DECIZIA Nr. 1.

173 din 20 septembrie 2016

Text extras din aplicaţia Eurolex dezvoltată de G&G Consulting SRL

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Secţia penală
DECIZIA Nr. 1.173
din 20 septembrie 2016

Condiţiile de fond şi de formă a cererii de extrădare. Motive de refuz a cererii

Publicată în: Arhiva instanţei

*) Text realizat conform Deciziei nr. 37/2015, ICCJ - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de
drept.

- art. 21 alin. (1) lit. b) şi f) şi art. 36 din Legea nr. 302/2004

Prelucrarea deciziei a fost realizată la G&G Consulting, Departamentul juridic. (C.B.)

Prin Sentinţa penală nr. 175 din 6 septembrie 2016, pronunţată în Do0sarul nr. x/54/2016, Curtea de Apel
Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în baza art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004, a
constatat întrunite condiţiile extrădării privind pe persoana extrădabilă A. în vederea punerii în executare a
Mandatului de arestare emis la data de 27 decembrie 2011 de către Biroul Procurorului Public din Diyarbakir
- Republica Turcia şi a Mandatului de arestare emis la data de 24 noiembrie 2015 de către Biroul Procurorului
Public din Bingol - Republica Turcia.
În baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 a admis cererea de extrădare şi a dispus extrădarea şi
predarea, către autorităţile turce a persoanei extrădabile A., în vederea executării pedepsei de 6 ani şi 3 luni
închisoare, aplicată de Tribunalul Penal nr. 6 Diyarbakir - Republica Turcia pentru infracţiunea de apartenenţa
la organizaţia teroristă ilegală PKK, cu respectarea regulii specialităţii, precum şi în vederea executării
pedepsei de 2 ani şi 1 lună închisoare, aplicată de Tribunalul Penal nr. 1 Bingol - Republica Turcia pentru
infracţiunea de falsificare de documente oficiale, cu respectarea regulii specialităţii.
În baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 a menţinut starea de arest provizoriu, în vederea extrădării, a
persoanei extrădabile A., pe o perioadă de 30 de zile începând cu data pronunţării prezentei sentinţe.
Cheltuielile judiciare au fost reţinute în sarcina statului.
Pentru a hotărî în acest sens, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Prin Cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova la data de 9 august 2016 sub nr. x/54/2016,
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a solicitat, în temeiul art. 44 alin. (7) din Legea nr. 302/2004 -
privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală - cu modificările ulterioare, arestarea provizorie
în vederea extrădării a persoanei solicitate A.
În motivarea cererii, s-a arătat, în esenţă, că se solicită luarea măsurii arestării persoanei solicitate A.,
persoană care, prin Sentinţa nr. 2010/30 Esas -2011/156 Karar emisă pe 24 noiembrie 2015 de către Înalta
Instanţă din Bingol Turcia, mandat de arestare/decizie juridică ce ordonă executarea acesteia: 2015/2288 E.
biroul Procurorului Public din Bingol, Turcia, a fost condamnată la o pedeapsă de 2 ani şi o lună închisoare,
neexecutată pentru comiterea infracţiunii de falsificare de documente oficiale, prevăzută de art. 2041, 53, 58,
62 C. pen. Turc nr. 5237.
S-a arătat că, din descrierea faptelor, rezultă că persoana solicitată A. a mers la B. care este C. în Bingol, pe
8 septembrie 2006 şi s-a prezentat ca fiind D. A. i-a spus lui B. că voia să îşi facă o nouă carte de identitate,
susţinând că şi-a pierdut-o pe cealaltă. Astfel, A. l-a făcut pe B. să semneze documentele necesare pentru
emiterea unei noi cărţi de identitate. După aceea, A. a mers la Biroul de înregistrări din Bingol şi a obţinut o
nouă carte de identitate pe numele D. A folosit actul falsificat o perioadă. Ca rezultat al controalelor efectuate
4 ani mai târziu, de către Biroul de înregistrări din Bingol, a fost stabilit că A. a emis cartea de identitate
falsificată.
S-a menţionat totodată că, prin Ordonanţa nr. 53 din 8 august 2016 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel
Craiova - în conformitate cu prevederile art. 45 din Legea 302/2004, s-a dispus reţinerea pe timp de 24 de ore
a numitului A., de la data de 8 august 2016, ora 23.33 până la data de 9 august 2016, ora 23.33. A fost anexată
notiţa roşie şi difuziunea de urmărire internaţională emisă de autorităţile judiciare turce în baza mandatului de
arestare, traducerea în limba română, procesul-verbal de identificare, ordonanţa de reţinere şi declaraţia
persoanei solicitate, dată în prezenţa unui avocat din oficiu şi a unui traducător autorizat de limba germană.
Prin Încheierea nr. 69 din 9 august 2016, Curtea de Apel Craiova a admis propunerea, dispunându-se
arestarea provizorie în vederea extrădării a persoanei extrădabile A., pe o perioadă de 15 zile, începând cu

pagina 1/3 Data print: 9/18/2019

 DECIZIA Nr. 1.173 din 20 septembrie 2016
Text extras din aplicaţia Eurolex dezvoltată de G&G Consulting SRL

data de 9 august 2016 până la data de 23 august 2016, inclusiv.

Împotriva Încheierii nr. 69 din 9 august 2016 a Curţii de Apel Craiova s-a exercitat calea de atac a
contestaţiei, atât de către persoana extrădabilă A., cât şi de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova. Prin
Decizia nr. 1.046 din 23 august 2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a respins, ca nefondată, contestaţia
persoanei extrădabile A., s-a admis contestaţia Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, s-a desfiinţat
în parte încheierea atacată şi, în rejudecare, s-a dispus arestarea provizorie în vederea extrădării a persoanei
extrădabile A. pe o perioadă de 15 zile, începând cu data de 24 august 2016 până la data de 7 septembrie
2016, inclusiv.
În vederea soluţionării cauzei s-a emis adresă la Ministerul Justiţiei - Serviciul Cooperare Judiciară
Internaţională în materie penală pentru a comunica cererea de extrădare formulată în scris de către statul
solicitant, împreună cu informaţiile prev. de art. 36 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, respectiv art. 20 pct. 1
din Convenţia de asistenţă juridică în materie civilă şi penală între Republica Socialistă România şi Republica
Turcia, ratificată prin Decretul nr. 347/1970.
La data de 29 august 2016, prin intermediul Ministerului Justiţiei, a fost înaintată cererea de extrădare
privind persoana solicitată, tradusă în limba română, însoţită de copii ale mandatelor de arestare în vederea
executării pedepselor, precum şi a hotărârilor de condamnare.
Din actele şi lucrările dosarului rezultă că faţă de persoana extrădabilă A. au fost emise două mandate de
arestare, respectiv mandatul de arestare emis la data de 27 decembrie 2011 de către Biroul Procurorului
Public din Diyarbakir - Republica Turcia şi mandatul de arestare emis la data de 24 noiembrie 2015 de către
Biroul Procurorului Public din Bingol - Republica Turcia, mandate de arestare emise în vederea executării de
către persoana extrădabilă a unei pedepse de 6 ani şi 3 luni închisoare, aplicată de Tribunalul Penal nr. 6
Diyarbakir - Republica Turcia pentru infracţiunea de apartenenţa la organizaţia teroristă ilegală PKK, precum
şi în vederea executării unei pedepse de 2 ani şi 1 lună închisoare, aplicată de Tribunalul Penal nr. 1 Bingol -
Republica Turcia pentru infracţiunea de falsificare de documente oficiale.
În şedinţa publică din 29 august 2016 s-a procedat la ascultarea persoanei extrădabile A., aceasta formulând
opoziţie la extrădare, amânându-se cauza la data de 6 septembrie 2016 pentru ca persoana extrădabilă să
depună la dosar o hotărâre pronunţată în Republica Turcia care ar fi atestat existenţa unei condamnări politice,
lucru care însă nu s-a întâmplat.
În esenţă, persoana extrădabilă s-a opus la extrădare, arătând că nu e de acord să fie predat autorităţilor
turce deoarece este de origine kurdă şi dacă va fi predat va fi condamnat la 15 - 20 de ani închisoare.
S-a constatat, referitor la ambele condamnări, că persoanei extrădabile i-a fost citit rechizitoriul la procese,
că aceasta s-a apărat prin participarea avocatului apărării, că infracţiunile pentru care a fost condamnat nu sunt
de natură politică, militară sau financiară, precum şi că persoana extrădabilă are toate drepturile legale
prevăzute în convenţiile internaţionale la care a aderat Turcia.
Pe cale de consecinţă, s-a apreciat că nu există indicii cu privire la încălcarea dreptului la un proces
echitabil în pronunţarea sentinţelor de condamnare a persoanei extrădabile, iar susţinerea persoanei
extrădabile, respectiv aceea că "este de origine kurdă şi dacă va fi predat autorităţilor turce va fi condamnat la
15 - 20 de ani închisoare" nu a fost argumentată şi, cu atât mai puţin, dovedită.
Contestaţie
Împotriva hotărârii anterior menţionate a formulat contestaţie persoana extrădabilă A.
În motivarea contestaţiei, a susţinut că nu sunt întrunite condiţiile pentru a se putea dispune extrădarea sa,
apreciind că, în cauză, sunt incidente dispoziţiile art. 21 alin. (1) lit. b) şi f) din Legea nr. 302/2004.
În faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, contestatorul persoană extrădabilă, a învederat că nu doreşte să fie
extrădat, întrucât este solicitant de azil în România, iar dacă va fi extrădat va fi supus unor măsuri represive
grave şi, totodată, nu a avut parte de un proces echitabil.
Reprezentantul Ministerului Public a solicitat respingerea contestaţiei, ca nefondată, arătând că sunt
îndeplinite condiţiile de fond şi de formă prevăzute de Legea nr. 302/2004 pentru a se da curs solicitării de
extrădare formulate de autorităţile judiciare din Republica Turcia.
Motivarea instanţei
Examinând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că prezenta contestaţie este nefondată, în
virtutea următoarelor considerente:
Se reţine că, prin cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare din Republica Turcia, s-a solicitat
extrădarea persoanei solicitate A., în vederea executării pedepsei de 6 ani şi 3 luni închisoare, aplicată de
Tribunalul Penal nr. 6 Diyarbakir - Republica Turcia pentru infracţiunea de apartenenţa la organizaţia teroristă
ilegală PKK, cu respectarea regulii specialităţii, precum şi în vederea executării pedepsei de 2 ani şi 1 lună

pagina 2/3 Data print: 9/18/2019

 DECIZIA Nr. 1.173 din 20 septembrie 2016
Text extras din aplicaţia Eurolex dezvoltată de G&G Consulting SRL

închisoare, aplicată de Tribunalul Penal nr. 1 Bingol - Republica Turcia pentru infracţiunea de falsificare de
documente oficiale.
Se observă că cererea de extrădare este formulată în scris de către autoritatea competentă a statului
solicitant şi este însoţită, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, de hotărârea
de condamnare, cu menţiunea rămânerii definitive, de mandatul de executare a pedepsei închisorii, mandatul
internaţional de arestare, expunerea faptelor pentru care se solicită extrădarea, precum şi dispoziţiile legale
aplicabile că între România şi Republica Turcia există o convenţie privind transferul persoanelor condamnate,
ratificată prin Legea nr. 99/1992, prin care cele două state s-au angajat să-şi acorde reciproc, în condiţiile
prevăzute în convenţia anterior menţionată, transferarea persoanelor condamnate, (art. 2 din Convenţia între
România şi Republica Turcia privind transferul persoanelor condamnate din 28 mai 1991, ratificată prin Legea
nr. 99/1992).
Totodată, se reţine că infracţiunile pentru care s-a dispus condamnarea persoanei solicitate sunt prevăzute şi
de legea română, că pentru aceste fapte nu a intervenit prescripţia, potrivit legislaţiei naţionale, că pedeapsa
aplicată de autorităţile judiciare din Republica Turcia este mai mare de 4 luni închisoare, aspecte faţă de care
se apreciază că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru a dispune extrădarea persoanei solicitate.

Contrar susţinerilor apărării, Înalta Curte constată că persoana solicitată nu este exceptată de la extrădare, în
condiţiile în care acesta nu a făcut dovada că ar fi solicitat azil politic autorităţilor olandeze, cum afirmă
apărătorul desemnat din oficiu, sau celor române, cum indică persoana extrădabilă în ultimul cuvânt, că nu
există motive obligatorii sau opţionale de refuz.
De altfel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că opoziţia la extrădare a persoanei solicitate este
fundamentată, în esenţă, pe caracterul politic al sancţiunilor penale ce i-au fost aplicate şi pe originea sa
etnică, aspect ce este contrazis de actele dosarului. În cauză nu există niciun indiciu că viaţa ori libertatea
acesteia ar fi puse în pericol ori că ar urma să fie supus la tortură, tratamente inumane şi degradante, dacă va fi
transferată în ţara de origine sau că extrădarea este solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii sale pe motive
de rasă, religie, sex, naţionalitate, limbă, opinii politice sau ideologice ori de apartenenţă la un anumit grup
social.
În ceea ce priveşte măsura arestării preventive luată în vederea extrădării, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
constată că persoana solicitată nu a formulat critici pe acest aspect.
Faţă de aceste considerente, în conformitate cu dispoziţiile art. 4251 alin. (7) pct. l lit. b) C. proc. pen.,
Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana extrădabilă împotriva Sentinţei
penale nr. 175 din 6 septembrie 2016 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori,
pronunţată în Dosarul nr. x/54/2016.
În temeiul art. 275 alin. (2) şi (6) C. proc. pen., contestatorul persoană extrădabilă va fi obligat la plata
cheltuielilor judiciare către stat, mai puţin onorariul apărătorului desemnat din oficiu, conform dispozitivului.
Onorariul cuvenit interpretului de limbă turcă se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Soluţia instanţei
Respinge, ca nefondată, contestaţia declarată de persoana solicitată A. împotriva Sentinţei penale nr.
175 din 6 septembrie 2016 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată
în Dosarul nr. x/54/2016.
Obligă contestatorul - persoană solicitată la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare
către stat.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 400 RON, se plăteşte din fondul
Ministerului Justiţiei.
Onorariul interpretului de limba turcă se plăteşte din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Definitivă.
_____________

Procesat de N

pagina 3/3 Data print: 9/18/2019