Managementul riscurilor în achiziţiile publice

la nivelul companiilor de stat feroviare

Vlad PORCA1, Daniela POTCOAVĂ2

1. Rezumatul lucrării

Managementul riscurilor reprezintă un proces complex de identificare,

analiză și răspuns la posibile riscuri ale unei entități publice, printr-o abordare
științifică, care utilizează resurse materiale, financiare şi umane pentru atingerea
obiectivelor, vizând reducerea expunerii la pierderi. Astfel, controlul intern este
asociat direct cu managementul riscurilor, deoarece, prin măsurile luate, se asigură,
în mod rezonabil, un cadru funcţional ce permite entității publice să îşi atingă
obiectivele.
Cercetarea realizată prin prezenta lucrare are la bază nevoia de analiză
aprofundată și pragmatică a riscurilor existente la nivelul companiilor cu capital de
stat, în domeniul achizițiilor publice, având în vedere impactul și efectele
neconformităților constatate la nivelul acestora în ultimii 10 ani.
Identificarea şi evaluarea riscurilor în domeniul achiziţiilor publice la
nivelul companiilor de stat feroviare s-a făcut printr-o cercetare calitativă, cu
aplicarea a două tehnici: utilizarea datelor secundare, care au fost găsite în diferite
reviste şi cărţi, în publicaţii, rapoarte ale auditorilor interni, sesiuni de comunicare
pe temele analizate și studiul de caz, la nivelul departamentelor/direcțiilor de
achiziții publice ale companiilor-țintă analizate.
Prin interviuri și discuții neformalizate, pe baza rapoartelor și a documentelor
puse la dispoziție de managerii companiilor, avem stabilite prin cercetarea noastră,
urmatoarele obiective: identificare riscurilor, evaluarea riscurilor, gestionarea
riscurilor de corupţie şi masuri de tratare.
Cercetarea s-a realizat pe o populație de entități – țintă, având în comun
două criterii: faptul că sunt companii cu capital integral de stat și că își desfășoară
activitatea în sectorul de transport public feroviar. Prin cercetarea desfăşurată în
prezenta lucrare, am identificat şi analizat pe baza obiectivelor stabilite o serie de
riscuri în activitatea de achiziţii publice desfăşurată la nivelul companiilor de stat
feroviare, dintre care le menționăm pe cele care au nivelul de risc iminent crescut
şi abaterea ridicată faţă de toleranţa la risc: realizarea defectuoasă/neconformă a

1
Student master PCAG, Universitatea Transilvania din Braşov, vladporca@yahoo.com
2
Student master PCAG, Universitatea Transilvania din Braşov, daniela.potcoava@hotmail.com
2 Managementul riscurilor în achiziții publice la nivelul companiilor de stat feroviare
planului anual de achiziţii publice; inexistența programelor de perfecționare și
pregătire continuă pentru personalul din cadrul departamentelor de specialitate în
achiziții publice; delegarea neclară şi lipsită de eficiență a atribuțiilor și sarcinilor
pentru resursa umană implicată în activitatea de achiziții publice; riscul de corupție,
în derularea procedurilor de achiziție publică, de la elaborarea documentației, până
la derularea și finalizarea procedurilor specifice; riscul de corupție, în relația
factorilor de decizie în domeniul achizițiilor publice la nivelul entității cu operatorii
economici terți, cu care colaborează.
Impactul corupției în achizițiile publice se regăsește sub mai multe forme
cuantificabile, cum sunt: impactul bugetar (creşterea semnificativă a angajamentelor
de plăţi); impactul economic general (investiţional şi concurenţial); impactul asupra
mediului şi dezvoltării durabile; impactul asupra oamenilor şi elementelor de natură
social, în atitudinea şi opiniile faţă de aparatul de guvernământ şi entităţile publice.
Prin respectarea legislației referitoare la acest sector de activitate, procedura
este garantată nu numai în condițiile legale, dar obiectivele stabilite în mod practic
sunt asigurate, atât în beneficiul autorităților contractante, cât și al operatorilor
economici participanți.

Key-words: risc, managementul riscurilor, corupție, achiziții publice, evaluare

2. Introducere

Riscul este un eveniment sau o situație care iminentă, care poate apărea în
viitor, caz în care obiectivele stabilite ale entității sunt în pericol să nu mai fie
împlinite.
Managementul riscurilor este procesul care identifică, evaluează un risc cu
scopul de a-l controla și menține la un nivel cât mai scăzut, care se planifică şi
desfășoară periodic, anual în cele mai situaţii. Într-o entitate este necesar
managementul riscurilor pentru a se identifica posibilele amenințări sau oportunități
care afectează obiectivele stabilite în mod favorabil sau nefavorabil.
Fiecare organism public este obligat să analizeze sistematic riscurile asociate
cu dezvoltarea activităților sale cel puțin o dată pe an, să numească cei responsabili
de gestionarea riscurilor și să întocmească registre de risc la nivelul
compartimentelor.
Managementul riscului este un proces sistematic şi iterativ pentru optimizarea
resurselor în conformitate cu politica organizațională de management a riscurilor.
Este integrat în activitățile zilnice prin roluri și responsabilități definite în toate
domeniile de activitate, şi presupune parcurgerea a 6 (şase) etape de lucru ilustrate în
figura 1, şi anume:
1. Identificarea riscului;
2. Evaluarea riscului;
3. Gestionarea riscului (cantitativă şi calitativă);
Managementul riscurilor în achiziții publice la nivelul companiilor de stat feroviare 3

4. Monitorizarea şi controlul riscului;

5. Revizuirea riscului;
6. Raportarea şi măsurile luate pentru tratarea riscului.

Identificare Evaluare

Managementul
Raportare
riscurilor Gestionare

Revizuire Monitorizare

Figura 1. Etapele managementului riscurilor

Managementul riscului necesită elaborarea unor politici de tratare a riscului

de către conducătorii entităţilor și la luarea deciziilor în acest sens pe întreaga
perioada de desfăşurare a activităților.
Acest proces adaugă valoare datelor produse, menținute și raportate în mod
regulat, iar pentru a asigura documentarea sa, în evaluarea internă a riscurilor se
constituie un Registru al riscurilor operaţionale generate de activitatea
departamentelor de specialitate care au în structura organizatorică: oameni, procese,
sisteme şi mediul extern. Acest registru poate fi integrat în registrul general al
riscurilor operaționale ale entității.
Întregul spectru de risc este analizat și evaluat ca parte a metogologiei de
gestionare a riscurilor. Evenimentele adverse trebuie analizate și evaluate în funcție
de gravitatea (impactul) și probabilitatea apariției acestora. Măsurile de reducere a
riscurilor sunt cuantificate şi evaluate din perspectiva eficacității acestora.
Informațiile despre riscurile potențiale sunt fundamentate şi arhivate metodic, ceea
ce facilitează luarea deciziilor pentru un tratament adecvat.
4 Managementul riscurilor în achiziții publice la nivelul companiilor de stat feroviare
Rezultatul analizei şi evaluarii riscurilor operaţionale pe toate sectoarele de
activitate ale entităţii, vor fi comunicate către conducătorii acesteia.
Identificarea, analiza și evaluarea riscurilor ar trebui revizuite la intervale
regulate sau când situația o impune: atunci când modelul de business al organizației
se schimbă, la modificarea a structurii organizatorice și a activităților sau
procedurilor de lucru din cadrul unităților, la schimbarea tehnologiile de prelucrare a
informațiilor, la modificări majore ale sistemului, după apariția incidentelor, după
aplicarea controalelor de risc etc.
Managementul riscului necesită implicarea tuturor factorilor atât a celor cu
responsabilități decizionale, cât și a celor cu atribuții executive din cadrul
organizației și definirea unor zone clare de responsabilitate în toate structurile de
organizare și decizie. Este un proces continuu și iterativ, care face parte integrantă
din activitatea curentă din cadrul organizației.
Fiecare departament/direcție din cadrul unei organizaţii evaluează toate
categoriile de risc relevante și le înscrie în registrul riscurilor.
Sursele riscului sunt generate atât de mediul intern cât şi de mediul extern
agenţilor economici sau cu capital privat sau de stat Astfel se identifică două
categorii de surse şi anume: surse externe şi surse interne.
Sursele externe reprezintă acele surse de risc care sunt rezultatul unor
evenimente externe agenţilor economici. Aceste riscuri nu pot fi controlate deoarece
ele nu depind de activitatea internă a organizaţiei.
De exemplu, un act normativ sau o reglementare elaborată de o Autoritate
guvernamentală poate fi considerată o sursă externă de risc pentru că nu aparţine
agentului economic vizat, dar îi influeanţează în mod semnificativ activitatea. Avem
exemplul legislației care reglementează domeniul achizițiilor publice, ghidurile de
achiziții publice elaborate de ANAP etc.
Având in vedere faptul că în cazul riscului extern nu se pot, elabora strategii de
prevenire, trebuie găsite soluţii manageriale de adaptare și actualizare permanentă a
informațiilor la modificarile în domeniu, programe de pregătire permanentă a
personalului din departamentele și compartimentele de achizitii publice/comerciale.
Sursele interne reprezintă rezultatul unor activităţi desfăşurate în mediul
intern al agenţilor economici studiaţi. Aceste surse de risc pot fi controlate. În
această categorie se pot distinge riscurile de utilizare a echipamentelor tehnologice,
riscurile legate de resursa umană implicate, sau riscurile asociate conducătorilor
companiilor. Acest tip de risc poate fi anticipat şi tratat prin identificarea, evaluarea
şi eliminarea sursei interne care îl produce, având in vedere faptul ca aceasta
aparţine mediului intern al companiei sau instituţiei unde se produce.
De exemplu, riscul de corupție în domeniul achizițiilor publice din cadrul
companiilor de stat, care poate fi contracarat de strategii și politici anticorupție, la
nivel organizațional sau chiar guvernamental.
Strategiile de eliminare a surselor interne de risc sunt limitate şi uneori foarte
greu de fundamentat în sectoarele ce ţin de modalitatea de a conduce şi politicile
manageriale existente la nivelul entităţilor publice în mod special.
Managementul riscurilor în achiziții publice la nivelul companiilor de stat feroviare 5

De exemplu, când un manager nu este implicat în mod direct şi asumat în

procesul decizional, apare riscul vicierii întregului act managerial, fapt ce atrage
dupa sine afectarea gravă, de multe ori iremediabilă a obiectivelor şi misiunii
entităţii pe care o reprezintă.
La nivelul instituțiilor publice, în cadrul procesului de management al
riscurilor a fost identificat și riscul de corupție. Definiţia coruptiei conform
Transparency International: “Abuzul puterii încredinţate în vederea câştigului
personal”. Corupția are un impact mare asupra intereselor colective și anume:
ocuparea unor poziții în instituții publice prin relații favorabile, însușirea și utilizarea
unor resurse publice în scop personal.

3. Prezentarea actelor normative, a reglementărilor legislative și procedurale

din domeniile cercetate

Având în vedere faptul că activitatea de achizitii publice și studiul riscurilor in

acest sector sunt componente esențiale ale managementului instituțiilor publice și
companiilor cu capital de stat, există elaborate, sub formă de acte normative (legi,
hotărâri de guvern, ordonanțe de urgență ale guvernului etc.) sau reglementări
specifice (ghiduri elaborate de ministerele de resort, îndrumare etc.) o serie întreagă
de documente, care creează un cadru procedural și funcțional necesar.
Principalele acte normative care stau la baza reglementării Managementului
riscurilor (MR) sunt următoarele:
 Ordonanţa Guvernului nr. 924/2014 Normele privind exercitarea
controlului financiar preventiv şi Codul specific de norme profesionale.
 Ordinul Secretarului General al Guvernului nr. 600/2018 pentru aprobarea
codului controlului intern managerial al entităţilor publice.
 ORDIN nr. 1054/2019 din 8 octombrie 2019 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind coordonarea şi supravegherea prin misiuni de îndrumare
metodologică a stadiului implementării şi dezvoltării sistemului de control intern
managerial la entităţile publice.
 Bunele practice internaționale3;
 Legea nr. 174/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei
publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
 Hotărârea Guvernului nr. 583/2016 privind aprobarea Strategiei naționale
anticorupție pe perioada 2016-2020, a seturilor de indicatori de performanță, a
riscurilor asociate obiectivelor și măsurilor din strategie și a surselor de verificare, a
inventarului măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției, a

3
Metodologie de management al riscului, Proiect finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă,
2014-2020, site https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2018/07/Metodologia-de-management-al-riscurilor-
2018.pdf , accesat la data de 19 noiembrie 2019
6 Managementul riscurilor în achiziții publice la nivelul companiilor de stat feroviare
indicatorilor de evaluare, precum și a standardelor de publicare a informațiilor de
interes public.
 Hotărârea nr. 599 din 2 august 2018 pentru aprobarea Metodologiei
standard de evaluare a riscurilor de corupție în cadrul autorităților și instituțiilor
publice centrale, împreună cu indicatorii de estimare a probabilității de materializare
a riscurilor de corupție, cu indicatorii de estimare a impactului în situația
materializării riscurilor de corupție și formatul registrului riscurilor de corupție,
precum și pentru aprobarea Metodologiei de evaluare a incidentelor de integritate în
cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale, împreună cu formatul raportului
anual de evaluare a incidentelor de integritate.
 Legile Achizițiilor Publice din anul 2016 și Normele de aplicare;
 Conferința internațională privind ”Consolidarea responsabilităților
manageriale de linie în domeniul controlului intern”, organizată de
Academia Națională de Finanțe și Economie, Haga, 2016
 Metodologie din 12 iunie 2013 privind managementul riscurilor de corupție
în cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne
 Ghiduri de bune practici și Regulamente elaborate de Autoritățile Naționale
(de ex.ANRMAP);
Toate aceste acte normative și reglementări au un caracter obligatoriu de
respectat, de toate instituțiile publice și companiile cu capital de stat, în activitățile
specifice desfășurate.

4. Metodologia cercetarii

Scopul cercetării noastre are la bază nevoia reală de analiză aprofundată și

pragmatică a riscurilor existente la nivelul companiilor cu capital de stat, în
domeniul achizițiilor publice, având în vedere impactul și efectele neconformităților
constatate la nivelul acestora în ultimii 10 ani.
Achiziţiile publice reprezintă un sector-cheie in structurile organizatorice
ale entităţilor de interes public sau cu capital de stat foarte important având în
vedere faptul că presupun o putere economică şi angajamente bugetare
semnificative, având astfel indicatori de risc ridicaţi pentru practici neconforme
sau nelegale.
Elementul definitoriu în identificarea, evaluarea şi tratarea riscurilor din
sectorul achiziţiilor publice de la nivelul companiilor de stat la care nereferim in
prezentul studiu îl reprezintă resursa umană implicată şi modul în care prin măsuri
manageriale, organizaţionale, dar şi de control intern, se reuseşte informarea,
educarea şi perfecţionarea acesteia pentru prevenirea riscurilor.
Identificarea şi evaluarea riscurilor în domeniul achiziţiilor publice la
nivelul companiilor de stat feroviare s-a făcut printr-o cercetare calitativă, cu
aplicarea urmatoarelor tehnici:
Managementul riscurilor în achiziții publice la nivelul companiilor de stat feroviare 7

4.1. Utilizarea datelor secundare, reprezintă o metodă operativă şi economică de a

obţine informaţii utile menite să clarifice diferite aspecte privind problema care face
obiectul cercetării.
Spre deosebire de datele primare, datele secundare, reamintim, reprezintă date
existente, stocate sub diferite forme. Aceste date au fost găsite în diferite reviste şi
cărţi, în publicaţii, rapoarte ale auditorilor interni, sesiuni de comunicare pe temele
analizate.

4.2. Studiile de caz, la nivelul departamentelor/direcțiilor de achiziții publice,

reprezintă o tehnică exploratorie care îşi propune să analizeze în profunzime una sau
mai multe situaţii similare cu problema avută în vedere. Una din definiţii este
următoarea: un studiu de caz reprezintă o descriere a unui comportament ce a
rezultat direct dintr-o situaţie managerială, având la bază interviuri, date de arhivă,
observări sau alte surse de informare, realizată cu scopul de a evidenţia contextul în
care se manifestă comportamentul respectiv.
O cercetare exploratorie pe baza studiului de caz presupune desfăşurarea mai
multor activităţi specifice precum:
- clarificarea naturii problemei şi a aspectelor ei caracteristice;
- definirea ipotezelor şi a informaţiilor necesare legate de acestea;
- realizarea unor generalizări şi testarea acestora într-un context nou;
- determinarea limitelor pe care le are generalizarea fenomenelor identificate.
Desigur, generalizarea unei anumite experienţe nu se poate face în orice
condiţii. Cercetătorul şi managerii trebuie să aprecieze dacă sunt sau nu sunt
îndeplinite o serie de condiţii care au generat experienţa analizată. Această idee este
susținută de Lefter (2004).
Ținând seama de toate aspectele de mai sus, definite și fundamentate prin
comunicarea directă cu reprezentanții companiilor – țintă, prin interviuri și discuții
neformalizate, dar și pe baza rapoartelor și a documentelor de evaluare a riscurilor
publicate sau cu regim nesecret, puse la dispoziția echipei de cercetare, avem
stabilite prin cercetarea noastră, urmatoarele obiective:
- Identificare riscurilor
- Evaluarea riscurilor
- Gestionarea riscurilor de corupţie şi măsuri de tratare.
Cercetarea s-a realizat pe o populație de entități – țintă, având în comun
faptul că sunt companii cu capital integral de stat și că își desfășoară activitatea în
sectorul de transport public feroviar.
Acestea sunt enumerate după cum urmează:
- Autoritatea pentru Reformă Feroviară;
- Societatea Comercială "Grup Exploatare si Întreținere Palat C.F.R. S.A.;
- Centrul Național de Calificare și Instruire Feroviară;
- Autoritatea Feroviară Română;
8 Managementul riscurilor în achiziții publice la nivelul companiilor de stat feroviare
- Compania Națională De Căi Ferate CFR - S.A.
- SC Electrificare CFR S.A.;
- SC Informatica Feroviara S.A.;
- Societatea Națională De Transport Feroviar De Marfă CFR Marfa S.A.
- Societatea Comercială Întreținere şi Reparaţii Locomotive şi Utilaje S.A.
- Societatea Națională de transport Feroviar de Călători CFR Călători - S.A
- Societatea de Administrare Active Feroviare - S.A.A.F.- S.A.
- Societatea comercială Telecomunicații C.F.R. SA
Tuturor acestor companii li se impune în mod obligatoriu, sub sancțiunile
prevazute de cadrul legislativ și procedural, respectarea prevederilor dispuse și
implementarea tuturor măsurilor necesare în acest sens.

5. Rezultatele cercetării

Studiul realizat are ca domeniu de cercetare managementul riscurilor în

domeniul achiziţiilor publice desfăşurate la nivelul companiilor de stat feroviare.
Procesul de achiziție publică cuprinde următoarele etape de derulare:
Planificare  Procedura de achiziție  Realizarea contractului de achiziţie publică.
O componentă esențială în managementul riscurilor este registrul riscurilor
care, în studiul nostru, este structurat pe urmatoarele obiective: cadrul legislativ,
creşterea eficienţei în derularea procedurilor de achiziţie publică, resursa
umană implicată, măsuri anticorupție.
Riscul comportă două aspecte fundamentale: probabilitatea şi impactul.
Pentru identificarea factorilor de risc se întocmește o listă a tuturor
amenințărilor aplicabile, cu un nivel al probabilității iar pentru fiecare amenințare se
identifică impactul producerii riscului, cu un anumit nivel, evaluat pe o scară de la 1
la 3.
Criteriile pentru calcularea riscului în funcție de probabilitate și impact se
regăsesc în Tabelul 1 și Tabelul 2.

Punctaj 1 2 3
Probabilitate Scăzută Medie Ridicată
Practic nu poate
Poate apărea în
apărea în condiții Este probabil să se
condiții obișnuite,
Descriere obișnuite. Istoric nu producă în perioada
dar frecvența
au fost semnalate imediat următoare
apariției este rară
situații
Tabel 1. Evaluarea probabilității unui risc
Managementul riscurilor în achiziții publice la nivelul companiilor de stat feroviare 9

Punctaj 1 2 3
Impact Scăzut Mediu Ridicat
Impactul producerii
Condițiile existente
riscului este mare,
conduc la concluzia
Impactul producerii cu consecințe
Descriere că, practic, impactul
riscului este mediu semnificative
producerii riscului
pentru activitatea
este nesemnificativ
specifică
Tabel 2. Evaluarea impactului unui risc

Nivelul riscului este o funcţie de probabilitatea de producere a unui eveniment

nedorit şi de nivelul vulnerabilității asupra activităților, informațiilor sau sistemelor
informatice ale organziației.
Exemplificarea nivelurilor de risc cu punctajul de încadrare la o anumită
categorie de risc se regăsește în matricea 3x3 din Tabelul 3.

Tabel 3. Matricea nivelurilor de risc

În cercetarea noastră am stabilit următoarele praguri valorice, bazate pe gradul
de impact și probabilitate, a existenței unui anumit tip de risc (ridicat, mediu,
scăzut) în activitatea de achiziții publice a companiilor – țintă.
10 Managementul riscurilor în achiziții publice la nivelul companiilor de stat feroviare
Riscul scăzut este asociat valorilor E ≤ 2, riscul mediu se încadrează între
valorile 3 ≤ E ≤ 5, iar riscul ridicat este încadrat între valorile 6 ≤ E ≤ 9, unde E
reprezintă expunerea la risc, P reprezintă probabilitatea de risc iar I reprezintă
impactul riscului. Expunerea la risc, E, este calculată ca produs al probabilității
riscului și al impactului.
Profilul de risc, pe baza matricei de tipul celei de mai sus, se
interpretează astfel:
Riscurile din zona roșie (6 ≤ E ≤ 9) sunt expuse celui mai mare risc și
o abatere de la toleranța la risc și necesită în primul rând inițierea de măsuri
de control pentru tratament și/sau eliminare.
Riscurile din zona galbenă (3 ≤ E ≤ 5) au o expunere care depășește
limita toleranței la risc, dar abaterea de la aceasta este moderată. Aceste
riscuri trebuie monitorizate și gestionate în funcție de prioritățile stabilite la
nivelul companiei.
Riscurile identificate în zona verde (E ≤ 2) sunt cele care sunt
caracterizate printr-o expunere la risc sub limita de toleranță la risc, iar în
această zonă riscurile asumate sunt tolerate.
Toate riscurile majore, al căror nivel de expunere este peste limita de
toleranță, sunt combătute prin măsuri specifice de control intern.
În cadrul strategiei de risc se defineşte toleranţa la risc printr-un
posibil procedeu de stabilire a toleranţei la risc în cadrul entităţii publice
evaluate, dupa cum urmează: managementul superior al entității analizează
riscurile de nivel strategic/semnificativ din domeniul achizițiilor publice – in
cazul studiului nostru. Pe baza acestei analize se emite o opinie referitoare la
riscurile identificate şi evaluate pe domeniul specific. Opinia conducerii este
transmisă ca şi punct de plecare la nivelele ierarhice inferioare, care îşi vor
calibra activitatea funcţie de limitele în care au voie să îşi asume riscuri.
Toate riscurile ale căror expuneri depășesc valorile limită specificate trebuie
controlate astfel încât riscurile rămase să aibă o expunere maximă care să
corespundă toleranței la risc.
Cei responsabili de serviciile de achiziții publice și toți angajații care le
formează sunt obligați să identifice, să evalueze și să raporteze riscurile operaționale
cauzate de activitate. Aplicarea cadrului pentru controlul riscurilor care apar din
achizițiile publice într-o companie de stat necesită implementarea unor etape
specifice, care sunt descrise în capitolele următoare.

5.1. Identificarea şi evaluarea riscurilor

Prin managementul riscului se realizează o analiză a expunerii la riscuri şi în

acelaşi timp determinarea celor mai bune gestionări ale acestora. Autorităţile publice
Managementul riscurilor în achiziții publice la nivelul companiilor de stat feroviare 11

şi firmele pot utiliza anticiparea riscurilor, evitarea lor, controlul sau transferul
acestora, pentru gestionarea evenimentelor viitoare.
În categoria pricipalelor surse de risc redăm urmatoarele: riscuri operaţionale,
riscuri de piață, riscuri legate de legislație și politici guvernamentale.
Evaluarea riscului de corupție este realizată pentru a confirma decizia cu
privire la prioritatea stabilirii măsurilor preventive/de control prin estimarea
probabilității și a impactului asupra rezultatelor așteptate.
Nivelul de probabilitate este estimat prin evaluarea oportunităților de
materializare a riscurilor de corupție în cadrul activităților companiei, pe baza
informațiilor și analizei colectate pentru identificarea și descrierea riscurilor.
Estimarea impactului general al riscului de corupție implică cuantificarea
impactului potențial asupra nivelului de performanță al obiectivelor, activităților și
obținerea rezultatelor așteptate.
Prin cercetarea desfăşurată în prezenta lucrare, am identificat şi analizat pe
baza obiectivelor stabilite la începutul studiului următoarele riscuri în activitatea de
achiziţii publice desfăşurată la nivelul companiilor de stat feroviare.

Obiectivul I - Cadrul legislativ în domeniul achizițiilor publice

Riscuri identificate:
 Existenta unui cadru legislativ și reglementări privind achizițiile publice la
nivelul companiilor de stat.
Circumstanţele care favorizează apariţia riscului: lipsuri și vicii în legislația
existentă privind reglementările şi măsurile în domeniul achizițiilor publice.
 Cunoașterea la nivelul entității analizate a legislației și tuturor
reglementărilor în domeniul achizițiilor publice.
Circumstanţele care favorizează apariţia riscului: necunoașterea legislației și
metodologiei privind achizițiile publice actualizate, la nivelul personalului implicat
din entitățile analizate.
 Implementarea reglementărilor și prevederilor legislative la nivelul
entităților analizate.
Circumstanţele care favorizează apariţia riscului: neimplementarea sau
implementarea parțială a reglementărilor și prevederilor legislative specifice
achizițiilor publice la nivelul entităților.

Obiectivul II - Creşterea eficienţei în derularea procedurilor de achiziţii

Publice

Riscuri identificate:
 Existența unui cadru procedural privind achizițiile publice la nivelul
companiilor de stat.
Circumstanţele care favorizează apariţia riscului: Lipsa totală sau partțală de
proceduri operaționale sau specifice privind domeniul achizițiilor publice.
12 Managementul riscurilor în achiziții publice la nivelul companiilor de stat feroviare
 Actualizarea permanentă a procedurilor și reglementărilor interne entității
privind achizițiile publice, raportat la cadrul legislativ.
Circumstanţele care favorizează apariţia riscului: Neactualizarea și
neadaptarea totală sau parțială a procedurilor și reglementărilor interne din domeniul
achizițiilor publice, la nivelul entității.
 Realizarea defectuoasă/neconformă a planului anual de achiziţii publice.
Circumstanţele care favorizează apariţia riscului: Numărul mare de contestații,
durata mare de derulare a procesului de achiziție publică, neaplicarea din
necunoaștere sau cu rea intenție a procedurilor de achiziții și legislației.

Obiectivul III - Resursa umană cu atribuții de decizie sau implicare

directă în procesul de achiziții publice

Riscuri identificate:
 Nivelul de pregătire specifică al personalului cu atribuții de decizie sau
implicare directă în activitatea de achiziții publice la nivelul entităților
Circumstanţele care favorizează apariţia riscului:
Nivelul scăzut de pregătire al personalului angajat din cadrul departamentelor
de specialitate în achiziții publice.
 Existența programelor de perfecționare și pregătire continuă pentru
personalul din cadrul departamentelor de specialitate în achiziții publice
Circumstanţele care favorizează apariţia riscului:
Lipsa programelor de perfecționare si pregătire continuă, care duce la scăderea
nivelului de expertiză si pregatire în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu sau luarea
deciziilor.
 Delegarea clară şi eficientă a atribuțiilor și sarcinilor pentru resursa umană
implicată în activitatea de achiziții publice
Circumstanţele care favorizează apariţia riscului:
Lipsa delegării, totală sau parțială a sarcinilor de serviciu în activitatea de
achiziții publice cu efect negativ privind transparența decizională.

Obiectivul IV - Măsuri anticorupție la nivelul entitățlor în domeniul

achizițiilor publice

Riscuri identificate:
 Riscul de corupție, în organizarea departamentului de achiziții publice și a
modului de luare a deciziilor privind AP
Circumstanţele care favorizează apariţia riscului:
Controlul intern insuficient implementat, nivel scăzut în transparența
decizională.
 Riscul de corupție, în derularea procedurilor de achiziție publică, de la
elaborarea documentației, până la derularea și finalizarea procedurilor specifice
Circumstanţele care favorizează apariţia riscului:
Managementul riscurilor în achiziții publice la nivelul companiilor de stat feroviare 13

Necunoașterea și neaplicarea, parțială sau în totalitate a reglementărilor și

procedurilor interne sau legislative în domeniu de către personalul implicat.
 Riscul de corupție, în relația factorilor de decizie în domeniul achizițiilor
publice la nivelul entității cu operatorii economici
Circumstanţele care favorizează apariţia riscului:
Lipsa unor politici si strategii anticorupție la nivelul entităților analizate,
control intern scăzut.
Atașăm sub forma Anexei nr. 1 - Registrul Riscurilor elaborat în urma
cercetării.

5.2 Riscul de corupție în domeniul achiziţiilor publice

Corupția care poate apărea ca parte a procesului de achiziții publice include:

luare de mită, oferirea, acordarea; plățile de facilitare care este similară cu mita doar
că impune sume mai mici pentru accelerarea unor tranzacții; acorduri frauduloase
care se fac între ofertanți pentru a evita regulile de licitare; frauda; deturnarea de
fonduri și utilizarea lor ilegală.
Principala cauză a corupției este lăcomia umană, combinată cu guvernanța
precară din piața de achiziții.
O relație echilibrată în atribuirea premiilor și a pedepselor duce la un control
bun și eficient din punct de vedere costuril. Dacă echilibrul este corect, participanții
respectă în mod voluntar regulile.
Mai multe situații de risc au fost identificate în toate procesele de achiziții
publice, lista fiind încă deschisă. Având în vulnerabilitățile, aceste riscuri pot fi
identificate urmărind fazele unui proces de achiziție sau urmărind cele mai utilizate
metode prin care un proces de achiziție poate fi corupt.
Efectele corupției asupra achizițiilor publice pot fi: financiare și se reflectă în
creșterea costurilor; economice reflectate în pierderea calității și pierderea
investitorilor; asupra mediului; asupra sănătății și siguranței cetățenilor; asupra
dezvoltării inovării și cercetării UE; eroziunea valorilor; eroziunea încrederii
guvernului și a instituțiilor publice; afectarea gravă a concurenței pe piață; afectarea
dezvoltării economice.
Pentru tratarea şi monitorizarea adecvată a riscului de corupţie la nivelul
companiilor de stat analizate în studiul nostru, am elaborat, în baza informaţiilor
primite și a prevederilor legale privind Standardele Nationale Anticoruptie, în baza
Ordinului 543/2013 - pentru aprobarea Ghidului privind principalele riscuri
identificate în domeniul achiziţiilor publice şi a Ordinului 583/2016 privind
Standardele Naţionale Anticorupţie pentru perioada 2016-2020, Planul de Măsuri
privind implementarea strategiei naționale anticorupție la nivelul companiilor de
stat din domeniul feroviar. Acesta se regăsește sub forma Anexei nr 5.
14 Managementul riscurilor în achiziții publice la nivelul companiilor de stat feroviare
6. Concluzii

Managementul riscurilor reprezintă un proces complex de identificare,

analiză și răspuns la posibile riscuri ale unei entități publice, printr-o abordare
științifică, care utilizează resurse materiale, financiare şi umane pentru atingerea
obiectivelor, vizând reducerea expunerii la pierderi. Astfel, controlul intern este
asociat direct cu managementul riscurilor, deoarece, prin măsurile luate, se asigură,
în mod rezonabil, un cadru funcţional ce permite entității publice să îşi atingă
obiectivele.
Fiecare organism public este obligat să analizeze sistematic riscurile asociate
cu desfășurarea activităților sale cel puțin o dată pe an. De asemenea este obligatoriu
să fie numit un responsabil cu gestionarea riscurilor și să fie întocmit registrul
riscurilor pe nivelul fiecărui compartiment.
Achizițiile publice trebuie să urmeze o procedură care să conțină criterii
obiective pentru a asigura respectarea și garantarea principiilor directoare, și anume
nediscriminarea, egalitatea de tratament, transparența și crearea condițiilor
favorabile pentru un mediu concurențial. Respectarea prevederilor legale relevante
asigură nu numai condițiile legale ale procedurii, ci și obiectivele stabilite, în
beneficiul autorităților contractante și al operatorii economici implicați în procesul
de atribuire.
Comunicarea şi învăţarea reprezintă un proces continuu care are loc în toate
fazele de gestionare a riscurilor. Gestionarea riscurilor nu ar putea avea loc fără o
comunicare eficientă și învățare pe tot parcursul vieții. Riscurile sunt adesea
interrelaționate, de obicei nu afectează un singur obiectiv, iar instrumentele de
control al riscurilor pot afecta obiective multiple.
În plus, bunele practici în domeniu, trebuie învăţate şi aplicate atfel încât
soluțiile eficate să fie aplicate.
Managementul riscurilor asigură un răspuns obiectiv și consistent la riscurile
identificate.
Riscurile trebuie identificate și definite la fiecare nivel la care se stabilește că
pot exista consecințe a căror realizare influențează atingerea obiectivelor.
O mare parte din riscurile identificate sunt cauzate de lipsa/nerespectarea
procedurilor, iar circumstanțele care favorizează apariția acestora sunt rezultatul
unui control defectuos al activităților.
Implementarea unitară a managementului riscurilor derivă din necesitatea
aplicării standardelor de control intern, unanim acceptate în Uniunea Europeană.
În gestionarea riscurilor, atât personalul de conducere cât și personalul de
execuție trebuie să înțeleagă, cât și cum afectează riscurile entitatea publică
(identificarea riscului și măsurarea acestuia), să obțină informații despre riscuri
(sursele și factorii care îl generează), să aloce resurse adecvate pentru gestionarea
riscurilor, să analizeze efectele riscurilor prin atribuirea de responsabilități, să
disemineze bunele practici și să informeze toate compartimentele cu privire la
posibilitățile de reducere a riscurilor.
Managementul riscurilor în achiziții publice la nivelul companiilor de stat feroviare 15

7. Bibliografie

1.Brâtucu, G. și Brâtucu, T., 2005, Metode calitative utilizate în cercetarea

pieţei. Disponibil la <http://www.managementmarketing.ro/pdf/articole/4.pdf>
[Accesat la 16 noiembrie 2019]
2.Burada, C., Managementul riscurilor în achiziţiile publice – cheia succesului
în realizarea investiţiilor publice. Disponibil la
<https://dokumen.tips/documents/managementul-riscurilor-in-achizitiile-publice-
cheia-succesului.html> [ Accesat la data de 16 noiembrie 2019]
3.Lefter, C., 2004, Cercetări de Marketing: analiza calitativă, p. 40, 42, 43.
4.Radu, G.I., Riscuri în materia achizițiilor publice, <http://abcjuridic.ro/wp-
content/uploads/2015/07/Riscuri-in-materia-achizitiilor-publice.pdf> [Accesat la
data de 16 noiembrie 2019]
5.Managementul riscului. Accesat la
http://silvic.usv.ro/cursuri/managementul_riscului.pdf [Accesat la data de 16
noiembrie 2019]
6.Metodologie de management al riscului, Proiect finanțat prin Programul
Operațional Capacitate Administrativă, 2014-2020, disponibil la
<https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2018/07/Metodologia-de-management-
al-riscurilor-2018.pdf> [Accesat la data de 19 noiembrie 2019]
7.Transparency International Romania, Riscuri de corupţie în achiziţiile
publice, disponibil la
<https://www.transparency.org.ro/proiecte/proiecte_incheiate/2010/proiect_3/Riscur
i%20de%20coruptie%20in%20achizitii%20publice.pdf> [Accesat la 19 noiembrie
2019]
8.Guvernul României Secretariatul General al Guvenului, 2019, ORDIN nr.
1054/2019 din 8 octombrie 2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
coordonarea şi supravegherea prin misiuni de îndrumare metodologică a stadiului
implementării şi dezvoltării sistemului de control intern managerial la entităţile
publice.
<http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Transparenta/SCIM/Ordin_1054_0
8102019_Misiuni_indrumare_metodologica.docx> [Accesat la 27 noiembrie 2019]
9.Guvernul României Secretariatul General al Guvenului, 2018, Ordinul
Secretarului General al Guvernului nr. 600/2018 pentru aprobarea codului
controlului intern managerial al entităţilor publice. Disponibil la:
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/200317 [Accesat la 27 noiembrie
2019]
10. Guvernul României, 2018, Hotărârea nr. 599 din 2 august 2018 pentru
aprobarea Metodologiei standard de evaluare a riscurilor de corupție în cadrul
autorităților și instituțiilor publice centrale, împreună cu indicatorii de estimare a
16 Managementul riscurilor în achiziții publice la nivelul companiilor de stat feroviare
probabilității de materializare a riscurilor de corupție, cu indicatorii de estimare a
impactului în situația materializării riscurilor de corupție și formatul registrului
riscurilor de corupție, precum și pentru aprobarea Metodologiei de evaluare a
incidentelor de integritate în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale,
împreună cu formatul raportului anual de evaluare a incidentelor de integritate.
Disponibilă la < http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/204398 > [Accesată
la 17 noiembrie 2019]
11. Guvernul României, 2016, Hotărârea Guvernului nr. 583/2016 privind
aprobarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2016-2020, a seturilor de
indicatori de performanță, a riscurilor asociate obiectivelor și măsurilor din strategie
și a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparență instituțională și
de prevenire a corupției, a indicatorilor de evaluare, precum și a standardelor de
publicare a informațiilor de interes public. Disponibilă la
<https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/SNA_2016_2020_28112016.pdf>
[Accesată la 17 noiembrie 2019]
12. Parlamentul României, 2015, Legea nr. 174/2015 pentru aprobarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de
reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi
completarea unor acte normative. Disponibilă la
<http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/169248> [Accesată la 17
noiembrie 2019]

8. Anexe

 Anexa 1 – Registrul Riscurilor–elaborat în urma cercetării calitative;

 Anexa 2 – Chestionar de luare la cunoștință;
 Anexa 3 – Chestionar pentru interviuri neformalizate;
 Anexa 4 – Formularele de alertă la risc de la nr.1 la nr. 12;
 Anexa 5 – Planul de măsuri privind implementarea strategiei anticorupție.