Perspective ale ocupării în muncă în

contextul pandemiei de COVID-19

Profesor Coordonator: Studentă:

2020
 1. Resursele de muncă
“La începutul anului 2019, resursele de muncă1 au fost de 12238,9 mii persoane
reprezentând 63,1% din populaţia totală2 a ţării. Ponderea majoritară în resursele de muncă au
deţinut-o bărbaţii (51,9%).
În anul 2018, populaţia în vârstă de muncă aptă de lucru deţinea o pondere de 94,9% în
totalul resurselor de muncă. Proporţia bărbaţilor depăşea pe cea a femeilor cu 5,8 puncte
procentuale.
Persoanele sub şi peste vârsta de muncă aflate în activitate reprezentau 5,1% din resursele
de muncă; în cadrul acestei categorii, femeile erau majoritare (66,6%).
La 1 ianuarie 2019, principalii indicatori ce caracterizează forţa de muncă civilă după
participarea la activitatea economică se prezintă astfel:
Figura 1 – Distribuţia populaţiei după participarea la activitatea economică

2. Populaţia activă civilă

Populaţia activă civilă era la 1 ianuarie 2019 de 8696,4 mii persoane, reprezentând 44,8%
din populaţia rezidentă a ţării. În populaţia activă civilă femeile deţineau o pondere mai scăzută
comparativ cu bărbaţii (47,1% femei faţă de 56,2% bărbaţi). Dintre persoanele active de sex

[1]
feminin 96,8% erau ocupate şi 3,2% în şomaj. În totalul populaţiei active civile, populaţia
ocupată deţinea o pondere de 96,7%.
Rata de activitate a resurselor de muncă 1(proporţia persoanelor active în resursele de
muncă) a fost de 71,1%. Rata de activitate pentru bărbaţi (77,0%) era superioară celei
corespunzătoare femeilor (69,6%) cu 7,4 puncte procentuale.
3. Populaţia ocupată civilă
La 1 ianuarie 2019 populaţia ocupată civilă a fost de 8407,5 mii persoane.
Rata de ocupare a resurselor de muncă (proporţia persoanelor ocupate în resursele de
muncă) a fost de 68,7%. Rata ocupării la persoanele de sex feminin a fost de 67,4%, mai redusă
cu 7,1 puncte procentuale comparativ cu rata ocupării la bărbaţi (74,5%).
Activităţile cu un pronunţat grad de feminizare a populaţiei ocupate civile, în anul 2018,
au fost cele de: sănătate şi asistenţă socială (79,3%), intermedieri financiare şi asigurări (71,7%),
învăţământ (71,3%), hoteluri şi restaurante (58,7%), administraţie publică şi apărare (58,2%),
activităţi de spectacole, culturale şi recreative (56,0%), agricultură, silvicultură şi pescuit
(51,4%) ṣi activităţi profesionale, ṣtiinṭifice ṣi tehnice (51,0%).
Bărbaţii ocupaţi au predominat în toate celelalte activităţi economice, deţinând proporţii
covârşitoare în activităţile transport şi depozitare (84,5%), construcţii (84,3%) şi de industrie
extractivă (83,2%).
Repartizarea populaţiei ocupate civile pe sectoare de activitate evidenţiază că activităţile
neagricole deţineau o pondere de 79,1%, în serviciile comerciale4) şi sociale5) lucrau 47,8% din
persoanele ocupate, iar în industrie şi construcţii 31,3%. Ponderea persoanelor ocupate în
sectorul agricol6) era de 20,9% în totalul persoanelor ocupate. Din totalul persoanelor ocupate în
activităţile neagricole, 29,3% a lucrat în industrie, 18,3% în comerţ, 10,2% în construcţii, 7,1%
în transport şi depozitare, 6,4% în sănătate ṣi 5,6% în învăţământ.

[2]
 Figura 2 – Structura populaţiei ocupate civile pe sexe si sectoare de activitate la 31
decembrie 2018

4. Şomajul înregistrat
Numărul şomerilor înregistraţi la agenţiile pentru ocupare a forţei de muncă, la sfârşitul
anului 2018, era de 288,9 mii persoane în scădere cu 17,7% faţă de anul precedent ceea ce
înseamnă, în date absolute, mai mic cu 62,2 mii persoane. Repartizarea pe sexe relevă că,
preponderente în numărul total al şomerilor înregistraţi erau persoanele de sex masculin (55,3%)
care au înregistrat o scădere cu 42,2 mii persoane faţă de 31 decembrie 2017.
Astfel, rata şomajului înregistrat (calculată prin raportarea numărului de şomeri
înregistraţi la populaţia activă civilă) la nivelul ţării era de 3,3% la sfârşitul anului 2018, în
scădere cu 0,7 puncte procentuale comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent (4,0% în
decembrie 2017). Şomajul a afectat în mai mare măsură bărbaţii decât femeile, rata şomajului în
rândul populaţiei masculine întrecând rata şomajului feminin cu 0,1 puncte procentuale (3,4%
pentru bărbaţi comparativ cu 3,3% în cazul femeilor).

[3]
 Figura 3 – Evoluţia numărului de şomeri înregistraţi şi a ratei şomajului

5. Populaţia în pregătire profesională şi alte categorii de personae

Populaţia în pregătire profesională şi alte categorii de persoane neincluse în populaţia
activă au reprezentat 28,9% din totalul resurselor de muncă. În această categorie de populaţie s-
au regăsit 3542,5 mii persoane; dintre acestea femeile au fost preponderente (50,5%). Elevii şi
studenţii la cursurile de zi reprezentau 25,6%.
6. Distribuţia teritorială
Repartizarea resurselor de muncă1 pe regiuni de dezvoltare reliefează următoarele
aspecte: regiunea Nord - Est asigură 16,1% din resursele de muncă ale României, populaţia în
vârstă de muncă reprezentând 16,0% din populaţia în vârstă de muncă pe ţară; regiunea Sud –
Muntenia dispune de 14,8% din resursele de muncă ale ţării, cu o populaţie în vârstă de muncă
de 1777,8 mii persoane, respectiv 14,8% din populaţia în vârstă de muncă a ţării; regiunea Nord -
Vest concentrează 13,3% din resursele de muncă la nivel naţional şi 13,4% din populaţia în
vârstă de muncă.”1

“La Adunarea Generală a ONU din 25 septembrie 2015, șefi de state și de guverne din
193 de țări au adoptat Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă - Transformarea lumii noastre,
care urmează obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM), Conferinței ONU Rio+20 privind
dezvoltarea durabilă, precum și conferințele privind finanțarea pentru dezvoltare. Agenda 2030
este o versiune modificată a cadrului conceptual al dezvoltării durabile, structurată pe un pachet

1
Balanța forței de muncă, INS 2019, Editura Insitutului Național de Statistică pp17-21

[4]
de 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD), susținute prin 169 de ținte subiacente. La patru
ani de la adoptarea Agendei 2030, cu prilejul celei de A 74-a Adunări Generale a ONU
desfășurată în perioada 24-26 septembrie 2019, s-a reunit Forumul Politic la Nivel Înalt (Hight
Level Political Forum) pe tema ,,Accelerarea implementării Agendei 2030 pentru dezvoltare
durabilă". În cadrul acestui forum, șefii delegațiilor naționale au evaluat progresele în
implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă și au trasat coordonatele pentru următorul
ciclu de patru ani, considerat a fi crucial pentru a atinge țintele propuse până în anul 2030.
Cele 17 obiective de dezvoltare durabilă sunt puternic interconectate. Pe baza acestor
obiective, statele semnatare s-au angajat într-un efort comun pentru eradicarea sărăciei sub toate
formele, pretutindeni în lume, astfel încât să nu mai fie oameni care suferă de foame, în
facilitarea accesului la servicii medicale și sociale, bunăstare și reducerea inegalităților, muncă
decentă, creșterea rezilienței orașelor și comunităților în contextul schimbărilor climatice,
protejarea resurselor acvatice, apă curată și sanitație, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă
(no one is left behind)!
Deși pare o chestiune complexă, care ține de politică internațională, Agenda 2030 pentru
dezvoltare durabilă ne privește pe fiecare dintre noi, nu numai guvernele sau instituțiile
internaționale. Agenda 2030 înseamnă să gândim global și să acționăm local atunci când ne
confruntăm cu probleme de sănătate, precum pandemia generată de coronavirusul (COVID-19)
care a scos dintr-o zona de relativ confort politic, social și economic guverne, instituții, oameni
din întreagă lume. Precum problemele legate de mediul înconjurător, sănătatea și bunăstarea
oamenilor implică o acțiune concertată pe toate palierele: internațional, regional, național și
local. Pentru a lupta eficient împotriva extinderii COVID-19, intervenția autorităților trebuie
întărită de cooperarea, atitudinea și comportamentul fiecăruia dintre noi. Măsurile care se iau
pentru a proteja sănătatea populației, de igienă strictă, evitarea aglomerațiilor umane, a
deplasărilor cu excepția celor pentru aprovizionare alimentară și sanitară, contactarea
autorităților de sănătate publică în cazul unor simptome specifice infecției cu coronavirusul,
trebuie respectate și aplicate de fiecare cetățean aflat într-o zona afectată de COVID-19 .
La nivelul Eurostat, sunt centralizati o serie de indicatori prin care se evaluează
progresele țărilor membre UE în implementarea obiectivelor Agendei 2030. De exemplu, pentru
obiectivul de dezvoltare nr. 3 -,,Sănătate și bunăstare" sunt luați în calcul următorii indicatori
statistici: speranța medie de viață, rată deceselor cauzate de bolile cronice, rată deceselor cauzate

[5]
de tuberculoză, HIV, hepatite, accesul la serviciile medicale, numărul de decese cauzate de
accidentele de muncă, numărul de decese având cauze rutiere, expunerea la populare.
Speranța medie de viață în UE este de 81 de ani, față de numai 75 de ani pentru populația
României. În ceea ce privește percepția stării de sănătate, 71% din români consideră că sunt
oarecum sănătoși. Apoi, 28% dintre români sunt fumători, față de 26% de fumători declarați în
toată UE. În anul 2017, 4,7% dintre români considerau că nu au putut să acceseze serviciile
medicale atunci când au avut nevoie, față de numai 1,7% dintre europeni. La nivelul anului 2015,
România a înregistrat 8 cazuri de decese la 100000 de locuitori din cauza tuberculozei, HIV și a
hepatitei, față de 3 decese la 100000 de locuitori, cât este media UE.
În următorii 10 ani, pe baza celor 17 obiective de dezvoltare durabilă, statele semnatare
ale Agendei 2030 vor trebui să mobilizeze eforturile, resurse, instituțîi, formule de cooperare
pentru a eradica sărăcia și a reduce inegalitățile socioeconomice, pentru creșterea rezilienței față
de schimbările climatice și pentru că ,,nimeni să nu fie lăsat în urmă". Cu siguranță, incidența
infecției cu COVID-19, cuantificabilă în numărul cazurilor de îmbolnăvire raportate la populația
unei țări (cazuri active, decese, vindecări), într-o perioada de referință, va deschide un nou teren
de cercetare, nu numai pentru medicii și specialiștii în sănătate publică, ci și pentru experții în
dezvoltare durabilă și policy maker-ii de pretutindeni. În perioada următoare, cu toții vom da un
examen de responsabilitate în confruntarea cu coronavirusul care a plasat țări și oameni în
carantină, izolare, situații de urgență. Paradigmă dezvoltării durabile va fi regândită și în funcție
de consecințele acestei pandemii.” 2
“Pandemia generată de noul coronavirus reprezintă un șoc major pentru economia
națională, pentru toate economiile lumii. În mod indiscutabil, cu toții vom fi afectați de reducerea
activităților economice. De la bun început, cele mai afectate sectoare au fost turismul și
transporturile, mai ales transportul de persoane, producția industrială, o parte din sectorul
serviciilor.
Cea mai gravă consecință socială generată de pandemia de COVIS-19 este degradarea
nivelui de trăi, a calității vieții. Distanțarea fizică, izolarea la domiciliu, carantinarea sau
spitalizarea afectează calitatea vieții, starea de optimism social, frecvența și intensitatea
relatiillor. Oamenii își schimbă percepția privind modul în care evoluează lucrurile în prezent,

2
Ciprian Iftimoaei, Despre dezvoltare durabila in vremea coronavirusului
file:///C:/Users/mcced/Downloads/_news_societate_despre-dezvoltare-durabila-vremea-coronavirusului-
1_5e76184a5163ec4271151919_index.pdf - accesat la data de 08.04.2020

[6]
vor deveni pesimiști, demotivați, lipsiți de inițiativa, restrictionati în manifestarea drepturilor și
libertăților individuale. Percepția privind mersul lucrurilor se va negativă, prin raportare la viață
anterioară declanșării acestei pandemii. Sărăcia se va amplifică odată cu pierderea locurilor de
muncă, scăderea veniturilor, șomajul. În ultimele săptămâni, s-au întors sute de mii de
concetățeni din străinătate. Toți aceștia vor solicită o formă sau altă de protecție din partea
statului, sub formă venitului minim garantat și/sau alte forme de prestații sociale.
În orice criză economică, indiferent de cauzele și factorii declanșatori, piață muncii
suportă anumite contracții. Înainte de extinderea epidemiei de COVID-19 pe continentul
european, antreprenorii reclamau o criză a forței de muncă. Companiile apelau la agenții de
recrutare a forței de muncă de peste mari și țări. După exinderea noului coronavirus în țări
precum Italia, Spania, Franța, Germania, mulți români s-au întors acasă, mai ales cei care nu
aveam slujbe permanente sau care nu munceau cu forme legale. Aceștia vor contribui la sporirea
resurselor de muncă, cei mai mulți fiind persoane active economic.
Șomajul este o altă consecință socială a pandemiei cu COVID-19. Rată șomajului la nivel
național era de 3,8% la sfârșitul anului trecut. Rata șomajului va crește la valori comparabile cu
cele din timpul crizei economice din perioada 2009-2012, la peste 6% șomeri raportat la
populația activă. Se vorbește despre suspendarea contractelor de muncă, despre șomajul tehnic,
contracte de muncă în timp parțial. Peste 500.000 de contracte de muncă sunt suspendate în acest
moment, în condițiile în care multe companii din România și-au oprit activitatea, iar numărul
acestora va crește până la 1.000.000 de contracte de muncă suspendate.”3
“Staffing Industry Analysts (SIA), consultant global pe probleme de forță de muncă și
ocupare, și World Employment Confederation (WEC), asociația internațională la care este
afiliată Asociația Română a Agenților de Muncă Temporară – ARAMT, au lansat Barometrul
european pentru ocuparea forței de muncă, un instrument interactiv de cercetare care acoperă
indicatorii principali ai pieței muncii din 33 de țări.
Potrivit datelor Barometrului, în România, numărul angajaților temporari ajunsese la
71.000, în trimestrul al 3-lea al anului trecut, într-o ușoară creștere față de trimestrul anterior.
Raportat anual, trendul ocupării în angajamente de muncă temporară este unul în scădere, atât la
nivel național cât și european. Principalele zone acoperite de munca temporară sunt: activitățile

3
Ciprian Iftimoaei- Consecinte sociale ale pandemiei de COVID-19
file:///C:/Users/mcced/Downloads/_news_societate_consecinte-sociale-pandemiei-covid-19-
1_5e833f3c5163ec42715678c5_index.pdf - accesat la data de 08.04.2020

[7]
agricole, construcțiile și industria manufacturieră. Per total, rata ocupării forței de muncă în
România era cotată la 66,2% (trimestrul 3, 2018), cu aproape 3% mai mică raportat la media
europeană pentru aceeași perioadă (69%).
Barometrul este proiectat pentru a permite utilizatorilor să filtreze, sorteze și să descarce
grafice, statistici și perspective relevante referitoare la statutul ocupării forței de muncă în
Europa.
Cu ajutorul datelor raportate în timp real, a celor mai recente analize Eurostat, la care se
adaugă informațiile despre piața forței de muncă furnizate prin intermediul asociațiilor europene
de profil, instrumentul poate surprinde riguros datele și tendințele pieței, pe o anumită perioadă
de timp și pentru anumite zone geografice. Barometrul va fi emis o dată la fiecare 4 luni, și va
cuprinde, pe lângă datele la zi, și un istoric începând cu trimestrul 2, 2016, până în present
„Este un instrument foarte util pentru cei interesați de tendințele și evoluția pieței forței
de muncă din Europa, și în special cele legate de munca temporară. Datele furnizate pot fi foarte
ușor corelate cu factorii economici pentru a avea ulterior o imagine a relațiilor dintre trendurile
economice și munca temporară”, a declarat Florin Godean, Președintele ARAMT.”4
Măsurile propuse de Comisie pentru atenuarea daunelor financiare ale IMM-urilor
în contextul pandemiei de COVID-19
„Flexibilitatea schemelor privind ajutoarele de stat
Principalul răspuns fiscal la COVID-19 va proveni din bugetele naționale ale statelor
membre. Normele UE privind ajutoarele de stat permit statelor membre să ia măsuri rapide și
eficace pentru a sprijini cetățenii și companiile, în special IMM-urile, care se confruntă cu
dificultăți economice din cauza pandemiei COVID-19.

Statele membre pot concepe măsuri de sprijin ample, în conformitate cu normele UE

existente. În primul rând, acestea pot decide să ia măsuri, cum ar fi subvenții salariale,
suspendarea plății impozitului pe profit, a taxei pe valoarea adăugată sau contribuții sociale. În
plus, statele membre pot acorda sprijin financiar direct consumatorilor, de exemplu în cazul

4
Barometrul european pentru ocuparea forței de muncă
https://www.managerexpress.ro/management/hr/s-a-lansat-barometrul-european-pentru-ocuparea-fortei-de-
munca.html - accesat la data de 08.04.2020

[8]
serviciilor anulate sau al biletelor care nu sunt rambursate de către operatorii în cauză. De
asemenea, normele UE privind ajutoarele de stat le permit statelor membre să ajute companiile
să facă față deficitelor de lichidități și care au nevoie rapid de ajutor pentru salvare.
Mobilizarea bugetului UE
Pentru a oferi un ajutor imediat IMM-urilor care au fost grav afectate, bugetul UE va
utiliza instrumentele sale existente pentru a sprijini aceste companii cu lichidități, complementar
măsurilor luate la nivel național. În săptămânile următoare, 1 miliard de euro va fi redirecționat
de la bugetul UE ca garanție pentru Fondul European de Investiții, în vederea stimulării băncilor
pentru furnizarea de lichidități IMM-urilor și întreprinderilor cu capitalizare de piață medie.
Acest lucru va ajuta cel puțin 100.000 de IMM-uri și întreprinderi mici cu capitalizare de piață
medie din Europa să beneficieze de finanțare în valoare de aproximativ 8 miliarde de euro.
De asemenea, vor fi ajutați debitorii care sunt afectați în mod negativ, prin amânarea
ratelor la credit (credit holidays”).
Atenuarea impactului asupra ocupării forței de muncă
Comisia va promova, în special, programele de lucru pe termen scurt, respectiv
programele de perfecționare și recalificare profesională care și-au dovedit eficacitatea în trecut
De asemenea, va accelera pregătirea propunerii legislative privind un ,,Un sistem
european de reasigurare de șomaj’’ cu scopul de a sprijini politicile statelor membre de păstrare a
locurilor de muncă și a competențelor
Inițiativa de investiții privind răspunsul împotriva virusului (Corona Response
Investment Initiative) va facilita mobilizarea Fondului social european, un fond destinat
sprijinirii angajaților și asistenței medicale.
Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) ar putea fi, de asemenea, mobilizat
pentru a sprijini lucrătorii disponibilizați și lucrătorii care desfășoară o activitate independentă în
condițiile actualului și viitorului Regulament. Până la 179 milioane de euro sunt disponibile în
2020 pentru a lupta împotriva crizei provocate de coronavirus.”5

Perspective ale ocupării în muncă în contextul pandemiei de COVID-19- Bacău

În județul Bacău, situația locurilor de muncă este relativ identică cu toate județele din
restul țării. Deși cazurile nu sunt la fel de multe ( 51 de cazuri confirmate de COVID-19 in tot
5
https://www.fonduri-structurale.ro/stiri/23405/masurile-propuse-de-comisie-pentru-atenuarea-daunelor-
financiare-ale-imm-urilor-in-contextul-pandemiei-de-covid-19 - accesat la data de 08.04.2020

[9]
județul), măsurile de siguranță au fost aplicate și aici, iar majoritatea angajatorilor au decis să
trimită angajații în șomaj tehnic.
Fig.4 Numărul cazurilor de COVID-19, confirmate pe județe

Firmele/ afacerile care nu și-au închis porțile și nu au trimis angajații în șomaj tehnic sunt
cele care își pot continua activitatea fie de acasă, fie le este imposibil să închidă deoarece de ei
depinde aprovizionarea cu alimente și bunuri necesare, colectarea deșeurilor, furnizarea apei,
electricității, gazelor naturale și alte necesități.
Din punctul meu de vedere în momentul de față, domeniile în care încă se caută forță de
muncă sunt : sistemul medical ( doctori, asistenti, infirmieri, etc), agricultura, curieratul ( livrator
de mancare/ produse ), comerțul ( vânzători, gestionar depozit, etc), farmaceutic, etc.

[10]