Sunteți pe pagina 1din 9
DEVORBA CU DR. BIOETICIAN VIRGILIU GHEORGHE Vaccinurile si pandemia Foto: ActionGP Dreamstime.com Doctor Faust in laborator, la tribuna politicé sau in campanii filantropice. Vrea sé genereze viata artificial, si rescrie istoria, sa reinventeze realitatea, sa-| oblige pe om la fericire. O fericire ins pe care i-o defineste el. Asistent fidel sau muz fi este Mefisto ‘insusi. Ce-I mana pe Doctor Faust in aceasta goana? Placerile, banii, gloria? Toate acestea sunt prea putin pentru setea-i de putere. El vrea sa stapaneasca angrenajele care pun in miscare viata si moartea, si controleze tainele lumii,,semintele a toate’, ,izvoarele vietii”. In fond, vrea sa fie Dumnezeu. La final este ins& biruit de dragostea lui Dumnezeu si-si accepta neputinta. Dar omul de azi, acest Faust neobosit si insetat de putere, se va mai lasa oare biruit de dragostea lui Dumnezeu? Dr. Virgiliu Gheorghe, bioetician, specialist in efectele mediei audio-vizuale asupra individului si societatii, ne ofera in cele ce urmeaza cateva chei de interpretare a crizei pe care coronavirusul a generat-o la nivel planetar. (A.G.) 74 —Domnule Virgiliu Gheorghe, ce ne putepi spune despre legalizarea obligativitatii vaccindri, adop- taté pe 2 martie ac. de Comisia pentra Sindtate a Camerei Deputagilor? —Este 0 noui infringere suferiti de poporul r0- min, De ani buni se urmirea promulgarea aces- tei legi, dar opozitia manifestata ferm de un grup restrins de oameni a ficut ca aceasta initiativa si se blocheze tot timpul la un anumit nivel. Din picate, trebuie si observiim din nou ci poporul romin, ca ,om recent”, dependent masiv de ceea ce se spune la televizor, nu e constient de marile provociti, pericole sau chiar sanse pe care le are Nuc unit sinu lupti pentru aproape nici o cauzi, in afara celor sugerate de micul ecran. Mai curind este luat de valul de mentalitigi neomarxiste care inunda astizi lumea prin mas-media, — Ce legaturi este intre neomarxism si vac- cinarea obligatorie? —Aceeasi care existi gi intre fascism gi vac- cinarea obligatorie, Orice act medical care de- vine obligatoriu constituie semnul aparitiei dictaturii, Cu alte cuvinte, aceasti lege mar cheaai intrarea int-o noua dictaturi, Iar sus- sindtorii ei, fie ci o fac constient, fie ci nu, vor ajunge in situatia rusilor care, inainte de 1917, multi dintre ei boieri, au sustinut din prostie comunismul si s-au trezit primii pe lista con damnayilor la moarte, Acelagi lucru s-a intim- plat si cu colaboratorii lui Lenin. in proportie de 80% au fost impuscati de Stalin Anticipind acest pericol de a fi reinstitu- itd candva in istorie obligativitatea unui act medical, dup modelul nazigtilor, la procesul de la Niirberg a fost condamnati aceasta le- giferare, devenind o reguli pentru toate tra- tatele internasionale semnate in a doua jumi- tate a secolului al XX-lea, — Aceasta lege nu ar putea avea si partea ei buna, oferind protectie suplimentana copiilor gi populatiei Rominiei? —In Rominia avem, an de an, rot mai multe cazuri de cancer~ si una dintre cele mai INTERVIU ‘Asistam la cel mai mare experiment simediatic din istoria lumii (irgiliu Gheorghe) mari mortalitigi din lume la cancer. Afi vizut ca statul roman si faci vreo ancheti pentru a determina cauzele? Ba dimpotrivil Inaintea majoritigii statelor europene, statul_ nostru a legalizat organismele modificate genetic, a acceptat folosirea in agriculturi a glifosatu- lui ~ un ierbicid despre cate s-a demonstrat i este cancerigen ~ si, mai nou, lupti si im- plementeze cit mai repede 5G-ul, desi exists extrem de multe studii serioase care araté im- pactul major pe care il poate avea SG-ul asu- pra sinitigii umane, Acesta este motivul pen- ru care Bruxelles-ul si Elveyia au declarat ci amani implementarea 5G pe termen nedeter- minat, Cu alte cuvinte, SG-ul pentru unii este bun, iar pentru alfii este rit, Nu este evaluat pentru toati lumea dup’ aceeasi misuri Cum putesi si ma convingeyi, in aceste conditii, ci statul roman ar fi interesat de INTERVIU sinitatea populagiei sale, in aga masura incat parlamentarii si nu mai doarmi noprile din cauai ci vaccinul e inci optional in Romania? Poate ci este insi un deziderat la alt nivel, si spunem continental sau planetar, ci tot se vorbegte atit de mult in zilele noastre despre vaccinarea universal, UN RAZBOI IDEOLOGIC ~ Ayadar legea obligativitatié vaccinarii nu este decit 0 chestiune politica, nu una medicala sau pur financiara? —{n urmi cu 14 ani am vrur si scriu o carte despre asa-zisa sigurangi a vaccinuilor. Atunci am constatat ci exist sure de studii greu de contestat care dovedesc ci vaccinurile cau- zeati o mulsime de afectiuni, dintre care uncle foarte grave, cum sunt bolile autoimune, scle- roza multipla sau diabetul de tip 1, inst nu sunt luate in considerafie decat de foarte pu- sini oameni. Mi-am dat seama atunci ci exist un hiatus imens inte stiinga fundamentala si stiinga de popularizare, intre cercetarea medi- cali de varf si ideologiile promovate in lumea medicala. In acest context, am realizat ci ide- ologiile medicale nu sunt promovate atit prin prin doveri stiinsifice, cit prin prezenga in mass-media si vocalitatea militansilor. Asadar, este vorba de un rizboi ideologic Pe urma, de-a lungul timpului am intratin posesia mai multor materiale, chiar declaratii ficute de persoane publice ca Bill Gates, care leaga direct vaccinurile de controlul popula- siei! ~ sau, mai corect, de ingineriile de redu- cere a populayiei globului. Cum si nu te puna pe ginduri o astfel de abordare? Doar nu sun- tem niste dobitoace care trebuie reduse pen- tru ci punem in pericol ecosistemmul! Asadar, dintr-o astfel de perspectiva, mi-e teami cf vaccinul nu mai poate fi conside- rat doar o protecgic suplimentara, ci o poten- siali arma indreptati impotriva mulyimilor. Atata timp cat prin vaccin poate fi injectati 75 © substanga strdina — virusi, proteine, metale, conservanti etc. — direct in corpul omului, acesta poate si se trasforme int-o armi bi- ologica, ce poate produce mutafii considera- bile in funcsionarea organismului uman pina la nivel genetic si epigenetic. E o chestiune pe care nu cred ci o poate contesta cineva; fine de evidensa stiinsifica Intrebarea care se pune, in acest context, este urmitoarea: ce probabilitate avem ca vaccinul si nu se transforme intr-o arma bio- logica, atata timp cit ajunge in singele a sure de milioane de oameni, unde poate produce efecte dintre cele mai diverse, pe intervale de timp de la o zi pana la ani de zile? Daci vac- cinurile ar fi fost produse in fara noastra sub protectie militar’, s-ar fi purut pune altfel problema, Dar nici atunci nu ar fi fost cazul si acceptim obligativitatea vaccinirii. Gindisi-vi, de pilda, ci legile acestea nu sunt ficute numai pentru guvernarea actual, care poate fi foarte bine intentionata. ‘Trebuie avut in vedere ci aceste legi ar putea deveni 6 arma de distrugere in masi in miinile unui dictator sau ale unei dictaturi, Ganditi-vi ci ar putea exista 0 persona non-grata ~ 0 nationalitate, cum sa intimplat in nazism, sau o clasi sociali, cum s-a intimplac in comu- nism -, iar prin aceast campanie de vaccinare obligatorie s-ar putea face o epurare etnici sau sociali. De aceea, la procesul de la Nurenberg si incepind de atunci, in toate tratatele inter- nasionale se specifici explicit ci nici 0 proce- dura medicala ~ incluzdnd, evident, inainte de toate vaccinul! ~ nu poate fi obligatorie OURIASA MANIPULARE Tatusi, in cazul unei epidemii de coronavirus, ca cea pecare o traversim acum, 0 campanie de vacci- are nu ar putea fi util? —E gren de spus. Mai curind nu - si nu vorbese de vaccinatea obligatorie neapirat. Vaccinarea presupune existenfa unui vaccin, insi vaccinul 76 ‘hu poate fi realizat inte-un timp asa de scurt, in ‘numai citeva luni, adici pe parcursul unei pande- aii, De pild, nu a apirut inci un vaccin pena SARS, desi au tecut deja 18 ani de la aparigia lui Nici pentru MERS nu stu si fi apirut vaccinuti Cum credegi cd poate si se realizeze unul in nu zai citeva luni pentru Covid-19? Trebuie avut in vedere ci vaccinusile acestea trebuie experimen- tate mai intdi pe animale, si pe urmi pe oameni, Pe urmi, ar trebui observateefectele pe o perioada de timp mai indelungati pe un lot de animale si persoane umane. Abia dupa aceea poate fi admi- nistat vaccinul liber celor care doresc, Altel ne putem te2i cu efecte adverse majore, nebinuite inigal, chiar cu o afectare majori a imunitigii po- pulatic, care ar putea fi astel expusi unei infectari cu alt virus, care 0 va putea cu adevirat decima, chu cum se intimpli acum cu Covide19. —De ce credeti ct noul virus nu ar puc tea decima populapia? Stivile sunt foarte ingrijoratoare, — Sunt mai multe aspecte. in primul rind, trebuie si stim ci pericolul pe care il reprezinta acest virus nu sti neapirat in agresivitatea lui, {in patogenia lui, ci in contagiozitatea pe care © manifesta din cauza mai ales a timpului in- delungat de incubayie. Paradoxal, pericolul consti si in faptul ci 90% dintre cei bolnavi sunt asimptomatici sau cu simptome mult mai slabe decit lao gripi obisnuiti. Acestia insi, desi sunt asimptomatici, pind la dezvoltarea anticorpilor transmit virusul mai departe. Patogenia lui, arati studiile, e mai mica de- cit la SARS si MERS?. Mari epidemiologi ai lumii vorbese deschis despre acest Iucru, dar mass-media nu-i citear’. $i cercetirile epide- miologice demonstreaz in Franya, de pilda, acelasi lucru’. Existi un articol publicat pe in- termet in care doisprezece savanji se pronunga impotriva misurilor exagerate care sunt lu- ate, afirmand ci aceasti pandemic nu jus- tific’ riscurile pe care si le asumi statele blo- cand aproape intreaga viaf’ economici, social, INTERVIU religioasi — eveniment unic in istoria omenitii Toannidis* este unul dintre cei mai citasi epi- demiologi din lume, cu articole avand cel mai mare numir de vizioniti pe site-utile stingifice. De asemenea, Dr. Sucharit Bhakdi este cel mai citat infecrionist din istoria Germaniei $i lista ar putea continua. Din picate, aceste somitagi pilesc in faa manipulirii uriage bazate pe fiuke news din mass-media. Stirile ingrijoratoare sunt nu altceva de- cit teroarea pe care televiziunea si internetul le rispindese astizi in lume. Asistim la cel mai mare experiment social si mediatic din istoria lumii, Astiel de evenimente planetare transmise in direct au mai fost cele organizate in jurul Revolusiei romane, a morsii Pringesei Diana si a ciderii celor dowd Turnuri din New York din 2001. In 1989, presa mondiala nu se sfia si afirme ca la Timigoara au mutit 60.000 de oameni, desi erau sub 100. /MAJORITATEA CELOR CARE MOR NU MOR DE CORONAVIRUS” — Nie credepi insa cit estes o doza de adevir in ceca ce se transmite? Nu este adevarat cé asistim la 0 tragedie planetari? —Daci nu este numai adevir, atunci este cu si- gurangi. minciund, Minciuna amestecati ou adevirul fi perverteste firea acestuia, transfor mindw- intt-o minciuna desivarsici. in primul rind, bombardamentul mediatic cu stiri la foc continuu” privind pandemia este prima manipulare. $i asta pentru ci oame- nii ajung, firi si vrea, si exagereze pericolul In urma caderii Turnurilor din 11 septembrie 2001, studiile au aritat ci cei care au vazut la televizor evenimentul au fost mai mult expusi declansirii socului post-traumatic ~ 0 patolo- gie extrem de periculoasi ~, cu mult mai mult decit cei care fuseser martori oculari ai explo- ici. Acest val de teroare pe care il imprastie mass-media in lume va face mai multe victime decit insusi virusul. De fapt, acesta este virusul INTERVIU de controlul populatiei cel mai periculos. Aud chiar si in familia mea de persoane care au zilnic citeva aracuri de pa- nici, Nu mai pot respira bine, se simt conti- uu deprimati si deznidajduigi. Credesi ci lu- crul acesta va avea un impact pozitiv asupra sanatisii populasiei? Stresul produce inflamatie si inhiba imunitatea, ceea ce va conduce la 0 eventual contaminate a unei forme foarte se- vere a bolii, Oricum, bolile cronice se agraveazi {in aceasta perioada. Numai si pentru acest stres, mortalitatea de diferite boli in randul popula- siei va creste semnificativ, Pe de alta parte, se scurg in mass-me- dia, pe internet sau la televiziune, manipu- Jiri odioase. De pild’, a circulat 0 imagine cu o biseric’ plina de sicrie. Se vorbeste des- pre stadioane pline de moryi etc. Pe urmi, se constata ci una dintre cele mai uzitate foto- grafii cu biserica plina de sicrie era, de fapt, © poza ficuta in 2013, in urma naufragiului de Ia Lampedusa, Italia®, Celelalte forografii cu multe sicrie in biseric’ se explicd prin fap- tul ci tofi cei declaragi moryi de coronavirus nu mai sunt ingropati, ci arsi in crematoriu, Dar in Italia, sari catolic’, practica arderii morsilor nu este atat de dezvoltata, asadas, ” crematoriile existente nu au posibilitatea si ardi toti morgii, cici acum tofi cei contami- nati intri in aceasti contabilizare. Astfel ci topi morfii din intreaga regiune sunt adu- nai intr-una sau doua biserici si webuie si astepte la rind la crematoriu. Astfel se ex- plicd una sau dou biserici cu multe sicrie. Celelalte sunt, bineingeles, goale. Acest ami- nunt scapa presei. In schimb, imaginea cu numirul imens de sictie intr-o singura bise- rick socheazi emofional. Tati, de pild’, o stire de acum tei zile, probabil reprodusi din presa internagionali: »Bisericile din Italia sunt pline cu sicriele ce- lor morti din cauza COVID-19. Armata a intervenit pentru a transporta cadavrele”, Deci nu sunt toate bisericile, ci doar una sau doui biserici, unde se aduni toi morsii care asteapti la rind la crematoriu. Personal, am sunat mai multe persoane din Nordul Italiei, din zona rosie”, si am intrebat de mori. Cu exceptia unuia singur, care nu iesise din casi de mai multi vreme, ‘oti ceilalgi mi-au spus ci nu au auzit de morgi in biserici. Doar de una-doui persoane care s-ar fi imbolnivit. Un preot din Milano mi-a povestit, cu temerea ci nu o sil cred, despre faptul ci nu a auzit si nu a vizut nici un mort de coronavirus. in biserici imi spunea ci nu sunt deloc morti, Despre romani, care sunt totusi milioane in Italia, nu a auzit nimeni si fi muric vreunul. Cu o exceptie. Pirintele din Milano imi spunea despre un romin de la el din parohie care, dup trei ani de boali gravi de plimini, slibise 45 de kilograme, iar in ul- timele trei luni fusese in stare critica ventilac in spital. Murise de citeva zile si a fost pus pe lista celor morgi de coronavirus, lucru care i-a revoltat pe cei apropiagi. — Totusi nu putem nega ca este un numar mare de mori! —Un numér mare poate fi, dar nu sem- nificatiy mai mare comparativ cu cifrele de 78 anul recut, pe vremea aceasta. Pentru ci ma- joritatea celor care mor nu mor de corona- virus, ci doar sunt depistagi ca fiind infec tagi. A fi infectat nu este acelasi lucru cu a fi bolnav. De altfel, in acest punct, dr. doc- tor Sucharit Bhakdi, Director al Institutului de Microbiologie si Igieni Medicali, intt-o scrisoare adresati Cancelarului Germaniei, observa aceasta manipulare a datelor prin in- cluderea intre cei mori de coronavirus si a calor care au fost numai depistagi pozitiv cu coronavirus, nu numai a celor a cdror moarte a avut drept cauzi principal infectia cu coro- navirus. Cu alte cuvinte, aceasta manipulare violeazi, dupa cum spune dr. Bhakdi, ,insusi principiul de bazi al infecyiologiei: doar cand se poate stabil in mod cert ci un agent a jucat un rol semnificativ in boali sau moarte poate fi pus un diagnostic”, Principiul acesta este incalcat acum in intreaga lume. De peste rot aud de oameni revoltasi ci paringii sau bunicii lor au fost inclusi intre morsii de Covid-19, in condifiile in care ei sufereau si muriseri de cu totul alti boala, dar au fost depistasi inainte sau dup’ moarte ca fiind in- fectasi cu coronavirus’. O PANDEMIE ANTICIPATA? — Daci este un virus cu 0 patogenie scazuta, dupa cum spuneti, cum explicati imbolnavirea oameni- lor tine si chiar existenga lor printre cei morgi din cauza acestui virus? =Intr-adevir, un studiu recent publicat in re- vista The Lancet arati ci rata de mortalitate la co- pi si adolescengii sub 16 ani este de 0,0016%", si pusin mai mare, dar nesemnificativa, pana la 40 de ani. Asta arati ci patogenia este redusi Dar exista, dup’ cum spuneyi, si cazuti de mor- talitate la varste in jurul a 40 de ani, de pilda. Cauza? In primul rind, cred ci principala ca- zi este tocmai vaccinarea in discuyie. Stiayi cin Nordul Italici, in regiunea Lombardiei ~ ‘exact zona in care avem cele mai multe cazuri INTERVIU ‘Sfantul M. Mc. Gheorghe (123 aprile) grave de coronavirus ~ au existat cel pusin dowd ‘mari campanii de vaccinare desfigurate in lunile decembrie si ianuarie, Intr-una dintre ele s-a administrat vaccinul impotriva a trei culpini de influenza, Dar acest vaccin creste cu 36% rata de infectare cu coronavirus! Pe de alti parte, regiunea este una din- tre cele mai poluate din Europa. Asa se ex- plicd rata mare de imbolnirivi in aceasta zona, complet diferiti de cealalté parte a Iealici. Regiunea Lombardiei este si cea mai dezvoltati, deci cea mai bine medicalizati, asa ci una dintre ipoteze ar putea fi ci toc~ mai medicalizarea prost injeleasci a dus la situasia aceasta. Trebuie insi si subliniez. fap- tul cd nici pe departe mortii de coronavirus nu sunt atit de mulsi, Poate doar in jurul de 10% din decesele anungate in mass-media sunt reale. E foarte pusin probabil ca rata de ceselor si depageasc’ de trei ori pe cea inre- gistracd in Wuhan. Asta nu inseamn’ insi ci INTERVIU au sunt foarte multe imbolnaviri, din moti vele expuse anterior. Epidemia aceasta este una extrem de ciu- dati. S-a gi scris, de altfel, despre posibilita- tea ca acest virus si fi fost modificat genetic in laborator. Cunose cel pusin trei surse din zona stiingei si a politicii care au sustinut cu fapte acest lucru. Poate fi adevarat, poate nu. Pentru mine, nici au este atic de important. M-au pus pe ginduri insi cateva fapte. In anul 1981, se vorbeste int-un roman thril- Ler despre © epidemie generata de un vie rus apirut chiar in Wuhan, China, care se va rispandi in intreaga lume(!). Pe de alta parte, insusi Bill Gates, ,ticucul programelor de vaccinare” — ,tétucul” cel vizut, bineingeles — declara, la sfirsitul anului 2019, chiar inainte de declansatea epidemiei, intr-un documen- tar difuzat in cadrul seriei ,Explained” de pe Netflix12, ci existi probabilitatea aparisici unui virus intr-o piafi din China, care se va raspindi in toati lumea(!) De asemenea, in octombrie 2019, cinci- sprezece oameni de afaceri, oficiali guverna- mentali si specialisti in Sinatate au facut 0 simulare pentru cazul in care un virus, nu- mit ,2019-nCoV"()), va contamina lumea, pornind de undeva din Brazilia. Simularea numiti ,Event 201” a ajuns la concluzia ci in 6 luni va fi contaminati o bun’ parte a populatici de pe glob, iar in 18 luni se va ajunge la 65 milioane de morgi. Simularea a fost organizati de ,Johns Hopkins Center for Health Security’, ,World Economic Forum” si ,Melinda Gates Foundation’ 13. La intilnire a participat si un cercetitor chi- nez, George F Gao, Directorul General al Centrului de Preventie si Control al Bolilor din China si Presedintele Insticutului de Microbiologie al Academiei chineze, unul dintre cei mai mari specialigti in virusi ai lu mii, Tot in China, in luna septembrie 2019 a avut loc in Wuhan un exercigiu militar, 79 simularea unei reacfii la 0 posibila infec- tare cu un coronavirusl4. China, de altfel, este unul dintre mati cistigitori de pe urma pandemici, cici, ca o consecinga a acesteia, au cizut la Bursi actiunile companiilor oc cidentale, si astfel statul chinez le-a cumpa- rat la nici un sfert din preful lor, devenind majoritar. Aga au fost expropiate mari fabrici occidentale care aveau unitigile de productie acolo ~ desigus, nu toate, ci probabil doar cele care trebuia. ‘Agadat, pandemia a fost cel pusin antici- pati, dupa cum rezulta din evenimentele pre- cizate anterior. Dincolo de pericolul pe care acest virus ill reprezinti ~ iar studiile spun ci nu este atat de mare pe cat se spune in presi =, cred ci aceasta pandemie va conduce la declangarea unei crize mondiale, economice si chiar politice firi precedent. lar ctiza, ca orice ctiza, va conduce la schimbiri majore in ordinea mondiala. SUB TEROARE MEDIATICA —Asadar, pandemia ne va duce in crizé economica' —Nu pandemia, ci misurile pe care pandemia le justified. Va dayi seama ce inseamni un blocaj al celei mai mari parti ale economiei unei fari sau a unui continent? In statul global suntem mult prea legati unii de ccilalyi ca unda acestui soc si thu se transmit in intreaga lume. Suntem, prac- tic, martorii unui experiment la nivel planetar. Tn doui-trei luni, un numiar semnificativ al pro- ducitorilor sau investitorilor mici si mijlocii va fi in faliment, Numai in Romania se estimeaz cam doui milioane de someri, cel pusin. Vor scidea salarile si nivelul de trai, Probabil ci va scidea prejul la imobiliare, dar vor creste anu- mite presuri al bunurilor de larg consum. Cine va cdstiga de pe urma crizei? —Toati lumea va pierde, per ansamblu, insi se vor redistribui serviciile si bogigile tot in favoarea marilor corporasii $i banci, Astfel se vor acoperi si marile deficite financiare pe 80 care le-a alimentat industria de consum si di- vertisment in ultimile decenii. — De ce credefi cit lumea nu protesteaza —V-am spus. Populasia uaieste la ora aceasta sub teroare. Teroarea mediatica! In Romania, de pildi, numai pe timpul bombar- damentelor mai erau oamenii atat de speriati si izolagi in case. Oamenii nu realizeazi ci, proportional cu timpul alocat stirilor, creste 1 efectul emoyional, probabilitatea traumei. Va fi greu, sau imposibil, si mai gindeasci altfel realitatea de cum o percep la televizor sau pe refelele de socializare, cici socul wauma- tic blocheaza ratiunea si intipareste cu putere mesajul in subconstient. De ce ar protesta? Mai curand, vor protesta impottiva celor care ies pe strada si-gi rezolve problemele. Nu ¢ ugor sa fii o lume in casi. Lucrul nu poate fi explicat decit de aceasta imensi spaima — Va asteptagi, asadar, si urmeze o perioada de recesiune? — Nici asta nu mi se pare cel mai grav lu- cru, Mai mult trebuie si ne preocupe fap- tul ci se vor face presiuni asupra Bisericii, in sensul incetirii slujbelor si restringerii liber- tigilor, lucru pe care ill vedem deja ci se in- tampli, Gandisi-va ci Sfintele Liturghii sunt bataile de inima ale lumii crestine, ale ome- nirii in ansamblul ei. Ele ne gin pe o linie de plutire, Daca ele se oprese, Iumea igi va pierde sensul existengei si probabil ci aga se va apropia sfarsitul. Sau poate ci a venit vre~ mea si ne coborim din nou in catacombe. Sfintele Liturghii nu trebuie si se opreasci, Gi si se inmulfeasc’. Daca cedam aici, pier dem lupta. Ne asteapti oricum vremuti rele, dar, daci cedim aici, vor fi insuportabile, incit mulsi nu vor mai vrea nici si. triiascd ‘Ave o mare responsabilitate. Vaccinarea obligatorie mi se pare, de ase- menea, un mare pericol. Gindisi-vi ci ar indrizni cineva si refuze. Va fi ostracizat, si chiar inchis. De asemenea, din punct de INTERVIU »Mulsi sfingi ar fi veut sa traiascé ‘vremea noastrd pentru seincununa simai mult” (Sfantul Paisie Aghioritul) vedere biologic, prin aceasta campanie de vac- cinare chiar se va putea rispandio afectiune ce va face sensibil organismul uman la anumigi virusi care, pe viitor, vor fi putea fi mortali pentru mulsi dintre cei vaccinasi. Bill Gates deja sussine ci va trebui interzisi circulasia ce- lor care nu vor avea certificate de vaccinasil5 Pe urmi, si vedeti pandemii si mortalitate! Ce ni se intampli acum, in aceasté perspectiva, nu ¢ decit o repetitie general. 7OCHI AU SINU VOR VEDEA” Ce putem face, in aceste conditit? in primul rand, sine punem nadejdea in Dumnezeu. Din punct de vedere duhovni- cesc, cei cu adevirat credinciogi vor iesi mai intarigi din aceste incerciri. Va fi, desigur, 0 cernere. Iar din punct de vedere medical, cred ci trebuie si ne schimbam stilul de viagi, si INTERVIU facem mai multi miscare, si consumam ali- mente care si ne aduci un plus de vitamine si enzime, si consumim suplimente precum vitaminele C, D, A, Seleniu si Zinc, care ne intiresc imunitatea. Dar temeiul trebuie si ne fie in Dumnezeu. El ingiduie toate aces- tea pentru picatele noastre, pentru lenevia, uuitarea si nestiinga la care am ajuns ca urmare a adancirii incr-un mod de viasa departe de Evanghelia lui Hristos, Asta inseamna si nu ne mai inchinim ecranelor, si nu mai cre- dem ce se spune in mass-media, aserviti as- tizi aproape in totalitate stapanitorilor lumii, adic’ tocmai celor ce ticluiese aceste planuti Restul, mila Domauluit — Nu ar putea fi socotite toate acestea drept .teorii ale conspirapici”? —Desigur, multi dintre cei care au creie- rele spilate dup’ zecile de mii de ore petrecute in fata ecranelor chiar asa vor gindi. Mai este ins ceva: ne este fricd si recunoagtem adevi- rul, pentru ci asta presupune o crizi a schim- bari viesii noastre, Iucru pe care mulsi nu si-l pot asuma, de frici si nu-gi piarda confor- tul, chiar si daca este vorba numai de confor- tul mental, Pe astfel de oameni si pe o astfel de mentalitate se construieste Noua Ordine Mondial. Dar, indiferent daca ci cred sau ru, dacd aceste Iucruri se vor intimpla va fi cea mai buna dovada ci, intr-adevir, in spa- tele evenimentelor sti o conspiratic. Altfel, cum putesi explica nagterea pandemiei exact in Wuhan ~ lucru anticipat in acea carte de ficiune publicati in anul 1981 -, sau cum putesi explica faprul ci Bill Gates vorbeste despre aceasti pandemie chiar cu citeva luni inainte ca ¢a si se declangeze? Si-l credem profet? Din picate, se adeverese tot mai mult cuvintele Psalmistului: ,ochi au gi nu vor ve- dea, urechi au si mu vor auzi” "19134 Un euvint de nadejde aveti pentru noi? Desigur, deznadejdea nu este de la Dumnezeu. Trebuie si ingelegem ci a venit a1 vremea si ne maturizim duhovniceste, pen- tu ci va fi nevoie sa dim mirturie. Sa ne bu- curim, totodata, ci cercetarea lui Dumnezeu va fi peste lume si ci de aici va iegi ceva bun, mai ales ci toate aceste greutigi au fost profe- site de avitea si atatea ori. Dupi cum spunea Sfincul Paisie Aghioritul, ,mulfi sfingi ar fi vrut si traiascd in vremea noastri pentru a se incununa si mai mule”, Numai acest cuvant sicted ci trebuie si ne fie de ajuns! ll Material realizat de Ana Gheorghiu ‘Rapeliwwwsed comical gater, innovating to_zeof cuansrpcanguagenen + hep! preprints org/mantucrp/202003.0001)1, bape wwasencedteet coc ncelailelpi'S0924857920500972, 2 hepedfwwrscenediect.com/scenecfaricepil 0924857570500972 “ hupelves archive orlwe/2020052707401 Shep 2020/08 a fatco-inhe making the- coronaire pandetsitaer old-we ae makiog-decisone without stable datl hep actvenen oexcerneProf-Dr-Suchart-Bhald-c searedetchi nates Caneearl-Germaniel Angela Methel-Nure ‘erangetsnat pie 160806 hupediv lesreporcom/teh!2020-05-19-~plewe-nate-this photo doer not chow an-lignment.of coffin in taly SM OCAWSL, ba, bpefwworapesic cainternttonaeurop/201410103/01 4805922. 2000 migrant ecouraeen dee jure slot-que limped souvent php hep activenens oescerneProf-Dr- chart Bhai seatedeichis-ate-Cancelatl-Germaniel Angel Metkel-Nu-e sranget ata pubic 160806 hepa fan antens ol ateinepoats-roman-coronairdese salar srbs de manipslate 564884 uml > hupsiwwthlancetcom/joutnailnin.aie/PLSI473. 3099(20)30243.7fltexe hap wewaciencediceccom/tiencelailepi $0264410X1951 361 Dean Koons, Te Be of Derk, Packer Books Unie State, "The New Bpidemic. Explained”, Neda, 7 noiembeie 2019, °* hupeftariem com/nenrepe recent -sienlatin coronavirus il led-65-miliom-peope "hapa wwigeam24.medinsetmondalcoronavius quella ‘setazione miate«wuhannel-seembr-2019_15064363- 2020022. 5 npswwnicedcomfallsbill_gutes_how.we must respond. te the_sornrvinpandemde