UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIESTI

FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI SI GAZELOR

GEOLOGIE PETROLIERA SI INGINERIE DE ZACAMANT

TIP: A

Nr. : 1.3

PROIECT LA PROIECTAREA EXPLOATARII ZACAMINTELOR

DE HIDROCARBURI FLUIDE

Prof. coordonator :
Student:
Specializarea: Inginerie de
Petrol şi Gaze
Anul:
Grupa:

1
 Proiect

Tema de proiect
INTRODUCERE
CAPITOLUL I. Modelul geometric al zacamantului

1.1. Harta structurala (cu izobate) a zacamantului...........................

1.2. Fixarea limitei initiale a contactului titei-apa ...........................
1.3. Intocmirea sectiunilor geologice .....................................................
1.4. Determinarea grosimii efective a stratului saturat cu titei ..........
1.5. Calculul ariei zonei productive..........
1.6. Calculul grosimii medii a stratului in zona productiva ...................
Capitolul II. Proprietatile mediului poros

2. Calculul marimilor medii ale parametrilor fizici caracteristici

colectorului
2.1. Porozitatea ...................................
2.2. Permeabilitatea ......................
2.3. Saturatia in apa ireductibila.........
2.4. Coeficientul de compresibilitate al rocii .............
2.5. Calculul volumului brut al rezervorului ..........
2.6. Calculul volumului de pori al rezervorului......

Capitolul III. Proprietatile mediului fluid

3.1. Proprietatile titeiurilor

3.1.1. Solubilitatea gazelor in titei (ratia de solutie ) ........
3.1.2. Factorul de volum al titeiului .............
3.1.3. Vascozitatea dinamica a titeiului.......
3.1.4. Coeficientul de compresibilitate al titeiului...........
3.2. Proprietatile apelor de zacamant
3.2.1. Solubilitatea gazelor in apa de zacamant
3.2.2. Vascozitatea dinamica a apei de zacamant ;
3.2.3. Coeficientul de compresibilitate al apei mineralizate

2
Capitolul IV. Stabilirea si amplasarea retelei sondelor de exploatare

4. Amplasarea sondelor pe zacaminte de titei tip banda liniara, cu acvifer

activ..........
Capitolul V. calculul debitelor potentiale

5. Calculul debitelor potentiale ...............................................

Capitolul VI. Regimul elastic

6.1. Se da dinamica debitului sondei comasate ....................

6.2. Se da dinamica presiunii la peretele sondei comasate .........

Capitolul VII. Regimul de gaze dizolvate

7. Metoda integral-grafica .................................................

Capitolul VIII. Injectia de apa

8. Injectia de apa .................................................................................

ANEXE
Concluzii
Bibliografie

Tema de proiect

3
 Se considera un zacamant de titei de forma si dimensiunile indicate in figura 1.. Faliile F1, F2
si F3 sunt etanse.
In perioada exploatarii de proba au fost sapate sondele mentionate in figura 1 . Se anexeaza
diagrafiile electrice ale sondelor sapate pe acest zacamant (figura 2 si figura 3).
Pe baza acestor materiale se cere :
 Intocmirea hartii structurale a zacamantului ;
 Realizarea unor sectiuni transversale ;
 Fixarea pozitiei initiale a contactului titei-apa ;
 Calcularea volumului brut al rezervorului .

Studiul fizic asupra carotelor extrase din roca colectoare indica parametrii mentionati in
tabelul 1 .
Se cere :
 Sa se calculeze marimile medii ale parametrilor fizici caracteristice
colectorului ;
 Sa se calculeze volumul de pori ai rezervorului ;
 Sa se calculeze rezerva de titei si gaze a zacamantului ;

Studiului mediului fluid indica urmatoarele date :

A. Proprietatile sistemului de hidrocarburi fluide in conditii de zacamnt sunt redate in
diagrama din figura 4.
B. Proprietatile fizico-chimice ale apei de zacamant sunt redate in tabelul 2.

Masuratorile de presiune la momentul initial al exploatarii indica marimea de 150 bari, la

contactul titei-apa.
Temperatura de zacamant este de 97,455 ⁰C .
 Determinarea capacitatii energetice a zacamantului la momentul initial al
exploatarii ;
 Stabilirea retelei sondelor de exploatare ;
 Executarea retelei sondelor de exploatare a rezervorului sub energia naturala a
zacamantului ;
 Proiectarea procesului de injectie a apei sau gazelor pentru marirea factorului
final de extractie al titeiului ;

Sonda Intervalul mef Permeabilitatea Sai Descriere

4
 Nr. litologica
- m % mD % -
743 3058,6-3060,1 20,3 350 278 100 Nisip marnos
743 3078,0-3080,0 19,7 420 397 100 Nisip marnos
743 3090,0-3092,0 21,8 328 303 100 Nisip marnos
743 3094,1-3096,2 20,9 690 571 100 Nisip marnos
3520 2800,0-2802,1 22,4 315 265 23,9 Nisip marnos
3520 2805,0-2805,9 19,5 589 490 27,2 Nisip marnos
3520 2815,0-2817,0 20,6 713 689 28,1 Nisip marnos
3520 2841,0-2842,1 21,1 417 373 22,8 Nisip marnos
3520 2843,0-2844,1 19,9 503 412 23,0 Nisip marnos
753 2702,5-2703,6 17,9 879 719 32,6 Nisip marnos
753 2735,1-2736,3 19,7 794 497 30,4 Nisip marnos
753 2760,2-2761,6 22,1 658 583 26,7 Nisip marnos
753 2780,2-2781,4 20,6 672 467 24,7 Nisip marnos
750 3044,6-3046,1 19,6 278 214 100 Nisip marnos
750 3050,1-3051,6 22,6 872 616 100 Nisip marnos
750 3097,2-3098,6 20,7 679 597 100 Nisip marnos
Tabelul 1.Studiul fizic asupra carotelor ;

Sonda Intervalul Unitatea Componenti

Nr. de +
Na + K +
Ca 2+
Mg2+ Cl- SO4- HCO3-
masura
- m - - - - - - -
743 3060-3070 mg/l 58945,35 2175,9 3749,05 106872,0 9,05 42,70
mg.ecv/l 2562,85 4 302,31 0 0,18 0,7
% 42,49 143,59 5,12 3013,84 0,01 0,02
2,39 49,97
750 3080-3090 mg/l 36774,47 133,94 30,14 56736,0 283,4 131,15
mg.ecv/l 1598,89 6,68 2,48 1600,0 5 2,15
% 49,71 0,21 0,08 49,75 5,90 0,07
0,18
Tabelul 2. Proprietatile fizico-chimice ale apei de zacamant ;

INTRODUCERE

5
 Exploatarea zacamintelor de titei si gaze cuprinde toate lucrarile care se executa pentru a dirifa
si controla curgerea acestor fluide in roca colectoare spre sonde, in vederea extractiei lor.
Aceste lucrari se efectueaza in scopul :
- Extragerii unei cantitati maxime de titei sau gaze cu consum minim de energie natura in
vederea obtinerii unui factor final de recuperare maxim (Prin factor final de recuperare se
intelege raportul dintre cantitatile de titei sau gaze extrase pana la sfarsitul exploatarii si
rezerverele recuperabile de titei sau gaze existente la inceputul exploatarii ) ;
- Obtinerii unui anumit ritm de exploatare, adica a unui debit de extractie a titeiului si
gazelor prevazut in planul de productie pentru anul curent si anii de perspectiva, pentru a
satisface cerintele afacerii ;
- Realizarea productiei la un cost minim ;

O exploatare efectuata in aceste conditii se numeste rationala, iar pentru realizarea ei este
necesara sa se cunoasca, pe langa caracterul zacamanatului (proprietatile rocii-colector si ale
fluidelor din ea) si energia de zacamant care produce si mentine curgerea fluidelor prin roca
colectoare spre sonda, dupa legile Hidraulicii Subterane .
Cunoscandu-se toti acesti factori se poate intocmi proiectul de exploatare a zacamantului, in
care, uneori, se prevede si o modificare a regimilui natural de zacamant, de exemplu, prin
injectie de fluide in strat pentru a obtine rezultatele cele mai bune .

Pentru a provoca si mentine curgerea fluidelor in roca colectoare spre sonde este nevoie de
energie. Zacamintele de titei dispun initial de o anumita energie naturala sub forma de energie
potentiala, care, transformandu-se in energie de miscare, produce curgerea fluidelor prin roca
colectoare . Energia de zacamant se prezinta sub 3 forme :
- Energia de compresiune la care purtatorii ei sunt fluidele si intr-o masura roca
colectoare : destinderea titeiului ; destinderea gazelor dizolvate o data cu iesirea lor din
solutie; destinderea gazelor libere, destinderea apei de zacamant ;
- Energia gravitationala la care purtatorii ei sunt fluidele de zacamant, ea provoaca
curgea din partea cea mai mai inalta a zacamantului catre cea mai coborita ;
- Energia superficiala, datorata fortelor de atractie superficiala si interfaciala dintre
fluidele in contact in zacamant sau dintre acestea si roca ;

Metodele de exploatare ale unui zacamant depind de caracterul initial al zacamantului

(regimul de zacamant si valoarea energiilor care provoaca curgerea), precum si de modul cum
acestea variaza in timpul exploatarii. Exploatarea efectuata in perioada in care curgerea fluidelor
prin strat se face pe baza energiilor proprii ale zacamantului, se numeste exploatare primara .
Pentru extragerea din zacamant a unor cantitati cat mai mari de titei si pentru scurtarea duratei de
exploatare, se aplica unele metode care constau in introducerea de la suprafata a unor agenti
purtatori de energie care modifica valoarea fortelor de retinere in strat a titeiului si stimuleaza
curgerea fluidelor prin roca. Aceste metode de exploatare se numesc metode secundare .

Capitolul I. Modelul geometric al zacamantului

6
 Zăcământul de hidrocarburi fluide este un sistem fizico – chimic alcătuit dintr-un mediu solid
poros – permeabil si un mediu fluid format din sistemele de hidrocarburi si apele de zăcământ.
Un zăcământ de hidrocarburi fluide ocupă un volum bine determinat în scoarta terestră, el
este delimitat în acoperis si culcus de strate impermeabile, iar lateral de accidente tectonice si/sau
litologice.
În general, zăcămintele de hidrocarburi fluide sunt alcătuite din două zone distincte: zona
saturată cu hidrocarburi, numită zonă productivă, si o zonă saturată 100% cu apă – acviferul
adiacent, care poate lipsi în anumite cazuri.
În vederea exploatării, un zăcământ trebuie delimitat atât în suprafată (în plan orizontal), cât
si grosimea stratului. De asemenea trebuie făcută o delimitare exactă a celor două zone – zona
productivă si acviferul adiacent.
După forma zăcământului si tipul capcanei, zăcămintele pot fi: zăcăminte stratiforme,
masive, delimitate litologic, combinate si subtile.
Indiferent de tipul capcanei, în proiectarea exploatării se operează cu două forme geometrice
de bază:

a. Zăcăminte în formă de bandă liniară, care admit o simetrie liniară; (fig. a)

b. Zăcăminte de formă circulară, care admit o simetrie radială. (fig,b)

Figura 1.1. Tipurile de zacaminte ;

1.1 Harta structurala (cu izobate) a zacamantului

7
 Harta structurală (harta cu izobate), reprezintă proiectia în plan orizontal a punctelor de
intersectie între diverse plane izobatice si un plan reper. Ca plan reper se va lua intrarea în stratul
productiv.
Harta structurală poate fi construită pe baza sectiunilor geologice sau prin metodatriadelor.

În acest caz s-a adoptat metoda triadelor. Aceasta presupune alegerea stratului reper,
intrarea în stratul productiv, intrări ce se determină pe baza diagrafiilor geofizice ale sondelor.
Adâncimile reperului, citite pe diagrafii sunt în cote absolute care vor fi raportate la un reper
unic, adică nivelul mării. Astfel, din aceste cote absolute se va scădea elevatia sondelor si se
obtin cotele izobatice.
Cotele determinate pe diagrafii nu coincid întotdeauna perfect cu cele reale din sonde,
abaterea fiind în functie de tipul dispozitivului utilizat, de grosimea stratului poros, de mărimea
rezistivitătii. Pentru fiecare situatie în parte se utilizează relatii analitice care permit efectuarea
corectiilor necesare. În acest caz se vor ignora aceste decalaje.

Metoda de lucru:

 Se alege ca reper intrarea în stratul productiv;

 Se trec pe hartă cotele izobatice ale reperului, citite din diagrafii (anexele 2 si 3)
pentru fiecare sondă în parte.
 Se unesc punctele câte trei ;
 Se caută puncte de valori egale pentru aceste drepte (interpolare).

Datele obtinute se trec in tabelul 3, care contine pe langa cotele izobatice si cotele absolute si
grosimea stratului .

Sonda 743
H ¿a=3050−666=2 387 m;
H ¿c =3122−666=2 456 m;
H ¿t / a=H t / a−E=−m;

Sonda 750
H ¿a=H a−E=3041−662=2 379 m;
H ¿c =H c −E=3106−662=2 444 m;
H ¿t / a=H t / a−E=−m;

Sonda 753
H ¿a=H a−E=2694−420=2274 m;
H ¿c =H c −E=2 829−420=2 409m ;
H ¿t / a=H t / a−E=2792−420=2 372m ;
Sonda 3520

8
H ¿a=H a−E=2765−478=2 792 m;

H ¿c =H c −E=2829−478=2381 m;

H ¿t / a=H t / a−E=2850−478=2 372 m;

Unde :

 Ha - Cota absoluta a acoperisului masurata pe diagrafia geofizica ;

 Ha* - Cota izobatica a acoperisului ;
 Hc - Cota absoluta a culcusului masurata pe diagrafia geofizica ;
 Hc* - Cota izobatica a culcusului ;
 Ht/a - Cota absoluta a limitei titei/apa masurata pe diagrafia geofizica ;
 Ht/a* - Cota izobatica a limitei titei-apa ;
 E - Elevatia sondei ;

Sonda Cote absolute E Cote izobatice h

Nr. Ha Hc Ht/a Ha *
Ht* Ht/a*
- m m m m m m m m
743 3053 3122 - 666 2 387 2 456 - 69
750 3041 3106 - 662 2 379 2 444 - 65
753 2694 2829 2792 42 2 274 2 409 2 372 135
3520 2765 2859 2850 478 2 287 2 381 2 372 94
Tabel 3. Valorile absolute si izobatice ale acoperisului, culcusului si limitei titei-apa ;

Dupa determinarea acestor valori s-au facut interpolarile din care a rezultat harta cu izobate a
zacamantului, atasata acestui proiect .

1.2 Fixarea limitei initiale a contactului titei-apa

9
Limita hidrocarburi – apă se determină tot din diagrafii, pe baza curbelor de rezistivitate. În
realitate nu există un plan orizontal de separatie între fluidele respective, ci mai degrabă o zonă
de tranzitie hidrocarburi – apă a cărei grosime este în functie de structura spatiului poros si de
diferenta de masă specifică dintre cele două fluide din zăcământ. Totusi, pentru simplificare, se
admite existenta planurilor orizontale de separare a fluidelor existente în zăcământ.

Această limită hidrocarburi – apă prezintă două contacte cu stratul productiv, un contact pe
acoperis si un contact pe culcus. Proiectia acestor două contacte pe harta cu izobate prezintă la
rândul ei două contururi: un contur interior (pe culcus) si unul exterior (pe acoperis). Între cele
două contururi se găseste asa numita zonă de contact în problemele de evaluare a resurselor si
rezervelor de hidrocarburi, de urmărire a deplasării limitei în timpul exploatării. Se operează cu
un contur mediu, numit contur de calcul sau contur de lucru .

Se trasează limita titei – apă la adâncimea 2372 m .

Fig.1.2. Fixarea limiteti titei-apa ;

1.3 Intocmirea sectiunilor geologice

10
 Sectiunile geologice sunt reprezentări în plan vertical a stratelor geologice. Cele mai
adecvate sunt sectiunile transversale deoarece oferă o imagine mult mai reusită asupra înclinării
stratului decât sectiunile longitudinale. În plus, acestea evidentiază limitele hidrocarburi – apă
si/sau titei – gaze. În cazul de fată sectiunile s-au întocmit pe baza hărtii structurale .

1.4 Determinarea grosimii efective a stratului saturat cu titei

Complexul productiv include si intercalatii de strate impermeabile, care trebuie puse în

evidentă si înlăturate de la grosimea totală a stratului. Pentru acest lucru, se ia fiecare diagrafie în
parte si se analizează. Se identifică si se notează stratele care compun obiectivul. Grosimea se
măsoară atât după curba de potential standard (P.S) cât si după cea de rezistivitate (ρ), apoi se
face media celor doua valori obtinute, acolo unde este cazul. In cazul in care se obtine o singura
valoare din analiza diagrafiilor, aceasta se trece in tabel .

Sonda 743
hef
Strat P.S ρ h ef
a 8,8 - 8,8
b 12,21 - 12,21
c 8,8 - 8,8
Ʃhefm 30
Tabel 4. Grosimea efectiva a stratului saturat cu titei- Sonda 743 ;

Sonda 750
hef
Strat P.S ρ h ef
a 12,21 - 12,21
b 24,42 26,5 25,46
Ʃhefm 38
Tabel 5. Grosimea efectiva a stratului saturat cu titei- Sonda 750 ;

Sonda 753
hef
Strat P.S ρ h ef
a 22 16 19
b 13 8,5 10,75
c 29 11 20
Ʃhefm 50
Tabel 6. Grosimea efectiva a stratului saturat cu titei- Sonda 753 ;

Sonda 3520
hef
Strat P.S ρ h ef

11
 a 29 - 29
b 24 14 19
Ʃhefm 48
Tabel 7. Grosimea efectiva a stratului saturat cu titei- Sonda 3520 ;

1.5 Calculul ariei zonei productive

Aria zonei productive de determină măsurând pe harta cu izobate aria trapezului cuprins
între faliile F1, F2 si F3 si limita titei – apă de calcul.

Pentru determinarea ariei, s-au împărtit zonele respective în triunghiuri, iar ariile s-au
calculat cu următoarea formulă:

b∙h
A= ;
2
Unde :

 b - Baza triunghiului ;
 i - Inaltimea triunghiului; (Ambele citite de pe harta) .

Tinand cont de scara hartii cu izobate, rezulta urmatoarele arii productive corespunzatoare
fiecarei sonde :

Sonda 743

A743 = A743 + A 743 ;

I II

95∙ 5 ∙ 25∙ 5
A743 = =29 687,5 m 2=2,96875 ha ;
I
2
95∙ 5 ∙30 ∙ 5
A743 = =35 625 m 2=3,5625 ha;
II
2
A743 =29 687,5+35 625=65312,5 m 2=65,3125 ha ;

Sonda 750

A750 = A750 + A 750 ;

I II

82∙ 5 ∙21 ∙5
A750 = =21525 m 2=2,1525 ha ;
I
2
82∙ 5∙ 25 ∙5
A750 = =25 625 m2=2,5625ha ;
II
2
A750 =21 525+25 625=47 150 m2 =47,150 ha ;
Sonda 753

A753 = A753 + A 753 ;

I II

12
 166 ∙ 5 ∙72 ∙5
A753 = =159775 m 2=15,9775 ha ;
I
2
166 ∙ 5 ∙85 ∙ 5
A753 = =176 375 m 2=17,6375 ha;
II
2
A753 =159 775+176 375=336 150 m 2=33,6150 ha ;

Sonda 3520

A3520 = A3520 + A3520 ;

I II

155 ∙ 5∙ 50 ∙5
A3520 = =96 875 m2=9,6875 ha ;
I
2
155 ∙5 ∙ 67 ∙5
A3520 = =129 812,5m 2=12,98125 ha ;
II
2
A3520 =96 875+129 812,5=226 687,5 m2 =22,66875 ha;

Aria totala a zonei productive este :

At = A743 + A 750 + A 753 + A352 =65 312,5+ 47 150+336 150+226 687,5 ;

At =675 300 m 2=67,53 ha ;

1.6 Calculul grosimii medii a stratului in zona productiva

Pentru determinarea grosimii medii a stratului in zona productiva se foloseste relatia :

4

∑ hi ∙ Ai hef 743 ∙ A 743 +h ef 750 ∙ A 750 + hef 753 ∙ A753 +hef 3520 ∙ A 3520
h medz= i=14 = ;
A 743 + A750 + A753 + A 3520
∑ Ai
i=1

30∙ 65 312,5+38 ∙ 47 150+50 ∙336 150+ 48∙ 226 687,5

h medz= =46,55 m;
65312,5+ 47 150+336 150+226 687,5

h medz=46,55 m ;

Unde :
 Ai - Ariile productive corespunzatoare fiecarei sonde ;
 hi - Grosimea medie efectiva corespunzatoare fiecarei sonde ;

13
Capitolul II. Proprietatile mediului poros

Pentru determinarea mărimilor medii a parametrilor fizici ai colectorului (porozitate,

permeabilitate, saturatie în apă ireductibilă, coeficient de compresibilitate al rocii), se vor folosi
datele din carote din Tabelul 1. Pe baza diagrafiilor geofizice se pozitionează carotele pe
sectiunile geologice . Se calculează o mărime medie ponderată cu grosimea pachetului (h a, hb,
hc). Dacă într-un pachet avem mai multe carote se face media aritmetică a valorilor parametrului
fizic respectiv.
Modelul de lucru este valabil atât pentru determinarea porozitătii cât si a permeabilitătii si a
saturatiei în apă ireductibilă.

Sonda 743
k
Strat mef k‖ kꞱ Sai
a 20,3 350 278 100
b 20,75 374 350 100
c 20,7 679 597 100
Tabel 8. Proprietatile mediului poros- Sonda 743 ;

Sonda 750
k
Strat mef k‖ kꞱ Sai
a 21,1 575 415 100
b 20,7 679 597 100
Tabel 9. Proprietatile mediului poros- Sonda 750;

Sonda 753
k
Strat mef k‖ kꞱ Sai
a 18,8 836,5 608 31,5
b 21,35 665 525 25,7
c 20,6 672 467 24,7
Tabel 10. Proprietatile mediului poros- Sonda 753;

Sonda 3520
k
Strat mef k‖ kꞱ Sai
a 20,84 539 481,4 26,4
b 20,5 460 392,5 22,9
Tabel 11. Proprietatile mediului poros- Sonda 3520;

In tabelele de mai sus au fost notate proprietatile mediului poros pentru fiecare sonda in parte,
ce rezulta din Tabelul 1.

2.1. Porozitatea

14
 Porozitatea este proprietatea rocii de a prezenta spatii libere numite pori sau fisuri. Acest
parametru măsoară capacitatea rocii de a înmagazina fluide. În probleme de proiectare se
operează cu două tipuri de porozităti:
 Porozitatea efectiva, me, definita ca raportul dintre volumul de pori, V p, si
volumul brut al sistemului roca-pori, Vb
V
me = p ;
Vb
 Porozitatea dinamica, md, utilizata in problemele de dezlocuire a titeiului de catre
alt fluid. Aceasta se poate defini ca produsul dintre porozitatea efectiva si un
coeficient de utilizare al spatiului de pori, care ia in consideratie faptul ca in
conditiile reale de zacamant, agentul de dezlocuire nu spala complet titeiul din
spatiul poros (ẟ).

 md =m∙ ẟ;

Cunoasterea porozitătii efective este necesară în calculele de evaluare a resurselor de

hidrocarburi, la stabilirea capacitătii energetice a zăcământului, la alegerea metodei de
intensificare sau îmbunătătire a recuperării. Porozitatea se poate determina prin metode fizice
(măsurători pe carote) si prin metode geofizice (din curbele de rezistivitate).

Porozitatea pe sonda
n

∑ mi ∙h i
m medS= i=1 n ;
∑ hi
i=1

Unde :
 mi - Porozitatea masurata din carote ;
 hi - Grosimea pachetului de roca (a, b, c) ;

Sonda 743
0,203 ∙ 8,88+ 0,2075 ∙12,21+0,207 ∙ 8,88 20,6
m med 743 = =0,206= ;
8,88+12,21+ 8,88 100
Sonda 750
0,211 ∙ 12,21+ 0,207∙ 25,46 20,82
m med 750 = =0,2082= ;
12,21+25,46 100
Sonda 753
0,188 ∙19+ 0,235∙ 10,75+0,206 ∙ 20 20,7
m med 753 = =0,207= ;
19+10,75+20 100

15
Sonda 3520
0,2084 ∙ 29+0,205 ∙19 20,7
m med 3520 = =0,207= ;
29+ 19 100

Porozitatea pe zacamant
4

∑ m i ∙ Ai
mmedz= i=1 4 ;
∑ Ai
i=1

0,206 ∙ 65 312,5+ 0,2082∙ 47 150+ 0,207∙ 336 150+0,207 ∙ 226 687,5

m medz= ;
65 312,5+ 47150+ 336 150+ 226 687,5
20,38
m medz=0,2038= ;
100

Unde :
 mi - Porozitatea pe sonda ;
 Ai - Aria productiva corespunzatoare fiecarei sonde ;

2.2. Permeabilitatea

Permeabilitatea poate fi definită, în general, ca proprietate a unui mediu de a permite

curgerea fluidelor prin el. În proiectarea exploatării se operează ci toate cele trei categorii de
permeabilitate cunoscute: absolută, efectivă si relativă.
Permeabilitatea absolută a unui colector reprezintă permeabilitatea măsurată fată de o
fază când porii rocii sunt saturati numai cu fluidul respectiv.
Permeabilitatea efectivă este permeabilitatea măsurată fată de o anumită fază, când în
porii rocii sunt prezente două sau mai multe faze. Din acest motiv i se mai spune si
permeabilitate de fază.
Permeabilitatea relativă se exprimă ca raport între permeabilitatea efectivă si cea
absolută, pentru acelasi zăcământ. Se poate vorbi, de asemenea, de o permeabilitate relativă fată
de apă si o permeabilitate relativă fată de gaze.
În acest subcapitol ne interesează determinarea permeabilitătii absolute pe zăcământ. În
general, rocile prezintă anizotropie în ce priveste permeabilitatea, adică permeabilitatea prezintă
valori diferite pe diverse directii în zăcământ. Astfel, se va defini permeabilitatea paralelă cu
directia de sedimentare (stratificare), numită adesea permeabilitate orizontală, si o
permeabilitate perpendiculară pe directia de stratificare, numită si permeabilitate verticală. În
cele mai multe cazuri, valorile celor două permeabilităti diferă sensibil. Cum curgerea fluidelor
în zăcământ este spatială, în ecuatiile de miscare se va utiliza o valoare medie pe zăcământ, între
cele două permeabilităti.

16
Permeabilitatea paralela medie pe sonda

∑ k iII ∙ hi
k IImeds= i=1 n ;
∑ hi
i=1

Unde :
 kiII - Permeabilitatea paralela pe sonda ;
 hi - Grosimea pachetului de roca (a, b, c) ;

Sonda 743
350∙ 8,88+374 ∙ 12,21+679 ∙8,88
k IImed 743 = =457,25 mD ;
8,88+12,21+8,88
Sonda 750
575 ∙ 12,21+679∙ 25,46
k IImed 750 = =645,29 mD ;
12,21+25,46
Sonda 753
836,5∙ 19+665 ∙10,75+ 672∙ 20
k IImed 753 = =733,31 mD ;
19+ 10,75+20

Sonda 3520
539 ∙ 29+460 ∙ 19
k IImed 753 = =507,72 mD ;
29+19

Permeabilitatea perpendiculara medie pe sonda

∑ hi
Ʇ i=1
k meds = n
;
h
∑ k iꞱ
i=1 i

Unde :
 kiꞱ - Permeabilitatea perpendiculara pe sonda ;
 hi - Grosimea pachetului de roca (a, b, c) ;

17
Sonda 743
Ʇ 8,88+ 12,21+ 8,88
k med 743 = =366,81mD ;
8,88 12,21 8,88
+ +
278 350 597

Sonda 750
Ʇ 12,21+ 25,46
k med 750 = =522,69 mD ;
12,21 25,46
+
415 597
Sonda 753
Ʇ 19+10,75+20
k med 753 = =526,16 mD ;
19 10,75 20
+ +
608 525 467

Sonda 3520
Ʇ 29+19
k med 3520 = =441,79 mD ;
29 19
+
481,4 392,5

Permeabilitatea medie pe sonda

k IImeds +k Ʇmeds
k meds= ;
2

Sonda 743
457,25+366,81
k med 743 = =412,03 mD ;
2

Sonda 750
645,29+ 522,69
k med 750 = =584 mD ;
2
Sonda 753
733,31+526,16
k med 753 = =629,735 mD ;
2

Sonda 3520
507,72+ 441,79
k med 3520 = =474,755 mD ;
2

18
Permeabilitatea medie pe zacamant

∑ ki ∙ A i
k medz= i=14 ;
∑ Ai
i=1

412,03 ∙65 312,5+584 ∙ 21 525+629,735 ∙336 150+ 474,755∙ 226 687,5

k medz= ;
65 312,5+21525+ 336 150+ 226 678,5
k medz=553,46 mD ;
2.3. Saturatia in apa ireductibila
În porii rocii colectoare pot fi prezente următoarele fluide: apă, țiței și gaze. Prin urmare, se
poate vorbi de o saturație în apă, o saturație în țiței și saturație în gaze. Numeric, saturația se
exprimă ca raport între volumul de fluid din pori și volumul respectiv de pori și poate lua valori
între 0 și 1, respectiv între 0% și 100%. Într-un anumit volum de pori pot coexista toate cele trei
faze. Saturația în apă ireductibilă, pentru un anumit zăcământ, rămâne invariabilă în procesul de
exploatare.

Cunoașterea saturațiilor ireductibile este foarte importantă la evaluarea resurselor și a

rezervelor de hidrocarburiși la prevederea comportării zăcămintelor în exploatare. Determinarea
se poate face cu ajutorul metodelor fizice (determinări în laborator, carote mecanice), prin
metode geofizice (din curbele de rezistivitate) sau prin calcule (pe baza ecuațiilor de bilanț,
folosindu-se datele de producție).

Saturația în apă ireductibilă ia valori cuprinse într-un domeniu foarte larg în funcție de
compoziția chimico-mineralogică a rocilor colectoare, de structura porilor, de capacitatea de
udare a rocilor. Pentru calculul acestei saturații se apelează la niște relații similare cu cele
folosite la determinarea porozității.

Saturatia in apa ireductibila medie pe sonda

n

∑ ( S¿¿ ai)i ∙ hi
Saimeds = i=i n
;¿
∑ hi
i=1

Unde :
 (Sai)i - Saturatia in apa ireductibila pe pachetul de grosime medie, hi ;
 hi - Grosimea pachetului de roca (a, b, c) ;

Sonda 743
100 100 100
∙8,88+ ∙ 12,21+ ∙8,88
100 100 100 100
Saimed 743 = = ;
8,88+12,21+ 8,88 100

19
Sonda 750
100 100
∙12,21+ ∙ 25,46
100 100 100
Saimed 750 = = ;
12,21+25,46 100
Sonda 753
31,5 25,7 24,7
∙19+ ∙ 10,75+ ∙ 20
100 100 100 27,51
Saimed 753 = = ;
19+10,75+20 100
Sonda 3520

26,4 22,9
∙29+ ∙ 19
100 100 25,014
Saimed 3520 = = ;
29+19 100
Saturatia in apa ireductibila medie pe zacamant
4

∑ S aimeds ∙ A i
Saimedz = i=1 4
;
∑ Ai
i=1

100 100 27,51 25,014

∙65 312,5+ ∙ 21525+ ∙ 336 150+ ∙ 226 687,5
100 100 100 100
Saimedz = ;
65 312,5+21525+ 336150+ 226 678,5

38
Saimedz = ;
100

Unde :
 Saimeds - Saturatia medie pe sonda ;
 Ai - Aria zonei productive corespunzatoare fiecarei sonde ;

2.4. Coeficientul de compresibilitate al rocii

Coeficientul de compesibilitate este parametrul prin intermediul căruia se exprimă
elasticitatea rocilor colectoare, elasticitate ce are o pondere importantă în cadrul forțelor care
determină deplasarea fluidelor prin mediul poros. Coeficientul de compresibilitate este definit ca
raport al variației volumului cu presiunea și volumul însuși și anume:

1 dV
β= ∙ , T =ct ;
V dp
Se operează, în mod uzual, cu un coeficient de compresibilitate al rocii și cu un coeficient de
compresibilitate al porilor. Între cei doi există o legătură:

20
β r=mmedz ∙ β p ;
Unde :
 βr - Coeficientul de compresibilitate al rocii ;
 βp - Coeficientul e compresibilitate al porilor ;
 mmedz - Porozitatea medie in zona productiva (pe zacamant) ;

Valoarea coeficientului de compresibilitate se poate lua, în lipsa unor determinări pe carote,

-10 -10
între 1·10 1/Pa și 2·10 1/Pa, în cazul rocilor plastice (nisipuri), sau se poate utiliza diagrama
de mai jos în cazul rocilor elasto-plastice (gresii, calcare).

Fig.2.1. Calculul coeficientului de compresibilitate ;

Avand in vedere faptul ca din tabelul 1 rezulta ca rocile din zacamant sunt nisipuri, coeficientul
de compresibilitate al rocii este :

β rnisip =( 1−2 ) ∙10−10 P a−1 ;

Se alege :

β r=1,8∙ 10−10 P a−1 ;

2.5. Calculul volumului brut al rezervorului

Volumul brut al rezervorului se calculeaza cu relatia de mai jos :

21
V b =A p ∙ h medz=675 300 ∙ 46,55=31 435 215 m 3=31,435215 ∙106 m 3 ;

Unde :
 Vb - Volumul brut al rezervorului ;
 Ap - Aria zonei productive ;
 hmedz - Grosimea medie efectiva in zona productiva ;

2.6. Calculul volumului de pori al rezervorului

Roca colectoare are proprietatea de a prezenta pori și fisuri. Determinarea volumului de pori
al rocii, rezervorului este absolut necesară pentru evaluarea, în continuare a resursei geologice de
gaze. Pentru determinarea acestui volum se va folosi următoarea formulă:

20,38
V p=V b ∙ m medz=31,435215 ∙ 106 ∙ =6,4065∙ 106 m 3 ;
100

Unde :
 Vb - Volumul brut al rezervorului ;
 Vp - Volumul de pori al rezervorului ;
 mmedz - Porozitatea medie in zona productiva ;

22
Capitolul III. Proprietatile mediului Fluid

3.1. Proprietatile titeiurilor

3.1.1.Solubilitatea gazelor in titei

3 3
Rația de soluție se definește ca fiind cantitatea de gaze, în m N/m , dizolvată într-un metru
cub de țiței, în condiții de zăcământ.
Se citește din diagrama analiza pVT atasata acestui proiect .

3.1.2.Factorul de volum al titeiului

Factorul de volum monofazic al țițeiului-b t se definește ca fiind raportul dintre volumul

ocupat de o anumită cantitate de țiței în condiții de zăcământ (deci,cu gaze în soluție) și volumul
ocupat de aceeași cantitate de țiței în condiții standard (fără gaze în soluție).
Factorul de volum al țițeiului este adimensional, supraunitar, valoarea lui depinzând de
mărimea rației de soluție, în sensul că un țiței cu rația de soluție mare va avea și un factor de
volum mare.

Unde :
 bts - Factorul de volum al titeiului la presiunea de saturatie, p sat ;
 bto - Factorul de volum al titeiului la presiunea intiatia, p 0 ;

3.1.3.Vascozitatea dinamica a titeiului

Vâscozitatea dinamică a țițeiului scade cu creșterea temperaturii. Între p 0 si ps, vâscozitatea

țițeiului se reduce cu scăderea presiunii ca pentru orice lichid. Sub presiunea de saturație,
vâscozitatea crește cu reducerea presiunii, fenomen datorat ieșirii gazelor din soluție.

23
Temperatura de zăcământ

T Z =( H t / a + Emed ) ∙ gradT +T ma ;

T z =( 2372+ 556,5 ) ∙ 0,03+9,6=97,455 ℃ ;

Unde :
 Ht/a - Limita apa-titei ;
 Emed - Elevatia medie ;
 gradT =0,03 ℃ /m−¿Gradientul de temperatura ;
 Tma - Temperatura mediului ambiant ;

In tabelul de mai jos sunt trecute proprietatile mediului fluid la diferite presiuni .

Tz=97,455 ⁰C
Presiunea, p bt bg μt μg rs
bar - - cP cP m N/m3
3

p0=150 1,0923 0 2,9 0 39,5

psat=110 1,102 0,00995 2,6 0,0148 39,5
pab=22 1,045 0,06 3,2 0,0119 10
Tabel 12. Proprietatile mediului fluid ;

3.1.4.Coeficientul de compresibilitate al titeiului

Elasticitatea se exprimă numeric prin intermediul coeficientului de compresibilitate al

țițeiului,βt.
Coeficientul de compresibilitate al țițeiului se calculează cu relația:

b ts −b0 1,102−1,0923
βt = = =0,00022 ba r−1 ;
b ts ∙( p0− p s) 1,102∙(150−110)

Calculul resursei de titei

1
N= A p ∙ hmedz ∙ m medz ∙ ( 1−S ai ) ∙ ;
bt 0
20,38 1
N=675300 ∙ 46,55 ∙ (1−0,38 ) ∙ ∙ =3636 389,29 ;
100 1,0923

Unde :
 N - Resursa de titei ;
 Ap - Aria productiva ;

24
  hmedz - Grosimea medie efectiva a zacamantului ;
 mmedz - Porozitatea medie a zacamantului ;
 Sai - Saturatia in apa interstitiala medie pe zacamant ;
 bt0 - Factorul de volum al titeiului la presiunea initiala ;
Calculul resursei de gaze

M =N ∙ r s 0=3 636 389,29 ∙39,5=143 637 376,955 m3N ;

Unde :
 N - Resursa de titei ;
 M - Resursa de gaze ;
 rs0 - Ratia de solutie la presiunea initiala ;

În diagrama de variație avem două domenii în care factorul de volum al țițeiului, rația de
soluție și vâscozitatea variază după legi diferite și anume:
a) între presiunea inițială și cea de saturație;
b) între presiunea de saturație și cea de abandonare.
Pab = 22 bar
p0 = 150 bar
psat = 110 bar
Pentru determinarea legii de variație se folosesc condițiile unei drepte ce trece prin două
puncte.

Cazul 1: p = psat...p0 ; rs=const.

a) Pentru determinarea legii de variație a factorului de volum brut:
b t 0=1,0923 ;
b tsat=1,102 ;

b t−bt 0 p 0− p b t−1,0923 150− p bt −1,0923 150− p

= ⇒ = ⇒ = ;
btsat −b t 0 p 0− psat 1,102−1,0923 150−110 0,0097 40

b t=1,1286−0,0002425 ∙ p ;

b) Pentru determinarea legii de variație a vâscozității:

μt 0=2,9 cP ;
μtsat =2,6 cP ;

μ t−μ tsat p−p sat μ t−2,6 p−110 μt −2,6 p−110

= ⟹ = ⇒ = ;
μ t 0−μ tsat p 0− psat 2,9−2,6 150−110 0,3 40

25
μt =0,0075 ∙ p+1,775 ;

Cazul 2: p = pab...psat :

a) Pentru determinarea legii de variație a factorului de volum brut:

b tsat=1,102 ;
b tab=1,045 ;

b tsat −bt p −p 1,102−bt 110− p 1,102−b t 110−p

= sat ⇒ = ⇒ = ;
btsat −b tab p sat − pab 1,102−1,045 110−22 0,057 88

b t=1,03075+0,0006477 ∙ p ;

b) Pentru determinarea legii de variație a vâscozității:

μtsat =2,6 cP ;
μtab =3,2 cP ;

μ t−μ tsat p−p sat μ t−2,6 p−110 μt −2,6 110− p

= ⟹ = ⇒ = ;
μ t 0−μ tsat p 0− psat 3,2−2,6 150−20 0,6 88
μt =3,35−0,00681∙ p ;

c) Pentru determinarea legii de variație a rației de soluție:

r ssat =39,5 m3N /m3 ;

r sab=10 m3N /m3 ;

r s−r s p− pab r −10 p−22 r −10 p−22

ab
= ⟹ S = ⟹ s = ;
r s −r s
sat ab
psat − p ab 39,5−10 110−22 29,5 88

r s=2,625+0,335 ∙ p ;

3.2. Proprietatile apelor de zacamant

3.2.1.Solubilitatea gazelor in apa de zacamant

26
 Solubilitatea gazelor în apa de zăcământ este mult mai redusă decât în țiței, dar nu este de
neglijat.
Solubilitatea gazelor în apa mineralizată de zăcământ se calculează cu relația:

X ∙Y
(
G ' =G ∙ 1−
10000 )
;

Unde :
 G - Solubilitatea gazelor (ratia de solutie) in apa distilata, in m3N/m3, pentru a carei
determinare se poate utiliza diagrama din figura 3.1. ;
 X - mineralizatia (salinitatea) apei in mgech/l, determinata prin analiza de laborator ;
 Y - corectia salinitatii cu temperatura, pentru care se poate folosi diagrama din figura 3.2 ;
Mineralizatia, X, se poate calcula pentru sondele 743 si 750, cu formulele de mai jos :

X 743 =2 562,85+143,59+302,31+3013,97+0,18+ 0,7=6 023,51mg ech/l ;

X 750 =1 598,89+6,68+2,48+1600+5,90+ 2,15=3 216,1 mgech /l;

Pentru citirea de pe diagrama a solubilitatii gazelor, G, si a corectiei salinitatii, Y, se

calculeaza o presiune medie cu relatia :
p0 + p sat 150+110 5
pm = = =130 ¯¿ 130 ∙10 Pa ;
2 2

Fig 3.1. Solubilitatea gazelor in apa distilata ;

27
 Fig.3.2. Corectia salinitatii ;

Folosind diagramele, rezulta urmatoarele valori ale solubilitatii gazelor si corectiei salinitatii :
G=2,08 m3N /m3 ;

Y =0,041mg ech /l ;

6023,51∙ 0,041
(
G '743 =208 ∙ 1−
10 000 )
=2,02m 3N /m 3 ;

3 216,1∙ 0,041
(
G '750 =208 ∙ 1−
10 000 )=2,05 m3N /m 3 ;

' G '743 +G '750 2,02+2,05 3 3

G= = =2,035 m N /m ;
2 2

3.2.2.Vascozitatea dinamica a apei de zacamant

Vâscozitatea dinamică a apei de zăcământ este un parametru sensibil în special, la variația

structurii. Ea scade cu creșterea temperaturii și crește cu creșterea concentrației în săruri.
Pentru determinarea vâscozității dinamice a apei de zăcământ vom determina:

Salinitatea pe sonda , Y :
6
Y 743 =∑ Y i=58 945,35+ 2175,94+ 3749,05+106 872+ 9,05+42,70 ;
i=1
Y 743 =171794,09 mg/ l ;

7
Y 750 =∑ Y i=36 774 +2 175,94+133,94+30,14 +56 736+283,45+131,15 ;
i=1
Y 743 =94 089mg /l ;

28
Salinitatea pe zacamant :

Y 743 + Y 750 171794,09+ 94 089

Y= = =132 941,62mg /l ;
2 2

1 l apa zacamant ......................1 050 000 mg...................................Y=132 941,62 mg saruri/l apa

100 mg ...................................Y % ;

Y =12,66 % ;

Pentru :
Y =12,66 % ;
T z =97,455 ℃ ;
b a=1 ;

Se citeste din diagrama din figura 3.3. valoarea vascozitatii dinamice a apei de zacamant .

Fig. 3.3. Estimarea vascozitatii dinamice ;

Folosind datele de mai sus, a rezultat urmatoarea valoare a vascozitatii dinamice :

μa =0,36 ∙10−3 N ∙ s /m2 ;

29
 3.2.3.Coeficientul de compresibilitate al apei mineralizate

Compresibilitatea apei este influențată de presiune, de temperatură, de concentrația în

electroliți (mineralizație) și de prezența gazelor în soluție.
’
Coeficientul βa variază cu temperatura, cu presiunea și cu gradul de saturație al apei
mineralizate cu gaze.
Coeficientul de compresibilitate al apei mineralizate de zăcământ cu gaze în soluție se poate
calcula cu relația:

β 'a=β a ∙ ( 1+ 0,05∙ G ' ) ;

Unde :
 βa - Coeficientul de compresibilitate al apei distilate fara gaze in solutie (Se citeste din
diagrama din figura 3.4) ;
 G’ - Solubilitatea gazelor (ratia de solutie) in apa mineralizata de zacamant ;

Fig.3.4. Estimarea coeficientului de compresibilitate

al apei distilate fara gaze in solutie ;

In urma citirii realizate cu ajutorul diagramei din figura 3.4., a rezultat urmatoarea valoare
pentru coeficientul de compresibilitate al apei distilate fara gaze in solutie :

β a=4,58 ∙10−10 m2 /N ;

30
β 'a=β a ∙ ( 1+ 0,05∙ G' )=4,58∙ 10−10 ∙ (1+0,05 ∙ 2,035 )=5,046 ∙ 10−10 m2 / N ;

Capitolul IV. Stabilirea si amplasarea retelei sondelor de

exploatare
Amplasarea rațională a sondelor este acea amplasare care asigură producția maximă de țiței,
cu cheltuieli minime. În acest sens, în practica exploatării apar două situații:
 se dă cumulativul pe zăcământ și se cere să se amplaseze sondele în așa fel încât să avem
cheltuieli minime;
 se dau resursele materiale și se cere să se amplaseze sondele în așa fel încât să se obțină
valoarea maximă a producției cu aceste resurse.
Amplasarea sondelor de țiței se face în funcție de modul de manifestare a energiei de
zăcământ, de regimul tehnologic de exploatare adoptat, de configurația geometrică a
zăcământului.

Amplasarea sondelor pe zacaminte de titei tip banda liniara, cu acvifer

activ

Amplasarea sondelor pe zăcăminte de țiței tip bandă liniară cu acvifer activ se face în
șiruri (rânduri) paralele, în raport de conturul interior (limita țiței/apă pe cucuș), aceasta deoarece
sondele se inundă mai întâi pe culcuș. Numerotarea șirurilor începe dinspre conturul petrolifer
(limita țiței/apă) către conturul de închidere (C.I.).
Amplasarea începe cu fixarea ultimului șir de sonde (șirul k);acesta se fixează paralel cu
conturul de închidere al zăcământului la o distanță de circa 80-100 m.
O apropiere prea mare a șirului k de C.I. conduce la accentuarea fenomenului de
interferență a șirului cu falia respectivă. O îndepărtare prea mare a șirului k de respectivul contur

31
ar face ca în volumul situat între șirul k și C.I. să rămână o cantitate substanțială de țiței nedrenat
de sonde.
După fixarea ultimului șir se măsoară distanța,d, dintre ultimul șir și conturul țiței/apă pe
culcuș.
Se determină distanța între șiruri a:

d 575
a= = =191,66 m ;
k 3

Unde :
 d - Distanta de la limita titei-apa pe culcus pana la ultimul sir de sonde :
d=115 mm=575 m ;
 k - Numarul total de siruri :
k =2 ;
 a1 - Distanta de la limita titei-apa pe culcus pana la primul sir de sonde ;
 a2 - Distanta de la primul sir de sonde la al doilea sir de sonde ;
 S - Lungimea sirului ;

Se recomandă o distanță optimă între șiruri de 150-200 m. Numărul de șiruri va fi în funcție

de lungimea zonei respective Lp. Distanța dintre șirurile intermediare (2,3,...,k-1) este aceeași-
egală cu “a” și rezultă din relația de mai sus. Distanța de la conturul țiței/apă pe culcuș la primul
șir (a1) se alege mai mare decât a, având în vedere că primul șir este inundat mai repede decât
celelalte. Rezultă că distanța dintre penultimul șir (k-1) și ultimul șir va fi ak, mai mică decât a.
S-a constatat din practica exploatării, că exploatarea cu mai mult de două șiruri simultan nu
este eficientă din punct de vedere al consumului energetic și deci se recomandă ca în exploatare
să fie cel mult două șiruri, celelalte urmând a fi activate succesiv.
Se va proiecta în continuare numai modelul zăcământului pe care funcționează două șiruri
simultan, indiferent de numărul de șiruri proiectate în vederea exploatării acestuia.
Astfel, distanța de la conturul țiței/apă pe culcuș la primul șir de sonde de extracție este:
a 1=1,05∙ a=1,05 ∙191,66=201,243 m;

iar distanța dintre penultimul șir și ultimul șir va fi:

a k =0,95 ∙ a ;

Pentru al doilea sir de sonde :

a 2=0,95 ∙ a=0,95 ∙ 191,66=182,077 m ;

Pentru al treilea sir de sonde :

a 3=0,95 ∙ a=0,95 ∙ 191,66=182,077 m ;

Numărul de sonde de pe șirurile intermediare se calculează cu relația:

S
n s= ;
2∙ σ

Unde :

32
  S - Latimea zonei productive, respectiv lungimea sirului de sonde, S=840 m :
 σ - Distanta dintre doua sonde vecine de pe sirurile intermediare ;

Pe șirurile intermediare (2,3,...,k-1) numărul de sonde este același. Pe primul șir se va

amplasa un număr mai mic de sonde decât pe celelalte, având în vedere că șirul 1 va fi inundat
primul și deci, sondele respective vor lucra o perioadă mai scurtă de timp. Notând cu n s1 numărul
de sonde de pe primul șir, avem:
n s 1=0,88 ∙ ns ;

Pe ultimul șir se va amplasa un număr mai mare de sonde decât pe celelalte șiruri, deoarece
se va inunda ultimul și faza finală a exploatării va trebui să dreneze cât mai complet zona
productivă. Se notează cu nsk numărul de sonde de pe ultimul șir și avem:

n sk =1,36 ∙n s ;

Distanța dintre două sonde vecine de pe șirurile intermediare se determină cu ajutorul

diagramei din figura 4.2. de menționat că, în diagramă, rs are semnificația de rază redusă a sondei. Se
calculează expresia lg(a/rs) și din punctul corespunzător acestei valori de pe abscisă se duce o
verticală până la intersecția cu semidreapta nr.2. de aici se duce o paralelă la abscisă și se citeste pe
ordonata valorea raportului. Cunoscand raza redusa a sondei, r rs, rezulta semidistanta dintre doua
sonde. Sondele laterale se vor amplasa la o distanta σi fata de faliile F1, respectiv F2 (Figura 4.1.) si
la 2∙σi intre ele .

Fig.4.1. Amplasarea sondelor ;

Cunoscând diametrul coloanei de exploatare (DC), se poate determina raza sondei de

extracție.

Dc= diametrul coloanei;

Dc= 5 ½ in=13,97cm
Ds= diametrul sapei;

33
 Ds= 7 in = 17,78cm ;

Raza sondei :
D s 17,78
r s= = =8,89 cm;
2 2

Valori pentru determinarea razei reduse a sondei

l 4 4 4 4 4 4
d 0,8 0,9 1,0 1,1 1,2 1,2
n 20 25 30 35 40 45
rrs 0,039 0,157 0,371 0,65 0,975 1,16
Tabel 13. Determinarea razei reduse a sondei ;

Calculul razei reduse a sondei se face pe baza datelor din tabelul de mai sus și cu ajutorul
relației propuse de Sciurov.
Relația de calcul a razei reduse:

425
ln r rs =ln r s−
( (l +1,5)∙ n ∙ d )
+0,6 ;

Unde :
 rs - Raza sondei dupa sapa, in cm ;
 rrs - Raza redusa a sondei ;
 l - Lungimea canalului perforaturii realizate in strat, in cm ;
 n - Numarul de perforaturi pe metru liniar de coloana ;
 d - Diametrul perforaturii, in cm ;

( ( 4 +1,5425) ∙ 20 ∙ 0,8 + 0,6)=−3,24 ;

{ln r rs 1=ln 8,89−

r rs 1=e−3,24=0,039 cm

425

{ln r rs 2=ln 8,89− ( ( 4 +1,5 ) ∙ 25 ∙ 0,9

r rs2 =e −1,85
=0,157 cm
)
+ 0,6 =−1,85
;

( ( 4 +1,5425) ∙30 ∙ 1,0 +0,6)=−0,991 ;

{
ln r rs 3=ln 8,89−

r rs3=e−0,991=0,371 cm

425

{ln r rs 4=ln 8,89− (( 4+1,5 ) ∙ 35∙ 1,1

r rs 4 =e −0,423
=0,655 cm
)
+ 0,6 =−0,423
;

34
 ( ( 4 +1,5425) ∙ 40∙ 1,2 + 0,6)=−0,025 ;
{ln r rs 5=ln 8,89−

r rs5=e−0,025=0,975 cm

( ( 4 +1,5425) ∙ 45∙ 1,2 + 0,6)=0,153 ;

{ln r rs 6=ln 8,89−

r rs 6=e 0,153=1,16 cm

Se alege valoarea cea mai mare pentru rrs. si anume valoarea : r rs=1,16 cm .

Se calculeaza expresia :
a 19166
lg =lg =4,21;
r rs 1,16

σi
Se citeste din diagrama din figura 4.2. valoarea raportului , functie de numarul de siruri, k
r rs
a
(k=3) si de valoarea expresiei lg .
r rs

35
 σi
Fig.4.2. Stabilirea valorii raportului ;
r rs

σi
Din grafic, rezulta ca valoarea lui
r rs
este :
σi
=1 ∙ 104 ;
r rs

De aici rezulta ca semidistanta dintre doua sonde, σi este :

σ i =10 000∙ 1,16=11600 cm=116 m ;

Distanta dintre doua sonde, 2∙σi este :

36
2 ∙ σ i=23 200 cm=232 m
Numărul de sonde de pe șirurile intermediare, ns :

S 840
n s= = =3,62 ;
2∙ σ i 232

Numărul de sonde pe primul șir, ns1 :

n s 1=0,88 ∙ ns=0,88∙ 3,62=3,18 ⟹ Se doptan s 1=3 sonde ;

Numărul de sonde pe al doilea șir, ns2 :

n s 2=1,36 ∙ ns=1,36 ∙ 3,62=4,91⟹ Se dopta n s 2=5 sonde ;

Numărul de sonde pe al treilea șir, ns3 :

n s 3=1,36 ∙ ns=1,36 ∙ 3,62=4,91⟹ Se dopta n s 3=5 sonde ;

Se recalculează semidistanța între sonde pe șirul 1 :

S1 840
σ1= = =140 m=28 mm ;
2 ∙ ns 1 2∙ 3

Se recalculează semidistanța între sonde pe șirul 2 :

S2 840
σ 2= = =84 m=16,8 mm ;
2 ∙ ns 2 2 ∙5

Se recalculează semidistanța între sonde pe șirul 3 :

S3 835
σ3= = =83,5 m=16,7 mm ;
2 ∙ ns 3 2 ∙5

a a1 a2 a3 ns ns1 2∙σ1 σ1 ns2 2∙σ2 σ2 ns3 2∙σ3 σ3

m m m m m m m m m m
191,66 201,24 182,077 182,077 3,62 3 280 140 5 168 84 5 167 83,5
3
Tabel 14. Stabilirea si amplasarea retelei de sonde de extractie ;

37
38
39