Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Raport Dezv. Durabila PDF
Raport Dezv. Durabila PDF
MOLDOVA
RAPORT
La disciplina: DEZVOLTAREA DURABILĂ - CONCEPTE
METODOLOGICE
A elaborat: st.doctorand
Cristina Efremov
A verificat: prof.univ.
Todos Petru
Chişinău, 2019
Cuprins
Introducere ............................................................................................................ 3
Concluzii ............................................................................................................. 23
Bibliografie ......................................................................................................... 25
„Trebuie să ne pregătim pentru ceea ce viața ar putea deveni în 40 de ani. Trebuie să subliniem
ceea ce este posibil și ceea ce este imposibil de făcut cu resursele neregenerabile ale Pământului.
Ce rol va juca îmbunătățirea tehnologică? Luând în considerare aceste lucruri, cum putem face
viața mai bună pentru 10 miliarde de oameni? Aceasta este o problemă care trebuie rezolvată.”
(Jacques-Yves Cousteau)
Valorificarea potenţialului surselor regenerabile de energie în Republica Moldova conferă premise
reale de realizare a unor obiective strategice privind creşterea siguranţei în alimentarea cu energie
prin diversificarea surselor şi diminuarea enormă a ponderii importului de resurse energetice,
respectiv, de dezvoltare durabilă a sectorului energetic şi protejarea mediului înconjurător. Prin
urmare, introducerea termenului de „flexibilitate” prin mobilizarea acesteia construite în sistemul
de energie electrică (SEE) se poate crește integrarea atât a pieței, cât și a energiei regenerabile.
Flexibilitatea reprezintă elementul cheie ce reflectă capacitatea rețelei de a ajusta generarea de
energie electrică, de a reconfigura sistemele de transmisie și de distribuție, și de a ține seama de
balanțele previzibile și imprevizibile dintre ofertă și cerere.
Republica Moldova se confruntă cu trei probleme majore: ponderea mare a importului de energie
în balanţa energetică naţională; intensitatea energetică ridicată, ceea ce determină consum mai
mare de energie cu efecte economice limitate şi competitivitatea scăzută a întreprinderilor din
sectorul energetic.
În contextul instabilităţii economice mondiale provocate de crizele economice susţinerea unui
sector energetic performant şi cu o adaptare funcţională la eventualele riscuri reprezintă pentru
Republica Moldova un pilon important al competitivităţii economiei naţionale.
Pieţele internaţionale devin tot mai mult afectate de modificările structurale ale cererii şi ofertei
energetice globale, în timp ce toate deciziile luate în acest domeniu sunt remarcate de urgenţa
abordării dezbaterii climatice. După cum cererea de resurse energetice este în permanentă creştere
la nivel mondial, iminenţa de a adopta noi abordări şi strategii pentru a schimba fundamental
arhitectura energetică este o prioritate de top la nivel global.
Un imperativ stringent la etapa actuală pentru Republica Moldova reprezintă necesitatea de a
investi în reducerea intensităţii energetice prin creşterea eficienţei energetice pe întregul lanţ -
resurse naturale, producere, transport, distribuţie, furnizare şi utilizare finală a energiei (în special
în domeniul electroenergetic şi termic). Orice încercare de relansare economică, fără o modificare
esenţială a intensităţii energetice, va determina o creştere accentuată a dependenţei de import cu
urmări economice severe şi chiar cu importante riscuri politice şi strategice din cauza dependenţei
de un singur furnizor extern pentru gazele naturale, energie electrică şi din cauza fluctuaţiilor de
pe piaţa petrolului.
Dimensiunea referitoare la o piață internă a energiei complet integrată are drept scop să permită
libera circulație a energiei în UE, prin intermediul unei infrastructuri corespunzătoare și fără
bariere tehnice sau de reglementare.
Sectorul energetic este unul vital pentru dezvoltarea economică a ţării. Sectorul energetic
reprezintă infrastructura strategică esenţială a economiei Republicii Moldova, pe care se bazează
dezvoltarea economică a ţării, în acelaşi timp, energia reprezintă o utilitate publică cu un puternic
impact social.
Republica Moldova se confruntă cu trei probleme majore: ponderea mare a importului de energie
în balanţa energetică naţională; intensitatea energetică ridicată, ceea ce determină consum mai
mare de energie cu efecte economice limitate şi competitivitatea scăzută a întreprinderilor din
sectorul energetic.
În ultimii zece ani, sursele regenerabile de energie au cunoscut o creștere rapidă în producția de
energie electrică și termică în UE (Figura 2). Ponderea gazelor naturale a crescut până în 2010,
după care a început să scadă. Ponderea energiei nucleare a rămas relativ stabilă. Utilizarea
cărbunelui și a petrolului s-a redus. Creșterea ponderii reprezentate de energia din surse
regenerabile se datorează, în mare parte, creșterii de 387 de ori a utilizării energiei eoliene în
perioada cuprinsă între 1990 și 2015. În termeni relativi, utilizarea energiei solare a cunoscut cea
mai importantă creștere, și anume de peste 7 750 de ori între 1990 și 2015.
Figura 2. Evoluția mixului energetic utilizat în UE-28 pentru producția de energie electrică și
termică, în perioada 1990-2015 [3]
Sistemele de producere a energiei electrice care utilizează surse regenerabile de energie, au apărut
ca o necesitate dictată din mai multe cauze, pe deoparte ca urmare a conștientizării factorilor care
Legislația UE privind promovarea surselor regenerabile s-a cristalizat în mod constant în ultimii
ani, mai mult decât atât, s-a început deja să se pregătească instrumentele pentru perioada de după
2020 cu scopul de a clarifica din timp regimul prevăzut pentru investitorii din acest domeniu.
Tranziția către un sector al alimentării cu energie cu emisii reduse de dioxid de carbon necesită
schimbări suplimentare semnificative în producția de energie [5]. În actualul cadru politic, se
preconizează o modificare a mixului energetic al viitorului (Figura 3), marcată de un puternic
declin al tuturor combustibililor fosili (cărbune, petrol și gaze naturale) în producția internă a UE
și de o trecere la energia din surse regenerabile. În consecință, sunt necesare capacități
suplimentare de producere a energiei din surse regenerabile.
CONTRIBUȚII PRIVIND MAJORAREA FLEXIBILITĂȚII SISTEMULUI ENERGETIC ÎN VEDEREA INTEGRĂRII
SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE 7
Dezvoltarea surselor regenerabile de energie trebuie să aibă loc cu precădere în sectorul energiei
electrice, întrucât potențialul pentru o utilizare sporită a acestor surse în producția de energie
termică este, în prezent, mai redus [6]. Transformarea în profunzime a sistemului energetic aduce
cu sine o serie de provocări. În primul rând, creșterea și integrarea anumitor forme necontrolabile
de energie din surse regenerabile, în principal energia eoliană și solară, în sistemul de energie
electrică, unde cererea și oferta trebuie să fie echilibrate în mod constant și unde soluțiile de stocare
sunt în prezent limitate, ridică o serie de provocări tehnice.
În primul rând, aceasta înseamnă că o cantitate din ce în ce mai mare de energie va trebui să facă
obiectul unor tranzacții transfrontiere [7], ceea ce presupune o cooperare eficientă între toți
operatorii de pe piață. Deoarece cota de energie produsă din surse regenerabile va crește [8],
rețelele trebuie să faciliteze cooperarea transfrontieră pentru a reflecta variabilitatea în creștere a
producției.
În continuare, sunt necesare schimbări profunde în sistemul energiei electrice, astfel încât să se
poată face față provocărilor precum:
variabilitatea producției de energie din surse regenerabile intermitente,
stocarea energiei,
producția descentralizată de energie și
gestionarea mai dinamică a cererii.
Infrastructura energetică, atât cea din statele membre, cât și cea din Moldova, nu este încă pe deplin
proiectată pentru piețe integrate. Dezvoltarea unor piețe interne [9] pentru energie electrică și gaze
naturale reprezintă elementul fundamental al asigurării alimentării cu energie [10] într-un mod
eficient din punctul de vedere al costurilor, deoarece ele deschid posibilități pentru o mai mare
diversificare a alimentării [11], prin crearea de schimburi comerciale flexibile în interiorul statelor
membre și între acestea [12], [13]. Legislația UE referitoare la întreruperea alimentării cu energie
electrică și cu gaze naturale [14], [15] este în curs de actualizare. Propunerile vehiculate includ
trecerea de la o abordare națională la una regională și transfrontieră în situațiile de întrerupere a
alimentării [16].
Aspectele cu privire la influența prezenței surselor de producere de energie electrică, având la bază
surse regenerabile de energie, asupra instalațiilor destinate transportului, distribuției și consumului
de energie sunt diversificate. Efectele sunt mai pronunțate în cazul celor fotovoltaice și eoliene,
având în vedere specificul intermitent și variabil al producției de energie electrică [23].
În consecință, este foarte important studiul acestor categorii de surse [36] atât în modelarea și
simularea celulelor solare, a matricelor fotovoltaice, convertoarelor pentru sisteme fotovoltaice
instalațiilor eoliene și sistemelor de control aferente acestora, cât și analiza ansamblului format din
sursele fotovoltaice și cele eoliene împreună cu rețeaua electrică – flexibilitatea acestora [37].
În primul rând, aceasta înseamnă că o cantitate din ce în ce mai mare de energie va trebui să facă
obiectul unor tranzacții transfrontaliere [38], ceea ce presupune o cooperare eficientă între toți
actorii de pe piață. Deoarece cota de energie produsă din surse regenerabile va crește [39], rețelele
CONTRIBUȚII PRIVIND MAJORAREA FLEXIBILITĂȚII SISTEMULUI ENERGETIC ÎN VEDEREA INTEGRĂRII
SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE 12
trebuie să faciliteze cooperarea transfrontalieră pentru a reflecta variabilitatea în creștere a
producției. Noi tehnologii generice precum rețelele inteligente, contoarele inteligente, locuințele
inteligente, echipamentele de producție proprie de energie și de stocare le oferă cetățenilor
posibilitatea de a se implica în tranziția energetică, utilizând aceste noi tehnologii pentru a reduce
sumele de pe facturi și a participa activ la piață [40].
Este necesar ca producătorii de energie din surse regenerabile să poată concura pe picior de
egalitate cu producătorii de energie convențională. În cazul în care, pentru atingerea acestui
obiectiv, este încă necesar să se ofere sprijin public, o creștere considerabilă a eficienței ar putea
fi obținută prin realizarea convergenței transfrontaliere a schemelor de sprijinire a energiei din
surse regenerabile, în special prin consolidarea cooperării regionale [43].
Trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon va afecta toate sectoarele economiei și toate
aspectele societății. Acest fenomen va influența modul în care cetățenii trăiesc, călătoresc,
consumă, planifică și investesc. În 2014, emisiile directe ale gospodăriilor reprezentau 24 % din
Integrarea cetățeanului în tranziția energetică este considerată în prezent esențială, atât pentru
înțelegerea, acceptarea și finanțarea tranzițiilor necesare, cât și pentru încurajarea participării
active. Acest lucru va necesita schimbări de comportament, de exemplu în modul în care energia
este produsă și consumată. Cetățenii UE, precum și cei din statele membre pot contribui în mod
direct la reducerea emisiilor de carbon în Uniune, de exemplu prin achiziționarea de case eficiente
din punct de vedere energetic, prin utilizarea de dispozitive eficiente din punct de vedere energetic,
prin producerea de energie din surse regenerabile și prin utilizarea unor moduri de transport
sustenabile.
Creșterea la nivel mondial a producției de energie din surse regenerabile și investițiile în aceasta
au condus, în ultimul deceniu, la o scădere semnificativă a costului multor surse regenerabile. De
exemplu, costurile energiei fotovoltaice la scară utilitară și costurile energiei eoliene au scăzut cu
85 % și, respectiv, cu 65 % între 2009 și 2015 [44]. Se preconizează că în viitor se va înregistra o
nouă scădere (de exemplu, [45], 2016: costurile egalizate ale energiei din surse regenerabile sunt
preconizate să scadă între 2015 și 2025 cu 29 % pentru energia fotovoltaică, cu 12 % pentru energia
eoliană produsă în parcuri eoliene terestre și cu 17 % în cazul energiei eoliene produse în parcuri
maritime. A se vedea, de asemenea, [46], 2016: costurile de investiție aferente energiei din surse
regenerabile ar putea scădea între 2015 și 2025 cu 43-65 % pentru energia fotovoltaică la scară
utilitară, cu 26 % pentru energia eoliană produsă în parcuri eoliene terestre și cu 35 % în cazul
energiei eoliene produse în parcuri maritime.).
În consecință, mai multe tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile pot concura
acum cu sursele tradiționale de energie pentru a produce electricitate (Figura 6).
În prezent, grație reducerii semnificative a costurilor tehnologice, consumatorii pot să își producă
propria energie la nivel local din surse de energie regenerabile (de exemplu, energie solară sau
eoliană) și să o consume parțial sau total, fie imediat, fie mai târziu, prin intermediul stocării
energiei la scară mică (de exemplu, cu ajutorul unei pompe de căldură sau al unei baterii). În acest
mod, consumatorii care produc energie pot face economii prin producerea de energie proprie, în
loc să o cumpere, și pot chiar să injecteze în rețea surplusul de electricitate neconsumată. Consumul
propriu poate permite reducerea pierderilor în rețea, dat fiind că energia este generată și consumată
local [19]. De asemenea, acesta poate reduce costurile sistemului energetic; de exemplu, generarea
de energie fotovoltaică în țările însorite poate îmbunătăți situația în perioadele de vârf când este
nevoie de energie pentru sistemele de aer condiționat [17].
În fine, consumul propriu poate ajuta la mobilizarea investițiilor private pentru a finanța tranziția
energetică. În același timp, consumul propriu poate da naștere unor noi provocări și poate reduce
Funcționarea sigură a rețelei a devenit mai complicată ca urmare a creșterii rapide a surselor
regenerabile de energie variabile, iar producătorii de energie și consumatorii trebuie să fie capabili
să răspundă la această necesitate de flexibilitate și să fie stimulați să o facă. Integrarea stocării în
piața energiei ar permite creșterea suplimentară a flexibilității necesare: energia trebuie stocată
atunci când există un surplus și când prețurile sunt reduse; ea trebuie să fie distribuită atunci când
producția este limitată și prețurile sunt mari, astfel încât să se compenseze variațiile de producție
de energie [22].
Pentru ca sursele regenerabile de energie să devină sursa dominantă de producție a energiei primare
și a energiei electrice, este necesară o mai mare integrare a sistemelor și dezvoltarea următoarei
generații de tehnologii destinate obținerii energiei din surse regenerabile, introducând pe cât
posibil soluții cu adevărat inovatoare [48]. Acestea constituie, de asemenea, o cerință prealabilă
pentru transformarea sectoarelor cu emisii ridicate de dioxid de carbon, cum ar fi sectorul
transportului [49], unde sunt necesare stimulente puternice pentru a inova în direcția energiilor
alternative (de exemplu, energia electrică din surse regenerabile sau biocombustibilii avansați).
Aceasta include un sprijin special acordat cercetării și inovării, în strânsă colaborare cu industria,
pentru ca Europa să își mențină poziția de lider mondial în domeniul tehnologiilor destinate
obținerii energiei din surse regenerabile.
Pentru clarificarea noțiunilor, s-a facut o analiză succintă a conceptului de reziliență, ajungându-
se la o definire a acestei noțiuni aplicată sistemelor energetice sub forma: Reziliența unui sistem
energetic este proprietatea de a se opune scoaterii sale din starea normala de funcționare sub
acțiunea unei perturbații exterioare și de a reveni rapid la starea normală de funcționare după ce
perturbația exterioară care a acționat asupra sa a fost înlaturată.
Astfel, pentru a spori reziliența sistemului energetic trebuie identificate trei tipuri de riscuri noi
care aduc provocări suplimentare sistemelor energetice actuale:
1. Riscul de vreme extremă, înțelegând prin aceasta orice formă de vreme, care este severă,
neobișnuită sau nesezonieră. În afara furtunilor puternice, exemple tipice sunt secetele,
valurile de căldură pe perioade îndelungate și inundațiile.
Măsurile de creștere a rezilienței se pot clasifica tipic în măsuri „hard” și respectiv „soft”.
Până în prezent, energia - ca majoritatea sectoarelor de infrastructură, s-a bazat pe măsuri „hard”,
care asigură sectorul să reziste și să se întoarcă la performanțele inițiale în urma unui incident brusc
sau a unui impact de o anumită magnitudine. Într-o asemenea abordare, infrastructura s-a construit
pe principiul „fail-safe”. Acest tip de măsuri este scump și nu a luat, de multe ori, în considerare
vremea extrema.
O a doua abordare o reprezintă măsurile „soft”. Înfruntată cu riscuri emergente și care evoluează
rapid, în infrastructură a apărut conceptul de „safe-fail”. Acesta recunoaște ca sistemele pot cădea
și, de aceea, sunt necesare soluții mai inteligente (smarter), în locul celor mai puternice. Reziliența
„soft” poate fi mai bună prin adaptarea infrastructurilor printr-o mai bună preparare de a răspunde
la impacturi bruște și de a reduce avariile. De aceea, într-o abordare integrată trebuie combinate
cele două tipuri de măsuri. În acest sens, se reliefează în calitate de exemplu, modul în care s-au
rezolvat efectele uraganului Sandy la nivelul Statului New York. Comisia de analiză stabilită prin
ordinul Guvernatorului Statului a concluzionat că trebuie luate în considerare ambele tipuri de
măsuri: profilaxie, dar și reproiectare a infrastructurii deteriorate.
Atât politicienii, cât și reglementatorii joacă un rol cheie în asigurarea faptului că stimulentele și
informațiile în scopul obținerii rezilienței sunt corect stabilite. Aceștia, la rândul lor, trebuie să
transmită semnale clare asupra nivelului dorit de reziliență a sistemelor energetice, iar tarifele
trebuie stabilite corect pentru a asigura ca investițiile să fie realizate în direcțiile necesare. De
asemenea, pot fi folosite și stimulente care să permită companiilor energetice și dezvoltatorilor de
proiecte din domeniu să atingă standardele dorite, iar penalizările de nerealizare pot, acolo unde
este cazul, să echilibreze piața.
Pentru a facilita și a permite tranziția către un sistem energetic cu emisii reduse de dioxid de carbon
(inclusiv transporturile), bazat în mare parte pe sursele regenerabile de energie, UE trebuie să
CONTRIBUȚII PRIVIND MAJORAREA FLEXIBILITĂȚII SISTEMULUI ENERGETIC ÎN VEDEREA INTEGRĂRII
SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE 18
accelereze integrarea deplină a dispozitivelor de stocare în sistemul energetic, la scară domestică,
comercială și de utilitate [51] .Sistemele pe bază de baterii sau cu hidrogen și alte aplicații de
stocare, atât fixe, cât și mobile, sunt esențiale pentru electromobilitatea pe termen scurt, dar ele
joacă un rol sistemic mai amplu pentru integrarea surselor regenerabile de energie și pentru
optimizarea operațiunilor.
Cercetările din acest domeniu vor deschide calea pentru producția industrială ulterioară, pentru
promovarea de noi modele de afaceri și pentru noi reduceri de costuri și va permite Republicii
Moldova să obțină importante beneficii potențiale în ceea ce privește creșterea economică și
ocuparea forței de muncă.
Relansarea producției de celule de baterii în Europa este esențială, deoarece oferă avantaje multiple
în ceea ce privește competitivitatea industrială, know-how-ul în domeniul fabricației avansate,
securitatea aprovizionării și contribuția Europei la lanțurile valorice globale.
Posibilitatea de a dispune de baterii mai puțin costisitoare, mai ușoare, mai sigure și mai
performante și de soluții de încărcare mai rapide reprezintă o cerință esențială pentru trecerea la o
electromobilitate deplină, precum și pentru creșterea capacităților de stocare a energiei din locuințe
(cu beneficii conexe pentru stabilitatea și flexibilitatea rețelei).
Consolidarea sinergiilor dintre producția, distribuția și consumul de energie din surse regenerabile
va da mai multă putere consumatorilor – cetățeni, comunități și întreprinderi – și va încuraja
utilizarea unor servicii noi, care să țină seama de nevoile și de preferințele în schimbare ale
acestora, sporind în același timp flexibilitatea sistemului, pentru a include în sistemul de distribuție
volume mari de energie din surse regenerabile variabile. Aceasta vizează, în special, aplicațiile
comerciale și integrarea eficientă în sistem a unor tehnologii mai mature (de exemplu, energia
eoliană, energia fotovoltaică și bioenergia), în combinație cu stocarea energiei sau cu alte soluții
avansate, cum ar fi integrarea digitală cu electromobilitatea și rețelele inteligente, pentru a permite
introducerea progresivă a surselor de energie regenerabilă fluctuante [48].
Prin mobilizarea flexibilității construite în sistemul de energie electrică (SEE) se poate crește
integrarea atât a pieței cât și a energiei regenerabile. Abordările actuale din Europa, de re-
echilibrare a puterii active în baza unor limite fixe de puteri de transfer, reprezentând capacități de
interconectare disponibile pentru piață, nu permit folosirea și dezvoltarea optimă a rețelei, inclusiv
construirea de surse de rezervă și nu stimulează managementul cu cost minim al restricțiilor de
transport [56].
Trecerea de la actuala fragmentare a pieței la un sprijin real din partea rețelei pentru integrare
necesită însă un cadru adecvat de reglementare a pieței, respectiv [57]:
Coordonare regională a activității de monitorizare a transportului;
Înființarea de piețe regionale pentru energia de echilibrare și armonizarea regimurilor de
echilibrare naționale;
Tarife de transport incluzând costul congestiilor și mecanism ITC adecvat de compensare
a veniturilor și cheltuielilor între TSO-uri.
Un Sistem de Stocare a Energiei (SSE) poate fi realizat apelând la numeroase tehnologii de stocare,
succesul unui proiect depinzând de alegerea celei mai potrivite soluţii care trebuie să asigure atât
performanţele tehnice optime în raport cu aplicaţia cât şi performanţele economice traduse prin
doi indicatori esenţiali: costurile de instalare ($/MW) şi costul MWh livrat ($/MWh) [58].
Aceste Sisteme de Stocare a Energiei (SSE) – numeroase şi apelând la cunoştinţe din diverse
domenii ale tehnicii- au la bază principii de conversie cu caracter [59] [60]:
mecanic: Sisteme de pompaj hidro (Pomped Hydro – PHS), Stocare în aer comprimat
(Compressed Air Energy-CAES), Volanţi (Flywheel – FES) [61],
electrochimic Pb-acid (Lead Acid–LA), Nickel Cadmiu – NiCd, Lithium Ion – Li Ion,
Sodium Sulfur – NaS, ZEBRA – NaNiCl, Vanadium Redox-VRB, Zinc Bromine – ZnBr,
chimic: Hydrogen – H [62],
electromagnetic şi termic: capacitor dublu strat (Double Layer Capacitor –DLC), stocare
magneţi supraconductori (Superconducting Magnetic Coil-SMES), săruri topite (Molten
Salt– MS). Ele se află astăzi în diverse faze de maturitate [63].
În tendinţele semnalate recent de Power & Energy privind The Grid Of the Future [64], se
prognozează că stoacarea poate deveni o soluţie alternativă care să ofere rezolvări pentru viitor:
“Storage can be an alternative for frequency regulations or short term reserves” iar stocarea
energiei disponibilă în parcurile solar/eoliene va deveni o componentă obligatorie a viitoarelor
dezvoltări. Varietatea situaţiilor la care un SSE poate interveni eficient într-o reţea este numeroasă,
dar important de semnalat este faptul că eficienţa tehnico/economică al acestora, nu este aceeaşi
Problemele cu care se confruntă astăzi reţelele electrice –în faza de dezvoltare SMART GRID pe
care o parcurgem– sunt numeroase, iar Sistemele de Stocare a Energiei (SSE) pot oferi în mod
sigur şi economic, răspuns la unele din ele [64], [65], menţionând în cele ce urmează o serie de
posibilităţi:
pornirea echipamentelor după defect asigurând fără a apela la reţea pentru energia necesară
(cazuri de black out, black start);
stocarea energiei în perioada de gol de sarcină şi preţuri mici şi restituirea la consumator în
perioadele de vârf şi cost mai ridicat;
asigură datorită electronicii de putere asociată, controlul şi variaţia rapidă a puterii active
şi reactive, menţinând parametrii optimi ai reţelei;
reducerea nevoii de a prevedea unităţi convenţionale, SSE asigurând funcţia de “spinning
reserve”;
stabilitatea sistemului, prin amortizarea variaţiei puterii şi frecvenţei;
asigurarea rapidă prin energia stocată, la cereri suplimentare solicitate de consumer;
integrarea surselor intermitente în reţea soare, vânt, hidro -dependente de vreme-, stocarea
energiei când timpul o permite şi restituirea ei atunci când este necesar a fi livrată;
stocarea excesului de energie în cazul unor condiţii meteo favorabile, în condiţiile în care
nu există cereri şi eficientizarea unor parcuri eoliene, fotovoltaice.
Concluzii
Piețele sunt instrumente puternice pentru găsirea de resurse cu costuri reduse, astfel încât să
întrunească necesitățile rețelei fizice, însă în general piața are tendința de a favoriza sursele
tradiționale, mai degrabă decât resursele alternative și flexibile, care au la bază cererea și oferta.
Este timpul ca piețele să evolueze!
Trendurile curente au mărit nevoia de flexibilitate. Noile surse alternative, precum energia solară
și energia eoliană, sunt unele dintre cele mai mari motoare ale unei mai mari flexibilități. Factori
precum:
infrastructura „îmbătrânită”,
centralele electrice inflexibile,
modelele de utilități depășite și
dependența în creștere a societății noastre de servicii electrice de încredere, sunt și ele
factori care determină necesitatea unei rețele mult mai flexibile.
Concluzia se rezumă la oportunitățile de a crea flexibilitate există peste tot: centrale noi și mai
flexibile pe gaz, depozitare la orice scară, dispozitive electronice pentru reglarea producției de
energie solară și eoliană, și o constelație de dispozitive interconectate gata să consume
electricitate într-un mod mai inteligent.
Flexibilitatea este ingredientul cheie pentru gestionarea fiecăreia dintre aceste provocări,
acordând piețelor de en-gros capacitatea de a se adapta la variații în moduri cât mai eficiente din
punct de vedere al costului și cât mai fiabile. Cele mai bune practici de pe piețele en-gros din alte
state fac lumină pe drumul înainte pe termen scurt:
Reguli de piață fixe pentru deblocarea flexibilității resurselor existente;
Crearea și modificarea produselor pentru a explora flexibilitatea resurselor existente și a
stimula noile resurse flexibile.
Un viitor curat, cu surse regenerabile de energie, se vede din ce în ce mai bine la orizont. Factorii
decizionali trebuie doar să tragă cu ochiul la cele mai bune practici ale colegilor din alte țări, pentru
a înțelege cum să gestioneze tranziția.
Pe termen lung, e posibil să fie necesare schimbări structurale mai semnificative pentru a integra
surse regenerabile low-cost și pentru a gestiona tranziția. Piețele de en-gros vor fi nevoite să
ajungă la o stare de stabilitate, în care să poată manageria cu succes livrarea în timp real, o bună
adecvare a resurselor (în mod special flexibilitatea) și recuperarea costurilor pe termen lung pentru
surse curate.
Prima soluție este o versiune evoluată a piețelor de astăzi, care devin din ce în ce mai dependente
de flexibilitate. Cea de-a doua soluție împarte piața într-o “piața fermă”, pe termen lung, care
acoperă majoritatea necesităților consumatorilor și o “piața reziduală”, care opereaza în principiu
ca piețele punctuale de astăzi.
Existenţa unor parcuri solare şi eoline puternice şi în creştere caracterizate prin intermitenţa lor –
existente sau în dezvoltare– impun abordarea în Republica Moldova a Sistemelor de Stocare a
Energiei (SSE) a nevoii de a stoca energia disponibilă în afara vârfului de sarcină şi redarea la
cereri sporite şi preţ corespunzător.
Bibliografie
[1] Comisia Europeană, Energie curată pentru toți europenii, COM(2016) 860 final din 30
noiembrie 2016.
[2] O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în
domeniul schimbărilor climatice, [COM(2015) 80 final din 25 februarie 2015].
[3] Eurostat, 2017.
[4] EU Reference Scenario 2016, 2016 (simulare a modelului PRIMES).
[5] Evaluare a impactului, SWD(2016) 410 final din 30 noiembrie 2016.
[6] Can Oxford save the world, Oxford Today, volumul 29, nr. 2, Roger Highfield, 2017.
[7] Proposal for a revised electricity Regulation
[8] Proposal for a revised electricity Directive
[9] Strategia europeană a securității energetice, COM(2014) 330 final din 28 mai 2014
[10] O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în
domeniul schimbărilor climatice, COM(2015) 80 final din 25 februarie 2015
[11] Consiliul European, Rezultatele celei de a 3429-a reuniuni a Consiliului Transporturi,
Telecomunicații și Energie - 14632/15, 26.11.2015
[12] Consiliul European, Rezultatele celei de a 3472-a reuniuni a Consiliului Transporturi,
Telecomunicații și Energie - 9736/16, 7.6.2016
[13] Parlamentul European, Rezoluția Parlamentului European din 13 septembrie 2016
referitoare la tema „Către o nouă organizare a pieței energiei”, (2015/2322(INI))
13.9.2016
[14] Regulamentul (UE) nr. 994/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20
octombrie 2010 privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale
(JO L 295, 12.11.2010, p.1)