2.Increta.

Necesitatea unei nutriţii şi hidratări corespunzătoare

 Tubul digestiv
cavitatea bucală,
faringe
esofag : cervical, toracic, diafragmatic, abdominal
stomac,
duoden,
jejun,
ileon,
cecum,
apendice ileocecal,
colon : ascendent, transvers, descendent,sigmoid
rect : ampula rectala, canal anal

 Glandele anexe
glandele salivare: mici si mari (sublinguale, submandibulare, parotide)
pancreasul :acinii glandulari → sistem canalicular excretor
ficatul: 2 lobi si 8 segmente
 a)Prelucrarea mecanică prin actul
masticaţiei= ridicare şi coborâre reflexă a
mandibulei
 reglarea masticaţiei = reflex parţial voluntar
 receptorii cavităţii bucale → impulsuri tactile,
proprioceptive, gustative
 căi de transmisie
▪ n. lingual - ram din trigemen
▪ n. facial, n. glosofaringian
 centri
▪ primari: mezencefalo-pontini
▪ suprasegmentari: supratrigeminal (integrator al
masticaţiei)
▪ cerebeloşi
▪ nucleii bazali
▪ nucleii amigdalieni (integratori în procesele afectivo-
emoţionale)
▪ hipotalamici
▪ corticali motori
 căi eferente: n. facial
 rolurile salivei
 pregătirea mecanică a alimentelor
 solvent (pt. percepţia de către receptori)
 curăţarea mecanică a mucoasei bucale
 digestiv (amilaza salivară)
 în vorbirea articulată
 excretor
 în menţinerea echilibrului hidric (uscăciunea
mucoasei = mecanism de declanşare a
senzaţiei de sete)
 receptori
▪ ai analizatorului gustativ
▪ mecanoreceptori bucali
▪ proprioceptori din tendoane şi muşchi
 căi aferente
▪ 2/3 anterioare ale limbii: n. coarda timpanului
▪ 1/3 posterioară a limbii: n. glosofaringian
▪ mucoasa faringiană: n. pneumogastrici
 centri
▪ salivar super. (substanţa reticulată punte): submaxilare şi
sublinguale
▪ salivar inferior (substanţa reticulată bulb): parotide
 căi eferente: fibre vegetative simpatice şi parasimpatice
 Are 3 timpi: bucal, faringian, esofagian.
 Reglare
 receptori din baza limbii, vălul palatin, orofaringe,
istmul oro-faringian
 căi aferente: n. glosofaringian, trigemen, laringeu
superior, ram faringian din pneumogastric
 centru al deglutiţiei din formaţiunea reticulată bulbară
(nucleul solitar)
 căi eferente: n. hipoglos, trigemen, glosofaringian, vag
 Activitatea sfincterului cardia: sub control vegetativ
 n. vag → contracţie
 inervaţia simpatică → relaxare
 a)Funcţia secretorie a stomacului
 sucul gastric
 = 1200 - 1500ml / 24 ore
 HCl + enzime:
▪ Pepsine (şi gastrixina şi catepsina) + mucina + factorul
intrinsec (Castle)
▪ labfermentul
▪ lipaza gastrică
▪ gelatinaza
▪ ureaza
▪ anhidraza carbonică
 faza cefalică
▪ reflexe necondiţionate (receptori gustativi – centru bulbar - n.
vag)
▪ reflexe condiţionate (declanşate de vederea sau mirosirea
alimentelor)
 faza gastrică
▪ mecanism nervos (distensia mecanică a stomacului)
▪ mecanism umoral (gastrina, histamina)
 faza intestinală (efecte stimulatoare şi inhibitorii
la pătrunderea chimului în duoden)
 !Alţi hormoni ce intervin în reglare = ACTH-ul,
glucagonul, calcitonina, etc.
 n. vag → stimulant; sistemul nervos simpatic
→ inhibitor

 valoarea glicemiei (când scade se

exacerbează contracţiile)

 alţi factori (fumatul, febra, etc.)

 act reflex prin care conţinutul gastric este evacuat
forţat pe gură! (relaxarea porţiunii superioare a
corpului şi fundusului gastric, a cardiei şi
esofagului şi contracţie la nivelul incizurii
angulare a stomacului → contracţia diafragmului
şi musculaturii abdominale anterioare →
evacuarea conţinutului gastric cu epiglota închisă
→ la sfârşit diafragmul se relaxează şi se
contractă musculatura expiratorie şi abdominală
anterioară, rezultând evacuarea conţinutului
restant al esofagului)
 centru al vomei – porţiunea dorsală a
substanţei reticulate bulbare (în vecinătatea
centrilor vasomotori, respiratori şi salivari)
 căi aferente (pornind de la receptori
mecanici, chimici)
 căi eferente (n. frenici, spinali,
pneumogastrici)
 a)Secreţia pancreatică
 sucul pancreatic
 1000 – 1500 ml / zi
 conţine: bicarbonat de sodiu + enzime:
 proteinolitice
 tripsina
 chimotripsina A, B, C
 carboxipeptidaza A, B
 colagenaza
 elastaza
 leucinaminopeptidaza
 nucleolitice - ribonucleaze şi
dezoxiribonucleaze
 lipolitice
▪ trigliceridesteraza
▪ fosfolipaza A, B, C
▪ colesterolesteraza
▪ stearinesterhidrolaza
▪ lipaza
 glicolitice - amilaza
mecanism reflex necondiţionat
(receptorii gustativi, secreţia salivară,
gastrică - n.vag)
mecanism reflex condiţionat (vederea
sau mirosul alimentelor - n.vag)
mecanisme umorale
secretina, pancreozimina-colecistokinina, gastrina (stimulează
secreţia)
glucagonul, somatostatina, polipeptidul pancreatic (inhibitor)
 bila
 500-1200 ml / zi
 nu conţine enzime - dar are rol important în
digestia lipidelor prin acizii biliari
 colic
 deoxicolic
 chenodeoxicolic
 litocolic
 !Ciclul hepato-entero-hepatic al acizilor biliari!
 - pigmenţii biliari
 - fosfolipide (lecitine, etc.)
 - colesterolul
 parasimpaticul = excitosecretor şi
excitomotor
 simpaticul = inhibitor al secreţiei şi motilităţii
 umoral prin descărcarea de: secretină,
hepatocrinină, glucagon, gastrină, PZ-CCK
(pancreozimina-colecistokinina)
▪ săruri biliare, grăsimi, produşi de degradare proteică
(stimulare)
▪ glucidele (inhibare)
 sucul intestinal
 2000 ml / 24 ore
 3 etape ale digestiei (extracelulară,
membranară, intracelulară)
 enzime: proteaze, polinucleotidazele,
dizaharidaze, lipaza, lecitinaza, fosfataza,
enterokinaza
 nervoasă
 excitarea mecanică a receptorilor mucoasei
intest. - plexurile intrinseci
 parasimpaticul - uşor excitant, simpaticul -
uşor inhibitor
 umorală
 enterocrinina (mucoasa intestinală)
 secretina
 de amestec (segmentare, pendulare)
 peristaltice
 reglare
 inervaţia vegetativă intrinsecă
 parasimpaticul - creşte motilitatea
intestinală, simpaticul - scade motilitatea
intestinală
 Procesele de fermentaţie

 în jumătatea proximală a colonului =

degradarea glucidelor nedegradate sau
neabsorbite
 sub acţiunea unor bacterii aerobe (E.coli,
Enterococcus, Lactobacillus, etc.)
 Procesele de putrefacţie
 scindarea proteinelor nedigerate în aa., apoi
decarboxilarea şi dezaminarea lor
 sub acţiunea unor bacterii anaerobe
 Funcţia de absorbţie: 1/2 proximală:
 apa (300 – 400 ml / zi)
 electroliţi
 vitamine
 aminoacizi
 contracţii segmentare

 contracţii peristaltice

 mişcări ”de masă”

 plexuri mienterice
▪ n. vag = efect stimulator
▪ fibre simpatice = efect inhibitor

▪ + influenţa etajelor super. ale SNC

 sfincterele – inervaţie vegetativă, cu efecte

inverse faţă de intestin
 Surse de dificultate
 de ordin fizic
▪ patologie digestivă
▪ patologie neurologică, osteomusculară
▪ diverse explorări (tubaj gastroduodenal)
▪ dezechilibre (metabolice, endocrine, electrolitice)
 de ordin psihologic, psihiatric
 de ordin socioeconomic
 ignoranţa
 sex
 litiaza biliară – mai frecventă la femei,
 ulcerul duodenal şi cancerul gastric – mai frecvent
la bărbaţi
 vârstă
 atrezia esofagiană – nou-născut,
 sindroame de malabsorbţie – sugar şi copil,
 ulcerul gastroduodenal – mai frecvent la adultul
tânăr
 cancerul gastric – mai frecvent după 50 ani
 ulcerul duodenal – UD – are o incidenţă mai mare
la cei cu grupa 0I şi în special cei care nu secretă
aglutinogenele de grupă în umorile lor;
 cancerul gastric are o incidenţă mai mare la cei cu
grup A II
 gastrita cronică atrofică cu metaplazie intestinală
= precursor de cancer gastric,
 stomacul operat – risc de cancer primitiv de bont
gastric
 UD,

 diabet zaharat - DZ,

 hiperlipoproteinemii
 regim alimentar – consumul de orez în detrimentul
celorlalte cereale se asociază cu frecvenţă crescută
a bolii ulceroase,
 consumul de alimente conservate prin uscare,
afumare, sărare în exces şi consumul de nitraţi şi
nitriţi din apă, legume şi alimente conservate se
asociază cu frecvenţă crescută a cancerului gastric;
 orarul meselor; fumat; consum de alcool; stres
 La nivelul cavităţii bucale

 glosodinie (la nivelul limbii)

 durere la nivelul mucoasei bucale sau dinţilor

 Spontana sau provocata de ingestie

 La nivelul esofagului
▪ sediu toracic sau retrosternal inferior (ruptură,
perforaţie)
▪ pirozis (arsură retrosternală)
 Durerea abdominala
▪ caracterul
 arsură + intensitatea
 „lovitură de pumnal”
 foame dureroasă
 tenesme rectale
 ▪ localizarea + iradierea
▪ durata
▪ momentul declanşării
▪ factori agravanţi + elemente calmante ale durerii
▪ simptome de acompaniament (greaţă, vărsături, diaree,
constipaţie)
 !Diferenţierea de alte dureri cu topografie
abdominală (iradiate)!
 Manifestări de independenţă
 1.Stare corespunzătoare de nutriţie si
hidratare

 stare de nutriţie corespunzătoare ingestiei: G

corporală, Iponderal, Inutriţional, grosimea
pliului cutanat, turgorul
 Atentie! Prezenta edemelor
 Se vor analiza:
 cavitatea bucală (dentiţie sănătoasă / tratată,
mucoasă integră)
 masticaţia (eficace, cu gura închisă)
 reflexul de deglutiţie
 digestia (optimă)
 echilibrul foame-apetit-stare de saţietate
 valoarea acordată alimentaţiei
 a)biologici
 vârsta, sexul, înălţimea, greutatea
 starea de sănătate şi funcţionare a aparatului
digestiv
 gradul de mobilitate fizică necesară
achiziţionării, transportului, preparării şi
ingestiei alimentare
 activitatea fizică
 orarul şi repartizarea meselor
 b)psihologici: emoţii, anxietate
 c)sociologici
 climatul şi microclimatul (la domiciliu şi la
locul de muncă), anotimpul
 religia, cultura
 stilul de viaţă şi obiceiurile alimentare
 statutul socioeconomic
 Ingestia inadecvată
 imposibilitatea / inabilitatea de a achiziţiona
şi prepara hrana
 cunoştinţe inadecvate
 disfuncţii de deglutiţie
 disconfort în timpul / după ingestie
 anorexie
 greaţă, vărsături
 ingestie excesivă calorică
 ingestie excesivă de grăsimi / dulciuri
concentrate
 inflamaţii ale tractului gastro-intestinal
 anemie Biermer (gastrita atrofică)
 obstrucţii pe tractul gastro-intestinal
(stenoze, tumori)
 malabsorbţie
 DZ
 Perioade de creştere rapidă (copilărie,
adolescenţă, graviditate)
 Condiţii care cresc MB (febră, exerciţii,
hipertiroidie)
 Stres (chirurgical, boală)
 Emoţii, frică
 Cancer
 Alcool:
▪ Nu achiziţionează alimente
▪ Deficit de vit. B: necesare în metabolizarea alcoolului
▪ Afectarea mucoasei digestive: afectarea absorbţiei
▪ Afectarea hepatică: tulburări de metabolizare
 Droguri
▪ Scad apetitul: cocaină, heroină
▪ Scad sau cresc apetitul: amfetamine şi barbiturice
 decubit dorsal cu coapsele în semiflexie
(abdomen acut)

 căutarea unei poziţii antalgice (durere

colicativă)
 astenic (frecvenţă crescută a UGD)

 hiperstenic (frecvenţă crescută a obezităţii,

DZ)
 Adult
 formula Broca - G (în kg) = T (în cm) - 100, plus or minus
15% pentru femei sau 10% pentru bărbaţi

 G = T (cm) – 100 – [(T – 150) / 4 (bărbaţi) sau 2 (femei)] +

(vârsta – 20) / 4

 grosimea pliului cutanat (torace, abdomen, coapse) < 1,5 cm

 Copil: G = 2 × N + 8 (9) kg (unde N = vârsta – peste 2 ani)

 GN = 2500 – 4500 g (3000 – 3200 g)
 creşterea în greutate
▪ primele 4 luni = 750 g / lună; următoarele 4 luni = 500 g /
lună; următoarele 4 luni = 250 g / lună
 Ip = G actuală / G ideală pentru vârstă
▪ Ip > 1,10 (1, 20) = paratrofic
▪ 0,90 < Ip <1,10 = eutrofic
▪ 0,76 < Ip < 0,90 = distrofie gradul I
▪ 0,60 < Ip < 0,75 = distrofie gradul II
▪ Ip < 0,60 = distrofie gradul III
 IMC (indicele de masă corporală) = G / T2 (kg /
m2)
 Normal = 18,5 – 24,9 kg / m2
 Subponderal = sub 18,5 kg / m2
 Pre-obez = 25 – 29,9 kg / m2
 Obez clasa 1 = 30 – 34.9 kg / m2
 Obez clasa 2 = 35 – 39,9 kg / m2
 Obez clasa 3 = peste 40 kg / m2
 generalizată / segmentară (tip android,
ginoid)
 obezitatea de tip abdominal intră în
componenţa Sindromului Metabolic (risc
crescut de boală coronariană şi cerebro-
vasculară)
 emacierea (ţesutul celulo-adipos e aproape
complet dispărut)
 caşexia (dispariţia ţesutului adipos şi
diminuare a musculaturii striate)
 marasmul (dispariţia ţesutului adipos, topirea
maselor musculare şi tulburări metabolice şi
hidroelectrolitice grave, obişnuit ireversibile
=stadiul terminal)
 rinofima (forma glandulară sau angiomatoasă)
 „rubeoza diabetică” (fără telangiectazii)
 pletoric (roşu, cu telangiectazii pe pomeţi)
 „faţa roşie” cu telangiectazii (iniţial descrisă la
măcelari)
 ragade comisurale (carenţa Fe, avitaminoza B)
 globii oculari ”înfundaţi în orbite” (deshidratări > 10 %
din greutatea corporală)
 FA (fontanela anterioară) deprimată la sugari
(deshidratare hiponatremică)
 anomalii congenitale („gura de lup”)
 anomalii dobândite (devierea comisurii bucale în
paralizia de nerv facial)
 paloarea (anemie)
 roşeaţa (localizată: etilism cronic, DZ)
 icterul (prin hemoliză, prin obstrucţii biliare, sau
ictere hepatocelulare)
 eritemul palmar, uneori şi plantar (ciroza
hepatică)
 steluţele vasculare (ciroza hepatică)
 retracţia aponevrozei palmare - Dupuytren
(ciroza hepatică)
 atrofia eminenţei tenare (ciroza hepatică) →
„mâna de simian”
 pliul cutanat leneş / persistent (deshidratări)
 aspect asemănător cu al edemelor renale –
albe, nedureroase, de consistenţă moale, iniţial
prezente la nivelul feţei, apoi gambelor, apoi
generalizate
 edemul caşectic din stadiile avansate ale
bolilor consumptive (neoplasme, TBC, ciroză
hepatică) se localizează în ½ inferioară a
corpului, cea superioară păstrând un aspect
scheletic
 vergeturile
 circulaţia venoasă colaterală superficială
 tip porto-cav (reţea venoasă evidentă subcutanată
periombilicală în formă de „cap de meduză” indicând un
obstacol pe vena portă tip ciroză hepatică sau tromboză
de venă portă)
 tip cavo-cav inferior (circulaţie venoasă colaterală mai
dezvoltată pe abdomen decât pe torace indicând un
obstacol pe vena cavă inferioară tip ascită, tumori
abdominale)
 xantelasma (hipercolesterolemii), xantoame – noduli
de culoare galbenă cu alte localizări; lipoame
 degete hipocratice, cu unghii cu striaţii
(hepatite cronice, ciroza hepatică)
 căderea părului (anemii feriprive)
 caniţia = încărunţirea (DZ)
 diminuarea pilozităţii axilare, pubiene (femei
şi bărbaţi), pectorale (bărbaţi) – ciroza
hepatică
 palidă (anemii)
 cianotică cu tentă teroasă (intoxicaţii cu nitriţi)
 uscată (deshidratări)
 limba
 saburală (boli febrile, deshidratări)
 zmeurie (insuficienţa hepatică)
 depapilată (anemie Biermer)
 „mărgăritărel” = roşie-violacee cu puncte albe
care confluează (Candida albicans)
 leucoplazie (tabagism – zone rotunde sau
ovalare alb-sidefii, indolore, pe faţa dorsală a
limbii) - posibilă transformarea malignă!
 stomatite (origine toxică, infecţioasă)
 ulceraţii (origine traumatică, infecţioasă)
 gingivite (origine toxică, scorbutică, DZ)
 abcese, flegmoane
 angine
 ranula (tumoretă chistică salivară, secundară
obstrucţiei canalelor salivare)
 hipersalivaţie (sialoree, ptialism)
 hiposalivaţie
 paralizia vălului palatin (tumori cerebrale, encefalite)
→ voce nazonată şi reflux de alimente şi lichide pe nas
 ankiloglosie
 acetonemică (acidocetoza diabetica, cetoze
de foame)
 fetor hepatic (insuficienţa hepatică)
 aldehidică (alcoolism)
 fecaloidă (ocluzie intestinală)
 putridă (stomatite, carii dentare)
 Topografie

 Semne de iritaţie peritoneală: apărare

musculară, „abdomen de lemn”?
 orofaringiană = orodisfagie (angine, abcese,
flegmoane)
 disfagie de transport
 disfagie esogastrică
 Poate fi:
 secundară unei afecţiuni oro faringo esofagiene
 secundară unei afecţiuni de vecinătate
 secundara unei afecţiuni generale (scleroză în plăci,
sclerodermie, miastenia gravis)
 Ca manifestare:
 predominant pentru lichide (acalazia cardiei)
 predominant pentru solide (stenoze esofagiene,
tumori esofagiene sau de vecinătate)
 Regurgitaţia
 Ruminaţia – sindromul de ruminaţie este o
afecţiune foarte rară şi survine aproape
întotdeauna la copii şi persoane cu retard
mental
 Eructaţii (aerofagie, stenoza pilorică)
 Greaţa
 se poate însoţi de tulburări nervoase şi
vasomotorii: paloare, transpiraţie,
hipersalivaţie, tahicardie, scăderea TA.
 Cauze:
 digestive
 neurologice
 infecţioase
 renale
 stări fiziologice (sarcina)
 Cauze
 digestive (UGD, stenoza pilorică, atonie
gastrică, tumori gastrice şi duodenale, ocluzie
intestinală, apendicita, hepatita virală acută,
colica biliară, colicistopatii acute şi cronice,
pancreatita acută, Ca cap pancreas,
peritonite)
 neurologice (HTA, HIC, comiţialitate)
 infecţioase (meningite, meningoencefalite,
toxiinfecţii alimentare)
 toxice (intoxicaţii medicamentoase, alte
intoxicaţii)
 metabolice (acidocetoză, uremie,
hipercalcemie)
 renale (colica nefretică, IRA, IRC)
 ginecologice (sarcina, tumori)
 cardiovasculare (IMac inferior)
 respiratorii (tuse emetizantă)
 Mecanism diferit
 vărsături de origine periferică
 vărsături de cauză centrală (tip HIC)
 Caractere
 cantitate (200 - 500 ml, >1 litru în stenoza pilorică)
 frecvenţa (sporadice, frecvente, incoercibile)
 orarul (matinale, postprandiale precoce sau tardive)
 mirosul (acetonă, rânced, fecaloid)
 conţinutul (apoase mucoase, bilioase, alimentare,
fecaloide, purulente, sanghinolente, hematemeza =
vărsătură cu sânge parţial digerat – aspect de „zaţ de
cafea”)
 !ATENŢIE LA DIAGNOSTICUL HEMATEMEZEI!
 Anorexie = lipsa apetitului
 totală / selectivă (lipsa apetitului pentru
anumite alimente)
 cauze:
 digestive
 extradigestive (boli neurologice, IRC)
 Sitofobie = ingestie redusă cu apetit păstrat
 refuz din cauza fricii de durere
 dorinţa de a slăbi
 protest („greva foamei”)
 Hiperorexie = ingestie crescută cu senzaţie de
saţietate
 motivată - UD, hipertiroidie, parazitoze
intestinale
 nemotivată = bulimia (psihonevroze)
 Acorie = ingestie crescută fără senzaţie de saţietate
 tumori cerebrale
 psihonevroze
 Parorexie = preferinţa pentru ingestia unor substanţe, altele decât
alimente
 sarcina
 psihopatii
 ex.: pica (cretă, var, lemn, pământ)
 Polidipsie = ingestie hidrică crescută de necesitate – sete (DZ,
deshidratări)
 Potomanie = ingestie hidrică crescută în absenţa senzaţiei de sete
(nevroze)
 Oligodipsie = ingestie hidrică redusă (hiperhidratări extracelulare)
 Dipsofobie = fobia de apă (rabie)
 Act reflex cu centru bulbar; căi: frenic, vag
 Cauze
 diverticuli, tumori esofagiene
 HH (hernie hiatală), distensie gastrică, UGD (ulcer
gastroduodenal), Ca gastric
 ocluzie intestinală, parazitoze intestinale, tumori
abdominale, apendicita acută
 pancreatita acuta
 litiaza renală, uremie
 intoxicaţii cu etanol, acidoza diabetică
 tumori mediastinale, mediastinită, anevrism Ao,
pericardita exudativă
 boli neurologice (tumori, afecţiuni infecţioase)
 stări nevrotice
 Sediu
 localizat
 generalizat
 Intensitate: uşor, moderat, intens
 Orar
 postprandial (precoce, tardiv)
 permanent
 Cauze
 ingestie exagerată de aer (tahifagie, HH)
 exces de producere de gaz (colite, dismicrobism
intestinal post AB - terapie)
 insuficienta resorbţie şi eliminare a gazului (enterite,
ocluzie, ciroza hepatică, ileus, infarct mezenteric)
 cauze legate de igienă

 cauze organice
 hepatomegalie (combinat cu percuţie!)
 splenomegalie
 palparea olivei pilorice (hipertrofie pilorică)
 palparea unor formaţiuni tumorale (boudin
de invaginaţie, chisturi, alte tumori, etc.)
 epigastru
 hipocondru
▪ dr.

▪ stg.
 mezogastru
 flanc
▪ dr.
▪ stg.
 hipogastru
 fosele iliace
▪ dr.
stg