UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE CHIMIE

1
 Metode electrochimice pentru determinarea unor antibiotice
din clasa amfenicolilor
Cuprins

1. Introducere............................................................................................................2

2. Tehnici electrochimice utilizate pentru determinarea amfenicolilor.................5

2.1. Aspecte teoretice ale tehnicilor voltametrice..................................................5

2.1.1. Voltametria ciclică........................................................................................5
2.1.2. Voltametria impulsională diferențială.........................................................6
2.1.3. Voltametria cu undă pătrată........................................................................6
2.1.4. Voltametria de stripping anodic...................................................................7
2.1.5. Voltametria de stripping catodic..................................................................7
2.1.6 Voltametria de stripping adsorbtiv................................................................8

2.2. Aplicații ale tehnicilor voltametrice folosite pentru studiul comportării

electrochimice și al determinării cantitative a amfenicolilor...............................8

2
 1. Introducere
Antibioticele sunt utilizate în scopuri terapeutice și profilactice, atât în medicina umană cât și în
cea veterinară, dar și în promovarea creșterii și mărirea eficienței furajelor cu care sunt hrănite
animalele. Cu toate acestea, utilizarea excesivă a antibioticelor și prezența lor în alimente constituie
un motiv de îngrijorare din cauza dezvoltării în timp a rezistenței patogenilor la acțiunea acestora,
apariția reacțiilor alergice la persoanele hipersensibile dar și posibilitatea compromiterii sistemului
imunitar și a aparatului digestiv [1]. [L.R. Guidi, P.A.S. Tette, C. Fernandes, L.H.M. Silva, M.B.A.
Gloria, Advances on the chromatographic determination of amphenicols in food, Talanta 162
(2017) 324–338].
Există o gamă vastă de substanțe chimice ce prezintă activitate antimicrobiană, printre
acestea numărându-se amfenicolii (cloramfenicol, tiamfenicol și florfenicol), antibiotice cu un
spectru de acțiune larg.
Compușii ce fac parte din clasa amfenicolilor (fenicoli) sunt derivați ai acidului dicloracetic
căruia i se adaugă un nucleu aromatic cu o grupare de tip alchil grefată în poziția para și un lanț de
aminopropandiol. Datorită existenței în structura acestora a doi atomi de carbon asimetric compușii
de acest tip prezintă patru stereoizomeri dintre care doar D(-)treoizomerul este activ și determină
proprietățile antibacteriene ale fenicolilor.
Tiamfenicolul (Figura 1) (TAP) a fost descoperit în anul 1952 și până în prezent a fost
obținut doar prin sinteză. Se găsește sub forma unei pudre albe și este puțin solubil în apă, eter și
acetat de etil, fiind însă foarte solubil în dimetilacetamidă [2]. (Fisch A, Bryskier A. 2005. Phenicols, p
925-929. In Bryskier, M.D. A (ed), Antimicrobial Agents. ASM Press)
Tiamfenicolul prezintă efect terapeutic în cazul infecțiilor respiratorii și a bolii venerice,
însă determină și toxicitatea hematologică [3]. (Chen, H., Chen, H., Ying, J., Huang, J., & Liao, L.
(2009). Dispersive liquid–liquid microextraction followed by high-performance liquid chromatography as an
efficient and sensitive technique for simultaneous determination of chloramphenicol and thiamphenicol in
honey. Analytica Chimica Acta, 632(1), 80–85.) Alte studii [4] (Skolimowski, I. M., Knight, R. C., &
Edwards, D. I. (1983). Molecular basis of chloramphenicol and thiamphenicol toxicity to DNA in
vitro. Journal of Antimicrobial Chemotherapy, 12(6), 535–542) prezintă faptul că tiamfenicolul este
incapabil să inducă distrugerea ADN-ului, față de cloramfenicol care determină apariția anemiei
aplastice din cauza obținerii unui un radical reactiv și nu a derivatului nitrozo, considerat de alte
articole factorul răspunzător de apariția acestui tip de anemie [5]. (Salem et al., 1981; Yunis 1981).
Deoarece tiamfenicolul nu poate forma acest derivat, se poate explica de ce administrarea acestui
antibiotic nu are drept efect apariția anemiei aplastice.

3
 Figura 1. Structura tiamfenicolului

Florfenicolul (Figura 2) (FF) este un derivat al cloramfenicolului în care gruparea nitro este
înlocuită de o grupare metilsulfonil în poziția para, iar gruparea hidroxil din cloramfenicol este
înlocuită în structura florfenicolului de către fluor.

Figura 2. Structura florfenicolului

Chiar dacă din punct de vedere structural florfenicolul este analog al tiamfenicolului, acesta
prezintă un spectru mai larg al activității antibacteriene față de TAP. În prezent, florfenicolul este
indicat în tratamentul bolilor respiratorii la bovine, dar și în acvacultură.
Cloramfenicolul (Figura 3) (CAP) este un antibiotic unic datorită faptului că este primul
produs natural ce conține o grupare nitro, dar și deoarece acesta este un derivat al acidului
dicloroacetic.

Figura 3. Structura cloramfenicolului

Acest medicament a fost obținut pentru prima dată din culturi ale bacteriei Streptomyces
venezuelae, fiind mai apoi sintetizat chimic pentru prima dată în anul 1948. Acțiunea lui constă în
inhibarea majorității familiilor bacteriene, concentrația de cloramfenicol ce oferă acest efect fiind
cuprinsă între 1-10 µg per ml [6].

4
 (CHLORAMPHENICOL THOMAS D. BROCK', 32-44).Datorită efectelor sale
antibacteriene foarte bune, cloramfenicolul este folosit pentru tratarea bolilor infecțioase atât la
animale, cât și la oameni, fiind utilizat în trecut pentru tratarea febrei tifoide și a meningitei la copii.
În prezent, acesta este folosit în soluții oftalmice pentru tratarea infecțiilor minore, în
unguente cu aplicare topică, dar și sub formă de tablete folosite în administrarea orală sau suspensii
intravenoase utilizate în cazul infecțiilor interne [7]. (Electrochemical Analysis of Chloramphenicol
Using Boron-doped Diamond Electrode Applied to a Flow-Injection System, ANALYTICAL
SCIENCES APRIL 2008, VOL. 24 2008 © The Japan Society for Analytical Chemistry, 493-498)
Datorită prezenței fragmentului de nitrobenzen în structura cloramfenicolului acest
antibiotic poate deveni toxic, utilizarea excesivă a acestuia provocând anemie aplastică ce poate fi
fatală. Toxicitatea sa derivă din efectul de blocare a proteosintezei și, implicit a proceselor de
creștere și multiplicare [8]. (VOLTAMMETRIC DETERMINATION OF CHLORAMPHENICOL
AT ELECTROCHEMICALLY PRETREATED GLASSY CARBON ELECTRODE, Hailemichael
Alemu* and Lebohang Hlalele, Bull. Chem. Soc. Ethiop. 2007, 21(1), 1-12)
Cloramfenicolul a fost foarte utilizat în trecut atât în medicina umană, cât și în cea
veterinară. Din cauza apariției unor efecte adverse grave, a fost interzisă administrarea acestuia
animalelor crescute pentru consum. Au fost sintetizați analogi ai cloramfenicolului- tiamfenicolul și
florfenicolul- aceștia prezentând același spectru larg de activitate precum cloramfenicolul, efectele
adverse nefiind observate după administrarea lor. S-au utilizat în scop terapeutic și profilactic în
medicina veterinară, pentru creșterea animalelor prin adăugarea acestuia în furaje, dar și în
acvacultură. Utilizarea excesivă a amfenicolilor și a antibioticelor în general, în acvacultură, poate
conduce la contaminarea apelor și amenințarea mediului înconjurător. De asemenea, adăugarea unor
cantități mari de antibiotic în alimentele de origine animală trebuie evitată pentru a garanta
siguranța populației. [L.R. Guidi, P.A.S. Tette, C. Fernandes, L.H.M. Silva, M.B.A. Gloria,
Advances on the chromatographic determination of amphenicols in food, Talanta 162 (2017) 324–
338].
Apariția reziduurilor de medicamente antimicrobiene în mediul înconjurător a provocat
îngrijorări referitoare la sănătatea publică. Astfel, mai multe programe de siguranță alimentară au
introdus valori pentru concentrațiile maxime de reziduuri antibacteriene admise (niveluri maxime
de reziduuri- MRL) în alimentele de origine animală. În tabelul 1 sunt indicate valorile MRL, aceste
valori fiind stabilite în funcție de probele luate și de legislația din țările respective [9]. [L.R. Guidi,
P.A.S. Tette, C. Fernandes, L.H.M. Silva, M.B.A. Gloria, Advances on the chromatographic
determination of amphenicols in food, Talanta 162 (2017) 324–338] În plus, în loc de stabiliarea
unor metode standardizate, Uniunea Europeană a stabilit cerințe privind performanța metodelor
analitice și interpretarea rezultatelor [10]. [European Commission, Council Regulation N° 37/2010
5
of 22 dec 2009: on pharmacologically active substances and their classification regarding maximum
residue limits in foodstuffs of animal origin, Off. J. Eur. Comm. (2010) 1–72].

Tabel 1.

Au fost dezvoltate mai multe tehnici pentru separarea și determinarea amfenicolilor, însă,
cromatografia de gaze (GC) cuplată cu un detector de captare de electroni sau spectrometria de
masă (MS) și cromatografia de lichide cuplată cu un detector ce utilizează ionizarea cu radiații
ultraviolet a compușilor, MS sau MS/detector MS, sunt cele mai utilizate.
De cele mai multe ori însă, aceste metode sunt complexe și prezintă costuri ridicate de
aplicare.
Pe lângă tehnicile enumerate anterior sunt utilizate și cele electrochimice precum
voltametria și polarografia, datorită rapidității, sensibilității ridicate, utilizării simple și costului
scăzut de efectuare a analizelor. Chiar dacă polarografia prezintă drept avantaje reproductibilitatea
și dificultatea scăzută în operare, această metodă este limitată de toxicitatea mercurului și limita de
detecție mare [8].(VOLTAMMETRIC DETERMINATION OF CHLORAMPHENICOL AT
ELECTROCHEMICALLY PRETREATED GLASSY CARBON ELECTRODE ,Hailemichael
Alemu* and Lebohang Hlalele, Bull. Chem. Soc. Ethiop. 2007, 21(1), 1-12 )

6
 În continuare sunt prezentate câteva dintre metodele bazate pe tehnici voltametrice de
determinare a compușilor farmaceutici, dar și o sinteză a principalelor studii publicate ce vizează
determinarea cloramfenicolului prin diferite tehnici voltametrice.

2. Tehnici electrochimice utilizate pentru determinarea amfenicolilor

2.1. Aspecte teoretice ale tehnicilor voltametrice

In ceea ce priveste caracterizarea electrochimica a cloramfenicolului, in prezent exista mai
multe tehnici voltametrice, cateva dintre aspectele cele mai importante ale acestora urmand sa fie
prezentate in continuare.

2.1.1. Voltametria ciclica

Voltametria ciclica este, in majoritatea cazurilor, prima tehnica utilizata in studiul
electrochimic al unui compus, material biologic sau a suprafetei unui electrod. Eficacitatea acestei
metode consta in capacitatea de a observa rapid comportamentul redox al speciei, intr-un interval
larg de potential [11]. (Gupta, V. K., Jain, R., Radhapyari, K., Jadon, N., & Agarwal, S. (2011).
Voltammetric techniques for the assay of pharmaceuticals—A review. Analytical Biochemistry,
408(2), 179–196.)
Tehnica voltametriei ciclice consta in aplicarea unui semnal triunghiular de potential si
inregistrarea in timp a raspunsului sistemului si a curentului datorat proceselor electrochimice ce au
loc in sistem (Figura 4).

Figura 4. Forma semnalului de excitare și a semnalului de răspuns în voltametria ciclică

Prin utilizarea voltametriei ciclice se pot obtine informatii privind mecanismul de

desfasurare a reactiei electrochimice, identificarea speciilor prezente in solutie si determinarea
coeficientilor de difuzie a speciilor electroactive, a numarului de electroni transferati intr-un proces
de oxidare și/sau de reducere, etc. [12] (Kissinger, P. T., & Heineman, W. R. (1983). Cyclic
voltammetry. Journal of Chemical Education, 60(9), 702-706)
7
2.1.2. Voltametria impulsională diferențială
Voltametria impulsionala diferentiala este o tehnica voltametrica utilizata pentru efectuarea
masuratorilor electrochimice prin aplicarea unor serii de impulsuri cu tensiune regulate suprapuse
potentialului liniar sau al celui in trepte, aceasta tehnica derivand astfel de la voltametria liniara de
baleiaj si voltametria cu unda patrata. Curentul este masurat imediat inaintea fiecarei schimbari de
potential iar diferenta de curent este reprezentata ca o functie de potential. Prin esantionarea
curentului chiar inainte de schimbarea potentialului, efectul de incarcare al acestuia poate fi
diminuat.

Figura 5. Forma semnalului de excitare și a semnalului de răspuns în voltametria impulsională

diferențială

2.1.3. Voltametria cu undă pătrată

In cazul voltametriei cu unda patrata, unda finala este formata dintr-o unda patrata normala
care este suprapusa peste una in trepte. Avantajul acestei tehnici este reprezentat de viteza mare cu
care este efectuata aceasta. Curentul este eșantionat în timpul fiecărui ciclu de undă pătrată, o dată
la sfârșitului pulsului în față, iar cealaltă, la sfârșitul pulsului (Figura 4) [13]. (O.A. Farghaly, R.S.
Abdel Hameed, Abd-Alhakeem H. Abu-Nawwas, Int. J. Electrochem. Sci., 9 (2014) 3318)

Figura 6. Forma semnalului de excitare și a semnalului de răspuns în voltametria cu undă pătrată

8
2.1.4. Voltametria de stripping anodic
Voltametria de stripping este foarte utilizata datorita sensibilitatii determinarii a mai multor
compusi farmaceutici, avand drept avantaj si faptul ca nu este necesara etapa de derivatizare,
aceasta metoda fiind mai putin sensibila la efectul de matrice fata de alte tehnici analitice.
Voltametria de stripping anodic (ASV) este cea mai uitilizata analiza dintre cele ce acest fel.
Astfel, metalele sunt preconcentrate prin electrodepunerea lor pe suprafata unui electrod acoperit cu
un film subtire de mercur, iar mai apoi sunt reduse pe suprafata acestuia si concentrate sub forma
unui amalgam, la potentiale negative (catodice).
Amalgamul este reoxidat si redizolvat prin aplicarea unui potential pozitiv (anodic),
inregistrandu-se astfel intensitatea curentului prin celula. Intensitatea curentului este direct
proportionala cu concentratia metalului in solutie.
Mn++ ne- + Hg  M (Hg) (preconcentrare)
M (Hg)  Mn+ + ne- + Hg (stripping) [11]

2.1.5. Voltametria de stripping catodic

Aceasta metoda presupune depunerea analitului pe electrod prin reducerea acestuia la
potential pozitiv (anodic) si reoxidarea, respectiv redizolvarea sa prin aplicarea unui potential
negativ (catodic). In etapa de stripping, potentialul atinge o valoare egala cu potentialul de reducere
al analitului.
An- + Hg  HgA + ne- (preconcentrare)
HgA + ne-  An- + Hg (stripping)
La fel ca si in cazul voltametriei de stripping anodic, voltamograma rezultata ofera
informatii analitice cantitative [11].(Gupta, V. K., Jain, R., Radhapyari, K., Jadon, N., & Agarwal,
S. (2011). Voltammetric techniques for the assay of pharmaceuticals—A review. Analytical
Biochemistry, 408(2), 179–196.)

2.1.6 Voltametria de stripping adsorbtiv

Avantajele voltametriei de stripping adsorbtiv (AdSV) fata de a celorlalte tehnici
voltametrice sunt reprezentate de o sensibilitate inalta, selectivitate foarte buna, limita de detectie
mica, rapiditate si un spectru larg de probe ce pot fi analizate prin aceasta metoda.
Diferenta dintre AdSV si restul tehnicilor de stripping (anodic si catodic) o reprezinta
procesul de adsorbtie din etapa de preconcentrare. Astfel, ionii metalici pot fi usor determinati prin
voltametrie de stripping adsorbtiv atunci cand acestia reactioneaza cu ligandul potrivit pentru
formarea unui complex care va fi mai apoi adsorbit pe suprafata electrodului.
9
2.2. Aplicații ale tehnicilor voltametrice folosite pentru studiul comportării electrochimice și
al determinării cantitative a amfenicolilor

In tabelul 2 sunt prezentate unele dintre metodele voltametrice folosite in prezent pentru
determinarea voltametrica a antibioticelor din clasa amfenicolilor, în continuare fiind prezentate
informații care scot în evidență avantajele acestora.

Tabelul 2. Metode voltametrice folosite pentru determinarea amfenicolilor.

Nr. Domeniu de Limita de
Electrod Modificator Tehnica Proba Referinta
crt. liniaritate detectie
1 Pt - CV, DPV Solutie CAP [14]
0,8-30 µg/mL
(excel)
2 GCE - CV Solutie ochi [15] 3
1 µM-200 µM 2,45 µM
(excel)
3 GCE Gr/CuPc CV, DPV Solutie CAP [16] 4
0,1 µM-20 µM 0,27 µM
(excel)
4 GCE MWCNT- CV Solutie CAP [17]
0,01 µM-1 µM 0,002 µM
CTAB-PDPA 6(excel)
5 GCE Fe3O4 CV, SWV 0,09 µM-47 Solutie CAP [18]
0,09 µM
µM 7(excel)
6 GCE OMC/Nafion CV Solutie CAP [19]
0,5 µM-60 µM 0,0085 µM
8(excel)
7 GCE GNP-SWNT CV, LSV Solutie CAP [20]
0,01 µM-6 µM 0,005 µM
9(excel)
8 GCE AgNPS/SF- DPSV 0,02 µM-20 Solutie CAP [21] 10
0,01 µM
GR/GCE µM (excel)
9 GCE EPGCE CV Solutie CAP [8] 12
0,1 µM-70 µM 0,006 µM
(excel)
10 Grafit MIP CV 0,001 µM- Solutie CAP [22]
0,00062µM
10*103 µM (excel)
11 GO ZnO CV,DPV 0,2 µM–7,2 Lapte, miere [23] 17
0,01 µM
µM (excel)
12 3DRGO - CV,DPV Solutie CAP [24] 18
1 µM-113 µM 0,15 µM
(excel)
13 GO PdNPs DPV 50*103 µM- [25] 19
50*103 µM
10*106 µM (excel)
14 CPE - DPV Solutie stoc [26] 21
1 µM-10 µM 0,5 µM
(excel)
15 BDD - CV Solutie [27] 22
100 µM-10 000
0,03 µM oftalmica, (excel)
µM
lapte
16 PGE - CV, DPV 0,5 µM-100 [28] 23
0,16 µM
µM (excel)
17 ITO VSMs, CSMs DPV 0,3 ppm-40 Lapte [29] 24
40 ppb
ppm (excel)
18 f-MWCNTs MoS2 CV 0,08 µM -1392 Lapte, miere [30] 25
0,015 µM
µM (excel)
19 HMDE - DPP 2,3 µM-32,2 Lapte [31] 26
200 µg/mL
µM (excel)
10
 20 Ni/C - LSV 10 µM-1000 Solutie [32] 27
5 µM
µM oftalmica (excel)
21 Si-Fe/NOMC - CV, DPV Solutie CAP [33] 28
1 µM-500 µM 0,03 µM
(excel)
22 MoS2/PANI - DPV 0,1 µM -100 Solutie CAP [34] 29
0,069 µM
µM (excel)
23 CF Fe3O4, NPs CV [35] 30
40 pM-1 µM 17 pM
(excel)
Pt-platina; GCE-electrod de carbon sticlos; GO- oxid de grafena; 3DGO- oxid de grafena
tridimensional; CPE-electrod din pasta de carbon; BDD- diamant dopat cu bor; PGE-electrod din
grafit tip creion; ITO-electrod din oxid de staniu și indiu; f-MWCNTs- nanotuburi de carbon cu
pereţi multipli; HMDE- electrod cu picatura suspendata de mercur; NOMC- nanocompozit
mesoporos carbon-siliciu; PANI- polianilina; CF-fibre de carbon; CV-voltametrie ciclica; LSV-
voltametrie cu baleiaj liniar; SWV- voltametrie cu undă pătrată; DPV- voltametrie impulsională
diferenţială; CAP-cloramfenicol.

Pentru determinarea cloramfenicolului dintr-o solutie de lucru obtinuta prin dizolvarea unei
cantitati din solutia stoc de CAP in etanol anhidru s-a recurs la doua tehnici voltametrice si anume
voltametria ciclica (CV) si voltametria impulsionala diferentiala (DPV). Sistemul electrochimic
utilizat a constat in electrodul de lucru, reprezentat de electrodul de Pt, electrodul de referinta
Ag,AgCl/Cl- si un electrod auxiliar – fir de platina. Metoda de lucru utilizata in acest studiu [14]
(Determination of Chloramphenicol by Voltammetric Method Yafeng Zhuang) s-a bazat pe reactia
in mediu acid (HCl) dintre CAP si zinc, in urma careia are loc formarea unei noi substante ce
prezinta pic de oxidare la 0,825 V. Graficul de etalonare a prezentat o liniaritate buna in intervalul
de concentratie de CAP 0.8 - 30.0 μg mL-1, avand un coeficient de corelație de 0.9983. Abaterea
standard relativa dupa 9 determinari efectuate consecutiv a fost 2,7%, fapt ce indica o buna
reproductibilitate a metodei studiate [14]. ((Determination of Chloramphenicol by Voltammetric
Method Yafeng Zhuang)
Studiul comportarii electrochimice si a determinarii cloramfenicolului s-a realizat si prin
utilizarea unui sistem electrochimic format din electrodul de carbon sticlos, un fir de platina si
electrodul Ag, AgCl/Cl-. Tehnica folosita a fost voltametria ciclica, in urma efectuarii acestei
analize observandu-se aparitia unui pic de reducere la -0,674 V. Graficul de etalonare s-a realizat in
intervalul de concentratie cuprins intre 1,6×10-6 M – 2×10-4 M, prezentand un coeficient de corelație
de 0,99997. Limita de detectie a acestei metode a fost 2,45 µM [15]. (ELECTROCHEMICAL
BEHAVIOR OF CHLORAMPHENICOL AND ITS DETERMINATION USING CYCLIC
VOLTAMETRY)
Utilizarea electrodulului de carbon sticlos modificat prin adaugarea unei suspensii coloidale
formata din nanocompozite de grafena (Gr) si ftalocianina de cupru (CuPc) pe suprafata pretratată a
acestuia reprezinta o metoda fiabila, reproductibila, cu proprietati electrochimice bune de
determinare a cloramfenicolului. Performanta acestui electrod modificat a fost analizata cu ajutorul

11
voltametriei ciclice si a voltametriei diferentiale impulsionale si a prezentat rezultate favorabile
pentru intervalul de concentratie 1×10-7 M – 2×10-5 M, coeficientul de corelatie aferent fiind 0,998.
Limita de detectie a acestei metode a fost 2,7×10-7 M. Nanocompozitele Gr/CuPc au prezentat o
excelenta activitate electrocatalitica fata de cloramfenicol, determinand o sensibilitate mare a
metodei, stabilitate, reproductibilitate si o limita de detectie mica [16]. (Effective Electrochemical
Determination of Chloramphenicol and Florfenicol Based on Graphene/Copper Phthalocyanine
Nanocomposites Modified Glassy Carbon Electrode)
Nanomaterialele ce prezinta diferite arhitecturi constituie un avantaj in crearea senzorilor
electrochimici. Grefarea nanostructurilor de Fe3O4 pe suprafata unui electrod de carbon sticlos prin
electrodepunere a determinat aparitia unui raspuns rapid in cazul analizei cloramfenicolului, cu un
domeniu de liniaritate mare si o limita de detectie mica. Inainte de electrodepunerea
nanoparticulelor pe electrod, acesta a suferit o pretratare electrochimica si una mecanică (polișare)
pentru realizarea caruia s-au folosit suspensii de alumina. Ulterior, electrodul a fost spalat cu apa
deionizata.
Depunerea Fe3O4 s-a realizat prin aplicarea unor potentiale fixe: -1,0, -1,1, -1,2, -1,3 si -1,4
V versus argint/clorura de argint, timp de 180 s, utilizandu-se drept precursor al depunerii FeCl 3 5
mM, respectiv clorura de potasiu 0,1 M drept electrolit suport. Electrodul a fost mai apoi spalat de
mai multe ori cu electrolitul suport si a fost depozitat la 4°C in momentele in care nu era utilizat.
Sistemul electrochimic folosit in acest studiu, in vederea analizarii cloramfenicolului din
proba a fost format din Fe3O4/GCE ca electrod de lucru, electrod de calomel saturat (SCE) ca
electrod de referinta si un fir de platina drept electrod auxiliar. S-a utilizat voltametria ciclica, în
domeniul de potentiale -1,0 – 0,6 V, in urma analizei observandu-se ca electrodepunerea Fe3O4 la
potentialul -1,3 V a determinat un potential de reducere al CAP mai mic fata de restul potentialelor
aplicate, acest lucru fiind datorat formarii unor specii electroactive la suprafata electrodului, in
timpul electrodepunerii. Astfel, la aceasta valoare a potentialului, electrodul a prezentat o
sensibilitate mai mare si un raspuns mult mai fiabil in cazul determinarii CAP comparativ cu
electrozii a caror electrodepunere s-a efectuat la alte potentiale. Graficul de etalonare a prezentat
rezultate bune in intervalul de concentratie 0,09-47 µM, prezentand un coeficient de corelație de
0,9919 si limita de detectie 0,09 µM. In acest caz, dezvoltarea unui astfel de senzor electrochimic
prezinta costuri reduse si posibilitatea abordarii simple in cazul determinarii electrochimice a
cloramfenicolului [18]. (Electrochemical determination of chloramphenicol using a glassy carbon
electrode modified with dendrite-like Fe3O4 nanoparticles)
Functionalizarea GCE-ului cu carbon mezoporos (OMC) si film compozit de nafion
reprezinta o metoda selectiva pentru determinarea cloramfenicolului. Pentru obtinerea suspensiei
OMC/film compozit de Nafion s-a dispersat carbonul mezoporos intr-o solutie etanolica de Nafion
12
0,5%. Dupa evaporarea etanolului a fost obtinut electrodul GCE functionalizat cu OMC/film
compozit de Nafion.
In urma analizarii cloramfenicolului prin intermediul voltametriei ciclice s-a observat faptul
ca activitatea electrocatalitica de reducere a CAP a fost imbunatatita, obtinandu-se un current de pic
catodic la potentialul de -0,75 V. In conditii optime, curba de calibrare a prezentat liniaritate in
intervalul de concentratie 5,0×10−7 – 6,0 ×10−5 mol/L, limita de detectie fiind 8.5×10−9 mol/L,
electrodul putand fi astfel utilizat cu success pentru detectia directa a cloramfenicolului din probe de
miere [19]. (Sensitive and Selective Determination of Chloramphenicol on Ordered Mesoporous
Carbon/Nafion Composite Film)
Electrodul de carbon poate fi modificat si prin adaugarea unui film compozit format din
nanotuburi de carbon cu un singur perete (SWCNT), nanoparticule de aur (GNP) si un lichid ionic
reprezentat de 1-octil-3-metilimidazol hexafluorofosfat (OMIMPF6).
Nanoparticulele de aur au fost obtinute prin urmatoarele etape: intr-un pahar s-au introdus
70 mL de apa peste care s-au adaugat 20 mL de HAuCl 4 cu concentratia de 5 mM, amestecul fiind
supus agitarii si incalzirii pana la fierbere. Peste solutia adusa la fierbere s-au adaugat 10 mL
NaBH4 0,75% solutie apoasa, continutul paharului schimbandu-si astfel culoarea din incolor in rosu
burgundiu, dovada a formarii nanoparticulelor de aur. Peste GNP s-a adaugat SWCNT-ul rezultand
astfel o suspensie peste care a fost dispersata OMIMPF 6, obținându-se astfel OMIMPF6-GNP-
SWNT. 5 µL din aceasta suspensie nou formata au fost mai apoi dispersati pe suprafata electrodului
cu carbune sticlos. Astfel, electrodul modificat combina unele dintre caracteristicile filmului
compozit cu care acesta a fost modificat, printre care se numara stabilitatea buna si functia de
acumulare si promovare a transferului electronic.
Cloramfenicolul a fost determinat cu ajutorul acestui electrod prin tehnica voltametriei
ciclice, utilizandu-se o solutie tampon de fosfat la un pH egal cu 7,0. In conditii optime, intensitatea
curentului de pic prezinta liniaritate in intervalul de concentratie al CAP cuprins intre 1,0×10 -8 si
6,0×10-6, cu un coeficient de corelatie egal cu 0,999 si limita de detectie de 5×10 -9. Electrodul
prezinta astfel avantaje in ceea ce priveste repetabilitatea si sensibilitatea analizei, prezentand, de
asemenea, potential in determinarea reziduurilor de cloramfenicol [20]. (Sensitive voltammetric
determination of chloramphenicol by using single-wall carbon nanotube–gold nanoparticle–ionic
liquid.pdf)
Cloramfenicolul poate fi determinat in probe ce constau in solutii in care acesta se regaseste
si prin intermediul voltametriei de stripping impulsionala diferentiala. In cadrul studiului [21]
(Simultaneous detection of metronidazole and chloramphenicol by.pdf), CAP-ul a fost determinat
cu ajutorul unui electrod de carbon sticlos modificat cu nanoparticule de argint (AgNPs) si cu

13
grafena functionalizata cu sulfonat (SF-GR), fiind incercata si separarea acestuia de metronidazolul
prezent in aceeasi proba.
Obtinerea acestui electrod s-a realizat prin picurarea unei suspensii de SF-GR pe suprafata
electrodului de carbon sticlos, nanoparticulele de argint fiind mai apoi imobilizate cu ajutorul unei
solutii etanolice de Nafion 0,5% pe suprafata lui prin electrodepunere, conform procedurii existente
in literatura de specialitate.
Comparativ cu GCE-ul nemodificat, AgNPs/SF-GR/GCE a prezentat o activitate excelenta
de electroreducere asupra cloramfenicolului, intensitatea curentului catodic avand o liniaritate buna
in intervalul de concentratie 0,02-20,00 µM CAP, limita de detectie aferenta fiind 0,01 µM.
Cloramfenicolul si metronidazolul au fost complet separate in acid citric 0,10 M si soluție tampon
de citrat de sodiu (pH 4,0), prin voltametrie de stripping impulsionala diferentiala. Astfel, electrodul
AgNPs/SF-GR/GCE poate fi utilizat pentru determinarea simultana atat a cloramfenicolului, cat si a
metronidazolului din probele ce contin aceste substante [21]. (Simultaneous detection of
metronidazole and chloramphenicol by.pdf)
Pentru determinarea cloramfenicolului cu ajutorul tehnicilor electrochimice s-a elaborat o
metoda ce consta in analiza CAP prin voltametrie cu unda patrata, utilizand un electrod cu carbune
sticlos pretratat electrochimic (EPGCE). Pretratarea electrochimica a electrodului s-a efectuat prin
polișarea acestuia cu alumina, spalarea cu apa si curatarea cu ajutorul baii cu ultrasunete timp de 3
minute. Dupa aceasta etapa a urmat aplicarea unui potential de +1,000 V timp de 60 s in soluție
tampon acetat (pH = 5,3) pentru realizarea oxidarii anodice si varierea potentialului intre -1,000 si
+1,000 la o viteză de baleiaj de 100 mV s-1, pana la obtinerea unei voltamograme stabile. Aceasta
pretratare a electrodului a imbunatatit intensitatea curentului picului de reducere.
Analiza electrochimica a CAP s-a realizat prin voltametrie cu unda patrata, utilizand un
potential de reducere ce a variat intre 0,000 si -1,200 V, picul de reducere al CAP fiind ireversibil la
potentialul -0,646 V. Curba de etalonare a fost liniară în intervalul de concentratie CAP cuprins
intre 1,010-7 – 7,010-5 M, limita de detectie fiind 6.010-9 M. Astfel, aceasta metoda prezinta o
selectivitate excelenta, experimentul fiind realizat si pe anumite substante ce pot determina aparitia
unor interferente. De asemenea, metoda a fost utilizata si pentru determinarea cloramfenicolului din
probe farmaceutice de picaturi de ochi [8]. (VOLTAMMETRIC DETERMINATION OF
CHLORAMPHENICOL AT ELECTROCHEMICALLY PRETREATED GLASSY CARBON
ELECTROD)
In vederea determinarii eficiente a cloramfenicolului s-a elaborat un senzor bazat pe oxid de
grafena (GO) modificat cu nanostructuri de oxid de zinc cu structura ordonată (ZnO). Pentru
sintetizarea lor s-a utilizat nitrat de zinc hexahidratat (0,05 M) si citrat de sodiu dihidratat (0,18 M)
care s-au dizolvat in 100 mL apa, urmand apoi aditia de hidroxid de sodiu (0,25 M) si agitarea
14
solutiei finale timp de 2 ore. A rezultat astfel un produs de reactie alb care a fost centrifugat, spalat
si uscat. Pentru prepararea GO/ZnO s-a adaugat oxidul de zinc peste suspensia de oxid de grafena,
urmand omogenizarea cu ajutorul ultrasunetelor a solutiei rezultate, timp de 2 ore. Electrodul de
carbon sticlos care urma sa fie modificat a fost mai intai polisat, fiind apoi acoperit cu 8 µL de
suspensie de GO/ZnO si lasat la uscat la temperatura camerei.
Performanta electrodului modificat a fost evaluata utilizand voltametria ciclica si
voltametria impulsionala diferentiala, electrodul prezentand cel mai mic potential de reducere la
valoarea -0,58 V. Obtinerea unui pic catodic bine definit la valoarea -0,58 V corespunde cu
reducerea directa a gruparii nitro. GO/ZnO/GCE prezinta o limita de detectie joasa de 0,01 µM si
un domeniu de liniaritate cuprins intre 0,2 – 7,2 µM. Modificarea electrodului GCE cu oxid de
grafena si nanostructurile de oxid de zinc a imbunatatit semnificativ activitatea electrocatalitica a
acestuia, oxidul de grafena fiind un material ce prezinta conductivitate foarte buna si ce furnizeaza
poziții active pentru imobilizarea si altor nanomateriale. Prin combinarea GO cu nanostructurile de
ZnO a fost facilitat transferul electronic din nanocompozit, electrolit, dar si cel de la suprafata
electrodului. Aceasta metoda a prezentat o excelenta stabilitate, reproductibilitate si repetabilitate
[23]. (Electrochemical detection of an antibiotic drug chloramphenicol based on a graphene oxide/
hierarchical zinc oxide nanocomposite)
Oxidul de grafena a fost utilizat si in cadrul unui alt studiu in care au fost obtinute structuri
tridimensionale (3DRGO) din aceasta, pe baza carora a fost fabricat un electrod de carbune sticlos
modificat, in scopul determinarii cloramfenicolului. S-a dorit astfel crearea printr-o metoda facila,
selectiva si senzitiva a unui biosenzor pentru detectarea si monitorizarea cloramfenicolului din
probe alimentare.
Fabricarea 3DRGO s-a realizat printr-o reactie de reducere spontana a oxidului de grafena
cu ajutorul unei folii de zinc, la temperatura camerei. In urma mai multor etape a fost obtinuta o
suspensie care a fost mai apoi transferata pe un electrod cu carbune sticlos pre-polisat.
Determinarea cloramfenicolului s-a realizat prin voltametrie ciclica in urma careia s-a obtinut
valoarea -633 mV pentru intensitatea curentului picului de reducere, aceasta valoare crescand
proportional cu concentratia cloramfenicolului, in intervalul 1-330 µM, limita de detectie fiind 0,15
µM. Acest senzor a prezentat o excelenta selectivitate, stabilitate si reproductibiliate in detectarea
cloramfenicolului din probe reale [24]. (A highly selective electrochemical sensor for
chloramphenicol based on three-dimensional reduced graphene oxide architectures)
Grafena reprezinta un nou material utilizat la fabricarea electrozilor, aceasta detinand
proprietati electrice si structurale foarte bune ce pot ajuta la crearea unor biosenzori super
condensatori. Astfel, s-a dezvoltat un astfel de biosenzor utilizand o metoda simpla si cu costuri

15
mici, bazata pe o tehnica de modificare a electrozilor prin intermediul laserului. Grafena a fost
produsa pe un substrat de poliamida, prezentand o structura poroasa cu mai multe straturi.
Biosenzorul a fost reprezentat de un sistem format din 3 electrozi, electrodul auxiliar si cel
de lucru fiind obtinuti din grafena prin modelarea acesteia cu laser, iar cel de referinta fiind realizat
manual prin turnarea de cerneala de argint. Acest sistem a fost evaluat prin voltametrie ciclica,
potentialul aplicat fiind variat intre -0,3 si +0,7 V, cu o viteză de baleiaj de 50 mV/s. Limita de
detectie a fost 0,62 nM, iar curba de etalonare a fost liniară in intervalul de concentratie 1 nM – 10
nM.
Biosenzorul a prezentat o sensibilitate ridicata pentru cloramfenicol, fiind capabil sa
detecteze concentratii mici ale acestuia, chiar si la nivel de concentrație nanomolar [36].
(Molecularly-imprinted chloramphenicol sensor with laser-induced graphene electrode)
Proprietatile electrochimice ale cloramfenicolului au fost studiate si cu ajutorul unui electrod
acoperit cu un film subtire diamantat cu bor, prin intermediul voltametriei ciclice. Astfel, au fost
preparate solutii standard de cloramfenicol in solutie tampon fosfat 0,1 M cu etanol 1%. In cadrul
analizei electrochimice, potentialul a fost scanat in doua cicluri cu variatia acestuia de la -1,0 V la
+1,0 V, viteza de baleiaj fiind +50 mV s -1 . In prima scanare au fost obtinute doua picuri la -0,85 V
si +0,44 V, in a doua scanare observandu-se o mica scadere a curentului de pic catodic la -0,85 V si
o crestere usoara a curentului de pic anodic. De asemenea, s-a observat si aparitia unui nou pic
catodic la -0,39 V, acest lucru demonstrand prezenta unor intermediari de reactie in procesul de
oxido-reducere al cloramfenicolului. Primul pic catodic (-0,85 V) corespunde reactiei ireversibile de
reducere a gruparii nitro la derivatul hidroxilaminic, in timp ce picul anodic (+0,44 V) apare
datorita oxidarii acestui derivat la gruparea nitrozo, in timpul scanarii inverse.
Curba de etalonare a fost liniara in intervalul de concentratie al cloramfenicolului 0,1-50
µM, cu un coeficient de corelatie de 0,9948 si limita de detectie de 0,03 µM. Astfel, aceasta metoda
a putut fi aplicata cu succes in determinarea cloramfenicolului din solutii oftalmice si probe de
lapte, prin utilizarea metodei aditiilor standard. Recuperarea medie a CAP din solutiile oftalmice a
fost 98%, iar cea din probele de lapte a variat intre 93,9% si 103% [27]. (Electrochemical Analysis
of Chloramphenicol Using Boron-doped Diamond Electrode Applied to a Flow-Injection System)
Pentru determinarea cloramfenicolului din probe de lapte si miere s-a utilizat electrodul cu
picatura suspendata de mercur, prin intermediul polarografiei impulsionale. S-a dorit astfel
detectarea CAP din lapte si miere printr-o metoda simpla si rapida. Sistemul cu care s-a efectuat
analiza a fost format din 3 electrozi: electrodul cu picatura suspendata de mercur, electrod de
calomel saturat si electrod de platina. Solutia electrolitului suport s-a obtinut prin diluarea unei
solutii de tampon fosfat. In vederea analizarii probei de lapte, aceasteia i-a fost adaugata

16
solutia de tampon fosfat pentru asigurarea unei sensibilitati mai mari a masuratorii si o valoare
optima a pH-ului.
Au fost analizate prin polarografie impulsionala atat probe de solutie tampon fosfat cat si
probe formate prin adaugarea acestei solutii in probele de lapte, in urma analizei observandu-se
faptul ca raspunsul electrodului este mult mai mare in cazul solutiei tampon fosfat decat cel obtinut
pentru amestecul tampon fosfat-lapte. Aceasta diferenta este datorata proteinelor din lapte care
determina o scadere a intensitatii raspunsului dat de catre electrod, pentru un pH mai mic de 4
neputand fi obtinut un raspuns. Raspunsul optim al electrodului a putut fi observat in cazul
efectuarii analizei la un pH cuprins intre 4-7, pH-ul ales pentru continuarea studiilor fiind 6.
Limita de detectie a fost 200 µM, iar curba de etalonare a fost liniara in intervalul de
concentratie 2,3-32,2 µM, coeficientul de corelatie fiind 0,99.
Atat simplitatea si proprietatiile acestei metode cat si rezultatele satisfacatoare obtinute in
determinarea cloramfenicolului din probele de lapte netratate fac ca aceasta metoda sa fie una
extrem de atractiva pentru determinarea si a altor compusi biologici electroactivi [31]. (Quantitative
Determination of Chloramphenicol in Milk by Differential Pulse Polarograph)
Determinarea cloramfenicolului se poate realiza si prin intermediul unei tehnici voltametrice
in cadrul careia se utilizeaza drept electrod de lucru electrodul de Ni/C modificat. Implantarea unor
ioni pe o anumita suprafata printr-o tehnica de modificare a acesteia constituie o metoda de
obtinere a unui nou material ce prezinta mai multe avantaje precum formarea mai multor centrii
activi, in consecinta, cresterea activitatii catalitice a noului material, dar si o mai buna stabilitate si
reproductibilitate a electrodului.
Pentru efectuarea determinarii cloramfenicolului din probe de solutii oftalmice s-a folosit
voltametria liniara de baleiaj, determinarea nefiind afectata de restul compusilor prezenti in solutii.
Probele au fost diluate cu etanol, la final adaugandu-se 1 mL de NaOH 1.0 M. Rezultatele
determinarii au fost 19,7 mg/8 mL, respectiv 20,1/8 mL.
In ceea ce priveste voltamogramele cu baleiaj liniar obtinute pentru o concentratie de 1×10-4
M cloramfenicol, in solutie de NaOH, la diferite potentiale, in cazul electrodului de Ni nu a fost
observat niciun pic catodic. Pentru electrodul de Ni modificat (Ni/C) a fost observat un pic catodic
bine definit la valoarea -0,80 V, acest fapt ilustrand cresterea activitatii catalitice a electrodului Ni/C
in reducerea cloramfenicolului. Astfel, inaltimea picului obtinut a fost direct proportionala cu
concentratia cloramfenicolului in intervalul de concentratie 1,0×10-5-1×10-3 M, limita de detectie
fiind 5.0×10-6 M [32]. (STUDY OF THE VOLTAMMETRIC BEHAVIOR OF
CHLORAMPHENICOL AND ITS DETERMINATION AT A NUC MODIFIED ELECTRODE)
In vederea determinarii cloramfenicolului a fost dezvoltat un microsenzor electrochimic prin
introducerea unor nanoparticule de Fe3O4 in suprafata unor fibre de carbon activate. Nanoparticulele
17
au fost fabricate printr-un proces solvotermal, prin reactia dintre FeCl 3 si etilen glicol si au fost
introduce in suprafata fibrelor de carbon. Microsenzorul creat a prezentat un raspuns electrochimic
datorita efectului sinergic dat de nanoparticulele de Fe3O4 si fibrele de carbon.
Analiza a fost efectuata prin voltametrie ciclica, in urma careia au fost observate 3 picuri
stabile si ireversibile in solutie cu pH 7,0. In conditii optime a fost obtinut un pic de curent catodic
la valoarea de potential egala cu -0,67 V. Curba de etalonare a fost liniara in intervalul de
concentratie 40pm-1 µM, limita de detectie fiind de 17 pm.
Senzorul a prezentat raspuns rapid, sensibilitate mare si o buna selectivitate in determinarea
voltametrica a CAP. Datorita avantajelor prezentate anterior, aceasta metoda a fost aplicata si in
determinarea cloramfenicolului din probe de sediment îmbogățite [35]. (Voltammetric
determination of chloramphenicol using a carbon fiber microelectrode modified with Fe3O4
nanoparticles)

18
Bibliografie
1. L.R. Guidi, P.A.S. Tette, C. Fernandes, L.H.M. Silva, M.B.A. Gloria, Advances on the
chromatographic determination of amphenicols in food, Talanta 162 (2017) 324:338.
2. Fisch A, Bryskier A. Phenicols, Antimicrobial Agents, M.D. A (ed), ASM Press, Bryskier
(2005) 925:929.
3. Chen, H., Chen, H., Ying, J., Huang, J., & Liao, L., Dispersive liquid–liquid microextraction
followed by high-performance liquid chromatography as an efficient and sensitive technique
for simultaneous determination of chloramphenicol and thiamphenicol in honey. Analytica
Chimica Acta, 632(1) (2009) 80:85.
4. Skolimowski, I. M., Knight, R. C., & Edwards, D. I., Molecular basis of chloramphenicol
and thiamphenicol toxicity to DNA in vitro. Journal of Antimicrobial Chemotherapy, 12(6)
(1983) 535:542.
5. Salem et al., Yunis (1981).
6. Thomas D. Brock, Chloramphenicol, 32:44.
7. Electrochemical Analysis of Chloramphenicol Using Boron-doped Diamond Electrode
Applied to a Flow-Injection System, ANALYTICAL SCIENCES APRIL 2008, VOL. 24
The Japan Society for Analytical Chemistry (2008), 493:498.
8. Hailemichael Alemu, Lebohang Hlalele, Voltammetric determination of chloramphenicol at
electrochemically pretreated glassy carbon electrode, Chem. Soc. Ethiop., 21(1) (2007),
1:12.
9. L.R. Guidi, P.A.S. Tette, C. Fernandes, L.H.M. Silva, M.B.A. Gloria, Advances on the
chromatographic determination of amphenicols in food, Talanta 162 (2017) 324:338.
10. European Commission, Council Regulation N° 37/2010 of 22 dec 2009: on
pharmacologically active substances and their classification regarding maximum residue
limits in foodstuffs of animal origin, Off. J. Eur. Comm. (2010) 1:72.
11. Gupta, V. K., Jain, R., Radhapyari, K., Jadon, N., & Agarwal, S., Voltammetric techniques
for the assay of pharmaceuticals—A review. Analytical Biochemistry, 408(2), (2011)
179:196.
12. Kissinger, P. T., Heineman, W. R., Cyclic voltammetry. Journal of Chemical Education,
60(9) (1983), 702:706.
13. O.A. Farghaly, R.S. Abdel Hameed, Abd-Alhakeem H. Abu-Nawwas, Int. J. Electrochem.
Sci., 9 (2014) 3318.
14. Yafeng Zhuang, Li Cai, G. Cao, Determination of Chloramphenicol by Voltammetric
Method, Journal of The Electrochemical Society, 161 (3) (2014), 129:132.

19
15. T. Alemayehu, A. Sergawie, Electrochemical behavior of chloramphenicol and its
determination using cyclic voltammetry, International Journal of Innovation and Scientific
Research, 8 (2) (2014), 159:171.
16. Ya-Mu Xia, Wen Zhang, Meng-Ying Li, Meng Xia, Li-Jia Zou, Wei-Wei Gao, Effective
Electrochemical Determination of Chloramphenicol and Florfenicol Based on
Graphene/Copper Phthalocyanine Nanocomposites Modified Glassy Carbon Electrod,
Journal of The Electrochemical Society, 166 (8) (2019), 654:663.
17. K. Kor, K. Zarei, Electrochemical determination of chloramphenicol on glassy carbon
electrode modified with multi-walled carbon nanotube–cetyltrimethylammonium bromide–
poly(diphenylamine), Journal of Electroanalytical Chemistry, 733 (2014) 39:46.
18. K. Giribabu, S.C. Jang, Y. Haldorai, M. Rethinasabapathy, S. Yeong, Electrochemical
determination of chloramphenicol using a glassy carbon electrode modified with dendrite-
like Fe3O4 nanoparticles, Carbon Letters Vol. 23, (2017), 38:47.
19. M. Zhu, Y. Zhang, J. Ye, Haijun Du, Sensitive and Selective Determination of
Chloramphenicol on Ordered Mesoporous Carbon/Nafion Composite Film, Int. J.
Electrochem. Sci., 10 (2015) 8263:8275.
20. F. Xiao, F. Zhao, J. Li, R. Yan, B. Zeng, Sensitive voltammetric determination of
chloramphenicol by using single-wall carbon nanotube-gold nanoparticle-ionic liquid
composite film modified glassy carbon electrodes, Analytica Chimica Acta, 596 (2007),
79:85.
21. H. Zhaia, Z. Lianga, Z. Chenb, H. Wanga, Z. Liua, Simultaneous detection of metronidazole
and chloramphenicol by using differential pulse stripping voltammetry using a silver
nanoparticles/sulfonate functionalized graphene modified glassy carbon electrode,
Electrochimica Acta ,171 (2015), 105:113.
22. H. Alemu, L. Hlalele, Voltammetric determination of chloramphenicol at electrochemically
pretreated glassy carbon electrode, Bull. Chem. Soc. Ethiop. 21(1) (2007), 1:12.
23. N. Sebastian, Wan-Chin Yu, D. Balram, Electrochemical detection of an antibiotic drug
chloramphenicol based on a graphene oxide/ hierarchical zinc oxide nanocomposite, Inorg.
Chem. Front., 6 (2019), 82.
24. X. Zhangn, Y. Zhang, J. Zhang, A highly selective electrochemical sensor for
chloramphenicol based on three-dimensional reduced graphene oxide architectures, Talanta,
161 (2016), 567:573.
25. W. Yia, Z. Lia, C. Donga, H. W. Lib, J. Lia, Electrochemical detection of chloramphenicol
using palladium nanoparticles decorated reduced graphene oxide, Microchemical Journal,
148 (2019), 774:783.
26. F. T. Pastor, H. Dejmková, J. Zima, J. Barek, Determination of chloramphenicol by
differential pulse voltammetry at carbon paste electrodes – the use of sodium sulfite for
removal of oxygen from electrode surface, Chem. Commun. (76) 5 (2011), 383:397.
20
27. S. Chuanuwatanakul, O. Chailapakul, S. Motomizu, Electrochemical Analysis of
Chloramphenicol Using Boron-doped Diamond Electrode Applied to a Flow-Injection
System, Analytical sciences, 24 (2008), 493:498.
28. O. Saglam, F. Comertonder, T. Gungor, M. Ay, Electrochemical behavior and voltammetric
determination of some nitro-substituted benzamide compounds, Turk J Chem, 42 (2018),
780:793.
29. W. Zheng, F. Yan, B. Su, Electrochemical determination of chloramphenicol in milk and
honey using vertically ordered silica mesochannels and surfactant micelles as the extraction
and anti-fouling element, Journal of Electroanalytical Chemistry, 781 (2016), 383:388.
30. M. Govindasamya, S. M. Chena, V. Mania, R. Devasenathipathyc, Molybdenum disulfide
nanosheets coated multiwalled carbon nanotubes composite for highly sensitive
determination of chloramphenicol in food samples milk, honey and powdered milk, Journal
of Colloid and Interface Science, 485 (2017), 129:136.
31. N. Altinigne, M. E. Özsöz, F. Lermioglu, Quantitative Determination of Chloramphenicol in
Milk by Differential Pulse Polarography, J. Pharm. Sci., 19 (1994), 103:106.
32. Z. Min, H. Jingbo, L. Yongchun, L. Qilong, Study of the Voltammetric Behavior of
Chloramphenicol and Its Determination at a Ni/C Modified Electrode, Analytical Letters,
31:2 (2014), 237:249.
33. N. Yalikuna, X. Mamata, Y. Lia, X. Hub,T. Wågbergc, Synthesis of an iron-nitrogen co-
doped ordered mesoporous carbon-silicon nanocomposite as an enhanced electrochemical
sensor for sensitive and selective determination of chloramphenicol, Colloids and Surfaces
B: Biointerfaces, 172 (2018), 98:104.
34. H. Y. Chen, J. Wang, L. Meng, T. Yang, K. Jiao, Thin-layered MoS2/polyaniline
nanocomposite for highly sensitive electrochemical detection of chloramphenicol, Chinese
Chemical Letters, 27 (2016), 231:234.
35. X. Bai, C. Qin, X. Huang, Voltammetric determination of chloramphenicol using a carbon
fiber microelectrode modified with Fe3O4 nanoparticles, Microchim Acta, 183 (2016),
2973:2981.
36. A. Cardosoa, A. C. Marquesa, L. Santos, A. F. Carvalhob, Molecularly imprinted
chloramphenicol sensor with laser-induced graphene electrodes, Biosensors and
Bioelectronics, 124 (2019), 167:175.

21