Sunteți pe pagina 1din 449

IO N PETRICĂ

CORNEL ŞTEFAN
ŞTEFAN ALEXE

PROBLEM E
DE
M ATEM ATICĂ
PENTRU
G IM N A Z IU

EDITURA DIDACTICĂ Şl PEDAGOGICĂ — BUCUREŞTI, 1985


Referenţi:
Prof. IOAN M ITRACHE
Prof. CO N STA N TIN CĂRBUNARI/

Un colectiv de profesori din sectoru! II din Bucureşti sub conducerea prof. FLORIN
DEAC. Au participat profesorii: MARIAN BO GDAN , VIO REL C H IN A N , LU CIA
C H IŞIU , PARASCH IVA sCIO BAN U , G H EO RGH E CRISTESCU, MAR IA FULGA,
N ICO LA E G H ICIU , EMIL MAVRODIN, PETRE RADU. TAMARA REGMAN.
IOANA SOARE. MIHAI STAN CU , AUREL STROE. GEO RG ETA TOADER.

Observaţii utile au fost primite şi din partea unui colectiv de profesori din
Baia Mare. '

Contribuţia autorilor la elaborarea lucrării:


Ion Petrică 55%
Cornel Ştefan 35%
Ştefan Alexe 10%

Redactor: Prof. VALENTIN RADU


Tehnoredactor: PARASCHIVA GAŞPAR
Coperta: DUMITRU ŞMALENlC
DIN PARTEA AUTORILOR

Concepută in scopul utilizării sale atît de către elevi, in cadrul


studiului individual, cit şi de către profesorii acestora, ca material
ajutător la clasă, prezenta lucrare este in strictă concordanţă cu
programa analitică in vigoare. ,
Primele trei părţi, care acoperă noţiunile prevăzute în programa
ciclului gimnazial, au fost împărţite pe capitole care, în general,
se succed în ordinea ce urmează a fi parcursă la clasă facililînd
astfel o utilizare mai eficientă a cărţii.
Întrucît anumite capitole de algebră cum sînt: Monoame şi
polinoame, Fracţii algebrice, Ecuaţii sînt prevăzute în programele
claselor a Vl-a, a V il-a şi a VlII-a, s-au menţionat la începutul
fiecărui capitol exerciţiile şi problemele care sînt destinate claselor
respective.
Adresîndu-se marii mase a elevilor, lucrarea nu neglijează nici
extremele acesteia în ceea ce priveşte nivelul pregătirii la matematică.
Astfel, în cadrul fiecărui capitol au fost introduse exerciţii şi
probleme cu grade diferite de dificultate, de la simple aplicaţii desti­
nate formării deprinderilor de calcul ş i raţionament pînâ la cele ce
vor solicita din plin gîndirea, perspicacitatea şi spiritul de observaţie.
Problemele sînt urmate, după caz, de răspunsuri, indicaţii sau soluţii.
Lucrările pentru verificarea cunoştinţelor, pe lingă faptul că
realizează o recapitulare sistematică a noţiunilor de bază, vor permite
elevilor să-şi testeze singuri stadiul pregătirii lor.
Cea de a patra parte, destinată cercurilor de elevi, cuprinde
şi 13 de lucrări propuse la diverse faze ale olimpiadelor şcolare.
S-a considerat că nu este necesar să fie introduse noţiuni din afara
programei, preferîndu-se să fie propuse probleme cu un grad sporit
de dificultate, dar respectând cadrul acesteia.
în locul tradiţionalului capitol de probleme recapitulative a fost
introdusă partea a cijicea intitulată „Lucrări de s i n t e z ă î n cadrul
acestei secţiuni se găsesc 20 de lucrări de sinteză şi 17 lucrări
propuse la probele de verificare în vederea înscrierii în treapta întâi
de liceu; pentru acestea din urmă, avîndu-se grijă ca enunţurile
problemelor să se situeze strict în cadrul programei actuale.
Celor două colective de referenţi şi Redacţiei de Matematică şi
Fizică a Editurii, de ale căror observaţii judicioase şi utile am bene­
ficiat în redactarea finală a materialului, le transmitem pe această
cale alese mulţumiri. ■<
Mulţumim de asemenea colegilor Elena şi dr. Bucur Ionescu
pentru sugestiile pe care ni le-au dat cu ocazia citirii manuscrisului,
precum şi profesorilor Mariana Serafimescu, Nicolae Grădinaru
şi Vasile Ionescu care au avut amabilitatea să testeze la clasă pe
parcursul mai multor ani o bună parte din materialul cuprins în
această lucrare.
RECAPITULAREA UNOR CUNOŞTINŢE DIN CLASA A IY-A

1. Scrieţi cu litere romane anii în care au avut loc următoarele eveni­


mente din istoria patriei noastre:
a) primul război daco-roman;
b) urcarea pe tronul Moldovei a lui Ştefan cel Mare:
c) prima unire a Munteniei, Moldovei şi Transilvaniei sub sceptrul lui
Mihai Viteazul;
d) Revoluţia lui Tudor Vladimirescu;
el Unirea Principatelor Române;
f) Războiul de Independenţă; -
g) Unirea Transilvaniei cu România.
2. Efectuaţi următoarele operaţii:
a) 1 500 - {250 : 5 + 1 5 : 3 [265 - (50 : 25 + 2) •65] •150];
b) 1,001 • IO3 - f 255 : IO2 - 0,02 -1 0 ;
c) 123 - 111,25 + 0 ,1 2 5 -1 0 ;
d) 15,11 - 12,329 + (5 - 0,265) •IO3;
e) 2,35 •5 + 0,8 •IO2 - 0,002 •10.
3. Să se transforme în:
a) metri: 2 km; 0,35 km; 0,2 hm; 2,5 dam; 85 dm; 85. cm; 85 mm;
12,5 dm; 1,78 hm; 235,7 dm; 1283,5 cm;
b) în kilograme: 2,37 t; 6 dag; 385,3 dg; 0,32 g; 0,253 hg; 2 358 g;
c) în litri: 155 ci; 2,35 h l; 23,5 dai; 3,5 dl; 35,3 cl; 328 ml;
d) decimetri pătraţi: 1 m2; 1 cm2; 1 583 cm2;0,238 m2; 6,0023 hm2;
0,000025 km2;
e) în metri pătrati: 13,25 ha; 0,25 ha; 3,25 a (la = 1 ar = 100 m2 =
= 1 dam2); 25 000 cm2; 32,002 hm2; 0,28 dam2; 15 km2 ; 3 728 dm2;
0,000005 km2;
f) în minute: — h; 0,25 h; — h; 0,2 h; — h; — h; 120 s; 660 s;
N 5 6 15 12
90 s; 1,5 h; - h;
5
g) în ore:90 min.; 180 min.; 3 600 s; 1 800 s;
• 1 .. 1 . 1
h) în secunde: — min; — h; 0,25 min: — h.
5 5 '6

5
4. Să se afle x din egalităţile:
a) x -f- 15,85 = 17.13; b) x — 3,89 = 13,98.
5. Să se efectueze:
a) (64 •81 •108) : (8 •27 •3< ,
(3-15 - 0,7-60) : (60 :30 + 0,0001-104)
(0,2378 • IO4 - 237 500 000 : IO5) : 3
6. Lotul şcolar este un teren dreptunghiular, care este împrejmuit cu
un gard lung de 300 m şi are lăţimea de două ori mai mică decît lungimea.
Cultivindu-se cu cartofi se obţin de pe fiecare ar 220 kg. Gît valorează recolta
dacă Iq se vinde cu 165 de lei?
7. Pentru 8 creioane s-au plătit 10 lei. Gît vor costa 5 creioane?
8. Gu un sfert din banii pe care îi are, un elev a cumpărat un stilou
de 50 de lei, iar cu o cincime din cît i-au rămas a cumpărat 2 cărţi. Gîţi
lei a avut iniţial şi eîţi lei i-au rămas după cumpărături?
9. Detaşamentul de pionieri ai clasei a IV-a B a plecat în drumeţie.
7
După ce a parcurs — din drum a făcut un popas. De la popas pînă la

destinaţie mai avea de parcurs încă 3 km. Care este viteza medie cu care
au mers pionierii ştiind că din momentul plecării pînă la popas au trecut
două ore.
10. Tatăl şi fiul au împreună 48 de ani. Tatăl este de 3 ori mai in vîrstă
decît fiul. Care este vîrsta fiului? Peste cîţi ani vîrsta tatălui va fi de două
ori mai mare decît a fiului?

6
I. A r i t m e t i c ă

I.l. UTILIZAREA LITERELOR ÎN CALCULE; MULŢIMI

1. Să se afle valoarea de adevăr a următoarelor propoziţii:


a) 4 + 5 = 9; b) 3 - 2 = 1; c) 8 + 2 * 6 ; d) 3 - 1 ^ 4 ; e) 4*5 <
< 4 + 5 ; f) 8 - 6 + 1 -2 == 4 . 7 + 2 - 1 1 ; g) - 5 G {5 }; h) 5 C {5 };
i) 5 = {5 }; j) {3, 4, 5 } c {3, 4, 5, 6 }; k) {3 } € {3 }; 1) {3 } - {3 }:
m) {1, 2, 3 } > {2, 3, 1 }; n) 0 c { 2 } : o) 0 c { 0 } ; p) 0 - {0 };
r) 0 G {0 }; s) 0 c 0 ; t) 0 # {0}; u) 0 G { 0 } .
2. Se consideră mulţimile: A = {1 ,2 ,3 }; B = {2,3, 4, 5 ]; C = {3, 4, 5 ,6 }.
. Să se afle mulţimile:
a) A U B ; b) A D B ; c) A - B ; d) B - A ; e) (A - B) U (B - A );
f) BUC; g) B D C ; b) B-^C; i) ( B - C ) U ( C - B ) ; j) A O B O C ; k) A (1
n S n C f l N ; l) AU5UCUN; m) ( A - 0 ) U ( 0 - A ) ; n) ( A - 0 ) n ( 0 — A).
3. Să se reprezinte fiecare din următoarele mulţimi, scriind elementele
acestora între acolade: ,
a) M i — {x G N |x — 5 = 7 •2 ); b) M2 = {x G X |2x — 5 = x + 3 }:
c) M3 = {x £ N |2x - 4 -= 8 }; d) il/4 = {x G N |Zx + 5= 7 };'
e) M5 = {x G N | 8 = 2 }; f) Me = {x <= N |3a: — 7 = x + 1 };
g) M 7 = {x G N |5 — x — 8 — 2x).
4. Aflaţi valoarea de adevăr a următoarelor propoziţii:
a) „există un număr natural x astfel încît x -f~3 = 5“ ;
b) „există un număr natural x astfel încît x + 3 = 1“ ;
c) „există un număr natural x astfel încît 5x + 1 = 11“ ;
d) „există un număr natural x astfel încît 5x = 11“ .
5. Să se reprezinte fiecare din mulţimile de mai jos scriind elementele
acestora între acolade.
a) M x — {x £ N |x + 5 < 8 }; b) M 2 = {x £ N |x + 5 < 8}':
c) M3 = {x G N |2x < 10}; d) M4 — {x G N [ 2x < 10}. " -
6. Se consideră mulţimile': A = {x G N* | 3x — 5 < 15 — x } ;
B = {a? G N* |5 — x < 14 — 4x}.
a) Să se reprezinte aceste mulţimi scriind elementele acestora între
acolade. •
b) Să se scrie submulţimile lui B, care conţin cîte două elemente. -
c) Să se scrie toate submulţimile lui A formate din cîte trei elemente.
d) Să se scrie toate submulţimile lui B care au cel mult două elemente.
e) Să se scrie toate submulţimile lui A care au cel mult două elemente.
f) Să se scrie toate submulţimile X ale lui A astfel ca X fi B — 0 .

7
7. Fie mulţimea vi = {1, 2, 3, 4, 5}. Să se scrie toate submulţimile
lui A care includ mulţimea {1, 2, 3}.
8. Fiind dată o mulţime oarecare A să se precizeze care din relaţiile de
mai jos sînt adevărate şi care sînt false:
a) A U 0 = 0 U A = A - b ) A D 0 = 0 ; c) A U 0 = 0 ; d) A D 0 = A ;
e) A U A = A ; f) A D A = A.
9. Fiind date mulţimile A şi B astfel Incit i c 5 s e cere să se precizeze
care din relaţiile de mai jos sînt adevărate şi care sînt false:
a) A U B = A ; b) A U B = B\ c) A D B = A-, d) A D B = B;
e) (A - B) U ( B - A) = A - 5 ; f) (A - B) U (B - A ) = B — A.
10. Să se determine mulţimile A şi B astfel încît să fie îndeplinite simul­
tan condiţiile:
a) A U B = {1, 2, 3, 4, 5, 6 };
b) A n B = {1, 2, 3 }; c) A - B = {4, 6}.
11. Să se determine mulţimile A şi B astfel încît să fie îndeplinite
simultan condiţiile:
a) A U B = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 };
b) A O B = {3, 4 };
c) yl n {5, 6, 7} = 0 ;
d) {1, 2 } f l S = 0 .
12. Să se determine mulţimile A şi B astfel încît să fie îndeplinite simul­
tan condiţiile:
a) A U B = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9};
b) B \ A = {4, 5, 6, 7, 8 };
c) {3, 9} 0 5 = 0 ;
d) A O B = {1}.
13. Să se determine mulţimile A, B şi C care satisfac simultan con­
diţiile :
a) ' l U 5 U C = {3, 4, 5 };
b) A fi 5 = {4 };
c) B - A = 0 ; *
d) B - C = A - {5}.
14. Fie mulţimea x -+-16}.
a) Să se reprezinte fiecare din mulţimile de mai jos scriind elementele
acestora Intr-o acoladă:
A = {2x |x £ M} ; B = {3a; |x £ M}\ C = {6a; |x £ M}\
D = {3a; + 1 |a; £ M } ; E = {3* + 2 |a; £ M}.
b) Să se stabilească relaţiile de incluziune dintre mulţimile determinate
la punctul anterior.
c) Să se determine mulţimile: A fi B, A U C, A D C, D U E, (A fi C) U B,
A\J{ CDB) .
15. Notînd: A = {2n |n £ N }; B = {3n \n £ N }; C = {6n |n £ N};
D — {3n - f 1 |n £ N }; E = {3n - f 2 |n £ N} şe cere:
a) Să se stabilească relaţiile de incluziune dintre aceste mulţimi.
b) Să se determine mulţimile A fi 5 , A l ) C, AC\C, Z> U E, {AC\C)0 B,
A 0 (C U B).

8
16. Pentru fiecare din cazurile de mai jos să se găsească mulţimea valo­
rilor lui x astfel încît:
a) x G N şi 2x — 3 G {5,6, 7, 8, 9 };
b) x G N şi 3a: G {2,3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 12};
c) x G N si 6x + 1 £ {1,5, 7; 13, 19};
d) x e N şi 6x + 2 <E{2,8, 14, 20, 23};
e) x G N şi 5x — 1 G{4,9, 14, 19}.
17. Să se determine mulţimea valorilor, lui x pentru care sînt satisfăcute
simultan condiţiile:
â.) cc C N *
b) 3x + 5 e {5, 8, 11, 14, 17, 20, 21, 23, 25, 26};
c) 4a; - f 1 < 2 5 ;
d) 3a; — 2 > 7.

18. Fie mulţimea M = {2, 3, 4, 5}.


a) Reprezentaţi fiecare din următoarele mulţimi, scriind elementele
acestora între acolade:
A = {2a; |2a; G M şi x G N }; B = {3a; |3 şi a; £ S ) ;
C — {6a; |6a; G M şi x G N }; D = {4a; |4a; ^ iW şi a; £ N };
E — {9a; j 9a; G M şi x G N}.
b) Stabiliţi relaţiile de incluziune între mulţimile determinate la punctul
anterior. '
c) Să se determine mulţimile: A D B; AC\C\ B O C ; C — B: C — A ;
D n A ; D fi B- D - A ; A - D; E - B\ E n C.

19. Să se determine următoarele mulţimi scriind elementele lor între


acolade:
r 3 1 10
\x G N* - e n ja; £N * — G N
1 a; j x
f 12 „1
\x G N*- e N
1 * j
10 12
e) E = {a ;G N \ {l}| G N ; f) F = { a ; G N * \ { l } j GN
a ;- 1 x —1

Să se determine valorile naturale ale lui x, astfel incit:

a) - G Z ; b) - G Z ; c) - G Z ; , d ) ’- i — G Z; e) — Z;
x x x 2a; — 1 x —2

f ) p - e Z ; g) - l G Z .
4a; — 1 x —7

'. Să se determine valorile lui x, numere întregi, astfel incit:

a) - J L _ . G Z ; b) G N; c) G Z; d) 12 iN;
x —1 x —1 x - 2 x —2
14 16 16
e) G N ; f) G N ; g) z.
3 a ;- 2 2a;- 3 2a;- 3

9
22. Să se determine cele mai mici valori naturale ale numerelor x şi y
astfel încît pentru fiecare caz în parte, fracţiile de mai jos să fie echivalente:
.2 x . y , . 2 . 8
Ş1 £ ± i ; b ) * ş1 — ; ®) -+ ş1 — ; d) — şi — î
2/ — 2 3 y 3 6 x y *
x +1 - . y —7
e) si
15
23. Notînd:
-A = {x G N |x divizor al numărului 36};
B = {x £ Z \x divizor al numărului 36}; ~
C — {x G N I x multiplu de 3 mai mic sau egalcu 36};
D = (a;£ N |x număr par mai mic sau egal cu36};
E — { i £ N |x multiplu de 6 mai mic sau egal cu 36}.
a) Să se scrie într-o acoladă elementele fiecărei mulţimi.
b) Să se stabilească relaţiile de incluziune între aceste mulţimi.
c) Să se determine mulţimile:
A U B; A fi B- C fi D; E D D ; E fi C.

1.2. DIVIZIBILITATE
1. Să se efectueze:
al 23 - 2 5 : 26;* b) 225 : 220; c ) 3 51: 3 17;
d) (23)10 : 228;. e) (23)9 : (28)3; f) 232 : (22)3;
g) 525 :5 52 : h) (1 + 2 + 2 - 2 + 2 •22) : 15;
i) [(53)12 : 5 ^ — 25] : 5; j) (1 + 3 - 3 2- 34) :( 3 7 + 1);
k) (4 + 2192 : 2188) : 5.
2. Să se afle valoarea de adevăr a propoziţiilor:
a) (5 + 2 -’ 28 + 248 : 218) : [5 + 2 12 : 23 + ( 2 5)6] = 1;
b) (23 + 2 •24 + 29) : (8 + 2 12 : 23 + 2 5) = 2; c) 3 •422S < 4226;
d) 5 - 6 2^ < 526; e) 392 > 322 ; f) (54)5 > 5s2 ; g) 725:5 > 5 5;
h) S236 > 2351; i) 5238 < 3 ^ .
3. Să se găsească ultima cifră a numerelor:
a) 220; b) 290; c) 227; d)245; eje34; f) 639; g) 51983; h) 21322; i) 19223;
319S0 41982 51984 gl986 _j_yl988. gl979 _j_ ^1980

4. Stabiliţi valoarea de adevăr a propoziţiilor:


a) Numărul n(n + 3 ) + 1 3 este număr prim pentru orice n £ N.
b) Numărul n{n — 1) + 3 7 este număr prim pentru orice n £ N.
5. Subliniaţi cu o linie numerele divizibile cu 2, cu două linii pe cele
divizibile cu 3 si cu trei linii pe cele divizibile cu 5:
28; 35; 129; 49; 1_294; 5 401; 2 373; 145 342; 225 035; 65.

6. Se dau numerele: 21a:*; 34a;; a;20; 513a;; 24a;0.


Să se înlocuiască litera a; cu o cifră astfel ca numerele să fie divizibile cu :
a) 2; b) 3 ; c) 4; d) 5; e) 9.
Această notaţie se v a folosi numai pentru numerele scrise In baza 10.

10
7. Cîţi divizori are 72? Dar 100?
8. Să se afle mulţimea divizorilor numerelor: 156; 248.
9. Să se afle mulţimea divizorilor comuni ai numerelor 720 şi 540.
• *. *
10. Să se reprezinte următoarele mulţimi prin enumerarea elementelor
lor:
A — [x |x E N şi x este divizor propriu al lui 36},
B = {z |x £ N şi x este divizor al lui 54}.
11. Dacă un număr este divizibil cu 2 şi 3 el este divizibil cu 6. Invers
este adevărat?
12. Dacă un număr este divizibil cu 48 el este divizibil cu 6 şi 8. Invers
este adevărat? Daţi exemple.
13. Un număr are ultima cifră cu soţ, iar suma cifrelor sale este un
multiplu de 3. Arătaţi că numărul este divizibil cu 6.
14. Care este primul număr ce urmează după 1985 care să fie divizibil
cu 9? Dar cu 18?
.15. a) Determinaţi cel mai mic număr de 4 cifre divizibil cu 2 şi cu 3.
b) Determinaţi cel mai mare număr de 3 cifre divizibil cu 3 şi 5.
c) Determinaţi cel mai mare număr de 3 cifre divizibil cu 4 şi 3.
d) Determinaţi cel mai mic număr de 4 cifre divizibil cu 2 şi 9.
e) Determinaţi cel mai mare număr de 3 cifre divizibil cu 4 şi 9.
f) Determinaţi cel mai mic număr de 4 cifre divizibil cu 4, 5 şi 9:

16. Determinaţi toate numerele naturale de forma 2a5b divizibile cu 9.

17. Să se înlocuiască cu cifre literele a şi b din numerele 7aAb\ 64ab


astfel ca aceste numere să fie divizibile cu 8 şi 9, dar nedivizibile cu 5.
18. Determinaţi toate numerele naturale de forma rikab divizibile cu 25.
19. Arătaţi că produsul a 3 .numere naturale consecutive este divizibil
cu 6.
20. Arătaţi că produsul a 5 numere aaturale consecutive este divizibil
cu 120.
2J. O sumă de 375 de lei a fost plătită cu monede de 3 lei şi 5 lei.
Care este numărul minim de monede cu care se poate plăti această sumă?
Dar numărul maxim?
22. Să se demonstreze că pentru orice număr natural n £ N*, expresia
E = 10" - f 17 este divizibilă cu 9.
23. Să se arate că pentru orice n £ N*, expresia E — IO" -f-1 988 este
divizibilă cu 18.
24. Să se arate că diferenţa dintre un număr natural de 3 cifre şi răstur­
natul său este un număr divizibil cu 9 şi cu 11.2 *
5

25. Să se determine numerele de forma N = abea în baza 10, divizibile


cu 9, ştiind că a = 2c.
(G.M. nr. 9/1984)

11
26. Să se determine a, astfel ca numărul a •---- să fie natural.
148
(G .M .n r. 2/1985)
27. Să se arate că numărul 9 12 — 712 este divizibil cu 10.
x28. Să se arate că pentru orice n E N*:

E = 52n •72n+1 •Î l 2” + 25n •72n •l l 27l+1 — 52« + i . 4gn. ^ l n


■ ^
se dm de prin 5 005.
(G.M. nr. 2/1981) ;
29. Să se arate că numărul îî = 3n+2 •22n+3 -j- 3n+3 ■4” +2 este divizibil
cu 63.
30. Să se arate că numerele de forma: 15n+1-(-3n+1 •5n - f 3n+2 •5”
sînt divizibile cu 27. /

31. Numerele şi b sînt prime între ele. în ce caz a -\-b şi a b sînt


prime între ele? -

32. Dacă numerele a şi b sînt prime între ele rezultă că a + b şi a2 -f-b 2


sînt prime între ele?

33. Fie b şi c două numere prime între ele. Dacă a este divizibil cu b
şi cu c, atunci a este divizibil cu produsul lor b •c. Rămîne adevărată afir­
maţia dacă nu punem condiţia ca b, c să fie numere prime între ele? Daţi
un contraexemplu.

34. Două roţi angrenate au 24 şi, respectiv, 36 de dinţi. Marcînd punctul


lor comun la un moment dat, să se afle cîte rotaţii fac cele două roţi pînă
cînd semnele de pe ambele roţi vor coincide iarăşi.

35. Să se afle cel mai mare divizor comun al numerelor:


a) 252, 356; b) 108, 324; c) 372, 900, 360; d) 825, 375, 1350,
36. Să se găsească cel mai mic multiplu comun al numerelor:
a) 120, 360; b) 225, 150, 325; c) 24, 108, 36; d) 56, 147, 196.

37. Care din următoarele numere sînt prime:


421, 225, 1 009, 2 117, 3 473, 1 111, 3 001, 493, 1 271, 591, 4 213?

38. Aflaţi cel mai mic număr natural care prin împărţire la 5, 7 şi 9
se obţine de fiecare dată restul 5 şi cîtul diferit de zero.

39. Să se afle două numere ştiind că suma lor este 168 şi cel mai mare
divizor comun este 24.4 0

40. Trei autobuze pleacă dintr-o piaţă Ia ora 6 dimineaţa în trei direcţii
diferite şi se deplasează făcînd curse astfel: primul revine după o oră şi
cinci minute şi pleacă din nou după 7 minute; al doilea se înapoiază după
o oră şi un sfert şi pleacă după 5 minute; al treilea se înapoiază după 45 de
minute şi pleacă din nou după 3 minute. La ce oră vor pleca din nou în
acelaşi moment din piaţă cele trei autobuze?

12
41. Circumferinţa roţii dinapoi a unei căruţe este de 225 cm, iar a roţii
dinainte este cu 45 cm mai mică. Care este distanţa minimă ce trebuie
parcursă de căruţă pînă cînd punctele de contact ale celor două roţi cu
pămîntul, la un moment dat, să vină iarăşi în acelaşi timp în contact cu
pămîntul? \
42. Trei sportivi înconjoară un stadion, plecind toţi deodată şi din acelaşi
punct. Primului îi trebuie 3 minute pentru un tur, celui de al doilea
2 V 1
2 minute, iar celui de al treilea 2 — minute. Să se afle după cît timp
3. 2
revin iarăşi toţi trei, în acelaşi moment, în punctul de plecare şi de cite
ori a înconjurat fiecare stadionul.
43. Un muncitor a executat un număr de piese. Numărîndu-le cîte
2, 3, 4, 5, 6 îi rămîne de fiecare dată o singură piesă. Cînd ia cite 7
nu-i, mai rămîne niciuna. Aflaţi numărul de piese executate de muncitor,
considerînd că este cel mai mic cu această proprietate.
44. Să se găsească două numere, ştiind că produsul lor este egal cu 6 750,
iar cel mai mare divizor comun al lor este 15.
45. Să se găsească două numere, ştiind că cel mai mare divizor comun
al lor este 500, iar cîttxl este 0,3(6).
46. Produsul a două numere naturale este 7 776, iar cel mai mic multiplu
comun este 216. Să se afle cel mai mare divizor comun al acestor numere.

47. Să se afle două numere naturale a şi b ştiind că — = — şi că


• b 11
cel mai mic multiplu comun al lor este 1386.
48. Numerele 3 456, 5 435 şi 8 593 împărţite prin acelaşi număr dau
respectiv resturile 6, 8, 14. Să se afle împărţitorul.
49. Împărţind numerele 1 649, 7 043 şi 997 prin acelaşi număr întreg,
obţinem respectiv resturile 11, 5, 7. Care este împărţitorul?
50. Numerele 9 679, 6 575, 3 185 împărţite la acelaşi număr dau res­
pectiv resturile 159, 135, 115. Să se afle numărul la care au fost împărţite.
51. împărţind un număr mai mic decît 200 la 6, 7 şi respectiv 8 se
se obţine de fiecare dată citul 5. Aflaţi numărul.
52. Dacă dintr-un număr de trei cifre scădem 7 rezultatul obţinut se
divide la 7; dacă scădem 8 rezultatul obţinut se divide la 8; iar dacă scădem
9 rezultatul obţinut se divide la 9. Care este numărul?
53. Să se afle toate numerele naturale mai mici decît 2 000 care împăr­
ţite cu 24," 30, 18 dau de fiecare dată restul 7.
54. Să se afle toate numerele mai mici decît 1 778, care împărţite cu
11, 5 şi 6 dau resturile 1, 2 şi respectiv 0.

55. In numărul natural N = aabc cifrele reprezintă numere consecutive.


Să se afle cifrele numărului N ştiind că suma lor este 11, apoi să se scrie
acest număr sub formă zecimală. i
(Concurs matematică, Jud. CLUJ, 1979)

13
56. Să se scrie încă două cifre la dreapta numărului 1 979, astfel ca
numărul obtinut să fie divizibil eu 36.
(G.M. nr. 6/1979)
57. Arătaţi că un număr este divizibil cu 7, 11, 13 dacă diferenţa dintre
numărul format din ultimele trei cifre ale numărului dat şi numărul format
din celelalte cifre, sau invers, este zero sau este divizibilă respectiv prin 7,
11. 13.
58. Să se arate că numărul N = abcabc este diyizibil cu 7, 11, 13.

59. Arătaţi că numărul N = abbab — 2b este divizibil 'cu 7, 11, iar


numărul N = abbab — 9b este divizibil cu 13 oricare ar fi a, b numere
naturale 1 < a, b < -9.
(G.M. nr. 7/1976)
60. Să se determine cifra x astfel ca numărul 38x54 să se dividă cu 31.
(G.M. nr. 7/1963)

61. Să se determine cifra x astfel ca numărul N = 1x8 125 să se dividă


cu 1 975.

62. Să se determine cifra x astfel ca numărul N = 4x0 472 împărţit


la 1 985 să dea restul 27.
Ia9b_
63. Să se determine fracţiile de forma , care se pot simplifica
1x23 y
cu 44.
(G.M. nr. 9/1979)

64. Să se determine toate fracţiile de forma M = .. unde a, b, c, d


2c3d
sînt cifre nu neapărat distincte, care se simplifică cu 55.
65. Să se arate că la orice număr de trei cifre, la care cifra zecilor este
media aritmetică a cifrelor unităţilor şi sutelor, adunîndu-se o singură dată
numărul dat de cifra unităţilor^ se obţine un număr divizibil cu 7.

66. Să se arate că numărul N = abbl + 2ab este divizibil cu 51.


(G.M.F. nr. 1/1960)
67. Să se găsească toate numerele de trei cifre scrise în baza 10 divizi­
bile cu 7 şi care dau acelaşi rest la împărţirea cu numerele 4, 6, 8 şi 9.
(G.M. nr. 7/1979)

1.3. NUMERE RAŢIONALE POZITIVE

1. Dintre două-fracţii cu acelaşi numitor este mai mare aceea cu' numă­
rătorul ............
2. Dintre'două fracţii cu acelaşi numărător este mai mare aceea cu nu­
mitorul ..........

14
3. Ge se întîmplă cu o fracţie dacăr
a) mărim numitorul cu un număr?
b) mărim numărătorul cu un număr?
c) micşorăm numărătorul cu un număr?
d) micşorăm numitorul cu un număr?
4. Comparaţi fracţiile:
.4 3 '2 5 . 3 3 7 - 7 2 3
a) — - cu -----; b) — cu — — cu — ; q) — cu — • e) — CU —
115 115 9 9 4 7 3 2 5 10
n -4— cu 11 3 5 7 5 3 9 8 4
f) — — cu — : — cu — : l) ~T cu — j) cu —
9 ' 18 20 28 18 16 4 12 18 9
5. Să se scrie în ordine crescătoare fracţiile
7 5 4 11 5 5 5 5
°)
12’ 1 2 ’ 12’ 1 2 ’ 8 • 14’ 9 ’ 3 ;
2 3 -5 ' 7 A 4 7 9 10
U\)
3 ’ 4 ’ 6 ’ 8 ’ 3 ' 6 ’ 8 ’ 9
Folosind cîte o fracţie de la c) şi d) ex. 5, cc
dacă se măresc şi numărătorul şi numitorul unei fracţii cu acelaşi număr.
7. -Să se scoată întregii din următoarele fracţii:
14 9 7 -25 122 162 492 1 969.
5 ’ 4 ’ 2 • 8 ’ 7. ’ 16 ’ 55 23 ’
17 27 39 . 45 392' 122 792 2 356
b)
~3' 12’ 9 ’ 18 ’ 40 ’ 19 ’ 81 ’ 13
8. Să se introducă întregii în fracţiile:
3 9
a) 2- 11 — ; 14 — ; 122 —
4 7 10 12
1 5
b) 3 12 — . 100 - 1-932-
2 ’ 48 3 12
9. Să se simplifice fracţiile:
36 124 125 420 42 24 32
-a)
.54' 93 ' 375 ' 105 ' 6 3 ' 3 6 ’ 4 2 ’ 5 6 ’.
144 225 175 128 54 220 2 430 1225
b) 4 — • 2— ;
256 ’ 625 ' 900 ' 288 ’ 126 ’ 990 ’ 3 528 700
10= Să se aducă la acelaşi numitor fracţiile: ' .
3 4 ,, 5 9 5 £ _5, 4
a) b) — • I ; . ) « 1 . 1 . 1 . i e)
5 ’ 7 ; 2 4 ’ 18 16* 24 . 3 ’ 5 ’ 15 4 ’ 6 5 12 *
20 16 15 8
“■ rH
co

7 42 12 55 4 .v ,5
g )i. ? , M ------------
co 1

f)
COI

16’ 18’ 126 a 9 ’ 72’ 12’ 2 5 ’ 4 8 ’ 4 8 ’ 18

15
11. Să se efectueze:

11a,â+l +â+¥;b,l+l+ă+l ;<!,l +l +l +Ti


^l+l +T+l ;e,I+â+l +l 1,)!+s+ro+l+l:
2) a) 3 - 1 + 2 - i + l . I ; b) s l + l i l + i ; c) 1 + 2 1 + 4 1 ;
2 3 4 6 o 6 o .2
. . . . 3 , _ 15 , , 5 . ,1 , . 2 . 3 ' . 2 3 , ' 15 , 9
d) 1 0 -----p 5 ----- h l — ; e) 4 ---- b 5 -------- b 6 — j f) 5 -b 6 b3 —
8 25 20 5 3 4 40 24' 16
7 1 14 , 13
3) a) 1 — - — ; b) 5 1L - 2 — ; c) 5 — 4 -----,1 —
/ 7i
24 48 8 6 25 50 10s

d)'— - f — + —) ; e)24— - f l O — + 11 A ] ; f) 5 - - 4 - + 1 - .
9 [t2 24j 25 [ 10 25; 32 16 6
12. Să se efectueze:
2 5 ‘ 7 9 „ , 1 , . _ 5 8 „ . 1 „ 1
a) — - 6 ; b) — *3; c) — •— ; d) 1 — •4; e) . 3 — . — ; f) 2
3 28 2 4 17 5 ’
, . 3 , 5 ,, 2 9 5 . , „ 1 4 6 1 4 1
j) 3 - 1 . — - 1 -
8 43 3 8 6 "2 5" 9 3 10 8
. , 5 _ 4 30 5 7 27 , 18 55_ 44_
n) « * 2 l . 2? ţ
6 5 19 6 15 49 12 "6 15
J" 81 3 63 ’
\ o 5 i« 5 5
o) 3 — • 12 — ----
6 46 6
/* \
ţ 13. Să se efectueze:
, 2 , 5 4 , , 1 4
2 — ; c) 3 - A - 2 — . — .
3 6 5 2 9 4 . 15 4 33'
' , 2 . 3 , 5 9 , „ 2 , 7 o 1 1
d) 1 — *3 — — 4 ------- ; e) 2 — - 1 -------- 3 — •— *
9 11 6 58 3 8 2 14*

6 1 5 38 9 8J 2 i. 3 2 3) ’

h) — •(— -2 — + 3 — - 2 —
28 1 8 3 3 îo j
14. Să se efectueze:
25 24 „ ,1 2 4 „ 5 _ 8
a 3 2 : 5 ; b) 7 7 : 8 ; C) Î 7 : 5 ; d) "9 ’ 3 ’ e) 5 : ^ ; f) 7 7 5

g) 9 : 4 — ; h.) 1 2 : 2 — ; i) ; j) - : — ; k) 1 — : 3; 1) 3 - : 7;
2 4 9 3 8 16 2 6
.1
2
4
m; 5 — : — ;
6
4 „ 2 „4 a 2 2
n) 3 — : 2 — ; o) 2 — : 1 -— : — ; p) 3 —
5 19 5 5 3 - 3
1
=(Tf)
16
11
2 — : 2 — 3 1 :11 10— -60
2 17 v 3 2 . 12
q) . 19 40 r) — n r ; s)
1 —:—
81 51
2 1 :5 - 2 — : 3 — *49*
" 9 3 7 2
1 1 1
5 1 .1 :4 * 5 — - 4 — : 31 —
2 4 5 4 2 2
t) u)
1 3 _ 1
— .— •5— 3 1 :21
2 4 3 5 • 15
15. Să se calculeze:
_ 4 5 . 61
5 — : — -1 — 3 1 :1 u ' i . a :3i
9 36 64 9 13 3 2 7
a)
e l - i i . 5! 7 - 5! 3 1 : 6 1 •1 1 '
4 . 5 4 .7 8 3 9

3 6 l : 15 - 9 I : 7 2 —:1 + 241 : 3 1
3_________ 3 8 4 9 3
b) +
12! + 8 '1 : 2 — — 7 1 7 1 - 1531 : 24
3 7 7 3

e)
(1 -1): 7I + 3 I
5 2
12-3 —
1
12

(3 ! + 2— — 51 ] : 41 6+ l l
1 8 20 5) 5 5

2l - l l 2 l . 1i
5 10 9 13
d) 4*
2l - 3 l . l + l o 3 1 3 5î + a l , l + “
2 3 5 4 '7 f 7 85 4 11 85

(2’2 - ! ) - l f
+ 1 + 8 ®.
(1,6+ “ ) - r r 4'3
3 11

[(7 ! + 11,375] - 9 — - 3 , 2 1 6 1 ( 2 0 - ^ 1 - 9,98e)


[[ 8
00 |OI

I 125 J 1 1000 j _
9 9ft
4 — : — + 0,3675 : 0,14 - 1,7
3 3

3 .1 .{l,7 5 — 1 — •1 ,1 2 5 );1 e l : l ! + 1,76 - 9 !


7 V- 3 4 J 12 . 5 8 11
g) :1 9!
163
2 + f!7 0,0425j •400 :11,9 — : 3 ! + 2 ! •2 !
Iso 9 3 9 5

17
2 — Probleme de matematică pentru gimnaziu
16. Să se efectueze:

14 — — 0,0025 •25
a) —~ ---------------------: 0,2 - 0,004 •30oj 0,015;
4 — : 0,85 + 1 : 0,5
4

1 n
( 6 - 4 i ) : 0,03 ( 0 ,3 -1 ) .
b) 2— •
10 '
( 3 — - 2 ,6 5 ) -4 + — i1,88 + 2—
LV 20 / 5 [ 25/ 80
(Concurs matematică, Tg.JVlureş, 1966)

(l2— -i- — + — 1 —— 6 : — 1•—


A 12 10 15/ 15 28J 11
c)
( s - 2 — - 8 — ] : 42 —
V 5 22/ 2
(O.M.F., Iaşi, 1959)
( '645 _3 4 . 625 ' 1 196 1
1 1071 ( ‘ -1 :5 + —.
Vi 000 ' 10 1 8 0 / V ' 100 7 100 / 13
d) 1 — -
20 151
2 - 1— :7 ...//• '. -
5
(O.M.F. Buc., 1959)

1 +
1 — — •1 — + 3 : 1 — 2 -

5 4 5
e)
f— — 2 — •—) •1 — 7 -
\5 3 7 / 7
i-A
3
(O.M.F. Graiova, 1959)

(°'1 4 ; l - l - ° ' 5)-(5 I + 1 2 -78H 1-344 + 2 l )


f)
(0,7835 + 3,6949)

17. Să se efectueze:
13
(2 L + 6 — — 3 —) :6
\ 15 3 10/ 24
a)
f3 l + 5 A - 4 l ] : 3 A . A ;
v 2 6 4/ 3 10

18
b)
5± _ A - , 3A _ A
4 9

- •10 A •10 A
6 18 Hî l 4 + 5

3 1 , A A ?___ £
i + 1 416
15; 30 421 1
3 '
4 . 4 , 30 12 11 l 3 4J

1,05 - 9 — (0,1125 - 0,0025)


11
P) + 0,95.
0,175 : 0,25 + 1 1 -4) =1,54

18. Să se afle:

a) A din 12; b) — din 48; c) — din 72; d) — din 50; e) A din 130
' 3 4 12 10 13
\q oq 4
f) — din 540 kg; g) din 1 200 m; h) — din 85 1.
10 100 25

19. Să se afle:
.■ 3 4 , -2 ,. 21 , 4 30 ,, 3 25 , 9 ,. 64
’ 5 9 7 40 15 7 5 9 32 27 '
27 ,. 17
f ) ------ din —
100 27

20. Să se afle numărul ştiind că:


3 7 2
a) — din el este 9; b) — din el este 21; c) — din el este 20;
’ 4 8 5

d) A din el este 45; e) -AA. din el este 58; f) — din el este — *


11 100 10 15'

g) A din el este A • h) A din el este A • i) A din el este A .


5 16 8 8 16 5

21. O bară de fier lungă de 117 cm se taie în două părţi. Ce lungime


- 5
are fiecare parte dacă prima reprezintă ■— din a doua parte?
8
22. Un automobilist parcurge distanţa de 480 km in două etape. In
prima etapă parcurge o distanţă ce reprezintă 0,6 din distanţa parcursă în
etapa a doua.
Cît a parcurs automobilistul în fiecare etapă?
3
23. Un elev citeşte în prima zi — din numărul paginilor unei cărţi, iar
a doua zi restul de 60 pagini. Cîte pagini are cartea şi cît a citit elevul în
prima zi?

19
2*
24. Suma a două numere este 35, iar — din primul număr reprezintă

jumătate din numărul al doilea. Care sînt cele două numere?

25. Diferenţa a două numere este 4. Un sfert din numărul mai mare
este de 3 ori mai mic decît celălalt. Să se afle cele două numere.
- 4
26. Se împarte un balot de pînză în 3 părţi. Prima parte reprezintă —
7 .
dm a doua, iar a treia — din prima. Să se afle lungimea fiecărei părţi ştiind
5
că a treia parte are cu 80 m mai mult decît prima.
27. O brigadă de muncitori poate termina o lucrare în 12 zile, a doua
brigadă în 15 zile, iar a treia brigadă în 20 de zile. In cîte zile se termină
lucrarea dacă cele 3 brigăzi lucrează împreună?

28. Lucrînd singur un muncitor poate termina o lucrare în 12 zile, un


al doilea muncitor ar termina lucrarea în 15 zile, iar un al treilea în 18 zile.
A cîta parte din lucrare ar putea fi executată în 4 zile dacă ei ar lucra
împreună?

29. Un pionier a realizat o economie de 1 800 de lei. Cheltuieşte pentru


1 i
îmbrăcăminte — din sumă; pentru încălţăminte — ; pentru un aparat de

. 1 1
radio — ; pentru o excursie — , iar restul pentru rechizite. Să se afle
5 Q
sumele cheltuite pentru fiecare în parte.
1
30. Din banii pe care îi are un elev cheltuieşte — din sumă şi încă un
2
1 1
leu pentru caiete, — din rest şi încă un leu pentru un stilou, — din noul
2 — 2
rest şi încă un leu pentru un abonament şi îi mai rămîn 27 de lei. Să se
afle cîţi lei avea elevul la început şi cît a cheltuit de fiecare dată.
■ 3 3
31. Ce sumă a avut un elev, dacă după ce a cheltuit — din ea, apoi —
5 4
din cît i-a mai rămas, apoi încă 34 de lei, constată că mai are 14 lei?

32. S-a împărţit un lot de 290 ha în 4 părţi. După ce din prima parte
3 _ 2 3
s-au scăzut — din suprafaţa sa, din a doua parte — , din a treia parte —

şi din a patra parte 33, (3) % , cele patru părţi au rămas egale. Să se afle
cîte hectare avea fiecare parte.

33. Ce sumă a avut un elev dacă după ce a cheltuit — din ea, a mai
3
cheltuit — din cit îi rămăsese, iar după ce a mai cheltuit încă 12 lei con-
5
stată că i-au mai rămas 24 de lei ?

20
34. O C-A.P. a repartizat tot terenul arabil de 190 ha, pentru următoarele
4
culturi: pentru porumb — din suprafaţa tnsămlnţată cu griu; pentru
3
1
mazăre — din suprafaţa rezervată pentru porum b; pentru sfecla de zahăr
2
— din suprafaţa rezervată pentru mazăre, iar pentru grădina de zarzavat o
4
suprafaţă egală cu suprafaţa rezervată pentru sfecla de zahăr. Gite hectare'
au fost repartizate pentru fiecare cultură în parte?

3
35. Un muncitor execută in prima zi — din numărul de piese ce tre-
13
buie să le execute. în a doua zi a executat încă — din restul de piese.
11
4
In a.treia zi a executat — din ceea ce rămăsese neexecutate după a doua zi.
7
A patra zi a terminat de executat piesele.
a) Să se arate prin calcul că s-au executat acelaşi număr de piese în ziua
a doua şi a treia, iar în ziua a patra s-a executat cel mai puţin.
b) Gîte piesa s-au executat în fiecare zi dacă în prima zi s-au executat
cu 6 piese mai mult decît în ultima zi?

36. O C.A.P. termină semănatul porumbului în 4 zile. în prima zi a


semănat — din toată suprafaţa, în a doua zi — din rest, în a treia zi —
5 3 3
din noul rest, iar în a patra zi restul. Să se afle suprafaţa totală semănată
cu porumb şi cît a semănat în fiecare zi, dacă în a treia zi a semănat cu
3 ha mai mult decît în a doua zi. *
(G.M.F.B. nr. 8/1960)

37. Citul a două numere este — , iar diferenţa dintre ele este de 360.
17
Să se afle cele două numere.

38. La un magazin au fost aduse 91 de aparate de radio, casetofoane si


1 1
televizoare. Ştiind că — din numărul aparatelor de radio este egal cu — din
3 2
2
cel al casetofoanelor sau cu — din cel al televizoarelor, să se afle cîte aparate

de radio, casetofoane şi televizoare au fost aduse în magazin.


5 3
39. Dacă la —• dintr-un număr adăugăm — din alt număr obţinem 1605.
9 7
5
Să se afle cele două numere, ştiind că — din primul număr este mai mare
3
cu 855 decît — din al doilea număr.

21
40. Două loturi ale unei G.A.P. au: primul 200 ha şi al doilea 45 ha. Să
se afle cîte hectare se ară pentru cultura griului din fiecare lot, dacă din
4
primul lot se ară cu 80 ha mai mult decît — din al doilea şi astfel mai rămîn

în primul lot de 5 ori mai multe hectare nearate decît în al doilea lot.
. . . 1
41. Doi elevi au împreună 210 lei. Dacă primul dă celui de-al doilea —
1
din cit are, al doilea elev va avea — -din cît îi rămîne primului elev. Cit a avut
fiecare elev? ' -
5
42. Doi elevi au împreună 920 lei. Cît are fiecare elev dacă — din cît

3
are primul elev este cît — din cît are al doilea elev?
5
43. Trei elevi au împreună 400 de lei. Cît are fiecare elev dacă primii
doi elevi au împreună 286 de lei, iar ultimii doi elevi au împreună 230 de lei?
2
44. Doi elevi au împreună 280 de lei. Dacă primul are — din cît are al

doilea, cîţi lei are fiecare elev?


45. Un muncitor, poate efectua o lucrare în 18 zile. Alt muncitor
ar termina aceeaşi lucrare în 24- de zile, iar un al treilea în 30 de zile. Ce
parte din lucrare ar efectua cei trei muncitori dacă ar lucra împreună'6^ile?
46. Dacă din dublul unui număr scădem 0, (2), iar diferenţa o împărţim
cu 0,3 (5) se obţine 25, (5). Să se afle numărul.
47. Distanţa dintre două localităţi A şi B este parcursă de un auto­
turism în. 30 de minute, iar'’ de un autocamion în 40 de minute. Peste cîte
minute ajunge autoturismul autocamionul, dacă primul pleacă la 5 minute
după autocamion,ambele din localitatea A spre B?
48. Apa curgînd din trei robinete poate umple un bazin astfel: prin
2
primul împreună cu al doilea în 2 — ore; prin primul împreună cu al trei-
5 -
lea în 3 ore, iar prin al doilea împreună cu al treilea.în 4 ore. în cît timp ar
putea umple bazinul apa care curge prin fiecare din cele trei robinete?
49. Un elev este întrebat de tatăl lui: Cîţi elevi sînteţi în clasă? El răs­
punde că dacă ar fi încă odată pe cîţi sînt, şi încă pe jumătate şi încă pe
sfert şi cu dirigintele ar fi o sută. Cîţi elevi erau în clasă?
50. Două baloturi de pînză au aceeaşi lungime. Din primul se taie
4/15, iar din al doilea 1/6. A doua oară din primul se taie 3/4, iar din al
doilea 4/5' d i» rest. Să se afle cîţi metri au avut cele două baloturi, ştiind că
în primul a rămas cu un metru de pînză mai mult decît în al doilea.
51. Un elev are de 3 ori mai mulţi bani decît altul. Ştiind că după ce
primul cheltuieşte 2/7 din cît are, iar al doilea 3/5 din suma sa, primului
elev ii rămîne cu 122 de lei mai mult decît celui de-al doilea. Aflaţi ce sumă
a avut fiecare elev.

22
52. La numărul elevilor unei şcoli se adaugă îfică pe atît şi Încă 2/5 din
acest număr. După ce se transferă 1/40 din noul efectiv la alte şcoli, mai
rămîn în şcoală 2223 de elevi. Clţi elevi au fost la început în şcoală?

53. Diferenţa dintre două numere este 1 300. Ştiind că 2/7 din numărul
mai mare este 7/18 din al doilea număr, să se afle cele două numere.

5A. Din două oraşe A şi B pornesc în acelaşi timp unul către celălalt
două camioane. Viteza camionului ce pleacă din A este 3/5 din viteza camio­
nului care porneşte din B. Să se calculeze viteza fiecărui camion şi cît timp
a făcut al doilea camion pînă la destinaţie, ştiind că distanţa dintre oraşe
1
este de 320 km şi că după 3 — ore de la pornirea lor, mai erau 40 km pină
. - 2 ■
la întîlnire. _
55. Un automobil după ce a parcurs 2/3 din distanţă, mai are de parcurs
8 km pînă a ajunge la 5/6 din această distanţă. Ce lungime are tot drumul?
(G.M. nr. 3/1983)
\

56. Un automobil mai are de parcurs 2/3 din drum. Dacă ar mai merge
3/10 din rest şi încă 20 km ar face 2/3 din tot drumul. Clţi km are tot
- drumul?

57. Un elev cheltuieşte 5/18 din suma pe care o are şi încă 10 lei.
~ 2
Gîţi lei a avut ştiind că i-au rămas — din sumă?

58. Dintr-un balot de pînză se taie 1/5, apoi 3/8 din rest şi se constată
că au mai rămas cu 22 m mai mult decît 2/5 din cantitatea iniţială. Gîţi
metri de pînză au fost iniţial?

59. Trei fraţi au depusă la CEC o sumă de bani. Primul a depus 1/2 din
2
această sumă, al doilea 1/5, iar al treilea 3/10. După ce primul a ridicat —

5
din suma sa, al doilea jumătate din banii săj, iar al treilea — din suma
x ~ 12
sa, au mai rămas la CEC 530 de lei. Să se afle:
a) Ce sumă de bani a depus fiecare?
b) Cît mai are de primit fiecare?
3
60. Doi muncitori pot efectua o lucrare in 3 — ore. Unul din ei poate

efectua aceeaşi lucrare în 6 ore. In cîte ore poate efectua celălalt lucrarea,
dacă ar lucra singur?

61. Două echipe de muncitori trebuie să execute o lucrare în 6 zile.


După ce prima echipă a lucrat 5 zile a venit şi echipa a doua lucrînd încă
4 zile împreună şi terminînd lucrarea. In cîte zile ar fi terminat" lucrarea fie­
care echipă dacă ar fi lucrat separat?

62. Să se calculeze aria dreptunghiului cunoscînd că suma dimensiunilor


sale este 13 m, iar lăţimea este 0,(4) din lungime.

23
63. Să se transforme în fracţii următoarele numere zecimale:
a) 0,25; 0,424; 1,53; 4,045; 15,47;
b) 0,(5); 0,(45); 0,(225); 1,(6); 12,(25);
c) 0,2(42); 1,15(75); 0,43(143); 0,3(113);
dl 0,33...; 1,092092...; 0,015015...;
e) 0,20016016...; 1,14040404...; 0,3524524524...

64. Să se efectueze:

•>(i)’»(IM# (ir+(#
0 ( { + 3 i : 14J ; g)

65. Să se afle media aritmetică a numerelor:


a) 10; 16; b) 7; 11; 36; c) 12;119; 237; 134; d)29,2; 37,8; e) 0,375;

' , ao ,, 3 7 . 25 175 ,, 1 1 3 4 1
0,493; f) — ;•— ; g) — s —— ; h) — . — » — ; î) 3, — , — i
4 ' 8 3 ' 4 2 5 10 5 6’
.. 0 3 4 _ ,. 1 1 2 , , 3 .5 41 5
J 2 5 . 4 6 9 8 12 16 9
66. Media aritmetică a două numere este 31, iar unul din numere este 40.
Care este celălalt număr ?

67. Media aritmetică a trei numere este 15. Să se afle al treilea număr
ştiind că două din ele sînt 7 şi 21.

68. Dacă media aritmetică a 3 numere este 6 şi un al patrulea număr


este 18, să se afle media aritmetică a celor patru numere.

69. Gunoscînd că media aritmetică a 4 numere este 20 şi că media arit­


metică a primelor 3 numere este 24 să se afle cel de-al patrulea număr.

70. Media aritmetică a trei numere pare, consecutive este 22. Să se


afle numerele.
71. Media aritmetică a trei numere este 22, iar media aritmetică a pri­
melor două este 28. Să se afle numerele ştiind că al doilea este de 0,6 ori
mai mic decît primul.
72. Să se afle 3 numere ştiind că două cîte două au media aritmetică
egală cu 13, 17 respectiv 16- \
2
73. Pentru a parcurge distanţa dintre două localităţi în 3 — ore, un
5
3
autoturism trebuie să'ruleze cu o viteză medie de 65 fcm/h. După 1 — ore
5
are o pană şi întârzie 12 minute. Să se calculeze cu ce viteză medie trebuie
să ruleze în continuare pentru a ajunge l a . destinaţie în timpul stabilit.

24
74. Un tren cu viteza de 54 km/h ajunge"un pieton care circulă în acelaşi
sens cu viteza de 6 km/h şi îl depăşeşte în timp de 6 secunde. Care este lun­
gimea trenului?
1
^ 75. Un autoturism parcurge o distanţă în 2 — ore, iar un autocar

4
parcurge aceeaşi distanţă în 2 — ore. Să se afle după cite minute autoturis-
5
mul ajunge autocarul, ştiind că autoturismul pleacă după 15 minute de la
plecarea autocarului din acelaşi loc în aceeaşi direcţie şi în acelaşi sens.

1.4. NUMERE ÎNTREGI; NUMERE RAŢIONALE NEGATIVE

1. Să se completeze tabelele de mai jos:

a)
a b c a + 5+ e a — 5+ e a — 5— c a - (b + e} a — ( b — e)

1 2 3 l+2+3=6 1— 2 + 3 = 2 1— 2 — 3 = — 4 1— ( 2 + 3 ) = — 4 1 — (2— 3 ) = 2
3 3 -6 34-3-5- A 3 - 3 + S - 5 â - f t 'S h if
7-4 -6
-71-2
3
— îoj— 5 _4|

b)

a b c db a :b abc o — 25 + c — o — 5 + 2e - ]

2 - 1 - 3 2(— 1) = — 2 2:(— 1 ) = — 2 2(— 1) (— 3 ) = 2 — 2(— 1)+(— 3) = — 2 — (— 1)+2(— 3) =[


=2-3=6 = 2 + 2 — 3=1 = — 2+1— 6 = — 7 !
-4 2 -1
-6 3 5
-10-5 -2
10, 5 2 -

c)

a 5 a2 i2 (— a)* -o2 (-5)2 -s3 cfi + b* ^ - f - 5 3)

-2 -3 4 9 4 -4 -27r -27 — 8 — 2 7 = — 35 — 8 — (— 27)=19


2 -4
-3 4
3 5

25
2. Să se efectueze:
a) 8 : [ - 2 + 4 : (-4 ) + ( - l ) (-2 )];
b) 10 : [5 - ( - 4 ) + (—2 )3 : 4' + ( - 3 )3 : ( - 9 ) ] ;
c) 5 + 2 •( - 3 ) - 0 : 5 + 0 * ( - 7 ) ( - 1 ) ( - 1 9 528);
d) (—2 )3 •(—23) : 64; e) [ ( - 2 )15]30 : ( - 2 ) « 8;
f) ( - 1)* + ( - l )*+1 + ( - l )*+2 + (_ !)» + » , unde k e N.
3. Să se completeze tabelele de mai jos
a)

b
'
e <*
a
7
c
7 K)H)l rK) (ir (ir
2 -3

3 5
-i

6 -25
4
2
3
i
4
2

(-IMiM Hr—*
1 _
3 ’4 “
1
6
(
l
2 )2_ 4
8/ 9

-1 -2 -3 -4
5 7 -10 -21
-1 -2 3 5
-2 3 l! - 4

b)

/J_ J_ \
0,1
b) 12 + 1
J_
-
0,1
: (-1 -0 ,1 2 5 );

2 /
£
2
c)
2 *
1 -
1 - 1 4
3

25
d) ( - } ) ’ • ( { ) " ' ; e) 3-* ; [ 2-> + (-0 ,1 )»• (9 ,1 ) -];

f) (0,2 )3 : (5"1)2 + (0,125)2 : (2 '1)3;

g) O8 . ( 5 V 25 +
1333333/ K)T+BH
hi Hi
4 •(0,125 + 0,25 : 0,5) ’

i) _NHL. j)
i -
i -

1.5. RAPOARTE ŞI PROPORŢII; PROCENTE

1. Dimensiunile unui paralelipiped dreptunghie sînt 4 m, 5 m, 10 m


Aflaţi toate rapoartele posibile dintre aceste dimensiuni.
2: Lungimea unei ferestre este de 124 cm, iar înălţimea de 96 cm. Aflaţi
raportul dintre lungime şi înălţime.

3. Raportul dintre baza şi înălţimea corespunzătoare a unui triunghi


5
este — . Să se afle aria triunghiului ştiind că înălţimea este 18 cm.

16
4. Raportul diametrelor a două cercuri este — . Să se afle raportul

ariilor lor şi apoi raportul circumferinţelor lor.

5. Dacă preţul unui caiet este de 6 lei şi raportul dintre preţul unui caiet
20
şi cel al unui creion este — , să se afle preţul unui creion.

6. Cunoscînd că raportul ariilor a două dreptunghiuri este — şi că


+. +- •* 8
3
raportul lungimilor lor este — să se afle> raportul lăţimilor dreptunghiurilor.
^ 2
7. Să se găsească numerele de două cifre ştiind că raportul dintre suma
5
cifrelor şi diferenţa cifrelor este — .

*7
8. O suprafaţă de 225 ha se repartizează în patru feluri de culturi astfel:
. . '' 1
raportul părţii întîi şi a doua să fie egal cu — , iar al părţii a doua şi
2
5 2
a patra să fie — ; partea a treia să fie — din a patra. Cîte hectare au cele

4 părţi?

9. Numărul 100 se împarte în părţi direct proporţional cu numerele


1 1 1
2 — , 3 — . 4 — . Care sînt numerele rezultate?
2 3 6
10. Să se împartă numărul 4 200 în părţi direct proporţionale . cu
numerele 5, 9, 12 şi 14.
11. Să se împartă numărul 180 în trei numere astfel: al doilea să
2
fie jumătate din primul şi cît — din al treilea.
3 <■
12. Ştiind că trei numere sînt direct proporţionale cu 5, 7, 11 şi că dife­
renţa dintre cel mai mare şi cel mai mic este 42, să se găsească cele trei numere.

13. Să se găsească trei numere ştiind că ele sînt direct proporţionale


cu numerele 4, 7 şi 12 şi că suma celor două mai mari este 380.
1 1 1 .
14. Să se găsească trei numere invers proporţionale cu — . — . — ştiind
_ 3 5 8
că suma lor este 32.

15. Să se împartă numărul 1 268 în patru părţi invers proporţionale cu


, 2 3 4 5
num GrgIg — > — > — * — -
3 4 5 6
16. O roată dinţată face 60 de rotaţii pe minut. O altă roată dinţată
angrenată cu prima face în acelaşi timp 40 de rotaţii. Să se afle numărul
dinţilor roţii a doua, dacă numărul dinţilor primei roţi este 30.

17. Un rezervor cu apă este golit de o pompă în 16 ore. în cit timp


poate fi golit un alt rezervor cu un volum de 3 ori mai mare cu ajutorul
a 4 pompe identice cu prima?

18. - Un sacou costă 576 de lei. După două reduceri consecutive cost
sacoului a rămas 400 de lei. Ştiind că reducerile au fost proporţionale cu
noile preţuri ale sacoului, să se afle preţul sacoului după prima reducere
de preţuri.
1
19. Un strungar realizează 160 de piese în 3 — ore. Cîte piese realizează
5
în 6 ore?

20. Printr-un robinet curg 84 m3 de apă in 4 — ore. în cît timp pot


. 5
curge 420 m 3 de apă prin acelaşi robinet? .

28
21. Din 36 kg apă de mare se obţin 900 g de sare. Ce cantitate de apă
de mare este necesară pentru a se obţine 10 kg de sare?
22. 6 muncitori pot termina o lucrare în 5' zile lucrlnd cîte 8 ore pe zi.
în cîte zile pot termina aceeaşi lucrare 10 muncitori care vor lucra 6 ore pe zi?
23. Diametrul unei roţi este de 300 mm, iar viteza ei de rotaţie este
de 400 rotaţii pe minut. Să se calculeze diametrul altei roţi antrenată de
prima printr-o curea de transmisie, ştiind că aceasta face 1200 de rotaţii pe
minut.
24. Un număr de 63 de muncitori lucrînd cîte 8 ore pe zi, timp de
10 zile, au pavat o stradă dreptunghiulară lungă de 750 m şi lată de 20 m. Q ţi
lucrători pot pava în 9 zile, lucrînd cîte 7 ore pe zi o altă stradă dreptun­
ghiulară lungă de 625 m şi lată de 18 m?
1
26. Suma a două fracţii cu acelaşi numărător este 1 — . Raportul numi­

torilor este — . Să se afle cele două fracţii.


3
G.M. nr. 1/1981)
26. Să se determine x, y, z cunoscînd că:
V + z
x —y — si că x -)- 2z = 24.
3
27. Dintr-o suprafaţă s-a arat 64% . Restul suprafeţei a fost reparti-
. 1
zată, la doi tractorişti, în părţi invers proporţionale cu numerele 0,3 şi — .

Primul tractorist a arat cu 18 ha mai mult decît al doilea.


a) Cîte hectare a arat fiecare tractorist şi cîte hectare are toată supra­
faţa ?
b) Cît la sută din toată suprafaţa a arat fiecare tractorist?
(G.M. nr. 7/1980)

28. Două aliaje au titlurile de 0,910 şi 0,750. Ce cantitate trebuie luată


• din fiecare aliaj pentru a obţine 8 kg de aliaj cu titlul de 0,850?
29. într-un rezervor se află 720 de litri de apă sărată cu o concentraţie
de 8 % . Dacă se adaugă 280 de litri de apă distilată, să se afle noua
concentraţie.

30. Media aritmetică a trei numere naturale este 20. Primul număr
este de trei ori mai mic decît al doilea şi media aritmetică dintre al doilea
şi al treilea este 25. Să se afle numerele"

31. Media aritmetică a 5 numere este 33,6. Să se afle cele 5 numere,


ştiind că primul, al doilea şi al treilea sînt direct proporţionale cu 2, 7 şi 12
si că al treilea, al patrulea şi al cincilea sînt invers proporţionale cu numerele
3, 4 şi 10.
32. Să se afle numerele a, b, c ştiind că sînt proporţionale cu nu­
merele 4, 6 şi 12 şi că produsul lor este 36 000.

29
33. Să se arate că dacă — = — = — = 1 3 , atunci:
„ a b c
a) (3 - a)a + (4 - b)b + (12 - c)c = 12;
b) (3 + a)a (4^+ b)b + (12.-f- c)c — 14;
c) az + b2 + °2 — 1*
Generalizare.
(G.M. nr. 4/1983)
34. Media proporţională a numerelor 60 şi x este un număr natural mai
mic decît 100. Să se afle x.
(G.M. nr. 6/1983)
35. Doi muncitori primesc pentru o lucrare suma de 3 444 de lei.
Primul muncitor a lucrat 15 zile, iar al doilea 12 zile. Cît a primit fiecare
muncitor ştiind că primul muncitor primeşte pe zi cu 25% mai mult decît
primeşte al doilea ? ' .

36. Trei muncitori execută o lucrare astfel: primul 40% din lucrare,
al doilea 1/3 din rest plus 5 % din toată lucrarea, iar al treilea restul. Să se
afle cite procente din lucrare a executat al treilea muncitor. Cît se cuvine
fiecărui muncitor dacă costul întregii lucrări este 400 de lei?
(G.M.B. nr. 2/1962)

37. Să se afle care a fost preţul unui costum de haine înainte de cele
două reduceri de preţuri, dacă prima reducere a fost de 5 % , iar a doua de
15% şi azi preţul a devenit 1 292 de lei.

38. Un stilou şi o carte costă împreună 179,20 de lei. Cît costă fiecare,
ştiind că preţul cărţii reprezintă 28% din costul stiloului?

39. Intr-un rezervor se află 3 200 dm 3 de apă sărată cu concentraţia


de 8 % . Dacă se mai adaugă 800 dm 3 de apă distilată, să se afle noua con­
centraţie a amestecului.

40. Cărbunele de pămînt conţine 79% carbon, turba 54% carbon, iar
antracitul 95% carbon. Dintr-un amestec de 325 kg de turbă şi cărbune de
pămînt s-a obţinut tot atîta carbon cît din 240 kg antracit. Ce cantitate'
din amestec este cărbune de pămînt şi cît este turbă?

41. Se topesc la un loc 20 g aur cu titlul de 0,825, 15 g aur cu titlul


de 0,620 şi 12 g cu titlul de 0,900. Ce titlu va avea noul aliaj obţinut?

42. Dintr-un aliaj cu titlul de 0,850 se iau 12 g. Cîte grame trebuie


luate din alt aliaj cu titlul de 0,650 pentru a se obţine prin topire un nou
aliaj cu titlul de 0,710?

43. După un an, o sumă depusă la CEC împreună cu dobînda respectivă


este de 1 470 Iei. Dacă dobînda ar fi fost cu 1 % mai mare suma ar fi fost
1484 Iei. Să'se afle suma depusă şi suma rezultată din dobîndă.

44. După două reduceri de 5 % şi 4 % un palton costă 1 094,40 de lei.


Să se afle costul iniţial al paltonului, înainte de cele două reduceri.

30
1.6. RĂDĂCINA PĂTRATĂ

1.; Să se calculeze: '

a) (33)2; b) (3 •5)2; c) (3 •5 •6)3; d) (2 •32)2; e) (2 * 5 2 - 7)2; f)

g)( l ) 4; h) (^ )3; i} ( w j ’ j) °’33; k) °l052; 0 °,023; m) 1,92;


n) [0,(2)]2; p) [1,(6)]2; q) [1,(361]*;:-r) [0,(75)]2; s) [3 • 10 •0,(3)]2;

t) \ ± : 0,(18) j. u) [0,(5) : 0,(15)]3.


[12
r A
2. Să se calculeze:
a) 1/I2I; 1 /4 9 ; J /2 2 5 ; 1^1225; 1 /961; 1 /1 0 2 4 ; ]/ T 02 0 Î;

b) 1 /6 889; 1 /1 5 129; 1/1 2 11 0 4; 1 /1 0 5 0 6 2 5 ; 1 /1 4 4 0 0 ; 1/9610000;

c) 1/0,0361; 1/0,1225; 1 /0 ,0 5 7 6 ; 1 /1 ,7 16 1 ; 1/156,25;

d) 1 / 9 - 1 6 / 1 / 2 5 - 8 1 ; 1 /1 4 4 *3 6 1 ; i/1 0 0 -2 1 0 2 5 ; /4 8 4 -1 0 2 4 ;

e) 1 /7 ^ 2 8 ; -1X6^24; J /5 ^ 4 5 ; 1 / 5 - 3 - 6 0 ; 1 / 6 - 8 -3 ;

f) 1 /3 •53 •35 •5; 1 /2 3 •53 ■ 10 ; 1 /Î2 8 - 9 8 - 2 5 ; 1 / 6 - 8 - 2 7 ;

g)
1/25/1 / 625 . 1/ 9 1L k ] 25 _
F81; 1 324 * 12 401 v 16* 144 *

l/±> i
1 /5 0 . 1 /5 0 0 . 1/72.. 1 /1 2 5 . 1 /2 4 2 . 1 /2 0 0 0
10 ’ 10 ' 6 * 5 * 11 ? 20

3. Să se calculeze cu două zecimale exacte:


ţ / 7 ; ,1 /I Î ; 1 /Î 5 ; 1 /2 4 ; 1 /Î 5 6 ; l/p ; 1 /0 ^ 4 ; 1/1^56; 1/3,421.

i Să se calculeze:
/ 245
12 1 . 1 . 1 : 13 + 1/65,61 l]
3 5 37 5 . V ' 2) j 1
a)
1/441/12 30f
1+
42/3
1/2025 9 rt„ r / ,.1 , 0 ,1
!î-------: -------- 0,25 + 4 — : 1,3 •1 — ; ------ ------ -------
1225 7 3 2 n / 225 - 5
256 V 4 *
31
^ 7, 3 - 2 l + 7 , 9 ) . A . 3 ] : l I [(5,83+ | ) : 6,1.]: 4
b)
84
|jl5,75 - 8 , l + -|j:8,9 [j/46,24 + 7,8]- A : 3
51 /O

h m + a r
5,(7) :[3,(5): 1,(7)-0,0(2)-0,008(3)] I 2 401 \7 J
c) i,/3136 -
[0,(3)]3- 1/6^61 + V 59^9 133 - 130,(6)
2,3 + 5 : 6,25 781 3
[ 0,78 : 2,6 8 •0,0125 + 6,1 900 10?

(3,625 + 0,25 + 2 -| j:^28,75 + 92 ~ - 15j : 0,0625


e)
656
^ _ 2 1 + 0,625j: ^ j/0 ,000625 + 5,375 - 2 ^ j
723
[(0,20 •3)H - (0,4 -0 ,5 /]
f)
1/0,001296+1/0,000016

fl,5 + 2,(6) + 3 —^3,6 1 / 5,76 •7 — + 2 ‘— 1/17,015625


2 11
g) +-S Î-
103
14 - 15— : 2 5,8(3) -2
8

(2— - l ) . — + 2 ( l ,0 8 - — ): —
b) ____ i l ____ I______ l2i - l . (2 _ 0,8 : 2 l) . l / l
( 5— — 3 — ) : 1 — + 2 l 5' ’
1 3 4) 12
' (l6 — 4 —): 3 — + 4 — : 0,85 + 1: j/1^25
i) l h> 5______ 1___________________ ,
' O Q fv -
5 + 11,5-4.— - 3 — +4,8: —
3 4 25

( l5 .| -6 ,» 5 : +4,25)

2- 53
1 1/146,41: 1 -| 61l): i
23 •5®
63
k) 2.8+ 5 l : ( 3 + ° , 2 . 2 l ) - } . ] / .
175
2 -.
5
^5 i • 4 - | : 8 + 2,45 : 4 j .| - 1/^ 625

(R.M.T. nr. 2/1971)

32
Ş.iSă se scrie în ordine crescătoare numerele:
W _ ____ O 2 ___
a) ţ /5 - 4 5 ; 3 ]/ 2 -î8 ; j/5 0 ^ 8 ; -1 /1 2 -3 ;
5 9

_5
.,)]/ A l / * '.- .
y4 27' 2 r 27 3 ' 125 8

6. Să se afle cel mai mic număr natural, pătrat perfect, de patru cifre
care să aibă cifra unităţilor 1.

7. Să se afle dimensiunile unui dreptunghi de arie 75 cm2, ştiind că


*3
lăţimea lui este egală cu — din lungime.
. 4

8. Să se afle dimensiunile unui dreptunghi a cărui arie este egală cu


aria pătratului de latură 12, iar lungimea este de 4 ori mai mare decit
lăţimea. ^

9. Ştiind că volumul unui cub este de 125 cm3, să se afle latura cubului.

10. Să se afle volumul paralelipipedului dreptunghic care are baza un


3
pătrat de arie 144 cm 2 şi înălţimea este — din latura bazei.

11. Să se afle raza cercului de arie 3,24tt cm2. Să se afle diametrul


unui cerc a cărui arie este 225- cm2.

12. Rădăcina pătrată din produsul numerelor 3 ^ şi 3 A este egală cu

3 — . Să se determine numerele a si b.
20
(G.M. nr. 2/1979)

13. Să se arate că numărul:

(5 + 15)2 + A - - a 2 - A A A . a2 _ | / i 6o 000
22 t /9
N= - a
■(10 + 3 ) •2 - 1 /6 2 5

nu poate fi pătrat perfect oricare ar fi a G S, a ^ 0.


(G.M. nr. 2/1973)

14. Să se determine a; din egalitatea:

8
8 0,2 -f-a; 1, ( 6) 232
15 H ~ A ]
2,1(3) 415

33
3 — Probleme de matematică pentru gimnaziu
Io. Să se afle media aritmetică şi geometrică a numerelor:
100 + 9,8(3)
82 1 ■ ® .
0,075 + + 4 -1 : 6
575 1) ■ < « > - f •2
2’
|: 6 — — — — |/4,1616 .
5 \-23 23./ 5 25 ;
(G.M. nr. 11/1979)
16. Două creioane şi un pis costă 17 lei. Două pixuri şi un stilou costă
55 de lei, iar două stilouri şi un creion costă 51 de lei. Gît costă fiecare?
a■
17. Patru elevi au economisit o sumă de bani pentru o excursie. Ce sumă
a economisit fiecare dacă sumele la cîte 3 elevi din patru sint respec­
tiv de 180 de lei, 190 de lei, 200 de lei şi 210 lei?
18. Să se afle numerele pozitive x, y, z ştiind că xy — 54, xz = 96,
yz = 144.
19. Calculaţi volumul unei cutii de chibrituri, ştiind că perimetrele
feţelor care au un vîrf comun sînt: 12 cm, 10 cm şi 18 cm.
(G.M. nr. 10-11/1984)
-i

1.7. METODE DE REZOLVARE A PROBLEMELOR


DE ARITMETICĂ

A. METODA REDUCERII LA UNITATE

1. Să se afle cît costă 5 m de stofă, ştiind că pentru 8 m s-au plătit


2 560 de lei.
\
2. înmulţind un număr cu 2 •
— se obţine 70. Care este rezultatul înmul-
2
ţirii aceluiaşi număr cu 7 ?
3. Un elev trebuie să plătească 0,75 din costul unei excursii. Cîţi lei tre-
2 - '
buie să mai achite ştiind că pentru -— din preţul excursiei a plătit 126 de lei ?

AFLAREA A DOUĂ NUMERE CÎND SE CUNOSC SUMA


ŞI DIFERENŢA LOR SAU SUMA ŞI RAPORTUL LOR

4. O bară metalică lungă de 255 cm este tăiată în două părţi. Să se


afle lungimea fiecărei părţi ştiind că prima parte este cu 25 cm mai lungă
decit a doua.
5. Suma a două numere este 73, iar diferenţa lor este 15. Să se afle
numerele.

34
6. Gîţi băieţi şi cîte fete sînt într-o clasă de 35 de elevi ştiind că numă­
rul fetelor întrece cu 7 numărul băieţilor?
7. Prin topirea a două metale se obţine un aliaj cu masa de 4,8 kg. Să
se afle masa fiecărui metal ştiind că diferenţa dintre masele lor este de
0,86 kg.
8. într-un siloz se găsesc 25 t de mere. După ce se livrează o anumită
1
cantitate pentru consum, mai rămîn în siloz cu 4 - t mai mult decit s-a

livrat. Să se afle cîte tone s-au livrat şi cîte au rămas în depozit.


9. Trei elevi au împreună 200 de lei. Primul are cu 35 de lei mai mult
decît al doilea, iar al treilea are cu 45 de lei mai mult decît al doilea.
Să se afle ce sumă are fiecare.
10. Un pix, o carte şi un joc costă împreună 63 de lei. Pixul costă cu 5 lei
mai puţin decît cartea, iar cartea împreună' cu pixul costă cu 7 lei mai
mult decît jocul. Să se afle preţul fiecărui obiect în parte.
11. Suma a trei numere este 208. Al doilea este egal cu primul, iar al
treilea este cu 16 mai mare decît al doilea. Să se afle numerele.
(Concurs de matematică, Bucureşti, 1979)
12. Suma a cinci numere consecutive este 95. Să se afle numerele.
13. Suma a patru numere consecutive este 102. Să se afle numerele.
14. Suma a două numere este 480. Primul număr este de 4 ori mai mare
decît al doilea. Să se afle cele două numere.
15. La un concurs de şah primii trei clasaţi au în total 35 de puncte.
Primul concurent are cu un punct mai mult decît al doilea, iar al treilea cu o
jumătate de punct mai puţin decît al doilea. Cîte puncte are fiecare din cei
trei concurenţi?
16. O frînghie lungă de 42,5 m se împarte în trei părţi. Prima parte
este cu 2,2 m mai lungă decît a doua, iar partea a treia este cu 4,7 m mai
scurtă decît a doua. Cîţi metri are fiecare parte?
17. Suma a trei numere este 2 450. Primul număr este cu 250 mai mare
decît al doilea şi cu 180 mai mare decît al treilea. Să se afle cele trei numere.
18. Pe cele 3 750 ha de pămînt arabil al unei unităţi agricole s-a semă­
nat grîu, porumb şi floarea-soarelui. Suprafaţa semănată cu grîu este cu 790 ha
mai mare decît suprafaţa semănată cu porumb,, iar eu floarea-soarelui s-au
semănat cu 1 060 ha mai puţin decît s-au semănat cu porumb. Să se afle
suprafeţele semănate cu fiecare cultură.
19. Să se împartă numărul 455 în două părţi astfel ca cele două părţi
să fie în raportid .

20. Suma a trei numere este 260. Raportul dintre primul si al doilea
3
număr este. — , iar diferenţa dintre primul număr şi al doilea este 40. Să se

afle cele trei numere.

35
3*
B. METODA COMPARAŢIEI

a) ELIM INAREA UNEI NECUNOSCUTE PRIN SCĂDERE

21. Să se afle cît costă un kilogram de zahăr şi cît costă un kilogram de


făină ştimă că: 5 kg de zahăr şi 12 kg de făină costă 130 de lei, iar 14 kg
de zahăr şi 12 kg de făină costă 256 de lei.
22. Pentru 4 m de pînză şi 15 m de stambă s-ştu plătit 530 de lei, iar
pentru 3m de pînză şi lOm de stambă 360 de lei. Cît costă un metru
de pînză şi cît costă, un metru de stambă?
23. Dacă 20 de caiete şi 35 de creioane costă 54 de lei, iar 15 caiete şi
9 creioane costă 26,70 de lei, să se afle preţul unui caiet şi preţul unui creion.
24. La un magazin s-au vîndut 320 kg de mere şi 160 kg de pere încasîndu­
se 3 520 de lei. Dacă 350 kg de mere şi 180 kg de pere costă 3 880 de lei, se
cere să se afle preţul unui kilogram de mere şi cel al unui kilogram de pere.

25. Să se afle preţul unui kilogram de zahăr, al unui kilogram de făină


şi al unui pachet de unt ştiind că: 20 kg de zahăr, 6 kg de făină^şi 5 pachete
de unt costă 371 de lei; 8 kg de zahăr, 9 kg de făină şi 4 pachete de unt costă
210 lei, iar 30 kg de zahăr, 15 kg de făină şi 9 pachete de unt costă 609 lei.

26. Pentru 3 creioane, 2 radiere şi 4 caiete un elev plăteşte. 10,70 lei.


Dacă âr fi cumpărat 1 creion, 4 radiere şi 2 caiete ar fi plătit 6,90 lei. Ştiind
că 3 creioane,'2 radiere şi 2 caiete costă 7,70 lei, să se afle preţul fiecăruia
din cele 3 obiecte.

27. Pentru golirea unui bazin plin cu apă se pot utiliza 3 robinete. Dacă
primul robinet este deschis 2 ore, al doilea 3 ore şi al treilea 6 ore se evacuează
în total 220 hl de apă. Lăsîndu-le deschise 3 ore, 2 ore şi respectiv 6 ore
se evacuează 210 hl de apă, iar dacă primul şi al doilea sînt deschise cite
2 ore, iar al treilea 3 ore, se scurg 145 hl de apă. Să se afle debitul în hl/oră
al fiecărui robinet.

b) ELIMINAREA UNEI NECUNOSCUTE PRIN ÎNLOCUIREA EI

28. Pentru 5 m de stofă şi 3 m de tergal s-au plătit 3 450 de lei. Cît costă
1 m de stofă şi cît costă 1 m de tergal, dacă 1 m de stofă este de 4 ori mai
scump decît’ lm de tergal?

29. Vîrsta tatălui este de 4 ori mai mare decît a fiului. Ştiind că cei
doi au împreună 40 de ani se cere vîrsta fiecăruia.

30. Să se afle două numere ştiind că : al doilea număr este de 7 ori


mai mare decît primul, iar suma dintre dublul .primului număr şi triplul
celui de al doilea este 690.3
*
1

31. Suma a trei numere este 540. Primul număr este de două ori mai
mare decît al doilea şi de trei ori mai mic decît al treilea. Şă se afle cele
trei numere.

36
32. Mergînd pe jos 3 ore, călătorind cu autobuzul 1,5 ore şi cu trenul o
oră, un excursionist parcurge 180 km. Să se alle cîţi kilometri a mers pe jos,
cîţi kilometri a călătorit cu autobuzul şi respectiv cu trenul, dacă viteza cu
care merge pe jos este de 12 ori mai mică declt viteza autobuzului şi de
15 ori mai mică decît a trenului.
33. O barcă cu motor parcurge pe un rîu 132 km, deplasîndu-se 12 ore
împotriva curentului şi 7 ore în sensul curentului apei. Viteza de deplasare
împotriva curentului este de 3 ori mai mică decît viteza în sensul curentului.
Care este viteza cu care se deplasează un obiect care pluteşte pe apa rîului?
34. Suma a trei numere estg 340. Suma primelor două este mai mare
decît suma ultimelor două cu 80, iar al doilea număr este cu 50 mai mare
decît al treilea. Să se afle cele trei numere.
35. Un costum de haine costă cît două uniforme şcolare, iar o uniformă
costă Cît cinci cămăşi. Să se afle preţul fiecăruia din aceste obiecte, ştiind că
40 de costume, 150 de uniforme şi 120 de cămăşi costă împreună 81 280 de lei.

C. METODA FALSEI IPOTEfZE


’ ' * €
36. La o serbare şcolară s-au vîndut 415 bilete la preţul de 4 iei şi.
respectiv, de 6 lei biletul, încasîndu-se în total 2 160 de lei. Cîte bilete de
fiecare categorie au fost vîndute?
37. Un elev cumpără caiete la preţul de 3 lei şi, respectiv, 5 lei caietul,
cheltuind 58 de Iei. Ştiind că a cumpărat în total 16 caiete, să se afle cîte
caiete a cumpărat la preţul de 3 lei caietul şi cîte la preţul de 5 lei.
38. Suma a trei numere este 199. Primul este cu 14 mai mic decît al
doilea şi cu 5 mai mare decît triplul celui de al treilea. Să se afle numerele.

39. Un muncitor execută 200 de piese de două categorii care cîntăresc


împreună 67,5 kg. Fiecare piesă din prima categorie cîntăreşte 0,3 kg şi fie­
care piesă din a doua categorie cîntăreşte 0,45 kg. Să se afle cîte piese din
fiecare categorie a executat muncitorul.

40. Pentru 420 kg de struguri şi piersici s-au încasat 3 120 de lei. Dacă 1 kg
de struguri costă 7,90 lei, iar preţul unui kilogram de piersici este de 7 lei,
se cere să se afle cîte kilograme de struguri şi cîte kilograme de piersici au
fost vîndute. -

41. Pentru umplerea cu apă unui bazin sînt folosite 4 robinete prin
care curg 250 1/oră şi respectiv 2701/oră. într-o oră, prin cele 4 robinete, curg
1 060 1 de apă. Să se afle cîte robinete au debitul de 250 1/oră şi cîte au
debitul de 270 1/oră.

42. Întrebat fiind, cîţi porumbei şi cîţi iepuri are, un pionier a răspuns:
„în total sînt 51 de capete şi 132 de picioare". Cîţi porumbei şi cîţi iepuri
are pionierul?4
*
3

43. într-un bloc sînt în total 42 de apartamente de două camere şi de


patru camere. Ştiind că blocul are'130 de camere, să se afle cîte aparta­
mente au 2 camere şi cîte ău 4 camere.

37
44. Preţul unui radioreceptor este de 1 300 de lei şi a fost plătit în
bancnote de 25 de lei şi 100 de lei. Cîte bancnote de fiecare fel au fost, ştiind
că numărul lor total este 25?

45. Pentru cumpărarea unei cărţi un elev dă o bancnotă de 100 de lei.


El primeşte restul o pătrime din preţul cărţii şi încă 5 lei. Ştiind că a primit
in total 6 monede de 5 lei şi 3 lei se cer:
a) preţul cărţii; b) restul primit; c) numărul monedelor de 5 lei^ res­
pectiv 3 lei.

46. Intr-un bloc sînt 39 de apartamente cu 4 şi 3 camere. Cîte aparta­


mente de fiecare fel sînt, dacă numărul tofal al camerelor este 141?

D. METODA DRUMULUI INVERS

•47. Un producător vinde cireşe la trei cumpărători. Primului îi vinde


jumătate din cantitate şi încă o jumătate de kilogram; celui de-al doilea,
jumătate din cantitatea*"rămasă şi încă o jumătate de kilogram, iar celui
de-al treilea, jumătate din cantitatea rămasă după plecarea celui de-al doilea
şi încă jumătate de kilogram. Ştiind că după plecarea celui de-al treilea cum­
părător au mai rămas 3 kg de cireşe, se cere să se afle cîte kilograme de
cireşe a avut producătorul şi ce cantitate a cumpărat fiecare dintre cei trei
cumpărători.

48. Un elev are o sumă de bani. După ce dublează această sumă, chel­
tuieşte 150 de lei. Dublează apoi suma rămasă şi mai cheltuieşte 200 de lei.
După ce dublează noul rest şi cheltuieşte încă 250 de lei, constată că i-au
mai rămas 50 de lei. Care este suma iniţială pe care a avut-o elevul?

49. Dintr-un coş cu mere se ia jumătate din numărul merelor şi încă


2 .3
un măr; apoi — din numărul merelor rămase şi încă 2 mere, apoi — din

rest şi încă 3 mere. După ce se mai ia jumătate din numărul merelor


rămase si încă 5 mere, se constată că au mai rămas în cos 4 mere. Cîte
mere au fost în coş şi cîte mere s-au luat de fiecare dată.

50. La un centru de vînzare a pîinii înainte de închidere erau patru


cumpărători care au cumpărat toată cantitatea de pîine. Să se afle cîte
pîini au fost,dacă fiecare cumpărător a cumpărat jumătate din pîinea care
se mai găsea în momentul cînd i-a venit rîndul şi încă cîte o jumătate de
pîine. '5
1

51. Pentru confecţionarea unor coşuleţe detaşamentul de pionieri al


clasei a V-a B a folosit întreaga cantitate de sîrmă repartizată pentru această
lucrare în felul următor:
In prima zi 0,(3) din toată- sîrma şi încă 80 m.
A doua zi 0,(3) din rest şi încă 60 m.
A treia zi 0,'(6) din noul rest şi încă 60 m.
Să se afle lungimea totală a sîrmei şi cît s-a folosit în fiecare zi.

38
1.8. PROBLEME RECAPITULATIVE

1. Două detaşamente de pionieri A şi B au convenit să facă împreună


1 . . .
o excursie. Deoarece lui A nu-i ajunge — din costul total al excursiei şi
3
5
lui B nu-i ajung — , e le . au plătit această excursie împreună şi ]e-au
9
rămas 400 lei.
a) Cît a costat excursia?
b) De ce sumă dispunea fiecare detaşament?
x j/~ab _ 0,5
c) Să se afle x din - proporţia ştiind că a =
a -f- b 0,0025 20
5

(Concurs matematică, Dîmboviţa, 1973)

2. Cinci cărţi şi trei caiete costă 50,85 lei, iar trei cărţi şi cinci caiete
41,55 lei. Gîte cărţi şi cîte caiete se pot cumpăra cu 40,35 lei, dacă s-au cum­
părat 9 bucăţi?
/ ’ ( g .m . nr. 4/ 1974)

3. Să se găsească două numere ştiind că raportul între cel mai mic mul­
tiplu comun şi cel mai mare divizor comun este 14 şi citul lor este 3,5.

4. Se consideră numărul de patru cifre N = a 2 3 b (a, b sînt cifre).


a) Să se determine a şi b astfel încît numărul N să fie multiplu de 18.
b) Să se determine a şi b astfel încît N să fie divizibil cu 36. Aceeaşi
întrebare pentru 72.
c) Să se determine a şi b astfel încît numărul N să fie divizibil cu 45.
(Concurs matematică, Bucureşti, 1974)

5. Care este cel mai mic şi care este cel mai mare număr de patru cifre
care împărţit la 74 să dea rest 19? Cîte numere de .patru cifre împărţite la
74 dau rest 19?
v .
6. Un automobil a mers 30 km cu viteza de 36 km pe oră şi apoi 100 km
cu viteza de 60 km pe ofă. Care a fost viteza medie, exprimată în metri pe
secundă, a acestui automobil?
(Concurs matematică, Bucureşti, 1974)

7. O tarla a unei cooperative agricole de producţie a fost semănată astfel:


1 5
cu porumb — din ea mai puţin 60 ha, iar cu grîu — din rest şi încă 180 ha.
2 8
Să se calculeze cîte hectare are întreaga târle.
(Concurs matematică, Bucureşti, 1974)

39
8. a) Care este cel mai mic număr natural mai mare decît 1974 şi care
să fie pătrat perfect?
b) Care este cel mai mic număr natural mai mare decît 1974, care să
fie pătrat perfect şi multiplu de 6?
c) Care este cel mai mic număr natural mai mare decît 1974, care să
fie şi pătrat perfect şi multiplu de 7?
(Concurs matematică, Bucureşti, 1974)
2 3
9. Petre a plecat în oraş cu — din banii economisiţi, iar Mihai cu —
3 ’ 4
3
din banii săi. Fiecare a cheltuit din banii cu care a plecat în oraş — ,res-
2 _ _ •
pectiv — . Să se explice care a cheltuit mai mult dacă acasă au lăsat sume

egale.
(Concurs matematică, Bucureşti, 1974)

10. Trei numere naturale a, 3a, 6a satisfac condiţia că produsul P al


lor se divide prin suma lor S.
a) Justificaţi că suma celor trei numere se divide prin 50.
" b) Cîtul dintre produsul P şi suma S este un număr natural multiplu
de 45. De ce?
(Concurs matematică, Bucureşti, 1974)

11. O sumă de bani s-a distribuit la 3 muncitori A, B, C direct pro-


1 1 1 - - •
portional cu numerele — . — . — . Unul din muncitori constată că el
6 5 3
primeşte astfel cu 462 mai mult decît dacă aceeaşi sumă s-ar fi distribuit
invers proporţional cu numerele 12, 10 şi 15 respectiv. Să se afle:
al Care a fost întreaga sumă?
b) Cît a primit fiecare din cei trei muncitori?
(Concurs matematică cls. a Vl-a, et. judeţeană 1974)

12. Să se afle cu cit se modifică produsul a 4 numere dacă primul se


măreşte cu jumătatea lui, al doilea se măreşte cu a treia parte, al treilea
se micşorează cu a patra parte, iar al patrulea se micşorează cu a treia
parte din el.
(Concurs matematică, Bucureşti, 1974)
3 -=
13. Un dreptunghi are lăţimea — din lungime şi aria 1 215 m2. Să se
5
afle perimetrul dreptunghiului.
(Concurs matematică, Bucureşti, 1974)

14. Un mobil mişcindu-se uniform şi rectiliniu parcurge o anumită


distanţă într-un anumit timp. Dacă viteza se micşorează cu 2 km/h mobilul
parcurge aceeaşi distanţă într-un timp de două ori mai mare. Să se afle
viteza mobilului.
(Concurs matematică, Bucureşti, 1974)
1
40
15. Ariile a trei pătrate sînt direct proporţionale cu numerele 9, 16
25, iar diferenţa dintre cel mai mare şi cel mai mic perimetru este de 16 m.
Să se afle laturile fiecărui pătrat.
(Concurs matematică, Bucureşti, 1974)
16. O sumă de bani între 500 lei şi 600 lei a fost plătită în bancnote de
10 lei şi 25 lei. Ştiind că raportul dintre numărul bancnotelor de 10 lei şi
numărul bancnotelor de 25 lei este 3/4 să se afle: suma de bani, numărul
bancnotelor de 10 lei şi numărul bancnotelor de 25 lei.
(G.M. nr. 6/1984)
17. Cum putem lua 6 litri de apă de la robinet dacă avem un vas de
4 litri şi altul de 9 litri?
18. Cum putem împărţi 10 litri de apă în două părţi egale avînd la dis­
poziţie trei canistre a cîte 3, 7 şi 10 litri?
19. Cum putem măsura. 5 litri de apă avînd la dispoziţie un vas de
3 litri şi altul de 7 litri?
20. Cum putem scoate dintr-un vas cu volumul mai mare de 10 litri
8 litri, dacă dispunem de un vas de 10 litri şi de un altul de 6 litri?
21. Avînd la dispoziţie trei vase: unul de 9 litri, unul de 6 litri şi unul
de 100 litri şi folosind numai aceste vase, trei la număr, să se măsoare pe
rînd următoarele cantităţi de lichid: de 5 litri, de 17 litri şi de 20 de litri.
22. Un muncitor a executat 10 lăzi cu piese de aceeaşi mărime, dar o ladă
are toate piesele defecte, fiecare avînd o greutate cu 10 grame mai mică decît
celelalte. Cum poate fi depistată lada cu piesele defecte dintr-o singură cîn-
tărire folosind o balanţă cu greutăţi, dacă lăzile conţin un număr diferit de
piese şi fiecare ladă conţine cel puţin 10 piese, cunoscîndu-se greutatea nor­
mală a unei piese?
23. Suma cuburilor a două numere naturale este 280, iar pătratul rapor­
tului lor este 9/4. Să se afle numerele.
24. Diferenţa pătratelor a două numere naturale este 28, iar raportul
cuburilor lor este 64/27. Să se afle numerele.
25. Să se rezolve în mulţimea numerelor naturale ecuaţia:
x v - t — 1 983 = 1.
'' (G.M. nr. 4, 5/1984)
26. Să se determine a şi b în următoarele cazuri:
1) 0,(a) + 0,(06) = 0,(79);
2) 0,(a) + 0,(ab) = 0,(85);
3) 0,(a) + 0 ,a (J ) = 0,(8);
numerele fiind scrise în baza 10.
27. Suma a trei numere este 60. Dacă înmulţim al doilea număr cu —
4
obţinem acelaşi rezultat ca şi atunci cind ii adăugăm 5. Ştiind că al treilea
număr este cu 6 mai mare decît primul, să se afle numerele.
(G.M. nr. 4, 5/1984)

41
28. Distanţele parcurse de două trenuri sînt proporţionale cu numerele
3 93
— s i -----. Primul tren a parcurs în acelaşi interval de timp cu 165 km mai mult
4 * 168
v 1
decît al doilea tren. Dacă primul tren parcurge 25 % din drumul său în 1 — ore,
' 2
iar al doilea 40% din drumul său în 2 ore, să se afle vitezele celor două trenuri.

29. Dintr-o bară metalică lungă de 11,9 m s-au tăiat trei bucăţi de
1 - „
lungimi proporţionale cu numerele: 2, 2,(6), 3— , partea rămasă reprezen-
2
3 .
tind — din lungimea barei întregi. Din cele trei bucăţi tăiate un muncitor

produce la strung piese de acelaşi fel. Să se'calculeze:


a) Lungimea fiecărei bucăţi.
b) Numărul de piese rezultate din fiecare bucată, ştiind că din a treia
s-au produs cu 36 piese mai mult decît din prima. „
(Concurs matematică, Constanţa)

n2 — n -+- 2
30. Fie fracţia: n £ N. Să se arate că nu există valori
n2 + n + 2
n £ N, pentru care fracţia este ireductibilă.
(G.M. nr. 3/1982)

31. Fie n un număr natural mai mare sau egal cu 2, Dovediţi că an


poate fi scris ca suma a două numere naturale impare consecutive dacă a
este număr par şi că an poate fi scris ca suma a trei numere naturale con­
secutive dacă a = 3k (k natural).

32. Care este numărul de 4 cifre care înmulţit cu 10 este un pătrat per­
fect, iar înmulţit cu 175 este un cub perfect?

33. Să se demonstreze că două numere întregi pozitive? nu pot avea un


divizor comun mai mare decît diferenţa lor.

34. Să se demonstreze că orice număr de forma n4 + 4, n întreg diferit


de 1, nu este număr prim. . •3
7
6
5

35. Să se determine toate perechile de numere prime (a, b) pentru care


suma şi diferenţa lor sînt tot numere prime.
- (G.M. nr. 9/1978)

36. Dacă suma pătratelor a două numere întregi se divide prin 7, atunci
fiecare din aceste numere se divide prin 7. " -
(Matematica v şcole)

37. în clasele a V l-a A şi a V l-a B ale unei şcoli sînt 64 de elevi. Dacă
s-ar muta 3 elevi din prima clasă în cealaltă, prima ar avea nu 2 elevi mai
mult decît a doua. Giţi elevi sînt în fiecare clasă?
(G.M. nr. 3/1984)

42
1.9. LUCRĂRI DE VERIFICAREA ÎNSUŞIRII
UNOR CUNOŞTINŢE DE BAZĂ

Lucrarea nr. 1

1. Fie numerele: 122; 1274; 1 944; 32 940; 14 430; 3 448. Subliniaţi


pe cele divizibile cu 3 şi 4.

2. Subliniaţi numerele naturale scrise mai jos care sînt divizibile cu 3


si 5 : 375; 1 225; 3 783; 1 440; 19 245; 41 730.

3. Subliniaţi numerele scrise mai jos care sînt divizibile cu 9 : 1 395;


47 290 ; 39 856; 47 250; 74 394; 21 708; 1010 - 1.
4. Fie numerele: 1470 ; 39 710; 40 443 ; 3 430; 5 005; 35 035 ; 333 336.
a) Scrieţi separat pe cele divizibile cu: 7, cu 11, respectiv cu 13.
b) Care sînt divizibile cu 7 •9 • 13 ?

5. Înlocuiţi cu cifre literele a şi b din numerele: 7aib; 64ab astfel ca


numerele să fie divizibile cu 8 şi 9 -dar nedivizibile cu 5.

6. Scrieţi numerele prime cuprinse între 120 şi 150.

7. Descompuneţi în factori primi numerele: 14 400; 12100; 720; 356.

8. Aflaţi cel mai mare divizor comun şi cel mai mic multiplu comun al .
numerelor: 1440; 1560; 2 880.

■ 9. într-o şcoală sînt mai puţin de 200 de elevi. Dacă se formează grupe
de cîte 6, de cîte 7 şi de cîte 8 elevi, rămîne mereu o grupă necompletă for­
mată din 5 elevi. Cîţi elevi sînt în acea şcoală?
{Timp de lucru 90 de minute)

Lucrarea nr. 2

1. Să se simplifice fracţiile:

156 56 32 800
299 ; 1 456 1 12 400

2. Să se aducă la acelaşi numitor fracţiile:

, ~
3 7 9 ', 3 3 4 11 . 12 72 39
8 ’ 12* 36 16' "i -, 20 C ) W 99S 143

3. Să se efectueze:

2 , 3o . 1i , > .-o
3 , 0 î . , 12 9 4
a) + — + — ; t ) l —- + 3 — + 4, c) — + — + —-■
7 7 7 4 4 15 45 5

43
4. Să se efectueze:

a) —_ 1 ; b) — — — ; c) 3 - ( 5 - — — )•
9 3 33 11 l 4 4j

5. Calculaţi: a) — din 5; b) — din — ; c) 1 — din — .


4 3 4 4 7
6. Doi elevi au împreună suma de 50 lei. Cit are fiecare elev, daoă
2
primul are — din toată suma?
5
7. Doi muncitori primesc pentru o lucrare suma de 2 800 de lei. Cît
3
primeşte fiecare dacă primul a primit — din cît a primit al doilea?
4
(Timp de lucru 60 de minute)

Lucrarea nr. 3

1-. Să se efectueze:

E =
I l 7 —. — 8 - t * — )•
\ 2 4 11/ K :2f +3I)
.^14-| - 5 1 j : 4j
{4 0 10 7
2. Să se efectueze:

i o l ] . 2 - ( 5 H - 3 ?-6)
2) 9 1. 72 45
3. Să se calculeze:

E =
— {‘M [ 2 *4’37
(0,2)s
- 3,5(6) |
')5'07 - îsjj
T_ —
3
— -^ -(5 ,4 -— + — 1: 7
263
2 5 0 li 2 10/ 60
2—
7
(Timp de lucru 70 de minute)

Lucrarea nr. 4

1 . - „ .
1. Un elev are o sumă de bani. La început cheltuieşte — dm sumă şi
5
1 1
încă 5 lei, apoi — din rest şi încă 3 lei şi ultima dată — din noul rest
5 5
şi încă 2 lei. Ce sumă a avut elevul dacă i-a rămas suma de 210 Ieşi?

44
2. Vîrsta tatălui împreună cu vîrstele celor doi fii ai săi este de 70 de ani.
Care este vîrsta fiecăruia ştiind că vîrsta tatălui este de două ori mai mare
decît a fiului cel mare, iar vîrsta fiului cel mic este jumătate din vîrsta frate­
lui său?
3. Un pix şi o carte costă 23 de lei. Dacă micşorăm cu 2 lei preţul cărţii
şi mărim cu 4 lei preţul pixului, atunci pixul costă de 4 ori mai mult decît
cartea. Cît costă fiecare?
4. Diferenţa a două numere naturale este 271. împărţind numărul
mai mare la numărul mai mic se obţine cîtul 7 şi restul 13. Să se afle numerele.
(Timp de lucru 80 de minute)

Lucrarea nr. 5

1. Numărul elevilor şi personalului dintr-o şcoală este 2 496. Ştiind că


numărul personalului reprezintă 4 % din numărul elevilor, să se afle cit per­
sonal şi cîţi elevi are şcoala.

2. Numărul băieţilor dintr-o clasă este mai mare cu 20% decît numărul
fetelor. Cîţi băieţi şi cîte fete sînt în clasă dacă în clasă sînt cu trei fete mai
puţin decît băieţi?
(Timp de lucru 40 de minute)

Lucrarea nr. 6

1. Suma a patru numere este 345. Să se afle numerele, ştiind că al doilea


este 80% din primul, al treilea 75% din al doilea, iar al patrulea este 6 0%
din al treilea.

2. Un vînzător vinde în 3 zile 1 809 kg cartofi. In prima zi vinde de 3 ori


mai mult decît în a doua zi şi încă 1 kg de cartofi. în a treia zi vinde cu
1 kg mai puţin decît jumătate din cît a vîndut în a doua zi. Cîte kilograme
de cartofi a vîndut în fiecare zi?

3. După ce un pieton a străbătut 1 km si încă jumătate din drumul


1
care a rămas, mai are să parcurgă — din tot drumul plus 1 km. Care este
3
lungimea drumului?
4. La un magazin s-au vîndut sandale cu 90 de lei perechea şi pantofi cu
210 lei perechea, încasîndu-se suma de 24 000 de lei. Cîte perechi de sandale
şi cîte de pantofi s-au vîndut, dacă s-au vîndut de 3 ori mai multe perechi
de sandale decît de pantofi?

5. într-un atelier şcoală se execută 168 de piese în 8 ore. Ştiind că în’ ate­
lier pot fi executate 26 „de piese mici sau 16 piese mari într-o oră, să se
afle cîte piese de fiecare fel se execută în 16 ore.
(Timp de lucru 90 de minute)

45
Lucrarea nr. 7

d . c
1. Se consideră fracţiile — şi — , unde a, b, c, d sînt numere pozitive,
b d '
a - j - c a 4- c a — c
diferite, cu a < c şi b > d. Se mai formează fracţiile
b + d b — d b -\-d
a—c
Scrieţi cele 6 fracţii în ordine crescătoare.
b —d
(G.M. 1982)
2. Un elev cumpără un stilou şi o carte care costă 126 de lei. Plata a
făcut-o numai in monede de 3 lei şi 5 lei şi a avut mai multe monede
de 5 lei. Să se afle cîte monede de fiecare fel a avut, ştiind că a dat numărul
cel mai mare posibil de monede.
3. Intr-o urnă sînt 15 bile albe, 12 bile negre şi 25 de bile roşii. Care.este
numărul cel mai mic de bile pe care trebuie să le scoatem, fără a ne uita
în urnă, pentru a fi siguri că am scos 5 bile de aceeaşi culoare.
(Timp de lucru 45 de minute)

Lucrarea nr. 8

1. Să se arate că fracţia:
3n+1 •5n + 3" • 5n+2 + 6 •3n •5n
22n+1 •3n + 3n+1 •4n -j- 2n+1 •6n+1
se simplifică cu 17, oricare ar fi n £ N.
(G.M. nr. 8/1984)
2. Fie numărul N = 5n+4 •3n •2" - f 5” •3n+2 •2n+z, unde n £ N. Să
se determine valorile lui n pentru care 1983 divide pe N.
(G.M. nr. 7/1984)
33 •23n •35" - 14n+1
3. Arătaţi că fracţia se simplifică cu 19, pentru
58 •23n •5n — 2n
/i£ N .
4. Dacă la produsul a trei numere consecutive se adaugă numărul din
mijloc, se obţine cubul numărului din mijloc.
5. Fie n un număr întreg şi pozitiv (n £ N*) să se demonstreze că:
a) Dacă n este par atunci N = 3" + 63 este divizibil cu 72.
b) Dacă 3 " .+ 63 este divizibil cu 72 atunci n este un număr par.
6. Aflaţi toate numerele de forma 2 yz divizibile cu 6.
(G.M. nr. 5/1983)
7. Determinaţi toate numerele de două cifre, scrise în baza 10, pentru
care suma dintre număr şi răsturnatul său este pătrat perfect. .
(G.M. nr. 5/1983)
(Timp de lucru 120 de minute)

46
Lucrarea nr. 9

1. în două biblioteci sînt 23 400 de cărţi. Dacă din prima bibliotecă


s-au transferat celei de-a doua 1800 de cărţi, in ea au rămas de două ori mai
puţine cărţi decît în a doua. Gîte cărţi au fost la început în fiecare bibliotecă.

2. într-un siloz sînt de două ori mai multe tone de grîu decît în
altul. Dacă din primul siloz se scot 750 t şi se aduc în al doilea 350 t,
amîndouă silozurile conţin aceeaşi cantitate de grîu. Gîte tone de grîu au
fost la început în fiecare, siloz?

2
3. Raportul a două numere este — . Dacă micşorăm numărul mai

mare cu 400, iar pe cel mai mic îl mărim tot cu 400 raportul devine
4
— . Să se afle numerele.
5 '

4. Un tată are 61 de ani, iar fiul său 29 de ani. Cu cîţi ani în urmă a
fost tatăl de 9 ori" mai în vîrstă decît fiul ?

5. Doi elevi au împreună 120 de lei. Dacă primul elev ar avea de două
ori mai mulţi lei, iar al doilea ar avea de 5 ori mai mulţi lei, ei ar
avea împreună 360 de lei. Cîţi lei are fiecare elev?

6. într-un magazin s-a vîndut stambă şi pînză încasîndu-se pentru


fiecare aceeaşi sumă. Ştiind că s-au vîndut cu 40 de metri mai multă pînză.
decît stambă şi că un metru de stambă costă 18 Iei, iar unul de pînză 14 lei,
să se afle cît. s-a încasat pentru toată vînzarea.
(Timp de lucru 100 de minute)

Lucrarea nr. 10

1. Suma pătratelor numărătorului şi numitorului unei fracţii este 85,


. • . 85
iar suma dintre fracţie şi inversa ei este — . Care este fracţia?
' 42

2. Diferenţa a două numere este 77. împărţind numărul mai mare la


numărul mai mic obţinem citul 2 şi restul 25. Să se afle cele două numere.

3. Să se afle dimensiunile unui dreptunghi cu perimetrul de 168 dm,


ştiind că dreptunghiul este asemenea cu un altul cu dimensiunile de 15 m
şi 20 m.

4. Roata din faţă a unei căruţe are diametrul de 8 d m ,ia r cea dinapoi
are diametrul de 12 dm. La un drum ele au făcut în total 6 280 rotaţii com­
plete. Să se afle cile rotaţii a făcut fiecare dintre roţi şi care a fost lun­
gimea dramului.

47
5. Să se afle aria unei suprafeţe dreptunghiulare, ştiind că dacă mărim
4 f , .
lungimea de i ori, iar lăţimea o micşorăm de 0,(3) ori, aria suprafeţei
5
se micşorează eu 120 m2,
(Timp de lucru 90 de minute)

Lucrarea nr. 11 >

1. O marfă a intrat în depozit la preţul de 1 080 lei. După două reduceri


consecutive de preţuri, acea marfă s-a vîndut cu 874,80 lei. Ştiind că redu­
cerile au fost proporţionale cu noile preţuri ale mărfii, să se afle preţul aces­
teia după prima reducere.
(G.M. nr. 1/1984)
2. Pentru a hrăni 12 cai şi 20 vaci se dădeau 250 kg fîn pe zi. Mărindu-se
raţia de fîn pentru cai cu 25% şi pentru vaci cu 20% , s-au dat 306 kg fîn
pe zi. Cîte kilograme de fîn se dădeau la început, pe zi, pentru un cal şi
cîte pentru o vacă? Să se calculeze cu cîte procente era mai mică raţia
iniţială decît ultima raţie pentru fiecare cal şi respectiv pentru fiecare vacă.

3. Pentru prepararea mortarului, raportul dintre volumul varului şi al


nisipului este de 1/2. Prin uscare are loc o micşorare a volumului de mortar
cu 25 % faţă de suma volumelor de nisip şi var utilizate. Să se afle cît var
şi cît nisip este necesar pentru 0,45 m3 mortar uscat. 1
, (G.M.F. nr. 12/1961)

4. O piesă turnată dintr-un aliaj de 3 metale, în cantităţi proporţio­


nal cu numerele 3, 4 şi 5, costă 283,50 lei, din care 5 % s-a plătit pentru
manoperă. Să se afle masa piesei, ştiind că 3 g din primul metal costă cît
două grame din al treilea şi un gram din al treilea costă cît două grame
din al doilea, al cărui preţ este de 1,50 lei gramul.
(G.M.F. nr. 10/1959)
(Timp de lucru 80 de minute)

Lucrarea nr. 12

1. Să se demonstreze că dacă unui număr oarecare i se adaugă de 8 ori


suma cifrelor sale, se obţine un număr divizibil cu 9.

2. Să.se demonstreze că, dacă la un număr de 3 cifre se adaugă de 5 ori


cifra sutelor, de 4 ori cifra zecilor şi de 6 ori cifra unităţilor, se obţine un
număr divizibil cu 7.

3. Intr-un sertar se găsesc 155 de lei în monede, de 1 leu, de 3 lei şi


de 5 lei. Numărul monedelor de 1 leu este egal cu numărul monedelor
de 3 lei. Ştiind că în total sînt 55 de monede, să se afle cîte monede sînt
de fiecare fel.
(Timp de lucru 60 de minute).

48
INDICAŢII ŞI RĂSPUNSURI

1.1. UTILIZAREA LITERELOR ÎN CALCULE;7 MULŢIMI


5

1. a) adevărată; b) adevărată; c) adevărată; d) adevărată; e) falsă;


f) adevărată; g) adevărată; h) falsă; i) falsă; j) adevărată; k) falsă; m) falsă;
n) adevărată; o) adevărată; p) falsă; r) falsă; s) adevărată; t) adevărată;
u) falsă.
2- a) (1, 2, 3, 4,-5}; b) (2, 3 }; c) (1 ); d) (4, 5 }; e) (1, 4, 5 }; f) (2, 3
4, 5, 6 }; g) {3, 4, 5 }; h) {2 }; i) (2, 6 }; j) {3 }; k) {3 }; 1) N; m) A : n) 0 .
3. a) Mi = {19}; b) M 2 = {8 }; c) M3 = {6 }: d) M* = 0 : e) Ms = 0 ;
f) M6 = { 4 }; g) M7 = {3}, ■
4. a) adevărată; b) falsă; c) adevărată; d) falsă.
5. a) M x = {0, 1, 2 }; b ) M 2 = { 0, 1, 2, 3 ); c) Mz = {0,' 1, 2, 3, 4, 5 };
d) M a = (0, 1, 2, 3, 4}. -
6. a) A = {1, 2, 3, 4 }; B = {1, 2, 3 }; b) {1, 2 }; {1, 3 }; {2, 3 }; c) {1,
2, 3 }; .{1, 2, 4 }; {1, 3, 4 }; {2, 3, 4 }; d) 0 ; {1 }; {2 }; {3 }; {1, 2 }; {1, 3 };
.{2, 3 }; e) 0 ; •{!}; {2 }; {3 }; {4 }; {1, 2 }; {1, 3 }; {1, 4 }; {2, 3 }; {2, 4 };
{3, 4 }; f) {4}, 0.
7. {1, 2, 3 }; {1, 2, 3, 4 }; {1, 2, 3, 5 }; (1, 2, 3, 4, 5}.
8. a) adevărată; b) adevărată; c) falsă; d) falsă; e) adevărată; f) ade­
vărată. -
9. a) falsă; b) adevărată; c) adevărată; d) falsă; e) falsă; f) adevărată.
10. A = {1, 2, 3, 4, 6 }; B ----- {1, 2, 3, 5}.
. 11. A = {1, 2, 3, 4 }; B = {3, 4, 5, 6, 7}.
12. A . = { !, 2, 3, 9 }; B = {1, 4, 5, 6, 7, 8}.
13. Problema admite mai multe soluţii:
A = {4, 5 }; B = {4 }; C =» {3, 5} sau A = {4, 5 }; B = {4 }; C = {3}
sau A {4 }; B = {4 }; C = (3, 5} sau: T = {3, 4, 5}; B = { 4}; C = { 3, 5}.
14. M = {0, 1, 2, 3, 4}.U
a) A = {0, 2,4, 6, 8 }; B = {0, 3, 6, 9, 12}; C = {0,6, 12, 18, 24}:
B = {1, 4, 7, 10, 13}; £ = {2, 5, 8, 11, 14}. _
b) Nu există relaţii de incluziune între mulţimile A, B , C, D, E.
c) A H B = {0, 6 }; ^ U C =. {0, 2, 4, 6. 12, 18, 24}: ,4 fl C = {0, 6 }:
D U E — {1, 2, 4, 5, 7, 8, 10, 11, 13, 14}; (A n C) U B = {0, 3, 6, 9, 12};
A U (C 0 B ) = {0, 2, 4, 6, 8, 12}.
15. a) C c A ; C cz B-, b) A n B = C; A U C = A : A fiC = 'C :
D U E = Ar\ 5 ; ( i 0 C) U 5 = B\ A H (C U B) = A n B = C.
16. a) x G {4, 5, 6 }; b) £ £ {1, 2, 3, 4 }; c) rr £ .{0 , 1, 2, 3 }; d) s .£ {0,
1, 2, 3 }; e) a; £ {1, 2, 3, 4}. 4

49
4 — Probleme de matematică pentru gimnaziu
17. x £ {3, 4, 5, 6}.
18. a) A = {2, 4 }; B = {3 }; C = 0 ; Z)^= j4 i . E = 0 .
b| J n B ' c c D ‘ E c A ; E c B; E c D ; E Q C : C C A.
n n°4 - nn5 ~r>0Â d n C = 0 ; Ba0 C<T 0 ; c - 5 c ~ A = 0;
£ n c = 0 ’ 'D n 5 = = 0 ; £>_A = 0; 4 - Z) = {2 }; ■£ - B = 0;

,, n1?! jo 4 , “ î 1' 3}! b ) # = { L 2 >5> 10}; c) C = {1, 2, 3, 4, 6, 12};


ă) D - (2, 4 }; -e) E = (2, 3, 6, 11}; 1)F = {2, 3, 4, 5; 7, 13}. . *

2^'rn ) ? b ) * G {1. 2>5- *0}'; c) x e (1, 2, 3, 4, 6, 12};


8, 9, 12? 17}. 3 }; e) X e (0, -1, 3’ 4’ 5, 8 }; 0 * e (°. O ? 8) * € ‘{2, 5, 6,

A 4 2o' f 1 I r 2, 1)1 2’ 4^ b ) x G {2> 4L c) X E { —10, —4, —2, —1,


°! *»3’ 4> 6» 8> 14}; d ) i £ (3, 4, 5, 6, 8, 14}; e) a £ {1, 3 }; f) a £ - { 2 } ;

22. a) Pentru a: + 1 = 2 şi y — 2 = 3 se găsesc x = 1 si y = 5 rezultă


* + 1 2
------- -- = — • Analog găsim:
y —2 3
b) x = 2\ y = 3; c) a = 1; y — 2; d) a = 1; y "= 4; e) a = 0; y = 10.
23. a) A = {1, 2, 3, 4, 6, 9, 12, 18, 36}.
B = { - 3 6 , -1 8 ; -1 2 , - 9 , - 6 , - 4 , - 3 , -2 , -1 , 1, 2,
3, 4, 6, 9, 12, 18, 36}.
C = {0, 3, 6, 9, 12, 15, 18, 21, 24, 27, 30, 33, 36}.
D = (0, 2, 4, 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18, 20, 22, 24, 26, 28, 30,
32, 34, 36}.
E = {0, 6, 12, 18, 24, 30, 36}.
b) B ^ A ; E c C ; E c D ;
c) A U B = B- A n B = A ; C fi D = E; E D C = E; E CI D = E.

1.2. DI VIZIBILITATE

1. a) 4; b) 25; c) 334; d) 22; e) 23; f) 23; g) 57'; h) 1; i) 120; j) 1; k) 4.


2. a) adevărată: bl falsă; c) adevărată; d) falsă; e) adevărată; f) falsă;
g) adevărată; h) 3236 = 32 - 118 = (32)118 = 9118;.2354 = 23‘ 118 = (23)118 = 8 118,
adică 9118 > 8 118, adevărată; i) adevărată.
3. a) 6; b) 4; c) 8; d) 2; e) 6; f) 6 ; g) 5; h) 1; i) 9; j) 9; k) 6.
4. a) falsă; b) falsă. -
15. a) 1002; b) 990; c) 996; d) 1 008.
e) Indicaţie: Numărul este de forma 36 - A:; i G N. Pentru A: = 27,
se obţine numărul 972.
f) Numărul este de forma 4 •5 •9A; = 180 k; k €E N. Pentru k = 6, se
obţine numărul 1 080.
16. Găsim numerele 2 052; 2151; 2 250; 2 259; 2 358; 2 457; 2 556:
2 655; 2 754 ; 2 853; 2 952.

50
17. Pentru ca numărul 7aib să fie divizibil cu 9 trebuie ca 7 + a 4- 4 4-b
să fie divizibil cu 9, deci 7 + a + 4 + '6 = 18 sau 7 + a + 4 + /> = 27,
adică a + b — 7 sau a -f- b = 16. Numărul fiind divizibil cu 8, trebuie ca
numărul akb să fie divizibil cu 8. Deoarece numărul este nedivizibil cu 5,
trebuie ca b să fie diferit de 0 şi 5. Dacă a + b = 7, atunci b poate lua valo­
rile 2, 4, 6, de unde rezultă că a £ {1, 3, 5}. Se găsesc numerele 542, 344,
146 şi 848. Singurele numere care respectă condiţiile din enunţ sînt 344 şi
848. Numerele căutate sînt 7 344 şi 7 848. Analog, pentru numărul 64ab,
găsim b — 8; a = 0, adică numărul 6 408, care respectă condiţiile din enunţ.

18. Pentru ca numărul 34ab să fie divizibil cu 25 trebuie ca numărul ab


să fie divizibil cu 25. Rezultă că numerele naturale de forma 34ab, divizi­
bile cu 25, sînt: 3 400; 3 425; 3 450; 3 475.
19. Fie re primul număr. Celelalte vor fi re -J- 1 şi re -j- 2, Produsul lor,
N = re(re 4- 1) (re -}- 2) este divizibil eu 2, deoarece dintre 2 numere naturale
consecutive cel puţin unul este număr par, şi este divizibil cu 3, deoarece
dintre 3 numere naturale consecutive cel puţin unul este divizibil cu 3.
Fiind divizibil eu 2 şi cu 3, numărul este divizibil cu 6.
Sau: a) re poate fi de forma 2k sau 2k + .1 ; k £ N. Pentru re = 2k,
N = 2k(2k + 1) (2k + 2) este divizibil cu 2. Pentru re = 2k + 1, N =
= (2/c + 1) (2/c + 1 + 1) (2k + 1 + 2 ) = (2A + 1) (2k + 2) (2k + 3) =
= 2(2k -j- 1) (k + 1) (2k + 3) este divizibil cu 2. Deci, în orice situaţie, N
este divizibil cu 2.
b) Numărul re poate fi scris: 3/c'; 3k' - f 1; 3k' + 2. Pentru re = 3k'
rezultă N = 3k'{3k' + 1) (3k' 4- 2) divizibil cu 3. Pentru re = 3&' + l.
rezultă N = (3k' 4- 1) (3/c' + 1 + 1) (3/c' + 1 + 2) = (3/c' + 1) (3 /c'+
+ 2) (3k' + 3) = 3(3A:' -}- 1) (3k' + 2) (k' + 1), care este divizibil cu 3. Pentru
re = 3/c' + 2, rezultă N = (3/c' + 2) (3/c' + 2 + 1) (3A' + 2 -ţ- 2) =
= 3(3k' + 2) (k1 -ţ- 1) (3k' + 4) care este divizibil cu 3. Fiind divizibil cu
2 şi cu 3, rezultă că N este divizibil cu 6.
20. Se arată că produsul a cinci numere consecutive este divizibil cu 3,
5 -şi 8, la fel ca la exerciţiul precedent.2
*
1
21. Cum numărul 375 este divizibil şi cu 3 şi cu 5, scăzînd din el un
multiplu de 3, trebuie să rămînă un multiplu de 5, pentru a avea şi un
număr întreg de monede de 5 lei. Cu cît vom lua mai puţine monede de
3 lei, cu atît numărul total de monede de 3 şi 5 lei lâ un loc va fi mai mic.
Cel mai mic număr^de monede de 3 lei pe care-1 putem lua (excludem cazul
ca suma să fi fost plătită numai în monede de 5 lei) este 5. Suma ce poate
fi plătită cu 5 monede de 3 lei este de 15 lei. Rezultă că vor fi (375 — 15) :5 =
= 72 monede de 5 lei. Numărul minim de monede cu care poate fi plătită
suma este de 72 -f- 5 = 77 monede. Analog, găsim că numărul maxim de
monede cu care poate fi plătită suma este 3 -j- 120 = 123 monede.
22. Scriem expresia sub formă zecimală:
. E = 10" + 17 = 10 000 ... 0 + 17 = 1,000... 017.
de n ori dc n —2 ori

Deoarece suma cifrelor expresiei E- luate ca simple unităţi este 1 +


+ 0 + ... + 0 + 1 + 7 = 9, rezultă că expresia este divizibilă cu 9.
de n—2 ori

51
4*
23. Analog ca la exerciţiul precedent; se arată în plus că ultima cifră a
expresiei este un număr cu soţ. \

24. Fie N = abc, a > c; abc — cba = 100a + 10b + c — 100c — 10b —
— a — 99a — 99c = 99(a — c), care este un număr divizibil cu 9 şi cu 11.
25. Suma cifrelor numărului N, luate ca simple unităţi, este numărul:
a + b + c + a — 2 c Jt- b - { - c - \ - 2 c = bc + b, care trebuie să fie multiplu
de 9. Avem cazurile:
- a) c = 1; b = 4; a = 2,deciN = 2 412;
b) c = 2; b = 8; a — 4,deciN = 4 8 24;'
c) c = 3; b = 3; a = 6,deciiV = 6 336;
d) c = 4; = 7; a = 8, deci N = 8 748.
Alte cazuri nu convin.

26. Numărul a •aaa se poate scrie a2 •111. Dar 148 = 22 •37. Cum 111
este divizibil cu 37, rezultă că numărul dat este natural dacă a <= {2, 4, 6, 8}.
27. Ultima cifră a lui 9 12 este lfia r ultima cifră a lui 712 este tot 1. Prin
scăderea celor două numere se obţine ultima cifră 0, deci numărul este divi­
zibil cu 10. -
28. Expresia se poate scrie:
JJ _ ^2n . 7 . 72n . _j_ 52n . 7271 . ^ n 5 . 52n . 72n . ^ 2n _
= 52» . 7271. 112t. •(7 + u _ 5) = 5 .7 . u z » . 13>

Cum expresia conţine ca factori primi pe 5, 7, 11 şi 13, iar produsul


acestora este 5 005, rezultă că E este divizibilă cu 5 005.
29. Numărul N se poate scrie: N = 3n+2 •22n+3 + 3n+3 •4n+2 =
= 3n •3 2 •2m • 23 + 3n •33 • 4" • 4 2 = 3" • 22n • 9 •8 + 3” • 22» • 27 ■ 16' =
= 9 •8 •3" •2271•(1 + 3 •2) = 7 •9 •8 •3n •22n, care este divizibil cu 7 şi
9, deci este divizibil cu 63.
30. Analog ca la 29.
31. Condiţia necesară ca numerele a şi b să fie prime între ele este ca
ambele să fie fără soţ sau unul cu soţ şi celălalt fără soţ. Dacă ambele
sînt ftră soţ, atunci a + b şi a — b sînt numere cu soţ, deci nu sînt prime
între ele. Dacă a este număr cu soţ şi b este număr fără soţ, atunci a -\- b
şi a — b sînt numere fără soţ, deci pot fi prime între ele.3
*
5
4
2
32. Nu. De exemplu: 3 şi 5 sînt prime între ele, dar a - f b = 8 şi a2 +
+ b2 = 34 nu sînt prime între ele..
33. Nu. De exemplu, 24 nu este divizibil cu 6-8 = 48.
34. Se află cel mai mic multiplu comun al numerelor 24 şi 36. Se găseşte
72. Prima roată face 3 rotaţii, iar a doua roată face două rotaţii.
35. al 4; b) 108; c) 12; d) 75.

37. 421; 1 009; 3 001.


38. Se află cel mai mic multiplu comun al numerelor 5, 7 şi 9, care este
315. Adăugăm 5 la 315 şi obţinem 320, care este numărul căutat,

52
39. Fie a şi b cele două numere = a .-j- b — 168; a — 2ka' şi b — 246',
cua' şi 6' prime între ele; 24a' + 246' — 168, de unde a' + b' — 7. Dacă
a’ = 1 şi b’ = 6, găsim numerele 24 şi 144. Dacă a' = 2 şi b' = 5,găsim
numerele 48 şi 120. Dacă a' — 3 şi b' = 4, găsim 72 şi 96.
40. Primul autobuz pleacă după 72 de minute, al doilea după 80 de
minute, iar al treilea după 48 de minute. Aflăm cel mai mic multiplu co­
mun al numerelor 72, 80 şi 48. Găsim numărul 720. Deci autobuzele vor
pleca din nou în acelaşi moment după 720 ; 60 = 12 ore, adică la ora 18.
41. Circumferinţa roţii din spate este 225 cm, iar a roţii din faţă est
de 180 cm. Aflăm cel mai mic multiplu comun al numerelor 225 şi 180 şi
găsim numărul 900. Deci distanţa minimă pe care o parcurge căruţa este
de 9 m.
42. 2 ore; 40; 45; 48.
43. Se află cel mai mic multiplu comun al numerelor 2, 3, 4, 5 şi 6 care
este 60. Deoarece atunci cînd se iau cîte 2, 3, 4, 5 şi 6 piese una rămîne
singură, numărul de piese va fi de forma N = 60k + 1. Numărul N trebuie
să fie divizibil cu 7. Dînd lui k valorile 1, 2, 3 şi 4 se obţin numere care nu
sînt divizibile cu 7. Pentru re = 5 se obţine iV = 301, care este divizibil
cu 7. Deci numărul minim de piese este 301.

44. Fie a şi b cele două numere. Deoarece cel mai mare divizor comun
al lor este 15, acestea pot fi scrise: a = 15 •a'; b = 15 •b', cu a' şi b' numere
prime între ele. Avînd a - 6 = 6 750, rezultă 15a' •15b' = 6 750, adică
a' •b' = 30. Cum a' si b' sînt numere prime între ele distingem cazurile:
a' = 1 şi b' = 30; a' - 2 şi b' = 15; a‘ = 3 şi b' = 10; a' = 5 şi 6' = 6.
Numerele care îndeplinesc condiţiile din enunţ sînt: 15 si 450; 30 şi 225;
45 şi 150; 75 şi 90.

45. Fie a şi b cele două numere, (a, b) = 500, de unde a = 500 a' şi
b — 500 6', unde a' şi b' sînt prime între ele. Deoarece — = 0,3(6), rezultă
b
500a' 36 — 3 a' 11 , , , 0A
------ = ------------ - sau — = — j de unde a = 1 1 : b = 3 0 .
5006' 90 V 30
Deci numerele sînt: a = 500 •11 = 5 500; b — 500 •30 = 15 000.

46. Fie a şi b cele două numere, d cel mai mare divizor comun, iar m
cel mai mic multiplu comun al acestora. Atunci a = d •a' şi b = d •b\ unde
a' şi b' sînt numere prime între ele şi a •b — 7 776, de unde d •a' ’ d •b' = 7 776;
m = d •a' •6', deci d - a’ •b' = 216. Rezultă că 216d = 7 776, de unde d =
= 7~ 7- . adică d = 36.
216

47. Procedînd ca la 46, se găsesc numerele 126 şi 231.

48. Fie d împărţitorul. Dacă scădem din numerele 3 456, 5 435 şi 8 593
respectiv numerele 6, 8 şi 14 obţinem numere care se împart exact la d. Deci:
3 456 - 6 = 3450; 5 435 - 8 = 5427; 8 593 - 14 = 8 579. Numerele
3 450, 5 427 şi 8 579 au un singur divizor comun şi anume pe 23.4 9

49. 18. 50. 280. '

53
51. Cel mai mic multiplu comun al numerelor 6, 7 şi 8 este numărul
168. Deoarece prin împărţirea numărului la 6, 7 şi 8 obţinem restul 5, rezultă
că numărul cerut este 168 + -5 = 173.
52. Se află cel mai mic multiplu comun al numerelor 7, 8 şi 9; se găseşte
504 care este numărul căutat.

53. Cel mai mic multiplu comun al numerelor 24, 30 şi 18 este 360. Nume­
rele care împărţite la 24, 30 şi 18 dau restul 7 vor fi de forma N = 360 •k + 7.
Se dau lui k valori numere naturale pînă cînd obţinem primul număr mai
mare ca 2 000.. Se găsesc numerele: 7; 367; 727; 1087; 1 447; 1807.

54. Numerele pot fi scrise sub una din formele: N = 11k + 1; N = 57+2;
N — 6m cu k, l, m numere naturale. Observăm că primul număr care înde­
plineşte condiţiile impuse este 12. Pentru îndeplinirea condiţiilor impuse,
numerele următoare trebuie să fie multiplii de 11 •5 •6 cărora le adăugăm 12,
deci N = 330^? -j- 12, cu p număr natural. Se găsesc numerele: 12; 342; 672;
1002; 1332; 1 662.

55. Dacă-N = aabc, cifrele se pot scrie: 5 = a + 1; c = b + 1 = a + %


Cum a + a + b + c = 11 rezultă a — 2; 5 = 3. şi c = 4, Numărul este
N = 2 234. Scrierea sub forma zecimală este: N = 2 • 103 + 2 •IO2 +
+ 3 -1 0 + 4.

56. FieiV = î 979 ab. Ca să fie divizibil cu 36, acesta trebuie să fie divi­
zibil cu 4 şi cu 9. Deci ab trebuie să fie divizibil cu 4, iar 1 + 9 + 7 + 9 +
+ a + b să fie un multiplu de 9, adică a + b + 8 să se împartă exact la 9,
Deci a + b + 8 = 9 sau a + b + -8 = 18, de unde obţinem: a + 5 = 1,
care nu convine, şi a + b = 10. Cum ab este divizibil cu4,rezultă că b poate
lua valorile: 0, 2, 4, 6 şi 8. Corespunzător, cazurilorde mai sus găsim:
a) b= 0 şi a— 10, nu convine;
b) b= 2 şi a— 8, nu convine;
c) b= 4 şi a= 6, convine, deci N = 197 964;
d) b= 6 şi a~ 4, nu convine;
e) b= 8 şi a= 2, convine, deci N = 197 928.

57. Fie N numărul dat.- Notăm cu A numărul reprezentat de ultimele


trei cifre ale numărului N si cu B numărul exprimat de toate celelalte cifre.
Deci N = 4 000 B + + = 1 000 B + A + B - B = 1 001B + A — B.
Deoarece 1 001 = 7 -1 1 - 1 3 , rezultă că 1 001 este divizibil cu 7, 11 şi 13.
Avem cazurile: a) dacă A = B, rezultă N = 1 0 0 1 5 , care este divizibil cu
7, 11 şi 13; b) dacă A < 5 , atunci N — 1 001 B — (B — A ) şi, pentru ca N
să fie divizibil cu 7, 11 sau 13, trebuie ca B — A să fie divizibil cu 7, 11
sau 13; c) dacă A > B, atunci N = 1 001 B + A — B şi trebuie ca A — B
să fie divizibil cu 7, 11 sau 1 3 .'

58. Notăm A — abc şi avem N = 1 OOOA + A = 1 001 A. Analog ca la


problema 57, găsim că N = abcabc este divizibil cu 7, 11 şi 13.5
9

59. Numărul N = abbab — 2b se poate scrie:


N = IO4 •a + IO3 •b + IO2 •b + 10-a + b - 2 b = 10 010a + 1 0995. Dar
10 010 şi 1 099 sint divizibile cu 7 şi 11; rezultă că N este divizibil cu 7 şi 11.
Analog se arată că N — abbab — 9 5 este divizibil cu 13.

54
60. Numărul 38 x 54 poate fi scris: 38 •1 000 -f- *-100 -j- 54 = 38 054 -j-
+ 100 a:. Restul împărţirii lui 38 054 la 31 este 17, iar restul împărţirii lui
100 la 31 este 7. Deci pentru ca numărul 38 a: 54 să se dividă cu 31 trebuie
ca 100 a;-(-17 = 93 £ -f- 7 £ + 17 să şe împartă exact la 31 sau 7 x - f 17 să
fie divizibil cu 31. Deoarece x reprezintă o cifră, rezultă că 7a; + 17 poate
lua numai valorile 31 sau 62. Dacă 7 a; + 17 = 31, rezultă I x = 14, deci
x = 2. Dacă 7 x + 17 = 62, rezultă 7 a; = 45 şi x nu este întreg. Deci numă-
ul căutat este 38 254.

61. Procedînd analog ca la 60, se găseşte x = 4, adică N = 148 125.

1 892 1 496 i 892 1 496


62. x = 7. 63.
19 232 ' 19 232 ’ 15 236 15 236
3190 3190 3 795 3795
64.
2 530 ' 2 035 ’ 2 530’ 2 035 *

65. Fie N = abc, cu a + c = 2b. N = abc = 100a -f- 10b -j- c = 100a +
■jr 5 (a -j- c\ -j- c = 105a + 6c •N + c = 105a + 6c + c = 105a + 7c, care
este divizibil cu 7.

66. N = abbl + 2 •ab — 100ai + 51 -(- 2ab = 102 •ab + 51, deci N este
divizibil cu 51.

67. Numerele sînt de forma 7p, unde p este număr natural. Cel mai mic
multiplu comun al numerelor 4, 6, 8 şi 9 este 72. Numerele sînt şi de forma
N = 72k 4- l cu k şi l numere naturale. Avem egalitatea: 7p = 72k + l.
Deoarece prin împărţirea numerelor la 4, 6, 8 şi 9 obţinem acelaşi rest,
acesta poate fi unul din numerele 1, 2 sau 3 (am exclus cazul cînd numerele
f x 4. - , - o a\ 72k + l 70k + 2k + l , 2k + l
s-ar împărţi exact la 4, 6, 8, 9). p = — - — = --------- —---------= 10A -î------ ^ —

Cum p este natural, trebuie ca (2k -(- l) să se împartă exact la 7. Avem


situaţiile:
a) pentru l = 1, găsim k = 3 şi k = 10, deci numerele sînt 217 şi 721;
b) pentru 1 — 2, găsim k — 6 şi k = 13, deci numerele sînt 434 şi 938;
c) pentru 1 — 3, găsim k — 2 şi k = 9, deci numerele sînt 147 şi 651.

1.3. NUMERE RAŢIONALE POZITIVE

1. Mai mare. 2. măi mic. 3. a) se micşorează; b) se măreşte; c) se mic­


şorează; d) se măreşte.
, 4 . 4 3 . 2 5 , 3 3 ,.7 7 . 2 3
4. a) ------ > - — ; T ) — < — ; c ) ^ - > — ; d) — < — ; e) — > — -
115 115 9 9 4 7 3 2 5 10 ’

.. 4 11 , 3 5 , 7 5 ..3 9 ... 8 4
9 < 18’ g 20 < 2 8 ’ h 1 8 > 16 ’ 1 4 _ 12’ J 18 9 *

55
4 5 7 1! _ 5 5 5 . _2 _3 1_
b , ! •: — • — ; c)
1 2 ’ 12 ’ 1 2 ’ 12 ’ 1 4 ’ 9 ' 8 ’ 3' 3 ' 4 ' 6 ; 8

9 7 4
d)
8 ' 6 ' 3 '

6. Dacă fracţia este supraunitară pozitivă se măreşte, iar dacă este


subunitară pozitivă se micşorează.

7. a) 2 — ; 2 — 3 — ; 3 — ; 17 — ; 10 — ; 8 — ;•85 — -
5 4 2 ' 8 7 8 - 55 23 '

b) 5 — ; 2 — ; 4 — ; 2 — ; 9 — ; 6 — ; 9 ^ ; 181— .
3 4 3 2 5 19 9 13

0 ,11 25 119 173 491 7 37 38 1 205 17395


8- a) — : — ! - 7TT-: i - 7- ; b )
4 ' 7 ' 10 ’ 142 ’ 4 2 ' 8 ' 3 ’ 12 ' 9

9. —. • 4 i_ . _2 £ A. A . bv— — 7_7 _44 j 3 _2


3 ' 3 ' 3 ’ ’ 3 ' 4 ' 7 * 7 * '1 6 ' 2 5 5 3 6 ' 9 ' 7 9 '
135 ^
196 ' 4 ’

15 28, 10 9 9 10 7
10. a) — • — ; — . - ; d) h e)
3 5 ' 35 7 2 ’ 72 ’ 48 ’ 48 15 ; 15.’ 15 12’ 12’ 12’
117 56 48 3 10 8 100 192 80
f) h)
144 ' 144 ’ 144 ' 18’ 18’ 1 8 ’ 240 ’ 240 ’ 240 '
75 40
240 ’ 240

ii n u !7 3 7 11 19 . 3
U . 1)

2) a) 7 — ; b) 1| A ; 0) 7 — ; d) 1 7 - ; e) 16 — : f) 1 5 - .
12 6 3 40 60 80 ’

. 47 , 23 . Q 5 . 49 „ 41 _
3 ) a )4 l; b , 2
“4 ;C ) 3 ;d ) ^ ; e ) 1 M ; , ) 2 S -

12. a) 4; b) 2 ; o) 1 ; d) 6 ; e) 2; f) 18; g) 6 ; h) ; i) - ţ ; j) 1 ~ j
1 4 o o 2

i , 3 , 1 ,2 . 49
k) — ;m) — ; n) — ; o) 38 — .
14 3 27 721
3

13. a) l i ; b) 2 ^ ; c) d) 3 - i ; e) 4 - i ; f) 0; g) e | ; h) 1.
o 2 80 4 4 3

56
14. a) A ; b) — ; c) — ; d) - ; e) 6; f) 6 — ; g) 2; h) 4 - ;
32 77 85 27 8 11 3/

i) 2; k) — ; 1) — ; m) 8 — ; n) 1 ---- ; o) 3; p) 4; q) — ; r) 1 — •
J 2 42 4 200 4 3 ’

s) 16 - ; t) 13 — ; u) - •
8 3 2

15. a) 104; b) 1 0 ^ ; c) 6; d) 2 -| ; e) 9; f) 66; g) 2-|*


12 15 5

16. a) 205; b) 9 ^ ; c) 75; d) | j; e) 0; f) 10.

17. a) 1 — ; b) 0; c) 1. 20. a) 12; b) 24; c) 50; d) 99; e) 200; f) 1 — ;


5 - 3

g) — ; h) 1; i) 10 — . 21. 45 cm ; 72 cm. 22. 180 km, 300 km. 23. 105;


16 . 25
45. 24. 15; 20. 25. 12; 16. 26. 200 m, 250 m, 280 m. 27. 5 zile.
■ - . 1 " . 1
28. Primul muncitor execută intr-o zi — din lucrare, al doilea — din
12 15
1 1 1
lucrare iar al treilea — din lucrare. împreună execută Intr-o z i ----- P ------ţ-
18 • 12 15
1 37 37 37
-f — = - ^ din lucrare. în 4 zile execută împreună 4 - - ----- - = — din
18 180 180 45
lucrare.

29. 600 lei; 450 lei; 360 lei; 300 lei; 90 lei. 30. 230 lei; 116 lei; 58 lei;
29 lei. (A se vedea problemele nr. 47—51 cap. II.)
31. 480 lei.

3 10 2
32. Luîndu-se — din primul lot, au mai rămas — din el; luindu-se —
13 . 13 7
5 3
din al doilea lot, au mai rămas — din el; luîndu-se — din al treilea lot au
7 8
5 •. 2
mai rămas — din el; luîndu-se 33,(3)% din al patrulea lot au mai rămas —
8 3
10
din el. Cum părţile rămase sint egale rezultă: — din prima parte reprezintă

— din a patra parte sau prima parte reprezintă ^ ^ = ^ din a . patra


2 2
parte; — din a doua parte reprezintă — din a patra parte, adică a doua

parte reprezintă = ^ din a patra parte; din a treia parte repre-

57
zintă — din ultima parte, adică a treia parte reprezintă — • — = — din
3 ^ r 3 5 15
ultima parte. Cele 4 părţi la un loc reprezintă suprafaţa de 290 ha. Deci:
13 14t 10 ' ' 58
----- j------- j------- j- 1 din a patra parte reprezintă 290 ha sau — din a patra
15 15 15 15
15
parte este de 290 ha, de unde a patra parte este de 290 •— = 75 ha; prima
, 58 .
13 14
parte este de — •75 = 65 ha; a doua parte este de — •75 ha = 70 ha; a
^ 15 . 15 ’
16
treia parte este de — •75 = 80 ha.
15

33. Notăm cu 1 (un întreg) suma. Cheltuind — din aceasta, i-au mai

rămas 1 — — = — din sumă. Cheltuind — din — , înseamnă că a doua oară


7 7 5 7
a cheltmt — •— = — dm suma. I-au mai r a m a s -----------= — din suma.
5 7 35 7 35 35
8 35
Deci: — din sumă reprezintă 12 + 24 = 36 lei. Suma este de 3 6- — =
35 8
= 157,50 lei.

34. 57 ha pentru grîu; 76 ha pentru porumb; 38 ha pentru mazăre;


1 - ■ ' '
9 — ha pentru sfeclă şi zarzavaturi.

35. a) Notam cu 1 (un întreg) numărul total de piese. în prima zi au fost


3 3 io
efectuate — din numărul total de piese. Au rămas 1 ------ = — din nu-
13 13 13
4 . 10 . 4 10
mărul total de piese. A doua zi au fost efectuate — din ■— , adică— . —
11 13 11 13
70
din numărul total de piese. Au rămas — — ^ din numărul
13 11 • 13 41 •13
4 70 4 70
de piese. A treia zi au fost efectuate: — din ----------, adică — •
7 11 3* 13
5 7 1 1-13
40
din numărul total de piese. Aşadar, în ziua a doua s-au executat
11 •13
• , ' 3 40
cît în ziua a treia. In ziua a patra s-au efectuat: 1 ---------------- -------
13 11 • 13
40 143 - 33 - 40 - 40 30
din numărul total de piese,
11 •13 1 1 -1 3 11 •13
prin urmare în ziua a patra s-a executat cel mai puţin.
30 33 — 30 3
« A - reprezintă 6 piese.
13 11 -13 11 •13 11 •13

58
11 •13
Numărul total de piese este 6 •- — = 286. In prima zi s-au executat
3 40 -
286 •— = 78 de piese. în a doua si a treia zi s-au executat cîte 286 •-------— =
13 . ' 1 1-13
30
80 de piese: în a patra zi s-au executat 286 = 60 de piese.
11 •13
36. 240 ha; 48 ha; 72 h a ; '75 ha; 45 ha. 37. 150; 510.
38, 42 aparate de radio; 28 de casetofoane; 21 de televizoare. 39. 2 214;
875. 40. 100 ha; 25 ha.
41. 168 lei: 42 lei. 42. 420 lei; 500 lei. 43. 170 lei; 116 lei: 114 lei.
47 53
44. 80 lei; 200 lei. 45. — din lucrare. 46. 4 —
60 81

47. Notăm cu 1 (un întreg) distanţa dintre localităţi. Autoturismul


1
parcurge într-un minut: 1 :3 0 = — din distanţă. Autocamionul parcurge
1 r
într-un minut, 1 : 40 = — din dislantă. Distantele parcurse de maşini
40 . ’ L ’
1 1 1 1
în fiecare minut reprezintă:,---------- = ------- . Camionul parcurge în 5 mi-
30 40 120J
1 1 '
nute — •5 = — din distantă. Aflăm peste cîte minute autoturismul ajunge
40 8 /
autocamionul: = 15 minute (distanţa care le separă se anulează).
8 120
48. Notăm cu 1 (un întreg) volumul bazinului si cu a. b, c robinetele.
1
Cînd a si b sînt deschise împreună, acestea umplu ------ din bazin într-o oră; a
2i
O
1 1
si c — din bazin într-o oră; b si c, — din bazin într-o oră. Însumînd debitele
3 4 •
1 1 1
respective găsim: ——-J------i— - = 1/2 din bazin, adică apa din a, b şi c
2 3 4

1 .
umple— din bazin într-o oră. De aici, rezultă că prin al 3-lea robinet curge
2
1 1 1 ’'
---------------- — din bazin într-o oră, adică apa care curge prin acesta umple
2 02 12
2 5
1 1 1 . .
bazinul in 12 ore; prin al doilea robinet curge---------- = — din bazin într-o
2 3 6
oră, adică apa care curge prin acesta umple bazinul în 6 ore; prin primul robinet
1 1 1
curge ----------= — din bazin într-o oră, adică umple bazinul în 4 ore.
2 4 4

59
49. Notăm cu 1 (un întreg) numărul elevilor din clasă. Numărul tuturor
1 1 11
elevilor care se adună, adică 100 — 1 = 99, reprezintă 1 + 1-1------j------ = —
2 4 4
11 -

din numărul elevilor clasei. Dacă — din numărul elevilor reprezintă 99 de


4
elevi, atunci 1 (un întreg) reprezintă 99 •— = 36 de elevi.
11
4 11
50. în primul balot au rămas 1 ------ = — părţi din el. In al doilea
15 15
1 5 ,
balot au rămas 1 -------= — părţi din el. A doua oară în primul balot au
6 6 ’
1 1 3 1 1 1 1 1 1 1 l
r ă m a s --------------- ------------- ---- --- părţi din el. — părţi din al doilea balot =
15 4 15 4 15 60 6
11 .
= — părţi din primul balot, mai puţin 1 m. Al doilea balot are — • 6 =
11
60 H ’ * ’ 60
11
= — părţi din primul balot mai puţin 6 m. Dar baloturile au acelaşi
11 10 . .
număr de metri de pînză, deci: — părţi din primul balot — — părţi din

primul balot reprezintă 6 m. Deci — părţi din primul balot reprezintă 6 m,

adică primul balot are 6 •10 = 60 m. Rezultă că fiecare balot conţine


60 m pînză.
2 5
51. Primului elev îi rămîn 1 -------= — părţi din cît a avut, iar celui
7 7 .
3 2 . . 5
de-al doilea îi rămîn 1 ------ --- — părţi din cît a avut. Deci — părţi din suma
5 5 7
2
primului elev este cu 122 lei mai mare decît -g- părţi din suma celui de-al

doilea. Dacă notăm cu 1 (un întreg) suma celui de-al doilea elev, acesta
avînd de 3 ori mai puţin decît primul, rezultă că suma celui dintîi Ara
— 2 1 61
reprezenta 3 (trei întregi). Deci 3 — -------- = — părţi din suma celui de-al
5 5 25
7 61 .
doilea reprezintă — • 122 lei, adică — părţidin suma celui de-al doilea
5 25
7
este — • 122 lei. De unde rezultă că suma celui de-al doilea elev este de.
5 •
7 25
— •122 •— = 70 lei. Suma primului este de 210 lei.
5 615
3
2

52. Se procedează analog ca la problemele anterioare. 950 elevi.


53. 4 900; 3 600.

60
54. Notăm cu v viteza camionului care pleacă din B spre A. Viteza camio-
3
nului care pleacă din A spre B este — din v. Mergînd in sens opus camioanele
5
3
8
se apropie unul de celălalt *n fiecare oră cu v - f — v =
— v. Camioanele au
55
1
parcurs în total 320 — 40 = 280 km. Parcurgînd în 3 — ore distanţa de
* 2
1 7 2
280 km rezultă o medie orară de 280 :3 — = 280 : — = 280 — = 80 kmfh.
2 . 2 7
8 5 3
Dacă — v reprezintă 80 km/h, atunci v = 80 •— = 50 km/h; — v —
5 , 8 5
— *50 30 km/h: 320 : 50 = 6 — ore.
5 5
55. 48 km. 56. .150 km. 57. 180 lei. 58. 220 m.
59. a) 600 lei; 240 lei; 360 lei. b) 200 lei; 120 lei; 210 lei.
60. 8 ore.
61. Notăm cu 1 (un întreg) lucrarea. Intr-o zi ambele echipe ar fi execu-
1 1 2
tat — din lucrare. Lucrînd 4 zile împreună au executat 4 • — = — din
6 6 3
2 1 1
lucrare. A mai rămas de executat 1 -------= — din lucrare. Dar, — din lu-
3 3 3
crare este executată de prima echipă în 5 zile, deci toată lucrarea va fi
1 1 2
executată în 5 : — = 15 zile. în 6 zile puma echipă execută — •6 = —
3 * 15 5
2 3
din lucrare. Restul de 1 — — = . — din lucrare îl execută a doua echipă
5 5
în 6 zile. Deci toată lucrarea poate fi executată de a doua echipă în
6 : — = 10 zile.
5
62. 36 cm2. 73. 73 — km/h.
8
74. Diferenţa dintre viteza trenului şi a pietonului, este 54 — 6 =
= 48 km/h = 40/3 m/s (aceasta este viteza cu care trece trenul pe lîngă
pietonul în mişcare). în 6 secunde trenul parcurge în raport cu pietonul
— — •6s = 80 m. Deci lungimea trenului este 80 m.
3 s
75. Notăm cu 1 (un întreg) distanta. Autoturismul si autocarul parcurg
1 . 1
într-o oră ----- respectiv ----- din distanţă. Deci într-o oră autoturismul
2 — 2—
2 10 25
1 1 .
parcurge cu —------------ din distanţă mai mult decît autocarul. Autocarul

2Io 2T
1 4

61
1 1 5 • ■ .
parcurge in 15 m in u te -----. — — din distanţă. Autoturismul ajunge
„ 4 4 56
2 5
1 1 5
autocarul după atitea -ore de cîte ori se cu p rin d e----------— = — în
2- 2A 42
2 i0 2 5
' . 5 5 3
distanţa care le separa la început, adică: — — = — ore = 45 minute.
56 42 4

1.4. NUMERE ÎNTREGI;


NUMERE RAŢIONALE NEGATIVE

2. a) - 8 ; b )-1 d): 1; f) 0.' 4. a) - 1 1 ; b) 85 i ; c) 3 ^ ; d)


ii y o ^
. 100 13 , . 9 .. , . 5 .,1
e) ; f) — ; h) — ; i) 1 5 — ; j). — ■
597 40 10 7 2

1.5. RAPOARTE ŞI PROPORŢII

3. 135 cm2. 4. — , — .o. 0,90 lei. 6. — . 7. 91; 19. 8. 25 ha;


625 ‘ 25 4 v
50 ha; 60 ha: 90 ha. 9. 25; 33 — : 41 — ;
10. 525: 945; 1260; 1 470.
3 3 .
11. 80: 40: 60. 12. 35; 49: 77. 13. 80: 140: 240. 14. 6 ; 10; 16. 15. 360;
320; 300; 288. 16. 45; 17. 12 ore.
18. Notăm cu x preţul sacoului după prima reducere. Prima reducere a
fost de 576 — x lei. iar a doua reducere a fost de x — 400 lei. Formăm
,. 576 — x x — 400
p rop orţia :-------------=
x 400
576 — x + x
Adunăm numitorii la numărători si obţinem: -
x
x — 400 4- 400 _ 576 x , , „ , nA , •
----- ------------------ . a d i c a ------- = ------- , de unde: x 2 = 576 • 400, deci
400 x 400 '
x = ţ/5 7 6 •400 = 24 •20 = 480.
Prin urmare, după prima reducere, preţul sacoului a fost de 480 lei.
19. 300 piese. 20. 21 ore. 21. 400 kg. 22. 4 zile. 23. 100 mm.
24. 60 lucrători.2
*
5

25. Fie fracţiile — si — , cu x si y numere prime între ele. Avem:


y ’ 3y
CC jC 1 ^ tC C 1 0 ■ »
----- j- -— = 1 —•, sau — = — . Deoarece x şi y sînt numere prime între
y 3y 15 3// 15 ’

62
ele, la fel ca şi numerele' 16 şi 15, rezultă că 4* = 16, deci x = 4, şi
' 1 1 4 . 4 ■
3 y = 15, deci y — 5. Fracţiile căutate sînt — şi —
5 15
. ... ’ -- • ' -

26. Şirul de rapoarte se poate scrie:

x — y y + z z x — y + y + %+ z x + 2z 24 ,
—= — ^ 1 J------ = — = 3, de- unde
1 3 1 + 4 + 3 8 8
Z "U Iz
rezultă că — = 3, adică z = 9, şi —------- = 3, sau y + 9 — 12, deci y = 3.
3 4
Cum a: — y — 3, rezultă a; = 6.

27. a) Notăm cu a; şi y suprafeţele arate de primul, respectiv, de ce


de-al doilea tractorist.
Formăm şirul de rapoarte egale:

x - y 18 18-3 27
10 2 ~_4 “ 4 “ 2 '
— — 2
3 3 3
de unde:

— = — , adică x = — . — = 45 ha a arat primul tractorist. Cum — = — ,


10 2 2 3 2 2

găsim că y = 27 ha. împreună, aceştia au arat 45 + 27 = 72 ha.


Dar, 72 ha - reprezintă 36% din întreaga suprafaţă, deci aceasta este de

72 : — = 72 •— - = 200 ha.
100 36

b) 2 0 0 . . . / . . . . . . . . ___ . . . 100%
45. . ^ . .......... ................ x % ,
45 . ioo • .
de unde x — ■- = 22,5% din toată suprafaţa a arat primul tractorist.

200. •100%
27. • y %
27 • 100
de unde jl= — — = 13,5% din toată suprafaţa a arat al doilea tractorist.2
8

28. 5 kg; 3 kg. 29. 5,76% .

30. Fie;*-primul număr şi y al treilea număr. Al doilea număr este 3*.

Avem ^- = 20 si — ■ ^ = 25. Găsim că : * + 50 = 60 de unde


3 ' 2
— 10; 3* = 30 şi y ~ 20. Deci numerele sînt 10; 30; 20.

63
31. Notăm cu a, 6, c, d, e cele 5 numere. Avem:
a “I- b -{- c “j- d —
I- o g# cl b - c ^. c d c
~5 = ’ ’ 2 = y = 12 Ş1 J = T = T '
3 4 10
Relaţiile de mai sus pot fi scrise sub forma:
a + £ + c + d + e = 168 (1)
a b c a -\-b a -\-b c d e d + e d+ e
de unde
l f = T = 12= 2 + 7 = 9 _1 1 “ 1 ~ 7
— + —
3 4 40 4 10 20
, , 9c 3c .21
găsim: a + b= — = — 2) sia + c = — c. (3)
6 12 4 20
3c 21c
înlocuind relaţiile (2) si (3) în relaţia (1) găsim: — 4- c + — f- = 168,
4 20
adică: 56c = 168 • 20 de unde c = 60. Găsim uşor celelalte numere: a = 10;
b = 35; d = 45; e = 18. -
32. Scriem şirul de rapoarte: — . Folosind o proprietate a
■ 4 6 12
şirului de rapoarte egale avem:

( aY fP Y f CY ______a^c — 36 000 = 125.


U J = l ' e j ~ \ n ) ~ 4 •6 -.12 "■ 4 - 6 -12

Rezultă că = 125 adică — = 5, deci a = 20. Analog găsim b — 30; e = 60.


(ÎJ- 4
3
33. Soluţia I. a) Din şirul de rapoarte egale avem: — = 13 adică
a
3 • , 3 U 3\. 3 36 . 108
(!)
13 ’ 43 V 13j 13 13
4 4 4 f 4\ 198
(2)
V = 13 >dică 6 “ Î 3 5i b {i m (4 _ i a ) = 169 '
1728
— = .1 3 adică c - ~ si c(12 - c) = — -(l2 - — ) = (3)
c 13 13 V W 169 ‘
Prin însumarea relaţiilor (1), (2) şi (3) obţinem:
108 + 192 + 1728 2 028
a(3 — a) + b( 4 — b) + c(12 — c) = = 12.
169 169
b) Analog ca la punctul a).
3 4 12
c) Dacă a = — ; b = — s i c = — atunci:
13 13 13
9 16 jA4_ 169
a2 + b2 + c2 _ = 1.
169 + 169 + 169 169

64
Soluţia a II-a: Vom demonstra mai întîi relaţia de la punctul c). Din
şirul de rapoarte egale — = — = — = — rezultă:
a b c 1
16 144 169 9 16 144 9 + 16 + 144 169 169
sau — = — =
a‘ 0‘
b2 c2 1 " a2 b2 c2 _ a2 4- b2 - f c2 a2 1
de unde deducem că a2 -f- b2 + c2 = 1.
. 3 4 12 * 13 3 -a 4 —b 12 13 - 1
a) — = — = — = — sau ------ —
a b c 1 a
(3 - a ) - a (4 — b) •b (12 - c )
de unde: = 12, deci:
a2 b2 c2
(3 - a ) - a _ (4 - b) ■b _ (12 - c) •c _ (3 - a)a 4- (4 - b)b + (12 - c)c =
= 12.
a2 b2 c2 a2 + b2 + c2

Din a2 ± b2 + c2 = 1, rezultă că:


(3 — a) •a + (4 — b) •b -ţ- (12 — c)j c — 12.
b) Analog ca la punctul a).
Generalizare:
x y
Dacă — t, x , y, z, t numere pozitive şi dacă x2 + y 2 +
a b
+ z2 — t2, atunci:
a) (x — ă)a + (y — b)b + (z — c)c — 1 — 1.
b) (x + ă)a + (y + b)b + (z + c)c = t + 1.
c) a2 + b2 + c2 = 1.
Demonstraţia se face ca pentru cazurile particulare.
34. Media geometrică a numerelor naturale 60 şi x este numărul notat
cu \/60x.^Pentru ca \/60x = {/22 •3 •5x să fie natural trebuie ca x să fie
de form a3-5 -k2 unde A:GN. In acest caz avem: ] / 60a: = 1/22 •3 •5 •3 •5 -k2=
= 2 •3 •5k = 30k. Pentru k = 1 avem x = 15. Pentru k — 2 avem x = 60.
Pentru k — 3 avem x — 135. Alte cazuri nu convin.
35. Primul muncitor primeşte în 4 zile cît primeşte al doilea in 5 zile.
5
Deci în 12 zile primul muncitor primeşte cît primeşte al doilea în 15 •— zile;

Dacă ar lucra numai al doilea muncitor, atunci acesta ar fi lucrat


5 123
15 •— -f- 12 = ------ zile şi ar fi primit 3 444 lei. Pentru o singură zi ar fi
4 4 ’
123 .
primit 3 444 : — = 112 lei. Pentru 12 zile, al doilea muncitor a primit

112 -12 = 1344 lei. Primul a primit pentru 15 zile suma de 3 444 —
- 1 344 = 2 100 lei.
*36. 40; 25; 35; 160 lei; 100 lei; 140 lei.

65
5 — Probleme de matematică pentru gimnaziu
■ 37. A doua reducere fiind de 45% şi preţul costumului devenind 1 292 lei,
înseamnă că 85% din preţul costumului, după prima reducere, era de
85 129 200
1292 : = 1 520 lei.
100 85
Prima reducere fiind de 5 % şi preţul devenind 1 520 lei, înseamnă că
95% din preţul costumului, înainte de reducere, reprezintă 1 520 lei, adică
95
preţul costumului este de 1 520 : ------ 1600 lei.
- ' 100
38. 140 lei; 39,90 lei. 39. 6 ,4% . 40. 250 kg; 125 kg. 41. 0,800. 42. 28 g.
43. 1 400 lei; 70 lei. 44. 1200 lei.

1.6. RĂDĂCINA PĂTRATĂ


27 1
1. a) 729; b) 225; c) 729 000; d) 324; e) 122 500; f) — ; g) 5 — •
64 16'
h) ; i) 10 ; j) 0,027; k) 0,0025; 1) 0,0008; m) 3,61; n) ^ ;
1 000 10 201
xo 7 x «« , 9 . , , fll\2 . / 7 22
р) 2 — ; q) 1 ----; r) — ; s) 100; t) — ; u) 47 — .
9 121 16 l24j 27
2. a) 11; 7; 15; 35; 31; 32; 101;
b) 83; 123; 348; 1 025; 120; 3 100;
с) 0,19; 0,35; 0,24; 1,31; 12,5;
d) 12; 45; 228; 1450; 704;
e) 14; 12; 15; 30; 12; f) 675; 100; 560; 36;
,3 5 ,7 3 ,1 ,1
g) — . — ; 1 — » — v i — * 1 — .
4 ' 9 18’ 4 9 ’ 4 ’ 12’
, . . 1 5 , 1 , 3
} 13 ’ 1 “ ; 5; -I O1

i) V 5; K 2 ; ]/-5 ; ]/ 2 ; 1 /5 .

3. 2,64; 3,31; 3,87; 4,89; 12,49; 0,17; 0,48; 1,24; 1,85.

4. a) | ; b) 0; c) 64; d) | ; e) 1 ; f) 30; g) 210; h) 25; i)

j) 1; k) l| ; 1) 1.

y
7. 10 cm ; 7,5 cm. 8. 24 cm ; 6 cm. 9. 5 cm. 10. 1 296 cm3. 11. 1,8 cm ;

o—3 sau 48 + a 75 + b 63 ,
30 cm. 12. Avem I /3 î - - 3 ! = 3 —— , adica
r. 16 25 20 16 25 20
|/^(48 + «)(75 4- b) = 7 - 9 de unde: (48 -)- -j- b) = 72 •92. Cum a < 16,
singura valoare convenabilă a lui a este 1, iar a lui b este 6. Deci numerele
. , 3
smt o—1 si- oq —
6 .1
6
16 ’ 25

66
13. Făcînd calculele rezultă JV = a2 + a = aţa 4- 1), dar produsul a
dduă numere naturale consecutive nu este un pătrat perfect.
14. 3. 15. 52; 20. 16. 1 leu; 15 lei; 25 lei.
17. 50 lei; 60 lei; 70 lei; 80 lei.
18. Se înmulţesc, membru cu membru, cele trei egalităţi si se obţine
x 2 - y2 -z 2 = 54 •96 •144, de unde x 2y 2z2 = 2 •33 •25 •3 •24’- 32 = 210 •36,
adică: xyz = 25 •33 sau xyz — 32 •27. Prin urmare: 54z = 32 •27, deci
z = 16; 96y = 32 • 27* adică y = 9; 144a: = 32 • 27, decima; = 6.
19. Dacă notăm cu x, y, z respectiv lungimea, lăţimea şi înălţimea,
rezultă că: x 4- y = 9; x z = 6; y z = 5. Insumînd cele trei ecuaţii
găsim 2x 2y 2z — 20 de unde x + y ' + z = 10. Prin urmare: z = 1 cm;
y = 4 cm ; x = 5 cm. Volumul paralelipipedului este: 20 cm3.

1.7. METODE DE REZOLVARE A PROBLEMELOR


DE ARITMETICĂ

1. 1 600 lei. 2. 196 lei. 3. 15,75 lei.


4. Fie A B partea mai mare şi CD partea mai mică (fig. 1.7.4). Luăm
pe A B punctul E astfel ca A E = CD. Porţiunea BE, cu care partea mai mare
întrece partea mai mică, este de
25 cm. Înlăturînd această por­ A E B-i
ţiune obţinem două segmente AE t—
U 3
şi CD egale care au împreună 25c m •255cm
255 — 25 = 230 cm, deci o parte D
are 230 : 2 = 115 cm, care este
partea mică. Partea cea mare are Fig. 1.7.4
115 - f 25 = 140 cm ..
De reţinut: Atunci cînd cunoaştem suma şi diferenţa a două cantităţi,
adunînd suma cu diferenţa se obţine de două ori cantitatea mai mare, iar
dacă scădem din sumă diferenţa, obţinem dublul cantităţii mai mici.
5. 44 şi 29. 6. 21 fete şi 14 băieţi. 7.. 2,83 kg şi 1,97 kg. 8. 14,625 tone
şi 10,375 tone.
9. Scăzînd din 200 lei, sumele.pe care le au în plus primul şi ultimul
elev, obţinem de 3 ori cît are al doilea elev. Deci 200 — (35 -j- 45) = 120 lei.
Deci: 120 : 3 = 40 lei are al doilea elev; 40 + 35 = 75 lei are primul elev;
40 -f- 45 = 85 lei are al treilea elev.
10. Reprezentăm preţurile prin segmente, astfel: A B reprezintă preţul
pixului, CD reprezintă preţul cărţii şi EF preţul jocului (fig. 1.7.10). GD
reprezintă diferenţa'dintre preţul cărţii
şi al pixului, adică 5 lei. EH reprezintă
preţul pixului, plus preţul cărţii, plus
preţul jocului. Cum FH = EH — EF
înseamnă că FH reprezintă 7 lei. Dar,
costul a două pixuri depăşeşte cu 5 lei
preţul jocului, de unde rezultă că jocul
costă cu 2 lei mai puţin decît două pixuri. Fig. 1.7.10

67
5*
Un pix, o carte şi un joc costă cu 5 lei mai mult decît două pixuri şi un joc,
deci costă cu 3 lei mai mult decît 4 pixuri. Rezultă că 4 pixuri costă 63—
— 3 = 60 lei. Un pix costă 60 : 4 = 15 lei; o carte costă 15 + 5 = 20 lei;
un joc costă 63 — 15 — 20 = 28 lei.

11. 64; 64; 80.

12. Al doilea număr este cu 1 mai mare declt primul; al treilea este cu
2 mai mare decît primul, al patrulea este cu 3 mai mare decît‘ primul. Scă-
zlnd din 95 suma ( 1 + 2 + 3 + 4 ) = 10 obţinem de 5 ori primul număr.
Deci 95 — 10 = 85 si 85 : 5 = 17 primul număr. Numerele sînt: 17; 18;
19; 20; 21.
13. Procedind la fel ca la problema anterioară, obţinem: 24; 25; 26; 27.

14. Dacă presupunem că al doilea număr ar fi 1, atunci primul număr


ar fi de 4 ori mai mare, adică 4, deci suma lor ar fi 5. Dar-suma numerelor
este 480 adică este de 480 : 5 — 96 de ori mai mult. Deci al doilea număr
este 1 •96 = 96, iar primul este 96 •4 = 384.

CC CI
Observaţie: Dacă x + y = s si — = — , cele două numere sînt:
V b
s •a s •b
x = ; V— . In cazul de faţă S — 480; a = 4; 6 = 1.
a+ b a+ b

15. 12 — ; 1 1 — ; 11. 16. 17,2 m; 15 m; 10,3 m. 17. 960 lei; 710 lei;
2 2
780 lei. 18. 2 130 ha; 1 340 ha; 280 ha. 19. 195; 260. 20. 120; 80; 60.

21. Utilizăm următoarea aşezare:


5 kg zahăr .........12 kg făină____. . . . . . 130 lei
14 kg zahăr.................12 kg făină.................. 256 lei

Observăm că s-a cumpărat aceeaşi cantitate de făină. Diferenţa de preţ


rezultă din diferenţa cantităţilor de zahăr. Deci, pentru 14 — 5 = 9 kg
zahăr în plus s-au plătit 256 — 130 = 126 lei. Rezultă că 9 kg de zahăr
costă 126 lei. Deci 1 kg de zahăr costă 126 : 9 = 14 lei. Deci 12 kg făină
costă 130 — 70 = 60 lei. Rezultă că 1 kg făină costă 60 :12 = 5 lei.

22. 4 m pînză.....................15 m stambă...................... 530 lei


3 m pînză.....................10 m stambă.......................360 lei.
Sau încă:
12 m pînză .............45 m stambă ......................... 1 590 lei
12 m pînză ....................... 40 m stambă .................. . . 1440 lei.

Se judecă la fel ca în problema precedentă şi se obţin preţurile: 30 lei


pentru un metru de stambă şi 20 lei pentru un metru de pînză.2 3

23. 1,30 lei; 0,80 lei. 24. 8 lei; 6 lei. 25. Se adună cantităţile din primele
două cazuri şi se compară cu ultimele. Se obţin preţurile: 14 lei; 6 lei; 11 lei.
26. 1,10 lei; 0,70 lei; 1,50 lei.

68
27. 20 hl/h~ 30 hl/b; 15 hl/h.
28. Preţul unui metru de stofă este cît preţul a 4 m de tergal, deci in
loc să se cumpere 5 m de stofă se pot cumpăra 4 •5 = 20 m de tergal. Pentru
5 m de stofă şi 3 m de tergal se plăteşte tot atit cît pentru 20 + 3 = 23 m
de tergal şi costă 3 450 m. Deci: 1 m de tergal costă 3 450 : 23 = 150 lei
şi 1 m de stofă costă 150 •4 = 600 lei.

29. 32 ani; 8 ani. 30. 30 ; 210. 31. 120; 60; 360.

32. Intr-o oră cu trenul călătorul parcurge o distanţă pe care ar par-


1
curge-o mergînd pe jos în 15 ore, iar în 1 — ore mergînd cu autobuzul parcurge
2
1-
cît ar parcurge în 12 - 1 — = 18 ore mergînd pe jos. Dacă ar merge toată
._ 2
distanţa pe jos ar trebui să meargă 3 -f- 15 -f- 18 = 36 ore, timp în care ar
parcurge 180 km, deci: 180 : 36 = 5 km/h este viteza cu care merge pe jos;
5 •12 = 60 km/h este viteza autobuzului; 5 •15 = 75 km/h este viteza tre-
** ^
nului. Distanţele parcurse sint: 3 •5 = 15 km, pe jos; 6 0 -1 — = 90 km,
^ ■ 2
cu autobuzul şi 75 km, cu trenul.

33. 4 km/h. 34. 150; 120; 70. 35. 640 lei; 320 lei; 64 lei.

METODA IPOTEZELOR

36. Dacă s-ar fi vîndut numai bilete de 6 lei bucata, s-ar fi încasat
415 - 6 = 2 490 lei, deci cu 2 490 — 2 160 = 330 lei mai mult. Cum pentru
fiecare bilet de 4 lei s-ar fi încasat cu 2 lei mai mult. Rezultă că au fost
330 : 2 = 165 bilete de 4 lei.

37. 11; 5. '


38. Dacă primul număr ar fi egal cu al doilea, atunci suma celor trei
numere ar fi 199 — 14 = 185 (vezi figura nr. 1.7.38).
Deci, suma a trei numere
este 185, primele două numere primul număr
sînt egale iar triplul celui de-al
treilea este cu 5 mai mic decît al doilea număr
fiecare din primele două numere.
al treilea 14
Presupunînd că triplul celui de E număr f
al treilea este egal cu fiecare din
primele două numere, atunci Fig. 1.7.38
suma celor trei numere ar fi
185 — 2 •5 = 175. Problema s-a redus la următoarea problemă: „Suma a
trei numere dintre care primele două sînt egale este 175. Să se afle cele
trei numere ştiind că triplul celui de-al treilea este egal cu fiecare din pri­
mele două.“ Aşadar, de 7 ori numărul al treilea este 175. Rezultă că:
* numărul al treilea este 175 : 7 = 25; primul număr este 25 •3 4- 5 = 80,
iar al doilea este 80 -j- 14 = 94.

69
39. 150; 50.

40. 200 kg, 220 kg.

41. 1 robinet, 3 robinete. 42. 36 porumbei, 15 iepuri. 43.19; 23. 44.16; 9.


45. a) Preţul cărţii (1 întreg) plus restul din preţul cărţiij reprezintă 95 lei.

1 5
Cu alte cuvinte, 1 -|----- = — din preţul cărţii reprezintă 95 lei. Deci, cartea
4 4
5
costă 95 : — = 76 lei. b) Aşadar, elevul a primit 100 — 76 = 24 lei rest.

c) Presupunînd că cele 6 monede ar fi fost de cîte 5 lei, atunci elevul ar fi


primit cu 6 •5 — 24 = 6 lei mai mult. Această diferenţă provine din faptul
că fiecare monedă de 3 lei (din cele presupuse a fi de 5 lei) valorează cu
2 lei mai puţin decît una de 5 lei. Rezultă că au fost 6 : 2 = 3 monede de
3 lei şi 3 monede de 5 lei. 46. 24, 15.

METODA MERSULUI INVERS

47. UHimul cumpărător a luat jumătate din cantitatea de cireşe şi


1 .
încă — kg. Dacă nu lua jumătatea de kilogram atunci el ar fi cumpărat
2 -
jumătate din cantitatea care era şi ar fi rămas în coş o cantitate de cireşe
1 '• .
egală cu aceea cumpărată de el, adică 3 — kg. Deci, la plecarea penultimului

cumpărător producătorul mai avea 7 kg de cireşe. Cînd el s-a prezentat pentru


cumpărare, dacă ar fi cumpărat-numai jumătate din cantitatea care mai era,
1 .1 1
i-ar fi rămas 7 — kg, deci înainte de a cumpăra mai erau 7 — kg + 7 — kg =
2 2 . 2
= 15 kg. Aceste 15 kg sînt rămase după plecarea primului cumpărător.
- 1
Dacă acesta n-ar fi cumpărat acea jumătate de kilogram ar fi rămas 15 — .
.2
adică jumătate din cantitatea avută iniţial de producător. Aşadar, la început
producătorul a avut 31 kg de cireşe. Cantităţile cumpărate de cei trei pro­
ducători sînt respectiv de: 16 kg; 8 kg; 4 kg.

48. înainte de a cheltui cei 250 lei, elevul avea 300 lei, sumă care este
dublul sumei rămase după ce a cheltuit 200 lei. Deci înainte de a cheltui
cele două sute de lei el mai avea 300 : 2 -f- 200 = 350 lei. Cei 350 lei repre­
zintă dublul sumei rămase după ce el a cheltuit 150 Iei. Rezultă că înainte
de a cheltui cei 150 lei, elevul avea 350 : 2 -f- 150 = 325 lei. Această sumă
reprezintă dublul sumei avute iniţial.4 9

49. 518; 260; 174; 66; 14. 50. 15 plini. 51. 660 m, 300 m, 180 m, 180 m.

70
1.8. PROBLEME RECAPITULATIVE

11. a) Notăm cu 1 (un întreg) costul total al excursiek Deoarece lui A


1 1 2
nu-i ajungea ■*- din costul total al excursiei,- el avea 1 ------ = — din costul
3 * 3 3
5 4
acesteia. Al doilea avea 1 -------= — din costul excursiei. împreună aveau
. 9 9
-f- din preţul excursiei. Întregul fiind preţul excursiei, înseamnă

10 1
că — — 1 = — din costul excursiei reprezintă 400 lei. De unde rezultă
9 9
2
că excursia a costat 9 * 400 = 3 600 lei. b) — din 3 600 lei reprezintă

4
2 400 lei, cît avea detaşamentul A ; — din 3 600 lei reprezintă 1 600 lei, cit
9
avea detaşamentul B. c) x = 100.

2. 8,10 lei; 3,45 lei; 2 cărţi; 7 caiete.

3. 216 şi 62.

4. Indicaţie: Pentru ca N să fie divizibil cu 18 trebuie c a a -J -2 + 3 4 -ft


să fie multiplu de 9 şi b să fie număr cu soţ. Deci a -J- ă = 4 sau a -J- b = 13.
Se găsesc: N — 4 230; N = 2 232; N = 9 234; N = 7 236; A = 5 238.
b) Pentru N divizibil cu 72 găsim N = 2 232. c) N = 8 235 şi N = 4 230.

5. 1 055 şi 9 935; 121. 6. 14,(4) m/s. 7. 840 ba.

8. a) 2 025; b) 2 304; c) 2 401. 9. Mihai a cheltuit mai mult.

10. a) S — a -f- 3a -ţ- ba = 10a; P = a •3a •6a = 18a3.


P 9a2
— = — G Z => a = 5k(k G Z) => S = 10a = 50k = MbO.
S 5
P Q/72 Q • 95Â-2
b) — = — = = A/45. 11. 2025 lei; 525 lei; 630 lei; 1 050 lei.
S 5 5

12. Nu se modifică. 13. Perimetrul este 2(27 + 45) = 144 m. 14. 4 km/h.

15. Indicaţie: Dacă x, y, z sînt lungimile laturilor pătratelor atunci

x2 y2 z2 . . x y z
— = — = — , de unde — = — = — , sau:
9 16 15 3 4 5

4z 4t/ 4z 4z — 4a; 16 0 c ^ 0
— = — = ------------= — = 8 . Se găsesc: x — 6;w = 8 ; z — 10.
12 16 20 20 - 12 2 •

71
16. Notăm cu x şi y numărul bancnotelor de 10 lei, respectiv 25 lei şi
cu S suma. — = — ; 10a; + 25y = S. Folosind proprietăţile proporţiilor
V 4
10a; 30 - . . iOx 30 ,. „ 10a? 3
găsim: ----- •= -----, sau inca ------------ = ----------- ■, adica —;-------— = — »
2by 100 25y+10a; 100+30 25y+10y 13
3 „ , . 3
de unde 10x = — •S, deci: x — S. Cum S este cuprins între 500 şi
13 130
3
600, putem scrie 500 < S- <.600. înmulţind inegalităţile respective cu
130
3 3 a 3 150 180 7
găsim: 500 • ----- < ------ S < 600 • — - , sau ------< ar < ------ , adica 11 — <
130 130 " 130 13 13 13
12
< x < 13 — . Dar x este un număr natural si deci 11 < x < 1 3 . Deoarece
13
2? 3 • •
— = — si x, y sînt naturale, singura valoare care convine pentru a; este 12,
y 4
iar y = — •x\ y = 16. Suma S = 10 •12 + 16 •25 = 520 lei.
3 •
17. Notăm cu + vasul de 41 şi cu B vasul de 91. Cu vasul A umplem
vasul B făcînd 3 operaţii. în vasul A rămîn 31. Răsturnăm vasul B. Tur­
năm cei 31 din A în B. Umplem de două ori vasul A şi turnăm în B. Vasul
B se umple, iar în + rămîn 2 1. Răsturnăm vasul B, iar cei 2 1 din A îi turnăm
în B. Umplem vasul + şi îl răsturnăm în B, unde avem 2 + 4 = 61.
18. — 21. Analog ca la 17.
22. Din prima ladă se ia o piesă, din a doua două piese ş.a.m.d., din a
10-a ladă 10 piese. Se cîntăresc împreună cele 55 de piese. Dacă ies 10 grame
in minus faţă de greutatea normală a celor 55 de piese, piesele defecte sînt
în prima ladă, dacă ies. 20 grame în minus faţă de greutatea normală, piesele
defecte se găsesc în lada a doua ş.a.m.d.
23. Fie a şi b cele două numere. Din datele problemei rezultă că:
f aY 9 a 3 „ ' . I a \3 (3 \ 3
— = — => — - — (a, b smt numere naturale), sau — = I— .
UJ .4 _b 2 , WJ UJ
,. „ ~ 27
adica — = — . Folosind proprietăţile proporţiilor derivate, rezultă:
b3 8
Y
b _ + 1,3 - 280 _ 8
27 8 ~ 27 + 8 ~ 35 ~ ’
de unde: a3 = 33 •23 a 6;
b3 = 23 •23 b 4.
24. 8 şi 6.
25. Ecuaţia se poate scrie: x v •t — 1 984. Descompunem în factori
primi numărul 1 984 şi ecuaţia devine: •t — 26 - 31. Cum x, y, t sînt
numere naturale,rezultă că: x = 2: ?/ - 6; t — 31. Se mai găsesc soluţiile:
(2; 5; 62); (2; 4; 124); (2; 3; 248); (2; 2; 496); (2; 1; 992); (1, y, 992);
(31; 1; 64); (62; 1; 32); (124; 1; 16); (248; 1; 8); (496; 1; 4); (992; 1; 2);
(1984; 1; 1); (x ; 0; 1 984).

72
h 79
26. 1) Numărul O,(a) + 0,(06) = 0,(79) se poate scrie: — H----= — >
9 99 99
adică: 11a + 6 = 79 şi scăzînd 6 din ambii membri, rezultă: 11a = 79 — b.
Trebuie deci ca numărul 79 — b 'să fie divizibil cu 11. Singura valoare con­
venabilă a lui b este 2 şi atunci rezultă 11a = 79 — 2, sau 11a = 77, deci
ci db 85
a = 7. 2) Numărul 0,(a) + 0,(a6) = 0,(85) se poate s c r i e : ----- 1------= —>
9 99 99
adică: 11a + ab = 85, de unde 11a + 10a + b = 85. Scăzînd numărul b
din ambii membri, rezultă: 21a = 85 — 6. Trebuie ca 85 — 6 să fie divizibil
cu 21. Cum 1 < 6 < 9 şi cel mai mare număr divizibil cu 21 dar mai mic
decît 85 este 84, rezultă că 6 = 85 — 84, sau 6 = 1, de unde 21a = 84; a = 4.

3) Numărul 0,(a) + 0,a(6) = 0,(8) poate fi scris: — + —----- = — , sau:


9 90 9 ’
10a + 10a -f- 6 — a = 80. 19a -j- 6 = 80. 4) Folosind raţionamentul de la
cazul 2), găsim a = 4; 6 = 4.

27. Notăm cu 1 ,(un întreg) al doilea număr şi cum — din al doilea număr
a ■ 4
5 1
este egal cu primul număr plus 5, înseamnă c ă -------1 = — din al doilea
4 4
număr este 5. Deci al doilea număr este 4 •5 = 20 iar 60 — 20 = 40 repre­
zintă suma dintre primul şi al treilea număr. Aflăm primul şi al treilea număr,
folosind metoda de aflare a două numere cînd cunoaştem suma şi raportul
lor şi găsim 17 şi respectiv 23.
28. Notăm cu x şi y distanţa parcursă de primul, respectiv al doilea tren.
Formăm proporţia:
x JL
¥ 93
4 168
Folosind proprietăţile proporţiilor, găsim:

x y x —y 165 165 •168


= 840, de unde:
_3 93 _3_ 93 126 - 93 33
4 168 4 168 168
q qq
x = — •840 = 630 km şi y = 840 •----- = 465 km.
4 168
1 • 1 . • w 1'
Primul tren parcurge — •630 = 162,5 km în 1 — ore, deci are o viteză de
4 * 2
q o q oc \
162,5 : — = 162,5 •— = — - = 108 — km/oră. Al doilea tren parcurge
2 3 3 34
5
6
465 = 186 km în 2 ore, deci are o viteză de 186 :2 = 93 km/oră.
10

73
3 3
29. Partea rămasă este — din 11,9 adică — • 11,9 = 2,1 m.
17 17
Fie x, y, z lungimile bucăţilor tăiate.

x _ y _ z _ x + y + 2 _ - 9,8 _ 9,8 _ 6

2 2’ (6> 3— 2 + 2,(6) 4 - 3 - 2 + 2 - + 3— 8 — 5
2 2 3 2 6

deci: x = 2 - — = 2 , 4 m; y = 2 — . — = 3,2 m; z = 3 — . — = 4,2 m.


5 3 5 . 2 5
Diferenţa dintre numărul de piese obţinute din a treia bară şi prima bară
rezultă din diferenţa de lungime. Deci, din 4,2 — 2,4 = 1,8 m s-au produs
30
36 piese. Dintr-un metru de material se produc — = 20 de piese. Numă-
1,8 9
rul de piese rezultate din cele 3 bucăţi sint respectiv: 48, 64 şi 84.

30. Fracţia se'poate scrie: F = T


^ —--- - —— . Deoarece n(n — 1) şi
7i(n 1) -ţ* 2
n(n + 1) sînt numere divizibile cu 2, pentru orice n £ N, atunci şi
n(n — 1) 2 şi n(n + 1) + 2 sînt divizibile cu 2, deci fracţia se poate
simplifica cu 2 pentru orice n £ N. '

„„ 2an an an an . an . n „ _T
31. an = --- = ------ 1----- = ---------1-)---------- J- 1. Pentru a — 2p, p £ N,
2 2 2 2 2
an (2p)n •7)** " /jn nil
avem: — = - = 2n_1 •p n £ N. Deci -------1 şi — + 1 sînt
2 2 2 ^ 2 ■ '* 2 ^

numere naturale şi, cum este par, rezultă că , — — 1 şi — + 1 sînt


2 2 2
impare. Diferenţa lor fiind egală cu 2, rezultă că ele sînt numere impare
consecutive.

3 •(3*)" = (3KT _ 4 + (3*T + ( 3 W + L


an = (3k)n =
3 3

(3&)n m n (3£)n (3 A)*


Deoarece N - i , 4- 1 sînt numere

naturale; se observă că sînt şi consecutive.

32. Fie N=abcd. Pentru ca lOiV să fie un pătrat perfect trebuie ca d—0.

175N = 52 •7 •aTcO = 52 •7 •S e - 2 •5 = 2 •53 •7 •ăfcc.

1757V este cub perfect dacă conţine factori pe 23-73 (deoarece conţine ca
factori primi pe 2 şi 7). Trebuie deci să mai conţină pe 22 •72 = 196.
Rezultă că a = 1; b = 9; c = 6. Deci iV = 1 960.

74
33. Fie numerele a, fi întregi, pozitive şi d cel mai mare divizor comun
al lor.

Putem scrie: l a ^ 0,1 unde ax, bx E N*.


| b = d - bx
a — b — dai ~ dbx = d •(ax — bx) şi ax — bx > 1.
Deoarece a — b este produsul dintre d şi un număr întreg, pozitiv, mai
mare sau egal cu 1, rezultă că a — b = d(ax — bx) > d, adică d este mai
mare decît a — b.
34. Numărul N poate fi scris sub forma:
N = re4 + 4n2 + 4 — 4n2 = (n2 + 2)2 - 4n2 = (n2 + 2 - 2n) (n2 + 2 + 2n).
Pentru n > 1, rezultă că n2 — 2n + 2 şi n2 + 2n -J- 2 sînt numere naturale
mai mari decît 1, deci numărul N nu este prim.
35. Suma şi diferenţa a două numere prime este un număr prim dacă
cele două numere sînt de parităţi diferite. Dar cum singurul număr prim
par este 2, rezultă că unul din numere este 2. Fie, deci a = 2. Pentru b = 3
sau b = 4 nu sînt îndeplinite condiţiile din enunţ; b = 5 îndeplineşte con­
diţiile din enunţ, deoarece 5 + 2 = 7 ;5 — 2 = 3, numerele 7 şi 3 fiind numere
prime. Arătăm că nu mai există perechi de numere care să verifice condiţiile.
Un număr prim poate fi scris sub una din formele b = 3k + 1 sau b =
= 3k + 2, unde k E N. Dacă b = 3k + -1, atunci a - t - i = 2 - j - 3 A + l =
= 3k -f- 3 = 3(k -}- 1), care nu este prim, deci suma nu este număr prim.
Dacă b — 3k + 2, atunci b — a — 3k + 2 — 2 = 3k, de asemenea nu este
prim. , .
36. Fie a, b două numere întregi pentru care (a2 + b2) •7. Dacă presu­
punem că a şi b nu sînt divizibile cu 7, atunci putem scrie:
a — 7k ± 1) 7k ± 2, 7k ± 3;
b = 71 ± 1, 71 ± 2 , 7 1 ± 3 -
a2 + b2 = (7k + p )2 + (71 -f- q)2, unde p si q pot lua orice valoare din mulţi­
mea: A = { - 3 , - 2 , - 1 , 1, 2, 3}.
a2 + b2 = 49 k2 + 14 k •p + p 2 + 4 9 12 + 14 Iq + q2 =
= 49 (k2 + l2) + 14(kp + lq) + p 2 + q2 = M 7 + p 2 + q2.
Depi a2 + b2 \ 7, revine la a arăta că p 2 + q2 • 7. Dar din orice combi­
naţie de tipul respectiv, făcută cu numerele din mulţimea A, se obţin numere
care nu sînt divizibile cu 7.
Intr-adevăr ( —l ) 2 + (—l ) 2 = 2,
, ( - l ) 2 - M - 2 ) 2 = 5,
( - 1 ) 2 + ( - 3 ) 2 = 10,
(—2)2 + (—2)2 = 8,
(—2)2 + (—3)2 = 13, ‘
(—3)2 + (—3)z = 18.
Analog pentru valorile pozitive ale lui k şi l. Deci, în aceste cazuri,
a2 + b2 nu este divizibilă cu 7 (contradicţie). Rămîne deci că a = 7k, b = 71,
adică a şi fi sînt divizibile cu 7.

75
37. Dacă la clasa a Vl-a B ar fi fost iniţial cu 2 elevi mai mult decî
sînt în prezent, atunci numărul elevilor din şcoală ar fi fost 66. în aceste
condiţii, mutîndu-se din clasa a Vl-a A 3 elevi în clasa a Vl-a B, numărul
elevilor din fiecare clasă este acelaşi, deci este egal cu jumătatea lui 66.
Prin urmare în clasele a V l-a A şi B ar fi fost 66 : 2 = 33 elevi. Dacă la clasa
a V l-a A se mută cei 3 elevi, atunci clasa are 33 -j- 3 = 36 elevi. Clasa a
Vl-a B are 64 — 36 = 28 elevi.

1.9. LUCRĂRI DE VERIFICAREA ÎNSUŞIRII


UNOR CUNOŞTINŢE DE BAZĂ

Lucrarea nr. 1. 5. 7 848 ; 6 948 ; 6 984. 9. 173.


Lucrarea, nr. 2. 6. 20 lei; 30 lei. 7. 1200 lei; 1600 lei.

Lucrarea nr. 3. 1. 145 — » 2.4,145. 3.10.


6 •
Lucrarea nr. 4. 1. 425 lei. 2. 40 ani; 20 ani; 10 ani. 3. 16 lei; 7 lei.
', . ... a—13
4. Fie a şi b cele două numere. Din teorema împărţirii cu rest, a vem :------ =

a - 13 1_
= 7 sau şi, folosind proprietăţile proporţiilor, rezultă
1
a — 13 — b 7 -1 a — b — 13___ 6_
adică de unde — ------— = 6,
b 1 b “ 1
deci 6b = 258, adică b = 43; găsim a = 314.
Lucrarea nr. S. 1. 2 400 elevi; 96 personal muncitor. 2.18 băieţiţ 15 fete.
Lucrarea nr, 6. 1. 125; 100; 75; 45. 2. Notăm cu 1 (un întreg) cît a
vîndut în a doua zi. în prima zi a vîndut de 3 ori mai mult decît în a
. . 1 -
doua zi si încă 1 kg de cartofi. A treia zi a vîndut — din cît a vîndut în
2
a doua zi, mai puţin 1 kg de cartofi. Deci în cele trei zile a vîndut: ^3 -}- 1 + Ă j

din cît a vîndut în ziua a doua, plus 1 kg cartofi, minus 1 kg cartofi, adică
9
a vîndut — din cît a vîndut în ziua a doua, ceea ce reprezintă 1 809 kg.
2
9 2
în ziua a doua a vîndut: 1 809 : — = 1 809 ■ — = 201 •2 = 402 kg. Găsim
2 9
că în prima zi a vîndut 3 •402 + 1 = 1 207 kg, iar în ziua a treia a vîndut:
•402 — 1 = 200 kg. 3. 9 km. 4. La o pereche de pantofi s-au vîndut

3 perechi de sandale, prin urmare, s-a încasat suma de 210 lei pe o pereche
de pantofi şi 3 •90 = 270 lei pe 3 perechi de sandale, adică 210 -f- 270 =
= 4 8 0 lei. împărţind suma totală la cît costă o pereche de pantofi şi 3 perechi
de sandale, găsim numărul perechilor de pantofi, adică 24 000 : 480 = 50 pe­
rechi pantofi; 5 0 x 3 = 150 perechi sandale. 5. 208 piese m ici; 128 piese mari.

76
Lucrarea nr. 7

1. Din a < c şi b > d, rezultă a — c < O şi b — d > 0.


Comparăm fracţiile două cîte două. Cum:
a— c a— c , ,l 1 1 ■) , v i — d — b— d
c)
b+d (b + d) (b — d)
(a — c) •( —2d) „ . a —c a— c
' ' — > 0, găsim: - > (1)
(b + d)(b- d) b+d b - d
a c „ . a a—c a
Deoarece --------< 0 şi — > 0 , rezulta--------- < — (2)
b+d b b+d b
a + c ab + ad — cb —bc ad — bc cum 0 < a < c şi 0 <
Din
b+ d b(b + d) b(b -J- d) t

a+ c
< d <b, rezultă 0 < ad <bc, sau ad bc < 0, deci: — —
b b+ d
ad — bc ^ c\ T v CL
-------- - < 0, adica — < — 1—
OL - 4- C
(3)
b{b + d) b b+ d
sau

a+ c c ad + dc — bc — dc " ad — bc n wa + c _ c ...
— = ----- -----------------------= ----------------- < 0. adică — -— < — (4)
b+d d (b + d)-d .-< b + d)-d b+ d d
f* d _L. q #
Se compară — cu — '— şi, ţinlnd cont de relaţiile 1)—4), se găseşte ordinea:
d b —d
a—c a c a a+ c a + c sau a — c a — c a a+c a+c c
b —d b + d b b+d d b —d b — d b+d d ' b+d b—d d
2. Notăm cu x numărul monedelor de 3 lei şi cu y numărul monedelor

de 5 lei. Avem: 3# + by = 126, de unde^ 5y = 126 — 3x, sau y = ------- »


5
. „ 125 + 1 — 3a; „ 1 — 3a; _ . . .
adica y = --------------------sau 25 H-------------- • Cum x şi y sint numere naturale,
5 5
trebuie ca 1 — 3a; să fie divizibil cu 5, adică x poate lua valorile: 2; 7;
12; 17; 22; 27; 32; 37, iar valorile corespunzătoare ale lui y sînt: 24; 21;
18; 15; 12; 9; 6; 3. Cum numărul monedelor de 5 lei a fost mai mare, rămîn
valabile situaţiile: (x, y) de forma (2; 24), (7; 21) şi (12; 18), cazuri în care
avem: x -j- y — 2 + 24 = 26; x + y = 7 + 21 = 28; x+ y = 12 + 18 = 30.
Soluţia problemei se găseşte pentru x = 12; y = 18, adică numărul maxim
de monede este de 12 + 18 = 30 (şi numărul monedelor de 5 lei este mai
mare decît al celor de 3 lei).

3. Pentru a fi siguri că am scos 5 bile de aceeaşi culoare, trebuie să scoa­


tem minimum 13 bile.

77
Lucrarea nr. 6

1. Fracţia se poate scrie:

3 •3” •5n + 3" •5n •52 + 6 •3n •5" . 3” •5n (3 + 25 + 6)


2 •2271 •3” + 3 •3n •4” + 2 •2n •3 •2 •3n •2n “ 22n- 3 n (2 + 3 + 12) =

5" •3 4 (i7 2 •5n (


deci s-a putut simplifica prin 17.
2 » •17 2Zn

2. Numărul iV = 5n •54 •3n •2" + 5n •3n •32 •2n •22 = 5n •3n •2n(54 +
+ 32 •22) = 5n •3n •2” (625 + 36) = 5n •3n •2” •661.
Dar 1 983 se' descompune în 3 •661. Cum numărul N îl conţine ca factor
pe 661 şi o putere a lui 3, înseamnă că N este divizibil cu 1 983, pentru
orice număr natural, diferit de zero.

3. Analog ca la problema 1.

4. Notăm cu x — 1, x, x -f- 1 cele 3 numere consecutive. Produsul lor


este P = (x — 1) - x •(x + 1) = x(x — 1) (x + 1) = x (x 2 — 1) = x 3 — x.
Rezultă că P + x = x 3 — x + % — x 3, care este un cub perfect.

5. Dacă n este par, atunci n = 2n şi N = 32,î' + 63 = (32)” ' -{- 32 * 7 =


= 9n' + 9 •7 = + 7) = 9[(8. + *l)n'-1 + 7] - 9(M8 + 1 + 7 ) . -
= 9 ■(M8 +- 8), care este divizibil cu 72. Reciproc, dacă 3” -+ 63 este divi­
zibil cu 72, atunci 3n -+- 63 = 3n — 9 + 9 + 63 = 3n — 9 + 72. Deoarece:
3n — 9 = 3n — 32 = 32(3n_2 — 1), care este divizibil cu 72, adică 3"-2 — 1
este divizibil cu 8. Pentru n = 2ri + 1, rezultă 32n'+1-2 — 1 = 32» '-1 — 1 =
= 3 •3271'- 2 — 1 = 3 * [(32)” '- 1 - 1] = 3 •9 "'-1 - 1 = 3 • (8 + l ) " '- 1 - 1 =
= 3(M8 + 1) — 1 = 3 - M8 + 3 — 1 = M8 + 2, care nu este divizibil cu 8.
3 n—2 n —2 n —2

3«~2 — 1 = 3 2 - 1= 9 2 - 1 = (8 + 1) 2 - 1 = (8 + l ) 2 - 1

si. pentru ca numărul 3n_2 — 1 să fie divizibil cu 8, trebuie ca — £ N*,


2

adică n - 2n'. Rezultă: (8 + l ) 2 — 1 = (8 + l ) n'-1 — 1 = M 8 + 1 —1 = M 8 .

6. Indicaţie: Se pune condiţia ca z să fie număr cu soţ sau zero, apoi


se pune condiţia ca 2 + y + z să fie divizibil cu 3. Se găsesc numerele:
204: 210; 216; 222; 228; 234; 240; 246; 252; 258; 264; 270; 276; 282; 288; 294.
Sau: Numerele de forma N = 2yz, divizibile cu 6 sînt numerele cuprinse
între 200 şi 300, divizibile cu 6.
7. Fie numărul dat N — ab. Răsturnatul său N' este ba şi N + N' =
= ab + ! m = 10a + b + 10b + a = ll(a + b). Pentru ca ll(a + b) să fie
pătrat perfect trebuie ca a + b să fie 11, şi, în acest caz, avem N + N' — l i 2-
Avem situaţiile a = 2, b = 9; a = 3, b — 8; a = 4,b = 7; a — 5, b — 6;
a = 6, b — 5; a = 7, b = 4; a = 8, b — 3; a = 9, b = 2. Deci numerele
sînt: 29; 38 ; 47; 56; 65; 74; 83; 92. '

78
Lucrarea nr. 9

1. 9 600 cărţi, 13 800 cărţi. 2. 2 200 tone; 1 100 tone.

3. 3 600; 5 400. 4. 25 ani.

5. Dacă primul elev şi al doilea ar avea de două ori mai mulţi lei, ei ar
avea împreună 240 lei. Dacă primul ar avea de două ori mai mulţi lei şi
al doilea de 5 ori mai mulţi lei, ei ar avea împreună 360 lei. Rezultă că
diferenţa 360 — 240 = 120 lei reprezintă de 5 — 2 = 3 ori mai mulţi lei
decît are al doilea elev. Înseamnă că al doilea elev are 120 : 3 = 40 lei, iar
primul elev are 120 — 40 = 80 lei.

6. Un metru de stambă costă cu 18 — 14 = 4 lei mai mult decît un metru


de pînză. Pentru 40 metri de pînză în plus se obţine suma de 560 lei. Cum
la fiecare metru de stambă se acoperă suma de 18 — 14 = 4 lei din suma
de 560 lei, înseamnă că toată suma se acoperă pentru 560 : 4 = 140 metri
stambă. Deci au fost vînduţi 140 metri stambă, pentru care s-a încasat suma
de 140 X 18 = 2520 lei, şi 180 metri pînză, pentru care s-a încasat tot suma
de 2 520 lei, adică în total s-a încasat suma de 5 040 lei.

Lucrarea ur. 10

1. — . 2. 129; 52. 3. 36 dm; 48 dm.


6
4. Aflăm cel mai mic multiplu comun al numerelor 24 şi 36, care este
72. Deci la 3 învîrtituri ale roţii din faţă corespund două învîrtituri ale roţii
dinapoi. Deci pe distanţa de 72 dm roţile fac împreună 5 învîrtituri. împăr­
ţind pe 6 280 la 5, obţinem de cîte ori roata din faţă face 3 învîrtituri şi
cea din spate face două învîrtituri, adică 6 280 : 5 = 1 256, de unde rezultă:
1 256 X 3 = 3 768 învîrtituri face roata din faţă;
1 256 X 2 = 2 512 învîrtituri face roata din spate.
Lungimea drumului a fost 3 768 •14 = 90 432 dm.
5. 300 m2.

.Lucrarea nr. 11

1. Vezi problema nr. 18 de la pag. 28.


2
2. 10 kg; 6,5 kg; 20 procente; 16 — procente.
3
3. 0,2 m3 var; 0,4 m3 nisip.
4. .120 g.

79
Lucrarea n r. 12

1. Fie numărul N = axa2 ... an. Avem iV + 8(a! + a2 + ••• + «n)- Să


arătăm că numărul obţinut este divizibil cu 9. Suma cifrelor lui este ax +
+ az + ... + + 8(ax + a2 + ... + a„) = 9(ai + a2 + ... + «„) care este
un număr divizibil cu 9, deci N 4- 8 («i + a2 + ----- b an) este divizibil cu 9.

2. Fie abc numărul dat. Avem abc + 5« + + 6c = 100a + 10b +


+ c + 5a + 42> 4- 6c = 105a 4- 14b 4 - 7 c = 7(15a -{■ 2b c) care este un
număr divizibil cu 7.

3. Presupunînd că toate monedele'ar fi de 5 lei in sertar ar trebui să


fie 55 •5 = 275 lei. Dar în sertar sînt numai 155 lei. Diferenţa de 275 — 155 =
= 120 lei a apărut deoarece la fiecare monedă de 1 leu şi 3 lei (acestea
fiind în număr egal) apare diferenţa faţă de două monede de 5 lei a d ică 2 -5 —
— 1 — 3 = 6 lei. Rezultă că sînt 120 : 6 = 20 monede de 1 leu. Cum numă­
rul monedelor de 1 leu şi cel al monedelor de 3 lei este acelaşi, rezultă
că au fost 20 monede de 3 lei. Restul monedelor au fost de 5 lei, adică 55 —
— 20 — 20 = 15 monede.
II. A l g e b r ă

I I 1. MONOAME; POLINOAME*'

® Să se reducă termenii asemenea:


a) 5x ~j- 3 y — 6y + 8x — 10y ; b) 2x 2y — 3x y 2 + x — x 2y — 7 xy2 r- x;

c) — ab2x y 3 -----— a2bx2y + 0,5 ab2x y 3 + 0,25 a2bx2y ;


2 4
Xd) x s + 2x y + {xy — x 3) — (3x y — a;3);
ej x 4 — x 3 + 2a;2 — (—x 3 + 2a;2 — a;4);
f) 2a + 5 + (3a - 2) + ( - 5 a — 1) ^ ( - 5 a + 7) - (6a + 2);
( g) 5ai + {3n — [2 to + 5 — (m + n)]} — [3m — (—2m — 5ra)].
2) Să se efectueze:
a") 2a; —; 3a;(2 — x) + x\ b) m + 7m(8m — 1) — 6m(8m — 1);
c) x 3(x 2 + 5x — 2) — x 2(x3 — 4a;2 + 2a; — 5);
d) x + 2 - {- 3 a ; + 5 [3a; - 2 (a; + 2)]};
x e) 2mpx2 (~ 3 m x + p x — 5mpx2) — (6m2p x 2 — 10/n2pa;2)a;.
/1D Să se scrie sub formă canonică monoamele:
^~a) 7x2(—3 x ) ; b) —5a(—a); c ) ( —by3a ) { —4ya)-,d)2x2y (—x y 3)-,
e) '( —a)5 - ( —a)2; f) (8x2y) : ( —2x); g) {—x 2y)3\ h) ( —3x2y 3z)4-,

i') (~5a;3):(- 5 a ;2); j) i | - .a ;V z j:| - | - a ;2yzjj. k) ( ~ x sy 3z) : [ ~ ~ x 4yz^.

4/ Se consideră:
^4 = 3a; -j- 5y; B — x — 4y, C = 2x — y\ D — —5a; -f- y.
Să se calculeze: ^ /
al + . 5 + C + Z ) ; ^ y A - 2B - C - 52); c) - 3CZ>.;
d) 2A + 3 5 + 4C + 5Z); e) 4 ( 5 + C ) ; ^ A B + AC;
g) B(C + D - 2 4 ); h) BC + BD - 2 B A ; i) ABCD.
5. Să se arate c ă :'
a) (x + y) (x3 — x 2y + x y 2 ■
— y3) = (x — y) (x3 + - x 2y + x y 2 + y 3);
b) (m -\- p) (m4 — m3p + m2p 2 — mp3 + p 4) — p 5 = m5.

*) Pentru rezolvarea exerciţiilor 1, 2, 3, 4a), b ), d), 8, 9, 10, e), 11, 21— 27 sînt
suficiente numai cunoştinţele programei clasei a V l -a , iar pentru exerciţiile 4 —7, io ,
12— 20, 28 — 51, 54, cunoştinţele programei clasei a V il-a .

81
6 — Problema de matematică pentru gimnaziu
6. Se consideră.*
. Pi(x) = {x + 1) (x + 3) + 2 şi P2(x) = (a: + 2) (a: + 2) + 1.
Să se arate că pentru orice valoare a lui x avem: Pi(x) = P 2(x). *’
7 / Se consideră:
Pi(x) = (z 4 + 5) (a;4 — 5) şi P 2{x) = {x4 4- 5) (x 4 4- 5) — 50
unde a; E
Să se arate că pentru orice valoare a lui x, Pi(x) < P 2(x).
8. Se consideră:
Pi(x) = x 4 + x 2 -h 5 şi P 2(x) = 3a:6 + x 2 4- 2.
Să se justifice de ce nu există nici o valoare a lui x astfebîncît:
a) Pi(x) < 0; b) P 2{x) < 0 ; c) P ^ x ) 4- P 2(x) < 0;
d) P t (x) •P 2(x) < 0 .
9. Să se efectueze:’
a) (6x2y 3z -j- 9x2yz2 — 12xyz) : 3xyz\
b) (x 3y 5 — x 2y 3 -)- 5xy2) :.(—x y 2);
c) — (25a2bx3y — 35a2x 2y 4 - 5a2x y 3) : (—5axy)\

' d) ("f x3y3 ~ T x2y2 + T xy) : [ ~ T xy\*


e) ^ a2bc + ^ ab2c3j : (—0,(3)a&c).

10. Să se calculeze:
a) (p + g)41 — (? 4 * i>)41; b) (to + re)51 + (—m — rc)51;
c) (a - b)42 - ( b - a)42; d) (a - b)2h + (b - a)2B;
e) x{a 4- b) — 5x{a 4 - b) + 3a;(a - f b) — x(a 4- b);
f) (5a2b + 3ab2 — 5a + 6b)17 + 5(5a2b + 3ab2 - 5a + 6b)17 -
—3[2a + 2(5a2b + 3a62 - 5a 4- 6&)17].
11. Se consideră polinoamele:
P i(x) = 5a;2 — 3a; 4 - 5; P 2(x) = x 3 — x 2 + 6x — 1.
a) Ce polinom trebuie adăugat la P x(x) + P 2(x) pentru a obţine ca
rezultat x G4 - x 5 — 3a:4 4 - 2a;3 — 5a; -j- 1 ?
b) Determinaţi polinomul Q(x), astfel încît: Pi[x) •P 2(x) — [P z{x) 4 -
+ Pz{xY\ — Q{x) să aibă ca rezultat —9.
12. Fie polinomul:
P {x) - - 3a:4 — 2a:3 — x 2 — 2x -j- 1.
Se cere să se calculeze:

a) -P(l); b) P ( - 1); c) d) P ( V 2) ; e) P ( - 2 K 3 ) ; . 'f ) i>(l, 5).

11, Se consideră polinomul:


-P(a:) = a0a^” 4* aia:2"4-2 4- azx2n+i + asa:2n+6, unde n E N.
a) Să se calculeze P( 1) şi P ( —1). Ce observaţi?

82
b) Dacă ,P(1 985) = 516 •IO6, se cere să specificaţi care este valoarea
polinomului pentru x — — 1 985.
c) Pentru a £ Q calculaţi P(a) — P ( —a).

d) Să se calculeze 2P(5) -j- 3 P (—7) — 15P(225) 5 i> (-2 2 5 ) +


-i-
+ P(7) + J - P ( - 5 ) J .

14': Fie polinoniul:


/ P{x) = a0x2n+1 -1- a 1a:2n+3 - f a^x231* 5 +
a3x2n+'! -J- oix2n+a, unde n £ N
a) Să se calculeze P (l) şi P ( —1). Ce observaţi?
b) Dacă P(528) = 1 985, se cere P ( —528).
c) Pentru m £ Q, calculaţi P(m) 4- P { —m).

d) Să se calculeze 2P(5) + 3 P ( - 7 ) - 15P(225) + 3j[ - 5 P ( - 225) +

+ P(7) + j - P ( - 5 )

Fie:
E(x) = x 100 4- (5a: - 6)137 + (4 - 3x)80 - (x - l ) 24 - 3(9z - 8)67.
Se consideră polinomul, scris sub formă canonică şi notat cu P(x), ce rezultă
din transformarea expresiei anterioare. S& cere să se calculeze suma coefi­
cienţilor acestui polinom.
16i Să se scrie sub formă canonică polinoamele:
^ ) (x + IO)2; b) (5 - 2a:)2; c) (2 J /3 - ]/ 2 x)2;

d)
(IH)V e) (4a; + 2) (4a; - 2); f) ( ]/2x + 3) ( - ]/2x 4- 3);

g) (2a;- 1 ) (2a:+ 1) (4a:2 + 1) (16a:4 + 1);


h) + x + 1) (x2 -jr x — 1); i) {a — b + c) (a — c 4- b).
17) Să se restrîngă sub forma pătratului unui binom:

a) 4a;2— 4a; -4- 1; b) x i + — -j- x 2; c) l x 2 - f 2 ]/ 7 x + 1;


4
d) 2a:2 — 2 | /l 0 x 4- 5; e) (x + y)2 — 2{x2 — y 2) + {x — y)2;
f) (x 2 - 6x + 9) + (x + 3)2 - 2(a;2 - 9).
18. Ce lipseşte pentru a avea-pătratul unui binom?

a) « 2 + A ; b) x 2 + - ţ j c) 4xy -f- y 2; d) 4a;2 -)- 1.


16 x 2>
19. Dacă a — b = 1, -se cere să se calculeze a2 -ţ- a — 2ab -j- b2 — b.
20. Dacă a = -c 1, să se arate că a(b — 1) — c(b — 1) — b + 1 = 0.
Să ^descom p u n ă în factori:
,21. 8a; — $y -1- 16. 22. a(x + y) — ab{x 4 - y).~23. a(a + 5) + 5(a + 5).
24; 3a;(« — 1) 4- 3(1 — a) — 5a 5.

83
e*
•"-25. (1 942a3 - 40a2 + 41) (1 942a3 - 40a2 + 43) - . ( 1 942a3- 4 0 a a+41)^
26. (7x - 3y) (5a - 2b) + (6x - 2y) (2b - 5a). 2 7 / a;3 4- 2 ^2 4-, 2* + 4,
' 28, a* - 16;" 22, x* - 5. 5a;2 - 1. 3 l> 16a;3 - x.
32. 25a: - 49a:?/2. 33. 16a:4? /V - 1. 34. 16a;4 - 625?/4,
( 35. (5a: - 3?/)2 - 16?/2. 36. 25a:2 - (4a; + 3y)2.
37. 9(2a; + 5y)2 - 100a;2. 38. 49(a: + y)2 - (7 - x)s.
39. 100(7a; - 3y)2 - 9(4a: 4- 5?/)2./4 0 . 81a:4 - 32y 2.
41. 81a:8 - 32y 8. 42. 4a;2 - 4a: + 1 - y2. 43. 4a;2 + y 2 - z2 + 4xy.
44. 16 — x 2 — 4xy — 4?/2. 45. 14?/ — 49?/2 -J- 100a;2 — 1.
46. 4a:2 — z2 — i x y + 2z — 1 - f ?/2.
/-' 47. 4(a; -j- y)2 — 4(a:2 — y 2) + (x — ?/)2 — s2.

1
48. x2 + x + 4?/2 + 4?/z — z2.

1 1
49. Dacă a -j----- = 5, se cere să se calculeze a2 4~ —

50. Ştiind că a2 + 3a = —1, se cere să se arate că:


a4 -j- 6a3 + 12a2 -j- 9a + 2 este zero.

( 51. Să se descompună în factori:

a) 4a;4 + ?/4; bl 4a:2 + 1; c ) a2 + A - J d) 25a;4 4 - ?/4;


a2 *
e) a^ — 5a; 4- 6 ; f) a:4 — 5a;2 + 4.

52. Să se efectueze:
a) (2a; + l ) 3; b) (1 — 5a;)3; c) (x — 2y -f- a:2)2; d) (a:2 — x + l ) 2;
e) (a; — 4) (a;2 + 4a; + 16); f) (xe + 1) (a:12 — x 6 + 1);
g) (a; + y — 2) [(x + y)2 + 2a; + 2y + 4].

53. Să se descompună în factori:


a) 8a;3 + 125?/3; b) 27a;3 - ? / 3;
c) (a; 4- y)3 + o ( x + y ) ( x 2 — y 2) + 3 ( x — y ) ( x 2 — y 2) + ( x - y ) 3- 27y 3;
d) (a + b)3 - (a - &)3 - 3(a + ă) (a2 - ă2) + 3(a - b) (a2 - b2) 4- 64a3;
e) a;2 4- 4x y — 10a; — 20y + 4?/2 4- 25;^f) a;4 — 6a;3 4- 11a;2.— 24a; 4- 16;
( g) x 5 — 5xi 4- 4a;3 — a;2 4- 5a; — 4;
h) a;6 4- 5a^ — 20a;4 - 130a;3 - 131a:2 4- 125z 4-1 50 ;
i) a;4 4- 3a;3 4- 6a;2 4- 3a; 4- 5; j) x G— 49a:4 — x 3 4- 49a;;
k) x6 — 7x3 — 8; 1) x6 — 117a;3 — 1 000; m) x 5 4- 2a:4 -J- 3a;3 -f- 2a:2 4- x\
n) 9a;6 4- 18a;5 4- 26a;4 4- 16a;3 + 6x2 — 2a; — 1; o) a;3 — 6a;2 + l î x — 6;
p) x 3 — 5a;2 — 2a; 4- 10; r) ( x .+ 2y)3 + (3a; — y)3.

84
54. Fie P(x) — x 2 4 3a: — 1 şi Q(y) = y 2 — y 4 2.
Calculaţi: a) P{Q{y))\ b) Q(P(x)); c) P (P {x)); d) Q{Q(y)).
55. Scrieţi polinomul P(x) = 2 x3 — x 2 — x + i sub forma:
P(x) — a(x — 2)3 4 b(x — 2)2 4 c(x — 2) 4 11.
56. Efectuaţi împărţirile:
a) (2a:5 4 a;4 — 5x3 — 8x 4 1) : (a:2 — 3);
b) (2a:5 4 3a;4 4- 4a:3 4 3a;2 4 6x — 4) : (2a:3 4 x 2 4 x 4 1);
c) (a;6 — xs — x i -ţ- x 3 — 2a:2 4 5a: — 4) : (x2 — 2a: 4 3);
d) (18a;4 — 25a:2 4 10# — 3) : (6a;2 4 2a; — 1);
e) (a:5 — 2a;4 — 3a:3 — 4a;2 - f 5a; — 6) : (x3 — x 2 4 2a: — 3);
f) (a;7 — 3a;6 4 2a^ 4 2a:4 — 2a:3 — 2a:2 4 3a: — 1) : (x 2 — 2a: 4 1) 1
g) (x22 — x xl 4 x 10 4 a:5 4 2a:2 4 2) : (a:2 4 x 4 1).
[ 5 7 j Fie polinomul:
P(x) = 5a:3 4 a:2 — a: 4 3.
Se cere restul împărţirii lui P(x) la binomul:
a) a: — 1; b) a: — 2; c) a; 4 2; d) x + ] / 5 ; e) x — J / 3 .
t^jp^Dacă a g { —3, —2, —1, O, 1, 2, 3}, se cere să se precizeze valorile
lui a pentru care polinoamele următoare sînt divizibile cu x — a.
a) P x(x) — a;4 4 x 3 4 -*2 4 * 4 1; b) P 2(x) — x 3 4 x 2 4 x 4 1; *
c) .? 3(a;) = x 4 — 5x2 4 4; d) ^ 4(3:) = x 8 — 14a;6 4 49a;4 — 36a:2.
59. Să se afle restul împărţirii polinomului 4a:5 4 mx4 + x3 + x 2 — î
la x — 2, ştiind că împărţit la a; — 3 dă restul 2.
60. Se cer valorile lui m şi n, ştiind că polinomul P(x) — x 2 4 mx 4 n
dă restul 2 la împărţirea cu x 4 1 Şi restul 3 la împărţirea cu x — 2. -
[6lJ Se cere să se determine polinomul de gradul doi, care este divizibil
cu x — 1, dă restul 4 la împărţirea cu x 4 1 şi restul 1 la împărţirea cu x — 2.
! împărţind polinomul 4a;3 4 (2m 4 l ) z 2 — (2 « — 3)a; 4 3 la x — 2
şi x ^ "1 , obţinem în ambele cazuri restul 5. Ce rest se va obţine dacă-1
împărţim la x — 1 ?

63. Fie un polinom P(x) de grad mai mare decît doi. Se ştie că P[x)
dă restul 5 la împărţirea cu x — 1 şi restul 2 la împărţirea cu a; 4 2. Se
cere restul împărţirii polinomului P{x) la (x — 1) (x 4 2).
64. Se cere restul împărţirii unui polinom P{x), de grad mai mare decît
doi, la (x — a) (x — b) ştiind că împărţit la x — a dă restul rx şi, respectiv,
restul r2, la împărţirea cu x — b, (a =£ b).
X
Î65. Să se determine parametrii reali p şi q astfel încît polinomul P(x) =
== $a;4 7- 2a:2 4 (2p — q — Y)x 4 p 4 3q — 11 să se dividă prin (a:—1) (x —2).

66. Fie polinoamele:

P(x) = 8 x5 — 32a;3 şi Q(x) = 5a:3 — 20x2 4 20x.

a) Să se descompună în factori ireductibili;

85
b) Să se scrie polinoamele care sînt divizori comuni ai lui P(x) şi Q{x)\
c i Să se afle cel mai mare divizor comun al polinoamelor P(x) şi Q(x).
67. Aflaţi cel mai mare divizor comun al polinoamelor:
a) \ x - 2 ) 3(x + i ) 4(x + 6)3 şi {x — 2)2(x + l ) 7(a: + 6)4;
3.
b) 5x2(x — l ) 4(a;2 + l ) 2 şi 8 x3(x — l ) 5(a;2 + 1 )
c) x 3 + x 3 şi x 3 + 2 x2 + x\ d) 16a:2 -f- 8a: + 1 şi 64a;3 + 1;
e) 9a;2 — 6x + 1 şi 27x 3 — 1; f) x 4 — 3a;2 — 4 şi a:5 + x 3 + 8a;2 + 8;
g) x 3 + 3a:2 — 13a; — 15 şi a;3 — Ba;2 + 5a; + 12;
b) x 4 - 18a;3 + 93a;2 - 80a; - 192 si x 4 - 12a:3 + 3a;2 + 208x + 192;
i) x 4 — x 3y 3 şi x 4 — 2x 2y 2 + y 2;
î) 6(x2 — 4 î/2)3 -şi 9(a;4 — 4y 2) (x — 2 y ?
68. Să se scrie un polinom P(x), de gradul doi, astfel încît cel mai mare
divizor comun al lui P(x) şi Q{x) să fie D(x), rinde:
a) Q{x) = x 3 + 8, D(x) = x + 2;
b) Q(x) = 3a;2 — 12, D(x) = x + 2;
c) Q(x) = 16a;2 — 40a; -j- 25, D{x) = 4a; — 5;
d) Q(x) = x 3 — 64, D(x) = x — 4;
e) <?(a;) = a;6 — 1, D(x) = x + 1.
69. Să se afle cel mai mic multiplu comun al polinoamelor:
a] (a; + l ) 2(a; + 2) (x — 3)4 şi -1-l ) 3(a; + 2 )2(a; - 3)2(a; + 7).;
. b j (x - 5 ) (a: 4- 6) (a; - 7 ) şi (a; - 5)2(a; + 2) (a: - 7);
t ) {x — 2)5 şi (a; — 2)3(a; 4 - 4)2;
d) a;2 — (2m + 3n)x + 6mn şi x 2 — (2m + 5p)a; + 10mp;
e) a;4 — 4a;2 şi a;4 — 8a;2 + 16;
fl x 2 + 8a; — 9 şi x i -\-9x — 10;
g) 25a;2 — 20a; + 4 şi 125a;3 — 8 ; h) 1 — x, 1 + x, 1 — X2 şi 1 — a;4;
i) (x — 5), (x — 5)2, (x — 5)3 şi (x — 5)4;
j) 16a;4 — 1, 8a;3 — 1 şi 4a;2 — 4a;+ 1;
k) ^4 — 1 şi x 4 + x 2- — 2; 1) a;3 + 6a;2 + 11a; + 6 şi x 4 + 3a;3 + 3a;2 +
+ 3a; + 2;
m) x 5 — 6a:4 + 19a;3 — 20x2 + 25a; şi a:3 — a;2 — x + 10;
n) x 4 — y 4 şi a;6 — y 6.
Jaj'Determinaţi numerele a, b, c ştiind că polinomul P(x) = (x + 3)3 +
+ a(x + 3)2 + b(x + 3) + c are forma canonică x 3 + 17a;2 + 63a; + 65.
b) împărţind polinomul x 3 + 17a;2 + 63a; + 65 la x + 3 se obţine un
cit Q{x) şi un rest r1; apoi împărţind polinomul Q(x) la x + 3 se obţine un cît
C(x) şi un rest r2, iar citul C{x) împărţit la x + 3 dă un cît şi un rest r3- Ce
observaţi?7 *
2
1
71. Fie P(x) = ax2 + bx + c cu a £ Rj b G R, c £ R. Arătaţi că, dacă
există trei numere reale diferite m, n, p, astfel încît P(m) = P\n) — P(p) = 0,
atunci P este polinomul zero. >
72. Fie m un parametru real. Determinaţi, în funcţie de parametrul m,
gradul fiecăruia din polinoamele de mai jos:
a) P(x) = (m — 5) (m + 4)a;4 + (m + 4) (m — 3)a;3 + (m — 1) (m — 2)a;2+
+ (5m — 2) (3m — l ) x + m2 + 2;
. b) P(x) — {m2 + 2m + l)a;3 + (m3 + l)a:2 + (m2 — 4)a; + m2 + 1;
c) P(x) = (4m2 — 9)a;4 + (16w2 + 8m + l)a:3 + (m2 — 125)a;2 +
+ (m + 4) a; + 7-

86
73. a) ')Să se arate că, pentru orice re număr natural, polinomul:
P x(x) — 2x*+i — 2xn+1 — 2xn — n{x2 — x) + x + 1
se divide cu x — 1.
1») Să se arate că polinomul:
P2(x) = (re + l)x n+2 + (2re + l ) x n+1 + n(xn - x) - re
se divide cu x + 1, oricare ar fi re G N.
c) Să se arate că, pentru orice re G N şi oricare ar fi numerele real
a, b, c, polinomul:
P3(x) = axn+1 + (b — 2a)xn — 22>a4-1 + cx — 2c
se divide cu a; — 2.
74p Se consideră polinoamele Pi(a:) = x 3 + 2a:2 — 5x - f 7, P 2(a:) =
= x z ~ 1 şi P 3(a;) = mx3 + 2a:2 — 5x + P unde m, p £ R.
a) Să se împartă polinomul Pi(x) la P 2(x) şi apoi să se verifice rezultatul
obţinut utilizînd teorema împărţirii cu rest.
b) Să se determine m şi p ştiind că împărţind P 3{x) la P 2{x) se obţine
restul R(x) = —4a: 4- 9.
75. Fie polinomul P(x) — —4a:2 + 12a; — 4.
a) Să se arate că polinomul se poate scrie sub forma:
P(x) = 5 — (mx + p )2,
unde m şi p sînt două constante reale ce vor fi determinate.
b) Să se arate că pentru orice a : £ R există relaţia P(x) < 5.
c) Să se determine x astfel încît P(x) = 5.76
76. Se consideră polinomul P(x) = —x 2 + 2a: -f* 2.
a) Să se arate' că polinomul' se poate scrie sub forma:
P(x) = p — (x — i j 2,
unde p este o constantă ce trebuie determinată.
b) Determinaţi x pentru care polinomul ia valoarea maximă.
77. Se consideră polinoamele:
P(x) = x 3 + mx2 + 3a: + re; /re, re G Z \ { 0 } , m < re;
Q(x) = x 3 + ax2 + bx + 3, a, b G R ;
R(x) = p 2x 2 — 2p 2x + P2 unde p G R \ { 0 } -
a) Să se determine m şi re ştiind că P(x) este divizibil la x — 1 şi împărţit
la x — 3 dă-restul 8.
b) Să se determine a şi b ştiind că polinomul Q este divizibil cu
( x - 1) (x + 3).
c) Cu valorile lui m, re, a, b determinate la punctele precedente să se
descompună în facfori ireductibili polinoamele P(x) şi Q(x).
d) Să se arate că —P(x) + Q(x) este un pătrat perfect, pentru m, re, a
şi b determinate anterior.
e) Să se determine valoarea lui x pentru care —P(x) + Q(x) + R(x) = 0.
în cazul m = —3re, re = —1.

87
78. Se consideră polinomul P(x) — -x4 + 6xs + l i x 2 -j-6x.
a) Să se descompună în factori.
b) Să se arate că pentru orice a £ Z , numărul P(a) este divizibil cu 24.
79. Să sa determine polinomul de grad cel mai mic care împărţit la
x + 1 să dea restul 2 şi împărţit la x — 1 să dea restul — 3.
80. Fie polinoamele P{x) = (x4 — x 3 + x 2 — x + l ) 2 —'x8 şi Q(x)•=
= x 3 — x 2 + x — 1. Să se arate că P(x) este divizibil cu Q[x).
81. Fie polinoamele: P(x) = (a:100 + a;99 + x 98 + ... x + l ) 2 — x 200 şi
polinomul Q(x) = a:99 + x 98 + ••• + % + 1. Să se arate că polinomul P(x)
este divizibil cu polinomul Q(x). 1
82. Fie polinomul P(x) = (xn x71-1 + ••• + x + l ) 2 — x2n şi
Q(x) = a;n_1 + a:"-2 + ... + x + 1 cu n £ N; n > 2.
Să se arate că P{x) este divizibil cu Q{x).
83. Fie polinoamele: P(x) = (a;3 -j- x 2 + x + l ) 2 — a;3şi Q ( x ) = x 2-\-x Jr l.
Să se arate că polinomul P(x) este divizibil cu polinomul Q (x).'
84. a) Să se arate că x 5 — 1 = (x — 1) (x i + a;3 -j- x 2 + x + 1).
b) Fie polinoamele P(x) = (x5 + x i + x 3 + + %+ l)2 — şi '
^(a:) = x i + a:3 + a:2 + * + 1.
Să se arate că P(x) este divizibil cu Q(x).
85. 'a) Să se arate că x 8 i — {x i) (xi — x 3 x2 — x 1 ).'
b) Se consideră polinoamele P(x) = (x5 xi — x3 x 2 ~ x -j- î ) 2 x5
şi Q[x ) = —a;4 + a;3 — x 2 + x — 1. Să se arate că polinomul P(x) se divide
cu polinomul Q(x).

II.2. FRACŢII
j ALGEBRICE RAŢIONALE*1
»

4. a) Ce înţelegeţi prin fracţie algebrică?


P(x) cu poli-
b) Ce obţinem prin amplificarea fracţiei algebrice
Q(x)
nomul R(x)?
- P(x) ■ R(x)
c) Ce obţinem prin simplificarea fracţiei algebrice cu poli-
Q{x) • R(x)
nomul R(x)?
P{x)
d) Fie F(x) = o fracţie algebrică şi c un număr real.
Q(x)
P(c)
1°. Dacă Q{c) # O, ce înţelegeţi prin
Q(c)
2°. Cind spunem că fracţia algebrică F nu este definită pentru valoa­
rea în c? ,
e) Cînd spunem că o fracţie algebrică este ireductibilă?
f) Definiţi noţiunea de „fracţie raţională11.

*) Pentru rezolvarea exerciţiilor 1 —5, 6a) — o), 7a)—i), 1) — o), 9 — 11, 14, 18a) — c)
sînt suficiente cunoştinţele programei clasei a V ll-a .

88
g) Ce operaţii cu fracţii algebrice cunoaşteţi şi ce proprietăţi au aceste
operaţii?
' fl * -
h) Fie fracţia raţională -— , unde polinoamele R şi S sint diferite de
S
' • ji
polinomul 0. Ce înţelegeţi prin inversa fracţiei raţionale — ?
~ S
2. Amplificaţi următoarele fracţii algebrice:
1 . •
a) — cu 2, —5, x şi a;2 — 1;
x
x
b) cu 6, —3, x, 3x — 1 şi 2a — 5a;;

25 bx2y3
c) — cu 4, —2, a, b, a — b, bxy4 şi 8 — abxy.
2 a
3. Amplificaţi fracţiile algebrice următoare astfel incit fracţiile obţinute
să aibă acelaşi numitor:

a) 5a2b
Ş1
1 b) _ l _ f 7
10a362c ’ ' 36a2' 48a
-5
72a2*
1 -2 x + 3
c) si î d) si
7(a 4- i» + c) ’ 14(a -f- 6 + c) ’ 2x + 1 3# — 3
4. Pentru ce valori , ale lui a: următoarele fracţii nu sint definite (nu
au sens) ?
Q\ 1 • m ~ 3 \ 5 x 4- 4 x 2
x x 2a; x —5 a ;- j- l x —b

e) — — ; h) :— — r . ; 0 — :-----------------; j ) ——
x + b
; t)
(x 4- y f x —a — b — c ar — x a;2 4- 3a;’
x 1 \ x + 5 \ 3a;2 4- 2a;
1) ; m) ; n) - r ; °)
(2a;-2 — x) (4a; 4- 1) 8a;3 - 1 64a;3 + 1 100a;2 — 4
x 3 4- x 2 4- 5 3 2a; 4- 1 5
p) — 7^— ; r) ; s) ; t)
4a:2 — 4a; 4- 1 9a:2 - 6a; 4- 1 x 2 4- x — 2 a;2 4- 9a: - 10’
1 5a; * x 4 -1 , 1
u) ; v) ; w) —--------- ; z) —
. ( x 2 ~ 4 ) ( x 2 + 3)(9x2 ~ x ) a;4 - 1 x6 — 64 a;4—10a44-9
5. Să se simplifice:
a) • b) 4a;2 • c ) 39a;y _ —9a;4 . 1Qx5y*z3
■ ' 25y ’ ' 20x y 3 ’ ° 3x y 2z . ’ 18a;6 ’ 6 S x ^ y h 3’
30(—a;)3 x 4- 5 , 4 x 4- 4 x 4- y 5a;
f) — ^ — — ; g) — - ; b) w ; 0 -------— - ; j)
—60(—a;)4 ’ 6 (a ;+ 5 ) 2a; 4- 3 mx + my x 2 4- x y ‘
9x2 4- 3a;y _ x 2 — 8a; ________2a; 4- 3y________
3xy 4- 9y2 x 3 — 8a;2 ’ 2ax 4- 3ay 4- 2bx 4- 3by '
3x — y a; 4- 7y
n) 5 o)
3ax — ay 4- 3bx — by bmx — 3nx 4- 3bmy — 21 ny

89
(6ySimplificaţi următoarele fracţii algebrice:
xy±2y x“ 4 xy . 5x — 20 ... 8x 4- 24
c> —---------; d) — —!------ .»
•x2 + 2x itxy — 16y 2 x2 — 16 a:2 — 9
5x2 + 15x7/ _ 10a: — 20 > 30a:2 —I x
30 ; h, ^
9x3 - 81 x y 2 5 ’ 20a:2 - 40a; *’ g' 5a: + 5 a:3 - 49a:'
i} (2a: + 3)(x - 5)2 - 9(2x + 3) . a:6 - f x 2 + 20xy + 25y 2
; k)
' (x - 14) (4a:2 - 9) a:9 — x 6y 3 x 2 — 25 y 2
7x4 - 7yi . a;2 - 28a: + 196 ’ 15a:2 30a:
1) ; m ) ------- ------ — ---- ; n)
9 x 2y 2 + 9yi x 2 - 196 15a;2
x4 + x 3 + x2 x 3 + 27 125 y 3 27x3 - 64y3
o) ; p) ; r) ; s)
x° 1 a:2 + a: x 2 — 25^2 9x2 — 24x7/ + 16t/2'
8x3 + 1 a;2 — 4 t/2 4yz — z2 2x3 + 2 t/3
t) î u) ; V)
4a;2 - 2a: + 1 4 y 2 — x 2 — 2xz — 5a; + 5 t/ '
8x3 + 1 + (2a; + l ) 3
w)
lOx + 5
Simplificaţi fracţiile algebrice:
Ix x4 + '8 x 3 + 16x2 — 4 9a;4 - 12x3 + 10x2 - 4x + 1
x 3 + 4x2 -J- 2x 9a;4 - 12x3 + 4X2 - 1
x4 + 6x3 + 19x2 + 30x + 25 4x6—20xs+ 2 5 x 4—12x3+ 3 0 x 2+ 9
c) d)
x4 + 6x3 + 9x2 — 25 10x3 - 25x2 - 15
16 — 4x2 — 4c2 + a2x 2 x4 - 10x2 + 9
4 — a2 ' 4x2 - 36 ;
16x4 - 104x2 + 25 9x4 + 41 x2 — 20
(4x2 + 4x + l)(4 x 2 - 20x + 25) ’ ^ x6 + 125 '

â )', ~ x* + (y + 5)^ — b v _______ y 2 — 36 _


L/ 25x2 - x4 - 25y2 + x 2y2 ’ Uf 36X2 + y i - 37y2 + 36 ’
x 3y 2 — lOOx — x 2y 3 + lOOy + x 2t/2z — lOOz
^ x 3y 3 — 1 000 '
- 25z2 — 4x2 + 12x7/ — 9y2
^ 25z2 + 4x2 + 9 t/2 + 20xz —. 30t/z — 1 2 x t / '
-,£ v 4x2y2 — (x2 + y 2 z2)2 . ^ Gx2y + x - 6 xt/ 2 - y \
■vJ X2 - y 2 + 2?/z - z2 ’^ 6x3y + x2 - 6 xt/3 - t/2‘

xi + y i — — y 2)2 + ş 2 + y 2 — (x — y)2
7x5?/5 + 7 x 27/2 ^
p) '(g + y)3 — %{x + y)2(g — y) + 3 (X + y) (X — t/)2 — (X — y )3 _
' (2 t/ — x)2 + 2x (2 t/ — af) + x2 4

90
(* - y) (x2 — Z2) — (X — z) (x2 - y 2)
x 2 — (y + z)x + yz
x 2y*z2 x 2y 2zi 4- x iy 2z2 — x izi 4(g - 2)2 + 9 + 12(ag - 2)
s)
2/4 + x 2y 2 — z2?/2 — z2a;2 8a:3 - 1
‘ 7a;2 + 9a; — 16
mv, . / « <*‘ - 3> a ! ~ 7> + 4 ; rtffi
7a;3 4- s 2 - 8a; ^ (a;2 - 3) (x 2 - 6) + 2 O ' 8a;2 + 9a; - 17
8. Simplificaţi fracţiile algebrice:
(a;24-a;-i-l)34-3(a;24-a;4-l)2(4a;—l)4-3(a;24-a;4-l)(4a; — l ) 24~(4a; — l ) 3
a)
: _ - x 4 4- 10a;3 + 25a4 ~ ?
(ax + by 4- cz)2 — 2(cz 4- 11 (ax 4- by 4- cz) 4- (cz 4- l ) 2
b)
a2x z 4- b2y 2 4- 1 4- 2abxy — 2ax — 2by c __ ‘
x a;4 4* x z 4- 1 a:4 4- x 2y 2-4- y i x3 + 6a;2 4- Ha: 4- 6
C) o . ? el
a;3 — 1 a:4 4- a;?/3 a;3 4- 7a;2 4- 16a; 4 -1 2 ’
a;4 4- 2a;3 4- 2a;2 4- 2a; 4- 1
f)
a;4 — 3a:3 — 3a;2 — 3a:— 4 ?

g) P ^ x) unde P(x) = a; 4* Î ş i <?(*) = ~ P ( x ) ;


Q5(x) 4- Q3(x) — Q2(x) — 1 . - Ki ’ -
P 3(x) •Q(y)
0,125P3(a;) - 1 + Q(y)
8
h) unde P(x) = 8a: 4- 2 Şi
0,25 [P 2(a;) + 2P(x) 4- 4] [Q(y) 4- 1]
Q(y) este un polinom oarecare diferit de polinomul constant —1;
6 P 2(x)-Q2( y ) - 3 P 3( x ) - Q ( y ) - 3 P ( x ) -Q3( y ) + [ P ( x ) - Q (y)lp 3 (x ) ^ 0 3lv]i

1 . [Q(y) - *(*)] i p2(*) + Q2w - 2pw • <?(?/)]


2P 2(x) 4- 16jP(ar) - 18
j) , unde P(x) — x 2 4" x 4- 1;
P 2(x) 4- 5P(x) - 6
5 P 2(x) - 4P(x) - 1
k) , unde P(x) 6 x -------;•
bP(x) - 5 5 ’
P 2(x) - 2P(x) - 3
l) , unde P(x) = a;2 4- 2a;;
P 2(x) - 9, »
5P(x) 4- 10
m) , unde P(x) — x 4- ~
2 P 2(x) 4- 1 3P (tf)4-18’ ' ' 2 5*
5p2(x) -*■ U P ( x ) + 2 d = J_ + JL
n)
P(a) - 2
[ > ( * ) - 3 ][P 2(a;) 7 ]4 -4
o) , unde P(x) = x 4- 1;
[P 2(a;) — 3] [.P2(a;) — 6] 4- 2
P \ x) 4- P 2(x) •? % ) 4- Qi(y) p ( \ _ T . , ... m ,
p) — ’ und (*} + 1 v ,Q (y )= ~ y ~ i;

91
r) 6/><g)JP(z) - 4 i)(y) P&) - 2 1 0 * ) + 1402/) unde
3 P (x )-2 P (y ) ’
1 1 7
0 z ) = — z2 H----- 2 -)-------*
2 2 2 '

s) ^ ^ ( y ) ~ + Q(y) - n * ) + 0*) - i unde P(x)==


P^)-Q(y)
P (x )-Q (y )-P (x )
— x + 1 şi Q(y) este un polinom oarecare, diferit de polinomul constant 1;

- t* ) W * ) + W * ) + S P H * ) + W * ) ^ ţ * f unde p {g) = * _ 3 ;
P 3(x) + 4P \ x) + P(x) - 6 -

^ ) - l ] ^ 2( 4 - 3] + i , unde P(x) = x* + 'l;


[ 0 ( * ) - l] [ 0 ( a ;) - 4] + 2
8PHx, y) - 30P 2(x, y ) 0 a;, y) 4- 3 7 0 a ; y) <?2(a;, y) - l5 Q ^ rV ) _
-8P3(ar, y j ^ l O P H x , y) Q(x, y ) ^ l £ 0 s , y) (0 a ^ y) 4- 15(?3(av7 ) '
unde 0 » , y) = 5a:2 + 5y2 + 3 şi 0 a ;, y) = 4a;2 + 4y2 + 7;

w 1) 2 ^ 5 unde -P(a;, y) = a;4 — y4 — 4xzy - f 2y2— 1 şi


y)
0 a ;, y) = * 4 + (2/ - D2 + (2/ - l ) 2];
z)
(0 (* ) - 2) [(0 a ) 4 - 3 0 * )] [Q\x) _ 3]
[P2(a;)+2|/2P(a;) 4 ^ K ? ^ + 21030 a;) + 3]C<?2(4;) + (3 —l/3 )0 a ;) — 3j/^3]

unde P[x) = ^2 x — l/~2 şi 0a:) = a;2 * 1^3.

9. Efectuaţi;
a; *a; ,. ** J. 2a; j 5V ~ 3a;
i. §£ ; b) ^ *+ 2*
------H------------|
a) i + t + t + 3 y y y ' '

, a; a; — 1 I 2* + 5 . c n _ , ! £ + i - L £
c ) -----i-------- — + " T ’ } *+ 5 ■ 2
' 2 3
a; 2y 3z _ a:
d) ;^|2 2 ^ + & + * + 2 y + 3 z a; + 2y + 3z ’ * ' 5?

, ~ 2 — g . g) * + h) l 42± _ ± s
f) 2a; 2 ’ 2 4- a; 2a; 3a: ‘
1 2 3 - 1 1 1
i) — + ; î)
4a;2 7a; 14® 2(a; + l) 3(aa + 1 ) 6(a; + l ) f
2
k ) 5*-10 3 a; - 6 * - 24
1
+
l)
x y (x + yz(x + y + z> za^ + y + z) 1

92
1 1 5 x + 2 x + 4
m) + + ; n)
x 2 -\-xy xy + y x + y ' ' x —2 x —3
\ r, A , 2x — 2x4 2a;2 — x -f- 2 2a; — 1
o) 2# - 1 + — -— - ; P)
' x3 — 1 ®2y zy
r) 2g ~ + 1 | 3a; + y — 2 x + y + 8 x —y —5
a; — V 2 (x — y) 3(x — y) 4(x — y) ?
S) 5(2a; — y) 3(x — iy\ , 7(x — y) . 2(x — y) 4(x — 2y)
8x 2x 6x ’ 3x(x + y) . 5x(x + y)
2a + 6 2a; 4- ia — 5ă 2a; + a + & x — 7a
u)
15 (a — ă) 20 (a — b) 10(a — ă) 30(a - b)1
6a;2 — 4a;2 : 2a; + 3x(l — 2a;) 2—x
y)
8x — 2 ~4 1
x2 + x y 4(3x2 + 3a;?/ + 0,75 y2)
w)
2x 2x + y
^ 4a;2 — 8xy i 2 a;4 — 8xsy + 8x2y2 x
z) - (-
x * ■2x3y
10. Să se efectueze:
-5 a ;2
a) b) £ £ , .
y2 x2 y4 x 3 6y
, o 5 a;2 ’ 2X5 . . , . 2x{ 9 x y \ f—IA 2x; + 7
e) -2 a ; . . f) . g) — ------- f - — ; t ) -
x4 4 y 7y4 / 3y\ y2 6 x ) ,> x + 8 x + 7
(2x — 3y)3 (2x + 3y)3 .. mx + my x —3 . . x2 x lOx2 2a;
x2 — 3x x + y y y y3 y;,2 *

mx ra r . 8x 3y 2z _ —2x 2y _ ' ax + ay x —y
an)
ny3 ny3 ’ 7xy3z5 14x5z5 ’ bx — by x + y ’
x + y ax + ay , / 5 + /25\2 . (x 5x x\ ( x \
P)
x —y bx — by r) ( ~ x ) : U ) ; s) “ 7 — ) :f e ) *
hx ( x x , 5x\ , / x x 2x\ / x x x
t)
36 : l 4 - i + Î 2 j ; . UU T - 2 + ^ J : (t - T - f J^

v ) rr5
^r * + * i: r * z i » + j a
L 12 4 6 ) 2 J [ 3 2 6+
tH
CSJ

1
( 2 _
x 4xJ X 3xJ?

Ml-ft
x ■+ 1 4x + 4 x
Z)
y2 ’ y3 2

H
11. Fie fracţia algebrică: F(x) — X x ^ .
2a:2 + 3
a) Calculaţi F(0), F( 1), F ( 1 /2 ) , F ( J /5 ), F ( ~ ] / 3), F ( ~ 2 ) ;
b) Arătaţi că pentru orice număr real a, avem F ( —a) — F(a).

5x2 — 3a; -{- 1 .


12. Fie fracţia F(x) — şi numărul real a.
x 2 4- x 4-1
a) Calculaţi F(2a + 1);

b) Calculaţi F unde P{x) — (x + l ) 3 — (a; — l ) 3 —3[(a; 4- 2)2 +

4- (a; - 2)2].
- ,w\
13. Fie fracţia:

y x 2 — 2 x y 4- a:2 — a; + y 4-
F(x, y) =

a) Să se simplifice;

b) Calculaţi F^2, - i j g

c) Calculaţi

F ( 1 4 -1 /3 , K& - 2 K 7) •P ( - 8 | / 3 4- 2, ţ / î l 4- 2 ţ/13) • F(l, a),

unde a £ E \|

14*. Fie fracţia:

X15 -f- x 9 4- x y — x 2 — x — 4
F(x) = > a £ R \ {1}.
a:9 4- a:8 4- a;7 — a:2 — x — 1

a) Să se simplifice;

•b) Calculaţi F(a) atunci cînd 1.


a2 4- « 4- 1
/^ \
15. Fie fracţia:
9a;4 4- 4y 2 — 6a; — 4y 4- 12xy
F { x , y)
9a:2 — 4 4- 4y 2 4- 12xy

a) Simplificaţi fracţia;
b) Calculaţi F (2, 3);

c) Calculaţi F(a, a 4- 1), unde a £ R \ j — g-j*

94
16. Fie fracţia:
3 [ix 2(2x - !>•+ 2ăr — 1 + Ax(2x - 1)] + 2(16a:4 + 8 x3 4 2x + 1)
F{x)
16a;4 4 8a;3 4 2a; + 1
a) Simplificaţi fracţia;
31
b) Calculaţi F( 1) •^ ( - 1 ) •^(3)
Îl'
, 17v'Efectuaţi, simplificînd pe cit posibil rezultatul:.
a“ — ax — ar 1 x a
a)
x 3 — a3 a—x x 2 4 ax + a2'
c 4 : 25 - 0,0464 - (a2b2 - 64) : 25 a2a: - a 2 - b2x + b2
b)
[a3 — a2b) : 5 ax — a + bx — b
a4 b
j : (6 .-o ) + 5;

1 1 2a: 2a; 8a;


1—x 1 4a; 6 — 3x x 4 2 17—4a;
c)
1 1 x —4 a? a;2
l-a ; 1 4 a; x - 2
(2a; l)2— 2(1—2a;) (2a;4t) 4 (2a;+l)2 _ „v
d) -I R-r3_4 N o- .(2 ** + * » + ! ) ,
1 , 8a;3 - 1 "2a; +I 11 -(roa; X)

2a; - 1 + 4a;2 + 4a; + 1 ‘ 2a; - 1


4a;3 — 8a;2 x 2 — 4\ x — 2 1 x 4 -1
e) 4
•[( 8a;2 4a;
x 2 4 8 \ _ x 4 -1 , x2 + x
4 4 $ f) E(a;, y) •[^(a;) — G(y) 4- 6], unde:
i2 y 6 2
1- a;2

« ( * , V) = L ± ^ - + i
x 2 — 2xy 4- ?/2
1 —y 2
E(a;) =

( y + 1 y 4 3 \ 4y2 — 4
G(îf) =
\ 2 y -2 2 î/2 - 2 2 y + 2 j' 3
a2a: — ca;2 a3 4- a2a: ax2 —- x3
4 2a;
a“ — ar a2 4- 2ca; 4- x ‘ ~a2 — x 2
g) (b2 - x 2)-,
/ bx 2bx3
4
b4 x b2 4 x 2 b2 — x 2 b4 — x ■

$5
( x - - ţ Ş L + y\.J x_______V 2xy \

h)
x4 — y4
a?+2 x y + y 2
_ a;3+ x y 2
x + y
x+ y
*
%+ y
x
y—x M x 2~ y 2)

1— x ys x 2 + 2x + 1 — 4
1 3y 2 1 - x2
+ 1—x — y
3(1'+ x ) x 2 — 2x + 1

£ 2(a, 6)
a2b2 [ 3E 1(a, b) + ^ h * L 3Ez(a, b) —
][ 27
j)
a3b3 + a2b2 + ab + 1
unde:
2a2b + 2a£>2 1 a3b3
Ei (a, b) — ■fi-11.
3a2 + 6ab + 3b2 a + b U2 a2) 3a2 - 3b2
si

E z(a, b) = — — 1------— ------•----- 1— R


[a b ) 4b2 - 9a2 2b + 3 a ’
4a;2 + 12a: + 9 / " 5 2 2x 4- 9
k) + -
4 1 2a: + 3^ 3 -

y 2
+
\x2 + x y ' x + y
1) F 2(x) •[(x3 + 3a:2 — x — 3) •E(x) + 4a: + 1],

unde: \
1 . a: + 3 / a: + 2 V _____ x + 2
E{x) = - 1 — 4 *
a; — 1 a:2 + 4a: + 4 1 a; — 3 \ a: — 1 J a;2 + 2a: + 1
/a ; — 1 + a; + 2
(a: + 1 j ’ a; — 1
si
X2 + 8 x 1 x“
8 "r x 2 + 2a: + 4 x — 2 ) la:2 — 4 2—x
E(x) * (* ) ^ G ( x ) 1 16a;2 — 9

unde:
m)
[ (a; + 1) (a: — 3) x —3 a: + 1 J a;2 — 2a: — 3

(a: ~ l)2 4a:3 - 32


E(x) = ( x --------— 1- - 1 - ---- H - , +(a;) =
V X — î J X2 — x — 1 a:3 + (ar 4- 2 )3
si
x2 — x — 6
G(x) =
a:2 — 6a: + 9"’

96
{[* - E(x)Ţ + [y - F ( y ) f + [ z - G(z)]2}2 - 1 . .
n) (a + y2 + 22 - l),
x2 + y2 + z2 + i
unde:
E{x) = (x* ~ 2x + 1 ~ 4fl2 + 2a\ + 2(a; - 1) + 1 - x 2,
V x + 2a — 1 ;
4a2 — 4a?/ + î/2 — (26 + y)2 4
E(y) - 2
2a + 2b 1—b— y
si
z2 + 3 z - z i - 3z3 1 '2
G(?) = - i — J2 + 2(z + 1) + l j : (z + 2)2 - 1;
z2 - f 3z

f[a; + l?(a;)]3 - [ y - i % )]3 8a;3 +


I
y3
o) - 2a;+ 1J : ( X 2- D + l ,
x2 + xy 4- y2 4a;2 — 2 y + y‘

unde:
25a;2 - 7a; : 28a;3' 10a;2 - ! 1
E(x) =
2a; x
5a; —
2x
si
a2y 2 — 4a2 4- y2 —4 a/
F{y)
-[( a2y 2 4-
18 J Efectuaţi, aducînd la forma cea mai simplă:
y2 y +
Y - l U
27 J
= I + i ,
y y

8a;3 + -2 7 \i 5 _ 2 , 2a; + 9 j 4a;2 4- 12a; + 9 1


|
Ll2a; + 3 2a; — 3 1 4a;2 — 9 J 1 8 J
r: - 1

2x2 1 /
1,

fi
c)
LIx 2y + y3
'l
y 3 ~ x y 2 + x 2y — x 3J \1
y~ i
x
^Yj
x 2)\

+
x+ 1 a;3+ 1 a:2— x 1
1 1- 1
+ : (x2 + x + î)
i _ l i _ i
1+ - ~ + \
X X X 2 a; x2 x
e)
x2 — 1
6 x 2 — 5a; — 1 36a;2 — 1 6a; — 1
f)

(x + y2
= ® -:
72a;3 + 60a;2 - 12a; [

&
12
— yi ~
216a:3 -
X2 - y 2 \
108a;2 + 18a; =î)»
l a+ b a3 + b3 a2 — ab + b2 )
g)
a;2 — 3a: + 2

97
7 — Probleme de matematică pentru gimnaziu
a2 -f ab + b 2 a 2 -j- 2a& 4- b2 a2 — £>2
-£ 3 a 3 + 53 ' a 2 - a b + b2
b)
(7a3 + <z& 4- 65)(2a - 3Z>) - b3 + a3

. x 3 — 3x 2a + 3xa2 — a ? x 2 — 2ax + a2
a;3 3
9 — a9 a;2 -j- ax + a2 x2

-D]
j) F(x) •G(a;) + E(x) — G(x),
+ 1+
x -f 2 '

unde:
a;2 a: + 1
£ (* ) = [7 27 W * M l
LU + 1 ' a;2 + 2a; + 1 J U 2 - 1 x + i)\ a;

1 Y* + i 2a; + 5V| f 1
^ (s )= [(' - * +
a; + 2 a;2 — 4j\ a; — 1 ■ - -r J 1 1 «- - i 2a;/
si
-C x2- a , ■
4a;2 — 1 4a;2— 4a; -j- 1 s
G(x) =
8a;3 + 1 ' 4a;2 - 2a; -j- 1 Ş

|2 + \j[x3 — X6 ~i-i ~ x3) : + ^ ~ 3x2 + 3a:] : ^ ~ 2x +


k)
x 4 + 2a:3 -j- 4x2 + 6x + 3
x s - f x 4 — 9a; — 9

x 4 + 3a;2 + 4
■+ x — 1
x2 ~ x + 2
v -
+ - * * - * * J : (1 - *> [ = ( t o + <,)

m)
a:4 + a4 -j- 1 x':6+ 2a;4— 2a;5— 2a;3+ a;5
(« : (s» — 1) + ;
a:2 — x + 1 -* »] x 5 — x 4 + a:3 — x 2
n) (1 4- 6xy 4- 9y 2x 2) :
[(12a;2y - 8)(3x2y + 2) : 4 + 4 - x 2f + 18x°y2— 2x4 x2 - 1
: {2 9a;4?/2 — a;2 — 9a;2?/2 - f 1 a;4 j'

+ y 2 4- 1 — 2,xy + 2a; — 2y x 2 — x y -f- x


o) - 1;
x 2 — y 2 — 1 + 2y y 2 4- x y — y
fr9a2— (2a + 3&)2 -p 1
|[ ----- 5g _j_ 3/>— “ + 3 5 )J + 18a2i 2+ a 4a;2-i-8154a;2| :[(l+ a ;2)—18a252]
p) _ _ _ _ _ _ - î
(** + 1) : (f <4 l ‘ + . 8* + 4><2* ~ 2> ’f + t f L ,
- — - ÎL 8(g + 1) ' j 1
r
I (3a:2 — 6x + 3 ) l x 4- 1) 2 „ „ 1 ;
1 J + 2" 2 - 2 ): (* 2 + 1) - 2 , + 2

: (* - 2/) - 2(* — y)
H i
p ( y — 1) ' + z{ 1 — y) — y + 1'
i | (y + i)j | : ( y - l ) + 2y + 2
X —Z — 1

(l + a;2f,2 + x8~ 3a;V + 2/8 4 ]


|: 4- x 2)
t) *• v4 4- a;2?/2 — x4 J
- t - m - r xn
1 + 13a;2 — 6a; , „
L < * * ~ 6 * )(* -l). + I 3* 4 _2J
r ( 9 8 ^ ^ - 5Qxi y - t e W y + _ 20
u) L l k x 5y — 4a;4 J
+
343x 3y 3 — 1 ( i9x2y 2 + 2) (343x 3y 3 - 1) ’

v) 5xiy 2 4- 6x2y 4- 1

:9 - 2

x 3 - 8 - 6 x 2 + 12x
(* + 2)
w) • x 2 — 4a; + 4
( x 2 + 4a;)2 - 4
{[^ 4a: 4- 2
+6 — x y — 2y + a;2 + 2a; J : [ 2(âr + 4) - y]

HWEW gi G(a;)
jF(«) ’ £ (a ) - F(x)
unde:

Hi
a(x - l)2 — a:2 4- x + ax — a
E{x) + 2 a ;: [x2(x2 — 1) ] +
a —1

+ z9 - a;5| : (z8 - z4),

3 — x 2 — 2x
F(x) =
x + 3
J a:2 - b2 2 a;2 — l>2 l 3 r a;2 - b2 12) t x 2 - b2
G(x)
i(z + b)2 + Z [ { x + b)2\ + [ ( 7 + 7 T 2 '{x + b f

Şî
1 2a; V a ; - n
H(x) = [17 x .
11 a; + 1 1 - a; x 2 — 1J U - m ] * + 1 + J 1

99
19. Efectuaţi, aducînd la forma cea mai simplă:
{x2y 4- au/2)2 — (x + y)2
1+ : [(a: 4- y T ~ (x - y )2]
x 3y 4- 2x 2y 2+ x y 3 + (x + y )2.
a)
3a;z2 4- 3yz2 — 3x y 2 — 3y 3
+ 1
6xz 2 4* 6î/z2 — 6a;?/2 — 6a/3
2 1
f (4a;4 — 7a; : 14a;2) (ix* 4- — )
L { 2x) 16a;4
b) a:12 4* 4 -1 6 : ( x 12- 16);
32a;10 - 1
x 2 4- 2au/ 4- y2 . x 2(x — y) + y \ y — x) 4- x y ( x 4- y)
y 2 — ar x 2{y — x ) -* x(x — ?/) — z/2('a; 4-11
c)
r
1+
a;z — î/z —'a:?/ + y
( 2a2z
a2x — 2ax2 a3 4- a2x ax 2 — a;3\

d)
[x3 4- a3) +
' a2 4- 2aa; 4- x ‘
+
a2 — x2 J
2ax
1 :
x 2 —r ax 4 a
+
x 2 4- a,x 4* a2
, +
x 4 4- a2x 2 4- a4, ) '
y x 4 — î/4 x 3 4- x y 2
4- -4- a;
x X2 4- 2xy 4- y 2 ~ g 4- y
: x:
______ ) . _ IV
ţa;2 4- 1 a;3 — x 2 4- x — 1 ) \ x 2)
x y 2 •D{x, y)
(3 (x2 — x y — y 2)2 — (x2 — xy 4- y2)2
unde D(x, y) reprezintă cel mai mare divizor comun al polinoamelor
Pi(x, y) = x 2 — x y şi P 2[x, y) = x 2'— 2xy 4- y 2\
M(x, y)
g)
Qx2]/2 — 3x 3y — 3x y 3 4- (x — y)(x3 — y3)
(y — x){x2 4- y 2 — 2xy)
unde M{x, y) reprezintă cel mai mic multiplu comun al polinoamelor
Pi(x, y) = X 2 — x y şi P 2(x, y) =-- x 2 — 2x y 4- y 2;
6 12y 41
b) U . î 7 _
1

: D(x, y),
«S10
4

Ho
(M

y 4- 2a;
1

unde D(x, y) reprezintă cel mai măre divizor comun al polinoamelor


Pi(x, y ) = 280 x 4y — 280 x 3y 2 4- 70 x 2y3 şi P 2(x, y) — 336x3y2 — 42y B;

— ar
i) D(x) 1 4- 2a; x 3 24 - 12a
. 4 - 4 2a;
4*
3a; - 6 ^ 4 - x 2) 6 4 - 13a; - 2x2’
unde D{x) reprezintă' cel mai mare divizor comun al polinoamelor
P\{x) = 6a;6 4- 12a;5 — 24a;4 — 48a;3 şi P 2(x) — 8xs 4- 48a;4 4- 96a;3 4- 64a;2;

100
x i + 2x3 — 2a: — 1
+ x + a^j : ( x + 1),
(3 [ M(x) ~
unde M{x) reprezintă cel mai- mic multiplu comun al polinoamelor
Pi(x) = x + 1, P 2{x) x 2 — 1, P 3{x) = x 2 + 2x + 1;

M Z(X) _l_|fx2 — x 2 a;2 \ /


U2+ 1 x3 - x2 + x - î ) \H i
)
k)
1 (x + y)2 + 2y2 1 , x + y
L x3 — y3 x —y ' x 2 + xy + y2]-i ( i - 3

unde Mi{x) reprezintă cel mai mic multiplu comun al polinoamelor


•Pi(^) — x 2 — 1, P 2(x) = x 2 4- x — 2 şi P3(x) — x 3 — x 2 — 4a; + 4 , iar
jjf2(a;) cel mai mic multiplu comun al polinoamelor Qi(x) — x? + a;4 —
— 5a;3 — 5a;2 4- 4a; + 4' şi Q2{x) = x 3 + a;2 — 4a; — 4;
j. f M2(x) •P 2{x) 8x \|_ (6x2y 2 — 15a^ : 5a;) •(8xy2 + 8)
V Mx(x) X2 — X + lj 12a;V - 3a; _ *
unde Mx(x) reprezintă cel mai mic multiplu comun al polinoamelor
Pi(x) = x 3 — 2x2 + 2x — 1, P 2[x) = x 3 + 2x2 4- 2a; 4- 1, P 3{x) — x z 4- 1,
Pi(x) = x3 — 1 şi P5{x) — x 2 — 1, iar M2(x) şi D2[x), cel mai mic
multiplu comun, respectiv cel mai mare divizor comun al polinoamelor
Qi(x) — x 2 — 2x + 1, Q 2[x ) = a;3 — 1 şi Q3(x) = 8x2 — 8;

[2(a;2 + V2) — 4 xy + 6(a; — y)2] 3]


m) Jz>(a;, y) • M{x, y) •J-
2(a;2 — y 2) (x - y)
: 64(a; - y),
TI
unde D(x, y), M(x, y) reprezintă cel mai mare divizor comun, respectiv cel
mai mic multiplu comun al polinoamelor ' *
Pi(x, y) = x 2 — y 2, P 2{x, y) = a: 4- y, P 3{x, y) = a;3 — x y 2 + x 2y — y3 şi
P*{x, y) — x 2 4- 2xy + y2;
x- 2x? -j- x 2 — 16 3a;4 + x 3 4- 4a;2 + x 4- 3
n) 3a:2 :[ +
x2— x — 4 3a;2 - 2a: + 3
x i 4- 2a;3 + 5a;2 + 4a; 4- 4
+
a;2 4- x 4- 2

( M(x) 3a;2 + 1 4 - 2a;3 + 3a; z® + 6a;5 + 9a:4 — 9a;2 — 6a; — 1


o) + X'
U>(*) 4- x 4- 1 a;4 + 6a;3 + 10a;2 + 6x + 1
unde M(x), D(x) reprezintă cel mai mic multiplu comun, respectiv cel mai
mare divizor comun al polinoamelor Px{x) = 10a;3 + 5a;2 — i x 2{2x + 1) +
+ 4a;2 + 4a; + 1 şi P 2{x) = x 2 + 2a; + 1 — 2a;2(a; 4- l ) 2;
f5x + 51|2 2a; + 2 2a; 4- 1 .1|. 2a; + 1
[ 5a; Jl + * X + J a;2
1 (X*1+ 2a;5' 4 - x 3 - 2x2 - 2) : (x3 + 2x2 + 2) '

-101
x(x + l ) 2 •( X 2 + 1) + 1
X+ {x 4- 1) — X
x 3 -1- x 2 4- 1 1
r) +
x 2 4- 3x -4- 2 x 4- 1 ’
x2 + x — 2
( x - V + a: + y W a :24 - ?/2 + 1'j xy 2+ 2a;+2?/
+ 1
U + y x — y j [ 2xy J, ^ + y J a: — y
x ■2x + 1
4 a:2
(a: - a/)2
s) a:4 4- 2a:3 -4- 2a:2 - f 2a; 4- 1

t) |(
[f 8a; 2+ 13^
a:2 — 7x 4- 6
-6 + 4- ar+ 2) ; ( a ; + l ) - l J : ţ ( l 4 - a:)2 - (1 - z ) 2j ;

1. Se consideră funcţia f : A -> B, unde A = ( —3, —1, 0, 1, 3} şi


B = { —2, 0, 1, 2, 4}, definită prin: f{x) = x 4- 1.
a) Se cere să se calculeze: f ( ~ 3); f ( —1); /‘(O); /*(1) şi / ,(3).
b) Să se reprezinte grafic această funcţie.
2. Dacă funcţia f : A -*■ B, unde A = {0, 1, 2}, este definită prin
f(x) = — x 2 4- 2-a; — 1, se cere să se determine mulţimea valorilor acestei
funcţii, adică mulţimea B.
3. Fie funcţia f : R R, definită prin:
— x 4- 2 dacă x £ ( —co, — 1],
4 -3 dacă x £ ’(—1, 0),
f{x)
x 4- 3 dacă x £ [0, 5),
2a; — 2 dacă x £ [5, oo).

Să se calculeze: / ( —2); 5 f ( 0 ) ;7 ( i ) ; A 10)-

Pentru rezolvarea problemelor 1 —15 s;nt suficiente cunoştinţele programei


claseii a
a VTT
V I I -ao. -

102
4. Să se specifice care dintre graficele funcţiilor de mai jos conţin ori­
ginea axelor:
a) f : R -* R, definită prin f(x) = x 8 — 70a:3 4- 50a;;

b) g : R -» R, definită prin f[x) — — >


x 4
c) h : R -* R, definită prin f(x) = mx, m £ R.

5. Se consideră funcţia f : R ->■ R, definită prin f ( x ) 7 x —- 14. Să se


specifice care din punctele de mai jos aparţin graficului acestei funcţii:
a) i4i(0; 2); b) 4 2(0; —14}- c) A z{2, 0); d) A z(2, 5);
e) A s(3, 7).
6. Fie mulţimile: A = {0, 1, 2, 3} şi B = {a, b}.
a) Construiţi 6 funcţie care să aibă ca domeniu mulţimea A şi mulţimea B
codomeniu.
b) Cîte astfel de funcţii se pot construi?

7. Să se completeze domeniul de definiţie, respectiv codomeniul, pentru


fiecare dintre funcţiile de mai jos:

a) f : A -> R definită ^astfel: f(x) = — - — .•


« . x + 1 '
b) f : {1, 2, 3 } -+ B ,* definită astfel: f(x) — x 2 + x + 1;
x2 - f 2 dacă x £ {—1}

d) f : R -> B, definită prin f(x) — x2.


I
2x — 5 dacă x £ {0}
x — 1 dacă x £ {1}

S. în definirea funcţiilor de mai jos s-a greşit. Să se găsească în fiecare


caz care este greşeala şi să se corecteze:
a) f : 1, 0, 1, 2 } -* {1, 0}, unde f(x) = —x 4- 1;
b) f : R -> [1, oo), unde f(x) = x2;
c) f : R — *[0, oo), unde f(x) = — x2;
1
d)‘ f : R -* R, unde f(x) — — •
x
Se consideră funcţia liniară f : R -*■ R, definită prin:

f(x) = (m — 5)x + 2 — m, unde m £ R.


Se cere:
1) Să se găsească valorile lui m, astfel încît funcţia să fie crescătoare.
2) Să se găsească valorile lui m, pentru care funcţia este descrescătoare.
3) Să se reprezinte grafic această funcţie în fiecare din cazurile de
mai jos:
a) m == 5; b) m = 2; c) m = l ; d) m = 0.

103
10. Se consideră funcţia liniara f(x) — mx -j- re.
Să se reprezinte grafic în următoarele cazuri:
1) a) m = 1 şi re — 0; b) m = 1 şi re — —1; c) m = 1 şi re — 1;
d) m = 1 şi re = 3. Ce observaţi?
2) a) m = 1 şi re = 0; b) m =>2 şi re — 0 ; c ) m — —1 şi re = 0;
d) m = —2şi re = 0. Ce observaţi?
3) a) m = 0 şi re = 0; b) m = 0 şi re = —1; c) m = 0 şi re= 2.
11. Să se reprezinte grafic funcţiile de mai jos:
a) f : (—oo, —1] -> [1, oo), definită prin f(x) — —x;
b) g : [ —1, 1] -* {1}, definită prin f{x) = 1;
c) h : [1, oo] -»• [1, oo), definită prin f{x) = x.
- 12. Să se reprezinte grafic funcţia:
— x dacă x (E (—oo, —1]
f(x) = 1 dacă x £ (—1, 1)
x dacă x G [1, oo).
13. Să se reprezinte grafic următoarele funcţii:
x 4- 1 pentru x G ( - o o , —1)
a) /": R -*■ R, f(x) = x pentru x G [ —1, 2] ;
2 pentru # G (2, oo)
x 4- 1 pentru x G 2}
0_ -pentru x G { ~ 1 }
b) f : ( - 2 , - 1 , 2, 4} - » ( - 1 , 0, 2}, f(x) =
a; pentru a; G {2 }
2 pentru x G {4}
x — 2 pentru x e ( —oo, 3]_
c) f R -♦ R, fi*) = |
4 — x pentru a: SE (3, oo) '
-- 1 dacă X G (~ o o , -
d) f R -*■ R, f(x) = x + 4 dacă X G ( - 3 , 0]
—2a; + 4 dacă X G (0, oo)
—a: dacă x G (—oo, 0)
- 0 dacă x = 0
e) f R R, f(x) = ' x dacă x G (0, 1)
1 dacă x G [1, 3)
x dacă x G [3 ,o o )
—3a: + 6 dacă. x G (—oo, 2),
—3 dacă a; = 2,
f) / : R -» R , f(a:) = < a: — 5 dacă a: G (2, 6),
—1 dacă a: G [6, 8),
—a; 4- 9 dacă a; G [8, oo);
—1 dacă x G ( - o o , 0),
g) f » - { - 1 , 0 , 1}, f{x) 0 dacă x — 0,
1 dacă x G (0, oo).

104
U J S ă se determine funcţia liniară al cărei grafic conţine punctele
A ( - < - 1 ) Şi B{2, 4).
•15. Fie funcţia-' liniara f : R -+ R, f(x) — ax + b şi x x ^ x 2 două numere
reale oarecare. Arătaţi că, în aceste condiţii, f ( xx) ^ f ( x 2).
1 6 ./Să se determine funcţia pătratică al cărei grafic treq&prin punctele:
a ) -'A (1,'0); B(2, 9); C ( - 1, - 6 )
b ) A?(0, 0); A (l, 2); C ( - i , 2).
m = 3,
17. Care funcţie pătratică îndeplineşte condiţiile: A —1) = 5,
f( 2) =11?
18. Să se reprezinte grafic următoarele funcţii pătratice:
a) f R -» R, f { x ) = ^ 2 x 2\

b) f R -> R, f( x ) = l‘ x 2 4 -1 ;

c) f R R, f(x) = 2a:2 - 1;

d) f : R R, f(x) = -
3 *
e) f : R —►R, f(x) = —a:2 3-
19. Să se reprezinte grafic următoarele funcţii:
1,2 dacă a: £ (—oo, 0],
a) / : R -»■ R, f(r) = j ^
2 dacă a: £ (0,oo);
1 — 2a; pentru x £ (—oo, 0],
b) / : R -» R, f(x) = —x 2 pentru a: £ (0, 3),
2a; — 1 pentru a; £ [3, -j-oo);

-x pentru x £ ( —oo, —1],


c) / : R -> R, f(x) = x 2 pentru x £ ' ( —1, 0),
— a:2 pentru a; £ [0, 1),
x — 2 pentru a; £ [1, oo);
d) / : (0, 1, 2, 3} -> {0, 1, 4, 9}, f(x) = + x 2; -
e) / : [0, 3] ->[0, 9], f( x) — x 2.
20. Se spune că funcţiile f : A -> B si g: C -+ D sînt egale dacă A — C,
B = D şi f( x) — g(x), oricare ar fi a: £ A.
Se cere să se determine a, b, m, n £ R astfel ca funcţiile f\ [a, f>] —>R,
definită de relaţia f(x) = mx 4- 1, şig :[0 , 1] -*■ R, definită pring(x) = 2x 4- n,
să fie egale.
21. Fie funcţia liniară/: R ~>-R, definită astfel: f(x) = ax-\-b, a £ R \ { 0 } ,
b £ R. Să se arate că, oricare ar fi numerele reale y şi z, are loc relaţia:

f(y) + m

105
22. Să se arate că oricare ar fi numerele reale a şi b, funcţia f: R -► R,
unde f(x) = ax 4- b, satisface relaţia:
f ( x — 1) + 2f(x + 2) = 3f(x -±- 1). '
23. Să se determine funcţiile pătratice de forma f(x) = x1 2 4- ax + b,
ale căror grafice intersectează axa Ox în punctele de abscisă a şi b.

24. Care este funcţia pătratică al cărei grafic intersectează axele de


coordonate în punctele de abscisă —1 şi 1, respectiv în punctul de
ordonată —1?

25. Determinaţi o funcţie f: R -+ R, cu proprietatea că, pentru orice


x G R. are loc relaţia: f { —x ) = f ( x ) .

26. Determinaţi o funcţie f : R -*■ R, cu proprietatea că, pentru orice


x G R, are loc relaţia: f ( —x) = s—f(x).

27. Dacă a, b £ R, atunci se notează cu max(a, b) şi min(u, b) cel mai


mare şi, respectiv, cel mai mic dintre numerele a şi b. Deci
a dacă a > b, a dacă a < b.
;m ax(a, b)
= { b dacă a < b,
min(a, b) = |
l b dacă a > b .
a) Precizaţi funcţia f: R -+ R, unde f(x) = max(a; — 2, 1 — x).
b) Se consideră funcţiile g, h: R -+ R, definite prin:

x — 2, dacă x < — »
2
g<x) = h(x) = min(a; — 2, 1 — x).
1 — x, dacă x > — .
2
Să se arate că funcţiile g şi h sînt egale.

28. Determinaţi funcţiile liniare f, g : U -> R, ştiind că:


7f ( x 4- 1) + 3g(x - 1) = 23a: + 10,
a) pentru orice R;
2f(x + 1) — g(x — 1) = x + 1,
2f ( x 4- 2) — g( 1 — a;) = —6a: — 19,
b) pentru orice a: G R.
f ( x + 2) 4- 3g(l — x) = —17a: 4- 1,

29. Să se determine funcţia f: R -» R, astfel încît:


2f(x) + 3/(1 — x) = 4x — 1, pentru orice x G R-

30. a) Să^e determine funcţia f care verifică relaţia:


4f(x) + 3f(—x) = C |x |, pentru orice x G R, iar C este o constantă
reală.
b) Să se traseze graficul funcţiei f determinată la punctul a), pentru
r = 2.

106
II.4. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII*>

Să se rezolve următoarele ecuaţii:


1. 3 (s + 2) - 2(1 - x) = 4a; 4- 5. 2^5(2z - 1 ) - 3(4a; - 5) = - 3x 4-11.
3. 2 •3 •4 •5 •6 •7 •8 •a; -1- 3 •2 •3 •4 •5 •6 •7 •8 •a; — 2 •2 •3 •4 •5 ■6«
•7 ‘ Q ' x == 10 •2^3 •4 •5 •6 •7 •8 • a;.

4. 5î _ 3 a ;+ .2 4 . S . 5i* - 2» _ _■ 5 + 2*.
2 6 4 3
x —1 5(* - 3) ? y + 17 5y — 7 = _ 2
6. 4a; —
2 4 5 4
2(a;- 1 ) 3(a; — 2) 4(a? — 3) x —5
8. — + i .
2 3 6 6 '
2a: - 1 2 2 4 - 4a; _3
9.
2
4— 3—
15
\i0 J 4 l - 3± ): 11 + = -« L + 7 -f-a:.
\ 10 15) 5 41.0,7? 3 J i± 4

3
M- 1 — : 15 —
3 2 5

r . - ^ 2 /6 -
4 — (4 -a :) ^ (2 3 ;-1 ) — —
12 2 _____ _ _ 5 J ______ _ 21 5 2P 84

3 " 2 10 4 - 5 : —
2
1 1
2 :— + 3 :—
+ -------- ? -------- 4 : 3 6 - 1 * 1
1 :2 6 -1 :3 35
2 3
13. Să se rezolve ecuaţiile:

,«) l l ± l + l i ± i = 0 ; b )l + — A —
X—1 1—X x x(x — l) x(x — 1) '
a: 4- 1 a:— 1 4a:+ 1 ,, a: — 1 x -1
C) • a ) --------- Ce observaţi?
1 x 4 -1 a;2 — 1 ’ ,x + l
*) Pentru rezolvarea exerciţiilor 1 — 12 sînt suficiente cunoştinţele programei clasei
a V I-a , iar pentru exerciţiile 13— 27 şi 5 a —63, cunoştinţele programei clasei a V il-a .

107
Să se rezolve ecuaţiile, punînd de fiecare dată condiţiile ca expresiile
respective să fie definite: -
3x - 5
14. . 15.
a ;- 2 1 2a; — 4 3a; w-' “ ■ î ( 4 H ( 4 F - -
2a; 4- 19 17 3
16.
5a;2 - 5 a;2 - 1 1 — a:
x 4-1 1 — X 4a;2 '
1 +/ _____ L z » _ i Y | = o:
4- x r2— l j [
ar ţa:3 + a;2 a;2 JJ
6 (s’- z , 2a;2 ţ
18. -----h fl 1 1 0.
X ia;2 -b 1 ‘ x s — a;2 4- a; — lj i z2)

x x —1 a: 4- 1
19. + = 25.
x -2 1 1 '
a; — 1 a; + l a;2 — 1

1 - 1 - *
a:
' 1
20. 1 — = — . 21. = 2 •-
1 2a; Jl_
1+
16
1 - 1 1-1
x

[ x1— 1
5 x a; + 1 . a; + 1
22. T” =* 8.
x —1 a;2 + 1 x + 1 s2- 1
a; + 1.
2a; 4 -1 2a; — 1 4a;2 — 3a; + 3
23. -1 = 0 .
3a; — 2 3 — 2a; 6a;2 — 13a; 4- 6
4a;2 - 2 3 4- 2a; _ 5 4- 2a:
24. 4- x = 0.
' 7 + 16a; 4- 4a;2 + 1 + 2a: ~ 7 4 - 2a;
12 — 3a; 4—x
4- 5
x 4 -6 - 6 3 12 — 3a: 10 - 3a;
25. x 4 - 4.

x 4" 1
1 -

x _3
26.
4
2 -
2 -
2 4- —
2

108
0,5 0,5
+
9 — 6# + x 2 x 2 4- 6x 4- 9
27. = 4.
2x
(—
\2x + 6 + 9—— 3 x )) x—— 15 x2 - 9

Să se rezolve ecuaţiile, în care necunoscuta este x:


b 4- x
28. a2b - = ab2 ; ab ^ 0.
b a

x + a x 4~ a x 4-b 2 ( x — b)
29. a + bV 0; a — b ^ 0.
a—b a 4~ b a+ 6 a—b

a a 4r b a i , r\ , n « . x 4- a x 4-b
30. = — 1; b 4 o, x 4 0. 31. --------- = 1;
b x a
ăb =£ 0; a £ b.

nn a2 4- x a2 — x A(abx 4- 2a2 — 2b2) „ ,A . ,a


82- b - x * ° ' b + * * 0;

33. ~ Xi „ J # 0 .
b

x —a _ 6(1 + a)
34. ; a + 2b * 0; 6(26 + a + 2) ^ a2.
x —b b(2a 4 - b 4 - 2 ) — a2

x x x 1
35. +
a4 1 a2 1 a3 — a2 + a — 1 a3 + a2 + a + 1
a 4- 6 — c a—6+ c
; 36. ; 6 ^ c; a: ^ 1; x 4 — 1.
x —1 s + l
Să se discute în funcţie de parametrul real m şi, în caz de compatibilitate,
să se rezolve următoarele ecuaţii:
3 7 j.
Zl.Jmx 4- 5 = 3x — 15m. 38y mx + 2 = 4x — m.

39. (m 4- 9)x — 5 = 0. 40. mx — m + m2 = 0.

41. (m + b)x — ra2 + 25 = 0. 421 m2x + 3 = 9x + m.

43. (m + 5)(m — 3)x — m + 5. 44. (mz — 3m + 2)x = m — 1.

45. m2x + 1 = m(x + 1). 46. to2(1 — mx) — 4(1 4- 2x).

47. m2(mx — 1) = 4(2x — 1). 48. mx — 4a; + 3m = 7.

in x—1 , n ea , x a , m 4 9
49. x — m = — — ; m ^ 0. 50. — ------- 1- — — 1 = —m 4--------- —
m 20m 20 20
51. (m — 1)(m — 2)(to2 — 9)x = m3 — Im + 6.

109
Să se discute în funcţie de parametrii reali a şi m şi, în caz de compati­
bilitate, să se rezolve următoarele ecuaţii:

m m\
52. (m 4- 5)x = 5x — a. 53. 2a(x — 2a) = _

~~3j'

s i T / m 4- l)a: -j- = x.

Să se rezolve următoarele sisteme:

* —i y + 1 —
3
----- i
‘ x 4-
+ yv = -------. /o -» 2 5 2
/5 5 , 2 , 56,
4 —x 1—y
4a: 4- 3y = — 1. = - 1.

. v ------
^+ 4 , 5 , , c
— -----1---------------h x + 5y = —3,
57,
x 4- iOy . x — by 5 _ Q
3 5 3

a :-l 1- y _ n
4 - — - --------
4 3
58.
. a' + 2/ 1 2a; — ?/ _ 15 1 a; 4-_ 2y - 1
x —y x —y 2x — 2y 2 2x — 2 y 4a: — 4 y

2y — x 4- 1 5 ___2
. 2a: 4- y + 19 3
59.
x —5 7—y
+ 3x — 2y = —1.

1 _ £ ± M = l [ 2 _ 2(a:_ 7 ) - y ] ,
7 .21
60.
a: — 19 14- y , , ,0 <
-------------------- — 4- x 4- 18y = 1.

x
l/3a/ = 5, + 7sT- = 2,
61. { + \ 62. 1 /5 -1 1 /5 4 - 1
w l 51
/ 2/ a2 :a —
: - 2 [ / 3z/ = 4. '
(1 — l/5 )a : 4- ( 1 4 1 / 5 )y = 4 |/5.

1 1 2

63. J ( I / 5 4 - 1 / 3)a; 4- ( | / 5 — / 3)?/ = 4,


2a: 4- 3?/ = 5 | / 5 — ţ / 3 .
g| a;
1 + 1 -3 1
y

a: y

110
238 182
+ 10y = 0,
x x y
m 66/
5_
- f 49 y = 1. X
x

L ± ] ^ + ( 4 + l/2 )2 / = 12, x —i y + 3 ^ ^
A
67, 68, 2 ^ 3 6 6
— + 2 / + l / 3 + j / r2 — 5. x + y = — 2.
a:
X
X- 1 y + 3 a :— 1
69. 2 3 6
a; +* V — 1-
2a; -J-<■.y + 2z = 3, x — y 4- z = 8,
70. 3x + 2 y — 2 — 2, 71. z+ y —z= 2,
5a: + 3y — 2z = 2. —a; 4- 2/ 4- z = 12.

* + ^ + - = 4 4 ,
2 3 4-
2x + 3y i z = 90,
* , y , 2 _ oa
72. 3a; + 2y + z = 60, 73.
3 'r T + ¥ “ 31’
5a; — -j- 3z = 40.
± + ± + ±=2o.
4 5 6

2a; + 6y _ 7 1 1
- + - = 17,
10a; 4- 24z 9 a; z
1 1
74. 9y + 20z _ g 75. — + — = 9,
y z
2x — 96y
JL + i . = 12.
2x 4- 3y -J- 4z = 128. a: y
5 2
«■ 1 = 2,
X + z x+3 y a; + 4y a; 4- 5z 15
. 15 4 32
76. = 9, 77.
x + z z — 2y a; + i y z + 3y 45
10 7 5 2 11
= 9.
a;4 -3 y z — 2y x + 5z z + 8y 18
Rezolvaţi următoarele sisteme, în care necunoscutele sînt x şi y:
x 4- y = 2a — b, ( 4a; — 5y — —11a 4- 255,
78 79. |'
3x — 2 y — a 2b. 3a: + 2y — 9a 4-135.
x —a b—y
■+ x ■
(x + y ) — (x — y) = 2a, a
80. 81.
(a + c)x — by = bc. x + y —5 ' x —y —a _
= 0.
a ' b

111
x________ y
= 2b,
a 4- b a—b (a + 2b)x — (a — 2b)y = 6ac,
82. 83.
x — y x + y (a + 3 c)y — (a — 3c)a: = 4 ai.
2a6 a2 4- 62

a(a 4- 3J)s 4- b(b 4- 3a)y = (a + b)3,


84. J
a{a — 3 b)x — b(b — 3 a)y = (a — b)3.

(a2 — bz)(ax + by) = ab(a2 4- &2),


(jJy&C %' -
85.
az2/----------+ (a 4- b + c)bx = &2t/ 4- a£(a + 2&).
a + o

a — a:- b—y a2 — b2 x —a , y— b
— ^------1-------^
b a ab
86. 87.
a—x t b—y ' (a — b)2 x —b ' y —a
- ---------------- *= ----------------- • £.
— — -h — - - -
b a ab

2x 3y 5# 2w
— 4--------- 5(a — 5), — ----- r-----3(a 4- b),
o a a b
88. 89.
x. y y
= a 4 -£ . — a — b.
a—6 b—a a+ b a 4~ b

£ 4- 2/ = 2a3,

ai
a 4-5 —
90. x a 4- b
y ab
a — b 4-
a—b

II.5. REZOLVAREA UNOR PROBLEME CU AJUTORUL


ECUAŢIILOR SAU AL SISTEMELOR DE ECUAŢII*1

1. Un număr este de două ori mai mic decît altul. Dacă micşorăm primul
număr de 3 ori şi pe al doilea îl mărim cu 6, atunci acesta devine de 9 ori
mai mare decît primul. Să se afle numerele.

2.
Numărătorul unei fracţii este cu 8 mai mic decît numitorul. Dacă
_ 8
mărim numărătorul cu 5 şi micşorăm numitorul cu 1, se obţine — . Să se

afle fracţia. **

*>Notă. Recomandăm să se dea şi soluţii utilizînd metodele aritmetice. Totodată,


este in dicat-ca şi pentru problemele propuse în partea I (Aritmetică) să se dea soluţii
utilizînd algebra. Spre exemplu, penfru problemele: 40— 52 capitolul 1 .2 .de la 21 la 61
şi de la 66 la 75 ; cap. 1.3 de la 35 l a . 4 5 ; cap. 1.4 toate problemele de la 1.6 şi 1.7.

112
3. Două tarlale de pămînt au împreună 42 ha. După ce din prima tarla
se seamănă 18 ha, iar din a doua 6 ha, suprafeţele nesemănate ale celor două
tarlale sînt egale. Cîte hectare are fiecare tarla?

4. Trei elevi au împreună 170 de lei. Primul are cu 15 lei mai mult decit
al doilea şi cu 5 lei mai puţin decît al treilea. Cîţi lei are fiecare iW

5. într-o urnă sînt 250 de bile albe, negre şi roşii. Bilele albe sînt de două
ori mai puţine decît cele roşii şi cu 30 mai multe decît cele negre. Cite bile
de fiecare culoare sînt în urnă?

6. Diferenţa a două numere este 72. Să se afle cele două numere, ştiind
că raportul lor este — •
40

7. Dintr-un'vas plin cu apă s-a scos jumătate din acesta şi încă 3 litri,
rămînînd în el 40% din volumul vasului. Cîţi litri încap în vas?

8. Suma a trei numere este 279. Primul număr este 75% din al doilea,
iar al treilea este 25% din primul. Să se afle cele trei numere.

2
9. Raportul a două numere este — . Dacă mărim primul număr cu 9 şi

îl micşorăm pe al doilea cu 10, primul număr astfel obţinut este cu 1 mai mare
decît cel de-al doilea. Să se afle numerele.

10. Un bazin este prevăzut cu trei robinete. Primul robinet,prin care curge
apă la temperatura de 16°C , poate umple bazinul în două ore. Al doilea robinet,
prin care curge apă la temperatura de 36°C, poate să umple bazinul în trei ore.
Cel de-al treilea robinet, prin care curge apă la temperatura de 84°C,poate
să umple bazinul în 6 ore. Cele trei robinete sînt deschise simultan.
Să se afle în cît timp se va umple bazinul şi ce temperatură va avea apa
din bazin.
11. La săritura în înălţime, 8 dintre elevii unei clase au îndeplinit baremul
din prima încercare, iar jumătate din cei rămaşi l-au îndeplinit din a doua
încercare. Să se afle cîţi elevi sînt în clasă, ştiind că numărul elevilor care nu au
trecut proba este jumătate din numărul acelora care au îndeplinit-o.

12. Retribuţia băiiească a unui ţăran cooperator este mai mică decît
3 180 lei cu atîţia lei cît ar primi peste 3180 lei dacă i s-ar dubla retribuţia.
Care este retribuţia bănească a cooperatorului?

13. Doi muncitori trebuie să execute în total, conform planului, 110


piese pe zi. Depăşind norma, primul cu 12% iar al doilea cu 10% , ei au efectuat
122 de piese. Care este norma zilnică a fiecărui muncitor?

14. Dacă execută 20 de piese pe oră, un muncitor realizează cu 32 de piese


mai puţin decît norma zilnică. Executînd 27 de piese pe oră acesta depăşeşte
norma zilnică cu 24 de piese. Cîte piese, conform normei, trebuie să execute
muncitorul?

113
g — Probleme de matematică pentru gimnaziu
15. Din cantitatea de lichid care se găseşte într-un vas, se scot pe rînd:
1 . 2 3
— din conţinut şi încă 1 1, apoi — din rest şi încă 2 1, ă treia oară — din
2 ’ 3 5
1
noul rest şi încă 4 1, a patra oară — din cît a mai rămas şi încă 5 1,

rămînind astfel în vas 1 1. Ce cantitate de lichid a fost iniţial în vas?


16. Televizoarele dintr-un magazin au fost vîndute în trei zile astfel:
3 ' 2
în prima zi — din numărul lor, a doua z i — din cîte au rămas, iar a treia zi
S 3
restul. Ştiind că în prima zi s-au vîndut cu 24 de televizoare mai mult decît
în a treia zi, se cere să se afle cîte televizoare s-au vîndut în fiecare zi.
17. Triplul unui număr a fost mărit cu 4 şi rezultatul obţinut înmulţit
cu 5. Scăzînd 4 din acest rezultat şi apoi împărţind la 7 se obţine 2 8/ Care
este numărul?
18. Din cei 4500 de lei depuşi de o persoană la C.E.C., o parte sînt pe un
livret cu o dobîndă de 5 % pe an, iar altă parte pe un livret cu 3 % dobîndă.
Anual, dobîndă la întreaga sumă este de 150 de lei. Ce sumă a fost depusă cu
dobîndă de 5 % şi ce sumă a fost depusă pe livretul cu dobîndă 3 % ? "
19. Un biciclist parcurge distanţa din localitatea A pînă în localitatea B
cu o viteză medie de 11 km/h, iar din localitatea B spre localitatea A, pe
acelaşi itinerar, cu viteza medie de 8 km/h. Să se afle distanţa dintre cele
două localităţi ştiind că plecînd din A ajunge în B apoi se înapoiază imediat
şi soseşte în A după o oră şi 45 de minute de la plecare. -
20. Roata din faţă a unei trăsuri are lungimea circumferinţei de 1,5 m,
iar cea din spate de 2 m. Să se afle distanţa parcursă, de trăsură ştiind că pe
această distanţă roata din faţă a făcut cu 150 de rotaţii mai mult decît
roata din spate.
21. Roata din faţă a unui vehicul are lungimea circumferinţei cu 52 cm
mai mică decît lungimea circumferinţei roţii din spate. Pe o anumită distanţă
prima roată face 50 de rotaţii iar cea de a doua 60 de rotaţii. Să se afle
distanţa respectivă şi lungimile circumferinţelor celor două roţi.
22. Deplasîndu-se pe un fluviu, in sensul curentului,o barcă cu motor par­
curge distanţa dintre două porturi în 13 ore şi 30 de minute. Aceeaşi distanţă,
însă împotriva curentului, o parcurge în 18 ore. Să se afle în cîte ore va stră­
bate distanţa dintre cele două porturi a luntre care pluteşte pe apă.
23. O barcă cu motor deplasîndu-se în sensul curentului unui fluviu a
parcurs 72 km în 3 ore. Să se afle în cît timp va parcurge barca cei 72 km,
deplasîndu-se contra curentului, ştiind că viteza bărcii în apă stătătoare
este de 20 km pe oră.
24. Un drum care uneşte două localităţi A şi B este format dintr-o parte
orizontală, urcuşuri şi coborîşuri. Distanţa A B este de 78 km, iar pe această
distanţă lungimea coborîşurilor este cît 0,7 din lungimea urcuşurilor. Un
biciclist a cărui viteză pe drum orizontal este de 25 km/oră, la deal 15 km/oră,
iar la vale 30 km/oră, merge de la A la B şi apoi se întoarce de la B la A.
Ştiind că diferenţa dintre timpurile în care el a parcurs ambele drumuri este
de 24 minute, să se afle: a) lungimea părţii orizontale a urcuşurilor şi a
coborîşurilor de pe drumul de la A la B. b) Timpul în care biciclistul parcurge
drumul de la A la B şi înapoi, de la B la A.

114
25. Un pieton trebuie să ajungă într-o localitate într-un anumit timp.
După ce a parcurs într-o oră 3 km, el a calculat că dacă ar merge cu aceeaşi
viteză va întîrzia 2.0 de minute. In consecinţă a mărit viteza cu 0,5 km/h şi
a ajuns la destinaţie cu 40 de minute mai devreme decît îşi propusese. Ce
distanţă a parcurs pietonul?
26. în acelaşi moment din localitatea A şi respectiv din legalitatea B
pornesc unul către celălalt doi biciclişti care se întîlnesc la 5 km de locali­
tatea A. Continuîndu-şi deplasarea, primul ajunge în B şi se înapoiază către A,
iar cel de-al doilea ajunge în A şi se înapoiază către B intîlnindu-se astfel,
pentru a doua oară,la 3 km depărtare de localitatea B. Să se afle distanţa
dintre cele două localităţi.
' . 27. Un tren circulă cu o viteză constantă. în timp ce trece pe lingă un
observator fix, un alt observator care se deplasează, de asemenea cu o viteză
constantă, face 6 paşi. Să se afle lungimea trenului ştiind că în timp ce trenul
trece peste un pod lung de 210 m, acelaşi observator mobil face 20 de paşi.
28. Două avioane zboară în aceeaşi direcţie şi în acelaşi sens, primul cu o
viteză de 500 km/h, iar al doilea cu o viteză de 350 km/h. La un moment dat,
primul avion se găseşte în spatele celui de-al doilea la o distanţă de 120 km.
După cit timp primul avion va ajunge din urmă pe cel de-al doilea? .
29. Un tren circulă cu viteza medie de 80 km/h. Un călător vede de la
fereastra compartimentului său timp de 2,5 de secunde un alt tren care se
deplasa pe o linie paralelă în sens contrar. Să se afle viteza celui de-al doilea
tren ştiind că lungimea sa este de 125 m.
30. Viteza curentului apei unui fluviu este de 2,5 km/h. O barcă cu motor
pleacă de la un debarcader şi se înapoiază după 3 ore. La ce distanţă de debar­
cader poate să ajungă barca ştiind că viteza sa în raport cu apa este de
30 km/h? t
31. Viteza unui biciclist este cu 8 km/h mai mare decît viteza unui
pieton. Pietonul se deplasează din localitatea A spre localitatea B, iar bici­
clistul din localitatea B spre localitatea A. Ştiind că cei doi au început depla­
sarea în acelaşi moment şi că s-au întîlnit după 2 ore şi 15 minute într-un
punct P, astfel încît distanţa A P este un sfert din distanţa dintre localităţi,
se cere să se afle distanţa de la A la B, precum şi viteza pietonului.
32. Distanţa dintre două oraşe este de 63 km. în acelaşi moment pornesc
din cele două oraşe unul către celălalt doi biciclişti. Cei doi biciclişti se întîlnesc
după 3 ore. şi constată că unul a parcurs cu 3 km mai mult decît celălalt.
Care este viteza cu care s-a deplasat fiecare biciclist?
33. într-o unitate agricolă, în timp de două săptămîni, s-au semănat 400 ha
cu grîu şi 250 ha cu secară. Suprafaţa semănată cu grîu în prima săptămînă
a fost de două ori mai mare decît aceea semănată cu secară. în a doua săptă­
mînă s-au semănat cu 40 ha mai mult grîu decît secară. Aflaţi suprafeţele
semănate cu grîu şi respectiv secară, în fiecare săptămînă.
34. Un motociclist urcă o pantă cu viteza de 28 km/h şi o coboară cu
viteza de 48 km/h. Timpul de urcare este cu 15 minute mai mare decît timpul
de coborîre. Aflaţi lungimea pantei.
35. Viteza curentului apei unui fluviu este de 2 km/h. O şalupă parcurge
distanţa de la portul A la portul B şi retur în 9 ore. Ştiind că şalupa a navigat
timp de 5 ore contra curentului apei, se cere distanţa dintre cele două porturi.
115
8*
36. Două trenuri circulă în sens contrar, pe două linii paralele alăturate,
cu "vitezele de 72 km/h şi respectiv 90 km/h. O persoană din primul tren vede
trecind prin faţa sa cel de-al doilea tren timp de 3 secunde, iar o persoană din
al doilea tren"vede primul tren timp de 4 secunde. Se cere să se afle:
a) lungimea fiecărui tren;
b) în cît timp ar fi trecut cele două trenuri prin faţa persoanelor respective,
dacă trenurile ar fi circulat în acelaşi sens?

37. Opt muncitori pot termina o lucrare în 12 zile. După ce cei ^muncitori
lucrează 3 zile, pentru a urgenta lucrarea mai vin încă 4 muncitori. In cîte
zile se va termina lucrarea?

38. Două autoturisme pornesc în acelaşi moment, primul cu o viteză


medie de 90 km/h dini localitatea A spre localitatea B, iar al doilea din
localitatea B spre A cu o viteză medie de 70 km/h. Autoturismele se întîlnesc
la 30 km depărtare de punctul care marchează jumătatea distanţei dintre
cele două localităţi. Să se afle distanţa dintre localităţi.

39. Din două localităţi, in acelaşi moment, pornesc unul către


4
celălalt doi biciclişti ale căror viteze de deplasare sînt în raportul -— Ştiind
5
că un biciclist parcurge pînă la întilnire cu 3 km mai mult decît celălalt, se
cere să se afle distanţa dintre cele două localităţi.
40. Intr-un atelier trebuie să se execute în timp de 3 zile un număr de
piese. în prima zi au fost executate — din numărul total de piese, iar în a
4
doua zi jumătate din numărul pieselor ce mai rămăsese de executat. Ştiind
că în ziua a tfeia au fost executate cele 40 de piese rămase, se cere să se
afle numărul total de piese.

41. Suma a două numere este 122. împărţind numărul mai mare la numă­
rul m ai mic se obţine cîtul 4 şi restul 7. Să se afle numerele.

42. Suma a două numere este 15. Dacă înmulţim primul număr cu 4,
pe al doilea cu 7 şi adunăm produsele obţinem 99. Să se afle cele două numere.

43. Aflaţi un număr de două cifre, ştiind că cifra zecilor este de dou$ ori
mai mică decît cifra unităţilor, iar răsturnatul numărului este cu 18 mai mare
decît numărul dat.

44. Un tată are cu 24 de ani mai mult decît fiul său. Peste 3 ani va avea
dublul vîrstei fiului său. Cîţi ani are fiecare?

45. După plan, o cooperativă agricolă de producţie trebuie să semene


60 ha pe zi. Semănînd însă în fiecare zi cîte 78 ha, aceasta a terminat semă­
natul cu dovf!? zile mai devreme, semănînd astfel cu 6 ha mai mult decît
era prevăzut în plan. In cîte zile s-a terminat semănatul şi cîte hectare au fost
semănate?
46. Suma a două numere este 236, iar diferenţa lor este 72. Să se afle
numerele.

116
47. Suma a două numere este 170. Mărind numărul mai mic cu 12 şi-
micşorînd numărul mai mare cu 10, numerele devin egale. Aflaţi cele două
numere.
48. în două lăzi se găsesc 96 kg mere. După ce din prima ladă punem
6 kg în a doua ladă, în prima ladă sînt tot atîtea kilograme cîte erau, la
început, în a doua ladă. Cîte kg de mere erau, la început, in vfiecare ladă?
49. într-un depozit este de două ori mai mult cărbune decit în altul.
Dacă în primul depozit s-ar mai aduce 44 tone, iar din cel de-al doilea s-ar
scoate 12 tone, atunci în primul depozit ar fi cu 100 tone de cărbune mai puţin
decît în al doilea. Cîte tone de cărbune sînt în fiecare depozit?
50. Un număr este de 3 ori mai mare decit altul. Dacă mărim primul
număr de 5 ori şi pe al doilea de 2 ori, diferenţa numerelor este 13. Să se afle
cele două numere.
. . •»
51. Numitorul unei fracţii este de 3 ori mai mare decît numărătorul său.
Dacă se măreşte numărătorul cu 14 şi se micşorează numitorul cu 3, se obţine
2
— Care este fracţia?
3
52. Distanta dintre oraşele A şi B este de 50 km. Din localitatea A,
1
porneşte spre B un biciclist iar după 1 — ore de la plecarea sa, tot din A
2
spre B porneşte un motociclist. Raportul dintre viteza de deplasare a moto-
. . .. _ 5
ciclistului şi aceea a biciclistului este — - Ştiind că motoeiclistul ajunge în
. 2
oraşul B cu o oră înaintea biciclistului se cere să se afle viteza fiecăruia.

53. Raportul dintre numărul muncitorilor din două secţii ale unei între-
4 . . . . .
prinderi este — . Transferînd 7 muncitori din secţia a doua în prima secţie,
5
numărul muncitorilor din prima secţie devine cu 6 mai mare decît numărul
muncitorilor din secţia a doua.
a) Să se afle cîţi muncitori erau iniţial în fiecare secţie.
b) Să se afle cîţi muncitori sînt în întreprindere,ştiind că numărul munci­
torilor din cele două secţii reprezintă 6 % din numărul muncitorilor din între­
prindere.
54. Intr-o curte sînt 120 de păsări şi oi. Cîte păsări şi cîte oi sînt în curte,
dacă în total sînt 298 de picioare.

55. Intr-un bloc sînt 102 apartamente cu 2 şi 3 camere, totalizind 238 de


camere. Cîte apartamente de fiecare fel sînt?

56. Trei metri de pînză şi cinci metri de stambă costă 120 de lei, iar
cinci metri de pînză şi patru metri de stambă costă 122 de lei. Să se afle
preţul unui metru de pînză şi al unui metru de stambă.

57. Preţul unui kilogram de mere de calitatea a Il-a este de 6 lei, iar de
calitatea I este 8 lei. Un cetăţean care cumpără 24 kg de mere socoteşte că a
plătit 7,50 lei pe kilogram. Cîte kilograme de mere din fiecare calitate a cumpă­
rat?

117
58. Dacă nişte ciori se aşază fiecare pe cîteunpar, o cioară rămîne fără
loc, iar dacă se aşază cîte două pe fiecare par, rămîne un par liber. Cîte ciori
şi citi pari sînt? - ' s
3 -
59. Să se găsească fracţia care devine — dacă adăugăm şi la numitor
5
1 . . .
si la numărător două unităti si care devine — dacă scădem şi din numitor
’ * 2
şi din- numărător 3 unităţi.

60. Un număr de două cifre împărţit la suma cifrelor sale dă cîtul 6 şi


restul 2. Dacăîmpărţim răsturnatul său la suma cifrelor sale obţinem cîtul 4
şi restul 12. Să se afle numărul.

61. Un vapor a parcurs, în 9 ore, 100 km în sensul cursului apei şi 64 km


împotriva cursului apei. Altă dată, vaporul a parcurs, în acelaşi timp, 80 km
împotriva cursului apei şi 80 km în sensul cursylui apei. Să se determine viteza
vaporului în raport cu apa, precum şi viteza curentului apei.

62. Doi tractorişti au arat într-o săptămînă 90 ha. în săptămîna următoare


primul tractorist a depăşit norma zilnică cu.25% în primele 4 zile şi cu 50%
In următoarele două zile. Al doilea tractorist, în săptămîna următoare, şi-a
i.
depăşit norma cu — faţă de cît a lucrat zilnic în prima săptămînă. în cea

de-a doua săptămînă, ambii tractorişti au arat fiecare aceeaşi suprafaţă. Cît a
arat zilnic în prima săptămînă fiecare tractorist?
(Admitere cls. a V lII-a, Constanţa, 1962)

63. Muncitorii unui atelier, lucrînd fiecare cîte 24 de piese pe zi, depăşesc
cu 2 0% planul pe o zi al atelierului. Dacă numărul muncitorilor ar
2
creşte de 1 — ori şi fiecare muncitor şi-ar depăşi norma zilnică cu 5 piese,
5 _ ■
atelierul ar realiza zilnic cu 2400piese mai mult decît şi-a planificat. Cîţi mun­
citori avea angajaţi atelierul şi cîte piese ayeau planificate pentru o zi?
(Admitere cls. a V lII-a, Jd. Olt, 1963)

64. în două silozuri se aflau 1400 tone de cereale. în primul ^siloz s-au
3
mai adus — din cantitatea care era în al doilea si, în acest fel, în cele două
10 . _
silozuri se âflă 1628 tone de cereale. Cîte tone de cereale se aflau în fiecare siloz ?

65. Doi pionieri au depus la CEC o sumă de bani. Dacă primul ar mai
3 .
depune — din suma sa, iar al doilea ar mai depune 20% din suma sa, atunci
4
1
ar avea împreună*260 lei. Dacă însă primul ar mai depune— din suma sa,.
4
iar celălalt ar rămîne cu aceeaşi sumă, atunci ei ar avea la CEC sume egale.
Ce sume de bani au la CEC cei doi pionieri?
(Admitere cls. a IX-a, Constanţa, 1965)

118
66. Doi muncitori au primit, pentru munca depusă, sume de bani al
2 3
căror raport este — . Ge sumă a primit fiecare, ştiind că — din suma primită
3 _ 5
de-al doilea, mărită cu 30% din suma primită de primul, este cu 1560 lei mai
mică decît suma primită de cei doi muncitori împreună?
(Admitere cls. a IX-a, Constanţa, 1965)

67. Un strungar a lucrat într-o săptămînă 2 5% .din totalul de piese pe


care trebuia să le execute într-o lună. In săptămînă următoare a executat
40% din rest. Raportul dintre numărul de piese lucrate în săptămînă a treia şi
numărul pieselor executate în cea de-a patra săptămînă este egal cu rapor­
tul numerelor 2,(18) şi 1,5.
Ştiind că în săptămînă a patra a executat 33 de piese, să se afle numărul total
de piese lucrate în luna respectivă.
f (Admitere cls. a V lII-a, Jud. Olt., 1963)

68. Un aliaj de 200 g, cu titlul de 0,870 se topeşte împreună cu alte două


aliaje de mase egale: unul cu titlul 0,880 şi celălalt cu titlul 0,790. Se obţine
un nou aliaj cu titlul 0,850. Care este masa aliajului obţinut?
69. In două eprubete sînt două feluri de lichide. Dacă am lua 10,8 g
din primul lichid şi 4,8 g din al doilea, densitatea relativă a amestecului ar fi
1,56. Dacă am lua lichidele cu masele egale, densitatea ar fi 1,44. Care este
densitatea fiecărui lichid?

70. Intr-un depozit s-au adus 3 000 kg fructe. Ştiind că numărul kilo­
gramelor de mere împreună cu numărul kilogramelor de pere întrece cu 200
triplul numărului kilogramelor de prune şi că numărul kilogramelor de mere
este jumătate din cel al perelor şi prunelor, să se afle cîte kilograme de fructe,
de fiecare fel, au fost aduse în depozit.

71. O cooperativă agricolă de producţie repartizează pentru diferite cul­


turi 425 de hectare împărţite în 3 sectoare. După ce s-a arat din primul sector
1 . 1
— din suprafaţa sa, din al doilea — din suprafaţa sa şi din al treilea 0, (3)
3 5
din suprafaţa sa, suprafeţele de pămînt rămase nearate au devenit egale. Să
se afle aria fiecărui sector.

72. Sa se găsească 3 numere, ştiind că jumătate din primul număr este
cît o treime din cel de-al doilea număr şi respectiv o pătrime din cel de-al trei­
lea număr, iar suma celor 3 numere este 54.

73. Trei muncitori, lucrînd împreună, termină o lucrare în 10 zile. Lucrînd


împreună, primii doi muncitori termină lucrarea în 12 zile. Lucrînd împreună,
ultimii doi termină lucrarea în 20 de zile. In cîte zile ar termina lucrarea fie­
care dintre muncitori?
74. Dacă tata ar avea cu 7 ani mai mult decît are, atunci vîrsta actuală a
1 . i
fratelui mai mic ar fi — din vîrsta tatălui. Peste 15 ani vîrsta mea va fi — din
3 2
vîrsta tatălui. Să se afle vîrstele fiecăruia, ştiind că peste 18 ani vîrsta mea
plus vîrsta fratelui va fi cît vîrsta tatălui.

119
75. Pentru extinderea unei plantaţii de pomi fructiferi s-au cumpărat
puieţi de meri şi pruni plătindu-se pentru un puiet de măr 5 lei, iar pentru
un puiet de prun 3 lei. Ştiind că puieţii au costat 126 de lei şi ca au fost
cumpăraţi mai mulţi meri decît pruni, să se calculeze numărul maxim de
puieti care se vor planta (a se da si soluţia aritmetică).
(G.M. nr. 51/1963)

76. Pentru a evacua apa dintr-o mină, s-au adus trei pompe. Prima
pompă poate să scoată apa în 12 ore, a doua în 15 ore şi a treia în 20 ore.
Primele trei ore au funcţionat prima şi a treia pompă, apoi s-a pus în funcţiune
şi pompa a doua. în cît timp se va evacua toată apa din mină?
77. Un bazin poate fi umplut cu apa ce curge printr-un robinet în două
ore, iar de un alt robinet în 5 ore. Bazinul poate fi golit printr-un robinet de
scurgere în 10 ore. în cît timp poate fi umplut bazinul dacă se deschid con­
comitent- cele 3 robinete?
78. ^Un bazin are două robinete, unul de umplere şi unul de scurgere. Dacă
3
se deschid concomitent ambele robinete bazinul se umple în — ore. Dacă sînt
5
lăsate deschise timp de 6 minute, apoi se închide robinetul de scurgere,
bazinul se umple în 10 minute. în cît timp s-ar umple bazinul dacă primul
robinet ar fi deschis şi al doilea închis? în cît timp s-ar goli bazinul dacă
primul robinet este închis şi al doilea deschis?
79. Să se găsească două numere naturale, ştiind că cel mai mare divizor
comun al lor este 11, iar diferenţa pătratelor lor este 1331.

II.6. INECUAŢII; SISTEME DE INECUAŢII; INEGALITĂŢI*1

1. Se consideră mulţimile:
y
4 = { î G R I — oo < x < 3 }; B = {x R |—oo < x < 3 };
C — {x £E R |3 < x < o o }; D = {x £ B. |3 < a; < o o };
£ = { i £ R | -1 < î <4}; F = {x £ R i — 1 < x < 4 };

G — ja; £ R |■
— < x < 5j • = (a: G R |3 < a; <"5}.

a) Să se scrie sub formă de interval mulţimile de mai sus.


b) Să se determine mulţimile:
A U B\ A fi B ; A fi H ; B D H ; G fi E\ G fi F; E fi G fi H\ A fi B fi H.
“2*: Să se rezolve următoarele inecuaţii:
a) —x -4* 2 > 0 ; b) —3x 4 - l < 0 ; c) — 7x — 1 > 0 ; •d) —4a; > — 2ac-4-3;
4 —x
e) —6z > —8a;; f) 10(a: — 1 ) — < 5(as + 2) — x:

*>Pentru rezolvarea exerciţiilor 1, 2, 7, 9 a ) - d l , n , 12 sînt suficiente cunoştinţele


programei clasei a V i l-a .

120
1—X
g) 5 ( 4 - 2 , ) - 2 . 4 ~3 % .2 ( 5. z - 1 .) - 3-71

h) <x — l ) 2 + 7 > (x -|- 4)2; i) ( i + 1) (.f + 2) + 3(1 - * ) < ( * _ , ) »


j) (x -jr l ) 3 + (1 — a:)3 «S (x 4- 1) (1 — x) + x 2.
3. Să se rezolve sistemele de inecuaţii:

—----- ------ (1 — 4a;) > — x — _?___52a^


x — 5 > 0, 4
a)
2a; — 8 < 0; 5a; 47 a; 13 > x 11
7 + ~2T - 2Î "" ¥ 21 ‘

x 3 x r
0 3a; 5 4a; — 3
o -------> ------------------- > ■2 + 4 > l 5 + f '
2 8 6 d)
* 3 . 2 -j—3a;
2x(2x - 5) - 27 < (2a; + l ) 2; 4- > 5;
(a; — 1) (2a; + 3) < (2a; — 5) (x 4- 4),
e)
(4a; 4- 2) (a; - 1) > (2a; - 5) (2a; + 1);
3a; - 1 13
x ^ 7x
--- _—
l l ( x 4- 3)
------------------------------—
^

5 3 2 6
f)
2x4-7 3x + 5 10 — 3*
< 4 8 4
35
4 — x < 0,
x — 1 > 0,
5x — 3 > 1 4- x,
g) 2x + 3 > 0, h)
5x — 4 > 0 ; — - 3x < — x - 5;
2 v 3

x—

I j
x 1 5—x fi — x 2 — x\
> 5x
i) 2 3 7 " 10
6x — 7 > 5x — 1,
3x 4- 6 > 8 x — 4;
5x 4 -1 9 > 0,
j) 7x -1- 6 > 5x 4- 12,
3x — 18 < 4x — 20.
'fU, Să se determine x £ R pentru care următoarele fracţii sînt pozitive:
!< x - 3 , , .1 — x x —3
a ) --------s ") . | c)
x 4- 5* 7 1 4-x' 5 —x
\\ — ■ - .. - ......

Să se determine valorile numere întregi ale lui x pentru care urmă­


toarele fracţii sînt strict pozitive:
x x 4-10 7x + 3
a) b) c)
5—x' —2x + 1
—x

121
6. Să se determine următoarele mulţimi;
x —5 z —5
n 0 J, B = j z e N >0
2 -3 z 2 — 3z
x 4- 3 z+ 3
c = j x e n
5z — 10
7 — 2a:
<o|ş d
1
M\x e z
5z - 10
7-
< -0 j;

2z
E £ Z < -0 f zg E «0
{* —z + 5 —z + 5 ’}=
7. Să se găsească valorile lui z £ R, pentru care expresiile de mai jos
sînt definite:

a) E{x) = J /5 — z ; b) E(x) -
_____ y ş = ţ i c) £ ( I ) V^I*
____________

d, EM
= ]f£ ± i, e) - y ^ f i o “ 1 /— T 1 -

8. Să se rezolve următoarele inecuaţii:


. z + l . z2 — 2 z 4 - 3 . . 1 —1
a) -------- : > 1 ; b ) --------- —f ------< x + 1; c ) -------- - <
2z — 1 z + l 1 — z*
z + l
d) (z — 2) (z — 3) < 0; e) <
z —3 z —2
2z2 x 2 — 6 z .+ 9
f) < i; g) <0;
z — 1 z 4- 1 (z + 1) ( z — 1) z
x + 2
h) > 0; i ) — > 0 ; j) z 2(z 4 4 - z 2 + 1) (1 — z) < 0;
4z2 + 4z + 1 z - 1
, , z3 2z2 n lx x 3 + 2z2 n x z4 + 6z3 4- 9z2~ ^ n
k) — --------- > 0; 1) — ----------- > 0; m) ------------- --------- > 0 ;
3 — z 3 — x . x —5

n) z2(z2 + 1) |z2 + z +*-^-j (2 — z) < 0;

(z 3 + 3 z2 + 3z + 1) (z + 1) ( z — 1)
o) > 0;
z —5
(z 256 + z 90 + z 40 + z2 + 1) (3 - z) < 0
^ (z 4 + z 2 + 1) (—z + 1)
9. Să se demonstreze următoarele inegalităţi:
a) a2 + b2 > 2ab, oricare ar fi a, b £ R.
b) 2(a2 + b2) > (a + b)2, oricare ar fi a, i g R .

°> ( 4 ^ 1 > ab, oricare ar fi a, i £ R.

—r a + &
d) ]/" ab , oricare ar fi a, J £ (0, oo).
- + {
e) a2 + 62 + c2 > a£> + ic + ca, oricare ar fi a, b, c £ R.

122
b+ > 6, oricare ar fi a, b, c £ (0, oo).
f)

10. Se consideră funcţia pătratică f(x) = — x 2 + 2x 4- 4. Se cere să se


găsească x £ . R pentru care funcţia ia valoarea maximă şi apoi să se deter­
mine această valoare.
11. Fie a, b, c lungimile laturilor unui triunghi. Să se araf£ că produsul
(p — a) (p — b) ia valoarea maximă în cazul în care triunghiul este isoscel.
S-a notat cu p semiperimetrul triunghiului.
12. Arătati că:
1 1 1 1
a) - + - + - + -
6 7 8 9
+4 <l;
10

b) + — + 1 + 1
4 5 + 6 + 8. 9 +ro<2;
c) — + ■ <3;
3 5 6 7 8 9 10
1 1 1 1 1 1 7
d) — + — + — + — - f — 4-; . . 4- < —
l 2 ‘ 22 32 42 52 62 IO2 4
(G.M, 10-11/1983)

II.7. ECUAŢII DE GRADUL AL DOILEA

1. Daţi definiţia ecuaţiei de gradul al doilea.


r 2. Pentru ce valori ale lui m şi n ecuaţia x 2 -f1 mx + n = 0 admite
soluţiile 1 şi 8?
3. a) Formaţi ecuaţiile de gradul al doilea care au coeficienţii a, b, c
daţi în tabelul următor, primul rînd fiind completat ca model;
b) Verificaţi, pentru fiecare dintre ecuaţii, dacă vreun element din
mulţimea j 0, -jj.» —1, 3 j este soluţie.

123
4. Precizaţi coeficienţii,a, b, c pentru fiecare dintre ecuaţiile:
a) 3a:2 4- 2x 4 -1 5 = 0;
b) x 2 — x — 1 = 0;
c) —x 2 + x = 0;
d) 8a:2 = 0;
e) 2a;2 - 18 = 0;
f) (x - l ) 2 + (* + 2 )2 - 2 = 0 ;
g) a:2 + 3a;-l- l / 3 a ; 4 - l - 1 / 3 = 0; '
h) {m2 -j- 3)a;2 -ţ- (7m — 4)a: — 5 + m = 0;
i) a:2 — (a 4- b)x 4- ab = 0;
j) a:2 - 5aH - P = 0.

5. Precizaţi, care dintre ecuaţiile următoare sînt echivalente cu ecuaţii


de gradul al doilea:
a) (x - 2)(x 4- 2)(x2 4- 4) = (x2 - l ) 2; .
b) (* + l ) 3 — (ar — 2)3 = (x + 4)2;
c) (a: — 5) (a; 4- 2) (a; — l).= -(a; 4- 3) (x — 1) (ar + 8);
d) (ar2 4- x + l ) 2 4- (ar2 + x 4- 2)2 = (2a:2 4- 5a: - l ) 2.

6. a) Aflaţi valoarea lui m, ştiind că 1 este soluţie a ecuaţiei:

■8a:2 — (m — 5)x 4- 9 — 2m = 0;

b) Pentru ce valoare a parametrului p ecuaţia: p x 2 4- a: — 9 = 0, are


soluţia 3?

7. Rezolvaţi ecuaţiile:
a) 2a:2 = 0; b) —3a;2 = 0; c) a:2 = 6a;; d) a;2 = -7 a ;; e) -3 a ;2 = —12a:;
f) 5a;2 - 3a; = 0; g) -3 a ;2 4 - 4a; = 0; h) 0,1a;2 - 0,3a; = 0;
i) x 2 — 25 = 0; j) 3a;2 — 300 0; k) x 2 — 7 = 0;
.1) 4x 2 — 25 = 0; m) 169a;2 = 1; n) 3x 2 4- 2 = 0;
o) - 2a;2 - 5 = 0 ; p) a;2 = 2 - ] / 5 ; r) (a; _ 3)2 - 4 = 0 ;
s) x 2 4- 6a; 4- 9 = 25; t) a;2 — 16a: 4-6 0 = 0;
u) (x - 9)(x 4- 2) = 0; v) a;2 4- ( 1 / 5 4- V 7) x 4- ] / 3 5 = 0;
w) x 2 - ( t: 4- V 5)ar'4- n ] / 5 = 0.

8. Rezolvaţi ecuaţiile (a, b şi m fiind parametri reali): .


a ) x 2 = a2;^î>) x 2 + mx = 0; c) x 2 = a2 + b2; d) x 2 - 3bx = 0;
e) 25a;2 = a2 - 2ab 4- ă2; f) (a4 4- 2a2ă2 4- b*)x2 = a4 - 2a2ă2 4- b\
unde a2 4- b2 # 0;
g) a;2 — ( 2m 4- 3n)x 4- 6mn = 0.

124
9. Completaţi tabelul; următor, primele trei rlnduri fiind completate
ca model:

Ecuaţia a b c A Numărul soluţiilor dis­


tincte; valorile 'acestora
a;2 + 7a; - 8 = 0 1 7 -8 81 2; x x = 1; x 2 = — 8
, 1
9a:2 — Qx + 1 ■= 0 9 -6 1 0 1; x 1 = x 2 = —
O
3a;2 + x + 2 = 0 3 1 2 -2 3 0; ecuaţia nu are
soluţie în R.
x 2 — 6a; + 8 = 0 ♦
{
" - 3 a ;2 + 2a;—.5 = 0
25a;2 + 10a; + 1 = 0
-
x2 + x + —= 0
4
2a;2 + 3a; + 4 = 0
7a;2 — x — 6 = 0
—a;2 — x + 2 = 0
___________ :______________ 1
10. -Rezolvaţi ecuaţiile:
15a:2 - 22a;_+ 8 = 0; 1,5a:2 - 2,2a; 4- 0,8 - 0;
150a;2 - 220a; + 80 = 0.
Ce observaţi?

1 1 ./Stabiliţi dacă ecuaţiile următoare au sau nu soluţii şi, în caz afir­


mativ, rezolvaţi-le:
a) ar — 8a: -1- 15= 0 : b) x 2 + 7x + 10 = 0; cj) x 2 + 95a; — 96 = 0;

dj)73x2 — 40a: — 33 = 0; e); ar — x + = 0; d j ) 3 x 2 — 5x — 1 = 0;

e j ) 100a;2 + 20a: + 1 = 0; fp30a:2 + 2a; + 5 = 0;


gŢ)(x + l ) 2 + (x + 2)2 - 2(x - 3)2 = -5a;2;
h) (a; - l)(a; + 4) - 5(a; + 2)(a; - 3) = (x + Î l2 - (x - 3)2;
i) (x — 3)2 + 2(a; — l ) 2 = 4a; + 3;
jj (x + 5) (x — 4) + 3(a; + 2)(a; — 3) — (x 3)2 + 13;
2a: — 1 x + 1 . i) fL + 1 ■ * ~ 1 25
a; + 1 x - 2 1 x - 1 x + 1 Î2 ;
1 3a;2
m) + + = 0;
x —2 x —5 4(a; — 2) (x — 5)

125
2 0 x 4- 4
n) ---------- == Z — ----------ţ>
x2 ~ l x —1 î + 1 '
3a; — 6 15a; — 13 2a; 7x 4- 14 7a;+ 63
o) + +
2a:2 - 7 a : + 6 ‘ 11a; + 33 a; + 3 3a:2 + 5a; - 2 11a; + 33
___________ 42____________
(2a; - 3) (3a: - 1) (x + 3) 5
a; . 25 1 13
l PX +
2a;- 1 4a:2 - 1 27 l-2 a ;'
r) (x — a)2 + (x — b)2 = a2 + b2; s) n2x 2 mx m x + nx\
2a + b -4- x x — 2a b
t)
x 4—2a 2a + b — x 1
. 2a + b — x a
_
x 4- b
u) - '
2b + a — x b x + a

12. Rezolvaţi ecuaţiile:


. x -+- a x a a(3x + 2a)
a ) ----------+
a x 4- a x 2 — a2
a + b 1 b 4- 1
b) +
2a — ax 4- 2—x a+ 1 2a: — x 2!
c) x 2 — 2(a — 2)a; + a2 — 4a + 3 = 0;.
4a + 3b — x 2a + b 2a + 3b + x
d)
46 + 3a — x 2b + a 2b + 3a + x *
x 2 — ax 4 - b x 2 + bx — a
e)
x 2 — bx + a x2 -\r ax — b ’
3a; - 4\2 4 — 3a;
0 + 20 = 9
x —2 2 - a; '
(a — x)2 b (a x)(x — b) + {x b)2 49
g)
(a — x)2 — (a — x)(x — b) + (x — b)2 19?
(a:2 — a2)2 + (x2 — b2)2 :
b) ,2«
(x2 - a2)2 - (x2 - b2)2 = b2 - a“
i) c4a;4.+ (a2c2 — b2c2)x2 a2b2 = 0; c ^ 0; a # 0.

13. Să rezolve ecuaţiile:


a) (a:2 — 3a;)2 — 2(a;2 — 3a:) — 8 = 0;
b) (x2 — 5a;)2 + 3a;2 — 15a; — 4 = 0;
c) [x + 2) (x + 3) (x — 4) (x — 5) = 44;
d) (x + 1) (x + 2) (x + 3) (x + 4) = 8.

126
.Demonstraţi că pentru orice m real, ecuaţia:
(m 4- l)®2 4- (m2 4 2m 4 2)x + w + i = 0,
are soluţii:
b) Calculaţi soluţiile, presupunînd m > 0;
o) Aflaţi valorile parametrului m pentru care ecuaţia are o gjpgură
soluţie.
15. Se dă ecuaţia:
x 2 4- 8 (m 4 i ) x 4- 16m2 4 5m — 3 = 0, x £ R,
unde m este un parametru real. Pentru ce valori ale parametrului m, ecuaţia
dată:
a) nu are soluţii;
b) are o singură soluţie;
c) are două soluţii?"
d) pentru m = 0 aproximaţi, cu eroare de cel mult 0,01, soluţiile ecuaţiei.
IGy'Ştiind că ecuaţia:-
(2m 4 3)x2 4 [m 4 2)x — (rri 4 1) = 0
admite rădăcina x = —1, să se determine parametrul m şi să se afle cea de
a doua rădăcină a sa.
17. Să se determine m astfel ca ecuaţia:
(m2 + m 4 l ) x 2 - (2m 4 3)a; 4 m2 4 '2 m 4 2 = 0
să admită rădăcina x = 1. Să se determine apoi cealaltă rădăcină.
18. Să se determine p şi 5 şi să se rezolve ecuaţiile de mai jos ştiind că
ele admit aceleaşi rădăcini:
(5p — 52)x2 — (4 — p ) x 4 4 = 0;
(2q 4 i ) x 2 — 5qx 4 20 = 0.
19. Calculaţi suma, produsul şi suma pătratelor rădăcinilor polinoa-
melor:
a) 8a;2 — 5x — 3; b) 9a:2 4 x — 10; c) x 2 — 4a; 4 3; d) 8a;2 — 2;
e) 6a;2 4 3a:; f) 3x2 — x\ g) x 2 — (a + b ) x a b .

iuma a două numere este 25, iar produsul lor este 144. Să se afle
numere.
( 2l i Perimetrul unui dreptunghi este 46 cm, iar aria lui este. 120 cm2.
Să se afle dimensiunile dreptunghiului.
22. Roata dinainte a unei căruţe face cu 70 învîrtituri mai mult decît
cea dinapoi, pe distanţa 840 m. Care este lungimea circumferinţei fiecărei
roţi şi cîte învîrtituri a făcut fiecare roată, dacă lungimea circumferinţei
roţii din faţă este cu 1 m mai mare decît cea a roţii din spate?
23. Distanţa dintre două localităţi este 120 km. Un autoturism parcurge
această distanţă cu o oră mai repede decît un camion. Ştiind că viteza auto­
turismului este cu 20 km pe oră mai mare decît a camionului, se cer vitezele
celor două autovehicule.

127
24. Un număr de elevi au făcut o excursie cu autocarul ONT, care ar
fi trebuit să coste 3 600 de lei. La plecare în excursie, s-au prezentat în plus
6 elevi şi, din această cauză, excursia a costat în plus 48 lei, iar fiecare elev
a plătit cu 2 lei mai puţin faţă de costul fixat iniţial. Să se calculeze cît tre­
buia să plătească iniţial fiecare elev şi cîţi elevi au luat parte la excursie.
(G.M., nr. 7/1966)
25. Prin două robinete curg în total 432 1 de apă în 16 minute..
Primului robinet ca să dea singur aceeaşi cantitate de apă i-ar trebui cu
9 minute şi 12 secunde mai mult decît celui de-al doilea. Cîţi litri de apă
curg prin fiecare robinet pe minut?
26. Două secţii ale unei întreprinderi se asociază şi execută în 70 de zile o
lucrare, primind o sumă de 2 400 000 de lei. Suma este împărţită între secţii
în părţi invers proporţionale cu timpul necesar efectuării lucrării de fiecare
secţie în parte. Să se afle: 1) In cîte zile ar fi executată lucrarea de fiecare
secţie în parte, dacă prima ar fi depăşit pe a doua cu 48 de ore? 2) Cît a
primit fiecare secţie?
27. Preţul de cost iniţial al unei truse de scule era de 1 800 de lei. După
două reduceri succesive cu acelaşi procent, preţul a* scăzut la 1 458 de lei.
Cu ce procent a fost făcută reducerea?
3
28. Două robinete pot umpla un bazin în 9 — ore. Dacă ar curge se-
5
parat, primul robinet ar umple - bazinul respectiv cu 8 ore mai jmţin
decît al doilea robinet. Să se afle timpii în care fiecare robinet ar putea
să umple bazinul.
, . (G.M.F., 1959)
29. Distanţa dintre două localităţi este 60 de km. Un biciclist parcurge
această distanţă cu 40 de minute mai repede decît un alt biciclist. Viteza
primului biciclist este cu 3 km mai mare decît a celuilalt biciclist. Care
este viteza fiecărui biciclist’?

II.8. LUCRĂRI PENTRU VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR

Lucrarea nr. 1
^ lL Să se efectueze:
a) 9x 3y 2z : ( —3 xy 2); b) —x 2 + { —x)2 -4- x 3 4- (—x)3;
c) —x 271 + ( —xl2" 4- a;2" -1"1 + ( —a:)2n+1, unde n £ N;
d) {x — y\21 4- ( y — x)21- + (x + y)21 4- ( —x — y)21.

2. Jjje consideră: A = x — y; B = — x 4- y 4- 1; C = —x 4- y — i
şi se cere să se calculeze:
a) A + 5 4 - C ; b) A 4- B - <7; c) A - ( £ + <7); d) A — C;
e) (A + B - C ) ( A - C ) - ,
f) (A + B + C) ( A - C ) + 2 ( x - y ) ( x 4 - y ) + x ± y + 4y 2.

128
3. Se consideră polinoamele:
P(x) = x s — 2a:2 + a: — 1 şi Q(x) = 2x 4 — 5a;3 — 3.
a) Să se determine polinomul C(x) care adunat ia polinomul P(x) dă
ca rezultat Q(xj.
b) Să se calculeze Q(x) — P(x) — C(x).
4. Să se calculeze: **

a) 9x3y2z:(—3xzy )—3x2yz2: j x*j - 3xV * 3• ^ : Y *3j +


+ 9xyz 4- 4x3yz2 : (0,(3)x?z).
b) 2ab2c(a — 2c 4- 1) — (a — b — c — 1) (—2a -j- b — c) +
4- 2a(2ă2c 2 — b2c —- 2a -j- 1) 4- c(l — c — a) — b(2a2bc 4- a .4- 6 — 1).
(Timp de lucru 60 de minute)

Lucrarea nr. 2~

(V. Folosind formulele de calcul prescurtat, să se efectueze:


a) (a - 6) (a + b) (a2 -j- b2) (a4 4- 64) (a 8 4- b8);
b) (2a: — 3y) (2a: 4 - 3y) (4a;2 4- 9z/2); .
c) [2(a; 4- 2/) 3] •[2(a; 4- y) 4 -3 ];

d) x — 3y 4-1 j Q a; - 1 4- 3?/j ;

e) (2a; — 3y 4- 4a — 5&) (2a; 4 -5 b — 3y — 4a);


f) [(a + l )2 - 2(1 - a2) 4- (1 - a)2 - i] ■[& 4- (1 4- «)2 + 2(a 2 - 1 ) 4 -
+ (1 - a)2]-
1 1 1
2. Fie numerele x — a 4---- y = a 2 4------- z = a 44------, unde a £ R \ { 0 } .
a ’ a2’ a4
Se cere să se exprime y şi z în funcţie de x.
"]3;. Folosind metoda „factorului comun", să se descompună in factori
expresiile următoare:
a) am — 2an 4- a 4- bm 4 - b — 2bn;
b) (x 4- y) (a — 2b) 4- (2b — a) (x — y) 4- 2b — a;
c) a ( x '— y 4- z) 4- b ( x — y) 4- z(b 4- c) 4- c(a; — y);
d) (* - l )2 4- (2 4- *) (1 - *) 4- 3(a;2 - 2x 4- 1) - 3(1 - x).
Â\
Restrîngeţi expresiile de mai jos:

a) a-2 4- - - 2 ; b) (a - 2b)2 4- (a 2 - 4i 2) 4- — (a 4- 2ă)2;


a;4 4
c) 2a;2 - 2 [ / 2a; + - 1.
5) Pentru fiecare din expresiile de mai jos, specificaţi ce termen lipseşte
pentru a avea pătratul unui binom:
a) 2bxi y 2 — 10a;2?/; b) a;4 4- 1 ; c) —6xy2 4- a;3.
(Timp de lucru 90 de minute)

129
9 — Probleme de matematică pentru gimnaziu
Lncrarea nr. 3

; 1. Să se descompună în factori următoarele expresii:


Tf) x 4y4z — sa4; b) x8(x — y) — y s(x — y); c) 100(x2 — 2xy + y2) — 49;
d) 81 — x 2 + 2xy — y 2; e) 25( —6 xy2 4- 9a:2 4- y4) + 25(ab — a2 — b2);
f) (2a:2 — a:)2 4- 2xy(2x — 1) -\- y 2 — (2a:2 — l ) 2 4- y — x 4- 1.
'
2. Punînd în evidenţă un pătrat perfect, să se descompună în factori
expresiile:
a) 4a;4 + y 4; b) 16a;4 4- 1.
3. Dacă P(x) = x 2 — 2a; — 1 iar Q(y) = y2 -1-1, se cere:
v'-4) Să se calculeze: a) P {x 4- 1); b) P ( x — 1); c) Q(y 4 -3 ); d) P(Q(y))-
2) Să se descompună în factori:
a) P{Q[y)) - 2Q(y) + 5; b) P ( x + 1) 4- P ( x - 1) + 2.

6 ) Să se calculeze: a) i> ( 1 + 1 / 3 ) ; b) i > ( l - j / 3 ) ; c) P ( | / 2 ~ l / 3 ) .


4. Utilizînd formula (a — b) (a 4- b) — a2 — b2, să se calculeze:
a) 9 9 -1 0 1 ; b) 95-105-10025.
(Timp de lucru 90 de minute)

Lucrarea nr. 4

1. Utibzînd formulele de calcul prescurtat, să se calculeze:

a) (2a; 4- 3y)3; b ) —y j (x2 - f x 4- l ) 2;(d }; {x2 — x 4- l ) 2;

e) (x 2 - a; - l ) 2; f) (3x - 2) (9a;2 - f 6x 4- 4);


' ^g) (3xy 4- 2z) (9x2y 2 — 6xyz 4- 4z2) ;
h) — V) (z 2 4- x y 4- y 2) (x 6 4- x 3y 3 + y3);
i) (x — 1) (x2 -J- x 4- 1) (a;6 4- x3 4- 1) (x18 + x9 4^4);
.% Să se restrîngă expresiile de mai jos:

a) 8x3 + 36x2y 4- 54xî/2 4- 27y 3; b) x3 — — x 2y 4- — x y 2 -----— y s;


2 4 8
c) x4 4- 2x3 4- 3x2 4- 2x 4- 1; d) x4 - - 2x3 - f 3x2 — 2x 4- î ;
e) y4 — 2y 3 — y 2 4- 2y 4- 1;
f) (3x4-2p)3—3(3x—2?/) (9xz—4 t/2)4-3(3 x + 2y) (9x2 - i y 2) - ( 3 x - 2y)3;
g) (3x — y)3 4- 3(3x — y) [a 4- b) (3x — y - f "a 4- 6 )-4 q X 4 - ^)3-
/ i i
3. Cunoscînd că c 4 --- = 2, a £ î t \ { 0 } , se cere să se calculeze a3 4------ •
a a3
% Să se descojnpună in factori:
/a ) 21x 3 - 8y3; b) (x - 2)3 - l ; ( c ) x6 - y3;
â) a2 4- b2 4* c2 4* 2(aă — ac — ic) — 1;
e) x3 — 3(x3 — x2) -j- 3x(x2 — 2x 4- 1) — (x — l ) 3 — y 3.
(Timp de lucru 100 de minute)

130
Lucrarea nr. 5
1
<a că a — — = 3 , unde a G R \ { 0 } , se cere să se calculeze

Fie poîinoamele: P(x) = x 4 — 4a;3 + 6a;2 — 4a; 4- 1 şi


Q(x) = x i — 4a;3 4- 4a;2 — 1.
a) Să se descompună în factori.
b) Sa se arate că, dacă x 2 — 2x = — 1, cele două polinoame au aceeaşi
valoare.
/ / ' N,
1 3. Să se efectueze împărţirile şi, utilizînd teorema împărţirii cu rest, să
se verifice rezultatele obţinute.
, a) (a;4 — 2a;3 + x 2 — 5x + l) : (x2 — 3x + 1);
b) i x 5 — "3a;2 4- 2) : (x2 + a: + 1);
. . c) (3a;3 - 2a;2 4- 1) : ( - * 4- 2).
y O Fără a efectua împărţirile, să se afle, pentru fiecare caz în parte,
restul împărţirii polinomului: P(x) = x4 — x 3 — 2a;2 — 3a; -f- 1 prin:
1
a) x 4- 1; b) x — 1; c) x 4- 2; d) x 4- —

_ ( p A Aflaţi
î l a ţ restul împărţirii polinomului Pţ 1 Ia
x 4~2, ştiind
ştiin< că este divizibil cu R-
6. Polinomul P(x) = x 3 4- ax2 4- bx 4- 1 este divizibil cu x 2 — 1.
Se cer:
a) Să se descompună în factori P(x), determinând în prealabil numerele
reale a şi b;
b) Să se descompună în factori polinomul Q{x) = (x — l) P(x) 4- {x 4- l ) 4-
(Timp de lucru 150 de minute)

Lucrarea nr. 6
âs^Scrieţi cel mai mare divizor comun şi cel mai mic multiplu comun
pentru poîinoamele de mai jos:
a) 2a;(â; — 1) (x 4~ l)3 ( x — 2) şi 3 x 2(x — l)2 ( x 4- 1) (% — 2)â; '•
‘ b) x 3 — 1,'a;2 4- x + 1 şi ( x — l)2;
■c) x 3 y- x 2 — x 4- 1, x 3 — x 2 4- x — 1, x 4 — 1, x 2 — 2 x 4- 1 şi
a;3 — 3 x 2 4- 3a; — 1.
2. Să se amplifice fracţiile de mai jos în aşa fel încît să aibă acelaşi
numitor: -
. 2a; 4 -3 x . 2
a) —------ -, -------- şi ----------------- •
x3 — 1 x —1 ’ a;2 -f- x 4-1 *
b) X ~ V \ 2x 2x ~ 3 y + î gi 1 — 3y
, _x24- y 2 x 4— y 4 x 2— 2 x y + y 2 ’ x 2+ 2 x y + y 2 ’

x —1 y 4-1 ^ a; f y ri i — y
x 3—3x2y Jr 3 x y — y3 x 2— y 2 x 2 + 2xy-\-y2 x 2— 2 y + y 2 ’ (x + y)3

131
9*
3. Să se pună condiţiile ca expresiile de mai jos să fie definite:
^ i_ _ _ l ___ 2a: 4 - 3 x — 3y 4- 2z
x x —l ’ X2 - 2x 4- 1 ' 1 - X2

x-\-y 3a: 4 -2 y 2x — 5 x + 2y x —3
b)
x — y' x 4- y ’ x 2 — y 2 ’ x 2 — 2a; 4- y2’ 2x + 3y
(Timp de lucru 60 de minute)

Lucrarea nr. 7.

Să se simplifice fracţiile:
2a; + 4 a 2x — 2y g x 2 — 2xy + y 2 t x —2
X 2. . 4.
4a: 4- 8 4a;2 — 4y2 x4 — y4 a;3 - 8
- [(2x y — z) (2x y + z)]2 4- 8x2y 2z2 — 2z4
2xy — z

6 25a:2 4- 30a; 4- 9 - bxy2 - 3y2 {2b ^ + 0’ 1(6)a;2 2b + q

5x2 — x y 2 4- 8a; 4- 3 — y 2 12bx - 5a; - 12& 4- 5


______ AO
2a:2 - 5 ] / 0,0256 + —
25 . 9. x 4 — x 2 — x 2 4- x "
8.
0,8 4- 2a; a;4 - 2a:2 4- 1
jq (5a 4- 3)a; 4~ 1 — (5a 4- 3) — x x 2 — -y2 4- xz —- yz
(5a 4- 3)a; — 1 — (5a 3) + x x 2 4- y 2 — z2 4- 2xy -

3 i o 22 , 3 , 2/ i \2 0,125a2a;2— a2 — — a;24-
12. x y + 2 x v + x y 4- xy {x 4- y) _________ _8_______
(x + y ) { x y 2 — X — 2/(1 — y 2)1 ’ (a 4- b) (0,125a;2 — 1)

14 4 y 2z2 — ( y 2 4- z2 — x 2)2 y g x 2 — 3a;y 4- xz 4- 2 y 2 - 2 yz


(z2~ x 2— y 2)2 — 4x 2y 2 x 2 — y 2 4- 2yz — z2

16 a3xS bZx3 + 125(a3 4- b3) a;6 4- x y 5 — x 3y 3 — x 4y 2


ax2 4- 5aa; 4- bx2 4- 5bx (x — y)2 (x2 4- x y 4- y 2) '

8a2a:3 4~ g2y 3 4- 8abx3 + aby3 {x2 — 1) (5a 4- 3b)2


12a;2 — Gxy 4- 3y 2 5ax3 4- 3bx3 — 3bx — 5ax

20. (a:2 4- x 4- l ) 2 — 1 gl x 2 4- 7a: 4- 6


£4 + 2£3 4- 5a;2 4- 4a; 4- 4 (a; -f- 6) ( x 2 4- 6a; 4- 5)

0,027a;3 4- 8 - - 8y3
22. xi ^x% ^ 1 000
23.
x3+ x 2- 8 x - 8 (0,09a:2 4- 0,6a; 4- 4) (y2 4- y 4-1)

132
(* + l ) 3 + 3(* + l ) 2 (2* - 1) + 3(* + D (2a? - l ) 2 + V * - j j l .
■i, 4‘ (5* - i ) 3 - 3(5* - l ) 2 (2* - 1 ) 4 - 3(5* - 1) (2* - l ) 2 - (2* - l ) 3
25 a3* 2 + 63* 2 + 3aS*2(a + b) + (a - f b)3
a3*3 + 2a2bx3 4- ab2x 3 + a*(a + i ) 2
(Două etape a cîte loC de minute)

Lucrarea nr. 8
Să se efectueze

fa. ( x —_ v _ _ y + x + 3x2 + y 2 + (* + y)2 — (* — y)2


2xy
4* ; (s + 2/)2 + (a- — y )2
* y
’x +' y , * — y x *2+ y2 x*
~2
y xy xy 4- î/2 a;2 + *J
3/ ■'2 , *x ‘2+
, * - y \ . / * 2 + *y ^ y + x^ — x y — y* + x* yy + jyr _ j r V
H ;
/ l * 2y xxyy 2 ) [ *‘ xy y

[G
] x y 2— 4*2?/ + 4*3_ 2* 4*2
_ );( 2* - + — )1
y 2 + 4*y + 4*2 ’ Ll2* -0 y 4*2+ 4 * y + 2/zJ \4*2 — 2/2 2/ — 2*JJ
y2
* 3 - - î/3
-:[(* + y — — --------- + - r ?Li)l-
* 3 + x 2y 4- *2/2 li ■ a; + 7// \* 4- y y — X X —y )J

yA * .f * __ y_____* 2..+ x 2] + _____L


A 2/2 - * 2 ' l * + 2/ a: — y x 2 — y 2) 2 { x + y)
A ^ 2 x 2 + 16* 4- 32 17 2* 2* 8*
-):2
— -I -
/ V 3 *2 — 48 LV* + 2 6 — 3* x2 4/ a; — 2 J
( 3 x 4- 2 18*3 — * — 9 3* — 2 1| * 24-, 10* -t- 25
U *2+ 1 9*4 — 1 3*2 — 1 ;r 9x4 — i
(* 2- 1 )4 -2 -
1:
* 2 4- 4* — 5
(Timp de lucru 180 de minute)

Lucrarea nr. 9

l^ S a se rezolve următoarele ecuaţii:


. * —1 * 4- 1 1 — 3* _ 2*2 — 3 1 4 -2 *
a) o 1
* — 1 * 2 — * * — * 1 '
*2 - 1
b) (* — l )2 — (3* 4- 2) 4- : (* — 1) (* 4 - 1) —■3:
* - 1
*2 4- * 4- 1_ *2 — * 4 -1 _ __ ( 2* 4- 1) (* 4- 1) (1 — *)
c)
*3 — 1 *3 4- 1 ' (*2 - l ) 2

133
2. Să se rezolve ecuaţiile, discutîndu-se după. valorile parametrului
real m: •^ •
a) (m — x ) (m + x) -p m x — 2 m { x -)- 1) = m2 + (1 x) (1 -j- x) —
— m 2i x -4- 3) \ m 1:

b) £------ ™ _J_ £ _ Z _ £ u = (3m 4- x) (/« 4U *) + .* ( * - m) - 1.


x—m x -j- m

3. Lungimea unui dreptunghi este dublul lăţimii sale. Mărind lăţimea


cu — din ea si micşorând lungimea cu 3 cm, se obţine un dreptunghi a cărui
3 ’ J
4 .
arie este cu 12 cm2 mai mică decît— din aria dreptunghiului dat. Deter-
3
minaţi lungimea laturii pătratului a cărui diagonală este medie gebmetrică
între dimensiunile dreptunghiului iniţial.
4. Colectivul clasei a VUI-a şi-a propus să efectueze o drumeţie eşalo-
1
nată în 5 etape. In prima etapă a parcurs cu 3 km mai mult decît — din
5
lunsimea itinerariului, în a doua etapă a parcurs cu 2 km mai puţin decît
1
— din distanţa rămasă, în a treia etapă a parcurs cu 4 km mai mult decît
un sfert din distanţa rămasă -după cea de a doua etapă, iar în a patra
1 .
zi — din distanţa iniţială. Aflaţi lungimea itinerariului propus, precum
6 ’ ' -

şi distanţele parcurse în fiecare etapă, ştiind că pentru cea de-a cincea etapă
au mai rămas de parcurs 10 km.
5. Un atelier a executat în trei luni 3 240 de piese. în prima lună nu
şi-arealizat planul cu 7%, în a doua şi-a depăşit planul cu 10%, iar în luna
a treia a realizat cu 10% mai multe piese decît în luna a doua. Care a fost
numărul de piese prevăzute în planul lunar de producţie şi cîte piese s-au
executat în fiecare lună? ,
(Timp de lucru 150 de minute)

Lucrarea nr. 10
y~\
1. Să se rezolve sistemele de ecuaţii:
2(x - 1) + (x + y) (x - y ) = (x + l )2 - (y - l )2 - 10,
a) = - { 3 - 2[x + 3(1 - y + '* )]}: | ;
2 o ş 2

j 8x — 14y = —48,

^ j - 3^ - 2(^ ~ 2/ + 3) - 1 (~x - l) r.-. 4;

c) [0,(3)x - 0,1(6)2/]: = 3,

— 12x + 6y = — 18.

134
2. Rezolvaţi sistemul şi verificaţi soluţia găsită:

(|/ 2 + l )a? , U /2 7 - 6 ) j = _ _ 2 ,
3 + 1/18 r 3(2 - ] / 3 ) 3 ’
: a3 - 1 y - x 2 3(1 4- x) _ Q
a:2 — 2a; 4- 1 a: — 1 1 — x2
g 3.7Necunoscutele fiind x şi y, se cere să se rezolve sistemele:
n^
— - - = a2 - b2,
x y
a)
a -\-b a — b _ 2ab b2 — a2
x y <ib - ’
m(a; — w) -Ţ- (x 4- y) (m — n) = 2m(m — » 4 -1 ).
b)
mx 4- n?/ = m(m 4- n + 1) — n.
(Timp de lucru 120 de minute)

Lucrarea nr. 11

/Să se rezolve inecuatiile:


2a; — 1 3a; 4- 2 1 . a-2 4- 1 n j. ^ 4 1 _
a) •b ) -------- < 1; c) ------— < 0 ; d ) ---------- < 2
a- - 2 x 4- 2
1
e) — (x - 1) 4- (1 - 2 a :) : < 3x — 7; f) (15 — 3a;) (x + 4) < 0.
4 2
-Să se rezolve sistemele de inecuatii:

V) 3(x — 5) < 2(4 - 5a:),


x —1 3a; — 1 _
— ------1--------— > 2;
b)
2(1 — x)
3
x < 3:
x — 7
2
’ 7
—----------------------- < x ---------,
3

(a: - 1) (2 - x) + ( x - 2)2 < 5,


c) * 4- 2 3(a; — 1) 7
------------------------ < — •
3 € 6
J5ă se determine următoarele mulţimi:

a = {a; e z !^— - > 2U 5 = \x e '- > 2


l j« — 5 j’ l \x 5
Se consideră expresia:

£ (* )
a; — 1

a) Să se scrie sub forma E(x) = ?na; 4- w + . cu m, n, p £ Z.


»- 1
b) Să se determine valorile lui x £ Z pentru care £(a;) £ Z.

135
5. Se consideră expresia:

' EW = î l i v ! î L ± 3 £ ± l + 2.
X + 1

a) Să se arate că oricare ar fi x £ R \ { —1}, E(x) > 2 .


1
b) Să se arate că > 0, oricare ar fi x R \ { —1}-
E{x) - 2
c) Să se găsească y £ R astfel încît E ( y 2) să ia valoarea minimă şi să
se găsească această valoare.
(Timp de lucru 150 de minute)

Lucrarea nr. 12
]
Să se introducă factorul sub radical:

a )i-1 / 3 ; b , 2 y | ; ^
\
2 / Să se efectueze:
/ . ; .
a) J /Î 2 4- 2 1/27 + 3 J/75 - 9 ]/4 8 ;

b) ( 1 / 3 + 1) (1 /3 - 1) + 2 K 3 ( 1 / 2 - 3 1 /3 ) - 1 /2 4 ;

c) (2 J /3 2 + 3 1 /2 + 4) : 8 1/2.
Utilizînd formulele de calcul prescurtat să, se efectueze:

a) ( 1 / 2 + 2 1 /3 ) 2; b) ( 1 / 2 + l ) 3; c) (1 - 1 /3 ) 3;

d) (2 1 /3 + 5 i / 2 ) (5 K 2 - 2 1 /3 ); e) (7 + 2 1 /6 ) ( 7 - 2 1 /6 );

f) / 7 + 2 1 / 6 - V 7 - 2 1 /6 ; g) ţ/9 — 3 { / 5 •/ 9 + 3 ] / 5 .
4 Să se rationabzeze numitorii:
/ *
1 1
a) ; b) ^ ; d ) i k 2 ± l ; e) 3 - 2 ^
1 /3 / s 2 j / 3 / "3 1 /2 ' 1 -2 J /3 3 j/5
o. Să se simplifice expresiile de mai jos:

1/6 + 1 /2 _ ^ 1/27 + 1 / 4 5 _ M 1/75 — ţ/54


1 /3 + 1 K 3 + K 5 _ : c) 5 - 3 J /2 ;
K 6 + K 3 + 1 /2 + 1 2x2 + 2 / 2a:y + y2
d) e)
^ ( 1 / 3 + ,4 ) ( 1 / 2 + 1) 2 s2 - y2
6. Să se efectueze:

1‘
a) I /+ 1 '■ [ ( V X + \/ y f - 2 { /z /l ; a: > 0 , y > 0;
[f]
Lii y ( a: J Vxy.

136
^. I X — Vy
b) • ( V x + V y ) \ x > O, X * y;
V v x V x ~ V y
y > 0; x # - y . '
(Timp de lucru ^pO de minute)

Lucrarea nr. 13

1. Se cere să se reprezinte grafic, în raport cu acelaşi sistem de ase,


funcţiile: a) f(x) = —2x; b) f(x) — —x\ c) f(x) = x:; d) f(x) = 2x; e) f(x) = 3x.
Ce observaţi? Justificaţi afirmaţia şi generalizaţi problema.
yâ. Acelaşi enunţ pentru funcţiile: a) f(x) = 2x; b) f ( x ) = 2 x + î ;
c) f ( x ) = 2xf - 2 ;. d) f(x) = 2x + 3; e) f{x) = 2x - 5.
3. Acelaşi enunţ pentru funcţiile: a) f { x ) = —1; b) f{x) = 3; c) f(x) = —4-
4. Există o funcţie liniară al cărei grafic să conţină punctele: A{ 1, 1);
B { ~ 2, - 2 ) ; C { - 2, 0)?
5. Să se determine funcţia pătratică al cărei grafic conţine punctele:
■0(0, 0); Â(i, 1); B ( - l , 1).
0 6. Să se reprezinte grafic următoarele funcţii:
x-2 pentru X £ ( - oo, -
0 pentru X £ ( - 2, 0],
a) f : R -> R, definită prin f{x) ■
X 2 pentru X £ (0, 1),
X pentru X £ [ ! , oo);

■ { - 2, 0, 1, 2}
definită prin:
X e {- 4 ; -2 },> -

0 X € {-1 ,5 ; - 1 } ,
f(x)
X 6 {0; 1},
x pentru Xx € {2; 3 } ;

X pentru x
£ ( — oo , - 1 ) :
c) f : R -+ R, definită prin f(x) - X 2 pentru x
£ [ - 1 , 0),
X 2 pentru x
£ [0, 1]
X + 3 pentru x
£ (1, oc>).
(Timp de lucru 100 de minute)

Lucrarea nr. 14

i Să se rezolve următoărele^ecuaţii:
a) (x - 3) (x + 3) + 9 = 0; b) (x + l ) 2 + {x - l ) 2 = (x + 2) ( z - j - l ) ;
\ 9-r x —3
c) x 2 + x + ~ = 0 ; d ) ^ - = ------ e) 3^+1 2 Z - 3 = 8.
4 a; + 3 z + 6? 2a: - 3 3x + 1

137
2. Să se rezolve ecuaţiile, în care necunoscuta este x iar m € R \ { 0 } ;
a) mx2 — 2{m + l)a; + m + 2 = 0;
b) x 2 — 3mx + 2m2 = 0; ,
3. Fie ecuaţia:
4a;2 — 4(m -4- l)a; + m(m + 2) = 0, ale cărei rădăcini. sînt x x şi x 2.
a) Să se arate că oricare ar fi m R, ecuaţia admite două rădăcini.
■£) Să se găsească valorile lui m pentru care x xx 2 + m{xx + x 2) < m -f- l._
4. Să se arate că:

^^2 [l/2 — 2 \/n -f- 1 - f n + l/2 + 2 ] / n 4-1 + n] — 1 pentru orice


zi > 2, n G 8 .
(Timp de lucru 90 de minute)

Lucrarea nr.
1. Se consideră polinomul:
P(a:) = x i — x 3 — 6x2 + 4a; - f 8.
a) Să se arate că P(x) este divizibil cu x — 2 şi cu x + 2.
b) Să se descompună în factori.
X '^ — x 3 — ,6a;2 + 4a; -f- 8
c) Să se simplifice fracţia F{x) — —
a;4 - 1 6 '
d) Rezolvaţi ecuaţia f[x) = 0.
2. Fie polinoamele:
P(x) = x 6 — 5a;4 + 4a:2 şi (>(a;) = a;4 + 3a;3 + x 2 + mx + n; zn, rc E R.
a) Să se descompună polinomul P(x) în factori.
b) Să se arate că, pentru orice Z, restul împărţirii polinomului P ( x )
prin x — a este divizibil cu 360.
c) Să se determine m şi tî, ştiind că polinomul Q(x) este divizibil cu poli­
noamele x — 1 şi x + 1.
d) Folosind eventual punctul c), să se descompună în factorb polinomul
Q(x).
P(x)
e) Să se simplifice fracţia F(x) -- ----------
Q{x)
f) Să se determine x Z pentru care fracţia obţinută după simplificarea
lui F(x) este strict negativă.
(Timp de lucru 90 de minute)

Lucrarea nr. 16
1.1 Se consideră expresiile:

x — 1 x + 1 a;
E i( x) =
a ;— l ^ a i + l +
-1” :! — a:2

138
SJ
x 2 — 3x 4- 9
' = ( - — ■ + - ----- - - l ) :
\x — 3 " x ) 3a:
Se cer:
a) să se aducă expresiile Ei(x) şi E2(x) la forma cea mai simplă;
b) pentru ce valori ale lui x expresiile E\(x) şi E 2(x) nu au sens?
c) să se rezolve ecuaţia:

[E1( x ) - E 2( x ) ] : - ^ - = -1 ;

d) să se rezolve inecuaţia:

[Ei(x) -j- E 2(x)] : > 0:


x —3
e) să se reprezinte grafic funcţia definită de legea:
1
f(x) = - 4-
Ei(x) E2{x) t ^
(Admitere în treapta I de liceu, 197S, judeţul Olt)

2. Fie fracţia:
(3a; + 1)* + (3a; - l ) 2fe + '( * - 3)a+1
F(x) = . unde k, n F N.
2(4a; + 5)™ + (Ax - 4 ) 2n + (x - 4)2" - 1
Este fracţia ireductibilă?

3. Fie funcţia f : R -+ R, dată de:


x i — 2ax3 + 3a2a;2 — 2a3x 4- a* 4- 9
fix) =
x 2 — ax 4- a2
Se cere să se determine valoarea minimă a acestei funcţii, ştiind că a G [ —2,
2 ]\ {0 }.
(Timp de lucru 120 de minute)

Lucrarea nr. 17

l.)F ie fracţiile:
x h + a;4 — 13a;3 — 13a;2 + 36a; + 36
F i(ş)
xh - a;4 - 13a;3 + 13a;2 + 36a; - 36 ’

a:5 + 2a;4 - 10a;3 - 20a:2 + 9a; + 18


F 2{ x )
x h — 2a:4 — 10a;3 + 20a;2 + 9a; — 18

45 + 3a;4 - 5a;3 - 15a;2 + Ax + 12


F 3( x )
a;5 — 3a;4 — 5a;3 + 15a;2 + 4a; — 12

139
ajl Să se simplifice fracţiile respective.
%) Precizaţi funcţiile f z, f 3 asociate fracţiilor F ±, F 2, F a.
'-c) Să se găsească pentru ce valori naturale ale lui x , valorile fi(x), f z(x)
şi f3{x) sînt simultan numere întregi şi să se determine aceste numere.

2. Fie expresia:

EV_ _ 2x2 + 8y 2 — 4yx 3 — 2xy 2 4- 2a: 4- 4y + 8xy


x‘ \x > </) 2; --------------- --------——------ ----------------- -— -----------
arz + 4y*z + l y z + xz + 4xyz '
a) Să se aducă la forma cea mai simplă.
b) Să se arate că dacă y = 0, atunci E(x, y, z) devine o expresie ce
depinde numai de variabila z.
c) Să se afle valorile întregi ale lui z, pentru care E(x, y , z), obţinut
la punctul b), este număr întreg.
(Timp de lucru 120 de minute)

Lucrarea nr. 18)

1. Se consideră expresia:

E{x) —
r2 + 2a; + 2
a) Să se aducă la forma, cea mai simplă.
b) Precizaţi funcţia g asociată expresiei date.
c) Reprezentaţi grafic funcţia definită de legea:
f(x) = (x 3 - f 2a:2 — x — 2) •g(x).
d) Pentru ce valori ale lui x. expresia E(x) adusă la forma cea mai simplă,
nu are sens?
. \
(Admitere în treapta I de liceu, 1978, jud. Olt)

2. Fie numerele:
a = 19 761 9794 + 2 -1 9 761 97S2 + 4 • 19 761 979 - . 1 . şi
b = 19 761 9794 — 2 •19 761 9802 - 4 -1 9 761 979 + 3.
a) Să se arate că a şi b sînt pătrate perfecte.

c~ n ,• V a ~ 2x V~b
b) Sa se afle x din proporţia: -—--------- = --------—
]/~Ţ> ]/~â 4- 2a:

3. Fie fracţia:
x 4 -{- ia.3x 4- 3a4
F(x) unde a G
x 3 — a2x 4- 6a3

a) Să se simplifice fracţia.
b) Precizaţi funcţia raţională f(x) asociată fracţiei.
c) Rezolvaţi inecuaţia f(x) > 0.

140
:v d) Pentru « = 1 şi x ^ —2, să se scrie fix) sub forma:
c f t
f(x) — ax - f b -]-----------, unde a, b şi c sînt numere întregi, care trebuie
x + 2
determinate.
e) Determinaţi valorile întregi ale lui x pentru care f(x) ia valori numere
întregi.
f) Să se determine mulţimile: A = {x £ N I (3 — x) •h(x) > 0}:
B = {x £ Z |(3 — x) •h{x) > 0 };
> 0 }. unde h(x) = f(x) — x, f fiind funcţia deter-
5 —x
minată la punctul d).
(Timp de lucru 120 de minute)

Lucrarea nr,. 19

1. -Se consideră polinoamele P{x) — x 2 — 4a: + 6 şi Q{x) = x 2 — i x 4- 7.


a) Să se arate că pentru orice x £ R, P(x) > 2 şi să se determine va­
loarea lui x pentru care P(x) = 2.

b) Fie expresia E(x) — . Să se arate că E{x) £ (1, —


P(x) 2

2. Fie polinomul P { x ) ' = x 4 — 2a:3 — 3a:2 + 4a: + 4. Se cere valoarea


acestui polinom pentru cazul în care x 2 — x — 2 = 0.

3. Se consideră funcţia f : A -*• D definită prin relaţia:


f(x) = 3a:2 -J- 2a: — 6. In cazul în care domeniul de definiţie este
A = - - { ] /2 ; — 1 /2 ; K 3 ; K * + K 3 } , se cere să se determine mulţimea
valorilor funcţiei, notată cu B C D.

4. Se consideră mulţimea A = {|/^2; |/2 — ]/"3; 1 — ]/"2 ; 1 —1 /3 }


şi funcţia : 34 -* 2? definită prin legea /(a;) = ] / 2 x + { /3 .
a) Să se determine mulţimea valorilor fun,cţiei notată cu C.
b) Să se arate că C O Q = 0- Aici Q este mulţimea numerelor raţionale.
c,k Cercetaţi dacă AC1Q = 0 .

5. Dacă a: — 2y = 3z 4- 1 şi x y = z2, se cere să se exprime in funcţie


de z- expresia: E{x, y) = x 2 + 4r/2 + x 2y 2 — 4a;y — 2a:2y i x y 2, (x, y , z
sînt numere reale).

6. Fie funcţia / : R R definită prin


2 — x pentru x £ ( —oo, 2],
relaţia f(x) =
x — 2 pentru x £ (2, oo).
Se cere să se determine valorile parametrului real m. pentru care ecuaţia
m
2m + 1 are soluţii.
f(x)
(Timp de lucru 120 de minute)

141
INDICAŢII ŞI RĂSPUNSURI

II.l. MONOAME ŞI POLINOAME

4. a) x + y, b) 24a; 4- 9y; c) 33a;2 — 28x y — 17a/2; d)—ga; — y\


-e) 9a;2 — 25y 2\ f) 9a;2 — 25a/2; g) —9a;2 + 26xy + 40y2\
h) —9a;2 + 26xy + 40a/2; i) —30a;4 + 91 x 3y — 148x 2y 2 — 133xya + 20a/4.
Observaţie: Rezultatele de la punctele e şi f se explică prin proprietatea
de distributivitate a înmulţirii faţă de adunare, adică A { B + C) = A B + AC.
Pe baza aceleiaşi proprietăţi B(C + D — 2A) = BC + BD — 2BA.
o, 6. Se efectuează operaţiile în fiecare membru al egalităţii obţinîndu-se
acelaşi rezultat. -
7. Cum Pi(x) = a;8 — 25, P 2(x) = £8 + 10a:4 — 25, rezultă că P 2(x) =
= PRa;) + 10a;4, iar pentru orice x £ R \ ( 0 } , x 4 > 0 . Egalitatea are loc
pentru x — 0. .
10. a) [p + ? )41 — {q + p ) 41 = (p + ? î 41 — (P + q)n = 0 ;
b) (m + n)51 + ( —m — n)hl = (m+ n)51 + [ —(m + n)]51 = (m + n)51 —
- ( m - ţ - n ) 51 = 0; d) {a — b)25 + [ —(a — ă)]25 = 0; f) —6a. Puteţi' nota
(5 a2b + 3ah2 — 5a + 6J)17 = y.

12. d)_ P( 1 /2 ) = 3 ( 1 / 2 )4 - 2 ( ] / 2 ) 3 - ( | /2 )2 — 2 | /2 + 1 = 3 - 4 -
- 2 - 2 1 / 2 — 2 - 2 1 /2 + 1 e tc .;_ e) aP(— 2 [ / 3 ) = 3 ( - 2 ] / 3 / -
- 2( — 2 | /3 ) 3 — ( — 2 ţ / 3 ) 2— 2( — 2 1 / 3 ) '+ 1 = 3 - 24 - 32 — 2 (—23 - 3 | / 3 ) —
- 22 •3 + 4 | /3 + 1 etc.
13. a) P (l) = P ( —1) = a0 + ax + a2 + a3; b) Deoarece oricare ar fi
a £ R, a2p = (—a)2p, rezultă că P (1 9 8 5 )= P (—1985); c) Cum P{a) — P ( —a)
avem P(a) — P ( —a) = 0; d) 0.
'14. Deoarece x este la puteri impare, rezultă că P (— 1) = — P (l) şi,
în general, —P(m) = + P ( —m).
15. în general, pentru polinomul P(x) — a0xn-j- aia;n_1 + ... + «n-i^ + <*n»
suma coeficienţilor a0 + a i '+ ... + an este egală cu P (l). în cazul de faţă
P (l) = - 2 .
16. Pentru a) — d) se folosesc formulele (a + b)2 — a2 £ 2ab + b2, iar
pentru e) — i) formula (a + b)(a — b) — a2 — b2\
h) (a;2 + x + 1) (a;2 + x — 1) = [(a;2 + x) + 1] •[{x2 + x) — 1] —
= (a;2 + a;)2 — 1 etc.; i) (a — b + c)(a — c + b) = [a — (b — c)] •[a + ( b — c)] =
= a2 — {b — c)2 etc.
17. e) Dacă notăm x + y — A şi x — y = B atunci (A + B)2 —
= (z + y + x — a/)2 = 4x2.

18. a) + - ^ x ; b) + 2 ; c) 4a;2; d) + 4 x .
2
19. a2 + a — 2a£> + ă2 — ă = (a — i ) 2 + a — 6.

20. a(6 - 1) - cţb - 1) - (5 - 1) = (b - l)(a - c- 1) = 0.-

142
21 —27. Se foloseşte metoda factorului comun: 22. a(x -j- y)( 1 — b).
23. (a + 5)2; 24. 3x(a - 1) + 3(1. - a) - ba 4- 5 = 3x(a - 1}
- 3(a - 1) - 5(a — 1) = (a - l)(3x - 8).

25. 2(1942a3 - 4Qa2 + 41). 26. (5a - 2b)(x - y).

27. (x + 2){x2 + 2). 28—48. Se foloseşte formula a2 — &2— (a — 6)(a - f ij.

28. (x - 2){x + 2)(x 2.4- 4).

29. ( x - ]/ b ) ( x 4 - ] / 5 ) . 30. ( [ / 5 x — l ) ( [ / 5 x 4 - l ).

31. x(4x - l)(4 x + 1). 32. x(5 - 7y)(5 + 7y).

33. (2xyz — 1)(2xyz + 1)(4x 2y 2z2 4- 1).

34. (2x b y)(2x + b y ) ( i x 2 + 2by2). 35. a = 5x — 3?/; 6 = 4y,


(5x — 3// — 4//)(5x — 3?/ -j- 4 t/) = (5x — 7y)(bx 4- y).

36. 3(x — 3y) (3x - f 2/). 37. E3(2x + 5y) - lOx] •[3(2x -j- by) + lOx] =
= (—4x + 15?/)(16x -f- 1by). 38. a = 7(x+ y); b = 7 — x; deci

(7x + 7y — 7 + x)(7x + 7y + 7 — x) = (8x + 7y — 7)(6x + 7y + 7).

42. (2x - l )2 - y 2 ^ (2x + y - l)(2x - y - 1). -14. 16 - (x + 2y)2 etc.

45. _î00x 2 — (7y — l )2 etc.

46. (2x — y )2 — (z — l )2 = (2x- — y — z + 1) (2x — y 4- z — 1).

47. [2(x+?/) — (x - y ) f — z2^ (x -f 3y)2 —z2 = ( x + 3y — z)(x + 3y + z).

48. |x + ~ j - (2y - z)2 = |x 4- - 2y + zj|x 4- - i 4 2y - i j

| 1 ( IV
49. a2 4----- = a2 4-2 4 — 2 = |a 4~ — 1 — 2 = 25 — 2 = 23.
a2 a \ a)
50. a4 4- 6a3 - f 12a2 - f 9a 4- 2 = (a2 4- 3a)2 4- 3(a 2 4- 3a) -4- 2 =
= (—1)2 + 3 - ( —1) + 2 = 0.

51. 4x 4 4- y i = 4x 4 - f y 4 4- 4x 22/2 — Âx2y 2 = (2x 2 4- y 2)2 — 4x 2t/2 =


= (2x 2 -4- a/2 — 2xî/) •(2x 2 4- y 2 4- 2xy); b) 4x 44- 1 = 4x 4 — 4x 24- 1 -4- 4x 2=
= (2x 2 4- 1)* - 4x 2 ==. (2x 2 4- 1 - 2x)(2x 2 - f 1 4- 2x); c) a2 + — 4 - 4 - 4 =
~ - a2
= ja 4- — j — 4 e tc.; e) x 2 — 5x 4- 6 = x 2 — 2x — 3x 4- 6 = x(x — 2) —

—3(x — 2) = (x — 2)(x — 3); f) x 4 — 5x 2 4- 4 = x 4 — x 2 — 4x 2 -f 4 =


= x 2(x2 - 1) - 4(x - 1 ) ( x + 1) = (x2- 1 ) ( x2- 4 ) = ( x - 1 ) ( x 4-1)( x - 2 ) ( x + 2).
« - s. - - _ - -
53. a) — d) se folosesc formulele a3 4- b3 = (a 4- b) (a 2 — af> 4- b2) şi
a3 — b3 = (a — b) (a 2 4- a£ 4- 62); c) [(x 4- y) 4- (x — 2/)]3 — (3 //)3 = (2x )3 —
— (3y)3 — (2x — 3y)(4x 2 4~ 6x 2/ 4- 9 / ) ; - d) [(a + b) — (a — 6)]3 4- (4a)3 =
= (2b)3 4- (4a)3 = (2b + 4a)(462 - 8ab + 16a2) = 8(6 - f 2a)(b2 ~ 2ab 4- 4a2):

143
e) (x 4- 2y — 5)2; f) (x2 — 3 x 4 - 4)2; g) (x — l ) 2(x — 4) (x2 4 - x 4-1);
h) (x - 5) (x - l)(x 4- !)(* • + 2) (x + 3)(x + 5); i) (x2 + l)(x 2+ 3 x + 5);
j) x(x 7)(x + 7)(x - l)(x 2 + x -4-1); k) (x + l)(x - 2)(x2 - x 4- l)(x 2
+ 2x + 4): 1) x6 - 117x3- 1 000 = x6 + 8x3 - 125x3— 1 000 = x3(x3 + 8) —
— 125(x3 + 8) = (x3 - 125) (x3 4- 8) = (x - 5) (x + 2) (x2 + 5x 4- 25) (x2 +
4- 2x - f 4); m) x(x2 -J- x 4- l ) 2; n) (3x — 1) (3x -4 1) (x2 4- x + l ) 2;
o) (x — l)(x — 2)(x — 3); p) (x — 5) (x + l / ‘2 )(x — J /2 ;
r) 7(4x 4- y ){ x2 — x y + y 2).
54. a) P(Q(y)) = \Q[y)f + 3Q(y) - 1 = (y2~ y + 2)2 + 3(y2 - y + 2 ) -
— 1 = y* - 2y3 + 8y2 - l y + 9; b) Q(P(x)) = [ P { x ) f - P(x) + 2 = (x2 +
4- 3x + l ) 2 — (x2 4- 3x + 1 ) + 2 = x4 4- 6x3 4- 6x2 — 9x 4- 4; c) P(P(x)) =
= [.P(x)]2 4- 3P(x) — 1 = x4 -j- 6x3 + 10x2 + 3x — 3.
55. P(x) = 2(x - 2)3 4- l l ( x - 2)2 + 19(x - 2) + 11.
56. a) Citul este C(x) = 2x3 + x2 4- x + 3, restul este R(x) = —5x4-10.
Formula împărţirii cu rest se scrie în acest caz astfel: 2x5 4- x4 —. 5x3 — 8x 4-
4- 1 = (x2 - 3)(2x3 4 - x 2 4 - x + 3) 4 - ( - 5 x 4- 10);- b) Citul este C(x) =
= x 2 4- x 4- 1, iar restul este 4x — 5; c) Citul este x4 4- x3 — 2x2 — 6x — 8,
restul este: 7x 4- 20; d) Citul este 3x2 — x 4- 5, restul este —x 4 -2 ; e)' Citul
este x2 — x — 6 ,restul: — 4x2 4- 5x — 6; f) Citul este x5 — x4 — x3 - f .x 2 -)-
4- x — 1, iar restul zero; g) Citul este: x20 — x19 -f- x 17 — x16 — xls 4- 2x14 —
— x13 — x12 -j- 2x14 — x 10 — x 9 4 - 3x8 — 2x7 — xfi 4- 3xs — 2x4 .-f- 2x2 —
— 2x 2, iar restul zero.
57. a) r = P ( i) = 8; b) r = P ( 2) = 45; c) r = P { —2) = —31;
d) r = P ( - 1 /5 ) = - 2 4 1 /5 4 -8 ; e) r = P (1 /3 ) * = 6 + 14 J /3 .
58. a) Deoarece Pi(a) 0, oricare ar fi a £ { —3, —2, —1, 0, 1, 2, 3},
rezultă că P\{x) nu este divizibil cu x — a în nici unul din cazurile de mai
sus: b) a = —1.; c) a £ { —2, —1, 1, 2 }; d ) s g { —3, —2, — 1, O, 1, 2, 3}.
335
59. Din condiţia P(3) = 2 rezultă m = , apoi se calculează restul
27
1 607
P( 2) =
27
60. Scriind că P ( —1) = 2 şi P(2) = 3 se obţine sistemul
| m n 4- 1 — 2 ^e un^e rezujtă ^ — şi n = — .
I 4 4- 2/re -ţ- n = 3 3 ’ ‘ 3
61. .P(x) = ax 2 4- bx 4- c şi se impun condiţiile: P (l) = 0 ; P( — 1) = 4
şi P(2) = 1, de unde rezultă P(x) = x 2 — 2x 4- 1.6 3
2
62. Din condiţiile P[2) = 5, şi P( —1) = 5 ,rezultă m = —2 şi n — 6,
de unde P (l) = —5.
63. Conform teoremei împărţirii cu rest, putem scrie:
P(x) = (x - l)(x 4- 2) • C(x> 4- ax + b,

de unde P (l) = a -f- b, iar P( —2) = —2a 4- b, deci j ^ ^ ° •


[ — 2a -j- b — 2
se obţine a = 1 şi b = 4, deci restul este R(x) — x 4- 4.

144
64. P{x) = (x — a) (x — b)C(x) + mx - f n şi impunînd condiţiile
P(a) — ri şi P(b) = r2 obţinem: | ma + n r* ; de unde m = — -----—
| mb + n = r2 a—b
ar2 — brx r1 — r2 ar2 — brx ţ , ,. .x. .. . ,
şi « = -------------, adica R(x) = -----------x -j- —-----------. In definitiv, ţmmd
a —b a —b a—b
seama că rx = P(a) si rz — P(b), putem scrie restul şr sub forma
n (x ) = pw ~ pM x + d p y » -b m .
a -b b -a
65. ' Dacă P(x) este divizibil prin (x — 1) (ar — 2), atunci el este divizib
şi la x — 1 şi la x — 2. Deci .P(l) = 0 şi P(2) = 0, de unde rezultă p = — —

Şi

66. a) P(x) = 8x3(x — 2){x + 2); Q ( x ) = b x ( x —2)2; c) D { x ) = x ( x —2).


67. a) (x — 2)2 (x + l ) 4 (x + 6)4; b) x 2(x — l ) 4 (x2 + l ) 2; c) x(x + 1);
d) 4a; + 1; e) 3a: — 1; f) (x + 2) (x2 - f 1); g) (x — 3) (x + 1); h) (x — 8)2
(x + 1); i)_. 1; j) 3(x — 2y)2.
68. a) (x + 2)2; b) x 2 + x — 2; c) 16a;2 — 25; d) x 2 — 16; e) x 2 +
4- 6x + 5. Evident că soluţiile nu sînt unice. Puteţi găsi pentru fiecare caz
cîte polinoame doriţi.
69. a) (x + l ) 3(a:+ 2) 2(a; - 3)4(s + 7); b) (x - 5)2(x + 6)(x + 2)(x - 7);
c) (x — 2 f ( x -j- 4)2; d) (x — 2m)(x — 3n)(x — 5p); e) x 2(x — 2)2(x -J- 2)2;
f) (x - i) (x + 9)(x 4-10); g) (5a: - 2)2(25x2+ 10a: + 4); h) 1 - z 4: i) (x - 5)4;
j) (2x - l ) 2(2x + 1) •(4a:2 + 1)(4^2 4- 2* + 1); k) (a;2 - l)(a ;2 + l)(a ;2+ 2);
1) x 3 + 6 x 2 + l l x + 6 = (x + l)(a: + 2)(x + 3) şi a;4+ 3a:3+ 3x2 + 3a: + 2 =
= (x -ţ- l)(a: + 2)(a;2 + 1), deci cel mai mic multiplu comun este
(x 4- l)(a; + 2)(a: 4- 3)(a;2 + 1);' m) x ( x2 — 3a; 4- 5)2(a: + 2); n) (a; — y)
\x + y)(x2 4- y 2)(x2 4- x y + y2){x2 — xy 4- y 2).
70. a) a = 8; b = —12; c = 2; b) r3 = a\ r2 = f>; rx = c.
P{m) = 0
71. Rezolvînd sistemul: P{n) = 0 rezultă a = b = c = 0.
P{p) = 0
72. a) Dacă m E R \ { —4; 5}, atunci grad P 4; dacă m = 5, grad
P = 3 ; dacă m = —4, grad P = 2;
[ 3, dacă m E R \ { —1},
b) grad P -
1, dacă m = —1;
3

c) grad P —
3, dacă m E (—

3^
2
73. a) P x(l) = 0; b) P 2( - 1) = [ ( - i r +2 4- 2 (—l)«+i 4- ( - ! ) « ] » 4-.
4- ( —l ) n+2 4- (— l ) 7^"1"1 = 0, deoarece n şi « 4 - 1 sînt numere de parităţi
diferite. Sau se scrie J°2(ar) = (x 4- 1) [(« 4- l)a:n+1 4- nxn — « ]; c) P 3(2) = 6,
sau se scrie P 3{x) = [ x — 2)(aa;n 4- bxn~x + c).1 0

145
10 — Probleme de matematică pentru gimnaziu
74. b) Scriind teorema împărţirii cu rest rezultă: (1) mx3 -J- 2a:2 —
— 5a: + p — (x2 — 1) q(x) — 4a: -j- 9. Pentru x — 1 şi x — —1, rezultă
sistemul: j m + 2 ~ 5,+ P = ~ 4 + 9
} —7jz -j- 2 -f- 5 -4- p = 4 -f- 9 etc.
75. a) Se obţine succesiv: P(x) = —4a;2 -ţ- 12a: — 4 - f 5 — 5 = 5 —
— (4a;2 — 12a: + 9) = 5 — (2a; — 3)2, deci m = 2 şi p = —3.
b) Deoarece (2a; — 3)2 > 0 rezultă că 5 — (2a; — 3)? < 5 şi în conse­
cinţă P(x) < 5 oricare ar fi x £ R.
- 3
c) Egalitatea are loc pentru (2a; — 3)2 — 0, adică x = — •
2
76. a) P{x) = - a : 2 + 2a; + 2 = - x 2 + 2a; - 1 + 3 = 3 - (x2 -
— 2a; + 1) = 3 — (x — l ) 2, deci p = 3;
b) Deoarece P{x) = 3 — (x — l ) 2 => P{x) < 3, deci valoarea maximă
a polinomului este 3 şi are loc pentru (x — l ) 2 = 0, adică pentru x = 1.
77. a) Punînd condiţiile: P (l) = 0 şi P(3) = 8 rezultă m = —3
şi n = — 1; '
b) Cum Q{x) este divizibil cu (x — 1) (x + 3) rezultă că (x — 1) |Q(x)
şi (x -4- 3) j Q(x) şi în consecinţă avem: @(1) = 0 şi Q(—3) = 0, de unde
rezultă că a = 1 şi b = —5.
c) P(x) = { x — l ) 3 şi Q{x) = { x — i ) 2(x + 3); d) — P(x) + Q{x) =
= ( x - i ) 2[x + 3 - a; + 1] = (x - l ) 2 •4 = [2 •(x - l)]2. e) — P(x) + Q(x) +
-j- R(x) = 0 = 4 <=> (x — l ) 2 + p 2(x — l ) 2 = 0 x = 1, fiindcă o sumă de
numere pozitive este zero, dacă şi numai dacă fiecare termen este zero.
78. a) P(x) — x (x + 1) (x -f- 2) (z - f 3). *
b) P(a) = a(a -j- 1) (a + 2) (a + 3); a £ Z
Produsul a două numere întregi consecutive "se divide cu 2, produsul a
trei numere consecutive este multiplu de 3, iar produsul a patru numere
întregi consecutive este divizibil cu 4.
79. P(x) = ax + b; a # 0 şi f ( —i) = 2 şi f( 1) = —3. Deci P(x) —
5 1
= -------x ------- ■
2 2

80. Se observă că: P{x) — [a:4 — (?(a;)]2 — a:8 = x 8 — 2:p4(?(a;) - f Q2(x) —


—.a:8 = <^(2;)[^(^) — 2a;4]. Pentru 81 şi 82 se procedează în., mod analog
ca la exerciţiul 80.

83. Se observă că se poate scrie: P{x) = (a;3 + Q)2 — x 3 — x6 + 2a;3^ +


+ Q* - x 3 = x 3(x3 - 1) + 2x3Q + Q2 = x 3(x - 1) (ct2 + a; - f 1) + 2x 3Q +
+ ^ 2 = x 3{x — i)Q + 2x3Q-\-Q2 = Q(x* — x 3 -\-2x3 -\-Q) = Q(x)(xi x 3-\-Q(x)).

84. a) Se poate verifica direct efectuînd operaţiile în membrul drept al


egalităţii.
b) Se procedează în mod asemănător exerciţiului 85 şi se foloseşte rezul­
tatul de la p#nctul a).

85. b) P{x) = (x s — Q(x))2 -j- x 5 = x 10 — 2a;5() + ^ 2+a:6 = x s(xs + 1) —


— 2x3Q + Q2 = x5(x + l)(a;4 — x 3 + x 2 — x + 1) — 2x5Q - f Q2 — xh(x +
+ 1 )( - Q ) - 2x 5Q + Q2 = ^(^(a:) - 2a;s - a;6 - a:5) = - Q(x) •(a;6 + 3a;5 - Q(x)).

146
II.2. FRACŢII ALGEBRICE RAŢIONALE

; , 2 -5 x x 2 — 1 , . 30 — bx —15 - f 3a; bx — x 2
2‘ a> Tr-J ; b)
2 x ' —bx f x 2’ x 3 — x bx — 6 —3z + 3 x2 — x 1
—3a;2 -4- 16a;— 5 5a;2 — (2a 4- 25)a; + 10a _ I00bx2y 3** —bbbx2y 3
3x2 - 4a; 4- 1 ’ ~^-5o:2 + (2a 4- 5)® - 2a ’ ° 8a ' -4 a ’
2babx2y s 2bb2x 2y 3 2babx2y3 - 2bb2x 2y3 2bb2x 3y l 200bx2y 3 - 2bab2x 3y i
2a2 ’ 2ab ’ 2a2 — 2ab 1 2abxyi ' 16a — 2a2bxy
4abc 1 21a -1 0
3. a) ; b) ; c>
10a362c^ 10a362c 144a2* 144a2' 144a2 ^ ( a + ft + c ) '
—2 _ „ 3a;2 — 9a: + 6 2a;2 4- lx 4- 3
; d)
14l(o + 6.+-c) ’ • 6a;2 - 3a: - 3 ’ 6a;2 - 3a; - 3
4. a) a: — 0; b) a: == 0; c) a: = 0 ; d) a; = 5; e) a; = —1; f) x = b;
g) x = - b ; h) x — —y\ i) x = a + b 4- c; j) î € { 0 ; 1};
. 1 , 1
k) x € (0; -3 }; 1) a e {o, ^j ; m) x = — ; n) a; = ------s
2 4 k
i i
; p) a; = — ; r) a; = — ; s) x G {1; - 2 } ;

t) x G {î; -1 0 }, ii) a; e J—2; 2; 0; -i ; v) a: 6 {-1 ; 1};


w) * G { - 2 ; 2 }; z) * € { - 3 , - 1 , 1, 3}.

yz . 2a;* — 2a; " 6 2 ^


1 .. 5 . lrX 3a;2 4 - Xy 1% 1 s 1 , 1 . 1
i) — ; j) , k ) ------------ - • 1) — ; m) -------- ; n) -------- • o ) --------— .
m x+ V * y + 3y2 x a+ b a+ b bm -3n

6. a) — ; b) ± ; c) 5 d) î e) ------------- ; f) J _ .
x 4y x 4- 4 x —3 9(x — 3y) 2x’
g) 6(a - 1); h) ; i) a ,- 10^ + 16 ; j ) £ l ± l ! ; k) £ ± 6 f ,
* + 7 ( a ; - 1 4 )(2 a -3 ) a:6 ’ x -b y !
, l(.x2- y 2)_ x -1 4 ' a -2 . a;2 . . ,
V: 7T“® > m' " : tt ; n) ----------; o) ---------— ; p) ireductibilă;
9y 2 x+U x —1
r) t + ^ l + ^ L -,). g î * + i^y ± 16y», 2l +
x oy 3x — 4?y
u) x — 2y — z . 2(a;2 — x y . + y 2) . . 2(4a;2 + a; + 1)
—a + 2jr — z ’ 5 ’ 5

7. a) ** + « » - . ? : b ) ■ c, ^ ! ± i £ ± 5 .
3a;2 - 2a; - 1 o;2 4- 3a; - 5 1
d) — ~ ^ x ~ 3. î e) - a ; 2 + 4; f) x * ~ 1 ■ g) i 2x + !) (2a; + 5) _
5 4 (2a; - 1) (2a - 5 )'

147
io*
8 *1

XZ . , l ~ z x 9\
ti
f i S ~ x £ + /^9P — zx 6 ’ hi + x£l * ' Z + x i - zx^ (A
,(<?- o)09 *, + a?)ggp t xn t { f i - x)zi
ti
' 988 + *8 n ' %P + XZ ~ ’ ’ ^POP + XZZ ' LI - ^.PS - *88 1
. A x .A , , , (8 ~ ®) (8 - ®) . { (£ + s)/te ** -ztix
(d tT ~ (° * ---- , , — -------- (u î Hxq
g„ „ +, c - ,f x„ (m — - ({
H
8+ *8-
«*8S XQ
(i i — (tj î — (S
88- *8 - 8T- ' L 8 XL
8 . ( , 4 OP 8P
(J ---- (3 i ţ P ------------- (,o i ti ig (q l . X £ (b -6
Z ~ XL x17 5 + X£l PP + x 9\
_____________ ZX — fX_____________ / z 4 P + ^ 8 —ţfi +yC _
(e/l - * - ,®) {z A z - x + «*) 1 ' \ - a z - za - zx
{fi lx ) d
{fi ‘x ) d ţs (ţ - &z - t& - ,* ) (P + fiz ~ zâ + Zx ) = {fi ‘x )d :m a u i p q o

■ z fi,£ j o ţ B jguinu B[ apeos bs is BunpB 9g


, a i - z^til + zx 0^
£Z—
[{fi ‘x ) d 9 + {fi l<e ) d i \ • P ‘® ) d 8 ~ {^ ‘x ) d Z 3 • P ‘x ) d - (/î ‘s ) j ]
(*A
' [{fi ‘x )ds - {^ ‘x ) d *] •[(£ ‘* )d e - )rfe] •[(« ‘* )d - (£ ‘x ) d ]
>8 - şgg +
(n ‘
’ T - «*8 + f® 8P + *8 — zx
[8 + (®)cf1 *[8 + (®)rf] •[p - (*)(f] \+ x
(ţ; ti
[9 + {x )d + (* W J •t8 + (®)rf] •[p - (®)rf-] ' T \ + x + zx
<z + z u + x ){i + %) , e - ® e + «® \n
2 p q- fi - x + fix + zfi + ea; ’ * - x Z + ,*
g + rc 8 + XZ + zx L + ® + z*
i® (« ! - 2 - r — (“ ; T
r +, -^ (?
l ^8 +, „ (I ‘ *9 (^I i (ot + 27 +
8 + *e + sa; [p + (®W M p + (®)*rf]_
- W d (! i®ţ (q i
^8 + ^ .. [p + (27)e(f] •[p - (®)*cr3
[p - (®)«fll- Cp+ f®),^] _ [p + (®),d] - [p- + (®),d](®)8d ,t-'®
'[p+(®W]*[p-(®)«cf] tT11 (*)8tfj + [p - (®W](®W ( 5
, 8 -l- ® ■ ■, ^® + «® t ţ —«
P+ « •JiC +L fix + zx (P • ; ' , „ „ (o •

vV(q
H iargT
+ g'za: (« *8
\ + x ~ z x

■» + ^ (M .? ± ^ („ i . l ± 5 ± 5 (,
9l+*Z S-,i' 6+^S ' \ ~ X Z

iA * ( « . ! * - » (•> !<S (d ; (L + . ^ - A ^ ) ^ z (0 , 1 + i („

i(, + « + I _ )(2+ ^ + a:) , m t f î Z f Ş ± 3 , f OOt + feot +


fiZ + x z — zq u
Jf_ t i
(op -+- fix) (z -f- fi — x)
\ ~ 3“
8^- +' MT.
ZX , (8 -t - X ) ( â + X) t qz + zx q - f X
ti
P P ? '’ ■ f ~ zx 6
, , ,x 10a; , 8 5 .. , , . x
10 . a) x ; b) — ; c) ——; d) — ;e) —— ;f) 4x?y; g)— *
y r y 2x y2’
1 .. 2a; — 3y . m . ,, 5a; , .
h) — — ; !) -— — îJ) — ;k ) * ; 1)— ;m ) 1 ;
x + 8 . 2x + 3 y x y
—56xsz a(x 4- y)2 b 1 1
n) — — ; o) ,V ^ ; P) - ; r) - -L ; s) —11; t) - f ;
tr 6(a; — z/)2 5a;
31a; + 5y 33

1 3 — _ 04
11. a) i?(0) = - ; F( 1) = - 5 ^ ( K 2 ) = 1; aP( 1 /5 ) =

^ ( - 1 /3 ) = Ş ; F ( —2) = ; b) F ( - a ) = F(a) = - +>C ,ţ 1'<


9 11 2a2 + 3

a; — 1
12. a) ; b) 9 ; 13. a) ; b) -0 ,2 (6 ); c)0 .
4a2 + 6a + 3
(x + 1 )
(-1)
J|»*. a) Se adună şi se scade la numărător x8, obţinînd, după simpli-
~ x8+ x2+ x -f 1 3x + 2y .. u 6 . ^ 5 a + 2
ficare: — —— ----- — — ; b) 2. 15. a) ---------------- -- ; b) — ; c) -— — •
x9 + x + 1 3a; 4- 2y + 2 7 5a + 4
■ . -

.. , 8a;2 4- 2a; — 1 a:2 -j- a 2 ...


16. a) — — - — 7 ; b) 15. 17. a) -- --- - „ ; b) 6 ; c) x ; d) 1;
4a;2 — 2a: + 1 x 3 — a3
3a;2 2x -\r 3 ^ (x + l ) 2 1 , n . q
r ; g) T ------- ; b ) 0 ; 1) - a ; - 3 ;
6) 4 ’ ' 3(1 + y) (1 - 2a?) b—x
x2+ 3
j) a* — 1; k) x — y + 3; 1) E(x) = ■,F(x)=
(x + l)(x — l)(x + 3 ) x -f- 2
x
Se obţine în final. 1; m) ; n) 1 ; o)
4a; -J- 3 x - 1

18. a) x + 2; b) 1; c) (a; + 2)3; d) x 2; e) — —t ; f) \ * ; g) —a:;


x +1 x2 + x*
f
h )0 ; j ) * ; ‘ k )x 2- 3 ; . l ) l + x; m )l; n) ; o) V *
3x y x
a2 — 9&2 . x . y —x Ixy + 1
p) ; r) t — 7 ’ Or.— 7 7 ; t ) 1 + * ; u)
a2 + 9b2 x -l / ' ( y - 1)2 ’ 4 9 x V + 7xy + 1 *
x *y + 1 .
w) a? - 2 ; v) - ; z) £ (x ) = 1 + x, -J?(x) = 1 — x, G(x) = 4a4,
5x2y
1—x n . H{x) •J?(x) . . G(x)
= 2x.
U[ ' 1+ x ^ (x) ’ £ (* ) — F{x)

149
19. a) b) --- ------ ; c) 1; d) 2; e) 1; f) - y ; g) x(y - x);
6x6 + 4 4
1
h) Z>(:r, y) = i i y ( 2 x — y) si se obţine ---- ; i) D(x) = 2x2(x 4 2)2,
14y
obţinând în final: ^x2(x + 2); j) M{x) = x 3 + x 2 — x — 1 şi, în final: x + 1;
k) M 4(x) = xi — 5a;2 4- 4, M2(x) — Qi(x) şi rezultatul final este xy\
l) Mx{x) = x* - 1, M 2( x ) = 8(* - l ) 2(a; + 1) (x2 + x + 1), Z)8(a?) =.
= x — 1, deci rezultatul final este 4; m) D ( j:j ) = î + î/, M(a;, i/) ==
= (x — y)(x -J- y)2 şi, în final: 1; n) 1; o) M(x) = (x + 1)2(1 — 2x2)(2x -J- 1),
1 , x
D{x) = (a: + l ) 2 şi ca rezultat final: x 2 — 1; p) — ; r)
a;2 4- x + 1 ■x + r
1 ,. x . 1 # -j- ^ x4
s) ~2~ 1 , ; ’*) t ; u) ; o - ■ *> *•
ar 4- 1 4 2/

U.3. FUNCŢII SI GRAFICE

y 1. Cum f(x) — x + 1, rezultă f ( —3) =


,
= —3 4- 1 = —2 etc.; b) Vezi figura 11.3.1.
11
1 2. Se calculează f ( 0), f ( l) si f(2);. . B =
"f = { - 1 , 0}.
« 1
-3 -1 ! ! '
1 1 3. Spre exemplu, pentru calculul lui /■(—2),
1 1 3 * se observă că —2 £ ( —oo, — 1] şi pe acest interval
i- “2 f(x) = —x + 2 rezultă'/^—2) = - ( —2)4-2 = 4;
pentru calculul lui f ( — X- ) se observă că
I 5734J

Fiş. n.3.1 -----— £ ( — 1, 0), deci f ( --- —) = 3.


5734 V5 734/
4. Pentru ca originea să aparţină graficului unei funcţii trebuie ca valoarea
funcţiei pentru x = 0 să fie 0. Cum f ( 0) = 0, g(0) — 0,’ A(0) = 0 rezultă că
toate cele trei grafice conţin originea axelor,
*
5. Pentru ca un punct P(a, b) să aparţină graficului unei funcţii f, trebuie
ca f(a) = b. Deoarece/'(O) =£ 2, A x nu aparţine graficului, f (0) = — 14, deci A 2
aparţine graficului funcţie:, f ( 2) = 0 deci A 3 aparţine graficului funcţiei,
f { 2) ¥= 5, deci A 4 nu aparţine graficului, f(3) = 7, deci A 5 aparţine graficului.
6. Spre exemplu f : A -* B, definită prin: /(0) = a; f( 1) = b; f(2) = a;
f(3) = a.
7. a) A = R \ { - 1 } ; b) B = {f( 1), f ( 2), /(3 )}, adică B = {3, 7, 13};
c) B = { - 5 , 0, 3 }; d) B = [0, 00).
8. a) f: { - 1 , 0, 1, 2 }-> {—1,0, 1, 2 }; b) f: R->[0,oo); c) f : R - ( - o o , 0]:
d) f: R \ {0} -» R.
9. Funcţia liniară f{x) = ax + b este crescătoare dacă a > 0, este descres­
cătoare dacă a < 0 şi este constantă dacă a = 0. A ici a = m — 5 si = 2 — m.
1) m £ (5, 00); 2) m £ ( —00, 5).

150
10. 1) Graficele funcţiilor sînt nişte drepte paralele. 2) Graficele funcţiilor
liniare de forma y = mx sînt drepte care trec prin origine; 3) a) axa Ox\
b) şi c) paralele la axa Ox.

12. Figura II.3.5.

13. a) Figura II.3.6; b) figura II.3.7; c) figura II.3.8;

2
-2 -1 1
: r . x
1 2 3 4 *
L -- --1

Fig. H.3.7

151
d) figura 11,3.9; e) figura II.3.10;

f) figura II.3.11; g) figura II.3.12.

0 ' x
-1
-■

Fig. H .8.12

14. Funcţia liniară are forma f ( x ) = ax + b. Se pun condiţiile f ( —3) =


—3a + b = —1, ' i
= —1 şi f ( 2) = 4, obţinîndu-se sistemul: „ , , , de unde a = 1
2a + b = 4,
şi b = 2, deci funcţia căutată este f\x) = x -j- 2.

15. Fie Xj. ^ x2 £ R- f ( x i) = axi + 5, /( x 2) = ax2 + f(xx) — f ( x z) =


a(x — Xj) ^ 0 pentru a £ R \ { 0 } ŞÎ x i ^ # 2-

16. Funcţia pătratică este funcţia / : R -» R, definită prin: f(x) = ax2 -f-
+ bx + c, cu ^ R \ { 0 } ; b, e £ R . a) Se pun condiţiile: /(1 ) = 0, f{2) = 9
a -ţ* b -j- c — 0,

I 4a + 26 -4- c = 9,
a — b 4- c = —6,
6 = 3 şi c = — 5, deci f(x) = 2x2 + 3x — 5; b) f(x) = 2x2.
de unde a = 2,

152
17. ţ(x) = 3a:2 - * + 1.

18. Se alcătuiesc; în prealabil, tabele de valori, iar graficele se construiesc


prin puncte.

19. a) Figura II.3.13; b) figura II.3.14; c) figura 11.3:15;**

d) figura II.3.16; e) figura II.3.17.

8-
7-

F i g . n .3 .1 6 F ig . XL3J.7

20. c — 0; 6 = l;iw = 2;.« = l. __

21 f(y) + f(*) _ ay + b + «g + &- _ a(y + z) b iar f ( y ± * \ a .


2 2 2 ' \ 2 )
.l± * + b.
2
22. f ( x — 1) = a{x — 1) + b; f (x + 1) = a(x + 1) + b; 2)—
— a{x + 2) + b şi se verifică relaţia.

153
23. De fapt, trebuie ca f(a) = O şi f(b) = O, ceea ce conduce la sistemul:
| a2 + a2 + b = O | 2a2 + b = O
j 6Z -{- -f- 6 = O | b(a -j- b -f- 1) = O
dacă 6 = 0, atunci a — O şi funcţia estef(x) = x 2; dacă 6 ^ 0 ş i c + 6 + l = 0 ,
adică b = —a — 1, introducînd în prima ecuaţie, rezultă 2a2 — a — 1 = O-»-
<*[a — l)(2a + 1) = O, de unde a = 1 şi b = —2, deci f{x) = x 2 + x — 2
1 1 1 i -
sau a = — — si b = ------ deci f(x) — x 2 --------- x ---------
2 2 2 2
24. Se pun condiţiile f { —1) = O, f( 1) = O şi /'(O) = 1.
25. Spre exemplu: f{x) = x 2+ 1 sau f(x) = î 4 + * 2 + !•
26. Spre exemplu: f(x) = x 3sau f(x) = a:5 + a;3 + x.
— 2 pentru x — 2 > 1 — x,
27. a) Conform definiţiei /'(a:) adică
-l-î: x pentru x — 2 < 1 — a:,
x — 2 dacă x > — a; — 2 dacă a: < — .
2 2
/■(x) = b) /i(a;) = -
1 — x dacă x < — ;■ 1 — a: dacă a: > — •

| 7f(x + 1) 4- 3^(a: - 1) = 23a; + 10


28.
^ I 2f(x + i \ — g ( x - l) = x + 11
| 7f ( x + 1) + 3^(a: - 1) = 23a; + 10 ^ j 13/(a; + 1) = 26a; + 13
16f(a; + 1) — 3£(a: — 1) = 3a; + 3 ( g(x — 1) = 2 f ( x + i) — x —1
f ( x + 1) = 2a; + 1 *
Dacă f{x) = ax + 6, atunci f ( x 4- 1) = a(x + 1) + b
\g{x — 1) = 3a; + 1
şi f ( x + 1) = 2a; + 1 <=> ax + a + b = 2a;+ 1 o « = 2 ;.-a + 6 = l o
o f ( x ) = 2x — 1; analog se obţine g(x) = 3a; + 4. Altfel, dacă f ( x + 1) =
= 2a; + 1, notînd x + 1 = t <=> x — t — 1 şi f(t) — 2(t — 1) + 1; f(t) = 2t — 1
şi revenim la vechea variabilă f(x) = 2a; — 1. Să observăm că prin această
metodă nu am mai utilizat faptul că funcţia este funcţie liniară. Deci exer­
ciţiul putea fi enunţat fără să se mai specifice că funcţiile f şi g sînt funcţii
liniare, b) Se procedează ca mai sus, obţinîndu-se f ( x + 2) = — 5a: — 8
şi g{ 1 — x) = — 4x + 3, de unde f ( x ) = — 5x + 2, g(x) —A x — 1.

II.4. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII

17
1. x — 1. 2. x = 1. 3. x — 0. 4. x — 2. 5. x = —6. 6. x — --------
9

7. y = 6 . 8. x = 6. 9. x = — . 10. x — 1; 11. x = 5.12. x = 3.


21 15

154
13. Se pune condiţia x — 1 ^ 0 , deci £ £ R \ { 1 } . Ecuaţia se scrie succesiv:
^ — = 0 =» 3® + 2 — 2x — 3 = 0 => a; = 1, dar x = 1 s R \ { l } .
x —1 a:— 1
Dacă nu aţi pus condiţia ca x — 1 ^ 0 , atunci în mod greşit aţi găsit
rădăcina x = 1. înlocuind în ecuaţie veţi obţine la numitori 0. £upă cum se
ştie împărţirea prin zero este o operaţie căreia nu-i atribuim nici un sens.
Aşadar, trebuie reţinut faptul că dacă necunoscuta figurează la numitor se va
pune în mod obligatoriu condiţia ca numitorul să fie diferit de zero. în cazul
de mai sus ecuaţia nu are soluţie, deci putem scrie x £ 0 .
3
16. x = 3. 17. x = - 18; a: = - 1. 19. x — —
2 ' 8
3 -1
. 21. z = 22. x = 2. 23. a: = 2. 24. x = —
4 2 8
1 _ 21
25. x = -- 2 . 26. x = 27. a; 28. x = a2b2 — a — b.
2 ' 40'
ab
29. x = 3b. 30. x = —b. 31. x ■ . 32. * = 4 ^ = - ? '. 33. * = a + b.
a—b
a2 - 2 b a
34. x = 35. x — 36. x =
a + 2b a2 + cl + 1 c—b
37. Pentru.m = 3, ecuaţia nu,are nici o soluţie; pentru m ^ 3, ecuaţia
„ , .. 5 (1 .+ 3m)
are o singura soluţie x = ------- !---------
3 —m
38. Pentru m — — 6 ecuaţia este incompatibilă (imposibilă; nu are
nici o soluţie); pentru m £ R \ { —6}, ecuaţia are o singură soluţie
5
x — — -— —. 40. Pentru m = 0, orice număr real x este soluţie a ecuaţiei,
m+ 6
iar pentru m # 0 ecuaţia are soluţia unică x 1 — 771.

41. Pentru m = —5, orice număr real x este soluţie a ecuaţiei, iar
pentru m A —5, ecuaţia are o singură soluţie x = m — 5. 42. Pentru
m = 3, orice număr real x este soluţie a ecuaţiei; pentru m = —3, ecuaţia
nu are nici o soluţie; pentru m £ R \ { —3, 3}, ecuaţia are o singură soluţie
1 . . . .
x — — ------ . 43. Pentru m = —5, orice număr real x este soluţie a ecuaţiei;
77Î 4- 3
pentru m = 3 ecuaţia nu are nici o soluţie, pentru m £ R \ {—5, 3},
1
ecuaţia are o singură soluţie x = - -----— . 44. Pentru m = 1, orice număr
777 — 3
real este soluţie a ecuaţiei; pentru m = 2, ecuaţia nu are nici o soluţie; pentru
1
m £ R \ { 1 , 2}, ecuaţia are o singură soluţie x -- ------------
’ . 777 — 2
. 45. 777 = 0, nici o soluţie; m = 1, orice număr real este soluţie; pentru
1
777 £ R \ { 0 , 1}, soluţie unică x = — •
777

155
46. Pentru m = —2, orice număr real este soluţie a ecuaţiei; pentru
_ ^ _2
m 7^—2, o singură soluţie x — —______ _____. 48. m — 4, nici o soluţie;
rn 2 — 2 w -4- 4 ' -i
y _
pentru m £ R \ { 4 } soluţie unică a: ==------------. 49. Pentru j» = 1, orice
m—4
număr real reste soluţie a ecuaţiei; pentru m ^ 1-, ecuaţia are soluţie unică
x — m -f- 1. 50. Dacă m = 1, orice număr real este soluţie a ecuaţiei; dacă
m = —9, ecuaţia nu are nici o soluţie; pentru m < E R \ {—9, 0, 1}, ecuaţia

admite soluţia unică x = ----- ^ m . *


9+ m

51. Dacă m £ { — 3, 1, 2}, atunci orice număr real este soluţie a ecuaţiei;
dacă m = 3, atunci ecuaţia nu are nici o soluţie; dacă m £ R \ { — 3, 1, 2, 3},
. . 1
atunci ecuaţia are soluţia unică x -- ------------
m —3

52. Dacă m = 0 şi a 0 ecuaţia nu are nici o soluţie; dacă m = 0 şi


a = 0, orice număr real este soluţie a ecuaţiei; dacă m ^ 0, ecuaţia are soluţie

unică x — — — . 53. Dacă 2a ^ ~ , ecuaţia admite o singură soluţie:


m 3

x = 2a 4- — ; dacă 2a = — , atunci orice număr real x este soluţie a


3 3 .
ecuaţiei. 54. Vezi exerciţiul 52.

55.
(f 4 56. (4, - 1 ) . 57.
(- 4 ) . 58. (5, 4). 59. ( ! - ! ) ■
60. (19, - 1 ) . 61. ( j / 2 ; 1 /3 ). 62. 0 / 5 -1 ; \/b + l ) .

63. 0 / 5 — J /3 ; 1 /5 + 1 /3 ). 64.. Se notează — = t, z = — , x 0,


x y
1 1 1
y ^ 0 şi rezultă x = — ; y = — . 65. Se notează — = z, x ^ 0 şi rezultă
5 3 x

X = W ’ y = ~ L 66' (17’ 13^ 67‘ ( ~ 1 + 2 ^ i 4 “ l / s ) - 6S- După calcule,


f '* + y = - 2 ,
sistemul se scrie
ie: { _ deci este compatibil nedeterminat.
1x A r y = -2 ,

69. Sistemul este incompatibil. 70. ( — 1, 3, 1). 71. (5, 7, 10).

72. (10, 10, 10). 73. (12, 60, 60). 74. 75. f - , - ,
\2 3 4j O0 2 l)

1
76. (2,1,1). Se poate nota —-— = u; — -— = v; — -— = w.
z + z x-\-Zy z — 2y
77. (1, 1, 1). 78. (a, a, - b); 79. (a + 55; 3a - b). 80. (5, a). 81. (a, b).

156
82. ((a 4- b)2, (a - 6)2). 83. (a - 2b + 3c, a + 26 - 3c). 84. (a, 6).

,85. ( —— — ) —— —V* a ^ b; a *£ — b. 86. (b, a); a ^ 0; b ^ 0.


ţa 4- b ‘ a — b)'
'21a — 106 206 — 9a
87. . 88. (6(a — b), a(a — 6)).«»
^ 5
89. (a(a + b); b(a 4- b)). 90. (a3 — 63; a3 -f- 63).

II.5. REZOLVAREA UNOR PROBLEME CU AJUTORUL


ECUAŢIILOR SAU A SISTEMELOR DE ECUAŢII

1. 6; 12. 2. — . 3. 27 ha; 15 ha. 4. 60 lei; 45 lei; 65 lei. 5. 70; 140; 40.


19

6. 320; 248. 7. 30 litri. 8. 108; 144; 27. 9. 36; 54.

10. Notăm cu x capacitatea bazinului şi cu y temperatura apei. Prin

primul robinet curg într-o oră — litri, prin al doilea — litri şi prin al treilea
2 3 1
x
— litri. Prin toate robinetele curg într--o oră j — -f- — - f — ] = x litri, deci
6 \2 3 6/
bazinul se umple intr-o oră.
Temperatura amestecului va fi:

£ . 16° + • 36° + — • 84°


2 3 6 z •8° + z •12° -j- x -141? _
y -
X X X X
2 + t + 6
x(8° + 12° + 14°)
= 34°.

11. Notăm cu x numărul elevilor din clasă. Dacă 8 elevi au trecut norma
din prima încercare, au mai rămas x — 8 elevi. Din a doua încercare au trecut

norma —— - . Se formează ecuaţia:

„ x —8
8 —------
x —8 2
x = 24 elevi.

12. Notăm cu x retribuţia. Formăm ecuaţia: 3180 — x = 2a; — 3180.


de unde x = 2120 lei.

157
13. Notăm cu x numărul de piese realizate de primul muncitor pe
Al doilea realizează 110 — x.
Primul muncitor, depăşindu-şi norma cu 12%, realizează în plus
piese pe zi, iar al doilea, depăşindu-şi norma cu 10%, realizează

i
m plus n ar\ — x)* 10 = —
(110 HO——
— x piese
. pe zi.
100 10
Rezultă ecuaţia
3x 110- x
12, de unde x = 50 piese.
25 + 10
Deci norma primului muncitor era 50 de piese, iar a celui de-al
doilea de 60 de piese.
14. Notăm cu x cîte ore pe zi lucrează muncitorul. Formăm ecuaţia:
20a; -I- 32 = 21x — 24, de unde x — 8 ore.
Norma zilnică a muncitorului este 20 •8 + 32 = 192 piese.
15. Notăm cu x numărul litrilor de lichid din vas. Prima dată s-au scos:
-— 4 - 1 l.
2
Au rămas x

A doua oară s-au scos

A - X A
i(H
I X , M----- --------1
X X
+ 2 - * - 2 + 2 - * + *,.

4
3 3 3 3

Au ram as-------1 — ------------ --------------------


2 A3 3) 2 3 3
3a; — 6 — 2a; — 8 x — 14
6 • 6
. . . „ 3 a ; — 14 x — 14
A treia oara s-au s c o s :-------------------f- 4 = -------------- h 4 =
5 6 .10
x — 14 4- 40 x 4- 26
l.
10 10
x — 14 x + 26 5x — 70 — 3a; — 78
Au rămas
1(P 30
2a; - 148 74
30 15
1 * - 74 , _ x - 74 4- 150 76
Ultima oară s-au scos: 4 -5 = —
15 30 30
, : ■ » - 74 * 4- 76 2a; - 148 - x - 76 x - 224.
Au ram as:,-------------------------= ----------------------------- = — —— t.
15 30 30 30
224
Deci, = 1, de unde x = 254.
30

158
16. Notăm cu x numărul televizoarelor din magazin. In prima zi au
3 5x
'ost vîndute — x. Au rămas x — — = __ A doua zi au fost vîndute:
8 8 8
2 5x 5x . „ 5x 5x 15a; — 10a; 5a; ^ . A .
— si au .ramas: -----------= -------- — — - = — . Deci in a treia zi
3 8 12 ’ 8 12 24 24
3cc 5x
au fost vîndute — televizoare. Formăm e c u a ţ ia :---------— = 24, rezultă
24 8 24
x — 144 televizoare.
3
în prima zi au fost vîndute: — • 144 = 54 televizoare.
8
■• 5
A doua zi au fost vîndute: — • 144 = 60 televizoare.
12

A treia zi au fost vîndute: — • 144 = 30 televizoare.


.2 4
17. 12. 18. Notăm cu x suma depusă cu dobînda de 5 % . Suma depusă
cu dobînda de 6 % este 4500 — x. Formăm ecuaţia:
5 6 -
— - •x -)---- — (4500 — x) = 243. După rezolvare, obţinem x = 2700 lei si
100 100 ’ *
4500 - a; = 1800 lei.
X
19. Notăm cu x distanta dintre localităţi, deci — este timpul necesar
- 12
biciclistului pentru a ajunge de la A la B, iar — pentru a ajunge de la B
8
x x 2
la A. Formăm e cu a ţia :----- j-----= 1 — , deci x = 8 km.
, ' r 12 8 3
20. Notăm cu x distanţa. Numărul de învîrtituri ale roţii din spate este
X • X
— iar ale roţii din faţă este • Cele două roţi parcurg aceeaşi distanţă,

deci — ------ — — 150, x = 900 m.


1,5 2
21. Notăm cu x lungimea circumferinţei roţii din faţă. Roata din
spate are lungimea circumferinţei egală cu x + 52. Formăm ecuaţia:
60a: = 50(a; + 52), de unde x = 260 cm. Prin urmare, distanţă este
60 •260 = 15600 cm = 156 m.
22. Notăm cu x viteza bărcii cu motor, în apă stătătoare, şi cu y viteza
apei. Barca cu motor se deplasează împotriva curentului apei cu •viteza x — y,
parcurgînd distanta 18(a; — y), iar în sensul apei are viteza x + y par-
’ 1 1
curgînd distanţa 13— (a; 4- y)- Formăm ecuaţia: 18(a; — y) = 13 — {x + y),
2 2
27
sau 18(a; — y) = — (a: + y), adică 4(a; — y) = 3 (x 4- y), de unde x = ly.
2

159
Deci viteza bărcii este de 7 ori mai mare decît viteza apei. Barca cu motor se
deplasează în sensul apei cu o viteză egală cu 8y, adică de 8 ori mai mare
. . ■ 1
decît viteza apei şi străbate distanţa dintre porturi în 13 — ore. Rezultă că

luntrea care merge cu o viteză egală cu viteza apei va străbate aceeaşi dis-
1
tanţă într-un timp de 8 ori mai mare, adică în 13 — • 8 = 108 ore.
2

23. 10 km; 40 km; 28 km; 4 ore; 3 — ore.


5
24. Notînd cu x viteza apei rezultă că 3(x 4- 20) = 72; de unde
x = 4 km/h. împotriva curentului barca are viteza 20—4 = 16 km/h. Deci
1
timpul la înapoiere este 4 — ore.

25. Notînd cu x distanţa, rezultă ecuaţia:


3 1
= — 4- —----- — 4- — , care are soluţia x = 24 km.
3 3 3 3 3,5 3
26. Se notează cu x distanţa de la A la B şi cu Vi, v2 viteza primulu
respectiv celui de-al doilea biciclist. Primul a parcurs pînă la întîlnire 5 km,
iar al doilea a parcurs (x — 5) km. Cum bicicliştii pleacă în acelaşi moment,
rezultă ecuaţia
jv x —5
sau — = — v-------- ( 1)
Vi »2 Vi V! + v2
Pînă la a doua întîlnire primul a parcurs din momentul plecării (x 4- 3) km,
iar al doilea a parcurs (2a; — 3) km, în acelaşi timp, deci:

x + 3 2a; — 3 x + 3 3a;
sau (2)
Vl v2 ai Vl + v2
5 x |3
Din relaţiile (1) şi (2), rezultă — = -------- - , sau 15 = x + 3, adică a: = 12 km.
Vi 3vi
27. Notăm cu x lungimea trenului. în timpul cît observatorul mobil
X
face un pas, trenul parcurge o distanţă egală cu — . Cînd trenul traversează un

pod lung de 210 m, observatorul mobil face 20 de paşi. Deci, cînd observatorul
210 21
mobil face un pas, trenul parcurge distanţa egală c u - ^ - = — m. Rezultă

a; 21
ecuaţia: — = — , de unde x — 63 m.
’ 6 " 22
8
28. Notăm eu x timpul necesar avionului cu viteza mai mare pentru
a-1 ajunge pe cel cu viteza mai mică. Avioanele zburînd în acelaşi sens, cel
din spate se apropie de cel din faţă cu viteza 500—350 = 150 km/h. Formăm
120 3
ecuaţia: 150a; = 120, de unde x = — - , adică x = — ore, sau a; = 36 minute.
150 5

160
29. 100 km/h. 30. Gazul I. Notăm cu x timpul cît merge în sensul curen­
tului. Formăm ecuaţia: (30 4- 2,5) •x — (30 — 2,5)(3 — x), care are soluţie
11 11 . .
x — — si rezultă distanta de 44 — km. Cazul II este asemănător si găsim
8 ’ 16
13
timpul de mers împotriva curentului — ore. Distanţa parcursă este aceeaşi

ca în primul caz.

31. Dacă x este viteza biciclistului, atunci viteza pietonului este x — 8.


. . 3
Distanţa parcursă de biciclist reprezintă — din distanţa dintre localităţile
1
A şi B, iar distanţa parcursă de pieton reprezintă — din aceeaşi distanţă.
4
1 1
Rezultă ecuaţia: 2 -— •x = 3 •2 — (x — 8), a cărei soluţie este x = 12.
4 4
Deci viteza biciclistului este 12 km/b, iar a pietonului de 4 km/h.
Distanţa dintre localităţi este 36 km .'

32. 11 km/h; 10 km/h. 33. 220 ha; 180 ha. 34. 16 — km. 35. 80 km.
5

36. a) 135 m; 180 m; b) 27 secunde; 36 secunde.


37. Notăm cu x numărul zilelor, de la venirea celor 4 lucrători,
pînă la terminarea lucrării şi cu 1 (un întreg) lucrarea. Dacă 8 lucrători
1 .
termină lucrarea în 12 zile, atunci 8 lucrători fa c — din lucrare p e z i;ia r
12
1
1 muncitor face — din lucrare pe zi.
96

în 3 zile 8 lucrători f a c ------ = — din lucrare.


96 4

12 lucrători fac în x zile = — din lucrare.


96 8

\ X
Formăm e cu a ţia :----- 1-----= 1, adică 2 + x = 8, deci x = 6 zile.
4 8
38. Soluţie aritmetică.
Deoarece primul autoturism are viteza cu 10 km/h mai mare decît al
doilea şi se-întîlnesc la 30 km depărtare de jumătatea drumului, rezultă că
primul a parcurs cu 60 km mai mult decît al doilea. Iar al doilea mai are de
parcurs 30 km pînă la jumătatea drumului. Timpul este de 60 : 10 = 6 ore.
însumînd vitezele autoturismelor şi înmulţind cu timpul aflăm distanţa dintre
localităţile A şi B.
(80 + 70) •6 = 900 km.

161
jj — Probleme de matematici pentru gimnaziu
Soluţie algebrică.
Notăm cu x distanţa de la A la B. Primul a pa rcu rs----- j- 30 km, cu
2
x
viteza de 80 km/h, iar al doilea a parcu rs------ 30 km, cu viteza de 70 km/h.
2
Deplasarea a fost făcută în acelaşi timp şi anume:

-J + 30 — -3 0
2 2
80 Ş1 70
Rezultă că.

7T + 30 — — 30
2 2
, deci x = 900 km.
80 70 •

39. 27 km. 40. 80 piese. 41. 99; 23. 42. 2; 13.


43. 42. 44. 45 ani; 21 ani. 45. 7 zile; 546 ha. 46. 154; 82.
. <
47. 74; 96. 48. 51 kg; 45 kg. 49. 156 t; 312 t. 50. 3; 1.

51. — . 52. Notînd cu x viteza motociclistului si cu i / viteza biciclistului


48
se formează sistemul:
x 5_
y 2

* ? _ ;* > + 4 + 1 ,
y x 2
care are soluţia x = 30 km/h, y = 12 km/h.

53. Notăm cu x numărul muncitorilor din prima secţie şi cu y numărul


celor din a doua secţie. Obţinem sistemul: ~

4
x 4 4 x —— y
x —— y 5
y ~ 5 -5 *>-
y — 7 == x 7 —•6 y —x= 8 y - — y = s,
5
de unde y = 40 muncitori şi x — 32 muncitori. In cele două secţii erau 72

muncitori. Atunci, în întreprindere lucrează 7 2 . - ^ ^ - = 1200- muncitori.


6
54. 91 păsări; 29 oi. 55. 68; 34. 56. 10 lei; 18 lei.

57. 6 kg; 18 kg. 58. 4 ciori; 3 pari. 59. — .


23

162
60. Notăm cu x cifra zecilor şi cu y cifra unităţilor. Formăm sistemul:
xy 10a: -f- y
= 6+ = 6 H—
x + y x + y x + y x + y
~yx 12 l(k/ + x 4 + 12
= 4 +
x + y x + y x + y x -Ş*y
10a: + y = &x + § y + 2 f 4a: — by = 2
10y + x = Ax + Ay + 12 \ —3a: -f- 6y = 12
care are soluţia: x = 8; y = 6,' deci numărul este 86.
61. 18 km/h; 2 km/h.
62. Notăm cu x numărul hectarelor arate de primul tractorist în prima
săptămlnă. Al doilea tractorist a arat (90 — x) hectare în prima săptămînă.
25 ţ
In a doua săptămînă primul tractorist a arat: — la; 4 - ----- x| - —2 { x( 4-
100 / ' e l
+ - 5 2 - ,\ = ‘ -ţ. — — ha, iar al doilea tractorist a arat 90 —
100 ) 3 4 3 2- 3 - -
1 7 Ax 7
— x 4---- (90 — x) = — (90 — x) ha. Formăm ecuaţia: — = — (90 — a;)
6 6 3 6
adică 8a; = 630 — 7x, deci 15a; = 630; x — 42 ha a arat primul tractorist
în prima săptămînă. Al doilea tractorist a arat 90 — x = 48 ha în prima
săptămînă.
63.- Notăm cu x numărul muncitorilor şi cu y numărul de piese planifi­
cate pe zi pentru fiecare muncitor.
Se formează sistemul:
20
24a: = xy xy,
100
1 — x (y 4- 5) = xy + 2 400.
5
Răspunsul este: 160 muncitori; 20 piese.
64. 640 ha, 760 ha. 65. 80 lei; 100 Iei. 66. 1 200 lei, 1 800 lei.
67. Notăm cu x numărul de piese ce trebuiau executate într-o lună.
25 x
In prima săptămînă au fost executate 2 5% . x = — — x — — • In a doua
40 ( x \ 3 3x
săptămînă au fost executate------ •la:-------= — x = — .A u mai rămas
100 [ 4j 10
9a;
^— |-----|= — . Dacă în săptămînă a patra au fost exe-
4 10/ 20
cutate 33 piese, rezultă că în săptămînă a treia au fost executate — 33 j

— — 33
20 2 Ti
piese. Formăm ecuaţia: care are soluţia x = 180.
33 1,5

163
ll*
68. Notăm cu x masa aliajului cu titlul de 0,880. Formăm ecuaţia:
200 •0,870 + x •0,880 + x •0,780 n OCA
---------- —----- --------- -------- 1------- —---- = 0,850 cu soluţia x = 100 g,
200 + x + x
deci masa aliajului este 200 -f- 100 -f- 100 = 400 g.
69. Notăm cu x şi y densitatea relativă a primului, respectiv celui
de-al doilea lichid şi cu m masele lichidelor ce se iau în cantităţi egale.
Folosim sistemul:

i ^ + M = 10, w3 + m = 10i
X y sau x y
m ^ m 2m 1 .1 2
x y 1,44 x y 1,44
1 1
Notăm cu — — x'\ — = y' si sistemul devine: -
x y

10,8 x' + 4,8 y' = 10,

x' + y' = — ,
1,44
10 10
care are soluţia: x' = — r y' = — de unde rezultă: x = 1,8; y = 1,2.
18' 12 ’ ’ y ’

70. Notăm cu x, y, z numărul kilogramelor de mere, respectiv'pere şi


prune. Formăm sistemul:

x + y + z = 3 000,

__ +z
x + y = 3z + 200,
y

care are soluţiile: x = 1 000 kg; y = 1 300 kg; z = 700 kg.

71. Notăm cu x , y, z suprafeţele celor 3 sectoare. Formăm sistemul:

x + y + z = 425,
2x _ 4y _ 2z
3 ’

care are soluţiile: s -= 1 5 0 ha; y = 125ha; z = 150ha.

72. Notăm cu x, y, z cele 3 numere. Formăm sistemul:

x _ y _ z
~2 3 _ *4 '
x y 4- z = 54.

Rezolvlnd sistemul obţinem: x — 12; y — 18; z = 24.

164
73. Notăm cu x, y, z numărul de zile în care primul muncitor, respectiv
al doilea muncitor şi al treilea ar termina lucrarea şi cu 1 (un întreg) lucrarea.
1 1
Primul muncitor execută pe zi — din lucrare, al doilea — din lucrare şi
x y
1
al treilea — din lucrare.
z

10 (f i + 1 + 1 ) = !,
u y z)

Formăm sistemul: (±+±)-i.


v* y)

20 f — -h — ) = 1.
i \y */

i i i
Notăm — = x'\ — — y' si — = z' si sistemul devine:
x y ' z

x' + y' + z ' = ~ .


10

x' 4- y' =
12

y '+ z ' = - -
10

. . . 1 1 1
Din primele două ecuaţii obţinem :— -4-z ' = — sau z' = — şi în-
' 12 10 60 •
1 1 1 1
locuind în ecuaţia a treia rezultă: y' A----- = — sau y' = — --------- adică
v- ; ; 60 20 20 60
1 1 1 1
y' = — înlocuind pe w' = — în ecuaţia a doua rezultă: x' = ----------- ţ. x' =
30 30 12 30'

Rezultă că x = 20 zile; y — 30 zile; z = 60 zile.


20
74. Notăm cu x vîrsta tatălui, cu y vîrsta mea şi cu z vîrsta fratelui
mai mic. Formăm sistemul:

(x A- 7) = z,

— (x + 15) = (y 4-15),

x 18 — y 1B 4" z 4" 18.


Rezolvînd sistemul obţinem: x = 35 ani; y = 10 ani; z — 1 ani.

16S
75. Notăm cu x numărul puieţilor de meri şi cu y numărul puieţilor
de pruni. Formăm ecuaţia:
5x 4- 3y = 126
sau
126 — 5x 5x 6x ~ x a:
2/ = -------------; 2/ = 42 — — ; y = 42 ---------------- ; y = 42 - 2a; + -

.30
Deoarece ?/, 42, 2a; sînt numere întregi,trebuie ca şi — să fie număr întreg.
. • ' 3
30
Deci x trebuie să fie multiplu de 3. In plus 42 — 2a; -1----- trebuie săfie natural.

Pentru a;£ {3 , 6, 9, 12, 15, 18, 21, 24} este verificată condiţia că 42 — 2a; -j-

+| eN.
Pentru aceste valori ale lui x , valorile lui y sînt respectiv;

y £ {3 7 ,3 2 ,27 ,22 ,17 ,1 2, 7, 2}.

Deoarece s-au cumpărat mai mulţi puieţi de meri decît de pruni, reţinem
ultimele 3 posibilităţi, adică: .

a; G (18; 21; 24} şi y e (12, 7, 2}. x + y <E {30; 28; 26}.

Deci numărul maxim de puieţi ce se vor planta este 30, adică 18 meri şi
12 pruni.
Pentru soluţia aritmetică a se vedea problema nr. 2, lucrarea 7, pag. 46.
o
76. 6 ore. 77. 1 — ore. 78. 12 minute; 18 minute. 79. 66 si 55.
3

II.6. INECUAŢII; SISTEME


DE INECUAŢII; INEGALITĂŢI

1. a) A — (— co, 3); B = (— oo, 3]; C = [3, oo); D — (3, oo); E =

= [ —1 ,4 ); F — [ — 1, 4]; G = , 5 j Ţ t f = [3, 5 ^ U

b) ( - OO, 3) U ( - o o , 3] = ( - OO, 3]; ( - o o , 3) fi ( - oo, 3] = . ( - o o , 3);

( - OO, 3) n [ 3 ^ ] = 0 ; (-OO , 3] n [3, 5] = {3 }; ^ -1 ,5 ^ f> [3, 5] =^[3, 5);

( { , 5) n l - l , 4) - ( f 4 ) , ( { , 5) n [ - 1, 4] = ( I ,-4 ]; [1,4, n ( f ' » ) n

n [3 ,5 ] = [3, 4); (— oo, 3) fi ( - oo, 3] fi [3, 5] = 0 .

166
/1 \
2. a) x G ( - o o , 2]; b ) i E (-O O , - y j
(3 ’ °°j;c)Ie
-3
d) x . E |— °°> j; e) * € [O, oo); g) * E oo,
"2
-4
h) x E
(S — °°> J j ; i) x E ( — °o, — 2]; j) x E 0*“'

8 . a) x G [5, ooj 0 ( - oo, 4) = 0 ; b) x E ° ° ’ T5~) 0 [ â ’ °°j = 0 ’


c) x G ( — o o ; 2,25) H [ 2, oo) = [ — 2; 2,25); d )x £ [36, o o );

e) x E ^ 1 , oo) ; f) xG [2, 46]; g) (1, oo) n j - | , o o ) n [ - | , oo) « < !,< » );

h) (4, co) n (l,o o ) n , ooj — (4, oo);

j) oo, (1 [3, oo) fi (2, oo) = ^3; 3 — J.

v x ~ 3 x —3^ 0
4. a) Deci trebuie ca -----— - > 0; x # —5, adică sau
x + 5 x -f- 5 > 0
x 3
o *<= 0
v' ^eci x ţz |[3f oo) n (— 5, oo)} y {(— O C , 3) n (— oo. —5)} =
x + 5 < 0
= [3, oo) U ( - - o o ,' —5); în final, x £ (—oo, —5 )U [3 , oo);
b) x E ( ~ i ) 1]; c) x E [3, 5).
5. a) Fracţia este strict pozitivă pentru xE (3, 5) şi cum x E Z , rezultă
x g {4 }; b) Mulţimea întregilor cuprinşi în intervalul 10, -g-j , adică x G

G { - 9 , - 8 , - 7 , - 6 , - 5 , - 4 , - 3 , - 2 , - 1 , 0 }; c) x G (0, 1, 2, 3}.

6. a) Mulţimea numerelor naturale din intervalul j — , 5 I. adică A =

= {1 , 2, 3, 4, 5 }; B = {1, 2, 3, 4 }; C = {0, 1}; D =■ ( - 3 , - 2 , - 1 , 0, 1};


E = {4 }; F = [3, 5; 5).

7. Se pun respectiv condiţiile: a) 5 — x ^ 0, x E (— oo, 5];


b) x — 5 > 0 şi x — 5 # 0 , deci x — 5 > 0 , adică x E (5, oo);
X |1
c ) ----- - > 0 şi x 1, de unde x E ( — oo, —1] U (1, oo);
x — 1 '

d) X 5*0 şi 1 — x ^ 0, deci x E [ —1, 1);


1— x
1— x
e) - > 0 şi x, -ţ- 1 # 0, de unde x E (—1, 1];
x 4-
f) Cum x 2 2x + 1 \ x — l ) 2 ^ 0, oricare ar fi x £ R, trebuie
doar ca 2 —; x > 0.

167
. x -j- 1 . A x -j- 1 — 2x -4- 1 —x-)-2
8. a) Se sene succesiv:--------------1 > O , -------------------- r-----> 0 , ----------- >
2x — 1 2x — 1 2x— 1
O, deci 3 - ( x - 1) ( * + j ) < 0 ^ - 2» + 4 <
[2 J x —1 x —1
<0 deci x G ( —oo, 1) U [2, oo);
1 1
c ) ----------- f- -------- < 0 <=> < 0 (1 + x) (1 — x) < 0
x -f- 1 1—x (1 4- x) (1 - x)
1+ x > 0 1+ x < 0
(fiindcă 2 > 0 )
1—x < 0 11-
fx — 2 < 0
x >0
, adică x E ( —oo, — l)U (l,o o );

d) (x — 2) (x — 3) < 0«s> 2 < ° sau i 1 o a d ic ă x € (2 , 3);


lx — 3 > 0 x —3 < 0
x2 — 2x — x 2 — x 4- 3x 4- 3
e) <^ 0_ <~=> <0-
(x - 3) (x — 2) (x - 3 ) (x - 2)
(x — 3)-(x — 2) < 0, vezi punctul d);
x2 4" 2x 4-1
f) Inecuatia dată este echivalentă cu in e cu a tia ------------- ---------- <
' (x 4- 1) (x - 1)
< 0 ^ ^ ± i < 0 ,x € ( -l,l) ;
x — 1
g) Deoarece x2 — 6x 4- 9 — (x — 3)2 > 0 pentru x # 3, rezultă că
— -----— < 0 o —-— <()■«• x — 1 < 0 -o -x G (—"oo, ! ) ;
x — 1 x —1
x + 2
h) x + 2 ^ 0 ş i x ^ — ^ => x G [ —2, 0°)-\|- 2~|’ ac^ca
(2x + l)<

x G —2 , ---- —^ u f ---- — .ooY« i) — — - > 0 x —1 > 0 o x G (1, oo);


2J ( * 2 / x — 1
j) Deoarece x2(x4 4- x2 + 1) $= 0 =©■ x G (1, o °);
, , x2(x —2) A x —2 . ■ ov
k) ——--------- > 0 <=* —-------- > 0 <=> x G' (2, 3),
3 —x 3— x
/j*2/j, ţ Q\2
1) vezi punctul k); x G [ —2, 3); m) — ---------->0<*»x—5>0*s»xG (5, oo);
x —5

n) x2(x2 4- 1) |x 4- y j 8 (2 — x) < 0 2 — x <<0 x £ (2, oo)

o) —— ^ -----— > 0 o —----- - > 0 o x G (—oo, 1) U (5, oo) deoarece


x —5 x —5
pentru x = — 1, E(x) = 0;
p) Cum x256 4- x90 + x4“ 4- x2 4- 1 > 0 şi x4 + x2 4- 1 > 0, pentru orice
3 n~
x G R, rezultă că «ecu aţia dată este echivalentă cu inecuatia:------------- <
• —x 4- 1
< 0 x G (1 ,3 ].
9. a) Din (a — b)2 ^ 0, oricare ar fi « G R , &GR, rezultă că a2 4- b2 >
> 2ab, egalitatea avind loc dacă şi numai dacă a — b;

168
b) Adunăm membru cu membru relaţiile: a 2 + b2 = a 2 -j-b 2 şi a 2 + b2 >
> 2aă, obţinîndu-se2(a2 + b 2) > (a - f 6)2, oricare ar fi a E R, b £ R, egali­
tatea avînd loc dacă şi numai dacă a — b\
c) Adunînd în ambii membri'ai inegalităţii (a — b)2 > 0 cantitatea 4ab,
se obţine (a -f-b)2 > iab, egalitatea avînd loc pentru a = b^
d) In inegalitatea 9 a), pentru a, b £ (0,oo), înlocuim a cu ]/ a x şib =
= ]/a2şiobţinem a± ^ L cll > ]/ axa 2, egalitatea avînd loc pentru a x = a 2.
2
-q _i_ q ___ 1 1
In inegalitatea — ---- > ] / a xa 2 se înlocuieşte a x prin — şi a 2 prin —
2 ax ' a2
__ 2
obtinîndu-se: \ / a xa 2 > ----- , egalitatea avînd loc pentru a x — u2.
A +±
ttX
Am demonstrat deci că media aritmetică este mai mare decît media geome­
trică (proporţională) şimedia geometrică este mai mare decît media armonică
a numerelor reale pozitive a x şi a 2;
e) Prin adunarea inegalităţilor «2+ > 2ab; a 2 + c2 > 2ac; b2 4- c2 >
> 2&c, se obţine inegalitatea cerută;
f) să observăm mai întîi că — + — >2 (vezi 9 a) şi apoi se scrie

inegalitatea sub forma


7 + 7 ) + ( 7 + t ) + ( f + ^ ) * 6' Bg*litat' a
avînd loc pentru a = b — c.

10. Se poate scrie: f(x) = 5 — (x2 — 2 x + 1) = 5 — (x — l ) 2 şi, cum


(x~ 1)2>0, rezultă că valoarea maximă aluif(x) esteluată atunci cînd (x — l)2
ia valoarea cea mai mică, adică pentru x = 1, deci f(1) — 5.
u n a+b + c „, w b + c —a c + a — b
11. Cum p = —4— ---- . rezulta ca (p —a) (p — b) = ------------------------------
2 . 2 2
1 1
= — [c — (a — 6)] •[c -f- [a — by\ = — [c2 — [a — 6)2] ia valoarea maximă
4 4
pentru a = b, deci în cazul în care triunghiul este isoscel.
- 1
12. a) Majorînd fiecare termen din membrul întîi cu — obţinem:

1 , 1 , 1 , 1 1 1 , 1 1 1 , - 1 5 .
— -j- — ------- p. — -4- — — -j- — -j- — -j- —
---------— 1
6 7 8 9 1 0 6 6 6 6 6 6

b) Se majorează fiecare termen din membrul întîi cu — şi se obţine


4
inegalitatea cerută.
1
c) Se majorează fiecare termen din membrul întîi cu — şi se obţine
3
inegalitatea cerută.

169
d) Se foloseşte inegalitatea evidentă:
1 1
, unde x £ A *.
(* + l ) 2 x(x + 1)
Dar,
1
(1)
x (x + 1) x x + i
. . 1 1
Aplicind inegalitatea de mai sus, începind de la fracţiile — pînă la Ş»
ţinînd cont de relaţia (1) obţinem:
1 1 1 1 1 1 1 1 1 - 1 1
— + — + - L- + —— 1--------b — +
l2 22 32 42 52 62 IO2 < l 2 + 22 + 2 •3 + 3 • 4 +
1 1 1
+
9-10
= 1+ — + —- —+ —
4 2 3 3
14 + 14 - 15 +
4*5 5 •6
1 1 , 1_ 1 . ,1 + 1 _ 1 ==1 _ 1<1
+ J ~6 + 9 10 + 4 + 2 10 4 10 4

II.7. ECUAŢII DE GRADUL AL DOILEA

22 2
2. w = —9; n = 8. 5. a), b) şi c). 6. a) m — — ; b) pentru p — — .
o o
7. a) £x = ^2 — 0; b) = a;2 = 0; c) x £. {0; 6 }; d) x £ {0; — 7};
e ) x £ (0; 4 }; f) x £ 0; - | J ; g) a ;£ Jo; -|| ; h) x £ { 0 ; 3 } ; i ) ® £ { - 5 ; 5 } ;

j) a ;G { _ i 0 ; i o } ; k ) x £ { - i / 7 , 1 / 7 } ; 1) - 1 ; IJ j

n ) * £ 0 ; O) X £ 0 ; p) * £ 0 ; r) z £ { - 1 ; 5 }; s) * £ { 2 ; - 8 }; t) z £ { 6 ; 10};
u) a; £ ( - 2 ; 9 }; v ) ® £ { — | /5 ; - 1 / 7 } ; w) ® £ { « , 1 /5 }. 8. a) gj = g ;'
a;2 = —a; b) = 0; x 2 = — m; c) Xi = } / « 2+ ^2;*p2 = — 1 / a2 + £2;

a —b b—a
d) arx = 0; x z = 36; e) x 1 = 5 ; f) * i = z2 =
5 - x -2 = 5 ' ' - a2 + J2 a2 + 6 2'
2 4
g) rrx = 2tw; a;2 = 3rc. 10. x x = — ; x2 = — • Ecuaţiile au aceleaşi soluţii.
3 5
în general, pentru orice m £ R * \ { 0 } , ecuaţiile ax2 + bx + c — 0 şi
max2 + mbx + mc — 0 au aceleaşi soluţii. 11* a) Xi — 3; x 2 = 5; b) X\ = 2;
’ _33 j
x 2 = — 5; c) a;x = 1; xz= — 96; d) Xi = 1; x %— ’ e) x i = x z ~ ‘

j, _ 5 + 1 /3 7 „ 5 — 1 / 37 . ^ ecuaţia nu are rădăcini reale;


“ îl x i — ------ c ------ > X z --------- 5— — ’ '

170
13 1/3-4 -1/34 .. 2
g) xx= i;,x2= ~ ; h) xj = — : x2— ■
— ^----- : i) ) , xo
x2 =
3 ’
.. 10 „ ,. - 7 ± 3 l/5
j) #1 0 ) %% — 6 j k ) #1,2 : ; 1) x ! - —7, 22 = 7; m) Ecu-

aţia are sens pentru £ R \ { 2 ; 5} ; după eliminarea numitdfilor şi efectuarea


j
14
calculelor se obţin valorile x x ---------- şi x 2 = 2; pentru ecuaţia din enunţ
,' - 3 -
14
convine numai soluţia x x = — — ; n) x 1 = 2. După eliminarea numitori-
- 3
lor, ecuaţia obţinută are rădăcinile x 1 = 2, x 2 = —1. Deoarece domeniul
maxim de existenţă al ecuaţiei este R \ { —1; 1}, comune ca soluţie, pentru
ecuaţia din enunţ, numai x x = 2; o) Fracţiile au simultan sens pentru
I 1 3 1
x £ R \ - 3 , + 2 , - 2 , - | , l , | . în aceste condiţii se pot simplifica prima

şi a patra fracţie, după care se elimină numitorul. Ecuaţia de gradul.doi care


7
se obţine după efectuarea tuturor calculelor are rădăcinile as = 1, x« — — •
25
• . 7
Pentru ecuaţia din enunţ convine numai valoarea x 2 = — ; p) Xi = 13.
25
După eliminarea numitorilor, ecuaţia de gradul doi obţinută are rădăcinile
1
x, — 13 si x 9 = —- Deoarece domeniul maxim de existentă al ecuaţiei
( 1 1 )
date este R \ j ------ » — >, convine numai x L = 13; r) i 1 = a + i , i ! = 0 ;
. 2 2.
1
s) Xi = , x^ = 0, pentru n \ t) Dacă şi b^O ecuaţia are
m+ n
rădăcinile a;lj2 = ± V 4 «2 + b2\ în caz contrar, ecuaţia nu are soluţii deoa­
rece, în acest caz, nu este satisfăcută condiţia a :£ R {2a + b, —2a + b};
u) Se impun mai întîi restricţiile: b^O şi a ; g R \ { —a, 2b + a } . Rezolvînd
ecuaţia în aceste condiţii se constată că dacă a =•&, atunci orice valoare
* G R \ { - « , 2 J + a} verifică ecuaţia, iar dacă a ^ b rădăcinile ecuaţiei sînt
x x == a şi x 2 = b. 12. a) x x == — , x 2 = 0. b) Ecuaţia are sens pentru a ^ —1
:• 2
şi s G R \ { 0,2). Ecuaţia de gradul doi obţinută după eliminarea numitorilor
are rădăcinile x x — a 4- 1 şi x 2 = b -ţ- 1. Pentru ecuaţia din enunţ, x x va fi
rădăcină numai dacă a ^ 1 (condiţia a =4 — 1 a fost pusă), iar x 2 va fi
rădăcină numai dacă b ^ ^ 1; c) x x = a — 3, x 2 — a — 1; d) x x — a,
x 2 — b; e) Se scrie ecuaţia sub forma: [x 2 — {ax — b)] •[x 2 4- {ax — 6)] =
= \ x2—{bx—a)]-[x2jr{b x—aY\\ după efectuarea calculelor, se ajunge la ecuaţia
{ax — b)2 = {bx — a)2, de unde: ax — b = ± {bx — a). Ecuaţia din enunţ
va admite rădăcina x = — 1 dacă a ^ b, x = 1 dacă a # —b si o infinitate
3x — 4 ’
de rădăcini dacă a = b sau a —- — b: f) Se notează----------= t si se obţine
x —2
o ecuaţie în t care are rădăcinile tx = — 5 şi t2 = — 4. Revenind la notaţia
făcută se găsesc, pentru x, valorile 3 -şi 4 care convin ecuaţiei din enunţ,
fiind verificată şi condiţia x =4 2 ; b) Deoarece x = b nu este soluţie a

171
ecuaţiei, se face notaţia — t obţinîndu-se, după efectuarea calcu-
x —b
5 3
lelor, o ecuaţie de gradul doi în cu rădăcinile U = — si t? — — . Pentru
t,
3 5
s . 3a + 5b . 5a 4- 3b
ecuaţia dm enunţ se vor obţine rădăcinile x, = ------------si x-> = ---------------
8 8 ’

i) Ecuaţia se poate scrie (c2x 2 + a2)(c2x 2 — b2) = 0 => x x = — , x 2— — — .


c c
13. a) Notăm x 2 — 3x = t şi obţinem o ecuaţie în f, de gradul doi
cu rădăcinile t\ = —2 şi t2 = 4; revenind la notaţie, găsim x 1 = 1, x 2 — 2,
5 4-1/29
£3= — 1, £4 = 4; b) 1; 4 ; -----4-----; c) Se înmulţeşte primul factor cu al
treilea şi, respectiv, al doilea cu al patrulea, după care se notează x 2 —
— 2x = t. Obţinem în final rădăcinile ecuaţiei în x: 1 ^ 1 X 5 , l ± 2 ( / 5 ;
d) Se înmulţeşte primul factor cu al patrulea şi, respectiv, al doilea cu al
treilea, după care se notează x 2-\- 5x = t , obţinîndu-se o ecuaţie în t cu rădă­
cinile = —8 şi t2 = —2. Pentru ecuaţia în x obţinem rădăcinile xh2 =

— —— . 14. a) A = m2{m + 2 )2> 0, deci ecuaţia are soluţii (reale),


A
pentru orice valoare (reală) a parametrului m\ b) Xx — —m — 1, x 2 —
1
; c) Ecuaţia are o singură soluţie, dacă discriminantul ei este
m+ 1
0. Din m2(m 4- 2)2 = 0 obţinem m — 0 sau m - 2.

Observaţie: Dacă m = — 1 atunci ecuaţia degenerează într-o ecuaţie de


gradul întîi, cu soluţia x = 0. 15. a) A = 108 m + 76 < 0 dacă şi numai
19
—o o , ------ 1. In acest caz, ecuaţia nu are soluţii; b) m = ------- -
27J 27'
19 ţ
c) m Q |— — , - f oo ; d) ecuaţia este echivalentă cu x 2 -j- 8x — 3 = 0,
27
de unde x x = —4 + 1/19 şi x 2 — —4 — 1 /1 9 ; Avem 1 / 1 9 « 4,35 (cu o
eroare de cel mult o sutime). Deci Xx « 0,35, x 2 « —8,35.

16. Dacă x — — 1 este rădăcină a ecuaţiei, atunci: (2m + 3) (— l) 2 -f


(m + 2 )(—1) — [m + 1) = 0 2m + 3 — m — 2 — m — 1 = 0 0 = 0,
deci ecuaţia admite rădăcina x — ~ 1 pentru orice m g K . Pentru aflarea
celei de a doua rădăcini se poate aplica formula:

—{m + 2) ± 1 / (m + 2)2 + 4(m -ţ- 1)(2m -ţ- 3) „


Xl’2 = ---------------------------2(2 m + 3) "" 6 - SaU-
m+ 1 m+ 1 m+ 1
Xi •X2 — — ( —1) ■x 2 = X2 —“
2m + 3 2m -J- 3 2m -ţ- 2

17. Pentru x = 1 avem: (m2 + m + 1) • l 2 — (2m + 3) • 1 - f m2 +

+ 2m -f- 2 = 0 2m2 + m = Q /«x = 0, m2 — ------ şi pentru m = 0


2

172
ecuaţia devine: x 2 ~ 3x + 2 = O =*• a;g (1, 2}. Se procedează analog pentru
1
m = —

18. Ecuaţiile: ă1x 2 + biX + Ci = 0 şi 'a^x2 + bzx + cz = 0 admit ace­


leaşi rădăcini dacă — = — = — . In cazul de fată: —-----— — — —— = — etc..
^2 c2 2 j -f- 1 20

19. Se rezolvă ecuaţiile, apoi se află suma, produsul şi suma pătratelor


rădăcinilor. . V

20. 9 şi 16. 21. 15 cm; 8 cm. 22. Notăm cu x lungimea circumferinţei


roţii din spate. Roata din faţă are lungimea circumferinţei egală cu x + 1.
840 840 _ 12 12
Formăm ecuaţia: = 70 sau ------- = 1 de unde rezultă
x x +1 s s+1
x x — 3 şi x 2 = —4. Valoarea s 2 = —4 nu convine, rezultă 280 rotaţii
respectiv 210 rotaţii.

23. Notăm cu x timpul necesar autoturismului pentru parcurgerea dis­


tanţei de 120 km. Deci s-ţ-1 este timpul necesar camionului pentru parcurge­
120 120
rea aceleiaşi distanţe. Formăm ecuaţia: = 20 care are soluţie
x x +1
convenabilă X = 2. Rezultă că viteza autoturismului este 120: 2 = 60 km/h
şi viteza camionului este 40 km/h.

24. Notăm cu x numărul elevilor care trebuiau să participe la excursie.


3600
Fiecare elev trebuie să plătească pentru excursie lei. Formăm ecuaţia:
x
000 \
(x + 6) •I----------- 21 = 3 648,care are rădăcinile s x = 90; x 2 = —120,care nu

convine. Dar la excursie au participat încă 6 elevi, deci în total au luat parte
3600
la excursie 96 elevi. Fiecare elev trebuie să plătească iniţial : 40 lei.
90

25. Dacă prin cele două robinete în 16 minute curg 432 1 de apă, rezultă
că într-un minuţ curg 432 : 16 — 27 1 de apă. Se observă că: 7 minute şi
12 l
12 secunde = 7 minute = 7 — minute. Notăm cu x timpul exprimat în
60 5
minute în care curg prin primul robinet 432 1 de apă. Prin al doilea robinet

curg 432 1 de apă în x + 7 — minute. Debitul primului robinet este de ^ 3 1 .


5 x
432
iar al celui de-al doilea robinet este de 1.
1
x + 7—
5

173
432 432
Formăm ecuaţia: + 4— o 5x2 —. 124a: 576 = 0
16
x+ 7 -
5
62 ± 1 /3 844 +J2 880 62 ± / 6 724 _ 62 ± 82.
*1,2
_ 5 “ 5 “ 5
62 + 82 144 . 62 - 82 -2 0
Xi = = ------ minute, x2 = —4 care nu convine.
5
432 432 -5
= 15 litri de apă curg prin primul robinet pe minut.
144 144

432 432 432 . _ „ . , . ,. .


--------------= ------= ------ = 12 litri de apa curg prin al doilea robinet pe minut.
144 36 180 36

26. 1) Fie x numărul de zile. în care prima secţie ar fi terminat lucrarea.


A doua secţie ar fi terminat lucrarea în x — 48 zile. Formăm ecuaţia:
1 „„ x(x — 48)
= 70 70, adică x 2— 188a;+ 3 360 — 0 şi găsim
1\ 1 2a;- 4 8
---- _j----------------
x -a; — 48
Xj = 168 soluţie convenabilă şi x 2 — 20 care' nu convine. Deci prima echipă
a lucrat 168 zile, iar a doua echipă a lucrat 120 zile.
2) Dacă a şi b reprezintă sumele primite de fiecare din cele două secţii
a b a -)- b 2 400 000
rezultă: -----= ------= şi găsim: a = 1 000 000 lei
T =_ — + —-
168 120 168 120 168 120
şi b = 1400 000 lei.
27. Notăm cu x procentul cu care a fost făcută reducerea. Avem :
1 800 — 1 800 — preţul trusei după prima reducere şi (1 800 — 18 x) —

X
— (1 800 — 18a;) • preţul trusei după a doua reducere. Formăm ecuaţia:

1 800 — 18a; — (1800 — 18a;) •—^


— = 1 458 care are soluţia x 1 = 10 şi
100
x 2 = 190 care nu convine.
28. Notăm cu 1 (un întreg) volumul bazinului şi cu x numărul de ore
în care apa care curge prin primul robinet ar umple bazinul. Al doilea
robinet ar umple bazinul în x -f- 8 ore. Apa din primul robinet umple pe oră
1 1 3fi
— din bazin iar din al doilea — -— din bazin. Formăm ecuaţia: 9 — I----- h
x x+ 8 5ţ x
1 \ ............................ .
+ -— — 1 = 1, -ţfe unde: 48(a: -j- 8 + a;) = 5x(a; 4- 8) deci 5x2 — 56a; —
x + 8/
— 384 = 0. In 16 ore umple bazinul primul robinet şi în 16 -f- 8 = 24
ore umple al doilea robinet bazinul.
29. Se procedează analog ca. la problema nr. 23.

174
11.8. LUCRĂRI PENTRU VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR

Lucrarea ar. 1

î . a) — 3 x2z; b) 0; c) 0; d) 0. 2. a) — x + y, b) x — y 2; c) 3a; — 3y-


d) 2a; — 2y - f 1; e) 2a:2 — 4a;y + 5a:4 - 2?/2 — 5 ? /+ 2; f) 4xy. 3. C{x) —
— 2a;4 — 6a;3 4- 2-a;2 — x — 2; b) 0, pentru că Q{x) — P(x) = C(x). 4. a) 0-
b) — A ah — 2ac -\-2b — 2cz — 2a2.

Lucrarea nr. 2

1. a) a;18 — 618; b) 16a;4 — 81 y4; c) 4(x + y)2 — 9 = 4(a:2 + 2 xy -4- a/2) — 9

etc. d) x — 3y + lj|-^- x + 3y — i j = ^ x 2 — (3 y — l )2 etc.; e) (2a: —

- 3 y)2 - (4a - 5b)2 etc.; f) {[a + 1) - (1 - a)? - b} -{[(a ~ 1) 4 - (i +


+ a)]2 + b} - 16a4 - b2.
1 1 1l ( 1 \2
2. Observăm că y — a2 -j— - + 2 •a •-------2 •a •— = I a H------j — 2 =
a2 - a a \ a/
= a;2 — 2, iar 2 = + (a2)2 = |a2 + — 2 == î/ 2 — 2 = { x 2— 2)2— 2 =

3= a;4 — 4a; 4- 2.
3. a) (a + b)(m — 2n + 1); b) ( x + y ) ( a —2b)—(a—2b)(x—y )—(a—2b)=
= (a — 2b){x + y — x + y — 1) = (a — 2b){2y — 1); c )(a + J + c)(x — y 4 - z);
d) (x - i ) 2 - (x - 1) (2 + a:) + 3(a; - l ) 2 + 3(a: - 1) = 3(a; - l ) 2.

4. a) |a: — — j ; b) |a — 2b etc.; c ) ( V ' 2 x — l ) 2.

5. a) 1; b) 2a;2 sau —2a;2; c) 9y*.

Lucrarea nr. 3

î . a) z{xy — a)[xy + a)(x2y 2 4- a2); b) (x — y)2(x + y)[x2+ y 2)(xi+ y i)]


cj [10(a; — y ) f — l 2 — (10a; —10?/—7)(10a;—10jH-7); d) ( 9 + x ~ y ) ( 9 —x + y ) ;
e) 25[(3ă; — y 2)2 — (a — b)2] — 25(3a: — y 2 — a + b) (3x — y 2 - f a — 6);
f) (2a:2 - a; + y)2 - (2a;2 - l ) 2 - a; + y + 1 = ( ~ x + y + 1) ( i x 2 - x +
+ y - 1 )4 - (—4 + y + 1) = (—* + y + U U z2 — * + y).
2. a) 4a;4 4- y 4 = 4a;4 4- 4a;22/2 + yi — 4a;2?/2 = (2a;2 4- ?/2)2 — 4a:2?/2 =
= (2a;2 + y 2 — 2xy)(2 x2 + V2 + 2a;?/);_b) 16a;44- 1 = 16a:44- 1 4- 8a:2— 8a:2=
= (4a;24 - l ) 2- 8a;2 = (4a;2 4 - 1 - 2 ] / 2a;) (4a;2 + 1 4- 2 j/2 a ;).
3. 1) a) P (x + 1) = (a; 4- U2 - 2(a: 4- i ) - 1 = a:2 - 2; b) P (x - 1) =
= a;2 - 4a; 4- 2; c) Q(y 4- 3) = (y + 3)2 + 1 = y 2 4; 6y 4- 10; d) P(Qiy)) =
= (y 2 + D* - 2(y2 4- 1) - 1 = y* - 2.
2) a) (2/ — 1)2( 2/ 4- l ) 2; b) 2(a; - l ) 2.

175
3) a) P{ 1 + | /3 ) = (1 + | /3 )2 - 2(1 + 1 / 3 ) - 1 = 1 + 2 / 3 + 3 _
2 - 2 1 / 3 - 1 = 1; _b) ^ (l-K 3 ) = ( l - l /3 ) 2- 2 ( l - l / 3 ) - l =

4. a) 99-101 = (100 — 1)(100 - f 1)=1002—1 = 9999; b) 9 5 -1 0 5 -1 0 0 2 5 -


(100 - 5) (100 + 5) (1002 + 25) = (1002 - 52) (1002 + 52) = 1004 - 5Î

Lucrarea nr. 4

1. a) 8a3 + 36a2y + 54^ 2 + 27a;3; b) a3 - 1 x 2y + 1 Xy 2 - 1 y3.

c )_^4 + 2a;3 + 3a;2 + 2a + 1; d) a;4 — 2a;3 + 3a;2 — 2a + 1: e) a;4 — 2a-3 —


- a2 + 2a + 1; f) 27a;3 - 8; g) 27a;3/ + 8z2; h) a;9 - y 9; g) x * _ i.
2. Pentru punctele a), b), c), d), e) vezi exerciţiul 1;
* f) [(3a + 2y) - (3a; - 2y ) f = 6 4 / ; g) (3a; - y +
’ a + b)3.
3. Din identitatea (a; + y ) 3 = a:3 + / + 3Xy(X + y), rezultă că:
a;3 - f / = (a; + y)3 — 3 Xy(x + y). Considerînd X = a şi y = — se poate

sene: a
+ i ) 3“ 3(“ + f ) ’ d,ci ‘,’ + 7» = 2-
4 . a) (3a — 2y) (9a;2 + 6a:y + 4 / ) ; b) (a; — 2)3 — l 3 — [(a; — 2) — 1V
•[(* - 2)2 + ( * - 2 + 1)] = ( * . - 3) (a;2 - 3a; + 3); c) (a3 - / ) (a3 + / ) =
= (a — y) (x + / ( a 2 — xy + / ) (a2 + xy + / ) ; d) (a + 6 — c — 1) (a +
+ 6-C+1); e) [ x - { x - l ) ? - y 3 = ( l - y ) ( î + y + y*).

Lucrarea nr. 5
1 1 3
— 3a2--—+ 3a •- - «3~ 3a S ( a ------ - — etc.
a ar a3 al a . a3
sau astfel a3 —
l a - -1 ' î ( 1\ \ P 1 12 1
a + -a 22 + 1) (a— - + 3 — 3(9 +
l a J LI a)
+ 3) = 36.
2. Pix) = (a2 — 2a + l ) 2 = (a — l ) 4; Q(x) = a2(a — 2)2 — 1 = (X2 —
— 2a — 1) (a2 — 2a + 1) = (a — l-)2 (a2 — 2a — 1) = (a — l ) 2 (a — 1 —
— 1 /2 ) (a — 1 + j / 2 ) ; b) P(a) = Q{a) = 0 deoarece a2 — 2a + 1 = 0.
3. a) C(x) = a 2 + a + 3 şi R {x) = 3a — 2; b) C(X) = a3 — a2 — 2 si
i?(a) = 2a + 4; c) C(a) = —3a2 — 4a — 8 şi R(x) = 17.
4. Restul împărţirii polinomului P(x) prin x — a este egal cu P(a).
5. Din condiţia P ( —1) = 0, se determină valoarea lui m si apoi
T — P { —2). '
6. Polinomul-^P(a) fiind divizibil la (a — 1) (a + 1), atunci el este divi­
zibil şi la a — 1 şi la a + 1. Din condiţiile P (l) = 0 şi P ( ~ 1) = 0, rezultă
a — b = —1. P(x) = a3 — a2 — a + 1 = (a — l ) 2(a + 1). b) Q(x ) — (a —
- l ) 3(a + l) + (a + 1)4= (a + l)[(a - l ) 3 + (a + l ) 3] = ( a + l).2 a (a 2+ 3 ) =
= 2a(a + 1) (a2 + 3). ;

176
Lucrarea nr. 6

1. a) Cel mai mare divizor comun este x(x — 1) (x + 1) (x — 2). Cel mai
mic multiplu comun este 6xz(x — l ) 2 {x -f- l ) 3 (x — 2)3. b) Cele trei polinoame
nu au factor comun decît pe ^ 1 , cel mai mic multiplu comun este (x — l ) z(x2 +
+ # + ! ) ; c) Se descompun'în factori polinoamele, obţinîndu-se: [x —l ) 2( x + l ) ;
(x — 1) (xz + 1); (x — 1) (x 4- 1) (xz 4- 1); (x — l ) 2; (x — l ) 3 deci cel
mai mare divizor comun este (x — 1) şi cel mai mic multiplu comun
este (x — l ) 3 (x 4- 1) (xz 4- 1).
2. a) Se descompun numitorii în factori: x 3 — 1 = (x — 1) (x z + x + 1);
x — 1 = x — 1; z 2 -|- a: + 1 = a;2 + :z + 1. Deci numitorul comun este
(x — 1) (x 2 + x + 1). Prima fracţie se „amplifică cu 1, a doua cu x z +
+ x + 1, iar a treia cu x — 1. b) Numitorul comun este: (x — y )z (x +
+ y)2 (x2 + y 2)- e) Numitorul comun este: (x — y)3 (x + y)3.
3. Se pime de fiecare dată condiţia ca numitorul să fie diferit de zero.
a) x G R \ { 0 } ; x £ R \ { 1 } ; î G E \ { 1 } ; î G R \ { - U } . b) x * y;
. 3
X ^ —y-, X ^ y şi x ^ — y] X ^ y ; - x ^ — — y.
A

Lucrarea nr. 7

1 1 x —y 1
1. — . 2 . — ———— ■ 3. . 4.
2 2(x + y) (x + y) {xz + y 2) x 2 + 2x + 4

5. (2x y + z) (4xzy z + zz). 6 ^x + ^ . 7. x + ^ . 8. X -------


x + 1 5
x xy
9. 1 0 .5- î + - ? . 11. x ~ » . 12. • 13. a — b.
(X + 1) 5a + 4 x + y —z y -1
x — 2y 1e (a2 — ab + bz)[x2 — 5x -f- 25)
14. - 1 . 15. . 16.
x + y —.z X

5a + 3b x(x + 1)
17. *(* + ,). 18. I h + W i+ J L . 19. . 20.
x x2 -f x + 2

2 1 .— — . 22. x -i. 23. (1 - y)(— + 2) . 24. 1. 25.


x+5 VIO } ax

Lucrarea nr. 8

1. 1. . 4. ~ 2* - ± i . 5 . 1
y x 2(x 4- y)2 2 (y 4 - 2x) x

6. i _ . 7. — 8. — + - 3 .
2y x x + 1

177
12 — Probleme de matematică pentru gimnaziu
Lucrarea nr. 9

1. a) Se pun condiţiile x ^ 0 şi x ^ 1 şi rezultă x — —3;


b) Ecuaţia se scrie succesiv: x 2 — 2x + 1 — 3x — 2 + —— —
x —1
= x 2 — 1 — 3, punînd condiţia ca x — 1 ^ 0, adică x # 1 se simpli­
fică cu x — 1 şi rezultă —4a; — —4, adică x = 1. Deci ecuaţia ml are soluţie,
adică x £ 0 ; c) Pentru i £ B \ { - 1 , 1}, ecuaţia se scrie sub forma:
1 , 1 2s + 1 . , . ....
---------- j---------- = ------------- =>0 = 1, imposibil. -
x —l x + i x2 — 1
2. a) După efectuarea calculelor ecuaţia se scrie sub forma mx(m — 1) =
= 3m{i — m), de unde: x — — 3m{m---- 1)^ ^ adică, pentru m + 0 şi m j* 1,
m(m — 1)
x = —3. Dacă m £ {0,1} ecuaţia este satisfăcută oricare x £ R.
b) Pentru x ^ m şi x ^ —m, ecuaţia se scrie sub forma: x 2 + mx -\~
+ m2 + x 2 — mx m2 = 3m2 + 4rax + x 2 + x 2 — mx — 1 <*- 3mx =
^ -- ŢYl^
= 1 — m2, de unde: x = --------- -, cu m ^ 0; pentru m = 0, ecuaţia se
3 to
^ ^ . . .
s c r ie ----- f-----= a;2 + a; — 1, a; 7^ 0 şi 0 = — 1, deci este incompatibilă.
x x
3. Dacă se notează cu x lăţimea, atunci lungimea este 2x şi aria drept­
unghiului iniţial este 2x2. Pentru aflarea dimensiunilor dreptunghiului iniţial,
se scrie relaţia între ariile celor două dreptunghiuri |a; + ~~ j (2a: — 3) =

8a;2
_ —-----12, iar latura pătratului este 3 cm.

4. Se notează cu x lungimea itinerariului şi se poate proceda, spre exem­


plu, astfel:
Distanţa parcursă Distanţa rămasă de parcurs
I. în prima etapă: I. după prima etapă:
x + 15 x + 15 4a; — 15
— +3 = km, x — km;
5 5 5
II. în a doua etapă: II. după a doua etapă:
4a; - 15 4a; — 45 , 4a; — 15 ■4a; — 45 8a;,
2 = ------------xm,. --------------- —--------- = — km ;
15 5 15 15
III. în a treia etapă III. după a treia etapă:
1 8a; , , 2a;+ 60. 8a; 2a; + 60. 6a; — 60 2a; — 20
km;
4 15 ■ 15 Î5 ' 15 15
IV. în a patra etapă: IV. după a patra etapă
2a; — 20 x 7x — 120
— km, km.
6 5 6 30
Ix - 120
Deci pentru etapa a cincea au rămas km, unde x — 60 km.
30

178
5. Fie. x numărul de piese prevăzute în planul lunar. Ecuaţia este:

93 . x - x 1 (
----- x-\- x-\~-------+ :-----------F — ( x + — ) = 3 240.
100 10 10 10^ 10)

Lucrarea nr. 10
. . .
1. a) (3; 4); b) sistemul este incompatibil; c) sistemul este compatibil
nedeterminat.
/
2. Aţi găsit valorile ® = l ş i y = l ? Acestea verifică prima ecuaţie, dar
nu verifică a doua ecuaţie, fiindcă numitorii trebuie să fie diferiţi de zero.
Desigur că'trebuie pusă la început condiţia ca x G R \ { — 1, + 1 }.
1
3. a) Se pun condiţiile x ^ 0, y 0, a ^ b ^ 0. Se notează — — z:
x
ţ
— = t. In final, soluţia este {a, f} . b) z = . bî + 1, y = m — 1; m ± 2n.

Lucrarea nr. 11

1. a) E R ; b) x £ ( - o o , 1) U (2, oo); c) Cum x 2 4- 1 > 0 , oricare ar


z

fi a; rezultă ca
x2 + 1
<0 1
< 0 etc.;
x -p 2 a: -j- 2
x2 + ' 1 x 2— 2a: + l A ( x —l ) 2 n A A,
d) ----- -------- 2 < 0 < ^ --------------— <0«s»--------- ^0, x ^ 0 o x £ . ( —oo, 0);
a;

e) x G ( f , + o o j ; f) ; * G ( - o o , —4] U [5, oo).

2. a) x G oo, ^ j n o o j = 0 ;b ) a:G(—oo, 3] n[3, o o )-= {3 };

c) a ţe(—3, oo) n[0, [0, oo) = oo).

3. A = {6, 7}, 5 = {6}.

4. a) Efectuînd împărţirea, obţinem cîtul C(a;) = x — 2 şi restul —1,


1
deci putem scrie E(x) = x — 2 — ------- ; b) Cum a; £ Z, atunci x — 2 £ Z
a; — 1
1
şi i?(a;) G Z, dacă --------- £ Z. Valorile întregi ale lui x pentru care
x —1

G Z sînt date de condiţia ca numitorul să fie divizor al lui 1, deci:


x —1
a; •— 1 = 1, a; — 1 —1. adică; a; G {0, 2}.

179
12*
o. a) E(x) = (x — l)2-(-2 pentru orice î £ R \ {—1} şi, cum (x + l )2 >0,
valoarea x = — 1 neputînd fi luată, fiindcă E(x) nu este definită, rezultă
că (a: + l ) 2 + 2 > 2 ;

b) — - >
E{ x) - 2
0 :— L— >o, x £ R \ { —l } ;
(x + l ) 2
c) E (y2) = —— 1- 2 = (y2 + l ) 2 + 2. E (y2) ia valoarea minimă
y2+ 1
pentru acel y pentru care y 2 + 1 ia cea mai mică valoare, deci pentru y = 0
şi atunci £(0) = 3.

Lucrarea nr. 12

1. Spre exemplu: a) ]/ 3 = — •3 = ;

. 2. a) J / 2 2 - 3 + 2 l / 3 - 3 2 + 3 K 3 * 5 2 - 9 K 4 2* 3 - 2 l / 3 + 6 l / 3 +
+ 15 / 3 — 36 1 /3 etc.

3. a) (1 /2 + 2 1 /3 ) 2 = 2 + 2 ] / 2 (2 1 /3 ) + 22 •3 etc.;
o) ( î - K 3 ) 3 = i - 3 i / 3 + 3 K 3 “2 - K F ^ i-a K ă + Q -s j/ă ;
f) j / 7 + 2 l / 6 •1 / 7 - 2 K 6 = V ( 7 + T K 7 ) ( 7 - 2 l / 6 ) = 1/ 49 - 4 :6 =
= 1/25 = 5;
g) 1 / 8 1 - 9 - 5 = 1/81 - 45 = 6 ;

4 a) K 3 . K 3 . c) V I . d) (2 1 /3 + 1) (1 + 2 ţ / j )
4. a) -3- , 6 ) 6 , c > 3 ’ a> 1 - 4 - 3 ' " • etc.
( 3 - 2 / 5 ) 0 1 / 5 + 2) ^ .
e)
9 - 5 -~4
5 1/ 6 + 1/2 _ 1/ 2^3 + 1/2 _ 1/ 2(1/3 + 1) _
1/ 2 ;
*^ 1/3 + 1 ' 1/3 + 1 1/3 + 1
1/27 + 1/45 3(1/3 + 1 /5 )
b)
1 /3 + 1 /5 ~ 1/3 + 1/5 -3 ; c ) 1 / 3 ;
d, ( 1 / 6 + 1 /3 )+ ( 1/ 2 + 1 ) = j / 3 ( j / 2 + 1) + (1/2 + 1 )
" (y S + l p + D ( / 3 + 1 ) 0 / 2 + 1)
= (1 /2 + 1 )0 /3 + 1) = 1. e) ___ - i ] O 'X + y ? pt
( W + 1 )0 /2 + T ) ’ ( ]/2x ? / ) ( / 2 a ; + y) ^

6. a) f f k i / + K j ' l • l/a:y O + 2] / x y 4- y — 2 / a;?/) — + + V <


LVI/ 2/ 1 / * / ■

‘ V x y :(x + y ) = 1; b)
/a :? / 1 / a: — | /y 1/ ?/; — 1.

180
Lucrarea nr. 13

1. Graficele funcţiilor liniare f ( x j — mx, m g R, conţin originea axelor.

2. Graficele funcţiilor liniare f(x) = mx + n, cu m constant şi n variabil,


sînt drepte paralele.

3. Funcţia liniară f(x) = mx 4- n, unde m = 0, este constantă. Graficul


său este o paralelă la axa OX.

4. Nu, fiindcă punctele nu sînt coliniare.

5. Se scrie forma generală a funcţiei pătratice f(x) = ax2 + bx + c şi


se impun condiţiile: f ( 0) = 0, f ( î ) = 1 şi f ( — 1) = 1, rezultind f{x) = x?.

6. Vezi figurile II.8.1, II.8.2 şi 11.8.3.

Lucrarea nr. 14

1
1. a) x ± = x 2 = 0; b) x t — 0; x 2 = A; c) x x = x 2 = ------ ; d) Se pun
2
condiţiile c & x - \ - 3 ^ 0 ş i x - \ - 6 ^ 0 , deci x g R \ { —3, —6}; e) Se notează
3x + 1 _ , . . „ \ 1 3 )
----------— t t\ — /, t%— 1 ^ X\ — 4 şi x% — 2 5 x ^ R \ — — > — 1•
2x — 3 [ 3 2j

2. a) «1 = 1; a:a = m - ; b) x x — m, x 2 = +2m .
m

3. a) Se calculează A şi se constată că este totdeauna strict pozitiv;

b) Inecuaţia este echivalentă cu: ~^m(m ^ -ţ- m * (m -(- 1) < m + 1.


4

4. Se observă că: 2 — 2 ]/ B - ţ l 4 - » = » + l - 2 ]/ n + 1 + 1 =
= = ( l/n + l — l )2 şi 2 + 2 | / n + 1 + n = ( l / n + 1 + l)2*

181
Lucrarea n r. 15

1. a) Se verifică P (2) = P ( —2) = 0, sau prin împărţire directă; b) P{x) —


= (x — 2 )2 ( x 4- 2) (a; + !)• Se poate utiliza şi rezultatul de la punctul ante­
rior; c) F(x) = — -----^ -- — ; d) F{x) = 0 <=> (x — 2) (x 7H 1) = 0
- ar + 4 ' ’ •
Xi = 2 nu convine şi x 2 = — 1.
2. a) P(x) = a;2(a;4 — 5a;2 + 4) = x 2(xi — x 2 — 4a;2 + 4) = x 2(x —
— 2) (a; — 1) [x + 1) {x + 2); b) Restul este P(a) = a2(a — 2) (a — l ) ( a +
+ 1) (a + 2), pe care îl scriem P(a) = (a — 2)(a — 1) •a2-(a + 1 ) (a -f- 2).
Deoarece produsul a trei numere întregi consecutive este divizibil cu 3,
rezultă că P(a) este divizibil cu 9. Produsul a cinci numere întregi
consecutive este divizibil cu 5, deci P(a) este divizibil şi cu 5. Dacă a este
număr par, atunci a — 2 şi a + 2 sînt pare şi atunci a(a — 2) (a + 2) este
divizibil cu 8 şi deci P(a) este divizibil cu 8. Dacă a este număr impar, atunci
a — 1 şi a + 1 sînt numere pare consecutive, deci unul din ele este multiplu
de 4, în consecinţă şi în acest caz P(a) este divizibil cu 8. Cum P(a) este
divizibil cu 5, 8 şi 9 rezultă că P(a) este divizibil cu 5 * 8 * 9 = 360, fiindcă
5, 8, 9 sînt numere prime între ele;
c) Din condiţiile (?{1) = 0 şi @(—1) = 0, rezultă m = —3 şi n = —2.

d) <?(*) = (x - 1) (x + l )2 (x + 2). e) F(x) = ^ ~ 2);


x -+- 1
f)X-^X < 0 <&■- — — < 0, fiindcă x\ > 0, pentru orice x GE R.
x 4- 1 a: + l
2) \ { 0} } n z , . deci x £ {1}. A fost eliminată valoarea x — 0
pentru că, în acest caz, x 2 = 0 şi, în consecinţă, F(x) = 0.

Lucrarea nr. 16
3
1. a) E ^x) — E z{x) ; b) Ei(x) nu are sens pentru
x—1 x —3
9
i G { —1, 0, 1}, iar E z(x) pentru x GE {0, 3 }; c) x = — ;
2
8 x ~ 18
d) X(=;(— co, 1) U [ f + ~ ) ; e ) f : R \ { - l , 0, 1 ,3}-+R , f(x)-
15
2. Dacă se notează cu P(x) numărătorul fracţiei, iar cu Q(x) numitorul
său, se constată că P (l) = 4ft 4- 22k + (—2)2ft+1 = 22ft+1 — 22h+1 = 0 si
Q{ 1) = 2 •9” + 9n + (—3)271*1 = 32"(2 + 1) — 32n+1 = 32**1 — 32n+1 = 6,
fracţia poate-să fie simplificată cu a: — 1, deci nu este ireductibilă.
[x2 — ax 4- a2)2 + 9
3. Observăm că f(x) = = x 2—ax-j-a2
a;2 — ax + a2 ax + a2
3a2
Deoarece a;2—mx 4- a2= ( x — —] + - — > 0, oricare ar fi a G [ - 2, 2 ]\ {0 },
l 2J 4
aplicînd inegalitatea mediilor (vezi ex; 9.d, de la paragraful II.5) obţinem:

f{x) > 2 j/(a :2 - ax + a2)- = 6.


x 2 — ax + a2

182
Rezulta că valoarea minimă este 6. Valoarea minimă este atinsă cînd
-v.2 ~ 9
, adică atunci cînd x 2 — ax 4- a2 = 3, sau
x 2 — ax 4- a2
a ± 1 / 3 ( 4 - a 2)
încă x lt.2 -----------— — - şi aceasta există, deoarece, din a * f - 2, 2] \ { 0 },
rezultă ) a I < 2. deci a2 < 4, adică 4 — a2 > 0.

Lucrarea nr. 17

(a; + 1) (x 2 — 4) (x2 — 9) a: -j- 1


1. a) F 1(x) =
(ar - 1) (a:2 - 4) (x 2 - 9) x - 1’
Fz{x) = {x + 2) (x 2 - 9) (x 2 - 1) x+2
(x - 2) (x2 - 9) (x2 - 1) a : - 2'

F 3(x )
_ (x -f-3) (x2 — 1) (x2 — 4) x -|-3
~ (x - 3) (x 2 - 1) (x2 - 4) = x — 3 ’
;•• ' ~ - . _ " "4 . ‘ ,

b) A : K \ { - 3 , - 2 , 1, 2, 3} - R, A(x) =
x — 1

A : R \ { —3, - 1 , 1, 2, 3} -» R, /*(*) = - — •
x — 2'

A : R \ {-2 , - 1 ; 1, 2, 3} - R, f 3(x) = X ^ .
x — 3

e) Se ^rie A (x) = 1 + _ A _ . , f 2(x) = 1 + — - • f 3(x) = 1 + 6


x -l x —2 x —3
x - 1 = -1 x = 0
Cum x — X- 1 = 1 x = 2
A(x) £ z dacă ——— G Z- adică <
x -l X- 1 = 2 x = 3
x - 1 = -2 x = —1
4° Um ^ ’ R \ { —3, —2 , 1, 2, 3} -* R, rezultă x = 0; f 2{x) G Z dacă

x —2 ^ eceasta pentru x — 2 = —1 ; x — 2 = 1; x —2=2:

x g __ ’ X " 2 — 4; x — 2 = —4; deci x = 1, x = 3,' x = 4, x = 0,


•’ * CuiTl X G N Şi A : R \ { - 3 , - 1 , 1, 2, 3} - R, rezultă că
A(x) 6 Z , pentru *~ e...........................................
{0, 4, 6 }; f 3(x) = 1 + —6 — G Z dacă x - 3 = - 1,
x—3 -
1. x
: 2, x — 3 — —2, x — 3 = 3, x — 3 = —3; x — 3 = 6.
3 = — 6,
^eci x = 2, x = 4, x = 5, x = 1, x = 6, x = 0, x = 9.
x "~3. Cum x ^ N
Deci A ( x ) 7 f 7 ?i h ' R \ { “ 2’ - 1’ A 2>3 } - R , rezultă x £ { 0, 4,5, 6, 9}.
A (01 — r /n\ ' 2 * ’ A(x) sînt simultan numere întregi, pentru x = 0, si
' ~ A ( 0) = .

183
2. a) E(x, y, z) = 2(X + 2y ~ y * ou x + 2 y # 0 , z^O, < c + 2 y + l ^ 0 ;
z(x 4- 2y + 1)

b) E{x, O, z) — — » z '4 - 1 # O, * * 0 ; o) £ e ' Z <*■ z G { - 2 , 1, 1, 2\.


z

Lucrarea nr. 18

1. a) £ (x ) 1 • b ) g : R \ { - l , - l } - > R ; g (x j= 1
(a;4-l)(:E—1) ’ 4-1) (x—1)
c) f : R \ { —1, 1} -> R , f(x) = x 4- 2, graficul fiind o dreaptă de pe care
sînt eliminate punctele A [ —1, 1) şi B( 1, 3); d) x G { —l ţ !}•
2. a) Dacă se notează 19761979 = c se poate scrie a = c4 -f- 2(e — l ) 2 +
+ 4c - 1. = (c2 4- l ) 2 şi b = (c2 - l ) 2. Deci a = (197619792 + l ) 2 şi

ă = (197619792 — l ) 2; b) x = a > 6 > °’ * £ ( ~ f ' f ) *

(a; 4- a)2(^2 — 2aa; 4- 3a2) {x 4- a)2


3. a) F (x ) =
(a; 4~ 2a) (x2 — 2ctx 4- 3a2) x 4~ 2a

b) f : R \ { —2 a } R , f(x) = “ )2; c) a; G ( - 2 a , + o o );
x 4- 2a
(x 4- l ) 2
d) Pentru a = 1, f(x) se efectuează împărţirea şi se obţine
x 4- 2
citul x şi restul 1, deci f(x) = x ■ a == 1, b = 0, c — 1; - e) Cum
x + 2
1
x G Z, trebuie ca Z, deci a: G { - 3 , - 1 } ; f) A = {0, 1, 2, 3};
x 4~ 2
B = { - 1 , 0, 1, 2, 3 }; C = {0, 1, 2, 3, 4}

Lucrarea nr. 19

1, a) Se observă că P(x) = x 2 — 4a; 4- 4 4- 2 = (x — 2)2 4- 2 > 2,


deoarece (x — 2)2 > 0 şi P(a;) = 2 •<=>. (a; — 2)2 = 0 x = 2.
c •• j vi \ z 2 - 4a; 4 - 6 4- 1 . c, 1
b) Scriind E(x) = ------------- — — ---- . = 1 4-------- —---------- deoarece
x 2 — 4a; 4- 6 (x - 2)2 4 - 2
1
(x — 2)2 4- 2 > 2, rezultă că
(x — 2)a + 2 * 1 ' n e C i l < ' E < l ) < 1 + f
2. Metoda I. Avem: x 2 — x = 2 x 2 — x — 2 = 0 => a?! = — 1 şi a;2 = 2.
Apoi se calculează P ( —1) şi P (2).
g Metoda a H a. Se^ ^observă că P(x) = (a:2 — a; — 2)2 şL cum
x x 2 = 0 rezultă că în acest caz polinomul are valoarea zero.

3. Mulţimea B este mulţimea { f { 1 /2 ) ; /■( — ] / 2 ); f { j / 3 ) ; /,( 2 - f ] / 3 ) }


unde / ( 1 /2 ) = 3 0 / 2 )2 + 2 •j / 2 - 6 = 3 •2 + 2 ţ / 2 - 6 - 2/2 etc.

184
4. Se procedează ca mai sus şi se ţine seama că numerele ţ / 2 , ] / 3 şi
1/6 nu sînt numere raţionale, adică sînt numere iraţionale.
' 5. Se observă că: E(x, y) = ( x2 — 4 y 4y2) — 2xy(x — 2 y) -f- x2y2 =
= ( x —2y)2— 2xy(x — 2y) 4- x2y 2— (x — 2y — xy)2. Deci E{z) = (3z -f-1 — z2)2.
m
6. Pentru x £ (—oo, 2) ecuaţia se scrie 2m 4- 1 <=*■ m =
2 —x
q i n
— 4m 4 -2 — 2mx — x o x{2m -f -1) = 4-3m + 2, x = — ----- : m £ R \ i
2 m 4 -l !}•
4-"3to 4- 2 — 4m — 2
Dar, x < 4-2 deci trebuie ca < 2o < o
2 m 4 -1 2/n 4- 1

o m £ U (0, oo).

m
Pentru x £ (4-2, oo) ecuaţia se scrie = 2m -j- 1 o x =
x — 2
_ 5m -)-2 5m 4- 2
: 7K £ R \ - - şi cum x > 2 trebuie ca - 2 >0
2m 4-1 2m 4- 1

o m £ ^— o o , -----(0, oo).

Deci ecuaţia admite soluţii pentru m U(0, 2) U [2, oo),

adică m £ u (0, oo).


III. G e o m e t r i e * ')*

Geometrie plană

III.l. TRIUNGHIUL. DREPTE PARALELE***

1. Se consideră triungniul echilateral A B C , de latură a, şi se notează


cu M şi N mijloacele laturilor AB, respectiv AC. Pe prelungirea segmentului
M N se consideră punctul P astfel încît M N = NP.
Să se calculeze unghiurile triunghiurilor A M N ; A $ I P ; N P C ; ACP.
2. Se consideră triunghiul dreptunghic A BC (A = 9 0 ° ) cu înălţimea AD.
Fie ~M şi iV.picioarele perpendicularei duse din D pe latura A B , respectiv
pe latura AC. Se consideră E E DB, astfel ca E M = E B şi F E DC, astfel
ca N F = FD.
a) Să se exprime, în funcţie de unghiurile triunghiului iniţial, unghiurile
triunghiurilor: B D M ; NDC; BEM-, DFN.
b) Arătaţi că bisectoarea unghiului NFD este paralelă cu AC şi
bişectoarea unghiului B E M este perpendiculară pe AB.
A A

3. Se consideră. triunghiul ABC (A = 9 0 ° ) cu 5 = 15°. Se consideră


punctul M E S C , astfel că <ţ^MAB = A B C . Fie D şi F mijloacele laturilor
A B si respectiv AC. Să se calculeze unghiurile triunghiurilor: A B C ; A M B ;
A M C; M D B ; A M D ; A M F ; FMC.
4. Fie A BC un triunghi isoscei, de bază BC. Se notează cu D mijlocul
laturii AB. Perpendiculara în punctul D pe latura A B intersectează pe BC
in punctul E. ■
a) Să se arate că triunghiul E A B este isoscei şi că A EB == Ş^BAC.
b) în punctele A şi B se duc cîte o perpendiculară pe A B şi se consideră
pe acestea, în acelaşi sens, segmentele A M = BN. Să se arate că triunghiul
F M N este isoscei unde {F } = A N fi BM.
o. Fie un triunghi isoscei A BC (AB ^ AC) şi punctele M E A B şi
N Q; AC astfel încît A M = AN.
Să se demonstreze că:
a) triunghiurile A M C şi A B N sînt congruente;
b) triunghiul BOC este isoscei unde {0 } = C M C\ BN;
c) dacă {D } — AO fi BC, atunci A D este perpendiculară pe BC.
*) Din considerente metodice problemele de geometrie destinate cercurilor de elevi
au fost plasate în cadrul acestei părţi, specificîndu-se de fiecare dată care sînt acestea.
**) Problemele recomandate pentru cercurile de elevi sînt: 4,23 — 29.

186
6. Se consideră un triunghi ABC. Prin punctele A, B, C se duc drep­
tele perpendiculare respectiv pe AB, BC şi CA, care se intersectează in
punctele A', B ’, C'. Să se calculeze unghiurile triunghiului A'B'C' în funcţie
de unghiurile triunghiului ABC.
(G.M.F. Nr. 1/1959)
**
7. Se consideră un triunghi isoscel A BC (A B = AC).
A A

a) Demonstraţi că dacă A = 2B, atunci triunghiul este dreptunghic.


b) In condiţiile punctului a), dacă se notează cu D mijlocul lăturii BC,
1
să se arate că A B — — BC.
2
8. Fie două drepte paralele d, d' şi s o secantă care intersectează dreapta
d în A şi dreapta d' în B. Bisectoarele celor două unghiuri interne aflate de
aceeaşi parte a secantei s se întîlnesc în punctul C. Din C se construiesc
perpendicularele pe d, d', s, ale căror picioare sînt punctele H, K, M (în
această ordine).
a) Să se arate că triunghiul ABC este dreptunghic.
b) Să se compare lungimile segmentelor CH, CK, CM.
c) Să se arate că A B = A M -j- BK.
9. Fie ABC un triunghi oarecare şi B M bisectoarea unghiului B (Mţ^AC).
Paralela dusă prin M la BC, intersectează latura A B în N.
a) Să se arate că BN = MW.
b) Dacă B M == MC, să se arate că .MW este bisectoarea unghiului AMB.
10. «Intr-un triunghi ABC, bisectoarea unghiului A BC intersectează
perpendiculara din A pe BC în punctul E şi perpendiculara din A pe A B
în punctul D.
a) Ştiind că măsura unghiului B este 2b, să se exprime măsurile unghiu­
rilor AED şi AD E în funcţie de b.
b) Pentru ce valoare a lui b, triunghiul AD E este echilateral?
11. Fie A BC un triunghi oarecare, iar BB' şi CC' sînt bisectoarele
unghiurilor ABC, respectiv BCA. Prin punctul A se duc paralele la BB'
şi CC', care taie latura BC în D şi E.
a) Demonstraţi că triunghiurile A B D şi ACE sînt isoscele.
b) Arătaţi că lungimea lui DE este egală cu perimetrul triunghiului ABC.
12. Un triunghi isoscel A B C (A B = AC) are măsura unghiului BAC
de 20°.
a) Să se găsească măsura unghiului format de înălţimea BD şi de bisec­
toarea BE a unghiului ABC.
b) Paralela dusă prin E la latura A B taie latura BC în punctul F. Să se
- demonstreze că EF EC.
13. Fie AD bisectoarea unghiului A din triunghiul ABC. Paralela dusă
prin D la A B taie latura AC în E, iar paralela dusă prin E la A D taie pe
BC în F. Să se demonstreze că:
a) triunghiul AD E este isoscel.
b) EF este bisectoarea unghiului DEC.
14. Fie un punct M în interiorul triunghiului isoscel ABC (A B = AC)
astfel ca ^CABM = ^.ACM . Să se arate că M se găseşte pe bisectoarea
unghiului BAC.

- ~ 187
15. Fie triunghiul isoscel A BC (A B = AC). în B şi C se duc perpendi­
culare pe A B şi respectiv pe AC, care se intersectează în D. Se prelungeşte
segmentul BD cu un segment D E = BD. Perpendiculara în E pe BE întîl-
neşte prelungirea laturii AC în F. Să se arate că: a) EF = CF\ b) D F A .C E .
16. Să se arate că dacă un unghi al unui triunghi are 45°, atunci dreptele
- care unesc picioarele înălţimilor corespunzătoare laturilor acestui unghi cu
mijlocul laturii opuse sînt perpendiculare.
17. Fie triunghiul A B C în care A B < AC. Bisectoarea i F a unghiului
exterior suplementar lui BAC intersectează prelungirea laturii BC în punctul
M. Pe A Y se construieşte segmentul AN = AM. Bisectoarea unghiului BAC
intersectează latura BC în D, iar ND intersectează latura AC în E. Să se
demonstreze că:
a) t\M D N este isoscel. b) /\AMB = A ANE.
c) A D este perpendiculară pe BE.
d) BE si MN sînt paralele. v
(G.M. nr. 7/1980)
18. Fie triunghiul oarecare A BC. Pe prelungirile laturii BC se construiesc
segmentele BD = AB, B £ DC şi CE = CA, C £ BE. în triunghiurile
isoscele A B D şi ACE ducem înălţimile BF şi CG şi notăm cu y intersecţia lor.
Să se arate că A y este bisectoarea unghiului BAC.
(G.M. nr. 7/1979).
19. în triunghiul ABC, se prelungesc înălţimea BD dincolo de B cu
BB' = AC şi înălţimea CE dincolo de C cu CC' = AB. Să se arate că AB'
şi AC' sînt congruente şi perpendiculare.
20. Fie triunghiul ABC, în care AC = A B şi ^C.A = 20°. Pe AC
se ia un punct M, iar pe A B un punct N, astfel că ŞC.MBA = 20° şi
^CNCA — 30. Să se calculeze NMB.
(G.M B. nr. 12/1-963)
21. în triunghiul isoscel A BC (A B = AC) se iau segmentele B M s CN
(M între A şi B, N pe prelungirea lui AC dincolo de C). Să se demonstreze
că BC trece prin mijlocul segmentului MN.
22. Se dă un triunghi isoscel ABC\ pe prelungirea bazei BC se iau seg­
mentele BD == CE. Din punctele D şi E se duc perpendicularele D F şi EG,
pe laturile congruente (F (EAC, G ^ A B ) , care se intersectează în punctul M
{ii/} = EG D DF). Să se arate că:
a) 3£B D M = 3£CEM.
b) dreptele FG şi BC sînt paralele.
23. Fie A BC un triunghi dreptunghic. Pe catetele A B şi AC se construiesc
în exterior triunghiurile dreptunghice isoscele A B D şi ACE (unghiurile
drepte fiind în D respectiv în E). Să se demonstreze că:
1) puimtele D, A, E sînt coliniare.
2) BD ||CE.
3) bisectoarele unghiurilor D şi E şi ipotenuza BC sînt concurente.

24. într-un triunghi echilateral se duce înălţimea A D şi se prelungeşte


BC uincolo de B cu lungimea B M = BD. Fie N mijlocul lui AB. Dreapta
MN taie pe AD in P. Să se arate că dreapta CP este perpendiculară pe^ AM .

188
25. O dreaptă perpendiculară pe ipotenuza BC a unui triunghi dreptunghic
ABC intersectează cateta A B şi prelungirea lui AC în punctele D şi E.
Să se arate că CD _L BE.
26. Fie triunghiul isoscel A BC (A B = A C ) şi A D înălţimea dusă din
A. Ducem DE _L AC(E £ AC) şi notăm cu F mijlocul lui DE. Să se arate
că A F ,este perpendiculară pe BE.
27. Se dă triunghiul echilateral A B C şi se construieşte un alt triunghi
echilateral care are latura congruentă cu înălţimea primului triunghi. Să se
3
arate că înălţimea celui de al doilea triunghi echilateral este — din latura
4
primului.
28. Se dă unghiul ascuţit AOB. Prelungim latura OA cu segmentul OE.
De aceeaşi parte cu latura OB ducem perpendicularele OC şi OD respectiv
3
pe OA şi OB. Unghiul DOE este de 2 — ori m ai mare decît AOB. Să se

calculeze mărimile unghiurilor DOE, EOF şi COF, unde OF este bisectoarea


unghiului AOD.
(Concurs matematică, jud. Timiş, 1979)
29. - Fiind date o dreaptă X Y şi două puncte distincte A şi B de aceeaş
parte a dreptei, să se afle pe această dreaptă un punct M, astfel ca

II 1.2. PATRULATERE* >

1. Dacă M, N, P şi Q sînt mijloacele laturilor AB, BC, CD şi respectiv


A D ale patrulaterului convex ABCD, să se arate că:
a) MO ^ OP şi OQ ss O N , unde { 0 } = QN fi M P ;
b) PQM + QMN = 180° si PQM = M N P ;
c) M N = QP şi MQ = P N ;
d) dacă M N == PN, atunci P M _L QN şi PQN = NQM;
e) dacă M N s= N P şi P M = QN, atunci P N _L MN.
2. într-un paralelogram ABCD (A B ||CD) se notează cu E şi F punctele
în care bisectoarele unghiurilor A şi C intersectează laturile CD şi respectiv
A B ; cu M şi Q punctele în care bisectoarea unghiului D taie segmentele A E
şi respectiv CF; cu N şi P punctele în care bisectoarea unghiului B taie pe
AE şi respectiv CF. Să se arate că:
a) patrulaterul format de bisectoarele. unghiurilor paralelogramului
(adică MQPN) este un dreptunghi;
b) M P ||A B si NQ ||A D ;
c) M P - A B - BC;
d) distanţa de la punctul A la latura DC este egală cu distanţa de la
punctul E la latura A D ;
e) dacă A B C D este un dreptunghi, atunci MNPQ este un pătrat;
f) dacă ABCD este un pătrat, atunci bisectoarele sînt concurente.
*’ Problemele 3, 4, 5, 14, 17, 18, 23, 25 vor fi abordate după ce va
fi studiat trapezul.

189
3. Fie un trapez ABCD cu baza mare A B şibaza mică CD. Se notează
cu E şiF punctele în care liniamijlocie a trapezului M N {M £ A D , N £ BC)
intersectează diagonalele AC şi respectiv BD.
a) Să se exprime în funcţie de bazele trapezului segmentul EF.
b) Să se arate că M N + EF = AB.
CT) AR A
c) Dacă EF = -- , D P = --- şi A = 45°, să se arate că PC = DH
2 2
şi PC _L DH, unde P şiH sînt proiecţiile lui D şirespectiv C pe AB.
4. Fie ABCD un trapez isoscel A D = CB şiA B baza mare a trapezului.
Prin punctul O de intersecţie al diagonalelor AC şiBD, se duce paralela PQ
la bazele trapezului (P £ AD\ Q £ CB).
a) Să se arate că triunghiul AOB este isoscel.
b) Să se arate că PO este bisectoarea unghiului AOD.
c) Paralelele duse prin P la diagonalele BD şiAC intersectează dreapta
ce trece prin mijloacele bazelor în E şirespectiv înA Arătaţi că patrulaterul
PEQF este un romb.
X 5. Intr-un triunghi ABC se duce prin D (piciorul bisectoarei unghiului B
pe AC) o paralelă DE (E £ AB), la BC. în cazul în care DE = DC, să se
arate că:
a) B D ^ E C .
b) A B = AC.
c) M fiind mijlocul lui EC, D M _L EC şiE D M = M D C . -
d) Dacă segmentul care uneşte mijloacele diagonalelor trapezului
'BCDE' este a patra parte din CB şi CD = a, se cere perimetrul trapezului.
6. Se prelungeşte mediana AD a triunghiului ABC cu segmentul
DE = AD(D £ AE).
a) Să se arate că: A A B D = /Ş.CDE şi A ABC = A BCE.
b) Să se demonstreze că patrulaterul ABEC este paralelogram.
7. Pe laturileunui paralelogram ca baze seconstruiescînafarătriunghiuri
echilaterale. Să se arate că vîrfurile acestor triunghiuri diferite de vîrfurile
paralelogramului sînt vîrfurile unui paralelogram.
8. Medianele BE şi CF ale triunghiului ABC se intersectează în
punctul G. Dacă M şi N sînt mijloacele segmentelor BG, respectiv GC, să
se arate că patrulaterul F M N E este un paralelogram.
9. în patrulaterul ABCD prelungirile laturilor.Ci?şiDA se intersectează
în M, iar cele ale laturilor BA şi CD în N. Să se demonstreze că dife­
renţa unghiurilor M şi N este egală cu diferenţa unghiurilor B şi D ale
patrulaterului. . ,• ' '
10. într-un paralelogram ABCD, bisectoarea unghiului A taie latura CD
în punctul M, iar bisectoarea unghiului C taie pe A B în N. Să se arate că
patrulaterele A M C N şi B M D N sînt paralelograme.
11. Diagonala BD a paralelogramului ABCD este congruentă- cu latura
AD. Se uneşte vîrful B cu mijlocul M al laturii CD şi se prelungeşte^ BM
cu segmentul ME = BM. Să se demonstreze că:
a) B M A CD.
b) Punctele A, D, E sînt coliniare.
c) .4Z> — DE.

190
12. Din punctul O, de intersecţie a diagonalelor unui romb se duc perpen­
diculare pe laturile rombului. Să se arate că picioarele acestor perpendiculare
slnt vârfurile unui dreptunghi.
•^"13. Unghiul A al rombului ABCD are măsura de 60°. Din punctul B
se duce BE _L AD şi se prelungeşte cu un segment E F = BE, iar din punctul
D se duce DG _L BC şi se prelungeşte cu un segment GH ss (TT). Să se arate că:
a) patrulaterul D F BH este un paralelogram şi să se determine măsurile
unghiurilor acestuia.
b) patrulaterul AFCH este paralelogram şi să i se calculeze perimetrul
în funcţie de latura rombului.

14. Fie triunghiul oarecare ABC şi o dreaptă exterioară d. Să se demon­


streze că suma distanţelor de la vârfurile triunghiului la dreapta d este egală
cu suma distanţelor de la mijloacele laturilor triunghiului la aceeaşi dreaptă.

15. Pe laturile unui romb se construiesc în exterior pătrate. Arătaţi


că centrele acestor pătrate sânt vârfurile unui alt pătrat.

16. Se notează’cu H ortocentruî triunghiului echilateral ABC. Perpendi­


culara în A pe A B taie prelungirea segmentului B H în punctul B X, iar per­
pendiculara în A pe AC taie prelungirea lui CH în punctul Cx. Să se arate
că figura A B xHCi este romb.

17. Se dă un patrulater oarecare ABCD şi se iau mijloacele M, N, P. Q


ale laturilor AB, BC, CD, DA. Să se arate că suma distanţelor punctelor
A, B, C, D la o dreaptă oarecare exterioară patrulaterului este egală cu suma
distanţelor punctelor M, N, P, Q Ia acea dreaptă.

18. Se dă un paralelogram ABCD şi o dreaptă care nu intersectează


laturile lui. Să se arate că suma distanţelor a două vîrfuri opuse ale paralelo­
gramului la această dreaptă este egală cu suma distanţelor celorlalte două
vîrfuri opuse ale paralelogramului la aceeaşi dreaptă,

P 19. în dreptunghiul ABCD considerăm pe latura A B un punct F


astfel încît A F = = F B , iar pe latura DC punctele M şi N astfel incit
CN b N M s= MD. Să se arate c ă : /
l)AAMF=ABNF,
- 2) A F N M este isoscel.
•(G.M. nr. 7/1980)
20. Ih paralelogramul A BCD se duc dreptele CE şi A E perpendiculare
respectiv pe BC şi AB. Să se arate că DE _L AC.

21. In triunghiul dreptunghic A B C (-^A = 90°) se duce înălţimea AD


pe care se ia un punct F. Perpendiculara în F pe FC întîlneşte latura A B in G.
Paralela prin A la FG intersectează ipotenuza BC în H. Să Se arate că AGFH
este un paralelogram.

22. Fie M mijlocul ipotenuzei unui triunghi dreptunghic ABC, iar D


un punct oarecare pe ipotenuza BC. Fie N mijlocul segmentului AD, iar il/j
simetricul lui M în raport cu N. Dreapta MXD taie catetele AC şi AB respectiv
in punctele P şi Q. Să se arate că P M X şi M XQ sînt congruente.
(R.M.T. nr. 28/1948)

191
23. Se dă un triunghi oarecare A BC şi un punct M E BC. Paralela dusă
prin M la A B taie pe AC în D, iar paralela dusă din M la AC taie pe A B în
E. Paralelele la A M duse prin D şi E taie pe BC în F şi G. Să se demonstreze
că GM = MF.
' i- '
24. Să se arate că dacă într-un patrulater cu două laturi paralele, punctul
de intersecţie al diagonalelor determină pe o diagonală segmente congruente,
atunci determină şi pe cealaltă diagonală segmente congruente.

25. In triunghiul A BC se duc din două puncte oarecare M şi N perpendi­


culare pe laturile BC, CA, A B ; fie (A', A "), (B', B " ), (C', C") picioarele acestor
perpendiculare. Să se demonstreze că mediatoarele segmentelor A 'A ", B 'B "
şi C'C" sînt concurente.

26. în dreptunghiul A BCD notăm cu O intersecţia diagonalelor. Perpen­


diculara din O pe AC intersectează latura DC în E şi bisectoarea unghiului
DAC în F. Perpendiculara m F pe A F intersectează latura DC în G.
Se cere: . •— - ' - ■ .
a) Să se arate că triunghiul FEG este isoscel si că E este mijlocul lui HG
unde {H } = A F fi DG.
b) Să se afle valoarea unghiului DAC pentru care dreapta FG este
paralelă cu DB.
(G.M. nr. 7/1980)
27. Se dă triunghiul isoscel A B C (A B == AC) cu înălţimile A A ’, BB',
CC' concurente în H. Fie A x mijlocul segmentului A H ; să se afle măsura
unghiului A al'triunghiului dat ABC, astfel ca patrulaterul A'B'A\C' să.
fie romb.

28. Fie triunghiul isoscel ABC (^4i? = AC). Pe A B se ia un punct M,


iar pe AC un punct N astfel încît A M = A N şi A N < M B ; se construiesc, în
afara triunghiului, patru triunghiuri echilaterale: AM D , ANE, MBF, NCG.
Să se arate că:
a) CF = BG; CD = B E ; D F e= EG.
b) DE ||FG ||MN.
c) Perechile de drepte CF şi BG, D F şi EG, CD şi BE se intersectează
în trei puncte coliniare.
(G.M. nr. 4/1978) '

II 1.3. CERC; PATRULATERE INSCRIPTIBILE

1. Fie A BCD un trapez circumscris unui cerc de centrul O.


a) Să se arate că suma laturilor neparalele ale trapezului este dublul
lirier»mi jlocii a trapezului.
b) Să se arate că AO, BO, CO, DO sînt bisectoarele unghiurilor trapezului.
c) Dacă BC si respectiv AD sînt laturile neparalele, atunci BO X OC şi
A O A .O D .

192
2. In triunghiul A B C , se cunosc: ABC = 60° şi A B = 10 cm. Se cer:
a) Raza cercului circumscris triunghiului A D B, unde D este piciorul
înălţimii AD.
b) Mediana D M (M (E A B ) a triunghiului A D B şi perimetrul triun­
ghiului BD M . ' «*•
c) Distanţa de la centrul cercului circumscris triunghiului A B D la înăl­
ţimea AD.
d) Măsura unghiurilor B P D şi D P C , P fiind punctul în care cercul
circumscris triunghiului A B D intersectează latura AC.
e) Dacă B P fi A D — {H }, atunci CH _L AB.
3. Intr-un patrulater inscriptibil, bisectoarea unui unghi interior şi
bisectoarea unghiului exterior opus se intersectează pe cercul circumscris
patrulaterului.
4. Se consideră triunghiul ABC. înălţimea A D intersectează cercul
circumscris triunghiului în punctul E. Se notează cu P şi T proiecţiile lui E '
şi B pe AC şi, respectiv, pe tangenta în punctul A la cercul circumscris. Se
cere să se arate că:

a) B A E = DPE. b) D E P = BA T.

c) A B C ^ D P A . d) P D \\AT.
e) Patrulaterul A T B D este inscriptibil, f) TD = A P .

5. In triunghiul dreptunghic ABC (Â — 90°), piciorul D al înălţimii


din A se proiectează în punctul M, pe latura A B , şi în punctul N , pe latura
AC. Să se arate că dreapta M N este tangentă la cercurile de diametre BD
şi DC; dacă E, F sint respectiv mijloacele segmentelor BD şi DC, atunci are
loc relaţia:

M E2 + N F2 = -J- (BD2 + CD2).

6. Diametrul A B al unui cerc este perpendicular pe o dreapta exterioară


cercului. M fiind un punct oarecare al cercului, se notează cu P şi Q punctele
de intersecţie ale coardelor A M şi respectiv B M cu dreapta d.
a) Să se arate că punctele B, N, P sînt eoliniare, unde N este intersecţia
lui AQ cu cercul.
b) Arătaţi că patrulaterul convex cu vîrfurile în punctele P, Q, M, N
este inscriptibil.
7. Prin punctul C al diametrului A B al unui cerc, se duc coardele D E şi
FG astfel încît i£ D C B = ^£GCB. Să se arate că:
a) Coardele DE şi FG sînt egal depărtate de centru.
b) Patrulaterul EFDG este trapez isoscel.

8. Notăm cu A şi respectiv B punctele de intersecţie a două cercuri.


Dacă A C i şi AC2 sînt diametrele celor două cercuri, să se arate că:
a) Punctele Cu B, Cz sînt eoliniare.
b) C1C2 = 2 0 i0 2 (O, ş i 0 2 fiind centrele celor două cercuri).

193
13 — Probleme de matematică pentru ginmaziu
9. Fie triunghiul ABC. Perpendiculara în B pe latura A B intersectează
prelungirea lui AC în D, iar perpendiculara în C pe latura AC taie prelungirea
lui A B în punctul E [A < 90°, B < 90°, C < 90°).
a) Dacă se notează cu M mijlocul segmentului ED, să se arate că
B M = MC.
b) Să se arate că punctele B, E , D, C sînt conciclice.
c) Care este centrul cercului de la punctul anterior? Exprimaţi raza sa
în funcţie de segmentul DE.
d) Comparaţi unghiurile triunghiului A BC cu unghiurile triunghiului
AED.
e) Arătaţi că B M este tangentă în punctul B cercului circumscris tri­
unghiului ABC.

10. Fie ABC un triunghi şi A', B', C', picioarele înălţimilor, Să se arate
că tangentele duse în punctele A , B , C la cercul circumscris triunghiului ABC
sînt paralele cu laturile triunghiului A'B'C'.

11. Să se arate că dacă un paralelogram este circumscris unui cerc,


atunci acest paralelogram este romb.

12. Fie ABC un triunghi dreptunghic Arătaţi că suma lungimilor dia-


metrelor cercurilor înscris şi respectiv circumscris acestuia este egală cu suma
lungimilor catetelor. ,

13. Fie un cerc de centru O şi A B un diametru al său. Pe tangenta la cerc


în punctul A, de o parte şi de alta,se consideră punctele D şi C. Segmentele
BC şi D B taie cercul în punctele E şi respectiv F. Arătaţi că patrulaterul
DFEC este inscriptibil.

14. în triunghiul dreptunghic A B C ,cu unghiul drept în A, se duce bisec-


toarea unghiului A, care întîlneşte pe BC în D , iar prin D se duce perpendi­
culara pc BC, care taie pe A B în E şi pe AC în F.
a) Să se demonstreze că BD = D F şi CD = DE.
b) Să se arate că Ş^EBF = Ş^ECF.
(G M.B. rtr. 3/1973)

15. Se dă un triunghi oarecare ABC. Un cerc arbitrar dus prin vîrfurile B


şi C taie din nou dreptele A B şi AC în E şi D. Bisectoarea unghiului A taie
dreptele BD şi CE în N şi P. Dacă M este intersecţia dreptelor BD şi
CE, atunci A M N P este isoscel.

16. Pe un cerc se iau punctele C şi D de o parte şi de alta a diametrului


A B ; dreptele AC şi BD se intersectează în N, iar dreptele AD şi BC se
intersectează-^n M. Să se demonstreze că MN este perpendiculara pe AB.

17. Să se arate că picioarele perpendicularelor duse din vîrfurile unui


patrulater inscriptibil pe diagonalele acestuia sînt vîrfurile unui patrulater
inscriptibil.

194
18. In.triunghiul ABC se construiesc mediatoarele laturilor A B şi BC
şi se notează cu O intersecţia lor. Se construiesc P, simetricul lui O faţă de
A B , şi Q, simetricul lui O faţă de BC. Din A se duce o perpendiculară pe A P
şi din P o perpendiculară pe AO, notînd cu E intersecţia lor, iar cu D inter­
secţia lui P E cu AO.
Dacă 3£CAO = 3 % O A B = 3 -£ E A C : -
a) Să se afle unghiurile triunghiului.
. b) Să se arate că P E — 2P B şi P E ||BQ.
c) Notînd cu F punctul în care mediatoareaUP intersectează latura BC,
să se precizeze ce poziţie are acest punct F în triunghi.
(G.M. nr. 9/1977)
19. Intr-un cerc se înscrie un triunghi ABC. Bisectoarea interioară a
unghiului reîntîlneşte cercul în A'. Un cerc oarecare dus prin punctele A şi
A ' taie dreptele A B, AC în punctele C' şi B'. Să se demonstreze că segmen­
tele BC' şi CB' sînt congruente.

20. Fie triunghiul echilateral A B C înscris într-un cerc O şi M un punct


pe arcul BC. Pe A M de la A către M se ia A N = MC. Să se arate că:
a) ^ B A N = 3CB C M .
b ) ^ A B N = ^.CBM.
c) A N B M şi A A N B ' sînt echilaterale {B ’ este intersecţia lui B N cu
cercul).
d) Patrulaterul N B ’C M este* paralelogram.
e) . Patrulaterele A B ’ MB, AB'CJd şi B 'CM B sînt trapeze isoscele.
f) C B M + 3CBCM = 60°.
(G.M. nr. 8/1976)
21. Fie un patrulater înscris într-un cerc. Să se arate că simetricele
centrului cercului faţă de laturile patrulaterului sînt vîrfurile unui paralelo­
gram.

22. Dacă A', B', C' sînt mijloacele laturilor BC, CA, A B ale triunghiului
A BC, iar A D este înălţime, atunci A ', B ', C' şi D se găsesc pe acelaşi cerc.

23. Fie A BC un triunghi, A', B ' mijloacele laturilor BC şi^lC, D piciorul


înălţimii dusă din A, H ortocentrul, iar A-, mijlocul lui HA. Să se arate că
punctele A', B', A şi D sînt conciclice.
24. Fie A BC un triunghi, D, E, F picioarele înălţimilor, A ’, B', C' mij-.
toacele- laturilor, H, ortocentrul, iar A lf B u Cj mijloacele segmentelor AH,
BH, CH. Să se arate că punctele D, E, F, A', B ‘ , C', Ai, B j , Cx sînt situate
pe acelaşi cerc (cercul celor 9 puncte sau „cercul lui Euler“ ).

25. Folosind notaţiile din. problema precedentă să se arate că A'Ai.


B'Bi, C'Ci sînt concurente.

26. Fie triunghiul ABC înscris într-un cerc, D punctul diametral opus
lui A, iar H ortocentrul triunghiului.'Notăm cu A ' mijlocul laturii BC. Să
1
se arate că punctele H, A' şi D sînt coliniare şi OA ' = — AH.
. ' 2

195
13*
27*. Centrul cercului lui Euler (a), ortocentrul (H) şi centrul cercului
circumscris unui triunghi (O) sînt coliniare (dreapta pe care se găsesc se
numeşte dreapta lui Euler) şi există relaţia H a e= aO. Să se deducă de aici
că raza cercului lui Euler este jumătate din raza cercului circumscris tri­
unghiului.
28. Să se arate că centrul de greutate G al unui triunghi se află pe
1
dreapta lui Euler HO şi GO = — HG.

29. într-un cerc de centru O punctele B şi C sînt fixe şi arcul BM 'C =


= 120°. Punctui M' este mobil pe arcul mic între B şi C. Fie M mijlocul
arcului mare BC. Ducem M E J_ M 'B şi M F _L M'C (E £ M'B\ F £ M'C).
Să se precizeze natura triunghiului EM F.
30. Pe laturile unui triunghi A B C , construim in exterior triunghiurile
echilaterale BCD, CAE şi A BF. Să se arate că:
a) Cercurile circumscrise celor 3 triunghiuri au un punct comun M.
b) Laturile triunghiului dat sînt văzute din M sub unghiuri congruente.
c) Centrele P, Q, B ale triungbiurilor echilaterale de pe laturi formează
un triunghi echilateral.
d) Dreptele ^4D, BE şi CF trec prin M.
e) Segmentele AD, BE şi CF sînt congruente.
31. Fie coarda A B şi un punct M situat pe cercul de centru O. Extremi­
tatea diametrului perpendicular pe A B , de aceeaşi parte cu M faţă de
coardă, o notăm cu C. Pe coarda A M fie A M ' s= BM. Să se arate că:
a) Triunghiul CM M ' este isoscel. w
b) B M este tangenta cercului circumscris triunghiului CMM'.
32. Un cerc O este tangent in T la dreapta d. Se duce o paralelă la OT,
care se intersectează cu d în C şi cu cercul în A şi B (B situat între A şi C).
Pe prelungirea lui AC se ia punctul F astfel ca CF == C A ; se notează, cu M
punctul diametral opus lui B şi cu E mijlocul segmentului BF. Să se arate că:
a) Punctele M, T, F sînt coliniare.
b) Patrulaterul AO TE este inscriptibil.
c) A T este bisectoarea lui BAO.
33. Fie paralelogramul ABCD. Prin mijlocul lui A B se duce perpen­
diculara d. Cercul cu centrul în B şi de rază BC taie pe d în puncteleM şi N.
Să se demonstreze că MD şi ND sînt înălţimi în A MCN.
34. Se dau semidreptele A x şi A y şi un punct O. Un cerc ce trece prin A
şi O se intersectează cu dreptele A x şi A y ,respectiv în C şi D. Prin O se duc
două cercuri, unul tangent în C la A y, altul tangent in D la A x, care se
intersectează a doua oară în E. Să se arate că punctele C, D, E sînt coliniare.
35. Fie M, N, P, Q proiecţiile unui punct de pe un cerc pe laturile
unui dreptunghi înscris în acelaşi cerc. Să se arate că M este ortocentrul
triunghiului NPQ.
36. Fie A B ^ AC, respectiv o coardă şi un diametru ale aceluiaşi cerc O,
M un punct de pe A B , D piciorul perpendicularei dusă .din M pe AC şi E
una din intersecţiile dreptei D M cu cercul. Să se demonstreze că cercurile
circumscrise triunghiurilor DCE şi BEM sînt tangente.

*) Problemele 27 — 45 sînt recomandate pentru cercurile de elevi.

196
37. Fie M un punct în interiorul triunghiului ABC şi A', E ,E ' simetri­
cele lui faţă de mijloacele laturilor triunghiului dat. Să se arate că dreptele
A A'-, BE şi CC' sînt concurente.

38. Fie A', B', C' picioarele înălţimilor triunghiului ABC şi H x, H 2■ H 3


ortocentrele triunghiurilor AB'C', BC'A', CA'B'. Să se arate că A'Hi, B 'H 2
şi C'Ha sînt concurente.

39. Patru cercuri congruente trec prin acelaşi punct O. Notînd cu M, N,


P, Q intersecţiile consecutive ale cercurilor, să se arate că aceste puncte sînt
vîrfurile unui paralelogram.

40. Pe laturile A B şi AC ale triunghiului ABC construim în exterior


pătratele A B D E şi ACFG. Ducem perpendiculara A I pe EG, I aparţinînd
lui EG. Fie M punctul în care A I taie pe BC. Notăm cu <9Xşi 0 2 centrele celor
două pătrate construite şi cu P intersecţia dreptelor EC şi BG. Să se arate că:
a) EG = BG. '
b) Unghiul EPG este drept.
c) Dreapta 0 ]0 2 este mediatoarea segmentului A P .
d) A P este bisectoarea unghiului EPG.
e) A M este mediană în A ABC şi 2 A M = EG.

41. Fie ABCD un romb. Prin vîrful A ducem o dreaptă arbitrară care
intersectează pe BC în E, pe DC în F, iar diagonala BD în G. Să se arate că
GC este tangentă în C cercului circumscris triunghiului ECF.

42. Fie ABCD un paralelogram şi I punctul în care cercul circumscris


triunghiului ABC intersectează a doua oară dreapta BD. Notăm cu E
punctuDde intersecţie al dreptelor A I şi CD, iar cu F punctul de intersecţie
al dreptelor C I şi AD. Să se arate că:
a) Patrulaterul IE D F este inscriptibil.
b) Dreptele EF şi AC sînt paralele.
, / (G.M. nr. 5/1982)

43. Fie xOy un unghi drept. Se uneşte un punct oarecare P de pe


bisectoarea acestui unghi, cu un punct A de pe latura Ox. Perpendiculara în
P pe A P taie latura Oy în punctul B. Să se arate că /\PAB este isoscel.

44. Pe diagonala BD a pătratului ABCD se ia un punct P , prin care


se duce o dreaptă arbitrară care taie laturile opuse A B şi CD în M şi N.
Perpendiculara în P pe dreapta M N taie laturile opuse AD, BC in Q şi R.
Să se arate că MQNR este un trapez isoscel.

45. Fie un triunghi isoscel A BC {A B = AC, i£ A < 90°). Perpendiculara


în Ă pe A B taiep e BC în B'. I este piciorul perpendicularei dusă din B'
pe AC. Fie M un punct pe segmentul B B ‘ şi'fie P, Q, R picioarele perpen­
dicularelor duse din M, respectiv pe A B, AC, A B '.
a) Să se arate că B B ' este bisectoarea unghiului A B 'I. ' .
b) Să se arate că: A P + AQ = A I.
c) Fie E, F, G simetricele lui M faţă de P, Q, R. Să se arate că punctele
E, A, G sînt colini are -şi să se arate că E F j_G F .
(G.M.B. nr. 6/1973)

197
II 1.4. ASEMĂNAREA TRIUNGHIURILOR>RELAŢII METRICE^

1. Să se arate că laturile neparalele şi diagonalele unui trapez determină,


pe o paralelă la baze, trei segmente consecutive dintre care cele extreme sînt
congruente.
2. Se consideră un romb ABCD avînd lungimea laturii a. Prin vîrful A
al rombului se duce o secantă oarecare care intersectează prelungirile latu­
rilor CB si CD, respectiv, în E si F. Să se arate că:
EA AB FA _ A D A 1 _ 1
* E F ~ FC ’ E F ~ CE ’ C CE + CF ~ a '
3. Pe una din laturile unui unghi cu vîrful în O se consideră punctele A şi
B (OA < OB). Două paralele trasate prin A şi B intersectează cealaltă latură
în punctele C şi, respectiv, D. Paralela prin D la BC intersectează prelungirea
lui OB în E. Să se arate că OB este medie proporţională între OA şi OE.

4. Intr-un triunghi A BC se cunosc BAC = 45° şi BC = 10 [ / 2 cm. Să


se calculeze: a) Raza cercului, circumscris triunghiului. :-
b] Distanţa de la centrul cercului circumscris la latura BC.
& Un romb are diagonalele ^4C = 8 cm şi BD = 6 cm. Să se calculeze:
„ a) Perimetrul rombului, b) Distanţa dintre laturile sale.
6. Intr-un triunghi dreptunghic catetele sînt proporţionale cu numerele
3 şi 4 ,iar proiecţia catetei mai mici pe ipotenuză este de 3,6 cm.
Se cere să se calculeze:
a) Perimetrul triunghiului. b) Rază cercului circumscris triunghiului;
c) Raza cercului înscris în triunghi, d) Mediana corespunzătoare ipote­
nuzei.
Notînd cu D punctul de intersecţie al bisectoarei unghiului ascuţit B cu
cateta AC şi cu E punctul în care paralela dusă prin D la A B taie ipotenuza
BC, se cere să se calculeze:
e) Perimetrele trapezului ADEB, triunghiului CDE si al triunghiului
D EB.
f) Lungimea segmentului AM , unde M este mijlocul lui'Di?.
g) Lungimea segmentului D P, unde P este mijlocul lui CE.
' A
7. In triunghiul dreptunghic A B C (A = 90°) se notează cu D piciorul
înălţimii coborîte din A pe BC. Punctele M şi N sînt punctele în care bisec1
toarele unghiurilor A D B şi ADC intersectează pe A B şi, respectiv, pe AC.
Să se arate că:
a) A B 2 ■AC2 = BC2 •DC •DB.
b) MA •N A = M B -N C .
c) Patrulaterul A M D N este inscriptibil.
d) AB . M P = AC ■N P, unde {P } = MN n AD.
8. Un triunghi isoscel A BC (A B == AC) are baza BC — 12 cm şi înăl­
ţimea A D — 8 cm.
Se cere să^ge calculeze:
a) Raza R a cercului circumscris triunghiului.
b) Raza r a cercului înscris în triunghi.

*) Problemele 2 2 - 24, 27, 30, 31, 34, 37, 39, 40, 41, 49 - 52, 57, 59, 60 sînt reco­
mandate pentru cercurile de elevi..

198
Prin punctul H, de intersecţie a cercului Înscris cu înălţimea AD, se duce
paralela E F la BC (E £ A B , F £ AC). Se cer:
e) Să se calculeze perimetrul triunghiului AEF.
d) Să se arate că H D 2 = E F •BC.

9. într-un trapez isoscel cu baza mare A B = 2x si baza mică CD = 2y,


diagonala AC este bisectoarea unghiului A. PresupunînST x < 3y, se cere să se
exprime în funcţie de x şi y :
a) Perimetrul trapezului.
b) Diagonalele trapezului.
10. Fie paralelogramul ABCD. Pe diagonala BD se ia un punct M.
Paralelele duse prin M laturilor A B , BC întîlnesc laturile AD, DC în N şi P.
AN CP
Să se arate c ă -----= -------si de aici să se deducă că iV-Pil AC.
ND PD ’ s
.11. In triunghiul isoscel A BC (A B = AC) înălţimile AD şi BE se inter­
sectează în punctul H. Ştiind că A D = BC = 5 cm să se arate că:
a) Triunghiurile ADC si BHD sînt asemenea.
b) A H = 3 HD.
c) A B + A E = 2 BE.

12. Se dă triunghiul ABC. Perpendicularele duse în B şi C pe laturile


A B , AC intersectează laturile AC, A B , respectiv în D şi E. Să se arate că
triunghiurile ABC şi AD E sînt asemenea.

13. Se consideră triunghiul isoscel A B C unde A B = AC şi fie AD


Înălţimea din A. Fie E intersecţia acestei înălţimi cu bisectoarea unghiului B
şi ^intersecţia bisectoarei cu perpendiculara în A pe A B. Să se stabilească
relaţia: A B ■DE — A F ■BD. x

14. în triunghiul A BC se duce o paralelă la mediana AD. Fie E şi F


punctele unde aceasta întîlneşte respectiv laturile A B şi AC. Să se demon­
AE AB
streze că
AF AC '

15. într-un cerc este înscris triunghiul isoscel A BC (A B = ĂC). Din .4


se duce diametrul care taie latura BC în D şi cercul în E.
a) Să se arate că A E _L BC-, A A B E ~ A ABD şi A A C E ~ A A D C .
b) Raza acestui cerc fiind de 12,5' cm şi laturile A B = AC — 20 cm,
să se afle lungimea laturii BC.

16. într-un dreptunghi A B C D , A B = 20 cm, BC = 6 cm. Pe latura A B


AM
se ia un punct M care împarte această latură în raportul — = 4,

iar pe latura CD se ia un punct N care împarte această latură în. raportul


— = — . Să se afle:
NC 3
a) Lungimea segmentelor A M , BM , CN şi ND.
b) Lungimile segmentelor B P şi DQ (ştiind că dreapta care trece prin M
şi N întîlneşte prelungirile laturilor BC şi A D în punctele P, respectiv Q).
c) Lungimea segmentelor MP, MN şi NQ.

199
17. Intr-un triunghi dreptunghic A B C cu catetele A B = 18 cm şi AC —
= 24 cm se notează cu M mijlocul ipotenuzei BC. Proiecţiile lui M pe catetele
A B şi AC sînt respectiv N şi P. Dreptele ^4iW şi B P se intersectează în 0 .
Se cere:
a) Să se precizeze natura patrulaterului BN PC.
b) Să se afle distanţa AO.
c) Să se arate că înălţimea N E a paralelogramului B M P N este 7,2 cm.

18. Intr-un trapez ABCD raportul dintre baza mică si baza mare este
3
de iar înălţimea este de 6 cm. Laturile neparalele prelungite se întîlnesc

in punctul F. Să se afle distanţa de la acest punct la fiecare bază.

* 19. Fie un trapez isoscel ABCD cu baza mică AB, baza mare CD şi
înălţimea de 6 cm. Raportul bazelor este 0, (6) iar linia mijlocie este de 12,5 cm.
Prin punctul O de intersecţie a diagonalelor se duce o dreaptă paralelă cu
bazele, care taie laturile'neparalele în M şi N (M £ AD, N £ BC).
a) Să se afle perimetrul trapezului.
b) Să se arate că CD * B N = A B •NC.
c) Prelungind laturile neparalele, acestea se întîlnesc in punctul P. Să se
afle perimetrul triunghiului P A B .

20. Prin centrul de greutate al unui triunghi se duce o dreaptă oarecare.


Să se arate că suma distanţelor la dreaptă a celor două vîrfuri, situate de
aceeaşi parte a dreptei, este egală cu distanţa vîrfului al treilea la dreapta dată.

21. Prin centrul G de greutate al triunghiului A B C se duce dreapta d


care intersectează pe A B în M şi pe AC în N. Să se arate că:
MB , NC ■
MA NA

22. Fie ABCD un trapez cu baza mare A B şi baza mică CD. Se presupune
că A B = 10 cm, BC = CD = 3,75 cm şi A D = 5 cm. Fie E şi F respectiv
picioarele înălţimilor duse din D şi C pe A B şi / intersecţia laturilor neparalele
A D şi BC. Să se arate că:
a) A D _L BC.
AB 2 CF
h) = ----- si D E2 — A E - BF.
BC BF
(Concurs de matematică, etapa finală, 1978, cls. VII)

23. Fie triunghiul isoscel A BC {A B = AC). Se prelungeşte BA cu


1
segmentul A M A B . Pe latura AC se ia punctul D astfel ca A D = — AC.
' . 3
Fie O mijlocul lui*5C. Să se arate că:
a) M C ± B C .
b) A A O D ~ A C M Â . <
c) Punctele M, D, O sînt coliniare.
• (Concurs de matematică, Bucureşti, 1974)

200
24. Se dă un patrulater ABCD circumscris unui cerc şi ale cărui diago­
nale AC şi BD se taie în I.
a) Să se arate că suma lungimilor a două laţuri opuse este egală cu
suma lungimilor celorlalte două.
b) Dacă avem relaţia > atunci patrulaterul este romb.
’ IC ID BC ~
(Concurs de matematică, Bucureşti, 1975)
( 'X ' : - ; '
25. Intr-un cerc se duce diametrul A B . Se consideră tangentele la cerc
în piînctele A şi B. O a treia tangentă la cerc dusă în punctul variabil M de
pe cerc întîlneşte primele tangente în punctele C şi D. Să.se arate că:
a) Dreptele AD, BC şi perpendiculara M N dusă din M pe diame­
trul A B sînt concurente.
b) Produsul AC •BD este constant.
26. Fie M mijlocul laturii BC a unui triunghi ABC, astfel încît un­
ghiul B A M este congruent cu unghiul BCA.
a) Să se demonstreze că BC2 = 2 A B 2.
b) Bisectoarea unghiului BAC intersectează BC în E, iar bisectoarea
unghiului A M B intersectează pe A B în F. Să se arate că:
a) Patrulaterul A E M F este inscriptibil.
b) E F este paralelă cu AC.
27. Să se arate că într-un patrulater convex inscriptibil, proiecţiile punc­
tului de întîlnire al diagonalelor pe laturile sale împart aceste laturi în rapoarte
al căror produs este egal cu unitatea.
28. Pe diametrul A B al unui semicerc se ia un punct P fix şi fie M un
punct, mobil pe semicerc. Perpendiculara în M pe M P se intersectează cu
tangentele în A şi B, respectiv în C şi D. Să se demonstreze că AC • BD
este constant.

29. Se consideră un romb A BCD (AC şi BD diagonale). Fie un punct F


pe latura CB. Dreapta D F întîlneşte dreapta A B în punctul E. Fie H mijlocul
segmentului D F şi G mijlocul segmentului EF. Să se arate că:
a) A D este media proporţională a lui A E şi CF.
b) Triunghiurile BEF si FDC sînt asemenea.
c) BC • BG = BE •CH.

30. In triunghiul dreptunghic ABC (-^^4 = 90°) se ia punctul D pe


latura AC. Notăm cu E şi F proiecţiile punctului A pe dreptele BD şi BC.
Să se arate că:
a) Patrulaterul CDEF este inscriptibil.
b) Dacă FC este diametrul cercului circumscris patrulaterului, atunci
FD ||A B şi A F 2 = A D •AC.
c) Dacă A BC este dreptunghic isoscel, atunci BC2 = 2 B E •BD.

31. într-un semicerc cu diametrul A B se duc coardele A A ' şi B B ' care


se intersectează în M. Să se demonstreze relaţia:
A M - A A ' + B M - BB ' = A B 2.
(G.M. nr. 8/1983)

201
32. Fie A BCD un patrulater inscriptibil.. Dacă O este intersecţia diago­
nalelor AC si BD atunci: -
a) A C 2 + OB2 + OD2 = B D 2 4- OA 2 + OC2.
b) Dacă paralela prin O la CD intersectează prelungirea laturiiA B în P,
atunci PO2 — PA •PB.
33. Mediana A A ' a triunghiului A B C taie cercul circumscris triunghiului
în punctul M. Să se arate că: A B • B M = AC •C M .
34. Pe latura BC a triunghiului ABC se ia un punct oarecare M ; fie Ox,
Oo centrele cercurilor circumscrise triunghiurilor A B M şi ACM . Să se arate
că triunghiurile A B C , AOxOz sînt asemenea şi să se deducă de aici condiţia
ca cele două cercuri să fie congruente.
35. Prin vîrful A al pătratului ABCD se duce o dreaptă variabilă care
taie laturile BC si CD respectiv în M si N. Să se arate că:
1 1
a ) --------------- este constant: b) MB ■MC este constant.
CM CA
36. Intr-lin cerc de centru O se consideră un diametru A B şi pe seg­
mentul A B se iau punctele C. şi D astfel încît OC = OD.
a) Să se arate că oricare două coarde paralele duse prin punctele C şi D
au aceeaşi lungime.
b) Dacă cele două coarde duse prin C şi D intersectează unul din semi­
cercurile determinate de diametrul A B respectiv în punctele E şi F, să se
arate că CE •D F este constant.
37. Intr-un semicerc de diametru A B se înscrie un patrulater oare­
care ABCD. Fie P un punct arbitrar pe latura CD şi Q proiecţia sa pe AB.
Să se arate că: QA •QB — PC •P D — PQ2.
(G.M. nr. 7/1977)
38. Se dă triunghiul A BC şi înălţimea AD. Se iau apoi segmen­
tele BE = DC şi CF = BD perpendiculare pe A B şi respectiv pe AC.
a) Să se arate că triunghiul E A F este isoscel.
b) Dacă B\ C' sînt proiecţiile lui B, C respectiv pe A E , AF, atunci
AB' f AB
AC' AC
39. Pe un cerc de centru O şi de rază R se consideră un punct 4., iar
pe tangenta în A la cerc se ia un punct B, astfel încît perpendiculara în B
pe tangentă să intersecteze cercul în punctele C şi D (C între B şi D).
Să se arate că:
A D 2 + AC2 2R
AD2- A C 2 = DC ’
40. Fie ABC un triunghi dreptungbic = 90°) şi CD bisectoarea
lui C. Piciorul perpendicularei din-D pe BC este E. Notăm DE — x.
a) Să se calculeze x în funcţie de laturile a, b, c ale triunghiului ABC.
b) Să se deducă relaţia: .
- DB a
2b2
c) Să se arate că A E ■DC = — • (b — c).
c
(Concurs de matematică, Bucureşti, 1974)

202
41. Intr-un triunghi dreptunghic A B C , bisectoarea unghiului C inter­
sectează înălţimea AD în E şi latura A B în F, iar bisectoarea unghiului B
intersectează latura AC în G.
a) Să se arate că bisectoarele CF si BG se intersectează sub un unghi
de 45°. ■
b) Să se arate că triunghiul A E F este isoscel.
c) Considerînd FG diametrul unui cerc să,se arate că arcul MN, cuprins
între punctele de intersecţie'ale celor două bisectoare este de 90° (M (E BG>
iv.e c f ).
d) Să se stabilească dacă este adevărată relaţia: A F -C D — D F-AC.
(Concurs de matematică. Bacău, 1976)

42. Fie trapezul cu laturile paralele A B şi CD. >


Fie E şi F intersecţiile laturii AD cu cercul BCD şi, respectiv, cu
paralela din C la BE. ~~
Să se arate că BC este medie geometrică între A D şi E F :
43. Două cercuri au razele de 54 cm şi 26 cm, iar distanţa dintre centrele
lor este de 1 m. Să se calculeze lungimile tangentelor comune exterioare.

44. în triunghiul ABC unghiul A este de două ori mai mare ca unghiul
din B.
a) Să se calculeze unghiurile A, B şi C pînd triunghiul ABC este isoscel
sau dreptunghic.
b) Punctul D fiind intersecţia bisectoarei interioare a unghiului 4 cu
latura BC, să se arate că bisectoarea unghiului ADC este paralelă cu latura AB.
c) Să se arate că latura AC este medie proporţională între latura BC
şi segmentul DC.
45. Prin vîrful B al triunghiului A B C se duce dreapta BD (D fiind pe
prelungirea laturii AC astfel ca CBD = <£.C A B). Să se arate că BD este
medie proporţională între A D şi CD.4 *
7
6

46. In triunghiul A BC înscris în cercul O, tangentele în B şi C se taie


în T ; paralelele din A la B T şi C T taie pe BC în E şi F. Să se demonstreze
relaţiile:
A B - = B C •B E ;
A C 2 = BC •CF-,
A E 2 = BE •CF;
BC2 - A B 2 + A C 2 - BC ■BF.
47. Fiind dat un cerc de diametru A B = 2R, se duc tangentele A x şi
By. Se ia un punct P pe cerc. Dreptele A P şi B P baie pe By, respectiv Ax,
în punctele N şi-M.
a) Să se arate că A M •B N .= A B 2.
b) Dacă -ţ^BAP = 30° să se calculeze segmentele AP, BP, PN, PM ,
A M , BN în funcţie de R.
c) P se proiectează ortogonal pe A B în H. Notind OH — a, O fiind
centrul cercului, să se calculeze P H şi lungimile precedente în funcţie de a
şi R.

203
4S. Fie H ortocentrul triunghiului ABC. Să se arate că existărrelaţiile:
A H 2 4- BC2 — B H 2 4- CA2 == CH2 + A B 2 — 4R2, unde R este raza cercului
circumscris triunghiului.

49. într-un patrulater A B C D , laturile opuse A B , CD se întîlnesc în P


şi sint perpendiculare. Fie >M şi N mijÎQacele laturilor A B respectiv CD,
iar F şi E mijloacele laturilor A D şi BC. Se cere:
a) Să se stabilească relaţiile: ' ,
A D 2 + BC2 = BD2 + AC2 (1)
A B 2 + BC2 = 4E F 2 (2)
A C 2 + B D 2 = 2(E F2 4- M N 2) (3)

b) Să se arate că patrulaterul E M F N este un paralelogram şi să se sta­


bilească relaţia (3) folosind acest rezultat.

50. în triunghiul A BC se notează cu O centrul cercului circumscris


triunghiului. Se duce diametrul A D şi perpendiculara din B pe acest diametru,
care intersectează pe AC în E.
a) Să se arate că A B 2 = AC •AE.
b) Să se calculeze lungimea segmentului DE, cunoscînd lungimile latu­
rilor AC = b, A B = c şi R raza cercului circumscris. Caz particular R — a.

51. Fie A BCD un trapez cu baza mică A B = a şi baza mare CD — b.


MA
Pe latura A D se ia un punct M, astfel ca — . Prin M se duce pa-
MD
ralela M N la cele două baze.
Să se calculeze M N în funcţie de a, b, p, q.

52. Fie D piciorul înălţimii duse din A pe ipotenuza BC a triunghiului


dreptunghic ABC.
Să se arate că proiecţiile segmentelor BD, DC pe catetele alăturate au
raportul egal cu raportul cuburilor acestor catete.

53. în dreptunghiul ABCD se notează cu E mijlocul laturii BC, iar cu F


şi G două'puncte pe A B astfel ca A F = FG. Dreapta E F întîlneşte pe AC
în M, iar dreapta CG întîlneşte pe A D în A7.
Să se arate că A M = MN.

54. Să se arate că dacă între laturile unui triunghi există; relaţia: b2 (c4 4-
4 - c 4 — 54) = c2 (a4 - j - — c4) , atunci triunghiul este sau - dreptunghic sau
isoscel.56

55. Dacă în triunghiul dreptunghic ABC, A D este înălţime, iar E şi F


sint proiecţiile punctului D pe catetele^45 şi AC, să se demonstreze relaţia:
D B •DC = FC •FA 4- E B •EA.

56. Dacă 4/*este un punct oarecare pe ipotenuza unui triunghi drept-


' unghie ABC, să se demonstreze relaţia:
M B2 ■A C 2 4- MC2 •A B 2 = M A 2 ■BC2.

Ce devine această relaţie în cazul triunghiului dreptunghic isoscel?.

204
57. Fie G centrul de greutate al triunghiului ABC şi Ai, B x, Cx simetricele
lui G faţă de mijloacele laturilor BC, CA, A B. Să se arate că perimetrul hexa­
gonului AByCAxBCx este egal cu A A X + B B X 4- CCX.
(G.M. nr. 7/1980)

58. Să se arate că lungimea tangentei comune la două^percuri tangente


exterioare este medie proporţională între diametrele celor două cercuri.
59. Prin centrul Ox al unui cerc de rază R x trece alt cerc cu centrul 0 2
şi de rază R x< i?2. Se cere:
a) Să se arate că tangentele la cercul Ox în punctele E şi F, de intersecţie
ale celor două cercuri, se taie pe cercul Oz.
b) Ducînd tangentele comune A B şi CB, la cele două cercuri, să se arate
că dreapta BD este tangentă la cercul Ox.

60. Un triunghi dreptunghic A BC (-^A = 90°) are două din laturile


1 0(981)•111
sale invers proporţionale cu numerele x şi y, unde — = —--------------- şi
x 218
— = — ——— . Lungimile laturilor sînt numere naturale, iar numărul care
y 8 .
reprezintă perimetrul său se divide prin 7. A H este înălţimea triunghiului
(H G BC), iar P şi Q sînt proiecţiile punctului H pe catetele AC respectiv
AB. Se cere:
a) Să se determine laturile triunghiului ABC.
b) Să se calculeze perimetrul şi aria patrulaterului BCFQ.
c) Să se arate că BCP mt AQ P.
(G.M. nr. 10/1979)

II 1 .5 . ARII

1. în triunghiul ABC, se consideră mediana' A M şi se notează cu G


centrul de greutate al triunghiului.
a) Arătaţi că triunghiurile A M B şi A MC sînt echivalente.
b) Să se calculeze raportul dintre aria triunghiului A B C şi aria tri­
unghiului AGE, E fiind punctul de intersecţie al lui CG cu A B.

c) Să se arate că cA ab g = — .cA a b c -

d) Paralelele prin G la BC intersectează laturile A B şi AC, respectiv


în P şi F. Să se exprime ariile triunghiurilor APG, AGF şi A P F , în funcţie
de aria triunghiului ABC.
!•.. 5
e) Să se arate că aria trapezului BM GP este — din aria triun­

ghiului A B M şi că raportul dintre aria trapezului BCFP şi aria triunghiu­


lui A BC este — .
9
f) Comparaţi ariile trapezelor BM GP şi MGFC.

205
2. Se consideră un patrulater convex ABCD şi se notează cu O inter­
secţia diagonalelor AC şi BD. Dacă AO = 2 OC şi 2 DO — OB, gă se arate că:.
a) A BOC ~_AAOD.
b) Ducînd OF A. DC şi OE _L A B, punctele E, O, F sînt coliniare.
c) Triunghiurile BOC. si AOD sînt echivalente.
d) E F = 3 OF şi J)C + A B = 3DC.
e) d iABCD = 9 C&DOC -

3. Pe un cerc cu centrul în O, se consideră două puncte A şi B. Se


notează cu P punctul de intersecţie al tangentelor duse la cerc, în punctele A
şi B. Ştiind că OP = 6 ]/~3 cm şi că A B P — 60°, se cer:
a) Aria patrulaterului A P B O . *
b) Aria figurii plane exterioare cercului şi interioare patrulaterului APBO.
c) Aria segmentului circular determinat de coarda AB.
d) Lungimile arcelor în care coarda A B împarte cercul.
4. Să se afle raza cercului înscris într-un triunghi în funcţie de laturile
şi aria triunghiului. : ~

5. Prin fiecare vîrf al unui patrulater ducem cîte o paralelă la diago­


nala patrulaterului care nu trece prin acest vîrf şi se formează un nou patru­
later. Să se găsească raportul dintre aria patrulaterului dat şi aria patrulate­
rului obţinut.

6. într-un paralelogram ABCD sedau: A B = 45 cm, diagonala AC = .


= 17 cm şi înălţimea CE = 8 cm (E £ AD). Se prelungeşte CE pînă unde
intersectează prelungirea laturii A B . Se notează cu N aeest punct şi se cere
să se afle aria triunghiului AEN.

7. Să se arate că suma distanţelor unui punct oarecare din interiorul


unui poligon regulat la laturile poligonului este constantă. ,

8. Fiind dat un triunghi A B C să se arate că A B •AC •BC — 4 RS


(R este raza cercului circumscris; S este aria triunghiului).
- f

9. Se dă un triunghi'A^C ale cărui laturi sînt a, b, c. Să se exprime în


funcţie de a, b, c aria cercului înscris in acest triunghr.

10. Se consideră un trapez ABCD în care A D şi BC sînt laturile nepa­


ralele şi O punctul de intersecţie al diagonalelor AC şi BD. Să se arate că
~ ariile triunghiurilor AOD şi BOC sînt egale.

11. Se consideră două segmente paralele A B şi CD. Fie M mijlocul lui A B


şi N mijlocul lui CD. Să se arate că dacă 4-c^ria D M N — c^ria A BCD ,
atunci ABCD este paralelogram.
(G.M. nr. 2/1980)

12. Un cerc cu raza de 15 unităţi intersectează un alt cerc cu raza de


-20 de unităţi sub un unghi drept. Care este diferenţa ariilor porţiunilor
nesuprapuse?

13. Vîrful A al pătratului ABCD coincide cu centrul pătratului MNPQ


şi latura A B împarte latura M N în raportul 1 :2. Ştiind că cele două pătrate
au laturile de aceeaşi lungime, să se calculeze aria comună.

206
14. Fie P un punct în interiorul unui triunghi A BC cu laturile BC = a :
CA — b\ A B = c. Dreapta A P intersectează pe BC în A'.
a) Să se calculeze' aria triunghiului B P C în funcţie de aria triun-
AP
ghiului ABC ştiind c ă — — == 2.
PA'
b) Dreptele B P şi C P intersectează laturile CA şi A B îiTB', respectiv C'.

Presupunînd că , să se arate că triunghiurile PBC,


PA' PB’ PC’
PCA, P A B au aceeaşi arie.
15. Pe latura BC a unui dreptunghi ABCD se ia un punct M.
Dreapta A M taie diagonala BD în punctul N. Să se arate că triun­
ghiurile A N B şi DM1Y au arii egale.
16. Pe laturile unui triunghi dreptunghic se construiesc în afară pătrate.
Să se calculeze aria figurii formate prin unirea consecutivă a vârfurilor pătra­
telor din afara triunghiului în funcţie de catetele b şi c.

r . II 1.6. PROBLEME DIVERSE*'

1. Se dă triunghiul dreptunghic A BC (-^ X = 90°) şi se duce AD X


BC.
Se notează cu P centrul cercului înscris în triunghiul A B D şi cu S centrul
cercului înscris în triunghiul ADC. Fie {K } — fi B P şi { ! ' } = CS fi A P .
Să se arate că:
b) C T A. A P .
b) Punctele P, S, K, T se află pe acelaşi cerc.
(Concurs d e . matematică, Timiş, 1979)
2. Fie triunghiul,ascuţitunghic ABC, înălţimea AH, H £ BC şi D un
punct arbitrar pe AH. Dreapta BD intersectează latura AC în E. Dreapta CD
intersectează latura A B în F. Să se demonstreze că -X AHE = -X AH F.
3. Bisectoarele unghiurilor B şi C ale triunghiului A BC taie linia mij­
locie a- triunghiului paralelă cu BC în M şi N. Să se demonstreze că:
A B + AC = BC + 2MN.
(G.M. nr. 1/1981)
4. Fie A B C un triunghi isoscel (A B = AC) în care Ş^BAC = 36°. Se
prelungeşte BC dincolo de C cu segmentul CE = AC. Să se stabilească va­
loarea de adevăr a următoarelor propoziţii:
Pi.- AC este bisectoare în triunghiul ABE.
P 2: triunghiul A B E este isoscel.
P3: în triunghiurile ABC şi ACE avem trei congruenţe: AC = AB,
A B s= EC şi ^£BAC b ^CAEB. Rezultă că triunghiurile A BC şi ACE sînt
congruente?
, (G.M. nr. 5/1980)
*) Problemele din. acest paragraf sînt destinate pentru pregătirea olimpiadelor
şcolare.
207
o. Pe latura A B a unui pătrat ABCD se consideră un punct mobil M.
Fie H piciorul perpendicularei dusă din B pe MC. Pe latura BC se consideră
punctul N astfel incit cercul circumscris triunghiului DCN să treacă prin H.
Să se demonstreze că MN este paralelă cu AC.
■ (G.M. nr. 9/1980)
•6. Centrele de greutate ale triunghiurilor echilaterale construite pe
laturile unui triunghi dat spre exterior sînt vîrfurile. unui triunghi echilateral.

7. Demonstraţi că distanţa de la un punct P, situat pe cercul circum­


scris triunghiului echilateral ABC, la unul din vîrfuri este egală cu suma dis­
tanţelor la celelalte vîrfuri.
• (G.M. nr. 10/1981)
8. Se consideră un triunghi ascuţitunghic A B C şi fie BB' şi CC' înălţi­
mile din B şi C şi M mijlocul laturii BC.
a) Să se arate că triunghiul MB'C' este isoscel.
b) Să se determine ^ BAC astfel încît triunghiul MB'C' să fie echi­
lateral.
9. Să se demonstreze că mediatoarea segmentului, care uneşte picioarele
a două înălţimi ale unui triunghi,împarte cea de-a treia latură a triunghiu­
lui în două părţi congruente.

10. Fie pătratul ABCD şi M £ BD. Dreapta A M intersectează pe BC


în N. Paralela prin M la A B intersectează pe BC în E şi pe A D în F.
Să se arate că dreapta E F este tangentă la cercul circumscris triun­
ghiului MNC. ' -

11. .Un patrulater convex are trei laturi de lungime a. Două din laturile
congruente sînt perpendiculare, iar celălalt unghi format de două laturi
congruente are 60°. Să se calculeze diagonalele şi cealaltă latură a patru­
laterului.
(G.M. E : 6700*)
12. Segmentele de lungimi a, b şi c, care satisfac relaţia a2 -j- 2(b2 -f- c2) =
= 2a{b + c), pot fi laturile unui triunghi ? Dar cele care satisfac relaţia
2a2 + b2 + c2 = 2a{b + c) ?

13. Două cercuri (Cx) şi (C2) au razele respectiv rx = x 4- 3, r2 = 1 — 3x,


centrele în 0 1 şi 0 2 şi 0 ]0 2 = 6. Să se determine x astfel încît cele două cercuri
să fie tangente interior.
" (G.M. F,: 6879*)
14. Fie triunghiul ABC şi înălţimile A A ', BB', CC'. Dacă A ", B", C"
sînt proiecţiile unui punct M din interiorul triunghiului pe laturile BC, C A ,.
AB. atunci are loc relaţia:
A ■
M A " , M B " , MC"
----------- b - ---------- ------------ — 1.

AA' BB' CC'
15. în triunghiul ABC, A D este înălţime, iar A E mediană (punctul D
este situat între punctele B şi E). Să âe determine laturile şi unghiurile
triunghiului ABC, cunoscînd A D = a| /3 şi Ş^BAD — EAC = 30°.

208
II 1.7. RELAŢII ÎNTRE LUNGIMILE LATURILOR UNUI
TRIUNGHI

1. Să se arate că dacă laturile unui triunghi verifică relaţia: a2-{-i2+ c 2=


= ab + bc 4- ca, atunci triunghiul este echilateral.
2. Demonstraţi că triunghiul ale cărui laturi satisfac relaţia:

- ------ -}- ------ ? + ~-----—= O.este isoscel.


a b c
"" 3. Fie triunghiul ABC şi M, N, ^ m ijloacele laturilor BC, AC şi AB.
Să se arate că:
a) A B + BC + CA < A M + B N + CP\

b) A M + BN 4- C P < A B 4- BC + CA.
4. Să se arate că dacă a, b, c sînt lungimile laturilor unui triunghi, atunci
cu segmentele de lungime \ f a, |/ b, ] / c se poate construi, de asemenea,
un triunghi.
5. Să se demonstreze că dacă într-un patrulater convex două unghiuri
opuse sînt obtuze, atunci lungimea diagonalei determinată de vîrfurile lor
este mai mică decît lungimea celeilalte diagonale.
6. Se dă un triunghi dreptunghic în .4. Fie D piciorul înălţimii din A.
Să se arate că A D > A B 4- AC — BC.
\ (G.M. nr. 8/1975)

Geometrie în spaţiu

II 1.8. DREAPTA ŞI PLANUL; POLIEDRE*5

1. Se dau două drepte oarecare în spaţiu şi un punct nesituat pe nici-


una din ele. Să se arate că planele formate de punct cu fiecare dreaptă sînt
concurente.
2. Se dau punctele A, B, C necoliniare şi dreapta (d) oarecare, din spaţiu.
Să se arate că planele determinate de dreapta (d) şi de fiecare dintre punc­
tele A , B, C taie planul ABC după trei drepte concurente sau după trei
drepte paralele.
3. Dacă trei drepte nu trec prin acelaşi punct şi sînt concurente două
cîte două, acestea sînt situate în acelaşi plan.
4. Dacă n drepte (n £ N, n > 3) nu trec prin acelaşi punct şi slnt
concurente două cîte două, acestea sînt situate în acelaşi plan.
5. Dacă trei drepte a, b, c necoplanare sînt concurente două cîte două,
atunci există un punct care să aparţină fiecărei drepte.

*) Problemele 12, 15 — 20, 33, 39, 49, 68 sînt recomandate pentru cercurile de elevi.

209
14 — Probleme de matematică pentru gimnaziu
6. Dacă se dau mai multe drepte concurente două clte două şi nu"există
nici un plan care să-conţină toate dreptele, atunci există un punct care să
aparţină fiecărei drepte.
7. Fie A B C un triunghi şi A A ’ , BB', CC' bisectoarele unghiurilor lui,
iar O un punct arbitrar, nesituat dn planul ABC. Arătaţi că planele (O AA‘),
(OBB') şi (OCC) au o dreaptă comună.

8. Să se arate că planele determinate de cîte o latură a unui patrulater'


strîmb şi de mijlocul laturii opuse trec prin acelaşi punct.
x \ . ' . . - . . . : _•
A
9. Fie triunghiul dreptunghic A B C (A = 90°). Din centrul O al cercului
circumscris triunghiului se ridică o perpendiculară pe planul acestuia pe
care se ia un punct M astfel încît OM = 3 cm. Cunoscînd că AB = 8 cm,
mediana relativă la punctul A este de 5 cm, să se afle distanţele de la
punctul M la laturile AB şi AC.
^ j J S î ’lSe dă un plan a şi un punct exterior A. Din punctul A se duc patru
drepte care intersectează planul in punctele B, C, D, E. Ştiind că A B _L («j,
A B = 10 cm şi că unghiurile pe care le fac celelalte drepte cu planul sînt
in ordine de 30°, 45°, 60°, să se afle lungimile segmentelor AC, AD şi AE.
11. Se dă triunghiul isoscel A BC cu A B = AC = 5 cm şi baza BC —
= 6-em. Din vîrful A se ridică o perpendiculară A B pe planul triunghiului
egală cu 4 j / 3 cm. Să se calculeze distanţa de la punctul D la baza BC a
triunghiului.
- . . . .
Proiecţia unui triunghi dreptunghic cu catetele AC — 8 cm, A B =
= & cm pe planul a care conţine cateta AC, este un triunghi cu aria de
12 cm2. Să se determine unghiul pe care-1 face dreapta A B cu planul a.
13. Dacă o catetă a unui triunghi dreptunghic isoscel se află pe un plan
a,- iar cealaltă catetă face cu planul a un unghi de 45°, să se arate că
ipotenuza formează cu a un unghi de 30°.
14. Din vîrful A al unui triunghi echilateral ABC se ridică o perpendi­
culară A D pe planul triunghiului. Din punctul D se duce o perpendiculară pe BC.
Cunoscînd că latura triunghiului este de 6 \/~3 cm şi A D = 8 cm, să se calculeze:
a) Aria triunghiului A D O {0 fiind centrul cercului circumscris triughiu-
lui ABC).
b) Perimetrul ■acestui triunghi.
c) Aria triunghiului DOE (E fiind piciorul perpendicularei din D pe BC).
d) Perimetrele triunghiurilor DEO şi DEA.
e) Raportul dintre ariile triunghiurilor AOD şi DOE.
15. Să se construiască o dreaptă care să se sprijine pe trei drepte oare­
care din spaţiu.
. . . . •. *-
18. Să se construiască o dreaptă care să întîlnească două drepte date
şi să fie perpendiculară pe un plan dat.
17. Să se construiască un plan, care trece printr-un punct A, şi pe care
trei drepte oarecare din spaţiu să se proiecteze după trei drepte concurente.
18. Să se ducă un plan care să intersecteze feţele unui upghi diedru după
un unghi drept. '

210
19. Planele care proiectează muchiile unui triedru pe feţele opuse au
o dreaptă comună.

20. Fie S aria unui poligon situat în planul p, S' aria proiecţiei lui pe un
plan p', 5*, aria proiecţiei lui S f pe planul p. Arătaţi că aria S' este medie
proporţională între S şi S".

21. Fie dreptele x, y, x _L y şi A B perpendiculara lor comună, A E x ,


B E y. Să se arate că pentru orice X E x, Y E y are loc relaţia: A X 2 +
+ B Y 2 + A B 2 == X Y 2.
22. O dreaptă taie două plane perpendiculare în A şi B ; fie A', B ’ pro­
iecţiile punctelor A , B pe dreapta de intersecţie a planelor. Arătati că A B Z=
= ’A A ,2 + A 'B '2 + B 'B 2.

23. într-o prismă triunghiulară regulată dreaptă se notează latura bazei


cu a, înălţimea cu h, diagonala unei feţe cu d, aria laterală cu d i, aria totală
cu d t şi volumul cu (V, cu unităţile de măsură corespunzătoare. Aflaţi elemen­
tele necunoscute din tabelul de mai jos:

a h d di dt tV
a) 4 3
b) 12 13 . ... • <
o) 24 25 .. ■>
d) 6 108
e) 2 5 4 1 /3
f) 144 1 6 1 /3 (3 1 /3 + 2)
g) 180 '' . 1 801/3
h) - 20 180 [ / 3

24. Rezolvaţi aceeaşi problemă ca la nr. 23, pentru cazul în care baza
este un triunghi dreptunghic isoscel (se va considera ipotenuza egală cu a,
iar d diagonala feţei care are baza ipotenuza a).

25. Intr-o prismă patrulateră regulată dreaptă se notează latura bazei


cu a, înălţimea cu h, diagonala unei feţe laterale cu d, aria laterală cu d i,
aria totală cu d t şi volumul cu (V, cu unităţile corespunzătoare. Aflaţi mări­
mile din căsuţele goale.

a h d dLi d t <v
a) 4 3
12 13 -
b)
c) 6 192
d) 24 > 4 032
e) 6 384
f) i_ 5 240
g) 7 25 -

211
14*
26. Acelaşi enunţ ca la nr. 25, In cazul în care baza prismei este un
romb cu unghiul ascuţit de 60°. - • _
• 27. Intr-un paralelipiped drept laturile bazei slnt: A B — 24 cm, BC —
= 7 cm. Diagonala paralelipipedului face cu planul bazei un unghi de 60°.
Aflaţi aria laterală, aria totală şi volumul paralelipipedului.
28. Să se calculeze aria totală şi volumul unei prisme drepte, avînd baza
octogon regulat cu latura de 4 m şi înălţimea de 8 m.
29. Muchiile A B , AD, A A ' ale unui paralelipiped dreptunghic sînt pro­
porţionale cu numerele 3, 4,12, iar diagonala paralelipipedului este de 65 cm.
Să se calculeze suma muchiilor paralelipipedului. Generalizare, pentru cazul
în care muchiile sînt proporţionale cu numerele a, b, c şi diagonala este d.
30. Suma muchiilor unui paralelipiped dreptunghic care pleacă din
acelaşi punct este de 15 m şi diagonala sa de ]/7 7 m. Să se calculeze aria totală
a paralelipipedului.
31. O prismă dreaptă are bazele romburi cu diagonalele de 6 cm şi 8 cm.
înălţimea prismei este de 5 cm. Şă se afle aria totală a prismei.-
32. Un paralelipiped dreptunghic are laturile bazei de 3 cm şi 4 cm,
iar înălţimea de 5 J /3 cm. Să se calculeze:
a) Lungimile diagonalelor paralelipipedului.
b) Unghiurile acestor diagonale cu planele bazelor.
33. Un cub are muchia a. Să se afle distanţa de la centrul feţei ABA'B'
la diagonala A C '.
34. Secţiunea diagonală a unei prisme patrulatere regulate este 300 cm2.
Cunoscind că înălţimea prismei este egală cu 5 [ / 2 , să se afle:
a) Aria laterală şi aria totală a prismei.
b) Volumul prismei.
35. Baza unei prisme drepte este un trapez dreptunghic ABCB (cu
latura neparalelă BC). Cunoscînd că A B = DC = 6 cm, BC = 10 cm şi
înălţimea prismei de 21 cm, să se calculeze:
a) Aria laterală a prismei.
^ b) Aria totală a prismei.
c) Ariile secţiunilor diagonale.
36. Un paralelipiped drept A BC D A 'B 'C 'D ' cu înălţimea mai mare de
20 cm are baza un pătrat cu latura egală cu 10 cm. In planul BCC'B' se
duce o semidreaptă B E care face cu BC un unghi de 45° (E £ CC'), iar în
planul A B B 'A ' se duce o semidreaptă B F care face cu A B un unghi de 45°
(F £ A A ').
a) Ce este secţiunea după care planul determinat de dreptele BE şi
B F taie paralelipipedul?
b) Să se afle aria secţiunii.
e) Să<*se calculeze unghiurile acestui patrulater.
37. Intr-un paralelipiped dreptunghic A‘BCDAXB XCXD X lungimile latu­
rilor bazei sînt A B — 8 cm, A D ■= 6 cm şi muchiile laterale sînt A A X, B B X,
CCX, D D X. Să se calculeze volumul paralelipipedului ştiind că perimetrul
triunghiului ACCX este de 60 cm.

212
38. Ştiind că o prismă are 2 350 de diagonale, să se determine numărul
laturilor poligonului convex de la baza ei.
(G.M. 11/1979)
39. Fie A BC un triunghi dreptunghic în A şi D un punct al perpendi­
cularei ridicată din B pe planul triunghiului. Notăm cu M şi N proiecţiile
punctului A pe dreptele BC şi CD, iar cu P şi Q proiecţiile punctului B pe
dreptele A D şi CD. Să se arate că:
a) Planele A M N şi BQP şînt paralele.
b) Triunghiurile A M N şi BPQ sînt asemenea.
(G.M. 7/1978)
40. a) Determinaţi toate prismele care au numărul diagonalelor egal cu
numărul muchiilor laterale.
b) Determinaţi toate prismele care au numărul diagonalelor egal cu
numărul tuturor muchiilor.
c) Determinaţi toate prismele care au numărul diagonalelor egal cu
numărul diagonalelor feţelor laterale.

41. Să se demonstreze că volumul unui tetraedru, ale cărui virfuri sînt


capetele a două segmente situate pe două drepte necoplanare, nu se modifică,
dacă aceste segmente, alunecă de-a lungul dreptelor, menţinîndu-şi lungimile
constante^

42. Se dă o prismă hexagonală regulată. Se cere să se calculeze aria


laterală, aria totală şi volumul acestei prisme, ştiind că diagonala unei feţe
face cu latura bazei un unghi de 60° şi că această diagonală are lungimea
egală cu 2a.

43. Se’ dă prisma triunghiulară regulată A BCAiBiCi. Aria laterală a


prismei este 1 4 4 J /3 cm3,' iar înălţimea ei este de 12 cm.
a) Să se calculeze volumul prismei.
b) Să se calculeze aria secţiunii obţinute secţionînd prisma cu un plan
care trece prin înălţimea triunghiului ABC şi este perpendiculară pe planul
triunghiului ABC. ' ■
44. O prismă hexagonală regulată are latura bazei de 6 cm, iar volumul de
81V 3 cm3.
a) Să se calculeze aria totală a prismei.
b) Se secţionează prisma cu un plan paralel cu bazele la o distanţă
2
de — din înălţimea prismei. Să se calculeze raportul volumelor prismelor
3
obţinute prin secţionare. Explicaţi rezultatul.
c) Să se calculeze raportul în căre este împărţită aria secţiunii ADD'A'.

4a, O piramidă patrulateră regulată are apotema bazei de a cm şi


unghiuTpe care-1 fac feţele laterale cu baza este de 60°. Să se calculeze aria
laterală, aria totală, volumul prismei- şi, aria secţiunii diagonale.4*
6

46. Apotema unei piramide hexagonale regulate formează cu apotema


bazei un unghi de 60°. Cunoscînd că apotema piramidei este 2a, să se calcu­
leze aria laterală, aria totală şi volumul piramidei.

213
47. In tabelul de mai jos, a, h, m, ap, d t, d t şi (V reprezintă respecti
latura bazei, înălţimea, muchia, apotema, aria laterală, aria totală şi volumul
unei piramide patrulatere regulate. Unităţile de măsură sînt corespunză­
toare.
Căsuţele goale corespund mărimilor care trebuie aflate.

a h m «p d t d t O)
a) 6 4
h) 10 , 13
1 c) 8 41

1 d) 15 17
i e) 15 17 ■ - '
10 . 260 -
0
g) 25 - 700
h) 3 * 64
i) 12 384
j) - 2320 3 920
k) 20 16 --

48. In tabelul de mai jos, a, h, m, ap, d i şi reprezintă respecti


latura bazei, înălţimea, muchia laterală, apotema, aria laterală şi volumul
unei piramide triunghiulare regulate. Unităţile de măsură sînt. corespunză­
toare.4
9
Căsuţele goale corespund mărimilor care trebuie calculate.
-T — ________________ :______
a h m flP di <V
a) 8 ţ /3 6
b) 10 13 s
c) 24 25
d) 9 15
e) ■ 6 1 /3 5
1 f) 29 21
g) 40 3 2 4 0 /3
b ), 10 180 | /3

49. Prin două vîrfuri opuse A şi C ale unui pătrat ABCD, ducem perpen
dicularele ^4^4', CGm pe planul său. Distanţa de la A ' la centrul pătratului
este egală cu a, iar ^4'C' = 2a, unde a este lungimea laturii pătratului.
a) Să se arate că A 'C ' este perpendiculară pe planul A'BD.
b) Să se exprime în funcţie de a, volumele tetraedrelor A 'AB D . CC'BD.
C'A'BD.

214
50. Fie ABCD un tetraedru in care feţele ABC şi A B D au aceeaşi arie
Să se arate că suma distanţelor unui punct oarecare de pe segmentul CD
la feţele ABC şi A B D este constantă.
51. Fie ABCD un tetraedru în care feţele laterale A B C , ABD şi ACD
au aceeaşi arie. Să se arate că suma distanţelor unui punct oarecare de pe
faţa BCD la feţele laterale este constantă. m
\ 52. Dacă dintr-un punct O, luat pe baza A BC a unui tetraedru SABC,
ducem paralelele OA', OB', OC', la muchiile S A .S B , SC, pînă intîlnesc res­
pectiv feţele SBC, SC A, SA B în punctele A', B', şi respectiv C' avem:
' • OA' OB' , OC' ,
SA SB SC
58. Fie A, B, C şi D patru puncte necoplanare. Notăm cu Gu Gz şi G3
centrele de greutate ale triunghiurilor A BD , ACD şi respectiv BCD.
a) Să se axate că dacă triunghiul A B C este dreptunghic, atunci şi tri­
unghiul G1G2G3 este dreptunghic.
b) în ipoteza că triunghiul A B D este echilateral şi CGi este perpendi­
culară pe planul determinat de A, B şi D, să se afle unghiul dreptelor AC
şi BD.
(G.M. 8/1979)
( 5 4 ./0 piramidă triunghiulară regulată are latura bazei a şi muchia
laterală 2a. Să se afle volumul şi aria laterală a piramidei.
55./O piramidă patrulateră regulată are muchia laterală de 10 cm şi-
înălţîmea de 8 cm. Se cer:
a) Latura bazei.
b) Aria secţiunii diagonale (planul de secţiune trece prin două muchii
laterale opuse).
c) _Volumul piramidei.
/56 .3 b faţă laterală a unei piramide patrulatere regulate este un triunghi
isoscelcu baza de 10 cm şi laturile congruente de cîte 13 cm. Să se calculeze:
a) Apotema piramidei.
b) Aria totală.
._c) Volumul.
57. Se consideră o piramidă hexagonală regulată âvînd aria bazei
5 4 1 /3 cm 2 şi înălţimea de 4 cm.
a) Să se afle aria laterală a piramidei date.
b) Să se afle aria laterală a piramidei triunghiulare, care are acelaşi
vîrf cu piramida hexagonală şi ca bază un triunghi ce se obţine unind din
două în două vîrfurile hexagonului de la bază.
c) Să se calculeze cît la sută din volumul piramidei hexagonale, re­
prezintă, diferenţa volumelor celor două piramide.
(5ŞpCatetele unui triunghi dreptunghic sînt A B = 30 cm şi AC = 40 cm.
în vîrful unghiului drept A se duce perpendiculara AS = 70 cm pe planul
triunghiului. M fiind mijlocul ipotenuzei BC, se cere:
a) Distanţa de la S la ipotenuza BC a triunghiului.
b) Să se calculeze aria laterală a piramidei SABC.
c) Să se arate că piramidele S A M B şi SA MC au volume egale.

215
59. în tabelul de mai jos, L, l, ap, m, i, o it şi (V reprezintă respectiv
latura bazei mari, latura bazei mici, apotema, muchia laterală* înălţimea,
aria laterală, aria totală şi volumul unui trunchi de piramidă patrulateră
regulată. Unităţile de măsură sînt corespunzătoare.
Căsuţele goale corespund mărimilor care trebuie calculate.

L l n m i cÂl (V
UP

a) 4 5. j/3 4
b) 4 2 ţ /3 4 8
c) 12 2 13 «* .
d) 50 1 /4 2 8 2 20
e) 20 24 25
f) 24 25 24
g). 24 8 17
b) 26 10 17 v : .
i) 12 41 40
j) 12 6 180
k) 20 2 ■ 5 920
1) 20 17 ... 816

60. Acelaşi enunţ ca in problema nr. 59, în cazul unui trunchi de


piramidă triunghiulară regulată.6
1

L l av m i CÂl <V
a) 50 10 21
b) 20 8 • 2 ,|/Î3
c) 30 16 25
d) 25 15 17
e) 8 2 7 J/39
f) 28 10 684
g) 4 6 10
b) 6 40 1920
i) 6 2 1 /3 3*
j) 30 9 15

61. Diagonala unei prisme patrulatere regulate este | /3 4cm , iar diago­
nala unei feţe laterale este de 5 cm.
a) Să se calculeze aria laterală şi totală a prismei.
b) Fie o piramidă care are înălţimea egală cu înălţimea prismei, iar ca
bază poligonul ce se obţine unind mijloacele lăturilor bazei prismei de mai
sus. Să se calculeze raportul dintre volumul piramidei şi volumul prismei,

216
Ş2.JUnghiuJ pe care-1 face apotema unei piramide patrulatere regulate
cu planul bazei este de 45°. Gunoscînd că această apotemă are lungimea
egală cu 6 {/2 cm, se cere:
a) Aria laterală şi aria totală a piramidei.
b) Volumul piramidei.
c) Se secţionează piramida cu un plan paralel cu baza la o distantă
1
egală cu — din înălţime fată de vîrf. Să se calculeze aria secţiunii.
3 ;
d) Să se calculeze raportul dintre volumul piramidei noi formate şi
volumul piramidei iniţiale.
e) Să se calculeze în două moduri volumul trunchiului de piramidă
obţinut.
63. O piramidă are înălţimea de 36 cm. La ce înălţime de vîrf trebuie
dusă o secţiune paralelă cu baza pentru ca aria secţiunii să fie egală cu:

a) — din aria bazei.


2
4
b) — din aria bazei.
9
c) Generalizare.
64. O piramidă triunghiulară regulată are raza cercului înscris în tri­
unghiul de Ia bază egală cu J / 3 cm, iar feţele laterale formează cu planul
' bazei un unghi de 60°. Se secţionează piramida cu un plan paralel cu baza,
plan care trece prin mijlocul înălţimii. Să se calculeze:
a) Aria laterală a piramidei.
b) Volumul piramidei.
c) Aria secţiunii.
d) Raportul dintre aria secţiunii şi aria triunghiului de la bază.
e) Raportul dintre volumele celor două piramide astfel formate.
f) Aria laterală şi aria totală a trunchiului de piramidă ce se formează
prin, secţionare.
65. O piramidă triunghiulară regulată are latura bazei de 18 cm şi muchia
laterală formează cu planul bazei un unghi de"i5°. Se împarte înălţimea
piramidei în trei părţi egale şi prin punctele de diviziune se duc două plane
' paralele cu baza. Se cer:
a) Ariile secţiunilor corespunzătoare (iS2 şi S2).
b) Aria laterală şi volumul piramidei.
c) Volumul trunchiului de piramidă care are ca poligoane de la bâză
pe Sx şi Sz.
fi€v. Fie un trunchi de piramidă hexagonală regulată ale cărei feţe fac
cg/haza mare un unghi de 45°. CunoScînd înălţimea trunchiului de 3 ]/3 cm
şi latura bazei mici de 6 cm, se cer:
v a) Ariile celor două baze.
b) Volumul trunchiului.
c) Aria totală a trunchiului.

217
67. 'Faţa laterală a unui trunchi de piramidă triunghiulară regulata
formează cu,baza un unghi de 45°. Cunoscînd laturile bazelor respectiv de
6 cm şi 12 cm, se cer:
a) Ariile bazelor.
b) Volumul trunchiului de piramidă.
•c) Aria laterală a trunchiului de piramidă.
d) Dacă se secţionează trunchiul de piramidă eu planul determinat de
înălţimile bazelor AD şi A 'D ’ (AD |j A'D'), să se calculeze aria secţiunii.

68. Se dă piramida SABCD cu baza dreptunghiul ABCD şi muchia


SA perpendiculară pe planul bazei. Proiecţiile punctului A pe muchiile SB
şi SD se notează cu H şi respectiv K. Să se arate că:
a) Dreptele B K , D H , SI, unde I este proiecţia punctului A pe BD,
sînt concurente.
b) A H este perpendiculară pe planul SBC. - '
c) Perpendicularele duse din H şi K pe SC sînt concurente.
(G.M. nr. 4/1978)
69. Fie ABCD un tetraedru oarecare. Notăm cu £ şi F proiecţiile vîrfu-
lui A pe bisectoarele unghiurilor ABC şi respectiv ABD . Să se arate că
dreapta E F este paralelă cu planul BCD.
(G.M. 11/1980)
70. Fie o piramidă VABC a cărei bază este triunghiul dreptunghic ABC
cu ipotenuza BC, iar înălţimea VO cade în punctul de intersecţie a bisec-
toareior triunghiului ABC.
a) Să se calculeze aria laterală şi volumul piramidei VABC, ştiind că
BC - f A B — 49 cm, BC - f AC — 50 cm, VM — 10 cm, unde VM _L BC,
M g BC.
b) Să se calculeze volumul piramidei VABC în cazul cînd faţa VBC
este un triunghi dreptunghic cu ipotenuza BC, V M = 17 cm, VO — 15 cm.
(G.M. 3/1980)

71. Un trunchi de piramidă are bazele pătrate cu laturile respectiv de


3 cm şi 5 cm. Volumul său este de 196 cm3. Să se calculeze înălţimea trun­
chiului de piramidă, precum , şi înălţimea piramidei din care provine.

72. O piramidă triunghiulară cu vîrfurile V, A, B, C are A B ~ AC şi


VA — VB = FU = 13 cm, BC’ = 6 cm, aria A BC — 27 cm2. Să se
calculeze înălţimea piramidei.

73. Un trunchi de piramidă are ca baze romburi cu laturile de 3 cm


şi 4 cm şi respectiv cu cîte un unghi de 120°. înălţimea trunchiului de
piramidă este egală cu dublul diagonalei mari a bazei mici şi uneşte centrele
romburilor. Să se calculeze volumul trunchiului de piramidă şi înălţimea
piramidei din care face parte.7
4

74. Afîile bazelor unui trunchi de piramidă patrulateră regulată sînt


egale cu S şi s. Aria secţiunii diagonale este egală cu semidiferenţa ariilor
bazelor. Să se afle:
a) Unghiurile pe care muchia laterală le formează cu planele bazelor.
b) Aria totală a trunchiului de piramidă.

218
75. O piramidă are ca bază dreptunghiul ABCD cu A B — 3 cm. BC —
— 4 cm. Muchia VA — 12 cm, este perpendiculară pe bază. Să se calculeze:
a) Lungimile muchiilor VB, VC, VD.
b) Aria totală şi volumul piramidei.
c) Dacă printr-un punct A ' £ VA se duce un plan paralel cu baza,
care intersectează celelalte muchii VB, VC, VD respectiv în Bm C' şi D ',
se cere sa se afle natura patrulaterului A'B'C'D' şi dimensiunile acestuia,
ştiind că raportul dintre volumul trunchiului de piramidă obţinut şi volumul
piramidei V A ’B'C'D' este egal cu 7.

II 1.9. SUPRAFEŢE ŞI CORPURI ROTUNDE

'% Un cilindru circular drept are raza R = 4 cm şi diagonala secţiunii


axiale de 10 cm. Să se afle înălţimea cilindrului.
1 (lih/Secţiunea axială a unui'cilindru circular drept este un pătrat cu dia­
gonala 10 ]/2. Să se afle aria laterală şi volumul cilindrului.
I3y Într-un cilindru circular drept lungimăa diagonalei secţiunii axiale
este de 12 cm şi face cu planul bazei un unghi de 30°. Să se afle raza şi înăl­
ţimea cilindrului.
’ A-:;>
£ 4. înălţimea unui cilindru circular drept este jumătate din rază. Să se
compare aria laterală a unui astfel de cilindru cu aria bazei sale.
5. Aria laterală a unui cilindru circular drept este egală cu jumătate din
aria sa totală. Comparaţi raza şi înălţimea cilindrului.
6. Dacă lungimea cercului de la baza unui cilindru circular drept este
egală cu lungimea înălţimii cilindrului, atunci aria secţiunii axiale a cilin­
drului este de patru ori aria bazei sale.
7. O piesă din metal are forma unui cilindru circular drept. Se prelu­
crează această piesă obţinîndu-se o alta care este o prismă cu" baza un
pătrat, care este de fapt pătratul înscris în cercul de la baza cilindrului. Cele
două piese au aceeaşi înălţime.
a) Să se arate că raportul dintre aria laterală piesei cilindrice şi aria
laterală a prismei este constant.
b) Să se arate că şi raportul volumelor celor două piese este constant.

8. O prismă dreaptă triunghiulară regulată are latura bazei de 6 cm şi


înălţimea de 10 cm.
a) Să se calculeze aria laterală, aria totală şi volumul unui cilindru,
care are aceeaşi înălţime cu prisma şi cercul de la bază este cercul
circumscris triunghiului de la baza prismei.
b) Să se calculeze aria laterală, aria totală şi volumul cilindrului care
are aceeaşi înălţime cu prisma, iar baza sa este cercul înscris în triun­
ghiul ce reprezintă baza prismei.

9. Doi cilindri circulari drepţi au acelaşi volum, razele şi înălţimile fiind


diferite. Să se demonstreze că înălţimile lor sînt invers proporţionale cu
pătratele razelor lor.

219
(10. Se notează cu R, h, <7), d i, d t respectiv raza, înălţimea,: volumul,
aria'laterală şi aria totală a unui cilindru circular drept.
a) Ştiind că R = 7 cm şi d t = 42 tc cm 2 să se calculeze h, (V şi d t-
b) Dacă (V — 45 t c ' cm3 şi d t= 32 7r cm2 se cer: R , h, d t-
c) Să se calculeze R, h, (V, dacă o2 = 9<6 7rcm2 şi d t —168 7t cm3.

11. în tabelul de mai jos, R , G, h, (V, d i şi d t reprezintă respectiv:


raza, generatoarea, înălţimea, volumul, aria laterală şi aria totală a unui
con exprimate în unităţi de măsură corespunzătoare. Completaţi căsuţele
goale calculînd mărimile respective.

9
a b c d
R 4 6 ' 15
G 5
h 8 12 - . -
<V 100 K
cA 6071
dt 96tc 6007T

12. Să se arate că, dacă G este raza unui sector circular,-re măsura în
grade a unghiului său, atunci raza conului în care se poate transforma sec­
torul este dată de formulau
G •re
360 '

13. Suprafaţa laterală desfăşurată a unui este


con un semicerc cu' raza
de 10 cm. Să se calculeze volumul conului.

14. Aceeaşi problemă în cazul în care suprafaţa laterală desfăşurată


3
este - dintr-un cerc cu raza de 30 cm.
4

15. Generatoarea unui con face cu planul bazei un unghi de 60°. Expri­
maţi aria laterală, aria totală şi volumul conului în funcţie de raza R a co­
nului.

16. Un con de raza R şi înălţimea h este secţionat cu un plan paralel


1
cu baza a cărui distantă de la vîrful conului este — din înălţime. Se cere
3
raportul dintre volumul conului mic şi volumul conului dat. Comparaţi acest
raport cu raportul înălţimilor.

_ 17? Să se arate că între aria lateralăd , volum ul^, raza R şi înălţimea I


a unui con circular drept există relaţia:

220
18. înălţimea unui con este 5 j / -3 cm. Ştiind ea secţiunea axială a
conului este un triunghi echilateral, să se afle:
a) Raza cercului de la bază.
b) Aria laterală, aria totală şi volumul conului.
- 19. Generatoarea unui con circular drept este de lO cgj. Ştiind că sec­
ţiunea axială este un triunghi isoscel cu un unghi de 1209, să se afle:
a) înălţimea conului.
b) Aria bazei şi aria laterală.
e) Volumul conului.
00. Raza unui con este 6 cm, iar generatoarea formează cu planul bazei
un unghi de 45°. Se duc două plane paralele cu baza care împart înălţimea
în trei părţi egale. Să se afle razele rx şi r2 ale cercurilor de secţiune.
21. Se dă un. con cu înălţimea de 10 cm. La ce distanţă de virf trebuie
dus un plan paralel cu baza, astfel ca aria secţiunii să fie jumătate din aria
bazei? Generalizare pentru, cazul cînd înălţimea este h.
- 22. Fie un cilindru cu raza de 4 cm şi un con care are baza situată
pe o bază a cilindrului, iar -vârful conului este situat în centrul cercului, care
constituie cealaltă bază a cilindrului. Ştiind că generatoarea conului face cu
planul bazei un unghi de două ori mai mare decît unghiul format cu
înălţimea conului, se cere:
a) . înălţimea cilindrului (conului).
b) Aria totală şi volumul conului.
c) Dacă se cunoaşte volumul conului se poate afla volumul cilindrului?
\ /]
23. Raza, înălţimea şi generatoarea unui con (în această ordine) au
lungimile exprimate prin trei numere consecutive. Aflaţi înălţimea unui
cilindru care are aceeaşi rază cu a conului şi volumul de 4 ori mai mare.

24. într-un trunchi de con suma lungimilor razelor bazelor este egală cu lun-
1
gimea înălţimii, iar raza mică r este— din înălţime. Dacă r — x cm, se cere să
3
se exprime în funcţie de x volumul trunchiului de con.

25. Razele unui trunchi de con sînt de 5 cm şi 3 cm, generatoarea este


de 6 cm şi face cu planul bazei un unghi de 30°. Se cere volumul trunchiului
de con.
26. Razele unui trunchi de con sînt R = a şi r = b. Secţiunea sa axială
este un trapez isoscel care poate să fie circumscris unui cerc. Să se calculeze:
a) Generatoarea trunchiului de con.
b) înălţimea trunchiului de con.
c) Volumul trunchiului de con.
d) Înălţimea conului din care provine trunchiul.
. .Generatoarea unui trunchi de con face cu planul bazei mari un
unghi de două ori mai mic decît cel pe care-1 face cu planul bazei mici. Ştiind
că diametrele cercurilor de la'bază sînt respectiv de 16 cm şi 10 cm, se cer:
a) Generatoarea şi înălţimea trunchiului de con.
b) Aria laterală şi aria totală a trunchiului de con.
c) Volumul trunchiului de con.

221
28. Aria unei calote sferice este de 36 it cm2, iar înălţimea ei este de 3 cm.
Să se afle:
a) Volumul sferei.
b) Aria laterală şi volumul conului avînd ca bază baza calotei şi ca vîrf
punctul de pe sferă cel mai depărtat.
29. Se secţionează o sferă cu un plan la o distanţă de 3 cm faţă de centru.
Se înscrie în sferă un con care are ca cerc de la bază secţiunea respectivă,
iar vîrful este situat în centrul sferei. Ştiind că generatoaTea conului este de
5 cm, să se calculeze: „
a) Aria laterală şi volumul conului. - -
b) Aria calotei sferice. ,
30. Un cilindru metalic, circular drept, este prelucrat la strung pentru a
se obţine o piesă tronconică a cărei înălţime şi bază mare rămîn egale respec-
tiv cu înălţimea şi baza cilindrului dat. Cunoscînd că înălţimea cilindrului
este de 24 cm, raza bazei de 21 cm şi generatoarea piesei tronconice de 30 cm,
să se afle:
a) Raza bazei mici.
b) Volumul piesei tronconice.
e) Considerînd raza bazei mici de 3 cm, să se calculeze volumul meta­
lu lu i înlăturat prin strunjire.

31. Un trunchi de con are aria bazei mari de patru ori mai mare decît
aria bazei mici. Să se afle raportul dintre volumul trunchiului şi- volumul
conului din care provine trunchiul.
32. Un con se secţionează printr-un plan paralel cu baza la o distantă
1 _ ’
de — din înălţime fată de vîrful conului. Trunchiul de con obtinut are volu-
3
mul de 52 cm 3. Să se afle volumul conului mic obţinut prin secţionare.
33. O piesă metalică are forma unui trunchi de con cu dimensiunile
R = OiC = a cm şi r = 0 2B = b cm. Prin prelucrare se obţine o piesă sub-
sferică de rază OT. (fig. III. 9. 33, pag. 299).
a) Să se afle volumul piesei iniţiale.
b) Să se calculeze aria sferei.
34. O sferă şi un cilindru au aceeaşi rază, iar secţiunea axială a cilin­
drului este un pătrat. Să se compare aria laterală a cilindrului cu aria sferei.
35. O sferă cu raza R = 12 cm se secţionează cu un plan la o distanţă
de 3 cm de centrul sferei. Să se afle ariile- celor două calote în care planul
împarte sfera.

36. Pe o sferă de centru O şi rază R se consideră un punct A. Se duce un


plan perpendicular pe OA şi se consideră conurile care au vîrfurile în centrul
sferei şi respectiv în punctul A, şi au ca bază cercul de secţiune.
■a) Să se exprime în funcţie de raza sferei suma volumelor celor doua
co*uri, în cazul în care distanţa de la centru la planul,de secţiune
este — •
2
b) Să se găsească raportul dintre suma volumelor celor două conuri
şi volumul sferei în cazul de mai sus.

222
37. Secţiunea axială a unui con este un triunghi isoscel cu înălţimea
de 8 cm şi lungimea bazei de 12 cm.
a) Să se afle razele R şi r ale cercurilor circumscris triunghiului şi res­
pectiv înscris în triunghi.
b) Să se afle volumul conului.
c) Să se afle raportul dintre volumul conului şi suma volumelor sferelor
de rază R şi r. **
38. Un trunchi de con are razele bazelor R şi r, iar secţiunea sa axială
este un trapez ce poate fi circumscris unui cerc. Din acest trunchi de con
sînt scoase două conuri,astfel încît vîrfurile conurilor să se găsească în punctul
de intersecţie al diagonalelor secţiunii axiale, iar bazele lor să fie respectiv
cele două baze ale trunchiului.
a) Să se exprime în funcţie de R şi r generatoarele şi înălţimile celor
două conuri.
b) Să se găsească în funcţie de R şi r raportul volumelor celor două
conuri.
c) Să se afle volumul porţiunii rămase în trunchiul de con după scoaterea
celor două conuri.
39. Pe suprafaţa unei sfere cu raza de 6,5 cm sînt punctele A , B, C.
Segmentele de dreaptă sînt A B — 3 cm, BC — 4 cm şi AC — 5 cm. Să se afle:
a) Distanţa de la centrul sferei la planul ABC. ~
b) Volumul piramidei cu baza ABC şi vîrful situat pe sferă în punctul
cel mai depărtat de planul ABC.
40. Un con cu R — 6 cm şi H — 8 cm este secţionat cu un plan paralel
cu baza.
a) La ce distanţă de bază trece planul în cazul în care cele două corpuri
obţinute au aceeaşi arie laterală?
b) Să se afle cubul distanţei de la vîrful conului la planul de sec­
ţiune cînd cele două corpuri obţinute au acelaşi volum.
41. Trei vase in formă de eon, cilindru şi respectiv trunchi de con au
aceeaşi capacitate. Raza cilindrului, raza conului sînt R şi înălţimea conului h.
a) Vasul în formă de con conţine lichid care se ridică pînă la jumătatea
înălţimii sale. Răsturnînd vasul cu vîrful în jos, astfel ca baza să
fie orizontală, se cere să se afle pînă la ce înălţime se ridică lichi­
dul (vasul se presupune închis).
b) Dacă lichidul se toarnă în vasul cilindric, să se afle pînă la ce înăl­
ţime se ridică.
c) Dacă trunchiul de con are aceeaşi înălţime cu a cilindrului şi una din
razele sale este rlt se cere cealaltă rază în funcţie de raza dată R şi
de rv Ce relaţie trebuie să fie între R şi r1 astfel ca problema să aibă
soluţie ?

d) în condiţiile punctului c), ce se întîmplă în cazul în care R = ?

42. Un con din metal are raza de 60 cm şi generatoarea de 100 cm. La o


depărtare de 20 cm de vîrful conului se face o secţiune paralelă cu baza.
a) Să se calculeze volumul trunchiului de con obţinut.
b) Din trunchiul de con se scoate un con' care are ca bază baza mică a
trunchiului şi vîrful în centrul bazei mari, obţinîndu-se astfel un nou
corp. Să se determine aria acestui corp.

223
v 43. Se consideră un trunchi de con şi un trunchi de piramidă patrulateră
regulată,- astfel Incit cele două corpuri au aceeaşi înălţime^ Bazele trunchiu­
lui de piramidă sînt congruente cu laturile pătratelor înscrise respectiv în
cercurile ce constituie bazele trunchiului de con. Volumul trunchiului de pira­
midă este de 7 ori mai mare decît volumul unui paralelipiped dreptunghic
cu înălţimea de 0,3 m şi dimensiunile bazei de 7 dm şi respectiv 40 cm. înăl­
ţimea trunchiului de con este de 4 dm, iar latura bazei mici a trunchiului de
1
piramidă este de 2 — ori mai mare decît această înălţime. Să se afle:
4
a) Volumul trunchiului de piramidă.
b) Latura bazei mari a acestuia.
c) Aria laterală a trunchiului de piramidă.
d) La ce distanţă de planul bazei mari a trunchiului de piramidă tre­
buie făcută o secţiune paralelă cu bazele astfel încît aria acestei
secţiuni să fie egală cu 144 dm2.
e) Raportul dintre volumul trunchiului de con şi volumul trunchiului
de piramidă.
f) Volumul conului din care s-a obţinut trunchiul de con.

HUO. LUCRĂRI PENTRU VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR

Lucrarea nr. 1

1. în triunghiul ABC, A D este bisectoarea unghiului A (DQ.BC), D


este bisectoarea unghiului ADC (E Q A C ) şi ^QBAD = ^ D C A .
a) Să se arate că : A D s DC.
b) Dacă <ţ£.EDC = 45°, se cere să se calculeze unghiurile triunghiurilor:
DEC, ADE, BDA şi A BC şi să se precizeze ce fel de triunghiuri sînt acestea.
V 2 . Unghiul BAC al triunghiului A BC are 120°, iar AD (D Q BC) este
bisectoarea sa. Fie A E şi A F (E Q BC, F Q BC) bisectoarele unghiurilor
BA D şi respectiv DAC. Dacă ^ A E D = 60°, să se arate că:
a) Triunghiul A E F este echilateral.
AE
b) ED = D F = — .
2
c) Triunghiurile AFC, BEA şi A BC sînt isoscele.
d) BD = A E + — •
2
3. Pe o dreaptă d se consideră punctele A, B, C, D (în această ordin
şi un punct £ exterior dreptei, astfel încît A B BE şi CD s= EC. Se
construiesc B M _L A E (M Q AE) şi CN _L ED (N Q ED).
Se prelungesc segmentele M B şi NC şi se notează cu F punctul de
intersecţie.
Să'ţe arate că:
a) A F .mmE F = FD.
b) ^CBAF = < BEF şi ^ F E C = ^ F D C .
c) ^QDAF ss <£ADF. . - .
d) E F este bisectoarea unghiului BEC.

224
4. Pe o dreaptă d se consideră punctele A, B, C, D (în această ordine)
astfel încît A B s BC == CD. Fie E un punct exterior dreptei, astfel ca
A^EAD s s Ş^EDA. în triunghiul EAD se construiesc medianele A F (F ^ E D )
şi D P (P G AE). Să se arate că:
a) A F == DP.
b) A A P B = A FCD.
c) ^ .B P E mm CFE.
d) A P B E es Ia ECF.

Lucrarea nr. 2

1. Se consideră triunghiul isoscel ABC {A B = AC) şi fie un punct 3 /


situat pe latura BC. Să se arate că suma distanţelor de la punctul M la
laturile A B şi AC este constantă. Dacă punctul M este situat pe prelungirea
segmentului BC, atunci diferenţa distanţelor este constantă.
2. Pe laturile unui unghi ascuţit xOy se consideră punctele A G OX
şi B G D F."Se notează cu A' simetricul punctului^ faţă de O F şi cu B'
simetricul punctului B faţă de OX, iar M este mijlocul segmentului A'B'.
a) Să se arate că A B = AB', A 'B = A B '; OA = OA' şi OB = OB'.

b) Să se arate că X O Y = — ^ B 'O A '.


3
3. Se consideră triunghiul ABC. Prin punctul B se duce o paralelă la AC
şi prin punctul C o paralelă la AB. Cele două paralele se întilnesc In punctul A'.
Prelungim latura A B cu segmentul BB', astfel încît BB' = A B, şi latura AC
cu segmentul CC, astfel ca CC' = AC. Să se arate că punctele A', B', C'
sînt coliniare.
4. Se consideră triunghiul A BC şi se notează cu / punctul de intersecţie
a bisectoarelor. Prin punctul I se duce o paralelă la BC şi se notează cu D
şi E punctele în care această paralelă intersectează laturile A B şi respectiv AC.
Să se arate că:
a) Triunghiurile D B I şi E IC sînt isoscele.
b) DE = D B + EC.

Lucrarea nr. 3

1. Triunghiul A BC are toate unghiurile ascuţite şi A B = c, BC = a,


AC = b, A = 60°.
Fie M mijlocul laturii BC şi N, P picioarele înălţimilor duse din C,
respectiv din B , pe laturile opuse. Să se calculeze perimetrul patru­
laterului A P M N în funcţie de a, b, c.

2. Se consideră patrulaterul convex A B C D ,cu diagonalele AC şi BD,


in care laturile consecutive A B şi BC sînt congruente. Se notează cu O
intersecţia diagonalelor. Să se arate că BO formează cu AC două unghiuri,
a căror diferenţă este egală cu diferenţa unghiurilor formate de B C cu latu­
rile congruente.

225
J5 — Probleme de matematică pentru gimnaziu
3. Se consideră patrulaterul convex A B C D , In care diagonala CA este
perpendiculară pe latura A B şi paralela,dusă din vîrful D la latura AB,
intersectează diagonala AC şi latura BC în punctele D, respectiv F, astfel
incit DE = EF. Simetricul punctului F faţă de latura A B se notează cu P.
a) Să se demonstreze că A A E D ^ A A P Q , unde {(?} = P F O AB.
b) Să se arate că punctele D, A şi P sînt coliniare.
c) Dacă M şi N sînt mijloacele segmentelor DC, respectiv CF, să se. arate
că figura MENC este romb.
4. Se consideră paralelogramul ABCD (A B ||CD) şi fie M, N mijloa­
cele laturilor CD, respectiv BC.
a) Să se demonstreze că diagonala AC împarte segmentul M N în două
segmente congruente.
b) Dacă O este centrul paralelogramului, atunci segmentul OC este
împărţit de M N în două segmente congruente.
c) Să se arate că centrul paralelogramului este şi centrul de greutate al
triunghiului AM N .

Lucrarea nr. 4

1. Să se arate că,într-un trapez isoscel, unghiul format prin prelungirea


laturilor neparalele are ca măsură diferenţa măsurilor unghiurilor trapezului
alăturate uneia din aceste laturi.

2. Prin vîrful A al triunghiului ^4DC se duce o paralelă la latura BC,


pe care se iau segmentele A M = A N = BC. Fie G punctul de intersecţie a
diagonalelor patrulaterului, ale cărui vîrfuri sînt punctele D, C, M, N. AG
intersectează pe BC în P. Să se arate că AG — 2 PG.

3. Se consideră un pătrat ABCD si punctele M £ A B, N £ DC,


P £ DC, Q £ ^4D, astfel încît A M = BN = CP s= DQ.
a) Să se arate că A AQM s= A B M N = A CN P = A DPQ.
b) Să se demonstreze că M P _L QN.
c) Să se arate că M P = NQ.

Lucrarea nr. 5

1. în triunghiul oarecare A BC se ia un punct M pe latura DC. Prin


M se duce o paralelă la bisectoarea unghiului A, care taie laturile A B şi ^4C,
respectiv în N şi P. Să se demonstreze că:
a) Triunghiul A N P este isoscel.
b) Dreapta care uneşte mijlocul segmentului N P cu vîrful A este per­
pendiculară pe bisectoarea unghiului A.

2. dă triunghiul echilateral ^4DC cu latura egală cu 6 m. Din mijlocul


M al laturii BC se duce perpendiculara M N pe AC şi apoi N P perpendicu­
lară pe A B şi PQ perpendiculară pe CD. Să se calculeze:
a) Lungimile segmentelor MN, N P, PQ şi MQ.
b) Perimetrul patrulaterului MNPQ.

226
3. Fie ABC un triunghi oarecare în care A B = 13 cm, BC ----- 21 cm şi
înălţimea A D = 12 cm. Din A se duce perpendiculara pe A B care întîlneşte
pe BC în E. v
a) Să se calculeze perimetrul triunghiului ACE.
b) O piesă în secţiune are forma unui cerc cu lungimea egală cu peri­
metrul triunghiului ACE. Această piesă prin prelucrare capătă forma de pătrat
înscris în cerc. Să se calculeze cît la sută din aria cercului se pierde prin
prelucrare.

Lucrarea nr. 6

1. In triunghiul ABC (AB = AC) fie D piciorul înălţimii din A pe BC.


Să se demonstreze că perpendiculara din D pe AC este tangentă în D la
cercul circumscris triunghiului ABD.

2. Se consideră triunghiul dreptunghic isoscel A BC şi un punct D pe


cateta AB. Se ia pe AC punctul E astfel că EA = BD şi fie F mijlocul
ipotenuzei BC. Să se arate că unghiul DFE este drept.

3. Intr-un triunghi dreptunghic ABC, paralela dusă prin punctul D,


mijlocul ipotenuzei BC, la cateta AB întîlneşte înălţimea dusă din vîrful A
în punctul E. Să se arate că dreptele A D şi CE sînt perpendiculare.
(G.M.F. nr. 12/1955)

4. Se dă un triunghi echilateral ABC şi se ia un punct M pe BC. Para­


lelele duse prin M la laturile triunghiului întîlnesc pe A B şi AC respectiv
în D şi E. Fie L şi Q mijloacele segmentelor CD şi BE. Să se arate că triun­
ghiul MQL este echilateral.

5. In triunghiul echilateral ABC paralela dusă din C la A B taie perpen­


diculara din A pe A B în punctul D. Să se arate că CD este jumătate din
latura triunghiului echilateral.
6. Fie P un punct pe diagonala BD a unui pătrat ABCD. Să se arate că
perpendicularele din P, B şi D respectiv pe AB, A P şi CP se întîlnesc pe
diagonala AC.

Lucrarea nr. 7

1. Să se demonstreze că, dintre toate patrulaterele cu diagonalele res­


pectiv congruente, ariacea mai mare este aceea a patrulaterului cu diago­
nalele perpendiculare.
(G.M. nr. 10/1954)
2. Demonstraţi că mijloacele laturilor unui patrulater convex cu diago­
nalele perpendiculare, sînt vîrfurile unui dreptunghi. In ce caz este pătrat?
3. Intr-un paralelogram ABCD dreptele care unesc mijloacele laturilor
BC, DC cu punctul A taie diagonala BD în M şi N. Să se arate că
B M cb M N b ND.

227
15*
4. Un dreptunghi ABCD are lungimile laturilor egale cu 12 cm şi 9 cm.
Din punctul C se duce perpendiculara CE pe diagonala BD şi din punctul D
perpendiculara D F pe diagonala AC (Eţ^BD , F ^ A C ).
a) Să se demonstreze că E F este paralelă cu AB.
b) Să se arate că patrulaterul CFED este trapez isoscel.
c) Să se calculeze aria trapezului CFED.
5. Se -dă un trapez dreptunghic ABCD, cu' unghiurile A şi B drepte,
5 3
CD = 70 cm, baza«mică AD = — din CD si A B = — din CD. Pe A B luăm
. 4 5 *
punctul M astfel încît A M — 12 cm. Prin M se duce o paralelă la AD care
întîlneşte pe CD în N. Să se calculeze:
a) Perimetrul trapezului.
b) Aria trapezului.
c) Lungimile segmentelor ND şi NC.
6. Intr-un trapez isoscel ABCD (A B baza mică, CD baza mare) se
cunosc diagonalele AC = BD = 8 cm şi laturile neparalele AD — BC = 6 cm.
Ştiind că DAC = CBD = 90°, se cer:
a) Bazele şi înălţimea trapezului.
b) Prelungindu-se laturile neparalele ale trapezului pînă se întîlnese
în punctul M, să se afle perimetrul triunghiului A MB.
c) Aria cercului circumscris trapezului.
7. Trapezul ABCD, înscris în cercul O, de rază B — 10 cm, are baza mare
CD de 16 cm şi baza mică A B de 12 cm. Să se afle aria şi perimetrul trapezului.

Lucrarea nr. 8

1. Intr-un cerc se înscrie un triunghi oarecare ABC. Perpendiculara


dusă din A pe AC taie cercul în M, iar perpendiculara dusă tot din A pe
A B taie cercul în N. Să se demonstreze că dreptele M N şi BC sînt paralele.
2. înălţimea A A i a unui triunghi echilateral intersectează cercul descris
pe BC, ca diametru, în punctele M şi N. Să se arate că proiecţia segmentului
M N pe una din laturile A B sau AC este congruentă cu înălţimea A A X.
3. Intr-un cerc de centru O şi de rază R se înscrie un triunghi ABC. Razele
AO şi BO întîlnese tangenta în C la cerc, respectiv în punctele A i şi B\.
Să se găsească unghiurile triunghiului OAiB\, cunoscînd unghiurile triun­
ghiului ABC.
(G.M.F. nr. 11/1955)
4. Dintr-un punct M se duc tangentele MA şi M B la un cerc de centru O
(A şi B fiind punctele de tangenţă). Dreapta AO taie pe M B în C şi dreapta
BChtaie pe MA în D. Să se arate că patrulaterul ABCD este un trapez
isoscel.

Lucrarea nr. 9

1. Intr-un triunghi ABC se notează cu AD bisefctoarea unghiului BAC


(D £ BC), cu M şi N simetricele punctului D faţă de AC şi A B. Să se arate
că D M s DN.

228
2. Să se arate că două triunghiuri dreptunghi ce care au aceeaşi arie şi
aceeaşi înălţime sînt congruente.

3. Se consideră patrulaterul inscriptibil ABCD. Fie P punctul de inter-


AP 2
secţie a diagonalelor AC si BD. Ştiind c ă ----- = — , se cere:
.. PB 3 _
BC
a) Să se găsească valoarea raportului
AD

b) ' Se consideră punctele Q şi R la — de P pe segmentele PC şi, res-


3
pectiv, PB. Să se arate că A PQR ~ A PAD.

c) Să se găsească valoarea raportului .

4. Se consideră un cerc de rază R, o dreaptă exterioară d şi un punct A


situat de aceeaşi parte cu dreapta d. Să se găsească un punct M £ d, astfel
ca unghiul format de A M cu d sâ fie congruent cu unghiul format de tangenta
din M la cerc cu dreapta d.

Lucrarea nr. 10

1. Se consideră două cercuri Oi şi 0 2 tangente exterior. în punctul T


Fie M N ura din tangentele comune exterioare (M şi N punctele de tangenţă),
iar A şi B punctele în care 0\02 întîlneşte a doua oară cele două cercuri. Să se
arate că patrulaterul A M N B este inscriptibil.
2. Se dau două cercuri C şi C', cu centrele în O şi 0\ de raze R = 4 cm
şi R' = 3 cm. Cele două cercuri se intersectează în A şi B.
a) Fie M punctul diametral opus lui A, în cercul C. şi N punctul dia­
metral opus lui A, în cercul C'. Să se demonstreze că punctele M, B. N sînt
pe aceeaşi dreaptă.
b) Să se calculeze raportul dintre ariile triunghiuri lor AOO' şi A MN.
c) Presupunînd triunghiul OAO' dreptunghic în A, să se calculeze lun-
. OP
gimea segmentului 0 0 ' şi valoarea raportului ----- , P fiind punctul de

intersecţie a lui A B cu 0 0 '.

3. Se consideră un triunghi dreptunghic A BC (C=S0°), avînd C B = 3 cm.


Pe cateta CB, se consideră punctul D la distanţa de 1,5 cm de C. Ştiind
că cercul care trece prin C şi D are raza R = 1,25 cm şi că este tangent
la cercul circumscris triunghiului ABC, se cer:
a) Aria triunghiului ABC.
b) Aria cuprinsă între cele două cercuri.
c) Să se verifice că unul din cele două cercuri trece prin centrul celuilalt.
4. Perimetrul unui trapez isoscel, circumscris unui cerc, este de 20 cm.
iar segmentul care uneşte mijloacele diagonalelor este de 4 Cm. Să se calculeze
raportul dintre aria cercului înscris şi aria trapezului.

229
Lucrarea nr. 11

1. Se consideră dreptunghiul ABCD, în. care se notează A B = a şi


AD = b. Pe latura A B, se consideră segmentul A M , de lungime x. Paralela
dusă prin M la diagonala BD taie pe A D în N, paralela dusă prin N la AC
taie pe DC în P, iar paralela prin P la BD taie BC în Q.
a) Să se calculeze, în funcţie de a, b şi x, aria paralelogramului MNPQ.
1
b) Să se determine x astfel, în.cît aria de la punctul anterior să fie —
8
din aria dreptunghiului.
2. Se consideră un cerc cu centrul în O, avînd aria de 28.26 cm 2 şi un
punct P situat la distanţa de 5 cm faţă de cerc. Se duc din P tangentele
la cerc, P A şi PB, A şi B fiind punctele de tangenţă. Să se afle:
„ a) Perimetrul patrulaterului PAOB.
b) Aria triunghiului P A B .
•3. Perimetrul unui triunghi ABC este de 60 cm, iar laturile sale sînt
proporţionale cu numerele 3, 4 şi 5. Cea mai mare dintre ele este BC. Se
construieşte cercul circumscris triunghiului A BC şi semicercurile de diametre
A B şi AC.
a) Să se calculeze laturile triunghiului.
b) Să se arate că acesta este un triunghi dreptunghic.
c) Să se calculeze/ aria părţilor cu formă de semilună cuprinse între
cercuri.
(Concurs, Banat, 1965)

4. Un triunghi dreptunghic ABC (Â = 90°) are catetele A B = 5 cm şi


AC — 12 cm. Prin ducerea unei perpendiculare M N pe ipotenuză triunghiul
ABC se împarte în două părţi echivalente. Să se calculeze:
a) Ariile triunghiurilor NM C şi BNC.
b) Perimetrele figurilor CNM, ABM N .

Lucrarea nr. 12

1. Intr-un plan a, se consideră pătratul ABCD, cu latura 10 cm. în


punctul A, se ridică pe planul a o perpendiculară pe care se. ia. segmentul
AO = 10 j/ 2 c m . Se notează cu M şi N proiecţiile punctului A pe planele
(OBC) şi respectiv (OCD). Punctul P este proiecţia lui M pe planul AOD.

a) Să se demonstreze că OBC = 90°; ODC — 90°.


b) Să se arate că:

a) M e OB şi A M B = 90°.
b) OD şi AN D = 90°.
c ) P e AO şi M BA = 90°.
c) Să se calculeze lungimile segmentelor:,
a) AM-, b) MP-, c) PN.

230
d) Dacă R este proiecţia lui A pe MN, să se arate că PR ||AC şi să se
calculeze lungimea segmentului PR.
e) Să se afle lungimea segmentului AR.
f) Să se calculeze unghiul format de planele A M N şi ABCD.
2. O placă de aluminiu în formă de triunghi A BC se îndoaie după dreapta
determinată de punctele A şi M, unde M este mijlocul laturii BC. Explicaţi
dacă se poate ca diedrul obţinut să fie măsurat prin unghiul BMC. Dacă nu,
ce condiţie suplimentară trebuie să îndeplinească triunghiul A B C ?
/•

Lucrarea nr. 13

1. In planul a, se consideră paralelogramul ABCD. Pe perpendicularele


ridicate în A şi B pe planul a, situate de aceeaşi parte a acestuia, se consideră
punctele A i şi respectiv B x, astfel ca A Ax = B B X. Să se arate că:
a) Dreptele AiC şi B XD trec printr-un acelaşi punct.
b) Dacă B XD = A XC, atunci ABCD este dreptunghi.
2. Dintr-un punct O, exterior planului a, se duc perpendiculara OP şi
oblicele OB şi OC. Un punct oarecare D £ OP se proiectează pe OB în E
şi pe OC în F.
a ) 'Să se arate că DE s D F dacă şi numai dacă OB s= OC.
b) Oblicele OB şi OC fiind oarecare, să se arate că patrulaterul BCEF
este inscriptibil.
3. Se consideră un tetraedru regulat, de muchie a.
aj Să se determine înălţimea, apotema şi valoarea cosinusului unghiu­
lui dintre două feţe ale tetraedrului.
b) Să se determine distanţele unui punct oarecare de pe înălţimea tetra­
edrului la feţele laterale, în funcţie de distanţa x a acestuia la planul bazei.
c) Să se obţină, din rezultatul anterior, că suma distanţelor oricărui
punct de pe înălţimea tetraedrului la feţele tetraedrului este constantă.
d) Să se determine punctul de pe înălţimea tetraedrului, egal depărtat
de toate feţele tetraedrului.
e) Să se arate că punctul determinat anterior este egal depărtat de
vîrfurile tetraedrului.
f) Să se arate că două muchii, nesituate pe aceeaşi faţă, sînt perpendi­
culare. \

Lucrarea nr. 14

1. Intr-un tetraedru regulat SABC, de muchie a şi cu vîrful în S, se face


o secţiune cu un plan determinat prin punctele ^4, P şi Q, unde P £ SC,
Q £ SB , astfel încît SP = 2 PC şi SQ = 2QB.
Să se afle volumul piramidei cu baza PAQ şi cu vîrful în S.
2. Se consideră un cub A B C D A XB XCXD X.
a) Să se arate că vîrfurile cubului se pot împărţi în două mulţimi con-
ţinînd fiecare patru puncte, astfel încît oricare două puncte din aceeaşi mul­
ţime să nu fie extremităţile unei muchii a cubului.
b) Să se arate că punctele din fiecare mulţime sînt vîrfurile unui tetraedru
regulat.

231
c) Să se arate că centrele de greutate ale celor două tetraedre coincid
cu centrul cubului.
1
d) Să se arate că fiecare din cele două tetraedre are volumul egal cu —

1
din volumul cubului şi aria totală egală cu din aria totală a cubului.
1/3
3. Baza unei piramide OABCD este trapezul ABCD, cu baza mică
A B = 3 cm şi baza mare CD = 5 cm. Ştiind că planele feţelor laterale OAD
şi OBC se intersectează după o perpendiculară pe bază, că aria feţei laterale
OA B este de 9 cm 2 şi că aria feţei laterale OCD este de 20 cm 2, să se afle
volumul piramidei.
4. O cutie de forma unei prisme drepte are baza un pătrat. Diagonala
prismei este de 8 dm şi face cu muchia laterală un unghi de 60°. Se cere să
se determine:
a) Volumul cutiei. - •
b) Ce cantitate de apă trebuie să turnăm în cutie pentru ca înălţimea
7
apei să reprezinte — din înălţimea prismei?

Lucrarea nr. 15

1. Dreptunghiul A B C D , cu A B = 12 m şi BC = 6 m, este baza unui


paralelipiped dreptunghic, cu muchiile laterale A A ', BB\ CC' şi DD' şi cu
diagonala AC' — 14 m.
a) Să se afle volumul paralelipipedului.
b) Să se calculeze OC', unde { 0 } — AC Pi BD.
c) Să se calculeze distanţa de Ia O la diagonala AC'.
2. Se consideră piramida VABC, cu baza A B C un triunghi dreptunghic,
avînd catetele A B şi AC de lungimi 16 cm şi respectiv 12 cm. Ştiind că
muchia VA este perpendiculară pe planul bazei şi că faţa laterală VBC face
cu planul bazei un unghi de 45°, să se calculeze:
a) Volumul piramidei.
b) Suma muchiilor laterale ale piramidei.
c) Aria laterală a piramidei.
d) Volumul cilindrului a cărui bază este cercul circumscris triunghiului
ABC şi are înălţimea congruentă cu înălţimea piramidei date.
3. O piramidă, cu baza un hexagon regulat, înscris intr-un cerc de
rază R, are muchiile laterale egale cu R ] / 2. Să se calculeze:
a) Volumul piramidei.
b) Apotema piramidei.
cj.A ria totală a piramidei.

*• Lucrarea nr. 16

1. Un rezervor are forma unui trunchi de con cu volumul de 416 ir


litri şi o adîncime de 0,6 m. Ştiind că diametrul unei baze este de 2,4 m, se
cere să se calculeze diametrul celeilalte baze.

232
2. Volumul unui con, care are înălţimea de 8,20 m, este împărţit in trei
părţi echivalente, prin plane paralele la bază. Să se calculeze cubul distan­
ţelor, de la vîrf la fiecare din planele secante.
3. O zonă sferică, cu o bază la distanţa de 1 dm de centrul sferei, are
aria de 100 n dm2. Să se calculeze ariile celor două baze şjp zonei, ştiind că
raza sferei este de 5 dm.

Lucrarea nr. 17

1. O piramidă patrulateră regulată, cu latura bazei de 24 cm si înălţi-


1 ' .
mea de 16 cm, este secţionată cu un plan paralel cu baza la — din înăl­

ţime faţă de vîrf. Să se calculeze:


a) Tangenta unghiului format de muchie cu planul bazei.
b) Sinusul unghiului format de o faţă laterală cu planul bazei.
c) Aria laterală a trunchiului de piramidă obţinut prin secţionarea pira­
midei iniţiale.
d) Aria secţiunii făcută în trunchiul de piramidă printr-un plan ce trece
prin două diagonale paralele ale bazelor.
2. Acelaşi enunţ (cu excepţia punctului d) pentru o piramidă triunghiu­
lară regulată, cu apotema bâzei de 12 cm şi înălţimea de 16 cm.
3. Laturile bazelor unui trunchi de piramidă triunghiulară regulată sînt
de 3 cm şi respectiv de 12 cm. Faţa laterală formează cu planul bazei un
unghi de 60°. Să se calculeze:
a) Volumul trunchiului de piramidă.
b) Aria laterală a trunchiului de piramidă.

Lucrarea nr. 18

1. Un trunchi de con are înălţimea h = 12 cm şi volumul V = 2800 - cm3.


Se secţionează trunchiul cu un plan,paralel cu bazele,ce trece prin mijlocul
înălţimii. Ştiind că aria secţiunii este de 225 ~ cmf se cer razele bazelor trun­
chiului, precum şi raportul volumelor celor două trunchiuri de con obţinute
prin secţionare.

2. Un trunchi de con are volumul de 79 n cm 3. Să se calculeze raza


bazei mici, raza bazei mari şi generatoarea, ştiind că lungimile acestora sînt
direct proporţionale respectiv cu numerele 6, 14 şi 10.

3. înălţimea unui trunchi de con, diferenţa razelor bazelor şi genera­


toarea (în această ordine), exprimate în centimetri, sînt trei numere consecu­
tive, iar suma razelor bazelor este 6 cm. Din acest trunchi se scoate un con
care are ca bază, baza mică a trunchiului, iar vîrful în centrul bazei mari. Se
cere volumul şi aria corpului rămas.

4. Un semicerc cu raza de 10 cm se înfăşoară obţinîndu-se un con. Se


cere aria secţiunii axiale a unui cilindru echivalent cu conul obţinut, dacă
cele două corpuri au aceeaşi înălţime.

233
Lucrarea nr. 19

1. într-un con se cunosc R = 5 cm şi. h — 12 cm. Se face o secţiune


paralelă cu baza.- Ştiind că aria secţiunii este 4t: cm2,se cer:
a) Aria laterală a trunchiului de con format.
b) Volumul trunchiului de con format.
2. Se secţionează o sferă de rază R cu un plan situaţia distanţa x (x < R )
faţă de centrul sferei.
a) Să se calculeze în funcţie de. R şi x raportul ariilor calotelor formate.
b) Să se calculeze aria secţiunii.
Se mai secţionează sfera cu încă un plan paralel cu primul, astfel încît.
ariile celor două secţiuni să fie egale. După înlăturarea celor două calote se
scoate un cilindru ale cărui baze sînt cele două secţiuni.
în cazul în care aria laterală a cilindrului este egală cu jumătate din aria
sferei, să se calculeze:
c) Raportul dintre raza cercului de secţiune şi înălţimea cilindrului.
d) Raportul dintre volumul cilindrului şi volumul sferei.
3. într-o prismă hexagonală regulată diagonala unei feţe laterale are
lungimea 2 cm şi formează cu latura bazei un unghi de 60°. Se cere să se
calculeze raza unei sfere,al cărei volum este egal cu volumul prismei multiplicat
cu raportul dintre lungimea unui cerc mare al sferei şi diametrul acesteia.

Lucrarea nr. 20

1. Aria unei sfere este egală cu aria laterală a unui cilindru circular drept.
Raza cilindrului este cu 1 cm mai mare decît 0, (3) din generatoarea sa, iar
dublul sumei razei şi generatoarei este 26 cm.
a) Să se calculeze raza sferei.
b) Să se afle volumul unui con cu vîrful în centrul sferei şi avînd ca bază
secţiunea obţinută prin intersecţia sferei cu un plan la distanţa. de 3 cm de
centrul acesteia.
c) Latura bazei mari şi latura bazei mici ale unui trunchi de piramidă
patrulateră regulată sînt cît laturile pătratelor înscrise în baza cilindrului şi,
respectiv, în baza conului. Apotema trunchiului fiind triplul diferenţei dintre
laturile bazei, se cere volumul trunchiului.
2. O sferă, un cilindru circular drept, un con şi un trunchi de con sînt
echivalente. Secţiunea axială a cilindrului este un pătrat cu diagonala 101/2.
Raza bazei cilindrului este-media geometrică a razelor bazelor trunchiului de
con şi este jumătate din înălţimea conului.
a) Să se afle cubul razei sferei.
b) Să se afle aria laterală a conului.
c) Să se afle aria laterală a trunchiului de con, ştiind că înălţimea
trunchiului este 3, (3) cm.
3. Secţiunea axială a unui con este un triunghi isoscel în care dublul
înălţimii corespunzătoare bazei are aceeaşi lungime cu una din laturile con­
gruente. Raza conului este 3 | /3 c m .
a) Să se afle aria laterală şi volumul conului.
b) Să se afle volumul sferelor care au razele congruente cu razele cercului
înscris, respectiv circumscris, triunghiului ce reprezintă secţiunea axială a.
conului.

234
INDICAŢII ŞI RĂSPUNSURI

III.l. TRIUNGHIURI; DREPTE PARALELE

1. a) Triunghiul A M N este echilateral; M A P = 90°, A M P = 60°;


triunghiul N PC este echilateral, CP A .= 90°.

2 . a) B D M mm C, NDC.mm B, B M E = B şi BEM = 180° - 2B.


b) triunghiul NFD fiind isoscel, hisectoarea unghiului opus bazei este pe
pendiculară pe aceasta, deci este paralelă cu AC. Triunghiul BEM este isoscel.

3. în triunghiul A B C : ACB = 90° — 15° = 75°; în triunghiul isoscel


A M B : <£.A M B = 180° - 2 •15° = 150°; C A M = ^ A - < M AD =
= 90° — 15° = 75°, deci A MC — 30°. MD şi F M , fiind medianele cores­
punzătoare bazelor în triunghiuri isoscele, sînt şi bisectoare.

4. a) DE este înălţime şi medi­


ană în triunghiul E A B , deci triun­
ghiul este isoscel.

A E B = 2BED = 2(90° - CBA) =

= 180° - 2CBA = BAC.


b) & E A M ^ A E B N (E A ^ E B r
MAE m ^ N B E şi MA = NB)
şi rezultă;
E M waEN şi ^ A E M = < B E N (1).
^MEB = ^MEN 4- ^NEB. (2)
Fig. ra.i.4
şi ^ N E A ^ A E M + ^ M E N {3).
Din relaţiile (1), (2) şi (3) rezultă:-^ M E B = NEA (4).
Triunghiurile M EB şi NEA sînt congruente şi deci M BE = NAE.
Dar FBA = ^ M B A = ^ M B E - A B E şi ^ .F A B = NAB =
= ^C.NAE — BAE, de unde rezultă că F B A = $C.FAB, adică tri­
unghiul F A B este isoscel.

5. a) Din A M m* AN , ^M AC = ^N AB şi AC = AB rezultă
A A M C s* A A N B .
b) Cum ^ A B O = «)CACO şi cum OBC = ^ A B C — ^ A B N şi
■3C.OCB — ŞiA CB — $ZACM, rezultă că [OBC = •£;’OCB, adică triunghiul
-BOC este isoscel.
c) Triunghiurile MOA şi NOA sînt congruente, deoarece A M = A N (din
ipoteză); MO = ON (ca diferenţe de segmente congruente) şi AO latură co­
mună. Rezultă că MAO = i£N A O , adică AO este hisectoarea unghiului A.
Cum triunghiul ABC este isoscel, rezultă că AO este şi înălţime în triunghiul
ABC, adică AO _]_ BC sau A D _L BC.

235
6i Fie C' intersecţia perpendicularelor duse din A şi B respectiv pe A B
si pe BC. Triunghiul A C'B este dreptunghic şi C'BA = 90° — ^CABC,
rezultă că AC'B = -ŞCA B C . Analog se arată că ^ B A 'C === ŞC.ACB,
unde A ' este intersecţia perpendicularelor duse din B şi C respectiv pe BC
şi pe AC. Rezultă că unghiurile triunghiului A'B'C' sînt congruente cu un­
ghiurile triunghiului ABC.

7. a) Cum A ABC esteisoscel cu A B es AC iar -Ş^A = 2^£B, rezultă că


2 ^ B + $ZB +.ŞZC = 180° sau 4B = 180°, adică B = 45°, deci = 90°.

b) Triunghiul A D B este dreptunghic şi cum B = 45°, rezultă că şi


TiC1
^ B A D — 45°, adică triunghiul A D B este şi isoscel, deci AD = BD = ------
2
8. a) Unghiurile interne de aceeaşi parte a secantei formate de două drepte
paralele tăiate de o secantă sînt suplementare. AC şi BC fiind bisectoarele
a două unghiuri a căror sumă este 180°, rezultă că BAC + ABC =
= 90° sau ^ A C B — 90°, adică triunghiul ABC este dreptunghic.
b) Punctul C fiind situat pe bisectoarea unghiului A, rezultă că C este
egal depărtat de laturile lui, adică CH = CM. Analog se găseşte că CK ss CM,
de unde rezultă că: CH = CK = CM. .
c) Din congruenţa triunghiurilor CHA şi CM A şi a triunghiurilor CKB
şi CM B rezultă că A M = AH si B M = B K si.însumînd parte cu parte,
rezultă: A M -j- B M — AH + B K sau: A B = A M -j- BK.

9. a) Unghiurile N M B şi C B M sînt congruente (pa unghiuri alterne


interne). Dar ^£M BN == ^JCBM, deci ^ N B M = ŞC.NMB, adică
A B M N isoscel, deci B N =s MN.
b) Triunghiul MBC este isoscel cu BM = MC. Dar ^ A M N = ACB
(unghiuri corespondente) şi deci ^C.MCB s= ŞC.CBM. Ţinînd cont de punctul
a) rezultă că Ş^AMN = ^C.BMN. "

10. a) Fie A ' piciorul perpendicularei dusă din A pe BC; cum ^ A E D =


= BEA' (unghiuri opuse ia vîrf) şi ^£BEA' = 90° — b, rezultă că
^ A E D = 90° — b. Triunghiul ,BAD este dreptunghic şi ^ A D B = 90° —
- < A B D , adică ^CADB = 90° - b' b) 90 - b = 60° U b = 30°.

11. a) -^ D A B = ^ A B B ' (unghiuri alterne interne), ^ A D B s a ^ B 'B C ,


(unghiuri corespondente) şi cum $ZABB' s ^ B 'B C , rezultă că ŞC.ADB ==
= -ŞCDAB, adică triunghiul A B D este isoscel. Analog se arată că şi triun­
ghiul ACE este isoscel.
b) Deoarece D B = BA şi CE = CA, rezultă că D B A- BC - f CE =
= BA + BC + AC, dar DE = DB -f- BC + CE.

180° -B A C 1 8 0 °-2 0 ° A BC
12. ABC^mACB = 80°. A BE 40°.
2
în final rezultă că EBD = 30°.
b) ^C.EFC ss ŞCABC şi cum triunghiul A BC este isoscel, rezultă că
EFC a= Ş^ECF, adică triunghiul EFC este isoscel, deci E F amFC.

236
13. a) Cum AD este biseetoarea unghiului ABC rezultă că:
3ZEAD «> BA D şi <£BA D « £ A L E =* EA D = ADE,
adică triunghiul ADi? este isoscel,
b) Deoarece jFF ||A D rezultă că Ş^DEF ss Ş^ADE şi ^ F E C = Ş^DAE
=> ^ D E F =s ^ F E C , adică UF este biseetoarea unghiului DEC.
14. Deoarece ^ A B M ss <£A<7If, rezultă că ^ M B C = ^ M C B , deci
triunghiul MBC este isoscel şi M B s= jJ/C.
Din A B A M = A A C M rezultă ^ B A M = = ^ £ C A M , adică Af se
găseşte pe biseetoarea unghiului A.
a

1
15. a) Din BD = DE si CD = — BE rezultă că CD = DE.
2
A D E F mm AD CF, deci. E F = CF şi ^ E D F = ZfcCDF.
b) In triunghiul isoscel CDE, D F este bisectoare, deci si înălţime, adic
D F X CE.
16. Fie 2£B = 45°, A A ' _L BC, CC’ X AB, M mijlocul lui AC. Atunci
2£C’ M A' = 180° - ^ A M C ' - C M A '. (1)
AC
Dar, A AM C' şi A C M A ' sînt isoscele,C M =--M A' = — -
2
[^ A M C ' = 180° - 2%.A, A
\ ^ C M A ' = 180° - 2<£C.
Din (1)' şi (2) avem:
ZJC'MA’ = 180° - (180° - 2 ^ A +
+ 180° - 23£C) = 180° - 360° + 2 ^ A +
+ 2;■£<? = 2 « A + <C) - 180° =
= 2(180° - iCB) - 180° =
= 180° — 2^ B = 90°.

237
17. a) Deoarece AD _L M N şi A N s= A M , AD este mediatoarea seg­
mentului M N şi C±DMN este isoscel.
b) A A M B sa A A N E pentru că A M = A N ; A M B a ^ AN D
şi ^CBAM = Ş^NAE (avînd unghiurile complementare BAD şi CAD
congruente). Rezultă de aici eă A B AE.
c) /\ABE este isoscel, iar AD, fiind bisectoarea unghiului £h4.B,este
şi înălţime, deci A D _L BE.
d) Deoarece A D J_ M N şi AD JL B E , rezultă M N ||BE.

18. In triunghiul isoscel ABD, BF fiind înălţime este şi bisectoarea


unghiului ABD. Deci Y este egal depărtat de A B şi DB. Analog CG
este bisectoarea ACE, deci Y este egal depărtat de AC şi DE. Cum
Y este egal depărtat de A B şi AC, înseamnă că este situat şi pe bisec­
toarea unghiului B A C .-

19. A A B B ' = A ACC' deoarece:


BB' = AC.

A B 23 CC'.

Ş^B'BA s= ŞfcC'CA (ambele avînd măsura unghiului A -f- 90°).


Din congruenţa lor rezultă că A B ' = AC'. Dar ^ A B ' B A - ^ B ' A D = 90°
şi < A B 'B = 3£C'AC, deci C'AC + B 'A D = 90° sau ^ C 'A B ' = 90°.

238
20. Luăm pe AC punctul E astfel ca E = 20°. Triunghiul BCN este
isoscel, cu unghiurile de 80°; 50°; 50°, deci BC = BN. Dar BC = B E , deci
A BNE este echilateral (isoscel şi •£;.NBE = 60°). Deoarece ^ M E B = 100° şi
<'C.BME — 40° -(exterior lui A MB) => A M EB este isoscel, adică BE = ME.
Rezultă că N E = ME, adică A N M E' este isoscel. Cum ^ N E M = 40° =s>
<=» ^ N M E .== 70°. De unde N M B = 70° - 40° = 3#°.

21. Ducem M M ' _L BC şi N N ' A BC şi atunci A M B M ' A NCN'.


Fie {0 } = MN n BC => A O MM ' = A ONN'.
Deci OM = (9iV, adică BC trece prim mijlocul segmentului MN.

22. a) In A D FC: l£C D F = 90° -


In £\BGE: BEG = 90° -
Cum Ş^ACB sa rezultă că:
2£CDF = ^ B E G , adică
^.BD M IfcCEM.
b) TriunghiulM DC este isoscel şi A DFC e= £±EBG, deci:
D T s i?G, iar MD = Mi? => MG sa MF.
Deci triunghiul GME este isoscel şi ^jG FM = ^ F D E , adică GF jj DE
şi GF ||BC. ■

239
23. 1) Se observă că:
< DBA + $LBAC + ^C.EAC =
= 90° - f 45° 4- 45° = 180°,
deci D, A, E sînt colini are.
2) D B _L DE şi CE ± DE ^ D B ||CE.
3) DD' este bisectoarea unghiului BDA,
deci e şi mediatoare şi
DD' fi BC = {0 } =>
D'O este linie mijlocie în A ABC.
AnalogE'O este linie mijlocie în /\ABC\
F ig. m .1 .2 3
adică DD', EE' şi BC sînt concurente în O.
24. Fie { L } = MD' H AC. Triunghiul M B N este isoscel, deoarece:
BC AB
M B = BD = si N B =

Rezultă că
60°
< BM N = B N M = ^ A B ('■ = 30°.
2
Deci în triunghiul MCL avem:.
^ C M L 4- ^ M C L = 30° 4- 60° = 90°,'
adică ML este perpendiculară pe AC,
Deoarece înălţimile A D şi ML se taie în P, rezultă că CP este a treia
înălţime a triunghiului A MC, adică C P este perpendiculară p e AM .
25. D este ortocentrul triunghiului BCE, deci CD este înălţime, adică
DC _L BE.
26. Ducem FG ||DC, G £ EC. FG este linie mijlocie în A EDC =>
=>FG^\\DC => FG A. AD. DG este linie mijlocie în triunghiul CBE, deci
DG ||BE. .
In triunghiul ADG avem: FG şi DE înălţimi (unde F este ortocentrul
triunghiului ADG), deci A F este înălţime în
A A ADG, adică A F J_ DG ||BE => A F _L BE.
27. Fie AD înălţimea triunghiului dat şi
DE _L AB (E £ A B). Luăm pe prelungirea
lui DE punctul F, astfel ca E F == DE. Tri­
unghiul ADF este echilateral şi are latura
congruentă cu înălţimea triunghiului dat.
înălţimea triunghiului A D F este AE. Avem
relaţia:
1 1
BE = — BD — — AB si
2 4

-AE = AB — BE — A B — — AB — — AB.
4 . 4

240
28. Din construcţie rezultă., că
C^D O E + 3ZAO B = 90°

sau

^2~AO B +^AOB = 90° « *


5

_ AOB + ^ A O B = 90°
5
18 0 C
^ — AOB = 90° AOB = 25° F ig. m .1 .2 8
B
13
şi cum ^ \DOE = din Ş^AOB se obţine că <^DOE — 65°.
5
•29. Fie B' simetricul lui B faţă de dreapta X Y . Se uneşte A cu B'
şi notăm cu M punctul unde A B ' taie pe X Y . Punctul M este punctul căutat.
Intr-adevăr, triunghiul M BB' este isoscel, iar MY este bisectoarea unghiului
B M B '. Observînd că
< AMX = B 'M Y = BM Y
rezultă:
^AM X^^BM Y.

■III,2. PATRULATERE
1. Mijloacele laturilor unui patrulater convex sînt vîrfurile unui parale­
logram. a), b) şi c) sînt proprietăţi imediate ale paralelogramului; d) parale­
logramul cu două laturi consecutive congruente este un rom b; e) rombul
cu diagonalele congruente este un pătrat.

2. a) Unghiurile alăturate într-un paralelogram sînt suplementare, deci


jumătăţile lor sînt complementare; b) triunghiul AD E este isoscel, deci
AM & aM E. Analog CP s& PF, deci M P ||A B ||D C ; c) M P = A F =
== A B — F B — A B ~ BC\ d) sînt înălţimi corespunzătoare laturilor con­
gruente în triunghiul isoscel E D A ; e) MNPQ este un dreptunghi cu diago­
nalele perpendiculare; f) diagonalele AC şi BD sînt bisectoarele unghiurilor.

241
18 — Probleme de matematică pentru gimnaziu.
3. a) Se foloseşte proprietatea liniei mijlocii într-un triunghi; c) Cum

EF — , din condiţia problemei, rezultă că CD = şi CD & D P,


2 2
deci figura PHCD este pătrat şi în acest caz B — H. ,

4. b) POA == OAB = ABO = PO D ; d) diagonalele paralelogramului


PEQF sînt perpendiculare.

o. Patrulaterul BCDE este trapez isoscel; d) Segmentul care "uneşte m ij­


loacele diagonalelor unui trapez este egal cu semidiferenţa bazelor, deci, în
AB
condiţiile problemei, CD = -----, de unde rezultă perimetrul egal cu 5a.

6. a) A D —D E, BD==DC şi ^ A D B = ^ C D E rezultă că £\ADB~/\CDE,


b) Diagonalele AE şi BC se împart în părţi congruente sau: cum
ş^ABC = ^ BCE şi Ş^ACB == CBE (rezultă de la punctul a),
atunci A B |j CE şi AC|j BE, adică ABEC este paralelogram.
7. Fie paralelogramul ABCD şi triunghiurile echilaterale EAB, FBC,
GCD, IIDA. Triunghiurile E B F şi GDH sînt congruente, avînd: E B =a DG,
BF = DII. i^ E B F şi ^ G D H sînt congruente (avînd măsurile egale cu
240° — A BC) şi rezultă EF = GH. Analog, se arată că EH =$ FG, adică
patrulaterul EFGH este paralelogram.

8. M N şi F E sînt linii mijlocii respectiv în triunghiurile GBC şi ABC
1 . 1
si deci MN = — BC] MN\\BC si E F = — BC, EF\\BC. Rezultă deci:
2 2
FE = MN şi F E ji MN. adică F M N E este paralelogram..

242
9. Din triunghiurile MCD şiN BC avem relaţiile: ^ M = 180° - (<£C +
+■£-»), ^ C . N = 1 8 0 ° — ( ^ B + X Q , care scăzute'dau proprietatea enunţată,

10. Ş £ _ B A M = == ^ N C D , de unde rezultă qă


2 2 m
AM |
|CN, dar şi ^4iV||MC, adică AM CN este paralelogram.
11. a) Cum BD == AD şi A D ^ BC rezultă că triunghiul BCD este
isoscel, iar B M fiind mediană este şi înălţime, adică B M I CD.
b) Patrulaterul BCED fiind paralelogram, rezultă că DE\\BC. Dar
şiAD|| BC, de unde rezultă că punctele A, D, E sînt coliniare, fiindcă prin
D se poate duce o singură paralelă la BC (Postulatul lui Euclid).

12. Fie M, N, P, Q picioarele perpendicularelor duse din O (punctul


de intersecţie a diagonalelor) respectiv pe laturile A B, BC, CD şi DA.
Din congruenţa triunghiurilor AOM cu BOM şi BOM cu POD rezultă că
OM e=OQ şiOM = OP, adică patrulaterul MNPQ este dreptunghi (diago­
nalele sînt congruente şi se înjumătăţesc).
13. a) Cum BE = DG, BE ||GD, rezultă că BF == D H şi B F j jDH.
adică BFDH este paralelogram. Unghiurile paralelogramului au 150° şi 30°.
b) Deoarece BE s EF şi A D _L BF, rezultă că A F == AB. Analog se
arată că CHsm CD. Dar i£ H C B Ş^DAF = 60°, deci AF\\CD, adică
AFCH este paralelogram.
Deoarece if^ABD = Ş^DBC = ^'JCBH = 60°, rezultă că A B şi BH
sînt în prelungire. Perimetrul paralelogramului este egal cu 6a, unde a este
lungimea laturii rombului.
14. Fie A ’, B', C’ picioarele perpendicularelor duse respectiv din A.
B, C pe dreapta d şi M ’, N', P ' picioarele perpendicularelor duse din M,
N, P (mijloacele laturilor CB, AC, BA). Rezultă:

B B ' + CC’ A A ’ + CC’ AA' + BB’


MM’ = NN' si PP’
2 2

care, prin însumare dau: MM’ + NN’ 4- P P ’= AA' + BB ' 4- CC’.


15. Rezultă din congruenţa triunghiurilor formate de vîrfurile opuse ale
rombului cu centrele pătratelor alăturate.
16. Triunghiurile A B ^ H şi A C x H sînt echilaterale, avînd cîte două
unghiuri de 60° şi deci patrulaterul AC1H B 1 este romb.
17. Se’foloseşte proprietatea liniei mijlocii în trapez.

18. Se foloseşte problema 17. >.


19. Din congruenţa triunghiurilor BCN şi A M D => B N = A M
şi ^fcCBN = Ş ^ M A D , de unde rezultă că ^ N B F == Ş^MAF, deci
a a m f ^ ab n f.
b) Din congruenţa triunghiurilor AM F şi BN F rezultă FN = FM ,
adică triunghiul F M N este isoscel.
243
16*
20. Deoarece A E _L A B, rezultă că CD J_ AE,
CE _L BC, rezultă că A D j _ CE,
deoarece CD şi A D sînt înălţimi în triunghiul ACE, atunci D este orto.cen-
trul triunghiului ACE, deci ED este înălţime, adică ED _L AC.
B

21. Din CF _L FG rezultă că CF J_ AH. A D şi CF sînt înălţimi în


triunghiul A H C, deci F este ortocentrul triunghiului AHC, adică H F _L AC.
Dar: AC A. A B , deci H F ||AG, adică AGFH este paralelogram.
22. M XA M D este paralelogram, deci: s= Ş^MAB == i^M B A
şi if^MiAQ = ^ M jQ A . Deci triunghiul QMiA esteisoscel cu QMX= AMy (1).
Triunghiul PM\A este isoscel (^.A M ^P == 2fcCMA\ ^ C == ^.MxAC),
deci M±P == M\A (2). Din (1) şi (2) rezultă că M^Q = M\P.
23. Patrulaterul AEM D este paralelogram şi {0 } — E D D A M este
mijlocul lui ED. Patrulaterul DFGE este trapez, iar OM este linie mijlocie,
de unde rezultă că GM = MF.

24. Fie A B C D patrulaterul dat şi {O } = ACCiBD. Dacă AOssOC


şi A D |i BC, atunci triunghiurile AOD şi BOC sînt congruente, de unde
rezultă că OD == OB, deci ABCD este paralelogram..
25. Mediatoarele segmentelor A 'A", B ’B ”, C C ” sînt linii mijlocii respec­
tiv în-trapezele dreptunghice A 'M N A ", B'M N B", C'MNC", deci trec prin
mijlocul lui MN, adică sînt concurente.

244
28, a) In triunghiurile HFG şi DHA avem:
^ 0 iG F + ^ G H F = 90° şi
HAD + ^ A H D = 90°. ^ (1)
Dar ^ A H D ~ % G H F (opuse la vîrf), (2)
deci: ^ H G F ^ ^ H A D .
în A FAO avem: ^ F A O + ^ A F O = 9 0° (3)
Dar şi if^AFO + ifcOFG — 90°, deci
<£AAO = îpOFG.
Cum ^D AFssZfcFAO , rezultă că ŞfcOFG^
= «ŞCHGF, adică triunghiul EFG este isoscel,
cu E F = EG (4).
Din (1), (2) şi (3) se obţine ^ A F O = ^ F H G ,
deci triunghiul EHF este isoscel cu EH —EF (5).
Din (4) şi (5) rezultă că HEm=EG, adică E
este mijlocul lui HG.
b) Pentru ca FG să fie paralelă cu DB, trebuie să avem':

% D G F == < £ A D C = 3CBAC. Dar ^ D G F == ^ D A F , deci:

%:BAC e s ^ C A F ^ ^ F A D , şi cum: ^ B A C + ^ C A F - f ^ F A D = 90°,


rezultă că
^ B A C = 30°, adică DAC = 60°.

27. Avem: A XB' = A jC ’ = — A H si A ’B' = A'C' = — BC. Trebuie ca


2 2
A / / =? BC, deci triunghiurile dreptunghice A H B ' şi BCB', avînd ipotenuzele
congruente şi ^ H A B ' == if^B'BC, sînt congruente. Rezultă că H B' = B'C,
deci ■ŞC'A — 45°.

28. a) E\BFC = /\,CGB pentru că au:


& *
AF = CG (ca diferenţe de segmente congruente),
BC — latură comună,
ŞC.BFC = Ş^BCG.

Rezultă că BG = CF. Analog pentru celelalte.


, B F = CG,
b) Deoarece BCGF este trapez isoscel
^ F B C = ^BCG,
deci FG ||BC ||MN. Analog arătăm DE | MN.
c) Din relaţiile
A B == AC,
A P — comună
B P == PC ( A B P C = isoscel)
=> A A P B ^ A A P C =s>^ B A P = PAC.
Deci P se găseşte pe bisectoarea unghiu­
lui A. Analog arătăm că şi celelalte două
intersecţii se găsesc pe bisectoarea lui A.

245
III.3. CERC, PATRULATERE INSCRIPTIBILE
1. a) Se foloseşte faptul că tangentele duse dintr-un punct exterior la
un cerc sînt congruente şi, de aici, rezultă că suma bazelor este egală cu
suma laturilor neparalele; b) Centrul cercului este egal depărtat de laturile
trapezului; c) Unghiurile formate de o latură neparalelă cu bazele trapezului
sînt suplementare.
2. a) Cercul circumscris unui triunghi dreptunghic are ipotenuza ca
diametru; b) Mediana corespunzătoare ipotenuzei este rază în cercul circum­
scris, deci este egală cu jumătatea ipotenuzei; c) într-un triunghi dreptunghic
cateta opusă unghiului de 30° este jumătate din ipotenuză, deci 2,5 cm;
d) BPD = BAD = 30° şi, fyndcă B P _L AC, rezultă că DPC = 60°;
e) punctul H este ortocentrul triunghiului.

3. Un unghi al unui patrulater inscriptibil este congruent cu unghiul


exterior opus şi atunci ECD -j- E A l) = 180° => ECAD inscriptibil.

4. a) Patrulaterul ED CP este inscriptibil,fiindcă E P C -f- CDE = 180°,


deci D P E = DCE = B A E ; b) D E P = ABC ss BA T, fiindcă unghiul format
de o tangentă cu o coardă are ca măsură jumătatea arcului subîntins de coardă;
c) A BC = DEC = D P A ; d) D PA = 180° - P A T ; e) A D B + A T B = 180°;
f) D P A T paralelogram..

de diametru BD. Analog pentru celălalt cerc. 2 ME — BD şi 2 NE = DC.

246
6. Notînd cu C punctul de intersecţie al
diametrului A B cu dreapta d, se observă că AC
şi QM sînt înălţimi în triunghiul AOP şi, cum
N B _L AQ şi  B _]_ PQ,[ rezultă că B £ NP\
b) ^ A M N ~ Ş^ABN = $^NQC, adică patrula­
terul MNQP este inscriptibil.
7. a) Deoarece ifcDCB e= ŞfcGCB, atunci
CB este bisectoarea unghiului DCG şi cum
O G CB, rezultă că centrul cercului este egal
depărtat de laturile unghiului DCG, adică de CD
şi CG sau, altfel spus, coardele DE şi FG sînt egal
depărtate de centru.
b) Coardele DE şi F G ,fiind egal depărtate de centru, sînt congruente,
de unde deducem că şi arcele subîntinse de ele sînt congruente, adică
EFD ss FEG şi rezultă că f D = EG , deci E F |j DG, . adică patrulaterul
EDFG este trapez care are vîrfurile pe cerc, deci este un trapez isoscel.

8. a) % C XBC2 = ^ A B C X + ^ A B C 2 = — AC1 + — AC2 = 90° + 90° =


2 2
== 180°, adică punctele C\, B, C2 sînt coliniare.
b) O-iPz este linia mijlocie în triunghiul ACXC2 şi deci C-iC2 = c1 0 x0 2.
9. a) B M şi CM sînt mediane în triunghiurile dreptunghice EBD şi
ECD şi sînt egale cu jumătate din ipotenuza ED, deci B M = MC.
b) Deoarece ^ E B D = ^ E C D — 90°,
rezultă că patrulaterul BCDEe.sie inscriptibil,
deci punctele B , C, D, E sînt conciclice.
c) Centrul cercului circumscris patrulate­
rului BCDE este punctul M. Raza cercului
, DE
este-----.
2
d) Cum unghiurile A BC şi ACB sîn.ţ
unghiuri exterioare patrulaterului inscrip­
tibil B C D E , rezultă că ^ A E D = işCACB,
<£ADE = ABC şi BAC = DAE.
e) Am văzut că ^ A C B sa i^BED .
Dar i^ T B A == E B M =s Ş^BEM , deci
AB
Ş^EBM — ^ A C B = -----, de unde rezultă
2
că B M este tangentă cercului circumscris tri­
unghiului A BC în punctul B.
10. Fie A T tangenta dusă în punc­
tul A la cercul circumscris triunghiului ABC.
^ T A B = 1 AB = A C B . Dar ^ A C B =
2
= A C 'B ' (unghiul AC'B' este exterior patru­
laterului inscrintibil BC'B'C). Rezultă că'
^ T A B ^ ^ .A C 'B ', adică TA \\C'B'. Analog
pentru celelalte două vîrfuri.

247
11. Tangentele duse din vîrfurile paralelogramului la cerc sînt co
gruente şi, prin însumarea acestora parte cu parte, găsim că două laturi ală­
turate ale paralelogramului sînt congruente, deci paralelogramul este romb.
12. Fie A', B ’, C', punctele de tangenţă ale laturilor BC, AC, A B c
cercul înscris şi O' centrul cercului înscris. Patrulaterul AC'O'B' este pătrat
şi deci AC' 4- A B ' = 2r. Dar B ’C = A'C şi BC’ e= B A ’, de unde rezultă
prin însumare că: AC' - f A B ' 4- B'C + BC' = 2r -j- A'C 4- BA', adică
AC + A B = 2r + 2R (2R = BC).
AE AFB - AE
13. ^ B F E - BE- = - - --- - -3C.DCB, deci patru-
2 2
laterul DFEC este inscriptibil.

' B 14. în patrulaterul inscriptibil A D B F avem:

^BFD = BAD = ^ BAC = 45°,


2

< FBD = ^ C A D = ^ BA£ = 45°,

adică triunghiul dreptunghic BFD este şi isoscel,


deci BD JDF. Apoi se arată că CD = DE.
b) ^ C E B F ^ ^ F C E ca unghiuri cu laturile
perpendiculare. (Punctul E este ortocentrul l\BFC).

15. Triunghiurile A N D şi A P E au:

<NAD = ^PAE = £ j

^C.AEP = Ş^NDA (subîntind arcul mic BC).


Deci: Ş^APE = <ş^AND, de unde rezultă ^M P N m sŞ ^ B N A == ^ M N P ,
adică A M P N este isoscel. _
16. Se observă că: BCN = 90° {A B fiind diametru) şi Ş^BDM = 90°.
Deci A este ortocentrul triunghiului B M N şi rezultă că A B j_ MN.

24S
17. Patrulaterele AMQD şi BN PC sînt inscriptibile şi i£_MQN =s
s s Ş^MAD, iar M P N = ^ N B C . Dar şi patrulaterul ABCD este inscrip­
tibil, atunci ^ M A D = ^ N B C . Rezultă deci: ^.M Q N == Ş^MPN, adică
patrulaterul MNPQ este inscriptibil.

18. a) Observînd că:

2£OAB = ^ EAC şi OAB = ^ .B A P => EAP = 60A B ,


se obţine
90°
OAB = = 15°.

în acest caz: ^C.CAO = 45° şi ^ C A B — 60°. Pe de altă parte, OA = OC


(O fiind punctul de intersecţie al mediatoarelor), rezultă că: A OAC este
isoscel şi ^ C A O — 45° = -Ş^ACO implică ^ A O C = 90°, deci OC _L AO.
Considerînd cercul circumscris triunghiului A B C , acesta are centrul în O,
AC 90°
iar AOC = 90°, deci ^ A B C = = _ = 45°, de unde: =

= 180°— (60° + 45°) = 75°.


b) în triunghiul dreptunghic A P E avem: A D J_ PE, Ş^PAD =
— 15° 4- 15° = 30°, adică ^ P E A = 30°; P E = 2PA. Dar, P A == P 5 ,
deci P E == 2PZ?. Deoarece Pi? A 4 0 şi OC A AO, rezultă că: P E [|OC\ dar
OBQC este romb, deci OC ||BQ ; atunci P E ||BQ.
c) Fie M mijlocul laturii BC. Triunghiu­
rile B M F şi A M F sînt dreptunghice isoscele.
Deci ^ A F B = 45° + 45° = 90°, adică A F j_B C
şi F este piciorul înălţimii din A pe BC.

19. Arătăm că A A'BC' = A A'CB'.


A 'B = A 'C (subîntind arce de aceeaşi măsură).
^ B A 'C = ^ C 'A B ' = 180° — B A C,
deci ^ B A 'C ' = ^ B 'A 'C A'C' = A 'B '
(subîntind arce de aceeaşi măsură).
Deci BC' = B'C. , Pig. ni.3.19

249
20. a) Din congruenţele: A B = BC; A N = MC; ^ B A N = BCM ,
rezultă că: /\BAN = /\BCM.
b) Din congruenţa triunghiurilor rezultă că ^ A B N 35 ŞfcCBM.
c) Triunghiul N M B fiind isoscel şi avînd un unghi de 60°, este echila­
teral. Cum A B ' = MC (subîntind arce congruente) şi A N = MC => AA-/V.B'
este isoscel şi avînd A B 'B — 60°, rezultă că este echilateral.
d) Se observă că: N B ' = MC şi iVZ?' ||MC {^ B N M = MC = 60°,
(conform teoremei reciproce a dreptelor paralele).
e) Deoarece, ^ 1 5 ' 5 = ^ 5 ' 5 M = 60°, deci A5'|| B M (adică A B 'M B

este trapez) şi cum  B = B 'M => AB == B 'M , deci A B 'M B este trapez
isoscel.
/77p Tzifyî /nr 190 °
f) Se poate scrie că: ^ C B M + ^ B C M = ^ + — = = ----- = 60°,
2 2 '-2 2

21. Fie patrulaterul ABCD şi M, iF, P, <2 proiecţiile centrului cercului


pe laturile A B , BC, CD, DA, iar A ’, B ', C', D' simetricele punctului C faţă
de A B ,_ B C ,C D şi DA.
1
In A ABD, MQ este linie mijlocie, deci MQ — — BD şi MQ\\ BD.

In A A'OD', MQ este linie mijlocie, deci MQ — — A 'D ' şi MQ\\ A'D'.


.. 2.
Deci A'D' = BD şi A'D ' ||BD. Analog se arată că B'C' = B D ,,
B'C' ||PD-şi rezultă că A'D' = B'C' şi A'D ' j|B'C', adică A'B'C'D' este
paralelogram.
A • 22. în A ABD, D C’ este mediană, deci
1
DC' = — AB. în A ABC, A 'B ' este linie mijlocie =>
2 . ■■
1
=$> A 'B ' = — A B. Rezultă că: A 'B ' == DC si cum
2 ’
C'B'WDA'iC'B'Wma mijlocie în A ABC)=>DA'B'C'
^ este trapez isoscel, deci este inscriptibil. în acest
caz A', B ',C ', D sînt situate pe acelaşi cerc.

250
23. Este evident că: A'B'\\AB (linie mijlocie în A ABC). A XB'\\CH
(A j B' linie mijlocie în A AHC). Dar, CH _L A B , deci şi A 'B ' J_ A XB '.
B'A ' = 180°, rezultă că patrulaterul' A XB'A'D este
inscriptibil, deci punctele A x, B', A', D se găsesc pe acelaşi cerc.

24. Din problemele de mai sus rezultă că punctele: Z), A', B\ C' şi
respectiv, D, A', B', A x sînt conciclice. Adică D, A', B', C', A x sînt conciclice.
Analog se arată că E, B', C’ , A\ B x respectiv F , C\ A', B', Cx sînt conci­
clice. In cele 3 perechi de cîte 5 puncte apar mereu 3 puncte comune, deci
toate cele 9 puncte se găsesc pe acelaşi cerc.
25. Triunghiul D A XA ’ este dreptunghic, deci cercul lui Euler are centrul
la mijlocul lui A ’A X. Analog pentru triunghiurile dreptunghice B XF B ’ şi
CXEC’ găsim că centrul cercului lui Euler se află şi pe mijloacele lui B ‘ B X şi
C'C i, adică segmentele A 'A X, B 'B X, C'CX sînt concurente.

26. Deoarece: BH _L AC şi DC _L AC ADC = 90° fiind înscris


într-un semicerc) => BH ||DC. Analog se arată că CH ||B D , deci BHCD
este paralelogram şi DH trece prin mijlocul lui BC, adică prin A'. Rezultă
că H ,A ',D sînt coliniare. Pe de altă parte, OA'j_BC,
deci OA ' este linie mijlocie în triunghiul AD H =>
=> OA ' = — AH.
2
27. In trapezul OA'EH, u l / trece prin mijlocul
lui OH. (Perpendiculara din o pe coarda A 'E cade
la mijloc.) Analog în OHTB' şi OHGC' perpendicu­
larele din co pe .B'T şi C'G trec prin mijlocul
lui OH. Deci « £ OH ’ şi se găseşte la mijlocul
lui OH. ’ Fig. m.3.27

251
28. Este evident că: OA' _L BC. Construind ^4i(?|| AE *=&'AiQ = — AH
2
(A-iQ este linie mijlocie în A AGH). Din problema precedentă rezultă că
ţ
OA ' = — A H şi A XQ s= OA\ Din congruenţa triunghiurilor GOA' şi GQAX =>
2
=> OG == GQ. Dar, GQ == QH şi atunci OG = — GH.
2

29. Patrulaterul M 'EM F este inscriptibil şi rezultă că: ^ MFE =


= M M ’E = — MR, dar = — 'BMC = — •240° == 120°.
2 2 2
120°
Deci: 9 C M F £ = ^ M M ’E = — — = 6 0 ° şi = 1 8 0 ° - 9 C £ M 'F =

= 1 8 0 °- — BM C = 180c— 120° = 60°.


2
Deci triunghiul M E F este echilateral. Analog pentru cazul cînd M e ste
mijlocul arcului mic BC.
30. a) Notăm cu M al doilea punct de intersecţie a cercurilor circum
scrise triunghiurilor F A B şi EAC. Se observă că:
^ A M B = 180° - ^ A F B = 120°,
^ A M C = 180° - 9CAEC = 120°.
De unde rezultă că: $^BMC = 360° — Ş^AM B—
- 2£AM C = 360° - 120° - 120° = 120°.
, Cum 9CBM C + ^ B B C = 120° + 60° = 180°,
rezultă că MBDC este inscriptibil, deci cercul
circumscris triunghiului BBC trece tot prin M.
b) Rezultă (din punctul 1) că fiecare din
unghiurile A MB, A MC şi BM C ău 120°.
c) Dreapta P R ,care uneşte centrele cercu­
rilor circumscrise triunghiurilor BBC şi FAB,
este perpendiculară pe coarda comună BM. Latu­
rile triunghiului PQR sînt perpendiculare pe MA,
M B şi respectiv MC.

252
d) Observăm că BM D — BCD — 60°, deci 2£A BM şi Ş^BMD
sînt suplementare, adică AD trece prin M. Se procedează analog pentru
dreptele BE şi CF.
e) A ABD = /_\FBC deoarece: ^ F B C s= Ş^ABD (au 6 0 ° + - ^ 5 ) ;
F B s= A B ; BC sa BD. Rezultă că FC = AD. Analog se arată că BE = AD.
31. a) Unim pe C cu punctele A, B, M şi M'
- şi atunci lAAM'C = £\BMC, de unde rezultă că
CM' = CM, adică triunghiul CM M ' este isoscel.
b) Din congruenţa triunghiurilor A M 'C şi CM B
rezultă că ^ A M 'C ^ A^.BMC, deci si ^ jC M T =
= $ : c m 'm .
Dar ŞfcCM'M şi ^ C M T subîntind arcul mic CM
şi cum CM este coardă înseamnă că M T este tan­
genta, adică M T, deci MB, este tangentă la cerc
în punctul B.
32; a) Triunghiurile A T F şi MOT sînt isoscele, iar ^ C A T = ^C T M B ,
avînd aceeaşi măsură; ^ A T F + ^ M T A = 180° — 2 TAF + M TA =
= 180° — 2 Ş^TM B -f- 2 TM B = 180°, deci punctele M ,T ,F sînt coliniare.
b) în A FM B , TE este linie mijlocie, deci TE ||M B şi TE = — MB,
2
adică TE s OB = OA. Dar O T este linie mijlocie în A M FB şi TO
Rezultă că patrulaterul AOTE este trapez isoscel, deci este inscriptibil.
c) Din relaţiile ^ T A B s = ^ £ P T A (alterne interne);
ifcOTA =s ifcOAT (/S.OAT este isoscel) rezultă că ^ T A B = ^ OAT, adică
A T este bisectoarea unghiului BAO.

33. Notînd cu E intersecţia lui CD cu d şi cu F mijlocul lui A B, rezultă că


BF = — .'
2
Punctele E, B sînt respectiv piciorul înălţimii din C şi centrul cercului circum­
scris triunghiului MCN. Cum B F este mediatoare şi paralelă cu CD si cum
CD
BF — -— , rezultă că D este ortocentrul triunghiului MCN. (Se cunoaşte că
2
distanţa de la un vîrf la ortocentru este dublul distanţei de la centrul cercului
circumscris triunghiului la latura opusă şi reciproc (vezi probi. 26), 20A'—AH.)

253
34. Patrulaterele ACOD şi COEF sînt inscriptibile şi YCO = ADO.
Dar ^C.YCO = i^CFO = ^ C E O măsura arcului C<9 din cercul cu

centrul în 0 2) si rezultă că ^fcCEO = <JA1D0. în cercul de centrul 0 3,


£ C'ED = <£.ADO, deci ^ C E O = ^ D E C şi rezultă că <££.£0 şi ^.DEC',
sînt opuse la vîrf, adică CE şi ED sînt în prelungire, deci punctele C, E, D
sînt coliniare.

35. Fie dreptunghiul- TRSU şi punctul A de pe cerc. Din relaţiile:


^CAIPA = i^ R A P = 90° — -j)CRAM (APRM dreptunghi)
3£PQN = 3£UAQ = 90° - ^CNA U (ANUQ dreptunghi)
prin adunare se obţine.:
M P A + ^.P Q N = 180° ~ { ^ R A M ~ <C.NA {7) = 180° - 90° = 90°
(patrulaterul TR AU este inscriptibil şi R T U = 90°). Punctul M , fiind
intersecţia a două înălţimi P M şi N A, este ortocentrul triunghiului NPQ.
36. Centrul cercului circumscris triunghiului CDE este situat pe EC,
fiindcă ^fcCDE = 90°. Tangenta la cercul circumscris • triunghiului CDE
în punctul E trece prin A, deoarece unghiul AEC — 90°.
=> ^C_ABE = -^.ACE, iar
Ş^ACE = ^C.AED (unghiuri cu laturi perpendiculare).
Deci: ^ A B E - M B E = ^ A E D - ^ A E M , adică: ^ A B E = ^ A E M ,
deci A E este tangentă şi' cercului circumscris
A BME. Cele două cercuri, avînd o tangentă
comună în E, sînt tangente.
37. Cum patrulaterul
AMBC' este paralelogram şi AC'\\ B M 1 Patru-
BMCA' este paralelogram şi B M ||CA' J ^ laterul
AC'A'C este paralelogram şi A A ' şi CC' se inter­
sectează în O. Analog se arată că A B A 'E este
paralelogram şi BE intersectează pe A A ' in
mijlocul acesteia, adică în O. Deci, AA', BB'
şi CC' sînt concurente în punctul O.

254
88. Patrulaterul AC'HB' este inscriptibil şi C'H1|f H B' (ambele _L.pe AC),
B'Hi ||H C (ambele _L pe A B ), deci patrulaterul H XC'HB' este paralelogram
şi Hi este simetricul lui H faţă de mijlocul lui B'C'. Analog arătăm că H 2, H s
sînt simetricele lui H faţă de mijloacele lui A'C', respectiv A'B'. Aplicînd
problema precedentă pentru triunghiul A'B'C', rezultă că A 'H X, B'H 2 şi
C'H3 sînt concurente. «*
39. Fie Oi, 0 2, 0 3, 0 4 centrele celor 4 cercuri. Patrulaterele OxOOzN şi
0 0 2P 0 3 sînt romburi şi NOx = 0 X0 2 = P 0 3, NOx ||0 X0 2 ||P 0 3. Analog OxM =
= 0 3Q, OxM ||OsQ. Rezultă că /\NOxM b /\P02Q şi deci MN = PQ,
M N ||PQ, deci MNPQ este paralelogram.

40., a) Rezultă din congruenţa triunghiurilor BAG şi EAC.


b) AEP if^ABP şi patrulaterul A E B P este inscriptibil, deci
<'C.BPE — Ş^BAE — 90°, adică şi Ş^EPG este drept.
c) Cum patrulaterele A E B P şi APCG sînt inscriptibile, Ox şi 0 2 sînt
centrele cercurilor circumscrise acestor patrulatere, iar 0 X0 2 este linia
centrelor, care este mediatoarea secantei comune, adică a lui A P .
d) Prelungim A M cm M M ' = A M şi ,utilizînd congruenţa triunghiurilor
ACM ' şi AEG, rezultă că 2 A M = EG.
41. Din faptul, că /\ADG = A C DG (AD = DC] DG latură comună
if^ADG = <)C.CDG), rezultă că AG = CG si Ş^DAG = ^C.DCG. Din relaţiile
de mai jos: ^ B A E = ^ B A D — ^ G Â D - ^ G C B = ^ B C D — ^D C G ,
rezultă că: ^ B A E ^ ^ p G C B . Dar ^ B A G = ^CDFG (alterne interne).
EC
deci: ^ B C G = Ş^DFA şi BAG , adică GC este tangentă în C
cercului circumscris triunghiului ECF.
42. a) Patrulaterul A B C I este inscriptibil si
+ ^ A B C = 180°. Dar ^ A D C = ^ A B C
şi if^AIC = <CPIE (opuse la vîrf), deci i£ A D C +
+ <'C.FIE = 180°. Deci patrulaterul F IE D este
inscriptibil.
b) Ţinînd cont că patrulaterele A B C I şi
D F IE sînt inscriptibile, putem scrie:
' IA C = IB C = I£ F D I = % F E I.
Dar 9CIA C şi F E I sînt unghiuri alterne interne
formate de dreptele AC şi E F tăiate de o secantă.
Rezultă c& EF ||AC.

255
43. Patrulaterul BO AP este inscriptibil, deci ^ P B A = Ş^POA 45°,
if^POB = Ş^BAP = 45°, deci triunghiul A B P este isoscel.
44. Din problema precedentă, triunghiurile Q PN si M P R sînt isoscele,
Deci QP mm P N şi P M = P R ; ^ R M P = <£PA(> = 45°, deci ilfi? ||NQ,
In plus, A MPQ z s A N P R , de unde rezultă; MQ =s N R , adică patrulaterul
MRNQ este trapez isoscel.

45. a) In A A B B ' avem: A B ’B = 90° — ^ B ’BA. în A IB 'C avem:


K I B 'C = 90° - 2£ICB' = 90° — A C B . Cum A BC = rezultă
că i^ A B 'B = i^ IB 'C , adică B ’B este bisectoarea unghiului A B 'I.
b) Fie M M ' perpendiculara dusă din M pe IB'\ A P M R şi QM M 'I
sint dreptunghiuri si A P = M R si QI = MM'.
A P 4- AQ = M R + AQ = M M ' + AQ = AQ + IQ = A I.
c) Triunghiurile E A M şi A MG sînt isoscele. E A P == ^ P A M ,
= IC RAM , sau: < A 4 P + «£fL4<Ţ = A 4M + =
= 9CP A R = 90°. Deci: -^.EhlG = 90° -f- 90° = 180°, adică punctele E , .4, £
sînt coliniare. Cum ^ G E M = ^ A E M rezultă că patru­
laterul EFMG este inscriptibil şi deci Ş^EAM = 2£EMG = 90°, deci
E F J _F G .

III.4. ASEMĂNARE; RELAŢII METRICE

1. Fie trapezul ABCD şi E F o paralelă


la baze (E E -4.D, F E FF), care intersectează
diagonalele ^4C şi BC în AI şi, respectiv, în N.
Din A A E M ~ A A DC si A B N F ~ A B D C ,
EM A E ’ . NE BF n
rezulta c a ------ = ------ si ------ = .—— . Dar
DC AD ’ DC BC
AE BF . , .
----- - ==-----, si atunci E M = A F.
AD BC
2. a) A A E B ~ A EFC;
b) A A D F ~A ECF-, c) se folosesc rapoar­
tele de la punctele a) şi b).
3. Se aplică teorema lui Thales In triun­
ghiurile OBD şi OED.

256
4. Notînd cu O centrul •cercului circumscris, se observă că unghiul la
centru BOC = 2B A C = 90°, deci triunghiul BOC este dreptunghic isoscel,
BO = OC — R, de unde R = 10 cm; b) Dacă O M este Înălţime în triunghiul
BC —
dreptunghic isoscel BOC, avem OM — ----- = 5 / 2 cm.
2
5. Diagonalele rombului sînt perpendiculare şi f i e * / } = AC H Bl).
Spre exemplu, în triunghiul AOB (O = 90°) : AO = 4 cm, BO = 3 cm,
de unde A B = 5 cm ; b) 4,8 cm.
6. a) Notînd catetele,cu A B , respectiv, AC şi cu N proiecţia lui A pe
AB’ 3
ipotenuză, cu datele din enunţ, putem scrie: —— «= — şi B N = 3,6cm sau

AB2 9 AB2 9- B C -B N 9 BN 9 ..
------ = — * > ---------------- = — <*=>--------------=- — o -------= — BC = 10 cm,
AC2 16 AC2+ A B 2 25 BC2 25 BC 25
A2? = 6 cm, AC = 8 cm ; b) raza cercului circumscris unui triunghi drept­
unghic este jumătate din ipotenuză, fiindcă ipotenuza este diametru.
Trebuie reţinut că centrul cercului este mijlocul ipotenuzei; c) dacă / este
centrul cercului înscris, se scrie relaţia: Aria^gc= Aria^m-j-Aria^rc-j-Aria£iCj
A B - f AC + BC
obţinîndu-se Aria^nc = r relaţie cunoscută si sub forma

S = p •r, unde S este aria triunghiului, p semiperimetrul, iar r raza


cercului înscris în triunghi. Menţionăm că relaţia S = p - r este valabilă
în orice triunghi; d) mediana corespunzătoare ipotenuzei este rază în cercul
circumscris, deci este de 5 cm ; e) Se arata c a :----- = -------<=>----------------
ne DC A B + BC
AD 6 AR
= -----<=>AZ)=3 cm ; D C = b cm. A ABC A DEC-.
AD + DC 6 + 10 8
DC DE
= ^ = BD = 1/ A D 2+ A B 2 = 3 /
AC AB BC 8 6 10 K
DB
f) A M = -— • g) D P este mediana corespunzătoare ipotenuzei în triunghiul
A
dreptunghic DCE => OP = 2 1 /5 cm.
A B 2 • AC 2
7. a) Relaţia se mai ponte- scrie: = BD - DC = A D 2:
BC 2
AM AD . AN AD
b) A BM D ~ A AN D şi A A M C - A C N D s i ----- = . Prin
MB D B ’ NC DC
A N -A M AD2
înmulţirea relaţiilor, membru cu membru, rezultă că = 1;
N C .M B D C -D B
c) N A M 4- N D M = 90° + 90° = 1 8 0 ° ; c) ţinînd seama de proprietăţile
patrulaterului inscriptibil, rezultă că A ABC A M DN şi atunci' MD AB
ND ~ AC '
8. a) Triunghiul fiind isoscel, centrul cercului circumscris se află pe
înălţimea AD [D Q BC). Dacă se notează cu M punctul diametral opus lui A
triunghiul ACD are unghiul C de 90° şi CD _]_ AM . Din teorema catetei’
rezultă că 2R = A M = A C 2 A D 2 + DC2 \-R p c os
= 6,25 cm.
AD AD

257
17 — Probleme de matematică pentru gimnaziu
b) Notînd cu / centrul cercului înscris în
\
triunghiul A BC (A B =3 AC), să remarcăm faptul
/ EA. că / 'G A B, înălţimea corespunzătoare bazei
h7 \p \
într-un triunghi isoscel este şi bisectoare, iar ID
4 j\ \ este rază. Notăm cu P £ AC şi Q £ A B punc­
tele de tangenţă. Raza cercului înscris este
r — IP . Din asemănarea triunghiurilor A IP
D Ţ şi ABC rezultă:
PI AI ^ r AB — r r 8 —r -
1 B C ~Ă C ^B C ~ AC ** "6 = 7 0 ~ ‘
M Sau conform probi. 6 c) => S = p •r.
Pig. m. 4 . 8 c) A A E H ~ /\.ABB şi se ţine seama că
A H = A B — 2r; d) trapezul BCPQ este isoscel
şi atunci diametrul cercului înscris este medie proporţională între bazele
trapezului. Conform problemei nr. 1 de la secţiunea cerc: patrulatere
inscriptibile, IF _L IC, se aplică apoi teorema înălţimii în triunghiul FIC
şi se ţine seama că H B uneşte mijloacele bazelor. .--v-fA
9. b) Deoarece A B ||BC şi AC este bisectoarea unghiului B A B , rezultă
că A B = BC = 2y. Fie CH (H £ A B) înălţimea trapezului şi, cum
HB — —----- — = x — y, rezultă că CH 2 4y 2 — (x — y )2 = 2xy 4- 3y2 — x2

şi AC2 = 4y{x + y ) : a) P — 2 x + 6y = 2 (x + 3y).


D in:
AN BM
10. MN II A B
NB MB AN CP
şi >N P ||AC (conform
CP BM NB PB reciprocei teoremei lui
M P ||BC Thales)
PB MB

11. a) H B B = BAC A ABC ~ A BHB-


BB HB £i HB
b) A A B C ^ A B H B
AB CB 1 2 AD

Deci A B = 4H B AH = kHB — H B = 3H B
AC CB
c) A ACB ~ A BHB , dar CB = 2HB. Deci
BH BH
AC
= 2 => AC = A B = 2BH,
BH
AE HE
A AHE*~~ A BHB , dar BB ^ 2HB.
BB HB
AE
Deci - ! r = H E = * A E = 2HE. Atunci A B + A E = 2(BH + HE) = 2.&E.

258
12. Patrulaterul BCDE este inscriptibil. Deci

EBC + A D E = 180'
A B C = ADE.
ABC + EBC = 180°
A
A este comun
Cum si A A B C ~ A ADE.

A B C = ADE

13. Aa BED
or-r,
~ AABF
A A T> 17 AF
= > -----= AB
------ A B •DE = A F • BD.
DE BD

14. Fie M punctul de pe latura BC prin care se duce paralela la mediana


AD (M £ CD). Se aplică teorema lui Thales în A BM E şi apoi în A ACD,
iar din relaţiile:
AE _ DM
A B ~ BD AE _ AF AE _ AB
AF . DM Â B ~ AC ^ A F ~ AC
AC' DC
15. a) Se observă că:

. A ' BAD =: DAC


AD _!_ BC si
AB = AC

ABE = ADB - 90c


A A B E ~ A ABD.
BAD este comun
Analog se arată că A A C E ~ A ADC.
b) Aplicînd teorema catetei în A ABE, se află: A D = 1 6 cm şi B E = 9 cm
Aplicînd apoi teorema înălţimii, se găseşte B C = 2 B D = 24cm, sau din asemăna-
AB AD 202
rea triunghiurilor ABD si ACE rezultă: ----- - =•------, deci AD = ------ = 16 cm.
6 AE AB 25
16. a) Se observă că:

AM AM + MB
= 4 = 5 => M B = 4 cm si A M = 16 cm.
MB MB
Analog se află: D N = 8 cm şi NC = 12 cm.

■ PB - = —
----------- 4 => PdB
d
= 3o cm.
b) A P M B ~ A PNC
PB + 6 12
Analog găsim DQ =^6 cm.
c) M P = 5 cm ; MAf = 10 c m ; iV(? = 10cm .

259
17*
17. a) B M =» MC )
M N \\AC \=* A N ^ N B
iVP|| BC, deci BN PC este trapez.
B M = MC
A P = PC
M P II A B
b) AO = — A M = — • 15 = 10 cm => AO = 10 cm.
3 3
BN • MN
c) NE = --------------- - = 7,2 cm (NE fiind înălţime în MNB).
BM V ■ '«
18. Fie A B baza mare si CD baza mică. Ducem F N _L A B si fie M inter-
CD _ F M 3 FM
secţia lui F N cu CD =>AFDC ~ A FAB=
AB ~ FN ^ 5 ~ ~ F M + 6
F M = 9 cm ; F N = ' 15 cm.
19. a) A B = 10 cm ; CD = 15 cm ; AD = BC = 6,5 cm.
' b) Aplicînd teorema lui Thales în A ABC, se obţine:
AO ' B N . . . . „
şi din faptul ca:
OC NC BN AB
A B ■NC = 51V •CD.
AO AB_ [ NC
A AOB ~ A COD v. CD
OC CD ;
AB PA
c) A P A B APDC PA = 13 cm.
CD PA + 6.5
AD + A P + B P = 36 cm.
20. Fie D'. C', D şi E picioarele perpendicularelor duse din D, C, A şi M
pe dreapta dată. Segmentul M E este linie mijlocie în trapezul BB'C'D şi
BB' -ţ-CC' = 2 ME (\). Observînd că:

A ADG ~ £±MEG rezultă „ == 1.' deci AD = 2 (2).


ME GM 1
Din relaţiile (1) şi (2) se obţine B B ' + CC' = AD.

21. Paralelele prin D si C la A A ' intersectează dreapta d respectiv în


, , ^ u ■ MB EB NC FC . .
punctele E si Deci: ------ = -------, ------- = ------ . de unde:
’ MA AG NA GA
M B ^ E C _ = E B + F C = 2GA’ __ Afi _ ;
MA ‘ NA AG AG AG ~

260
22. a) Cum AIDC ~ A I A B
1D DC ID DC
sau:
IA A B D A A B ~ DC
adică:

ID 3,75 m 375 -5
iD — --------- = 3 cm.
' 5 6,25 625
A , IC 3,75
Analog —— = —— • IC = 3,75 •3,75 = 9^ =
2,25 cm.
BC 6,25 6,25 4
Deci IA — 8 cm ; IB = 6 cm şi A B = 10 cm.
Cum lungimile laturilor triunghiului IAB sînt numere pitagorice, rezultă
că A I A Beste dreptunghic în I, deci IA _L I B adică A D _L B C .

A B D ‘ caicul
i ,se
b) Din faptul că A IAB ~ A CBF IB = —
----- I A • Prin
i BC F B CF
obţine IB = 2CF.
c) A A P E ~ A AIB de unde:

D E A E IB •A E
sau D E = ( 1)
IB IA 'I A
A BCF A.AIB de unde:

CF BF IA •B F
sau: CF — (2)
IA IB IB
înmulţind egalităţile (1) şi (2) membru cu membru, se obţine:

D E -C F = IA1 B F = A E •BF.
IA IB

Dar, DE = CF şi atunci DE2 = A E •BF.

23. a) Din faptul că: A M = AC s A B => A M C B este dreptunghic, adică


MC A. BC. {BM este diametrul cercului circumscris A BCM.)
AO 1
b) AO este linie mijlocie în A BMC şi ------= — .
MC 2
n
Dar AD
--= —1 s A^ - = — rezultă
AC 3 ’ DC 2
^COAC = 3CDCM,
deci
A AOD ~ /\MD C .
c) Din b) rezultă ^C.ADO s ^ M D C . în plus,
2,CMDC are ca suplement A D M , deci şi ^ A D O
are ca suplement ^£AD M , adică O, D , A? sînt
coliniare.

261
24. a) Din figura III.4.24 se observă că:
A M m sA Q , B P = BQ, D U , = Z>JV, PC mmCN,
prin însumare obţinem: A.4/ 4- Z?!3 + D il/ + PC —
= A Q + B Q + D N + C N , adică A D +.B C a A 5 + C Z ).

b) Din ipoteza rezultă c$ A A /-B ~ A -D /C .

n „ . . A / Bl AB AD AB
Daca in plus — = ---- - = ----- atunci
IC ID DC BC DC
Folosind proprietăţile proporţiilor se obţine:
AD + BC A B + DC
de unde BC = DC, deci l\BDC este isoscel.
DC ~ DC
AD AB
Analog se obţine: > de unde A D = A B, deci
BC + A D DC + A B
A A B D este isoscel => ABD = A D B si BDC = ^ D B C . Din faptul
că A A IB ~ A DIC, rezultă ^ A B I = ^ I D C şi ^ B A l = ^ I C D .
Dar A A B D = A BDC şi atunci A B == BC s CD = DA, deci patrulaterul
ABCD este romb. *
25. a) Fie {P } = A B 0 BC. Tangentele duse dintr-un punct exterior
la cerc sînt congruente, deci -CM = AC şi D M s= BD. Din faptul că
A CP A ~ A B PD => sau = —— , de unde M P ||AC,
PB PD BD BP MD
deci M P _L A B. b) Triunghiul COD este dreptunghie pentru că:
jC A C D BDC
^.COD --- 180° - ^ O C D $iODC = 180°
2 2
= 180° ^ A- D + < B C D = i 8o° _ i 80! = 180° - 90° = 90°.
2 2
Cum OM este înălţime în A COD, rezultă: O M 2, MC ■ MD — A C -B D ,
deci AC •BD = constant.

26. a) Cum •£\BAM ~ A A BC (pentru că: ^C.B este comun şi


* ~ AB B M
l£ B A M a ŞC.BCA) se obţine; —— sau ab 2 = B C -B M adică
BC AB
AB2= BC- — o BC2 = 2A B 2.
2

- 262
b) Din a) rezultă M B as Ş^BAC sau: 2 -Ş^BMF = 2 -Ş£BAE sau:
•% iB M F == ^ B A E ,ă a x Ş^ B M E este exterior patrulaterului F E M A , deci
acesta este inscriptibil.
c) Din ^ F E M + ^ F A M = 180° si F A M + ^ B C A = 180° =>
=* 3CFEM == ^ B C A , => E F ||AC.
27. Fie { I } = A C fi BD şi M, N * P ,Q proiecţiile lui i p e A B, BC, CD, DA.

Cum A 1M B ~ / E lC P {^ M B I = $£IC P ), avem: — = — (1), iar din:


IP PC
A P I D ~ A A I M rezultă relaţia F L = ^ — (2).
’ i¥ / AM
,0, . . . M I IP MB DP MB DP ,
înmulţind (1) cu (2) obţinem: ---------------- -------------- sa u :------- ------- = 1.
IP MI PC AM MA PC
4 ■ , ' w. NC QA . , . ■ M B D P NC QA .
Analog găsim: — -X — = 1 deci: -------------•- — •-£— = 1.
N P QD - MA PC N B QD

28. Patrulaterele C A P M şi P M D B sînt inscriptibile şi ^fc.ACP^z ^£_A M P


şi ^.B P J) =s ifc^BMD. Dar ’^ iA M P s= ^ B M D (au acelaşi complement,
unghiul P M B ) şi rezultă: Ş^ACP s= Z fB P D . Deci: A A C P ~ A B P D de
AC AP
unde rezultă:------— -------, adică AC • BD = P B • A P = constant (A , B
PB DB
şi P sînt fixe):

29. a) Avem DH = HF şi EG = GF.


A A D E ~ A DCF pentru că mi: ^ A E D = EDC; ^ A D E ^CFD .
Din proporţionalitatea laturilor obţinem:
AP AE DE
sau A D •DC = F C •AE.
FC ~ DC ~ DF
Dar, A D = DC, deci: A D 2 = FC •AE.
b) A B E F ~ A F D C pentru că aur ^ E = ^ F D C (alterne interne)
^EEFB == ^fcCFD (opuse la vîrf),
c) BG şi CH fiind mediane în triunghiuri asemenea şi, pornind din
vtrfurile cu unghiuri congruente, sînt proporţionale cu laturile:
DC JBF
-----= ------ide unde rezultă: DC •BG = CH •BE.
CH BG

263
30. a) Patrulaterul ABFE este inscriptibil
B ( ^ B F A ^ ^ B E A ) , deci ^ . A F E ^ ^ A B E . Dar
CFE = 90° - 1CAFE si ^ B D C = 180° - (90° -
- < A B D ) = 90° + 3CA B D .
Adică ^ E F C + ADC = 90° - ^ A F E +
+ 9 0 ° + ^ A B D = 180° - 3 £ A F E + AFE = 180°.
Deci C-DFE este patrulater inscriptibil,
b) Dacă FC este diametrul cercului circumscris
patrulaterului CDEF, atunci Ş^FDC — 90° (subîn­
tinde un semicerc). Deci FD X DC. Cum triun­
ghiul A BC este dreptunghic rezultă că FD\\AB.
Dacă FC este diametrul cercului circumscris
patrulaterului CDEF şi A F X BC în F, atunci AF
este tangentă la cerc în punctul F. Din asemănarea
triunghiurilor AFD şi AFC rezultă: A F 2 — A D •AC.
c) Din asemănarea triunghiurilor BFE şi BCD rezultă relaţia:
TIC' : TiC^
B F -B C = B E - BD. Dar BF - - —— » deci -=— = BE •BO, adică BC2=
2 2
= 2B E -B D . ' ''
31. Ducem din M perpendiculara MM ' pe A B şi unim pe 4 cu B' şi
pe B cu A'. - ' -
AM AM'
Din A A M M ' ~ A A B A ' =*> — - = sau AM •A A ' = A B -A M ' (1).
AB A A '-
BM A M'
Din A B M M ' ~ A BB'A = — — sau B M ■BB ' = A B - BM ' (2).
AB BB'
Adunînd relaţiile (1) şi (2) obţinem: A M ■A A ' + B M ■B B ’ = A B •A M ' +
+ A B •B M ' = A B {A M ’ - f BM ') = A B •A B = A B 2, adică relaţia cerută.

32. a) Arătăm că: AC2 + OB2 + OD2 = BD 2 + OA 2 + OC2. Se


calculează: AC2 = (AO 4- OC)2 = AO2 + OC2 + 2AO •OC şi BD 2 = (BO +
+ OD)2 = BO2 + OD2 + 2 BO - OD.
Dar AO ■OC = BO ■OD fiindcă AAO D ~ ABOC.
PB PO
b) Din A POB ~ A PAO
PO PA

264
33. Triunghiurile A B A ' şi AC A ' sînt respectiv -asemenea cu triunghiu­
rile C M A ' şi B M A'. Din proporţionalitatea laturilor omoloage şi ţintnd
seama că A B ' = A'C rezultă:
AB AC
sau: A B •B M = AC - CM.
MC MB
34. Unghiurile A 0 X0 2, A 0 20 x au ca măsuri jumătăţile arcelor A M din
cercurile cu centrele Oi şi 0 2, deci sînt respectiv congruente cu unghiurile B
şi C. Pentru ca AOx = A 0 2 trebuie ca A B = AC, deci triunghiul A BC să fie
isoscel, punctul M putînd fi luat arbitrar pe baza BC.

35. Presupunem M între B şi C, iar N pe prelungirea lui DC. Triunghiu­


rile CM N şi A D N şi A B M cu A D N sînt asemenea, de unde rezultă:
CN DN ... . M B AD
(1) şi (2)
CM AD ' ' ’ AB DN
Dar A B = A D şi din (1) rezultă:
CN - C M DN - A D CN - CM CN
adică sau
CM AD CM AD
CN -,CM 1 1
de unde: ■constant ■
C M -C N AD CM CN AD
Din (2) rezultă: M B - DN — A B •AD = A B 2 = constant.
36. a) Se arată că cele două coarde ^
paralele sînt situate la aceeaşi distanţă
de O şi deci sînt congruente.
b) Fie E' şi F ' punctele în care EC
şi FD intersectează a doua oară cercul.
Din asemănarea triunghiurilor ACE cu
E'CB si BDF' cu EDA şi din faptul
că AC ’= BD, BC = AD, E'C = D F si
F'D = CE rezultă că C E -D F —A B -C B =
= constant.
37. Din asemănarea triunghiurilor
PF PD
D P E si CPF rezultă: — = ---- , adică:
. . PC PF
P E - P F = P C - PD (1).
Dar, P E = QE - PQ si P F =
= PQ + QF = QF + PQ = QE + PQ-
Deci P E - P F {QE - PQ) (QE +
+ PQ) = QE2 - PQ2 (2).
Din asemănarea triunghiurilor AQE 8
si BQF rezultă — —— sau QE - QF =
’ V QB QF
= QE2 => QA ■QB (3).
Din relaţiile (1), (2) şi (3) se obţine:
PC - P D = QA - QB — PQ2 sau:
Q A -Q B - PC ■P D = PQ2.

265
38. a) Avem: A E 2 ~ A B 2 - f CD2 = A B 2 + AC2 A D 2;
Se calculează A F 2 şi se găseşte aceeaşi expresie.
b) A B ■A E — A B 2 şi AC’ •A F = AC2. Făcînd raportul obţinem:
A B ' ■A E _ A B 2 AB' AB2 AB' (A B \ a
adică: „ s a u : -------= I -------1 .
AC' - A F ~ AC2 AC' AC2 AC' { AC )
39. Fie A A ’ diametrul cercului. Triunghiurile A B D si A D A ' sînt
dreptunghice ,deci: A D 2 + D A '2= A A '2. Dar ACDA' este trapez isoscel
(ca trapez înscris). Avem: A'D == AC, deci: A D 2 4- AC2 = A A '2,
B ^Lr'2r = A B 2 + BC2 şi atunci: A D 2 — AC2 =
~ BD. 7 BC = i B D ~ b c )(BD 4- BC) = DC •(BD + DE) = DC •BE —
JJL •A A — DC •IR . (Am folosit congruenţa triunghiurilor ABC si A fED.)
Relaţia devine: . . '
A D 2 + AC2 AA '2 4 R2 2R
A D 2 — AC2 2R - DC 2R •DC DC

Fig. EO.4.39

40. a) Cum A CAD = A CDE =>CE = b; D B = c - x şi din asemă­


narea triunghiurilor ABC şi D EB ( ^ B este comun) x
~b a -J- b
bc
sau x - şi atunci:
a 4~ b

D B = c — DA — c — x — c bc ac -f- bc — bc _ ac
® 4- b a 4- b a -f-6

b) Folosind rezultatele de la punctul a) se obţine — b_


' DB a

c) c Icade= ——r----- = 2 c7tcAD = 2 . ~ ’ . Dar, A D _ AC


sat
DB BC
AD AC
> adică:
AD + D B BC 4- AC

266
AD = &£ = bc(b - c) = bc(b - c) 6(6 - c)
a+ b a2 — b2 ^ c2 c
\ ■

Deci A E ■DC = — ~ . b = 2b^ b ~ c) .

41. a) Cum unghiul B IF este exterior triunghiului BIC, rezultă:

< BIF = = — ° ~ 9° = 45°. ( { / } = BGOCF)


A l 2

b) ^ A F E = 90° -
£ şi ^ F E A ^ D E C = 9 0 ° - J ^ £ £ =90°
2 2
deci Ş^AFE =