Sunteți pe pagina 1din 13

Tulburarea de spectru autist

Caracteristicile copilului cu TSA

Este considerată o tulburare neurobiologică ce apare in dezvoltarea copilului înainte de varsta


de 3 ani și care afectează ritmul de dezvoltare al copilului pe toate palierele:gândire, limbaj,
social, autoservire, psihomotricitate.Tulburarea de spectru autist –TSA-este o sintagmă prin care
este descrisă o plaja de simptome care au impact asupra dezvoltării, învatării,procesării si
percepției unei persoane.
TSA este o condiție care însoțeste persoana afectată pe toată durata vieții acesteia și care
impune o serie de adaptări atât din partea persoanei, cât și din partea mediului în care aceasta își
desfășoară viața: școala, comunitatea, aria profesională, sistemul sanitar etc.
Persoanele afectate de TSA au dificultăți in 3 mari arii:comunicareași limbajul,interacțiunea
socială, interese și comportamente.Intensitatea acestor comportamente este diferită de la o
persoana la alta, de aceea și denumirea de,,SPECTRU”, tocmai pentru a reliefa felul în care
fiecare persoană poate fi afectată.Prin intermediul programelor educaționale o persoană poate
săîși îmbunătățească multe dintre comportamente și să atingă un anumit nivel de autonomie.
Procesul de recuperare este unul de durată și necesită efort susținut din partea unei întregi echipe
ce constă din: copil, părinții copilului, medic pediatru, medic psihiatru, cadru didactic,
comunitate.
Comunicarea si limbajul-dificultati ale persoanei cu TSA:
*Limbajul se dezvolta tarziu sau lipseste(persoana este nonverbala).
*Limbajul verbal nu este folosit intr-un mod functional, pentru comunicare.Comunicarea
lipseste sau se desfasoara intr-un mod care este greu de inteles pentru cei din jur.
*Poate existaecolalia =repetare cuvintelor sau frazelor auzite la un moment dat.
*Inversarea pronumelui(foloseste tu in loc de eu)
*Folosirea ad litteram a limbajului.

Interactiunea sociala-dificultati ale persoanei cu TSA:


*Contac vizual foarte slab.Evita,in general,sa priveasca in ochi persoana cu care se afla in
interactiune.
*Pare indiferent in prezenta altor persoane si prefera sa fie singur.
*Dificultati de interpretare a gesturilor si expresiilor faciale ale celeilalte persoane.

Interese si comportamente-dificultati ale persoanei cu TSA:


* Prefera obiectele sau anumite parti ale obiectelor.
* Jocul se concentreaza in jurul unor obiecte care in general au alte intrebuintari si consta in
activitati rutiniere (inchidul-deschisul usilor, alinierea sticlelor, ordonarea tacamurilor etc).
*Jocul simbolic lipseste.

Autismul se poate asocia si cu alte tulburari(crescand astfel dificultatea procesului de


recuperare) cum ar fi: epilepsia, sindromul Fragil X, sindromul Angelman, scleroza tuberoasa.
Una dintre afectiunile cele mai des asociate cu autismul este tulburarea de procesare
senzoriala (Sensory Procesing Disorder).In fiecare clipa organele noastre de simt intra in contact
cu diversi stimuli de la care primesc informatii pe care le transporta catre creier. Creierul
proceseaza aceste informatii in mare parte la nivel subconstient si face trierea lor astfel incat in
constient ajung informatiile cele mai relevante pentru situatia respectiva.In cazul tulburarii de
procesare senzoriala, creierul proceseaza cea mai mare parte a informatiilor primite de la
canalele senzoriale in mod constient.Astfel, informatiile vin ca o avalansa si creierul este
supraincarcat .Persoana cu astfel de tulburare are dificultati de adaptare la situatii in care sunt
numerosi sau deiversi stimuli, are dificultati in a-si percepe corpul si in a se folosi de el pentru a
se adapta mediului. Sensibilitatea senzoriala poate afecta oricare dintre simturi :tactil, olfactiv,
vizual, auditiv, gustatv, proprioceptiv, kinestezic. Simptomele acestei tulburari pot varia de la
sever la moderat. Hipersensibilitatea senzoriala se manifesta atunci cand persoana poate percepe
foarte intens anumiti stimuli. Spre exemplu, unii dintre copii cu autism sunt foarte sensibili din
punct de vedere tactil si nu pot fi tinuti in brate sau atinsi. Altii sunt foarte sensibili la sunete si la
locurile aglomerate(unde se aud sunete diverse, de diferite intensitati), toate acestea le pot
provoca anxietate si nevoia de a evada, de a se ascunde in locuri linistite.Spre exemplu,un baietel
de 7 ani cu hipersensibilitate senzoriala auzea muzica pe care vecinii sai de bloc o ascultau si pe
care parintii lui nu o puteau percepe (el locuia la etajul 3,iar vecinii sai la etajul 8).

Despre Hiposensibilitatea senzoriala vorbim atunci cand persoanei ii lipsesc informatiile


senzoriale Astfel,copilul poate avea nevoie sa cante continuu pentru a-si acoperi nevoia de
stimulare auditiva,sau poate urmari lumini, linii, umbre pentru a-si satisface nevoia de stimulare
vizuala sau se poate acoperi cu covoare sau paturi grele pentru a-si satisface nevoia de senzatii de
presiune.

In momentul de supraincarcare senzoriala anxietatea este ridicata ,iar corpul are nevoie de
calmare.De aceea,de multe ori persoana cu tulburare de procesare senzoriala ajunge sa intre in
anumite crize comportamentale, numite si crize meltdown.Senzatiile sunt atat de multe si de
intense incat corpul nu mai poate rezista si are nevoie sa se retraga in comportament si activitati
stereotipe care sa diminueze senzatiile.Uneori copilul incepe sa tipe, sa se legene, sa se zgarie
etc, aparent fara motiv. O analiza atenta a situatiei poate releva existenta anumitor stimulicare sa
provoace un dezechilibru sensorial.

Criza de tip meltdown este diferita de tantrum,acea criza pe care orice copil o face atunci
candnu isi poate gestiona emotiile.In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile fiecarui tip
de criza si scopurile acestora:

TANTRUM
 Copilul cauta sa controleze mediul astfel incat sa obtina un beneficiu.
 In timpul unei crize tantrum ,copilul va analiza daca comportamentul sau atrage atentia
si reactia celor di jur.
 Copilul va avea grija sa nu se raneasca .
 Criza tantrum are ca scop obtinerea unui beneficiu social.
 Criza tantrum se va sfarsi atunci cand situatia se rezolva , obtine ceea ce isi doreste.
 La criza tantrum,controlul este detinut de copil(el doreste manipilarea adultului pentru
obtinerea unui anumit lucru),desi se comporta ca si cum nu ar fi asa (ca si cum ar fi
victima)

 MELTDOWN
 Copilul cauta sa recastige controlul asupra mintii sale--care este suprasolicitata cu
informatie senzoriala
 In timpul unei crize meltdown copilul cu TSA nu priveste si nu cauta ca cei din jurul sau
sa reactioneze.
 Copilul nu tine seama de siguranta sa ori a celor dim jurul sau.
 Criza meltdown nu are ca scop controlarea situatiei sociale in care se afla copilul.
 Criza meltdown pare ca nu poate fi controlata de copil si se intampla fara voia sa .
 La criza meltdown nimeni nu are controlul,nici copilul, nici adultul.
Copilul cu autism la grădiniță
 Grădinița este primul pas spre incluziune socială al copilului cu autism.Este un mediu cu
foarte mulți stimuli ,cu mulți copii și unde cu greu se poate anticipa ce va face fiecare
copil sau cum se va schimba mediul în următoarea clipă.Pentru copilul cu autism este
important să aibă predictibilitate,să știe ce urmează să se întâmple,când se va termina o
activitate,cine vine să-l ajute.
 Uneori mersul la grădiniță poate fi copleșitor pentru copil.Sunt multe informații de
procesat într-un timp relativ scurt.El are dificultăți în a urmări și răspunde instrucțiunilor
date unui grup de copii din care și el face parte .Generalizarea informațiilor și
comportamentelor pe care le-a învățat acasă sau în terapie se face cu o oarecare
dificultate și poate necesita mai mult timp.
 Având în vedere caracteristicile copilului cuTSA și felul în care tulburarea îi afecteaza
modul de procesare al informațiilor și capacitatea de a se baza pe corpul său, rezultă că
mersul la grădiniță este o adevărată provocare pentru el.
 Pe de altă parte, și educatoarea se găsește în fața unei provocări .Ea are nevoie să-l
cunoască pe copil,să știe ce-i place acestuia,ce îl deranjează astfel încât să găsească
soluțiile cele mai bune pentru a-și îndeplini obiectivele educaționale.
 Iată principalele dificultăți pe care copilul cu TSA le are, felul în care acestea îi afectează
activitatea din grădinită și ce soluții pot fi de ajutor pentru educatoare.

1.Activitățile de joacă
 Prin intermediul abilităților sociale și a celor de comunicare, o persoană are posibilitatea
de a înțelege situațiile sociale și de a se adapta acestora prin adoptarea comportamentului
potrivit.Copilul își formează și își dezvoltă aceste abilități prin intermediul activității sale
preferate –jocul .Însă la copilul cu autism ,jocul este diferit de cel al copilului cu
dezvoltare neuro-tipică.El este interesat de jucării și obiecte dar îi este foarte greu să
urmărească, să înțeleagă și să imite comportamentele persoanelor cu care vine în contact .
 De aceea, el poate avea dificultăți mari în a se integra în grupul de copii de la grădinită.
Timpul dedicat jocurilor în grupele de copii,are ca scop încurajarea socializării între ei și
formarea diferitelor abilități de comunicare și de interacțiune socială. Dar aceste activități
nu sunt prestabilite,fiecare copil este încurajat să își aleagă jucăria preferată sau să
colaboreze cu un alt copil pentru o activitate cu aceeași jucărie.Copilul cu TSA trebuie să
știe ce are de făcut,ce urmează să se întâmple,are nevoie de ghidare.Uneori poate fi prea
mult pentru el să se alăture spațiului de joacă(prea multă gălăgie,prea mulți copii
aproape,multe jucării, mulți stimuli) și are nevoie să stea linistit într-un loc
retras.Comportamentul provocator al copilului arată de obicei faptul că,copilul este
anxios,frustrat și speriat.
 Ce poate face educatoarea?
 -Sa organizeze clasa si spatiile pentru fiecare activitate.Pozele sau imaginile cu specificul
fiecarei sectiuni sunt de ajutor.
 -Sa stabileasca un set de reguli pentru spatiul de joaca.Aceste reguli trebuie stabilite
impreuna cu copiii pentru ca acestia sa si le insuseasca mai usor.Pot fi atasate la vedere
cu ajutorul imaginilor.Rolul acestor reguli este acela de a evita situatiile in care ceilalti
copii il pot ridiculariza pe copilul cu TSA, dar si pentru buna desfasurare a jocului, in
general.
 -Sa realizeze un spatiu in care copilul cu TSA poate sa stea sa se linisteasca sau sa se
recreeze atunci cand nu doreste sau nu poate participa la activitatile de joc.
 -Sa realizeze un spatiu de siguranta , in care copilul cu TSA poate sa alerge,sa sara ,sa
fluture mainile
 sau alte actiuni pe care simte nevoia sa le faca.
 -Sa ii invete pe ceilalti copii din grupa sa il includa in jocurile lor pe copilul cu TSA.
 -Pe rand ,sa-i puna pe copiii din grupa sa joace un joc simplu in doi cu copilul cu
TSA(constructie,lego etc.)
 -Sa ii realizeze copilului un orar vizual,in care sa fie trecute jocurile si jucariile cu care se
poate juca zilnic pentru a evita rutina si obsesia pentru o singura jucarie,dar mai ales
pentru a-i oferi copilului ocazia sa invete sa foloseasca si alte jocuri sau jucarii.

3. Activitatile de grup
 Unele activitati didactice se desfasoara in grup, sub forma de semicerc. Copiii trebuie sa
stea pe scaunel si sa fie atenti la ceea ce educatoarea transmite .Pentru copilul cu TSA
poate fi un moment dificil .El are dificultati de intelegere a limbajului, in special daca nu
este insotit de suport vizual.Nu intelege comenzile si instructiunile date catre grup.Isi
poate pierde interesul foarte repede mai ales daca sunt notiuni pe care inca nu le cunoaste
si pe care nu le poate intelege in acel moment.Toate acestea il pot determina sa se
angajeze in comportamente de autostimulare sau neadecvate.
 Ce poate face educatoarea?
 Sa ii capteze atentia inainte de a vorbi.
 Sa il aseze pe copilul cu TSA mai aproape de ea pentru a-i fi mai usor acestuia sa o
urmareasca.Cu cat distanta fata de educatoare este mai mare ,cu atat mai multi factori pot
perturba atentia copilului.
 Sa il puna sa repete anumite informatii pe care le transmite copiilor,acest lucru il ajuta sa
ramana concentrat.
 Sa il ajute sa arate sau sa realizeze anumite activitati pe care le preda, in cazul in care
copilul nu are foarte multe cuvinte in vocabular si nu se poate exprima verbal.
 Sa i se adreseze copilului cu TSA in mod individual atunci cand sunt comenzi ce vizeaza
intreg grupul de copii.
 Sa desemneze pe rand cate un copil din grupa, sa fie ajutorul copilului cu TSA si sa il
sprijine pe acesta atunci cand se dau comenzi pentru tot grupul de copii .

4.Activitatile la masuta

 Nivelul achizitiilor pe care le are copilul cu TSA le are atunci cand ajunge la gradinita
determina masura in care acesta se poate implica in sarcinile educative pe care le propune
educatoarea .Activitatile care se desfasoara la masuta au in vedere dezvoltarea unor
abilitati precum desenul, coloratul, decupatul, lipitul etc. Multe dintre acestea vizeaza
motricitatea fina a copilului, iar copilul cu TSA are de multe ori deficite mari in aceasta
arie.Pe langa acestea, are dificultati de urmarire a unei succesiuni de actiuni sau explicatii
pe care educatoarea le ofera ca exemplu, dar si de a duce o sarcina la final.
 Ce poate face educatoarea?
 Sa ii explice prescolarului care este sarcina pe care o are de facut.Explicatiile sa fie
oferite prin cuvinte putine, clare si la obiect.
 Sa il ajute pe copil in realizarea sarcinii,atunci cand acesta nu o poate finaliza singur.
 Sa adapteze sarcina la nivelul copilului cu TSA .Exista posibilitatea ca el sa nu poata face
sarcina respectiva la nivelul celorlati copii din grupa si atunci este important ca noi
educatoarele sa tinem seama de acest aspect,evitand astfel momentele de frustrare ale
copilului.
 Exemplu:daca sarcina se refera la colorarea unei imagini, iar copilul are dificultati
mari in a tine creionul,pentru a evita oboseala si a-i oferi posibilitatea sa finalizeze
sarcina ,i se poate da aceeasi imagine la dimensiune mai mica. Daca sarcina presupune
decuparea si lipirea unor forme geometrice si copilul foloseste cu greutatea foarfeca, i se
poate da mai putine forme geometrice de dimensiuni mai mari (decuparea formelo mici
presupune abilitati de coordonare ochi-mana care la copilul cu TSA nu sunt dezvoltate
conform varstei sale cronologice).
 Sa ii ofere copilului posibilitatea sa lucreze fisele sau activitatile in avans acasa pentru a
se familiariza cu ele. Astfel educatoarea se poate axa pe dezvoltarea abilitatilor de
invatare la clasa (urmarirea instructiunilor , realizarea sarcinii in acelasi timp cu ceilalti
copii etc)

Copilul cu TSA la școala primară

Odată cu intrarea în clasa pregătitoare, începe o nouă etapă pentru copilul cu autism care
implică un efort suplimentar pentru a face față cerințelor școlii:

- Transferarea informațiilor acumulate până atunci pentru a putea învăța lucruri noi;

- Crește timpul în care copilul trebuie să stea pe scaun;

- Apar testele de evaluare;

- Crește durata unei activități de învățare ca atare și capacitatea de concentrare trebuie să


crească etc.

Dificultățile copilului cu autism și soluții pentru cadru didactic

Atenția

De multe ori copilul cu autism își focusează atenția pe anumite detalii și pierde din
vedere informațiile sau stimulii relevanți. De pildă li se dau copiilor două fișe de rezolvat care
sunt prinse cu o capsă. Copilul cu TSA poate sîă fie atent la capsă și să nu se poată concentra
asupra cerințelor fișei. Pe de altă parte, copilului cu TSA îi este greu șă își mute atenția ăntre
două lucruri sau persoane. Copilul va rămâne atent ori la obiect ori la un detaliu al cadrului
didactic neputând urmări și explicațiile verbale pe care acsta le oferă. De asemenui nu-și poate
muta atenția de la un stimul la altul , preferând rutina.

Ce poate face cadrul didactic?

 Să ofere copilului cu TSA, un program predictibil începând cu panoul de prezență,


continuând cu orarul zilei de studiu ( pauze, ore, cu intervalul de timp);
 Să îl așeze pe copil în prima bancă pentru a eluda stimulii care se pt interpune între copil
și cadru didactic;
 Să se asigure că a captat atenția copilului când îi transmite informații;
 Să folosească propoziții scurte pentru explicații, indicații;
 Să folosească suport vizual atunci când oferă fragmente mari de informații;
 Să țină cont de dificultățile de înțelegere a limbajului verbal pe care le are copilul cu
TSA. Cu cât se folosesc mai multe cuvinte într-un timp relativ scurt, cu atât îi este mai
greu să procesese informațiile, apare supraîncărcarea senzorială și poate avea ca urmare o
criză;
 Să realizeze un orar vizual cu activitățile din timpul orei sau zilei și să îi reamintească
copului ce urmează să se întâmple;
 Să adapteze sarcinile la nivelul cunoștințelor și abilităților copilului, ca să poată rămâne
concentrat până la final;
 Să îl recompenseze verbal când este atent și implicat în sarcini;

Învățarea

Copilul cu TSA are nevoie de mai mult timp pentru a procesa informația și elabora
răsounsul de aceea cadrul didactic poate să:
 Ofere timp de răspuns copilului fără a-l forța;
 Să ofere suport vizual ;
 Să adapteze metodele de evaluare la specificul copiluli: câte o întrebare pentru 5
minute;
 Să adapteze cerințele educaționale;
 Să delimiteze clar începutul și sfârșitul unei sarcini pentru că acesta are ificultăți
de organizare și planificare a unei activități (Mai avem 5 minute – desenat pe
tablă ceasul);
 Să-l recompenseze: Dan, mi-a plăcut foatre mult ca ai salutat cand ai intrat în
clasă;
 Să îl monitorizeze pentru a se asigura că a rezolvat sarcina.

Comunicarea

Copilul cu TSA are dificultăți ăn a înțelege ceea ce vor să îi transmită ceilalți dar și în
a -și exprima nevoile sau doprințele.
Ce poate face cadrul didactic:
 Să folosească un limbaj simplu atunci când se adrerseazî copilului;
 Să folosească un ton calm și liniștit;
 Să țină seama de nivelul de înțelegere al copilului;Să despartă sracinile
complexe în pași simpli și să transmită instrucțiuni secvențial;
 Sa asigure suport vizual;
 Să utilizeze feed-bacK-ul în comunicare;
 Să îi încurajeze pe copii să comunice cu copilul cu TSA pe un ton calm și cu
cuvinte sinmple;
 Să-i ofere modelul de răspuns pe care copilul să-l repete.
Interacțiunea socială

Deoarece aria abilităților sociale este una dintre cele mai afectate și copilul cu TSA are
dificultăți în a înțelege și respecta regulile de grup, a purta o conversație sau a intra în jocul altor
copii, cadrul didactic va putea facilita integrarea astfel:
 Să realizeze un set de reguli pe care să le afișeze la vedere astfel copilul
știe ce să facă și ce să nu facă; Să le repete pentru a facilita memorarea;
 Să creze situații de lucru în echipe pentru a favoriza integrarea și
interacțiunea;
 Să îi încurajeze pe ceilalți să îl ajute în special în pauze;
 Sî îi ofere alternativa de comportament când acesta nu știe să se comporte
sau utilizează un comportament neadecvat.

La școala gimnazială trebuie să se țină cont de anxietatea generată de numărul


mai mare de cadre didactice cu stiluri diferite de predare.
Importantă în această perioadă este crearea echipei de lucru și comunicarea dintre cadrele
didactice profesori și învîțătoarea. Relația cu colegii de clasă este iarăși foarte importantă.
Profesorii vor ține cont de aceleași dificultăți ale copilului cu TSA și vor facilita
integrarea acestuia respectând aceleași cerințe enumerate mai sus.

ÎNVĂȚĂTOR PENTRU COPIL CU AUTISM. CUM ÎL POT AJUTA

În situația în care beneficiază de terapia de care au nevoie, de la o vârstă cât mai fragedă
și dacă nu au o altă comorbiditate asociată cu TSA, copiii cu autism întrunesc toate premisele
pentru a deveni elevii școlii de masă. Nu există nici un motiv pentru care aceștia să nu poată fi
integrați cu succes la școală. Cu toate acestea însă, trebuie să remarcăm că ei pot întâmpina
diverse dificultăți, tocmai datorită particularității dezvoltării lor.

Ce dificultăți pot apărea și care sunt soluțiile?

Timpul nestructurat. Mulți copii cu autism au dificultăți în a înțelege ce să facă atunci cand
programul lor nu este structurat.

 Dezvoltă și urmărește un orar structurat al rutinii zilnice.


 Fă mediul cât mai previzibil cu putință.
 Orarele vizuale pot clarifica așteptările și elibera stresul care vine cu a nu ști ce urmează.

Schimbarea este o parte a dificilă a celor mai multe zile de școală. Schimbarea orelor,
schimbarea profesorilor, schimbarea temelor și a activităților și schimbarea orarului datorată unei
alarme de incendiu. Aceste tipuri comune de tranziție reprezintă adesea o problemă pentru un
elev cu autism.

 Când știi că urmează o schimbare în vreun aspect al zilei de școală, este de ajutor să
pregătești elevul cu autism spunându-le și încorporând schimbările în orarul vizual și
reamintindu-le înainte de perioada de tranziție.
 Schimbarea în mediul fizic al clasei pot crea, de asemenea, provocări pentru unii elevi.
Structurează clasa pentru a delimita anumite spații. Dacă o zonă a clasei va fi folosită
pentru un scop nou sau diferit, pregătește elevul înainte ca schimbarea să apară.
 Unii elevi cu autism sunt sunt responsivi la stimulare senzorială, alții pot fi subresponsivi.
Uită-te după problemele din mediu, precum decorațiunile din cameră, zgomote și lumini
și ajustează-le după cum e nevoie.

Interacțiunile sociale – mulți elevi cu autism le găsesc foarte provocatoare. Abilități precum a-ți
aștepta rândul, a aștepta la coadă și a te alătura sau a părăsi un grup pot fi dificile pentru un elev
cu autism.

 Învață copilul cum să participe la jocuri, activități și alte situații sociale. Folosirea unui
partener de joacă poate fi de ajutor în dezvoltarea și practicarea acestor abilități.

Cum afectează TSA adaptarea la cerințele școlare:

 Dificultăți în înțelegere a textelor citite;


 Dificultăți de înțelegere a conceptelor abstracte de matematică – în special geometria;
 Deficit al abilităților vizual spațiale (completare de labirinte, citirea hartilor);
 Dificultăți în dezvoltarea scrisului de mână
 Dificultăți de organizare a timpului – nu își fac temele la timp, dificultăți de planificare a
proiectelor pe termen lung;
 Probleme de comportament datorită dificultăților de înțelegere a regulilor sociale;
 Noncomplianță la activitățile școlare rutiniere;
 Sunt distrași ușor de aspecte nesemnficative sau de interesele personale.

Nevoile copilului

 Planificarea rutinei zilnice;


 Oferirea timpului de adaptare la rutina școlară;
 Clasa ordonată și linistită;
 Încurajare – copilul NU trebuie criticat ci încurajat să se poarte adecvat;
 Observarea continuă a copilului și intervenția “umbrei” dacă este cazul
 Consecvență în comportamentul celor din jur – profesori, familie;
 Comunicare continuă între profesori și familie;
 Alternative la sancțiunile tipice pentru comporatamentele problematice (comportamentele
neadecvate trebuie vazute ca secundare afecțiunii, ci nu ca obraznicie sau probleme
emoționale)

Adaptări ale cerințelor școlar

 Reducerea numărului de teme pentru acasă;


 Dacă nu poate fi însușit scrisul de mână copilul trebuie lăsat să scrie de tipar;
 Strategii vizuale – instrucțiuni scrise pe banca elevului;
 Cheklist-ul temelor – împărțirea temelor dificile în părți simple;
 Orar vizual zilnic;
 Testare orală în locul celei scrise
 Teste ținute într-un timp mai lung și într-un mediul liniștit;
 Explicarea conceptelor abstracte în termeni cât mai concreți;
 Explicarea poveștilor prin întrebări clare – Cine, Unde, Cand, Cum, De ce.
 Sublinierea sau colorarea informației importante din texte;
 Încurajarea parafrazarii;
 Folosirea demonstrațiilor concrete pentru învățarea matematicii;
 Pregătirea tranziției – familiarizarea cu o clasă nouă, un program nou etc.
 Planuri de intervenție comportamentală – analiză funcțională

Situația școlară ideală

 Stabilirea regulilor pe care trebuie să le respecte la școală;


 Rutina activităților zilnice;
 Poster cu orarul zilnic;
 Limbaj clar, instrucțiuni clare, fără noțiuni ambigue;
 Instrucțiuni scrise;
 Locație preferențială – lângă profesor, de preferat în prima bancă pentru evitarea
distractorilor;
 Alocarea unui timp suficient pentru oferirea răspunsurilor, repetarea instrucțiunilor
 Monitorizarea ritmului în care copilul își face lecțiile și repetarea instrucțiunilor de
continuare a sarcinii;
 Instrucțiuni directe către copil pentru a ne asigura că a înțeles ce are de făcut;
 Atragerea atenției atunci când “se pierde”;
 Feedback imediat al performanței – tabla de tokeni dacă este nevoie.

Învățătorul ideal

 Dispoziție calmă;
 Previzibil în reacțiile emoționale;
 Flexibil în adaptarea curriculei scolare;
 Capabil sa vada aspectele pozitive ale copilului;
 Simtul umorului;
 Atitudine calda, dar fermă

Cheia succesului

 Recunoașterea variabilității în manifestarea TSA;


 Într-o zi bună copilul se va concentra, se va conforma regulilor, va socializa și va învăța
“rezonabil”;
 Într-o zi mai puțin bună copilul va fi absorbit de sine, nu va avea încredere în el, nu se va
putea conforma regulilor clasei.

Tulburările din spectrul autist  - caracteristici, metode de intervenție

 Autism este un nume generic pentru o serie de tulburări comportamentale fundamentale.


 Autismul este o tulburare de dezvoltare de origine neurobiologică şi este considerată
drept una dintre cele mai severe tulburări neuropsihiatrice ale copilăriei.

CAUZELE IPOTETICE ALE APARITIEI AUTISMULUI


 Cauzele autismului nu sunt încă    înţelese complet, dar se crede că tulburările se
datorează unor defecţiuni genetice, unor interacţiuni între gene sau mutaţii  rare cu efecte
majore.
 Printre principalele cauze care duc la aparitia acestei tulburari complexe amintim:
- cauze genetice
- boli netratate cum ar fi sindromul X fragil, fenilketonuria (PKU), rubeola congenitala.
 In urma actiunii acestora asupra individului sunt afectate următoarele părti ale creierului:
cerebelul, amigdala, hipocampul, septumul, corpii mamilari, cât si trunchiul cerebral.
Neuronii din aceste regiuni se prezinta ca avand dimensiuni mai mici decât cele normale.
De asemenea, este afectat nivelul serotoninei (nucleul Rafeului)si dopaminei.

Grade de afectare

 Gravitatea autismului variază de la sever


la uşor, iar acesta se intersectează cu diverse nivele de inteligenţă care, şi acestea, variază de
la dificultăţi profunde
de învăţare, pînă la nivele normale de inteligenţă sau, în cazuri mai rare, la inteligenţă
superioară, chiar aproape de
genialitate

SIMPTOMELE pot include

 - dificultate in comunicare: limbajul vorbit se dezvolta de obicei greu sau deloc,


cuvintele fiind adesea folosite necorespunzator; folosirea mai multor gesturi decât
cuvinte; tendința de a repeta cuvinte si fraze (exemplu repetarea fără greseală a știrilor de
la TV); imposibilitatea de a-și concentra atenția și de fi coerent. Limbaj sterotip si
folosirea repetitiva a unor cuvinte.
 Persoanele cu autism repetă o propozitie sau o frază pe care au auzit-o de curand
-ecolalie
 tendinta de nu privi in ochii interlocutorului;
 simturile diminuate sau prea dezvoltate: unii bolnavi de autism abia dacă răspund la
impulsurile celor cinci simțuri (daca se loveste nu plânge), iar unii pot avea simțuri
dezvoltate (poate auzi un zgomot, iar apoi să-și acopere urechile pentru mult timp).
 pot prezenta interes obsesiv pentru un lucru (obiect sclipitor sau care se rotește) sau
activitate( rasfoitul unei carti sau a unei reviste); pot prezenta comportamente stereotipe
(bat din palme, iși balansează corpul sau capul); pot fi agresivi cu ei inșiși sau cu alții; pot
avea crize de epilepsie sau depresie.
 Lipsa imaginaţiei duce şi la tipare comportamentale rigide de tipul rezistenței la
schimbare şi a insistenței pe rutina zilnică, de ex. insistență în a urma exact același drum
spre anumite locuri;

Simptome comportamentale

 Persoanele cu autism pot avea o gamă largă de simptome comportamentale care includ
hiperactivitatea, reducerea volumului atenţiei, impulsivitatea, agresivitatea,
comportamente autoagresive (ex., lovitul cu capul ori muşcatul degetelor, al mîinii sau
al încheieturii mîinii) şi, în special la copiii mici, accesele de furie. Pot exista răspunsuri
neobişnuite la stimuli senzoriali (ex., un prag ridicat la durere, hiperestezie la sunete sau
la atingere, reacţii exagerate la lumină sau la mirosuri, fascinaţie pentru anumiţi stimuli).
De asemenea, pot exista anomalii de comportament alimentar (ex., limitarea dietei la
cîteva alimente, consumarea de poduse necomestibile, ş.a.) sau tulburări de somn (ex.,
deşteptări repetate din somn în cursul nopţii, cu legănare). Pot fi prezente anomalii ale
dispoziţiei sau afectului (ex., rîs sau plîns fără un motiv evident, absenţa evidentă a
reacţiei emoţionale). Poate exista o absenţă a fricii ca răspuns la pericole reale şi o teamă
excesivă de obiecte nevătămătoare.

PROGNOSTICUL

 Chiar dacă la această dată autismul este considerat o condiţie pe întreaga viaţă, nu poate
fi vindecat, nu înseamnă că nu se poate face nimic pentru persoanele cu autism, că
acestea sunt ‘irecuperabile’. Diagnosticarea şi intervenţia timpurie, urmate de tratament
specific şi individualizat pot face ca persoanele cu autism să progreseze, să atingă
maximul potenţialului lor şi să trăiască o viaţă demnă şi mulţumitoare.

Metode de intervenţie

 S-a demonstrat că intervenţia timpurie poate accelera dezvoltarea generală a copilului,


reduce comportamentele problemă, iar rezultate funcţionale de lungă durată sunt mai
bune.
 Există o serie întreagă de intervenţii terapeutice şi tratamente alternative, din păcate nu şi
în România. În alegerea intervenţiilor pentru copiii cu autism este important să se ia în
consideraţie dacă a) există dovezi ştiinţifice ale faptului că intervenţia este eficientă şi
b) dacă este neprimejdioasă.

Strategii în activitatea cu copiii:

 Dați instrucțiunile clar și scurt, în câteva cuvinte, repetați-le dacă este necesar. Vorbiți
mai puțin și utilizați propoziții scurte!
 Nu rostiți mai multe instrucțiuni împreună!
 Copiii nu pot să se concentreze până la finalul unui proiect. Atrageți-le atenția și
susțineți-i să termine sarcina. Este important ce au început, chiar dacă nu termină toate
sarcinile!
 Utilizați materiale atractive și interesante, în mai multe modalități senzoriale: vizual,
auditiv, etc.
 Reduceți stimulii distractori !
 Ajutați copilul să-și organizeze materialele, să-și definească propriul spațiu, locul fiecărui
obiect!
 Planificați activitățile, gândindu-vă ce veți face când copilul nu mai poate sta locului!

Strategii în activitatea cu copiii


 Planificați activitățile, gândindu-vă ce veți face când copilul nu mai poate sta locului!
 Recompensați răspunsurile corecte. Acești copii au nevoie de mai multă încurajare decât
alții! (Găsirea recompensei este o sarcină majoră , oferind o motivaţie puternică
copilului veţi avea rezultate imediate)
 Dacă nu mai poate sta locului, lăsați-l să se miște. Nu-i pedepsiți luându-le pauza!
 Alternați perioadele active și pasive. Avertizați-i când se apropie sfârșitul unei activități
pentru a se putea acomoda la următoarea sarcină!
 Pregătiți copiii pentru orice schimbare în rutina zilei. Ei nu sunt structurați și multe din
dificultățile lor apar din cauza confuziei, pentru că nu știu ce urmează, teama sau
suprastimularea ca urmare a lipsei de structură, destabilizându-i!
 Creați un spațiu în care să ia o pauză, să-și revină., să se reorganizeze!