1. Pentru fiecare din definiţiile de mai jos indicaţi noţiunea ce îi corespunde:
a) Ansamblul cerinţelor solvabile de bunuri şi servicii manifestate pe piaţa naţională; b) Determină corelaţia dintre cantitatea de bunuri şi servicii pe care gospodăriile, firmele şi guvernul vor să le cumpere la fiecare nivel al preţurilor; c) Ansamblul bunurilor şi serviciilor oferite pe piaţa naţională de către toţi agenţii economici; d) Relaţia dintre cantitatea de bunuri şi servicii pe care firmele aleg să o producă la diferite niveluri ale preţurilor e) Porţiunea orizontală a curbei ofertei agregate; f) Corespunde punctului de intersecţie a curbelor cererii agregate şi ofertei agregate; g) Politica care are drept obiectiv menţinerea producţiei şi a ocupării la nivelul potenţial (natural). 2. Pentru fiecare din noţiunile de mai jos formulaţi definiţia respectivă: a) Cererea agregată; b) Curba cererii agregate; c) Oferta agregată; d) Model clasic al ofertei agregate; e) Modelul keynesian al ofertei agregate; f) Echilibru macroeconomic pe termen scurt; g) Şocuri economice. 3. Dacă PNB de echilibru se dovedeşte a fi mai mare ca nivelul potenţial: a) oferta agregată va creşte automat; b) cererea agregată va creşte automat; c) nivelul preţurilor va creşte; d) nivelul şomajului va creşte. 4. Înclinaţia marginală spre consum are următoarea semnificaţie: a) raportul dintre cheltuielile pentru consum şi venitul total; b) raportul dintre cheltuielile pentru consum şi venitul disponibil; c) modificarea cheltuielilor pentru consum cauzată de modificarea venitului; d) raportul dintre modificarea cheltuielilor pentru consum şi modificarea venitului disponibil; e) nici un răspuns precedent nu este corect. 5. Corelaţia dintre înclinaţia marginală spre consum şi încliaţia marginală spre economisire se exprimă prin faptul că: a) raportul dintre ele determină înclinaţia medie spre consum; b) suma lor este egală cu venitul disponibil; c) suma lor este egală cu 1; d) suma lor este egală cu 0; e) nici un răspuns precedent nu este corect. 6. Cheltuielile pentru consum constituie 9 000, iar venitul disponibil – 10 000. În aşa caz înclinaţia marginală spre consum este egală cu: a) 0,1; b) 0,9; c) 9,0; d) 10/9; e) nu poate fi determinată în baza datelor propuse. 7. Dacă venitul disponibil într-o ţară creşte: a) înclinaţiile medii spre consum şi economisire vor creşte; b) înclinaţia medie spre consum va creşte, iar spre economisire – se va reduce; c) înclinaţia medie spre consum se va reduce, iar spre economisire – va creşte; d) înclinaţia medie spre consum şi spre economisire se vor reduce; e) nici un răspuns precedent nu este corect. 8. În perioada lungă nivelul producţiei în economie este determinată de: a) nivelul ofertei de bani, cheltuielilor guvernamentale şi impozitelor; b) preferinţele populaţiei; c) mărimea capitalului şi muncii precum şi tehnologia utilizată; d) nivelul ratei dobânzii. 9. Componenta cu cea mai mare pondere în structura cererii agregate o reprezintă: a) exporturile nete; b) cheltuielile consum; c) investiţiile; d) achiziţiile guvernamentale; e) importurile. 10. Reducerea ofertei de bani în economie se va reflecta grafic prin deplasarea: a) curbei AS spre dreapta (în jos); b) curbei AS spre stânga (în sus); c) curbei AD spre stânga (în jos); d) curbei AD spre dreapta(în sus). 11. Varianta clasică a curbei AS presupune că pe termen lung modificările în nivelul cererii agregate: a) vor influenţa nivelul producţiei; b) vor influenţa nivelul preţurilor; c) vor influenţa atât nivelul producţiei, cât şi nivelul preţurilor; d) nu vor influenţa nici nivelul producţiei, nici nivelul preţurilor. 12. Reducerea concomitentă a nivelului producţiei şi a preţurilor în modelul clasic poate fi explicată prin: a) deplasarea curbei AD spre stânga; b) deplasarea curbei AD spre dreapta; c) reducerea PNB-ului potenţial; d) modificarea cererii agregate şi a PNB-ului potenţial. 13. Şocul nefavorabil al ofertei (de exemplu, creşterea preţurilor la resursele energetice) pe termen scurt va cauza: a) creşterea producţiei şi a preţurilor; b) creşterea preţurilor şi reducerea producţiei; c) reducerea producţiei şi a preţurilor; d) reducerea preţurilor şi creşterea producţiei. 14. În situaţia iniţială economia funcţionează la nivelul potenţial (Y *). În urma unui şoc se reduce cererea agregată la fiecare nivel al preţurilor. În condiţiile preţurilor rigide această modificare va cauza: a) creşterea nivelului şomajului; b) reducerea stocurilor de capital în economie; c) reducerea PNB potenţial; d) creşterea salariilor şi a preţurilor. 15. Panta pozitivă în creştere a curbei ofertei agregate pe termen scurt este efectul: a) creşterii preţurilor factorilor de producţie; b) venitului asupra cheltuielilor globale ca urmare a creşterii preţurilor; c) tendinţei de creştere a costurilor unitare ca urmare a legii randamentelor descrescânde; d) de substituire a produselor destinate pieţei; e) nici unuia din factorii menţionaţi.