Tematică examen scris psihiatrie

1. Halucinaţii – definiţie, tipuri, exemple

2. Iluzii – definiţie, tipuri, exemple
3. Idei obsesive – definiţie, tipuri, exemple
4. Idei delirante – definiţie, tipuri, exemple
5. Hipoprosexiile – definiţie, unde se pot întâlni
6. Hipomneziile, amneziile – definiție, tipuri, unde se pot întâlni
7. Legile regresiunii memoriei
8. Tulburările de conștiință – derealizarea, depersonalizarea – descriere, unde se
pot întâlni
9. Schizofrenia paranoidă – diagnostic, descriere clinică
10. Schizofrenia catatonică – diagnostic, descriere clinică
11. Schizofrenia hebefrenică – diagnostic, descriere clinică
12. Principii de tratament în schizofrenie – tratament medicamentos și psiho-social
13. Tulburarea schizoafectivă maniacală - diagnostic, descriere clinică
14. Tulburarea schizoafectivă depresivă - diagnostic, descriere clinică
15. Tulburarea psihotică scurtă – diagnostic, descriere clinică
16. Tulburarea delirantă persistentă – diagnostic, tipuri
17. Episodul depresiv – diagnostic, descriere clinică
18. Episodul maniacal – diagnostic, descriere clinică
19. Episodul hipomaniacal - diagnostic, descriere clinică
20. Tulburarea bipolară de tip I și II – diagnostic, descriere clinică
21. Principii de tratament în depresie
22. Principii tratament în manie
23. Atacul de panică – diagnostic, descriere clinică
24. Agorafobia –diagnostic, descriere clinică
25. Fobia socială – diagnostic, descriere clinică
26. Fobia simplă/fobiile specifice – diagnostic, descriere clinică
27. Tulburarea obsesiv-compulsivă – diagnostic, descriere clinică
28. Tulburarea anxioasă generalizată – diagnostic, descriere clinică
29. Tulburarea de stres posttraumatic – diagnostic, descriere clinică
30. Hipocondria – descriere clinică
31. Tulburarea de conversie – diagnostic, descriere clinică
32. Tulburarea de personalitate de tip paranoid – descriere clinică
33. Tulburarea de personalitate de tip schizotipal – descriere clinică
34. Tulburarea de personalitate de tip histrionic – descriere clinică
35. Tulburarea de personalitate de tip narcisic – descriere clinică
36. Tulburarea de personalitate de tip borderline – descriere clinică
37. Tulburarea de personalitate de tip obsesional – descriere clinică
38. Demenţa Alzheimer – diagnostic, descriere clinică
39. Demenţa vasculară – diagnostic, descriere clinică
40. Principii de tratament in dementa de tip Alzheimer
41. Delirium – etiologie, descriere clinică
42. Tulburări psihice în tumorile frontale
43. Tulburări psihice în tumorile temporale
44. Tulburări psihice în boala Parkinson
45. Tulburări psihice în SIDA

1
 46. Dependenţa, toleranţa, sevrajul – diagnostic
47. Sevrajul alcoolic – diagnostic, tratament
48. Sevrajul alcoolic complicat – diagnostic, tratament
49. Tulburările legate de consumul de amfetamine – intoxicația, sevrajul
50. Tulburările legate de consumul de cocaină – intoxicația, sevrajul
51. Tulburările legate de consumul de cannabis – riscuri asociate, intoxicația
52. Tulburările legate de consumul de halucinogene - intoxicația
53. Tulburările legate de consumul de opioide – intoxicația, sevrajul
54. Clase de antipsihotice: enumerare, exemplificare și indicații clinice
55. Efecte secundare antipsihotice tipice
56. Efecte secundare antipsihotice atipice
57. Timostabilizatori: enumerare, exemplificare și indicații clinice
58. Indicații clinice și efecte secundare Litium: enumerare
59. Indicațiile clinice și efectele secundare ale antidepresivelor ISRS (Inhibitoare
Selective de Recaptare a Serotoninei)
60. Indicațiile clinice și efectele secundare ale Terapiei Electroconvulsivante (TEC)

1. Halucinatiile: definitie, tipuri, exemple

• Sunt definite clasic drept “percepţii fara obiect” (Ball)

• Definiţia a fost completată de catre H. Ey prin menţiunea “fara obiect de perceput”
• Definitia lui Porot – “experiente psihologice interne care determina subiectul sa se
comporte ca si cum ar avea o senzaţie sau o perceptie, atunci cand conditiile exterioare
normale ale acestor senzaţii sau perceptii nu se realizeaza”.

Halucinaţiile psiho-senzoriale
• Sunt cele care corespund in totalitate definitiei halucinatiei
• au caracter de senzorialitate,
• se proiecteaza in spaţiul perceptiv,
• subiectul crede in realitatea
lor Clasificarea halucinaţiilor
• Halucinatii exteroceptive: auditive, vizuale, olfactive, gustative, tactile,
autoscopice, transpuse
• Halucinatii interoceptive (viscerale)
• Halucinatii proprioceptive (motorii, kinestezice)

2. Iluziile: def, tipuri, exemple

Iluzia este o perceptie cu stimul real si specific, denaturata (deformata)
• Această deformare priveste mai mult calitatile senzoriale decat
identificarea sau sensul elementelor percepute
• Percepţia este completata imaginativ; cu cât denaturarea este mai
globala, semnificatia patologica este mai importanta
Iluziile apar frecvent la subiectii normali, care recunosc si corectează usor sensul deformarii
perceptive.
In iluziile patologice, subiectul nu incearca sa corecteze perceptia deformata, considerand-o
veridica
Sunt adesea insoţite de interpretare deliranta, de superficializarea atentiei, memoriei
si/sau a proceselor asociative
Iluziile au fost deci clasificate in: iluzii fiziologice si iluzii patologice
 • Iluzii fiziologice – se produc prin modificarea conditiilor perceptive
(obiective), a mediului perceptiv sau a conditiilor interne (subiective).
Iluzii prin modificarea conditiilor interne (subiective):
• prin tulburari de atentie (false identificari);
• din stari afective (frica, anxietate, euforie);
• modificari fiziologice ale starii de constienta - iluzii hipnapompice si
hipnogogice;
• stari de oboseala, suprasolicitare si surmenaj

Clasificarea iluziilor patologice după modalităţile senzoriale

• Exteroceptive: - vizuale
- auditive
- gustative
- olfactive
- haptice sau tactile
• Proprioceptive
• Interoceptive

ILUZII PATOLOGICE VIZUALE

Cele mai frecvente
• Metamorfopsii - impresia deformata a obiectelor si spatiului perceput ex: macropsii,
micropsii

• Pareidoliile – sunt iluzii caracterizate prin deosebita intensitate si vivacitate a

fenomenului iluzoriu (“entitate materială”, Jaspers) in care complementul imaginativ
al percepţiei atinge gradul maxim de bogatie.
• Sunt perceptii deformate, anxiogene, intalnite la copii, in delirium
tremens, epilepsie, schizofrenie, infectii, post TCC

• Falsele recunoasteri – identificarea gresita a diferitelor persoane

• Apar in: stari maniacale, intoxicatii acute, stari confuzionale, sindromul
Korsakov, sindroame dementiale (Alzheimer)
• Fenomenele de tip deja vazut, cunoscut, trait
• Falsele nerecunoasteri – fenomenele de tip niciodata vazut, cunoscut, trait - apar
frecvent in patologia lobului temporal
• Iluziile de persoana sunt erori de identificare a persoanelor si apar in
sindroame delirante sau lezionale:
- iluzia sosiilor (sindr. Capgras/Capgras- Serieux), sindrom delirant care are ca
mecanism falsa identificare+interpretare deliranta; apare in schizofrenie, tulburare deliranta,
leziuni de emisfera dreapta
- iluzia Fregoli – delir de persecutie , de urmarire, in care un unic persecutor poate lua
infatisari diferite; apare in aceleasi circumstante patologice mentionate mai sus

Alte iluzii patologice

• Auditive- cantitative sau calitative
• Gustative si olfactive- de obicei asociate (perceperea eronată a
gustului/mirosului unor substante) – schizofrenie, tulburare deliranta – de obicei
asociate ideatiei delirante de otravire
 • Viscerale sau interoceptive – perceperea eronata a functionarii unor aparate
sau organe
• Proprioceptive – iluziile de modificare a schemei corporale – perceperea eronata a
formei, dimensiunii, greutatii, pozitiei (tulburare totala sau partiala de schema
corporala); apar in patologia parieto-occipitala, schizofrenie (dismorfofobie),
patologia obsesivo-fobica, intoxicatii, stari confuzionale

4. Idei delirante – definiţie, tipuri, exemple

• Ideile delirante sunt idei:
• in dezacord evident cu realitatea
• pacientul crede cu tarie in realitatea lor, sunt de neclintit
• sunt impenetrabile la argumentele logicii formale
• modifica trairile, concepţia despre lume si comportamentul pacientului
Tipuri:
-idei de persecutie: pacientul este convins ca sufera prejudicii morale, materiale sau fizice,
simtind lumea ca fiindu-i ostila
-idei delirante cu continut depresiv- vinovatie, ruina, autoacuzare: raportarea imaginara a
unor situatii nefavorabile reale la actiunile sau trairile bolnavului, negarea capacitatilor
intelectuale si fizice, a posibilitatilor materiale proprii
-idei hipocondriace: convingeri privind existenta unei boli incurabile, cu gravitate deosebita,
de care subiectul ar suferi, in dezacord cu starea de sanatate
-idei de gelozie si erotomanice: legate de infidelitate, a carei victima ar fi subiectul
-idei de filiatie: convingerea pacientului ca nu apartine familiei sale, ci ar descinde dintr-o
familie mult superioara sau chiar ar avea descendenta divina
-idei delirante (inventie, reforma, mistice): idei legate de capacitatile deosebite ale
subiectului, de omnipotenta lui creatoare, in domeniul stiintific, socio-politic sau religios
-ideile de grandoare: idei legate de calitatile deosebite fizice, spirituale pe care subiectul le-
ar avea sau de bunurile materiale si situatia sociala pe care le-ar poseda
-ideile de relatie: subiectul interpreteaza situatii reale ca fiind legate de persoana sa
-idei de influenta: convingerea subiectului ca se afla sub influenta actiunii unor forte
xenopatice (exterioare).
-idei metafizice/cosmogonice: preocuparea subiectului de a elucida probleme ca
metempshihoza, cosmogonia, biogeneza etc

5. Hipoprosexiile – definiţie, unde se pot întâlni

- scaderea capacitatii prosexice, diminuarea cantitativa a orientarii selective a
activitatii de cunoastere
- poate avea intensitate variabila
- Intensitatea maxima = aprosexie – disparitia oricarei capacitati prosexice- stari
confuzionale grave
• Apar in:
- Stari de surmenaj
- Stari de iritabilitate
- Stari de anxietate
- Functionare cognitiva globala modificata:
- nedezvoltarea cogntiva
 - deteriorare cognitiva
- Schizofrenie – debut sau in cadrul evolutiei deteriorative
- In stari confuzionale – grade diferite

6.Hipomneziile, amneziile – definiție, tipuri, unde se pot întâlni

Hipomnezii:
• Scaderea in diferite grade a functiei mnezice pana la amnezie (”uitare totala”)
• Apar frecvent in:
- stari de oboseala
- stari nevrotice
- datorita unui deficit prosexic
- patologia organica cu deficit cognitiv – prin nedezvoltare sau deteriorare cognitiva
Amnezii:
• Termen discutabil (Kurt Schneider – il considera inadecvat – “anularea totala a
functiilor mnezice nu exista decat in imaginatia romancierilor”)
• Clasificate după secventa temporala
- amnezii de fixare- anterograde
- amnezii de evocare – retrograde
- amnezie antero-retrograde

7.Legile regresiunii memoriei

Se uită în ordine:
• evenimentele recente
• evenimentele mai îndepărtate
• afectele, sentimentele
• obişnuinţele simple
Deteriorarea limbajului in sens invers evolutiei:
- primul dispare limbajul ideilor, forma cea mai complexa a comunicarii (numele
proprii, numele comune, adjectivele, verbele, interjecţiile)
- limbajul emotional
- limbajul mimico-pantomimic

8. Tulburările de conștiință – derealizarea, depersonalizarea – descriere, unde se pot

întâlni
Derealizarea:
• Sentiment de stranietate a lumii exterioare, in absenta unor tulburari perceptive
• Nu apare aproape niciodata in mod izolat
• „Subiectul pierde functia realului” (Janet), adica senzatia de familiaritate pe
care obiectele lumii reale ne-o dau in mod normal.
• In forma sa minora se refera la stranietatea lucrurilor care par false, artificiale,
modificate.
• In forma sa extrema se manifesta ca o indepartare, o izolare sau o fuga din
lumea realului, o detasare, o plutire „fara inaltime”

Depersonalizarea:
 • este o tulburare a constiintei propriului Eu, a sentimentului identitatii
somatopsihice personale cu destramarea curgerii existentiale si a perceptiei lumii ca
loc de desfasurare a propriei existente.
• Apare insotita sau nu de derealizare in:
- surmenaj
- stari hipnagogice si hipnapompice
-tulburari de anxietate – atacul de panica
- depresie
- tulburari delirante
- tulburari obsesive
- personalitatea de tip obsesiv-compulsiv
- debutul schizofreniei

9. Schizofrenia paranoidă – diagnostic, descriere clinică

• Idei delirante + halucinatii auditive
• tensionati, suspiciosi, ostitli, +/- agresivi
• debut mai tardiv decat Sk dezorganizata sau catatonica (spre 30 ani)
• prognostic favorabil
• raspuns mai bun la tratament

10. Schizofrenia catatonica – diagnostic, descriere clinica

• Imobilitate: catalepsie - flexibilitate ceroasa, stupor
• Agitatie psihomotorie
• Negativism (verbal, motor, alimentar)
• Stereotipii, bizarerii, manierisme
• Ecolalie, ecopraxie
• Forma actualmente rara
• Evolutie buna, dar atentie la risc de malnutritie, char risc vital
11. Schizofrenia hebefrenica – diagnostic, descriere clinica
• Dezorganizarea vorbirii (incoerenta ideoverbala)
• Dezorganizarea comportamentului
• Tocire afectiva si/sau incongruenta afectiva
• Comportament dezinhibat, dezorganizat, paramimie, paratimie, zambet natang
• Debut timpuriu: sub 25 ani
• Prognostic slab, evolutie deteriorativă
12. Principii de tratament în schizofrenie
• Definirea simptomelor de tratat
• Ce antispihotic (neuroleptic) a fost eficient in trecut sau in functie de efectele secundare
• Un singur antipsihotic (AP)
• se trateaza 4 - 6 sapt cu doze adecvate inainte de a decide ca AP trebuie schimbat
• se incepe cu doze suficiente, conform simptomatologiei si apoi se ajusteaza in functie de
evolutia acesteia
● ameliorarea unor simptome are loc in ore-zile, dar o remisiune dureaza 6-8 saptamani
● un raspuns terapeutic se obtine la doze de 4-6 mg/zi haloperidol, 80% dintre receptorii
D2 fiind blocati; cresterea dozelor nu pare justificata
● raspunsuri similare la: 10-15 mg olanzapina, 4-6 mg risperidona
13+14. Tulburarea schizoafectivă – maniacală și depresivă, diagnostic,
descriere clinică
Diagnostic CIM-10
● “dg depinde de aproximarea balantei intre importanta simptomelor de schizofrenie (SK)
si cele afective”
● intruneste criteriile pt una dintre tulburarile de dispozitie
● simptome “aproape identice cu cele ale SK” trebuie sa fie prezente cea mai mare parte a
timpului pe o perioada de minimum 2 sapt
● Cele 2 crt. au fost intalnite in acelasi episod si in aceeasi perioada cel putin o parte a
episodului
Diagnostic DSM-IV
12
● perioada neintrerupta de boala in care, la un moment dat se evidentiaza un episod
depresiv sau maniacal sau mixt coexistent cu simptome care intrunesc criteriile A pentru
schizofrenie; (episodul depresiv trebuie sa includa dispozitia depresiva)
● In aceeasi perioada de boala au existat delir sau halucinatii min 2 sapt in absenta
simptomelor afective proeminente
● Simptome care intrunesc criteriile pt Tulburare de dispozitie sunt prezente pentru o
perioada substantiala din durata totala a bolii
Criterii tulburare schizo-afectiva episod maniacal
● simptome de schizofrenie si manie proeminente
● Tulburarile de dispozitie:
1. expansivitate, autostima crescuta, idei de grandoare
2. sau: agitatie, iritabilitate, comportament agresiv, idei de persecutie
● In ambele cazuri: hiperactivitate, hipoprosexie, dezinhibitie pulsionala
● Se pot intalni simptome ca: idei de referinta, grandoare, persecutie
● Sunt necesare simptome “tipice” schizofreniei pt diagnostic:
● transmiterea gandurilor
● idei de influenta; automatism mintal
● idei delirante bizare
● De obicei: psihoze floride, debut brusc, remisiune completa
Criterii tulburare schizoafectiva episod depresiv
● dispozitia depresiva + alte simptome depresive:
● retard psiho-motor
● insomnie
● scaderea apetitului, scadere in G
● scaderea interesului
● hipoprosexie
● idei de culpabilitate, inutilitate
● idei de suicid
● Simptome de schizofrenie:
● transmiterea gandurilor
● idei de influenta, de control
● idei de persecutie, de urmarire
● halucinatii comentative amenintatoare
● Episoadele sunt mai putin floride, durata este mai mare, prognosticul mai rezervat, uneori
cu defect
15. Tulburarea psihotică scurtă – diagnostic, descriere clinică
DIAGNOSTIC
• un singur set de criterii diagnostice: delir, halucinatii, dezorganizarea vorbirii
(incoerenta), comportament dezorganizat sau catatonic
• Durata: 1zi-1 luna, cu remisiune completa
• +/- factor psihotraumatizant
• Cu debut postpartum

CLINICA
• Idei delirante cu aparitie brutala (sub 48 de ore); delir polimorf si dezorganizat +
 halucinatii, iluzii
• Dezorganizare psihica:
• labilitate emotionala (anxietate, furie) si afectiva (euforie, depresie)
• modificari bruste de comportament psihomotor (agitatie, prostratie)
• depersonalizare, derealizare
• Evolutie favorabila
• fara antecedente psihiatrice in afara altor episoade psihotice acute
16. Tulburarea deliranta persistenta – diagnostic, tipuri
● tulburare a constiintei si a functiilor cognitive, care se dezvolta intr-o perioada scurta de
timp
● este un sindrom !!!
● majoritatea cauzelor - in afara SNC
● subdiagnosticat, subtratat
DIAGNOSTIC
● Tulburarea constiintei si scaderea capacitatii de concentrare, de mentinere a atentiei, de
comutare a atentiei
● Tulburari cognitive:
memoria recenta, mai putin cea indepartata
dezorientare temporospatiala si la persoana
● Tulburarea somnului, a ritmului nictemeral:
insomnie, inversarea ritmului, accentuarea vesperala a simptomelor, cosmaruri
● Debut brusc, evolutie fluctuenta
● Dovezi clinice (istoric, examinare somatica, neurologica) care leaga simptomele de o
suferinta organica
● Dispozitia: depresie, anxietate, iritabilitate, euforie
● Apatie, perplexitate, agitatie
● Iluzii, halucinatii, idei delirante fragmentare
● Diagnostic diferential cu dementa; se poate suprapune pe dementa

17. Episodul depresiv – diagnostic, descriere clinică

Criterii de diagnostic-minim 2 sapt:
• dispozitie depresiva
• scaderea interesului si a placerii
• scaderea/cresterea apetitului alimentar si scadere/crestere in greutate (peste 5% intr-o
luna)
• insomnie sau hipersomnie
• retard psihomotor sau agitatie psiho-motorie
• fatigabilitate, pierderea energiei
• sentimente de inutilitate, culpabilitate
• autostima scazuta
• scaderea capacitatii de concentrare, ambivalenta
• ideatie suicidara, tentative de suicid
• Simptomele provoaca suferinta sau incapacitare familiala, sociala,
profesionala Episod depresiv cu elemente de melancolie:
• Pierderea placerii in toate ariile
• lipsa reactivitatii (nu mai reactioneaza la stimuli placuti)
• depresia mai accentuata dimineata
• insomnii matinale (trezirea cu 2 ore mai devreme)
• lentoare psihomotor marcat/agitatie
 • scaderea marcata a apetitului si a G
• culpabilitate marcata
• scaderea marcata a
libidoului Episod depresiv atipic:
• reactivitate emotionala
• cresterea apetitului +/- crestere in G
• hipersomnie
 • senzatie de greutate in membre
• senzitivitate in relatiile interpersonale
• Femei, debut timpuriu, personalitate histrionica

18. Episodul maniacal – diagnostic, descriere clinică

Episodul maniacal-crit de dg-durata: minim 1 saptamana
• Dispozitie euforica, expansiva sau iritabila
• cresterea autostimei, idei de grandoare
• scaderea nevoii de somn
• logoree
• fuga de idei
• distractibilitate
• neliniste sau agitatie psiho-motorie
• implicare excesiva in activitati cu potential nociv - superficializarea judecatii:
cheltuieli, investitii
• dezinhibitie pulsionala (sexuala), comportament
inadecvat Apare afectarea functionarii sociale, profesionale,
familiale

19. Episodul hipomaniacal - diagnostic, descriere clinică

• Dispozitie euforica, expansiva, iritabila
• autostima crescuta, grandoare
• scaderea nevoii de somn
• presiune de a vorbi
• distractibilitatea atentiei
• neliniste
• implicare excesiva in activitati care presupun riscuri - superficializarea judecatii
• modificare in functionarea persoanei
• tulburarile sunt observabile de catre ceilalti
• Nu duce la disfunctii importante, nu necesita spitalizare, nu are elemente psihotice

20. Tulburarea bipolară de tip I și II – diagnostic, descriere clinică

Diagnosticul se poate formula:
• Tulburare bipolara I (TB I), episod unic maniacal
• Tulburare bipolara I, recurenta: episoade depresive, maniacale, hipomaniacale, mixte -
cu perioade de remisiune intre ele
• cu cicluri rapide (4/an) – frecvent in cazul unei disfunctii tiroidiene
• Tulburarea bipolara II: episoade depresive si
hipomaniacale Clinica:
• Dispozitia euforica, expansiva sau iritabila
• labilitate emotionala marcata
• “depresia pandeste mania” – plans facil
• risc crescut de consum/abuz/dependenta de alcool si alte substante
• la adolescenti: tulburari de comportament, deseori diagnosticul diferential
cu schizofrenia este dificil
• risc mare de suicid in episoadele depresive din cadrul tulburarii bipolare
 • Aspect : pentru maniacali - inadecvat la situatie si varsta, hiperactivitate, uneori o
buna dispozitie contagioasa
• Perceptie: tulburari psihotice - formele severe
• Atentie si memorie: afectate in depresie si manie
• Constiinta bolii: absenta sau relativa in manie
• Gandire: tulburari formale si de continut, idei delirante in formele severe
• Dispozitie - manie: euforie, iritabilitate, irascibilitate, anxietate marcata,
labilitate emotionala, furie, slaba toleranta la frustrare
• Activitate: neliniste, agitatie, implicare excesiva, nu duc nimic la bun sfarsit
• Risc de heteroagresivitate, dar si de acte autoagresive

21. Principii de tratament în depresie

• Siguranta pacientului
• evaluare diagnostica
• plan terapeutic imediat si profilactic (intretinere) - prevenirea recaderilor
• spitalizarea: evaluare, risc suicid, homicid, incapacitatea de a se intretine
• farmacoterapie: un medicament eficient in alte episoade sau in functie de
efectele secundare
• optim: farmacoterapie + psihoterapie (psihoterapia, sustinerea - pot ameliora
complianta)

Tratament:
• Antidepresive
• 60-80% raspund la un AD daca doza e suficienta, timp de 6-8 saptamani
• anxiolitice, sedative - durata delimitata !!
• Depresiile cu cicluri rapide sau rezistente: se asociaza timoregulatoare
• Depresiile severe cu simptome psihotice: se asociaza antipsihotice (olanzapina etc)
• ECT: electroconvulsoterapie - indicatii precise

22.Factori de risc suicidar

Factori demografici și sociali:

a. sexul masculin – deși ponderea persoanelor de sex feminin care au o tentativă de suicid
este mai mare decât a bărbaților, (cu excepția vârstnicilor, unde tentativa de suicid este mai
frecventă la bărbați
b. varsta – prim varf al suicidului la tineri , intre 15-35 de ani , rata suicidului creste cu
varsta de 45 de ani
c. meserie – medici , farmacisti , chimisti , agricultori
d. retea de suport sociala deficitara
e. divort , vaduva
f. factori de stres , crize de viata

Factori genetici:
Risc de 2-3 ori mai crescut în caz de suicid sau tentativă la părinți. Riscul este cu atât mai
crescut, cu cât individul a fost copil/adolescent în momentul suicidului unui părinte

Factori biologici
O vulnerabilitate biologică față de suicid implică printre altele diminuarea concentrației de
serotonină (o monoamină cu rol neurotransmițător) în diferite părți ale creierului (trunchi
cerebral, cortex frontal), fapt demonstrat prin măsurarea concentrației acesteia și a principalului
 metabolit (acidul 5-hidroxi-indol-acetic) în lichidul cefalo-rahidian, dar și la nivelul receptorilor
serotoninergici

Factori clinici
1. tulburarile psihice
2. abuz/dependenta de alcool/droguri
3. tentativa de suicid anterioara
4. vointa/viol/agresiune
5. boli somatice cronice – mai ales daca implica durere, cancer, dar si afectiuni neurologice
(epilepsie, scleroza in placi)

Factori psihologici
1. ambivalenta
2. impulsivitate/agresivitate/explozivitate
3. suprasolicitare/perfectionism/rigiditate
4. narcisismul
5. sentimente de neputinta
6. deznadejdea fata de viitor

23.Principii tratament în manie

• Siguranta pacientului
• evaluare diagnostica
• plan terapeutic imediat si profilactic (intretinere) - prevenirea recaderilor
• spitalizarea: evaluare, risc suicid, homicid, incapacitatea de a se intretine
• farmacoterapie: un medicament eficient in alte episoade sau in functie de
efectele secundare
• optim: farmacoterapie + psihoterapie (psihoterapia, sustinerea - pot ameliora
complianta)

24.Atacul de panică – diagnostic, descriere clinică

= o perioada delimitata de frica intensa si disconfort, care atinge un maxim in aprox. 10
minute si se insoteste de 4 sau mai multe din urmatoarele:
• palpitatii
• transpiratii
• tremor
• dispnee, senzatie de sufocare
 • nod in gat
• durere/disconfort toracic
• greata/disconfort abdominal
• ameteala, lesin
• derealizare, depersonalizare
• frica de-a pierde controlul sau de-a innebuni
• frica de moarte
• parestezii, amorteli, furnicaturi
• frisoane sau senzatie de caldura
Poate aparea : din senin sau legat de anumite situatii

25.Agorafobia –diagnostic, descriere clinică

• Anxietatea legata de locuri sau situatii din care scaparea/iesirea poate fi dificila sau in
care ajutorul nu este la indemana in cazul in care subiectul ar avea un atac de panica
(Tipic: situatii in care subiectul este singur in afara casei, intr-o multime, la rand, pe un
pod, intr-un mijloc de transport)
• Situatiile sunt evitate sau suportate cu greu/efort/anxietate sau subiectul are nevoie
de prezenta unei alte persoane

26.Fobia Sociala-diagnostic, descriere clinica

• Frica marcata si persistenta de situatii sociale in care subiectul vine in contact
cu persoane necunoscute sau este supus unei posibile observatii (critici).
• Subiectul se teme ca va actiona intr-un mod care va fi umilitor sau jenant
• Expunerea la respectiva situatie sociala provoaca anxietate - atac de panica
• Subiectul recunoaste ca frica este excesiva si nerezonabila
• Situatiile respective sunt evitate
• Evitarea/anticiparea anxioasa/suferinta interfereaza semnificativ cu viata subiectului

27.Fobia specifica/simpla: diagnostic, descriere clinica

• Frica marcata si persistenta, excesiva si nerezonabila declansata de prezenta sau
anticiparea unei situatii/obiect
• Expunerea la stimulul fobic determina un raspuns imediat de anxietate - atac de
panica
• Subiectul recunoaste ca teama este excesiva si nerezonabila
• Situatia fobica este evitata/suportata greu
• Evitarea/anticiparea anxioasa/suferinta interfereaza semnificativ cu viata
subiectului Tipuri:
• animal
• de mediu: inaltimi, furtuni, apa
• sange/injectie: forma frecvent familiala
• situationala: avion, lift, spatii inchise
• altele

28.Tulburarea obsesiv-compulsivă – diagnostic, descriere clinică

Obsesii:
• ganduri, impulsuri, imagini recurente si persistente, care sunt traite ca intruzive
si inadecvate si determina la subiect, anxietate marcata sau suferinta
• gandurile, impulsurile, imaginile nu reprezinta griji excesive referitoare la probleme
reale
 • subiectul incearca sa ignore/suprime/neutralizeze cu alte ganduri/actiuni
• subiectul recunoaste ca acestea sunt produsul propriei minti

Compulsii
• comportamente repetitive (spalarea mainilor, ordine, verificare) sau acte mentale
repetitive (rugaciuni, numaratoare) la care subiectul se simte obligat sa recurga
ca raspuns la obsesii sau conform unor regulii care trebuiesc aplicate strict
• comportamentele sau actele mentale prevenirea sau reducerea suferintei/a unei
situatii de temut. Aceste comportamente sunt excesive
Subiectul recunoaste ca obsesiile/compulsiile sunt excesive sau nerezonabile
Obsesiile/ compulsiile provoaca suferinta, consuma timp (peste 1 ora/zi) sau interfereaza
semnificativ cu viata subiectului

29.Tulburarea anxioasă generalizată – diagnostic, descriere clinică

• Ingrijorare si anxietate excesiva , in majoritatea zilelor, timp de min. 6 luni, legat
de evenimente si activitati uzuale: scoala, serviciu
• Subiectul poate cu greu sa-si controleze ingrijorarea
• Anxietatea este asociata cu: neliniste, tensiune, fatigabilitate, tulburari de
concentrare, iritabilitate, tulburari de somn, hipertonie musculara
• Simptomele duc la suferinta semnificativa

30.Tulburarea de stres posttraumatic – diagnostic, descriere clinică

Subiectul a fost expus unui eveniment traumatic:
• a trait, a fost martor sau a fost confruntat cu evenimente care implicau moartea,
ranirea grava sau ameninta integritatea sa sau a altor persoane
• raspunsul subiectului a implicat frica intensa, terifianta, sentimente de
neajutorare/neputinta
Ex: razboi, agresiune fizica/sexuala, jaf, rapire, ostatic, tortura, prizonier, dezastre naturale
sau provocate de om
Evenimentul traumatic este retrait:
• imagini, ganduri recurente, intruzive legate de eveniment
• vise recurente
• “flashback”-uri - sentiment de retraire
• suferinta psihologica intensa legata de tot ceea ce aduce aminte de eveniment
• reactivitate vegetativa
Evitarea persistenta a stimulilor asociati cu trauma si scaderea responsivitatii generale:
• evitarea gandurilor, locurilor
• nu-si poate aminti anumite evenimente legate de trauma
• sentimente de detasare
• scaderea interesului, a reactivitatii afective, nu poate privi in
viitor Excitabilitate persistenta
• tulburari de somn
• iritabilitate
• tulburari de concentrare
• vigilenta crescuta, se sperie usor
Durata tulburarii este de peste o luna; poate apare dupa o anumita perioada
Tulburarea se asociaza cu suferinta semnificativa sau interfereaza cu viata subiectului
31,Hipocondria-descriere clinica
• Preocuparea si teama/ convingerea de-a avea o afectiune grava, bazat pe
interpretarea eronata a senzatiilor corporale
• Preocuparea persista in ciuda evaluarilor si asigurarilor medicale
• NU este de intensitate deliranta
• Duce la suferinta si incapacitare
• Durata min. 6 luni
• Preocuparea:
• functii fiziologice: puls, transpiratii, peristaltism
• anomalii fizice minore: iritatii, mici leziuni
• senzatii fizice vagi: “inima e obosita”
• Probleme asociate:
• multiple consultatii la doctori diferiti
• investigatii excesive, combinarea ttm
• afecteaza viata familiala
• depresie, anxietate

32.Tulburarea de conversie-descriere clinica, diagnostic

• Unul sau mai multe simptome au deficite care afecteaza functia motorie sau
senzitiva si sugereaza o afectiune neurologica/organica
• Factorii psihologici sunt asociati: aparitia sau exacerbarea simptomatologiei este
precedata de conflicte sau alti factori psihotraumatizanti
• Simptomele NU sunt provocate intentionat sau simulate
• Simptomele nu sunt explicate de o suferinta organica/consum de substante !!!
Simptomele determina suferinta si afecteaza viata subiectului
• Cu simptome/deficite:
• motorii
• senzoriale
• convulsii “criza isterica”
• mixte
• Simptome conversive motorii:
• lipsa de coordonare
• ataxie
• paralizia: mono-, hemi- tetraplegia
• slabiciunea musculara
• tremor
• afonie
• dificultati de inghitire (lichide + solide)
• nod in gat “globus hystericus”
• Simptome conversive senzoriale:
• pierderea sensibilitatii, anestezie “in manusa”, “in ciorap” - nu respecta caile
anatomice
• parestezii
• vedere dubla
• cecitate
• surditate
• Convulsii
• constiinta nu este suprimata
 • Alte simptome: “la belle indifference”
• Asociata cu tulburari de personalitate HY
• Simptomele - mai asemanatoare cu ceea ce subiectul isi imagineaza
despre boala/suferinta; sunt f. schimbatoare
• Conversie = saltul de la psihic la somatic
• Beneficiu primar = exprimarea unui conflict psihologic inconstient printr-un simptom
somatic, reducand anxietatea si mentinand conflictul in afara constiintei
• Beneficiu secundar = atentie, grija

33.Tulburarea de personalitate de tip paranoid – descriere clinică

Neincredere, suspiciozitate fata de altii, ale caror motive sunt interpretate ca rauvoitoare,
ilustrata de urmatoarele:
• banuieste, fara motive suficiente, ca ceilalti il exploateaza, ii fac rau, il insala
• banuieli nejustificate fata de prieteni, asociati
• nu se increde in altii de teama ca vor folosi informatiile impotriva sa
• interpreteaza negativ remarci, evenimente
• ranchiunos, nu uita
• se simte atacat si rectioneaza violent/agresiv
• suspiciozitate permanenta fata de
partener/sot Alte trasaturi:
• tensionati,ostili, incapatanati, defensivi
• uneori - trasaturi adaptative la un mediu ostil
• dg. mai frecvent la barbati
• frecvent la rudele celor cu schizofrenie sau cu tulburare deliranta

34.Tulburarea de personalitate de tip schizotipal – descriere clinică

Deficite sociale si interpersonale disconfort si reducerea capacitatii de a stabili relatii
apropiate + distorsiuni cognitive si de perceptie + comportament excentric, ilustrate prin
urmatoarele:
• idei de referinta (NU idei delirante)
• credinte bizare, gandire magica care influenteaza comportamentul si este in
afara normelor subculturale (telepatie, al saselea simt etc)
• perceptii neobisnuite - iluzii somatice
• gandire si vorbire bizara - vaga, circumstantiala, metaforica
• suspiciozitate, ideatie paranoida
• inadecvare afectiva
• comportament/aparenta excentrica, bizara
• lipsa prietenilor, confidentilor
• anxietate sociala marcata asociata cu frici paranoide

35.Tulburarea de personalitate de tip histrionic – descriere clinică

Exprimarea excesiva si dramatica a emotiilor, cauta atentia celorlalti:
• inconfortabil in situatii in care nu este centrul atentiei
• interactiunile caracterizate prin comportament excesiv de seductiv,
erotizat, provocator
• labilitate emotionala, superficialitatea trairilor emotionale
 • utilizeaza aspectul fizic pentru a atrage atentia
• limbajul - demonstrativ
• dramatism, teatralism, exprimare exagerata a emotiilor
• sugestibilitate
• considera relatiile ca fiind mai intime decat in
realitate Alte elemente:
• mai frecvent intalnita la femei
• manipulative, rol de victima sau printesa, intoleranta la frustrare

36.Tulburarea de personalitate de tip narcisic – descriere clinică

Grandoare, pretiozitate (in imaginatie sau comportament) si nevoia de a fi admirat, lipsa de
empatie:
• se simte f important (exagereaza realizarile, talentele, se asteapta sa fie recunoscut ca
superior)
• fantezii de succes nelimitat, putere, frumusete
• se considera special, unic si poate fi inteles doar de persoane importante
• cere admiratie excesiva
• considera ca i se cuvine, se astepta la favoruri speciale
• exploateaza pe ceilalti
• nu are empatie
• invidie marcata, crede ca si restul il invidiaza
• aroganta
Alte elemente:
• autostima si imaginea de sine foarte fragila
• foarte vulnerabili fata de critica, infrangere
• mai frecvent la barbati

37.Tulburarea de personalitate de tip borderline – descriere clinică

Instabilitate a relatiilor interpersonale, a imaginii de sine si a afectelor plus impulsivitate
marcata:
• eforturi majore pentru a evita abandonul real sau imaginar
• relatii instabile si intense - intre idealizare si devalorizare
• instabilitatea imaginii de sine, tulburarea identitatii -modificarea valorilor,
aspiratiilor, chestionarea identitatii sexuale
• impulsivitate care poate pune persoana in pericol - abuz de substante, condus, sex
neprotejat
• in mod repetat: idei, comportament, amenintari cu suicidul si
autoagresivitate (automutilare)
• instabilitate afectiva marcata
• sentimente de gol interior
• furie intensa, dificultatea de a controla furia
• ideatie paranoida tranzitorie, derealizare, depersonalizare
• tendinta la autodistrugere, viata haotica
• moarte prin suicid 8-10%
• Factori: biologici + mediu (abuz sexual, fizic, conflictualitate, pierderea parintilor)
• decompensari psihotice
• ICD-10: Tulburare de personalitate emotional-instabila
 38.Tulburarea de personalitate de tip obsesional – descriere clinică
Preocupat de ordine, perfectionism, tendinta la control mintal si interpersonal in detrimentul
flexibilitatii, deschiderii, eficientei:
• preocupat de detalii, reguli, liste, ordine, organizare astfel incat obiectivul principal
se pierde
• perfectionism cu riscul de a nu indeplini sarcinile
• devotament excesiv fata de munca in detrimentul distractiei, prieteniilor
• constiinciozitate excesiva, scrupule, inflexibilitate cu privire la moralitate, etica, valori
• nu poate arunca lucruri vechi, fara valoare chiar si cele fara valoare sentimentala
• reticent in a delega anumite sarcini
• zgarcit cu el si altii
• rigiditate, incapatanare
Alte elemente:
• Indecizie, pedanterie (meticulozitate), conventionalism, respect pt autoritate,
dificultate in exprimarea emotiilor, totul trebuie planificat, verificare excesiva
• mai frecvent la barbati
• ICD-10: Tulburare de personalitate anancasta

39.Demența Alzheimer – diagnostic, descriere clinică

Este cea mai grava ; poate fi socotita ca o dementa precoce (in perioada presenila:
45-59 ani). Acelasi substrat ca la dementa senila: atrofie corticala globala cu marirea
ventriculilor (hidrocefalie interna), microplaci senile, degenerescenta fibrilara. Pe langa
dementa senila obisnuita, caracteristic in dementa Alzheimer este sdr neurologic
instrumental al celor 3 A :Afazie/ Agnozie/ Apraxie. Debut lent progresiv; poate avea
mai multe expresii clinice: debut tip demential, tip psihotic, tip depresiv. Perioada de
stare e marcata de instalarea sdr AAA: afazie predominant senzoriala (pacientul pare sa
nu inteleaga mesajul celorlalte persoane, dand raspunsuri langa subiect), dificultati in
gasirea cuvantului potrivit, alterarea pronuntiei; agnoziile structurilor spatiale si optice;
apraxieinitial scaderea progresiva a indemanarii, cu imposibilitatea efectuarii unor
comportamente uzuale, pana la dezorganizarea completa a comportamentului. In
perioada de stare mai apar: tulburari de memorie ( amnezie retro-anterograda),
hipertonie relativ tardiva, afectivitate destul de bine conservata (initial anxietate
datorata dificultatilor de limbaj, ulterior buna dispozitie nejustificata intrerupta de furie
si iritabilitate). In stadiul terminal tablou clinic de dementa profunda; pacientii devin
gatosi, fiind imposibila realizarea unei igiene minime, apar reflexele timpurii
-musculatura bucala este in permanenta miscare, duc toate obiectele la gura, sug si
mesteca in permanenta. Decesul survine ca urmare a unor infectii intercurente sau in
cadrul crizelor epileptic.

Diagnostic:
Deficite cognitive multiple:
 tulburari ale memoriei (fixare, evocare)

 afazie (limbaj)

 apraxie (activitati motorii)

 agnosie (nu mai recunoaste)

  dificultati in executarea sarcinilor (planificare, organizare)

 Disfunctie sociala/ocupationala, declin fata de nivelul anterior

Cu debut timpuriu: sub 65 ani

Cu debut tardiv: peste 65 ani

Asociat cu:

delirium

depresie

idei delirante

40. Demența vasculară –diagnostic, descriere clinică

• Deficite cognitive multiple
• tulburari ale memoriei (fixare, evocare)
• afazie (limbaj)
• apraxie (activitati motorii)
• agnosie (nu mai recunoaste)
• dificultati in executarea sarcinilor (planificare, organizare)
• disfunctie sociala/ocupationala, declin
• Semne neurologice de focar
• Elemente de laborator care indica o boala cerebrovasculara: infarcte multiple in cortex
si substanta alba - rol etiologic
• Asociat cu:
• delirium,
• depresie,
• idei delirante

CLINICA
• Initial: fatigabilitate, dificultate in sustinerea eforturilor cognitive, dificultate in adaptare
la nou
• Progresiv sunt afectate: orientarea, memoria, perceptia, functiile intelectuale, judecata
• Memoria: recenta - nr de telefon, nume, evenimentele zilei apoi progresiv date mai vechi,
date personale importante (varsta, date de nastere, adresa); pierd: chei, acte; uita sa inchida
apa,
gazul
• Limbaj (afazia): vag, stereotip, circumstantial, anomie, mutism, ecolalie, palilalie
• Activitatea (apraxie): duce la dificultati in sarcinile cele mai simple: imbracat, gatit,
desenat (teste)
• Agnozia: nu mai recunoaste obiecte, persoane - chiar membrii ai familiei sau propria
reflectie in oglinda
• Gandire: dificultate in abstractizare, in planificare, in adaptarea la sarcini noi
• Orientarea: temporala, spatiala - se ratacesc in afara casei, apoi chiar si in casa
• Modificari ale personalitatii: accentuarea trasaturilor, iritabilitate, ostilitate, uneori
heteroagresivitate, comportament dezinhibat
• Risc de suicid - stadiul timpuriu
 • Halucinatii (vizuale) si idei delirante (persecutie) - in 30% din cazuri
• Depresie - mai ales la debut
• Anxietate - frecvent
• Semene neurologice in special in D. vasculara
• Delirium - se poate suprapune (datorat: bolilor somatice, unor medicamente)
• NB: vulnerabili la stresul fizic sau psihosocialatiala - se ratacesc in afara casei, apoi chiar si in
casa

41.Principii de tratament in dementa de tip Alzheimer

• Identificare + tratare boli coexistente
• control periodic saptamanal/ lunar
• evaluare risc suicidar, acte autoagresive
• evaluare posibilitate condus
• educarea familiei
Tratament psihosocial:
• art-terapie, dans-terapie
• “reminiscence therapy”
• terapie cognitiva
Tratament medicamentos: donepezil, rivastigmina, galantamina - in stadiile usoare si
medii; memantina – in stadiile medii si severe
-vit. E
Agitatie, delir: risperidona – doze foarte mici
Depresie: antidepresive

42.Delirium-etiologie,desciere clinica

URGENTA MEDICALA!
● tulburarea de conştiinţă
● tulburări cognitive (atenţie - orientare, memorie, raţionament – judecată - limbaj);
● tulburări de percepţie (iluzii patologice, halucinaţii vizuale, tactile);
● tulburări de gândire (idei delirante fragmentare);
● tulburări de dispoziţie;
● tulburări psiho-motorii.

Diagnosticul diferenţial este important pt decelarea cauzei: somatică vs. psihiatrică.

presupune investigaţie clinică şi paraclinică interdisciplinară.

Etiologie : Infecţioase, Sevraj, Metabolice, Endocrinopatii, Traumatisme , Hipoxie, Deficit de

vitamine , AVC, Substanţe toxice / droguri , medicamente, Metale grele.

Factori de risc: vârsta înaintată (peste 65 de ani, limită pe care o depăşesc aproximativ jumătate
din pacienţii spitalelor generale); malnutriţia (întâlnită la alcoolicii cronici degradaţi social,
aşanumiţii homeless); tulburări preexistente cerebrale (vasculare - ateroscleroza cerebrală,
traumatisme etc.); boli generale concomitente (infecţioase, diabet, hipertensiune arterială,
neoplasme); - episoade anterioare de delirium..

43.Tulburări psihice în tumorile frontale

TUMORILE ORBITO-FRONTALE
 Modificari de personalitate
  iritabilitate
 labilitate afectiva
 dezinhibitie comportamentala
 impulsivitate
 judecata inadecvata
 inadecvare sociala
TUMORILE DORSO-LATERALE PREFRONTALE
 afectare cognitiva (atentie, memorie, planificare, etc.)
  apatie
 abulie (lipsa vointei)
 scadere spontaneitate
 lentoare psihomotorie
TUMORILE GIRUSULUI CINGULAT ANT.
 Diminuare spotaneitate motorie pana la mutism akinetik

LOCALIZARE EMISFERA DREAPTA

 euforie
 hipomanie
 manie
LOCALIZARE EMISFERA STANGA
 depresie
 scaderea fluentei verbale
 afazie
 anomie
 vorbire circumstantiala

44.Tulburări psihice în tumorile temporale

MODIFICARI ICTALE
Simptome psihotice
Episoade onirice
Depersonalizare, derealizare

MODIFICARI INTERICTALE
Tulburari afective
Modificari ale personalitatii
Tulburari cognitive (memorie verbala, non-verbala)

45.Tulburări psihice în boala Parkinson

TULBURARI COGNITIVE
De la usoare la dementa (25-40%-dementa)
Dementa de tip subcortical:
 Disfunctii executive
 Afectare abilitati vizuo-spatiale
 Fluenta verbala
 Bradifrenie, bradikinesia, depresie, apatie, perseverare, saracia gandirii
TULBURARI PSIHIATRICE
 Depresie
 Anxietate
 Psihoza
 46.Tulburari psihice in SIDA
 Delirium (43-65%)
 Tulburari cognitive usoare
 Dementa subcorticala (10-15%)
 “AIDS MANIA” (8%, in stadiile avansate)

47.Dependența, toleranța, sevrajul - diagnostic

Dependenta
Un pattern maladaptativ de utilizare a substantei, care duce la o incapacitare sau suferinta
semnificativa clinic (1-12 luni) manifestata prin:
• Toleranta
• nevoia de a creste cantitatea de substanta pt a obtine efectul dorit
• scaderea efectului obtinut la aceeasi doza
• Sevraj:
• simptomul caracteristic de sevraj pt substanta
• aceeasi substanta (sau una asemanatoare) este luata pt ameliorarea simptomelor
• substanta este luata in cantitati mai mari si timp mai indelungat decat si-a propus (nu
poate controla consumul)
• exista dorinta/efortul fara succes de a intrerupe sau controla consumul
• petrece foarte mult timp in activitati necesare obtinerii substantei, consumului, recuperarii
• Renuntarea la activitati recreationale, sociale, ocupationale - datorita consumului (este
preocupat excesiv de consum)
• continua consumul desi stie ca are probleme fizice, psihologice datorita acestui fapt
• dorinta intensa (compulsiva) de a consuma substanta
48. Sevrajul alcoholic-diagnostic, tratament
• Oprirea/ reducerea unui consum excesiv si indelungat
• Simptome care apar la ore/zile:
• hiperactivitate autonoma: transpiratii, puls accelerat, HTA
• tremor extremitati - 6-8 h
• insomnie
• greata, voma, stare de rau
• cefalee
• iluzii, halucinatii tranzitorii, vizuale, tactile, auditive - 8-12 h
• agitatie psihomotorie
• anxietate
• convulsii (grand mal) 12-24 h
• se poate insoti de delirium– Sevraj complicat cu delirium (delirium tremens)
• factori agravanti: epuizare
• malnutritie
• boli somatice
• depresie
TRATAMENT: Benzodiazepine pentru tratamentul simptomelor: convulsii, delirium,
anxietate, HTA, AV crescut, tremor - asociate cu sevrajul la alcool
• oral sau parenteral (iv de preferat)
• lorazepam 2-10 mg
• Sau altele ca de ex: diazepam 5-10 mg la 4-6 ore, apoi mai rar - functie de evolutie

49. Sevrajul alcoolic complicat - diagnostic și tratament

Sevrajul alcoolic se poate insoti de delirium= Sevraj complicat cu delirium( delirium tremens)

• Debut brusc, evolutie fluctuenta

• Dovezi clinice (istoric, examinare somatica, neurologica) care leaga simptomele de o
suferinta organica
• Dispozitia: depresie, anxietate, iritabilitate, euforie
• Apatie, perplexitate, agitatie
• Iluzii, halucinatii, idei delirante fragmentare

Diagnostic diferential cu dementa; se poate suprapune pe dementa

• debut brusc
• durata se suprapune pe cea a cauzei
• frecvent sub o saptamana
• dupa inlaturarea cauzei - remisiune in 2-7 zile
• amnezie partiala a episodului

Tratament: urgent!
• Benzodiazepina la 2-4 h, apoi mai rar
• hidratare eventual perfuzie
• vitamine B: B1, B6
• supraveghere stricta
• dieta hipercalorica, vitamine
• netratat - risc letal

50.Tulburări legate de consumul de amfetamine

Utilizarea recenta
• Tulburari comportamentale, psihologice:
• euforie/tocire afectiva, incordare - hipervigilenta, senzitivitate, anxietate, furie, tulburarea
judecatii
• Tahicardie/bradicardie
• dilatare pupilara
• hTA/HTA
• transpiratii, frisoane
• greata, voma
• scadere in greutate
• agitatie/lentoare psihomotorie
• slabiciune musculara, depresie respiratorie, aritmii
• confuzie, convulsii, coma
Sevrajul: Incetarea consumului
• Dispozitie disforica. Depresia poate fi severa, cu risc suicid!
• fatigabilitate
cosmaruri
• insomnie/hipersomnie
• cresterea apetutului
• retard psihomotor/agitatie

51. Tulburări legate de consumul de cocaină

Utilizarea recentă:
● Tulburări de comportament și psihologice: euforie/tocire afectivă, hipervigilență,
senzitivitate, tensiune, furie, tulburări de judecată
● Tahicardie/bradicardie
● Dilatație pupilară
● HTA/hTA
● Transpirații, frisoane
 ● Greață, vărsături
● Scădere în greutate
● Agitație/retard psihomotor
● Slăbiciune musculară, depresie respiratorie, aritmii
● Confuzie, convulsii, comă
Sevraj:
● Oprirea sau diminuarea consumului
● Disforie, depresie, anhedonie, iritabilitate
● Fatigabilitate
● Coșmaruri
● Tulburări de somn
● Retard/agitație psihomotorie
● Creșterea apetitului

52. Tulburările legate de consumul de canabis

Utilizarea recentă:
● Tulburări comportamentale și psihologice: tulburări de coordonare, euforie, anxietate,
sentimentul de încetinire a timpului (deformează percepția timpului), tulburarea judecății,
izolare
● Cunjunctivită, uscăciunea gurii, tahicardie, creșterea apetitului
Utilizare îndelungată: atrofie cerebrală, scade pragul convulsivant, afectează fătul, afectează
reactivitatea imună.
Nu se descrie un sindrom de sevraj.

53. Tulburările legate de consumul de halucinogene

Utilizare recentă:
● Tulburări de comportament și psihologice: anxietate/depresie, idei de referință, ideație
paranoidă, afectarea judecății
● Tulburări de percepție, subiectul fiind într-o stare de hipervigilență: intensificarea
percepțiilor, depersonalizare, derealizare, iluzii, halucinații.
● Midriază
● Tahicardie
● Transpirații
● Tulburări de vedere
● Tremor
● Lipsa de coordonare motorie

Nu se descrie un sindrom de sevraj.

54. Tulburările legate de consumul de opioide

Consum recent:
● Tulburări de comportament și psihice: euforie urmată de apatie, disforie, agitație sau
lentoare psihomotorie, alterarea judecății
● Mioză (midriază în supradoză)
● Sedare, comă
● Dizartrie
● Tulburări de atenție și memorie
Supradoză:
● Deces prin stop respirator
● Comă, dispnee, hipotermie, hTA, bradicardie
 ● Comă+mioză+depresie respiratorie=supradoză de opioizi
● Este o stare de urgență care se trateaza cu naloxonă și supravegherea funcțiilor vitale
Sevraj
● Oprirea sau reducerea consumului sau administrarea unui antagonist după o perioadă de
consum de opioide
● Disforie
● Greață, vărsături
● Dureri musculare
● Lacrimare, rinoree
● Midriază, piloerecție, transpirații
● Diaree
● Febră
● Insomnie

55.Clase de antipsihotice: enumerare, exemplificare și indicații clinice

Antipsihotice de prima generatie (Neuroleptice clasice/tipice):

-Difenilbutilpiperidina, Butirofenone, Tioxantene, Dihidroindolone, Dibenzoxazepine,
Fenotiazine.
-indicatii terapeutice: delirium, schizofrenie, tulburare schizo-afectiva, tulburare deliranta
persistenta, manie, depresie psihotica, alte psihoze, tulburari discomportamentale.

Antipsihotice atipice: Clozapina, Risperidona, Olanzapina, Ziprasidona, Quetiapina,

Aripiprazol, Amisulpride.

-Indicatii terapeutice
 Schizofrenia
 Tulburarea schizo-afectiva
 Tulburarea afectiva bipolara
 Depresia psihotica
 Tulburarea deliranta persistenta
 Delirium
 Tulburari psihotice in demente
 Tulburarea de personalitate tip borderline
 Tulburari discomportamentale violente
 Alte indicatii terapeutice
o Amplificator al medicatiei de prima linie in:
o Depresie
o Tulburare obsesiv compulsiva
o Tulburarea de panica
o Tulburarea de anxietate generalizata

56.Efecte secundare antipsihotice tipice

 Parkinsonism: tremor, rigiditate, bradikinezie
 Distonie acuta: pozitii anormale sau spasme musculare la nivelul capului,
gatului, membrelor.
 Akatisia acuta: acuze subiective de “neliniste motorie”
 Diskinezie tardiva: miscari coreiforme, atetoide sau ritmice ale limbii, gurii,
membrelor
 Sindromul neuroleptic malign: rigiditate musculara severa, hipertermine,
transpiratii, disfagie, incontinenta, afectarea in grade diferite a constientei.
 Sedare, confuzie
  Cardiovasculare-prelungirea intervalului QT, aplatizarea undelor T,
hipotensiune ortostatica
 Anticolinergice
 Histaminergice
 Endocrinologice

57.Efecte secundare antipsihotice atipice

 Crestere in greutate (≥7%)

 Cresterea riscului de rezistenta la insulina
 DZ
 Hiperlipidemie
 Sdr neuroleptic malign
 Agranulocitoza (clozapina)
 Sedare, somnolenta
 Extrapiramidale

58.Timostabilizatori: enumerare, exemplificare și indicații clinice

 Carbamazepina-blocant al canalelor de Na (scaderea eliberarii glutamatului)

o Indicatii terapeutice:TAB,Sch, sindroame discomportamentale,
durerea neuropatica
 Gabapentina- blocant al canalelor de calciu, cresterea nivelului GABA si
reducerea nivelului de glutamat.
o Indicatii: fobia sociala, tulburarea de panica, tulburarea de anxietate generalizata,
TOC (linia a doua sau amplificatori), TAB (amplificatori) durerea postherpetica
 Acidul Valproic-blocant al canalelor de Na. Cresterea concentratiei GABA
o Indicatii terapeutice: TAB, sch, sdr discomportamentale
 Lamotrigina-blocant al canalelor de Na, reducerea eliberarii de glutamat
o Indicatii terapeutice: tratament de intretinere TAB, depresia bipolara,
depresie, schizofrenie (adjuvant)
 Litiu-influenteaza transportul celular al Na, modifica metabolismul unor
neurotransmitatori, inhiba inositol monofosfataza, posibil trofic al
sinapselor
o Indicatii terapeutice: TAB, depresie (adjuvant)

59.Indicații clinice și efecte secundare Litium: enumerare

 Litiu-influenteaza transportul celular al Na, modifica metabolismul unor

neurotransmitatori, inhiba inositol monofosfataza, posibil trofic al
sinapselor
o Indicatii terapeutice: TAB, depresie (adjuvant)
o Efecte adverse: ataxie, disartrie, delirium, greata, diaree,
hipotiroidism, afectare renala

60.Indicațiile clinice și efectele secundare ale antidepresivelor ISRS

(Inhibitoare Selective de Recaptare a Serotoninei) - fluoxetina, sertralina,
escitalopram

Indicatii:
 Tulburarea depresiva majora,
 Tulburarea obsesiv compulsiva
 Tulburarea de stress posttraumatica (PTSD),
  Tulburarea de panica,
 Tulburare premenstruala disforica (PMDD),
 Anxietatea sociala
 Tulburarea de anxietate
generalizata Efecte secundare:
 Uscaciunea gurii, transpiratii, cefalee, ameteala, greata, diaree, constipatie,
dispepsie, somnolenta, insomie, astenie, anorexie, anxietate, agitatie, nervozitate,
etc.
 fluoxetina: anxietate, agitatie, insomnie
 sertralina: diaree, tremor, uscaciunea gurii
 fluvoxamina: greata, constipatie, sedare-ameteala
 paroxetina: disfunctii sexuale, sedare, astenie, ameteli
 escitalopram: greata, atentie la tulburarile de conducere la cei cu afectiuni cardiace

61.Indicațiile clinice și efectele secundare ale Terapiei Electroconvulsivante (TEC)

Indicatii terapeutice:
 Depresia majora (uni si bipolara) rezistenta la tratament
 Depresia psihotica rezistenta la tratament
 Mania rezistenta
 Episoade psihotice acute in schizofrenie rezistente la tratament (in special catatonia)
 Tulburarea schizo-afectiva
Efecte secundare
 Greata, dureri de cap
 Bradicardie sinusala, flutter, fibrilatie atriala, aritmii.
 Respiratorii-dar determinate mai degraba de anestezie
 Cognitive-imediate: dezorientare, afectare memorie antero si retrograda, afectare in
functionarea vizuo-spatiala (pot persista 2-3 saptamani).
 Tulburarile memoriei retrograde pot persista luni si f. rar pot fi cronice.