MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII

MOLDOVA

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Facultatea: Energetică și Inginerie Electrică

Specialitatea: 221.01 Sisteme și tehnologii energetice
Conducător științific: Arion Valentin – dr. hab., prof. univ.

RAPORT
La disciplina: DEZVOLTAREA DURABILĂ - CONCEPTE
METODOLOGICE

Tema: CONTRIBUȚII PRIVIND MAJORAREA FLEXIBILITĂȚII

SISTEMULUI ENERGETIC ÎN VEDEREA INTEGRĂRII
SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE

A elaborat: st.doctorand
Cristina Efremov

A verificat: prof.univ.
Todos Petru

Chişinău, 2019
Cuprins

Introducere ............................................................................................................ 3

Politica prospectivă în domeniul schimbărilor climatice - uniunea energetică

rezilientă ................................................................................................................ 4

Integrarea surselor regenerabile de energie – o actualitate sigură promovată în

viitor ...................................................................................................................... 6

Preocupări aferente ale tranziției energetice ......................................................... 7

Transformări fundamentale ale consumatorului în procesul de tranziție energetică

globală ................................................................................................................... 9

Provocări ale surselor regenerabile de energie în promovarea

piețelor flexibile .................................................................................................. 11

Tranziția energetică către o energie curată ......................................................... 13

Finanțarea rezilienței sporite a sistemului energetic ........................................... 16

Accelerarea integrării depline a dispozitivelor de stocare în vederea sporirii

surselor regenerabile de energie.......................................................................... 18

Direcții de îmbunătățire a flexibilității consumatorilor și sistemelor energetice ...

............................................................................................................................. 21

Concluzii ............................................................................................................. 23

Bibliografie ......................................................................................................... 25

CONTRIBUȚII PRIVIND MAJORAREA FLEXIBILITĂȚII SISTEMULUI ENERGETIC ÎN VEDEREA INTEGRĂRII

SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE 2
Introducere

„Trebuie să ne pregătim pentru ceea ce viața ar putea deveni în 40 de ani. Trebuie să subliniem
ceea ce este posibil și ceea ce este imposibil de făcut cu resursele neregenerabile ale Pământului.
Ce rol va juca îmbunătățirea tehnologică? Luând în considerare aceste lucruri, cum putem face
viața mai bună pentru 10 miliarde de oameni? Aceasta este o problemă care trebuie rezolvată.”
(Jacques-Yves Cousteau)
Valorificarea potenţialului surselor regenerabile de energie în Republica Moldova conferă premise
reale de realizare a unor obiective strategice privind creşterea siguranţei în alimentarea cu energie
prin diversificarea surselor şi diminuarea enormă a ponderii importului de resurse energetice,
respectiv, de dezvoltare durabilă a sectorului energetic şi protejarea mediului înconjurător. Prin
urmare, introducerea termenului de „flexibilitate” prin mobilizarea acesteia construite în sistemul
de energie electrică (SEE) se poate crește integrarea atât a pieței, cât și a energiei regenerabile.
Flexibilitatea reprezintă elementul cheie ce reflectă capacitatea rețelei de a ajusta generarea de
energie electrică, de a reconfigura sistemele de transmisie și de distribuție, și de a ține seama de
balanțele previzibile și imprevizibile dintre ofertă și cerere.
Republica Moldova se confruntă cu trei probleme majore: ponderea mare a importului de energie
în balanţa energetică naţională; intensitatea energetică ridicată, ceea ce determină consum mai
mare de energie cu efecte economice limitate şi competitivitatea scăzută a întreprinderilor din
sectorul energetic.
În contextul instabilităţii economice mondiale provocate de crizele economice susţinerea unui
sector energetic performant şi cu o adaptare funcţională la eventualele riscuri reprezintă pentru
Republica Moldova un pilon important al competitivităţii economiei naţionale.
Pieţele internaţionale devin tot mai mult afectate de modificările structurale ale cererii şi ofertei
energetice globale, în timp ce toate deciziile luate în acest domeniu sunt remarcate de urgenţa
abordării dezbaterii climatice. După cum cererea de resurse energetice este în permanentă creştere
la nivel mondial, iminenţa de a adopta noi abordări şi strategii pentru a schimba fundamental
arhitectura energetică este o prioritate de top la nivel global.
Un imperativ stringent la etapa actuală pentru Republica Moldova reprezintă necesitatea de a
investi în reducerea intensităţii energetice prin creşterea eficienţei energetice pe întregul lanţ -
resurse naturale, producere, transport, distribuţie, furnizare şi utilizare finală a energiei (în special
în domeniul electroenergetic şi termic). Orice încercare de relansare economică, fără o modificare
esenţială a intensităţii energetice, va determina o creştere accentuată a dependenţei de import cu
urmări economice severe şi chiar cu importante riscuri politice şi strategice din cauza dependenţei
de un singur furnizor extern pentru gazele naturale, energie electrică şi din cauza fluctuaţiilor de
pe piaţa petrolului.

CONTRIBUȚII PRIVIND MAJORAREA FLEXIBILITĂȚII SISTEMULUI ENERGETIC ÎN VEDEREA INTEGRĂRII

SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE 3
Politica prospectivă în domeniul schimbărilor climatice - uniunea energetică
rezilientă

Accelerarea tranziției către o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon

reprezintă atât o necesitate urgentă, cât și o șansă enormă pentru Republica Moldova. Aceasta este
primordiala provocare a timpurilor noastre. Eșecul ne-ar putea pune în pericol prosperitatea și
bunăstarea. Succesul va oferi oportunități economice fără precedent și noi căi spre prosperitate,
bunăstare și creștere. Mai important este faptul că tranziția către o economie cu emisii scăzute de
dioxid de carbon, eficientă din punct de vedere energetic și rezistentă la schimbările climatice,
necesită un sistem mai descentralizat și mai deschis, care să implice întreaga societate rezilientă.
Energia și schimbările climatice sunt strâns legate, dat fiind faptul că producția de energie, în
principal prin transformarea și arderea combustibililor fosili, și consumul de energie – în industrie,
de către gospodării și în sectorul transporturilor, de exemplu – reprezintă 79 % din emisiile de gaze
cu efect de seră din UE. În consecință, pentru combaterea schimbărilor climatice, este nevoie, în
primul rând, de transformări la nivelul producției de energie și al utilizării acesteia. Acoperirea
necesarului de energie și reducerea în același timp a emisiilor de gaze cu efect de seră reprezintă
o provocare majoră atât pentru UE, cât și pentru Republica Moldova.
Construirea unei „uniuni energetice reziliente cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor
climatice” este, în consecință, o prioritate majoră a Comisiei Europene. Strategia privind uniunea
energetică, prin cele cinci dimensiuni ale sale, oferă un cadru pentru realizarea acestei priorități
(Figura1). În vederea implementării strategiei, Comisia a propus în 2016 mai multe proiecte
importante de acte legislative și o serie de inițiative nelegislative în materie de energie și schimbări
climatice, fiind de remarcat aici Pachetul privind o energie curată pentru toți europenii [1]. În
prezent, aceste propuneri sunt dezbătute în Consiliu și în Parlamentul European.
Dimensiunea referitoare la securitate energetică, solidaritate și încredere se axează pe
diversificarea surselor de energie, a furnizorilor și a rutelor de aprovizionare, pe cooperarea dintre
statele membre, precum și pe o mai mare transparență privind contractele de aprovizionare cu gaze.

Dimensiunea referitoare la o piață internă a energiei complet integrată are drept scop să permită
libera circulație a energiei în UE, prin intermediul unei infrastructuri corespunzătoare și fără
bariere tehnice sau de reglementare.

CONTRIBUȚII PRIVIND MAJORAREA FLEXIBILITĂȚII SISTEMULUI ENERGETIC ÎN VEDEREA INTEGRĂRII

SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE 4
 Dimensiunea legată de eficiența energetică
consideră că aceasta din urmă trebuie tratată ca
„o sursă de energie în sine” și încurajează statele
membre să acorde prioritate politicilor în
domeniul eficienței energetice pentru a reduce
dependența de importurile de energie, pentru a
reduce emisiile și pentru a diminua facturile la
energie.

Dimensiunea referitoare la decarbonizarea

economiei afirmă că „o politică ambițioasă
privind schimbările climatice face parte
integrantă din uniunea noastră energetică” și
urmărește să plaseze UE pe locul întâi în lume în
domeniul energiei din surse regenerabile.
Figura 1. Cinci dimensiuni interdependente,
care se susțin reciproc, ale strategiei-cadru pen- Cercetarea, inovarea și competitivitatea
tru o uniune energetică rezilientă [2] reprezintă cea de a cincea dimensiune, care
sprijină realizarea de progrese semnificative în
ceea ce privește tehnologiile energetice
nepoluante și cu emisii scăzute de dioxid de
carbon.
În domeniul energiei, un element important al acțiunii UE constă în crearea unei piețe interne a
energiei, care să faciliteze libera circulație și comerțul fără frontiere al gazelor și al energiei
electrice în UE. Piața internă a energiei urmărește realizarea obiectivelor politicii energetice a UE
într-un mod eficace din punctul de vedere al costurilor. Aceste obiective constau în asigurarea unei
energii care să fie accesibilă din punct de vedere financiar, disponibilă la prețuri competitive,
durabilă și sigură.

Sectorul energetic este unul vital pentru dezvoltarea economică a ţării. Sectorul energetic
reprezintă infrastructura strategică esenţială a economiei Republicii Moldova, pe care se bazează
dezvoltarea economică a ţării, în acelaşi timp, energia reprezintă o utilitate publică cu un puternic
impact social.

Republica Moldova se confruntă cu trei probleme majore: ponderea mare a importului de energie
în balanţa energetică naţională; intensitatea energetică ridicată, ceea ce determină consum mai
mare de energie cu efecte economice limitate şi competitivitatea scăzută a întreprinderilor din
sectorul energetic.

CONTRIBUȚII PRIVIND MAJORAREA FLEXIBILITĂȚII SISTEMULUI ENERGETIC ÎN VEDEREA INTEGRĂRII

SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE 5
Integrarea surselor regenerabile de energie – o actualitate sigură promovată în
viitor

În ultimii zece ani, sursele regenerabile de energie au cunoscut o creștere rapidă în producția de
energie electrică și termică în UE (Figura 2). Ponderea gazelor naturale a crescut până în 2010,
după care a început să scadă. Ponderea energiei nucleare a rămas relativ stabilă. Utilizarea
cărbunelui și a petrolului s-a redus. Creșterea ponderii reprezentate de energia din surse
regenerabile se datorează, în mare parte, creșterii de 387 de ori a utilizării energiei eoliene în
perioada cuprinsă între 1990 și 2015. În termeni relativi, utilizarea energiei solare a cunoscut cea
mai importantă creștere, și anume de peste 7 750 de ori între 1990 și 2015.

Figura 2. Evoluția mixului energetic utilizat în UE-28 pentru producția de energie electrică și
termică, în perioada 1990-2015 [3]

Sistemele de producere a energiei electrice care utilizează surse regenerabile de energie, au apărut
ca o necesitate dictată din mai multe cauze, pe deoparte ca urmare a conștientizării factorilor care

influențează negativ mediul şi necesității reducerii emisiilor poluante a centralelor electrice

convenţionale, respectiv datorită prognozelor cu privire la gradul de epuizare al resurselor fosile
în condiţiile actuale de cerere de energie.
Însă, ca urmare al acestor preocupări, materializate în scheme de sprijin adoptate şi implementate,
respectiv al progresului tehnologic în direcţia utilizării surselor regenerabile de energie, cum este
cazul materialelor semiconductoare pentru conversia energiei solare în energie electrică de
exemplu, s-a putut asista în ultima perioadă, la o răspândire amplă a surselor regenerabile de
energie pentru producţia energiei electrice.

CONTRIBUȚII PRIVIND MAJORAREA FLEXIBILITĂȚII SISTEMULUI ENERGETIC ÎN VEDEREA INTEGRĂRII

SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE 6
Prin prisma acestor aspecte şi prin asumarea unor angajamente ferme, atât la nivel mondial,
european cât şi naţional, prin strategiile naţionale în vederea promovării şi implementării surselor
regenerabile de energie, gradul de utilizarea al acestor resurse a cunoscut practic o evoluţie
exponenţială.

Legislația UE privind promovarea surselor regenerabile s-a cristalizat în mod constant în ultimii
ani, mai mult decât atât, s-a început deja să se pregătească instrumentele pentru perioada de după
2020 cu scopul de a clarifica din timp regimul prevăzut pentru investitorii din acest domeniu.

Preocupări aferente ale tranziției energetice

Accelerarea tranziției către o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon

reprezintă atât o necesitate urgentă, cât și o șansă enormă pentru Republica Moldova. Aceasta este
primordiala provocare a timpurilor noastre. Eșecul ne-ar putea pune în pericol prosperitatea și
bunăstarea. Succesul va oferi oportunități economice fără precedent și noi căi spre prosperitate,
bunăstare și creștere. Mai important este faptul că tranziția către o economie cu emisii scăzute de
dioxid de carbon, eficientă din punct de vedere energetic și rezistentă la schimbările climatice,
necesită un sistem mai descentralizat și mai deschis, care să implice întreaga societate rezilientă.

Figura 3. Previziuni cu privire la producția de energie în UE, pe tip de combustibil [4]

Tranziția către un sector al alimentării cu energie cu emisii reduse de dioxid de carbon necesită
schimbări suplimentare semnificative în producția de energie [5]. În actualul cadru politic, se
preconizează o modificare a mixului energetic al viitorului (Figura 3), marcată de un puternic
declin al tuturor combustibililor fosili (cărbune, petrol și gaze naturale) în producția internă a UE
și de o trecere la energia din surse regenerabile. În consecință, sunt necesare capacități
suplimentare de producere a energiei din surse regenerabile.
CONTRIBUȚII PRIVIND MAJORAREA FLEXIBILITĂȚII SISTEMULUI ENERGETIC ÎN VEDEREA INTEGRĂRII
SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE 7
Dezvoltarea surselor regenerabile de energie trebuie să aibă loc cu precădere în sectorul energiei
electrice, întrucât potențialul pentru o utilizare sporită a acestor surse în producția de energie
termică este, în prezent, mai redus [6]. Transformarea în profunzime a sistemului energetic aduce
cu sine o serie de provocări. În primul rând, creșterea și integrarea anumitor forme necontrolabile
de energie din surse regenerabile, în principal energia eoliană și solară, în sistemul de energie
electrică, unde cererea și oferta trebuie să fie echilibrate în mod constant și unde soluțiile de stocare
sunt în prezent limitate, ridică o serie de provocări tehnice.

Deoarece UE dorește să stabilească condiții pentru o alimentare cu energie sigură și la prețuri

accesibile pentru toți cetățenii și toate întreprinderile din UE, precum și să transforme Uniunea
Europeană în lider mondial în domeniul energiei din surse regenerabile, vor exista în continuare
schimbări ce vor evolua în consecință și asupra Republicii Moldova.

În primul rând, aceasta înseamnă că o cantitate din ce în ce mai mare de energie va trebui să facă
obiectul unor tranzacții transfrontiere [7], ceea ce presupune o cooperare eficientă între toți
operatorii de pe piață. Deoarece cota de energie produsă din surse regenerabile va crește [8],
rețelele trebuie să faciliteze cooperarea transfrontieră pentru a reflecta variabilitatea în creștere a
producției.

În continuare, sunt necesare schimbări profunde în sistemul energiei electrice, astfel încât să se
poată face față provocărilor precum:
 variabilitatea producției de energie din surse regenerabile intermitente,
 stocarea energiei,
 producția descentralizată de energie și
 gestionarea mai dinamică a cererii.

Infrastructura energetică, atât cea din statele membre, cât și cea din Moldova, nu este încă pe deplin
proiectată pentru piețe integrate. Dezvoltarea unor piețe interne [9] pentru energie electrică și gaze
naturale reprezintă elementul fundamental al asigurării alimentării cu energie [10] într-un mod
eficient din punctul de vedere al costurilor, deoarece ele deschid posibilități pentru o mai mare
diversificare a alimentării [11], prin crearea de schimburi comerciale flexibile în interiorul statelor
membre și între acestea [12], [13]. Legislația UE referitoare la întreruperea alimentării cu energie
electrică și cu gaze naturale [14], [15] este în curs de actualizare. Propunerile vehiculate includ
trecerea de la o abordare națională la una regională și transfrontieră în situațiile de întrerupere a
alimentării [16].

CONTRIBUȚII PRIVIND MAJORAREA FLEXIBILITĂȚII SISTEMULUI ENERGETIC ÎN VEDEREA INTEGRĂRII

SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE 8
Transformări fundamentale ale consumatorului în procesul de tranziție
energetică globală

În prezent, majoritatea consumatorilor din UE nu au acces la informații privind variabilitatea

costurilor economice și de mediu în funcție de perioada din zi, săptămână sau an în care se
utilizează energia [17]. Aceste costuri variază în permanență, printre altele, din cauza condițiilor
meteorologice și a obiceiurilor noastre zilnice.

Statele membre dispun de mixuri

energetice extrem de variate, ceea ce
explică natura diferită a provocărilor cu
care ele se confruntă în ceea ce privește
securitatea aprovizionării și
decarbonizarea (Figura 4).

Majoritatea consumatorilor cu amănuntul

plătesc, uneori fără să știe, o suprataxă
pentru stabilitate [18]. Acest lucru nu
doar că duce la un cost mai ridicat al
(procent din total, în tone echivalent petrol)
energiei, deoarece trebuie să susținem
mai multe centrale electrice și rețele care
Figura 4. Principalele surse de energie electrică și
să satisfacă vârfurile de cerere
termică în UE și în statele membre în 2015
ocazionale, ce înseamnă și că importăm,
și consumăm mai mult combustibil fosil
(prezentate în ordinea descrescătoare a volumului
decât este necesar. Cu toate acestea, unii
de energie și căldură generat) [3]
consumatori aleg contracte prin care
beneficiază de fluctuațiile de pe piață,
realizând economii în ceea ce privește
facturile [19].

CONTRIBUȚII PRIVIND MAJORAREA FLEXIBILITĂȚII SISTEMULUI ENERGETIC ÎN VEDEREA INTEGRĂRII

SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE 9
De exemplu, consumatorii din Finlanda și Suedia care au optat pentru contracte de energie cu
prețuri dinamice au economisit 15 % - 30 % la facturile lor de energie datorită contractelor
dinamice și contorizării inteligente [20]. Un alt motiv pentru care consumatorii nu pot beneficia
pe deplin de tranziția energetică constă în dificultatea de a compara facturile și reclamele diferitelor
societăți de distribuție a energiei — o situație care îi încurajează pe consumatori să continue
contractul cu furnizorul lor actual. În timp ce piețele cu ridicata devin din ce în ce mai transparente
și competitive, consumatorii cu amănuntul nu dețin încă informații clare cu privire la opțiunile de
aprovizionare disponibile. În plus, chiar dacă un consumator este în măsură să găsească o ofertă
mai bună, obligațiile contractuale și obstacolele administrative îl pot descuraja să treacă la un alt
furnizor [21].

Este necesară o schimbare fundamentală a rolului pe care îl au consumatorii pe piață. Trebuie să

le oferim consumatorilor posibilitatea de a-și adapta consumul de energie pentru a profita de
modificarea în timp real a cererii și a ofertei [21]. Consumatorii trebuie să poată acționa în calitate
de cumpărători și vânzători, iar întreprinderile inovatoare trebuie să le ofere noi servicii pe baza
unor norme de facturare și de publicitate mai clare și comparabile, care să faciliteze schimbarea
furnizorului; o importanță similară o au accesul la instrumente de comparare a prețurilor fiabile și
relevante și creșterea puterii de negociere a consumatorilor prin scheme colective (de exemplu,
trecerea colectivă la un alt furnizor, cooperativele energetice) [22]. Consumatorii trebuie să aibă
libertatea de a produce și de a consuma propria energie în condiții echitabile pentru a economisi
bani, a proteja mediul, precum și pentru a asigura securitatea aprovizionării. În fine, consumatorii
în situații de vulnerabilitate sau sărăcie energetică și gospodăriile care nu sunt în măsură să își
modifice cererea sau să devină „prosumatori” (producători-consumatori) trebuie să beneficieze
de o protecție efectivă în cursul acestei tranziții; de asemenea, este necesar să li se ofere asistență
specifică pentru a-și îmbunătăți eficiența energetică [22].

Legislația UE oferă deja consumatorilor de energie drepturi cuprinzătoare, iar asigurarea

respectării acestor drepturi rămâne o prioritate. În plus, Comisia ia în considerare implementarea
unei legislații specifice privind energia în cadrul Regulamentului privind cooperarea în materie de
protecție a consumatorilor. Comisia alocă resurse pentru a îmbunătăți monitorizarea sărăciei
energetice la nivelul Uniunii și pentru a răspândi bunele practici; astfel, vor crește șansele ca toți
cetățenii, de la toate nivelurile societății, să beneficieze de această tranziție.

Utilizarea eficientă a sistemelor de contorizare inteligentă necesită prelucrarea datelor personale.

Astfel, trebuie să se asigure protejarea datelor personale și să se garanteze securitatea. Comisia
recomandă abordarea bazată pe principiul „ securității și protecției datelor încă din faza de
concepție” [21], [22].

CONTRIBUȚII PRIVIND MAJORAREA FLEXIBILITĂȚII SISTEMULUI ENERGETIC ÎN VEDEREA INTEGRĂRII

SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE 10
Provocări ale surselor regenerabile de energie în promovarea piețelor flexibile

Conform tendinţelor, gradul de penetrare al

surselor regenerabile a crescut şi va creşte în
continuare, datorită utilizării lor pe o scară cât
mai largă. Creşterea gradului de utilizare al
acestor resurse se înscrie pe direcţiile de
preocupare prioritare ale UE, bucurându-se
astfel de scheme de susţinere şi promovare prin
mecanismele financiare de suport
guvernamental.

În 2015, 29 % din emisiile de gaze cu efect de

Figura 5.1. Prezentare generală a sectorului
aprovizionării cu energie [3]
seră au fost generate de sectorul aprovizionării
cu energie (Figura 5.1), în principal de
producția de energie electrică și termică. În
UE, producția de energie electrică și termică
utilizează cinci surse principale: energia din
surse regenerabile, cărbunele, energia
nucleară, gazele și petrolul.

Aspectele cu privire la influența prezenței surselor de producere de energie electrică, având la bază
surse regenerabile de energie, asupra instalațiilor destinate transportului, distribuției și consumului
de energie sunt diversificate. Efectele sunt mai pronunțate în cazul celor fotovoltaice și eoliene,
având în vedere specificul intermitent și variabil al producției de energie electrică [23].

Necesitatea și utilitatea creșterii permanente a gradului de valorificare a surselor regenerabile de

energie (SRE) în detrimentul resurselor de energie epuizabile (REE) este binecunoscută [24, 25]
și pe deplin acceptată, atât pe plan european [26], cât și în Republica Moldova. În perioada recentă
implementarea instalațiilor de valorificare a SRE, în particular, a surselor fotovoltaice (SFV) a
urmat un trend ascendent de tip exponențial [27].

În contextul actual, asigurarea independenței energetice este de o importanță vitală pentru

societatea în care trăim. Consumul de energie electrică și necesitatea producerii energiei electrice
cu un impact cât mai mic asupra mediului [28] prin utilizarea surselor regenerabile de energie, în
special surse fotovoltaice și surse eoliene [29], [30], conduce la necesitatea integrării la nivelul
rețelelor electrice a surselor fotovoltaice și a celor eoliene [31].

CONTRIBUȚII PRIVIND MAJORAREA FLEXIBILITĂȚII SISTEMULUI ENERGETIC ÎN VEDEREA INTEGRĂRII

SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE 11
 În Republica Moldova, producerea energiei
electrice din surse regenerabile de energie, în
special din surse fotovoltaice și eoliene, este
la început de drum, integrarea surselor
fotovoltaice și eoliene în rețelele electrice
reprezentând o oportunitate care vine cu o
mulțime de provocări.

Până în 2020, 20 % din consumul final de

energie al UE ar trebui să provină din surse
regenerabile de energie [32]. Această țintă
include utilizarea surselor regenerabile de
energie în toate sectoarele posibile, și anume
în producția de energie electrică și termică,
dar și în sectorul transporturilor. Figura 5.2
prezintă țintele naționale obligatorii pentru
toate statele membre, bazate pe prosperitatea
relativă a acestora, precum și progresele
realizate începând cu anul 2005. În 2015,
16,7 % din consumul final brut de energie al
UE a provenit din surse regenerabile.

Ținta pentru 2030 vizând o pondere de 27 %

Figura 5.2. Ponderea energiei din surse
regenerabile în consumul final brut, în UE și
în statele sale membre, în 2005 și în 2015, și
țintele pentru 2020 (%) [Adaptat din 33]
a energiei din surse regenerabile în consumul
final de energie nu include țintele pentru
fiecare stat membru [34] (Cadrul de politici
privind clima și energia pentru 2030), [35].

În consecință, este foarte important studiul acestor categorii de surse [36] atât în modelarea și
simularea celulelor solare, a matricelor fotovoltaice, convertoarelor pentru sisteme fotovoltaice
instalațiilor eoliene și sistemelor de control aferente acestora, cât și analiza ansamblului format din
sursele fotovoltaice și cele eoliene împreună cu rețeaua electrică – flexibilitatea acestora [37].

Întrucât UE dorește să stabilească condiții pentru o aprovizionare cu energie sigură și la prețuri

accesibile pentru toți cetățenii și toate întreprinderile din UE, precum și să transforme Uniunea
Europeană în lider mondial în domeniul energiei din surse regenerabile, vor exista în continuare
schimbări ce vor evolua în consecință și asupra Republicii Moldova.

În primul rând, aceasta înseamnă că o cantitate din ce în ce mai mare de energie va trebui să facă
obiectul unor tranzacții transfrontaliere [38], ceea ce presupune o cooperare eficientă între toți
actorii de pe piață. Deoarece cota de energie produsă din surse regenerabile va crește [39], rețelele
CONTRIBUȚII PRIVIND MAJORAREA FLEXIBILITĂȚII SISTEMULUI ENERGETIC ÎN VEDEREA INTEGRĂRII
SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE 12
trebuie să faciliteze cooperarea transfrontalieră pentru a reflecta variabilitatea în creștere a
producției. Noi tehnologii generice precum rețelele inteligente, contoarele inteligente, locuințele
inteligente, echipamentele de producție proprie de energie și de stocare le oferă cetățenilor
posibilitatea de a se implica în tranziția energetică, utilizând aceste noi tehnologii pentru a reduce
sumele de pe facturi și a participa activ la piață [40].

Se pot crea piețe flexibile [41], [42] prin:

 posibilitatea oferită consumatorilor de a participa în mod activ pe piață prin ajustarea
consumului lor în funcție de prețurile din momentul producerii energiei;
 asigurarea unui cadru care să garanteze că piețele transmit semnalele adecvate pentru
investiții în producția și în utilizarea eficientă a resurselor disponibile;
 crearea de infrastructură de energie, acolo unde lipsește și utilizarea mai eficientă a
infrastructurii existente;
 asigurarea unui comerț flexibil: pentru integrarea eficientă a surselor regenerabile de energie
în rețea, este necesar ca producătorii, furnizorii și comercianții să poată efectua tranzacții cu
energie cât mai aproape de momentul producerii acesteia, deoarece aceasta le va permite să
utilizeze previziuni mai bune cu privire la cantitatea de energie eoliană sau solară care va fi
produsă;
 eliminarea prețurilor reglementate, pe de o parte, și a schemelor de sprijin ineficiente, pe de
altă parte. Dacă prețul energiei nu reflectă costurile reale, acest lucru va transmite semnale
false investitorilor și consumatorilor de energie;
 introducerea unei abordări mai coordonate a schemelor de sprijin pentru energia din surse
regenerabile din toate statele membre. Investițiile trebuie să se bazeze pe evoluția pieței. Pe
o piață care funcționează corespunzător, în perioadele de ofertă abundentă, prețurile sunt
mici, iar când producția este limitată, prețurile sunt mari. Astfel, prețurile le semnalează
investitorilor unde este cel mai avantajos să investească.

Este necesar ca producătorii de energie din surse regenerabile să poată concura pe picior de
egalitate cu producătorii de energie convențională. În cazul în care, pentru atingerea acestui
obiectiv, este încă necesar să se ofere sprijin public, o creștere considerabilă a eficienței ar putea
fi obținută prin realizarea convergenței transfrontaliere a schemelor de sprijinire a energiei din
surse regenerabile, în special prin consolidarea cooperării regionale [43].

Tranziția energetică către o energie curată

Trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon va afecta toate sectoarele economiei și toate
aspectele societății. Acest fenomen va influența modul în care cetățenii trăiesc, călătoresc,
consumă, planifică și investesc. În 2014, emisiile directe ale gospodăriilor reprezentau 24 % din

CONTRIBUȚII PRIVIND MAJORAREA FLEXIBILITĂȚII SISTEMULUI ENERGETIC ÎN VEDEREA INTEGRĂRII

SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE 13
emisiile de gaze cu efect de seră [3]. Opțiunile în materie de consum ale acestora influențează
numeroase alte surse de emisii.

Integrarea cetățeanului în tranziția energetică este considerată în prezent esențială, atât pentru
înțelegerea, acceptarea și finanțarea tranzițiilor necesare, cât și pentru încurajarea participării
active. Acest lucru va necesita schimbări de comportament, de exemplu în modul în care energia
este produsă și consumată. Cetățenii UE, precum și cei din statele membre pot contribui în mod
direct la reducerea emisiilor de carbon în Uniune, de exemplu prin achiziționarea de case eficiente
din punct de vedere energetic, prin utilizarea de dispozitive eficiente din punct de vedere energetic,
prin producerea de energie din surse regenerabile și prin utilizarea unor moduri de transport
sustenabile.

Creșterea la nivel mondial a producției de energie din surse regenerabile și investițiile în aceasta
au condus, în ultimul deceniu, la o scădere semnificativă a costului multor surse regenerabile. De
exemplu, costurile energiei fotovoltaice la scară utilitară și costurile energiei eoliene au scăzut cu
85 % și, respectiv, cu 65 % între 2009 și 2015 [44]. Se preconizează că în viitor se va înregistra o
nouă scădere (de exemplu, [45], 2016: costurile egalizate ale energiei din surse regenerabile sunt
preconizate să scadă între 2015 și 2025 cu 29 % pentru energia fotovoltaică, cu 12 % pentru energia
eoliană produsă în parcuri eoliene terestre și cu 17 % în cazul energiei eoliene produse în parcuri
maritime. A se vedea, de asemenea, [46], 2016: costurile de investiție aferente energiei din surse
regenerabile ar putea scădea între 2015 și 2025 cu 43-65 % pentru energia fotovoltaică la scară
utilitară, cu 26 % pentru energia eoliană produsă în parcuri eoliene terestre și cu 35 % în cazul
energiei eoliene produse în parcuri maritime.).

În consecință, mai multe tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile pot concura
acum cu sursele tradiționale de energie pentru a produce electricitate (Figura 6).

CONTRIBUȚII PRIVIND MAJORAREA FLEXIBILITĂȚII SISTEMULUI ENERGETIC ÎN VEDEREA INTEGRĂRII

SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE 14
 Figura 6. Competitivitatea energiei din surse regenerabile în comparație cu sursele
neregenerabile de energie electrică. Adaptat din [47] (analiză a BNE, Eurelectric –
Capgemini, EEMO18).

În prezent, grație reducerii semnificative a costurilor tehnologice, consumatorii pot să își producă
propria energie la nivel local din surse de energie regenerabile (de exemplu, energie solară sau
eoliană) și să o consume parțial sau total, fie imediat, fie mai târziu, prin intermediul stocării
energiei la scară mică (de exemplu, cu ajutorul unei pompe de căldură sau al unei baterii). În acest
mod, consumatorii care produc energie pot face economii prin producerea de energie proprie, în
loc să o cumpere, și pot chiar să injecteze în rețea surplusul de electricitate neconsumată. Consumul
propriu poate permite reducerea pierderilor în rețea, dat fiind că energia este generată și consumată
local [19]. De asemenea, acesta poate reduce costurile sistemului energetic; de exemplu, generarea
de energie fotovoltaică în țările însorite poate îmbunătăți situația în perioadele de vârf când este
nevoie de energie pentru sistemele de aer condiționat [17].

În fine, consumul propriu poate ajuta la mobilizarea investițiilor private pentru a finanța tranziția
energetică. În același timp, consumul propriu poate da naștere unor noi provocări și poate reduce

CONTRIBUȚII PRIVIND MAJORAREA FLEXIBILITĂȚII SISTEMULUI ENERGETIC ÎN VEDEREA INTEGRĂRII

SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE 15
venitul operatorilor de rețea. De asemenea, este posibil ca rețeaua să aibă nevoie de modificări
tehnologice pentru a garanta securitatea și fiabilitatea [42] . Comisia a identificat exemple de bune
practici pentru a sprijini țările din UE să promoveze consumul propriu într-un mod eficient din
punctul de vedere al costurilor.

Funcționarea sigură a rețelei a devenit mai complicată ca urmare a creșterii rapide a surselor
regenerabile de energie variabile, iar producătorii de energie și consumatorii trebuie să fie capabili
să răspundă la această necesitate de flexibilitate și să fie stimulați să o facă. Integrarea stocării în
piața energiei ar permite creșterea suplimentară a flexibilității necesare: energia trebuie stocată
atunci când există un surplus și când prețurile sunt reduse; ea trebuie să fie distribuită atunci când
producția este limitată și prețurile sunt mari, astfel încât să se compenseze variațiile de producție
de energie [22].

Integrarea tehnologiilor digitale de vârf inteligente în toate aspectele sistemului energetic,

împreună cu diferitele lor aplicații, este o condiție prealabilă pentru menținerea în avangarda
trecerii la produse și servicii mai axate pe consumatori, care vor determina următorul val de inovare
în sectorul energiei din surse regenerabile, al soluțiilor de stocare, al electromobilității, al
locuințelor avansate, precum și în sectorul energetic în ansamblul său.

Pentru ca sursele regenerabile de energie să devină sursa dominantă de producție a energiei primare
și a energiei electrice, este necesară o mai mare integrare a sistemelor și dezvoltarea următoarei
generații de tehnologii destinate obținerii energiei din surse regenerabile, introducând pe cât
posibil soluții cu adevărat inovatoare [48]. Acestea constituie, de asemenea, o cerință prealabilă
pentru transformarea sectoarelor cu emisii ridicate de dioxid de carbon, cum ar fi sectorul
transportului [49], unde sunt necesare stimulente puternice pentru a inova în direcția energiilor
alternative (de exemplu, energia electrică din surse regenerabile sau biocombustibilii avansați).
Aceasta include un sprijin special acordat cercetării și inovării, în strânsă colaborare cu industria,
pentru ca Europa să își mențină poziția de lider mondial în domeniul tehnologiilor destinate
obținerii energiei din surse regenerabile.

Finanțarea rezilienței sporite a sistemului energetic

Pentru clarificarea noțiunilor, s-a facut o analiză succintă a conceptului de reziliență, ajungându-
se la o definire a acestei noțiuni aplicată sistemelor energetice sub forma: Reziliența unui sistem
energetic este proprietatea de a se opune scoaterii sale din starea normala de funcționare sub
acțiunea unei perturbații exterioare și de a reveni rapid la starea normală de funcționare după ce
perturbația exterioară care a acționat asupra sa a fost înlaturată.

CONTRIBUȚII PRIVIND MAJORAREA FLEXIBILITĂȚII SISTEMULUI ENERGETIC ÎN VEDEREA INTEGRĂRII

SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE 16
Fundamentele teoretice sunt axate pe teoria generală a sistemelor, în care reziliența se inserează
indisolubil, pornind de la premise sistemice, care includ problematicile pragurilor funcționale, ale
senzitivității (sensibilității), vulnerabilității sau riscului. Teoria rezilienței se conectează direct,
prin esența sa, cu noțiunile centrale ale sistemicii: echilibru/dezechilibru, stabilitate,
autoorganizare sau dezvoltare (durabilă) (Figura 7), dar oferă, în același timp, completări și
detalieri ale unor perspective prin adăugarea unor noțiuni precum cele de ciclu adaptativ și
panarhie, sau înglobând în sfera sa termeni-cheie precum robustețe, absorbtivitate, adaptabilitate
sau transformabilitate. Deși interacțiunile la nivel conceptual pe care se bazează pot deruta,
reziliența se construiește ca o teorie unitară și ca o nouă paradigmă în abordarea dezvoltării, axată
pe principii coerente, în funcție de care pot fi construite judecăți de valoare sau pot fi imaginate
căi de operaționalizare (diversitatea și redundanța, gestionarea conectivității și modularității,
flexibilitatea și valorificarea inovației, protecția prin menținerea mecanismelor de autoreglare).
Utilitatea conceptului rezultă tocmai din larga lui aplicabilitate în gestionarea riscurilor și în
dezvoltarea teritorială adaptativă și durabilă.

Figura 7. Cadrul conceptual de analiză a rezilienței [50]

Astfel, pentru a spori reziliența sistemului energetic trebuie identificate trei tipuri de riscuri noi
care aduc provocări suplimentare sistemelor energetice actuale:
1. Riscul de vreme extremă, înțelegând prin aceasta orice formă de vreme, care este severă,
neobișnuită sau nesezonieră. În afara furtunilor puternice, exemple tipice sunt secetele,
valurile de căldură pe perioade îndelungate și inundațiile.

CONTRIBUȚII PRIVIND MAJORAREA FLEXIBILITĂȚII SISTEMULUI ENERGETIC ÎN VEDEREA INTEGRĂRII

SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE 17
2. Legatura energie – apă – hrană este o relatie complicată și interdependentă între folosirea de
către om a apei, a hranei și a energiei, cu impact direct și indirect asupra economiei,
societății, bunăstării, mediului, ecologiei, sănătății și comerțului.
3. Riscul cibernetic. Tehnologiile și sistemele de rețea s-au modernizat, iar complexitatea
interconexiunii lor s-a accentuat exponențial. Un atac cibernetic se referă la o manevră
folosită de indivizi sau organizații, care țintesc infrastructura, sistemele informatice, rețele
de rețea și/sau dispozitivele electronice personale.

Măsurile de creștere a rezilienței se pot clasifica tipic în măsuri „hard” și respectiv „soft”.

Până în prezent, energia - ca majoritatea sectoarelor de infrastructură, s-a bazat pe măsuri „hard”,
care asigură sectorul să reziste și să se întoarcă la performanțele inițiale în urma unui incident brusc
sau a unui impact de o anumită magnitudine. Într-o asemenea abordare, infrastructura s-a construit
pe principiul „fail-safe”. Acest tip de măsuri este scump și nu a luat, de multe ori, în considerare
vremea extrema.

O a doua abordare o reprezintă măsurile „soft”. Înfruntată cu riscuri emergente și care evoluează
rapid, în infrastructură a apărut conceptul de „safe-fail”. Acesta recunoaște ca sistemele pot cădea
și, de aceea, sunt necesare soluții mai inteligente (smarter), în locul celor mai puternice. Reziliența
„soft” poate fi mai bună prin adaptarea infrastructurilor printr-o mai bună preparare de a răspunde
la impacturi bruște și de a reduce avariile. De aceea, într-o abordare integrată trebuie combinate
cele două tipuri de măsuri. În acest sens, se reliefează în calitate de exemplu, modul în care s-au
rezolvat efectele uraganului Sandy la nivelul Statului New York. Comisia de analiză stabilită prin
ordinul Guvernatorului Statului a concluzionat că trebuie luate în considerare ambele tipuri de
măsuri: profilaxie, dar și reproiectare a infrastructurii deteriorate.

Atât politicienii, cât și reglementatorii joacă un rol cheie în asigurarea faptului că stimulentele și
informațiile în scopul obținerii rezilienței sunt corect stabilite. Aceștia, la rândul lor, trebuie să
transmită semnale clare asupra nivelului dorit de reziliență a sistemelor energetice, iar tarifele
trebuie stabilite corect pentru a asigura ca investițiile să fie realizate în direcțiile necesare. De
asemenea, pot fi folosite și stimulente care să permită companiilor energetice și dezvoltatorilor de
proiecte din domeniu să atingă standardele dorite, iar penalizările de nerealizare pot, acolo unde
este cazul, să echilibreze piața.

Accelerarea integrării depline a dispozitivelor de stocare în vederea sporirii

surselor regenerabile de energie

Pentru a facilita și a permite tranziția către un sistem energetic cu emisii reduse de dioxid de carbon
(inclusiv transporturile), bazat în mare parte pe sursele regenerabile de energie, UE trebuie să
CONTRIBUȚII PRIVIND MAJORAREA FLEXIBILITĂȚII SISTEMULUI ENERGETIC ÎN VEDEREA INTEGRĂRII
SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE 18
accelereze integrarea deplină a dispozitivelor de stocare în sistemul energetic, la scară domestică,
comercială și de utilitate [51] .Sistemele pe bază de baterii sau cu hidrogen și alte aplicații de
stocare, atât fixe, cât și mobile, sunt esențiale pentru electromobilitatea pe termen scurt, dar ele
joacă un rol sistemic mai amplu pentru integrarea surselor regenerabile de energie și pentru
optimizarea operațiunilor.

Cercetările din acest domeniu vor deschide calea pentru producția industrială ulterioară, pentru
promovarea de noi modele de afaceri și pentru noi reduceri de costuri și va permite Republicii
Moldova să obțină importante beneficii potențiale în ceea ce privește creșterea economică și
ocuparea forței de muncă.

Relansarea producției de celule de baterii în Europa este esențială, deoarece oferă avantaje multiple
în ceea ce privește competitivitatea industrială, know-how-ul în domeniul fabricației avansate,
securitatea aprovizionării și contribuția Europei la lanțurile valorice globale.

Posibilitatea de a dispune de baterii mai puțin costisitoare, mai ușoare, mai sigure și mai
performante și de soluții de încărcare mai rapide reprezintă o cerință esențială pentru trecerea la o
electromobilitate deplină, precum și pentru creșterea capacităților de stocare a energiei din locuințe
(cu beneficii conexe pentru stabilitatea și flexibilitatea rețelei).

Inițiativa va include, de asemenea, activități de cercetare în domeniul materialelor, gestionare de

hardware și de software, controlul și integrarea dispozitivelor de stocare în sistemul energetic,
conectarea rețelelor electrice inteligente și a bateriilor destinate vehiculelor și tehnici de producție
avansate. Ea va îmbunătăți performanța și va reduce costul electronicii de putere necesare pentru
a menține eficiența sistemului de stocare la un nivel competitiv.

CONTRIBUȚII PRIVIND MAJORAREA FLEXIBILITĂȚII SISTEMULUI ENERGETIC ÎN VEDEREA INTEGRĂRII

SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE 19

Figura 7. Emisiile de gaze cu efect de seră din emisiilor de gaze cu efect de seră sunt
UE în 2015, în funcție de sursă [53]
Figura 8. Emisiile de gaze cu efect de seră din
UE în 2015, în funcție de sector [54]
CONTRIBUȚII PRIVIND MAJORAREA FLEXIBILITĂȚII SISTEMULUI ENERGETIC ÎN VEDEREA INTEGRĂRII
SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE
Ea va contribui, de asemenea, la crearea unor
condiții de piață favorabile unei mai mari
difuzări a soluțiilor de stocare atât la nivelul
consumatorilor, cât și la nivel de rețea,
inclusiv la crearea de punți între rețeaua de
electricitate, rețeaua de gaze naturale și
sistemul de transport, ca o condiție prealabilă
pentru o aprovizionare bazată în întregime pe
energie din surse regenerabile. Accentul va fi
pus, în special, pe noile fluxuri de deșeuri
generate de tranziția energetică (baterii,
panouri solare etc.), în conformitate cu
principiile economiei circulare.Ponderea de
79 % a emisiilor din sectorul energiei include
producția de energie electrică și termică,
precum și arderea de combustibili în
industrie, în clădiri, în transporturi și în
agricultură. Astfel, în vederea reducerii
esențiale schimbări în ceea ce privește
metodele utilizate pentru producția de
energie electrică și termică și modul în care
consumăm energia în economie [52].
Toate sectoarele economice, cum ar fi
industria, transporturile și agricultura,
utilizează energie. Un alt mod de a analiza
emisiile de gaze cu efect de seră este din
perspectiva sectoarelor de activitate (Figura
8), și nu din perspectiva sursei (a se vedea
Figura 7). Astfel, sectorul aprovizionării cu
energie, în principal producția de energie
electrică și termică (Producția de energie
electrică și termică reprezintă 87 % din
aceste emisii. Restul emisiilor provin, în
principal, din rafinarea petrolului și din
producția de combustibili solizi), generează
29 % din totalul emisiilor, fiind astfel cel mai
mare producător de emisii de gaze cu efect de
seră. El este urmat de sectorul transporturilor
(26 % din emisii), de sectorul industrial (19
%) și de sectorul clădirilor (12 %).
20
Contribuțiile privind sprijinul de axare se vor reflecta prin:
1. accelerarea dezvoltării de soluții în materie de energie din surse regenerabile pentru clădiri,
cum ar fi tehnologia fotovoltaică integrată în clădiri pentru producerea de energie și
tehnologiile destinate obținerii energiei din surse regenerabile pentru încălzire și răcire,
pentru a permite realizarea pe scară largă a clădirilor cu consum de energie aproape egal cu
zero;
2. cercetarea privind optimizarea și reducerea costurilor de producere a energiei din surse
regenerabile, în special pentru sistemele de energie eoliană offshore, cu scopul de a accelera
potențialul de implementare a soluției reprezentate de energia eoliană și
3. intensificarea dezvoltării de soluții pentru a spori producția și integrarea energiei din surse
regenerabile, în special a celei variabile, în sistemul energetic, inclusiv în sectorul
transporturilor, prin stocarea termică și chimică (transformarea energiei electrice în gaze și
în lichide).

Consolidarea sinergiilor dintre producția, distribuția și consumul de energie din surse regenerabile
va da mai multă putere consumatorilor – cetățeni, comunități și întreprinderi – și va încuraja
utilizarea unor servicii noi, care să țină seama de nevoile și de preferințele în schimbare ale
acestora, sporind în același timp flexibilitatea sistemului, pentru a include în sistemul de distribuție
volume mari de energie din surse regenerabile variabile. Aceasta vizează, în special, aplicațiile
comerciale și integrarea eficientă în sistem a unor tehnologii mai mature (de exemplu, energia
eoliană, energia fotovoltaică și bioenergia), în combinație cu stocarea energiei sau cu alte soluții
avansate, cum ar fi integrarea digitală cu electromobilitatea și rețelele inteligente, pentru a permite
introducerea progresivă a surselor de energie regenerabilă fluctuante [48].

De asemenea, trebuie intensificate eforturile pentru îmbunătățirea rapidă a competitivității în ceea

ce privește costurile și a eficienței tehnologiilor destinate obținerii energiei din surse regenerabile
mai puțin mature și racordabile la rețea (de exemplu, energia hidroelectrică, oceanică și geotermală
flexibilă, energia solară concentrată sau bioenergia avansată și durabilă), ca mijloc de a furniza
energie de bază și de rezervă cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

Direcții de îmbunătățire a flexibilității consumatorilor și sistemelor energetice

Prin mobilizarea flexibilității construite în sistemul de energie electrică (SEE) se poate crește
integrarea atât a pieței cât și a energiei regenerabile. Abordările actuale din Europa, de re-
echilibrare a puterii active în baza unor limite fixe de puteri de transfer, reprezentând capacități de
interconectare disponibile pentru piață, nu permit folosirea și dezvoltarea optimă a rețelei, inclusiv
construirea de surse de rezervă și nu stimulează managementul cu cost minim al restricțiilor de
transport [56].

CONTRIBUȚII PRIVIND MAJORAREA FLEXIBILITĂȚII SISTEMULUI ENERGETIC ÎN VEDEREA INTEGRĂRII

SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE 21
De fapt, limitele fixe pentru transferurile de putere prin rețea nici nu respectă criteriul de planificare
al rețelei și nici nu pot fi luate drept standard pentru siguranța operațională a SEE.

Numai operatorii de transport și de sistem (TSO) trebuie să poarte răspunderea managementului

limitelor de transfer de putere prin rețea, care depind de starea SEE. TSO-urile, prin activitatea de
monitorizare a transportului pot rezolva congestiile trans-frontiera, atât prin creșterea limitelor de
transport, cât și prin re-echilibrarea puterii active pe o bază regională, cu ajutorul surselor de
rezervă [57].

Trecerea de la actuala fragmentare a pieței la un sprijin real din partea rețelei pentru integrare
necesită însă un cadru adecvat de reglementare a pieței, respectiv [57]:
 Coordonare regională a activității de monitorizare a transportului;
 Înființarea de piețe regionale pentru energia de echilibrare și armonizarea regimurilor de
echilibrare naționale;
 Tarife de transport incluzând costul congestiilor și mecanism ITC adecvat de compensare
a veniturilor și cheltuielilor între TSO-uri.

Un Sistem de Stocare a Energiei (SSE) poate fi realizat apelând la numeroase tehnologii de stocare,
succesul unui proiect depinzând de alegerea celei mai potrivite soluţii care trebuie să asigure atât
performanţele tehnice optime în raport cu aplicaţia cât şi performanţele economice traduse prin
doi indicatori esenţiali: costurile de instalare ($/MW) şi costul MWh livrat ($/MWh) [58].

Aceste Sisteme de Stocare a Energiei (SSE) – numeroase şi apelând la cunoştinţe din diverse
domenii ale tehnicii- au la bază principii de conversie cu caracter [59] [60]:
 mecanic: Sisteme de pompaj hidro (Pomped Hydro – PHS), Stocare în aer comprimat
(Compressed Air Energy-CAES), Volanţi (Flywheel – FES) [61],
 electrochimic Pb-acid (Lead Acid–LA), Nickel Cadmiu – NiCd, Lithium Ion – Li Ion,
Sodium Sulfur – NaS, ZEBRA – NaNiCl, Vanadium Redox-VRB, Zinc Bromine – ZnBr,
chimic: Hydrogen – H [62],
 electromagnetic şi termic: capacitor dublu strat (Double Layer Capacitor –DLC), stocare
magneţi supraconductori (Superconducting Magnetic Coil-SMES), săruri topite (Molten
Salt– MS). Ele se află astăzi în diverse faze de maturitate [63].

În tendinţele semnalate recent de Power & Energy privind The Grid Of the Future [64], se
prognozează că stoacarea poate deveni o soluţie alternativă care să ofere rezolvări pentru viitor:
“Storage can be an alternative for frequency regulations or short term reserves” iar stocarea
energiei disponibilă în parcurile solar/eoliene va deveni o componentă obligatorie a viitoarelor
dezvoltări. Varietatea situaţiilor la care un SSE poate interveni eficient într-o reţea este numeroasă,
dar important de semnalat este faptul că eficienţa tehnico/economică al acestora, nu este aceeaşi

CONTRIBUȚII PRIVIND MAJORAREA FLEXIBILITĂȚII SISTEMULUI ENERGETIC ÎN VEDEREA INTEGRĂRII

SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE 22
pentru toate aplicaţiile, minimizarea celor 2 parametri: costul MW instalat şi costul MWh livrat,
fiind esenţială !

Problemele cu care se confruntă astăzi reţelele electrice –în faza de dezvoltare SMART GRID pe
care o parcurgem– sunt numeroase, iar Sistemele de Stocare a Energiei (SSE) pot oferi în mod
sigur şi economic, răspuns la unele din ele [64], [65], menţionând în cele ce urmează o serie de
posibilităţi:

 pornirea echipamentelor după defect asigurând fără a apela la reţea pentru energia necesară
(cazuri de black out, black start);
 stocarea energiei în perioada de gol de sarcină şi preţuri mici şi restituirea la consumator în
perioadele de vârf şi cost mai ridicat;
 asigură datorită electronicii de putere asociată, controlul şi variaţia rapidă a puterii active
şi reactive, menţinând parametrii optimi ai reţelei;
 reducerea nevoii de a prevedea unităţi convenţionale, SSE asigurând funcţia de “spinning
reserve”;
 stabilitatea sistemului, prin amortizarea variaţiei puterii şi frecvenţei;
 asigurarea rapidă prin energia stocată, la cereri suplimentare solicitate de consumer;
 integrarea surselor intermitente în reţea soare, vânt, hidro -dependente de vreme-, stocarea
energiei când timpul o permite şi restituirea ei atunci când este necesar a fi livrată;
 stocarea excesului de energie în cazul unor condiţii meteo favorabile, în condiţiile în care
nu există cereri şi eficientizarea unor parcuri eoliene, fotovoltaice.

Concluzii

În cadrul efectuării studiului de cercetare privind abordarea flexibilității sistemului energetic în

vederea integrării surselor regenerabile de energie, s-a ajuns la concluzia că: flexibilitatea și nu
combustibilul de rezervă reprezintă esența a ceea ce înseamnă o rețea fiabilă sau rezistentă.

Piețele sunt instrumente puternice pentru găsirea de resurse cu costuri reduse, astfel încât să
întrunească necesitățile rețelei fizice, însă în general piața are tendința de a favoriza sursele
tradiționale, mai degrabă decât resursele alternative și flexibile, care au la bază cererea și oferta.
Este timpul ca piețele să evolueze!

Flexibilitatea reprezintă capacitatea rețelei de a ajusta generarea de energie electrică, de a

reconfigura sistemele de transmisie și de distribuție, și de a ține seama de balanțele previzibile și
imprevizibile dintre ofertă și cerere.

CONTRIBUȚII PRIVIND MAJORAREA FLEXIBILITĂȚII SISTEMULUI ENERGETIC ÎN VEDEREA INTEGRĂRII

SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE 23
Flexibilitatea este o calitate globală a rețelelor interconectate, ce combină atât posibilitățile tehnice
ale tuturor dispozitivelor conectate, cât și capacitatea sistemului de a le coordona eficient.

Trendurile curente au mărit nevoia de flexibilitate. Noile surse alternative, precum energia solară
și energia eoliană, sunt unele dintre cele mai mari motoare ale unei mai mari flexibilități. Factori
precum:
 infrastructura „îmbătrânită”,
 centralele electrice inflexibile,
 modelele de utilități depășite și
 dependența în creștere a societății noastre de servicii electrice de încredere, sunt și ele
factori care determină necesitatea unei rețele mult mai flexibile.

Concluzia se rezumă la oportunitățile de a crea flexibilitate există peste tot: centrale noi și mai
flexibile pe gaz, depozitare la orice scară, dispozitive electronice pentru reglarea producției de
energie solară și eoliană, și o constelație de dispozitive interconectate gata să consume
electricitate într-un mod mai inteligent.

Flexibilitatea este ingredientul cheie pentru gestionarea fiecăreia dintre aceste provocări,
acordând piețelor de en-gros capacitatea de a se adapta la variații în moduri cât mai eficiente din
punct de vedere al costului și cât mai fiabile. Cele mai bune practici de pe piețele en-gros din alte
state fac lumină pe drumul înainte pe termen scurt:
 Reguli de piață fixe pentru deblocarea flexibilității resurselor existente;
 Crearea și modificarea produselor pentru a explora flexibilitatea resurselor existente și a
stimula noile resurse flexibile.
Un viitor curat, cu surse regenerabile de energie, se vede din ce în ce mai bine la orizont. Factorii
decizionali trebuie doar să tragă cu ochiul la cele mai bune practici ale colegilor din alte țări, pentru
a înțelege cum să gestioneze tranziția.

Pe termen lung, e posibil să fie necesare schimbări structurale mai semnificative pentru a integra
surse regenerabile low-cost și pentru a gestiona tranziția. Piețele de en-gros vor fi nevoite să
ajungă la o stare de stabilitate, în care să poată manageria cu succes livrarea în timp real, o bună
adecvare a resurselor (în mod special flexibilitatea) și recuperarea costurilor pe termen lung pentru
surse curate.

Prima soluție este o versiune evoluată a piețelor de astăzi, care devin din ce în ce mai dependente
de flexibilitate. Cea de-a doua soluție împarte piața într-o “piața fermă”, pe termen lung, care
acoperă majoritatea necesităților consumatorilor și o “piața reziduală”, care opereaza în principiu
ca piețele punctuale de astăzi.

CONTRIBUȚII PRIVIND MAJORAREA FLEXIBILITĂȚII SISTEMULUI ENERGETIC ÎN VEDEREA INTEGRĂRII

SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE 24
Sistemele de Stocare a Energiei (SSE) cunosc o dezvoltare alertă, explicat prin aportul adus de ele
în asigurarea continuităţii şi siguranţei în alimentarea consumatorului cu energie electrică,
intervenţia lor în cazul unor dereglări în funcţionare (Black start, arbitrage, Time Shifting, reglaj
de frecvenţă şi tensiune). Există o varietate mare de Sisteme bazate pe principii mecanice, chimice
şi electrochimice, electromagnetice, caracterizate prin diferenţieri privind densităţile de putere şi
energie pe care le asigură, cicluri de viaţă, timpi de restituire a energiei stocate (secunde, minute,
ore, zile), costuri şi beneficii.

Existenţa unor parcuri solare şi eoline puternice şi în creştere caracterizate prin intermitenţa lor –
existente sau în dezvoltare– impun abordarea în Republica Moldova a Sistemelor de Stocare a
Energiei (SSE) a nevoii de a stoca energia disponibilă în afara vârfului de sarcină şi redarea la
cereri sporite şi preţ corespunzător.

Bibliografie

[1] Comisia Europeană, Energie curată pentru toți europenii, COM(2016) 860 final din 30
noiembrie 2016.
[2] O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în
domeniul schimbărilor climatice, [COM(2015) 80 final din 25 februarie 2015].
[3] Eurostat, 2017.
[4] EU Reference Scenario 2016, 2016 (simulare a modelului PRIMES).
[5] Evaluare a impactului, SWD(2016) 410 final din 30 noiembrie 2016.
[6] Can Oxford save the world, Oxford Today, volumul 29, nr. 2, Roger Highfield, 2017.
[7] Proposal for a revised electricity Regulation
[8] Proposal for a revised electricity Directive
[9] Strategia europeană a securității energetice, COM(2014) 330 final din 28 mai 2014
[10] O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în
domeniul schimbărilor climatice, COM(2015) 80 final din 25 februarie 2015
[11] Consiliul European, Rezultatele celei de a 3429-a reuniuni a Consiliului Transporturi,
Telecomunicații și Energie - 14632/15, 26.11.2015
[12] Consiliul European, Rezultatele celei de a 3472-a reuniuni a Consiliului Transporturi,
Telecomunicații și Energie - 9736/16, 7.6.2016
[13] Parlamentul European, Rezoluția Parlamentului European din 13 septembrie 2016
referitoare la tema „Către o nouă organizare a pieței energiei”, (2015/2322(INI))
13.9.2016
[14] Regulamentul (UE) nr. 994/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20
octombrie 2010 privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale
(JO L 295, 12.11.2010, p.1)

CONTRIBUȚII PRIVIND MAJORAREA FLEXIBILITĂȚII SISTEMULUI ENERGETIC ÎN VEDEREA INTEGRĂRII

SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE 25
[15] Propunere de regulament privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu
gaze naturale, COM(2016) 52/F1 din 16 februarie 2016;
[16] Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind pregătirea
pentru riscuri în sectorul energiei electrice, COM(2016) 862 final din 30 noiembrie 2016.
[17] Commission Communication: Public consultation on energy market design
[18] Report on the progress towards completing the Internal Energy Market [COM(2014)
634]
[19] Ownership unbundling: assessing conflicts of interests [SWD(2013) 177]
[20] An energy policy for consumers [SEC(2010)1407]
[21] Conditions for access to the network for cross-border exchanges in electricity
[SEC(2009) 642]. Energy prices and costs in Europe [COM(2014) 21/2]
[22] Delivering the internal electricity market and making the most of public intervention
[COM(2013) 7243]
[23] Felea I. Compatibility of National Power System and Renewables. Inteligent power
Systems. Oradea: Institutul național român pentru studiul amenajării și folosirii surselor
de energie, 2014.
[24] Enciclopedia of Energy. Ed. Elsevier, 2004
[25] The promotion of the use of energy from renewable sources. Directive 2009/28/EC of
the European Parliament and of the Council, www.wc.wuropa.eu
[26] Strategy of Sustainable Energy of EU. http://www.mct.ro
[27] Felea I., Panea C., Bendea G. - Stochastic Evaluation of the Reliability of the
Geothermal

Energy Exploitation Systems. Revue roumaine des sciences techniques, Série

Électrotechnique et Énergétique, 2014, p. 141
[28] http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-15-5352_en.htm
[29] http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-15-5350_en.htm
[30] http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-15-5351_en.htm
[31] http://ec.europa.eu/priorities/energy-union/index_en.htm
[32] Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009
privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior
de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE (JO L 140, 5.6.2009, p. 16).
[33] Second Report on the State of the Energy Union („Al doilea raport privind starea
uniunii energetice”), Comisia Europeană, 2017.
[34] Comisia Europeană, Un cadru pentru politica privind clima și energia în perioada 2020-
2030, COM(2014) 15 final din 22 ianuarie 2014.
[35] Comisia Europeană, Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului
privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, COM(2016) 767 final/2
din 23 februarie 2017.
[36] https://ec.europa.eu/energy/en/news/new-electricity-market-consumers

CONTRIBUȚII PRIVIND MAJORAREA FLEXIBILITĂȚII SISTEMULUI ENERGETIC ÎN VEDEREA INTEGRĂRII

SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE 26
[37] http://ec.europa.eu/clima/policies/ets/revision/documentation_en.htm
[38] Proposal for a revised electricity Regulation
[39] Proposal for a revised electricity Directive
[40] Proposal for a revised regulation on a European Agency for the Cooperation of Energy
Regulators (ACER)
[41] Proposal for a new regulation on risk preparedness in the electricity sector
[42] Impact assessment on the revised rules for the electricity market, risk preparedness and
ACER
[43] Evaluation of the electricity market design and security of supply: Part 1, Part 2
[44] Energy Transitions Commission, Better energy, greater prosperity, Achievable paths to
low-carbon energy systems, 2017.
[45] Comisia Europeană, EU Reference Scenario 2016 – Energy, transport and GHG
emissions, Trends to 2050.
[46] IRENA, The Power to Change: Solar and Wind Cost Reduction Potential to 2025.
[47] European Energy Markets Observatory, 2015 and Winter 2015/2016 Data Set – 18th
Edition, Capgemini, octombrie 2016, p. 37.
[48] Evaluarea impactului Perspectivei Energetice 2050, SEC(2011) 1565/2, partea ½. „O
pondere crescută a energiei din surse regenerabile”
[49] „O strategie europeană pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon”,
COM(2016) 501 final.
[50] REZILIENȚĂ ȘI TERITORIU Operaționalizare conceptuală și perspective
metodologice, COORDONATORI: Alexandru Bănică Ionel Muntele, EDITURA
TERRA NOSTRA Iași, 2015.
[51] Sprijinul actual al UE pentru cercetarea și inovarea în domeniul stocării este oferit în
principal ca parte a activităților privind rețelele inteligente din cadrul Planului SET și în
contextul întreprinderii comune „Pile de combustie și hidrogen”.
[52] Agenția Internațională a Energiei, World Energy Outlook Special Report 2015: Energy
and

Climate Change, OCDE/AIE, 2015.

[53] „EEA greenhouse gas – data viewer”, AEM, 2017
[54] „EEA greenhouse gas – data viewer”, AEM, 2017.
[55] COM(2016) 766
[56] Eric Martinot. Grid Integration of Renewable Energy: Flexibility, Innovation,
Experience. Beijing Institute of Technology.
[57] Constantinescu Jean ROENP Network solutions to Intermittency (3rd Wind Power
Romania, Bucharest, January 15 - 16, 2012)
http://www.j-constantinescu.org/___Network_solutions.html

CONTRIBUȚII PRIVIND MAJORAREA FLEXIBILITĂȚII SISTEMULUI ENERGETIC ÎN VEDEREA INTEGRĂRII

SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE 27
[58] TĂNĂSESCU Florin Teodor Energy storage systems, a solution for the optimization of
operation of power grids to which intermittent renewable sources are connected
Buletinul AGIR. Supliment 1 / 2015
[59] Electrical Energy Storage. White Paper. CEI, Geneve, Dec 2011
[60] Grid Energy Storage.US Dep of Energy, Dec 2013.
[61] Repondre au defi de l’energie. Le role de la CEI de 2010-a 2030. White Paper. CEI,
Geneve, 2010.
[62] Grid Integration of Large – Capacity Renewable Energy Sources and Use of Large
Capacity Electrical Energy Storage. White paper. CEI, Geneve, Oct 2012.
[63] Rachel Carnegie and all: Utility scale Energy Storage Systems. Benefits, Applications,
and Technologies. SUA, State Utility Forecasting Group June 2013.
[64] Devon Manz and all: The Grid of the Future. IEEE Power & Energy, Vol 12, May-June
2014, p 36.
[65] Tănăsescu Florin Teodor: Sisteme de stocare a energiei. Studiu CER, 242, Oct. 2013.

CONTRIBUȚII PRIVIND MAJORAREA FLEXIBILITĂȚII SISTEMULUI ENERGETIC ÎN VEDEREA INTEGRĂRII

SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE 28
CONTRIBUȚII PRIVIND MAJORAREA FLEXIBILITĂȚII SISTEMULUI ENERGETIC ÎN VEDEREA INTEGRĂRII
SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE 29