SUBIECT

Contabilitate

1. În luna mai 200N societatea Alfa constatã cã a omis sã înregistreze în

contabilitatea anului 200N-1 venituri dintr-un contract de prestãri servicii în sumã
de 70.000 u.m. Alfa constatã cã a omis sã înregistreze între cheltuielile anului
2006 factura primitã de la un furnizor de prestãri servicii. Valoarea serviciilor
prestate fãrã TVA este de 100.000 u.m. Cum înregistreazã Alfa corectarea
acestor erori conform Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 3055/2009?
2. Societatea Alfa are un capital social în sumã de 50.000.000 reprezentând
2.500 acţiuni cu o valoare nominalã de 2 lei/acţiune. Societatea procedeazã la
rãscumpãrarea în vederea anulãrii a unui numãr de 500 acţiuni la un preţ de
rãscumpãrare de 2 lei/acţiune. Se diminueazã valoarea capitalului social pentru
acţiunile rãscumpãrate. Sã se efectueze înregistrãrile contabile conform OMFP
nr. 3055/2009.
3. Se cunosc urmãtoarele informaţii (în u.m.): cheltuieli cu amortizarea
imobilizãrilor 320; stocuri la 01.01.N. 700; datorii din exploatare la 31.12.N. 800;
rezultat ordinar înainte de impozitare 1.600; venituri în avans la 31.12.N. 700 (din
care 440 subvenţii pentru investiţii); venituri din provizioane pentru deprecierea
mãrfurilor 175; creanţe din exploatare la 01.01.N. 400; venituri din cesiunea
imobilizãrilor corporale 120; datorii din exploatare la 01.01.N. 680; stocuri la
31.12.N. 550; venituri în avans la 01.01.N. 800 (din care 580 subvenţii pentru
investiţii); creanţe din exploatare la 31.12.N. 300; cheltuiala cu impozitul pe profit
300; costul de achiziţie al imobilizãrilor corporale vândute 400; amortizarea
cumulatã aferentã imobilizãrilor corporale vândute 200; impozit pe profit plãtit
220. Calculaţi fluxul net de trezorerie aferent activitãţii de exploatare.
4. Între o societate ALFA (locator) şi societatea BETA (locatar) se încheie un
contract de locaţie-finanţare cu urmãtoarele caracteristici: data semnãrii
contractului 1 ianuarie exerciţiul N; durata contractului 4 ani; vãrsãmântul iniţial
2.000 lei; sunt prevãzute 4 rate de 500 lei, plãtibile în ultima zi a anului; opţiunea
de cumpãrare se exercitã la preţul de 400 lei; valoarea rezidualã a activului este
600 lei; rata implicitã a dobânzii anuale calculatã de locatar 10%. Calculaţi
valoarea actualizatã a plãţilor minimale de leasing.
5. Între o societate ALFA (locator) şi societatea BETA (locatar) se încheie un
contract de locaţie-finanţare cu urmãtoarele caracteristici: data semnãrii
contractului 1 ianuarie exerciţiul N; durata contractului 3 ani; durata de viaţã a
bunului 8 ani; vãrsãmântul iniţial 2.000 lei; sunt prevãzute 3 rate de 100.000 lei,
plãtibile în ultima zi a anului; posibilitatea exercitãrii unei opţiuni de cumpãrare la
sfârşitul anului 3 la preţul de 20.000 lei; valoarea justã a bunului la data semnãrii
contractului 280.738 lei; valoarea rezidualã a activului este 40.000 lei; rata
implicitã a dobânzii anuale calculatã de locatar 10%. Precizaţi, conform IAS 17,
înregistrarea contabilã efectuatã de locatar.
6. Între o societate ALFA (locator) şi societatea BETA (locatar) se încheie un
contract de locaţie-finanţare cu urmãtoarele caracteristici: data semnãrii
contractului 30 iunie exerciţiul N; durata contractului 3 ani; durata de viaţã a
bunului 8 ani; vãrsãmântul iniţial 7.000 lei; sunt prevãzute 3 rate de 150.000 lei,
plãtibile în ultima zi serviciului financiar; posibilitatea exercitãrii unei opţiuni de
cumpãrare la sfârşitul anului 3 la preţul de 30.000 lei; valoarea justã a bunului la
data semnãrii contractului 417.594 lei; valoarea rezidualã a activului este 50.000
lei; rata implicitã a dobânzii anuale calculatã de locatar 10%. Existã o certitudine
cã la sfârşitul contractului locatarul va deveni proprietar; metoda de amortizare
linearã. Conform IAS 17, precizaţi care este mãrimea amortizãrii anului N şi de
cãtre cine va fi aceasta înregistratã.
7. Între o societate ALFA (locator) şi societatea BETA (locatar) se încheie un
contract de locaţie-finanţare cu urmãtoarele caracteristici: data semnãrii
contractului 1 ianuarie exerciţiul N; durata contractului 3 ani; durata de viaţã a
bunului 8 ani; sunt prevãzute 3 rate de 200.000 lei, plãtibile în ultima zi a anului;
posibilitatea exercitãrii unei opţiuni de cumpãrare la sfârşitul anului 3 la preţul de
60.000 lei; valoarea justã a bunului la data semnãrii contractului 461.806 lei;
valoarea rezidualã a activului este 70.000 lei; rata implicitã a dobânzii anuale
calculatã de locatar 20%. Prezentaţi, conform IAS 17, la sfârşitul anului N,
extrasul din situaţiile financiare ale locatarului.
8. Se cunosc urmãtoarele date pentru un contract de locaţie-finanţare: data
semnãrii contractului 1 ianuarie exerciţiul N; durata contractului 3 ani; durata de
viaţã a bunului 8 ani; vãrsãmântul iniţial 2.000 lei; sunt prevãzute 3 rate de
100.000 lei, plãtibile în ultima zi a anului; posibilitatea exercitãrii unei opţiuni de
cumpãrare la sfârşitul anului 3 la preţul de 20.000 lei; valoarea justã a bunului la
data semnãrii contractului 280.738 lei; valoarea actualizatã a plãţilor minimale de
leasing 265.711 lei; valoarea rezidualã a activului este 40.000 lei; rata implicitã a
dobânzii anuale calculatã de locatar 10%. Care este valoarea dobânzii şi a
rambursãrii privind capitalul datorat, contabilizate la locatar la închiderea
exerciţiului N, în conformitate cu IAS 17?
9. La data de 1 ianuarie anul N o societate comercialã nou-înfiinţatã, specializatã
în producţia ciocolatei, a importat un echipament în valoare de 500.000 u.m.,
taxe vamale 5.000 u.m., comision vamal 500 u.m., TVA plãtit în vamã 1.200
u.m., rabat primit de la furnizor 2.000 u.m. În vederea achiziţiei, societatea a
suportat urmãtoarele costuri suplimentare: costuri de livrare 36.000 u.m., costuri
de instalare 49.000 u.m., costuri generale de administraţie 6.000 u.m., cheltuieli
cu reclama 20.000 u.m., onorariile arhitecţilor care instaleazã echipamentul
18.000 u.m. Perioada de instalare şi montare a durat douã luni, iar pentru a
adduce echipamentul în condiţiile de funcţionare s-au efectuat costuri în valoare
de 42.000 u.m. Costurile de deschidere a noului echipament 25.000 u.m.
Costurile de testare a funcţionãrii corecte a activului 12.000 u.m., iar încasãrile
nete provenite din vânzarea ciocolatelor produse la testarea echipamentului
2.000 u.m. În primele 4 luni cantitatea de ciocolatã produsã a fost foarte micã,
generând o pierdere iniţialã din exploatare de 30.000 u.m. Ca atare, societatea s-
a hotãrât sã introducã un nou sortiment, costurile fiind de 13.000 u.m. Costurile
estimate de demontare recunoscute printr-un provizion se ridicã la 25.000 u.m.
Calculaţi, conform IAS 16, costul şi precizaţi înregistrarea contabilã legatã de
achiziţie.

10. Societatea ALFA organizeazã excursii cu miniaeronave între douã staţiuni

turistice. Ea achiziţioneazã o aeronavã la preţul de 500.000 lei, cu durata de
viaţã de 50 ani. Un specialist în domeniul aerian estimeazã o reparaţie capitalã
care are loc la fiecare 15 ani şi presupune înlocuirea motorului principal. Preţul
unui motor este de 150.000 lei. Contabilizaţi, conform IAS 16, achiziţia şi
amortizãrile corespunzãtoare.

AUDIT
1.Explicaţi semnificaţia datării raportului de audit.

Raportul auditorului trebuie sa poarte data de la sfarsitul lucrarilor de audit. Cititorul

este astfel informat ca auditorul a apreciat efectele asupra situatiilor financiare si asupra
raportului sau, evenimentelor si tranzactiilor intervenite, de care el a avut cunostinta pâna
la aceasta data.

Întrucât responsabilitatea auditorului consta în emiterea unui raport asupra situatiilor

financiare pregatite si prezentate de conducerea societatii, raportul sau nu trebuie sa
poarte o data anterioara celei la care situatiile financiare au fost închise si aprobate.

2. Imposibilitatea exprimării unei opinii: motive, mod de prezentare.

O astfel de opinie datorata limitarii întinderii lucrarilor se poate prezenta astfel:

“Noi nu am fost în masura sa asistam la inventarul fizic, nici sa procedam la

confirmarea directa a conturilor de clienti, din cauza limitarii întinderii
lucrarilor noastre, impusa de catre directiune.

Având în vedere importanta faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimam opinia
asupra conturilor anuale.”

3. Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare.

Rezervele se prezinta înaintea paragrafului de opinie. În astfel de cazuri,

paragraful opiniei se formuleaza astfel:

Exemplu de rezerve datorate limitarii întinderii lucrarilor:

 “Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200…, caci noi am
fost desemnati auditori ulterior acestei date. Ţinând seama de natura
documentelor contabile ale societatii, noi am putut controla cantitatile prin alte
proceduri.

Dupa parerea noastra, cu exceptia incidentei ajustarilor care ar fi putut fi

necesare, daca noi am fi putut efectua controlul fizic al cantitatilor, situatiilor
financiare dau o imagine fidela pozitiei si situatiei financiare a societatii la 31
decembrie 200…, cât si contului de profit si pierdere pentru exercitiul încheiat
la aceasta data si sunt conforme cu prevederile legale si statutare”.

Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitatii auditate:

“Astfel, cum este explicat în nota “X” anexata, nu s-au constatat amortismente
în situatiile financiare. Aceasta practica nu este, în opinia noastra, în acord cu
Normele de amortizare a capitalului imobilizat în active corporale. Cheltuielile
aferente, pe baza unui amortisment linear si al unei cote de …. pentru cladiri si
…. pentru utilaje, trebuie sa se ridice la suma de …. pentru exercitiul încheiat la
31 decembrie 200… . În consecinta, amortismentele cumulate trebuie sa se
ridice la …. mil. lei, iar pierderile exercitiului si pierderile cumulate la …. mil.
lei.

Dupa parerea noastra, cu exceptia incidentei asupra conturilor anuale, a faptelor

mentionate în paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidela
pozitiei si situatiei financiare a societatii la 31 decembrie 200…, cât si contului
de profit si pierdere pentru exercitiul încheiat la aceasta data, si sunt conforme
cu prevederile legale si statutare.”

4. Opinia fără rezerve: semnificaţie, mod de prezentare.

“Dupa parerea noastra, conturile anuale dau o imagine fidela (sau prezinta în
mod sincer, în toate aspectele lor semnificative), pozitiei si situatiei financiare a
societatii la 31 decembrie 200… precum si rezultatelor acestor operatii si
fluxurilor de trezorerie pentru exercitiul închis la aceasta data, în conformitate
cu normele internationale (sau nationale) de contabilitate”.

5. Opinia fără rezerve, dar cu un paragraf de observaţii: semnificaţie, mod de

prezentare.

În unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adaugând un paragraf de

observatii al carui obiectiv este de a lamuri cititorul asupra unui punct privind
conturile anuale, expus de o maniera detaliata în anexa. Adaugarea unui astfel
de paragraf nu afecteaza opinia auditorului; aceasta se situeaza de preferinta
dupa paragraful de opinie si precizeaza, în general, ca acesta nu constituie o
rezerva.
 Acest tip de opinie se formuleaza atunci când apar elemente care însa nu
afecteaza opinia auditorului; paragraful de observatii se situeaza, de regula,
dupa paragraful de opinie.

Forma de prezentare a paragrafului de opinie în acest caz este urmatoarea:

“Fara sa exprimam o rezerva asupra situatiil;or financiare, noi atragem atentia asupra
notei “X” din anexa. Societatea face obiectul unui proces în care este acuzata de
infractiune în utilizarea brevetelor si în care i se pretinde varsarea redeventelor si
daunelor de interese; societatea a angajat o contra-actiune si audierile preliminare, cât si
procedurile juridico-administrative ale celor doua actiuni sunt în curs. Rezultatul final al
acestei afaceri nu poate, în prezent, sa fie determinatsi, în consecinta, nu au fost
constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea sa rezulte”.

6. Paragraful opiniei: tipuri de opinie.

Într-o misiune de audit de baza exista doua forme de exprimare a opiniei asupra
situatiilor financiare care au aceeasi valoare: “dau o imagine fidela” sau
“prezinta în mod sincer în toate aspectele lor semnificative”.

Exizta 4 tipuri de opinie:

- opinia fara rezerve;

- opinia cu rezerve;

- opinia defavorabila;

- imposibilitatea de a exprima o opinie.

7. Paragraful privind natura şi întinderea lucrărilor de audit.

Acest paragraf cuprinde referentialul de audit utilizat, respectiv Standardele

Internationale de Audit sau norme si practici nationale, precum si descrierea
lucrarilor de catre auditor.

Raportul auditorului trebuie sa descrie întinderea lucrarilor de audit, indicând ca

ele au fost îndeplinite conform Standardelor Internationale de Audit sau
conform normelor sau practicilor nationale.

“Întinderea lucrarilor” da posibilitatea pentru auditor sa puna în opera procedurile

de audit judecate ca necesare în conditiile concrete date. Cititorul are în fapt
nevoie sa se asigure ca auditul a fost facut conform normelor si practicilor în
materie; daca aceasta nu rezulta în mod clar, se presupune ca normele si
practicile utilizate sunt cele din tara indicata prin adresa auditorului.
 Raportul trebuie sa precizeze ca auditul a fost planificat si executat de o maniera
care sa asigure în mod rezonabil ca situatiile financiare nu comporta anomalii
semnificative.

Raportul de audit trebuie sa descrie auditul, ca presupunând:

- examenul, pe baza de sondaje, a elementelor probante care justifica sumele si

informatiile continute în situatiile financiare;

- evaluarea principiilor si metodelor contabile folosite pentru elaborarea

situatiilor financiare;

- evaluarea estimarilor semnificative facute de conducere pentru a stabili

situatiile financiare;

- revederea prezentarii de ansamblu a situatiilor financiare.

Raportul trebuie sa indice ca auditul efectuat furnizeaza o baza rezonabila a

expresiei de opinie.

Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmatoare:

“Noi am realizat auditul conform Standardelor Internationale de Audit (sau se

poate face referire la normele sau practicile nationale).

Aceste standarde (norme) precizeaza ca auditul nostru trebuie sa fie planificat si

realizat în scopul de a obtine o asigurare rezonabila ca, situatiile financiare nu
comporta anomalii semnificative. Un audit consta în a exprima, pe baza de
sondaje, elementele probante care sa justifice sumele si informatiile continute
în situatiile financiare; el consta, de asemenea, în a evalua principiile si
metodele contabile folosite si estimarile semnificative facute de catre
conducerea entitatii, pentru închiderea situatiilor financiare, cât si în a efectua o
revedere a prezentarii de ansamblu a acestora.

Estimam ca auditul efectuat furnizeaza o baza rezonabila a exprimarii opiniei

noastre.”

8. Paragraful introductiv al raportului de audit statutar.

Acest paragraf cuprinde identificarea situatiilor financiare auditate precum si o

mentiune a responsabilitatilor conducerii entitatii auditate si ale auditorului.

Raportul de audit trebuie sa identifice situatiile financiare ale entitatii, care au

facut obiectul auditului, cât si data si perioada acoperite prin aceste documente.
 Raportul trebuie sa mentioneze ca situatiile financiare sunt în sarcina
(responsabilitatea) conducerii entitatii si ca responsabilitatea auditorului este ca,
pe baza auditului efectuat, sa exprime o opinie asupra acestor situatii financiare.

Situatiile financiare constituie reprezentarea faptelor de catre conducere.

Pregatirea lor presupune ca directiunea face estimari contabile si aduce judecati
care au o incidenta semnificativa, ca ea stabileste principiile si metodele
contabile potrivite, care trebuie sa fie utilizate pentru pregatirea situatiilor
financiare. Dimpotriva, responsabilitatea auditorului este de a audita aceste
situatii financiare, încât sa poata exprima asupra acestora o opinie.

Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmatoare:

“Noi am procedat la auditarea situatiilor financiare ale societatii “X”, încheiate

la 31 decembrie 200…, asa cum sunt prezentate în anexele la prezentul Raport.
Aceste situatii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii
entitatii. Responsabilitatea noastra este, ca pe baza auditului nostru, sa
exprimam o opinie asupra acestor conturi anuale”.

9. Situaţii care conduc la formularea altei opinii decât opinie fără rezerve.

De fiecare data când auditorul emite un raport, altul decât un raport fara rezerva, el
trebuie sa includa în raportul sau o descriere clara a tuturor motivelor care justifica
decizia sa si, de fiecare data când poate, sa cifreze (sa estimeze) incidenta posibila
asupra situatiilor financiare. Aceste informatii trebuie sa fie date, de preferinta într-un
paragraf distinct care sa preceada pe cel care cuprinde exprimarea opiniei sau
imposibilitatea de a exprima o opinie si pot, de asemenea, sa faca trimitere la o nota
anexa mai aprofundata.

10. Cazuri de dezacord cu conducerea întreprinderii-client.

Auditorul, folosind mijloacele pe care le-a considerat necesare, a constatat o

iregularitate contabila pe care conducerea întreprinderii refuza sa o corecteze. Acest
dezacord poate fi important si sa influenteze certificarea. Pot fi, de exemplu,
dezacorduri privind:

- insuficienta provizioanelor pentru deprecierile de stocuri si creante;

- stocuri supraevaluate sau subevaluate datorita unor erori în calculul costurilor

productiei sau în determinarea marimii stocului (cantitatilor)

- nerespectarea principiului independentei exercitiului;

- neluarea în considerare a evenimentelor posterioare care confirma sau infirma

o situatie existenta la data închiderii exercitiului;
 - neluarea în considerare a principiului prudentei prin supraevaluarea activelor;

- erori în clasarea tertilor (clienti incerti mentinuti ca clienti obisnuiti).

Auditorul certifica “cu rezerva” atunci când iregularitatea este semnificativa, dar
importanta ei nu este suficienta pentru a considera ca situatiile financiare nu
sunt corecte si sincere si ca nu dau o imagine fidela asupra pozitiei si situatiei
financiare precum si rezultatului exercitiului.

Oricare ar fi natura neregularitatilor, auditorul îsi prezinta în raport opinia,

precizand:

- natura dezacordului;

- postul si suma respectiva;

- influenta asupra rezultatului net.

EXPERTIZA CONTABILA

1. Enumeraţi faptele ce constituie abateri disciplinare ale

membrilor Corpului?
Sunt abateri disciplinare urmatorele fapte:
Comportamentul necuvincios fata de membrii¬ Corpului
,reprezentantii Min. Fin. sau fata de alti participanti la reunile de lucru
ale organelor de conducere si control ale Corpului
Absenta¬ nemotivata de la intrunirea adunarii generale a filialei sau
de la Conferinta Nationala
Nerespectarea dispozitiilor Codului privind conduita etica¬
profesionala a expertilor contabili si contabili autorizatidin Romania
referitoare la publicitate
Absenta nejustificata de la cursurile de¬ pregatire si perfectionare
profesionala
Prestarea de servicii de¬ contabilitate fara contract scris incheiat cu
clientul sau pe baza unui contract in care nu a fost inscrisa calitatea
profesionala a celui care il incheie:expert contabil sau contabil
autorizat
Nerespectarea obligatiei de pastrare a¬ secretului professional
Nedeclararea sau declararea partiala a veniturilor¬ in scopul
sustragerii de la plata cotizatiei
Fapta membrului Corpului de a¬ nu depune in termenul stabilit la
filiala care apartine fisa pt personae fizice sau juridice
Refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale¬ Corpului
documentele privind activitatea profesionala
Declaratii¬ necomforme realitatii , in relatiile cu Corpul si cu tertii

Faptele care atrag raspunderea disciplinara a expertilor contabili sunt

urmatoarele:

- abateri de comportament sanctionate cu mustrare;

- absenta nemotivata de la întrunirea A.G. a filialei sau de la Conferinta

Nationala, sanctionata cu avertisment;

- absenta nemotivata de la doua sedinte consecutive ale A.G. ale filialei sau
C.N.;

- neplata cotizatiei anuale si/sau a celorlalte obligatii banesti, la termenele

stabilite de Regulament, pe durata unui an calendristic;

- nerespectarea normelor privind apararea si pastrarea secretului profesional

sanctionate cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioada
de la 1 la 3 luni.

Abateri disciplinare sanctionate cu interzicerea dreptului de exercitare a

profesiei:

- absenta nemotivata de la trei reuniuni consecutive ale A.G. ale Filialei sau
ale C.N.;

- publicitatea fara respectarea Codului privind conduita etica si profesionala a

expertilor contabili si a contabililor autorizati din România;

- neplata cotizatiei anuale si/sau a celorlalte obligatii banesti, la termenele

stabilite de Regulament, pe durata unui an calendristic;
 - executarea unei pedepse private de libertate pentru savârsirea unei fapte care
nu interzice dreptul de gestiune si de administrare a societatilor comenrciale
de profil;

- neplata la buget, în termenul si cuantumul prevazut de lege a impozitelor

cuvenite statului asupra onorariilor încasate de catre persoanele fizice;

- încalcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei;

- refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale Corpului,

documentele priind activitatea profesionala;

- practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fara viza anuala
pentru exercitarea

2. Care sunt caracteristicile esenţiale ale unei profesii

contabile?

Caracteristicile esentiale ale unei profesii contabile sunt:

- detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si

învatamânt;

- respectarea de catre membri a unui ansamblu de valori si de reguli stabilite

de organismul profesional, cu deosebire cele care se refera la obiectivitate.

- recunoasterea unei datorii fata de public.

Uneori, datoria membrilor, privind profesiunea lor si publicul, poate fi în

contradictie cu interesul lor personal pe termen scurt sau cu obligatiile lor de loialitate
fata de angajator.

Ţinând seama de remarcile precedente este de datoria organismelor profesionale

nationale sa defineasca reguli de etica pentru membri lor, încât sa garanteze o calitate
optima a serviciilor si sa pastreze încrederea publicului în profesie.
 Profesia contabila liberala este bazata pe moralitate ireprosabila, pe
independenta, pe stiinta în profesie, pe competenta (SIM).

3. Ce reprezintă noţiunea de interes public?

Interesul public este o caracteristica a profesiei ce consta in

acceptarea responsabilitatii fata de public.Publicul
(clienti,patroni,angajati,investitori, guvernanti,oameni de afaceri etc)
se bazeaza pe obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pt
a mentine functionarea corespunzatoare a economiei. Aceasta
incredere impune profesiunii contabile o raspundere publica .
Interesul public este definit drept bunastarea colectiva a comunitatii si
a institutiilor deservite de profesionistii contabili.
Atitudinea si comportamentul profesionistilor contabili atunci

Profesia contabila se distinge prin acceptarea responsabilitatii sale fata de public: prin
public întelegându-se:

- clientii;

- guvernul;

- angajatorii;

- investitorii;

- oamenii de afaceri;

- comunitatile financiare;

- donatorii de fonduri;

- orice alta persoana,

 care dau încredere în obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru buna
functionare a economiei.

Aceasta încredere, acordata de public, impune profesiei contabile o

responsabilitate în materie de interes general. Interesul general semnifica satisfactia
colectiva a persoanelor si institutiilor pentru care lucreaza profesionistii contabili, în
slujba carora se afla.

Pastrarea acestui statut, privilegiat, al profesionistilor contabili presupune oferirea

de servicii potrivit unor criterii care sa justifice încrederea publicului

DOCTRINA SI DEONTOLOGIE PROFESIONALA

1. Calitatea lucrărilor şi autocontrolul.

2. Plata lucrărilor, modul de stabilire a onorariilor.
3. Păstrarea arhivelor clientului.
4. Care sunt factorii de care trebuie să se ţină seama atunci când se apreciază
respectarea regulilor de etică în ceea ce priveşte integritatea şi
obiectivitatea?
37. Membrii Corpului trebuie sa-si exercite profesia cu constiinta si devotament. Lealitatea, impartialitatea si, in cadrul profesiei, dorinta de a fi utili clientilor lor trebuie sa le inspire recomandarile
pe care le fac si sa le ghideze executarea lucrarilor.
Ei trebuie sa se abtina de la orice lucrari inutile efectuate numai din dorinta de castig.
38. Membrii Corpului trebuie sa cunoasca personal anumite aspecte fundamentale ale executarii lucrarilor, ceea ce implica necesitatea ca anumite insarcinari sa nu poata fi repartizate
colaboratorilor.
De fiecare data cand o sarcina este repartizata, expertul contabil sau contabilul autorizat trebuie sa se asigure ca au fost respectate de colaboratorii sai toate criteriile de calitate cerute executarii
lucrarilor incredintate.
39. Programarea lucrarilor membrilor Corpului si ale colaboratorilor lor este necesara pentru garantarea calitatii, permitand asigurarea unei repartizari adecvate a lucrarilor colaboratorilor.
Eficacitatea planificarii presupune existenta unui proces permanent si materializat, dupa modalitatile adaptate la dimensiunea si la activitatea societatii comerciale.
40. Membrii Corpului au dreptul si datoria sa studieze in folosul clientilor lor, in conditiile respectarii legalitatii, sinceritatii si corectitudinii, masurile susceptibile sa evite plata unor cheltuieli pentru
drepturi, taxe si impozite nedatorate.
41. Orice participare voluntara la o frauda fiscala atrage, pe langa sanctiunile fiscale si penale prevazute de lege, si sanctiuni disciplinare pentru membrii Corpului care se fac vinovati de aceasta.
42. Calitatea lucrarilor membrilor Corpului si ale colaboratorilor acestora consta in constiinciozitatea si competenta acestora in realizarea lor.
In acest sens expertii contabili si contabilii autorizati aplica:
a) principiile contabilitatii;
b) normele Corpului privind exercitarea profesiei si executarea lucrarilor, care trebuie sa fie in masura sa justifice aplicarea acestora prin documente corespunzatoare.
43. La finele fiecarei lucrari, profesionistul contabil intocmeste un raport privind executarea lucrarii respective; acest document relateaza constatarile efectuate si permite sa se precizeze intinderea
si calitatea lucrarilor. Mai mult, acest document se va dovedi util in cazul unor eventuale litigii ulterioare. In acest sens, profesionistul contabil trebuie sa fie in masura sa justifice constatarile sale in
executarea lucrarilor incredintate de clienti prin documente corespunzatoare: dosarul de lucru alimentat in permanenta cu informatii si date va fi suportul care va permite o imbunatatire a calitatii
prestatiilor.
44. Membrii Corpului, impreuna cu colaboratorii lor raspund de respectarea principiului deontologic al secretului profesional, cu exceptia cazurilor de denuntare prevazute de lege. Acest principiu
constituie o caracteristica esentiala a unei profesii exercitate independent, organizata si responsabila, situand pe expertul contabil si contabilul autorizat printre confidentii societatii ca: avocati,
medici si notari.
Faptele implicate in secretul profesional au o cuprindere larga, incluzand nu numai pe cele incredintate de clienti, ci si pe cele despre care s-a luat cunostinta prin intermediul lucrarilor executate.
Profesionistul contabil nu trebuie nici sa dezminta, nici sa confirme faptele care il privesc pe clientul sau, chiar daca acestea sunt cunoscute de public.
Sectiunea 3 - Plata lucrarilor efectuate

45. Expertii contabili si contabilii autorizati primesc pentru lucrarile efectuate numai onorariile stabilite prin contract sau de catre organul judiciar care a dispus efectuarea lucrarii.
46. Onorariile nu pot fi platite sub forma avantajelor in natura, comisioane sau participatii aparente sau oculte; membrii Corpului nu trebuie sa accepte nici o plata susceptibila a le prejudicia
independenta, care nu reprezinta contravaloarea unei lucrari efectuate sau care este platita in scopul acoperirii unor procedee abuzive practicate de client. In principiu, acceptarea de bunuri sau
servicii nedatorate constituie o amenintare pentru independenta profesionistului contabil. Astfel, o ospitalitate sau cadouri peste uzantele obisnuite, oferirea unor concesii sau reduceri comerciale
particulare pentru achizitionarea de bunuri sau servicii trebuie refuzate.
47. Onorariile sunt convenite liber cu clientul, pe principiul pretului si concurentei libere, totalul onorariilor putand varia, in functie de natura sau complexitatea lucrarilor, de calificarea expertului
contabil, a contabilului autorizat si a colaboratorilor acestora, precum si de timpul necesar executarii lucrarilor.
48. Lucrarile efectuate de membrii Corpului nu pot fi comparate unele cu altele datorita, in special, diversitatii structurii clientelei. Pentru aceasta, membrii Corpului sunt sfatuiti:
• sa stabileasca concret cu clientul, inainte de inceperea lucrarilor, contractul de prestari de servicii, definind lucrarile de efectuat, onorariile ce decurg si modalitatile de plata;
• pentru lucrarile care se repeta, sa indice in facturi lucrarile noi sau suplimentare care au fost executate in cursul perioadei respective, comparativ cu cele realizate in perioada exercitiului financiar
precedent;
• in toate facturile sa faca referire la contractul incheiat.
49. Atat pentru asigurarea libertatii de alegere a profesionistilor contabili de catre clienti, cat si a independentei membrilor Corpului, acestia nu pot incheia contracte globale avand ca obiect
tinerea, centralizarea, incheierea, supravegherea sau verificarea contabilitatii sau a conturilor de orice natura. In toate cazurile, obiectul contractului trebuie sa precizeze lucrarile de executat, in
asa fel incat acestea, din punctul de vedere al executantului, sa nu fie incompatibile; de exemplu, acelasi membru al Corpului nu poate sa tina contabilitatea unui client, sa-i verifice si sa-i certifice
bilantul contabil.
50. Faptul ca un expert contabil sau un contabil autorizat a indicat unui client numele unuia dintre colegii sai nu il indreptateste sa pretinda o parte din onorarii.
Impartirea onorariilor intre colegi, fara participarea unuia dintre ei la executarea lucrarilor, este interzisa.
51. Onorariile nu pot fi fixate in functie de rezultatele financiare obtinute de client gratie grijii sau interventiilor profesionistului contabil, cum ar fi: procentaj din profit, dintr-o pierdere care a fost
evitata, dintr-un impozit economisit sau restituit etc.
Conventiile care asociaza expertul contabil sau contabilul autorizat cu clientul sau sunt interzise.
52. Onorariile se platesc, lunar, la terminarea lucrarilor sau la finele exercitiului financiar. Sunt admise, in cadrul conditiilor contractuale, platile de avansuri sau aconturi, cu lichidarea la termenul
final contractat.
53. In caz de diferende asupra totalului onorariilor intre client si profesionistul contabil, acesta trebuie sa depuna straduintele necesare pentru a-l convinge pe client sa accepte arbitrajul
presedintelui consiliului filialei, care poate fi inlocuit de un membru al consiliului. Clientul nu are obligatia de a accepta un asemenea arbitraj. In aceasta situatie, profesionistul contabil are
posibilitatea de a utiliza procedura dreptului comun.
Sectiunea 4 - Pastrarea arhivelor clientilor

54. Pastrarea documentelor contabile nu este un atribut al profesionistului contabil care tine contabilitatea clientului sau. Aceasta este o obligatie exclusiva a clientului.
55. Modalitatea de predare-primire a documentelor justificative in vederea contabilizarii, cat si a registrelor contabile tinute de profesionistul contabil trebuie stabilita prin contract sau printr-o anexa
la acesta, cu nominalizarea lor si a termenelor de predare-primire intre partile contractante; profesionistul contabil nu are dreptul de a pastra in arhiva sa documentele justificative si registrele
clientului sau.
56. In cazul in care clientul intarzie sau neglijeaza respectarea termenelor contractuale de predare-primire a documentelor justificative, a registrelor contabile si a situatiilor si declaratiilor periodice,
profesionistul contabil va proceda la punerea in intarziere a clientului sau, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. Aceasta scrisoare se pastreaza la dosarul clientului, facand
dovada, daca este cazul, a bunei sale credinte de indeplinire a obligatiilor sale de a restitui clientului documentele respective.
57. Daca acest demers a ramas fara rezultat si daca clientul a disparut - examinarea registrului de comert permite sa se verifice daca acesta a fost efectiv radiat -, membrul Corpului este obligat
sa conserve documentele in cauza, pe durata prevazuta de lege, in caz contrar suportand sanctiunile legale.

EVALUAREA INTREPRINDERILOR

1.. Prezentati formula de calcul a PER (Price Earnings Ratio),

indicator bursier si coeficient multiplicator în cadrul
metodelor de randament.
2. Prezentati formula de calcul a costului de înlocuire net –
procedurã de evaluare sau valoare atribuitã activelor atunci
când se determinã Activul net contabil corectat sau valori
juste destinate înregistrãrilor contabile.
3. Redati formula de calcul a indicatorului „Viteza de rotatie
a creantelor clienti” exprimat în zile de cifrã de afaceri –
utilizatã pentru stabilirea diagnosticului financiar.
4. Redati formula de calcul a indicatorului „Viteza de rotatie
a datoriilor furnizori” exprimat în zile de cifrã de afaceri –
utilizatã pentru stabilirea diagnosticului financiar
. 5. Redati formula de calcul a indicatorului „Viteza de rotatie
a stocurilor” exprimat în zile de cifrã de afaceri – utilizatã
pentru stabilirea diagnosticului financiar.

ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII

1. Să se calculeze fluxul de numerar generat de întreprinderea C în exercițiul

n şi să se interpreteze fluxurile de numerar aferente activităților operaționale,
financiare şi de investiții, cunoscându‐se următoarele informații din situațiile f
inanciare:
 Indicator N ‐1 N
Imobilizări 8000 1000
0
Stocuri 500 400
Creanțe 2000 2200
Disponibilități 200 250
TOTAL ACTIV 1070 1285
0 0
Capitaluri proprii 5000 6000
Datorii financiare 3000 3500
Furnizori 1500 2000
Datorii salariale şi fi 1100 1300
scale
Credite de trezoreri 100 50
e

Indicator u.m.
Cifra de afaceri 2000
0
Cheltuieli materiale 2000
Cheltuieli salariale 1400
0
Cheltuieli fiscale şi s 1500
ociale
Cheltuieli cu amortiz 1000
area
Cheltuieli cu dobând 200
a
Impozit pe profit 200

2. Să se calculeze fluxul de numerar de gestiune şi cel disponibil în caz

ul unei întreprinderi pentru care se cunosc următoarele elemente: cifr
a de afaceri 4000 u.m., cheltuieli materiale 1500 u.m., cheltuieli salaria
le 1000, cheltuieli cu amortizarea 500 u.m., cheltuieli cu dobânzi 300 u
.m., impozit pe profit 200 u.m., cumpărări de mijloace fixe pe parcursul
anului 200 u.m., venituri din vânzarea mijloacelor fixe 50 U.m., creşter
ea activului circulant net 100 u.m.

FISCALITATE
1. S.C. ALFA, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în România, transportă cu
camionul bunuri din România în Frankfurt pentru BETA, stabilită şi înregistrată în scop
de TVA în Germania. Preţul transportului este 10.000 euro. În vederea facturării
serviciului de transport BETA îi comunică lui ALFA codul de TVA din Germania. În
Frankfurt societatea GAMA, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în Germania
descarcă camionul şi îi facturează serviciul lui S.C. ALFA care i-a comunicat codul din
România. Preţul serviciului = 1000 euro, fără TVA. Cursul de schimb: 1 euro = 4 lei.
Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor,
precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA.

2. Societatea Consultantul stabilită în România, înregistrată în scop de TVA în România

(art 153), prestează servicii de consultanţă contabilă pentru societatea BETA, stabilită şi
înregistrată în scop de TVA în Franţa. Preţul serviciului este 400 euro fără TVA. Cursul
de schimb: 1 euro = 4 lei. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul
operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA.

3.. Societatea Consultantul stabilită în Franţa, înregistrată în scop de TVA în Franţa,

prestează servicii de consultanţă contabilă pentru societatea BETA, stabilită şi
înregistrată în scop de TVA (art 153) în România. Preţul serviciului este 400 euro fără
TVA. Cursul de schimb: 1 euro = 4 lei. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA
stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA.

ORGANIZAREA AUDITULUI INTERN SI CONTROLULUI INTERN AL

INTREPRINDERII

1. Activitatea de dezvoltare a tehnologiei in cadrul unei entitati presupune:

a) Identificarea tehnologiilor existente sau dezvoltarea unei noi tehnologii
in vederea satisfacerii cererii reclamate de studiile de marketing;
b) Mentinerea unui nivel inalt al cunoasterii legate de dezvoltarea actuala
a tehnologiilor care ar putea afecta entitatea;
c) Asigurarea ca dezvoltarea tehnologiilor este in spiritual sustinerii
licentelor sau patentelor existente;
d) Repartizarea resurselor pentru cele mai eficiente proiecte.

Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri

de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.
2. Intocmiti un Plan de audit intern multianual (trei ani) la o societate
comerciala din domeniul productiei textile.

3. Organizarea contabilitatii pe bugete. Studiu de caz: Societate de productie