi şi Cristian şi Stramatura, şi Stan, şi O p n ş bunului M ir c e a V o e v o d dă domnia mea această p o ­
runcă a domniei mele lui Stanciul cu fii câţi lor
şi Stan, şi Belea şi Pătru şi Stoica şi C aprariul şi
Bogdan şi D anciul şi D a n şi Dumitru şi O p rea şi D u m nezeu îi v a da ca să fie ocină la Pleniţe şi la
Bălan şi M a n e a şi Steful şi Stanislav şi G rozea şi Pitra din partea moşului lor jumătate*.. v e c h e şi
dreaptă ocină şi moştenire. D ar după aceia a fost
M itu ra şi Pulea şi C iobota şi A n gh el şi Pârvul
o ceartă între Stanciul şi N a n înaintea D om niei
şi D iic u l şi Lapadat şi cu feciorii lor câţi D u m n e ­
. mele cu Ioan despre această sus numită ocină pe
zeu le v a dărui, ca să le fie lor moşie satul R a d o ­
care a dat-o lui Bosu a l său. Şi aceasta domnia
vanul tot şi cu tot hotarul, oricât se va alege, toată
moşia R ado^amiiui. Pentrucă o au cumpărat aceşti mea am văzut şi am judecat după dreptate şi după
lege şi cu toţi cinstiţi dregători ai D om n iei M e l e şi
mai sus zişi oameni această mai sus zisă moşie mai
denainte vreme dela răposatul părintele^ domniei am dat domnia mea lui Stanciul şi N a n lege 12
mele M ircea V o ev o d drept 117 vaci. Şi încă şi a l boieri ca să jure înaintea domniei mele... un metoh
cu această susnumită ocină... N an dela lege şi dela...
doilea rând iar au cumpărat dela părintele domniei
mele drept 8500 de aspri gata. Pentru aceasta ara această apă... ocină... Stanciul zile... In anul 7070.
dat şi domnia mea acestor mai sus numiţi oameni, Io Petru V o e v o d cu mila lui D u m nezeu D om n.
ca să le fie satul R adovanul tot întru moştenire şi (L . P.)
ohabnic lor şi feciorilor, nepoţilor şi strănepoţilor A rh ivele Statului C raiova, Docum entul Nr. 83.
4. bunului M îr c ii V oivod , dat-am domnia mea această
poruncă a domnii mele M.ihului şi lui M ăican , Stan,
1564 {7073), Septem vrie, 5. Dumitru, M ane, T atu l şi lui Ţisană, D obrotă şi
P orunca lui P etru cel Tânăr Voevod către m ă n ă ­ Stan, Pascul şi Neagoe, Tânjală şi Bodeiu, Stoica
stirea Govora, prin care îi dărueşte ju m ătate din şi Dragomir, i Cucio, M icu l, i R ad u l Pârcălab, Stan
sa tu l Strâm ba. şi Cărsitan, Iona, Solomon, A n gliei şi Bălan, Pătru
şi Lazăr, Dobre, A lb u l, M ih ăilă, Stanciul, i Cruciun
C u mila lui D u m nezeu eu Petru V o e v o d şi domn şi cu feciorii lor câţi Dumnezeu le va da pentrucă
a toată Ţara M unteno-Rom ânească, fiul marelui şi am dat lor moşie în Cioroiu două funii de preste
prea bunului M ircea V oevod . tot hotarul partea G oicei toată şi partea O ancei
D at-am domnia mea această poruncă a domniei toată şi toată partea lui Stănimir oricât ţine în C io­
mele, sfintei şi dumnezeeştii mânăstirii ce se numeşte roiu şi din val şi din câmp şi de preste tot hotarul
G ovora ca să-i fie satul Strâmbele jumătate ori cât pentrucă s ’au cumpărat aceste numite mai sus părţi
se v a alege de pretutindenea, pentru că au fost de moşie Cioroiu de aceşti mai sus numiţi dela
bătrân şi drept şi de moştenire sat al sfintei mâ­ Goice şi dela O a n c e a şi d ela Dragomir drept 18.000
năstiri, ci au fost cutropit de banul R adoslav, asprii însă mai nainte în zilele răposatului părin­
într'aceia domnia mea m'am încredinţat şi am aflat telui domnii meale M ircii V o ivo d însă să să ştie
că au fost acel sat de moştenire sfintei mânăstiri câte câţi bani au dat la această moşie : M ih u l au
dar l-au fost împresurat banul R adoslav în silnicia dat singur asprii 1000, M ă ica n asprii 1000, U n te
lui, pentru aceia am miluit domnia mea pe sfânta asprii 1000, Stan asprii 1000, Stanciul asprii 1000,
şi dumnezeeasca mânăstire, ca să-i fie mai sus nu­ Pătrul asprii 1000, M a n e asprii 900, T atu l asprii
mitul sat întru moştenire şi ohavnic în veci, iar 1000, Luţcan 1000. D o b re 500, Stan 1000, Cârstian
domnii mele vecinică pomenire. Iată şi mărturii am J 500, Pascul 500, N ea g o e 500, Tânjală 500, Badea
pus domnia mea jupan N ed elco v el dvornic şi jupan 500, D ob re 300, Stoica 250, Dobromir 250, Cuciul
Ivan v e l logofăt şi Stan spătar şi Iacov vistierul ! 200, M ic u l 400, Ivan 200, R ad u l 200, Stan 200, lona
şi Bârcan comisul şi P ană stolnicul şi M a n e a pa- 200, Solomon 1350. Insă să ţie Buzăianii două funii
harnicu şi Ghiorma postelnicu şi ispravnic G hiorma şi D eveselea n ii o funie. Şi iar au mai cumpărat
v el postelnic şi am scris eu M iroslav în luna lui \ Anghel dela U n te drept asprii 200 şi au cumpărat
Septem vrie 5 anul 7073 (1564). J| Pătru d ela M a n e drept asprii 100 şi iar au cumpărat
Io Petru V oevod . Banciul dela Pătru dela M a n ea drept asprii 100,
A r h iv e le Statului Craiova, C on dica Mânăstirii G o v o r a , pa» iar au cumpărat A n gh el d ela N eagoe drept asprii
gina 388«389. 100, şi iar au cumpărat A n gh el dela Stan asprii 100,
şi au cumpărat Bălan dela U ic a drept asprii 100,
5.
şi au cumpărat Cruciun dela N eagoe d rep t asprii
1567 (7075) A p rilie 30 B u cu reşti j 100, şi Pascul dela Stan de asprii 200 şi Stanciul.....
de asprii 100 şi Ioana dela Stan de asprii 200 şi
P orunca lui P ă tru cel T ânăr Voevod prin care dă Tânjală dela Badea de asprii 100 şi au cumpărat
două fu n ii de m oşie în Cioroiu lu i M ăican şi altora, j D ob re dela M a n e de asprii 100. Şi aceşti bani
C u mila lui D um nezeu Io Pătru V o iv o d şi domn J datu-s’au în mâinile acestor oameni mai sus numiţi
a toată Ţara Rum ânească feciorul marelui şi pre în mâna Goiştii în m âna lui Stănimir în mâna O an cii.
Pentru aceasta am dat dom nia mea numiţilor mai de boieri asprii 260 şi iar am dat lui D răgoi şi fe­
sus oameni aceste mai sus numite moşii ohabnice ciorilor lui moşie în Piatra toată partea lui pe care
lor şi feciorilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor o au cumpărat dela D a n ciu l şi hotarul să se ştie
şi de către nimenea clătit peste zisa domnii meale. până în Corn şi în O rod el partea lui D răgoi cât
Insă şi mărturii am pus domnia mea* jupan N eagoe se va alege şi din Strâmba partea lui D răgoi cât
b iv v el ban, N ed elco v el vornic, Borte biv v el lo ­ se va alege şi din Strâmba până în Piatra a N a ­
gofăt, Ivan vel logofăt, Iane v el vistier, Bârcan vel nului şi iar am mai dat lui D răgoi moşie în Pleniţa
comis, Stan v el spătar, P ană v el stolnic, M a n e v el Târgovişteanului pe care o au cumpărat D răgoi şi
păharnic, G heorghe v el postelnic. S ’au scris în sca­ feciorii lui dela Târgovişteanul drept asprii 50 şi să
unul şi oraş în Bucureşti. A prilie 30, 7075. stăpânească Stan din partea Târgovişteanului a treia
A ceasta s ’au scris câţi au fost dat-o danie la parte pentru aceasta am dat domnia mea acestor mai
mănăstire şi acum cu aceasta stăpâneşte mănăstirea sus numiţi oameni ca să fie lor moşie ohamnică şi
ace moşie iar altă carte n ’are p ă acele părţi. feciorilor nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni ne­
A r h iv e le Statului Bucureşti, Bunuri Publice, Condica Mânăs*
clintiţi peste zisa domniei mele.
tirii Căluiul şi Bucovăţul, Nr. 7 2 2 pagina 447=448. Iată şi mărturii am pus domnia mea ; jupan
N edelcu v el vornic, jupan Ivan v el logofăt Stan
6. spătar Iane vistier Bărcan comis, Pană stolnic Gheor-
man vel postelnic Ivan vel logofăt şi am scris cu
1567 (7075) M a i 1. Dajul D iaconul. M a iu 1 l(ea)t 7075.
H risovul lu i P etru cel Tânăr voevod, p rin care A rh ivele Statului Bucureşti, pachetul VIII, Nr. I, Com unicat
întăreşte lui D răgoiu şi feciorilor lu i nişte m oşie în Pr. C. Stănică=Orodel.
P leniţa ş i în P ia tra , asemenea V işei şi N ea £ ă i, ficele
7.
Tui D răgoiu, T n P teh îfa.
1568 (7067) Ianuarie 13, B ucureşti
C u mila lui D um nezeu eu Pătru voevod şi dom­
Porunca lu i Petru cel T ânăr Voevod pentru stă p ân i­
nitor a tot pământul Ţării Rum âneşti feciorul ma­
rea m oşiei R adovanul răscum părată dela M areea
relui şi bunului M ir c e a V o e v o d dat-am domnia
mea această poruncă a domniei mele lui D răgoiu
Postelnicul.
cu feciorii lui anume M ih u l şi Stan, O an cea şi Cu mila lui D um nezeu eu Petre V o e v o d şi domn
Ivan, pentrucă am dat lor moşia în Pleniţa 1 Iunie a toată Ţara Rumânească, fiul marelui şi prea bu­
în ţelină şi iar am dat V işe i şi N eagăi fetelor lui nului M ir c e i V o ev o d , dat-am domnia mea această
Drăgoi în—Pleniţa~_a_şasa parte din funia lui D r ă ­ poruncă a domniei mele satului R âdovanul ca să fie
goiu pe care o au cumpărat dela D anciul drept 900 lor moşie în satul Rădovanului, tot satul cu tot h o­
asprii şi au răspuns Drăgoi şi feciorii pentru această tarul, pentrucă s'au răscumpărat dela răposatul
moşie numită mai sus pentru o şugubină şi v aci şi iMircea V o ev od părintele domniei mele drept 8.500
iar au avut D răgoi pâră pentru această moşie ce de aspri gata. Iar când au fost acum iar acest mai
scrie mai sus şi au strâns D răgoi 12 boiari şi au sus zis sat R ăd ovan u l el a fost de moştenire al M a r­
cheltuit D răgoi cu feciorii lui pentru aceşti 12 boiari eei Postelnicul. D eci aşişderea s'au tocmit satul R ă ­
asprii 300 şi iar au mai cheltuit D răgoi cu feciorii dovanul cu M areea Postelnicul de s'au răscumpărat
lui iar pentru această moşie numită mai sus cu 24 de către M areea Postelnicul cu 1C.000 de asprii. Şi
au dat în mâna Mareei Postelnicul opt mii cinci sut«l parte şi Brata o funie şi să aibă N eagom ir din fu­
de asprii. Iar 1.500 de aspri ce au rămas i-au lăsat- nia Bratei a patra parte şi Stanciuleţul o funie şi
M areea postelnicul în mâna satului Rădovanul, pen­ Costea o funie. Insă să să ştie moşia R ădovanului:
tru că au miluit pe o slugă a lui credincioasă anume D u ­ din lacul V iţelu lu i până în ţărmurile T ârnăvii şi
mitru din Şăgarcea, cum ca să aibă ţi Dumitru moşie în din obârşia Poenii Boţei până în padina Fântânelelor
R ădovan, ca şi ceilalţi săteni drept aceşti 1 500 de aspri, pentrucă au vândut M areea postelnicul de a sa
care nu i-au luat M areea Postelnicul dela satul R ă d o­ bună v o e din înaintea megiaşilor şi din înaintea
vanul. Insă să să ştie câte funii au cumpărat din domnii mele.
satul R ădovanul toţi oamenii din sat a n u m e: M oşu Drept aceia am d at domnia mea acestui mai
o funie întreagă şi Dum itru sluga M areei Postelni­ sus zis sat R ădovanul, ca să fie lor moşie întru moş­
cul o funie întreagă, şi D a n o funie întreagă, şi o tenire şi ohabnicâ şi feciorilor lor, nepoţilor şi stră­
jumătate de funie şi Bazan şi Creciun dintr’o funie nepoţilor lor şi de nim enea să nu să clătească preste
jumătate şi Driu o funie întreagă şi Stoica o funie; zisa domnii mele.
întreagă, şi Dum itru o funie întreagă, şi Carstia Iată şi mărturii am pus domnia m e a : jupan N e-
dintr'o funie jumătate şi Bogdan o funie întreagă delco vel dvornic şi jupan Ivan vel lofogăt, şi jupan
V o ico dintr'o funie jumătate şi Dobra o funie în Iane, v el vistier, şi jupan Barcan v el comis şi jupan
treagă şi din funia D ob rei a patra parte au cum Stan biv vel spătar, şi jupan Pană vel stolnic, şi
părat N eagul şi Danciul o funie întreagă. Şi iar să fi jupan Ionaşco v el paharnic şi jupan Chiorm a vel
Dum itru din funia D anciului a treia parte şi Iova din postelnic şi ispravnic jupan Ivan vel logofăt.
tr'o funie jumătate şi Petrişor şi cu Zeaşu altă jumătat Şi am scris eu Dafut logofătul în scaunul cetăţii
şi Stramatura dintr'o funie jumătate şi Dumitru o jumă Bucureştilor în luna G henarie în 13 zile, dela Adam
tate şi Pârvul o funie întreagă şi M ihăilă cu nepotu-să curgerea anilor până acum văleatul 7076.
Pătru o funie întreagă şi V laicu l o funie întrea
Io Pătru V o ev o d
şi încă iar şi funia V la icu lu i să fie Predei a patr
parte şi lui Lăpădat dintr’o funie jumătate şi R a pecetea domnească
dului dintr’o funie jumătate şi lui Stan o funie în A r h iv e le Statului Bucureşti, Bunuri Publice, C o n d ica Nr.
treagă şi jumătate şi Dumitru şi Radomir şi Stan 443, pagina 119— 121.
ciului o funie şi să aibă V la d u l a patra parte dinj
funia lui Dumitru şi popa Stanislav o funie şi ju
mătate şi Pătru o funie şi Bălan o funie şi Dumitr
cu Baca o funie şi jumătate şi Cârstea o funie
Ionaşco o funie, şi din funia lui lonaşco să aibă
patra parte şi R ad u l jumătate de funie şi Dum itr
o jumătate de funie şi să aibă N ea ga din partea lu
Dum itru a patra parte şi cu Dumitru o funie în
treagă şi popa Anghel o jumătate de funie şi Dlăbai
şi Stoian să aibă dintr'o funie jumătate şi Beală o
funie şi D răgoi o funie şi R ad u l şi M u şa o funie
şi Bogdan o funie şi Grozea o funie şi M itu ra o
funie şi să aibă Creciun din funia Miturii a patra
gârtan drept 50 asprii şi lui Tudor cu fraţii lui
drept 200 asprii şi lu v ei drept 50 asprii şi lui R a ­
doslav drept 50 asprii şi lui Stănislav drept 50 aspri
şi Stanciului drept 150 aspri şi lui D ob re drept 50
aspri şi lui N o v a c cu fraţii lui 150, şi Tornicii cu
fraţii lui drept 150 şi V u ii cu feciorii Iui drept 150
asprii. Pentrucă au cum părat aceşti mai sus scrişi
oameni aceste funii de moşie dela Dum itru şi dela
DOM NIA LUI ALEXANDRU văru-său N ecu lcea însă din partea lor două funii
1568, Iunie 1 4 - 1 5 7 4 , M a i du preste tot locul preţul din 2150 asprii. Şi au
vândut Dum itru şi cu N ecu lcea această moşie ce
1. s'au scris mai sus de a lor bună voie şi din naintea
domnii meale şi cu ştirea tuturor megieaşilor din
1570 (7078) Ian u arie 16, B ucureşti.. sus şi din jos.
Pentru aceasta am dat şi domnia m ea acestor
Porunca lui A lexa n d ru Voevod prin care întăreşte oameni ce s'au scris mai sus ca să le fie lor moşie
lu i D um itru şi vă ru lu i să u Neculce, m oşie la Lipov,. ohamnică şi feciorilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor
pentrucă era a lor bătrână şi dreaptă m oşie de b a ş­ şi de nimenea să nu să clătească după zisa domnii
tină, din care ei vând două fu n ii la m ai m ulţi oameni,. meale.
D om nul întărind şi această vânzare. Iată şi mărturii am pus domnia mea jupan
N eagoe velichi dvornic şi Ion v el logofet, şi Stan
C u mila lui D um nezeu Io A lexandru V o e v o d spătar, şi Badea vistier, şi Ivaşco stolnic şi M itrea
şi domn a toată Ţara Românească, feciorul marelui comis, şi Gontea paharnic, şi Stoichiţa v el postelnic.
şi prea bunului M ircii V oevod , feciorul M ih n ij Ispravnic Stoica logofăt.
V o evo d , dat-am domnia mea această poruncă a A m scris eu Baldovin în luna G henarie 16 dni
domnii meale lui Dumitru şi cu vărul lui anume în scaunul oraşului Bucureşti, văleat 7078.
N ecu lce şi cu feciorii lor câţi Dum nezeu le va Ţ Floru Ierei, dascăl slovenesc.
dărui, ca să le fie lor moşie la L ip o v a lor parte]
toată oricâtă s ’ar aleage du preste tot locul, d ini A r h iv e le Statului Bucureşti, Bunuri Publice, Mănăstirea
câmp şi din apă şi din pădure şi din siliştea satului Zlătari, pachet 6, docum entul 2.
şi cu tot hotarul, pentrucă au fost a lor bătrână şi
dreaptă moşie şi de baştină. D u p ă aceia Dum itru 2.
şi cu vără-său Neculcea ei singuri au venit în na- 1570 (7078) M ai 23
intea domnii meale de au vândut dintru a lor parte
de moşie du preste tot locul doao funii la L ip ov Porunca prin care Alexandru Voevod întăreşte lui
însă lui R ale cu feciorii lui drept 150 asprii şi Buii Stoican partea sa de moşie dirr^~Ciufură ^ce ia fost
drept 50 aspri şi lui Dobromir drept 50 asprii şi dăruită de către Radul logofăt pentru credincioasă
lui F ilip cu feciorii lui drept 150 aspri şi lui V elico slujbă.
drept 200 asprii şi lui Tişligă cu fraţii lui şi cu Cu mila lui D um nezeu Io A licsandru V o ivo d
cumnatul lor Ternea drept 300 asprii şi lui S â m - şi D om n a toată Ţara Rumânească, feciorul ma­
bontin drept 50 asprii şi lui Ştefan drept 150 şi lui
relui M ir c e a V oivod, feciorul M ih n e i V o iv o d , dat-au + C u mila lui D u m nezeu Io A lexandru V o e v o d
domnia mea lui Stoican ca să-i fie ocină în C iu- ; si D om n a toată Ţara Rum ânească fiul marelui şi
tura a treia parte din câmp, din pădure şi din „rea bunului M ircea V o ev o d , nepotul lui M ih n ea
apă şi din şăzutul satului şi de peste tot pentru ca V oevod , dă D om nia M e a lui Stanciu şi lui Stanis-
această ocină fost-au moşiia a Radului logofăt cu iav şi lui C h ie şi cu feciorii lor, câţi D u m nezeu le
care au miluit R ad u l logofăt pe- Sfoican cu a cea stă va mai da, ca să le fie lor de ocină la M ileşti din
mai sus zisă ocină pentrucă i-au fost . slujit foarte partea R adului a treia parte pentru 350 (aspri)
cu dreptate mai de nainte vreme. A p o i Stoican n'au ÎJela cişmea până în hotar şi din câmp 2 ţarine. Şi
putut să se odihnească despre oamenii din Ciutura,, le-a vândut el de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor
de Ciorîca şi de O prea. A şa pârâia Ciorîca în na­ megiaşilor din sus şi din jos. D u p ă aceea a cum­
intea domnii meale cum că iaste aceasta ocină a lor părat Toader ocină în M ileştii-d e-S u s dela O p rea a
de moşie şi n'au fost fraţi cu logofăt R ad u l pă acea patra parte pentru 1000 (aspri) gata. Şi a vândut
moşie mai sus zisă. A p o i domnia mea am căutat de a lui bunăvoie şi cu ştirea a multor megiaşi din
şi am judecat cu dreptate după leage cu toţi cins­ preajma locului. Şi iar au cumpărat T oader la M i-
tiţii boiarii domnii meale. Şi am găsit şi am ad e­ leştii-de-Jos partea Arm ancăi toată, de pretutindeni
vărat cum că au fost frate şi R ad u logofăt pă pentru 700 aspri gata. Şi a vândut Arma nea de a
această moşie cu Ciorîca şi cu O p rea încă din zilele ei bună voie şi cu ştirea tuturor megiaşilor dimpre-
răposatului M ircea V o iv o d , apoi l-au miluit R ad u l jurul locului. Şi după aceea a cumpărat Staiul
Logofăt pe Stoican cu această ocină. Şi au răma ocină în M ileştii-d e-J os partea lui V lad toată de
Ciorîca şi O p rea de judecată din naintea domnii pretutindeni pentru 650 aspri gata şi o vie. Şi a
meale. vândut el de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor
D r e p t aceaia am dat şi domnia mea lui Stoican megiaşilor. Şi după aceea iarăşi au cumpărat Stan
ca să-i fie moşie ohabnică lui şi feciorilor lui, n e­ cu fraţii Stoia şi Şerban şi Tatul ocină în M ileştii-
poţilor şi strănepoţilor lui şi de niminea să nu să d e-Jos d ela Corlat a cincea parte pentru £50 aspri
strice sau să să mişce după cum am zis domnia mea. gata. Şi a vândut el de a lui bunăvoie şi cu ştirea
Iată domnia mea şi mărturii am pus, jupan tuturor megiaşilor. Şi după aceea au cumpărat D a n
N ea go e v el vornic, i jupan Ion v el logofăt, i Stan o vie d ela Stoica din Cearăşti să-i fie de moşie,
spatariul, i M ircea comisul, i Braţul vistier, i C on ţea pentru 200 aspri. Şi au vândut Stoica de a lui bu­
păh., i Stoica v el stolnic. năvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi
M a i 23 zile, 7078. din jos. D r e p t aceea ’am dat şi D om n ia M e a
acestor oameni ce s'au scris ca să le _ fie acele
A rh iv ele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, C ondica N r.
4 4 3 , pagina 1058 — 1059. ocine ce s’au cumpărat, stătătoare lor şi fiilor lor
şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de către nimeni ne­
3. clintite după porunca D om niei M ele. Iată şi martori
aşează D o m n ia M e a : jupan Dobromir, mare^ ban
1570 (7078) A u g u st 7. al C raiovii şi jupan Dragomir, mare vornic şi jupan
Cartea lui Alexandru Voevod prin care întăreşte Radul, mare logofăt şi Stan, spătar şi M itrea, co­
cumpărăturile lui Stanciu, Stanislav, Chie, Toada, mis şi Badea, vistier şi Ivaşco, stolnic _şi ^Gonţea,
Stoiul, Stan, Stoia, Şerban Tatul şi Dan cumpărătu­ paharnic şi jupan Stoichiţa, mare postelnic şi isprav­
rile de moşie din Mileşti. nic Dragom ir, mare vornic.
Scris luna August 7 zile iar dela A d am cursul vornic i jupân Ivan v e l logofăt şi Stan spătar şi
anilor 7078 (1570).
M itre comis şi Braţul vistier şi Badea stolnic şi
t Io A lexandru V oev od . (1. p.) D in mila lui 1 G o n ţe păharnic şi Stoica v el postelnic.
D um nezeu Domn.
A r h iv e le Statului Craiova, D o c u m e n t ^ N r . 437.
Septem vrie 27 zile, leat 7079.
A r h iv e le Statului Bucureşti, Bunuri Publice, Condica M ă ­
năstirii Căluiul şi Bucovăţul, Nr. 722, filele 741»742.
4. '
1570 (7079) Septem vrie 27. 5.
Porunca lui A lexandru Voevod fiu l lui M ircea Vodă
p rin care întăreşte lui M ancea ţiu l lui M ihai partea 1570 (7079) D ecem vrie 16, B ucureşti.
de m oşie în Stejar. P orunca lu i A le x a n d ru Voevod p rin care întăreşte
C u mila lui D um nezeu E u A lexandru V o ev od Ju p â n esii C alei şi feciorilor ei, stăpânirea asupra S a ­
şi domn a toată Ţara Rum ânească feciorul marelui tu lu i R ăclufa cu tot hotarul.
şi prea bunului M ircii V o ev o d şi nepotul M ihnii C u mila lui D um nezeu Io A lexandru V o ev o d
V o evo d , dat-am Dom nia M e a această poruncă a
şi domn a toată Ţara Românească, feciorul marelui
D o m n ii M e a le slugii D om nii M e a le M a n cii feciorul! şi prea banului M ircei V o ev od , nepotul M ih n ei
lui M ih a i şi cu feciorii lor câţi le v a "dărui (Dum-1 V o ev o d , dat-am domnia mea această poruncă a
nezeu) câTsă'le fieT lor moşie în IStejar a lui parte domniei mele, jupânesei Calei şi feciorilor ei câţi
toată veri câtă să va alege de pretutindenea, p en ­ D um nezeu îi, va da, ca să-i fie moşie satul Răcruţa
trucă iaste a lui bătrână şi dreaptă moşie de moş­ tot cu tot hotarul, pentru că este a ei bătrână şi
tenirea. Iar după aceia au venit M a n c e a înnaintea dreaptă moşie de moştenire. D u p ă aceia avut-au
D om nii M e a le de s’au înfrăţit cu sluga Domnii pâră jupâneasa C alea înaintea domniei mele cu
M e a le Flore postelnic şi au intrat în biserică de a V la d isla v şi cu ceata lui din Diojdi şi aşa pârăia
sa bunăvoe ca să fie fraţi în veci. D e c i M a n c e el V ă d isla v cum că iaste acest sat ce scrie mai sus,
au dat şi au dăruit pe Flore postelnic cu zece paşi a l lui de milă, cu care l-ar fi miluit răposatul R ad u
de moşie din S tejar—-dupretutindene din câmp şi9 V o d ă , carele au perit la Râmnic. Intr'aceia domnia
din Băneşti 10 paşi de silişte veri cât se v a alege
mea am căutat şi am judecat pre dreptate şi pre
a lui parte. Şi iar au dăruit M a n ce Florii dintru a lege, îm preună cu toţi cinstiţi dregătorii domniei
lui moşie din C ricov 20 de paşi de a sa bună voie. mele şi am dat domnia mea lui V lad isla v şi ceatei
Iar Flore postelnicul el au dăruit pre M an ce cu un lui lege cu 12 boieri, ca să jure cum că iaste al lui
cal pintenog bun şi preţul lui au fost dirept 1000 acest sat ce scrie mai sus, că l'ar fi miluit răposatul
de asprii şi s'au înfrăţit de a sa bună vo ie şi cu R a d u V od ă, carele au pierit la Râm nic şi nu iaste
ştirea tuturor megiaşilor şi dinaintea Dom nii M ea le. al jupânesii C alei dreaptă moştenire. Iar V ăd islav
D r e p t aceia am dat şi Dom nia M e a Florii postelnic cu ceata lui n ’a putut să jure nici cum, ci au ră­
şi feciorilor lui ca să le fie moşie ohabnică şi fe­ m as de lege înaintea domniei mele. Pentru aceasta
ciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor de nimenea |să am d at şi domnia mea jupânesii Calei şi feciorilor
fie clătită peste zisa D om nii M ele. Că iată şi măr­ ei, ca să le fie lor moşie ohabnică, feciorilor şi n e­
turii am pus Dom nia M e a jupân Neagoe marele poţilor şi strănepoţilor ei şi dă către nimenea să nu
se clintească, după zisa dom niei mele. în că şi măr­ cumnatul lor Ternea, drept 300 asprii şi lui Sâm-
turii am pus domnia m e a : jupan Dragomir v el bontin drept 50 asprii şi lui Ştefan drept 150 şi
dvornic şi jupan Ivaşco v el logofăt i Stan spătarul lui Bărtan drept 50 asprii şi lui Tudor cu fraţii lui
şi D um itrul Vistierul şi M itrea Comisul şi Badea drept 200 (aspri) şi Iuvei drept 50 aspri şi lui R a ­
stolnicul şi G onţea paharnicul şji jupan Stoichiţa doslav drept 50 aspri şi lui Stănislav drept 50 aspri
v e l postelnic. Şi ispravnic şi jupan Dragom ir vel şi Stanciului drept 150 aspri şi lui D o b re drept 50
dvornic. aspri şi lui N o v a c cu fraţii lui 150, şi Tornicii cu fraţii
Şi s'au scris în scaunul cetăţii Bucureşti. lui drept 150 şi V u ii cu feciorii lui drept 150 as­
D ich em vrie 16, leat 7079. prii. Pentru că au cumpărat aceşti mai sus scrişi oa­
meni aceste funii de moşie, dela Dum itru şi dela
Io A lexandru V oevod . văru-său N eculcea, însă din partea lor d ou ă funii
(Locul peceţii) dupreste tot locul, preţul cin 2150 asprii. Şi au v â n ­
dut Dum itru şi cu N ecu lcea această moşie ce s'au
A r h iv e le Statului Bucureşti, Bunuri Publice, C on d ica M â-
scris mai sus de a lor bună voie şi din naintea
năstirei Sadova.
domnii meale şi cu ştirea tuturor megiaşilor din
6. sus şi din jos.
Pentru aceasta am dat şi domnia m ea acestor
1570 (7078) Ianuarie 16, Bucureşti. oameni ce s'au scris mai sus ca să le fie lor moşie
ohamnică şi feciorilor lor şi nepoţilor şi strănepo­
Porunca lui A le xa n d ru Voevod p rin care întă­ ţilor şi de nimenea să nu să clătească, d u p ă zisa
reşte stăpânire lu i D um itru şi vărului său N eculce domnii meale.
peste o m oşie la Lipov. Iată şi mărturii am pus domnia m ea : jupan
C u mila lui D um nezeu Io Alexandru V o ev o d N eagoe velichi dvornic şi Ioan v el logofet, şi Stan
şi domn a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui spătar, şi Badea vistier, şi Ivaşco stolnic şi M itrea
şi prea bunului M ircii V o ev od , feciorul M ih n i comis, şi G onţea paharnic, şi Stoichiţa v el postelnic.
V oevod , dat-am domnia m ea această poruncă a Ispravnic Stoica logofăt. A m scris eu Baldovin
domnii meale lui Dumitru şi cu vărul lui anume î n luna G henarie 16 dni în scaunul oraşului B u­
N ecu lce şi cu feciorii lor câţi Dum nezeu le va d ă­ cureşti, văleat 7078.
rui, ca să le fie lor moşie la L ipov, a lor parte toată f Floru Ierei, dascăl slovenesc.
oricâtă s’ar aleage dupreste tot locul, din câmp şi A r h iv e le Statului, B unuri P u b lic e , Secţja Istorică, M ăn ăstirea
din apă şi din pădure şi din siliştea satului şi cu Zlătari, p a ch etu l 6 , d o c . 2 (trad).
tot hotarul, pentru că au fost a lor bătrână şi
dreaptă moşie şi de baştină. D u p ă aceia Dumitru 7.
şi cu văru-său N eculcea ei singuri au venit în n a­ 1571 (7079) Iunie 1, B ucureşti.
intea domnii meale de au vândut dintru a lor parte Porunca lui A le xa n d ru Voevod p rin care dăruieşte
de moşie dupreste tot locul, doao funii la L ipov, lui F lorea postelnic ş i feciorilor sa tu l B â zd ă n a , pentru
însă lui R ale cu feciorii lui drept 150 aspri şi Buii
credincioasa lui slujbă p rin ţări streine.
drept 50 aspri şi lui Dobromir drept 50 aspri şi lui
F ilip cu feciorii lui drept 150 aspri şi lui V elico Cu mila lui D um nezeu E u A lexandru V oevod
drept 200 asprii şi lui Tişligă cu fraţii lui şi cu şi domn a toată Ţara Românească, feciorul marelui
şi prea bunului M ircii V o ev od , nepot M ih n ii V o e ­
şi prea bunului M ircii V o iv o d , dat-am domnia mea
vod, dat-am domnia mea această poruncă a domnii
această poruncă a domnii meale, slugii domnii meale
meale slugilor domnii m eale: V u ii cu fraţii Iui, i D a -
Florii postelnic şi feciorilor lui câţi D um nezeu îi va
nilă cu feciorii lui, i Pătru cu fraţii lui, i G orun cu
dărui, ca să-i fie moşie satul Bâzdâna tot, cu tot
fraţii lui şi cu feciorii lor câţi D um nezeu Je v a dărui,
hotarul. Pentrucă l-am miluit domnia mea pentru
ca să le fie lor satul Buhanul tot şi cu tot hotarul
slujbe credincioase, care mi-au slujit domnii meale
şi de preste tot, pentru că acest sat au fost satul
prin alte ţări stăine. Pentrucă acest sat au fost al
domnii meale, iar întru aceia domnia m ea am miluit
Stanciului Bengăi el au perit de cătră domnie cu
pre aceşti mai sus zişi slugi ai domnii m eale cu acest
rău ficleşug, iar Flore postelnic el au ajuns cu drep­
mai sus zis sat, drept slujba cari au slujit domnii
tate şi credincioase slujbe de către domnia mea.
meale, ca să fie lor de moştenire, iar domnii meale
Pentru aceasta am dat şi am miluit pre această,
pomeanire în veaci.
slugă credincioasă a domnii meale, (ce) s'au zis mai
Pentru aceia am dat şi domnia mea V u i i , i lui
sus F lore postelnic, ca să-i fie lui moşie ohabnică
D an ilă, Pătru i Gorun ca să fie lor satul Bohanu
feciorilor, nepoţilor şi strănepoţilor şi dă nimeni să
întru moştenire şi ohabnic lor, feciorilor lor, n ep o­
nu să clătească preste zisa domnii meale. C ă iată
ţilor i strănepoţilor, şi de nimenea să nu să clătească
şi blestem am pus domnia mea. Cine v a vrea să
după zisa domnii meale.
rumpă această carte a domnii meale şi nu va vrea
Iată şi mărturii am pus domnia mea : jupan D r a ­
să o întărească şi să o înnoiască, iar acelui om să ]
gomir v el dvornic, i jupan Ivaşcu v e l logofăt, i D u ­
de D um nezeu să să răsipească trupul lui şi să fie
mitru vistier, i Stan spatar, i Badea stolnic, i M i ­
blestemat şi anatema de 318 sfinţi părinţi, care au
trea comis, i G onţa paharnic, i Stoica v el postelnic,
fost în N ich eia şi să aibă parte ca Iuda şi Harie
i ispravnic Dragom ir v e l dvornic.
şi să fie în veci, amin. C ă iată şi mărturii am pus
domnia mea pă jupăn Dragomir v el vornic şi pă Şi am scris eu M ir c e a Gramaticu. j ujje jq 7979
jupăn Ivaşco marele logofăt şi jupăn Stan marele A cest izv od s'au tălm ăcit în limba rumânească
spătar şi jupan M itrea comis şi Dum itru vistier şi din cuvânt în cuvânt, după hrisovul slovenesc de
Bade stolnic şi G onţe paharnic şi Stoica marele mine D ionisie ecl[isiarh], 1785.
postelnic şi Stan ce au fost mare clucer. Şi eu
A r h iv e le Statului, Bunuri Publice, Episcopia Râmnic, Pache­
Hamza am scris în scaunul cetăţii Bucureştilor. tu l 11, D ocu m en tu l 1 (secţia istorică) original şi copie în per»
Iunie 1 zile, leat 7079. gament.
A r h iv e le Statului Bucureşti, Bunuri Publice, C ondica Mânăs» î
tirii Căluiul şi Bucovăţul, N r. 722, filele 777»778. 9.
8. 1570-1571 {7079).
1571 (7079), Iu lie 10. H risovul lui A le x a d ru Voevod fiu l lu i M ircea
Porunca lui A le xa n d ru Voevod, p rin care dăru­ Voevod prin care dă lu i Ş te fa n fost m are clucer şi
eşte sa tu l B uhanul, ca ră sp la tă pentru slujbă, u r- I fiilor săi satul P erişoru l, C ârna şi parte din M ărăcine.
m ătorilor: Vuia cu fr a ţii lui, D ănilă cu feciorii lui,
P ătru cu fra ţii lu i şi G orun cu fra ţii lui. Intru Hristos D um nezeu credincios şi blagoslovit
de Hristos iubitor şi singur stăpânitor, E u A le x ­
f Cu mila lui D um nezeu Io A lexandru V o e v o d
andru V o ev od , feciorul marelui şi prea bunului
şi domn a toată Ţara Rum ânească, feciorul marelui
M ircii V o iev o d , feciorul M ih n ii V oivod , cu mila rului jupânului Stepan clucer, de a lor bună voe
lui D u m nezeu şi cu darul lui Dum nezeu, stăpânind de naintea Dom nii meale. . . _ — r:
şi domnind toată Ţara Rumâneascâ, încă şi plaiu- ] Şi iar să fie cinstitului dregătorului Domnii
M e a l e , jupânului S tepan clucer, satul M ă ră cin i însă
rile şi laturile Almaşului şi Făgăraşul, Haţegul. Bine
am voit D om nia M e a cu a mea bunăvoie şi cu cu­ partea S ta n d u lu i B anul toată veri câtă se va aleage
rată şi luminată inimă a Domnii, M eale precum am j d ep e Băldălui T ârnava cu silişte ce uscată pânâ în
proslăvit pe Hristos, cel ce m ’au proslăvit p ă mine O bârşie şi den D ăsnăţu i C olebaş şi merge după
şi pre scaunul sfânt ce au răposat părinţii D om n ii i Bălelul. Şi să să ştie hotarul: din C olibaş pân în
M ea le, cu mărire m ’au înălţat. D rep t aceia am d ă­ Dum bravă p ân ’ întorsura Târnăvii, de acoleş drept
ruit şi D om nia M e a acest cinstit şi cu bun chip peste dumbravă- pân' în Băldălui şi la veziu n i şi de
şi prea cinstit preste toate cinstitele daruri ce au acolo trece Bâldăluiul pre piscul Buneştilor şi pre
ajuns hrisovul D om n ii M e a le , cinstitului dregătorului mijlocul câmpului Sulariului, până în drumul Dragoi.
D om nii M e a le jupânului Stepan ce au fost mare Pentrucă aceste mai sus zise moşii au fost bătrâne
clucer şi feciorilor lui, câţi D u m nezeu îi va dărui, ' şi d repte ale Stanciului banul de moştenire şi^
c a să-i fie lui satul Perişorul, tot hotarul, pentrucă lui cumpărate aceste mai sus zise moşii cinsti­
jumătate de sat, din Perişorul l-au cumpărat acesta tului dregătorului Dom nii M e a le jupan S tep an clucer
ce s'au zis mai sus dregătoriul D om nii M e a le dela dela featele Stanciului anume A grepina călugăriţa
jupâneasa lui M a te i din Caracal, anume Stanca, şi dela Baico derept 8000 aspri gata. Şi au vândut
drept 8000 de asprii de argint, iar aceilaltă jumă­ aceşti mai sus zişi oameni de a lor bună(voe) şi de
tate de sat den Perişorul o au dat şi au miluit... ju­ n ain tea D om nii M.eale. Şi iar să fie cinştitului dre-
panului V lăsan, anume M a ria şi cu feciorii ei pe gătoriului D o m n u JVleale jupan S tepan clucer satul
jupân Stepan clucer cu o jumătate de Peri(şor) Cornăţelul toţi şi cu tot hotarul pentrucă acest saţ
pentru slujba ce le-au slujit lor. Şi când au miluit Cornăţel bătrân şi de moştenire sat au fost a l M ărcii
jupâneasa M a ria pe jupânul Stepan clucer au fost | postelnic ce au dat şi au miluit M a ree postelnic
şi m ărturii: N ed elco vornic şi M ih a iu banul, feciorii cu acest mai sus numit sat Cornăţel pe Stan Visul,
lui Stan şi R ad u l logofăt şi M ă la ia din Stâlpeni şi | pentru mult slujbe ce au slujit pren ţări străine.
Dragom ir v el vornic. Pentru aceia au dat şi au miluit M a ree postelnic
*“■ Şi iar să fie cinstitului dregătorului, dum nealui I pe Stan V isu l cu satul C ornăţelul dintr'ale lui
jupânului Stepan clucer, satul Cârna cu tot hotarul | drepte bucate, ca să-i fie lui şi părinţilor lui veci-
şi cu balta ce să cheamă Bondre şi Balta P opii şi j nică pomeanire. . . .
Bistriciorul, până în apa Bistreţului celui mare, p en- j Intr'aceia Domnia M e a am văzut şi am citit
trucă acest sat au fost de moştenire a lui Petre T e - j carte M ărcii postelnic cu multe blestemea, cum
mânu şi a cetaşilor lui, ce au ven it însuşi Petrem an | după moartea lui cine v a vrea să spargă a lui toc­
spăt. şi T itu l armaşul şi Băra şi cu feciorul său m eală şi pomană acela să fie proclet de 318 sfinţi
Stan şi feciorul lui M ilc o şi Stoica şi feciorul lui j părinţi care au fost la N igheaie şi să aibă parte
D ragotă şi Tricul şi feciorul Lupului i cu feciorii cu Iuda şi cu Aria. Pentru aceia am dat şi am mi­
lu Butan şi feciorii lui D a n şi feciorii lui D in iş şi ] luit şi D om nia M e a pe Stan V isu l cu satul Cor­
feciorii lui T rechie şi feciorii lui Coare şi feciorii năţelul, ca să-i fie lui moşie şi ohabnică feciorilor,
lui Crentenie, de s'au înfrăţit şi au închinat tot satul nepoţilor, strănepoţilor şi de nimeni să fie neclătit
Cârna şi cu bălţile cu hotarul cinstitului dregăto- | preste zisa D om nii JVleale. C ă iată şi blestem am
pus D om nia M e a ; iar pre cine v a aleage D om n ul tenire a jupânesei Stăncăi ce au fost mare stariţă
Dum nezău să fie stăpânitorul Ţării Rumâneşti, sau din Bratovoeşti. Iar după aceia au ven it jupâneasa
din rodul inimii D om nii M e a le , sau din rudeniile Stanca în naintea domniei meale de au d at şi au
noastre, sau după păcatele noastre, sau din a lte adaos acest sat ce s ’au zis mai sus la sfânta mă­
ţări, de va cinsti şi va întări şi înnoi, acest hrisov năstire dela Coşuna şi s'au scris la sfântul şi marele
al D om n ii M ea le, pre acela Dom nul' D um nezeu să-l ponaealnic. Şi au scris pe vel spăt[ar] şi pe jupâneasa
cinstească în domnia lui, iar sufletul lui în veacu l Stanca şi pre maica a lui Slavna şi pre toţi feciorii
ce va să fie; iar de nu va cinsti şi nu va înnoi şi lor, câţi au avut şi vii şi morţi, cum ca să să p o ­
nu va întări, ci o va călca şi o v a ruşina şi o va menească sufletele lor în veaci, i*r acest sat l-au
lăsa la uitare, pre acela D om nul D um nezeu să-l dat să fie sfintei mânăstiri ce s’au zis mai sus, pen­
calce şi să-l ruşineze şi să-i bată pre ei,bici, iar în trucă au fost dat şi au fost adaos însuşi jupâneasa
veacu l ce va să fie să aibă parte cu Iuda şi cu Aria Stanca cu voia şi cu vrearea ei.
şi să fie blestemat şi cu necredincioşii jidovi. Iată. D rep t aceia am dat şi domnia mea sfintei şi
că şi mărturii am pus D om n ia M e a j u p â n .............. dumnezeeşti mânăstiri C oşuna ca să-i fie de întă­
ce au fost mare ban i jupânul Dragomir vornicul rire şi călugărilor de hrană şi de niminea să fie n e­
i jupân Ivaşco mare logofăt i Stan port[ar] şi Dum itru clătită peste zîsa domnii meale, C ă iată şi mărturii
V istier şi Mitre comis şi G onţe păharnic şi Stoica v e l am pus domnia m e a : . . . vel ban, i jupan Dragomir
păharnic. biv vel vornic, i jupan Ivaşco vel vornic, i jupan
L eat 7079. N eagoe v el logofăt, i Stan . . ., i Badea stolnic, i
G onţea păh[arnic] i jupan Stoica vel postelnic şi cu
A r h iv e le Statului Bucureşti, Bunuri Publice, C ondica Mâ»
năstirii Căluiul şi Bucovăţul, N r. 7 22, filele 7 4 2 — 746. Neagoe vel logofăt.
Şi am scris eu Stan logofăt.
L eat 7080.
10.
A rhivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, C ondica Mânăstirii
1571-1572 (7080). Căluiul şi Bucovăţul, Nr. 7 2 2 , filele 676=677.
Porunca lui A le xa n d ru Voevod, p rin care în tă­
reşte m ă n ă stirii Cosuna de lângă Craiaim satiri S ă - n.
cuiul, ce-l aveau m oştenire dela jupăneasa Stanca
1573 (7081), A p rilie 28.
m are sta riţă din Bratovoeşţi.
Porunca lu i A le xa n d ru Voevod, p rin care întăreşte
Cu mila lui D u m nezeu Io A lexandru V o iv o d
lui jupân Stepan, fost m are clucer, dreptul de stăpâ­
şi domn a toată Ţara Rum ânească feciorul ma­
nire peste a p a tra p a rte din satul Sulari.
relui şi prea bunului M ircei V o iv o d , dat-am domnia
mea această poruncă a domnii meale sfintei şi dum- C u mila lui D um nezeu E u A lexandru V od ă şi
nezeeşti mânăstiri ce să numeşte Coşuna de lângă domn a toată Ţara Rum ânească feciorul marelui şi
Craiova, hramul sfântului Arhiereu, făcătoriu de pre bunului Io M ircii V o iv o d , dat-am D om n ia
minuni N icolae al M iralichiei, ca să fie satul ce să A lea această poruncă a D om nii M e a le cinstitului
numeşte,- -Săcuiul tot, cu tot hotarul, veri pe unde dregătoriului D om nii M e a le şi mai marelui sfetnic
câtă se va (aleage, pre hotară bătrâne. Pentrucă al D om nii M e a le jupân Stepan ce au fost mare
această mai sus zisă moşie, i-au fost moşie şi moş­ clucer şi feciorilor lui câţi D um nezeu îi v a dărui,
ca să-i fie moşie în S u la ri, a . p a t r a p a r t e d u p r e tu - rui, ca să-i fie moşie d in P erişo r ju m ă ta te d e sat,
tin d e n e v e ri câ tă s1^ v a aleag e şi d in p ă d u r e şi din în să p a r te a lui V lă c s a n to a tă d u p re s te to t h o ta ru l,
a p ă şi d in câm p, p e n tr u c ă a u c u m p ă ra t-o d e la P âr- p e n tr u c ă i-am d a t-o de a n o a s tră b u n ă v o ie c u vo-
v u l n e p o tu l G K e rb e le a ţu lu i d r e p t 3000 de a s p rii g ata - in ţa n o a s tră p e n tr u slujbele care n e-au slujit n o a o ă
şi a u v â n d u t V l a d u l u i d e a lui b u n ă voie şi c u şti­ şi p ă r in ţilo r noştri, m ai d e n a in te v ream e şi p r in
r e a t u t u r o r m egiaşilor d in sus .şi^din jos şi a u fost ţă ri stră in e . P e n tr u a c e a s ta i-am d a t şi l-am m iluit
m ă r tu r ii a tu n c i c â n d s ’a u v â n d u t aceast.ă moşie : N e a - ; cu acest s a t p a r t e a n o a s tră ca să fie n o a o ă şi p ă ­
goe v o rn ic şi N ed elco v o rn ic şi S ta n D e b e l s p ă ta r r in ţilo r noştri v e a c in ic ă pom enire. Şi c â n d am mi­
şi Ion logofăt şi M i h n e B a n u l şi P ă t r u d in Livezi lu it şi am d a t a c e a s tă moşie lui j u p a n S t e p a n vel
şi M i c le d in D u le a n i şi B a rb u l G u rg o i i I v a n ni' clucer a u fost cu ştire a a to t n eam ulu i n o stru şi de
d e ln ic e r d in R u d a şi M arco vătaful.. A ceşti boieri c ă tre n im e n e a d in fra ţi, sau su ro ri, sau v eri, sau
a u fost c â n d a u d a t as p rii p ă această ce s'a u zi vere, sa u nepo ţi, s a u n e p o a te , să n u să c lă te a s c ă ;
m a i sus moşie. D r e p t ac e ia am d a t şi d o m n ia mea ia r cine a r v r e a a sp a rg e s a u a r r u m p e a c e a s tă p o ­
b o ie ru lu i dom niei m eale ce s’a u zis m ai sus c a să-i m a n ă a no astră, acel om să fi p ro c le t şi a n a te m a
fie moşie o h a b n ic ă feciorilor şi n e p o ţilo r şi s tr ă n e ­ de D o m n u l D u m n e z e u , c a re le a u f ă c u t c e ru l şi p ă ­
p o ţilo r şi d e n im en ea (să fie neclătit) p re ste zi m â n tu l şi de 318 sfinţi p ă rin ţi, care a u fost în N i-
d o m n ii m eale. C ă ia tă şi m ă rtu rii am p u s d o m n ii c h e ia şi să fie lăcaşul lu i c u I u d a şi c u A r ia la u n
m ea ju p a n D ra g o m ir m arele vo rn ic şi Ivaşco marele loc şi t r u p u l lui să ste a în tre g şi n e p u tr e d în veci.
logofăt şi S ta n s p ă t a r şi D u m itr u v istier şi M itr e Şi m ă r tu r ii a u fost c â n d am d a t a c e a s tă moşie
com is şi B adeslolnic şi G o n ţe p ă h a r n ic şi S toica ma^ de p o m a n ă : din Ţ â n ţ ă r e n i B a rb u l şi d in C re ţe ş ti
rele postelnic. P is S tanciul logofeţel. H a m z a şi d in B r e a s ta S t a n logofătul şi d in C a r a c a l
P â r v u l şi d in D ă e ş ti V ă d i s la v şi d in M o d o h a r B ir-
A p r ilie 28 zile, le a t 7081.] ciul şi d i n O t s l u i D r ă g h i i a şi d in G ro z ă v e ş ti V laicul.
I Şi a m scris eu S ta n logofătul, în lu n a lui Iu n ie
A rhivele Statului Bucureşti, C ondica M ănăstirii Căluiul
B ucovăţul, N r. 722, filele 747 — 748. 25 zile, v ă l e a t 7081.
(p e c e te ) E u ju p â n e a s a M a r i i a din C a r a c a l.
12 . E u D a n c i u l postelnicu l sin ego.
E u D a tc o sin ego.
1573 (7081), Iunie 2S E u R a d u l po ste ln ic u l sin ego, ad e v e re z .
Cartea ju p â n esii M ăriei din Caracal şi a fecit A rh iv e le Statului Bucureşti, Bunuri Publice, C o n dica N r. 443,
rilo r ei D anciul postelnicul, Datco şi R adu la mă fila 151.
lu i Stepan biv vel clucer p en tru jum ătate sa t din P erişor 13.
In num ele T a t ă l u i şi a l F i u l u i şi şi al Sf. D u l 1574 (7082) Ianuarie 7, B ucureşti.
T r o i ţ a cea n e d e s p ă rţită , în v eci vecilor. A m in .
Porunca lui A le x a n d ru Voevod, p rin care întă­
I a t ă e u r o a b a lui D u m n e z e u ju p â n e a s a M a r ia j
reşte lu i jupan Stepan biv vel clucer să liştea Gridiştei,
d in C a r a c a l şi cu feciorii mei j u p a n D a n c iu l pc
pe care la râ n d u l lu i o dărueşte vărului său jupan
te ln ic u l şi ju p a n D a tc o şi ju p a n R a d u l postelnicii,
Rusco portarul, iar D om nul întăreşte şi această danie.
scriem c a r te a n o a s tr ă a c e s tu i boieriu S t e p a n biv
v el c lu c e r şi feciorilor lui câţi D u m n e z e u îi v a d ă ­ C u m ila lui D u m n e z e u Io A l e x a n d r u V o iv o d
şi d o m n a t o a t ă Ţ a r a R u m â n e a sc ă , feciorul m a ­
re lu i şi p r e a b u n u lu i M i r c e i V o iv o d , fecio ru l M i h -
nei V o iv o d , d a t- a m d o m n ia m ea a c e a s tă p o r u n c ă
a d om nii m eale c in stitu lu i d re g ă to ru lu i şi m ai m a ­
re lu i sfatu lu i dom niei m eale ju p a n S te p a n , ce a u
fost v e l clu cer şi feciorilor lui, .câţi D u m n e z e u îi va
d ă ru i, c a să fie lui o sălişte ce se c h ia m ă G r id iş te a
d in sus d e F â n tâ n ă , to a tă cu to t h o ta ru l, p e n t r u c ă D O M N I A LUI A L E X A N D R U
iaste b ă tr â n ă şi d r e a p t ă moşie şi de m oştenire ce
a u fost îm p re s u ra tă de C ra io v e ştii cei b ă trâ n i. Şi 1574, Iulie 25 - 1577, Iulie 25
a m v ă z u t şi a m citit d o m n ia m ea şi, c ă rţi b ă tr â n e
d in zilele lui V l a d V o iv o d C ă lu g ă r u l ce a u fost 1.
s tric a te şi în tinate. I a r ă d u p ă a c eia au v e n it cin ­ 1575 (7083) Ianuarie 12, B ucureşti.
s titu l d re g ă to riu l dom nii m eale, care s'au zis mai
sus, j u p a n S te p a n biv vel clu cer de a u d a t această H risovul lui A le xa n d ru Voevod, p rin care în tă ­
sălişte ce s’a u zis m ai sus v ă r u -s ă u j u p a n R u sc o reşte feciorilor lu i O răgoiu şi fetelor lui Vişei ş i
p o r ta r iu l de a sa b u n ă voie şi de n a in te a dom nii Neagâi, nişte m oşie în sa tu l Pleniţa.
m eale şi cu ştirea t u t u r o r d re g ă to rilo r dom nii m e a l e , ; C u m ila lu i D u m n e z e u e u A le x a n d r u V o e v o d
ca să fie lui pom enire. D r e p t ac e ia am d a t şi d o m ­ şi D o m n a to t p ă m â n tu l Ţ ă rii R u m ân e şti, fecior m a ­
nia m ea b o iariu lu i dom nii m eale j u p a n R u sc o por- • relui şi p r e a b u n u lu i M i r c e a V o e v o d , n e p o t M .ihnei
t a r ca să fie lui ac e a s tă m ai sus zisă moşie o h am n icâ, V o d ă , d a t- a m d o m n ia m ea a c e a s tă p o ru n c ă , a D om ­
feciorilor, n epoţilor, str ă n e p o ţilo r şi de n im in ea să niei mele lui S tan , p e n tr u c ă a m d a t lu i moşie în
să fie n e c lă tit p este zisa dom niei meale. P le n iţa d in p a r t e a A lb u lu i, paşi 25, c a re o a u c u m ­
C ă ia tă şi m ă rtu rii am p u s d o m n ia m e a : ju p an ... p ă r a t d ela A lb u l d r e p t a s p ri 150, l a r g u p aşi 25,
. . . . b iv vel b an , i ju p a n D ra g o m ir vel vornic, i lu ngu p aşi 2 5 ; a p o i a u sc h im b a t S t a n d in p a r t e a
ju p a n Iv aşco vel logofăt, i ju p a n S ta n vel s p ă ta r ,] G h in e i 5 paşi, a p o i ia r a u sc h im b a t S ta n i a r u n loc
i ju p a n D u m itr u vel vistier, i ju p a n M i t r e a v e i l în S ălişte din p a r t e a R a d u lu i a u schim bat c u R a d u l
comis, i ju p a n B a d e a vel postelnic, i j u p a n . . . . 12 "paşi, a u sc h im b a t şi s ’a u to cm it în tr e d ân şii de
v e l p a h a r n ic , i j u p a n S to ica vel postelnic. b u n ă voe.
Ş i s ’a u scris în c e ta te în Bucureşti. D u p ă a c e a s ta am m ai d a t moşie V iişei şi N e a -
G h e n a r 7 zile, 7082. găi i a r în P le n iţa d in p a r t e a ta tă lu i lor D ră g o i, în să
a şasa p a r t e p e c a re o a u d a t ta tă l lo r D r ă g o i d e
A rh iv ele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, N r. 722, Con*
dica M ânăstirei Căluiu şi B ucovăţ, filele 678»679.
a lui b ă n â voe şi a l t ă moşii c â t a r fi, D r ă g o i le -a u
d a t feciorilor lui O a n c e i, M ih u l u i şi G iu rig i, lui
S tan şi lui I v a n , p e n t r u c ă a ş a a u tocm it p a r t e a lor
D răgoi.
P e n tr u a c e a s ta am d a t D o m n i a M le a lui
S tan , V işei şi N ea g ă i, O a n c e a , M ihului, G iu rg i lui
S ta n şi lui I v a n moşie o h a m n ic ă lor, n e p o ţilo r şi
stră n e p o ţilo r n e c lă tit p este zisa dom niei M e l e ; în să
şi m ă r tu r ii am p u s d o m n ia m e a : j u p a n Iv aşco v el judeci, i a r n u r u m â n i cum a u fost m ai d e n a in te
vornic, N egoe vel logofăt, S ta n s p ă ta r, M i t r e a v is­ vreme. P e n t r u ac e a s ta am d a t d o m n ia m ea R a d u lu i
tie ru l, B r a t comis. postelnic şi P re d ii si lui S tro e ca să fie lor o h a b -
Şi a m scris eu C e r in c a în scaunul o ra şu lu i nică moşie lor şi feciorilor şi n e p o ţiilo r şi s t r ă n e ­
B ucureşti. ;■* 5 poţilor lor şi d ă nim en i să n u să c lă te a s c ă p re s te
G h e n a r 12, d e la A d a m le a t 7083. zisa d om nii meale.
I a t ă şi m ă rtu rii am p u s d o m n ia m e a : j u p a n
A rh iv e le Statului Bucureşti, pachetul VIII, Nr. 2. C om u nicat
D r a g o m i r biv vel b an , i D o b r o m ir b iv v e l vo rn ic,
d e Pr. C. Stănică-Orodel.
i I v a ş c o v e l vornic, i N e a g o e vel logofăt, i S ta n
2. sp ă tar, B r a ţu l c o m i s . M i t r e vistier, B a d e a s t o l n i c ,
G o n ţe p ă h a r n ic , S to ica vel postelnic.
1575 (7083) Februarie 12, B u cu reşti, S ’a u scris în B ucureşti, F e v r u a r ie 12, le a t 7083.
L Porunca lui A lexa n d ru V oevod p rin care întâ-. A rh iv e le Statului Bucureşti, C ondica M ânăstirei Căluiul şi
reşte postelnicului R a d u şi fra ţilo r să i Preda ş i S tro e Bucovăţul, fila 445*446.
satul Cruce, ce-l aveau m oştenire dela m arele B an
Vlad, ta tă l lor, căruia i-l dăruise Basarab Voevod 3.
pen tru dreapta şi credincioasa slujbă. 1575 (7083) Iu n ie 5.
C u m ila lui D u m n e z e u Io A le x a n d ru V o iv o d P orunca lui A le x a n d ru Voevod, p rin care în tă ­
şi D o m n a to a tă Ţ a r a R u m â n e a sc ă , feciorul m a ­ reşte lui jupân R a d u şi fra ţilo r lui Preda ş i Stroe,
re lu i şi p r e a b u n u lu i M i r c e a V o e v o d şi n e p o t M i h n i i satul Cruce, ce-l aveau m oştenire dela m oşii lor.
V o e v o d , d a t- a m do m nia m ea a c e a s tă p o r u n c ă a
d o m n ii mele R a d u lu i p o ste ln ic şi fră ţin e -să u P re d ii C u m ila lui D um nezeu e u A le x a n d r u V o iv o d
şi lui S tro e şi cu toţi feciorii lor c â ţi D u m n e z e u le şi d om n a to a tă Ţ a r a R u m â n e a sc ă , feciorul m a re lu i
v a d ă ru i, p e n tr u c ă am d a t lo r satul C ru c e to t cu to t şi p r e a b u n u lu i M i r c e a V o iv o d , feciorul M i h n e i
h o ta r u l c a re a u fost b ă t r â n şi d r e a p t ă moşie a lor V oevod, d a t-a m d o m n ia m ea a c e a s tă p o r u n c ă a
de m oştenire în că d in zilele ră p o s a tu lu i B a s a ra b dom nii m eale b o ia ru lu i dom nii mele j u p â n R a d u l
V o e v o d , c a re a ju n g â n d V l a d u B a n m are, ta tu l îm p re u n ă cu fra ţii lui a n u m e P r e d a şi S tro e şi t u ­
R a d u lu i postelnic şi al P re d ii şi a l lui Stroe, în z i­ tu ro r feciorilor lor câţi D u m n e z e u le v a d ă r u i p e n ­
lele ră p o s a tu lu i B a s a ra b V o ev o d , p e n tr u d r e a p t ă şi trucă am d a t lor sa tu l ce se ch e a m ă C r u c e to t cu
cred in cio asă slujba lui şi cu v ă rs a re de sânge. I a r tot h o ta ru l, c a re a u fost a lor b ă tr â n ă şi d r e a p t ă
d u p ă ac e ia c â n d a u fost R a d u postelnic şi P re d a moşie d e la moşii lor. I a r d u p ă aceasta c â n d a u fost
şi S tro e prib egi, ia r satul C ru c e s’a u fost ju d e c it; ju p â n u l R a d u l B uzescul în p reb eg ie în zilele r ă ­
ia r c â n d a u fost acum în zilele dom nii mele, R a d u p o sa tu lu i M i r c ii V o iv o d , ia r ră p o s a tu l M i r c e a V o i ­
postelnic şi P r e d a şi S tro e a u fost sorocit pe sa tu l vod el a u m iluit p r e N a n ă p ă h a r n ic cu acest m ai
C r u c e în n a in te a dom nii mele ca să ste f a ţă în a in te a sus n u m it sat C ru c e . D eci N a n ă p ă h a r n ic el a u
d om nii m eale şi n 'a u s t ă tu t de f a ţă în a in te a dom nii v â n d u t ju m ă ta te d in s a tu l C r u c e o a re c ă r o ra r u ­
meale, ci a u fugit d ela scau nul dom nii m eale şi a u m âni d in s a tu l C r u c e p re num e O p r e c u c e a ta lui
ră m a s d e lege d in n a in te a dom nii m eale cum că m ai Şi M u ş a t şi D a tc o d r e p t 10.000 de as p rii şi a u fost
m u lt am estec să n u a ib ă c u sa tu l C ru c e şi să fie făcut N a n p ă h a r n ic u l a cesto r r u m â n i m ai sus n u ­
4.
m iţi şi c a r te ră p o s a tu lu i P ă t r u V o iv o d d e c u m p ă ­
r ă to a r e . I a r d u p ă ac e a s ta , c â n d a u fost a c u m în z i­ 1575 (7083) A u g u st 20, B u cu reşti.
lele d om nii meale, ju p â n R a d u l cu fraţii lui, ei au
v e n i t în a in te a dom nii m eale şi a u s tă tu t de f a ţă la Porunca lu i A le x a n d ru Voevod p rin care în tă ­
ju d e c a tă în a in te a dom nii m eale îip p re u n ă c u aceşti 1 reşte lu i Căpăţănă şi altora stăpânirea asupra m oşiei
m ai sus num iţi rum âni, c ari a u c u m p ă r a t d e la N an Lipovul de Jo s, toată cu tot hotarul.
p ă h a r n i c u l satul C r u c e ; ia r R a d u l şi' cu fra ţii lui f C u m ila lui D u m n e z e u , Io A le x a n d r u V o e v o d
P r e d a şi S tro e aşa s ’a u p lân s şi s’a u c u n o sc u t îna-Jj şi d o m n a to a tă Ţ a r a R u m â n e a sc ă , fecio ru l m arelu i
in te d o m n ii mele cum că satul C ru c e a lor moşie şi p r e a b u n u lu i M i r c ii V o e v o d , feciorul M ih n ii
a u fost, d r e a p t ă d e la moşi. V o e v o d , d a t- a m d o m n ia m ea a c e a s tă p o r u n c ă a
D e c i d o m n ia m e a am c ă u t a t şi am judecat d om nii m eale. lui C ă p ă ţ â n ă cu fraţii lui şi B âlborii
p ă d r e p t a t e şi p ă lege c u toţi cinstiţii d reg ăto rii c u fra ţii lui şi G ro z ii c u fra ţii lui, S to ic h in i c u fraţii
dom nii m eale şi am v ă z u t însum i d o m n ia m ea cur lu i şi lu i R a le c u fraţii lui şi S ta n c iu lu i cu fraţii
că a c e a s tă m ai sus n u m ită moşie satul C r u c e av lui şi R a ţii cu fra ţii lui, ca să le fie lo r moşie la
fo st a l boierului d om nii m eale R a d u l şi a fraţilor L ip o v u l’de J o s , to a tă cu to t h o ta r u l d u p r e tu tin d e n e a ,
lui P r e d a şi S tro e d e m oştenire. Şi a u r ă m a s O p re p e n t r u c ă iaste d r e a p t ă şi b ă t r â n ă moşie d e baştină.
şi M u ş a t şi D a tc o cu to a t ă c e a ta lor de lege şi d« D u p ă a c e ia a u a v u t p â r ă în n a i n te a d o m n ii m eale
ju d e c a tă în a in te a dom nii meale. aceşti oam eni ce s’a u scris m a i sus, c u ju p â n e a s a
Şi a m s p a r t însum i d o m n ia m ea c a r te răpt A n ca, f a ta lui Ş ă r b a n b a n u l. Şi a ş a p â r a ju p â n e a s a
s a tu lu i P ă t r u V o iv o d , c a r e a u fost la ei d e c u m p ă ­ A n c a p e aceşti o a m e n i ce s’a u scris m ai sus, .cum
ră to a re . P e n tr u aceasta am d a t do m nia m ea R a ­ a u fost a c e a moşie ce s ’a u zis m ai sus a ju p â n e a s ii
d u lu i şi P re d ii şi lui S tro e ca să fie lor sa tu l Cruce A n c ă i d e baştină.
moşie de m oştenire lo r şi feciorilor lo r şi nepoţilor I n t r u aceia d o m n ia m ea am c ă u t a t şi am ju d e ­
stră n e p o ţilo r lor şi de c ă tr e nimeni să fie neclătit c a t d u p ă d r e p t a t e şi d u p ă leage c u t o ţi cinstiţii
p r e s te zisa dom nii meale. b o ia ri d om nii m eale. Şi a m d a t 'd o m n i a m ea lui C ă ­
I a tă şi m ă rtu rii am p u s dom nia m e a : ju p i p ă ţ â n ă , cu fraţii lui ce s ’a u scris m ai sus, lege 12
I v a ş c o vel vornic, i N eag o e vel logofăt, i S ta n s p ă ­ b oiari c a s ă ju re cum a u fost ei m ilu iţi c u acea
ta r u l, i M i t r e vistier, B ra ţu l comis, B a d e a stolnic,] moşie, d e P â r v u l b a n u l, în că d in zilele r ă p o s a t u lu i
i G o n ţe p ă h a rn ic , i S to ic a postelnic. R a d u l V o e v o d , c a re le a u p e r i t la R â m n ic , p e n tr u
slu jb a ce a u fost slujit cu d r e p t a t e şi c u c r e d in ţă
S cris S ta n logofăt o t sud Ialom iţa. străm o şii lor. A p o i C ă p ă ţ â n ă cu fraţii lui, ei a u
Iunie 5 zile, le a t 7083. a d u s ac e i 12 b o ia r i f a ţă în n a in te a d o m nii m eale,
de a u j u r a t cum a u fost m iluit c u a c e a moşie ce
A rh iv e le Statului Bucureşti, B unuri Publice, N r. 722, Conjj
ce s’a u zis m a i sus de P â r v u l b a n u l, d e la r ă p o s a tu l
V o e v o d . A p o i în c ă n u am lă s a t a ş a d o m n ia (m e a )
•dica M ănăstirii Căluiul şi Bucovăţul, filele 445*446. cum a u fost ju rat, ci a m silit de a u j u r a t ac e i 12
boiari, d e a u p u s m âinile lor p e s f â n ta E v a n g h e lie
în n a in te a p o p ii N e a g u lu i şi a p o p ii lui S ta n , la
s fâ n ta b e s e a ric ă d o m n e a sc ă şi am p u s în sum i dom-
n ia (m ea) ju ră m â n t, cum leage p reste leage să n u JVlirce postelnicul a u d a t â şi a u m iluit p e V is u l cu
fie, ia r carele d in tre dânşii n u să v a lăsa p e ju d e ­ a c e a s tâ m a i sus zis sa tâ, p e n tr u d r e a p t ă slu jb ă ce
c a tă d o m nii m eale, a c e la să fie c u I u d a şi c u A r ia i-au slu jât m u ltâ î n t r 'a l t ă ţa r ă striin, ca să fie lui
şi b leste m at de 318 p ă rin ţi. vecinică pom enire, i a r V isu lu i să-i fie o h a b n ic ă .
P e n tr u a c e a s ta am d a t şi d o m n ia m ea acestor D a r d u p ă aceia V isul, el a u v â n d u t a c e a s tâ m a i sus
o am eni ce s ’a u zis m ai sus, ca să le fie lor moşie zis s a tâ C o rn ă ţe lu l, c in s titu tu lu i d re g ă to riu lu i d o m ­
o h a m n ic ă lor şi feciorilor lor şi n e p « ţilo r şi s tr ă n e ­ nii m eale, ju p â n u lu i S te p a n ce a u fost m a re clucer,
p oţilor şi de n im e n e a să n u s ă clătească, d u p ă zisa d r e p t 30.000 de a s p ri g a t a şi-au v â n d u t- o V is u l de
d om nii meale. I a tă şi m ă r tu r ii a m pus d o m n ia m ea a lui b u n ă v o e şi cu ştire t u t u r o r m egiaşilor şi în n a-
pe j u p a n Ivaşco vel d v o rn ic i ju p a n N e a g o e v el in tea d o m n ii m eale. D a r d u p ă acie, S te p a n clu ceru
logofăt i S ta n s p ă t a r i M i t r e a vistier i B r a ţu l a u d a t â a c e a s tâ m a i sus zis satâ, C o r n ă ţe lu l sfintei
comis i B a d e a stolnic i G o n ţe a p a h a r n i c i j u p a n m ăn ăstiri C o şu n a, ca să-i fie Iui vecin ică p o m e n ire ,
S toica v el postelnic, isp ra v n ic ju p a n N e a g o e vel iar s fâ n tu lu i lăcaş şi c ă lu g ă r ilo r să le fie d ă h r a n ă
logofăt. şi de în d u lc ire lor. I a r d u p ă ac e ia c ă lu g ă rii d e la
Şi am scris e u S tă n ilă , în sc au n u l oraşu lu i sfânta m ă n ă s tire ce s ’a u zis m a i sus, a v u t - a u p â r ă
B ucureşti. cu c in stitu l d r e g ă to r d o m n ii m eale, ju p a n Iv aşco m a ­
A v g u s t 20 dni, le a t 7083. rele vo rn ic, p e n tr u a c e s tâ s a tâ ce s'au zis m ai sus.
t F l o r u Ierei, dascăl slovenesc. Şi aşa p â r â i a ju p â n u l Ivaşco m arele v o rn ic, cum
A rh iv e le Statului Bucureşti, Bunuri Publice, M ănăstirea Zlă« că n 'a u m ilu ită M ir c e p o ste ln ic u l p e V is u l cu a c e s tâ
tari, Pachetul 6, docum entul 4. mai sus zis s a tâ nici cum. I a r î n t r ’a c eia d o m n ia m ea
5. am c ă u t a t â şi a m ju d e c a t p r e d r e p t a t e şi p r e leage
cu toţi cinstiţii d re g ă to ri a i dom nii m eale şi a u ş tiu tă
1575 (7083) A u g u st 29, B ucureşti. şi a u m ă r tu r is it în n a in te a d om nii m eale m u lţi b o e ri
Porunca Iui A lexa n d ru Voevod, p rin care înstă­ ai d om nii m eale, cum că a u fost m ilu itâ M i r c e p o ­
reşte m ănăstirii Coşuna dreptul de stăpânire asupra stelnic p e V isul, cu a c e s t m ai sus zis satâ. Şi d u p ă
satului Cornăţelul. aceia s ’a u v â n d u t ă lu i S te p a n clucer, d e V is u l d r e p t
30.000 d e a s p ri gata.
C u m ila lui D u m n e z e u , eu A l ix a n d r u V o e v o d D r e p t ac e ia am d a t şi d o m n ia m ea sfintei m ă ­
şi d o m n â a to a tă Ţ a r a R u m â n e a sc ă , fecio ru l m a r e ­ n ă s t i r i ce să zice C o ş u n a a c e s tâ sa tâ ce s 'a u scris
lui şi p r e a b u n u lu i M irc ii V o ev o d , feciorul M i h n e i mai sus c a să fie moşie o h a b n ic ă sfintei m ă n ă s tiri
V o e v o d , d a t- a m â d o m n ia m ea ac e a stă p o ru n c ă a Şi s ă fie d e nim eni n eclin tită, p reste zisa d om niei
dom nii m eale, sfintei şi d u m nezăştii m ăn ăstiri ce să meale, c ă ia tă şi m ă rtu rii am p u s d o m n ia m ea : ju-
zice C o ş u n a , u n d e iaste h r a m u l a r h ie re u lu i fâcăto- P a n Ivaşco m arele v o rn ic şi j u p a n N e a g o e v e l logo­
riu lu i d ă m inun i N icolae al M e rilic h ii, ca să-i fie f ă t şi S t a n s p ă t a r şi M i t r e v istia riu l şi B r a ţu l com is
satul C o r n ă ţe lu l tot, cu to t h o ta r u l şi cu t o tâ v e n i­ 5} G o n ţe p a h a r n i c şi j u p a n S toica m arele postelnic
tul, p e n t r u c ă acest mai sus zis sa tâ a u fost d ă moşie N e a g o e vel logofăt, isp ra v n ic i.
a l M ir c ii postelnicul d e n Ş âtoaia. D eci M ir c e , el a u Şi a m scris eu S tă n il în sc au n u l B ucureştilor.
fost p r ib e g it în Ţ a r a U n g u r e a s c ă şi a u a v u t lân g ă A u g u s t 29 zile, le a t 7083 (1575).
d ân su l o slu g ă a n u m e V isul. D eci V isul m u ltâ i-au
A rh iv e le Statului, Bunuri Publice, C ondica M ănăstirii Că»
slu jâ tâ şi a u fă c u tâ o ste n e a lă p rin ţă r i strin e, i a r luiu.Bucovăţu, N r. 722, filele 347-347 v.
6.
ca m ai m u lt am estec să n u a ib ă cu m ai sus scrisul
1576 (7084) A p rilie 28, B ucureşti.
sat C om anii.
Porunca lu i A lexa n d ru Voevod, p rin care întăreşte D r e p t ac e ia am d a t şi d o m n ia mea sfintei m ă ­
m â n ă stirii Tism ana satul Comani, ce este aproape de năstiri, ca să-i fie acest m ai sus zis sa t C o m an i, sp re
V idin, dăruit din tim p u l lui Negru-Vodă. în tă r i r e a sfintei m â n ă s tiri şi dom niei m ele s p r e veş­
n ică pom enire. I a t ă şi m ă r tu r ii am a ş e z a t : Dobro-
C u m ila lui D u m n ezeu , Io A l e x a n d r u V o e v o d şi m ir fostul m arele b a n şi D rag om ir fostul m are
d om n a to a tă Ţ a r a U n g ro v lah iei, fiul m arelu i şi d v o rn ic şi j u p a n Iv aşco m arele v o rn ic şi ju p a n
p r e a b u n u lu i M ir c e a V o e v o d şi n e p o t a lui M i h n e a N eagoe m arele logofăt şi S ta n s p ă t a r u şi M i t r e a
V o e v o d , d ă d o m n ia m ea a c e a s tă p o r u n c ă a d om niei vistieru l şi B ra ţu l comisul şi B a d e a sto lnicu l şi C o n -
m ele, sfintei m ân ă s tiri ce se c h ia m ă T ism ana, u n d e ţe a p a h a r n ic u l şi j u p a n S toica m arele p o s t e ln i c ;
este h r a m u l A d o rm ire a p r e a sfintei c u r a te i p r e a isp ra v n ic m arele logofăt N eagoe.
b in e c u v â n ta te i s tă p â n e i n o a s tre de D u m n e z e u n ăs­ Şi am scris eu B a d e a logofătul, în C e ta t e a B u ­
c ă to a re şi p u r u r e a fecioarei M a r ii, ca să-i fie sa tu l c u re ş ti, lu n a A p rilie , z iu a 28, în a n u l 7084.
ce se c h ia m ă C om ani, ce su n t a p r o a p e d e V id in 1 Io A le x a n d r u V o e v o d (L . P.).
(D iiu l), to ţi cu to t h o ta r u l şi cu bălţile, p e n tr u c ă C o nd ica mânăstirii Tism ana, V olu m u l I, filele 479*480.
acest d e m ai pe sus n u m it sat, C o m a n i a fost de
m oştenire m ân ăstirii şi în tă rire , în că din zilele r ă ­ 7.
p o sa tu lu i N e g ru .
I a r d u p ă aceia c â n d a u fost acum , d a r s f â n ta j 1576 (7084) A prilie 28, B ucureşti.
m â n ă s tire a ea a a v u t p rig o n ire în a in te a d om niei P orunca Ivi A le x a n d ru Voevod p rin care întăreşte
mele cu P â r v u l fiul lui C h e rb e le ţ, p e n tr u m ai sus m ănăstirii Tism ana, sa tu l B istreţu l cu bălţile dela
zisul s a t C o m a n i; şi a ş a a p â r â t P â r v u l c u m că M ăceş, seliştile B istrefului, amândoi C ălugărenii To­
a cest sa t C o m an i, el este a lui d e m oştenire şi că porna ce erau de m oştenire şi adăogate de N e g ru Vodă.
este f ă c u t sa tu l C o m a n i de t a t ă l lui, de C h e rb e le ţ.
D a r î n t r ’aceasta, d o m n ia m ea a c ă u t a t r â n d u ­ C u m ila lui D u m n e z e u , Io A le x a n d r u V o e v o d
ia la lor d u p ă d r e p ta te şi d u p ă legea du m n ezeea scă, şi dom n a t o a t ă Ţ a r a U n g r o -V la h ie i, fiul m arelui
cu to ţi cinstiţii d r e g ă to ri a i dom niei mele şi în c ă şi p r e a b u n u lu i M i r c e a V o e v o d şi n e p o t a l lui
a m citit d o m n ia m ea şi c a r te a ră p o s a tu lu i N eg ru M i h n e a V o e v o d , d ă dom nia m ea a c e a s tă p o r u n c ă a
V o d ă d e în tă r ire şi a m v ă z u t şi am a fla t d o m n ia dom niei mele, sfintei m â n ă s tiri ce să c h ia m ă Tism an a,
m ea, că acest d e m ai sus scris s a t C om ani, ei a u u n d e este h ra m u l A d o rm ire a a p r e a sfintei c u ra te i
fost de m oştenire sfintei m â n ă s tiri d ela foştii d e m ai şi p r e a b in e c u v â n ta te i s tă p â n e i n o a s tre d e D u m ­
în a in te dom ni, ia r P â r v u n 'a a v u t nici u n am estec , n ezeu n ă s c ă to a re şi p u r u r e a fecioarei M ă r i e i , ca
cu a c e s t s a t C o m a n i; ci în c ă dom nia m ea nu m 'a m * să-i fie s a tu l B istreţu tot, cu to a te h o ta r e le şi cu
în d u r a t de P â rv u l, ci am d a t P â rv u lu i lege 12 b oeri, j to ate bălţile, d e la M ă c e ş p â n ă în G â r l a R e p e d e şi
ca să jure cum că este s a tu l C o m a n i a lui de m oş­ cu seliştile B istreţu lu i, a m â n d o i C ă lu g ă re n i şi d in
te n i r e ; i a r P â rv u l, nici cum n ’a u p u tu t s ă a d u c ă j T o p o r n a ce este îm p o triv a Ţ ib ru lu i, p â n ă în G â r la
acei 12 boeri la zi şi la soroc ca să ju re c u d â n ş ii,,! M a r e şi cu to ate obârşiile şi cotitu rile, p e n tr u c ă
ci a r ă m a s P â r v u l d e lege d in a in te a dom niei mele, I a c e s t m ai sus zis sat B istreţul şi cu to a te bălţile lui
a u fost d e m oşten ire şi b ă t r â n e şi d r e p t e moşii a le
sfintei m ă n ă s tiri şi a d ă o g a te de ră p o s a tu l N e g ru 8.
V o e v o d . I a r d u p ă aceia c â n d a fost acum , aceastâ 1577 (7085) M ai 6, B ucureşti.
s fâ n tă m â n ă stire a a v u t prig o n ire în a in te a d o m n ii 1
mele, c u boierul dom niei mele, cu *upan Ivaşco ma* I Porunca lui A le x a n d ru Voevod, p rin care întăreşte
rele v o rn ic, p e n tr u acest m ai sus zis sa t B istreţul. Şi 1 lui Stanciu m o şia în L ip o vu l de Jo s, cum părată dela
a ş a p â r a j u p a n Ivaşco m arele vornic, cum că a r e şi $ S ta n din Linteani, ş i m oşia din L ipovul de Sus, cum ­
el moşie în B istreţ pe uscat, d a r î n tr 'a c e a s ta dom - j p ă ra tă dela ju p âneasa C aplea; întăreşte asem enea
n ia m ea am c ă u ta t şi a m ju d e c a t d u p ă d r e p t a t e şi ş i lui Iv a n moşia din L ipovul de S u s, cum părată dela
d u p ă legea D u m n ezeească, c u to ţi cinstiţii d re g ă to ri Necula.
ai d om niei m ele şi în că am citit dom nia m ea b ă ­
tr â n e c ă r ţi de moşie ale m ă n ă s t i r i i : c a r te a r ă p o s a ­ f C u m ila lui D u m n e z e u , Io A le x a n d r u V o e v o d
tu lu i N e g r u V o e v o d şi am a fla t d o m n ia m ea şi am şi d o m n a to a tă Ţ a r a R u m â n e a sc ă , feciorul m arelu i
v ă z u t c u m că satu l B istreţul, el este d a t şi a d ă o g a t şi p r e a b u n u lu i M i r c i i V o ev o d , feciorul M i h n n
to t c u to t h o taru l, de ră p o s a tu l N e g ru V o e v o d , sfintei V o e v o d , d a t-a m d o m n ia m ea a c e a s tă p o ru n c ă a dom nii
m ăn ăstiri, ia r ju p a n Ivaşco m arele vornic, el n 'a m e a le S tan ciu lu i c u feciorii lui câţi D u m n e z e u îi
a v u t nici u n am estec cu m oşia B istreţului, în să pe v a d ăru i, ca să-i fie lui moşie la L ip o v u l de Jo s ,
u scat, ci n u m a i a a v u t de p este to a tă b a lta p e julfl p a r t e a iui S ta n to a tă , o ric â tă s 'a r alege d u p r e tu -
m ă ta te c u sfân ta m â n ă s tire d in peşte num ai, ia r cu tin d e n e a , p e n t r u c ă a u c u m p ă r a t S ta n c iu l ac e a stă
m oşia B istreţu lu i şi c u s a tu l B istreţul, acest ju p a moşie ce s’a u zis m ai sus d e la S ta n d in L in te a n i, a
Ivaşco m are v o rn ic nici u n am estec n ’a a v u t şi a lui p a r t e de moşie to a tă d e la L ip ov, d r e p t 833 aspri.
r ă m a s j u p a n Ivaşco m arele vo rn ic de lege d in a in te a Şi ia r a u c u m p ă r a t S ta n c iu l moşie la L ip o v u l
d om niei m ele. D r e p t ac e ia am d a t şi d o m n ia m ea d e Sus, d e la ju p â n e a s a C a p le a d r e p t 200 a s p r i ; şi
şi a m a d ă o g a t sfintei m ă n ă s tiri c a să-i fie sp re în ­ i a r a u c u m p ă r a t I v a n moşie la L ip o v u l de Sus
t ă r ir e şi dom nii m ele sp re vecin ică pom enire. I a tă d e l a N e c u la , d ela fratele lui, p a r t e a lor de moşie
şi m a r t u r i a ş ează d o m n ia mea, p e d re g ă to rii dom n ie to a t ă d r e p t 220 as p rii d e argint. D u p ă a c e ia S t a n ­
m e l e : D o b ro m ir fostul m are B an C raio v en esc şi D r a ­ c iu l sin g u r a u ven it in n a in te a dom nii m eale d e a u
gomir fostul m are v o rn ic şi ju p a n Ivaşco m a re v o r­ în so ţit şi a u în fră ţit p r e feciorii lui a n u m e N a n şi
nic şi j u p a n N eagoe m a re logofăt şi S t a n S p ă t a r u l S t a n c a şi R a d u l, cu featele lor a n u m e C ă lin ă şi
şi IVlitrea vistieru l şi B ra ţu l comisul şi B a d e a stol­ M a r i n a , p reste p a r te a lui de moşie d ela L ip o v u l de
nicul şi G o n ţ e a p a h a r n ic u l şi S toica m arele p o s­ J o s , ca să fie fraţi d e cruce p reste acele moşii ce
telnic, isp ra v n ic N eag o e m arele logofăt. s ’a u zis mai sus, d e la L ip o v u l de J o s . Şi i a r a u lu at
S cris-am eu B a d e a B o ro b ean u l, în c e ta te a B u ­ C ă p ă ţ â n ă d in B iroslăveni, 300 a s p r i d e la S ta n c iu l
cureşti. p e n t r u căci l’a u slobozit de ru m an ie. Şi a u v â n d u t
L u n a A p rilie , z iu a a 28-a, în a n u l 7084. a c e a s tă moşie aceşti v â n z ă to r i c a re s'a u zis m ai sus,
d e a lo r b u n ă voie şi cu ştirea t u t u r o r m egiaşilor
Io A le x a n d r u V o e v o d (L . P.). d in sus şi d in jos şi d in n a in te a d om nii m eale. P ei*-
C o nd ica mănăstirii Tismana III, filele 610-612. t r u a c e a s ta am d a t şi d o m n ia m ea S tan ciu lu i şi lui
I v a n ca să le fie lo r moşie o h am n ică şi feciorilor
lo r şi n e p o ţilo r şi str ă n e p o ţilo r lor şi de n im en ea
s ă n u s ă c lă te a s c ă d u p ă zisa dom nii m eale.
I a t ă şi m ă r tu rii am p u s dom nia m e a : j u p a n f a d u l u i V o iv o d şi a u v ă z u t şi a u a d e v ă r a t dom nia
Iv aşco V e lic h i d v o rn ic i j u p a n M ir o s la v vel lo- ]ui cum c ă a u fost a c e s t m ai sus zis s a ţ N eb u n a*
g ă f ă t i S ta n s p ă t a r i M i t r e a v istier i B raţu l comis, de m oştenire al p ă r in te lu i lui losif şi a l lui D răg an*
i H a r v a t stolnic i C o n ţe a p a h a r n ic i ju p a n S toica iar V la d u l şi G iu r a postelnic, ei a u ră m a s d e leage
v el postelnic, is. M ir o s la v vel logofăt. den ain tea r ă p o s a tu lu i P ă tra ş c o V oivod. I a r d u p ă
Şi am scris eu Balica, în sc au n u l o ra şu lu i B u ­ aceia G h e r g h in a p ă h a r n ic , fratele lui losif şi a lui
cureşti, în lu n a lui M a i, 6 dni, leat 7085. D ră g a n , ia r a u a v u t p â r ă în a in te a r ă p o s a tu lu i P ă ­
t F l o r u Ierei, d a s c ă l slovenesc. traşco V o iv o d cu S to ich in a. Şi aşa p â r ă a S to ich in a
cum că iaste satul N e b u n a a l lui de m oştenire. I a r ă
A r h iv e le S tatului B u c u re şti, B unu ri Publice, M ă n ă stire a ră p o sa tu l P ă tra şc o V o iv o d a u ju d e c a t şi fo arte b ine
Zlătari, p a c h e t 6, d o c u m e n tu l 6. „ >
au a d e v ă r a t cum că n u a v e a S to ich in a niciun am es­
tec cu acest sat N e b u n a . Şi a ră m a s S to ic h in a de
9.
leage d e n a in te a ră p o s a tu lu i P ă tra ş c o V o iv o d . I a r d u p ă
1577 (7085) M ai 20, B ucureşti. aceia c â n d a u fost a c u m în zilele domniei m eale, ia r
sluga dom niei m eale lo s if postelnic şi cu fra te -să u
Porunca lui A le xa n d ru Voevod, p rin care după
D ră g a n a u a v u t p â r ă în a in te a dom niei m eale, cu
ce întăreşte şi înoieşte dreptul de stăpânire asupra sa ­
R a d u feciorul V erzii d in D esa. Şi a ş a p â r ă R a d u l
tului N ebuna, lui lo s if postelnicul şi fratelui său D ră -
g a n ; întăreşte şi stăpânirea lui P ărvu vtori clucer a su ­ în a in te a dom niei m eale, cu m că acest m a i sus zis
sat N e b u n a iaste al lui d e m oştenire şi cum că a u
p ra aceluiaşi sat, pe care cei doi fra ţi îl vând lui.
a v u t c a r te p e satul N e b u n a şi a u s t ă tu t f a ţă în a in ­
C u m ila lui D u m n ezeu , Io A le x a n d r u V o iv o d şi tea d o m n iei m eale şi a u scos R a d u l to a te cărţile lui
d om n a to a tă Ţ a r a R u m â n e a sc ă , feciorul m a re lu i de m oştenire şi nici cu m n ’a u fost scris a c e s t s a t în
şi p r e a b u n u lu i M i r c e a V o ivo d, feciorul M ih n e i V o i ­ cărţile lui şi în c ă am zis şi d o m n ia m ea R a d u lu i
vod, d a t- a m d o m n ia m ea ac e a stă p o ru n c ă a dom niei V erzii, cum ca să sco aţă c a r t e a de m oştenire p e s a ­
m eale, cin stitului boiariului dom niei m eale j u p a n tul N e b u n a . I a r el aşa a u zis c ă tr ă d o m n ia m ea cum
P â r v u l v to ri clucer şi cu feciorii lui câţi D u m n e z e u că n u are nici*o c a rte pe s a tu l N e b u n a . Şi a u r ă ­
îi v a d a , ca să fie lui sa tu l N e b u n a tot, cu to t h o t a ­ mas sa tu l d e leage d e n a in t e a dom nii m eale şi am
ru l şi să să ştie h o ta ră le d e c ă tr ă D e s a p â n ă în co­ v ă z u t d o m n ia m ea şi c a r te a ră p o s a tu lu i P ă tra ş c o
p aci, lâ n g ă D e s a şi de c ă tr ă P o e n i şi d e c ă tr ă Be- V oivod, cum că a u r ă m a s Ilea logofăt şi G i u r a p o s­
jeni p â n ă în Bucium, în h o ta r ă le ceale b ă tr â n e . P e n ­ telnic şi S to ic h in a de leage d e n a in te a d om niei lui,
tr u c ă acest m ai sus zis s a t a u fost b ă t r â n ă şi d r e a p t ă ci a u fost vechi şi r u p te . D e c i d o m n ia m ea le-am
moşie şi de moştenire a lui lo s if postelnic şi a fră- •n tă rit şi le-am înnoit.
ţin e-său lui D r ă g a n , ia r d u p ă aceia ju p â n e a s a D e v a , I a r ă d u p ă ac e ia s 'a u tocm it lo s if postelnic şi cu
m aica lui lo s if postelnic şi a lu i D r ă g a n a u a v u t frate-său D ră g a n , cu c in s titu l b o ia riu l dom niei m eale,
p â r ă în n a in te a ră p o sa tu lu i P ă tra şc o V o e v o d cu ju p a n P â r v u l v to r i clu cer ca să fie lui tot, cu to t
V l a d u a l Ilei logofăt şi cu G i u r a postelnic, cum că h o ta r u l d r e p t 12.000 d e a s p ri şi a u v â n d u t lo s if şi
acest m ai sus zis sat N e b u n a iaste a l lor d e m oşte­ cu f ra te -s ă u D r ă g a n de a lor b u n ă voe de n a i n te a
nire. I a r în tr'a c e ia r ă p o s a tu l P ă tra ş c o V o iv o d a u ju ­ dom niei m eale. P e n tr u a c e ia am d a t d o m n ia m ea
d e c a t p e d r e p t a t e şi p r e leage cu toţi cin stiţii d r e ­ b o iariu lu i d om niei m eale, ju p a n P â r v u l clucer, ca să
gătorii dom niei lui şi a u citit şi c a r te a r ă p o s a tu lu i fie lui s a tu l N e b u n a în tr u m oştenire şi o h a m n ic â
feciorilor, n ep o ţilo r şi s tră n e p o ţilo r şi de nim enea I a t ă şi m ă r tu r ii am p u s d o m n ia m e a : ju p a n
să fie n e c lă tit peste zisa dom niei meale. C ă ia tă şi Iv a şc u vel d v o rn ic i j u p a n M ir o s la v vel lo g o făt i
m ă r tu rii am p u s dom nia m e a : ju p a n Ivaşco v el vo r­ S tro e v istier i B r a ţu l comis i H a r v a t stolnic i
nic, M ir o s la v vel logofăt şi M i t r « a v is tia r şi Gon- G o a n ţ ă p a h a r n i c i j u p a n S to ica v el postjelnic], is­
ţe a p a h a r n i c şi Stoica postelnic. p r a v n ic M ir o s la v vel logofăt.
Şi am scris Ş tefan în sc a u n u l Bucureşti. Şi am scris eu V a r n a v a logofăt, în s c a u n u l ce­
M a i 20 zile, 7085. t ă ţi i B ucureşti.
A rhivele Statului, Bunuri Publice, C ondica mănăstirii Căluiul«| Iunie 5, le a t 7085-
B ucovăţ, N r. 722, filele 410 v . — 411 v.
A cest izvod s ’a u tă lm ă c it în lim b a ru m â n e a sc ă
d in c u v â n t în c u v â n t, d u p ă h riso v u l slovenesc, de
10 .
m ine D io n isie ec[lisiarh] o t Ep[i]s[copie].
1577 (7085) Iunie 5, Bucureşti’j 1785.
Porunca lui A lexandru Voevod, p rin care întăreşti A rh ivele Statului, B unuri Publice, Episcopia Râm nic, Pachetul
lu i P ă tru şi Tudor cu feciorii lor, lui D u m itru 11, D ocum entul 2, pergament«original şi copie, (Secţia istorică).
fra ţii lui şi lui M anea cu frate-său Stan, dreptul
stăpânire asupra unei p ă trim i din satul B ohani, cu\ 11.
parată dela Socol.
1577 (7085) I u t e 15, B u cu reşti.
t C u m ila lui D u m n e z e u . Io A le x a n d r u Voe Porunca lu i A le x a n d ru Voevod la m âna lu i C a­
v o d şi d om n a t o a t ă Ţ a r a R u m â n e a sc ă , feciorul lotă postelnicul, p entru ca să-i fie lui m oşie la Lipov.
m a r e lu i şi p r e a bun ului M i r c ii V o e v o d , feciorul lui
M i h n e a V o ev o d , d a t-a m d o m n ia m ea a c e a s tă po­ C u m ila lui D u m n e z e u , Io A le x a n d r u V o e v o d
r u n c ă a dom nii m eale, lui P ă t r u cu feciorii lui i şi d om n a to a tă Ţ a r a R u m â n e a s c ă , fecio ru l m arelu i
T u d o r cu feciorii lui i eu D u m itr u cu fra ţii lui i şi p r e a b u n u lu i M ir c ii V o e v o d , feciorul M i h n e i V o ­
M a n e i cu frate-să u S ta n i cu feciorii lor, câţi Dum-; evod, d a t- a m d o m n ia m ea ac e a stă p o r u n c ă a d o m ­
nezeu le v a dărui, c a să le fie lor moşie în Bohani niei m eale slugii d om niei m eale, lui C a lo t ă postelnic,
a p a t r a p a r te , p a r te a lui Socol, feciorul lui Ham djfl cu feciorii lui câţi D u m n e z e u îi v a d a ; c a să-i fie
B engăi to ată, o ricâtă se v a alege, din câm p , d in p ă ­ lui moşie la L ip o v u l, p e n tr u c ă a u c u m p ă r a t C a lo t ă
d u re şi d in a p ă şi de p re ste to t h o ta ru , p a r t e a lui, p ostelnic d e la B ă la n şi d ela V ă s iu p a r t e a lo r to a tă ,
p e n t r u c ă a u c u m p ă r a t P ă t r u cu feciorii lui i T u d o r o ric â t s ’a r aleag e d u p r e tu tin d e n e a , d r e p t 4000 a s p r i
i D u m i t r u cu fraţii lor i M a n e a cu f ra te - s ă u Stanjj şi d r e p t u n cal. Şi ia r a u c u m p ă r a t C a lo t ă moşie
d ela Socol, feciorii lui H a m z a B engăi, d r e p t 4 1 la L ipovul, d e la C ă z a n şi d e la P ă tr u , p a r t e a lor
a s p r i gata. Şi a u v â n d u t însuşi Socol de a lui bun; to a tă o ric â t s 'a r aleage d u p r e tu tin d e n e a , d r e p t 2300
voe şi cu ştirea t u t u r o r m egiaşilor d in sus şi di a s p ri g a t a ; şi ia r a u c u m p ă r a t C a lo tă moşie la L i ­
jos şi d i n a in te a d om nii mele. p o v u l d ela C â p ă ţ â n ă şi d e la S toica, p a r t e a lo r o ric â t
D r e p t ac e a sta am d a t si d o m n ia m ea acestor s a r aleag e d u p r e tu tin d e n e a , d r e p t 2400 a s p r i g a ta .
m ai sus zişi oam eni, ca să le fie lor a c e a s tă m ai sus bi ia r a u c u m p ă r a t C a lo t ă moşie la L ip o v u l, d e la
zisă moşie în tru m oştenire şi o h a b n ic ă lo r i fecio­ C h ir to p şi d e la L u p u l şi d e la H oţilă, p a r t e a lor
rilo r lor, n ep o ţilo r i str ă n e p o ţilo r lor şi d e nim enea to a t ă o r ic â t s 'a r aleag e d u p r e tu tin d e n e a d r e p t 3750
s ă n u să clătească d u p ă zisa dom nii meale. a s p ri g a t a ; şi i a r a u c u m p ă r a t C a lo tă m oşie la L i-
lor to a tă d u p r e tu tin d e n e a , d r e p t 2400 a s p r i g a ta .
p o v u l d e la D a n şi d e la S tâ n g ă şi dela Boul partea- Şi i a r a u c u m p ă r a t C a lo tă b a n u l d e la C h i r t o p şi
lo r to a tă , o ricât s ’a r aleage d u p r e tu tin d e n e a , d r e p t d e la L u p u l şi d e la H o ţilă, p a r t e a lo r to a t ă d e p re -
900 a s p r i gata. tu tin d e n e a , d r e p t 3750 a s p ri gata. Şi a u c u m p ă r a t
Şi a u v â n d u t aceşti m ai sus zişi oam eni ac e a ste C a lo tă b a n u l d e la S tâ n g ă şi dela B oul p a r t e a lor
m ai sus zise moşii, de a lo r bunăs'oe şi cu ştirea to ată, d r e p t 900 a s p ri gata.
t u t u r o r m egiaşilor d in sus şi din jos şi d in n a in te a Şi a u v â n d u t aceşti m a i sus zişi o am en i d e a
d om niei m eale. Şi ia r a u d a t S â r b u l logofăt lui lor b u n ă v o ie , cu ştire a t u t u r o r m egiaşilor d in sus şi
C a lo tă po steln ic u n sălaş de ţigani, a n u m e B ă n ic a d in jos şi m ă r tu rii s â n t : d in C re ţe ş ti H a m z a , d in H u ­
cu ţig a n c a lui a n u m e , c â n d s'au în f ră ţit C a ­ rezi B a r b u l M ih n e i, d in G oeşti Ţ ic şa v ă ta f, d in
lotă c u P â r v u l lo gofăt; ia r C a lo tă el a u d ă r u i t p e C r e v ia P â r v u l logofăt, d in V â lc ă n e ş ti D u m itru b a n
P â r v u l logofăt cu un cal bun. D r e p t a c eia am d a t i B a n v ă ta f u l şi d in D i a R a d u l b a n şi d in C o r-
şi d o m n ia m ea lui C a lo tă posteln ic ca să-i fie lui neşti C ă lin logofăt i B a rb u l al B engăi postelnic şi
a c e a s te m a i sus zise moşii şi ţig a n i de b a ş tin ă şi d in C e p tu r o a ie R a d u l Buz[escu] p ostelnic şi R a d u l
o h a b n ic e lui şi feciorilor lui, n ep o ţilo r şi s tr ă n e p o ­ feciorul lui D u m itr u şi d in B râ n c o v e a n i D a n c iu l
ţilo r lui şi de nim enea s ă n u să clătească d u p ă postelnic şi d in V â r v o r L u p u l i T o a d e r şi d in C i u ­
zisa d om nii meale. t u r a S to ic a n şi d in S e a c a H r a l e v a t şi d in G ro şi
I a tă şi m ă r tu rii p u n e m d o m n ia p r e ju p a n Ivaşco L u p u l.
vel d v o rn ic i j u p a n M ir o s la v vel logofăt i S ta n S ’a u scris la Iulie 28 dni, 7085.
s p ă ta r, B r a ţu l comis, M i t r e a vistier, H a r v a t stolnic, f F l o r u Ierei d a s c ă l slovenesc izpisah.
G o n ţe a p a h a r n ic i ju p a n S to ica vel postelnic. Is­
p r a v n ic M i r o s la v vel logofăt. Şi am scris e u Sco- j A rh iv e le Statului, Bucureşti, B unuri Publice, M ăn ăstirea Zlă­
tari, P achetul . . . D ocum entul 7.
r e a , în o ra şu l Bucureşti.
Iulie 15 dni, 7085.
13.
j F io r u l îerei, d a s c ă l slovenesc, izpisah. 1577 (7085) A u g u st 29.
A rh iv ele Statului Bucureşti, B unuri Publice, M ănăstirea Z lă- |
tari, Pachetul 6, D ocum entul 8. Cartea jupanilor B arbu şi V ladislav postelnici şi
a nepofilor lor Vintilă şi Socol, p rin care întăresc slu­
12 . jito ru lu i lor Vuia, stăpânirea asupra unei p ă trim i din
satul Bohan, pe care o cum părase dela m am a lor ju-
1577 (7085) Iulie 28.
pânifa Stanca.
C artea lu i D obromir v e l ban la m âna lui Calotă f S criem eu j u p a n B a r b u i V lă d is la v postelnici
banul, p en tru ca să-i fie m oşie la sa tu l Lfpovul.
şi n e p o ţii noştri V in tilă , feciorul S t a n d u l u i i Socol,
Ţ S c riu ju p a n D o b r o m ir v el b an această c a r t e a feciorul lui H am za, a c e a s tă a n o a s tră c a rte , aceştii
a m ea lui C a lo tă b an u l, ca să-i fie lui moşie la satul | slugi a i n o astre a n u m e V u i a cu feciorii lui, ca să-i
L ip o v u l, p a r t e a lui B ă la n to a tă d u p retutindenea,. i | fie lui moşie în B o h a n a p a t r a p a r te , de peste to t
p e n tr u c ă o a u c u m p ă r a t d r e p t 4000 a s p ri C a lo tă ; h o ta ru l, d in p ă d u re , d in câ m p şi d in m ori şi d in vii
b a n u l, d e la C ă z a n şi d e la P ă tr u , p a r te a lor toată,. 1 şi de p re tu tin d e n e a , p e n t r u c ă i-a u fost v â n d u t m u m a
o ric â t s ’a r aleage, d r e p t 2300 asp ri. Şi ia r a u cum­ n o a s tră ju p â n iţa S ta n c a , c â n d a u fo 3t p e r i t H a m z a
p ă r a t C a lo tă d ela C ă p ă ţ â n ă şi d e la Stoica p a r t e a
i H a n c iu i V l a d u i D ră g h ic i, d r e p t 5000 a s p ri gata, pom enit, p re c u m să cade b o ia rilo r celor m orţi. D u p ă
d e i-au p o m e n it p e cum să ca d e b oiarilor celor m orţi, aceia a u a v u t V u i a p â n ă în a i n te a dom nii meale, cu
c u să ră c u s te şi cu pom eniri. feciorii ju p ă n iţă i S ta n c ă i cei m ai sus scrisă, cu
D r e p t a c e a s ta şi noi a m d a t ac e a s tă m ai sus B a rb u i V ă d is la v şi cu n e p o ţii lor : Socol feciorul
zisă moşie V uii, slugii n o a stre , c a să-i fie lui moşie lui H a m z a i V i n tilă fecio ru l S tan ciu lu i, şi aşa p â r a
şi fecio rilor lui, ia r c a re d in n e a m u l nostru, v r â n d ei P e V u i a m a i sus zisul, în a in te a dom nii m eale
a s tric a acest a l n o stru a şăzăm ân ţ, €l să fie p ro c le t cum că n 'a u v â n d u t m u m a lo r a c e a s tă m ai sus zisă
d e 318 sfinţi p ă r in ţi ce a u fost în N ic h e ia şi să aibă. ocinâ V u ii, celui m ai sus scris. I a r d o m n ia m ea am
p a r t e cu I u d a şi cu cei necred in cio şi jidovi, c a r e au c ă u ta t cu cinstiţii d re g ă to rii dom nii m eale şi m ’am
strig a t a s p r a lui H ristos, D o m n u l D u m n e z e u şi M â n ­ înştiinţat şi am a d e v ă r a t şi a u m ă rtu ris it m u lţi o a ­
tu ito ru l n o stru Is[us] H[ri]st[os]: ia-1, ia-1, ră stig n e - meni d in c u r te a dompii m eale cum că a u v â n d u t
şte-1! S ângele lui a s u p r a lo r şi a s u p r a fiilor lor. ju p ă n iţa S ta n c a , m u m a B a rb u lu i i a lui V lă d is la v ,
Şi m ă r tu rii am p u s : j u p a n D u m itr u b a n o t V â l - Vuii celui m ai sus scris, d e a ei b u n ă voe şi făr
căneşti i o t G â r d e ş ti b a n u l C a lo tă i L a ţc o b a n u l de nici o sâlă. A p o i a u r ă m a s B a r b u l şi V lă d is la v
i o t G iu rg iţi P ă t r u i o t B e z d in a B o g d a n i o t B ră t. i n e p o ţii lor Socol i V in tilă d e lege d in a in te a
R a d u i o t B răşăi S ta n i o t T ă t ă r ă i S ta n c iu logo­ domnii meale.
f ă t i o t D e le a n i M ic le a v ă t a f u i B a n u p â r c ă la b u . D r e p t a c e a s ta şi d o m n ia m e a am d a t V u ii cu
Şi am scris eu Iv aşcu o t L ovişte, din B ănişoară. feciorii lui, n e p o ţilo r i s tră n e p o ţilo r lui şi de n i­
A u g u s t 29, le a t 7085. menea să n u să clătească, d u p ă zisa dom nii meale.
S 'a u tă lm ă c it de mine, Dionisie Ec[lisiarh] 1785. Şi m ă rtu rii am p u s d o m n ia m e a : ju p a n D o b ro m ir
v e l b a n i ju p a n Ivaşcu v el d v o rn ic i j u p a n N e a g o e
A rh iv e le Statului, Bunuri P ublice, Episcopia Râmnic, Pache» v e l logofăt i ju p a n S ta n vel s p ă t a r i M i t r e a vis­
tul 11, D ocum entul 3, original pergam ent şi copie. (Secţia istorică).
t i e r i B r a tu comis i G o n ţa p a h a r n i c i B a d e a sto l­
nic i j u p a n S to ica vel p o ste ln ic i is p r a v n ic u D o ­
14. brom ir v el ban.
1577 (7085) A u g u st 30, s a t u l D obrini. Şi am scris eu Iv aşcu o t Lovişte, d in B ă n işo ara.
S ’a u scris în sa tu l D obrini.
P orunca lui A le xa n d ru Voevod p rin care întăreşte A v g u s t 30, le a t 7085.
lui V uia stăpânirea asupra unei p ă trim i din sa tu l
A c e s t izv o d s 'a u tâ lm ă c it în lim b a ru m â n e a sc ă
B ohani, cum părată dela jup â n iţa Stanca.
d in c u v â n t în cu v â n t, d u p ă h riso v u l slovenesc, de
t C u m ila lui D u m n ezeu , Io A le x a n d r u V o e v o d m i n e D ionisie E lisiarh .
ş> d om n a to a ta Ţ a r a R u m â n e a sc ă , feciorul m a re lu i 1785.
şi p r e a b u n u lu i M ir c e i V o e v o d , feciorul M i h n e i A rh iv ele Statului, B unuri Publice, Episcopia Râm nic, Pa­
V o e v o d , d a t- a m d o m n ia m e a ac e a stă p o r u n c ă a c h e t u l 11, D ocu m entu l 4, copie şi original pergam ent (Secţia
d om niei m eale, V u ii cu feciorii lu i câţi D u m n e z e u isto ric ă).
îi v a d a , ca să-i fie lui m oşie în B o h a n i a p a t r a
p a r t e d in sat, de p este to t h o ta r u l, d in p ă d u r e şi 157., Sep tem vrie 5.
d in c â m p şi din a p ă şi din vii, p e n tr u c ă a u c u m ­
p ă r a t d e la ju p â n iţa S ta n c a , c â n d i-au p e r it fiii ei, Porunca lui A le xa n d ru Voevod p rin care în-
d r e p t 5000 a s p ri g ata, la v re m e d e nevoe d e i*au areşte egum enului P ărintele Ioan a l m ă năstirei Tis-
m ana şi călugărilor de acolo, ju m ă ta te din balta Bis
treţu lu i dăruită de a lţi dom ni de m ai înainte, adăt
gănda-le şi cealaltă jumătate.
C u m ila lui D u m n e z e u , Io A le x a n d r u Voevoc
şi Domn, d ă d o m n ia m ea a c e a s tă j>oruncă a domnie,
m ele sfintei m ân ă s tiri d e la T ism an a, u n d e este h r a ­
m ul cinstitei A d o rm iri a p r e a sfintei c u ra te i şi pre
b in e c u v â n ta te i s tă p â n e i n o a stre de D u m n e z e u nâs
c ă to a r e i şi p u r u r e a fecioarii M a rii, să fie volnic D O M N IA LUI MIHNEA T U R C IT U L
p ă r in te le igum en Io a n şi cu fraţii d in sfân ta mânăs
tire să şi ţie p ă rţile lor d e b ălţi ce Să c h e a m ă Bis 1577, Iulie 25 - 1583, Iulie,
tre ţu l, în să ju m ă ta te d in to t B istreţul, d e la C ovăciţ
p â n ă în M ă c e ş şi p â n ă în G â r l a R e p e d e , ce a u fo i.
1 5 2 2 J7 08 5 ), Iu lie 28.
a d ă o g a te de dom ni din vechim e, ce a u fost m ai înj
in te d e d o m n ia mea. A ş iş d e re a şi d o m n ia m ea D obrom ir m arele ban a l Craiovei întăreşte lui Ca­
a d ă o g a t a c e a s tă b a lt ă B is tre ţu l şi cu to a te obârşii lotă banul, stăpânire peste m a i m ulte cum părături în
şi cotiturile, c â t ţin e bălţile B istreţului şi d in Tjl Lipov, cu sum a de 13.850 aspri.
p o r n a p â n ă în G â r l a R e p e d e şi S ag o in a şi p o t r n
Ţ ib r u lu i cu bălţile ce să c h e a m ă B istreţul, şi lângâ S crie j u p â n D o b r o m ir m are b a n a l C ra io v e i,
a c e a s tă c a rte a m ea, lui C a lo tă b an u l, p e n t r u c ă să-i
d ân sele d o u ă silişti şi a m â n d o i C ă lu g ă re n ii, ca
fie moşie în satul L ip o v u l, p a r t e a lui B ă la n to a tă
fie d u m n ezeeştilo r m onaşi sp re h r a n ă , ia r domnie
d e p r e tu tin d e n i, p e n tr u c ă a c u m p ă r a t-o cu 4000 asp ri
mele şi p ă r in ţilo r d om niei mele sp re v e c in ic ă pt
g a ta . Şi ia r a c u m p ă r a t C a lo tă b a n u l d e la C ă z a n
m enire. D r e p t aceia să fie volnici călugării d in sfânt
m â n â s tire înşişi să-şi ţie aceste b ă lţi ce s â n t ma şi d e la P ă tr u , p a r t e a lor t o a t ă o ric â t se v a alege,
sus scrise, p e n tr u care n im e n e a să n u cuteze c u 2300 (asp ri). Şi ia r a c u m p ă r a t C a lo t ă d e la C ă -
b â n tu i sa u a -i o p r i în a in te a acestii c ă r ţi a domnis p ă ţi n ă şi dela S toica, p a r t e a lor t o a t ă d e p r e t u t i n ­
mele, p e n tr u că acel om ce se v a în c e rc a a - i b â n ti den i, cu 2900 a s p r i g a ta . Şi ia r a c u m p ă r a t C a lo tă
sau a-i opri, acela r e a urgie v a p rim i de c ă tre dor b a n u l, d e la C h i r t o p şi d e la L u p u l şi d e la Hoţii,
n ia mea, ca u n n ecred in cio s şi c ă lc ă to r şi ruşinăte p a r t e a lor to ată, d e p r e tu tin d e n i, cu 3750 a s p ri gata.
acestii p o ru n ci a dom niei mele. Ş i 'n t r ’a lt c h ip nv Şi i a r a c u m p ă r a t C a lo tă b a n u l d e la S tâ n g ă şi d ela
v a fi, d u p ă zisa d o m n iei mele. Boul, p a r te a lor to a tă c u 900 a s p ri gata. Şi a u v â n ­
d u t aceşti m ai sus zişi oam eni de a lor b u n ă voe,
I s p ra v n ic Ivaşco m arele vornic.
c u ştire a t u tu r o r m egiaşilor şi d in sus şi d in jos şi
S cris-am eu G a n e a , în lu n a S e p te m v rie , ziu a m ă r t u r ii s u n t : d in C r e ţe ş ti H a m z a şi d in H u re z
cincea, a n u l 7088 (?). B a r b u al M ih n e i şi d in G o eşti Ţ icşea v ă ta f u l şi
Io A le x a n d r u V o e v o d (L. P.). d in C r o v n a P â r v u l logofăt şi din V â lc ă n e ş ti D u ­
m itr u B a n u l şi B a n v ă ta f u l şi d in D iia , R a d u l b a n
C o n d ic a m ăn ăstirii T ism a n a voi. III, fila 658. şi d in C o rn e ş ti C ă lin logofăt şi B a rb u l al Bengăi
p osteln ic şi d in C e p tu r o a i a R a d u l B uzescul p o ste l­
nic şi R a d u l (fiul) lu i D u m itr u şi d in B rân co v en i
D a n c i u l postelnic şi d in V â r v o r L u p u l şi T o a d e r gint. Şi ia r s ă fie lu i C a lo tă b a n u l u n să laş d e ţi­
şi din C i u t u r a S to ic h iţa v ă ta f u l şi d in G ro şi L u p u l. gani, a n u m e B ă n ic ă cu ţig a n c a lui, d e la P â r v u l din
S ’a scris, lu n a Iulie, 28 zile, în a n u l 7085. C ro v ia , p e n t r u c ă s’a u în f ră ţit C a lo tă b a n u l cu P â r ­
Pecetea m ică rotundă aplicată, a v â n d în mijloc u n chip de vul, d e a u d ă r u it C a lo t ă b a n u l p e f ra te -s ă u P â r v u l
fem ee, şi n u e citeaţă. M uzeul G orjului, copie fo to g rafică; Ghi» Cu u n c a l b u n de 1500 a s p r i; ia r P â r v u l f ra te le lui
b ănescu ţ Şurete şi isvoade, p. 163. C a lo tă b an u l, el a u d ă r u i t p e f ra te -s ă u c u acest s ă ­
laş de ţig a n i ce s’a u scris m a i sus, ca să fie doi
2. fra ţi n e d e s p ă rţiţi. Şi ia r să fie lui C a lo tă ban u l
1578 (7086) Iu n ie 1. moşie la B ucu reşti, p a r t e a Irinii, f a ta Ilii, to ată,
o ricât s 'a r aleage, d in sat, d in câm p şi d in a p ă , şi
Porunca lui M ihnea Turcitul, p rin care în tă reşte din p ă d u r e şi d u p r e tu tin d e n e a , p e n tr u c ă a u d a t
lui Calotă banul ş i jupânesii lu i S ta n a m oşia din L i­ a c e a s tă m ai sus zisă moşie E lin a fii-sii S ta n ii la
pov, cum părată dela m ai m u lţi oameni, o ţigancă ş i v re a m e d e m o arte, ca să o p o m e n e a sc ă şi să-i facă
un să la ş de ţigani şi m oşie la B ucureşti. p o m e n ir ile ; ia r ru d en iile E lenii, a u fecior d in tr u p u l
ei, sa u d in n eam ul ei, am estec să n 'a ib ă c u această
f C u m ila lui D u m n e z e u , Io M i h n e a V o e v o d mai sus zisă moşie, nici cum nim eni, f ă r ă n u m a i
şi d om n a to a tă Ţ a r a R u m â n e a sc a , feciorul m a re lu i S t a n a că i-o a u lă s a t ju p â n e a s a E le n a la m o arte
şi p r e a b u n u lu i A le x a n d r u V o d ă , n e p o tu l M ir c ii fii-sii cu blestem , ca să n u a ib ă a ltu l tr e a b ă . Şi m ă r­
V o e v o d , d a t - a m dom n ia m ea ac e a s tâ p o ru n c ă a tu r ii s â n t : din M e r iş a n i D o b r o s la v şi V l ă d u c u l şi
dom nii m eale, lui C a lo tă b an u l şi ju pânesii lui S ta n ii din L ă c u s te a n i D u m it r u p â r c ă la b u şi S ta n V a n c e a
şi feciorilor lui, câţi D u m n e z e u le v a da, ca să le şi din Ş ă r b ă n e ş ti S ta n B irciul şi P o p a şi d in B ă lă ­
fie lo r moşie la L ip o v p a r t e a lui B ălan şi a lui ceşti S ta n şi P o p a şi d i n Z ă t r e a n i S t a n şi P o p a.
V ăsiu , o r ic â t s ’a r aleage, to a tă d u p r e tu tin d e n e a , Şi a u v â n d u t şi s’a u în f ră ţit aceşti m ai sus zişi
p e n tr u c ă a u c u m p ă r a t C a lo tă b a n u l d r e p t 4000 a s ­ oam eni, d e a lo r b u n ă v o e şi cu ştire a t u t u r o r me-
p rii g a ta şi d r e p t u n cal. Şi ia r a u c u m p ă r a t C a ­ giaşilor d im p re ju r şi d in a in te a dom nii m eale. P e n ­
lotă b a n u l mo>ie la L ipo v, p a r te a lui C ă z a n şi a tr u a c e a s ta am d a t şi d o m n ia m ea lui C a lo tă b a n u l
lu i P ă t r u to a tă , d r e p t 2300 a s p ri gata ; şi ia r a u si ju p ân esii lui S ta n ii ca să le fie moşie o h a b n ic ă
c u m p ă r a t C a lo tă b a n u l moşie d e la C ă p ă ţâ n ă p a r t e a lor şi feciorilor lor, n e p o ţilo r şi stră n e p o ţilo r şi de
Stoicăi to ată, o ricât s’a r aleage, p e n tr u c ă a u c u m ­ n im e n e a să n u s ă clătească, d u p ă zisa d om nii m eale.
p ă r a t C a lo tă banul d r e p t 2400 asp rii g a t a ; şi ia r I a tă şi m ă r tu rii p u n e m dom nia m ea p e j u p a n
a u c u m p ă r a t C a lo tă b a n u l d e la C h ir to p u l şi d e la D o b ro m ir vel b a n d e la C r a io v a i j u p a n Iv aşcu
L u p u l şi d e la H o ţilă p a r t e a lor toată, o ric â t s’a r vel d v o rn ic i ju p a n M ir o s la v vel logofăt i j u p a n
aleage, p e n tr u c ă a u c u m p ă r a t C a lo tă ban u l d r e p t S ta n v el s p ă ta r i M i t r e a v el v istier i B r a ţ u l vel
3750 a s p ri gata. Şi ia r a u c u m p ă r a t C a lo tă b a n u l comis i G o n ţe a vel p ă h a r n i c i j u p a n S to ic a vel
p a r te a lu i S tâ n g ă şi p a r t e a lui D a n şi p a r te a B o u ­ postelnic, i isp ra v n ic M i r o s la v vel logofăt.
lui to a tă , o ric â t s 'a r aleage, p e n tr u c ă a u c u m p ă r a t
A m scris N e a g o e logofăt. Iu n ie 1 dni, le a t 7086.
C a lo tă b a n u l d r e p t 900 a sp ri. Şi ia r a u c u m p ă r a t
C a lo tă b a n u l d e la S ta n p a r te a Bălăcii ju m ă ta te , f F lo r u Ierei, d ascăl slovenesc, ispisah.
d r e p t 400 as p rii g a t a ; şi ia r a u c u m p ă ra t C a lo tă A rh iv e le Statului Bucureşti, Bunuri Publice, M ănăstirea Zlă­
b a n u l o ţig a n c ă d e la S to ica d r e p t 300 asp ri de a r ­ tari, Pachetul 6, D ocum entul 12.
3. d v o rn ic i ju p a n M ir o s la v vel logofăt i S ta n s p ă ta r
1578 (7086) Iu lie 7, B u cu reşti, j J C o s ta n d in v istier i B r a ţu l comis i H a r v a t stolnic
i G o n ţa p a h a r n i c i j u p a n S to ica vel postfelnic] î
Porunca lui M ihnea Turcitul, prin care întăreştc is p r a v n ic u D o b r o m ir v e l b an a l C raiovei.
lui B a rb u si altora dreptul de stăpânire asupra unei Şi am scris eu M i r c e a ( M a l i ? ) diac, în c e ta te a
p ărţi din satul Bohani, cum părată dela V intilă postel­
nicul, feciorul lui Stanciu Benga. BuCUreŞti- _ Iulie 7, le a , 7086.
A c e s t izv o d s’a u tă lm ă c it în lim b a ru m â n e a sc ă
f C u m ila lui D u m n e z e u , Io M i h n e a V o e v o d d in c u v â n t în c u v â n t d e p e h riso v u l slovenesc de
şi dom n a to a tă ţ a r a R u m â n e a sc ă , feciorul m arelu i 1 m ine D ionisie Ecli[siarh].
şi p r e a b u n u lu i A le x a n d r u V o e v o d , d a t-a m d o m n ia j 1786, G h e n a r 2.
m ea a c e a s tă p o ru n c ă a dom niei m eale B a rb u lu i cu
feciorii lui i S tan cu , frate-să u , i O p r e a c u f ra te -s ă u A rhivele Statului, Bunuri Publice, Episcopia Râm nicului,
p achetul 11, Docum entul 5, copie şi original p e rg a m e n t (Secţia
V l a d u i H u d a i cu fra te -să u Bega i C o s te a cu fra­
Istorică).
te-său R a d u i C o rc e a cu feciorii lui i R o m a n cu ;
fra te -s ă u V l a d u i S toicăi cu frate-să u L u p u i R a ­ 4.
d u lu i cu feciorii lui i L u p u lu i c u n e p o ţii lui i P u - ;
ţilăi cu fra ţii lui şi c u feciorii lor c â ţi D u m n e z e u 1578 (7087), D ecem vrie 13, Tărgovişte.
le v a d ă ru i, ca să le fie lor moşie în B o b a n i d in ] H riso vu l lui M ihnea T u rcitu l p rin care întăreşte
p a r t e a lu V in tilă post[elnic], feciorul S ta n c iu lu i 1 stăpânirea de m oşie în P erişor, lu i P ă rvu vto ri clucer,
B engăi s p ă ta r u , ju m ă ta te d u p reste tot h o ta ru l, d in feciorul lu i Stepan biv vel clucer.
câm p i d in p ă d u r e şi d in a p ă şi din şă zu tu l sa tu lu i, |
p e n tr u c ă a u c u m p ă r a t B a rb u cu feciorii lui i S ta n I n t r u H risto s D u m n e z e u , bin ecred in cio su l şi bla-
cu f ra te -s ă u i O p r e a cu f ra te -s ă u i V l a d u i H u d a J gocestivul, Io iu b ito ru l d e H risto s şi sin g u r s t ă p â n i ­
cu f ra te - s ă u Bega i C o s te a cu fra te -să u R a d u i lo r, Io M i h n e a V o e v o d fiul m a re lu i şi p r e a b u n u ­
C o r c iu c u feciorii lui i R o m a n c u fra te -să u V l a d u i lui A le x a n d r u V o ev o d , cu m ila lui D um nezeu şi cu
i S to ica cu fra te -să u L u p u i R a d u c u feciorii lui j d a ru l lu i D u m n e z e u s tă p â n in d şi d o m n in d to a tă ţ a r a
i L u p u cu n e p o ţii lui i P u ţilă cu fra te -să u a c e a s tă 1 R u m â n e a s c ă , în că şi la t u r i lo r p la iu r ilo r A lm ăju lu i şi
mai sus zisă moşie d e la V in ti lă post[elnic], d r e p t | F ă g ă r a ş u lu i, H erţeg , b in e am v o it d o m n ia m ea, d in ­
13.500 a s p ri gata. Şi a u v â n d u t V in tilă post[elnic], t r u a m ea b u n ă v o in ţă , cu c u r a t ă şi lu m in a tă inim ă
feciorul S ta n c iu lu i B engăi de a lui b u n ă voe şi cu a dom nii m eale, ca să p ro slăv esc p e H ris to s D u m ­
ştire a t u t u r o r m egiaşilor d in sus şi d in jos, şi d i n a ­ n e z e u cel ce m a u p ro s lă v it p r e sc au n u l s f a n ţ ce au
in te a d o m n ii meale. r ă p o s a t p ă r in ţii D o m n ii m eale şi cu m ă r ire m a u
D r e p t a c e a s ta am d a t şi dom nia m ea acesto r în n ă lţa t.
m ai sus zişi num e de oam eni, ca să le fie lo r a c e a s tă A c e s t în tru to t cinstit şi b ine î n c h ip u i t şi p r e a
m ai sus zăsă ocină î n tr u m oştenire şi o h a b n ic ă lo r j cinstit, c arele easte p re ste to a te d a r u rile şi cinstele
şi feciorilor lor, n ep o ţilo r i s tră n e p o ţilo r lor şi de m ai cinstit a c e s t h riso v a l d o m nii m eale, d a t-a m
n im en ea să n u să c lă te a s c ă d u p ă zisa d om niei m eale. f d o m n ia m ea ac e a s tă p o r u n c ă a dom nii m eale, boie-
I a t ă şi m i r t u r i i am pus d o m n ia m e a : j u p a n D o - j riu lu i d o m n ii m eale j u p â n P â r v u l fto r clucer, fecio­
b ro m ir vel b a n a l C ra io v ii i j u p a n M i t r e a vel r u l lui S te p a n b iv v el c lu c e r şi feciorilor lui, câţi
D u m n e z e u îi v a d ă ru i, ca să-i fie lui sa tu l P erişo ru l ce a u fost clucer m are, d e la p ă rin te le eg u m en u l M i-
tot, c u to t h o ta ru l, p e n tr u c ă ju m ă ta te de sa t din tr o fa n şi d e la toţi fra ţii lui care a u locuit în sfân ta
P erişor, l-a u c u m p ă r a t ră p o s a tu l ta tă l P â rv u lu i, clu- j m â n ă stire , d r e p t 2500 d e a s p ri g a ta şi d r e p t 10 vaci
c e ru l j u p â n S te p a n ce a u fost v el clucer, d e la ju- I şi d r e p t 12 boi.
p â n e a s a S ta n c a , soţia lui M a t e i dii^ C a ra c a l, d r e p t < Şi ia r să fie b o ieriu lu i dom niei m eale, P â rv u lu i
8000 d e a s p ri de a r g in t; i a r a ltă ju m ă ta te de sat v to r clu cer u n sălaş d e ţigani, a n u m e R a d u l c u ţ i ­
din P erişor, l-au m iluit ju p â n e a s a lui V lă s a n an u m e gan ca lui şi cu copii (sic) lui câţi v a a v e a , p e n t r u c ă a-
M a r i a cu feciorii ei, a n u m e D a n c iu l şi D a tc o şi ceşti ţig a n i a u fost d e m oştenire ai lui C h ir to p . D eci
R a d u l postelnici, p re ju p â n S te p a n clucerul, p e n t r u C h i r t o p a u fost ucis u n om d e a u m u r it şi n e a v â n d
slujbele c a re a u slujit lor în ţă r i străine. cu ce p lă ti şu g u b in a ca să-şi sc o aţă c a p u l lui d ela
Şi ia r să fie boieriului dom niei m e le 'P â rv u l, v to r p ie rz a re , în tr 'a c e ia t a t ă l boieriului dom niei m eale,
clucer, moşie în S u lari, p a t r u p ă r ţ i de p r e t u ti n d e - ju p â n S te p a n b iv vel clucer, el a u scos c a p u l lui
nea, v e ri c â t să v a aleage, d in p ă d u r e şi d in a p ă d e la m o arte cu 4500 de asp ri, ia r C h i r t o p a u d a t
şi d in câm pu , p e n tr u c ă o a u c u m p ă r a t ta tă l bo ieriu- j lu i j u p â n S te p a n biv vel c lu c e r aceşti ţig an i, d r e p t
lui dom nii m eale j u p â n S te p a n ce a u fost vel clucer, aceşti a s p r i ce s’a u zis m a i sus. i .
d e l a P â r v u l, n ep o tu l C h e rb e le ţu lu i, d r e p t tr e i mii Şi ia r să fie boieriului dom niei m eale, P â r v u lu i
de a s p r i gata. clucerul, un sălaş d e ţig a n i anum e, D r ă g a n cu ţi ­
Şi ia r să fie P â r v u lu i v t o r clucer, satul N e b u n a g a n c a lui şi cu co pii lui, p e n tr u c ă i-a u c u m p ă r a t t a ­
cu to t h o ta ru l, p e n tr u c ă l-au c u m p ă r a t d e la Io s if şi tă l b o ieriu lui d om niei m eale, ju p a n Ş te p a n b iv vel
dela fra te -să u D r ă g a n , d r e p t 12.000 de aspri. clucer, d ela M a r e e a d in C o m a n c a , d r e p t 4000 de
Şi ia r să fie P â r v u l v to r i clucer, în p a c e şi slo- j a s p r i gata.
bod d e c ă tre un grec, a n u m e Isar, p e n t r u c ă a c e s t Şi ia r să fie b o ieriu lu i dom niei m eale, P â r v u l
grec, e l a u fost n ă p ă s tu it d e P â r v u l v to r clu cer, v to ri clucer, u n sălaş d e ţigani, a n u m e M o lto v e a n u l
d u p ă m o a rte a tă tâ n e - s ă u j u p â n S te p a n b iv vel c lu - 1 cu ţig a n c a lui şi cu co pii lui, p e n tr u c ă l-a u a d u s
cer, cu 38.000 de asp ri, ia r în tr'a c e ia , P â r v u l c lu ­ t a t ă l boieriului d o m nii m eale, ju p â n S te p a n ce a u
cerul, el a u lu at leage, d o isprezece boieri d i n a in te a j fost clu cer m are, p r e a c e s t ţigan d e la Ţ a r ig r a d , cu
r ă p o s a tu lu i părin telu i d o m nii m eale, Io A l e x a n d r u j m u ltă c h eltu ială d e la nişte turci, cu 1500 de asp ri
V o e v o d , ca să jure c u d ân şii cum că n 'a u fost d a - j g a ta l-a u c u m p ă ra t. I a r ţig a n c a lui, o a u c u m p ă r a t
to ri acelui grec nimic. I n tr 'a c e ia Isar grecul n u s'a u j u p â n S te p a n bi / vel clucer, d ela feciorul O p r e i al
lăsat, ci a u spus la c in stitu l b o ieriu l dom nii m eale lui P ă d u r e logofătul, d r e p t 600 de a s p ri gata.
vel p o r ta r, de au v r u t să v ie cu d â n s u l în n a in te a Şi ia r să fie b o ieriu lu i dom nii m eale P â r v u lu i
dom nii m eale, ca să-i p lă te a s c ă a c e a s tă n ă p a s te . D e c i v to r clucer, u n sălaş d e ţig an i an u m e : V l a d u l cu
î n t r ’aceia, boieriul d o m nii m eale P â r v u l v to r clu cer, ţig a n c a lui şi cu copii lui şi P a v e l cu ţig a n c a lui şi
a u p lă tit lui această n ă p a s tă de 38.000 asp ri, ca să c u co pii lui, p e n t r u c ă aceşti m ai sus zişi ţigani, a u
fie el în p a c e de c ă tre a c e s t g re c m ai sus scris. fost b ă tr â n i şi d r e p ţi de m oştenire, a i lui j u p â n S te ­
Şi ia r să fie b o iariu lu i d om nii m eale P â r v u l p a n vel s ă p t a r şi ai ju p ân esei lui C a p le i. D e c i a u
v tori clucer, nişte ţig an i d in ţig ăn ia sfintei şi d u m - j d a t şi a u în f ră ţit p re t a t ă l b o ieriului dom niei m eale
nezăeştii m ânăstiri, ce să c h ia m ă C ozia, a n u m e fe­ j u p â n S te p a n biv v el clucer, d e a lor b u n ă v o ie ca
ciorii R ă p e i, G â ţa şi C re c iu n , p e n t r u c ă le-au cum - j s ă le fie lor veacin ică pom enire.
p ă r a t t a t ă l boieriului d om niei m eale, j u p â n S t e p a n j Şi ia r să fie b o ia riu lu i dom nii m eale, P â rv u lu i
v to r i clucer, u n ţig a n a n u m e M ă r i n , p e n tr u c ă l-a u ţig an i cu u n cal tu rcescu , ^preţul lui tr e i mii d e a s ­
a d u s şi l- a u c u m p ă r a t d e la Ţ a r i g r a d t a t ă l b o ieriu lu i pri 5* ° P t P o rc * g r a $i în c ă m ult a u c h e ltu it p â n ă
dom nii m eale, j u p â n S te p a n b iv vel clucer, d ela a u s c o s p r e aceşti ţig an i d e p reste m unte. D eci, a u
nişte tu r c i c u 1000 de a s p r i ; ia r ţig a n c a lui o a u trimis de a u v e n it eg u m en u l d ela s f â n ta m ă n ă stire
c u m p ă r a t d in B raşov d e la P ă tră re ş ti, d r e p t 600 a s ­ B i s t r i ţ a şi a u v r u t s ă ia p r e aceşti ţigani d e la ju p â n
p r i gata. -< S t e p a n vel clucer, i a r ju p â n S te p a n vel clu cer, p r e
Şi ia r să fie P â r v u lu i cluceru, d o u ă sălaşe d& a m â n d o i i-a u c u m p ă r a t dela p ă r in te le eg u m en u l d e la
ţig ani, a n u m e T a tu l c u ţig a n c a lui şi cu copii lui s f â n t a m ă n ă s tire B is triţa a d o u a oară, d r e p t d o u ă
şi O p r e a c u ţig a n c a lui şi c u copii lui, p e n tr u c ă mii d e as p rii şi d r e p t o p laşcă d e 500 d e a s p r i şi
i-au scos t a t ă l b o ieriului d o m n ii m eale, j u p â n S te p a n d r e p t d o i boi. ,
v el c lu c e r d e la tu rci (sic) c u m u ltă -cheltuială, c u Şi ia r să fie P â r v u lu i clucerul, d o u ă sălaşe de
p a t r u mii de a s p ri gata. ţ i g a n i , a n u m e P o le a cu ţig a n c a lui şi cu c o p iii lui
Şi ia r să fie P â r v u lu i clu cerul, u n ţigan a n u m e şi D u m itr u cu ţig a n c a lui şi cu copiii lui, p e n tr u c ă
C u ria , p e n t r u c ă l-au c u m p ă r a t ta tă - s ă u ju p â n S te p a n au m iluit ră p o s a tu l p ă r in te le dom nii m eale, Io A le x ­
v el clucer, d e la O p r i a com isul şi d e la D ă rş ti, d r e p t a n d ru V o e v o d , p r e cinstitul d re g ă to riu l d om n ii sale
1000 d e a sp ri. jupân S t e p a n v e l clucer, p e n tr u slujbele ce i-a u slu­
Şi ia r s ă fie P â r v u lu i clucerul, o ţigancă' a n u m e jit dom nii sale, p r in ţă ri stră in e cu v ă r s a r e de sânge.
V a silc a , p e n t r u c ă o a u c u m p ă r a t d ela Stoica G h in - Şi ia r să fie b o ieriu lu i dom nii m eale P â r v u lu i
d ia p ă h a r n ic u l, d r e p t p a t r u su te de aspri. vtor clucer, u n ţig a n an u m e, C io p â r t a n feciorul R ă -
Şi i a r a u c u m p ă r a t P â r v u l clucerul, u n ţig a n p e i , p e n tr u c ă l-a u d ă r u it c u m n a tu -s ă u R a d u l postel-
a n u m e M a n e a S ă b ie r u l c u ţig a n c a lui şi cu copiii n i c u . feciorul lui M a t e i . I a r î n t r ’ac e ia P â r v u l c lu ­
lui, p e n t r u c ă M a n e a , el a u f u r a t doi cai, ce a u fost c e r u l , el a u d ă r u i t pe c u m n a tu -să u R a d u postelnic,,
ai lu i N e a g o e d in B reasta. Deci N eag oe I a u p r in s cu u n cal bun.
cu caii lui şi a u v r u t să-l s p â n z u r e c a p re u n ho- Şi ia r să fie b o ieriu lui dom nii m eale P â r v u lu i
ţiu, ia r în tr 'a c e ia b o ieriul d o m n ii m eale P â r v u l clu- vtori clucer, u n sălaş d e ţigani, a n u m e S to ic a cu
ceriul, el l-a u r ă s c u m p ă r a t d e la N eag o e, d r e p t 1000 feciorii lui, p e n tr u c ă l-au c u m p ă r a t d e la H a m a r a d e
d e asp ri. şi d e la B a rb u l d in D o b re şti, d r e p t 1200 de aspri.
Şi ia r să fie P â rv u lu i clucerul, nişte sălaşe de Şi ia r s ă fie P â r v u lu i clucerul, u n ţig an , a n u m e
ţig an i an u m e, S t a n cu feciorii lui şi R a d u l cu fe­ O p riş cu ţig a n c a lui şi cu copiii lui, p e n tr u c ă i-au
ciorii lui, p e n tr u c ă aceşti ţig an i a u fost de m oştenire scos b o ie riu l d om nii m eale, ju p â n S te p a n b iv vel
a i sfintei şi d u m n e z ă e ştii m ân ăstiri, ce să c h e a m ă clucer, d in ţ a r a tu rcească , din c e ta te a O d r iiu lu i cu
B istriţa. D e c i a u fost fugit p re ste m u n te şi în c ă a u multă c h eltu ială, d e a u d a t 4000 de a s p r i ; i a r p re
fost şi a lt sălaşie d e ţigani, de to a te a u fost 7 s ă ­ feciorul lui O p r iş , ţig a n u l a n u m e Stoica, el l-a u d a t
laşe, deci î n t r ’ac e ia r ă p o s a tu l p ă r in te le dom nii m eale la u n c o p u z a r tu r c a n u m e C u r tă , d e l-au în v ă ţ a t
Io A l e x a n d r u V o ev o d , a u fost trim is p r e ju p â n S te ­ cu cobu zul şi i-au d a t 1500 de a s p r i şi u n cal şi
p a n b o ie riu l dom nii sale, ce a u fost clu cer m a re în plaşcă.
Ţ a r a U n g u r e a s c ă în slu jb a d om nii sale şi a u a fla t Şi i a r să fie P â r v u lu i clucerul, u n ţig a n a n u m e
acolo în c e ta te în Sebeş, ş a p te sălaşe de ţigani. D eci L u p u l c u feciorii lui, a n u m e M ă r a şi V l a d u l şi
ju p â n S t e p a n vel clucer, a u f ă c u t fră ţie cu Bucşo- S t a n c i u l şi R a d u l şi M u ş a t, p e n tr u c ă aceşti ţigani,
n i ţă B olgariu d in c e ta te de l- a u d ă r u i t p e n t r u aceşti ei a u fost f u r a t nişte cai a u n u i om an u m e S ta n c iu l
O a r a d in Com oşteni, ia r S ta n c iu l a u v r u t să-i d e şj j u p a n C o s ta n d in v el vistieriu ş^ ju p a n B r a ţu l vel
sâ-i s p â n z u re pe aceşti ţig a n i; ia r a l t om a n u comis şi ju p a n S to ic a vel postelnic. Şi isp ra v n ic
M u ş a t feciorul Batişoaei d in M a r o tin , el i-a u ră: ju p a n M ir o s la v vel logofăt.
c u m p ă r a t d ela turci, ia r j u p a n S te p a n vel clucer, Şi eu, c arele am scris, N eagoe logofătul, în sc a ­
t a t ă l b o ie ru lu i dom nii mele Pâpvuh cluceariul, a un u l c e tă ţii T ârg o v iştei, în lu n a D e c h e m v rie în 13
c u m p ă r a t p re aceşti ţig a n i d e la M uşat d r e p t 1 zile, şi d e la z id ire a lu m ii c u r g e re a an ilo r, p â n ă a c u m
d e a s p rii şi zece boi. la f a c e re a a c e stu i h riso v a l d o m n iei mele, v ă l e a t 7087.
Şi a u v â n d u t aceşti mai sus zişi oam eni aceaste
Io M i h n e a V o e v o d ( p e c e te a d om nească).
m ai sus scrise moşii şi ţigani, de a lor b u n ă v o ie şi cif
ştire a t u tu r o r b oierilo r şi m egiaşilor d i p r in prejur A rhivele Statului Bucureşti, B unuri Publice, C ondica N r.
locului, d in sus şi d in jos şi d in a in te a d om nii mei 443, filele 152 — 155.
P e n tr u a c e a s ta am d a t şi dom n ia m ea b o ieriu l
d o m n ii mele j u p a n P â r v u lu i v to ri clucer, ca să-: 5.
fie lui moşâile ceale de m ai sus nu m ite şi ţig a
1579 (7088), Octomvrie, B u cu reşti.
cei m ai sus scrişi, în tr u m o ştenire şi o h a b n ic e lui
feciorilor lui, n e p o ţilo r şi stră n e p o ţilo r lu i şi Porunca lu i M ihnea T urcitul, p rin care întăreşte
n im in e a să n u să clăteasca p re ste p o r u n c a domnii lui Calotă banul şi ju p â n esii lu i Stana, m oşie la L i­
mele. I a t ă d a r am în tă r it hrisovul d om nii mele povul de Jo s, cum părată dela m a i m u lţi o a m en i; o ţi­
m a r e blestem , ca d u p ă m o a rte a dom nii m ele, p r gancă dela Stoian, un sălaş de ţigani dela P â rv u l din
cine v a aleag e D o m n u l D u m n e z e u ca să fie Dom n C rovia ş i m oşie la B u cu reşti, p a rte a Irinii.
şi o b lă d u ilo r Ţ ării R u m â n e şti, sa u din r o d u l inim:
dom nii mele, sa u d in n eam ul dom nii mele, s a u dup C u m ila lui D u m n e z e u , Io M i h n e a V o e v o d şi
p ă c a te le n o a stre d in a l t neam , d e v a cinsti şi v dom n a t o a t ă Ţ a r a R u m â n e a s c ă , feciorul m a re lu i
p ă z i şi v a în tă ri acest h riso v a l dom nii m eale, p~ şi p r e a b u n u lu i A l e x a n d r u V o e v o d , d a t- a m d o m n ia
a c e la D o m n u l D u m n e z e u să-l cinstească şi să-l î mea a c e a s tă p o r u n c ă a d o m n ii m eale lui C a lo t ă
tă r e a s c ă în sc au n u l dom nii sale cu o b l ă d u i r e a ; 1 b a n u l şi ju p ân easii lui S ta n ii şi feciorilor lor, câţi
d e n u v a cinsti, nici îl v a p ăzi şi n u -1 va întări, D u m n e z e u le v a d a , ca s ă le fie lor moşie la L i ­
îl v a călca şi îl va ru şin a, p re acela D o m n u l D u rai p o v u l d e J o s , to a tă c u to t h o ta ru l, d u p r e tu tin d e n e a
nezeu să-l calce şi să-l ruşineze şi să-l s u rp e dia p a r t e a R a e i toată, ori c â t s’a r aleage, d u p r e t u t i n ­
sc a u n u l lui şi să-i r u m p ă v iia ţa lui şi t r u p u l lui, denea, p e n t r u c ă a u c u m p ă r a t C a lo tă b a n u l moşie
i a r în veacul ce va să fie sufletul lui p a r te şi lăcaş la L ip o v u l de Jo s, p a r t e a lui D a n to ată, p e n tr u c ă
să a ib ă cu I u d a şi cu a fu risitu l A ria şi cu jidoviiâl au c u m p ă r a t C a lo tă b a n u l d e la D a n d r e p t 2000
c a r e a u strig a t a s u p r a D o m n u lu i D u m n e z e u şi mân* asp ri d e a r g in t g a ta . Şi i a r a u c u m p ă r a t C a lo tă
tu ito ru lu i n o stru Iisus H ris to s : Ia-L , I a -L , răstig- b a n u l moşie la L ip o v u l d e J o s p a r t e a B ă tr â n u lu i
n e ş te -L p re El. Sângele L u i a s u p ra lor şi asupra? to a tă , p e n tr u c ă au c u m p ă r a t C a lo tă b a n u l d e la B ă­
feciorilor lor, şi iaste şi v a fi în veci. A m in. t r â n u l d r e p t 4000 a s p r i de a rg in t g a t a ; şi ia r a u
I a t ă d a r şi m ă rtu rii în că a m pus d o m n ia n i f l c u m p ă r a t C a lo tă b a n u l p a r te a P â r v u lu i to a t ă d r e p t
p r e cinstiţii boierii dom nii m e l e : ju p a n Dobrom iM 1400 a s p r i de a r g i n t g a ta . Şi ia r să fie lui C a lo tă
b a n m are şi ju p a n M i t r e a v orn icu m a re şi jupan b a n u l moşie la L ip o v , p a r t e a lui B ălan şi p a r t e a
M i r o s la v logofătul m are şi j u p a n S ta n v el spatariU* lui V ăsiu , to a tă o ric â t s ’a r aleag e d u p r e tu tin d e n e a ,
p e n t r u c ă a u c u m p ă r a t C a lo tă b a n u l d e la B ă la n şi Ş ă r b ă n e ş ti S ta n B irciu şi P o p a şi d in B enceşti S t a n
d e l a V ă s iu d r e p t 4000 a s p r i g a t a şi d r e p t u n c a l bun . şi P o p a şi d in Z â t r e a n i S ta n şi P o p a . Şi a u v â n d u t
Şi i a r a u c u m p ă r a t C a lo tă b a n u l moşie la L i­ şi s’a u în f ră ţit aceşti o am en i ce s’a u zis m ai sus de
p ov, p a r te a lui C ă z a n şi p a r t e a lui P ă t r u toată,. 1 a lor b u n ă voe şi cu ştire a t u t u r o r m egiaşilor din
p e n tr u c ă a u c u m p ă r a t C a lo tă bardul m oşia ce s ’au p re ju ru l locului şi d in n a in te a d o m n ii m e a le şi d in
zis m ai sus d e la C ă z a n şi d e la P ă t r u d r e p t 2300 n a in te a C u r ţii şi a b oiarilor d om niei m eale.
a s p ri g a t a ; şi ia r a u c u m p ă r a t C a lo tă b a n u l moşie P e n tr u aceia a m d a t şi d o m n ia m ea lui C a lo t ă
d e la C ă p ă ţâ n ă , p a r te a S to icăi to a tă o ric â t s 'a r alege, b a n u l şi ju p â n e a s ii lui S ta n ii şi feciorilor lor, c a s ă
p e n tr u c ă a u cu iţipărat C a lo tă b a n d r e p t 2400 a s p ri * le fie moşie o h a b n ic ă lo r şi feciorilor lor, n ep o ţilo r
g a t a ; şi ia r a u c u m p ă r a t C a lo tă b a n u l p a r t e a lui ’j şi stră n e p o ţilo r lor şi d e n im e n e a să n u să c lă te a s c ă
C h i r t o p i d ela L u p u l i d e la H oţilă, p a r t e a lo r to a tă d u p ă zisa dom niei m eale.
o r ic â t s 'a r alege, p e n tr u c ă a u c u m p ă r a t C a lo tă ban u l I a tă şi m ă rtu rii p u n e m dom nia m ea p e ju p a n
d r e p t 3750 a s p ri g a ta . Şi ia r a u c u m p ă r a t C a lo tă D o b r o m ir vel b a n a l C r a io v e i i ju p a n M i t r e a vel
b a n u l p a r t e a lui S tân g ă şi p a r t e a lui D a n şi p a r te a vo rn ic i j u p a n M i r o s la v vel logofăt i j u p a n D u ­
B oului to a tă o ric â t s 'a r aleage, p e n tr u c ă a u cum ­ m itru vel s p ă t a r i C o s ta n d in vel v is tie r i S ta n
p ă r a t C a lo tă b a n u l d r e p t 900 asp ri g a ta şi ia r au comis i H a r v a t stolnic i G o n ţe a vel. p a h a r n i c i
c u m p ă r a t C a lo tă b a n u l d e la S ta n , p a r te a B ălăcii ju p a n S to ich iţa vel p o ste ln ic ; i is p ra v n ic M i t r e a
ju m ă ta te d r e p t 400 a s p ri gata. vel vornic. Şi am scris e u R o m a n , în m in u n a tu l oraş
Şi ia r a u c u m p ă r a t C a lo tă b a n u l o ţigancă- B ucureşti, O c to m v rie , le a t 7088.
d e la S to ica d r e p t 300 a s p rii de a rg in t şi i a r să fie
f F lo r u Ierei D a s c ă l slovenesc, ispisah.
lui C a lo tă b a n u l u n sălaş d e ţig a n i a n u m e B u n ică
c u ţig a n c a lui d e la P â r v u l d in C ro v ia, p e n tr u c ă A rhivele Statului B ucureşti, Bunuri Publice, M ănăstirea Zlă»
s’a u în f ră ţit C a lo tă b a n u l c u P â r v u l d e a u d ă r u i t tari, Pachetul 6, Docum entul 14.
C a lo tă ban u l pe fra te -să u P â r v u l cu u n c a l b u n d e
1500 asp ri, ia r P â r v u l fra te le lui C a lo tă ban u l, el
6.
a u d ă r u it pe fra te -să u Socol b a n u l cu acest sălaş
de ţig an i ce s’a u scris m ai sus, ca să fie doi fra ţi 1579 (7088) D ecem vrie 30, B ucureşti.
n ed e s p ă rţiţi. Şi ia r să fie lui C a lo t ă b a n u l moşie la a
B u cureşti p a r te a Irînii, f a ta Ilii, to a tă o ric â tă s ’a r I Porunca lui M ihnea Vodă Turcitul, p rin care în­
aleag e din sat şi din c â m p şi d in a p ă , şi d in p ă - ^ tăreşte m â n ă stirii Govora stăpânirea asupra unei ju ­
d u r e şi d u p r e tu tin d e n e a , p e n tr u c ă a u d a t a c e a s tă 3
m ai sus zisă moşie I rin a fii-sei S tan ii, la v re a m e de m ătăţi din sa tu l Strâm ba, cum părată de p ă rin tele egu­
m o a rte ca să o p o m e n e a sc ă şi să-i facă pom enirile, m enul D a n iil ierom onahul, dela feciorii lu i Ţalapie.
ia r ru d e le E lenii a u feciorii din t r u p u l ei, a u d in 1
n e a m u l ei, am estec să n u a ib ă cu a c e a s tă m ai sus i C u m ila lui D u m n e z e u , Io M i h n e a V o e v o d şi
zisă moşie, nici cum î n t r 'a l t c h ip , fă ră n um ai S t a n a I dom n a to a tă Ţ a r a M u n te n o -R u m â n e a s c ă , fiul m a­
că a u lăsat-o ju p â n e a s a E le n a la m o arte fii-sei c u 1 relui şi p r e a b u n u lu i A le x a n d r u V o e v o d , d a t am
blestem , ca altul am estec să n u a ib ă . Şi m ă r t u r i i : d o m n ia m ea ac e a stă p o r u n c ă a dom niei mele sfintei
din M e riş a n i D o b ro s la v şi V l ă d u c u l şi d in L ăcus- m ân ăstiri d ela G o v o ra , ce se num eşte h r a m u l sfintei
te n i D u m itru p â r c ă la b u l şi S t a n a l B ăncii şi d in A d o rm iri a n ă s c ă to a re i d e D u m n e z e u c a să-i fie
moşie în S trâ m b a din p a r t e a fiilor lui Ţ a la p ie , a n u m e 7.
B a rb u l o t L ângeşti, şi N e g r e a o t M ă n e ş ti, ju m ă ta te
d in S trâ m b a , p e n tr u c ă o a u c u m p ă r a t p ă r in te le eg u ­ 1580 (7088), Februarie 20.
m e n u l D a n ii! Ie ro m o n a h u l d in sfân ta m ânăstire Z a p isu l Manei, fa ta S toicâi din Hlovina, p rin care
G o v o ra , d e la feciorii lu i Ţ a la p ie , d e la B a rb u l ot vinde o parte de moşie din H lem na m ă n ă stirii B u ­
L â n g e şti şi d e la N e g r e a o t M ă n e ş ti, d r e p t 23.700
covăţul.
a s p r i g ata. Şi a u v â n d u t fiii lui Ţ a la p ie cei m ai sus
scrişi d e a lo r b u n ă v o ie şi cu ştirea t u t u r o r megia- A d e c ă e u M a r i i a , f a ta S toicăi o t H le v in a , cum
şilor d in sus şi d in jos şi d in n a in te a d o m n iei mele. să să ştie că am v â n d u t ă p a r te d e moşie d ă H le-
în c ă să se ştie şi sem nele S trâ m b e i, cu h o ta ră le , cu mna, c â tă să v a alege, p re ste to t ( h o ta r u l) şi d in
to ate cotitu rile şi siliştea Băileşti şi cu to a te siliştele câm pu şi d in p ă d u r e şi d in a p ă şi d in siliştea s a ­
şi D u m b r a v a şi piscul N ă s ip u lu i şi h o ta r u l să se tului, p reste to a t ă la m â n ă s tire B uc o v ăţu l ce ia s te
h o tă r a s c ă cu H riste a n ii şi d ela v ale h o t a r u l să se hram ul stăi N icolae, d r e p t u g h i 18, ca să fie m ân ăs-
ştie să se h o tă r a s c ă cu m â n ă s tire a d e la T is m a n a şi tirii moşie oham nică, f ă r ă rum âni.
d e la T u t a n a o t C ă lu g ă re a m . Şi bălţile să se ştie Şi c â n d am fă c u tă a c e s t zapis, a u fost m u lţi
a n u m e Baciovul, de aciia în sus p â n ă la C o tlo v a boieri şi oam eni. A u fost m ă r tu rii o t C ioroiaşi a n u m e
cea M a r e şi C o tlo v a cea M i c ă şi p e u sc at şi p e apă,, popa G r u i a şi M oşi, feciorul lui Ş ărb u , şi M in c e
p â n ă u n d e cad e în D u n ă r e , p e n tr u c ă siliştile şi b ă l­ feciorul D a n ii şi V ă s â i o t T o so r (sic) D r a g o m ir
ţile a u fost locu ri dom neşti. părc(ălabu). Şi p ă n tr u c r e d in ţa am p u s şi degetile.
D r e p t ac e a s ta am d a t şi d o m n ia m ea sfintei Şi am scris eu p o p a S toica.
m â n ă s tiri G ovo rii, ca să-i fie moşii şi o h ab n ice, şi F e v r u a r i e 20 zile, le a t 7088.
de n im e n e a să n u se clătească d u p ă p o r u n c a dom ­ A rhivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, Condica Mână»
niei mele. stirei Căluiul şi Bucovăţul, fila 730.
I a t ă şi m ă rtu rii a m pus d o m n ia m ea, ju p a n
M i t r e a vel d v o rn ic şi j u p a n M ir o s la v vel logofăt 8 .

şi D u m it r u l s p ă ta riu l şi C o s ta n d in vistieru l şi
S ta n com isul şi H a r v a t sto lnicul şi G o n ţe a p a h a r - ) 1580 (7088), A u g u st 12, Tărgovişte_
n icul şi j u p a n S toica vel postelnic, isp r a v n ic M i* 1 Porunca lu i M ihnea V odă Turcitul, p rin care în­
ro siav vel logofăt şi cu B a r b u l g ram aticu l, am scris 1 tăreşte lui D răghici paharnicul, stăpânirea peste m ai
în sc a u n u l c e tă ţii B ucureşti, în lu n a lui D e c h e m v rie multe moşii, după cum u rm ea ză : Tejiacul, C rovnita.
30, v ă le a t 7088. Slatina, G em enile de J o s şi Gemenile de Sus, în în­
Io M i h n e a V o e v o d . ** tregime. iar din Trăpezita ş i Iazopcea, câte o ju m ă ­
tate, toate răm ase lui dela mo<u-său B ră tei din Cre~
A rh iv ele Statului C raio va, C ondica M ănăstirii G o v o ra, fi"* ti, agonisite pe tim p u l lui R a d u Voevod.
lele 392-393.
C u m ila lui D u m n e z e u , Io M ih n e a V o e v o d şi
~ornn a to a tă Ţ a r a R o m ân e ască, feciorul m arelu i
pre a b u n u lu i binecredinciosului, r ă p o s a tu lu i Io
A le x a n d ru V o e v o d , d a t- a m D o m n ia mea, a c e a s tă
Poruncă a dom niei meale, boieriului dom niei m eale
M O N O G R A F IA J U D E Ţ U L U I D O LJ

T IP Ă R IT Ă SU B ÎN G R IJIR E A

D-LUI DR. C. S. NICO LĂ ESC U -PLO PŞO R


D ire cto ru l A r h i v e l o r S t a t u l u i , a l I n s t i t u t u l u i d e I s t o r i e N a ţ i o n a l ă
şi a l M u z e u l u i R e g i o n a l a l O l t e n i e i d i n C r a i o v a

SECRETAR DE R E D A C Ţ IE

PREOT D. B Ă L A Ş A
MONOGRAFIA
JUDEŢULUI DOLJ
C U O P R E F A Ţ Ă D E D-L ■
G E N E R A L I O A N N. P E T R E S C U
PREFECTUL. JUDEŢULUI D O LJ ^

TIPĂRITĂ SUB Î N G R I J I R E A D-LUI


D r. C . S. N IC O L Ă E S C U -P L O P Ş O R
' —---- o ------

IZVOARE ISTORICE
V O L U M U L I
. P A R T E A 111-a

DOCUMENTE

APARE IN

OLTENIA
DOCUMENTE o CERCETĂRI • C U L E G E R I
O R G A N AL INSTITUTULUI D E IS T O R IE NAŢIONALA,
REGIONALA CRAIOVA

C R A I O V A
„ O L T E N I A"
D O C U MENTE ~ C ER CE TĂ RI ~ CULEGERI

C A R T E A V- a
PAKT.EA III-a

O R G A N A L IN S T IT U T U L U I D E IST O R IE N A Ţ IO N A L Ă .
R E G IO N A L A C R A IO V A
R e v i s t ă î n s c r is ă în r e g i s t r u l p u b l i c a ţ i u n i l o r p e r i o d i c e a l T rib . Dolj
Ia N r. 1/940 şi a u t o r i z a t ă d e C E N Z U R A M IL IT A R Ă , S e r v i c i u l C e n tra l, cu
N r. 370 d i n 2 4 I u n i e 1940.
T r e i f a s c ic o l e a 6 4 p a g i n i a l c ă t u e s c o carte, c are va a v e a coperta,
t a b l ă d e m a t e r i i şi in d ic e .

R e d a cfla şl A dm liilstrafla : A R H IV E L E STATULUI


D i r e c ţ i u n e a R e g i o n a l ă C r a io v a .
D i r e c t o r , Dr. C. S . N I C O L Ă E S C U - P L O P Ş O R
S e c r e t a r d e R e d a c ţ i e , Pr. D. BĂLAŞA
C a s i e r , M a ria P e t r e s c u

C olaboratori:
Bălaşa, Preot D., C r a i o v a ; Bălaşa, Pr. Ion, C r a i o v a ; BQrcădlă,
Prof. Al., T u r n u - S e v e r i n ; Câncea, Ioan V., A r h i v a r a j u t o r l a A r h i v e le
S t a t u l u i d i n C r a i o v a ; Ciauşanu, Preot O. F., C r a i o v a ; Costescu, Prof. C.I.,
C r a i o v a ; Dinculescu, Prof. N. G., fost D i r e c t o r a l A r h i v e l o r S t a t u l u i din
C r a i o v a ; Firulescu, Preot / ., C o r n u D o l j ; Iliescu, Octavian O., C r a io v a ;
Mândroceanu, A r h i v a r p r i n c i p a l la A r h i v e l e S t a t u l u i d i n C r a i o v a ; Mazilescu,
Preot Ioan S ., A m ă r â ş t i - R o m a n a ţ i ; Metzulescu, Dr. Aurel, C r a io v a ;
Neda, Prof. Ioan M., B u c u r e ş t i ; Nicolăescu-Plopşor, Dr. C. S., D ire c to r u l
A r h i v e l o r S t a t u l u i d i n C r a i o v a ; Paleologu, V. G., C o r l a t e D o l j ; Petrescu,
Maria /., A r h i v a r la A r h i v e l e S t a t u l u i d i n C r a i o v a ; Popescu-Cilieni, P r .l
Stântcă, Preot Constantin, O r o d e l D o l j ; Şucu Ion, A r h i v a r A r h i v e l e S t a ­
t u lu i , B u c u r e ş t i ; Vincem, Arhitect A., C r a io v a .

A b o n a m e n t u l la c a r t e a V - a e s t e d e l e i 500
lui D r ă g h ic i p a h a r n ic , c a să a ib e a ţin e a el moşiile
a n u m e , T e jia c u l şi C r o v n iţa to a tă , c u to t h o taru l şi
S la tin a to a tă , cu t o t h o ta r u l şi G e m e n ile d e J o s de
lâ n g ă V â r v o r , p e a p a Iazopcei şi Z ă g o ra n ii toţi, cu
to a te h o ta r e le şi T r ă p e z i ţ a pe ju m ă ta te , d e preste
to t h o t a r u l şi I a z o p c e a ju m ă ta te d e p re ste to t hota­
ru l şi G e m e n ile d e Sus, p e n tr u c ă ac e s te sa te şi-silişte
ce s â n t m ai sus scrise to a te , ia r a le lui a u fost bă­
t r â n e şi d r e p t e o c in e 'V moşii agon isite a le moşu-sâu
B r ă te i d in C re ţe ş ti, d ela r ă p o s a tu l şi p r e a b u n u l Radul
V o e v o d . D eci, î n t r ’a c e ia vrem e, p ă n 'î n zilele răpo­
s a tu lu i P e t r u V o e v o d , feciorul M i r c i i V o e v o d , tot
a u ţ in u t D a n c iu l s p ă ta r , t a t ă l lui D r ă g h ic i pahar­
n ic ; ia r c â n d a u fost în zilele r ă p o s a tu lu i P e t r u Vo­
e vod , i a r D a n c iu l s p ă ta r , t a t ă l lui D r ă g h ic i pahar­
nic d in C re ţe ş ti, el a u a v u t în tr e b ă c i u n e cu văru-
s ă u H a m z a şi cu cetaşii l u i ; şi aşa p ă r â ia Hamza
pe v ă r u - s ă u D a n c iu l s p ă ta r , cu m că n u a u avut
d ă n s u l în tr u acele silişti şi sate, moşie nici cum. Drept
a c e ia r ă p o s a tu l P ă t r u V o e v o d , d o m n ia lui a u căutat
şi a u ju d e c a t p r e d r e p t a t e şi p r e leg ea lui Dumne-
n e z e u şi a u d a t lui H a m z a lege 12 b o ia ri d in pre-
ju r u l lui, să ju re cum n u a u a v u t D a n c iu l spătar,
moşie nici cum , nici a u ţ in u t n ic ă ire a în tru acele
silişti şi sate ce scriu m ai sus. I a r c â n d a u fost la
zi şi la soroc, ia r el n u a u p u t u t nici cum să aducă
b o ia ri să jure, ci a u r ă m a s r u ş in a t şi m incinos dela
ju d e c a ta d i n a in te a r ă p o s a tu lu i P ă t r u V o iev o d , d in di­
v a n u l cel m are. D u p ă aceia, H a m z a n u a u v r u t să
se lase nici cum, ci ia r s ’a u m ai p lâ n s în a in te a ră­
p o sa tu lu i P ă t r u V o e v o d şi ia r d o m n ia lui a u pus
ju d e c a ta cea d in tă i jos, ia r i-a u d a t d o m n ia lui lege
a d o u a o a ră , ia r 12 b o iari. D e c i, c â n d a u fost la
zi şi la soroc iar, H a m z a nici cu m n u a u p u tu t să
ju re, nici la a d o u a ju d e c a tă , ci ia r a u ră m a s Hamza
de ju d e c a tă în c ă ş i-m a i b a tjo c o r it şi m incinos. După
a c e ia r ă p o s a tu lu i P ă t r u V o e v o d i s’a u fost întâm­
p la t de i-au fost lu a t D u m n e z e u şi c in stitu l împărat
d o m n ia şi o au d a t D o m n u l D u m n e z e u şi cinstitu
î m p ă r a t d o m n ia iu b itu lu i d e la in im ă p r e a bunului
cred in ciosului r ă p o s a tu lu i Io A le x a n d r u V o e v o d ,
D u m n e z e u să-i ia r te sufletul, u n d e v a fi lăcuind.
Deci H a m za i a r s ’a plân s de d r e p t a t e în a in te a r ă ­
po satu lu i iu b itu lu i d e la in im ă p ă r in te lu i d o m n iei
mele A lic s a n d ru V o e v o d , cum să-i d e a lui a tr e ia
o a ră s ă ju re , ia r r ă p o s a tu l iu b itu l p ă r in te le dom niei
mele Io A lic s a n d ru V o ev o d , d o m n ia lui n u a u v r u t
să-i d e a lege lui, că a u so c o tit d o m n ia lui c u m că
aceasta n u să c a d e să jure a tr e i a o a r ă , ci a u zis
dom nia lui s ă a d u c ă p e ju r ă to rii care i-au fost lu a t
dela d o m n ia lui P ă t r u V o e v o d , să ju re o a d o u a
oară, şi i- a u p u s soroc zile trei. D e c i c â n d a u fost
la zi şi la soroc, ia r n u a u p u t u t c a să jure, ci a u
răm as d e n a in te a ră p o s a tu lu i iu b itu lu i p ă r in te le d o m ­
niei mele, Io A lic s a n d ru V o e v o d , d in d iv a n şi d i n a ­
in tea t u t u r o r cin stiţilo r b o ia rilo r d o m n iei lui. P e n t r u
aceia d o m n ia lui, r ă p o s a t u l iu b itu l p ă r in te le d om n iei
mele a u f ă c u t d o m n ia lui c a r te d e o d ih n ă D a n c iu lu i
s p ă ta r, t a t ă l lui D r ă g h ic i p a h a r n i c d in C r e ţe ş ti, şi
altă c a r t e a u f ă c u t d o m n ia lui d e p o r u n c ă c in stitu lu i
şi m arelui sfetnic a l d om niei lui j u p a n D o b ro m ir,
care fusese b a n m a re C r a io v e i m ai n a in te vrem e,
ca să fie lor î n d r e p t ă ţ i t o r , c a să le î m p a r t ă acele
trei silişte c a re s ă n t m ai sus scrise, a n u m e : T e jia c a
şi S la tin a şi T r e p e z i ţa şi ceilalte c a re m ai sus s ă n t
scrise siliştea pe a n u m e : V a l e a m are, G e m e n e a pe
apa E z o p c ie i în sus, Z ă g o ra n ii şi siliştea E z o p c ie i
din susul G e m e n e i în d o u ă p ă r ţ i : ju m ă ta te D a n c iu lu i
sp ă tar şi c e ilaltă j u m ă ta te să în c a p e H a m z a , p re c u m
au fost a m â n d o i f ra ţi p r e moşie şi m ai n a in te în
zilele a lto r D o m n i m ai b ă tr â n i. I a r d a c ă a u v e n it
D an ciu l s p ă ta r , t a t ă l lui D r ă g h i c i p a h a r n i c d in
Creţeşti, cu c ă rţile ră p o s a tu lu i p ă r in te lu i dom niei
mele A lic s a n d ru V o e v o d , care scriie la cinstitul b o iar
şi m arile sv e a tn ic a l d om niei lui j u p a n D o b ro m ir,
care fusese b a n m are C ra io v e i, ia r el î n t r ’ac e ia v rem e
au fost ju d e c ă to r p e n t r u moşie şi ţigani. D e c i ia r
H am za c u m u lte m eşte şu g u ri şi c u lu c ru ri rele şi v icle­
şuguri a u u m b la t pă n ’a u a m ă g it pe D o b ro m ir, c a r e f u ­
sese b a n C ra io v e i. D e c i ia r l-a u slobozit să ju re cum îi
v a fi voia lu i şi să ia şi c ă rţile d e la r ă p o s a tu l iu b itu l
p ă r in te le d om niei mele. D e c i ei a u fost p i e r d u t to a te pic, z ic ă n d el că n u s ă n t boiarii a c eia c a re i-a u d a t
c ă rţile a c e s te a c a re scriu m ai sus, ia r d u p ă aceia, el d a c ă el să ju re, ci su n t alţii.
a u ju r a t n u a u lu a t n u m a i acele care m ai sus sânt D r e p t a c e e a d o m n ia m ea a m sc h im b a t ac e i 24
scrise moşii şi silişte d e la m oşu-său N e a g o e d v o rn ic u l boiari şi ia r am d a t a d o u a lege şi ră v a ş e le le-am
d e milă, c a re moşii a u fost d a te de p r e a bu nul schim bat. D e c i la zi şi la soroc, ia r D r ă g h ic i p a ­
R a d u l V o e v o d . C i a u i n tr a t şi în ,alfe moşii c a re a u harnic, el i a r a u a d u s lege d e p lin 24 d e boiari î n a ­
fost d a te d e m ilă m umei D a n c iu lu i s p ă ta r, ju p ă n e a s ii intea d om niei m ele în d iv a n , în sc a u n u l dom niei
M a r i a , d e b ă tr â n u l B a s a r a b V o ev ed , în că c â n d a u mele în T ărg o v işte, şi a u ju r a t de f a ţ ă î n a in te a d o m ­
c ă s ă to rit p e B ratea, t a t ă l D a n c iu lu i s p ă t a r ; a tu n c i niei mele şi n a in te a p ă r in te lu i S erafim V lă d ic a , cum
a u c u m p ă r a t acele m ai sus zise siliş te : B re a sta o au a u ţin u t d in tr u în tă i a m â n d o i aşa, şi ju d e c a ta p e n tr u
c u m p ă r a t d e la N e g rită , m u m a lui J u g a n i din Braz[i] aceste silişte şi sate d e la moşi-său N e a g o e d v o rn icu l,
d r e p t 7000 de asp ri g ata, şi a u m ai c u m p ă r a t C ă - care a u fost câştigate d e la b u n u l R a d u V o d ă . P e n t r u
p in te a n ii d e la F r ă c e a d in C lă n ic , d r e p t 17.000 de aceasta d o m n ia m ea am c ă u t a t şi am a d e v e r it d im ­
a sp ri, şi a u c u m p ă r a t V a l e a L u n g ă d r e p t 700 de p reu n ă cu p ă rin te le V l ă d ic a S erafim şi c u to ţi cin­
a s p r i ; ia r aceste m ai sus zise tr e i silişti a u fost ale stiţii boiarii dom niei m ele şi p e sfân ta p ra v ilă , şi a u
lui de c u m p ă r ă to a r e de b ă tr â n u l, r ă p o s a tu l B a s a ra b ales d o m n ia m ea cum aceste m a i sus zise silişti c a re
V o e v o d şi le-au d ă r u i t ze a s tre n e p o ată-sa M ă r i e i sănt d e la R a d u V o e v o d s ă n t d e m p re u n ă , i a r cele­
ju p â n e a s e i, m um ei D an c iu lu i, s p ă ta r , ta tă l lui D r ă ­ lalte tr e i silişte, c a re s ă n t m ai sus zise că te trele,
ghici p a h a r n ic din C reţeşti. I a r d u p ă ac e ia D ră g h ic i P ir e a ş t a 1) şi C ă p in te a n ii şi V a l e a L u n g ă , s ă n t de
p a h a r n ic , el nici cum n u a u p u t u t în g ă d u i a tâ t a c u m p ă ră tu ră ale M ă r i e i ju p â n e a s a , m oaşa lui D r ă ­
s tr ă m b ă ta te , ci a u jalu it şi s 'a u p lâ n s cum a u ju r a t ghici p a h a r n ic , de b ă t r â n u l B a s a ra b V o e v o d . P e n t r u
H a m z a p e aceste moşii şi le-au fost lu a t de to t în că aceea D o m n ia m ea am l u a t cărţile şi zapisile de
m ai p e u r m ă şi in tr a şi în zestrile moşăi lu i D r ă - j jurăm ân t dela H a m z a cu cei 12 b oiari şi boii, şi am
ghici p a h a r n ic , ale ju p ă n e a s ii M ă rie i, c a re e r a de voit D o m n ia m ea să-l p u i în ţ a p ă în m alul J iu lu i,
c u m p ă r ă t u r ă şi o miluise b ă tr â n u l B a s a r a b a Voevod,. ca m ulţi să v a z ă c u ce d r e p t a t e a u u m b la t H am za.
p re c u m m ai sus s'a u zis. Şi a ş a a u fost zis H a m z a j Şi aşa am a f l a t D o m n ia m ea cu cei ce a u fost la
în a in te a d om niei mele, cum l ’a u fă c u t f r a te moaşa judecată în tr'a c e s ta ş c h ip cum s ’a u ju d e c a t. I a r d u p ă
lu i D r ă g h ic i p a h a r n ic peste zestrile ei. P e n tr u a c e ia m oartea D o m n ie i mele p r e cine v a v r e a şi v a aleg e
d o m n ia m ea am c ă u ta t şi am ju d e c a t p r e d r e p ta t e D om nul D u m n e z e u D o m n u Ţ ă r ii R o m â n e ş ti şi v a
şi p re leg ea lui D u m n e z e u îm p re u n ă cu to ţi b o ia r ii j vedea a c e a s tă ju d e c a tă a D o m n ie i mele şi o v a călca,
d om niei m ele şi am d a t d o m n ia m ea b o ia riu lu i d o m ­ atuncea D u m n e z e u să calce ju d e c a ta lui şi să fie afu ris it
niei mele, lui D r ă g h ic i p a h a r n i c d in C re ţe şti, lege ue 318 p ă r in ţi c a re a u fost la N ic h e ia şi c u I u d a să fie
pe p r a v ilă 24 de b o iari buni, p re s te acei 12 boiari la un loc în veaci. I a t ă şi m ă r tu rii am p u s D o m n ia
a i lui H a m z a . D e c i la zi şi la soroc ia r b o ia r u l dom - ■ (u rm e a z ă boierii divanului)... şi am scris eu D a n
niei m ele D ră g h ic i p a h a r n ic , el a ad u s p e acei 2 4 °gofăt în T ârg ovişte, d e la A d a m , p â n 'a c u m cu rsu l
b o ia ri p e to ţi în d iv a n în a in te a dom niei m ele în amlor v le a t 7088, m esiţa A v g u s t, 12 dni.
B ucureşti. I a r u n c h i-să u H a m z a , ia r a u u m b la t cu
m eşteşuguri d ră c e şti c a şi m ai n a in te c u D o b ro m ir 1) E v i d e n t : B r e a s ta .
biv v e l b a n şi a u s p a r t leg ea lui D r ă g h ic i p a h a r -
( M o n o g r a m ă roşie, p e c e tie a p lic a tă căzu tă). de c o ftirie cu jder, p r e ţu l ei a fost d r e p t 3000 de
(Academia Rom ., C L IV /I, d ar al def. g=ral P etre V . Năsturel a s p r i şi d r e p t o a b i o a r ă de sâ rm ă d r e p t 2500 de
or. perg. slav. cu trad. v e c h e ; com unicat de d. N. A . Boicescu). asp ri şi d r e p t un cal b u n turcesc, d r e p t 50 de Ho­
A . O ., 1944, p. 97=100, publicat d e G eo rg e Florescu şi M arcel ri „ţi. Şi încă a u şi m a i în fră ţit pe ju p â n S t e p a n ce
Rom anescu. a u fost m a re clucer, feciorul lui V lă s a n ce s a u zis
m ai sus, p e o ju m ă ta te d e sat d in P erişo r d in n a i n ­
te a r ă p o s a tu lu i p ă r in te lu i d om nii m eale. Şi a u v â n ­
1
1579 (7088), D ecem vrie 4, Bucureşti. d u t şi s ’a u în f ră ţit aceşti b oieri ce s’a u n u m it m ai
sus d e a lor b u n ăv o ie, f â r ’ de nici-o silă. Şi^ i a r să
P orunca lui M ihnea Turcitul prin care întdreşt fie cinstitului d re g ă to riu lu i dom nii m eale j u p â n P â r ­
lu i jupân P ârvul m arele c l u a r şi feciorilor, dreptu vul m arele clucer şi feciorilor lui câţi D u m n e z e u îi
de stăpânire asupra sa tu lu i P erişorul şi asupr v a d ăru i, ca să fie lui u n sălaşi d e ţig an i, a n u m e
u nui sălaş de ţigani, anum e Lozan cu ţiganca şi L o z a n cu ţig a n c a lui a n u m e D r ă g a n a şi cu copiii
copiii lui. lor, p e n tr u c ă aceşti m a i sus zişi ţig an i a u fost de
m oştenire ai b o iariu lu i dom nii m eale j u p â n V in tilă
C u m ila lui D u m n e z e u , Io M i h n e a V o iv o d şi postelnicul, feciorul S ta n c u lu i B engăi şi a i ju p ân esii
D o m n a t o a t ă Ţ a r a R u m â n e a sc ă , feciorul m arelui C ap iii, ci a u d a t şi a u d ă r u it ju p â n V in ti lă postel­
şi p r e a b u n u lu i A le x a n d r u V o ev o d , d a t- a m dom nia nic p r e ju p â n P â r v u l m arele clucer cu a c e s t zis mai
m ea ac e a s tă p o ru n c ă a dom niei meale, cinstitului sus sălaş de ţigani, c â n d a u făcu t fră ţia şi a u in tra t
d re g ă to riu lu i dom nii m eale ju p â n P â r v u l m arele clu­ în sfâ n ta biserică de a u fă c u t frăţie, i a r ju p â n u l
cer şi fecio rilor lui, câţi D u m n e z e u îi v a d ă r u i, ca P â r v u l m arele clucer, el a u d ă r u it pe j u p â n V in tilă
să-i fie lu i moşie satul P e rişo ru l tot, cu to t h o ta r u l postelnic cu o m intie de coftirie şi c u u n p ă h a r de
p e n tr u c ă acest m ai sus zis sa t P erişo ru l a u fost de a rg in t m are, unguresc.
m oştenire al lui M a t e i fra te le lui V lă s a n d in C a ­ D r e p t a c e ia am d a t şi dom nia m ea d r e g ă to n u -
racal. I a r d u p ă aceia, ră p o s a tu l ju p â n S te p a n ce-au lui d om nii m eale, ju p â n P â r y u l m arele c lu c e r şi fe­
fost m are clucer, el a c u m p ă r a t o ju m ă ta te de sat ciorilor lui câţi D u m n e z e u îi v a dărui, ca să fie lor
d in P erişo r, d e la ju p â n e a s a M a r i a f a ta lui M a t e i , ! ce s ’a u zis m ai sus s a tu l P erişo ru l to t şi ţig a n ii ce
d r e p t 8000 de a s p ri de a r g in t g a ta şi d r e p t u n lea­ s ’a u zis m ai sus, î n t r u m oştenire şi o h a m n ic ă şi fe­
g ăn de B raşov, p re ţu l lui a u fost d r e p t 4000 de a s p r i i ciorilor lui şi n e p o ţilo r şi s tră n e p o ţilo r şi de n im e­
şi c a i a lb i 6 , p re ţu l lor a u fost d r e p t 3000 de a s p r i i nea să fie n e c lă tită p este zisa domnii m eale. C ă ia tă
şi 1 d u la m ă de Z a r p a şi cu zasteghie, p r e ţu l ei a u j şi m ă r tu rii am p u s d o m n ia m e a : j u p â n M i t r e m arele
fost d r e p t 4500 de a s p ri. Şi a u v â n d u t ju p â n e a s a v o rn ic şi ju p â n M ir o s l a v m arele logofăt şi D u m it r u
M ă r i e a c e a s tă ju m ă ta te de sat, de a ei b u n ă voie şi s p ă t a r şi C o s ta n d in v istie r şi S ta n comis şi H a r v ă t
cu ştire t u tu r o r megiaşilor, ca să fie cinstitului, d re ­ stolnic şi G o n ţe p ă h a r n i c şi S to ica m arele postelnic.
g ă to riu lu i dom niei m eale ju p â n P â r v u l m are clucer P is Ş te fa n logofăt în scanul B ucureştilor.
şi a ltă ju m ă ta te de sat, d e la V â ls a n to ată, p e n t r u c « D ic h e m v r ie 4, le a t 7088.
a u c u m p ă r a t o ju p â n S te p a n ce a u fost m are c lu c e f j
d e la feciorii lui V â ls a n , a n u m e D a n c iu l şi R a d u l A rh iv e le Statului Bucureşti, C ondica M ânăstrii Căluiul şi
D atco, postelnici, d r e p t u n c a fta n de Z a r p a . Preţui* B ucovăţul, N r. 722, filele 7 5 6 o 8 .
lu i a u fost d r e p t 100 de florinţi şi d r e p t o mintie
10 .
v el lo gofăt i C o s ta n d in V ist. i D u n i t r u s p ă t a r i
1580 (7088), A u g u st 30. S ta n ban i H a r v a t stolnic i G o n ţe a p a h a r n i c i
D a n c iu postelnic şi isp r a v n ic M i t r e a v el v o rn ic şi
Porunca lui M ihnea T u rcitu l p rin care întăreşte s 'a u scris d e D a n logofătul.
Iui S ta n şi Mosorea m oşia din Ggţrleani, dim preună L e a t 7088, A u g u s t 30.
cu casele, cumpărate dela R a d u 'ş i Voicu. Io M i h n e a (p e c e te a dom neassă).
C u m ila lui D u m n e z e u , Io M i h n e a V o e v o d şi A rh ivele Statului B ucureşti, Condica M ânăstirei Sadova,
D o m n a to a tă Ţ a r a R u m â n e a sc ă , feciorul m arelui v o lu m u l IV, fila 85.
şi p r e a b u n u lu i A l e x a n d r u V o e v o d , d a t-a m dom nia
m ea a c e a s tă p o ru n c ă a d om n ii mele lui S ta n şi M o - 11 .
sorei şi cu feciorii lo r c â ţi D u m n e z e u le v a da, ca
acele fie lo r moşie în G â r le a n i, p a r te a R a d u lu i şi 1581 (7089), M ai 9, B ucureşti.
p a r t e a V o icu lu i, to a tă ori câ tă h s 'a r alege din Cartea lu i M ihnea Voevod, p rin care întăreşte
câm p , d in p ă d u r e , şi d in a p ă şi de p re s te tot, şi stă pânirea lui R a d u l postelnicul ş i a fra ţilo r lui
casele R a d u lu i şi a V o iculu i, p e n t r u că a u fost cum­ anum e: Preda şi Stroe, fii lui R adul B u ze a A rm a şu l
p ă r a t S ta n şi M o s o r a d e la R a d u l şi d e la V oicu şi fiilo r lu i D um itru postelnicul anum e : R a d u l postel­
d r e p t 2600 de b a n i d e arg in t. Şi a u v â n d u t ei de a nicul, B adea com isiul ş i D ragom ir şi fiilo r lu i G her­
lor bu n ăv o ie şi cu ştirea t u tu r o r m egiaşilor şi înna- ghina P itaru, anum e B a lica hatm anul şi R a d u l pos­
in tea d o m niei meale. D u p ă ac e ia S ta n şi M o so ra , telnicul, peste satele lor de peste J i u anum e Jdegla,
ei a u a v u t p â r ă în a in te a dom niei mele cu J i t e a u n ­ Ciubrova şî Rogojanii.
ch iul R a d u lu i şi a l lui V oico. Şi aşa p â r a J i t e a cum
că n 'a u ştiu t el c â n d a u v â n d u t ei, v r â n d J i t e a ca t C u mila lu i D u m n e z e u , Io M i h n e a V o e v o d
să în to a r c ă b an ii lui S ta n şi M o so rei. I n tr'a c e ia şi D o m n a t o a t ă ţ a r a U n g ro v la h ie i, fiul m a r e lu i şi
do m n ia m ea am c ă u t a t şi am ju d e c a t p r e d r e p ta te p r e a b u n u lu i A le x a n d r u V o e v o d , d ă d o m n ia m ea
şi p re leage cu toţi cinstiţii b o erii'dom niei m ele şi a c e a s tă p o r u n c ă a d om niei mele b o e rilo r dom niei
am d a t d o m n ia m ea J i t e i leage cu b o e m ca s ă jure mele, lui R a d u l p o ste ln ic u l cu f ra ţii a n u m e : P r e d a
cum că n 'a u ştiu t c â n d a u v â n d u t R a d u l şi V o ico şi Stroe, feciorii lui R a d u B u z e a A rm a ş u l şi feciorii
ac e a s tă m ai sus nu m ită moşie lui S ta n şi M o s o r e i , . lui D u m it r u p o ste ln ic u l a n u m e R a d u l po ste ln ic u l şi
ia r J i t e a nici cum n 'a u p u t u t să s tr â n g ă leage, ci B a d e a comisul şi D r a g o m ir şi feciorii G h e r g h in e i
a u r ă m a s d e leage d in a in te a dom niei mele. Şi ia r p i t a r u a n u m e B a lic a h a tm a n u l şi R a d u l postelnic
a u c u m p ă r a t S ta n şi M o s o r e a , ia r d e la R a d u l şi şi c u feciorii lor, câţi D u m n e z e u le v a m ai da, ca
d ela V o ico d r e p t 2000 de b ani, însă să se ştie a c e a ­ să le fie lor satele d e peste J i u a n u m e : J d e g l a to a tă
stă moşie d in d ru m u l D a b u lu i p â n ă în a p a J iu lu i, cu to t h o ta r u l şi C i u b r o v a c u to t h o ta r u l şi R ogo-
că le-au v â n d u t ei d e a lor bunăvo ie. P e n tr u a c e a s ta ja n u c u tot h o ta ru l, d e p este to t h o ta r u l cu to t h o ­
am d a t şi d o m n ia m ea lui S ta n şi Miosorei c a să le taru l, p e n t r u că le s u n t aceste sate, ce s’a u scris
fie lor moşie o h a b n ic ă şi feciorilor, n ep o ţilo r şi s tr ă ­ m ai sus b ă tr â n e şi d r e p t e ocine şi d e m oşten ire şi
n e p o ţilo r şi de c ă tre n im en ea să n u se clătească d u p ă câştig ate de moşul lor. I a r d u p ă a c e ia b o erii d o m ­
zisa dom niei m eale. I a tă şi m ă rtu rii am p u s d o m ­ niei mele ce s ’a u scris m ai sus, ei a u a v u t p â r ă
nia mea, j u p a n M i t r e a vel d v o rn ic şi j u p a n I v a n în a in te a dom niei mele cu R a d u l fiul lui A ld e a şi
cu R a d u l logofătu d in P lăv icen i şi cu R a d u l pos-
teln icu fiul B a rb u lu i d in S la v ic a . Şi a ş a a u p â r â t ei să n u aib e. D r e p t aceia am d a t şi d o m n ia m ea lui
pe R a d u l postelnicul fiul lui D u m it r u postelnicu l R a d u l, fiul lui B u z e a arm aşu l, cu fra ţii săi şi lui
d in C e p tu r o a i e cu fra ţii săi şi pe B a lic a h a tm a n u l R a d u l, fiul lui D u m itr u postelnicu l cu fra ţii săi, şi
cu f ra te le s ă u R a d u l p o ste ln ic u l în n a in te a dom niei lui B a lic a şi lu i R a d u l, fiii lui G h e r g h in a p itaru l,
mele, cum că n u su n t ale lo r acaete sate ce s'au c a s ă le fie lor aceste m ai sus zise sate ocină o h a b -
scris m ai sus de m oştenire şi su n t a le lui R a d u l, n icâ lo r şi fuior lor şi n e p o ţilo r şi s tră n e p o ţilo r lor.
fiul lui A ld e a d in V lă d il ă şi ale lui R a d u l logo­ Şi d e c ă tre nim eni să n u se clintească d u p ă p o ru n c a
fătu l d in P lă v n ic e n i şi ale lui R a d u l fiul lui B a rb u l dom niei mele. I a t ă şi m ă rtu rii am pus d o m n ia mea:,
d in S lav ica, ale lor d e m oştenire fiilor lui B uzea ju p a n D o b ro m ir b iv vel b a n de C r a io v a şi ju p a n
A r m a ş u l şi fiilor lui D u m it r u postelnicul şi fiilor D ra g o m ir b iv vel d v o r n ic şi ju p a n Ivaşco iarăşi biv
lui G h e r g h in e i p ita ru . E i a u scos c a rte a r ă p o s a tu lu i vel d v o rn ic şi ju p a n M i t r e a vel d v o rn ic şi ju p a n
B a s a r a b V o e v o d şi c a r t e a r ă p o s a tu lu i R a d u l V o e ­ N eagoe biv v e l logofăt şi j u p a n Iv a n vel logofăt şi
v o d ce a u p ie rit la R â m n ic şi c a r te a răp o sa tu lu i D u m itr u s p ă t a r şi C o n s ta n d in v istier şi R a d u l co­
V l a d V o e v o d In n e c a tu l şi c a r te a r ă p o s a tu lu i R a d u l mis şi H a r v a t stolnic şi G o n ţe a p a h a r n i c şi D a n c iu
V o e v o d C ă lu g ă ru l şi c a r te a r ă p o s a tu lu i P etraşco - postelnic, isp ra v n ic I v a n vel logofăt şi e u ; . . .
V o e v o d , şi am v ă z u t d o m n ia m e a şi a lte c ă r ţi ale fiul lui N eag o e logofăt, c a r e le-am scris în m in u n a ta
a lto r dom ni b ă trâ n i, de m oştenire peste aceste sate c etate n u m ită B ucureşti lu n a M a i 9 zile, şi în cursul
m ai sus scrise, ia r R a d u l fiul lui A ld e a şi R a d u l : anilor d e la A d am p â n ă la ac e a s tă scriere, în a n u l 7089.
logofătul d in P lăviceni şi R a d u l postelnicul, fiul lui Io M i h n e a V o e v o d (locul pecetei) d in m ila lui
B a rb u l d in Slăvica, apoi ei a u fă c u t aceste c ă rţi D u m n e z e u domn.
m ai sus scrise m incinoase. Şi în tr 'o ac e ia d o m n ia T r a d u c e r e a de faţă, fiind fă c u tă d e subsem natul,
m ea am c ă u t a t şi am ju d e c a t d u p ă d r e p t a t e şi d u p ă se a d e v e r e a z ă p e n tr u co n fo rm itatea ei cu o riginalul-
lege, c u to ţi cinstiţii d r e g ă to ri a i dom niei mele, şi
B ucureşti, 15 F e v r u a r i e 1922.
a m d a t d o m n ia m ea fiilor lui B u z e a a rm a şu l şi
fiilor lui D u m itru p o steln icu şi fiilor lui G h e r g h in a (ss) St. N icolaescu
p ita ru l, ce s’a u scris m ai sus, lege 12 b o eri s ă jure, D upă originalul slovenesc, scris pe pergam ent.
cum că su n t aceste m ai sus zise sate ale lor de
m oştenire. D e c i ei a u a d u s aceşti 12 b o eri l a zi şi 12 .
la soroc, în a in te a d om niei m ele şi a u j u r a t cu aceşti
12 boeri, că n ’a u R a d u l fiul lui A ld e a şi R a d u l lo­ 1581 (7089), Iulie 17.
g o f ă tu l d in P lă v ic e n i şi R a d u l fiul lui B a rb u l, nici Cartea lui M ihnea Vodă Turcitul, p rin care în­
u n lu c ru şi nici u n am estec c u aceste sate ce s'au tăreşte lui H a m za banul ş i ju p ă n esii lui M arga, din
scris m ai sus, ci su n t ale fiilor lu i B u z e a a rm a şu l Crefeşti dreptul de stăpânire peste m oşiile S ă lcu fa şi
şi ale fiilor lui D u m i tr u p o ste ln ic u l şi ale fiilor lui Nicula, dăruite M argăi de jupâneasa Velica, sora ei.
G h e r g h in a P i t a r u de m oştenire.
Şi a u ră m a s R a d u l, fiul lui A ld e a şi R a d u l lo­ Io M i h n e a V o e v o d , feciorul lui A le x a n d r u V o ­
go fătul d in P lă v ic e n i şi R a d u l fiul lui B a rb u l d in ievod, d ă b o iaru lu i dom niei mele, lui H a m z a b a n u l
S lăv ica d e lege d in a in te a dom niei mele şi d i n a in te a ju p ă n e s ii lui M a r g ă i d in C re ţe şti, ca să le fie lor
în tre g e i c u r ţi a dom niei mele şi d in a in te a d r e g ă to ­ moşie ( S ă lc u ţa ) şi N icula tot, cu to t h o t a r u l şi cu
rilo r d om niei mele, ca m ai m u lt nici u n am estesc toţi r u m â n ii şi c u to t v e n itu l a l lui K e r b e le ţa , p e n -
tr u c ă a u d a t ju p â n e a s a V elica, ea a u fost stearpă cu ş tir e a t u tu r o r m egiaşilor d in p re ju ru l lo cu lu i; şi
nici u n fecio r d in t r u p u l ei n u a u făcut, pentru i a r a u c u m p ă r a t T u d o r cu ira te -s ă u M a n e a i c u
a c e ia a u d a t surori-sa a c e a s tă moşie încă d en zilele S ta n i cu feciorii lor i P ă t r u cu feciorii lui i D u ­
ră p o s a tu lu i p ă rin te lu i dom niei mele, vecinică lui m itru c u fraţii lui N e a c ş u i N ic u la i L u p ş e c u fe­
p o m e n ire ; ia r d u p ă m o a rte a V elicăi să o s tă p â n e a ­ ciorii lor, iarăşi moşie în B o h a n i a p a t r a p a r t e d in
scă su ro ri-sa M a r g a , ... D eci acum în zilele dom­ sălişte şi de p r e t u t in d e n e a şi de p re ste to t h o ta r u l,
niei mele, d u p ă m o a rte a ju p ân esii Velicăi, ia r Lupul p e n t r u c ă a u c u m p ă r a t d e la Socol i d e la S ta n c iu ,
b a n u l d in V r ă v o r , b ă r b a t u l ju pâneasii V elicăi, el feciorii lui H am za, fecio ru l B engăi, d r e p t 57-00 a s p ri
a u v e n it d e f a ţă cu H a m z a b a n u l în d ivan, unde g a ta şi a u v â n d u t de b u n âv o e şi c u ştire a t u tu r o r
p ă r a L u p u l că a u lă s a t ju p â n e a s a V e lica cele de megiaşilor. Şi ia r a u c u m p ă r a t S ta n c u fra ţii lui cu
m ai sus, p e n tr u o d a to r ie a M ir c ii arm aşul, iar V â lc u i T o a d e r i S to ica c u feciorii lo r i C ă r a ş cu
H a m z a b a n u l zicea câ n 'a fost M i r c e a armaşul feciorii lu i i P u ţilă c u f ra ţii lui, cu S to ia n , i cu
d a t o r L u p u lu i, n u m ai m ult, ci nici m ă c a r u n ban. T iciu i c u feciorii lor i Ţ ă g o e cu n e p o tu - s ă u V l a d u
D o m n ia m ea am ju d e c a t şi am d a t lege lui i L u p u c u feciorii lui şi ia r L u p u c u feciorii lu i şi
H a m z a b a n u l 12 boiari ca să jure, şi a u j u r a t ; iar cu n e p o tu - s ă u N e a ic u şi cu feciorii lui, i H u d a cu
L u p u l a u lu a t lege p este lege 24 de boiari, i a r la feciorii lui i M i n c u cu fra te -să u V u i a i C â n d e a cu
zi şi la soroc n u a u p u t u t ju r a ... ( u rm e a a z ă bo­ leciorii lor i B ega cu feciorii lui, ia r să le fie m o ­
ierii m a rto ri ai d iv an u lu i). şie în B ohani a p a t r a p a r te , de p r e t u ti n d e n e a şi de
p reste to t h o taru l, p e n t r u c ă a u c u m p ă r a t d e la V i n ­
A cad em ia R om ână L I/123, izvod vechi în rom âneşte deLupp tilă feciorul S ta n c iu lu i B engăi d r e p t 7000 a s p ri gata.
dascăl, publicat de G . D. Florescu şi M arcel R om anescu î n
-A rhivele O lteniei, 1944, fila 100.
Şi a u v â n d u t d e a lui b u n â v o e şi Bogoe cu feciorii
lui i S tă n is la v cu feciorii lui i C o rc iu c u feciorii
lui i D u d a c u feciorii lui i C â r s te a c u fra te -să u
13. R ă -lu lea i cu feciorii lor i R o m a n cu fra te - s ă u V l a d u
1582 (7090), Iulie 25, Bucureşti, i i M a n e a c u feciorii lui i V l a d u cu feciorii lui p e n ­
tru că iarăşi a u c u m p ă r a t moşie în B o h a n i, i a r a
Porunca lui M ihnea Turcitul, p rin care întăreşte p a t r a p a r te , d e p r e tu t in d e n e a dela V i n til ă , fecio ru l
lui V uia şi fratelui său D răguşin, stăpânirea asupra S tan ciu lu i B engăi, d r e p t 7000 a s p ri g a ta şi le - a u
unei p ă trim i din satul B ohani, cum părată de ei dela
v â n d u t de bu n âv o e, cu ş tir e a megiaşilor. D u p ă a c eia
ju p iniţa Stanca, fata lui H a m za ban. ia r a u c u m p ă r a t C o c o rc e a cu feciorii lui d e la P ă t r u
f C u m ila lui D u m n ezeu , Io M ih n e a V o e v o d şi cel m ai sus scris, d in p a r te a lui 10 p a ş i d r e p t 460
D o m n a to a tă ţa r a R u m â n e a sc ă , feciorul m arelui şi asp ri g a t a ia r a u c u m p ă r a t V l a d u d e la D u d â cel
p r e a b u n u lu i A le x a n d r u V o e v o d , d a t-a m dom nia mai sus scris, a p a t r a p a r t e din p a r t e a lui, d r e p t
m ea ac e a s tă p o r u n c ă a dom nii m eale V u ii cu frate- 300 a s p r i g a ta . Şi ia r a u c u m p ă r a t P ă t r u c u fecio­
să u D r ă g u ş in şi cu feciorii lor câţi D u m n e z e u le va rii lui d e la L u p u cel m ai sus scris, a tr e ia p a r t e
d ă r u i, ca să le fie moşie în sa tu l Bohani, a p a tr a din p a r t e a lui d r e p t 360 a s p ri g a ta . Şi ja r a u c u m ­
p a r t e d in silişte şi d in c â m p şi din p ă d u r e şi din p ă r a t I a d e a d e la N e a ic u , cel m ai sus scris d in p a r ­
a p ă şi d e p r e tu tin d e n e a , şi de p reste tot h o taru l, te a lui, a tr e ia p a r t e d r e p t 200 aspri.
p e n t r u c ă a u c u m p ă r a t d e la ju p â n iţa S ta n c a , f a ta lui Şi a u v â n d u t aceşti b o ia ri a c e a s tă moşie d e a
H a m z a b a n d r e p t 5000 aspri, şi a u v â n d u t moşia Jor b u n ă voe, cu ş tire a t u t u r o r m eg iaşilo r d im p re -
14.
ju r u l lo cu lu i şi d in a in te a dom nii mele. Şi h o taru l 1583 (7091), Ianuarie 3, B ucureşti.
să s ă ştie : d e la B ih o r d ă n e a s ă p â n ă în d r u m u l D e ă -
lui (?) şi p â n ă în m ă g u ra p o te rii şi d e aci p â n ă în H riso vu l lui M ihnea Vodă Turcitul, p rin care în­
m ă g u ra C â r ă v a n u lu i şi p â n ă în a p a D ă z n ă ţu iu lu i şi tăreşte lai jupan P ă rvu l vel clucer stăpânirea asupra
p â n ă în la c u l d in d ru m , si de acolga p e p a d in a R o ­ satului Cârna, m oştenit dela ta tă l său Stepan.
b u lu i şi p â n ă în d ru m u l G oicei şi p â n ă în h o ta r ;
d e a c i p â n ă în m o a ra B u z ăian ilo r şi p â n ă în măgu- I n t r u H risto s D u m n e z e u , b u n c red in cio s şi b u n
r ic e a C ostei, şi p â n ă în h o ta r u U rzăcii. cin stito riu şi de H risto s iu b ito riu l şi sin g u r s tă p â -
Şi să ştie cum că au m ă r tu ris it aceşti b o ia ri mai nitoriu Io M i h n e a V o e v o d , feciorul m arelu i şi p r e a
sus zişi aceste moşii şi sat, în oraşu l C ra io v e i. Şi au b u n u lu i A lix a n d r u V o e v o d , c u m ila lui D u m n e z e u
str ig a t în tr e i tâ r g u ri c a re să v a afla dfc să cu m p ere şi cu a lui d ă r u ir e o b lă d u ito ru l şi s t ă p â m to r u l a
a c e a s tă m ai sus zisă moşie şi s ’a u g ăsit (loc alb) to a tă Ţ a r a R u m â n e a s c ă în c ă şi p este m u n ţi A lm a-
d e a u c u m p ă r a t, d e a u d a t d r e p t to a tă i cu ch el­ jului şi F ă g ă r a ş şi H e rţe g , bine am v o it d o m n ia m ea
tu i a la triiz ă c i şi ş a p te d e mie a s p r i gata. cu a m ea bun ăv o in ţă, cu c u r a t ă şi lu m in o asă m im a
D r e p t ac e a s ta am d a t şi dom nia m ea acestor dom nii m eale ca să pro slăvescu p re D u m n e z e u cela
o am en i m a i sus zişi, ca să le fie lor moşie o habnică, ce m ’a u p ro slă v it pe m ine p r e sc a u n u l r ă p o s a ţilo r
ie c io r ilo r lor, n e p o ţilo r i stră n e p o ţilo r şi de nim e- p ă r in ţii dom nii m eale ; p e n tr u aceia am d ă r u i t d o m ­
«nea să n u să clătească d u p ă zisa dom nii mele. ' nia m ea acest c in stit şi cu b u n c h ip şi m ai m ult
I a t ă şi m ă rtu rii am p u s d o m n ia m ea : j u p â n Do- cinstit, care m ai p r e sus de to a te cinstite d a r u r i,
«bromir vel b an i ju p â n Iv aşcu v el d v o rn ic i ju p ân acest h riso v al d om niei m eale, c in stitu lu i d r e g ă to ­
-'Miroslav vel logofăt D u m it r u s p ă t a r i C o stan d in riului, carele cerşin d d e la d o m n ia m ea ju p a n P â r v u l
^vistier, i R a d u comis, i H a r v a t stolnic i G o n ţ a p a ­ v el clu cer şi cu feciorii câţi D u m n e z e u îi v a d ă r u i
h a r n i c i ju p â n D a n c iu v el postelnic. 1 ispravnic ca să fie lor moşie şi s a tu l a n u m e C â r n a c u to t h o ­
S D o b ro m ir vel ban. ta r u l d in câm p , d in p ă d u r e , din b a ltă şi de p r e t u ­
Şi am scris eu L u p u G r a m a tic u în sc au n u l ce- tin d e n e a , p e n tr u c ă acest s a tu şi moşie ce este m ai
â tă ţii B ucureşti. s u s nu m ită a u fost b ă tr â n ă şi d r e a p t ă d e la străm oşi
Iu lie 25, le a t 7090.. ai lui P e trim a n şi a feciorilor lui în n a in te a p ă r i n ­
telui dom nii m eale A lix a n d r u V o e v o d , şi a u p u s o
A cest iz v o d s ’a u tă lm ă c it în lim b a ru m ân ească
zălog şi s’a u p rin s f ă r ta ţi cu ră p o s a tu l j u p a n Ste-
• d e p e h riso v u l slovenesc, d in c u v â n t în cu v â n t, iar
p a n biv vel clu cer, t a t ă l mai sus num itu lu i d reg ă-
» u n d e a r a t ă seam nile h o ta ru lu i, fiind lipsă d in hri-
to riu lu i dom niei m eale j u p a n P â r v u l vel clucer, d a r
•j sov u n petec, n u s ’a u p u t u t şti c e a lelalte seamne, pe ju m ă ta te a c e stu i sa t cu a lor b u n ăv o e, în n a in te a
* ci a u ră m a s loc gol.
p ă r in te lu i d om nii m eale.
D ionisie Ecl[isiarh]. I a r a c e ia la ltă ju m ă ta te de sat a u c u n ip ă ra t-o
j u p a n S te p a n v el clu cer dela P e tr im a n şi d e la fe­
A rh iv e le Statului, Bucureşti, Bunuri Publice, Episcopia Râm»1 ciorii lui, d r e p t 20.000 de a s p r i de a rg in t. Ş i^au
nicului, P ach et 11, D ocum entul Nr. 6, original p erg am en t ş | v â n d u t - o d e a lor b u n ă v o e şi cu ştirea t u t u r o r îm-
copie, Secţia Istorică. pre ju re a n ilo r. Şi să să ştie h o ta r u l m ai sus n u m itu .
lui sa t a n u m e : B alta , c a r e a să c h ia m ă a B o n d re i şi
pân G o n ţ e a v e l p a h a r n i c i j u p â n M i h n e a vel pos­
B istriciorul şi B a lt a P o p e i şi T o p le ţu l şi p r e uscat
telnic i j u p â n L ă u d a t vel logofăt.
h o t a r u l p r e c u m scrie, d in jos d ela m ă g u ră d e c ă t r e
Şi s'a u scris în sc a u n u l B ucureştilor.
M ă c e ş , u n d e iaste p i a t r a d r e p t la a p ă , p â n ă la a p a
B is tre ţu lu i celui m a re şi d e acolo ia r d in t r 'a c e a m ă ­ G h e n a r 3 zile, le a t 7091.
g u r ă d r e p t în sus, p â n ă la m ă g u ra lui P e tr im a n şi A rhivele Statului, B unuri Publice, C ondica M ănăstirii Că»
d e acolo pe d e a l p â n ă la B ăşicuţe, i$r dela B ă şicu ţă |uiu»Bucovăţu, N r. 722, filele 344=345 v . •
p ă v a le p â n ă la U lm u le ţ şi d ela U lm u leţ p â n ă la
m ă g u r a ce s ă ch iam ă M r a z n i ţ ă , d e 'ci p e a p a D ă z - 15.
n ă ţu iu lu i p ă vale, p â n ă i a r în B istreţul cel m are. 1592 - 1593 (7091), B ucureşti.
P e n tr u c ă ac e a stă m ai sus nu m ită moşie, ia a u
fost h o tă r î tă m ai d e n a in te v ream e d e la aceşti m ai Porunca lui M ihnea Voevod Turcitul, p rin care
sus n u m iţi boiari P e tr im a n cu feciorii lui de 12 întăreşte lui D an m a i m u lte cum părturi de m oşii
b o ia ri şi ia r d e 24 d e boiari, în c ă în zilele r ă p o s a ­ din B a lo şa m Dolj.
tu lu i M i r c e a V oevod. Isv o d u c ă r ţii M i h n e i V o e v o d a : fecio ru l lu i
P e n t r u a c e ia am d a t şi d o m n ia m ea m ai sus A le x a n d r u V o e v o d a .
n u m itu lu i d re g ă to riu lu i d om niei m eale, ju p a n P â r v u l D a t- a m dom nia m ea a c e a s tă p o r u n c ă a dom nii
v el c lu c e r ca să-i fie lui m ai sus n u m ită moşie şi meale, lui D a n c u feciorii iui c â ţi D u m n e z ă u îi v a
şi satul C â r n a d e p este to a te h o ta r e le c arele s â n t da, c a s’ a ib ă moşie în s a t la Băloşani, p a r t e a S t a n ­
m ai sus nu m ite de p este uscat, d e pe bălţi, moşie d u l u i şi a fămeii lui a n u m ’ b u n ă ju m ta t' ori c â ţi să
o h a b n ic ă , d u m n e a lu i şi feciorilor dum nealui, n e p o ţi­ va a l e a g e d ă p râ tu tin d e n e a , d e n că m p u l, d e n p ă d u r e
lor, str ă n e p o ţilo r şi de n im e n e a neclătit, d u p ă p o ­ den a p ' şi d en d e a lu l cu vii şi d ă p este to t h o t a r u l
r u n c a dom nii meale. — p e n tr u c ă a u c u m p ă r a t- o D a n d ă l a S ta n c iu l şi
în c ă şi ju r ă m â n t am p u s dom nia m ea pe cin e dăla făm eia lui d r e p t a s p rii g a ta 1500. Şi i a r să a ib ă
v a aleag e d o m nul D u m n e z e u a fi s tă p ă n ito riu Ţ ă rii, D a n moşie la Băloşani p a r t e a B a r b u lu i to a tă , ori
a u d in n eam u l dom niei m eale [a]u p e n tr u p ă c a te le câtă s 'a r alege d ă p ăste to t h o ta r u l, p e n t r u că a u
n o a s tre d ela a lte n eam uri, ca să în tă re a sc ă şi s ă c in ­ cum părat-o D a n d ă la L u p o a ia d r e p t 600 a s p r i g a ta
ste ască şi să-l în tă re a sc ă a c e s t hrisov al dom niei dă a rg in t şi ia r sâ a ib ă D a n moşie la B ăloşan i p a r ­
meale, ca şi d o m n u l D u m n e z e u să-l m iluiască şi să-l tea lui B âcilă to a tă ori c ă tă s 'a r a le a g e d ă p este
în tă r e a s c ă şi să-l ferească î n t r u d o m n ia lui şi în tr u tot locul, p e n tr u că a u p l ă t i t D a n p ă B ă c ilă d ela
v ia ţa v e a c in ic ă sufletul l u i ; ia r care n u v a înnoi, B anul O p r e a d ă g lo a b ă d ă u n bou şi p â r â ş u l lui
nici n u v a în tă ri şi-l v a călca, a u în tru u ita r e îl v a era D a n d in T ă lp a ş. Şi ia r să a ib ă D a n o casă la
lăsa, a c e la să d e a seam a la în frico şatu l şi n e f ă ţa r ­ Băloşani şi c u Silişte to a t ă d u p ă î m p r e j u r u l casei
n ic u l judeţ. Pentru că acest silişte cu casa a u fost a le lui Stoi-
P e n tr u ac e ia am p u s şi m ă r tu r ii d o m n ia m e a : can b ă t r â n ă şi d r e a p t ă d e la p ă rin ţii, i a r d u p ă ac e ia
j u p â n D o b ro m ir v el b an i ju p â n D r a g o m ir v el au v enit S to ic a n însuşi d e b u n ă voie a lui şi f ă r
v o rn ic i j u p â n L ă u d a t vel logofăt i j u p â n C os- de nici o silă în a in te a d o m n iei m e a le d e a u d a t
ţ a n d i n v el v istie r i j’u p â n D u m i t r u v el s p ă t a r i aceia c a s' cu to t şiezutul ei lui D a n , i a r D a n el a u
j u p â n R a d u l v el comis i D anciul vel stolnic i ju- W d ă r u i t lui S to ic a n o feregea fo a rte fru m o a s ' şi
Cu u n cojoc tu rcesc şi o v a c ’ c u l a p t ' şi a ş a s’a u
îm p ă c a t şi s'au în f r ă ţ it ei am ân d o i d e n îm p r e u n ă 1
d ă a lor b u n ă voie şi cu ştire a tu tu lo r m egiaşilor I 16.
de p r e îm p re ju r şi d e n a in te a dom niei m eale, cuna I
c a s’ fie aceste m ai sus zise c a s ’ şâ şezutului D a n ‘j 1582-1583 (7091).
moşie în veaci. Şi ia r a u c u m p ă r a t D a n d e la S to i­
Porunca lui M ihnea Turcitul, prin care întăreşte
can o liv a d ă c riv in â şi d o a u â a o holde d ă a r ă tu ră ,
lui jupan P â rvu l biv vel clucer, dreptul de stăpânire
d r e p t 150 d ă a s p ri şi ia r a u m a t c u m p ă r a t D a n
asupra sa tu lu i Cârna,, ră m a s m oştenire dela tatăl se u
din Bâloşani o liv e a d ă la Băloşani, dăla, G e rg e M a c
Stepan.
d r e p t iOO d ă asp ri şi ia r a u m ai c u m p ă r a t D a n ,
d ă la L u p u l din G u r g u i o ţa r in ă d r e p t 50 asp ri, şi C u m ila lui D u m n ezeu , Io M i h n e a V o e v o d fe­
ia r a u m ai c u m p ă r a t Dan moşie la T o ia g a p a r te a !. c io ru l lui A le x a n d r u V o e v o d , d a t-a m d o m n ia m ea
lui T a to m ir, c â tă a u a v u t d ă la p ă rin ţi şi d ă c u m p ă ­ a c e a s tă p o ru n c ă a d om niei m eale, c in stitu lu i d r e g ă ­
r ă t o a r e d ă p ă s t tot, m oşâia to a t' şi cu v a d u l d ă to riu lui dom niei m eale şi m ai vârto s so c o titu lui d u m ­
m oară şi c u vii p e n tr u că a u c u m p ă r a t-o D an dela nealui j u p â n P â r v u l biv v el c lu c e r şi feciorilor lui
T a to m ir d r e p t 1005 a s p ri d ă arg in t. Şi ia r a mai c â ţi D u m n e z e u le v a d ă ru i, ca să fie lui moşie şi
c u m p ă r a t D a n moşie la Băloşani p a t r u ţa r in e dăla sa tu l a n u m e C â r n a cu to t h o ta ru l, d in câm p u , d in
D u ş a d in T o ia g a d r e p t 160 a s p ri şi iară a u mai m ăg u re (sic), din bălţi şi de p re tu tin d e n e a , p e n t r u c ă
c u m p ă r a t D a n un ţig a n a n u m D ră g h ic i d ă l a D uşaif a esta ce s'a u zis m ai sus sa t şi moşie, fost-au d r e a p t ă
d r e p t 1000 a s p ri şi ia r a u m ai c u m p ă r a t doi ţi- şi b ă tr â n ă moşie d e la moşii lui P e tr im a n şi d e la
gance a n u m M a r g a şi S o ra d ă la R a d u l d in C orni- c e a ta lui. I a r d u p ă ac e ia a u v e n it însuşi P e tr im a n
şani d r e p t 900 asp ri g a ta si ia r a u m ai c u m p ă ra t şi cu c e a ta lui în n a in te a r ă p o s a tu lu i p ă r in te lu i d o m ­
u n a ţig a n c ă an um e N e a c ş a d ela S tro e din C ă p re a n i,'a niei m eale A le x a n d r u V o e v o d , d e s’a u în to c m it şi
d r e p t 1000 a s p ri şi a u v â n d u t aceşti m ai sus v â n ­ s ’a u î n f r ă ţ i t cu ră p o s a tu l j u p â n S te p a n b iv vel c l u ­
z ăto ri a le lor moşii şi ţigani lui D a n , d ă a lor bună cer, p ă rin te le celui ce s 'a u zis mai sus, d r e g ă to r iu lu i
voie şi cu ştirea t u t u r o r m egieşilor şi d e 'n a in te a dom niei m eale ju p â n P â r v u l vel clu cer, în să p r e o
dom niei meale. D r e p t aceia am d a t şi d o m n ia m ea lui ju m ă ta te d i n t r ’acest sat, însă de a^ lor b u n ă v o e d e ­
D a n ca să îi fie aceste moşii şi ţigani în tr u moşte-* n a in te a p ă rin te lu i dom niei m e a le ; ia r a ltă ju m ă ta te
n ire în veci lui şi feciorilor lui, n ep o ţilo r şi stră n e ­ d i n t r ’acest sat, el o a u c u m p ă r a t j u p â n S te p a n v el
p o ţilo r lui şi d ă nim eni n â c lin tite d u p ă zisa d o m ® clu cer dela P e tr im a n şi d e la to a t ă c e a ta lui, d r e p t
niei m eale. Şi m ă rtu rii am pus dom n ia m ea p ă jupân 20.000 de asp ri de a rg in t. Şi o a u v â n d u t P e tr im a n
Ivaşco m arele v o rn ic şi p ă ju p â n L ă u d a t marele şi cu to a tă c e a ta lui, de a lor b u n ă v o e şi cu ş tir e a
log. p ă D u m t r u sp ă t. C o s ta n d m v st. i D anciuţ® tu t u r o r m egiaşilor de pe îm p re ju r. Şi să se ştie şi
stolnicul i R a d com :s. i G o n ţa p ăh . i M ă n a t post. seam nele aceştii moşii şi sa t ce s’a u zis m ai sus p r e
şi s’a u scris a c e a s t’ c a r t ’ d ă B r ă t 1 log. în scaunul a n u m e bălţile ce să c h ia m ă B o n d re a şi B is tric io ru l
cetăţii B ucureştilor, la le a t 7091. şi B a lta P o p ei şi T o p le ţu l şi p re u s c a t h o t a r u l p r e
Şi s'a u scos p ă rum ân-e d ă T u d o r log. la le a t 7 2 2 0 H i îm p re ju r,, de jos de c ă tre M ă c e ş, d in M ă g u r a d e
Şi am scris eu N e c u la log. ot C ra io v a , afându-m&B u n d e iaste p ia tr a d r e p t peste a p ă la vale, p â n ă în
în casa m a n i sale d o am n ei Stancăi. a p a cea m are, d e cia, ia r în m ă g u ra d in sus, p r e
■ . (loc a lb ) . . la deal, p â n ă în m ă g u r a lui P e t r i ­
Publicat de N. Plopşor în A . O. V ., p. 122=123.
m an şi d e a c ia pe d e a l în sus p â n ă în B ăşicuţă, d e
ac i d in B ăşicuţă în jos p â n ă în U lm u le ţi şi d in ui-
m uleţi în jos, p â n ă în M ă g u r a ce se c h ia m ă M r a z - ac e a s tă p o r u n c ă a dom niei mele, acestui om an u m e
niţă, d e ac ia în r â n d u l m ăg urilor, p â n ă cade în D ă z - V la d u lu i cu feciorii săi câţi D u m n e z e u îi v a d a,
m ăţiu, de ci p r e a p a D ă z m ă ţu iu lu i în jos p â n ă în ca să-i fie lui ocină la M ile ş ti, p a r te a lu i to a tă de
a p a B istreţului celui m are, de ac ia la vale. peste to t h o taru l, p e n tr u c ă îi este b ă t r â n ă şi d r e a p t ă
P e n tr u c ă ac e a stă moşie ce s ’ai^, scris m ai sus, ocină de m oştenire. Şi să se ştie s e m n e le : d e la H ă -
ia a u fost h o tă r îtă în că mai d e n a in te v re a m e cu 10 m ă r a d e p â n ă în S tu b e iu l A c r u şi p â n ă în C r u c e a
b o ia r i şi ia r cu 24 de boiari, în c ă din zilele r ă p o s a ­ S lră h a e i, în josul culm ii d in mijloc şi p â n ă în R u ia
tu lu i M i r c ii V oevod. şi p e m a tc a R u i i p â n ă în T ezlu i şi pe T e z lu i în
D r e p t ac e ia am d a t d o m n ia mea ce e m ai sus jos p â n ă în g u r a C o p a n in ii şi ia r p e C o p a n in a în
zis d re g ă to riu lu i d om niei m eale, j u p â n P â r v u l vel sus iese d e la C o p a n in a peste câm p , p â n ă la r ă s c r u ­
clucer, ca s i fie lui ce e m ai sus zisă moşia şi satul cea celor d o u ă d r u m u ri şi d r e p t în f u rc itu r a Ţ a ro -
C â r n a , d e p reste to t h o t a r u l ce s â n t m ai sus zişi şi v iţei şi d e aci la R ă s ă r i t . . şi loveşte în Ţ a r o v a
d in u s c a t şi din bălţi, moşie o h a b n ic ă lui şi fecio­ de Sus, p â n ă în d ru m u l M u r g a ş u lu i şi d r u m u l p â n ă
rilor lui, n e p o ţilo r şi str ă n e p o ţilo r lui şi de c ă t r â în G r u i ţ a d e Sus, p â n ă în o b â rşia G r u iţii d e aci
nim enea să fie neclătit, p re ste zisa d om niei meale. la A p u s . . . şi p e p isc u l F r a s in u lu i p â n ă în T ez-
î n c ă şi blestem am p u s d o m n ia m ea şi am zis luieţ, T e z lu ie ţu l d e jos p â n ă în T e z lu iu l m a re şi ia r
p r e cin e v a aleage d o m n u l D u m n e z e u a fi stă p â n i- de a c i în sus p â n ă în g u r a R â u lu i L u n g şi iese
to riu Ţ ă r ii R u m ân e şti, d in inim a ro d u lu i dom niei p â n ă ce d ă în r â u şi loveşte în d ru m u l ce v i n e ; şi
m eale sa u de p e p ăcatele n o a s tre sau d i n t r ’a lte n e a ­ ia r p e d ru m p â n ă în r â u l T o p ile lo r ; de aci izv o ru l
m uri, d e v a î n t ă r i ş i o v a în n o i şi o v a cinsti ac e a s tă p â n ă în g u r ă şi în sus pe v ech iu l h o ta r, p â n ă în
c a rte a d om niei m eale, D u m n e z e u să-l cin s te a sc ă şi d ru m u l T â rg u lu i şi p e d ru m p â n ă în v a d u l T â r ­
să-l m iluiască şi să-l în tă r e a s c ă şi să-l p ă z e a sc ă în tr u gului şi p e . . . p e d r u m p â n ă în g u r a S c u p ie i şi
dom nia lu i şi în t r u veacu l ce v a să fie su fletu l l u i ; pe m a tc a d r u m u l . . . şi dosu l şi loveşte la r ă s c r u ­
[ia]ră c arele nu va în tă r i şi nici o v a înnoi, ci o v a cea d ru m u lu i în m icul . . . şi loveşte în . . . piscul
că lc a şi î n t r u u ita re o v a lăsa, a c e la să d e a r ă s p u n s U lm u lu i p â n ă în H ă m ă r a d ia , la V ă d u l e ţ u l p â n ă în
la în frico şata şi n e f ă ţa rn ic a jud ecată. S tu b e iu l A c ru . Şi i a r a c u m p ă r a t V la d u l d e la V l a ­
I n t r ’a lt c h ip să n u fie p reste zisa dom niei m eale. d u l j u m ă ta te d in tr'o funie p e n tr u doi c a i şi p e n tr u
L e a t 7091. as p rii 1150 g ata, pe a tr e ia p a r t e d in funie şi ia r a
A rh iv ele Statului, Bunuri Publice, C ondica M ănăstirii Că=
c u m p ă r a t S ta n n e p o tu l lui V l a d j u m ă ta te d in tr'o
luiul şi B ucovăţul, N r. 722, fila 345 v.«346 v. funie şi a d a t 2120 a s p ri gata. Şi i a r a c u m p ă r a t
V la d u l dela R a d u l 3 ţa r in e p e n tr u 180 a s p r i şi ia r
17. d e la S to ia n 2 ţa rin e p e n t r u 80 a s p ri şi d e la B ă d ă u l
1584 (7092?) M ai 2. o ţ a r in ă p e n t r u 60 a s p rii şi d ela A lb u l o ţa r in ă
p e n tr u 55 a s p r i d e a r g in t şi ia r a p l ă ti t V la d u l
P orunca lui M ihnea Voevod T urcitul p entru stă­
b iru l lui D r a g o m ir şi a d a t 504 a s p ri şi ia r a p lă tit
pânire de m oşie in M ileşti, dată lui V ladul şi fecio­ V la d u l p e G h ic a şi a d a t 300 a s p ri p e n t r u o g loabă.
rilo r săi. Şi a u v â n d u t aceşti cam en i m ai sus scrişi aceste
t C u mila lui D u m n ezeu , Io M i h n e a V o e v o d ocine m a i b u s zise, de a lor b u n ă v o ie şi c u ştirea
şi D o m n a to a tă Ţ a r a R u m â n e a sc ă , fiul m a re lu i ţ-i t u t u r o r m egiaşilor din sa t şi d im p r tju A ii locului.
p r e a b u n u lu i A le x a n d r u V o e v o d , d ă d o m n ia m ea D r e p t a c e e a am d a t şi d o m n ia m ea lui V ir.d u l ca
să-i fie lui ocină o h a b n ic ă , lui şi feciorilor lui şi n e ­
p o ţilo r şi stră n e p o ţilo r şi de c ă tr e nim eni să n u se
clintească, d u p ă p o r u n c a dom niei mele. I a tă şi
m a r to r i am pus d o m n ia m e a : j u p a n Ivaşco m are
vornic şi ju p a n L ă u d a t m are lo g otât şi ju p a n D u ­
m itru m are s p ă ta r şi C o s ta n d in vistier şi S ta n c iu l
stolnic şi G o n ţe a p a h a r n i c şi ju p a n M ânea postelnic.
Şi isp ra v n ic Ivaşco m are vornic. Scris în lu n a lui D O M N IA LUI P E T R U CERCEL
M a i 2 zile, în a n u l 7092 (1584?).
t Io M i h n e a V o e v o d d in m ila lui D u m n e z e u 1583, Iulie — 1585, A p rilie 6 .
dom n. 1.
(L o cu l P eceţii)
1583 (7092) Octomorie 9, B ucureşti.
Porunca lui P etru Vodă Cercel, p rin care întăreşte
m â n ă stirii Govora şi p ă rin telu i egumen M itrofan, stă-
pârnirea asupra satului S trâm ba şi balta Baciovul
cu Coltova cea M are şi Coltova cea M ică.
C u m ila lui D u m n e z e u , Io P e t r u V o e v o d şi domn
a to a t ă Ţ a r a M u n te a n o -R o m â n e a s c ă , fiul m arelui
şi p r e a frum osului P ă tr a ş c u V o ev o d , d a t-a m d o m r ia
m ea a c e a s tă p o r u n c ă a d om niei mele, sfân tei m â n ă ­
stiri ce se num eşte G o v o ra , u n d e este h ra m u l p r e a
c u r a te i s tă p â n ie i n o a s tre N ă s c ă to a r e de D u m n e z e u ,
şi p u r u r e a F e c io a r e i M a r i a , ca să-i fie satul ce se
nu m eşte S tr â m b a to a tă şi cu to t h o ta ru l, p e n tr u c ă
a u fost d a t şi a d ă o g a t ju m ă ta te d e sat, de P e tr u
F ă t u l logofătul şi de Ţ a la p ie logofătul, în c ă din zi­
lele r ă p o s a tu lu i R a d u l V o e v o d ce se n u m ea C ă lu g ă ­
rul, de a lor bunăvoie, ca să le fie v ecin ică p o m e­
nire şi de în tă r ire şi h r a m sfintei m ân ăstiri m ai sus
z‘s e - . . .
I a r cân d a u fost în zdele M ih n e i V o e v o d , ia r
fiii lui Ţ a la p ie logofătul, B a rb u şi N e g re a , ei a u fost
v â n d u t şi c e a la ltă ju m ă ta te d in tr'a c e s t m ai sus zis
sat, vecinicilor d i n t r ’acel sat, d r e p t 23.000 a s p ri şi
fă ră ştirea m ânăstirii. A p o i în v re m e ce a în ţeles
eg u m en u l şi toţi călu g ării, ei a u c h e m a t p e feciorii
lui Ţ a la p ie logofătul, ce i m ai sus a n u m e scrişi î n a ­
in te a M ih n e i V o e v o d şi a u s tă tu t f a ţă în a in te a d o m ­ m inuni N ico lae a l M ir a lic h ii, ca să-i fie moşie îrţ
niei sa le; a p o i M i h n e a V o e v o d a u ju d e c a t p re d r e p ­ S m â rd ă şte ţ, p a r te a lui F r ă ţ i l ă şi a feciorilor lui
tate şi p r e legea lui D u m n e z e u , să în to a rc ă călu g ării to a tă , ori c â t se v a a le g e ; p e n tr u c ă a u f u r a t fe­
aceşti m ai sus scrişi bani 23.000, şi în d a tă a u înto rs ciorii lui F r ă ţilă de la o m o a ră h iarele, ia r D o b r a
c ă lu g ă rii aceşti m ai sus scrişi bani, 23.000. I a r cân d i-au p rin s în c ă în zilele lui V in tilă V o e v o d şi au
a fost a c u m în zilele d om niei mei#, iarăşi n u s’au p u s p r e ţu l ei 3000 de a s p r i şi s ’a u î m p ă c a t de i-au
p u t u t o d ih n i călugării de c ă tre aceşti m ai sus scrişi i e r t aŞi
t ‘ a u fost moşia în bir, ia r r'v
vecinici şi a u v e n it d e f a ţă în a in te a dom niei mele D o b r a a u p ilă tit

şi v r e a vecinicii ca să în to a r c ă aceşti m ai sus zişi b ir u l 2600 a s p ri, p â n ă o a u scos d e la R a d u l V o e ­
bani, 23.000, să se facă p r o p r i e t a r i ; ia r d o m n ia mea vod. D u p ă aceia feciorii lui F ră ţilă , ei aşa a u p â r â t
am c ă u ta t cu toţi cinstiţii d re g ă to ri ai dom niei mele în a in te a R a d u lu i V o e v o d , cum că a u d at-o ju m ă ­
şi am d a t d o m n ia m ea sfintei m ăn ăstiri ce se n u ­ ta te , ia r R a d u l V o e v o d a u d a t feciorilor lui F r ă -
meşte G o v o r a şi p ă rin te lu i egum en M it r o f a n să le­ ţilă lege 12 boeri ca să jure. Şi a u ju r a t cum că
p e d e aceşti m ai sus zişi a s p ri 23.000, şi să fie tot a u d a t moşia ju m ă ta te . I a r î n t r ’aceia, D o b r a a lu at
sa tu l m ai sus scris, sfintei m ănăstiri, cu to t h o ta r u l 24 de b oeri să ju re şi a u j u r a t în a in te a R a d u lu i
şi cu d u m b r a v a şi cu b a l t a ce se ch iam ă Baciovul, V o e v o d cu m că i-au d a t to a tă n o ş ia . Şi a u lu at
şi cu to a te co titu rile şi C o lto v a cea M a r e şi Col- boii acelo r 12 b o eri şi a u lu at moşia lor. D u p ă
to v a cea M i c ă cu to ate gârlele, să fie m ănăstirii ce s ’au aceia, feciorii lui F r ă ţilă , ia r a u v e n it în a in te a R a ­
scris m ai sus, şi p ă rin te lu i iegum en M i tr o f a n , mai d u lu i V o ev o d , de s ’a u p â r â t, ia r R a d u l V o e v o d a u
sus scrise moşii o h ab n ice în veaci, şi de n im en ea c ă u t a t şi c a r te a m ai sus zişilor de ju r ă m â n t şi a u
să n u se c lă te a s c ă d u p ă h o tă r â r e a dom niei mele. v ă z u t cu m a u fost feciorii Iui F r ă ţil ă v in o v a ţi şi a u
M ă r t u r i i am p u s d o m n ia m e a : ju p â n M i h a il p lă tit ei c ap etele lor c u moşia lor to ată, v r â n d să-i
vel v o rn ic şi ju p â n P e tr e a vel logofăt şi D u m i tr u s p â n z u re R a d u l V o e v o d p e n tru p â r ă , ci în c ă i-au
s p ă ta r u l şi T u d o r vistierul şi P e tr e a com isul şi G h e o r - ie r ta t şi R a d u l V o e v o d . D u p ă aceia, D o b r a a v â n ­
ghe sto lnicul şi ju p â n S ta ic u vel postelnic şi eu Io- d u t a c e a s tă mai sus zisă moşie lui Ş te fa n clu cer
vaşca ot B oişoara, am scris în sc a u n u l c e tă ţii ce se d r e p t 5000 d e a sp ri, d e a ei b u n ă voie şi cu ştirea
n um eşte B ucureşti, O c to m b r ie 9, a n u l 7092. a m u lţi m egiaţi, ia r Ş te fa n clucer, el o a u d a t sfân tei
Io P e t r u V o ev o d . m ăn ăstiri C oşu na. I a r c â n d este acum , s f â n ta m ă­
A rh ivele Statului C raiova, C ondica Mănăstirii G o v o ra , fi* n ă stire a a v u t p â r ă în a in te a m ea c u n e p o ţii lui
lele 393=95. F r ă ţ i l ă şi a ş a p â r â u nepoţii lui F r ă ţ il ă , cum că au
2. c u m p ă r a t ei m oşia d e la D o b r a şi a u fost luat-o
Ş te fa n clucer în silnicie. I n t r ’aceia am c ă u t a t şi am
1583 (7092) N oem vrie 15, Craiova. ju d e c a t eu B u r te a şi cu C a z a n vornicii, pe d r e p t a t e
C artea lui M ihai v e l ban a l C raiovii dată m ă ­ şi pe lege şi am v ă z u t şi c a r t e a r ă p o s a tu lu i A le x a n ­
năstirii Coşuna de lângă Craiova, ca să -i fie moşie d r u V o e v o d , cum a u c u m p ă r a t Ş te fa n clucer.
în Sm ârdăşteţ. D e c i a u răm as n e p o ţii lui F r ă ţ il ă mincinoşi
15 N o em b rie 7092 (1583). Scris-am e u M i h a i î n a in te a mea.
vel b a n a l C ra io v e i a c e a s tă a mea c a rte , sf. şi dum - Şi am scris e u V l a d u l g ră m ă tic u l cel mic, în
nezeeştii m ă n ă s tiri ce se nu m eşte C o şu n a, de lâ n g ă sc a u n u l C raiovei...
C r a io v a , h r a m u l sfâ n tu lu i ie r a r h şi fă c ă to ru l de A rhivele Olteniei, XII, pag. 377.
3. 4.

1584 (7092) Iu lie 22. 1584 (7093) Septem vrie 5, Tărgovişie.

P orunca lui P etru Cercel, p rin care întăreşte lui Porunca lui P ătru Cercel p rin care în tă rtşte
P ătru Văcrescul, lu i Dan, lu i D ragu, lui S ta n şi lui lui R adu vel arm aş stăpânirea asupra M oşiei Cioroiu.
Cozma, stăpânirea asupra satului H lem na, m oştenire C u m ila lui D u m n e z e u , Io P ă t r u V o iv o d şi dom n
dela banul P â rv u l ş i banul B a rb u l din Craiova. a to tâ p ă m â n tu l Ţ â rii R u m ân e şti, feciorul m arelui
şi p r e a b u n u lu i P ă tra ş c o V o iv o d , n e p o tu l R a d u lu i
C u m ila lui D um nezeu, e u P ă t r u V o e v o d şi dom n Voi'-od, d a t-a m do m nia mea ac e a s tă p o r u n c ă a
a to a tă Ţ a r a R u m â n e a s c ă , fecio ru l lui P ă tra ş c o V o ­ dom nii mele cinstitului d r e p to ru lu i (sic) domnii
evod, d a t- a m d o m n ia m ea a c e a s tă p o ru n c ă a dom nii meale ju p â n R a d u vel arm aş, p e n tr u c ă i-am d a t lui
m eale lui P ă t r u V â c re sc u lu i şi lui D a n şi D r a g u l moşie în C io ro iu d e la T a t u l şi dela fii-său V in tilă,
şi S ta n şi C o z m a şi cu feciorii lor, câţi D u m n e z e u to ată p a r t e a lor o ric â tă să v a p u te a alege, în să să
le v a d ă ru i, ca să le fie lor moşie H lem n a, to t d ă ştie din to t sa tu l C io ro iu l a şase p a r te , p re care o
p re ste to a te h o ta r ă le , însă să ştie h o ta ră le : d u pre au c u m p ă r a t cinstit în d r e p tă to r u l dom nii mele, ju p ân
a p a J ă i u l u i p re v a le a P ie tro ii şi p â n ă la ca le a B restii R a d u l vel arm aş, ac e a s tă n ai sus n u m ită p a r t e de
şi p ă p isc u l P ietro ii pre d ru m u l cel b ă trâ n , p â n ă în moşie a şasea p a r t e de moşie d in C ioroiu, dela T a t u l
g u r a p â ra ilo r, din g u ra p â r a i l o r p â n ă în ca le a D i- şi dela V in tilă fii-său, în as p rii g a ta 8500 şi au
iului şi p â n ă Ia piscul rum ânilor, p e n tr u c ă ace mo­ v â n d u t satu l îm p re u n ă cu fii-său V in tilă ac e a s tă
şie ce a fost mai sus zisă, a u fost a b a n u lu i P â r v u ­ nu m ită m ai sus moşie, de a lor bu n ăv o ie şi cu Ştţre
lui şi a b a n u lu i B a rb u lu i o t C ra io v a . Şi ia r b a n u l tu tu ro r m egiaşilor d e m p r e ju ru l locului d in sus şi din
P â r v u şi b a n u B a rb u , ei a u m ilu it p r e ale lor slugi jos şi d i n ’n a in te domnii m e a le ; p e n tr u a c e a s ta am
ce s ’a u zis m ai sus, cu acele moşii p e n tr u slu jb a ce dat d o m n ia m ea c in stitu lu i şi în d re p tă to ru lu i dom nii
a u slujit cu d r e p t a t e şi cu cred in cio asă slu jb ă şi cu meale j u p a n R a d u l v el arm aş, p e n tr u c ă să i fie lui
v ă r s a r e d e sânge. Şi a u v ă z u t do m nia m ea şi b ă ­ moşie o h ab n ică, lui şi feciorilor lui, n e p o ţilo r şi s t r ă ­
tr â n e le c ă r ţi ale r ă p o s a tu lu i B a s a ra b V o d ă cum că nepoţilor şi de c ă tre n im en i n e c lă tit p re s te zisa
i-au fost m iluit. P e n tr u a c e a s ta a u d a t şi d o m n ia dom nii m eale.
mea, a c e s to r oam eni ce s ’a u zis m ai sus, a c e a s tă m o­ In să şi m ă rtu rii am p u s d o m n ia m e a : ju p ân
şie ca să fie lui moşie o h a b n ic ă , fiilor lui şi s tr ă n e ­ D a n c iu l vel vornic, ju p â n M ir o s la v vel logofăt,
p o ţilo r lui şi de c ă tre nim eni să n u să clătească jupân I a n a c h e v el vistier, ju p ân T eodosie vel s p ă t a r
d u p ă p o r u n c a dom nii m eale. I a tă şi m ă rtu rii am p u s i P a le vel comis i G h e o r g h e vel stolnic i D u m itru
d o m n ia mea, j u p â n .............................................................. vel p ă h a r n i c i S taico vel postelnic. Şi isp rav n ic
.......................i procit. D a n c iu l v e l vornic.
Iulie 22 zile, le a t 7092. Şi a m scris eu V a s ile logofătul, în o raş în T a r-
govişte. S e p te m b rie 5 zile, le a t 7093.
A rh iv e le Statului Bucureşti, C ondica M ânăstirii Căluiul şi
A rhivele Statului, Bucureşti, C ondica M ănăstirii Căluiul şi
Bucovăţul, N r. 722, fila 732.
B ucovăţul, Nr. 722, fila 451.
6.
1585 (7093) Ia nuarie 13, Tărgovişte. 1585 (7093) Ia nuarie 28, Târgovişte.
F ragm ent din cartea lui P ă tru C ercel Voevod
Porunca lui P etru Vodă Cercel, p rin care întăreşte
fiu l lui P ă tra ţc u Voevod, prin care întăreşte lui Stal
stă pânirea asupra satului P leniţa şi S iliştei P ăstaia,
nislav, lui Neagoe şi lui Târgovişteanul, stăpânire peste
lui R a d u vel comis. Preda vel paharnic şi S tro e vel
satele P ltn iţa , Păstaia, Strâm ba G em eni şi peste
săliştea Orodelul, care se hotăr ă ţte cu Glogooa, Piatra comis-
şi Intorsura Brabovti. C u m ila lui D u m n e z e u , Io P e tr u V o iv o d şi d om n
.......................a to a tă Ţ a r a R u m ân ească, fiul ma­ a to a t ă Ţ a r a R u m â n e a sc ă , fecioru m arelu i şi p r e a
relui şi p r e a bunului ră p o sa tu lu i P ătraşco Voevod, b u n u lu i P etraşco V o iv o d , n e p o tu R a d u l u i V o iv o d ,
n e p o t p re a cinstitului R a d u V oevod, d ă domnia d a t- a m d o m n ia m ea a c e a s tâ p o r u n c ă a d om niei mele,
mea a c e a s tă carte a domniei mele lui Stanislav, c in stitu lu i d re g ă to ru lu i d om niei mele R a d u lu i vel
lui N eag o e şi Iui T â rg o v işte a n u l şi cu copiii lor comis şi b o iariu lu i dom niei mele, j u p a n P r e d a vel
c â ţi D u m n e z e u le va dăru i, p e n tr u ca să le fie p ă h a r n ic i S tro e v el comis şi feciorilor lor, câţi
s a tu l P le n iţa şi P ă sta ia cu tot h o taru şi S trâ m b a D u m n e z e u le v a d ă r u i, p e n tr u c ă a m d a t lor sa ty*
c u ..............G em en i şi iarăşi să le fie săliştea O ro - P le n iţa şi cu siliştea P ă sta ia , to t cu to t h o ta r u l de
delului, c a re să h o tăreşte ca G lo g o v a şi cu P ia tra p este tot, c a re a u fost a lor b ă t r â n ă şi d r e a p t e moşii
şi p â n ă la în to rs u ra B rabovei, p e n t r u c ă ................. a de m oştenire. I a r d u p ă a c e ia a u a v u t p â r ă în n a in te a
slujit cu slu jbă d r e a p tă . Şi d u p ă ce am v ă z u t D om ­ domnii m eale cu A lb u l şi cu S u tilă şi c u C io ro v iţă
n ia m ea m ulte cărţi vech i d ela alţi dom ni b ă trâ n i şi c u O p r e a şi cu alţi să te a n i P leniceani, cu toţii.
p e n t r u ................. V o e /o d şi c a r te a R a d u lu i V o ev o d Şi a ş a p â r â i a A lb u l şi S u tilă i C io ro v iţă , O p r e a şi
cel F ru m o s, şi c artea lui V in tilă V o e v o d şi a lui to a tă c e a ta lor, în n a in te a dom nii m eale, cum că
M o is e V o e v o d şi c a r te a R a d u lu i V o e v o d cel Bun moşia P le n iţa şi cu săliştea P ă s tă ii sâ n t a le lor
şi c a r te a lui P â tra ş c u V o e v o d şi c a r t e a .......................... .î. b ă tr â n e şi d r e p t e moşii şi de m oştenire. D e c i însum i
[ M ih ]n e i V o e v o d şi în că alte m ulte c ă rţi vechi, p e n ­ d o m n ia m ea am c ă u t a t şi am ju d e c a t pe leage şi
tru aceste sate de m oştenire mai sus zise. S tricâ n - pe d r e p ta te şi cu toţi cinstiţii d re g ă to rii dom niei
du-se aceste cărţi, le-am făcut c u ................. p en tru ; m eale şi am c e r c e ta t şi am v ă z u t d o m n ia m ea şi
aceste s a t e ................ dom nia m ea şi am d a t lui Sta- * cărţile ale a lto r d o m n i mai de n a in te vrem e, c a r te a
nislav şi lui N eagoe şi T â rg o v iş te a n u lu i ca să le fie* V la d u lu i V o d ă şi c a r te a R a d u lu i V o d ă , care au
moşie de m oştenire lor şi copiilor lor şi n e p o ţilo r şi p e rit în R â m n ic , şi c a r te a R a d u lu i V o d ă , u n c h iu l
de c ă tre n i m e n i .......... dom nia m e a : ju p â n D a n c iu l I dom nii m eale şi c a r t e a lui P ă tra şc o V o d ă t a t ă l
vel vo rn ic şi ju p â n M iro s la v vel logofăt şi I a n a c h e i dom nii meale, cum că a u fost moşia P le n iţa şi cu
vistieru l şi S ta ic u l s p ă ta ru l şi G h e o rg h e stolnicul şi P ă s t a ia b ă tr â n e şi d r e p te moşii şi d e m oştenire d e la
R a d u comisul şi D u m itru p ah arn icu . b a n u l V la d u l, u n c h iu l c in stitu lu i d re g ă to riu lu i dom nii
A m scris în oraşul de scaun T â rg o v işte, lu n a 1 ' m eale, j u p a n R a d u l vel comis. _
I a n u a r ie 13 zile şi dela A d a m p â n ă acu m la a n u l 7093.1 D r e p t ac e ia am d a t A lb u lu i şi lui S u tilă şi
C u m ila lui D u m n ezeu , D om n, (ss). C io ro v iţă , O p r i i şi t u t u r o r să teanilor P le n ic e a n i
(L. P.) leage 12 bo iari, a n u m e : R a d u l ot C o la re ţi, D r ă g h ia
A rh iv ele O lteniei, IV, pagina 51. d in T â m n a , L u p u l d in R u d a r i i L u p u l d in S ulari,
M a n e a din S m â rd ă şte ţ, U r e a c h e din S ălcu ţa, E ra n a
şi D u m itru , Petco din R ă d o v a n , C â rs te a d in C ra s n a
şi d in S tân g ăcio aia O p r e a , ca să jure cum că iaste
a lor moşia P le n iţa şi P ă s ta ia de m oştenire. I a r ei
nici cum n ’a u p u tu t a d u c e leage la zi şi la soroc şi
a u ră m a s de leage de n a in te a domniei m eale. P e n tr u
ac e a s ta a m d a t d o m n ia m ea, cinstitulu i d reg ăto riu lu i
dom niei m ele ju p a n R a d u l u i vel coiîiis şi fraţilor
lui ju p a n P r e d a vel p a h a r n i c şi S tro e vel comis,,
p e n tr u c ă am d a t lor moşie d e m oştenire şi oham nică D O M N IA LUI MIHNEA T U R C IT U L
lor şi feciorilor lor, n e p o ţilo r lor şi s tră n e p o ţilo r lor
şi d e n im en ea n e c lă tit p e s te zisa' d om nii meale. 1585 A p rilie — 1591 F e b r u a rie .
C ă ia tă şi m ă rtu rii am pus dom nia m e a : ju p a n
D u m itr u vel b an C ra io v s c h i, D anciul vel vornic, 1.
M ir o s la v vel logolăt, E n a c h e vel vistier, S ta ic u l vel
s p ă ta r, G h e r g h e vel stolnic, R a d u l vel clu cer i 1585 (7093), A p rilie 19.
R a d u l v el comis, D u m i tr u vel p a h a r n ic , U d rişte C artea lui R adu vel arm aş, Preda vtori spătar şi
vel postelnic. Is p ra v n ic M ir o s l a v vel logofăt.
Stroe vtori postelnic, p rin care dcruiesc m ănăstirii de­
S cris-am eu S ta n D ia c o n u l, în sc a u n u l T â r-
govişte. la Ceturoaie, satul P uleanii.
G h e n a r i e 28 zile, le a t 7093. S criu eu R a d u v el a rm a ş i ju p â n P r e d a v to ri
A rhivele Stalului, Bucureşti, B unuri Publice, N r. 722, Con­ s p ă ta r i j u p â n S tro e v tori postelnic, a c e a s tă a n o a s­
dica M ănăstirilor Căluiul şi B ucovăţul, filele 568.570. t r ă c a rte sGntei m ân ă s tiri dela C e tu ro a ie , p e n tr u c ă
să fie s a tu l P u le a n i p ă r ţile n o astre cu m o a ră d in
R ă u le n i (?) şi râul, p e n tr u c ă iaste a n o a s tră b ă t r â n ă
şi d r e a p t ă moşie şi m oştenire. Şi ia r să fie sa tu l C h in -
tişti, p a r t e a lui C ă lin cu m oara, p e n t r u c ă a u ră m a s
şi a u fost d a t C ă lin d o u ă sprezec e mii asp ri lui
R a d u v el a rm a ş şi n e a v â n d C ă lin ca să p lă te a sc ă ,
a u d a t p a r te a lui cu m o a ra şi noi am d ă r u i t şi am
m iluit p e sfân ta m ânăstire.
D e c i c â n d v a p lă ti aceşti 12.000 a s p r i şi aşa
a m d a t la sfân ta m â n ă s tire de b u n ă v o ia n oastră.
I a r cine om v a sp a rg e ac e a s tă p o m a n ă şi v a face
n o u ă hiclenie, lăsăm blestem ca să fie s u p t b lestem ă
în veci. A m in.
(L o c u l peceţii). A p rilie 19 zile, le a t 7093.
A rhivele Statului, B ucureşti, Bunuri Publice, N r. 722, C o n ­
dica M ânăstirei Căluiul şi B ucovăţul,-fila 503.
2. g’a u z i s m ai sus ş i a tu n c e a î n t r ’ac e ia vrem e şi
ju p an M a r e e a po stelnic şi frate-să u cel m ai mic.
1586 (7094) Iu lie 18. D r e p t a c e i a ră p o s a tu l P ă t r u V oivod, d o m n ia sa au
în treb at pe aceşti boiari ce sc riu mai sus cum să
Porunca lui M ihnea Voevod Turcitul, p rin care
p l ă t e a s c ă sa tu l lo r a c e s t m ai s u s zis tu r c u lu i Solac,
întăreşte lui Pârvul vel clucer, satul B ucovăţul cu
iar ju p a n M a r e e a postelnic şi frate-să u R a d u l pos­
toate hotarele.
t e l n i c , ia r ei nici cum n ’a u v r u t să dea, să p lă te a s c ă
C u m ila lui D u m n e z e u , Io M i h n e a V o e v o d şi s a t u l lor, ce s’a u zis m ai sus B uco văţul, ci s ’a u lă-
D o m n a to a t ă Ţ a r a R u m â n e a sc ă , feciorul bunului p ă d a t de el d in a in te a lui P ă t r u V o iv o d şi le-au zis
şi p r e a m ilostivului, r ă p o s a tu lu i A l e x a n d r u V o e v c d , să s ă p lă te a s c ă ei de ac e l tu rc Solac ce s ’a u zis
d a t- a m d o m n ia m ea a c e a s tă p o r u n c ă a dom niei m a i sus, şi să le fie lor s a t şi moşie în v e c i; iar
meale cin stitului d reg ăto riu lu i dom niei m eale, ju ­ s a t u l B u c o v ă ţu d i n t r ’aceia vrem e, el n 'a u a v u t b a n i
p a n P â r v u l vel clu cer şi feciorilor lui, câţi D u m ­ c a s ă să p lă te a s c ă de a c e a s ta mai sus zisă n ă p a s te ,
nezeu îi v a da, ca să-i fie lui sa tu l B uc o v ăţu l peste şi a u lu a t 30.000 de a s p r i cu d o b â n d ă d e la un
a p a J i u l u i , to t cu to a te h o ta r e le ceale b ă tr â n e de o v reaiu de s'a u p lă tit d e acel tu r c Solac. I a r d u p ă
peste to t h o ta ru l, v eri c â tă se v a alege şi p ă a p a aceasta n ’a u fost m u ltă z ă b a v ă , ci a u lu a t dom nul
J i u l u i la deal, p â n ă în h o ta r din g u r a L e a m n ii şi D u m n e z e u d o m n ia dela P ă t r u V oivod. Şi d u p ă
p e m a tc ă p â n ă u n d e stă îm p re u n ă cu h o ta r u l B reastei a c e a s ta a u d ă r u i t şi a u m iluit dom nul D u m n e z e u
şi la v a le p ă h o ta r a l Iam n icu lu i şi p r e câm p p â n ă şi c in stitu l î m p ă r a t p r e p ă r in te le dom niei m eale, Io
în h o ta r u l C o r n ă ţe lu lu i cel b ă tr â n şi p en p ă d u r e A lix a n d r u V o iv o d , cu do m nia în Ţ a r a R u m â n e a s c ă .
p â n ă în h o ta r u l V â r v o ru lu i. P e n t r u c a acest mai Iar acest sat ce s'a u zis m ai sus, a n u m e B ucovăţu l,
sus zis s a t B u cov ăţul a u fost d r e a p t ă şi b ă trâ n ă i a r ei nici cum n ’a u p u t u t să p lă te a s c ă acei 30.000
moşie a ju p â n u lu i M a r e e i Postelnicul şi a ju p ân easii de a s p ri ce i-au fost l u a t d e la acel o v re a iu m a i sus
lui M a r ă i i , n e p o a ta ju p â n e s ii V elic ă i ot Ş ito aia, din zis, p e n tr u c ă a u fost în tre ei oam eni s ă ra c i şi n e ­
p a r t e a R a d u lu i postelnic şi f ra te -s ă u j u p â n R a d u volnici, ci au c ă z u t şi / a u ru g a t şi a u p lâ n s î n a ­
postelnic, feciorul lui M a t e i al M a r g ă i , n e p o tu l P â r ­ intea cin stitului d re g ă to riu lu i p ă rin te lu i dom niei
v u lu i b a n u l ot C raio v a, g in erile c in stitu lu i d r e g ă ­ m eale Io A lix a n d r u V o iv o d , ju p â n S te p a n biv vel
to riu lu i p ă r in te lu i d om niei m eale, ju p â n S te p a n biv c l u c e r , ca să-i p lă te a s c ă d e c ă tr e acel o v re a iu ce
vel clucer, c u m n a t c in stitu lu i d re g ă to riu lu i d om niei s’a u z i s m ai s u s , d e aceşti 30.000 d e a s p r i şi s a t u l
m eale j u p â n P â r v u l v el clucer. A p o i c â n d a u fost să fie moşie în veaci.
în zilele r ă p o s a tu lu i P ă t r u V o d ă cel T â n ă r , feciorul I n t r ’aceia cinstitul d re g ă to riu l p ă r in te lu i dom niei
M i r c e i V o e v o d , ia r a c e s t sa t ce am zis m ai sus, el meale, ju p â n S te p a n biv vel clucer, el n ’a u c u te z a t
a u fost d a t î n t r ’o n ă p a s te a u n u i tu rc Solac, şi aşa a ş a să-i p lă te a s c ă , ci i a r a u î n tr e b a t pe M a r e e a
p â r â i a acel m ai sus zis S o la c în a in te a r ă p o s a tu lu i postelnic şi p e fra te -să u R a d u postelnic, cum v o r
P ă t r u V o iv o d , feciorul M i r c i i V o e v o d , cum că i-au zice acei boieri, vo r să p lă te a s c ă ei sa tu l lor a u n u .
fost f u ra t o tr a is tă cu 30.000 de a s p ri tu rceşti. I a r aceşti boiari ce s ’a u zis m ai sus, M a r e e a postel­
I n t r ’a c eia ră p o s a tu l P ă t r u V oivod , d o m n ia lui nic şi fra te -să u R a d u postelnic, ei ia r s'a u l e p ă d a t
a u c ă u la t cu toţi cinstiţii d re g ă to rii d o m n ii lui şi ; de acest mai sus zis sat, ci l-au ie r ta t d e n a in te a r ă ­
a u c ila t cum că acest sa t m ai sus zis B u c o v ă ţu l ' p o sa tu lu i p ă rin te lu i dom niei m eale lo A l ix a n d r u
a u fo&t v in o v a ţi de fu rtişag u acestui tu r c Solac, ce V o iv o d în d iv a n , să să p lă te a s c ă acest sat, ce s a u
c ă la b ot B â rza i T u d o r ot Işaln iţa i S ta m a o t G o -
zis m ai sus. I n t r ’aceia cinstitul d re g ă to riu lu i p ă r in ­ s ta v ă ţ i H a m z a o t C r e ţe ş ti i R ă d ă c in ă ot B răn eşti
telui dom niei m eale j u p a n S te p a n biv vel clu cer, el i P r e d a o t D rag om ireşti i Buzoianul ot L e a m n a i
a u d a t şi a u p lă tit ac e a s tă d a to rie şi n ă p a s te ce S ta n logofăt ot N eg o eşti i C ă z a n vornic §] a u ales
s'au zis m ai sus, aceşti 30.000 d s a s p ri în mâna p a r te a lui N e a g o e B a s a r a b â V o e v o d , to a tă să . fie
acelui o v re a iu ce s ’a u zis m ai sus^. d e n a in te a r ă p o ­ dom nească, ia r p a r t e a P â r v u lu i b an u l, să fie a ju-
satu lu i p ă r in te lu i dom niei meale' A lix a n d r u V oivod pân easei M ă rg ă i, i a r p a r te a R a d u lu i postelnic, să
şi d e n a in te a cinstiţilor d r e g ă to rilo r p ă rin te lu i domniei fie a ju p â n u lu i N ic ă i vel arm aş. Şi d u p ă ac e ia încă
meale, în d iv an . Şi to t a u ţin u t cinstitul d regăto riu l şi am î n tr e b a t d o m n ia m ea p e aceşti 12 boiari, ce
p ă r in te lu i dom niei m eale A lix a n d r u V o iv o d , jupan sâ n t m ai sus zişi, de acest m ai sus zis s a t B ucovăţul,
S te p a n biv vel clucer, p â n ă s'a u p ristă v it el, Durn-j cu m ştiţi voi b oiari cu sufletele v o astre, de r â n d u l
n e z e u să i iarte sufletul u n d e v a li! D u p ă aceia acestui sat ce s’a u zis m ai sus. I a r acei 12 b o ia ri
lecio ru l lui cinstitul d re g ă to riu l dom niei m eale jupai ce s ’a u zis m ai sus, ei aşa a u zis cu sufletele lor şi
P â r v u l vel clucer, p â n ă a c u m în zilele d om niei meal« a u m ă rtu ris it n a in te a d om niei m eale şi n a in te a cin­
D u p ă a c e ia a u v e n it în a in te a dom niei m eale cins stiţilor d re g ă to rilo r dom niei meale, p e n tr u acest sat
titu l d re g ă to riu l domniei m eale, ju p a n N ica v el armaş B u c o v ă ţu l ce s'a u zis m ai sus, el le-au fost ră s c u m ­
şi ju p â n e a s a lui M a r i a , îm p re u n ă cu soru-sa jupi p ă r a t d e cinstitul d r e g ă to riu l p ă r in te lu i dom niei
n e a s a M a r g a . Şi aşa p â ra ia cinstitul d regătoriul meale A le x a n d r u V o d ă , j u p â n S te p a n biv v e l c l u ­
dom niei m eale ju p â n N ica vel arm aş, ce s ’a u zis cer, de aceia n ă p a s te , ce s 'a u zis m ai sus, d e 30 de
m ai sus şi ju p â n e a s a lui M a r i a cum că n u ţine num; a s p ri g a ta . Şi aşa am lăsat de a c u m în a in te să n u
p a r te a ju p â n u lu i P â rv u lu i ban u l al C raio v ei, ju p â ­ m ai a i b ă am estec n im en ea din n e a m u l ju p â n e a s e i
neasa M a r g a , ci ţine şi p a r t e a R a d u lu i postelnic M ă r i e i şi a ju p ân easei M a r g ă i.
d e la P inoasa, ia r ju p â n e a s a M a rg a , ia ia r p â r â ia pe D r e p t a c e ia iarăşi, p r e carele va aleag e D o m n u l
ju p â n e a s a M a r i a cum că ţin e ia şi mai mult. D u m n e z e u , d u p ă r ă p o s a r e a dom niei m eale, a fi D o m n
I n t r ’aceia dom n ia mea am a d u n a t satele al Păr- Ţ ă r ii R u m â n e ş ti d in fiii dom niei m eale, sau d in a lt
v u lu i b an u l şi al R a d u lu i postelnic şi al Neagc neam , a c e la să a ib ă a în n o i şi a în tă ri a c e a s tă c a r te a
B a s a ra b V o e v o d de faţă toate, ia r acest sa t ce s ’ai d o m n iei m eale, a c e la D o m n să-i fie sufletul lui cinstit
zis m ai sus B ucovăţul cum că a u fos scris la C ra- cu d r e p ţii în v ia ţa veacin ică, ia r care v a sp a rg e această
ioveşti, în că n u num ai aceaste sate, ci m u lte sat« c a r te a dom niei m eale şi a celor 12 boiari, acela să
c a r e s'au v â n d u t, ia r n u a u miluit. A p o i dom nit fie p ro c le t d e 318 p ă r in ţ i cei din N ik e ia şi să a ib ă
m ea n ’am crezut, ci am d a t dom nia m ea c in stitu lu i d re ­ p a r t e cXi ceiace strig a a s u p r a D o m n u lu i n o stru şi
g ăto riu lu i dom nii m eale ju p a n N icăi vel a rm a ş şi M â n t u it o r u l Iisus H ris to s : ia-L , ia-L , ră stig n e ş te -L
jupânesei lui M ă rie i, însă îm p re u n ă cu ju p ân easa p r e E l ! Sângele L u i a s u p r a lor şi a s u p r a fiilor lor.
M a r g a , ca să-şi aleag ă aceste m ai sus zise, sate care A u fost şi v a fi în veac. A m in.
iaste p a r t e a lui N e a g o s B a s a r a b â V o e v o d şi p a r te a D r e p t a c eia am d a t d o m n ia m ea d re g ă to riu lu i
P â r v u lu i b a n u l C raio v ei şi p a r t e a R a d u lu i postelnic d o m n ie i m eale, ju p â n P â r v u l vel c lu c e r şi feciorilor
<iin P inoasa. lui şi n e p o ţilo r şi str ă n e p o ţilo r lor, moşie o h a b n ic ă
T rim is-am d o m n ia mea şi c a r te la aceşti 12 b o ­ şi de n im en ea să n u să clătească p este zisa d om nii
ia ri ce s â n t m ai sus zişi a n u m e : Iv an biv v e l logo­ m eale. _ .
fă t o t R u d a i D a tc o c lu c e ru l i P â r v u l p o ste ln ic ot I a t ă şi m ă r tu rii am p u s dom nia m e a : j u p â n la -
B ârseşti i D u m itru slujitorul ot P la ta i S t a n p â r ­
n a c h e v el b a n al C ra io v e i şi ju p â n M i t r e a vel v o r­ D a n c iu l vo rn ic d e n B rânco veani, postelnic D u m itr u
nic i j u p â n C h is a r vel logofăt i P ă tr u s p ă t a r i Pa- d in V â lc ă n e ş ti şi B ă rb u ia d e n V ă le a n i.
ra sc h iv a vel vistier i R a d u l comis i V in tilă stol­ L e a t 7094.
nic i R a d u l p a h a r n ic i N ico la p o r ta r i ju p ân G h e o r ­ ( L . P . ) ( L . P . ) ( L . P .) ( L . P .) ( L . P .) ( L . P .)
ghe vel p ostelnic şi isp ra v n ic C h is a r v el logofăt.
A rh iv e le Statului, B unuri Publice, M ănăstirea H o rezu, Con»
Iulie 18 zile, le a t 7094. dica N r. 449, filele 373.374.
A rh iv e le Statului Bucureşti, B unuri Publice, C ondica Mânâs.
tirii Căluiul şi Bucovăţul, No. 722, filele 815» 19. 4.
1586 (7095), D ecem vrie 25.
3.
Porunca lui M ihnea Voevod T urcitul, p rin care
1585-1586 (7094).
întăreşte lui P ârvul vel clucer, toată partea F lorei vă­
Cartea Iui jupăn R adu, fo st mare spătar şi a fra­ taful, din m oşia M ărăcini.
ţilor să i din Oteteliş, p rin care fac danie mănăstirii
C u m ila lui D u m n e z e u , Io M i h n e a V o e v o d şi
S fâ n tu l Pauel, dela Stagora din m untele A tonului, si­
d o m n u a to a t ă Ţ a r a R u m â n e a sc ă , feciorul m a re lu i şi
liştea M işina. p r e a b u n u lu i Io A le xand ru V o e v o d , d a t- a m d o m n ia
V ă imia O t ţ a i S n a i stgo D h a , amin. Scris-am noi m ea a c e a s tă p o r u n c ă a d o m nii mele c in stitu lu i b o ­
boiarii d in C e p tu r o a ia , noi robii lui D u m n ezeu lu i ieriului d om nii mele, j u p â n P â r v u l vel clu cer şi cu
Is[us] H[risto]s, ju p â n R a d u l ce am fost m a re spă­ feciorii lui câţi D u m n e z e u îi v a d ă ru i, c a să-i fie
t a r şi cu fraţii miei, R a d u l postelnic şi ia r ă R a d u l moşie în M ă r ă c in i, p a r t e a F lo re i v ă ta fu l, ţo a ţ ă ori
postelnic d in O te te liş şi D ragom ir s p ă ta r şi P re d a c â tă să v a alege d in c â m p u , d in p ă d u r e şi d in a p ă
s p ă t a r şi S tro e postelnic, a c e a s ta a n o astră sc rip tu ră , şi cu viile, p e n tr u c ă a c e a m ai sus zisă moşie, o a u
aceştii sfinte m ânăstiri d e la S tag o ra, din m untele fost agonisit ta tă l cinstitului b o ieriu lui d o m n u mele
A to n u lu i, ce să ch iam ă sfeti P avel, la h r a m u l m are­ ju p â n P â r v u l v el clucer, ce a u fost m iluit pe F lo re a
lui M u c e n ic G h e o rg h e , să să ştie cum am m iluit noi v ă ta f u l cu a c e a s tă moşie. D u p ă ac e ia F lo re i v ă t a ­
ac e a stă sfân tă m ân ăstire cu o silişte a n u m e M iş in a fului i s’a u î n tâ m p la t m o a rte şi n u a u ră m a s fecior
ce să h o tă ră ş te cu J d e g l a şi din jos cu D esa, de am d i n el, ci a u ră m a s n u m a i m u ie re a lui a n u m e M u ş a .
m iluit de b u n ă v o ia n o a s tră toţi fraţii, cum să-şi facă A p o i a u în c h in a t ac e a s tă moşie P â r v u l u i vel
aici m etoh să fie p ă r in ţilo r de h r a n ă şi de răpaos, 1 clucer, d e a ei b u n ă voie. D u p ă a c e ia cinstitul d re -
ia r ă noao de p o m a n ă şi p ă r in ţilo r noştri p o m an ă g ă to riu l dom nii mele ju p â n P â r v u l v el clucer, el o
de veac. a u d ă r u i t cu 2500 a s p ri g a ta şi o a u îm b ră c a t cu
Şi am scris noi şi p r e p ă r in ţii noştri la pom ea- h a in e b u n e . Şi i a r să fie cin stitu lui b o ieriu lu i dom ­
nic, să ne fie p o m a n ă , i a r ă d u p ă m o a rte a noastră, nii mele ju p â n P â r v u lu i vel clucer, moşia în S te ja r
c ari să v o r a fla din r u d a n o a s tră şi d in n eam ul nos­ p ia r te a F lo re i v ă ta f u l to ată, o ricât să v ă a le a g e de
tru , s ă n 'a ib ă a sp a rg e ac e a s tă a n o a s tră p o m an ă. p r e tu tin d e n e a şi cu viile, p e n tr u c ă a c e a s tă m ai sus
I a r ă c arele v a în d r ă z n i a sp a rg e a n o a stră p o m an ă, zisă moşie o a u c u m p ă r a t F lo r e a v ă ta fu l d e la M a r ­
ac ela să fie pro clet şi a n a th e m a de 318 p ă r in ţi dela eea d in S tejar. A p o i F lo r e a v ă ta fu l m u r in d şi ne-
N ic h e ia şi să-l judece c u I u d a şi cu A ria. r ă m â in d fecior d e dân su l, n u m a i ce a u r ă m a s m u ie­
Şi m ă rtu rii am p u s : b a n C a lo tă d en G ră d işte , r e a lui a n u m e M uşa. I n t r ’a c eia M u ş a , ia a u v enit
în a in te a d om nii mele de a u a d a o s şi a u în f ră ţit pre
şi p r e b u n u lu i A li x a n d r u V o iivod, d a t- a m d o m n ia
cin stitul b o ieriul domniei mele ju p â n P â rv u l v el clu­
m ea ac e a s tă p o r u n c ă a dom nii m eale cinstitului
cer, p re ju m ă ta te de moşie d e peste to t; ia r cin stitu l
d re g ă to ru lu i dom nii m eale ju p â n P â r v u lu i m arelea
bo ieriul dom nii mele, ju p â n P â r v u l vel clucer, el o
clu c e r şi feciorilor lui, câţi D u m n e z e u îi v a d ăru i, ca
a u d ă r u i t cu u n conteş de g r a n ă v re d n ic de 1000
să fie lui moşie C ioroiul, t o a t ă v eri c â t ă sâ v a a le ­
de asp ri g a ta şi cu un ta m b a r de grarfă, p re ţu l 1300
age d in cîm p şi d in a p ă şi din p ă d u r e şi de p reste tot
d e a^pri gata. Şi ăş a a u în fră ţit şi a u v â n d u t M u ş a ,
h o ta r u l, p e n tr u c ă am c u m p ă r a t o ju p â n P â r v u l m a­
m u ie re a F lo rii v ătafu lu i, m ai sus zisa moşie cu a
rele clu cer ac e a s ta ce s ’a u zis m ai sus moşie, d e la D r â -
ei b u n ă v o ie şi c u ştirea t u tu r o r m egiaşilor d in sus
g a n d r e p t 600 d e as p rii g a ta . Şi ia r a u c u m p ă r a t cin­
şi d in jos şi din n a in te a dom nii mele.
s titu l d re g ă to riu l d o m n ii m eale ju p â n P â r v u l m arele
P e n tr u ac e a sta am d a t şi d o m n ia m ea cin s titu ­
c lu c e r moşie în C ioroiu, p a r te a lui D u m i t r u to a tă
lui d re g ă to riu lu i dom niei mele, j u p â n P â r v u lu i vel
d r e p t 700 d ă as p rii gata. Şi ia r a u c u m p ă r a t cin ­
clucer, ca să-i fie mai sus zisa moşie de m oştenire
şi o liab n ică şi feciorilor lui, n e p o ţilo r şi s t r ă n e p o ­ stitu l d r e g ă to r a l dom nii m eale j u p â n P â r v u l m a ­
rele clu cer moşie în C ioroiu, p a r te S to icăi to a tă
ţilor lui şi de nim enea să n u se clătească, d u p ă p o ­
d r e p t 600 d ă a s p rii g a ta . Şi ia r a u c u m p ă r a t cinsti­
r u n c a d om n ii mele.
I a t ă şi m ă rtu rii am pus d o m n ia mea : p re ju p â n tu l d re g ă to riu l dom nii m eale ju p â n P â r v u l moşie
în C ioroiu, p a r t e lui D u m i t r u to a tă d r e p t 600 d ă
M i t r e a vel d v o rn ic şi j u p â n Ş te fa n vel logofăt şi
as p rii gata. Şi ia r a u c u m p ă r a tă cin stitu l d re g ă to ru l
j u p â n P ă t r u vel s p ă t a r şi j u p â n ................. vel viş-
d om nii m eale ju p â n P â r v u l m arele c lu c e r p a rte a
tie r şi ju p â n R a d u l vel comis şi ju p â n V in tilă vel
S to icăi to ată, dreptf 600 de as p rii g a ta . Şi ia r au
stolnic şi ju p â n V l a d u l v el p a h a r n i c şi ju p â n G h e r -
c u m p ă r a t d re g ă to riu l cin stitul dom nii m eale ju p â n
;he vel p ostelnic şi isp ra v n ic j u p â n Ş te fa n vel
f ogofăt. *
P â r v u l m arele c lu c e r p a r te R a d u l u i to a tă , d r e p t 600
d ă a s p r ii gata. Şi ia r a u c u m p ă r a t ju p â n P â rv u l
Şi am s c r's e u S ta n c iu l g răm ăticu l, în lu n a lui
m arele c lu c e r p a r t e R a ţii to ată, d r e p t 500 de a s p r i i ;
D ecem v rie 25 zile şi d e la A d a m p â n ă acum c u r g e ­
şi ia r a u c u m p ă r a t ju p â n P â r v u l m arele clu cer p a r te
r e a anilor, v ă le a t 7095.
lui L a z ă r to ată, d r e p t 500 d ă a s p r ii; şi ia r a u c u m ­
Io M i h n e a V o e v o d . (p e c e te a dom nească). p ă r a t j u p â n P â r v u l m arele clu cer p a r te lui D r a g o ­
A rhivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, C ondica Nr. m ir to ată, d r e p t 600 d ă asprii g a t a ; şi ia r au c u m ­
443, filele 169=170. p ă r a t ju p â n P â r v u l c lu c e r p a r te S to ic ă i d r e p t 600
d ă a s p rii g a t a ; şi ia r a t u c u m p ă r a t ju p â n P â r v u l
5. m arele clu cer p a r te M â r z i i to ată, d r e p t 600 d ă asprii
1587 (7095), A p rilie 9, B ucureşti. g a ta . Şi ia r a u c u m p ă r a t j u p â n P â r v u l m arele clucer
p a r t e S ta n c u lu i to a tă , d r e p t 700 d ă as p rii g a t a ; şi
Porunca lui M ihnea Vodă Turcitul, prin care ia r a u c u m p ă r a t j u p â n P a rv u l m arele c lu c e r p a r te
întăreşte lui jupân P ârvul m arele clucer, dreptul de lui C r ă c iu n to ată, d r e p t 600 dă as p rii g a t a ; şi ia r
stăpânire peste satul Cioroiul, cum părat dela m ai m ulţi a u m ai c u m p ă r a t ju p â n P â r v u l m arele c lu c e r p a r te a
oameni, V la g h ii to ată, d r e p t 500 d ă a s p rii g a ta . Şi i a r a u
C u m ila lui D u m n e z e u , E u M i h n e a V o ie v o d şi c u m p ă r a t ju p â n P â r v u l m arele c lu c e r p a r te lui
dom n a to a tă Ţ a r a R u m â n e a sc ă , feciorul m a re lu i N e a g o e to a tă , d r e p t 500 d ă aspriii g a t a ; şi ia r au
c u m p ă r a t ju p â n P â r v u l m arele clucer p a r te lui V oico
to a tă , d r e p t 500 d ă asprii g a ta . Şi în că a u şi p lă tit c e s'au zis m ai sus. D u p ă ac e ia S ta n c iu l c u 5 inşi,
cin stitul d r e g ă to ru l dom nii m eale ju p â n P â r v u l m a­ e i singuri au v e n it la sluga dom niei mele A rm ag
rele c lu c e r p re aceşti oam eni ce s'a u zis m ai sus, de b a n u l d e le-au v â n d u t ei d e a lor b u n ă voie, d r e p t
to ate d ă jd iile dom nii m eale î n t r ’u n anâ. 12.000 asp rii. Şi ia r a u c u m p ă r a t sluga d o m niei mele
Şi a u v â n d u t aceşti ce s ’a u zis jaiai sus oam eni y \rm a g b a n u l moşie la L u m a ş, d e la feciorii U n tu rii
de a sa b u n ă voe şi cu ştire t u t u r o r m egiaşilor din ju m ă ta te de funie, d r e p t 2000 as p rii g a ta , în să p a r ­
sus şi d in jos şi d in n a in te a dom nii m£ale. D r e p t te a ce o a u fost c u m p ă r a t feciorii lui U n t u r ă d ela
a c eia a m d a t şi d o m n ia m ea cinstitului d reg ă to ru lu i S ta n a . Şi ia r a u c u m p ă r a t A rm a g b a n u l moşie d ela
dom nii m eale ju p â n u lu i P â r v u lu i m arelu i clu cer ca L u m a ş, d e la feciorii lui U n t u r ă p ă rţile lor toate,
să fie a c e a s tă ce s ’a u zis m a i sus moşie şi o h a b n ic ă d r e p t 200 de asp rii, în să o fu n ie d e moşie. Şi iar
feciorilor, n epoţilo r, str ă n e p o ţilo r şi de nim eni să fie s ă fie slugii d om nii m ele lui A rm a g ban u l L um aşul
n e c lă tit p reste zisa dom nii mele. tot, c u to a te h o ta re le , p e n t r u că l-au c u m p ă r a t d ela
C ă ia tă şi m ă rtu rii am p u s d o m n ia m ea: ju p a n acei m ai sus zişi o am eni d r e p t 14.000 a sp ri, însă
Iane m arele b a n â al C r a io v e i şi ju p a n C h i r c a m a ­ h o t a r ă s ă se ştie d e la C oşovenii d e Sus, d e la V i e ­
rele logofăt şi ju p â n P ă t r u m arele s p ă t a r şi ju p â n z u r i d r e p t în c ă la L a c u l L im p e d e în jos şi în jos
M ir o s la v m arele vistier, R a d u comis i V in tilă vel p â n ă la F â n t â n a B abei, p â n ă la c a p u l la c u lu i N e d e i
stolnic i V l a d u l m arele p ă h a r n i c şi ju p â n S to ica d e n jos şi în jos, p â n ă la L a c u l cu P lo p i şi deacolo
vel post. p â n ă în lacu l L u m a şu lu i şi ca le în că la L a c u l S ărat,
Şi am scris eu S tan ciul, în sc au n u l B ucureştilor. de c ă tr e G h in d e n i, pe c a le a R u g u lu i în d r e p t , p ân ă
A p r ilie 9 zile, leat 1095. la c a p u l P p ia n ii d in jos şi d e acolo d r e p t p â n ă la
c a p u l d e sus şi d r e p t p â n ă . l a p a d in a V u ltu r u lu i
A rhivele Statului Bucureşti, C ondica M ânăstirii Căluiul şi
B ucovăţul, N r. 722, filele 758=60. şi d e acolo p â n ă la U rzici şi d e c ă tre C iu lin ic i pe
u n d e a u h o t ă r â t 12 boeri şi d e c ă tre B iroslaveni, la
6. piscul L u m a şu lu i la f â n tâ n ă şi de acolo p r e s te pisc
d r e p t p â n ă la m ăg u ră, d r e p t p â n ă la p i a tr ă , u n d e
1587 (7096), N oem vrie 7, B ucureşti. a fost bu ciu m u l şi p â n ă la c o p a c iu l g e m ă n ă r a t, de
Porunca lui M ihnea V odă Turcitul prin care în ­ acolea d r e p t p â n ă la r ă s p â n t ii şi p â n ă la m ăg u ră,
tăreşte stăpânirea lui A rm a g banul, asupra m oşiei Lu- în d r e p t p â n ă la V â r t o p şi ia r se îm p r e u n ă la
maşu. V ezunii.
P e n tr u ac e ia a u d a t şi d o m n ia m ea slugii d o m ­
C u m d a lui D u m n ezeu , Io M i h n e a V o e v o d şi niei mele A rm a g b a n u l, ca să-i fie lui sa tu l L u m aşul
dom n a to a tă Ţ a r a R u m â n e a sc ă , feciorul m arelui tot cu to t h o ta r u l, s tă tă t o r şi o h a b n ic lui şi feciorilor
şi p r e a b u n u lu i A le x a n d r u V o e v o d , d a t am d o m n ia lu', n e p o ţilo r şi s tră n e p o ţilo r lui, şi d e n im en ea să
m ea a c e a s tă p o ru n c ă a do m nie mele slugii dom niei nu se clin tească d u p ă zisa dom niei mele.
mele lui A r m a g banul, ca să fie lui moşia d ela L um aş, I a tă d a r şi m ă rtu rii am p u s d m n ia m ea pe cin ­
p a r t e a B a rb u lu i şi a lui H ă m ă r a d şi a lui G r o p e a i stitul b o e ru l d om niei mele ju p a n C e s a r v e l d vo rnic
şi a B llu ţe i, însă 2 funii şi ju m ă ta te . Şi ori să fie i j u p a n D u m i t r u vel logo făt i P ă t r u s p ă t a r u i
slugii d om niei mele lui A r m a g b a n u l şi p a r t e a lui M ir o s la v vistieru l i R a d u l C om isul i V in tilă stol­
H ă m ă r a d feciorul Stan ei, d o ă p e n tr u că aceste mai nicul i V la d u l p a h a r n ic u l i Ia n e vel p ostelnic şi
sus zise moşii a u fost de b a ş tin ă ale acesto r oam eni
isp r a v n ic C e s a r d vornicul. Şi am scris eu H a m z a îQ s ’a u scris m ai sus ju p â n e a s a S la v n a şi fii-sa S t a n c a
oraşu l B ucureştilor, în lu n a lui N o em b rie 7, le a t 7096. şi feciorii S ta n c ă i, a n u m e B a rb u l şi H a m z a . . . . .
(loc a l b ) ................. care s ’a u scris m ai sus ră p o s a tu l
Io M i h n e a V o e v o d . (L . P.)
a r h ir e u m itropolit v lă d ic a c h ir E v th im ie şi cin sti­
C o n d ica M ănăstirii Sadova. m tu l şi p r e a sfinţitul p ă rin te le ep iscop ul M i h a il al
R â m n i c u l u i ................... ' I a r ă c â n d a " d a *
7. nul D u m n e z e u d o m nii m eale d e ana eşit din ţ a r a
1588 (7096), Iu n ie 5, Bucureştii dom nii m eale şi a m m ers d o m n ia m ea c ă tre c in stita
P o a r t ă . ' D e c i cin stitul d re g ă to riu l d o m niei m eale j u ­
Porunca lui M ihnea Turcitul, p rin care întăreşte p â n .................... ... el în că a u eşit cu d o m n ia m ea din
m ă n ă stirii Coşuna de lângă Craiova, satul Săcuiul şi Ţ a r a R u m â n e a sc ă . I a r c â n d a u fost în zilele lui P ă ­
siliştea Bucovăţul, ce le aveau dăruite de jupâneasa tru V o ev o d , feciorul lui P e tra ş c o V o ev o d , ia r feciorii
S la v n a şi fiica ei Stanca. M ă r i e i D a n c iu l şi R a d u l şi a ş a p â r â ia cum c ă a u
C u m ila lui D u m n e z e u , Io M i h n e a V o e v o d şi fost a c e s t sat S ăcu iu l şi săliştea B uco v ic io ru l a lor
d om n a to a t ă Ţ a r a R u m â n e a sc ă , feciorul marelui d e m oştenire. I a r î n t r ’ac e ia d o m n ia lui a u c ă u t a t şi
şi p r e a b u n u lu i A le x a n d r u V o ev o d , d a t-a m dom nia a u ju d e c a t p r e d r e p t a t e şi p r e leage cu to ţi cinstiţi
m ea a c e a s tă p o r u n c ă a dom nii meale, sfintei şi dum- d re g ă to rii dom nii lui şi a u v ă z u t şi a u citit c a r te a
nezeeşti m ăn ăstiri de lâ n g ă C ra io v a , ce să num eaşte r ă p o s a tu lu i A le x a n d r u V o e v o d şi c a r te a r ă p o s a tu lu i
C o ş u n a , u n d e iaste h r a m u l sfâ n tu lu i şi făcătoriului a r h i r e u m itro p o lit v lăd ica c h ir E v th im ie de în c h i­
de m inu ni N icolae a l M ir a lic h ii şi sfinţilor şi dum- n ă c iu n e şi cu blestem . ..............de^ ră m a s . . . . .
nezeeştilor p ă rin ţi, c ari p e tr e c î n t r ’acest s fâ n t loc, Şi a u d a t d o m n ia lui acest s a t ce s a u zis m a i sus
ca să-i fie sa tu l S ă c u iu l şi siliştea c a re tre c e apa sat şi săliştea sfintei şi dum nezeeşti m ăn ă s tiri şi sfin­
J i u l u i ce să c h ia m ă B uc o v ăţu l to t cu to t h o ta r u l, ţilor şi d um nezeeştilor c ă lu g ă ri ce lăcuesc î n t r ’acest
p e n tr u că acest s a t şi sălişte, el a u fost de moşte­ l â c a ş ..................................şi să fie p recu m s’a în c h in a t
n ire al ju p ân easei S lav n ei şi a fiesa S ta n c ă i d in Bra- m ai de n a in te v re a m e ac e a ste m ai sus zise moşii
tovoeşti. D eci ju p â n e a s a S la v n a şi fiesa S ta n c a , iale sfintei m ă n ă s t i r i .................... ia r D a n c iu l şi R a d u l
a u v e n it în n a in te a r ă p o s a tu lu i p ă rin te lu i dom nii mele .............................. ia r D a n c iu l şi R a d u l . ....................... •
Io A le x a n d r u V o ev o d , de a u d a t şi a u în c h in a t acest ia r c ă l u g ă r i i ................. (fiind stric a t h riso v u l) (sic)
s a t ce s ’a u zis m ai sus S ă c u iu l şi săliştea Bucovi- ........................iar D a n c iu l şi R a d u l . . . . . . . . . .
ciorului la sfâ n ta m â n ă s tire ce s’a u scris m ai sus, şi c a r te a ră p o sa tu lu i p ă r in te lu i v lă d ic â i E v th im ie.
iale de a lor b u n ă voe şi de n a in te a dom niei lui, ca I a r î n t r ’aceia c ă lu g ă rii n ’a u v r u t să-i lase m ei
să fie lor v eacin ică pom enire, lor şi p ă r in ţilo r lor, cum, ci a u c h e m a t p e D a n c iu l şi pe R a d u l cu a le
ia r ă sfinţilor şi dum nezeeştilor călug uri, c a r i lăcuiesc lor c ă r ţi b ă tr â n e şi d e m oştenire şi s’a u p â r â t din-
î n t r ’acel lăcaş (de h ra n ă ). Şi a u scris la sfâ n tu l po- p r e u n ă cu D a n c iu l şi cu R a d u l, ia r î n n a in te a lui
meanic, la s fâ n ta proshom id ie num ele lor şi a tu tu ro r P e tr u V o e v o d ........................şi a u ră m a s D a n c iu l şi
ru d e n iilo r lor. Şi am v ă z u t însum i şi d o m n ia m ea şi an» R a d u l cum m ai m ult am estec să n a ib ă D a n c iu l şi
citit c a rte a r ă p o s a tu lu i p ă rin te lu i dom nii m eale 1° R a d u l cu aceaste m ai sus zise sat şi sălişte. Şi a
A le x a n d r u V oev o d şi c a r t e a ră p o s a tu lu i a rh ie re u fieştecâruia să să ştie h o ta r ă le şi seam nele sa tului
m itro p o lit vlădica c h ir E v th im ie cu blestem . Şi încă S ăcu iu lu i, d in a p a J i u l u i p â n ă ..............• • • până
a tu n c e a , c â n d a u î n c h in a tă acest s a t şi sălişte ce ..................................şi pre c a le a Ţ ig a n u lu i şi p â n ă în
d ru m u l S e acăi şi p â n ă în lacu l P u rc ă re ţilo r şi p â n ă b u n u lu i Io A le x a n d r u V o e v o d , d a t-a m d o m n ia m ea
lacul C iu te i şi la fâ n tâ n a T e iu lu i şi p â n ă . . . . . . ac e a s tă p o r u n c ă a dom nii mele sfintei şi d u m n eză-
' şl P ^ n â *n v a d u l F o cşă i şi p â n ă în a p a eştii m ân ă s tiri ce să nu m eaşte C oşuna, u n d e iaste
J i u l u i şi d in a p a J i u l u i în sus la P l o p u l e ţ .............. h ram u l sfâ n tu lu i a r h ie r e u şi fă c ă to riu lu i de m inuni
p a d i n a C io ro iu lu i p â n ă în v a le a S p i* işo ru lu i şi p â n ă N ico lae a l M ir a lic h ie i, c a să-i fie satul C o r n ă ţă lu l,
în c a p u l 1 u f e l o r ........................... şi pe ca le a M u n t e a ­ tot c u n o t h o ta r u l şi cu to t ven itu l, p e n t r u c ă acest
n u lu i p â n ă în copăcel şi p â n ă în g u ra Z loeştilor şi m ai sus zis sa t a u fost de m oştenire a l lui M a r e e a
C r i v a ........................... p â n ă în a p a J i u l u i ...................... postelnicul d in Şitoia, a p o i M a r e e a po steln icul au
şi în că şi blestem am pus d o m n ia m e a : cine se va fost p r ib e g it în Ţ a r a U n g u re a sc ă şi a u fost a v u t o
atin g e . , ........................... şi s ă ia acest sat, a c e s t ce cred in cio asă slugă a n u m e V işul, apoi V işu l a u slujit
s'a u zis m ai sus, a c e stu ia D o m n u l D u m n e z e u să-i m ult p r in tr 'a lte ţă r i streine, i a r M a r e e a po ste ln ic u l
b a tă t r u p u l lui, ia r sufletul lui în v eacu l ce v a să a u d a t şi a u m iluit pe V işu l cu acest m ai sus zis
fie şi să a ib ă p a r t e cu I u d a şi c u A r i a şi cu alţi sat, p e n t r u d r e a p t a lui slu jbă ce a u slujit c u c r e d in ţă
necredincioşi, c a re a u s tr ig a t a s u p r a M â n tu ito r u lu i în ţă ri strein e, ca să-i fie în veci pom enire, ia r V i-
n o stru Isus H risto s: Ia -L , ia-L , R ă stig n e şte -L p r e El, şului să-i fie î n tr u m oştenire şi o h abnică.
sângele L u i a s u p ra n o a s tră şi a s u p r a fiilor lor în D u p ă a c eia V işul, el a u v â n d u t a c e s t m a i sus
v eacii veacilor, amin. zis s a t C o rn ă ţă lu l, cin stitului d re g ă to riu lu i p ă rin te lu i
D r e p t ac e ia a u d a t şi d o m n ia mea sfintei şi d om nii m eale Io A le x a n d r u V o e v o d , ju p â n S te p a n
d u m n e z â e ş tu m ân ăstiri ca să fie acest mai sus zis biv vel clucer, ta tă l cin s titu lu i d re g ă to riu lu i dom nii
sa t şi sălişte, în tru m oştenire o ham nice şi d e n im e­ mele ju p â n P â r v u l biv vel clucer, d r e p t 30.000 aspri.
n e a să fie n e c lă tit p este zisa dom nii m eale. C ă iată Şi l- a u v â n d u t V is u l acest sa t C o r n ă ţă lu l d e a lui
şi m ă r tu r ii am p u s d o m n ia m e a : j u p â n C h e s a r vel b u n ă v o e şi cu ştirea t u tu r o r m egiaşilor şi d in a in te a
v o r n ic i D u m it r u vel logofăt i M ir o s la v v istier i ră p o s a tu lu i p ă r in te lu i d om nii meale Io A le x a n d r u
P ă t r u s p ă t a r i R a d u l comis i V in tilă stolnic i V la d V o e v o d şi d in n a in le a dom nii mele.
p a h a r n ic î j u p â n I a n e vel postelnic şi isp rav n ic D u p ă a c eia S te p a n biv vel clucer, el a u d a t
D u m i tr u vel logofăt. Şi eu R ă z m iriţă logofăt, am acest m ai sus zis C o r n ă ţă lu l, to t cu to t h o ta r u l şi
scris în c e ta t e a Bucureşti. cu to t v e n itu l la s fâ n ta şi d u m n e z ă ia s c a ce iaste mai
Iunie 5 zile, leat 7096. sus zisă, ce să nu m eaşte m ă n ă s tire a dela C o ş u n a , ca
A rhivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, C ondica Mâ= s ă - i fie v e a c in ic ă pom enire, lui şi p ă r in ţilo r lui, ia r
n ăstirilor C ăluiul şi B ucovăţul, Nr. 722. sfinţilor şi d u m n ezăeştilo r c ălu g u ri ce vieţuesc şi
p e tr e c în tr'a c e l s f â n t loc, să le fie în tru h r a n ă şi
8. î n tr u în tă rire .
D u p ă a c eia c ă lu g ă rii dela sfân ta m â n ă s tire ce
1588 ( 7097), Septem vrie 1, B ucureşti. iaste m ai sus zisă a u a v u t p â r ă cu cin stitu l d reg ă-
Porunca lui M ihnea Vodă rurcitul, prin care în­ to riu l dom nii mele ju p â n Ivaşco vel d v o rn ic, î n n a ­
tăreşte m ânăstirii Coşuna, stăpânirea asvpra soţului in te a r ă p o s a tu lu i p ă rin te lu i dom nii mele A le x a n d r u
Cornăţălul, ce-i fusese d ă ru it de jupân Stepan biv vel V o e v o d , p e n tr u a c e s t s a t C o rn ă ţă lu l. Şi a ş a p â r a
clucer, p e vrem ea lu i A le x a n d ru Voevod. Ivaşco, vel d v orn ic, cum că n ’a u m ilu it M a reea p os­
C u mila lui D u m n e z e u , Io M i h n e a V o e v o d şi te ln icu l p e sluga lui V işu l, c u acest m ai sus zis saţ
d om n a to a tă f a r a R u m â n e a sc ă , fiul m arelu i şi p r e a nici d e cum , ia r î n t r ’ac e ia d o m n ia sa a u c ă u t a t şi
D|i mele A le x a n d r u V o e v o d , cu acest p r e ţu ce iaste
a u ju d e c a t pe d r e p t a t e şi pe leage cu toţi c i n s t i ţ i mai s u s z is , d e a lor b u n ă v o e şi din n a in te a dom -
d r e g ă to rii dom nii sale şi a u a fla t dom nia sa şi încâ pn sale. 1 * 1 1 1
a u şi m ă rtu ris it mulţi d re g ă to ri în a in te a r ă p o s a tu lu i I a r î n t r u a c e ia j u p â n S te p a n b iv v el clucer, el
p ă r in te lu i dom nii mele A le x a n d r u V o e v o d , cum c i au d a t şi a u m iluit sfâ n ta şi d u m n e z ă ia s c a m ă n ă s­
a u fost m iluit M a r e e a p o s te ln ic u L p e V isu l c u acest t i r e c e s ă num eaşte C o şu n a, cu acest m ai sus zis saţ
m ai sus zis sat, şi cum că a u fost c u m p ă r a t jupân C o r n ă ţ ă l u l şi cu locurile şi cu livezile ce s â n t m ai
S te p a n biv vel cluceriu d e la V isu l fcu ac e l p r e ţ u su s s c r i s e , p e n tr u sufletul lui şi p e n tr u sufletele p ă ­
ce iaste m ai sus zis. Şi a u ră m a s Ivaşco vel dvornic r i n ţ i l o r lui şi să le fie Veacinică pom enire.
d e ju d e c a tă d in n a in te a r ă p o s a tu lu i p ă rin te lu i dom ­ D r e p t ac e a s ta am d a t şi dom nia m ea sfintei şi
nii mele, A le x a n d r u V oevod. d u m n ezăeştii m ă n ă s tiri ce să c h ia m ă C o ş u n a , ca să-i
In să să i să ştie h o ta r ă le şi seam hăle ceale b ă ­ fie acest m ai sus zis sa t C o r n ă ţă lu l şi locurile şi li­
t r â n e ale sa tu lu i C o r n ă ţ ă l u l u i : lacul B ungeţălului vezile î n t r u m oştenire şi o h a b n ic e şi n e c lă tite d u p ă
p â n ă în f â n tâ n a G re ţim e i, apoi pe p â r â u p â n ă în z i s a d o m n ii mele.
lacu l U rs u lu i şi pe sleam ne p â n ă în piscu şi până, I a tă şi m ă rtu rii am p u s d o m n ia m e a : ju p â n
la s tâ n a P anei. D e acolo în jos pe m arg in ea p ăd u rii C h e sa r v el d v o rn ic şi ju p â n D u m it r u vel logofăt
p â n ă în Ştubei şi d e la Ş tu b e iu în sus p e a p a M ă tc ii şi j u p â n M ir o s la v vel v istieru şi P ă t r u s p ă ta r iu l
p â n ă în g u r a C e ru lu i, şi p e v a le a C e ru lu i, d re p t şi R a d u l com isul şi V l a d u l p a h a r n ic şi V in ti lă sto l­
p â n ă în lacul ce iaste lân g ă C a le a DiiuLui şi p â n ă nicul şi ju p â n Ia n e v el postelnic şi isp ra v n ic , D u ­
în la c u l T om ei şi p â n ă în b u z a .. piscului P u iu lu i şi- m itru v e l logofăt şi eu R ă z m iriţă , carele am scris
în v a l e a lui D ob ro m ir, d r e p t în o b ârşia Ţ o ţei şi în c e ta te a B ucureşti, în lu n a lui S e p te m v rie 1 zile,
p â n ă în piscul G u iu lu i şi p â n ă în valea Bolfei şi văleat 7097.
m a tc a p â n ă în r ă d ă c in a C lu ce riu lu i şi valea P â r â u - Io M i h n e a V o e v o d (p e c e te a gospod).
lui p â n ă în T ro ia n şi T r o ia n u l p â n ă în Ulmuleţ..
A rhivele Statului, B unuri Publice, C ondica M ănăstirii Bu»
Şi ia r să fie sfintei şi du m nezăestii m ă n ă s tiri ce covăţul, N r. 443, filele 54*55 v.
să n u m e a ş te C oşuna, to t locul şi cu B ran iştea şi cu
livezile din p re p u su l sfintei m ănăstiri. 9.
Şi ia r să i să ştie h o ta r ă le şi se a m n e le : D in
p ia tr a din Ţ ă rm a r e d ela p ă r, p â n ă în ste ja riu l între-'? 1588 (7097), Septem vrie 18.
U lm i, ia r în stejariul din m ejdină p â n ă în d ru m şi
p e d r u m p â n ă în U lm ul P a la v u lu i, pe g â r lă p â n ă Porunca lui M ihnea Vodă Turcitul, p rin care
la p o d u l P a la v u lu i şi g â rla p â n ă la T re s tio a ră , pe întăreşte lu i jupan R a d u fost m are arm aş, dreptul de
colnicul P u rc a riu lu i, pe Ţ ă rm u re , p â n ă în V a r n i ţ i stăpânire a su p ta unei tre im ii din sa tu l Cioroiul, ce a
sau în tre pomet. P e n tr u c ă aceaste m ai sus zise lo -S fost p artea lui Nicolcea din Vlădeni.
cu ri şi livezi, fostu-l a u c u m p ă r a t ju p â n S te p a n v e t j C u mila lui D u m n e z e u , E u M i h n e a V o iv o d şi
c lu c e r d ela craiov eni d r e p t 120 de porci graşi şi u n D o m n a to a tă Ţ a r a R u m â n e a sc ă , feciorul m a r e lu i şi
p o rc câ te 120 de aspri. C in peste to t 14.400 d e aspri p r e b u n u lu i A le x a n d r u V o iv o d , d a t- a m d o n n i a m ea
şi d r e p t 30 de vaci şi o v a c ă câte 200 a sp ri, vin această p o r u n c ă a dom nii meale, cinstitulu i b o ia ru lu i
peste to t 6000 de asp ri. Şi a u v â n d u t craiovenii dom nii m eale ju p â n u lu i R a d u ce a u fost m a re a rm a ş
ac e a ste m ai sus zise locuri şi livezi lui ju p â n S te p a n şi feciorilor lui câţi D u m n e z e u îi v a d ă ru i, c a săi-
b iv vel clucer, în zilele r ă p o s a tu lu i p ă rin te lu i dom-
fie d in C io ro iu a tr e ia p a r t e , însă p a r te a Nicolcii 10.
d in V lă d e n i to a tă v eri c â tă să v a alege d u preste 1589 (7097) A prilie 1, B ucureşti.
to t h o ta r u l şi d u p r e tu ti n d e n e a , p e n tr u c ă această
moşie d in C io ro iu ce s’a u scris m ai sus, a u fost mo­ Porunca lui M ihnea Vodă T urcitul, p rin care în­
şten ire a N icolcii m ai d in a in te vrem e. I a r d u p ă tă reşte m ănăstirii Coşuna, dreptul de stăpânire csupra
a c eia N icolce, el s ’a u r ă d i c a t j&ţ* a u v â n d u t a lui satului Cornâţelul, dăruit ei de ju p a n Stepan fo st
moşie d in C ioroiu, ia r sa tu l lui C io ro iu lu i d re p t m are clucer, p e tim pul lui A le x a n d ru Voevod.
20.000 a s p rii gata, f ă r ă ştire cinstitului boiarului
d om nii m eale ju p â n R a d u l arm aş. I a r d u p ă aceia C u m ila lui D u m n ezeu , E u M ih n e a V o e v o d şi
c institu l b o ieru l d om niei m eale ju p â n R a d u l armaş, d o m n â a to a tă Ţ a r a R o m â n e a sc ă , fecio ru l m a re lu i şi
d a c ă a u z it de vrem e că a u v â n d u t N ecolce a lui p re a b u n u lu i d o m n â A lix a n d r u V o e v o d , d a t- a m
p a r t e d ă moşie, ru m â n ilo r d in C ioroiu a n u m e Popa d o m n ia m ea ac e a s tă p o ru n c ă a d om n ii m eale sfinţii
R a d u l şi A v r a m Ş ăb ăm eiu şi Mole*, ia r ă cinstitul şi dum nezeştii m ân ăstiri ce să g răeşte C o şu n a, u n d e
b o iaru l dom nii m eale j u p â n u l R a d u l ce a u fost mare iaste h ra m u l sfân tu lu i a r h ie re u şi f ă c ă to ru lu i d e m i­
arm aş, aşa a u spus în n a in te dom nii mele c u m că au nuni N ico lae a l M ir a c h ilii ca să-i fie sa tu l C o r n ă -
fost c u m p ă r a t ei ace moşie dela N icolcea, fă ră şti­ ţelul, to t cu to t h o ta r u l şi cu to t v en itu l, p e n t r u c ă
r e a b o ia ru lu i domnii m eale ce s 'a u scris m ai sus, şi acest m ai sus zis s a tâ a u fost de m oştenire al M a i c i i
a u fost m a i volnicâ s ă c u m p e re cinstitul boiarul postelnicul din Şetoae. D eci M a r e e postelnic a u fost
dom nii m eale ju p â n u l R a d u l a rm a şu l p a r te Nicolcii p rib eg it în Ţ a r a U n g u r e a s c ă şi a u fost a v u t â o slugă
d ă moşie d in C ioroiu. D e c i cinstitul b o ia r u l domnii cred in cioasă a n u m e V isul. D eci V is u l m u ltâ a u
m eale ju p â n u l R a d u l A rm aş, el au d a t â î n d ă r ă t şi slujit p r in alte ţă r i strine, i a r M a r e e p o ste ln ic u au
a u l ă p ă d a t acei 20.000 a s p rii d in n a in te a dom nii d a t şi a u m ilu it pe V is u l cu a c e a s tâ m a i sus zis
meale, ru m â n ilo r d in C io ro iu tu tu r o r celor ce au sa tă p e n t r u d r e a p t ă slu jb ă ce i-au slu jât în ţă r i
fost c u m p ă r a t d in tr 'a c e a s tă moşie ce s ’au scris mai streine, c a să-i fie lui vecinică pom enire, ia r V isului
sus, to ţi as p rii g a ta la mâinile lor. o h a b n ic ă moşie. D a r d u p ă ac e ia V isul, el a u v â n d u t
D r e p t ac e ia am d a t ă şi dom nia m ea cinstitului acestâ satâ ce s'a u zis m ai sus C o r n â ţe lu l cin stitu lu i
fioiarului dom nii m eale ju p â n R a d u lu i arm aş, ca să-i d re g ă to riu lu i p ă r in te lu i dom nii m eale A li x a n d r u
fie lui moşie o h a b n ic ă şi feciorilor, n e p o ţilo r şi s tr ă ­ V o ev o d , ju p â n u lu i S te p a n ce a u fest m are clucer,
n e p o ţilo r şi d e nim eni să fie neclătit p re ste zisa t a t ă l cinstitului d re g ă to riu lu i dom nii m eale j u p a n
dom nii m eale, că ia tă şi m ă r tu rii am p u s do m nia P ă r v u l ce a u fost m a re clucer, d r e p t 30.000 de asp ri
m e a : ju p â n D a n c iu l v e l vornic, ju p â n M ir o s la v vel şi a u v â n d u t V isu l a c e a s tâ s a tu C o r n â ţe lu l d e a sa
logofăt, ju p â n Ia n a c h ie vel vistier, T eodosie vel s p ă ­ b u n ăv o e şi cu ştire t u t u r o r m egiaşilor şi d in n a in te a
t a r i B a le a v el comis i G h e o r g h e vel stolnic i D u ­ răp o satu lu i dom nii m eale A li x a n d r u V o iv o d şi d i n a ­
m itru v e l p a h a r n ic i S ta ic o v el postelnic. in tea dom nii meale. D a r d u p ă aceia S te p a n ce a u
fost m a r e clucer, el a u d a t a a c e a s tâ s a tâ ce s 'a u zis
S e p te m v rie 18, le a t 70971 mai sus C o rn â ţe lu l, to t cu to t h o ta r u l şi c u to t v e ­
n itu l la sfânta şi d u m n e z ă ia s c a m â n ă s tire ce s'au
A rh iv ele Statului Bucureşti, C ondica M ânăstirii Căluiul ş>
B ucovăţul, N r. 722, filele 452-53.
zis m ai sus, ce să ch iam ă C oşu na, ca să i fie lui v e ­
cinică pom ean ire, lui şi p ă r in ţilo r lui, ia r sfinţilor
şi d um nezăeştilor că lu g ă ri ce lăcuesc şi p e tre c â
T re s tio a ră , pe colnicul P u rc a ru lu i, pe Ţ ă r m u r i
î n t r ’acest sfân tâ loc, să le fie în tru h r a n ă şi în tru
« â n â î n V a r n i ţ e în tre P e riv o l (?). P e n tr u că acest
n a [ sus zis locâ şi livezi le -a u fost c u m p ă r a t ju p a n
fIa r d u p ă aceia c ă lu g ă rii d e la sfân ta m â n ă stire
Ş tefan m arele clu cer d e la C ra io v e m , d r e p t 120 de
ce s ’a u zis m ai sus, au a v u t p â r ă cu cinstit d reg ă-
o o r c i graşi şi u n p o rc â câte 120 de b a n , cm c u m ­
to riu d om nii m eale ju p â n Ivaşco m arele v o r m c a
p ă r ă t o a r e 14.400 de a s p ri g a ta şi pe 30 d ă v a c i şl
în a in te r ă p o s a tu lu i p ă rin te lu i d o m ^ ir m eale A lix a n ­
O v a c ă câ te b a n i 200, cin c u m p ă r ă to a r e 6000 d e asp ri.
d r u V o ev o d , p e n tr u acestâ sa t C o r n ă ţ e l u l ş i a ş a p a r a
Si a u v â n d u t C ra io v e n ii acest ce s 'a u zis m ai sus
Ivaşco m arele vo rn ic cum că n 'a u miluit M a re e
locâ şi livezi ju p â n u lu i S te p a n ce a u io st m are
po steln icu 'p r e a sa slugă p re V is u l cu a c e s ta sata,
c l u c e r , d in zilele ră p o s a tu lu i p ă rin te lu i d om nii m eale
ce s’a u zis m ai sus, nici cum. I a r in tra c e ia dom nia
A lix a n d r u V o iv o d , p r e acest p r e ţ ce s 'a u zis m ai
lui a u c ă u t a t şi a u d ă v e r it şi a u ju d e c a tă pe d r e p ­
s u s şi de a lor b u n ă v o ire şi d in a in te a dom nii lui.
ta te şi p re legi cu toţi cinstiţi d re g ă to rii d o m n u lui.
Iar în tr'a c e ia ju p â n S te p a n ce a u fost m a r e clucer,
Şi a u d o v e d it d o m n ia lui şi în că a Sa a u m ărtu risit
el a u iost d a t â şi-au m iluit la sfân ta şi d u m n e z e ­
m ulţi d r e g ă to ri în a in te a d o m n u lui ră p o s a tu lu i p ă r in ­
iasca m â n ă stire ce să zice C o ş u n a a c e s ţă s a ta ce
telu i d o m nii m eale A lix a n d r u V o iv o d , cu m că a u fost
s’a u zis m ai sus C o r n ă ţe lu l şi locul şi cu livezile ce
m iluit M a r e e po steln icu p re V is u l cu acest sa ta ce s au
s’a u zis m ai sus, p e n t r u sufletul lui şi p e n t r u sufle­
zis mai sus şi cum că l'a u c u m p ă r a tă ju p a n u l S te p a n
tu l p ă r in ţilo r lui şi să fie lui v e c im c ă p o m eam re.
ce a u fost m a re clucer d ela V isu l p re a c e a s tâ p reţu
D r e p t ac e ia am d a t â şi d o m n ia m ea sfintei şi dum -
ce s ’a u zis m ai sus şi a u ră m a s Ivaşco m arele vornic
nezeeştei m ân ăstiri c a re să grăeşte C o şu n a, ca să-i
de ju d e c a tă d in a in te a r ă p o s a tu lu i p ă rin te lu i d o m n u
m eale A lix a n d r u V o iv o d , însă să să şt. h o ta r ă le cele fie ei a c e s t satâ, ce s 'a u zis m ai sus C o r n ă ţ e lu l şi
locul şi livezi î n t r u m oştenire şi o h a b n ic e şi de
b ă tr â n e , seam nele sa tu lu i C o r n ă ţe lu ju i, lacul t>uge
nim eni s ă fie n e c lă tite p re s te zisa d om nii m eale, că
ţe lu lu i p â n ă în f â n tâ n a G reţim ei, deci p â r ă u p â n ă
ia tă că şi m ă rtu rii a m p u s dom nia m e a : j u p a n L-he-
în lacu l U rsu lu i şi p re G r i n d u p â n ă in pisca şi p ă n ă
sa r m arele v o rn icâ şi j u p a n D u m itr u m a re le lo g otăt
în s tâ n a P a n e , deci p ă m arg in e p ă d u r ii p â n ă îa j
şi ju p a n M ir o s la v m arele v is tiia n u şi P ă t r u s p ă t a r
Ş tu b e i şi d in Ş tu b e iu în sus p re m a tc a a p n p ă n â ,
ş i R a d u l comis şi V l a d u l p ă h a r n ic şi R a d u biv
în g u ra ceru lu i şi p e v a le cerului d r e p t a p ă n ă .j M
comis şi V i n tilă Stolnic şi ju p â n I a n e m arele p o s­
lacu l c a re iaste lân g ă c a lea D n u lu i şi p â n ă in lacuţj
telnicu şi D u m it r u m arele logofăt. Şi eu R ă z m i n ţă ,
T o m ii şi p ă n ă în b u z a piscului P u iu lu i şi m v a l *
D o b ro m ire i d r e p t â în o b ârşia Ţ o ţă n ii şi p a n ă in c are a m scris în c e ta te a B ucureştilor.
piscul G r u iu lu i p ă n ă în v a le Bol fii şi m a tc a p ă n * A p r ilie 1 zi, le a t 7097.
în r ă d ă c in a C lu c e ru lu i şi v a le a p ă ră u lu i p ă n ă m l A rhivele Statului Bucureşti, B unuri Publice, C ondica M ânăstirii
T r o ia n şi T ro ia n u l p ă n ă în Ulm uleţu. Căluiul şi B ucovăţul N r. 722, filele 347-349. Textul este aproape identic
Şi ia r să fie sfintei şi d u m n e z e e ş tn m ăn ăstiri ce, c u al do cu m entu lu i Nr. 8 din 1 Sept. 1588. Vezi paginile 170-173.
s i zice C o şu n a, to t locul şi cu b ran işte şi cu livezi e
d in p r e iu ru l sfintei m ân ă s tiri şi ia r să ştie h o ta ră le
şi se m n e le : din p i a t r ă d in Ţ ă r m u r i d in p ă r u , p a n ă
în ste ja ră în tre U lm i şi ia r în şte ja ru l din ^ e j d i n ă
p â n ă în d r u m â şi p ă d r u m â p â n ă in U lm u l r a la' |
v u lu i p ă g â rlă p â n ă în locul P a la v u lu i şi g a r la P a n a 1
R a d u l postelnic ot C e p tu r o a ie i R a d u l v ă ta f u l ot
D o b ric e n i şi D u m itr u n e p o tu -m ie u , I v a n log ofăt ot
D o b a , S ta n c iu l o t S â rb i, D u m i t r u o t D ăn c u liş i, Şo-
şoi o t R o b ă n e şti, S to ica o t C e p tu r o a i e , P o p a S ta n
ot S trejeşti.
D e la A d a m cu rsu l a n ilo r 7099, M a i 21 zile.
C ondica M ânăstirei Căluiul şi B ucovăţul, N r. 722, filele 503-4.
D O M N IA LUI Ş T E F A N S U R D U L J
2.
1591, M a i — 1592, Iunie.
1591 (7100), Septem vrie 10.
1. ' ' Z a p isu l p rin care Stepan sin Tram ăndan din
1591 (7099), M ai 21. M urgaş (R om anaţi) vinde lui D an N a re ş din Gaia,
partea sa de moşie din M urgaş, partea S toicăi şi a lui
Z a p isu l p rin care D u m itru din Sălcuţa, feciorul Nedelco.
jupânesii V işa, vinde partea lui de moşie din satul
Puleani, m ănăstirii Căluiul. A d e c ă e u S te p a n sin T r a m â n d a n o t M iurgaş
su d R o m a n a ţi scris-am şi m ărtu risesc c u acest al
A d ic ă eu D u m i tr u o t S ă lc u ţa , feciorul ju p ă n e a s ii m ieu zapis, ca să fie d e m a r e c r e d in ţă la m â n a lui
Vişii, scris am a l m eu z ap is ca să să ştie, p e n tr u c ă D a n N a r e ş ot G a ia , cum să se ştie că i-a m v â n d u t
am v â n d u t şi am d a t p a r t e a m ea d e moşie d in satul p a r t e a m ea de moşie d in M u r g a ş , însă d in fu n ia
P u lean i, a tr e ia p a r te c â tă să v a aleage d i peste tot S toicăi şi a lui N edelco , însă a p a t r a p a r t e , şi d in
h o ta r u l i c u ru m ân ii, sfintei m ăn ă s tiri ce să ch e a m ă c â m p şi d in p ă d u r e şi d in a p ă şi d in seliştea sa tului
C ă lu iu l, u n d e iaste h r a m u l sf. N icolae M ir a lic h ia n u l, şi d e p este to t h o ta ru l, c â t se v a alege d i n t r ’ac e a s tă
d r e p t tr e i mii a s p ri g a ta , p e n t r u c ă am v â n d u t şi p a r t e d e moşie ce scrie m ai sus, şi cu ştire a fra ţilo r
am m iluit ca să fie sfintei m ă n ă s tiri de în tă r ir e şi miei şi c u a tu tu r o r m egiaşilor d e p r in p r e ju r u l
p e n t r u sufletul m ieu şi a l p ă rin ţilo r. în c ă am şi scris locului. Şi c â n d am fă c u t a c e a s tă to cm eală, m ă rtu rie
şi la s f â n ta Proscom idie p ă r in ţii miei şi eu şi co­ în c ă a u fost: N ic u l v o rn ic u l o t G a ia s i b r a t ego
p ii miei. S ta n i P o p a G h e r g h i n a o t ta m i N e a g o e a l V işei
D r e p t a c eia am v â n d u t ' şi am m iluit cu a c e a s tâ i P r e d a a l lui N e g re i U rsu l. Şi p e n t r u c r e d in ţa
moşie, s f â n ta m â n ă stire c a re să num eşte m ai sus, ca p u su -m i-am şi p e c e te a m ai jos.
să fie moşie o h a b n ic ă şi în tă r ire sf. m ănăstiri. I a r Şi i-o am v â n d u t-o d r e p t a s p ri g a ta , u g h i 3.
cine să v a scula d in r u d e n ia m ea sau din copiii miei A c e a s ta scriem. S e p te m v rie 10, le a t 7100.
şi v a v r e a a strica, n im en ea să n u fie volnic cu v r e -o P ecete: E u S t e p a n a d e v e re z .
b â n tu ia lă s a u val, ci să lase în p a c e cum am v â n ­ E u N ic u v o rn ic u l m arto r.
d u t eu şi am m ilu it; sa u o rice om din n eam ul m eu E u P o p a G h e r g h ia m arto r.
v a v r e a a b â n tu i şi a ră sip i, a sp a rg e zapisu l meu, E u P r e d a al lui N e g r e m arto r.
acel om să fie p ro c le t de 318 p ă rin ţj, c a re a u fost E u S ta n logofătul m arto r.
la N ic h e ia şi de sfânti 1 N ico lae. Şi am p u s şi m ă r ­ E u N eag o e al V isei m artor.
tu rii cum că am v â n d u t şi am m ilu it: ju p â n C a lo tă E u U r s u l m ă rtu rie.
clucer, j u p â n R a d u l p ostelnic O te te liş e a n u , ju p â n C o nd ica M ânăstirei Sadova.
3.
4.
1592 (7100), Februarie 16.
1592 (7100), F evruarie 18, B ucureşti.
Porunca lui Ştefan Vodă Surdul, prin care dă­
ruieşte m ă n ă stirii Coşuna s a te le : P erişorul cu rum ânii, Porunca lui Ş te fa n Vodă Su rd ul, p rin care întă­
H ieleşti, Siaca, Cioroiaşul şi Cât na s u (igonii, ce au reşte lui jupan A m eg a ban dreptul de stăpânire asu­
fo st ale lui Păruu m are logofăt. pra satului Bohan, cum părat dela m ai m u lţi oameni.
C u m ila lui D u m n e z e u , eu Ştefan V o ie v o d şi
C u m ila lui D u m n e z e u , Io Ş te fa n V o e v o d şi
d om n a to a tă Ţ a r a R u m â n e a sc ă , feciorul m arelui
d om n a to a t ă ţ a r a ru m â n e a sc ă , feciorul m arelu i şi
şi p r e a b u n u lu i Io Io n â V o e v o d , d a t-a m d o m n ia mea
a c e a s tă po run fcă] a dom nii m eale sfintei şi d um ne- p r e a b u n u lu i r ă p o s a t Io Io n m arele voevod, dat-am
zeeşti m ăn ăstiri d e la C o ş u n a , u n d e iaste h ra m u l d o m n ia m ea ac e a stă p o r u n c ă a dom nii m eale boia-
sfân tu lu i d u m nezăescului a r h ie r e u N ico lae al M i r a - rulu i dom nii m eale ju p a n A m egăi b an , c u feciorii
lui c â ţi D u m n e z e u îi v a d a , ca să-i fie lu i moşie în
lichii, ca să fie sa tu l a n u m e P e rişo ru şi cu to t h o ­
B o h a n i p a r te a P u ţu lu i şi p a r t e a L u p u lu i B uzăian
t a r u l şi cu ru m ân ii şi cu H eleştii şi cu satul S iaca
cu to t h o ta r u l şi cu C io ro ia şu l veri c â tâ v a fi şi i a lui A n d r e i i a C ă ra ş e i şi ia r a L u p u lu i şi cu
t o a t ă c e a ta lor, p e n tr u c ă o a u c u m p ă r a t b o iaru l
s a tu l C ârna cu to t h o t a r u l şi cu ţ'g a n i şi cu to t ce
a u a v u t P â r v u l ce a u fost logofăt m are, p e n tr u c ă dom nii m eale m ai sus scris, a c e a s tă moşie cu tot
aceste sate, ţig an i ce s ’a u zis mai sus, ei a u fost h o ta r u l d e la aceşti o am en i m ai sus zişi, d re p t. 5000
a s p ri gata. Şi ia r a u c u m p ă r a t b o iaru l d om nii m eale
m iluiţi m ai de n a in te v r e m e a p re P â r v u l ce a u fost
m are logofăt. D e c i î n t r ’a c e ia şi d o m n ia m e a am A m e g a b a n u ocină în B ohani, p a r t e a Bogâi i a C orcii
i a C o stei i a Ţ iţă i i a L a rg u lu i i a D u d e i, p ă rţile
d a t â şi am miluit pe s f â n ta m ân ăstire ce s a u zis
m ai sus, cu aceste ce s’a u scris m ai sus sate şi ţigani, lor to a te de p re ste to t h o ta r u l, d r e p t 5000 a s p ri gata.
ca să fie la sfân ta m â n ă stire ce s ’a u zis m a i sus Şi ia r a u c u m p ă r a t b o ia r u l d o m nii m eale cel mai
s u s scris, moşie în B o h a n i p a r t e a lui T u d o r i a N e a ­
d en în tă r ire a , ia r călu g ărilo r de a ju to ru , ia r P â r v u ­
lui logofăt vecin ică pom enirea. D r e p t ac e ia am d a tâ oşului i a S in tei, to a te p ă r ţile lor v e ri câ te să v a
a l e g e c u to t h o ta ru l, d r e p t 5000 a s p r i g a ta . Şi iar
şi do m nia m ea sfintei şi dum nezeştii m ăn ăstiri ce
a u c u m p ă r a t b o ia ru l d om nii m eale m ai sus zis ocină
s'au zisâ m ai sus, ca să fie aceste sate şi ţiga.ni
l a B o h a n i, p a r te a V u e i t o a t ă o ric â tă să v a alege, de
moşie m oştenito are şi o h a b n ic ă şi d e n im en ea să fie
p re ste to t h o ta ru l, p e n t r u c ă o a u c u m p ă r a t b o ia ru l
n e c lă tită p reste zisa d om nii meale, că ia tă şi m ă r­
dom nii m eale ce te m ai sus a c e a s tă ocină d e la V u e a
tu rie a m pus d o m n ia m ea p re toţi cinstiţii boiarii
d om nii m e a le : ju p â n Ia n e m arele b an al C ra io v e i şi d e la fetele lui, d r e p t 5000 asp ri g a ta . Şi i a r au
şi ju p a n D a n c iu m arele vo rn ic şi ju p a n D u m itru c u m p ă r a t b o ia ru l d o m nii m eale, A m e g a b a n u , care
m a i sus zis to t s a tu l B o h a n u l, cu to t h o ta r u l, c â t să
vel logofăt şi ju p a n A n d r o n ic v istier şi V asile s p ă ta r
v a aleg e d e la aceşti o am en i care s â n t m ai sus zişi,
şi R a d u l comisul, T o m a stolnicul şi D u c a p ă h a r n ic
şi ju p a n I a n e m arele postelnic. Şi am scris e u D r a ­ d r e p t 20.000 a s p ri g a ta . Şi şi-au v â n d u t ei moşiile
lor d e a lo r b u n ă v o e şi c u ştirea t o tu r o r m egiaşilor
gom ir M ic u l logofăt.
şi a îm p re ju re a n ilo r locului, d in sus şi d in jos, şi
F e v r u a r i e 16 zile, le a t 7100.
d in a in te a dom nii m eale.
A rhivele Statului Bucureşti, Bunuri Bublice, Condica Mănăstirii
Căluiul şi Bucovăţul, Nr. 722, filele 380-381 şi 760*761.
D r e p t a c e a s ta am d a t şi d o m n ia m e a b o iaru lu i
d om nii m eale A m eg ăi banu , p re c u m iaste m ai sus
scris, c a să-i fie lui sa tu l B o h a n u l moşie o h a b n ic ă
lui şi feciorilor lui, n e p o ţilo r şi s tră n e p o ţilo r lor, şi
de n im e n e a să n u să clătească, d u p ă zisa dom nii
meale.
I a t ă şi m ă rtu rii am p u s do m nia m e a : ju p a n
E n e v el b a n a l C r a io v e i şi j u p a n D a n c iu l vel d v o r ­
n ic i j u p a n D u m itr u vel logofăt i Andjrpnie vistier
i D im a s p ă t a r i T o m a stolnic i R a d u comis i D u c a
p a h a r n i c i j u p a n E n e v el p o rta r. I is p r a v n ic u D a n - D O M N IA LUI ALEXANDRU CEL RĂU
c iu vel d vorn ic.
Şi am scris eu N eag o e g ra m a tic u , în m in u n a ta 1592, Iu n ie — 1593, S e p te m v rie .
c e ta te a Bucureştii. 1.
F e v r u a r i e 18, leat 7100.
1592 (7100), Iulie 9.
A c e s t izv o d s ’a u tă lm ă c it în lim ba ru m ân ească ,
d in c u v â n t în cu v â n t, d u p ă h riso v u l slovenesc de Z apisul lui Şerban, N eagul şi N enciul fecio rii lui
P ăduche la m âna Sta n ciu lu i R oşul, pentru o moşie
m*ne D ionisie E cl[isiarh] 1785. din Somor.
A rh ivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, Episcopia R âm . A d ic ă Ş e rb a n şi N e a g u l şi N en ciu l feciorii lui
nicului, P achet 11, D ocum entul 7, original pergam ent şi copie, P ă d u c h e d in S om or, fă c u t-a m ac e s tâ a l n o s tr â zapis
(Secţia Istorică).
la m â n a S ta n c iu lu i R o şu l c u a f ră ţâ n i-s ă u B a rb u l,
feciorii L u p ii care a u fost şezut şi m ai în ain te
v re m e p e ace moşie a n o a s tră la Som ora. D e c i noi
ne-am socotit to ţi d im p r e u n ă şi am f ă c u t moşie
v â n z ă to a r e . D e c i am în t r e b a tâ pe to ţi moşnenii,
am socotit şi a m î n t r e b a t şi p ă S ta n c iu c u frati-său
B a r b u ce scrie m ai sus, că li s’a u c ă z u t să-i în ­
tr e b ă m şi nim eni n u s 'a u afla tă să o cu m p e re . Şi
s’a u a fla t să o c u m p e re şi ne-am tocm ită d e a n o a s tră
b u n ă voie, d ă le-o am v â n d u t d r e p t b a n i g a t a taleri
4 3 , c a să le fie lor moşie şi feciorilor lor şi n ep o ţilo r
lor şi str ă n e p o ţilo r lor şi cine să v a tr a g e d in n eam ul
lor, ca să o ţie cu b u n ă pace. I a r cine să v a (scula)
c u v re -o g â lc e a v ă să fie to t d e la noi şi d e la feciorii
noştrii, şi să fie b lestem aţi de 318 p ă r i n ţ i d e la N ik eia,
să lă c u ia sc ă cu I u d a şi c u A r ia î n t r 'u n loc şi î n ­
c h in a ţi d om nii cu u g h i 20 , care să v o r scula cu vre-o
g â lc e a v ă a s u p r a a c e s to r b o ieri ce scrie m ai sus. Şi
c â n d am v â n d u t a c e a s tă moşie p a r t e n o a s tră d ă n
S ă m o râ , a l treile p a r t e d u peste t o t ă h o ta ru l, din
c â m p u , d in p ă d u r e , d in a p ă , să o ţie cu pace. I a r să 3.
fie volnici s ă lepede b an ii şi celorlalţi p ă rta ş i care
v o r fi n e lă c u ito ri cu ei, p e n tr u c ă noi i-am în t r e b a t 1592 (7101), D ecem vrie 1, B u cu reşti.
şi n e -a m r u g a tă d e n e -a u a d a t â aceşti b a n i ce scriu Porunca lui A lexa n d ru cel R ău, p rin care întă­
mai sus to ţi gata. Şi c â n d i-am lă c y t acest zapisâ, reşte lui R a d u l arm aş stăpânirea asupra sa tu lu i Vianu,
m ă r tu r ii fo st-au m ulţi o am eni burii; c a re v o r iscăli cum părat dela jupâneasa M aria şi feciorul ei Şărban,
mai jos şi peceţile p e n tr u c r e d in ţa ne-am p u s noi din Coiani, sat pe care R a d u l A r m a ş îl dăruieşte m ă ­
degetile n o a s tră ca să să crează. năstirii dela Cepturoae, D om nul întărind dania făcută.
Iule 9 zile, 7100.
C u m ila lui D u m n e z e u , eu A le x a n d r u V o iv o d
E u Ş e rb a n , eu N e a g u l, e u N en ciul, eu M a t e i
şi d o m n â a to a tă Ţ a r a R um ân e ască, feciorul m a r e ­
m a rto r, e u N ecola m arto r. lui şi p r e a b u n u lu i B o g d a n â V o iv o d , d a t- a m d o m ­
A rhivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, C ondica N r. 443» nia m ea a c e a s tă p o r u n c ă a dom nii m eale, b o ia ru lu i
filele 1045*1046. domnii m eale ju p â n u lu i R a d u l a rm a ş u d e la C e p ­
tu roae, d im p re u n ă cu feciorii lui c â ţi D u m n e z e u îi
2. va d ă ru i, c a să fie a l lu i s a tu l V ia n u l to a tă siliştea,
1592 (7101), N oem vrie 26. din a p ă şi d in p ă d u r e , d in c â m p u peste to t h o ta ru l,
p e n tr u c ă l-a u c u m p ă r a tă b o ia ru l dom nii m eale ju ­
Scrisoarea jupănesii M aria şi a fiului ei Şă rb a n p â n u l R a d u l arm aşu , a c e s tâ m ai sus n u m it s a tu l V i a -
postelnic din Coiani, p rin care vând satul V ianul lui nul, d e la ju p â n e a s a M a r i a şi d e la feciorul ei Ş ă rb a n
R a d u l a rm a ş din Cepluroae. d ela C o ian i, d r e p t 30.000 a sp ri. I a r d u p ă ac e ia bo-
In n um ele T a tă lu i şi a l F iu lu i şi a l D u h u lu i erul dom ni; mele R a d u l arm aş, e l a u v e n itâ însuşi
S fâ n t, T r o i ţă n e d e s p ă rţită , A m in . I a tă că am scrisa în a in te a dom nii m eale d ă a u d a t â a c e a s tâ m ai sus
eu j u p â n e a s a M a r i a şi cu fiiu-m eu Ş ă r b a n â poştei-' s c r i s s a tâ sfintei şi d u m n ezeeştii m â n ă s tiri d e la C e p ­
nic d in C o ia n i ac e a stă c a rte a no astră, j u p â n R a ­ turoae, u n d e este h r a m u l sfân tu lu i şi a r h ie r e u şi
d ului a r m a ş o t C e p tu r o a e , p re c u m să să ţtie că i-am fă c ă to ru l de m in uni N ic o la e d e la M ir e lis h ia , p e n tr u
v â n d u t â noi u n s a tâ a n u m e V i a n u l d r e p t 30.000 d e v ecinica pom enire, să fie lui şi feciorilor lui. Încă
a sp ri, de a n o a s tră b u n ă voe şi cu ştire a tu t u r o r , şi blestem a u lă s a tâ b o ia ru l dom nii mele ce s'au
ca să i fie lui oh ab n icâ. s c r i s m ai sus R a d u l arm aş, cene v a ră m â n e în u r m a
Şi în c ă şi m ă r tu rii am p u s : C a lo tă d in G r ă ­ lui d in ru d e n iile lui şi v a v r e a să se isp itea scă să
d işte slu jito riu şi B â rc e a log ofăt d e n B âcşam şi ia a c e s t s a tâ V ia n u l d e la sfâ n ta m ân ăstire, ia r ei să
A r a n e t e lo g o făt şi R a d u l d e n C e p tu r o a e postelnic fie b lestem aţi d e 318 p ă r in ţ i dela N ic h ia şi să a ib ă
şi R a d u l d in O te te liş a n i p o ste ln ic şi H ie r a logofăt p a rte cu I u d a şi c u A r ia în veac. ce v a să fiie.
d in B ăb u le şti şi D a n logofăt de o raş d in B u z ău şi D r e p t aceia l-am d a t şi d o m n ia m ea sfintei m â ­
P ă t r u logo făt din Făicoi. năstiri ca să-i fie s a tu l V ia n u l o h am n icâ şi d e n i­
Şi a m scris eu D r ă g h ic i logofăt d en O re şti. meni n e b ă n u it d u p ă p o r u n c a dom nii mele.
N o e m v rie 26 zile, le a t 7101 (1592). I a tă că şi m ă r tu r ii am p u s d o m n ia m ea pe ju­
p a n I a n e v el b a n â a l C ra io v ii şi ju p â n u l G h e r g h e
A rh iv ele Statului Bucureşti, B unuri Publice, C ondica Mâ»
vornic (?) J u p a n M i t r e biv vel vo rn ic i D a n c iu l vel
năstirilor Căluiul şi Bucovăţul, N r. 722, filele 202-203.
vornic i B a rb u vel s p ă t a r şi S ta ta s c h e l(? ) vel v istie r
i T u d o r comis i D im a v el stolnic i Iane p a h a r n i
i S ta n c iu l postelnic i is. H ie r a logofăt ot O re ş ti, am
scris în B ucureşti.
D ic h e m v r ie 1, leat 7101 (1592).
A rhivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, C ondica M înă-
stirii Căluiul şi Bucovăţul, N r. 722, fila 202.
D O M N IA LUI MIHAI VITEAZUL
1593, S e p te m v rie — 1600, N oem vrie 25.
1. ^
Fără an, A u g u st 31.
Cartea lui jupan M anta vel ban al Craiovei, prin
care întăreşte m ănăstirii dela Coşuna, dreptul de stă­
pânire asupra a două fu n ii de loc din Radovan, cum ­
părate dela Nicola, feciorul lui Petco ş i dela nepotu
său Voinea.
S cris-am j u p a n M a n t a vel b a n al C ra io v e i
ac e a stă c a rte a m ea, sfintei m ă n ă s tiri d e la C o ş u n a
und e iaste h ra m u l S tă ii N icolae fă c ă to riu lu i de
m inuni, ca să-i fie d o u ă funii d e loc care a u c u m p ă r a t
sfânta m â n ă stire d e la N icola, feciorul lui P e tc o şi
dela n ep o tu -să u V o in e a d in R a d o v a n , p e n t r u c ă a u
c u m p ă r a t s fâ n ta m â n ă s tire a c e a s tâ moşie d r e p t 1400
de a s p rii gata. Şi a u v â n d u t d e a sa b u n ă voie şi
cu ş tire a m egiaşilor şi m ă r tu r ie a n u m e V o ico şi
L u p u l p â r c ă la b i S ta n c iu l i p o p a R a d u l o t B â rca.
P e n tr u c ă am p u s sfintei m ăn ăstiri aceste ce s 'a u zis
mai sus m ă rtu rii, în c ă c a rte d e m oştenire n u am să
d a u sfintei m ă n ă s tiri că în c ă a u fost v â n d u t N icola
m ai d e n n a in te ju p â n u lu i A rm e g a b a n u l nişte moşii
din C io tu r a . D e c i a m d a t a c e a s tă c arte A rm eg ăi şi
să fie şi a c e a s tă moşie c a r e iaste v â n d u t ă sfintei
m ăn ăstiri î n tr u a c e a s tă c arte. în c ă a u fost v e n it
N icola şi în n a in te a m ea de a u sp u s cum că a u fost
' ’â n d u t a c e a s tă moşie cu fraţii lui, sfintei m ăn ăstiri
de b u n ă v o ia lor şi e u în sum i j u p a n M a n t a vel b a n
?i O p r e a v o rn ic d in G a b r u l şi V lă d it d in C re ţe şti.
^ceştii sfinte m ăn ă s tiri d e la C o şu n a, u n d e iaste h r a ­
P e n t r u ac e a s ta ac e a s ta am d a t ac e a stă moşie a sfin­ mul Sf. N icolae a l M ir a lic h ii, ca să fie ei satul R a ­
tei m ăn ă s tiri să fie în p a c e de c ă tre toţi oam enii, ci d o v an u l, p e n t r u că a u v e n it c ă lu g ă rii d ela sfâ n ta
s ă fie sfintei m ăn ăstiri de m oştenire în v e a c i v e a - m â n ă stire şi aşa a u sp u s cum că a u c u m p ă r a t ei
cilor, am in. Şi am scris H a m z a d in C reţeşti. moşia a sa tu lu i R a d o v a n u l d< la săteni, 34 de funii
A u g u s t 31 zile, le a ţ n u e. şi a u d a t călu g ării b a n ii la N ic a v istieru l b iru rile
A rh iv ele Statului Bucureşti, Condica M ânăstirei Căluiul Şi lor, a s p r i 11.840. Şi ia r a u d a t în m â n a să t^ a ^ ilo r
B ucovăţul, N r. 722, fila 653. asp ri 12 .0 0 0 , p e n tr u a c e a s tă m ai sus zisă moşie."ssi
2. * ■ iar a u p lă t it călu g ării d e la sfâ n ta m â n ă s tire la b a ­
• F ără an, Sep tem vrie 4. nul A rm e g a , a s p ri 12.000 p e n t r u ac e a stă m a i sus
scrisă moşie, p e n t r u c ă a u v enit A r m e g a b a n u l în a ­
Porunca. Iui M ihail Voevod, p rin care voiniceşte
intea dom nii mele şi a ş a a u sp u s cum că a u p lă tit
pe egum enul Popa M acarie şi pe călugării m ănăstirii
el aceste b iru ri în m â n a m ai sus zişilor să te a n i din
Coşuna să stăpânească m oşia din Radovan-
R a d o v a n , din ju d e ţu l D oljiu, ca să ţie el a c e s t m ai
C u m ila lui D u m n e z e u , Io M i h a i l V o e v o d şi sus scris sat, ia r d o m n ia m ea am c ă u t a t şi am ju ­
dom n, d a t- a m d o m n ia m ea a c e a s tă p o ru n c ă a dom ­ decat p re d r e p t a te şi p r e leagea lui D u m n e z e u cu
niei m eale acestor c ă lu g ă ri a n u m e egum enului P o p a toţi cinstiţii d re g ă to rii d om nii m eale şi a m d a t d o m ­
M a c a r i e dela sfân ta m â n ă stire ce se num eşte Coşuna,. nia m ea călu g ărilo r dela s f â n ta m â n ă s tire c a să p l ă ­
c a să fie volnici cu a c e a s tă c a rte a d om niei meale tească ei aceşti 12.000 d e a s p ri b a n u lu i A rm e g a şi
să stă p â n e a s c ă moşia d e la R a d o v a n v eri câţi omeni să ţie ei sa tu l R a d o v a n u l. Şi i a r a u p lă ti t călu g ării
a u în c h in a t şi a u d a t locuri şi a u d a t a sp ri, m ăcar dela s f â n ta m ân ăstire b iru rile lor la cisla cea mică,
d e a r fi d a t a s p ri ju m ă ta te , să nu fie volnici să. aspri 26-0. Şi i a r a u p l ă t it c ă lu g ă rii d e la sfân ta
î n to a r c ă m oşia; şi să fie volnici călugării cu această m ânăstire, boi p a tr u , d r e p t 1000 a s p ri şi ia r a u p l ă ­
c a r te a dom niei m eale ca să s tă p â n e a s c ă moşia tit călu gării, la o a ia u sc ată a s p ri 280. Şi i a r a u p l ă ­
a cesto r o am eni ce s ’a u zis m ai sus, ce a u înch in at tit c ă lu g ă rii b iru rile lo r a s p r i 880. Şi ia r să fie vol­
şi a u lu a tâ şi asp ri şi î n t r ’a ltâ c h ip â să nu fie a nici călugării ca ori u n d e v o r afla p e M o ş , să-l tr a g ă
b â n tu i şi a opri peste a c e a s tă c arte a dom niei meale. p e n tru aceşti 12.000 de a s p r i ce a u fost d a t A rm e g a
î n c ă (şi) acel om r ă u v a p ă ţi de c ătre d o m n ia mea. ban u l p e n t r u acest sat, i a r M oş, el a u fugit cu aceşti
Şi î n t r ’a l t â c h ip să n u fie p este zisa dom niei m eale. mai sus scrişi asp ri. Şi î n t r ’a lt c h ip să nu fie d u p ă
Şi însum i am zis dom nia mea. c u v â n tu l dom niei mele.
S e p te m v rie 4 ( fă r ă leat). |
A rhivele Statului Bucureşti, C ondica M ânăstirei Căluiul şi Şi is p ra v n ic ju p â n Iv a n vel dvornic.
B ucovăţul, N r. 722, filele 832-3.
Şi s ’a u scris în lu n a lui N oem vrie în tre i zile.
3.
F ă r ă leat.
F ără an, N oem vrie 3.
Porunca lui M ihai Voevod, prin care întăreşte Io M i h a i V o e v o d (n e c e te a dom nească).
m ănăstirii Coşuna, dreptul de stăpânire asupra satu■ A rhivele Statului B ucureşti, Bunuri Publice, C ondica N r.
lui Radovan, cum părat de călugării acelei mănăstiri* 443, fila 121.

C u mila lui D um nezeu, Io M i h a i V o e v o d şi dom n,


d a t am dom nia m ea a c e a s tă p o r u n c ă a d om niei mele
4. m ă n ă stirii B ucovăţ, m oşie în satul Cioroiaşi, pe care
o va a lă tu ra satului P erişor.
F ără an, F evruarie 14 .
C u m ila lui D u m n e z e u , Io M i h a i V o iv o d şi
Porunca lui M ih ail Voevod p rin care întăreşte Dom n a to a tă Ţ a r a R u m â n e a sc ă , d a t- a m d o m n ia
dregătorilor să i: jupân R adul vel clycer, jupân Preda mea ac e a s tă p o r u n c ă a d om nii m eale, slugii dom nii
vel sp ă ta r ş i jupăn Stroe vel stolnic, stăpânirea asupra m eale Socol postelnicul, ca să fie volnic c u a c e a s tă
sa tu lu i P leniţa cu rum ânii ei, cu dreptul de a lua tot c a r t e a dom nii m eale c a să a le a g ă moşie sfintei m ă ­
venitul boeresc dela rum âni. năstiri d e la B ucovăţ, d in s a tu l C io ro iaşu l de c ă tre
C u m ila lui D u m n e z e u , Io M i h a i l V o e v o d şi alţi săteni, ca să o lip e a s c ă lâ n g ă s a tu l P e rişo ru l
D o m n d a t - a m dom nia m ea a c e a s tă p o ru n c ă ă domniei p r e c u m a u fost aleas d ă P â r v u clucer, c a s ă p u ie
m ele cin stiţilo r d re g ă to rilo r d om nii mele, ju p ân u lu i p i e t r e p recu m a u lo st în se m n a t şi m ai d in n a in te
R a d u l v el c lu c e r şi ju p â n P re d e i S p ă t a r şi ju p ân v r e a m e a . I a r voi să ten ii c a r e n u v eţi v r e aşa, ia r
S tro e vel stolnic ca să fie volnici cu a c e a s tă carte s l u g a d om nii m eale ce .s'au zis m ai sus să fie volnic
a dom nii mele ca să ţie sa tu l P le n iţa tot, cu to t ho­ s ă ia as p rii î n d ă r ă t p recu m a u fost c u m p ă r a t ă dela
t a r u l şi cu toţi rum ânii, p e n t r u c ă e a lor b ă tr â n ă v o i şi ce v a fi p lă t it p e n t r u b ir u v o s tr u şi to t ce
şi d r e a p t ă moşie şi de m oştenire. Şi am v ă z u t dom nia v a fi c h e ltu it p e n t r u a c e ş tă p r ic in ă şi n im e n i s ă n u
m ea şi cărţile a le a lto r b ă t r â n i domni, c a re a u fost am estece a -i b ân tu i. Şi î n t r 'a l t c h ip să n u fie p re ste
m ai în a in te d e d o m n ia m ea. D r e p t a c e ia şi voi z i s a d om nii meale. Şi însuşi am zis d u m n ia m ea.
o am enilor d e la P le n iţa d in sat, d e vrem e ce veţi N o em v rie 22 ( f ă r ă leat).
v e d e a a c e a s tă c a rte a dom nii mele, ia r voi să aveţi
A rh iv e le Statului Bucureşti. Condica M ănăstirilor Căluiul şi
a v ă d a g ă le a ta şi d a tu r ile şi to t v e n itu l boeresc. Bucovăţul,* N r. 722, fila 775 şi condica N r. 443, fila 156 v.
Şi să fie volnice slugile cinstiţilor d re g ă to rilo r domnii
mele ce s â n t mai sus scrişi, c u ac e a s tă c a r te a dom nii 6.
mele, ca să ia to t v e n itu l boeresc dela ru m ân i dela
P le n iţa şi d e la to t satul, ia r c a re s 'a r ispiti a sta Fără an, Februarie 16, G herghiţa
îm p o triv ă , acela om r ă u se v a p ed ep si d e la d o m n ia mea.
Şi î n t r 'a l t c h ip să n u fie peste zisa dom nii mele, că Porunca lu i M ihai Voevod prin care întăreşte
singur am zis d o m n ia mea. I a r voi de v ă v a p ă re a m ănăstirii Coşuna de lângă Craiova, stăpânirea a su ­
cu s trâ m b u l să veniţi de f a ţă la d iv a n şi să v ă a d u ­ pra unei p ă rţi din sa tu l Radovan, fostă a popei O prea
ceţi cărţile, că n u v a fi făţărie. şi cum părată de către călugări p entru m ănăstire.
F e v r u a r i e 14, l ă r ă leat. C u m ila lu i D u m n e z e u , Io M i h a i l V o e v o d şi
A rh iv e le Statului Bucureşti, C ondica M ănăstirii Căluiul şi dom nu a to a tă Ţ a r a R u m â n e a sc ă , fe c io ru l m a re lu i
B ucovăţul, N r. 722, fila 576. Şi p r e a b un ulu i, ră p o s a tu l Io P ă tr a ş c o V o e v o d ,
d a t-a m dom nia m ea a c e a s tă p o ru n c ă a dom niei mele
5. sfintei şi d u m n ezeeştii m â n ă s tirii de lâ n g ă C r a io v a
pe se c h ia m ă C o ş u n a , u n d e iaste h r a m u l s fâ n tu lu i
F ără an, N oem vrie 22. , !erarh u şi fă c ă to riu lu i d e m in u n i N ico lae, ca să fie
Porunca lui M ihai Voevod, p rin care împuterni­ moşie în s a t R a d o v a n , p a r te a p o p e i O p r e i , to a tă
ceşte cu cartea sa pe S o co l postelnicul ca să aleagă câ tă se v a aleage.
P e n tr u că a u c u m p ă r a t călugării d e la P o p a
O p r e a a c e a s tă moşie, în c ă m ai d e n a in te a vream e, C u mila lui D u m n e z e u , Io M i h a i l V o e v o d şi
ia r p o p a O p r e a , el ia r s ’a u a p u c a t de că lu g ă ri şi dom n a to a tă Ţ a r a R u m â n e a sc ă , feciorul m arelu i şi
aşa a u zis că n u i-au p l ă tit ac e a s tă moşie p re ţu l p r e a b u n u lu i P ă tra şc o V o e v o d , d at-am d o m n ia mea
tot. I n tr 'a c e ia călu g ării ei a u d a t leage p o p e i O p r e i această p o r u n c ă a dom nii m eale cinstitului d r e g ă to ­
c a să jure cum că n u i-a u p lă tit wdinaintea lui ju ­ riului d om nii m eale, j u p â n R a d u lu i ce a u fost m are
p a n C a lo tă vel b an al C raiovei.' D eci oam eni buni, s p ă ta r şi feciorilor lui câţi D u m n e z e u îi v a d ăru i,
n 'a u lă s a t pe p o p a O p r e a să ju re nici cum. E i s’au ca să fie lui moşie în C io ro iu , p a r t e a lui M ir o s la v
to cm it cu călugării” şi i a r a u m ai d a t c ă lu g ă rii p o ­ vistier d in R a h o v a , to a tă v e r ic â tă să v a aleg e d u
p ei O p r e i în că 400 de a s p ri din n a in te a lu i ju p an p reste to t h o taru l, p e n tr u c ă a u c u m p ă r a t-o cinstitul
C a lo tă vel b a u şi d in n a in te a m egiaşilor şi o a ­ d re g ă to ru l dom nii ireale ce s ’a u zisâ m ai sus d ela
m eni buni. > ju p â n u l M ir o s la v vistier şi d e la ju p â n e a s a lu i C a le a ,
Şi a m v ă z u t d o m n ia m ea şi c a r te a lui jupan d r e p t 7000 de a s p ri g a ta . I a r ju p â n u l M ir o s la v v is­
C a lo tă v e l b a n de tocm eală. D r e p t a c e ia am dat tierul, el a u c u m p ă r a t c u aceşti m ai sus zişi a sp ri, o
şi d o m n ia m ea sfintei şi - d u m n e z e e ştii m ănăstiri p a r te d e moşie dă Bârseşti d e la C h irco , în să ac e a s tă
a c e a s t ă moşie, p a r t e a p o p e i O p r e i to a tă , c a să-i fie mai sus zisă d in C io ro iu , el a u fost s c h im b a tâ m ai
în tr u m oştenire şi o h a b n ic ă şi d e n im en ea să n u să d in a in te vrem e, încă în zilele ră p o s a tu lu i P ă t r u V o e ­
clă te a s c ă d u p ă c u v â n tu l dom niei meale. vod, M ir o s la v v istieru l cu R a d u l s p ă ta ru l, d e i-au
I a tă şi m ă rtu rii a m p u s d o m n ia m ea pe ju p a n d a t j u p â n M ir o s la v vistieru l p a r te a lui d in C ioroiu
Iv a n vel d v o rn ic şi ju p a n C h e s a r vel logofăt şi ju p â n u lu i R a d u l s p ă ta r , i a r j u p â n R a d u l s p ă ta r, el
j u p a n N e g re vel s p ă t a r şi j u p a n R a d u l vel comis a u d a t ju p â n u lu i M ir o s l a v vistier, p a r t e a lui din
şi ju p a n Ş e rb a n vel p a h a r n ic şi j u p a n S tro e vel Boldeşti şi din P e s tre to a tă . I a r c â n d a u fost în zi­
stolnic şi ju p a n P r e d a v el postelnic. Şi isp ra v n ic lele M i h n i i V o ev o d , ei a u fost sc h im b a t d e a u lu a t
ju p a n C h e s a r vel logofăt. ju p â n u l R a d u l s p ă t a r p a r t e a lui d in Boldeşti, ca să
Şi am scris eu Iv a n lo gofătu l în G h e r g h iţa , în fie la m â n a lui. ia r M ir o s la v vistier, să ţie p a r t e a
lui d in C ioroiul. I a r d u p ă a c eia M i r o s la v vistierul,
lu n a lui F e b r u a r ie , în 16 zile. F ă r ă le a t 1
el a u v â n d u t p a r te a lui d in C io roiu R a d u lu i s p ă ta r
Io M i h a il V o e v o d (p e c e te a dom nească). to ată, d r e p t 7000 de asp ri gata, în c ă în zilele M ih n ii
V o ev o d . Ia r d u p ă a c eia R a d u l s p ă ta r, el a u d a t
A rh ivele Statului Bucureşti, Bunuri Publice, C ondica 443, J p a r te a lui d in Boldeşti H ie r ă i log ofăt şi ju p â n e s ii
filele 124 v. — 125. l u i, S ta n a . A ş a s’a u tocm it j u p â n R a d u l s p ă t a r cu
ju p ân M ir o s la v v istier şi cu H ie r a logofăt de a lor
7. b u n ă voie şi cu ştirea t u t u r o r b o ia rilo r şi d in a in te a
domnii m eale. D r e p t ac e ia am d a t şi d o m n ia m ea
1593 (7102), D ecem vrie 2.
ju p â n R a d u lu i s p ă ta r, ca să-i fie lui a c e a s tă moşie
P orunca lui M ih a il Voevod, prin care întăreşte d i n C ioroi, p a r t e a lui M i r o s la v vistier, v e r ic â tă să
lui jupân R a d u fo st spătar, stăpânirea asupra părţii v a alege, moşie o h a m n ic ă lui şi feciorilor şi n e p o ţilo r
ce o poseda M iroslav vistier din Rahova, în sa tu l Cio­ şi stră n e p o ţilo r şi de nim eni să fie c lă tită p r e s te zisa
roiu şi pe care o cum părase dela acesta şi jupâneasa domnii mele, că ia tă şi m ă r tu rii am p u s d o m n ia m e a :
lu i C a h a.
j u p â n M i t r e v el vornic, j u p â n A n d re i vel logofăt,
P a n g r a tie vel vistier, D u m i t r u v el s p ă t a r i Pană
vel comis i S â r b u l stolnic i M a n t a vel paharnic
i C o c e v el postelnic. I s p r a v n i c M i t r e vel vornic.
D e c h e m v r ie 2 zile, le a t 7102.
A rh iv e le Statului Bucureşti, Bunuri Publice, C ondica Mân?»
ştirilor C ăluiul şi B ucovăţul, N r. 722, fila 453=4.
M O N O G R A FIA J U D E Ţ U L U I D O L J

T IP Ă R IT Ă S U B ÎN G R IJIR E A

D-LUI DR. C. S. N ICOLĂ ESCU-PLOPŞOR


D ir e c to ru l A r h i v e l o r S t a t u l u i , a l I n s t i t u t u l u i d e I s t o r i e N a ţ i o n a l ă
şi a l M u z e u l u i R e g i o n a l al O l t e n i e i d i n C r a io v a

SECRETAR DE R E D A C Ţ IE

PREOT D. B Ă L A Ş A