A se vedea, discu•ii, statistici •i profiluri de autor pentru această publica•ie la: https://www.researchgate.

net/publication/280943952

Importan•a apei în SPORTSMAN ALIMENTA•IE

Articol · Ianuarie 2014

DOI: 10.7251 / QOL1401068O

CITATIONS READS

0 2059

4 autori . inclusiv:

Đ sau đ e G. Okanovi Ć

Universitatea din Novi Sad, Novi Sad, Serbia •i Universitatea din Donja Gorica, Podgorica, Muntenegru

90 PUBLICA•II     204 CITATIONS    

VEZI PROFIL

Unii dintre autorii acestei publicații sunt, de asemenea, lucrează la aceste proiecte conexe:

Proiect Ref. Nu. 046009 „Îmbunătă•irea •i dezvoltarea procedurilor igienice •i tehnologice în produc•ia de produse alimentare de origine animală, în scopul de a ob•ine de înaltă calitate •i produse sigure competitive

pe pia•a mondială“. Vezi proiect

Dezvoltarea de produse din carne cu un con•inut redus de nitrit Vezi proiect

Tot con•inutul în urma acestei pagini a fost încărcat de Đ sau đ e G. Okanovi Ć la 14 august 2015.

Utilizatorul a solicitat îmbunătă•irea fi•ierului descărcat.

Đ. O KANOVIĆ, ET AL .: eu MPORTANCE DE W ATER ÎN S PORTSMAN N de nutritie Q uality DE L IFE ( 2014) 5 ( 1-2): 69-72

DOI: 10.7251 / QOL1401068O Indice: 613.2: 796/799

Notă

eu MPORTANCE DE W ATER ÎN S PORTSMAN N de nutritie

Đ ORĐE O KANOVIĆ 1, D RAGANA eu LIĆ- U DOVIČIĆ 2, N ATALIJA D ŽINIĆ 2, M ARIJA J Okanovic 2
1 Institutul de Tehnologie Alimentară, Universitatea din Novi Sad, Novi Sad, Serbia, e-mail: djordje.okanovic @ fi ns.uns.ac.rs
2 Facultatea de Tehnologie, Universitatea din Novi Sad, Novi Sad, Serbia

Abstract: Doar un număr mic de sportivi •i exper•i •tie că apa are un rol major în sport. În cazul în care lista de MENT nutri- ar fi compilate în sens
biologic, apa ar fi la partea de sus a listei. Apa se pierde în mod constant prin expirati de aer, prin piele, prin urină •i fecale, corpul fiziologic de răcire, •i
transpira•ie. Pierderea UID corp fl in timpul activitatii fizice prin transpiratie poate varia până la 5 litri, care este de aproximativ 50 de ori mai mare decât
la respose •i cu aerul expirat este pierdut de trei ori mai multă apă decât în ​repaus. Toată apa pierdută este compensată în acea cantitate care este
pierdut. Aceasta este legalitatea sportivilor, fără de care este imposibil să se ob•ină rezultate superioare.

Cuvinte cheie: apă, nutri•ie, sport

Proprietățile fizice și chimice ale apei

Apa este una dintre cele mai simple •i mai comune substan•e din natură, ale cărei caracteristici fizice •i chimice sunt bine cunoscute.

Unele dintre aceste caracteristici sunt unice, iar din cauza lor de apă este atât de important pentru viata de pe Pamant. Apa pura este un lichid cu nici

un miros, nici un gust •i este de obicei incolor.

Din cauza puternicei momentului de dipol al apei molecula atrage moleculele de cristal, pătrunzând în structura sa •i, prin urmare,
bine disociază ioni. Din acest motiv, apa este foarte bun solvent purtător •i pentru mul•i compu•i electrovalent, cum ar fi NaCI, •i aproximativ
patruzeci de alte săruri în apă de mare. Apa este mai pu•in e fi cient solvent pentru compu•ii covalente, •i cea mai pu•in fi cient ef pentru
grăsimi •i uleiuri. Apa este un fel de catalizator pentru reac•ii chimice diferite, deoarece permite orientarea corectă a ionilor dizolva•i. Deci, nu
este de mirare că materia vie provin de la compu•i anorganici în mare (Dalmacija et al., 2009).

Importanța apei
În corpul unui om adult, con•inutul de apă este de 60 ± 15%, iar la o femeie de 55 ± 15%, ceea ce înseamnă că apa este una dintre
cerin•ele fundamentale pentru supravie•uirea •i a vie•ii umane pe Pământ. În func•ie de condi•iile climatice, consumul de apă necesară pentru
a sus•ine intervalele de via•ă între 3 •i 12 l / zi. 75% din apa din corp este utilizat pentru termoreglare, •i doar 25% pentru lucrul mecanic.

Apa este de departe cea mai bogata componenta a tuturor organismelor vii •i este de o importan•ă fundamentală în men•inerea atât

structura •i func•ia de •esuturi, celule adică ca unită•ile de bază ale lucrurilor vii. Facultatea de Tehnologie

Procentul con•inutului de apă din corpul uman este diferit în diferite •esuturi sau organe. Se poate spune că cea mai mare
cantitate de apă în organism este în piele •i mu•chi, •i cel mai pu•in în •esutul adipos •i scheletic. corp de sex masculin de 70 kg
greutate corporală con•ine 9 litri de apă în piele, 22 l, în mu•chi, 2,45 l în schelet, 4,65 în sânge •i 0,7 l în •esutul adipos. Desi inima,
plămânii, rinichii •i creierul con•in un procent ridicat de apă, ponderea acestora în greutatea corporală totală este scăzută (Tojagić •i
Mirilov, 1998).

Nevoile Sportsman pentru minerale și apă

Este bine cunoscut faptul că sportivii timp de câteva ore, în timpul concursului pierde o cantitate grătar de apă. Astfel de pierderi mari de

apă în timpul training-uri •i concursuri sunt, prin transpira•ie •i cre•terea respira•iei. De cand

68 www.qol-au.com
Đ. O KANOVIĆ, ET AL .: eu MPORTANCE DE W ATER ÎN S PORTSMAN N de nutritie Q uality DE L IFE ( 2014) 5 ( 1-2): 69-72

aceste pierderi se poate ridica la mai mul•i litri, ar fi non-fiziologice pentru a suprima secre•ia de sudoare, prin luarea cantitate mai mică de lichid,

deoarece aceasta ar putea să scadă sub formă de sport. Prin urmare, este foarte important ca echilibrul de lichid la sportivi este bine echilibrat.

Cantitatea exactă necesară de lichid poate fi determinată cu u•urin•ă, prin controlarea volumului diurezei zilnic, care ar trebui
să fie cel pu•in un litru. nevoia maximă naturală a lichidului are loc imediat după performan•a exerci•iu. Este necesar să se ia o
anumită cantitate de apă în timpul spectacolelor de exerci•ii, mai ales atunci când acestea sunt pe termen lung. La terminarea
exerci•iului, apa ar trebui să recupereze fi rstly •i minerale apoi. Minerale participa la mecanisme importante de reglementare •i
concentrarea lor este foarte important pentru mu•chii (Sawka •i Pandolf, 1990).

Clinic - Aspect fiziologica

Pierderea apei în corpul uman provoacă diferite tulburări care se manifestă în mod diferit dependen•a procentului de
pierdere:
1% - pragul pentru a începe senza•ie de sete, începe de tulburări de termoreglare, •i scăderea de sport abilită•i de până la 10%

2% - un sentiment puternic de sete, disconfort, pierderea poftei de mâncare

3% - o gură complet uscat, a crescut cu hemoconcentra urinare redusă. Scăderea abilită•ilor sportive este de până la
20% (in special rezistenta cardiocirculatorii).
4% - a redus capacitatea de sport de până la 30%, este nevoie de supraveghere medicală de specialitate.

5% - dificultă•i de concentrare, apari•ia de dureri de cap severe, incapacitatea de a dormi.

6% - o tulburare completă •i serioasă a termoreglare cu apari•ia AVC clinic de căldură (edem, tetania, sincopă,
hiperventila•ie).
7% - colaps cu accident vascular cerebral de căldură •i posibila exitus hypertermic (Erkmen et al., 2010).

Fazele lichide de admisie in sportivi

aportul de lichide pentru sportivi este legat de un aport adecvat de băuturi înainte, în timpul •i după concurs. Există
patru faze de lichide (apă) de admisie:
1. prehidratare
2. hidratare
3. deshidratare
4. rehidratare

prehidratare - este foarte important pentru men•inerea temperaturii corpului în timpul competi•iei, precum •i în prevenirea pierderii în

greutate. ar trebui să fie luate cu două zile înaintea lichidului concuren•ei suplimentar (apă). Apoi, 4 ore înainte ca lichidul de concuren•ă (apă) de

admisie ar trebui să continue la fiecare 30 de minute, cu ultima por•iune fiind luată cu cel pu•in 20 de minute înainte de concurs, astfel încât este

nevoie de mult timp pentru apa pura de a fi evacuate din stomac. Apoi, vezica urinara ar trebui să fie golită •i nu trebuie să existe teama nulitatii

nevoile în timpul competi•iei, deoarece rinichii opri aproape complet produc•ia de urină în timpul lucrului fizic.

Prehidratare succes este strâns legată de luarea unor suplimente în timpul acestei perioade, cum ar fi suplimentele
care con•in aproximativ 7% din glucide, •i de asemenea cantită•i mici de potasiu, magneziu, fosfat de sodiu •i care sunt
dovedite pentru a spori absorb•ia de lichid. Pentru a începe competi•ia, este necesar ca sportivul ingestiei 1000 la 1200 ml de
apă (unii autori cred că aportul ideal de 600 - 800ml) 1 - 4 ore înainte de competi•ie.

69
Đ. O KANOVIĆ, ET AL .: eu MPORTANCE DE W ATER ÎN S PORTSMAN N de nutritie Q uality DE L IFE ( 2014) 5 ( 1-2): 69-72

hidratarea - apă ar trebui să fie luate înainte, în timpul •i după exerci•ii fizice, fiind luate aproape continuu. În cazul în care, înainte de

formare sau de concuren•ă suf fi cient de hidratare a organismului nu este prevăd acest lucru, fi citul nu mai putea fi compensată prin consumul de

apă în timpul antrenamentului sau concurs. Ideea este că organismul ar trebui să fie pe deplin hidratat pentru exertions fizice (http:

//testiranjeusportu.html).

Deshidratare (pierderea apei) - cercetarea •tiin•ifică a arătat că pierderea de 3-4% din totalul de apă duce corp la scăderea
puterii musculare contractile cu 30%, iar viteza •i a mu•chiului exploziv cu 8%. Atunci când, în timpul efortului fizic intens, apare
deshidratarea, stomacul este aproape complet gol, care con•ine o cantitate mică de suc foarte acide, mu•chii sunt pline de produse de
dezintegrare ale metabolismului glicogen •i, în cel mai rău caz, produsele de dezintegrare ale catabolism de aminoacizi (acid lactic,
amoniac, diferi•i electroli•i), de asemenea. Depot de zahăr de rezervă (glicogen) in ficat si muschi sunt complet goale, iar din cauza
pierderii predominant de apă, concentra•ia de sare în fluide biologice •i celule este crescută. Împreună cu toate acestea, există, de
asemenea, a crescut produc•ia •i emisia de căldură redusă, ceea ce duce la supraîncălzire a corpului. Toate aceste condi•ii sunt extrem de
nefavorabile pentru executarea lucrărilor musculare, •i scoruri sportive. Deshidratarea este cauzată de transpira•ie din cauza temperaturii
ridicate, scăderea volumului sanguin se produce, iar acest lucru se întâmplă totul în detrimentul spa•iului extracelular în termoreglare •i să
vină cu tulburări circulatorii.

Apa părăse•te corpul prin evaporare din piele, evaporarea din plamani sau prin secre•ia mult urină diluată. În toate
aceste cazuri, frunzele de apă extracelulară fl uid, dar, de asemenea, o parte din apa celulară trece prin osmoză în spa•iul
extracelular •i astfel egalizarea osmolarită•ii extracelular •i celulă. Finală Efectul este deshidratarea (http://www.pzsport.org.rs/
dijagnostika.htm).
În timpul competi•iei, este important ca apa este luată mai des în cantită•i de 100-200 ml la fiecare 15-20 min (UEFA a fost în
considerare posibilitatea de a introduce un interval de timp în timpul competi•iei pentru consumul de lichide).

Rehidratarea (restaurare) a fl este una UID dintre cele mai importante faze ale conservării concentra•iei glicogen muscular (2,7
g de apă se leagă 1 g de glicogen). Pentru a conserva glicogen muscular cel mai bine este de a include 10% carbohidrati sub forma de
băuturi, imediat după activitatea fizică, în faza rst fi, în a doua etapă, după 90-120 min încă 4-8% carbohidra•i (greutate corporală) •i
grăsimi energetice mai târziu •i minerale Na, mg, K, Ca trebuie luate. Potasiu (500-700 mg), este deosebit de important pentru resinteza
glicogen. Temperatura apei care este recomandat pentru sportivi în timpul intervalelor de iarnă •i de vară de la 4 ° C până la băut 10 ° C.
Se crede că cea mai mare pierdere de apă este atunci când chitan•a este cel mai mare.

Rehidratarea se face în mod corespunzător atunci când sunt atinse următoarele condi•ii: depozitarea de glicogen muscular •i consumul

de apă este în aceea•i sau mai mari cantită•i ca pierdere, în func•ie de efortul. Pierderea în timpul fluide efortului impune ca acestea să fie

compensate. În cazurile de secretie mare de sudoare, nevoile de zi cu zi de apă poate ajunge la câteva litri. Există mai multe metode pentru a

calcula lipsa de apă •i este u•or de aplicat prin compensarea fiecărui kilogram de pierdere de greutate corporală de un litru de apă (Murray, 1998).

Mijloace de recuperare mai rapidă - timpul de recuperare, diferite substan•e din organism sunt restaurate,

în conformitate cu principiul că procesele de descompunere primare încă induce sau îmbunătă•i reac•iile resintezei. Aceste fluide
con•in aproximativ 2% fructoză (zahăr din fructe) •i aproximativ 5% (nu mai mult de 7%), polimeri de glucoza, care sunt u•or absorbite
în intestin. Fructoza este de preferat peste glucoza, deoarece nu provoacă secre•ia bruscă de insulină în sânge •i este mult mai bună
sursă pentru formarea de glicogen în ficat decât glucoza.

nivelurile restabilesc de diferite sânge •i musculare parametri în perioada de repaus se realizează heterogen. Cea mai
rapidă revenire la niveluri normale este pentru piruvic •i acid lactic în sânge •i mu•chi, •i

70 www.qol-au.com
Đ. O KANOVIĆ, ET AL .: eu MPORTANCE DE W ATER ÎN S PORTSMAN N de nutritie Q uality DE L IFE ( 2014) 5 ( 1-2): 69-72

normalizarea echilibrului acido-bazic. Apoi, con•inutul de creatina fosfat, revine la nivelul ini•ial •i glicogenul muscular mai târziu •i proteine,
precum •i con•inutul de fi nal ATP sunt normalizate. Indiferent de produc•ia ATP intensă, în timpul perioadei de repaus ATP este cheltuit pe
furnizarea de energie necesară pentru procesele biosintetice •i nivelul său este complet restabilită numai la sfâr•itul perioadei de recuperare
(www.kondicijskitrening-sportasa.com).
În cazul în care concuren•a este fi nite, nu se recomandă odihnă de relaxare, indiferent cum a fost un mare efort. O relaxare a mu•chilor poate

provoca crampe •i chiar leziuni, cum mu•chii obosi•i nu primesc suficient sânge pentru a elimina produsele acumulate de descompunere. Contrac•ia mu•chilor

este cea mai buna pompa pentru alimentarea cu sange. Acesta este adesea văzut că sportivii de mers pe jos după rasă •i apă de băut. rehidratare completă are

loc în următoarele 12 ore prin luarea de lichide la repararea integrală. În acela•i timp, produsele alimentare ar trebui să fie luate de asemenea, în principal,

glucide complexe, cum ar fi clatite sau paste din cereale integrale, ovăz akes fl. Fructele sunt, de asemenea, bune pentru a fi luate în această perioadă, în special

banane •i mere proaspete. cookie-uri macrobiotice pot fi luate, de asemenea. băuturi carbogazoase •i bere, alte tipuri de fructe, iaurt, ciocolata, ar trebui evitată o

varietate de snacks-uri pline de zahăr •i grăsimi. Multe băuturi comerciale •i sucuri de fructe contin cantitati mari de zaharuri simple, zaharoză, glucoză sau

fructoză, de obicei peste 10%. Aceste zaharuri sunt osmotic activi, ceea ce inseamna ca se leaga de apa si nu permit absorb•ia acestuia în intestin. Sportivii nu

ar trebui să le folosească, mai ales nu după concuren•ă •i de formare, atunci când nevoia de apa pura este cea mai mare. Sucuri de fructe citrice (portocale,

lămâi) trebuie evitate mai ales pentru că ele con•in mult zahăr, •i de asemenea cauzează un mediu intern mai acid (Hill •i colab., 2008). Sportivii nu ar trebui să le

folosească, mai ales nu după concuren•ă •i de formare, atunci când nevoia de apa pura este cea mai mare. Sucuri de fructe citrice (portocale, lămâi) trebuie

evitate mai ales pentru că ele con•in mult zahăr, •i de asemenea cauzează un mediu intern mai acid (Hill •i colab., 2008). Sportivii nu ar trebui să le folosească,

mai ales nu după concuren•ă •i de formare, atunci când nevoia de apa pura este cea mai mare. Sucuri de fructe citrice (portocale, lămâi) trebuie evitate mai ales

pentru că ele con•in mult zahăr, •i de asemenea cauzează un mediu intern mai acid (Hill •i colab., 2008).

Apă în timpul antrenamentului

In timpul exercitiilor, este necesar să se recupereze fl uid care se pierde în sudoare, deoarece chiar •i o deshidratare scăzută, 2% din greutatea

corporală, poate semni fi cativ afecta atlet. Pierderea de fiecare 0,5 kg de greutate corporală, ca rezultat al exercitării este este necesară o pierdere de

aproximativ 500 ml de UID •i consumul de aceea•i valoare fl pentru conservarea hidratare. Astfel, aportul de fluid în timpul exerci•iului ar trebui să •ină pasul

cu pierderea prin transpiratie fl uid.

Înainte de formare - Începe•i întotdeauna de formare la hidratarea completă de băut cantită•i mici de lichid frecvent în perioada
înainte de formare sau de competi•ie.
În timpul instruirii - consumul de lichide trebuie să înceapă imediat după începerea formării sau competitivă

TION. Pentru exercitarea care durează mai mult de 45 de minute, băuturi care con•in carbohidra•i pot fi utile în men•inerea nivelurilor de energie •i ca o

compensa•ie pentru pierderea fl uid.

Dupa antrenament - aportul de con•inut lichid adecvat ar trebui să înceapă imediat pentru a compensa corpul

pierdere în greutate suportate în timpul formării.

Lichidele adecvate vor compensa pierderea fl uid, precum •i pierderea de sare prin transpiratie, •i va efectua rapid probleme de
rehidratare evitând în organism. băuturi izotonice au un dublu rol, fi rstly, în scopul de a satisface setea, •i în al doilea rând pentru a men•ine
echilibrul în greutate corporală. In timpul eforturilor fizice, organismul transpira foarte mult, •i pierde vitamine •i minerale. În băutură, care este
utilizată în timpul formării sau în produsele alimentare, care este luată după activitatea fizică, cantită•i mici de sare poate fi adăugată pentru
cre•terea rehidratare (www.sportforma.com).

Cum a apei de admisie

Când apa de admisie? Apa ar trebui să fie aportul înainte, în timpul •i după exerci•iu. Lichidul ar trebui să fie luate în mod
constant •i continuu!
Cât de mult pentru a bea? Dacă este fezabil tehnic, se recomandă să se bea 1 dl de apă pură, răcită la aproximativ 10 ° C la
fiecare 15 minute.

71
Đ. O KANOVIĆ, ET AL .: eu MPORTANCE DE W ATER ÎN S PORTSMAN N de nutritie Q uality DE L IFE ( 2014) 5 ( 1-2): 69-72

Ce fel de lichide trebuie luate? Apa pura si rece. Apa rece este absorbit mai repede decât apa la temperatura camerei; se
răce•te cu toate acestea, sangele prevenind organismul de la supraîncălzire. Aproape to•i compu•ii adăugat la apa incetini absorbtia sa.
Atunci când există o necesitate urgentă, atunci este cel mai bine să bea apă distilată pură.

În sporturile de anduran•ă, de multe ori practica este de a amesteca lichidele care hidrateaza organismul, cum ar fi în ciclism în cazul
în care de multe ori sunt utilizate două sticle, într-unul este doar apa pura, iar în al doilea alt tip de lichid care fi cii cele mai bune pentru atlet .
După un efort greu, ar trebui să fie luate de apă în timpul de mers pe jos de băut por•iuni mici. Contrac•ia mu•chilor este cea mai buna pompa
pentru furnizarea de sânge. Cand muschii se relaxeaza brusc foarte des crampe •i se pot produce leziuni, deoarece mu•chii în repaus nu sunt
suficient sânge pentru a elimina produsele acumulate de descompunere. băuturi carbogazoase ar trebui să fie evitată (http:. // www
savremenisport.com/Medicina_Znacaj_vode_u_organizmu_sportiste.html).

În loc de încheiere
Apa ca un mediu în care a fost creat de via•ă, cu toată complexitatea sa, este inca un mare mister pentru •tiin•ă •i astăzi un
număr de laboratoare din lume, se examinează structura •i proprietă•ile moleculelor de apă, dar încă nu există nici un răspuns
complet privind originea •i toate caracteristicile biofizice si biochimice importante pentru sănătatea optimă •i activitatea fizică a
oamenilor.
Un lucru este sigur: Apa este viața din jurul nostru, apa este viața în noi.

Referințe
Dalmacija, B., Agbaba, J., Klašnja, M., & Bečelić, M. (2009). Linii directoare pentru apa potabilă. Voda i Sanitarna tehnika, 39 (2), 15-26. Erkmen, E., Taskin, H., Kaplan, T.,

Sanioglu, A. (2010). Balan•a de performan•ă •i de recuperare după admisie Exercitarea cu apă, Sport Drink
Admisie •i nr fluid, Journal of Exercise Science & Fitness, Voi. 8, Issue 2, Pagini 105-112.

Hill, R., Bluck, L., Davies, P. (2008). Capacitatea de hidratare a trei sporturi disponibile în comer• băuturi •i apă, Journal of Science •i
Medicina în sport, Voi. 11, Issue 2, Pagini 116-123.

http://www.kondicijskitreningsportasa.com http:

//www.testiranjeusportu.html http://www.sportforma.com

http://www.pzsport.org.yu (/dijagnostika.htm)

http://www.savremenisport.com/Medicina_Znacaj_vode_u_organizmu_sportiste.html

Murray, R. (1998). Strategiile de echilibrare rehidratare substrat, fl uid, •i furnizarea de electrolit, Int J Sports Med, 19, pp. S133-S135. Sawka, MN, Pandolf, KB (1990). Efectele

pierderii apei corpului asupra func•iei fiziologice •i de performan•ă exercitarea, CV-ul Gisol fi, DR miel
(Eds.), Perspective în •tiin•a exerci•iilor fizice •i Medicină Sportivă, Volumul 3: Homeostazia fluid în timpul exerci•iului, Benchmark Press Inc, Carmel, Indiana, pp 1-38..

Tojagić, S., Mirilov, M. (1998). Hrana: značaj i tokovi u organizmu, Matica srpska, Novi Sad

Recived: 11.05.2014.
Acceptate: 16.06.2014.

72 www.qol-au.com

Vezi publicare
publicare statistici
Statistici Vezi