CONFLICTELE DIN ȘCOALĂ

Conflictul apare acolo unde sunt cel puțin douã păreri diferite, a căror analiză presupune
ascultare activă și empatie din partea celor implicați. Această atitudine permite să examinăm și punctul
de vedere al celuilalt, să-l înțelegem, să-l ajutăm, ceea ce va conduce la o comunicare tolerantă, lipsită
de prejudecăți.
Putem afirma că rezolvarea problemelor este numai partea vizibilă a aisbergului: cooperarea,
comunicarea și dobîndirea încrederii constituie, în esență, pilonii ascunși pe care se sprijină succesul
soluționării conflictelor.
În școală, în funcție de actorii implicați, distingem următoarele tipuri de conflicte:
– dintre elevi;
– dintre profesori și elevi;
– dintre profesori și părinți;
– dintre profesori.

A. Conflictele dintre elevi

Se cunosc următoarele cauze ale conflictelor dintre elevi:
 Atmosfera competitivă. Elevii au fost obișnuiți să lucreze individual pe bază de concurență,
lipsindu-le deprinderea de a munci în grup, încrederea în colegi și profesori. Ei nu doresc decît victoria
asupra celorlalți și dacă nu o obțin își pierd stima de sine. Competiția apare în toate momentele, chiar
și atunci când este neproductivă.
 Atmosfera de intoleranță. În clasă se formează „găști”, „bisericuțe”, iar lipsa sprijinului între
colegi duce, de multe ori, la singurătate și izolare. Apar resentimente față de capacitățile și realizările
celorlalți, neîncrederea și aversiunea.
 Comunicarea slabă reprezintă solul cel mai favorabil conflictelor, cele mai multe fiind atribuite
neînțelegerii sau percepției greșite a intențiilor, sentimentelor, nevoilor și acțiunilor celorlalți. Elevii
nu știu să-și exprime în mod pozitiv necesitățile și dorințele sau le este frică s-o facă; ei nu-i pot
asculta pe ceilalți.

Proiect co-finanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014 - 2020

  Exprimarea nepotrivită a emoțiilor. Orice conflict are o componentă afectivă. Conflictele se
amplifică atunci când elevii au sentimente deplasate (exacerbate), nu știu să-și exprime supărarea sau
nemulțumirea într-un mod neagresiv, își suprimă emoțiile și sunt lipsiți de autocontrol.
 Absența abilităților de rezolvare a conflictelor. Elevii și profesorii nu știu să abordeze creativ
conflictele, utilizînd metode violente de soluționare a acestora, urmând adesea modele furnizate de
filmele de consum.
 Utilizarea greșită a puterii de către profesor. Profesorul poate accentua sau diminua cei cinci
factori enumerați. De asemenea, poate provoca apariția sau escaladarea conflictelor prin așteptări
exagerate față de elevi – ghidând clasa conform unor reguli inflexibile, bazându-se în permanență pe
aplicarea autorității, instaurând o atmosferă de teamă și neînțelegere.
Depășirea cauzelor conflictelor nu este ușoară, un rol important revenindu-i profesorului, care
îi poate stimula pe elevi să colaboreze în soluționarea acestora. În contextul dat, prin intermediul
educației, elevii pot fi formați într-un spirit de abordare pozitivă, accentul fiind pus pe următoarele
caracteristici, orientate spre diminuarea egoismului, individualismului:
• Cooperare. Elevii învață să lucreze împreună, să aibă încredere unii în ceilalți și să-și
împărtășească preocupările.
• Comunicare. Elevii învață să comunice atent ceea ce au de spus, să-i asculte pe ceilalți.
• Toleranță. Elevii învață să respecte și să valorizeze pozitiv diferențele dintre oameni, să
înțeleagă prejudecățile și modul în care acestea acționează.
• Expresie emoțională pozitivă. Elevii învață să-și exprime sentimentele, în special supărarea
sau nemulțumirea, prin modalități neagresive și nedistructive; să se (auto)controleze.
• Rezolvarea conflictelor. Elevii deprind abilitatea de a reacționa în mod creativ într-o situație
conflictuală.
În prim-plan apare rolul de educator și moderator al profesorului, deoarece el este cel care îi
modelează pe elevi și-i orientează spre colaborare, toleranță, depășirea contradicțiilor.

B. Conflictele dintre profesori și elevi

În aplanarea conflictelor dintre profesori și elevi un rol esențial îi revine, din nou, profesorului.
Acesta trebuie să fie un bun specialist în domeniu și un bun pedagog, să respecte anumite principii
morale, să-i implice pe elevi în stabilirea unui “contract școlar” ce ar permite evitarea sau surmontarea
situațiilor de neînțelegere. În acest caz, se va ține cont de următoarele principii:

Proiect co-finanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014 - 2020

 • stabiliți reguli cu ajutorul clasei;
• explicați rațiunea fiecărei reguli;
• decideți de comun consecințele pentru încălcarea regulilor;
• afișați regulile și sancțiunile, verificați dacă toată lumea le-a învățat pe dinafară. Nu faceți
nici un rabat pentru nerespectarea regulilor (trebuie să existe și sancțiuni mai puțin aspre pentru a
putea fi aplicate atunci când există circumstanțe atenuante). Sancțiunile vor fi destul de severe, dar nu
exagerate (acestea trebuie să schimbe, nu să stârnească dorința de răzbunare), pentru a nu crea
resentimente care împiedică schimbarea atitudinii. Totodată, asigurați-vă că elevul înțelege de ce a fost
pedepsit. Un comportament inadecvat și generator de conflicte poate fi modificat prin tehnici
specifice, axate cu precădere pe stimuli pozitivi (mai mult aplicarea recompenselor decât a
pedepselor). Una dintre aceste tehnici propune următorii pași:
• identificați comportamentul care trebuie schimbat;
• decideți sistemul de recompensare (de exemplu, marcați cu o steluță fiecare act pozitiv); la un
anumit număr de steluțe deținătorul va câștiga ceva;
• prezentați clasei acest plan de îmbunătățire a conduitei; după ce elevii au înțeles și au fost de
acord cu procedura, aplicați-o.
În rezolvarea conflictelor o mare importanță o are colaborarea, comunicarea, punerea în
valoare a capacității elevilor, care în această perioadă a vieții încearcă să-și manifeste maturitatea și
independența, așteptînd de la adulți să fie abordați cu seriozitate. De aceea, rolul profesorului este
definitoriu.

C. Conflictele dintre profesori și părinți

Acest gen de conflicte este unul special, deoarece are la bază lipsa de comunicare dintre părțile
implicate. S-au identificat mai multe cauze ale acestor conflicte:
Comunicarea defectuoasă provocată de neînțelegeri sau de un număr mic de întîlniri pe
parcursul anului școlar.
Conflictul de valori și lupta pentru putere: părinții au prejudecăți în legătură cu profesorii,
dictate de experiențele lor anterioare, sau nu înțeleg rolul acestora în viața copiilor.
Pentru a evita și diminua posibilitățile de apariție a conflictelor, este absolut necesar a
îmbunătăți relațiile dintre profesori și părinți, o modalitate eficientă fiind dialogul permanent. Acesta
presupune:

Proiect co-finanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014 - 2020

 • informarea periodică a părinților, în scris sau verbal, referitor la realizarea obiectivelor
educaționale, cu evidențierea progreselor înregistrate de copilul lor;
• menținerea unor contacte directe prin care le solicitați părinților sugestii și opinii;
• acceptarea unor idei diferite privind desfășurarea procesului de învățămînt și explicarea, pe
înțelesul părinților, a demersului educațional care a generat diferențe de opinii.
Pentru a realiza o comunicare eficientă, dialogul trebuie susținut și în afara școlii, fapt ce
reclamă un efort în plus din partea profesorului care, de fapt, sacrifică timp, energie, competență etc. în
folosul societății.

D. Conflictele dintre profesori

Relațiile dintre profesori determină climatul educațional și eficiența procesului de învățămînt în
școală. Pentru ameliorarea raporturilor dintre cadrele didactice, trebuie să tindem spre:
• optimizarea comunicării prin creșterea nivelului de cooperare și toleranță față de ideile altor
persoane;
• oferirea de soluții concrete profesorilor privind activitatea cu elevii dificili;
• încurajarea profesorilor să se concentreze asupra problemei și nu asupra elevilor implicați;
• “menajarea” (atunci când oferiți sfaturi metodice) celor ce au pretenția că sunt stăpînii
absoluți ai meseriei, lucru realizat prin intervenții de genul: „Este foarte bine cum ai făcut, dar nu se
putea face și altfel...?”;
• prudență în discutarea unor subiecte în cancelarie. În general, se evită temele care au generat
sau pot genera conflicte de ordin personal sau profesional.
Un aspect semnificativ îl constituie relațiile profesorilor cu administrația și cu directorul școlii.
De aceea, pentru menținerea unui climat favorabil procesului de învățămînt, aceștia trebuie să țină
seama de următoarele sfaturi:
– să caute cât mai multe contacte de natură pozitivă;
– să ofere ajutor în rezolvarea problemelor din școală;
– să accepte participarea în diferite comitete și comisii și să manifeste interes pentru
construirea unei comunități educaționale viabile;
– să muncească conștiincios;
– să comunice aprecierile pozitive ale părinților.

Proiect co-finanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014 - 2020

 Pentru evitarea conflictelor este necesară perfecționarea profesională și pedagogică continuă a
cadrului didactic, autoinstruirea permanentă.

Conflictele în mediul școlar

Astăzi, conflictele în mediul şcolar sunt foarte frecvente. Cauzele conflictelor apărute în
mediul şcolar pot fi:
 copii care nu se integrează în grup (cauza grup/cauza copii);
 diferenţe de valori (educaţie, apartenenţa la etnii diferite, la culturi diferite);
 imaginea de sine a copilului (sentimente de inferioritate, supraapreciere);
 lezarea stimei de sine (critica, constrîngere, minimalizarea reuşitelor);
 comunicare absentă, defectuoasă sau ineficientă (limbaj inadecvat nivelului copilului, care îi
lezează sentimentele);
 sistemul de relaţii din grup (autoritate/supunere, confruntare între egali);
 agresivitate verbală şi fizică, violenţa; probleme personale, familiale ale elevilor/cadrelor
didactice.
Există copii care prezintă un potenţial conflictual mai mare decât alţii, generat de condiţii care
ţin de mediul de viaţă, familial (stabilitate, relaţii afective părinţi-copii, stare materială etc.) şi de
sistemul de credinţe şi valori pe care îl adoptă familia şi care reprezintă modelele de viaţă.

Conflictele între elevi au mai multe forme:

Forma cea mai simplă şi mai puţin zgomotoasă de manifestare conflictuală la elevi o constituie
expresia fizionomică, mimica şi pantomimica. Încordarea specifică a muşchilor faciali, direcţia şi
fixitatea privirii, gradul de deschidere oculară, mărirea pupilei, poziţia bărbiei alături de micşorarea
segmentelor corpului reprezintă semnale de nervozitate.
A doua formă de manifestare o constituie impulsivitatea, care reprezintă descărcarea imediată
a unei stări de tensiune emoţională printr-un act sau comportament. Actul impulsiv face ca tensiunea
psihică să înceteze.
A treia formă o constituie limbajul agresiv. În conflictele dintre copii, cearta este un mijloc
frecvent de dispută, apare brusc, este cauzată de motive minore, se accentuează cu repeziciune şi poate
degenera în violenţă fizică.

Proiect co-finanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014 - 2020

 Cea mai gravă formă de manifestare a conflictelor o reprezintă violenţa. Certurile şi conflictele
latente se transformă adeseori în violenţă fizică. La lovire recurg copiii de aceeaşi vârstă sau care au o
forţă fizică asemănătoare, dar şi cei mai mari faţă de cei mai mici şi cei puternici faţă de cei slabi. De
regulă, violenţele fizice au drept rezultat hematoame şi foarte rar răniri grave, deoarece forţa este
folosită în scopul dobîndirii poziţiei în grup sau a unor bunuri, şi nu al distrugerii persoanei.
Pentru a diminua numărul conflictelor din şcoală trebuie ca elevii, şi nu numai, să
conştientizeze următoarele:
 conflictele sunt necesare pentru dezvoltare şi maturizare. Modul în care o persoană face faţă
conflictelor constituie un aspect important al propriei personalităţi;
 cunoaşterea de sine şi înţelegerea propriului eu contribuie la posibilitatea de a face faţă în
mod constructiv conflictelor;
 orice conflict are un potenţial pozitiv. Indiferent dacă conflictul este sau nu soluţionat, există
o bază pentru recunoaşterea şi înţelegerea reciprocă a nevoilor şi dorinţelor; relaţiile pot fi păstrate sau
întărite;
 conflictele nu pot fi soluţionate fără o interacţiune pozitivă, care este o formă a comunicării;
 este nevoie de anumite competenţe pentru ca un conflict să devină o experienţă de maturizare
şi dezvoltare;
 aceste competenţe pot fi învăţate.
Efectele negative ale conflictelor sunt: emoţii şi sentimente negative (furie, anxietate, teama,
suferinţa, stres, tristeţe, singurătate, resentimente); produc confuzie afectivă şi cognitivă; distrug
relaţiile; pot distruge coeziunea şi identitatea grupului; produc îmbolnăviri fizice şi psihice; conflictele
nerezolvate limitează autoanaliza critică şi împiedică dezvoltarea personală; determină risipa de
energie; produc pagube materiale; pot conduce la privarea de libertate; se pot solda cu pierderi de vieţi
omeneşti. Conflictul a fost adesea privit doar ca un element distructiv într-o relaţie.
Efectele pozitive ale conflictelor sunt: dobândire de experienţe; dezvoltare personală, îl incită
pe individ, încurajează reflecţia autocritică; combat stagnarea şi sunt surse ale schimbării, dezvoltării,
dinamismului şi vitalităţii unei relaţii sau organizaţii; consolidează încrederea în sine şi stima de sine;
stimulează interesul şi curiozitatea; creşte coeziunea grupului după rezolvarea adecvată a conflictului;
intercunoaştere; poate stabiliza şi integra relaţiile ajungând la scăderea tensiunilor interpersonale;
dezvoltarea creativităţii (prin identificarea de soluţii); duc la o mai bună calitate a deciziilor; stopează

Proiect co-finanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014 - 2020

o perioadă plină de tensiune şi consum energetic; pot apropia persoanele implicate în conflict datorită
preţuirii reciproce a modului în care au făcut faţă conflictului.
Esenţiale în rezolvarea conflictelor sunt două aspecte: identificarea problemei reale de la care a
plecat conflictul şi acceptarea acestei probleme de ambele părţi şi găsirea unei soluţii care să satisfacă
ambele părţi şi care să ducă la rezolvarea definitivă a conflictului. De cele mai multe ori forţa,
compromisul, ignorarea nu duc decît la o aplanare provizorie a conflictului, partea lezată sau
nemulţumită putînd oricînd reactiva conflictul.

Strategii in rezolvarea conflictelor dintre elevi

Ne-am propus să identificăm strategiile alese de elevi pentru a rezolva conflictele cu diferite
persoane: colegi, prieteni, fraţi, părinţi. Ne-a interesat influenţa variabilei inteligenţa emoţională
asupra rezolvării conflictelor.

Ipoteze generale
 Inteligenţa emoţională influenţează strategia adoptată în rezolvarea conflictelor.
 Rezolvarea conflictelor depinde de tipul de persoană din conflict.

Variabilele cercetării
 Variabilele independente:
 Tipul persoanei din conflict: a/coleg; b/prieten; c/părinte; d/frate.
 Inteligenţa emoţională: a/sub medie; b/medie.
 Variabila dependentă este rezolvarea conflictelor, ea a fost operaţionalizată prin cele cinci strategii
de rezolvare a conflictelor:
1. evitare;
2. acomodare;
3. compromis;
4. forţare (confruntare, victorie-înfrîngere);
5. colaborare.

Proiect co-finanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014 - 2020

Metodologia cercetării
Pentru a se construi chestionarul ce măsoară variabila dependentă (rezolvarea conflictelor) am
realizat o pretestare pe 35 de elevi. Elevii trebuiau să răspundă la patru întrebări:
1. Ce este un conflict?
2. Când auzi cuvîntul „conflict” te gîndeşti la... ;
3. Cu cine ai avut conflicte cel mai des?
4. Cum ai încercat să rezolvi aceste conflicte?

În urma analizării rezultatelor la această pretestare am constatat că elevii au cel mai des
conflicte cu: colegii, prietenii, fraţii şi părinţii, de aceea am inclus în cercetare variabila tipul persoanei
cu care sunt subiecţii în conflict.

Prelucrarea, interpretarea şi analiza datelor

La testul pentru inteligenţa emoţională am obţinut următoarele rezultate: 2 elevi au obţinut
punctaj peste medie, 19 de elevi – punctaj mediu, 14 de elevi – punctaj sub medie. Deoarece, la
variabila inteligenţa emotională doar doi elevi au obtinut scoruri peste medie, acest nivel al variabilei a
fost eliminat, pentru cercetare păstrîndu-se doar scorurile sub medie şi scorurile medii.
În prima ipoteză am verificat dacă există diferenţe semnificative între elevii cu inteligenţă
emoţională sub medie şi elevii cu inteligenţă emoţională medie, în sensul că elevii cu o inteligenţă
emoţională medie vor alege în rezolvarea conflictelor colaborarea şi mai puţin forţarea, decât elevii cu
o inteligenţă emoţională sub medie.

Proiect co-finanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014 - 2020

 Rezultatele obţinute pentru variabila inteligenţa emoţională
şi strategia adoptată în rezolvarea conflictelor

Rezultatele ne-au arătat că s-au obţinut date semnificative pentru trei strategii:
- acomodare, deci elevii cu inteligenţă emoţională medie aleg mai mult decât elevii cu inteligenţă
emoţională sub medie acomodarea pentru rezolvarea conflictelor.
- forţare, deci elevii cu inteligenţă emoţională sub medie îşi rezolvă conflictele prin forţare mai mult
decît elevii cu inteligenţă emoţională medie.
- colaborare, elevii cu inteligenţă emoţională medie aleg colaborarea pentru rezolvarea conflictelor mai
mult decât elevii cu inteligenţă emoţională sub medie.
Deci, variabila inteligenţa emoţională influenţează rezolvarea conflictelor. O componentă de
bază a inteligenţei emoţionale o constituie aptitudinile sociale. Pentru elevii cu inteligenţă emoţională
medie este importantă menţinerea unei relaţii pozitive, de aceea rezolvă conflictele prin colaborare şi
acomodare. Elevii cu inteligenţă emoţională sub medie au aptitudini sociale mai puţin dezvoltate, de
aceea caută să îşi impună punctul de vedere în conflict prin forţare, în defavoarea păstrării unei relaţii
armonioase.

Proiect co-finanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014 - 2020

 Am vrut să verificăm dacă există diferenţe semnificative între elevi în rezolvarea conflictelor în
funcţie de persoana cu care sunt în conflict.
Variabila tipul persoanei din conflict influenţează modalitatea de rezolvare a conflictului. În
conflictele cu prietenii este folosită ca metodă de rezolvare mai ales compromisul, iar în conflictele cu
colegii este folosită mai ales forţarea. Am observat ca subiecţii utilizează forţarea ca strategie mai ales
în cazul conflictelor cu colegii şi cel mai puţin în conflictele cu prietenii.

Rezultatele variabilei tipul de persoană pentru rezolvarea conflictelor prin compromis

Rezultatele variabilei tipul de persoană pentru rezolvarea conflictelor prin forţare

Proiect co-finanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014 - 2020

 Şcoala este un spaţiu interpersonal ce permite exersarea relaţiilor sociale şi adaptarea la mediu.
În acest spaţiu elevii încearcă să-şi afirme identitatea, să dobîndească un statut, să se adapteze. De
aceea recurg la metode mai agresive (limbaj agresiv, porecle, intimidare, loviri) de manifestare şi de
rezolvare a conflictelor. Influenţaţi de mass-media elevii consideră că agresivitatea verbală şi fizică
este mijlocul de afirmare a identităţii şi de rezolvare a conflictelor. Daca iniţial nu am introdus genul
ca variabilă a cercetarii, pe parcurs am observat că există diferenţe între băieţi şi fete în rezolvarea
conflictelor.
Daca iniţial nu am introdus genul ca variabilă a cercetarii, pe parcurs am observat că există
diferenţe între băieţi şi fete în rezolvarea conflictelor.

Rezultatele obţinute pentru variabila gen şi strategia adoptată în rezolvarea conflictelor

Rezultatele testului ne-au arătat că sînt diferenţe semnificative pentru două strategii:
acomodare şi forţare.  acomodare: fetele folosesc în rezolvarea conflictelor acomodarea mai mult
decît băieţii (34,3% versus 16,7%);  forţare: băieţii folosesc forţarea pentru rezolvarea conflictelor
mai mult decât fetele (30% versus 12,5%).

Proiect co-finanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014 - 2020

CHESTIONAR PENTRU CADRE DIDACTICE
1. Cât de mulţumit sunteţi de locul actual de muncă?
2. Cum apreciaţi relaţia cu managerul instituţiei?
3. Vă ajută managerul în rezolvarea problemelor ?
4. Care sunt cele mai frecvente confl icte ?
5. Cât de des apar situaţii conflictuale în şcoală ?
6. În ce măsură sunteţi implicat în conflicte ?
7. Sunteţi consultat de manager în luarea deciziilor ?
8. În ce măsură se implică managerul în rezolvarea confl ictelor ?
9. Dacă aveţi un confl ict v-ar plăcea să se implice managerul ?
10. Consideraţi că situaţiile confl ictuale sunt infl uenţate de comportamentul managerului?

CHESTIONAR PENTRU ELEVI I

1. Îţi place să fii elev în clasa ta ?
2. Cum apreciezi relaţia ta cu colegii?
3. Cât de des organizaţi activităţi comune în afara şcolii ?
4. Poţi să te bazezi pe colegii tăi dacă ai o problemă ?
5. Cât de des aveţi situaţii de conflict în clasă ?
6. În ce măsură eşti implicat în conflicte ?
7. Cât de uşor poţi rezolva conflictele apărute ?
8. Vă ajută profesorii în rezolvarea conflictelor ?
9. Cum ai dori să te ajute profesorii în rezolvarea conflictelor?
10. De cine depinde ca în clasa ta să nu apară conflicte ?

CHESTIONAR PENTRU ELEVI II

În scopul realizării unui studiu privind conflictul scolar, sunteţi rugaţi să răspundeţi la
următoarele întrebări:
1. În colectivul din care fac parte, elevii cei mai conflictuali sunt în număr de _______.
2. În colectivul meu, elevii cei mai violenţi (bătăuşi) sunt în număr de______.
3. Mi se întâmplă să mă cert cu un coleg:

Proiect co-finanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014 - 2020

 a) niciodată;
b) rareori;
c) deseori.
4. Mi s-a întâmplat să lovesc un coleg din clasă:
a) niciodată;
b) rareori;
c) deseori.
5. Mi s-a întâmplat să fiu lovit de un coleg din actualul meu colectiv:
a) niciodată;
b) rareori;
c) deseori.
6. Intru în conflict cu colegii mei atunci când ei: (alege maximum trei răspunsuri şi notează-le cu 1, 2,
3 în ordinea descrescătoare a importanţei/frecvenţei lor):
(1) îi critică, ameninţă sau agresează pe prietenii mei
(2) mă agresează (se leagă de mine) fără motiv
(3) sunt cei mai slabi la învăţătură
(4) îmi critică înfăţişarea
(5) râd de rezultatele mele
(6) îmi critică familia (părinţii, fraţii…)
(7) manifestă aroganţă (sunt îngâmfaţi)
(8) spun minciuni
(9) sunt favorizaţi de profesori
(10) alte motive________________.
7. În general, după un conflict (ceartă, neînţelegere) cu un coleg de clasă (alege maximum trei
răspunsuri si notează-le cu 1, 2, 3 în ordinea descrescătoare a importanţei/frecvenţei lor):
1. ne împăcăm cerându-ne şi acceptând scuze
2. nu mai vorbim unul cu celălalt timp îndelungat
3. ne ameninţăm unul pe celălalt
4. ajungem la bătaie
5. solicităm ajutorul altor colegi/prieteni
6. solicităm ajutorul dirigintelui sau altui profesor

Proiect co-finanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014 - 2020

 7. solicităm ajutorul părinţilor
8. altă variantă_________________.

În cele ce urmează propunem recomandări privind implicarea în soluţionarea constructivă a

conflictelor apărute în şcoală. În cazul conflictelor cadre didactic - elevi sau cadru didactic - părinţi,
este raţional ca problemele să fie discutate cu fiecare dintre părţi separat, deoarece experienţa a stabilit
că punerea celor două părţi faţă în faţă nu face altceva decât să acutizeze confruntarea. Oricât le va fi
pus în vedere cadrelor didactice că nu trebuie să aibă o atitudine răzbunătoare faţă de elevul care a
avut curajul să nu fie de acord cu o idee promovată de profesor, vorbim totuşi despre oameni, şi aceste
sentimente se vor manifesta, dacă nu direct, cel puţin voalat. De aceea, procesul de gestionare a
conflictului trebuie să fie desfăşurat cu maximă atenţie şi responsabilitate.
Un astfel de plan de intervenţie ar putea consta în:
- identificarea surselor conflictului, a persoanelor implicate în el şi a problemelor în cauză, fie
ele de factură personală, organizaţională sau ideologică;
- conceperea unor strategii adecvate, care au şanse de a fi acceptate de către părţile implicate;
- implementarea strategiilor găsite;
- apelul la negociere sau învoială, astfel încât să nu existe nici învingător nici învins;
- încurajarea gândirii creative şi a spiritului de a genera soluţii pentru rezolvarea constructivă a
conflictului;
- identificarea şi examinarea diferenţelor pentru a putea înţelege toate punctele de vedere;
- instaurarea regulii ascultării politicoase;
- impunerea fiecărei părţi să parafrazeze ideile celeilalte părţi;
- invitarea părţilor să identifice în comun feedbackurile constructive;
- adresarea de către negociator a propunerii ca ţinta discuţiei să fie soluţionarea problemei şi
deplasarea atenţiei către alte scopuri şi rezultate;
- utilizarea a cât mai multe informaţii legate de cazul conflictual;
- concentrarea pe fapte şi argumente;
- dezvoltarea alternativelor pentru îmbogăţirea dezbaterilor;
- impartăşirea punctelor de vedere comune asupra scopurilor;
- rezolvarea problemelor fără a forţa consensul părţilor;

Proiect co-finanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014 - 2020

 - crearea unui mediu de discuţie favorabil rezolvării cu succes a conflictelor. O sală liniştită
este alegerea cea mai bună;
- expertul ce monitorizează conflictul trebuie să permită în primul rând fiecărei părţi să-şi
exprime punctul de vedere. Scopul schimbului de informaţii şi păreri este de a se asigura că ambele
părţi înteleg în mod clar punctul de vedere al celorlalţi;
- fiecare parte trebuie să îşi argumenteze opiniile şi să realizeze raţionamente legate de
obţinerea performanţei şi a unor rezultate superioare, mai degrabă decât să facă referire la alte aspecte
de ordin personal sau de altă natură;
- nu este momentul pentru discuţii detaliate, doar pentru punerea de întrebări şi clarificarea
punctelor de vedere ale interlocutorilor;
- abordările personale directe între interlocutori nu sunt recomandate;
- explorarea şi discutarea potenţialelor soluţii şi alternative sunt necesare;
- efectele pozitive şi negative trebuie evidenţiate pentru fi ecare sugestie, înainte de a o
respinge, construindu-se astfel o discuţie care este pozitivă şi constructivă pentru toate părţile
implicate;
- punerea în practică imediat a deciziilor luate, evitându-se pornirea unui nou conflict.
În acest context putem oferi următoarele sfaturi în vederea diminuării stărilor conflictuale,
argumentând că ele nu favorizează performanţa şi confortul psihic:
• Nu vă surmenaţi peste masură;
• Convingeţi-vă că vă place munca pe care o desfăşuraţi, deoarece o şi profesaţi;
• Organizaţi-vă munca;
• Nu faceţi mai multe lucruri deodată;
• Faceţi de la început orice lucru calitativ, corect pentru a nu mai fi necesar să reveniţi;
• Fiţi calm/calmă;
• Respectaţi programul zilnic pe care l-aţi stabilit deja;
• Fiţi prietenos/prietenoasă;
• Autocontrolaţi-vă stările emoţionale violente, furia, frustrarea şi starea de agresivitate
interioară;
• Învăţaţi să posedaţi simţul umorului în abordarea unor probleme.

Proiect co-finanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014 - 2020

CONFLICTELE SI REZOLVAREA LOR IN SISTEMUL EDUCATIONAL
Conflictul educațional constituie un „ingredient” al vieții școlare, dar și cotidiene și este un
proces cu care ne confruntăm în fiecare zi. Într-o comunitate școlară, fie că este mare sau mai mică,
conflictul este inevitabil, existând situații în care nu-l putem ocoli. În cele mai multe cazuri, însă, dacă
este controlat, acesta se află în postura de a îmbunătăți simțitor implicarea elevilor, motivația pentru
învățare. Nu trebuie să pierdem totuși din vedere faptul că un conflict poate degenera în forme mai
agresive, așa cum sunt violența verbală și cea fizică.
Comunicarea deschisă între opozanți are la bază „decalogul comunicării”, ce conține, la rându-
i, soluții pentru rezolvarea conflictelor:
1. Nu poți să nu comunici;
2. A comunica presupune cunoștere și stima de sine;
3. A comunica presupune cunoașterea nevoilor celuilalt;
4. A comunica presupune a ști să asculți;
5. A comunica presupune a înțelege mesaje;
6. A comunica presupune a da feed-back-uri;
7. A comunica presupune a înțelege procesualitatea unei relații;
8. A comunica presupune a ști să îți exprimi sentimentele;
9. A comunica presupune a accepta conflictele;
10. A comunica presupune asumarea rezolvării conflictelor.
Pentru rezolvarea conflictelor și a situațiilor conflictuale, trebuie cunoscute cauzele acestora,
caracteristicile lor, dar și moduri de dezvoltare a unor legături între conflicte și aspecte definitorii ale
comunicării printr-un management al conflictelor, care să conțină elemente de stimulare și stingerea
acestora.
Dintre cauzele conflictelor putem aminti: percepții greșite datorate prejudecăților, diferențelor
de intenții și interese, competiție exagerată, agresivitate, discrepanțe în cultura organizațională, criterii
diferite de definire a performanței, ambiguitatea definirii ariilor de autoritate și responsabilitate,
diferențe de mediu înconjurător, aspecte umane, dreptatea, condiții anterioare, stari afective, stări
cognitive, comportament conflictual, diferențele.
În clasă, conflictele pot izbucni din mai multe cauze, între care: exacerbarea spiritului
competitiv, atmosfera de intoleranță, slaba comunicare dintre elevi și dintre aceștia și profesor,

Proiect co-finanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014 - 2020

exprimarea greșită a emoțiilor, absența capacității de rezolvare a diferendelor; manifestarea greșită a
autorității profesorului, etc.
Chiar dacă școala este locul în care ar trebui să găsim cele mai bune condiții pentru formarea și
dezvoltarea armonioasă a pesonalității, trebuie să precizăm că, de multe ori, conflictele și stările
conflictuale degenerează în violență școlară. Conflictele pot fi abordate din punct de vedere
psihologic, individual, al relațiilor interpersonale, psihanalitic etc.
Dintre sursele violenței școlare putem menționa: mediul familial, mediul social, trăsăturile de
personalitate ale elevului, probleme specifice vârstei adolescenței, rasism, homofobie, factori
psihologici, managementul defectuos al clasei școlare.
În functie de actorii implicați se disting mai multe tipuri de conflicte: conflicte între elevi,
conflicte profesor-elevi, conflicte profesori-părinți, conflicte între profesori, conflicte de nevoi.
Dintre modalitățile de prevenire și reducere a conflictelor, putem aminti: focalizarea pe
obiective cu încercarea evitării conflictelor (elevilor din microgrupuri le este mai ușor dacă văd
întregul tablou al activității și muncesc împreună pentru a-l realiza); producerea unor sarcini stabile,
bine structurate și acceptate de întregul grup; evitarea situațiilor câștig-pierdere; facilitarea
comunicărilor(ascultare și vorbire); utlizarea de către cadrul didactic sau de către liderii echipelor
educaționale a unor elemente aparținând strategiilor de moderare a activității; cooperarea și
dezvoltarea unui climat bazat pe încredere.
Nu trebuie să uităm că sala de clasa este o microsocietate a cărei funcționare  necesită stabilirea
unor reguli clare ce se cer respectate de toți membrii grupului școlar. Respectarea regulilor este o
condiție a socializării, care înseamnă a învăța să trăiască împreună în relații de respect reciproc,
excluzând violența. Regulile școlare vizează ținuta, efectuarea temelor, prezența la cursuri, dar sunt și
reguli de civilizație ce au în vedere limbajul folosit, modalitățile de adresare, respectul față de celălalt,
păstrarea bunurilor școlare, toleranța, solidaritatea, într-un cuvânt, maniera de a te comporta astfel
încât viața în colectivitate să fie cât mai agreabilă.
În concluzie, conflictul face parte din viață pentru că el rezultă din diferențele dintre indivizi-
odată acestea acceptate, putem accepta și conflictul și chiar îl putem transforma în oportunitate
pozitivă, de cunoaștere, echilibru și progres. Știința rezolvării conflictelor nu presupune ignorarea,
negarea, eliminarea conflictului din viață. Nu servește nimănui să pretindem că nu există conflict, nici
să ne simțim vinovați sau rușinați că suntem implicați în conflicte.

Proiect co-finanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014 - 2020

 CHESTIONAR ASUPRA SITUAȚIILOR CONFLICTUALE
(pentru profesori)

1. Ce înseamnă pentru dumneavoastră un conflict şcolar?

a) Un obstacol
b) O oportunitate de a învăţa
c) O normalitate din viaţa cotidiană şcolară

2. Cât de des intraţi în situaţii conflictuale cu elevii?

a) Frecvent
b) Uneori
c) Rar
d) Deloc

3. Cât de des intraţi în situaţii conflictuale cu părinţii?

a) Frecvent
b) Uneori
c) Rar
d) Deloc

4. Implicaţi părinţii în consilierea elevilor problemă? Da Nu

5. După părerea dumneavoastră care sunt modalităţile de manifestare a elevilor aflaţi în

conflict? ......................................................................................................................................................
...............

6. Indicaţi câteva modalităţi de prevenire a elevilor aflaţi în conflict.

……………………………….....................................................................................................................

7. Enumeraţi câteva modalităţi de diminuare a elevilor aflaţi în conflict.

……………………………….....................................................................................................................

8. Precizaţi câteva modalităţi de soluţionare integrală a elevilor aflaţi în conflict.

……………………………….....................................................................................................................

9. Ce atitudinea adoptaţi atunci când observaţi un fenomen conflictual?

a)ignorare
b) implicare

10. Cum apreciaţi comportamentul elevului “problemă” de a colabora, relaţiona cu colegii de clasă?
a) bună/ strânsă
b) tensionată/ rece
c) inexistentă

Proiect co-finanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014 - 2020

 PLAN DE ÎNTREBĂRI
(pentru elevi)

1. Cât de des intri în situaţii de conflict?

a) Frecvent
b) Uneori
c) Rar
d) Deloc

2. Te cerţi cu colegii? Da Nu

3. Te cerţi cu profesorii? Da Nu

4. Apelezi la profesor sau învăţătoare în situaţii conflictuale? Da Nu

5. Informezi părinţii cu privire la situaţiile conflictuale de la şcoală? Da Nu

6. Părinţii ştiu de adevărata cauză a conflictului, de “adevăratul vinovat”? Da Nu

7. Spune-mi câteva cauze pentru care intri în conflict cu colegii. …….....................................................

..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................

8. Din ce cauză intri în conflict cu profesorii? ……………………………………..................................

..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................

9 Te implici să-ţi împaci colegii aflaţi în conflict? Da Nu

10 Reuşeşti să rezolvi conflictele într-un mod favorabil ţie? Da Nu

Proiect co-finanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014 - 2020

 GRILA DE OBSERVARE A COMPORTAMENTELOR ELEVILOR
ÎN SITUAȚII CONFLICTUALE

Nr. Comportamnet Elevii

crt. observat 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 Se ceartă des cu colegii

2 Se ceartă des cu
profesorii
3 Se manifestă zgomotos
în situaţii de conflict
4 Se supune deciziilor
profesorilor
5 Apelează la şantaj
emoţional pentru a
câştiga conflictul
6 Implică familia,
prietenii în soluţionarea
conflictului
7 Utilizează un limbaj
politicos în situaţii
conflictuale
8 Utilizează un limbaj
indecent, vulgar în
situaţii conflictuale
9 Apelează la autoritatea
profesorului în situaţii
conflictuale
10 Se implică în situaţii
conflictuale fiind
încurajat de anturaj

Unde:
xx - comportamentul observat apare în majoritatea situaţiilor
x - comportamentul observat apare în unele situaţii
o - comportamentul observat apare foarte rar

Intocmit de:
Alin Horea Silaghi
Expert Mediere Școlară

Avizat de:
Cristian Grigore Manciu
Manager de Proiect

Proiect co-finanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014 - 2020