Doina este o specie a genului liric în care se exprimă sentimentele şi convingerile faţă de unele

împrejurări ale vieţii faţă de timp şi natură, fiind ecoul celor mai profunde trăiri omeneşti. În funcţie de tema
abordată, doinele pot fi: de dragoste; de dor; de jale; de dor; de înstrăinare; de cătănie şi de haiducie. Textul
“Flori alese” cules de Ioan Şerb aparţine doinei populare deoarece respectă trăsăturile specie

Astfel, doina este de jale ,,Ce te legini plopule,/…/cu tot vârful la pământ”, citatul anterior constituie şi
o imagine vizuală care prezintă anotimpul rece care a stricat echilibrul naturii .

Imaginea ,,a venit iarna cea grea/…/ şi-mi aduce dor şi jele” arată că sentimentul de tristeţe al naturii este şi
preluat de om. Imaginea ,,păsările se duc stol” înfăţişează plecarea păsărilor călătoare în tărâmuri cu vreme
mai bună din cauza venirii iernii

De asemenea, ca orice text popular are caracter anonim(autor necunoscut), oral, colectiv. Tot odată în
text sunt prezente forme populare ale unor cuvinte precum ,,clatin; jele”

În concluzie prin cele menţionate anterior, textul ,,Flori alese” aparţine Doinei Populare