Rolul activităților extrașcolare în educația copiilor

Noua paradigmă educațională a adus cu sine o evoluție calitativă a finalităților ce

presupune deplasarea accentului de pe aspectul informativ pe cel formativ urmărind o
dezvoltare multilaterală a elevilor într-o manieră mai atractivă și mai eficientă.

Activităţile extracurriculare nu se rezumă la spaţiul şcolar, la fel cum nu se rezumă

nici la spaţiul extraşcolar ci se întrepătrund, se condiționează și se sprijină reciproc. Ele
vizează formarea dezvoltarea unor abilităţi şi competenţe de tip atitudinal, comportamental şi
social, altele decât cele dobândite pe plan formal, dar corelate cu acestea în vederea unei mai
bune adaptări în comunitate şi în societatea globală şi, de ce nu, pentru satisfacţii personale.
Toate acestea în beneficiul desăvârșirii personalității elevilorși a societății în care urmează să
se integreze social și profesional.

Este binecunoscut faptul că, toți elevii ce se află-n perioada școlarității mici au
gândirea concret intuitivă, având nevoie de material suport pentru a asimila și înțelege
conținuturi și pentru a-și forma dezvolta competențe. De aceea este impetuos necesar ca în
activitățile de la clasă să existe trimiteri către activitățile desfășurate în afara acesteia, fie ele
excursii sau vizite, tocmai pentru a întări caracterul practic-aplicativ al disciplinelor și
conținuturilor aferente acestora.

Activitățile extrașcolare se referă la acele activități extracurriculare realizate în afara

mediului școlar și a instituțiilor de învățământ, la care participă o clasă de elevi, mai multe
clase de elevi din aceași instituție ori mai multe clase aparținând mai multor instituții.

Vizitele la muzee, la expoziții, la case memoriale, în locuri cu încărcătură istorică

reprezintă grozave modalități prin care elevii pot cunoaște și pot prețui valorile unei țări.

Activitățile extrașcolare sunt forme de organizare alternative a procesului de

învățământ care urmăresc atingerea unor obiective instructiv-educative legate de anumite
teme din programa școlară. Sunt menite să stimuleze activitatea de învățare și au rolul de a
reuni și desăvârși ceea ce(cunoștințele ) elevii au acumulat în timpul lecțiilor”(I. Nicola, 2000,
451).

În cadrul activităților de tip excursii, vizite, elevii pot cunoaște diferite localități ale
țării, pot cunoaște realizările semenilor lor, pot cunoaște locul unde s-a născut/trăit/creat
diferite personalități. Ei pot dezvolta respect pentru frumusețile naturii, afecțiune pentru
animale, sentimente de ocrotire a florei etc și datorită etapei dezvoltării psihologice la care se
găsesc(conform J.Piaget) sunt foarte receptivi la ce li se spune și la ce li se arată fiind dispuși
să acționeze în acest sens.

Necesitatea abordării activităților realizate în mediul extrașcolar survine datorită

multiplelor aventaje pe care acestea le aduc. Astfel, activitățile proiecate și organizate de
cadrele didactice în afara mediului școlar aduc numeroase valențe formative și informative
prin completarea și/sau aprofundarea conținuturilor realizate la clasă. Conținuturile acestor
activități sunt mai flexibile, variate și uneori mai complexe, iar datorită caracterului atractiv
elevii participă cu optimism și bună dispoziție la acestea.

De asemenea, în urma acestor activități elevii pot reda cu o mai mare creativitate și
imaginație imaginea realității în cadrul unor lecții care se pretează acestora, iar cu ajutorul
diferitelor obiecte adunate cu ocazia unei astfel de activități pot realiza diferite lucrări( de ex
la orele de arte vizuale și ablități practice).

Prin intermediul activităților extracurriculare se pot forma-dezvolta o serie de

competențe specifice vizate de programa școlară. De ex: ”Manifestarea grijii pentru
comportarea corectă în relație cu mediul natural și social”( Programa școlară pentru clasa CP
- MEM , OMEN nr3418/2013).

În sensul formării-dezvoltării acestei competențe se pot alege numeroase activități

extrașcolare ce pot fi realizate de elevi. Alegând drept conținut pădurea( fiind în renaștere în
această perioada a anului) elevii pot realiza drept activități extrașcolare: excursii, tabere la
munte, drumeții în pădurile din apropiere, vizite în parcuri protejate etc.

În aceste locuri ei pot observa diferite elemente: plante, animale, relații de nutriție etc.
Pot utiliza fișe de observare a acestor elemente unde vor aduna date semnificative.

Pot de asemenea realiza jocuri, proiecte ecologice-” Reguli de respectat în pădure”

sau activități de ecologizare- ”Adunarea deșeurilor”.

Pe tot parcursul desfășurării activității cadrul didactic va dirija sistematic activitatea de

observare a elevilor orientându-le atenția către elementele esențiale, iar aceștia vor consemna
în fișele proprii ceea ce li se pare semnificativ. Totodată, cadrul didactic va putea combina
modalitățile propuse de Bruner în prezentarea unui conținut ( acțională- elevii vor intra în
contact direct cu materialele noului conținut ceea ce le permite examinarea cu ajutorul tuturor
simțurilor, simbolică - prin intermediul limbajului cu rol în prezentarea conținutului și
iconică- prin intermediul imaginilor ce substituie realitatea).

Datele culese de elevi vor fi valorificate ulterior în cadrul activităților care se pretează
acestui conținut(ex: MEM). Cu acest prilej, elevii își vor fixa și aprofunda noțiunile deja
înmagazinate și-și vor îmbogății cultura generală. Ei pot în etapa de valorificare să adauge o
nuanță originală de natură afectivă exprimându-și propriile impresii și sentimente în legătură
cu cele văzute.

În acest mod se va forma competența dată și se accentuează caracterul practic-aplicativ

al activității care depășete limitele clasei și implica activ elevii.

Activitățile realizate de elevi pe parcursul excursiei, vizitei, drumeției pot fi apoi

integrate în activitățile de la clasă. Utilizând un laptop și un videoproiector elevii pot viziona
filmulețe realizate în timpul activității extrașcolare și pot vedea poze care surprind momentele
importante ale acesteia. De mare folos pentru o învățare durabilă sunt și fișele de observare
în care ei au adunat informații, manualele digitale și machetele realizate de elevi. Acestea sunt
mijloace didactice care înlesnesc aplicabilitatea noțiunilor studiate și contribuie la formarea
competenței fixate-n prealabil.

O parte importantă a strategiei didactice o constituie metoda didactică care caută să

abordeze acest conținut într-un mod atractiv. De ex, cu ajutorul metodei
Brainstormingul( Furtuna de idei) elevii pot enumera toate elementele întâlnite în pădure:
animale, plante, deșeuri etc sau pot enunța toate regulile de respectat într-un astfel de mediu.

O altă metodă de instruire eficientă este metoda Mozaicului, care aduce avantajul
coperării prin intermediul muncii pe grupe. Se formează 4 grupe de elevi a câte 4 copii și în
fiecare grupă se vor numerota elevii de la 1-4. Apoi aceste grupe se sparg formându-se grupe
noi( toți elevii cu nr 1 într-o grupă, cei cu nr 2 în altă grupă etc). Acestea se vor numi grupe de
experți deoarece ei vor studia o singură temă, de ex: grupa 1 va studia animalele dintr-o
pădure, grupa 2 va studia plantele, grupa 3 va studia reguli de respectat, iar grupa 4 relațiile de
nutriție. Fiecare grupă va avea acum materiale de studiat( manuale, planșe, imagini, etc) vor
purta discuții și vor asimila informații devenind experți în tema primită. Ulterior se vor reface
grupele, fiecare expert întorcându-se în grupa din care a plecat și transmițând celorlalți colegi
informațiile asimilate. În acest fel. La finalul activității toți elevii vor deține informațiile
necesare pentru acest conținut , dar mai ales, toți își vor fi format competența urmărită inițial.

Pentru a vedea dacă activitatea are o finalitate, adică dacă obiectivele au fost atinse și
competența dezvoltată se recurge la o modalitate de evaluare. Pentru aceasta se pot folosi
metode tradiționale sau moderne de evaluare. Alegem ca metodă alternativă de evaluare
proiectul. Astfel, elevii organizați în 4 grupe, vor alege dintre următoarele teme în vederea
realizării unui proiect: ”Reguli de respectat în pădure”, ”Macheta unei păduri”, ”Mediul de
viață-pădurea”, Relații de hrănire între animale”. Se vor stabili, împreună cu cadrul didactic,
criteriile de evaluare și se va alege ca instrument lista de verificare-control în care sunt
specificate clar obiectivele de atins. De ex: dacă elevii au lucrat îngrijit, dacă au respectat
limita de timp, dacă au respectat tema dată etc.

În concluzie, este necesar să abordăm în activitățile de la clasă pe cele desfășurate în

afara mediului extrașcolar datorită avamultiple pe care acestea din urmă le dețin, dar și pentru
că, așa cum spune I. Nicola: ”aceste activități au menirea să stimuleze activitatea de învățare,
de a întregi și desăvârși ceea ce(cunoștințele ) elevii au acumulat în timpul lecțiilor”.

Așadar, pentru a aborda conținuturile din cadrul programelor școlare, a oferi exemple
concrete din viața reală, activitățile trebuie să se coreleze într-un mod optim .

Acestea activități urmăresc pe termen lung dezvoltarea unor aptitudini și atitudini

speciale, dar și antrenarea elevilor în activități cât mai variate și bogate în conținut, cultivarea
interesului pentru activități socio-culturale, ecologice etc și oferă suport pentru reușita școlară
în ansamblu.

Bibliogarfie
1. Ene, D., Vasile, C., 2017, ”Metodica și Evaluarea pentru examenul de titularizare și
definitivare în învățământ, Ediția a III-a revizuită și adăugită”, Editura Provimed
Plubishers, Bacău;
2. Molan, V., 2014, ”Didactica disciplinelor comunicare în limba română și limba și
literatura română din învățământul primar, Ediție revizuită, actualizată și completată;
studii critice”, Editura Miniped, București;
3. Nicola, I., 2000, ”Tratat de pedagogie școlară”, Editura Aramis, București.
4. Programa școlară pentru clasa CP - Matematică și cunoașterea mediului , OMEN
nr3418/2013.