Sunteți pe pagina 1din 47

Capitolul V.

calculul debitelor potentiale

5. Calculul debitelor potentiale .....................................................................2


Capitolul VI. Regimul elastic

6.1. Se da dinamica debitului sondei comasate ........................................8


6.2. Se da dinamica presiunii la peretele sondei comasate .......................12

Capitolul VII. Regimul de gaze dizolvate

7. Metoda integral-grafic..........................................................................15
Capitolul VIII. Injectia de apa

8. Injectia de apa ........................................................................................37

ANEXE
Concluzii
Bibliografie

Capitolul V. calculul debitelor potentiale


Construcţia sondelor se referă la modul în care se realizează comunicarea strat productiv-
sondă de extracţie. Dacă această comunicare are loc prin peretele ”viu” al sondei (sonda este
netubată), pe întreaga grosime a stratului productiv, se spune că sonda este perfectă din punct
de vedere hidrodinamic.
Această situaţie se întâlneşte destul de rar în practica exploatării, numai în cazul
colectoarelor puternic consolidate. În mod curent, după traversarea stratului productiv, sonda
se tubează, se cimentează în spatele coloanei, iar comunicarea strat-sondă are loc prin
intermediul unor perforaturi practicate în coloană şi inelul de ciment.
În acest caz, se spune că sonda este imperfectă după modul de deschidere. Dacă
comunicarea strat-sondă nu se realizează pe întreaga grosime efectivă a stratului productiv,
atunci se spune că sonda este imperfectă şi după gradul de deschidere.
Imperfecţiunea sondelor introduce în zona de filtru rezistenţe hidraulice suplimentare.
Aceste rezistenţe hidraulice suplimentare determină reducerea debitului sondei imperfecte,
comparativ cu cel al sondei perfecte. Debitul unei sonde perfecte din punct de vedere
hidrodinamic se poate calcula cu relaţia:

2 ∙ π ∙ k t ∙ h∙ ∆ p
q t= ;
Rc
μt ∙ bt ∙ ln
r rs
Unde :
 kt - permeabilitatea efectiva pentru faza titei ;
k t=( 0,6 ÷ 0,8 ) ∙ k|¿|;¿
k|¿|=k medz =553,46mD ;¿

k t=0,72 ∙ 553,46=398,49 mD ;
 Δp - caderea de presiune strat-sonda :
∆ p=p strat −p sonda ;
 ht - Grosimea efectiva a stratului saturata cu titei ;
ht 743 =30 m;
ht 750 =38 m;
ht 753 =50 m;
ht 3250=48 m;
 μt - Vascozitatea titeiului la presiunea initiala de zacamant :
μt =2,9 cP ;
 bt - Factorul de volum al titeiului la presiunea initiala de zacamant :
b t=1,0923 ;

 rrs- Raza redusa a sondei :


r rs =1,16 cm ;
 Rc - Raza conturului de alimentare :
2
Rc 743 =265 m;
Rc 750 =205 m;
Rc 753 =260 m;
Rc 3250 =140 m;

Sonda 743 :

Δp=1 ¯;

2∙ π ∙ k t ∙h ∙ ∆ p 2∙ π ∙ 398,49∙ 30 ∙1 3 3
q t 1= = =20,4133 m / zi=236,265 c m / s ;
R 265
μt ∙ bt ∙ ln c 2,9∙ 1,0923 ∙ ln
r rs 0,0116

Δp=1,5 ¯;

2 ∙ π ∙ k t ∙ h∙ ∆ p 2∙ π ∙ 398,49 ∙30 ∙ 1,5


q t 1,5= = =30,6199m3 / zi=354,397 c m3 /s ;
Rc 265
μt ∙ bt ∙ ln 2,9 ∙1,0923 ∙ ln
r rs 0,0116

Δp=2 ¯;

2∙ π ∙k t ∙h ∙ ∆ p 2∙ π ∙ 398,49∙ 30 ∙ 2 3 3
q t 2= = =40,8265 m / zi=472,529 c m / s ;
R 265
μt ∙ bt ∙ ln c 2,9∙ 1,0923 ∙ ln
r rs 0,0116

Δp=2 , 5 ¯;

2 ∙ π ∙ k t ∙ h∙ ∆ p 2∙ π ∙ 398,49 ∙30 ∙ 2,5


q t 2,5= = =51,0331m3 / zi=590,661 c m3 /s ;
Rc 265
μt ∙ bt ∙ ln 2,9 ∙1,0923 ∙ ln
r rs 0,0116

Sonda 750 :

Δp=1 ¯;

2∙ π ∙ k t ∙h ∙ ∆ p 2∙ π ∙ 398,49∙ 38 ∙1 3 3
q t 1= = =26,54 m / zi=307,124 c m /s ;
R 205
μt ∙ bt ∙ ln c 2,9∙ 1,0923 ∙ ln
r rs 0,0116

Δp=1,5 ¯;

2 ∙ π ∙ k t ∙ h∙ ∆ p 2∙ π ∙ 398,49 ∙38 ∙ 1,5


q t 1,5= = =39,8 m3 / zi=460,68 c m3 /s ;
R 205
μt ∙ bt ∙ ln c 2,9 ∙1,0923 ∙ ln
r rs 0,0116

Δp=2 ¯;

3
2∙ π ∙k t ∙h ∙ ∆ p 2∙ π ∙ 398,49∙ 38 ∙ 2
q t 2= = =53,07 m3 / zi=614,248 c m3 /s ;
R 205
μt ∙ bt ∙ ln c 2,9∙ 1,0923 ∙ ln
r rs 0,0116

Δp=2 , 5 ¯;

2 ∙ π ∙ k t ∙ h∙ ∆ p 2∙ π ∙ 398,49 ∙38 ∙ 2,5 3 3


q t 2,5= = =66,33 m / zi=767,81 c m /s ;
Rc 205
μt ∙ bt ∙ ln 2,9 ∙1,0923 ∙ ln
r rs 0,0116

Sonda 753 :

Δp=1 ¯;

2∙ π ∙ k t ∙h ∙ ∆ p 2∙ π ∙ 398,49∙ 50 ∙1
q t 1= = =34,08 m3 / zi=394,523 c m3 / s ;
R 260
μt ∙ bt ∙ ln c 2,9∙ 1,0923 ∙ ln
r rs 0,0116

Δp=1,5 ¯;

2 ∙ π ∙ k t ∙ h∙ ∆ p 2∙ π ∙ 398,49 ∙50 ∙ 1,5 3 3


q t 1,5= = =51,13m / zi=591,78 c m /s ;
R 260
μt ∙ bt ∙ ln c 2,9 ∙1,0923 ∙ ln
r rs 0,0116

Δp=2 ¯;

2∙ π ∙k t ∙h ∙ ∆ p 2∙ π ∙ 398,49∙ 50 ∙2
q t 2= = =68,17 m 3 / zi=789,046 c m3 /s ;
Rc 260
μt ∙ bt ∙ ln 2,9∙ 1,0923 ∙ ln
r rs 0,0116

Δp=2 , 5 ¯;

2 ∙ π ∙ k t ∙ h∙ ∆ p 2∙ π ∙ 398,49 ∙50 ∙ 2,5 3 3


q t 2,5= = =85,217 m /zi=986,307 c m / s ;
R 260
μt ∙ bt ∙ ln c 2,9 ∙1,0923 ∙ ln
r rs 0,0116

Sonda 3520 :

Δp=1 ¯;

2∙ π ∙ k t ∙h ∙ ∆ p 2 ∙ π ∙ 398,49∙ 48 ∙ 1
q t 1= = =34,87 m 3 / zi=403,688 c m3 /s ;
Rc 140
μt ∙ bt ∙ ln 2,9∙ 1,0923 ∙ ln
r rs 0,0116

Δp=1,5 ¯;

4
2 ∙ π ∙ k t ∙ h∙ ∆ p 2∙ π ∙ 398,49∙ 48∙ 1,5
q t 1,5= = =52,318m3 / zi=605,533 c m3 /s ;
R 140
μt ∙ bt ∙ ln c 2,9 ∙1,0923 ∙ ln
r rs 0,0116

Δp=2 ¯;

2∙ π ∙k t ∙h ∙ ∆ p 2 ∙ π ∙ 398,49∙ 48 ∙ 2 3 3
q t 2= = =69,75 m / zi=807,377 c m /s ;
Rc 140
μt ∙ bt ∙ ln 2,9∙ 1,0923 ∙ ln
r rs 0,0116

Δp=2 , 5 ba r ;

2 ∙ π ∙ k t ∙ h∙ ∆ p 2∙ π ∙ 398,49∙ 48∙ 2,5


q t 2,5= = =87,19 m3 / zi=1009,22 c m3 /s ;
R 140
μt ∙ bt ∙ ln c 2,9 ∙1,0923 ∙ ln
r rs 0,0116

Debitul total produs de cele patru sonde la aceeasi presiune diferentiala se caluleaza cu
relatia :
n
Qt =∑ q t ; i
i=1

Qt ¿ ¿
Qt ¿ ¿
3 3
Q t ( 2 bar )=40,82+ 53,07+68,17+69,75=231,829 m /zi=2683,2c m /s ;
Qt ¿ ¿

Datele calculate mai sus se cumuleaza in tabelul urmator :

Sonda Nr . kt ht Rc Δp qt
3
mD cm cm bar cm /s m3/zo
398,4912 3000 26500 1 236,265 20,4133
743 398,4912 3000 26500 1,5 354,397 30,6199
398,4912 3000 26500 2 472,529 40,8265
398,4912 3000 26500 2,5 590,661 51,0331
398,4912 3800 20500 1 307,124 26,54
750 398,4912 3800 20500 1,5 460,686 39,80
398,4912 3800 20500 2 614,248 53,07
398,4912 3800 20500 2,5 767,811 66,33
398,4912 5000 26000 1 394,523 34,08

5
753 398,4912 5000 26000 1,5 591,784 51,13
398,4912 5000 26000 2 789,046 68,17
398,4912 5000 26000 2,5 986,307 85,217
398,4912 4800 14000 1 403,688 34,87
3520 398,4912 4800 14000 1,5 605,533 52,318
398,4912 4800 14000 2 807,377 69,75
398,4912 4800 14000 2,5 1009,22 87,19
Tabel 15. Calculul debitelor potentiale ;

Calculul cumulativului de titei si al factorului de recuperare

Rezerva de titei se calculeaza cu relatia :

1
N= A p ∙ h ∙ m∙ ( 1−Sai ) ∙ ;
bt0
1
N=675300 ∙ 46,55 ∙ 0,2038∙ ( 1−0,38 ) ∙ =3 636 389,295 m3 ;
1,0923

Cumulativul anual se calculeaza cu relatia :

∆ N an =Qt ∙365 ;

∆ N an¿ ¿
∆ N an¿ ¿
∆ N an¿ ¿
∆ N an¿ ¿

Factorulul de recuperare se calculeaza cu relatia :

∆ N an
ε= ;
N
ε ¿¿
ε ¿¿
ε ¿¿
ε ¿¿

Δp Qt ΔNan Ɛan
bar m3/zi m3 %
1 115,914 42 308,7 1,16
6
1,5 173,871 63 463,1 1,74
2 231,829 84 617,4 2,32
2,5 289,786 105 772 2,90
Tabel 16. Valorile factorului de recuperare ;

Factorul de recuperare trebuie sa fie cuprins intre (2-3) %, iar din acest motiv se alege :

Qt=289,786 m3 / zi ;

{ ε an=2,90 % ;
∆ p=2,5 ¯;

Debitul corespunzator unei sonde este :


Q t 289,786 3
q t= = =72,4464 m / zi ;
4 4

Capitolul VI. Regimul elastic

Conditia energetica principala pentru existenta regimului elastic este ca presiunea de


zacamant sa fie mai mare decat cea de saturatie (pz > psat). Zacamantul de titei va lucra in regim
elastic atat timp cat presiunea de zacamant va ramane superioara presiunii de saturatie. Gazele
sunt dizolvate in intregime in titei, iar curgerea fluidelor prin mediul poros, in zona productiva, va
fi omogena.
Deplasarea titeiului prin pori care talpile sondelor de extractie va fi determinata de
destinderea elastica a acviferului (impingerea apei) si de destinderea elastica a zonei productive.

Fig. 6.1. Domeniul regimului elastic pe diagrama de stare ;

In cazul zacamintelor de titei in forma de banda liniara, curegera apei in acvifer capata o
geometrie liniara, liniile de curent fiind paralele intre ele. Acviferul poate fi de marime finita

7
sau infinita. Presiunea de zacamant, este superioara celei de saturatie, coeficientii complecsi si
de compresibilitate ai zonei productive si acvifrul adiacent au marimi insemnate.
Calculul de prevedere al comportării în exploatare în regim elastic se face în două
variante:

1. Se dă dinamica debitului sondei comasate ;


2. Se dă dinamica presiunii .

Fig. 6.2. Zacamint in forma de banda liniara ;

6.1. Se da dinamica debitului sondei comasate

Asimilând sonda productivă cu o macrosondă (sonda comasată), aceasta va exploata


acviferul adiacent cu debitul Qa.
Dacă se impune o variație în trepte pentru debitul sondei comasate, atunci căderea de
presiune la peretele sondei comasate se va calcula cu o relație scrisă pentru simetria liniară:

μa ∙ L a n
p0 − p n = ∙ ∑ ( Q −Q aj−1 ) ∙ F ( t´j−t j−1
´ );
k a ∙h ∙ S j=1 aj
F ( t́ )= functie de timp adimensional (o cadere de presiune adimensionala), functie care se
poate determina cu ajutorul diagramei :

Fig. 6.3. Diagrama pentru calculul lui “ F ( t́ ) “

Timpul adimensional pentru miscarea liniara se va calcula cu expresia :

8
ᴂ aq
t́= ∙t;
L2a
Unde :
 t́ - Timp adimensional ;
 ᴂ aq - Piezoconductibilitatea acviferului ;
 La - Lungimea acviferului ;

Date initiale :

 Presiunea initiala de zacamant : p0=150 ¯¿ ;


 Presiunea de saturatie , psat =110 ¯;
 Ratia de solutie la presiunea initiala de zacamant, r s 0=39,5 m3N /m3 ;
 Grosimea efectiva a stratului productiv, h=46,55 m ;
 Latimea zacamantului , S=840 m;
 Lungimea zonei productive , L p=795 m ;
 Lungimea acviferului, La=5 565 m ;
 Volumul de pori, V p 0=6 406 500 m3 ;
 Permeabilitatea efectiva fata de apa, k a=553,46 mD ;
 Factorul de volum al titeiului la presiunea initiala de zacamant, b t 0=1,0923 ;
 Factorulul de volum al titeiului la presiunea de saturatie, b tsat=1,0923 ;
 Saturatia in apa interstitiala, Sai =0,38;
 Saturatia initiala in titei, St 0=0,62 ;
 Coeficientul de compresibilitate al titeiului, β t =0,00022ba r −1 ;
 Coeficientul de compresibilitate al apei, β a=0,00005046 ba r −1 ;
 Coeficientul de compresibilitate al rocii, β r=0,000018 bar −1 ;
 Porozitatea medie a colectorului, m=0,2038 ;
 Vascozitatea apei de zacamant, μa =0,00036 N ∙ s/m 2 ;

Destinderea elastica a acviferului este data de coeficientul complex de compresibilitate


al acviferului :
¿ βr
β aq=β t ∙ S t 0 + β a ∙ S❑ai + ;
m
0,000018
β ¿aq=0,00022 ∙ 0,62+ 0,00005046∙ 0,38+ =0,0002439 ba r −1 ;
0,2038

Coeficientul de piezoconductibilitate, ᴂ aq :

ka 5,5346 ∙10−13
ᴂ aq= ¿ = =3,0929 m2 /s ;
μ a ∙ β aq ∙m 0,00036 ∙2,439 ∙10−9 ∙0,2038

Etapa I

9
 Se da treapta de timp, ∆ t 1=t 1−t 0 , ∆t 1=1 an . Se calculeaza timpul t1 adimensional:

ᴂaq 3,0929
t 1=365 zile ; t´1 = 2
∙ t 1= ∙ 365=3,15;
L a 5 5652
 Din figura 6.3, rezulta ca F ( t´1 )=1 ;

 Se impune Qa 1=60 m3 / zi .

 Se calculeaza caderea de presiune la peretele sondei comasate cu relatia :


μa ∙ L a 0,00036 ∙5 565 60
p0 − p1 = ∙ Q ∙ F ( t´1) = ∙ ∙1 ;
ka ∙ h ∙ S a 1 −13
5,5346∙ 10 ∙ 46.55∙ 840 86 400
p0− p1 =1543 000 Pa=15,43 ¯;
p1=150−15,43=134,57 ¯;

 Se calculeaza cumulativul de apa ce patrunde in zona productiva, W1 :

W 1=Qa 1 ∙ t 1=60∙ 365=21900 m3 ;

 Cumulativul de titei extras, pe etapa, va fi :


¿
( b t ∙ ∆ N )1=( L p ∙ S ∙ h ∙m ) ∙ β p ∙ ( p 0− p1 ) +W 1 ;
( b t ∙ ∆ N )1=795 ∙ 840∙ 46.55 ∙ 0,2038∙ 2,439 ∙10−9 ∙ 1 543 000+21 900
( b t ∙ ∆ N )1=45 740,0622 m3 ;
Factorul de volum al titeiului la presiunea p1=134,57 ¯¿ , va fi :
b t 1=1,1286−0,0002425∙ 134,57=1,0959;
(b¿¿ t ∙ ∆ N )1 45740,0622
∆ N1= = =41734,91 m3 ; ¿
bt 1 1,0959
 Debitul cumulativ de titei, pe etapa, va fi :
∆ N 1 41 734,91
Qt 1 = = =114,34 m3 / zi ;
t! 365
 Numarul de sonde necesar va fi :
Qt 1 114,34
n s 1= = =1,58⟹ 2 sonde ;
qT 72,4464
 Factorul de recuperare :
∆ N 1 41734,91
ε 1= = =1,15 % ;
N 3 636 389,3

10
Etapa II

 Se da treapta de timp, ∆ t 2=t 2−t 1 , ∆ t 2=1 an . Se calculeaza timpul t2 adimensional:

ᴂaq 3,0929
t 2=730 zile ; t´2 = 2
∙ t2 = ∙ 730=6,30 ;
L a 5 5652

 Din figura 6.3, rezulta ca F ( t´2 )=1, iar F ( t´2−t´1 )=1 ;

 Se impune Qa 2=95 m3 / zi .

 Se calculeaza caderea de presiune la peretele sondei comasate cu relatia :


μ a ∙ La
p1 − p2 = ∙ [ Q a 1 ∙ F ( t´2) +(Q a 2−Q a 1)∙ F ( t´2−t´1 ) ]
k a∙ h ∙ S
0,00036 ∙ 5 565 60 95−60
p1− p2= ∙
5,5346 ∙10 ∙ 46.55 ∙ 840 86 400
−13
∙ 1+
[
86 400 (
∙1 ; ) ]
p1− p2=2 443 000 Pa=24,43 ¯;
p2=134,57−24,43=110,14 ¯;

 Se calculeaza cumulativul de apa ce patrunde in zona productiva, W2 :

W 2 =W 1 +Q a 2 ∙ ( t 2−t 1) =21900+95 ∙ 365=56 575 m 3 ;

 Cumulativul de titei extras, pe etapa, va fi :


¿
( b t ∙ ∆ N )2=( L p ∙ S ∙ h ∙m ) ∙ β p ∙ ( p 1− p2 ) +W 2 ;
( b t ∙ ∆ N )2=795 ∙ 840∙ 46.55 ∙ 0,2038 ∙2,439 ∙10−9 ∙2 443 000+56 575
( b t ∙ ∆ N )2=94 321,77 m3 ;
Factorul de volum al titeiului la presiunea p2=110,14 ¯¿ , va fi :
b t 2=1,1286−0,0002425∙ 110,14=1,10189 ;
(b¿¿ t ∙ ∆ N )2 94 321,77 3
∆ N2= = =85 599,95 m ; ¿
bt 2 1,10189
 Debitul cumulativ de titei, pe etapa, va fi :
∆ N 2−∆ N 1 85599,95−41 734,91 3
Qt 2 = = =120,18 m /zi ;
t 2−t 1 730−365
 Numarul de sonde necesar va fi :
Q t 2 120,18
n s 2= = =1,66⟹ 2 sonde ;
qT 72,4464

11
 Factorul de recuperare :
∆ N 2 85 599,95
ε 2= = =2,35 % ;
N 3 636 389,3

Coeficientul complex al acviferului :

μa L a 0,00036 ∙5 565 4
C L= ∙ = =92572 599,5 kg/ ( s ∙ m ) ;
k a ∙ h S 5,5346∙ 10−13 ∙ 46.55∙ 840

6.2. Se da dinamica presiunii la peretele sondei comasate

Dacă se impune o variație în trepte a presiunii la peretele sondei comasate, atunci se


determină cumulativul de apă ce va pătrunde în zona productivă la momentul tn.
Se consideră o variație liniară între două momente de timp succesive.
Cumulativul de apă parcurs de sonda comasată este determinat de destinderea elastică a
acviferului.
W =( La ∙ S ∙ h∙ m ) ∙ β ¿aq ∙ ∆ p ∙ F ( t́ ) ;
Algoritmul de lucru:

- se dă pasul de timp ;
- se impune căderea de presiune ;
- se calculează cumulativul de apă ;
- se calculează cumulativul de țiței ;
- se calculează debitul de țiței extras ;
- se calculează factorul de recuperare ;
- se determină lungimea frontului de inundare ;
- toate sunt variabile până când presiunea atinge valoarea psat .

Date initiale :

 Presiunea initiala de zacamant : p0=150 ¯¿ ;


 Presiunea de saturatie , psat =110 ¯;
 Ratia de solutie la presiunea initiala de zacamant, r s 0=39,5 m3N /m 3 ;
 Grosimea efectiva a stratului productiv, h=46,55 m ;
 Latimea zacamantului , S=840 m;
 Lungimea zonei productive , L p=795 m ;
 Lungimea acviferului, La=5 565 m ;
 Volumul de pori, V p 0=6 406 500 m3 ;

12
 Permeabilitatea efectiva fata de apa, k a=553,46 mD ;
 Factorul de volum al titeiului la presiunea initiala de zacamant, b t 0=1,0923 ;
 Factorulul de volum al titeiului la presiunea de saturatie, b tsat=1,0923 ;
 Saturatia in apa interstitiala, Sai =0,38;
 Saturatia initiala in titei, St 0=0,62 ;
 Coeficientul de compresibilitate al titeiului, β t =0,00022ba r −1 ;
 Coeficientul de compresibilitate al apei, β a=0,00005046 ba r −1 ;
 Coeficientul de compresibilitate al rocii, β r=0,000018 bar −1 ;
 Porozitatea medie a colectorului, m=0,2038 ;
 Vascozitatea apei de zacamant, μa =0,00036 N ∙ s/m 2 ;

Destinderea elastica a acviferului este data de coeficientul complex de compresibilitate


al acviferului :
¿ βr
β aq=β t ∙ S t 0 + β a ∙ S❑ai + ;
m
0,000018
β ¿aq=0,00022 ∙ 0,62+ 0,00005046∙ 0,38+ =0,0002439 ba r −1 ;
0,2038

Coeficientul de piezoconductibilitate, ᴂ aq :

ka 5,5346 ∙10−13
ᴂ aq= ¿ = =3,0929 m2 /s ;
μ a ∙ β aq ∙m 0,00036 ∙2,439 ∙10−9 ∙0,2038

Etapa I

 Se da treapta de timp, ∆ t 1=t 1−t 0 , ∆t 1=1 an . Se calculeaza timpul t1 adimensional:

ᴂaq
3,0929
t 1=365 zile ; t´1 = 2
∙ t 1=
∙ 365=3,15;
L 5 5652
a
 Din figura 6.3, rezulta ca F ( t´1 )=1 ;
 Se impune Δ p1 =15 .̄
p1= p0 −Δp=150−15=135 ¯;
 Se calculeaza cumulativul de apa ce patrunde in zona productiva :
W 1= ( La ∙ S ∙h ∙ m ) ∙ β ¿aq ∙ ∆ p2 ∙ F ( t́ 1 ) ;

W 1= (5 565 ∙ 840 ∙ 46.55∙ 0,2038 ) ∙2,439 ∙ 10−9 ∙15 ∙ 105 ∙ 1=162 242,82 m3 ;

 Cumulativul de titei extras, pe etapa, va fi :


¿
( b t ∙ ∆ N )1=( L p ∙ S ∙ h ∙m ) ∙ β p ∙ ∆ p 1+ W 1 ;
( b t ∙ ∆ N )1=795 ∙ 840∙ 46.55 ∙ 0,2038∙ 2,439 ∙10−9 ∙ 15 ∙10 5+162 242,82
( b t ∙ ∆ N )1=185 420,36 m3 ;

13
Factorul de volum al titeiului la presiunea p1=135 ¯¿ , va fi :
b t 1=1,1286−0,0002425∙ 135=1,0958;
(b¿¿ t ∙ ∆ N )1 185 420,36 3
∆ N1= = =169200,39 m ; ¿
bt 1 1,0958
 Debitul cumulativ de titei, pe etapa, va fi :
∆ N 1 169 200,391 3
Qt 1 = = =463,56 m /zi ;
t! 365
 Numarul de sonde necesar va fi :
Q t 1 463,56
n s 1= = =6,39⟹ 6 sonde ;
qT 72,4464
 Factorul de recuperare :
∆ N 1 169 200,39
ε 1= = =4,65 % ;
N 3 636 389,3

Etapa II
 Se da treapta de timp, ∆ t 2=t 2−t 1 , ∆ t 2=1 an . Se calculeaza timpul t2 adimensional:

ᴂaq 3,0929
t 2=730 zile ; t´2 = 2
∙ t2 = ∙ 730=6,30 ;
L a 5 5652

 Din figura 6.3, rezulta ca F ( t´2 )=1;


 Se impune Δ p2 =25 .̄
p2= p1− Δp=135−25=110 ¯;
 Se calculeaza cumulativul de apa ce patrunde in zona productiva :
W 2 =( La ∙ S ∙h ∙ m ) ∙ β ¿aq ∙ ∆ p 2 ∙ F ( t́ 1 ) ;

W 2 =( 5565 ∙ 840 ∙ 46.55∙ 0,2038 ) ∙2,439 ∙ 10−9 ∙25 ∙ 105 ∙ 1=270 404,69 m3 ;

 Cumulativul de titei extras, pe etapa, va fi :


¿
( b t ∙ ∆ N )2=( L p ∙ S ∙ h ∙m ) ∙ β p ∙ ∆ p2+ W 2 ;
( b t ∙ ∆ N )2=795 ∙ 840∙ 46.55 ∙ 0,2038 ∙2,439 ∙10−9 ∙25 ∙ 105+ 270 404,69 ;
( b t ∙ ∆ N )2=309 033,93 m3 ;
Factorul de volum al titeiului la presiunea p2=110 ¯¿ , va fi :
b t 1=1,1286−0,0002425∙ 110=1,10198 ;
(b¿¿ t ∙ ∆ N )2 309 033,93
∆ N2= = =280 435,16 m3 ; ¿
bt 2 1,10198

14
 Debitul cumulativ de titei, pe etapa, va fi :
∆ N 2−∆ N 1 280 435,16−169 200,39 3
Qt 2 = = =304,75 m / zi;
t 2−t 1 730−365
 Numarul de sonde necesar va fi :
Q t 2 304,75
n s 2= = =4,21 ⟹ 4 sonde ;
qT 72,4464
 Factorul de recuperare :
∆ N 2 280 435,16
ε 1= = =7,72 % ;
N 3 636 389,3

Capitolul VII. Regimul de gaze dizolvate

In cazul unui zacamant de titei lipsit de cupola de gaze si de un acvifer activ, destinderea
gazelor iesite din solutie este singura forta care provoaca deplasarea titeiului prin mediul
poros, catre talpile sondelor de extractie. Volumul de pori al zonei productive ramane
invariabil in timp de-a lungul intregului proces de exploatare.
Metodele de prevedere a comportarii in exploatare au la baza unele ipoteze
simplificatoare, fara de care modelele ar deveni de neutilizat.
Ipoteze simplificatoare:

• se considera colectorul ca fiind omogen si uniform;


• presiunea are aceeasi valoare in orice punct al zacamantului si orice
variatie de presiune se transmmite instantaneu in intreg zacamantul;
• saturatia in titei este aceasi in orice punct din zona productiva si variatia
saturatiei se transmite instantaneu in toata zona productiva;
• gazele iesite din solutie difuzeaza uniform in zona productiva si nu se strecoara
catre partea superioara a zacamantului.

Metoda integral-grafica

Se pleaca de la ecuatia de bliant material pentru faza gaze :

∆ N ∙b t 0 ( N −∆ N ) ∙ ( b t 0−bt )
N r 0 =∆ M + ( N−∆ N ) ∙ r + + ;
bg bg
Rezulta urmatorul cumulativ de gaze :

15
bt b b
∆ M =N ∙
[( ) (
bg bg )]
−r − t 0 −r 0 −∆ N ∙ t −r ;
bg ( )
Ecuatia de bilant material pentru faza titei este :
N=∆ N ( t ) + N ( t ) ;
Unde :
S
N=V 0 ∙ t 0 ;
bt 0
Similar, resura de titeti la momentul “t” al exploatarii este :
St
N ( t ) =V 0 ∙ ;
bt
Cumulativul de titei extras :
St 0 St
∆ N =V 0 ∙ ( − ;
bt 0 bt )

Aceasta metoda presupune rezolvarea unui sistem de doua ecuatii pe cale grafica :

r0 1 r 1

{ ∆(∆ M ' )nn−1=S t 0 ∙

1
( −
b t 0 b gn) (
−S tn ∙ n − )
b tn b gn

( S
−∆ M 'n−1 (1)

S
)
∆(∆ M ' )nn−1= ∙ [ ( r + φ ∙Ψ )n−1 + ( r + φ∙ Ψ )n ] ∙ t 0 − tn −∆ N 'n −1 (2)
2 b t 0 b tn
;

Unde :
' n
 ∆ (∆ M )n−1 - Cantitatea de gaze extrase de la tn-1 la tn pentru un metru cub de pori
corespunzator unei trepte de presiune ;
 St 0 ; Stn - Saturatiile in titei pentru momentul initial, respectiv cea de referinta ;
 b t 0 ; btn - Factorul de volum al titeiului, in momentul initial si la momentul de referinta;
 b g 0 ; bgn - Factorul de volum al gazelor, in momentul initial si la momentul de referinta;
 r 0 ; r n - Ratia de solutie la momentul intial, respectiv la momentul de referinta ;

(1) - Reprezentarea ecuatiei dreptei ;


(2) - Reprezentarea ecuatiei curbei ;
(3) - Ecuatia pentru determinarea timpului dupa care se consuma treapta de presiune

16
k rt
1
4

(4) - Factorul de recuperare in regim elastic :


[ ]
∆ (∆ M ' )nn−1= ∙ [ ( r +φ ∙ Ψ )n−1+ ( r +φ ∙Ψ )n ] ∙ Q'tn−1 ∙ 1+
( )
μt ∙ bt
k rt
( )
μ t ∙b t
n

n−1
∙ ( t n−t n−1 ) ;

¿
( b t ∙ ∆ N )el=V p 0 ∙ β p ∙ ( p0− p sat ) ;
∆ N el
ε el= ;
N
(5) - Timpul in regim elastic :

∆ N el
t el= ;
Qtel

Algoritmul de lucru

- Plecand de la momentul „tn-1” , pentru care se cunosc toti parametrii exploatarii, se impune
treapta de presiune „pn-1 - pn” ( de regula 10 bar, sau daca psat>100 bar, 20 de bar);
- Se citesc din diagrama pVT parametrii r, bt, bg, μt, μg ;
- Se trece la rezolvarea pe cale grafica a sistemului de ecuatii (1) si (2). Pentru constructia
dreptei sunt suficiente doua puncte, iar pentru constructia curbei sunt necesare minim trei
puncte. Se aleg, astfel, doua valori pentru saturatie in ecuatia dreptei, respectiv, trei valori
pentru ecuatia curbei, mai mici decat saturatia in titei corespunzatoare momentului „tn-1” .
Punctul de intersectie al dreptei cu curba, da soluatia sistemlui, respectiv valoarea
saturatiei in titei si cantitatea de gaze corespunzatoare treptei de presiune „pn-1 - pn” .
- Se determina permeabilitatile relative in functie de „St”, fie din curbele permeabilitatilor
relative in functie de saturatie obtinute in laborator (Fig. 7.1), fie pe baza unor relatii
empirice (Tabelul 17) ;

17
Fig. 7.1. Diagrama permeabilitatilor relative in functie de saturatie ;

Tipul rocii colectoare Permeabilitatea relativa Permeabilitatea relativa


fata de apa, kra fata de titei, krt
Nisip uniform S3 (1-S)3
Nisip neuniform S3,5 (1-S)2(1-S1,5)
Gresie, calcar S4 (1-S)2(1-S2)
Tabel 17. Relatii empirice pentru calculul permeabilitatilor relative ;

- Se calculeaza functia de saturatie Ψ ( St ) si ratia instantanee gaze-titei, r pn;


- Introducand solutiile obtinute (Ψ ( St ) ; r pn ; ∆ (∆ M ' )nn−1) in ecuatia (3), se determina timpul
dupa care se consuma treapta de presiune ;
- Se determina cumulativul de titei, ∆ N 'n cu relatia :

S t 0 St
'
∆ N n=V 0 ∙ ( )
− ;
b t 0 bt
- Se calculeaza cumulativul de gaze cu relatia :

bt b b
∆ M =N ∙
[( ) ( ) ] ( )
bg
−r − t 0 −r 0 −∆ N ∙ t −r ;
bg bg

Valoarea acestuia trebuie sa fie egala cu valoarea obtinuta cu relatia :


r0 1 r 1
'
∆ M =St 0 ∙ ( −
b g 0 bgn ) (
−S t ∙ −
bt b g
;
)
18
- Se calculeaza debitul de titei la momentul „tn” :

k rt

Qtn =Qtn−1 ∙ 1+

-
[ ]
( ) μt ∙ bt
k rt
( )
μ t ∙ bt
n

n −1
;

Pentru valorile reale ale parametrilor de exploatare, se vor multiplica toate valorile
obtinute cu volumul intial de pori, Vp0 ;
- Se calculeaza :

μ t ∙b t
φ= ;
μ g ∙b g
k rg
Ψ= ;
k rt
- Pentru functia „Ψ” se iau trei valori, Ψ’, Ψ’’, Ψ’’’ ;
- Pentru „Stn” se iau tot trei valori, St’ , St’’, St’’’ ;
- Pentru a calcula „krg” si „krt” se folosesc formulele din Tabelul 17, functie de litologia
zacamantului ;

Date initiale :

 Presiunea initiala de zacamant : p0=150 ¯¿ ;


 Presiunea de saturatie , psat =110 ¯;
 Ratia de solutie la presiunea initiala de zacamant, r s 0=39,5 m3N /m3 ;
 Ratia de solutie la presiunea de saturatie, r ssat=39,5m 3N /m3 ;
 Grosimea efectiva a stratului productiv, h=46,55 m ;
 Volumul de pori, V p 0=6 406 500 m3 ;
 Permeabilitatea efectiva fata de apa, k a=553,46 mD ;
 Factorul de volum al titeiului la presiunea initiala de zacamant, b t 0=1,0923 ;
 Factorulul de volum al titeiului la presiunea de saturatie, b tsat=1,0923 ;
 Saturatia in apa interstitiala, Sai =0,38;
 Saturatia initiala in titei, St 0=0,62 ;
 Coeficientul de compresibilitate al titeiului, β t =0,00022ba r −1 ;
 Coeficientul de compresibilitate al apei, β a=0,00005046 ba r −1 ;
 Coeficientul de compresibilitate al rocii, β r=0,000018 bar −1 ;
 Porozitatea medie a colectorului, m=0,2038 ;
 Vascozitatea apei de zacamant, μa =0,00036 N ∙ s/m2 ;
 Resursa de titei, N=3 636 389, 3 m3 ;

Nr. p rs bt bg μt μg ϕ
19
Crt. bar m3N/m3 - - Pa∙s Pa∙s -
0. 110 39,5 1,102 0,00995 0,0026 1,4799∙10-5 19464,1
1. 90 32,775 1,089 0,02133 0,00274 1,41405∙10-5 9885,12
2. 70 26,075 1,0761 0,0327 0,00287 1,34815∙10-5 7013,64
3. 50 19,375 1,0631 0,04408 0,00301 1,28225∙10-5 5661,32
4. 30 12,675 1,0502 0,05545 0,00315 1,21635∙10-5 4898,03
5. 22 9,995 1,045 0,06 0,0032 1,189∙10-5 4683,77
Tabel 18. Parametrii titeiului la diferite presiuni ;

Pentru factorul de volum al gazelor a fost utilizata urmatoarea lege de variatie :


b gsat =0,00995 ;
b gab =0,06 ;
bg −b gsat p sat − p bg −0,00995 110−p
= ⇒ = ⇒
b gab−bgsat p sat − pab 0,06−0,00995 110−22
5,5055−0,05005∙ p=88∙ b g−0,8756 ⇒
b g=0,0725125−0,00056875 ∙ p ;
Pentru vascozitatea dinamica a gazelor a fost utilizata urmatoarea lege de variatie :
μ gsat =0,0148 cP ;
μ gab=0,0119 cP ;

μ gsat −μ g p −p 0,0148−μg 110− p


= sat ⇒ = ⇒
μ gsat −μ gab psat − p ab 0,0148−0,0119 110−22

1,3024−88 ∙ μ g=0,319−0,0029 ∙ p ⇒
μ g=0,011175+0,000329 ∙ p ;

Etapa I : Treapta de presiune p0= p sat =110 →


¯ p 1=90 ¯;

Se dau trei valori saturatiei in titei, si anume :

S t '1 =0,61;
S t '1' =0,6 ;
S t '1' ' =0,59 ;

St −Str S tn
S= = ;
St 0−Str 1−Sai
S' 0,61
S1= t 1 = =0,98;
1−S ai 1−0,38

S't '1 0,6


S2 = = =0,97 ;
1−S ai 1−0,38

S 't'1' 0,59
S3= = =0,95 ;
1−S ai 1−0,38

20
μt 0 ∙ bt 0 0,0026 ∙1,102
φ o= = =19 464,1 ;
μ g 0 ∙ bg 0 1,4799∙ 10−5 ∙ 0,00995
μ t 1 ∙ bt 1 0,00274 ∙1,089
φ 1= = =9885,12 ;
μ g 1 ∙ b g 1 1,41405 ∙10−5 ∙ 0,02133

k rt 1=S 31=0,98 3=0,95 ; k rg 1=( 1−S1 )3 =( 1−0,98 )3 =4,2 ∙10−6 ;

k rt 2=S 32=0,97 3=0,91 ; k rg 2=( 1−S 2) 3=( 1−0,97 )3=3,4 ∙ 10−6 ;

k rt 3=S 33=0,953=0,86 ; k rg3=( 1−S 3 )3=( 1−0,95 )3=0,00011 ;

k rg1 4,2∙ 10−6 −6


Ψ 1= = =4,4 ∙ 10 ;
k rt 1 0,95
k rg2 3,4 ∙ 10−6
Ψ 2= = =3,7∙ 10−5 ;
k rt 2 0,91
k rg3 0,00011
Ψ 3= = =0,00013 ;
k rt 3 0,86

Ecuatia dreptei :
Pentru St 1 =0,61:
r0 1 r1 1
' 1
∆ ( ∆ M )0 =S t 0 ∙ ( −
bt 0 b g 1 ) (
−St 1 ∙ −
bt 1 b g 1 ) '
−∆ M 0 ;

Dar ∆ M '0=0 ,rezulta :


1 39,5 1 32,775 1
∆ ( ∆ M ' )0 =0,620 ∙ ( 1,102 −
0,0,02133 ) −0,60 ∙ (
1,089 0,02133 )
− =3,38 ;

Pentru St 2 =0,6 :
r0 1 r1 1
' 1
∆ ( ∆ M )0 =S t 0 ∙ ( − ) (
bt 0 b g 1
−St 2 ∙ − )
bt 1 b g 1
'
−∆ M 0 ;

Dar ∆ M '0=0 ,rezulta :


1 39,5 1 32,775 1
∆ ( ∆ M ' )0 =0,62∙ ( 1,102 −
0,0,02133 )−0,6 ∙ (
1,089 0,02133 )
− =3,21 ;

Pentru St 3 =0,59 :
r0 1 r1 1
' 1
∆ ( ∆ M )0 =S t 0 ∙ ( −
bt 0 b g 1 ) (
−St 3 ∙ −
bt 1 bg1 )
'
−∆ M 0 ;

Dar ∆ M '0=0 ,rezulta :


1 39,5 1 32,775 1
∆ ( ∆ M ' )0 =0,62∙ ( 1,102 −
0,0,02133 )−0,59∙ (
1,089 0,02133 )
− =3,05 ;

Ecuatia curbei :
Pentru St 1 =0,61:

21
1 St 0 St 1
' 1
(
∆ ( ∆ M )0 = ∙ [ ( r + φ∙ Ψ )0 + ( r + φ∙ Ψ )1 ] ∙
2

bt 0 bt 1) '
−∆ N 0 ;

Dar ∆ N '0 =0 ,rezulta :


1 1 0,62 0,61
∆ ( ∆ M ' )0 = ∙ [ ( 39,5 ∙30 676,01 ∙ 0 ) + ( 32,775+14 312,13 ∙0,00711 ) ] ∙
2 ( −
1,102 1,089
; )
' 1
∆ ( ∆ M )0 =5,32;
Pentru St 2 =0,6 :

1 St 0 St 2
' 1
(
∆ ( ∆ M )0 = ∙ [ ( r + φ∙ Ψ )0 + ( r + φ∙ Ψ )1 ] ∙
2

bt 0 bt 1) '
−∆ N 0 ;

Dar ∆ N '0 =0 ,rezulta :


1 1 0,62 0,6
∆ ( ∆ M ' )0 = ∙ [ ( 39,5 ∙30 676,01 ∙ 0 ) + ( 32,775+14 312,13 ∙0,010003 ) ] ∙
2
− (
1,102 1,089
; )
' 1
∆ ( ∆ M )0 =3,45 ;
Pentru St 3 =0,59 :

1 St 0 St 2
' 1

'
2 (
∆ ( ∆ M )0 = ∙ [ ( r + φ∙ Ψ )0 + ( r + φ∙ Ψ )1 ] ∙ −
bt 0 bt 1) '
−∆ N 0 ;

Dar ∆ N =0 ,rezulta :
0
1 1 0,62 0,59
∆ ( ∆ M ' )0 = ∙ [ ( 39,5 ∙30 676,01 ∙ 0 ) + ( 32,775+14 312,13 ∙0,01382 ) ] ∙
2 (−
1,102 1,089
; )
' 1
∆ ( ∆ M )0 =1,40 ;

Reprezentand grafic valorile obtinute atat utilizand ecuatia dreptei, cat si ecuatia curbei, in
functie de saturatie, a rezultat urmatorul grafic :

6.00

5.00

4.00

3.00 Ecuatia dreptei


Ecuatia curbei
2.00

1.00

0.00
0.59 0.59 0.6 0.6 0.61 0.61 0.62
Fig.7.2. Ecuatia dreptei si ecuatia curbei pentru prima treapta de presiune (110 bar -90 bar) ;

Din grafic, rezulta urmatoarele valori :

22
∆ ( ∆ M )10 =5 ;
St 1 =0,599 ;

 Se recalculeaza :

St 1 0,599
S= = =0,97 ;
1−S ai 1−0,38
k rt 1=S 3=0,97 3=0,90179 ;
3 3 −5
k r g = (1−S ) =( 1−0,97 ) =3,9 ∙ 10 ;
1

k rg1 3,9∙ 10−5


Ψ= = =4,3∙ 10−5 ;
k rt 1 0,90179
 Ratia instantanee gaze-titei va fi :

r p 1=r 1+ φ ( p ) ∙ Ψ ( S 1 )=39,5+19 464,1 ∙ 4,3 ∙10−5=40,32m 3N /m 3 ;

 Debitul initial de titei :

Q ¿ =72,45 m3 /zi=0,00084 m 3 /s ;

 Debitul de titei corespunzator acestei trepte de presiune va fi :

k rt

[ ] [ ( ) 0,90179
Qt 1 =Qt 0 ∙ 1+
μt ∙ bt
k rt
( )
μt ∙ bt
1

0
=72,45 ∙ 1+
0,00274 ∙1,08904
1
0,0026 ∙ 1,102
]
=62,82m3 / zi ;

 Cumulativul de titei extras pentru un metru cub de pori :

' St 0 St 1 0,62 0,599 3 3


∆ N1= − = − =0,01759 m titei /1 m pori ;
bt 0 bt 1 1,102 1,08904

 Cumulativul de titei extras pentru intreg volumul de pori :

∆ N 1 =∆ N '1 ∙ V p 0=0,01759∙ 6 406 500=112 661,1m 3 ;

 Cumulativul de gaze extras pentru un metru cub de pori :

23
∆ M '1=∆ N '1 ∙ r 0=0,01759 ∙ 39,5=0,69 m3 gaze /1 m3 pori;

 Cumulativul de titei extras pentru intreg volumul de pori :

∆ M 1=∆ M '1 ∙V p 0=0,69 ∙6 406 500=4 447 297 m3N ;

 Timpul corespunzator treptei de presiune :

( ∆ M )10 4 447 297


t 1= = =887,273 zile=2,43 ani ;
1 1
∙( r + r ) ∙Q t 1 ∙(39,5+40,32)∙251,28
4 p0 p1 4

 Factorul de recuperare :

∆ N 1 11 2661,1
ε 1= = =0,03=3 % ;
N 3636 389

Etapa II : Treapta de presiune p1=90 →


¯ p2=70 ¯;

Se dau trei valori saturatiei in titei, si anume :

S t '2 =0,535 ;
S t '2' =0,531 ;
S t '2' ' =0,525 ;

St −Str S
S= = tn ;
St 0−Str 1−Sai
S't 2 0,535
S1 = = =0,86 ;
1−S ai 1−0,38

S't '2 0,531


S2= = =0,85;
1−S ai 1−0,38

S 't'2' 0,525
S3 = = =0,84 ;
1−S ai 1−0,38

μ t 1 ∙ bt 1 0,00274 ∙1,089
φ 1= = =9 885,12 ;
μ g 1 ∙ b g 1 1,41405 ∙10−5 ∙ 0,02133
μ t 2 ∙ bt 2 0,00287 ∙1,076
φ 2= = =7 013,64 ;
μ g 2 ∙ b g 2 1,348 ∙10−5 ∙ 0,0327

24
k rt 1=S 31=0,86 3=0,64 ; k rg1=( 1−S 1 )3=( 1−0,86 )3=0,00258 ;

k rt 2=S 32=0,85 3=0,63 ; k rg 2=( 1−S 2) 3=( 1−0,85 )3 =0,00296 ;

k rt 3=S 33=0,843=0,61 ; k rg3=( 1−S 3 )3=( 1−0,84 )3=0,0036 ;

k rg1 0,00258
Ψ 1= = =0,00401;
k rt 1 0,64
k rg2 0,00296
Ψ 2= = =0,00471;
k rt 2 0,63
k 0,0036
Ψ 3 = rg3 = =0,00593 ;
k rt 3 0,61

Ecuatia dreptei :
Pentru St 1 =0,535 :
r0 1 r2 1
' 2
(
∆ ( ∆ M )1 =S t 0 ∙ −
bt 0 b g 2) (
−St 1 ∙ −
bt 2 b g 2 ) '
−∆ M 1 ;

Dar ∆ M '1=0,57636 ,rezulta :


2 39,5 1 26,075 1
∆ ( ∆ M ' )1 =0,620 ∙ ( 1,102 −
0,0327 ) −0,535 ∙ (
1,076 0,0327 )
− −0,57636=8,03 ;

Pentru St 2 =0,531:
r0 1 r2 1
' 2
(
∆ ( ∆ M )1 =S t 0 ∙ −
bt 0 b g 2) (
−St 2 ∙ −
bt 2 b g 2 ) '
−∆ M 1 ;

Dar ∆ M '1=0,69 ,rezulta :


2 39,5 1 26,075 1
∆ ( ∆ M ' )1 =0,62∙ ( 1,102 −
0,0327 ) −0,531∙ (
1,076 0,0327 )
− −0,69=7,99 ;

Pentru St 3 =0,525 :
r0 1 r2 1
' 2
(
∆ ( ∆ M )1 =S t 0 ∙ −
bt 0 b g 2) (
−St 3 ∙ −
bt 2 b g 2 ) '
−∆ M 1 ;

Dar ∆ M '1=0,69 ,rezulta :


2 39,5 1 26,075 1
∆ ( ∆ M ' )1 =0,62∙ ( 1,102 −
0,0327 ) −0,525∙ (
1,076 0,0327 )
− −0,69=7,93;

Ecuatia curbei :
Pentru St 1 =0,535 :

1 St 0 St 1
' 2
(
∆ ( ∆ M )1 = ∙ [ ( r +φ ∙ Ψ )1 + ( r +φ ∙ Ψ )2 ] ∙
2
− )
bt 0 bt 2
'
−∆ N 1 ;

Dar ∆ N '1 =0,01759 ,rezulta :


2 1 0,62 0,535
2 (
∆ ( ∆ M ' )1 = ∙ [ ( 32,775 ∙9 885,12 ∙ 0,00401 )+ (26,075+ 7 013,64 ∙0,00711 ) ] ∙ − )
1,102 1,076
−0,01759;

25
2
∆ ( ∆ M ' )1 =6,81;
Pentru St 2 =0,531:

1 St 0 St 2
' 2
(
∆ ( ∆ M )1 = ∙ [ ( r +φ ∙ Ψ )1 + ( r +φ ∙ Ψ )2 ] ∙
2

bt 0 bt 2) '
−∆ N 1 ;

Dar ∆ N '1 =0,01759 ,rezulta :


2 1 0,62 0,531
∆ ( ∆ M ' )1 = ∙ [ ( 32,775 ∙9 885,12 ∙ 0,00471 )+ (26,075+ 7 013,64 ∙0,00471 ) ] ∙
2
− (
1,102 1,076
−0,01759 ; )
' 2
∆ ( ∆ M )1 =7,95;
Pentru St 3 =0,525 :

1 St 0 St 3
' 2
(
∆ ( ∆ M )1 = ∙ [ ( r +φ ∙ Ψ )1 + ( r +φ ∙ Ψ )2 ] ∙
2

bt 0 bt 2) '
−∆ N 1 ;

Dar ∆ N '1 =0,01759 ,rezulta :


' 2 1 0,62 0,525
∆ ( ∆ M )1 = ∙ [ ( 32,775 ∙9 885,12 ∙ 0,00593 ) + ( 26,075+7 013,64 ∙ 0,00593 ) ] ∙
2
− (
1,102 1,089
−0,01759; )
2
∆ ( ∆ M ' )1 =10,01;

Reprezentand grafic valorile obtinute atat utilizand ecuatia dreptei, cat si ecuatia curbei, in
functie de saturatie, a rezultat urmatorul grafic :

12.00

10.00

8.00

6.00 Ecuatia dreptei


Ecuatia curbei
4.00

2.00

0.00
0.52 0.53 0.53 0.53 0.53 0.53 0.54
Fig.7.3. Ecuatia dreptei si ecuatia curbei pentru prima treapta de presiune (90 bar -70 bar) ;

Din grafic, rezulta urmatoarele valori :


∆ ( ∆ M )21 =8,05 ;
St 2 =0,5307 ;

 Se recalculeaza :

26
St 2 0,5307
S= = =0,86 ;
1−S ai 1−0,38
k rt 2=S 3=0,86 3=0,86 ;
k r g = (1−S )3=( 1−0,86 )3=0,003 ;
2

k rg2 0,003
Ψ= = =0,00476 ;
k rt 2 0,86
 Ratia instantanee gaze-titei va fi :

r p 2=r 2+ φ ( p ) ∙ Ψ ( S 2 )=26,075+7 013,64 ∙0,00476=79,8715 m3N /m3 ;

 Debitul de titei corespunzator acestei trepte de presiune va fi :

k rt

[ ] [
( ) 0,63
Qt 2 =Qt 1 ∙ 1+
μt ∙ bt

( )k rt
μt ∙ bt
2

1
=62,82∙ 1+
0,00287 ∙ 1,076
0,90179
0,00247 ∙ 1,08904
]
=42,12 m3 / zi;

 Cumulativul de titei extras pentru un metru cub de pori :


S S 0,599 0,5307
∆ N '2 = t 0 − t 2 = − =0,07 m3 titei/1 m 3 pori;
bt 0 bt 2 1,08904 1,076
 Cumulativul de titei extras pentru intreg volumul de pori :
∆ N 2 =∆ N '2 ∙ V p 0=0,07 ∙6 406 500=444 858,45 m3 ;
 Cumulativul de gaze extras pentru un metru cub de pori :
∆ M '2=∆ N '2 ∙ r 1=0,07 ∙ 32,775=2,28 m 3 gaze /1 m3 pori;
 Cumulativul de titei extras pentru intreg volumul de pori :
∆ M 2=∆ M '2 ∙V p 0=2,28 ∙6 406 500=14 580 236 m 3N ;
 Timpul corespunzator treptei de presiune :
( ∆ M )21 14 580 236
t 2= = =2880,33 zile=7,89 ani ;
1 1
∙( r + r ) ∙Qt 2 ∙(40,32+79,8715)∙ 168,473
4 p1 p2 4
 Factorul de recuperare :
∆ N 2 444 858,45
ε 2= = =0,1223=12,23 % ;
N 3 636389

Etapa III : Treapta de presiune p2=70 →


¯ p 2=50 ¯;

Se dau trei valori saturatiei in titei, si anume :

27
S t '3 =0,53 ;
S t '3' =0,52 ;
S t '3' ' =0,518 ;
St −Str S tn
S= = ;
St 0−Str 1−Sai
S 't 3 0,53
S1= = =0,85;
1−S ai 1−0,38

S't '3 0,52


S2 = = =0,84 ;
1−S ai 1−0,38

S 't'3' 0,518
S3= = =0,83 ;
1−S ai 1−0,38

μ t 2 ∙ bt 2 0,00287 ∙1,076
φ 2= = =7 013,64 ;
μ g 2 ∙ b g 2 1,348 ∙10−5 ∙ 0,0327
μt 3∙ bt 3 0,00301 ∙1,063
φ 3= = =5 661,32 ;
μ g 3 ∙ b g 3 1,282 ∙10−5 ∙ 0,04408

k rt 1=S 31=0,85 3=0,62 ; k rg1 =( 1−S1 )3= (1−0,85 )3=0,00306;

k rt 2=S 32=0,84 3=0,59 ; k rg2=( 1−S 2 )3=( 1−0,84 )3=0,0042;

k rt 3=S 33=0,833=0,58 ; k rg 3=( 1−S 3 )3=( 1−0,83 )3=0,00445 ;

k rg1 0,00306
Ψ 1= = =0,0049 ;
k rt 1 0,62
k 0,0042
Ψ 2= rg2 = =0,00711;
k rt 2 0,59
k rg3 0,00445
Ψ 3= = =0,00764 ;
k rt 3 0,58

Ecuatia dreptei :
Pentru St 1 =0,53 :
r0 1 r3 1
' 3
(
∆ ( ∆ M )2 =S t 0 ∙ −
bt 0 b g 3) (
−St 1 ∙ − )
bt 3 b g 3
'
−∆ M 2 ;

Dar ∆ M '2=2,28 ,rezulta :


3 39,5 1 19,375 1
∆ ( ∆ M ' )2 =0,620 ∙ ( 1,102 −
0,04408 ) −0,53 ∙ (
1,063 0,04408 )
− −2,28=9,68 ;

Pentru St 2 =0,52:
r0 1 r3 1
' 3
(
∆ ( ∆ M )2 =S t 0 ∙ −
bt 0 b g 3) (
−St 2 ∙ − )
bt 3 b g 3
'
−∆ M 2 ;

Dar ∆ M '2=2,28 ,rezulta :

28
3 39,5 1 19,375 1
∆ ( ∆ M ' )2 =0,62∙ ( 1,102 −
0,04408 )−0,52∙ (
1,063 0,04408 )
− −2,28=9,61 ;

Pentru St 3 =0,518 :
r0 1 r3 1
' 3

'
(
∆ ( ∆ M )2 =S t 0 ∙ −
bt 0 b g 3) (
−St 3 ∙ −
bt 3 bg 3 ) '
−∆ M 2 ;

Dar ∆ M =2,28 ,rezulta :


2

3 39,5 1 19,375 1
∆ ( ∆ M ' )2 =0,62∙ ( 1,102 −
0,04408 )
−0,518∙ (
1,063 0,04408 )
− −2,28=9,60;

Ecuatia curbei :
Pentru St 1 =0,53 :

1 St 0 St 1
' 3
(
∆ ( ∆ M )2 = ∙ [ ( r + φ∙ Ψ )2 + ( r +φ ∙ Ψ )3 ] ∙
2
− )
bt 0 bt 3
'
−∆ N 2 ;

Dar ∆ N '2 =0,07 ,rezulta :


3 1 0,62 0,53
2 (
∆ ( ∆ M ' )2 = ∙ [ ( 26,075 ∙7 013,64 ∙ 0,0049 ) + ( 19,375+5 661,32 ∙0,0049 ) ] ∙ − )
1,102 1,063
−0,07 ;
3
∆ ( ∆ M ' )2 =5,64 ;
Pentru St 2 =0,52:

1 St 0 St 2
' 3
(
∆ ( ∆ M )2 = ∙ [ ( r + φ∙ Ψ )2 + ( r +φ ∙ Ψ )3 ] ∙
2
− )
bt 0 bt 3
'
−∆ N 2 ;

Dar ∆ N '2 =0,07 ,rezulta :


3 1 0,62 0,52
2 (
∆ ( ∆ M ' )2 = ∙ [ ( 26,075 ∙7 013,64 ∙ 0,00711 )+ (19,375+5 661,32 ∙ 0,00711 ) ] ∙ −
1,102 1,063 )
−0,07 ;

' 3
∆ ( ∆ M )2 =12,09;
Pentru St 3 =0,518 :

1 St 0 St 3
' 3
(
∆ ( ∆ M )2 = ∙ [ ( r + φ∙ Ψ )2 + ( r +φ ∙ Ψ )3 ] ∙
2
− )
bt 0 bt 3
'
−∆ N 2 ;

Dar ∆ N '2 =0,07 ,rezulta :


3 1 0,62 0,518
2 (
∆ ( ∆ M ' )2 = ∙ [ ( 26,075 ∙7 013,64 ∙ 0,00764 )+ ( 19,375+ 5 661,32∙ 0,00764 ) ] ∙ −
1,102 1,063 )
−0,07 ;
3
∆ ( ∆ M ' )2 =13,03;

Reprezentand grafic valorile obtinute atat utilizand ecuatia dreptei, cat si ecuatia curbei, in
functie de saturatie, a rezultat urmatorul grafic :

29
14.00

12.00

10.00

8.00

6.00 Ecuatia
dreptei
4.00
Ecuatia
curbei
2.00

0.00
0.52 0.52 0.52 0.52 0.52 0.53 0.53 0.53 0.53

Fig.7.4. Ecuatia dreptei si ecuatia curbei pentru prima treapta de presiune (70 bar -50 bar) ;

Din grafic, rezulta urmatoarele valori :


∆ ( ∆ M )32 =9,7 ;
St 3 =0,5238 ;

 Se recalculeaza :

St 3 0,538
S= = =0,84 ;
1−S ai 1−0,38
k rt 3=S 3=0,843=0,6 ;
3 3
k r g = (1−S ) =( 1−0,84 ) =0,00374
3

k rg3 0,00374
Ψ= = =0,00619 ;
k rt 3 0,84
 Ratia instantanee gaze-titei va fi :

r p 3=r 3+ φ ( p ) ∙ Ψ ( S 3 )=19,375+ 5661,32 ∙ 0,00619=69,52 m 3N /m3 ;

 Debitul de titei corespunzator acestei trepte de presiune va fi :

k rt

[ ] [ ( ) 0,6
Qt 3 =Qt 2 ∙ 1+
μt ∙ bt
k rt
( )
μt ∙ bt
3

2
=42,12 ∙ 1+
0,003017 ∙1,063
0,63
0,00327 ∙1,076
]
=39,13 m3 / zi;

 Cumulativul de titei extras pentru un metru cub de pori :

30
St 0 St 3 0,62 0,522
∆ N '3 = − = − =0,08 m3 titei /1 m3 pori ;
bt 0 bt 3 1,102 1,063

 Cumulativul de titei extras pentru intreg volumul de pori :

∆ N 3 =∆ N '3 ∙V p 0 =0,08 ∙6 406 500=485 937,6 m3 ;

 Cumulativul de gaze extras pentru un metru cub de pori :

∆ M '3=∆ N '3 ∙ r 2=0,08∙ 26,075=1,98 m 3 gaze /1 m3 pori;

 Cumulativul de titei extras pentru intreg volumul de pori :

∆ M 3=∆ M '3 ∙ V p 0=1,98 ∙6 406 500=12 670 824 m 3N ;


 Timpul corespunzator treptei de presiune :

( ∆ M )32 12670 824


t 3= = =2 167,22 zile=5,93 ani ;
1 1
∙( r + r ) ∙Qt 3 ∙(79,8715+69,52)∙ 156,54
4 p2 p3 4

 Factorul de recuperare :

∆ N 3 485 937,6
ε 3= = =0,1336=13,36 % ;
N 3 636 389

Etapa IV : Treapta de presiune p3=50 →


¯ p 4=30 ¯;

Se dau trei valori saturatiei in titei, si anume :

S t '4=0,518 ;
S t '4' =0,512 ;
S t '4' ' =0,504 ;
St −Str S tn
S= = ;
St 0−Str 1−Sai
S' 0,518
S1= t 4 = =0,84 ;
1−S ai 1−0,38

S 't'4 0,512
S2 = = =0,83;
1−S ai 1−0,38

S 't'4' 0,504
S3= = =0,81;
1−S ai 1−0,38

μt 3∙ bt 3 0,00301 ∙1,063
φ 3= = =5 661,32 ;
μ g 3 ∙ b g 3 1,282 ∙10−5 ∙ 0,04408

31
μt 4 ∙ b t 4 0,00315 ∙1,050
φ 4= = =4 898,03 ;
μg 4 ∙ b g 4 1,216 ∙10−5 ∙ 0,05545

k rt 1=S 31=0,84 3=0,59 ; k rg1=( 1−S 1 )3=( 1−0,84 )3=0,00445;

k rt 2=S 32=0,83 3=0,56 ; k rg 2=( 1−S 2 )3=( 1−0,83 )3=0,00529 ;

k rt 3=S 33=0,813 =0,53 ; k rg 3=( 1−S3 ) 3=( 1−0,81 )3 =0,00655;

k rg1 0,00445
Ψ 1= = =0,00764 ;
k rt 1 0,59
k 0,00529
Ψ 2= rg2 = =0,00939;
k rt 2 0,56
k rg3 0,00655
Ψ 3= = =0,01219 ;
k rt 3 0,53

Ecuatia dreptei :
Pentru St 1 =0,518 :
r0 1 r4 1
' 4
∆ ( ∆ M )3 =St 0 ∙
'
( −
b t 0 bg 4 ) (
−St 1 ∙ −
bt 4 b g 4 ) '
−∆ M 3 ;

Dar ∆ M =1,98 ,rezulta :


3

4 39,5 1 19,375 1
∆ ( ∆ M ' )3 =0,620 ∙ ( 1,102 −
0,05545 )
−0,53 ∙ (
1,05

0,05545 )
−1,98=9,89 ;

Pentru St 2 =0,512:
r0 1 r4 1
' 4
∆ ( ∆ M )3 =St 0 ∙
'
( −
b t 0 bg 4 ) (
−St 2 ∙ −
bt 4 b g 4 ) '
−∆ M 3 ;

Dar ∆ M =1,98 ,rezulta :


3

4 39,5 1 19,375 1
∆ ( ∆ M ' )3 =0,62 ∙ ( 1,102 −
0,05545 )
−0,52 ∙ (
1,05

0,05545 )
−1,98=9,85 ;

Pentru St 3 =0,508 :
r0 1 r4 1
' 4
∆ ( ∆ M )3 =St 0 ∙( −
b t 0 bg 4 ) (
−St 3 ∙ −
bt 4 bg4 ) '
−∆ M 3 ;

Dar ∆ M '3=1,98 ,rezulta :


4 39,5 1 19,375 1
∆ ( ∆ M ' )3 =0,62 ∙ ( 1,102 −
0,05545 )−0,518 ∙ (
1,05

0,05545 )
−1,98=9,79 ;

Ecuatia curbei :
Pentru St 1 =0,518 :

1 St 0 St 1
' 4
(
∆ ( ∆ M )3 = ∙ [ ( r +φ ∙Ψ )3+ ( r +φ ∙Ψ )4 ] ∙
2
− )
bt 0 bt 4
'
−∆ N 3 ;

Dar ∆ N '3 =0,08 ,rezulta :

32
4 1 0,62 0,53
∆ ( ∆ M ' )3 = ∙ [ ( 26,075∙ 5 661,32∙ 0,00764 )+ ( 19,375+ 4 898,03 ∙ 0,00764 ) ] ∙
2
− (
1,102 1,05
−0,08 ; )
4
∆ ( ∆ M ' )3 =6,5 ;
Pentru St 2 =0,512:

1 St 0 St 2
' 4
∆ ( ∆ M )3 = ∙ [ ( r +φ ∙Ψ )3+ ( r +φ ∙Ψ )4 ] ∙
2 ( −
bt 0 bt 4 ) '
−∆ N 3 ;

Dar ∆ N '3 =0,08 ,rezulta :


4 1 0,62 0,52
∆ ( ∆ M ' )3 = ∙ [ ( 26,075∙ 5 661,32∙ 0,00939 ) + ( 19,375+4 898,03∙ 0,00939 ) ] ∙
2
− (
1,102 1,05
−0,08 ; )
' 4
∆ ( ∆ M )3 =8,32 ;
Pentru St 3 =0,508 :

1 St 0 St 3
' 4
∆ ( ∆ M )3 = ∙ [ ( r +φ ∙Ψ )3+ ( r +φ ∙Ψ )4 ] ∙
2 ( −
bt 0 bt 4 ) '
−∆ N 3 ;

Dar ∆ N '3 =0,08 ,rezulta :


4 1 0,62 0,518
∆ ( ∆ M ' )3 = ∙ [ ( 26,075∙ 5 661,32∙ 0,01219 ) + ( 19,375+4 898,03∙ 0,01219 ) ] ∙
2
− (
1,102 1,05
−0,08 ; )
4
∆ ( ∆ M ' )3 =11,4 ;
Reprezentand grafic valorile obtinute atat utilizand ecuatia dreptei, cat si ecuatia curbei, in
functie de saturatie, a rezultat urmatorul grafic :

12.00
11.00
10.00
9.00
8.00
7.00
6.00 Ecuatia
5.00 dreptei

4.00 Ecuatia
3.00 curbei
2.00
1.00
0.00
0.5 0.5 0.51 0.51 0.51 0.51 0.51 0.52 0.52 0.52
Fig.7.5. Ecuatia dreptei si ecuatia curbei pentru prima treapta de presiune (50 bar -30 bar) ;

Din grafic, rezulta urmatoarele valori :


∆ ( ∆ M )34=9,7 ;
St 4=0,5082 ;

33
 Se recalculeaza :
S 0,5082
S= t 4 = =0,82;
1−S ai 1−0,38

k rt 4=S 3=0,823=0,55 ;

k r g =( 1−S )3= (1−0,82 )3=0,00586


4

k rg4 0,00586
Ψ= = =0,01065;
k rt 4 0,82
 Ratia instantanee gaze-titei va fi :

r p 4 =r 4 + φ ( p ) ∙ Ψ ( S 4 ) =19,375+5 661,32∙ 0,01065=79,65 m3N / m3 ;

 Debitul de titei corespunzator acestei trepte de presiune va fi :


k rt

[ ] [( ) 0,55
Qt 4=Qt 3 ∙ 1+
μ t ∙b t
k rt
( )
μt ∙ bt
4

3
=39,13 ∙ 1+
0,00315∙ 1,05
0,60
0,00301∙ 1,063
]
=36,9 m3 / zi ;

 Cumulativul de titei extras pentru un metru cub de pori :

' S t 0 S t 4 0,62 0,5082 3 3


∆ N 4= − = − =0,085 m titei/ 1 m pori;
b t 0 b t 4 1,102 1,05

 Cumulativul de titei extras pentru intreg volumul de pori :


∆ N 4=∆ N '4 ∙V p 0 =0,085∙ 6 406500=541 946,6 m3 ;
 Cumulativul de gaze extras pentru un metru cub de pori :
∆ M '4 =∆ N '4 ∙ r 3=0,085∙ 19,375=1,64 m3 gaze /1 m 3 pori ;
 Cumulativul de titei extras pentru intreg volumul de pori :
∆ M 4 =∆ M '4 ∙ V p 0=1,64 ∙ 6 406 500=10500 215 m3N ;
 Timpul corespunzator treptei de presiune :
( ∆ M )43 10 500 215
t 4= = =1907,37 zile=5,23 ani ;
1 1
∙(r p 3 +r p 4 )∙Q t 4 ∙(69,52+ 79,65) ∙156,54
4 4
 Factorul de recuperare :
∆ N 4 541 946,6
ε 4= = =0,149=14,9 % ;
N 3 636 389

Etapa V : Treapta de presiune p4 =30 →


¯ p5=22 ¯;

Se dau trei valori saturatiei in titei, si anume :

S t '5 =0,505 ;
S t '5' =0,498 ;
34
S t '5' ' =0,494 ;
St −Str S tn
S= = ;
St 0−Str 1−Sai
S 't 5 0,505
S1= = =0,81;
1−S ai 1−0,38

S't '5 0,498


S2 = = =0,80;
1−S ai 1−0,38

S 't'5' 0,494
S3= = =0,79;
1−S ai 1−0,38

μt 4 ∙ b t 4 0,00315 ∙1,050
φ 4= = =4 898,03 ;
μg 4 ∙ b g 4 1,216 ∙10−5 ∙ 0,05545
μt 5∙ bt 5 0,0032∙ 1,045
φ 5= = =4 683,77 ;
μ g 5 ∙ b g 5 1,19 ∙ 10−5 ∙0,06

k rt 1=S 31=0,813 =0,54 ; k rg 1=( 1−S 1) 3=( 1−0,81 )3 =0,00638 ;

k rt 2=S 32=0,80 3=0,518 ; k rg 2=( 1−S 2) 3=( 1−0,80 )3=0,00762 ;

k rt 3=S 33=0,793=0,505 ; k rg 3=( 1−S 3 )3=( 1−0,79 )3=0,00839 ;

k rg1 0,00638
Ψ 1= = =0,01181 ;
k rt 1 0,54
k 0,00762
Ψ 2= rg2 = =0,0147;
k rt 2 0,518
k rg3 0,00839
Ψ 3= = =0,01659 ;
k rt 3 0,505

Ecuatia dreptei :
Pentru St 1 =0,505 :
r0 1 r5 1
' 5
∆ ( ∆ M ) 4=St 0 ∙( −
b t 0 bg 5 ) (
−S t 1 ∙ −
bt 5 b g 5) '
−∆ M 4 ;

Dar ∆ M '4 =1,64 ,rezulta :


5 39,5 1 10 1
∆ ( ∆ M ' ) 4=0,620 ∙ ( 1,102 −
0,06 )−0,505∙ (
1,045 0,06 )
− −1,64=14,25;

Pentru St 2 =0,498 :
r0 1 r5 1
' 5
∆ ( ∆ M ) 4=St 0 ∙( −
b t 0 bg 5 ) (
−S t 2 ∙ −
bt 5 b g 5) '
−∆ M 4 ;

Dar ∆ M '4 =1,64 ,rezulta :


5 39,5 1 10 1
∆ ( ∆ M ' ) 4=0,62 ∙ ( 1,102 −
0,06 )−0,498 ∙ (
1,045 0,06 )
− −1,64=14,18 ;

35
Pentru St 3 =0,494 :
r0 1 r5 1
' 5
∆ ( ∆ M ) 4=St 0 ∙
'
( −
b t 0 bg 5 ) (
−S t 3 ∙ −
bt 5 b g 5 ) '
−∆ M 4 ;

Dar ∆ M =1,64 ,rezulta :


4

5 39,5 1 10 1
∆ ( ∆ M ' ) 4=0,62 ∙ ( 1,102 −
0,06 )
−0,494 ∙ (
1,045 0,06 )
− −1,64=14,14 ;

Ecuatia curbei :
Pentru St 1 =0,505 :

1 St 0 St 1
' 5

'
2 (
∆ ( ∆ M ) 4= ∙ [ ( r +φ ∙Ψ )4 + ( r + φ∙ Ψ )5 ] ∙ − )
bt 0 bt 5
'
−∆ N 4 ;

Dar ∆ N =0,085 ,rezulta :


4
5 1 0,62 0,505
2 (
∆ ( ∆ M ' ) 4= ∙ [ (12,675 ∙ 4 898,03∙ 0,01181 ) + ( 10+ 4 683,77 ∙ 0,01181 ) ] ∙ −
1,102 1,045)−0,085 ;

' 5
∆ ( ∆ M ) 4=10,98 ;
Pentru St 2 =0,498 :

1 St 0 St 2
' 5
(
∆ ( ∆ M ) 4= ∙ [ ( r +φ ∙Ψ )4 + ( r + φ∙ Ψ )5 ] ∙
2
− )
bt 0 bt 5
'
−∆ N 4 ;

Dar ∆ N '4=0,085 ,rezulta :


5 1 0,62 0,498
2 (
∆ ( ∆ M ' ) 4= ∙ [ (12,675 ∙ 4 898,03∙ 0,0147 ) + ( 10+ 4 683,77 ∙ 0,0147 ) ] ∙ − )
1,102 1,045
−0,085 ;
5
∆ ( ∆ M ' ) 4=14,35 ;
Pentru St 3 =0,494 :

1 St 0 St 3
' 5
(
∆ ( ∆ M ) 4= ∙ [ ( r +φ ∙Ψ )4 + ( r + φ∙ Ψ )5 ] ∙
2
− )
bt 0 bt 5
'
−∆ N 4 ;

Dar ∆ N '4=0,085 ,rezulta :


5 1 0,62 0,494
2 (
∆ ( ∆ M ' ) 4= ∙ [ (12,675 ∙ 4 898,03∙ 0,01659 ) + ( 10+ 4 683,77 ∙ 0,01659 ) ] ∙ −
1,102 1,045)−0,085;

'5
∆ ( ∆ M ) 4=16,66 ;

Reprezentand grafic valorile obtinute atat utilizand ecuatia dreptei, cat si ecuatia curbei, in
functie de saturatie, a rezultat urmatorul grafic :

36
18.00
17.00
16.00
15.00
14.00
13.00
12.00
11.00
Ecuatia
10.00 curbei
9.00
8.00
7.00 Ecuatia
6.00 dreptei
5.00
4.00
3.00
2.00
1.00
0.00
0.49 0.49 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0.51

Fig.7.6. Ecuatia dreptei si ecuatia curbei pentru prima treapta de presiune (50 bar -30 bar) ;

Din grafic, rezulta urmatoarele valori :


' 5
∆ ( ∆ M ) 4=14,1 ;
St 5 =0,4982;

 Se recalculeaza :

St 5 0,4982
S= = =0,80 ;
1−S ai 1−0,38
k rt 5=S 3=0,803=0,52 ;
3 3
k r g = (1−S ) =( 1−0,80 ) =0,0075 ;
5

k rg5 0,0075
Ψ= = =0,0146 ;
k rt 5 0,80

 Ratia instantanee gaze-titei va fi :

r p 5=r 5+ φ ( p ) ∙ Ψ ( S 5 )=10+ 4898,03 ∙ 0,0146=84,24 m3N /m 3 ;

 Debitul de titei corespunzator acestei trepte de presiune va fi :

k rt

[ ] [ ( ) 0,4984
Qt 5 =Qt 4 ∙ 1+
μt ∙ bt

( )k rt
μ t ∙b t
5

4
=36,9 ∙ 1+
0,0032∙ 1,045
0,55
0,0315∙ 1,05
]
=27,98 m3 / zi ;

 Cumulativul de titei extras pentru un metru cub de pori :

37
' St 0 St 5 0,62 0,4984 3 3
∆ N5= − = − =0,088 m titei/1m pori ;
bt 0 bt 5 1,102 1,05
 Cumulativul de titei extras pentru intreg volumul de pori :

∆ N 5 =∆ N '5 ∙V p 0 =0,088 ∙6 406 500=565 175,1m3 ;

 Cumulativul de gaze extras pentru un metru cub de pori :

∆ M '5=∆ N '5 ∙ r 4 =0,088 ∙12,675=1,12 m3 gaze/1 m3 po ri ;

 Cumulativul de titei extras pentru intreg volumul de pori :

∆ M 5=∆ M '5 ∙ V p 0=1,12 ∙6 406 500=7 163 595 m3N ;


 Timpul corespunzator treptei de presiune :

( ∆ M )54 7 148 130


t 5= = =1588,26 zile=4,35 ani;
1 1
∙( r +r )∙ Qt 4 ∙(79,65+84,24) ∙ 147,616
4 p4 p5 4

 Factorul de recuperare :

∆ N 5 565 175,1
ε 5= = =0,155=15,5 % ;
N 3 636 389

Nr. p S krt krg Ψ rp Qt t ΔN ε


Crt. bar - - - - m N/m3
3
m3/zi ani m3 %
0 110 0,599 0,9 3,9·10-5 4,3·10-5 39,5 72,45 2,43 112 661,1 3,09
1 90 0,530 0,63 0,00299 0,00476 40,32 62,82 7,89 444 858,45 12,23
7
2 70 0,523 0,6 0,00374 0,00619 79,87 42,12 5,93 485 937,6 13,36
8
3 50 0,508 0,55 0,00586 0,01065 69,52 39,13 5,22 541 946,6 14,9
2
4 30 0,498 0,51 0,00758 0,0146 79,65 36,9 4,35 565 175,1 15,54
2
Tabel 19. Valorile obtinute in urma celor cinci etape prin scaderea presiunii ;

Capitolul VIII. Injectia de apa

Pentru prevederea comportarii in exploatare la injectia de apa se foloseste modelul


Buckley-Leverett si Welge. Acesta este un model idealizat care considera colectorul omogen
si izotrop. S-a introdus notiunea de curgere fractionala prin zacamant.

Prevederea comportarii in exploatare la injectia de apa se rezolva pentru doua situatii:

38
1. existenta unui sir de injectie si un sir de extractie;
2. existenta unui sir de injectia si doua siruri de extractie.

Fig. 8.1. Prevederea comportarii in exploatare ;

Prevederea comportarii in exploatare va fi urmarita in doua etape :

1. Patrunderea frontului in sondele de extractie ;


2. Dupa ce frontul a patruns in sondele de extractie ;

Timpul la care frontul patrunde in galeria de extractie se calculeaza cu relatia :


S ∙ h∙ m∙ L
t p= ;
d fa
Qinj ∙
( )
d Sa f
Q inj dfa
xf = ( )

S ∙ h ∙m d S a
∙t;

Unde : x f =L ;

Algoritmul de calcul :
- Se construiesc curbele :

f a=f ( S a ) ;

39
dfa
=f ( Sa ) ;
d Sa
dfa
- Din curba fa=f(Sa) se citeste saturatia in apa la front, Saf, iar de pe curba =f (S a) ,
d Sa
valoarea pantei corespunzatoare ;
- Cu ajutorul ecuatiei timpului, se calculeaza timpul de patrundere al frontului de dezlocuire
in galeria de extractie ;
- Se calculeaza debitul de titei cu relatia :
Q t =Q T ∙ ( 1−f a ) ;
Dupa patrunderea apei in galleria de extractive, calculul continua astfel :

- Se dau valori lui Sa1>Saf, unde Sa1 este saturatia in apa pe sirul sondelor de extractie si se
calculeaza cu relatia :

1
f a= ;
μ a ∙ k rt
1+
μ t ∙ k ra
- Se calculeaza saturatia medie in apa intre galeria de injectie si cea de extractie cu relatia :

1−f a 1
S´a 1=S a 1+ ;
dfa
( )
d Sa 1
- Se calculeaza cumulativul de titei extras :

1
∆ N =S ∙ L ∙h ∙ m∙ ( S´af −Sai ) ∙ ;
bt
Pentru t < tp
Cumulativul de titei extras se calculeaza cu relatia :

1
∆ N =Q t ∙t sau ∆ N =S ∙ L ∙ h∙ m ∙ ( S´af −Sai ) ∙ ;
bt
Sa1 – este saturatia medie in apa in spatele frontului de dezlocuire pana la patrunderea acestuia
in galeria de extractie si se calculeaza cu relatia :
1−f af
S´a 1= S´af + ;
d fa
( )d Sa f

- Factorul de recuperare poate fi calculat cu relatiile :

X S´af −Sai
ε= ∙ , pentrut <t p ;
L 1−S ai
S´ −S ai
ε = af , pentru t>t p ;
1−Sai
Cand exploatarea are loc cu doua siruri de extractie , prevederea cuprinde trei etape,
respectiv :

40
Etapa 1 , 0<t <t p 1:

- tp1 – Timpul de patrundere in primul sir de extractie . Se calculeaza cu relatia :

S ∙ h ∙m ∙ L1
t p 1= ;
dfa
Qinj ∙
( )
d Sa f
L1 – Distanta dintre galeria de injectie si primul sir de extractie .
Fractiile de apa pe sirul 1 (fa1) si respectiv 2 (fa2) sunt egale cu 0 .
- Debitul de titei al primului sir va fi :

Q ex 1=n s 1 ∙ q t 1 ;
Qex 2=ns 2 ∙ q t 2 ;
Q t 1 =Q ex 1 ;
Qt 2 =Qex 2 ;
- Cumulativul de titei extras :

∆ N 1 =Qex ∙ t p 1 ;

Etapa 2, t p 1<t <t p 2:

- tp2 – Timpul de patrundere in al doilea sir de extractie . Se calculeaza cu relatia :

S ∙ h∙ m∙ L2
t p 2=t p1 + ;
dfa
( )
Qex 2 ∙
d Sa f

L2 – Distanta dintre galeria de injectie si al doilea sir de extractie .


- Debitul de titei al primului sir :

Qt 1 =Qex 1 ∙ ( 1−f a 1 ) ;
Q t 2 =Q ex 2 ;
- Cumulativul de titei extras :

∆ N 2 =L1 ∙ S ∙ h ∙ m∙ ( S´a 1−S ai ) + L2 ∙ S ∙ h ∙m ∙(S´af −S ai ) ;

S´a 1 – saturatia in apa intre sirul de injectie si primul sir de extractie, cand saturatia in apa la
nivelul sirului intai este S´a 1 .

Pentru prevedere, se va proceda dupa schema din tabelul 20 .


Sa 1 f a1 dfa Sa 1 tj
( )
d Sa 1

Saf f af dfa Saf t p1


1−S tr ( )
d Sa f
Tabelul 20. Prevederea comportarii in exploatare ;

- Se dau valori lui Sa1>Saf ;

41
- Se calculeaza :

dfa
f a 1= ( )
d Sa 1
si S a 1 ;

- Se calculeaza timpul cu relatia :

S ∙ h ∙ m∙ L2
t j=t p 1 + ;
dfa
Q ex 2 ∙
( )
d Sa f
Calculele sunt valabile pentru tj>tp1 .

Etapa 3, t >t p 2:
Ambele siruri produc cu apa, deci vom avea :
f a1≠ 0 ; f a2≠ 0 ;
- Debitul primului sir :

Q t 1 =Q ex 1 ∙ ( 1−f a 1 ) ;
- Debitul celui de-al doilea sir :

Q t 2 =Q ex 2 ∙ ( 1−f a 2 ) ;
- Cumulativul de titei :

∆ N 3 =L1 ∙ S ∙ h ∙ m∙ ( S´a 1−S ai ) + L2 ∙ S ∙ h ∙ m∙ ( S´a 1−Sai ) ;


- Timpul se calculeaza cu relatia :

S ∙ h ∙ m∙ L2
t p 1=t p 2 = ;
d
( )
Qex 2 ∙ fa
d Sa 2

1
f a= ;
μ a ∙ k rt
1+
μ t ∙ k ra

S a−S ai
S= ;
St 0−Str

 Pentru nisip uniform :

k rt =( 1−S )3 ;
k ra=S 3 ;

42
Fig. 8.2. Graficul fractiei de apa in functie de saturatia in apa ;

 Saturatia in apa pe sirul sondelor de extractie , rezultata din graficul din figura 8.2. :

Sa 1=0,23;

 Saturatia in apa la front :

Saf =0,55 ;
S´af =0,75 ;

dfa
Fig.8.3.Graficul functiei =f ( Sa ) ;
d Sa
 Din grafic rezulta ca :

dfa f aj+1 −f aj−1


( ) =
d S a f S af +1 + Saj−1
=3 ;

43
 Lungimea primului sir de extractie :

L1=835 m ;
 Lungimea celui de-al doilea sir de extractie :

L2=840 m ;

Stabilim :
Qex 1=n s 1 ∙ q t=3 ∙ 72,45=217,35 m3 / zi;
Q ex 2=ns 2 ∙ q t=5 ∙ 72,45=362,25 m3 / zi;
Qinj =Qex 2+ Qex 1=217,35+362,25=579,6 m3 / zi ;

Sa S’ krt kra fa dfa


( )
d Sa f

0,6 0,7 0,2 0,7 0,75 3

Etapa 1 , 0<t <t p 1:

 Timpul de patrundere al apei in primul sir de extractie :

t=365 zile ;
S ∙ h ∙m ∙ L1 795 ∙ 46,55 ∙ 0,2038∙ 835
t p 1= = =1 780 zile ;
dfa 579,6 ∙ 3
Qinj ∙
( )
d Sa f

 Cumulativul de titei extras :

∆ N 1 =Qex 1 ∙ t p 1=217,35∙ 3 622=787 241,7 m3 ;


Q t 1 =Q ex 1=217,35 m3 /zi ;
Qt 2 =Qex 2=362,25 m3 /zi ;
Etapa 2, t p 1<t <t p 2:
 Timpul de patrundere al apei in cel de-al doilea sir de extractie :

S ∙ h∙ m∙ L2 795 ∙ 46,55 ∙ 0,2038∙ 840


t p 2=t p1 + = =1780+2500=4 280 zile ;
dfa 362,25 ∙3
Qex 2 ∙
( )
d Sa f

 Debitul de titei al primului sir de extractie :

Qt 1 =Qex 1 ∙ ( 1−f a 1 )=217,35 ∙ ( 1−0,35 ) =141,27 m3 / zi ;

 Cumulativul de titei extras :

∆ N 2 =L1 ∙ S ∙ h ∙ m∙ ( S´a 1−S ai ) + L2 ∙ S ∙ h ∙m ∙ ( S´af −S ai ) ;


∆ N 2 =835 ∙795 ∙ 46,55 ∙0,2038 ∙ ( 0,55−0,23 )+ 840 ∙795 ∙ 46,55 ∙0,2038 ∙ ( 0,75−0,38 )=4 359320,82 m 3 ;

44
Sa1 fa1 dfa S´a 1 tp2
( )
d Sa 1
(zile)
0,23 0,35 2 0.55 4 280
Sa2 fa2 dfa S´a 2 tp3
( )
d Sa 2
(zile)
0,46 0,55 2,5 0,8 6780
Tabel. 21. Evolutia frontului de dezlocuire si timpul de patrundere al apei pentru etapa doi si trei ;

Etapa 3, t >t p 2:
 Timpul de patrundere al apei:

S ∙ h ∙m ∙ L2
t p 3=t p 2+ =4280+2500=6 780 zile ;
dfa
( )
Qex 2 ∙
d Sa 2

 Cumulativul de titei extras :

∆ N 3 =L1 ∙ S ∙ h ∙ m∙ ( S´a 1−S ai ) + L2 ∙ S ∙ h ∙ m∙ ( S´a 2−Sai ) ;


∆ N 3 =835 ∙795 ∙ 46,55 ∙ 0,2038∙ ( 0,55−0,23 ) +840 ∙795 ∙ 46,55 ∙0,2038 ∙ ( 0,8−0,38 )=4 676 088 m 3

 Debitul de titei al primului sir de extractie :

Q t 1 =Q ex 1 ∙ ( 1−f a 1 )=217,35 ∙ ( 1−0,35 ) =141,27 m3 / zi ;

 Debitul de titei al celui de-al doilea sir de extractie :

Qt 2 =Qex 2 ∙ ( 1−f a 2 )=362,25 ∙ ( 1−0,55 ) =163 m3 / zi ;

45
Concluzii

Proiectul de semestrul la “Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide” are


un rol important, definitor , in formarea viitorilor ingineri, absolventi ai facultatii de Ingineria
Petrolului si Gazelor. Acesta imbina cunostinte dobandite atat la cursul de “Proiectarea
Exploatarii”, dar si de la cursurile de “Fizica Zacamintelor”, “Hidraulica Subterana”,
“Geologia zacamintelor de hidrocarburi” , rezultand astfel un proiect complex, care trece prin
etapele de baze ale proiectarii propriu-zise a exploatarii.

Proiectul se compune din mai multe capitol, menite sa indrume atent studentii catre
realizarea unei exploatari cat mai optime a zacamantului, exploatare menita sa duca la
obtinerea unor debite rezonabile, si la consumarea rationala a presiunii, astfel incat , la sfarsit,
sa se obtina factori de recuperare cat mai mari. Primele capitole propun realizarea unei “bune
cunoasteri” a zacamantului din punct de vedere geologic, si din punct de vedere al
proprietatilor fizice, atat ale rocilor ce alcatuiesc zacamantul, dar ,la fel de important, si ale
proprietatilor hidrocarburilor ce ulterior vor fi extrase din acesta .
Ultimul capitol propune o metoda de recuparare a titeiului, care duce la cresterea
semnificativa a factorului de recuperare, prin dezlocuirea nemiscibila a titeiului din porii roci
de catre apa.

Aceasta metoda complexa de alcatuire a proiectului, constituita din mai multe etape, al caror
grad de dificultate variaza, face ca acest proiect de semestru sa fie “de nelipsit” din formarea
inginerilor petrolisti, avand un rol de necontestat in fundamentarea aptitudinilor necesare in
industria extractiva de petrol .

“Să lăsăm urmaşilor petrol şi cărbune. Măcar pentru muzee.”

“Ce se va epuiza mai repede în această lume: petrolul sau sângele?”

“Fericire: să ai căldură în iglu, petrol în lampă şi linişte în suflet. “


-Proverb eschimos

46
Bibliografie

1. Nistor, I. : Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide, Editura


Tehnica, Bucuresti, 1999 ;

47