Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TIP: A
Nr. : 1.3
Prof. coordonator :
Student:
Specializarea: Inginerie de
Petrol şi Gaze
Anul:
Grupa:
1
Proiect
Tema de proiect
INTRODUCERE
CAPITOLUL I. Modelul geometric al zacamantului
2
Capitolul IV. Stabilirea si amplasarea retelei sondelor de exploatare
ANEXE
Concluzii
Bibliografie
Tema de proiect
3
Se considera un zacamant de titei de forma si dimensiunile indicate in figura 1.. Faliile F1, F2
si F3 sunt etanse.
In perioada exploatarii de proba au fost sapate sondele mentionate in figura 1 . Se anexeaza
diagrafiile electrice ale sondelor sapate pe acest zacamant (figura 2 si figura 3).
Pe baza acestor materiale se cere :
Intocmirea hartii structurale a zacamantului ;
Realizarea unor sectiuni transversale ;
Fixarea pozitiei initiale a contactului titei-apa ;
Calcularea volumului brut al rezervorului .
Studiul fizic asupra carotelor extrase din roca colectoare indica parametrii mentionati in
tabelul 1 .
Se cere :
Sa se calculeze marimile medii ale parametrilor fizici caracteristice
colectorului ;
Sa se calculeze volumul de pori ai rezervorului ;
Sa se calculeze rezerva de titei si gaze a zacamantului ;
4
Nr. litologica
- m % mD % -
743 3058,6-3060,1 20,3 350 278 100 Nisip marnos
743 3078,0-3080,0 19,7 420 397 100 Nisip marnos
743 3090,0-3092,0 21,8 328 303 100 Nisip marnos
743 3094,1-3096,2 20,9 690 571 100 Nisip marnos
3520 2800,0-2802,1 22,4 315 265 23,9 Nisip marnos
3520 2805,0-2805,9 19,5 589 490 27,2 Nisip marnos
3520 2815,0-2817,0 20,6 713 689 28,1 Nisip marnos
3520 2841,0-2842,1 21,1 417 373 22,8 Nisip marnos
3520 2843,0-2844,1 19,9 503 412 23,0 Nisip marnos
753 2702,5-2703,6 17,9 879 719 32,6 Nisip marnos
753 2735,1-2736,3 19,7 794 497 30,4 Nisip marnos
753 2760,2-2761,6 22,1 658 583 26,7 Nisip marnos
753 2780,2-2781,4 20,6 672 467 24,7 Nisip marnos
750 3044,6-3046,1 19,6 278 214 100 Nisip marnos
750 3050,1-3051,6 22,6 872 616 100 Nisip marnos
750 3097,2-3098,6 20,7 679 597 100 Nisip marnos
Tabelul 1.Studiul fizic asupra carotelor ;
INTRODUCERE
5
Exploatarea zacamintelor de titei si gaze cuprinde toate lucrarile care se executa pentru a dirifa
si controla curgerea acestor fluide in roca colectoare spre sonde, in vederea extractiei lor.
Aceste lucrari se efectueaza in scopul :
- Extragerii unei cantitati maxime de titei sau gaze cu consum minim de energie natura in
vederea obtinerii unui factor final de recuperare maxim (Prin factor final de recuperare se
intelege raportul dintre cantitatile de titei sau gaze extrase pana la sfarsitul exploatarii si
rezerverele recuperabile de titei sau gaze existente la inceputul exploatarii ) ;
- Obtinerii unui anumit ritm de exploatare, adica a unui debit de extractie a titeiului si
gazelor prevazut in planul de productie pentru anul curent si anii de perspectiva, pentru a
satisface cerintele afacerii ;
- Realizarea productiei la un cost minim ;
O exploatare efectuata in aceste conditii se numeste rationala, iar pentru realizarea ei este
necesara sa se cunoasca, pe langa caracterul zacamanatului (proprietatile rocii-colector si ale
fluidelor din ea) si energia de zacamant care produce si mentine curgerea fluidelor prin roca
colectoare spre sonda, dupa legile Hidraulicii Subterane .
Cunoscandu-se toti acesti factori se poate intocmi proiectul de exploatare a zacamantului, in
care, uneori, se prevede si o modificare a regimilui natural de zacamant, de exemplu, prin
injectie de fluide in strat pentru a obtine rezultatele cele mai bune .
Pentru a provoca si mentine curgerea fluidelor in roca colectoare spre sonde este nevoie de
energie. Zacamintele de titei dispun initial de o anumita energie naturala sub forma de energie
potentiala, care, transformandu-se in energie de miscare, produce curgerea fluidelor prin roca
colectoare . Energia de zacamant se prezinta sub 3 forme :
- Energia de compresiune la care purtatorii ei sunt fluidele si intr-o masura roca
colectoare : destinderea titeiului ; destinderea gazelor dizolvate o data cu iesirea lor din
solutie; destinderea gazelor libere, destinderea apei de zacamant ;
- Energia gravitationala la care purtatorii ei sunt fluidele de zacamant, ea provoaca
curgea din partea cea mai mai inalta a zacamantului catre cea mai coborita ;
- Energia superficiala, datorata fortelor de atractie superficiala si interfaciala dintre
fluidele in contact in zacamant sau dintre acestea si roca ;
6
Zăcământul de hidrocarburi fluide este un sistem fizico – chimic alcătuit dintr-un mediu solid
poros – permeabil si un mediu fluid format din sistemele de hidrocarburi si apele de zăcământ.
Un zăcământ de hidrocarburi fluide ocupă un volum bine determinat în scoarta terestră, el
este delimitat în acoperis si culcus de strate impermeabile, iar lateral de accidente tectonice si/sau
litologice.
În general, zăcămintele de hidrocarburi fluide sunt alcătuite din două zone distincte: zona
saturată cu hidrocarburi, numită zonă productivă, si o zonă saturată 100% cu apă – acviferul
adiacent, care poate lipsi în anumite cazuri.
În vederea exploatării, un zăcământ trebuie delimitat atât în suprafată (în plan orizontal), cât
si grosimea stratului. De asemenea trebuie făcută o delimitare exactă a celor două zone – zona
productivă si acviferul adiacent.
După forma zăcământului si tipul capcanei, zăcămintele pot fi: zăcăminte stratiforme,
masive, delimitate litologic, combinate si subtile.
Indiferent de tipul capcanei, în proiectarea exploatării se operează cu două forme geometrice
de bază:
7
Harta structurală (harta cu izobate), reprezintă proiectia în plan orizontal a punctelor de
intersectie între diverse plane izobatice si un plan reper. Ca plan reper se va lua intrarea în stratul
productiv.
Harta structurală poate fi construită pe baza sectiunilor geologice sau prin metodatriadelor.
În acest caz s-a adoptat metoda triadelor. Aceasta presupune alegerea stratului reper,
intrarea în stratul productiv, intrări ce se determină pe baza diagrafiilor geofizice ale sondelor.
Adâncimile reperului, citite pe diagrafii sunt în cote absolute care vor fi raportate la un reper
unic, adică nivelul mării. Astfel, din aceste cote absolute se va scădea elevatia sondelor si se
obtin cotele izobatice.
Cotele determinate pe diagrafii nu coincid întotdeauna perfect cu cele reale din sonde,
abaterea fiind în functie de tipul dispozitivului utilizat, de grosimea stratului poros, de mărimea
rezistivitătii. Pentru fiecare situatie în parte se utilizează relatii analitice care permit efectuarea
corectiilor necesare. În acest caz se vor ignora aceste decalaje.
Metoda de lucru:
Datele obtinute se trec in tabelul 3, care contine pe langa cotele izobatice si cotele absolute si
grosimea stratului .
Sonda 743
H ¿a=3050−666=2 387 m;
H ¿c =3122−666=2 456 m;
H ¿t / a=H t / a−E=−m;
Sonda 750
H ¿a=H a−E=3041−662=2 379 m;
H ¿c =H c −E=3106−662=2 444 m;
H ¿t / a=H t / a−E=−m;
Sonda 753
H ¿a=H a−E=2694−420=2274 m;
H ¿c =H c −E=2 829−420=2 409m ;
H ¿t / a=H t / a−E=2792−420=2 372m ;
Sonda 3520
8
H ¿a=H a−E=2765−478=2 792 m;
H ¿c =H c −E=2829−478=2381 m;
Unde :
Dupa determinarea acestor valori s-au facut interpolarile din care a rezultat harta cu izobate a
zacamantului, atasata acestui proiect .
9
Limita hidrocarburi – apă se determină tot din diagrafii, pe baza curbelor de rezistivitate. În
realitate nu există un plan orizontal de separatie între fluidele respective, ci mai degrabă o zonă
de tranzitie hidrocarburi – apă a cărei grosime este în functie de structura spatiului poros si de
diferenta de masă specifică dintre cele două fluide din zăcământ. Totusi, pentru simplificare, se
admite existenta planurilor orizontale de separare a fluidelor existente în zăcământ.
Această limită hidrocarburi – apă prezintă două contacte cu stratul productiv, un contact pe
acoperis si un contact pe culcus. Proiectia acestor două contacte pe harta cu izobate prezintă la
rândul ei două contururi: un contur interior (pe culcus) si unul exterior (pe acoperis). Între cele
două contururi se găseste asa numita zonă de contact în problemele de evaluare a resurselor si
rezervelor de hidrocarburi, de urmărire a deplasării limitei în timpul exploatării. Se operează cu
un contur mediu, numit contur de calcul sau contur de lucru .
10
Sectiunile geologice sunt reprezentări în plan vertical a stratelor geologice. Cele mai
adecvate sunt sectiunile transversale deoarece oferă o imagine mult mai reusită asupra înclinării
stratului decât sectiunile longitudinale. În plus, acestea evidentiază limitele hidrocarburi – apă
si/sau titei – gaze. În cazul de fată sectiunile s-au întocmit pe baza hărtii structurale .
Sonda 743
hef
Strat P.S ρ h ef
a 8,8 - 8,8
b 12,21 - 12,21
c 8,8 - 8,8
Ʃhefm 30
Tabel 4. Grosimea efectiva a stratului saturat cu titei- Sonda 743 ;
Sonda 750
hef
Strat P.S ρ h ef
a 12,21 - 12,21
b 24,42 26,5 25,46
Ʃhefm 38
Tabel 5. Grosimea efectiva a stratului saturat cu titei- Sonda 750 ;
Sonda 753
hef
Strat P.S ρ h ef
a 22 16 19
b 13 8,5 10,75
c 29 11 20
Ʃhefm 50
Tabel 6. Grosimea efectiva a stratului saturat cu titei- Sonda 753 ;
Sonda 3520
hef
Strat P.S ρ h ef
11
a 29 - 29
b 24 14 19
Ʃhefm 48
Tabel 7. Grosimea efectiva a stratului saturat cu titei- Sonda 3520 ;
Pentru determinarea ariei, s-au împărtit zonele respective în triunghiuri, iar ariile s-au
calculat cu următoarea formulă:
b∙h
A= ;
2
Unde :
b - Baza triunghiului ;
i - Inaltimea triunghiului; (Ambele citite de pe harta) .
Tinand cont de scara hartii cu izobate, rezulta urmatoarele arii productive corespunzatoare
fiecarei sonde :
Sonda 743
95∙ 5 ∙ 25∙ 5
A743 = =29 687,5 m 2=2,96875 ha ;
I
2
95∙ 5 ∙30 ∙ 5
A743 = =35 625 m 2=3,5625 ha;
II
2
A743 =29 687,5+35 625=65312,5 m 2=65,3125 ha ;
Sonda 750
82∙ 5 ∙21 ∙5
A750 = =21525 m 2=2,1525 ha ;
I
2
82∙ 5∙ 25 ∙5
A750 = =25 625 m2=2,5625ha ;
II
2
A750 =21 525+25 625=47 150 m2 =47,150 ha ;
Sonda 753
12
166 ∙ 5 ∙72 ∙5
A753 = =159775 m 2=15,9775 ha ;
I
2
166 ∙ 5 ∙85 ∙ 5
A753 = =176 375 m 2=17,6375 ha;
II
2
A753 =159 775+176 375=336 150 m 2=33,6150 ha ;
Sonda 3520
155 ∙ 5∙ 50 ∙5
A3520 = =96 875 m2=9,6875 ha ;
I
2
155 ∙5 ∙ 67 ∙5
A3520 = =129 812,5m 2=12,98125 ha ;
II
2
A3520 =96 875+129 812,5=226 687,5 m2 =22,66875 ha;
∑ hi ∙ Ai hef 743 ∙ A 743 +h ef 750 ∙ A 750 + hef 753 ∙ A753 +hef 3520 ∙ A 3520
h medz= i=14 = ;
A 743 + A750 + A753 + A 3520
∑ Ai
i=1
h medz=46,55 m ;
Unde :
Ai - Ariile productive corespunzatoare fiecarei sonde ;
hi - Grosimea medie efectiva corespunzatoare fiecarei sonde ;
13
Capitolul II. Proprietatile mediului poros
Sonda 743
k
Strat mef k‖ kꞱ Sai
a 20,3 350 278 100
b 20,75 374 350 100
c 20,7 679 597 100
Tabel 8. Proprietatile mediului poros- Sonda 743 ;
Sonda 750
k
Strat mef k‖ kꞱ Sai
a 21,1 575 415 100
b 20,7 679 597 100
Tabel 9. Proprietatile mediului poros- Sonda 750;
Sonda 753
k
Strat mef k‖ kꞱ Sai
a 18,8 836,5 608 31,5
b 21,35 665 525 25,7
c 20,6 672 467 24,7
Tabel 10. Proprietatile mediului poros- Sonda 753;
Sonda 3520
k
Strat mef k‖ kꞱ Sai
a 20,84 539 481,4 26,4
b 20,5 460 392,5 22,9
Tabel 11. Proprietatile mediului poros- Sonda 3520;
In tabelele de mai sus au fost notate proprietatile mediului poros pentru fiecare sonda in parte,
ce rezulta din Tabelul 1.
2.1. Porozitatea
14
Porozitatea este proprietatea rocii de a prezenta spatii libere numite pori sau fisuri. Acest
parametru măsoară capacitatea rocii de a înmagazina fluide. În probleme de proiectare se
operează cu două tipuri de porozităti:
Porozitatea efectiva, me, definita ca raportul dintre volumul de pori, V p, si
volumul brut al sistemului roca-pori, Vb
V
me = p ;
Vb
Porozitatea dinamica, md, utilizata in problemele de dezlocuire a titeiului de catre
alt fluid. Aceasta se poate defini ca produsul dintre porozitatea efectiva si un
coeficient de utilizare al spatiului de pori, care ia in consideratie faptul ca in
conditiile reale de zacamant, agentul de dezlocuire nu spala complet titeiul din
spatiul poros (ẟ).
md =m∙ ẟ;
Porozitatea pe sonda
n
∑ mi ∙h i
m medS= i=1 n ;
∑ hi
i=1
Unde :
mi - Porozitatea masurata din carote ;
hi - Grosimea pachetului de roca (a, b, c) ;
Sonda 743
0,203 ∙ 8,88+ 0,2075 ∙12,21+0,207 ∙ 8,88 20,6
m med 743 = =0,206= ;
8,88+12,21+ 8,88 100
Sonda 750
0,211 ∙ 12,21+ 0,207∙ 25,46 20,82
m med 750 = =0,2082= ;
12,21+25,46 100
Sonda 753
0,188 ∙19+ 0,235∙ 10,75+0,206 ∙ 20 20,7
m med 753 = =0,207= ;
19+10,75+20 100
15
Sonda 3520
0,2084 ∙ 29+0,205 ∙19 20,7
m med 3520 = =0,207= ;
29+ 19 100
Porozitatea pe zacamant
4
∑ m i ∙ Ai
mmedz= i=1 4 ;
∑ Ai
i=1
Unde :
mi - Porozitatea pe sonda ;
Ai - Aria productiva corespunzatoare fiecarei sonde ;
2.2. Permeabilitatea
16
Permeabilitatea paralela medie pe sonda
∑ k iII ∙ hi
k IImeds= i=1 n ;
∑ hi
i=1
Unde :
kiII - Permeabilitatea paralela pe sonda ;
hi - Grosimea pachetului de roca (a, b, c) ;
Sonda 743
350∙ 8,88+374 ∙ 12,21+679 ∙8,88
k IImed 743 = =457,25 mD ;
8,88+12,21+8,88
Sonda 750
575 ∙ 12,21+679∙ 25,46
k IImed 750 = =645,29 mD ;
12,21+25,46
Sonda 753
836,5∙ 19+665 ∙10,75+ 672∙ 20
k IImed 753 = =733,31 mD ;
19+ 10,75+20
Sonda 3520
539 ∙ 29+460 ∙ 19
k IImed 753 = =507,72 mD ;
29+19
∑ hi
Ʇ i=1
k meds = n
;
h
∑ k iꞱ
i=1 i
Unde :
kiꞱ - Permeabilitatea perpendiculara pe sonda ;
hi - Grosimea pachetului de roca (a, b, c) ;
17
Sonda 743
Ʇ 8,88+ 12,21+ 8,88
k med 743 = =366,81mD ;
8,88 12,21 8,88
+ +
278 350 597
Sonda 750
Ʇ 12,21+ 25,46
k med 750 = =522,69 mD ;
12,21 25,46
+
415 597
Sonda 753
Ʇ 19+10,75+20
k med 753 = =526,16 mD ;
19 10,75 20
+ +
608 525 467
Sonda 3520
Ʇ 29+19
k med 3520 = =441,79 mD ;
29 19
+
481,4 392,5
k IImeds +k Ʇmeds
k meds= ;
2
Sonda 743
457,25+366,81
k med 743 = =412,03 mD ;
2
Sonda 750
645,29+ 522,69
k med 750 = =584 mD ;
2
Sonda 753
733,31+526,16
k med 753 = =629,735 mD ;
2
Sonda 3520
507,72+ 441,79
k med 3520 = =474,755 mD ;
2
18
Permeabilitatea medie pe zacamant
∑ ki ∙ A i
k medz= i=14 ;
∑ Ai
i=1
Saturația în apă ireductibilă ia valori cuprinse într-un domeniu foarte larg în funcție de
compoziția chimico-mineralogică a rocilor colectoare, de structura porilor, de capacitatea de
udare a rocilor. Pentru calculul acestei saturații se apelează la niște relații similare cu cele
folosite la determinarea porozității.
∑ ( S¿¿ ai)i ∙ hi
Saimeds = i=i n
;¿
∑ hi
i=1
Unde :
(Sai)i - Saturatia in apa ireductibila pe pachetul de grosime medie, hi ;
hi - Grosimea pachetului de roca (a, b, c) ;
Sonda 743
100 100 100
∙8,88+ ∙ 12,21+ ∙8,88
100 100 100 100
Saimed 743 = = ;
8,88+12,21+ 8,88 100
19
Sonda 750
100 100
∙12,21+ ∙ 25,46
100 100 100
Saimed 750 = = ;
12,21+25,46 100
Sonda 753
31,5 25,7 24,7
∙19+ ∙ 10,75+ ∙ 20
100 100 100 27,51
Saimed 753 = = ;
19+10,75+20 100
Sonda 3520
26,4 22,9
∙29+ ∙ 19
100 100 25,014
Saimed 3520 = = ;
29+19 100
Saturatia in apa ireductibila medie pe zacamant
4
∑ S aimeds ∙ A i
Saimedz = i=1 4
;
∑ Ai
i=1
38
Saimedz = ;
100
Unde :
Saimeds - Saturatia medie pe sonda ;
Ai - Aria zonei productive corespunzatoare fiecarei sonde ;
1 dV
β= ∙ , T =ct ;
V dp
Se operează, în mod uzual, cu un coeficient de compresibilitate al rocii și cu un coeficient de
compresibilitate al porilor. Între cei doi există o legătură:
20
β r=mmedz ∙ β p ;
Unde :
βr - Coeficientul de compresibilitate al rocii ;
βp - Coeficientul e compresibilitate al porilor ;
mmedz - Porozitatea medie in zona productiva (pe zacamant) ;
Avand in vedere faptul ca din tabelul 1 rezulta ca rocile din zacamant sunt nisipuri, coeficientul
de compresibilitate al rocii este :
21
V b =A p ∙ h medz=675 300 ∙ 46,55=31 435 215 m 3=31,435215 ∙106 m 3 ;
Unde :
Vb - Volumul brut al rezervorului ;
Ap - Aria zonei productive ;
hmedz - Grosimea medie efectiva in zona productiva ;
20,38
V p=V b ∙ m medz=31,435215 ∙ 106 ∙ =6,4065∙ 106 m 3 ;
100
Unde :
Vb - Volumul brut al rezervorului ;
Vp - Volumul de pori al rezervorului ;
mmedz - Porozitatea medie in zona productiva ;
22
Capitolul III. Proprietatile mediului Fluid
Unde :
bts - Factorul de volum al titeiului la presiunea de saturatie, p sat ;
bto - Factorul de volum al titeiului la presiunea intiatia, p 0 ;
23
Temperatura de zăcământ
T Z =( H t / a + Emed ) ∙ gradT +T ma ;
Unde :
Ht/a - Limita apa-titei ;
Emed - Elevatia medie ;
gradT =0,03 ℃ /m−¿Gradientul de temperatura ;
Tma - Temperatura mediului ambiant ;
In tabelul de mai jos sunt trecute proprietatile mediului fluid la diferite presiuni .
Tz=97,455 ⁰C
Presiunea, p bt bg μt μg rs
bar - - cP cP m N/m3
3
b ts −b0 1,102−1,0923
βt = = =0,00022 ba r−1 ;
b ts ∙( p0− p s) 1,102∙(150−110)
Unde :
N - Resursa de titei ;
Ap - Aria productiva ;
24
hmedz - Grosimea medie efectiva a zacamantului ;
mmedz - Porozitatea medie a zacamantului ;
Sai - Saturatia in apa interstitiala medie pe zacamant ;
bt0 - Factorul de volum al titeiului la presiunea initiala ;
Calculul resursei de gaze
Unde :
N - Resursa de titei ;
M - Resursa de gaze ;
rs0 - Ratia de solutie la presiunea initiala ;
În diagrama de variație avem două domenii în care factorul de volum al țițeiului, rația de
soluție și vâscozitatea variază după legi diferite și anume:
a) între presiunea inițială și cea de saturație;
b) între presiunea de saturație și cea de abandonare.
Pab = 22 bar
p0 = 150 bar
psat = 110 bar
Pentru determinarea legii de variație se folosesc condițiile unei drepte ce trece prin două
puncte.
b t=1,1286−0,0002425 ∙ p ;
25
μt =0,0075 ∙ p+1,775 ;
Cazul 2: p = pab...psat :
b tsat=1,102 ;
b tab=1,045 ;
b t=1,03075+0,0006477 ∙ p ;
μtsat =2,6 cP ;
μtab =3,2 cP ;
r s=2,625+0,335 ∙ p ;
26
Solubilitatea gazelor în apa de zăcământ este mult mai redusă decât în țiței, dar nu este de
neglijat.
Solubilitatea gazelor în apa mineralizată de zăcământ se calculează cu relația:
X ∙Y
(
G ' =G ∙ 1−
10000 )
;
Unde :
G - Solubilitatea gazelor (ratia de solutie) in apa distilata, in m3N/m3, pentru a carei
determinare se poate utiliza diagrama din figura 3.1. ;
X - mineralizatia (salinitatea) apei in mgech/l, determinata prin analiza de laborator ;
Y - corectia salinitatii cu temperatura, pentru care se poate folosi diagrama din figura 3.2 ;
Mineralizatia, X, se poate calcula pentru sondele 743 si 750, cu formulele de mai jos :
27
Fig.3.2. Corectia salinitatii ;
Folosind diagramele, rezulta urmatoarele valori ale solubilitatii gazelor si corectiei salinitatii :
G=2,08 m3N /m3 ;
Y =0,041mg ech /l ;
6023,51∙ 0,041
(
G '743 =208 ∙ 1−
10 000 )
=2,02m 3N /m 3 ;
3 216,1∙ 0,041
(
G '750 =208 ∙ 1−
10 000 )=2,05 m3N /m 3 ;
Salinitatea pe sonda , Y :
6
Y 743 =∑ Y i=58 945,35+ 2175,94+ 3749,05+106 872+ 9,05+42,70 ;
i=1
Y 743 =171794,09 mg/ l ;
7
Y 750 =∑ Y i=36 774 +2 175,94+133,94+30,14 +56 736+283,45+131,15 ;
i=1
Y 743 =94 089mg /l ;
28
Salinitatea pe zacamant :
100 mg ...................................Y % ;
Y =12,66 % ;
Pentru :
Y =12,66 % ;
T z =97,455 ℃ ;
b a=1 ;
Se citeste din diagrama din figura 3.3. valoarea vascozitatii dinamice a apei de zacamant .
29
3.2.3.Coeficientul de compresibilitate al apei mineralizate
Unde :
βa - Coeficientul de compresibilitate al apei distilate fara gaze in solutie (Se citeste din
diagrama din figura 3.4) ;
G’ - Solubilitatea gazelor (ratia de solutie) in apa mineralizata de zacamant ;
In urma citirii realizate cu ajutorul diagramei din figura 3.4., a rezultat urmatoarea valoare
pentru coeficientul de compresibilitate al apei distilate fara gaze in solutie :
β a=4,58 ∙10−10 m2 /N ;
30
β 'a=β a ∙ ( 1+ 0,05∙ G' )=4,58∙ 10−10 ∙ (1+0,05 ∙ 2,035 )=5,046 ∙ 10−10 m2 / N ;
Amplasarea sondelor pe zăcăminte de țiței tip bandă liniară cu acvifer activ se face în
șiruri (rânduri) paralele, în raport de conturul interior (limita țiței/apă pe cucuș), aceasta deoarece
sondele se inundă mai întâi pe culcuș. Numerotarea șirurilor începe dinspre conturul petrolifer
(limita țiței/apă) către conturul de închidere (C.I.).
Amplasarea începe cu fixarea ultimului șir de sonde (șirul k);acesta se fixează paralel cu
conturul de închidere al zăcământului la o distanță de circa 80-100 m.
O apropiere prea mare a șirului k de C.I. conduce la accentuarea fenomenului de
interferență a șirului cu falia respectivă. O îndepărtare prea mare a șirului k de respectivul contur
31
ar face ca în volumul situat între șirul k și C.I. să rămână o cantitate substanțială de țiței nedrenat
de sonde.
După fixarea ultimului șir se măsoară distanța,d, dintre ultimul șir și conturul țiței/apă pe
culcuș.
Se determină distanța între șiruri a:
d 575
a= = =191,66 m ;
k 3
Unde :
d - Distanta de la limita titei-apa pe culcus pana la ultimul sir de sonde :
d=115 mm=575 m ;
k - Numarul total de siruri :
k =2 ;
a1 - Distanta de la limita titei-apa pe culcus pana la primul sir de sonde ;
a2 - Distanta de la primul sir de sonde la al doilea sir de sonde ;
S - Lungimea sirului ;
Unde :
32
S - Latimea zonei productive, respectiv lungimea sirului de sonde, S=840 m :
σ - Distanta dintre doua sonde vecine de pe sirurile intermediare ;
Pe ultimul șir se va amplasa un număr mai mare de sonde decât pe celelalte șiruri, deoarece
se va inunda ultimul și faza finală a exploatării va trebui să dreneze cât mai complet zona
productivă. Se notează cu nsk numărul de sonde de pe ultimul șir și avem:
n sk =1,36 ∙n s ;
33
Ds= 7 in = 17,78cm ;
Raza sondei :
D s 17,78
r s= = =8,89 cm;
2 2
Calculul razei reduse a sondei se face pe baza datelor din tabelul de mai sus și cu ajutorul
relației propuse de Sciurov.
Relația de calcul a razei reduse:
425
ln r rs =ln r s−
( (l +1,5)∙ n ∙ d )
+0,6 ;
Unde :
rs - Raza sondei dupa sapa, in cm ;
rrs - Raza redusa a sondei ;
l - Lungimea canalului perforaturii realizate in strat, in cm ;
n - Numarul de perforaturi pe metru liniar de coloana ;
d - Diametrul perforaturii, in cm ;
r rs 1=e−3,24=0,039 cm
425
r rs3=e−0,991=0,371 cm
425
34
( ( 4 +1,5425) ∙ 40∙ 1,2 + 0,6)=−0,025 ;
{ln r rs 5=ln 8,89−
r rs5=e−0,025=0,975 cm
r rs 6=e 0,153=1,16 cm
Se alege valoarea cea mai mare pentru rrs. si anume valoarea : r rs=1,16 cm .
Se calculeaza expresia :
a 19166
lg =lg =4,21;
r rs 1,16
σi
Se citeste din diagrama din figura 4.2. valoarea raportului , functie de numarul de siruri, k
r rs
a
(k=3) si de valoarea expresiei lg .
r rs
35
σi
Fig.4.2. Stabilirea valorii raportului ;
r rs
σi
Din grafic, rezulta ca valoarea lui
r rs
este :
σi
=1 ∙ 104 ;
r rs
36
2 ∙ σ i=23 200 cm=232 m
Numărul de sonde de pe șirurile intermediare, ns :
S 840
n s= = =3,62 ;
2∙ σ i 232
37
38
39