Sunteți pe pagina 1din 11

Soarecele B

Ion D. Sarbu
I –Compartiment

Un tanar statea de mult timp in picioare in fata compartimentului de casa a doua. Parea
stingherit si timid. Avea umerii stramti si lasati, iar sub brat tinea o geanta veche.
Intr-o marunta gara transilvana, un preot gras si somnoros, iesind cu doua geamantane
grele din compartimentul din fata lui il calca pe picior.
Desi avea biletul in ordine tanarul nu se hotara daca sa urce in vagon sau nu . Dupa ce urca
in vagon neavand ochiul deprins cu intunericul , se simtea dezorientat si nesigur pe picioare.
Un domn din vagon ii spune sa se aseze si sa ocupe locul. Tanarul isi scoate ochelarii si ii
pune in buzunar. In fata lui statea o doamna infasurata intr-un pardesiu. Persoana de vizavi
domnul care il ajutase mai inainte.
Tanarul se obisnuise sa nu mai priveasca oamenii in fata mergand cu capul plecat in loc sa
inainteze vitejeste. Ochelarii reuseau sa il izoleze de lumea de afara. Lipsa ochelarilor il incurcau
mai mult acesta avand o senzatie de scufundare. Tanarul era convins ca ceea ce cunosc
oamenii din el este doar umbra sa. Timpul in interiorul vagonului devenii un ceasornic al
departarii.= - incepuse sa fie o ,, geometrica neagra linie’’.
Nu trecu mult timp si langa auzi un zgomot. Persoana care era vizavi de el se ridica si incerca
sa coboare o valiza. Ceva destul de dur il izbi peste mana. Domnisoara scapa un pachet peste
mana tanarului. Domnisoara il intreba daca doarme si tanarul a raspuns ca el nu doarme
niciodata in tren , deoarece pierde esentialul dintr-o calatorie si anume drumul.
Tanarului ii place sa calatoreasca mai ales noaptea pentru ca vrea sa incerce alta senzatir. ,,
Noaptea nu e numai un sfetnic bun e si un demon ce te duce in ispita.’’ Tanarul spune ca
alchimistii si magicienii considerau noaptea ca fiind un mediu matrice in care poate avea loc
orice miracol.
Doamna din colt se ridica in picioare si dupa ce isi incheie bluza se grabaste spre culoar. Umerii
domnisoarei si a tanarului se atinsese. Tinerii continua sa socializeze.
Usa compartimentului se deschide si cineva cu lanterna dura matura compartimentul. Tanarul
spune ca lumina il sufoca si adduce aminte cat de mic si cat de ca ceilalti este.
Tanarul spune ca nu este vreo cartita sau vreo bufnita iubitoare de nopti blestemate. El este de
parere ca intunericul naste si lumina hraneste. Fata ii spune ca locuinta casa in care a trait este
la marginea unei piete. Ea spune ca avea groaza de ferestre.ori de cate ori dorea sa fie singura
stingea toate luminile. Ei spun ca sunt doi oameni fara nume, doi oameni adevarati. Fata spune
ca nu a iubit niciodata si nu a fost niciodata fericita.
Cuvintele mai falfaira catva timp in jurul lor ca fluturii.’’
Cand se trezi din aceasta contemplatie si o vazu cu capul pe pieptul lui studentul si-a dat seama
cat de urata era fata. El considera ca orice trezire e o deceptie.
Studentul ii zice-,, Adio domnisoara! Calatoria mea s-a terminat. Cu gesturi nervoase isi scoate
ochelarii din buzunar. Se facuse ziua.

II Pacatul fratelui Vasile

La ora aceea fratele Vasile era singur in casa de rugaciuni. Privea in geamul scund al camerei. De
la geamul camerei sale se vedea noroiul strazilor sarace. Se reculese din aceasta lene abia cand
ii aduse aminte ca trebuiau sa vina credinciosii la inchinare. Zari lumini tremurate ce urcau
poteca dealului, felinarele primilor frat ice veneau.
Aprinse cu grija cele doua candele ce atarnau de peretii laterali ai camerei. Se auzira pasi in
curte.Parul sau alb sclipea in lumina lampii. Cei care veneau isi stingeau felinarele si se asezau
la locul lor.
Fratele constantin isi incepu rugaciunea apoi le spune sa isiaplece fruntile si sa se roage.
Deodata constantin le spuna sa stinga luminile pamantului si sa vada lumina care vine de la
Domnul.
Deodata rasuna glasul lui Constantine ,, iata flacara Domnului,,
Flacara se opreste asupra fratelui Vasile. Constantin Il cheama sa ii de alumina . Vasile isi intinse
mana in care cineva ii puse felinarul.
Fratele constantin isi scoate bricheta din buzunar si ii aprinse lampa. ,,Domnul si-a ales
apostol,, Dupa terminarea imnului fratele constantin isi rosti predica.
Se gandi sa scrie o scurta epistola fratelui simion . Trecu in camara isi taie o felie de paine si o
manca cu pofta.
Credinciosi plecara. In dreptul casei sale Vasile se desparte de grup. Observa fata nevestei sale.
In camera era curat. Unul dintre copii dormea pe lavita celelalt in leagan. Pe sotia lui vasile o
cheama Ana. Acesta ii spune nevestei ca s-a petrecut o mare minune. Spune ca a primit lumina
si acum este si el apostol.
Ana spune ca el a luat-o razna si ca ei sunt doar o adunatura de betivi. In limpezimea noptiiis
dadea seama ca el singur este alesul si nu altul. Ajunse pe peronul garii. Intra in birou unde
ceilalti franari motaiau cu capul pe mese. Franarii din schimbul doi intra sa isi ocupe cabinele de
frana.
Seful de gara intra cu o doamna infofolita intr-o blana scumpa. I spune lui vasile ca doamna va
calatori cu el pana la Simetria. Ajutata de Vasile urca in cabina.
Femeia il roaga sa ii incalzeasca putin mainile ca erau reci. Doamna isi desface poseta si scoate
de acolo o tabachera aurita. Femeia observa ca franarul avea o figura interesanta care oglindea
multa inteligenta. Doamna scoate din valiza o sticla de tarie.
Vasile lua sticla din mana femeii si trase si el o inghititura.
Vasile spune ca atunci cand se roaga se inalta peste mizeria acestei lumi si devine mai usor si
mai curat.
Cucoanei ii place ce i-a spus Vasile despre credinta si ii spune ca nu este un om oarecare. El ii
povesti cum a fost el alesul. Femeia incepe sa rada de el si il intreaba daca numai la masa
fratelui constantin ardea lumina. Apoi il intreaba daca constantin se ruga cu ochii inchisi sau
deschisi. Si acesta ii spune ca nu are de unde sa stie ca era intuneric. Femeia ii spune ca ea
considera ca constantin ori a vazut lumina ori nu a vazut-o deloc.
Vasile spune ca in fiecare saptamana cade flacara asupra unuia dintre credinciosi. Femeia
incepe s ail sarute pe Vasile. Timp de o perioada vasile nu a inteles ce se petrecea cu el.
Isi pipai corpul ca pe ceva strain. Plangea in hohote pentru ca s-a lasat dus de nas de femeie si a
cazut in mrejele ei.
Sufletul lui alerga nebun fara sa stie cine il mana din urma.
Totul isi regasise echilibrul in imensa indiferenta a naturii.
III-Enuresis nocturna
Aeasta parte incepe cu urmatoarea replica ,,Iubitii mei prieteni…intamplarea pe care am de
gand sa v-o povestesc nu pot sa imi dau seama daca este picant-comica sau una dintre cele mai
dramatice intamplari.
Aceasta intamplare s-a petrecut celui mai bun prieten al lui Robert von Axenburg. Ultimul
vlastar al unei familii de nobili din Ardeal. Tristul accident este numele sub care au comunicat
ziarele intreaga intamplare. Aceasta se refera la savarsirea tragica a prietenulu sau cat mai ales
de rangul si averea acestuia.
Accidentul a avut loc dupa sarbatorile Mileniului, in jurul anului 1901.
Eroul nostru are parte de o copilarie lipsita de griji datorita tutorelui sau contele Eshazy. Adele
Voditzky spunea ca sotul ei e un conte adevarat, dar polonez, betiv si cartofar. Spunea ca
Robert ar fi o dovada ca asi barbatii pot fi ingeri. Robert avea o atractie pentru toate femeile
maritate. Avea o manie-dragostea pentru pisicile negre, admiratia pentru institutia Inchizitiei si
considerarea lui Tolstoi.
Circula zvonul ca Robert nu ar manca de fata cu ceilalti oameni. Isi consuma mesele in tacere si
singuratate.
Baronul era un original. Intyamplarea prin care si-a pus capat vietii dovedeste acest lucru.. Se
spunea faptul ca sinuciderea lui se datoreaza unei deceptii sentimentale.
,, Dupa atatia ani permiteti-mi sa-mi usurez constiinta, povestind pentru prima oara aceasta
Trista intamplare,,. Inima distinsului nostrum baron s-a indragostit de fiica contelui kornis.
Casatoria in cee ace ii privea pe ei plutea in aer. Aceste sperante erau legate de vizita lui Robert
pe care o face la familia kornis de culesul viilor. Tanti Isolde o femeie experta din Ardeal in cee a
ce priveste intalnirile prenuptiale a venit si ea. Din cupeul de clasa I coborasera vreo cinci tineri
nobili din Cluj si Turda, Urmati de credinciosul valet a lui Robert pe nume Felix.
La familia kornis oaspetele a fost intampinat cu politete. Pana la ora cinei au fost vizitate
apartamentele domnilor, galleria cu portrete stramosesti si biblioteca. Masa a fost intinsa in
sufragerie, desi numarul persoanelor abia daca trecea de 15. Servitorii din jur erau mai
numerosi decat musafirii. Batranul kornis care bause cateva pahare distra toti musafirii cu
glumele lui vieneze.
Doamna contesa avea o figura palida. Cei doi tineri luize si Robert pareau delicate si sfiosi.
La sfarsitul cinei robaert a tinut sa ii multumeasca contelui =kornis pentru ospat.
Robert urca la etajul doi unde se regaseau camerele pentru oaspeti.
Robert are camera unde au domnit in toamna anului 1857 marele Metternich in drum spre
Brasovul tulburat de agitatiile antiunionistilor.
Servitorul ii spune ca atunci cand are nevoie de ceva sa sune din clopotel si va veni imediat.
Robert isi imbraca camasa lunga de matase =, isi face cruce ( seara se considera un bun catholic)
Apoi sufla in lampa de pe noptiera. Il injura pe Felix pentru ca nu i-a lasat papucii de casa si
chibiriturile. Robert se hotara a mearga prin intuneric. Intrand in acest corridor al
intunericului.Oricat incerca nu reusea decat sa vada doar o lumina palida.
Coti la dreapta si nimeri o clanta rece a unei usi deschise cu grija usa si se pomeni intr-o
incapere complet intunecata.
Incaperea era foarte curate, larga cat o bucatarie de vara. Nimeri foarte greu inapoi din camera
din care please. Se apuca din nous a cerceteze ungherele ascunse ale camerei.
Incearca sa apuce cu mana alama incuietorii, insa nu reusea din cauza faptului ca era scund. Ia
un tamburet se urca pe el si izbuteste sa deschida FERESTRELE. Se catara cu genunchii pe
pervaz.
Robert se coboara de pe fereastra si frant de oboseala se duce la somn. Dup ace merg la un
concert de orga ii prinde ploaia si neavand umbrelele la ei alearga sub una din acele porti
clujene. Robert ii povesteste ca intr-o seara tutorele sau a adus in camera o tiganca foarte
frumoasa.
Ii spune sa se ocupe de ea ca e curata si neprihanita. Robert avea obiceiul sa faca vizitei unei
ghicitoare in palma. In data de 27 septembrie 1901 Robert are un vis. Robert era nascut in zodia
Fecioarei. De dupa o tufa de mangolii ii apare tiganca Ea vine si vrea sa-l dezbrace. E salbatica si
Musca.Iasomia este floarea preferata a lui Robert. Tiganca incaleca un armasar si gonea peste
muntii pustii. Pana aici a fost visul lui Robert.
Trupul lui Robert a fost gasit invelit in cearsaful plapumei sale. Mirosul de vin acru persista in
incapere. S-a indus si idea ca aceasta ar putea fi opera masonilor din Timisoara. Cand s-a
intamlat acest lucru Robert avea 27 de ani. Robert a murit stupid,caraghios.
Robert si-a ucis in duel cinstit acest trup mizerabil. In casa lui Robert intr-un sertar fusese gasite
trei briliante.
Inceputul Calatoriei
Timpul..12 mai 1952. Scriitorul spune faptul ca astazi poetul face parte face parte
din popor si traieste cu el. Il da expemplu pe poetul Poiana. Spune ca la el in casa mobilele nu
erau prafuite, ci straluceau si covorul desi vechi era foarte curat.
Pe peretele ce avea culoarea oului se gaseau cateva tablouri cu invatatori. In casa la el se
regaseau putine carti. Poiana nu pastra in rafturile bibliotecii decat aparitiile cele main oi.
Sus pe dulap stau,,doua bibelouri de bronz,, un volum de Eminescu si un volum de Caragiale.
Poetul nostru se trezea in fiecare dimineata la ora noua. Pentru ca seara intarsia la clubul
artistilor unde se bea. Este chemat cu acceleratul 13 la o consfatuire tovaraseasca in orasul T.
Vrea sa dea o lectie tovarasilor sais a renunte la biletul de la clasa I sis a meraga la clasa III.
Poetul avea pajama de culoare visinie. Merge sa vada ce face Yvonne. Aceasta era la baie si se
gandea daca sa foloseasca pachetul de saruri primit din strainatate.
Yvonne ii spune ca nu vrea sa calatoreasca in clasa III dearece acolo se gasesc si paduchi ramasi
de pe timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Poetul o alinta cu pseudonimul de caprioara mea dulce. Yvonne era fiica de colonel. POetul isi
lua micul dejun de fiecare data pe terasa. Poeanu citeste intr-un articol ca iuliu haiduc a deposit
cota de 220 la suta.
Cei doi isi iau valizele din carton. Poetul lua costumul maro. Si Yvonne ii impacheteaza si
costumul gri-piper.
La 12.30 perechea era gata de calatorie.
Yvonne isi lua ochelarii de soare. Geamantanul era destul de greu, astfel cei doi angajase o birja.
Sergentul din coltul operei il salata pe poet cu respect.
Yvonne spune ca vrea sa manance la un restaurant lacto. Trec pe langa bulevardul liberatatii si
poetul se intreaba daca sa treaca sip e la editura Revistei literare.
Yvonne si-a interrupt studiile la franceza din cauza anemiei. Aceasta incepea sa aiba
mancarimi.ajung la gara inainte cu zece minute de sosirea trenului. In vagon mai era un grup de
ceferisti si un grup format dintr-un batran si o fata tanara ce avea o desaga in dungi rosii-negre.
Mirosea cumplit a branza si tuica. Yvonne masoara grupul celor trei ceferisti. Unul avea o
mustata alba si un par taiat scurt. Manca o felie de slanina cu ceapa si paine.
Un alt muncitor dormea. O tanar fata canta in vagon. Ea canta despre frunza verde dar lu
Yvonne ii era greu sa inteleaga despre ce frunza era vorba. Yvonne isi adduce aminte de un
eveniment din clasa 7. Atunci scrisese o lucrare despre doina, sufletului romanesc.
Fata care canta trebuia sa ajunga in Valea Florilor. Pe fata o cheama Ileana Ceteraului. Tata lei a
murit in razboi. Dar de fapt adevaratul ei nume e Buium. Un baiat pe nume Petre s-a indragostit
de ea.
Petre s-a incorporate la graniceni. Petre s-a mutat acu trei luni in Valea Florilor paznic la tunelul
cel lung.
Petre ii scrie ca a gasit o fata potrivita si se insoara cu ea.Ileana vine si ea si cand vede
scrisoarea dispare cateva zile fara sa mai stie nimeni nimic de ea.
Ileana se duce cu socrul sau in Valea Florilor. Poetul dorea sa scrie o nuvele cu titlul Fata
chiaburului. In care sa povesteasca cu amanunt toate intamplarile prin care trece Ileana cu
Petre.
Conductorul vine sa contrleze biletele.
In vagon era si un tanar pe nume Iliut. Acesta avea 20 de ani , o taitura pe obraz sub urechea
dreapta si par negru.
Iliut lucra la strung unde punea bolturi,lagare(o piesa de alama pe care se invarte un ax).
Norma la sublere e de 30 si jumatate. Ilarie fura mereu de la ei uneltele de trebuinta.
Yvonne dup ace tipa lesina. Aceasta are un soc nervos. Dupa acest soc se muta la clasa I.
Poetul isi scoate un carnet si incepu sa scrie.

Bivolitele
Un oras intermediar cu turnuri de catedrala. Copiii vorbesc de viitor, batranii de
trecutul glorios si toata lumea e mandra de a se fi nascut.
Timpul- toamna
Spatiul-unul din vastele coridoare a liceului ce poarta numele Avram Iancu.
Pe perete stralucesc celebre tablouri cu personalitati istoriece. Ex. Stefan cel Mare
Un singur om este pe corridor sit rage cu urechea la clasa V-a B. Il cheama Gheorghe
Buzdugan.
Acesta este professor de gimnastica lal iceu. Este prieten cu profesorul de istorie Andrei
Muresanu. Profesorul de istorie ii face semn ca vine imediat. Ora s-a incheiat. Pe strada se vad
copaci,biciclisti si stropitoarele primariei. Trec grupuri de elevi in uniforma care salute.
Trece un vanzator de ziare care striga noua polita,noul system de impozite…
Andrei era casatorit cu Olimpia. In sufrageria lui se gaseau cateva bibelouri , un globeu cu
o tiganca frumoasa.
Mobilele sunt negre,sculptate.
Apare si mama soacra Doamna Hodos.
Ii intinde citatie si ii spune ca este in urma cu impozitele. Are de achitat 89 de lei taxa pe
animale. El spune ca nu are niciun animal. Cabinetul directorului Candea.O usa capitonata grea.
Directorul este mic si gras. De dupa coltul cladirii apare Muresanu care ii flutura un dosar
compact, cu elegante titluri in litere de aur.
Rasfoieste lucrarea –Functiunea dinamica a idealurilor in formarea constiintei istoriece.
SE izbeste de un domn maruntel care ii spune ca se lupta de 6 luni sa lamureasca o chestie cu
niste pomi din gradina lui pe care nu i-a taiat.
Andrei merge la ghiseurile celor care se ocupa de taxe. Ia la rand ghiseurile pe care scrie
Funciar,baza, Comert-industrie. Este indrumat la ghiseul 14 unde este caseria.. DE la caserie
este trimis la biroul reclamatii la etajul doi camera21.
Se prezinta la birou unde spune ca are un nepot in clasa 6 pe nume rosca teodor. Singura
solutie este sa mearga direct la sef.
Seful avea un birou elegant. La masa se afla un domn marunt, aproape chel. Muresanu spune ca
are o somatie sis ta pe alecsandri numarul 32.
Prin geamul deschis se aude ,,La arme, cei de-un sange si de-o lege la arme pentru neam si
pentru rege.
Este trimis in biroul lui Popescu. Pe un geam larg,murder se vede catedrala. Il intreaba daca a
fost undeva in vara. Muresanu spune ca a fost la stomatology pentru o infectie. Popescu spune
ca de aici I se trage suma pentru ca corespunde.
El spune ca plateste la stat si este asigurat deci nu are cum sa aiba taxa de platit. Merge la
cabinetul unde si-a tratat el maseaua. Iese un fel de portar si ii spune ca s-a desfiintat si acum
aici este o clinica de Neuropsihiatrie. Oamenii de aici spun sa aduca o dovada de functionar si ii
descarca chitanta
Muresanu i-a hartia si o duce la birouri. Acestia spun ca nu inteleg cum de s-a operat la masea si
are fisa de la neuropshiatrie.
Muresanu primeste alta somatie –taxa de spitalizare---60
Taxa animale 89
Majorare ---9 lei
Total 168 de lei
In fata administratiei se intalneste cu prietenul sau Valer cel cu procesele. II spune sa aiba grija
ca cine intra aici nu mai iese si ca el se chinuie de 2 ani.
La birou I se spune ca are doua bivolite cu lapte intre trei si patru ani.Un plutonie pe nume
vasile alexandru ii spune ca nu are rost sa scunda bivolitele. Ii spune ca si el are doua bivolite cu
lapte. Merge la avocatul Ivascu unde valer spune ca el a castigat trei procese
Ivascu cere 200 de lei si ii spune s ail astepte maine in fata administratiei.
Acesta ii spune ca treaba e incurcata ca el figureaza cu doua bivolite. Muresanu plateste
impozitul pana la urma si devine memebru al crescatoriei de animale. La primvara ii spune ca
trebuie sa plateasca cota de pasunat.Ii da chitanta si il pune sa plateasca 275 de lei. Muresanu
merge la targ si spune ca vrea sa vanda dua bivolite pe care nu le are. Vrea o dovada precum ca
le-a vandut. La ora un elev striga cuvantul bivolite. Profesorul devine trist. Muresanu este
chemat pentru ca a fost propus sa fie presedintele Societatii pentru incurajarea cresterii
animalelor.
Directorul ii spune a ii aduca la doua zile un kilogram de lapte de bivolita. Vasile alexandru vine
la casieriri Gospodarii mici. DE la birou I se spune ca i-au fost achitate toate taxele si ca este in
ordine.
Muresanu intalneste un coretegiu. Se intalneste cu Ivascu si ii spune ca decedatul este Valer
pop care a murit de inima la un process. La poarta lui Muresan stau legate de copac doua
bivolite. Muresanu merge la piata sa cumpere lapte de bivolita pentur director. Ajunge la 8.30
la scoala si intarzie.
II spune ca a intarziat ca sa cumpere lapte pentru cateii lui. Directorul ii cere sa demisioneze
acesta nu pleaca insa pana nu ii da doua palme.
Olimpia sotia lui a impachetat totul si a plecat. Jos pe podea Sparta sta fotografia lor. In locul
fotografiei gaseste un bilet. Plec la mama ramai cu bivolita ta.
Muresanu spune ca bivolitele lui sunt contribuabilii. Vasile alexandru trece cu doua bidoane
mari…si-a vandut laptele de bivolite.
Muresanu este luat si dus la ospiciu.Peretii sunt vopsiti in verde. Geamul are zabrele, In camera
se mai gasesc trei bolnavi. Unul legat la cap cu un stergar, altul cu un creion in mana…
Doctorul ii spune ca cei care intra aicea se vindeca pentru totdeuna. Aici troneaza savantul
Muller. Doctorul il loveste cu ciocanul de guma peste genunchi apoi il pune sa isi puna degetul
pe varful nasului.
Este intrebat daca o viseaza des pe mama lui si ii spune ca a murit acum zece ani. Il intreaba
daca e homosexual si ii spune ca este insurat.Doctorul spune ca e dificil fiindca e intellectual.
Bolnavii cu farfuria in mana se insiruie in directia sufrageriei. Incep analizele. Un ac gros se
infige in occipitalul lui Muresanu.
Doctorul spune ca nu exista bivolite si Andrei este pus sa repete dupa el. El spune ca sunt in el si
trebuie sa le stapaneasca. II admnistreaza 20 de socuri electrice. Ochii I s-au inchis,gura I s-a
umplut de spuma.
In tarc doua bivolite. LANga el Vasile Alexandru.
Casa lui vasile are numarul 32. Alexandrum merge la biserica.
Alexandru merge la caserie pentru ca trebuia sa duca bivolitele la monta dar nu avea chitanta.
SE descopera ca re taxele platite dar el nu a platit niciodata. Se descopera Ca Andrei a paltit
taxe pentru bivolitele pe care nu le avea.
Oliimpia trece la bratul avocatului Ivascu. Andrei scapa de la ospiciu

Soarecele B
Bulevarde pustii. Vremea este capricoasa…predomina ploaia. Ma aflam in bilbioteca. Avea in
mana o editie a lui Rosseau. Egalitatea nu e o lege, ci un simplu prncipiu social.
Fronius vine si el la biblioteca.
Spune ca si-a reinceput experimentele pe albine. Naratorul care era professor de oncologie stia
ca experimentele lui Fronius nu vor reusi. A strans 50 de matci.Acum spune ca va face un
experiment pe soareci. El considera ca orice experienta cu animale e o experienta cu omul.
Motive pentru experimentul cu soareci…pentur ca sunt cele mai inteligente animale. Fronius
obisnuieste sa bea cate un litru de lapte pe zip e care il adduce omul de serviciu.
Un soarece vine la smantana lui si roade staniolul. Fronius il asteapta trei zile sa vina din nou sic
and apare il urmareste cu luneta de pe fotoliu.
Pentru a ajunge la smantana isi vara coada prin gay=ura facuta baga coada in smantana si apoi
o lingea.
A doua zi la ora patru merge la institutul de psihologie experimentala. In cabinetul lui Fronius
mirosea a branza cu mucigai si a saoreci.
Fronius ii zice lui Herman sa aduca aparatul. Aparatul era o cutie de 20 de cm capitonat cu
panza verde in fundul cutiei.
Sterge sticla cutiei cu o panza de tifon.In firida erau doua ghemotoace gri, cu ochi mici ca niste
margele negre.4
Ii denumeste soarecele A si soarecele B.
Sunt de acelasi sex, nascuti in aceeasi zi de aceeasi muma. Aprinde un bec verde cee ace
inseamna ca soarecii sunt liber sa iasa.
Becul rosu le indica interdictia.
Vrea ca soarecii sa renunta la institnct, sa stea calm pe tlgerul balantei in timp ce celalalt
mananca linistit. Vrea sa demosntreze ca principiul instinctualitatii.
In ecuatia instinctului se afla o necunoscuta si anume morala. Se aprind dpua becuri
mici.Soarecii se aliniara. Narile lor roz umede tremurau.Becul verde se aprinde nimic.
Trecu toamna apoi iarna si nu m-am mai intalnit cu Fronius.Parea bolnav si obosit.
Intr-o zi noroasa faceam parte dintr-o posibila delegatie a Consiliului communal la o
inmormantare in provincie. Murisera nu stiu cati mineri, sufocati intr-o galerie. El mergea in
urma cortegiului . Stoicov fusese gasit spanzurat in pivnita casei sale. Merge la fronius si ii
arsata cei doi soareci. Pe soarecele B il insemneaza cu cerneala. Soarecele A e incapatanat si
lacom.
Ca sa nu se plictiseasca in cusca le-a pus diferite materii de os. Un bec palpai de trei ori si cei doi
se lipi de axul parghiei. Tarai o sonerie. Soarecele B se retragea pe branci d-a-ndaratelea. Si se
urca pe talerul balantei. Clapa s-a deschis si a intrat soarecele B. La sunet cei doi soareci revin in
vizuina.