Deşi-ntr-a soarelui lume eternă noapte nu ţine. E-o sară frumoasă – adormită deşi este ziuă. Aerul e vioriu, miroasele florilor mândre Adormitor se ridică din oştile florilor mândre; Într-un codru măreţ, unde arbor legat e de arbor , De line ce spânzură-n aer snopii de flori, Unde prin vechii copaci-şi fac albinele stupii sălbateci, Plini de faguri de miere, ce curge ca auru-n soare, Cu de ghirlănzi uriaşe copacii, din a lor rădăcine Până la vârfii din nori cu liane încolăciţi-s, Cari cu snopi de flori i-nconjoară, mărirea le îngroapă. [………………………………………………………..] Iar prin coloane pare că vezi trecând o minune Luna cu părul ei blond desfăcut, care curge în valuri Pe umeri în jos, îmflat cu dulce de miroase şi cântec, Care tremură-n veci în aerul fin al serei. D-umerii goi abia se ţine o mantie albastră, Mâinile albe de ceară se joacă cu cozile blonde Şi cu mărgeanul ce cade pe sâni şi cu creţii de mantă ” (Mihai Eminescu, „Dacă treci râul Selenei…”)
1Rescrie conform normelor limbii române actuale, cuvintele: sara, arbor,
sălbateci, cari, îmflat, mantă, miroase. 2Numeşte câte un sinonim pentru cuvintele: măreţ, etern, a îngropa, fin. 3electează din textul dat patru cuvinte din câmpul semantic al substantivulul vegetaţie. Explică valoarea expresivă a timpului frecvent verbelor folosite. 4recizează în enunţuri sensul omonimelor: luna, fin. 5xprimă într-un enunţ de două – trei rânduri propria părere despre tema operei. 6dentifică mărcile eului liric din textul dat. 7xplică semnificaţia unei metafore şi a unei comparaţii din textul dat. 8dentifică modul de expunere folosit şi susţine-ţi opinia prin două argumente. 9Alcatuieste prtretul Seleneiaşa cum rezultă din textul dat.