Adriana Radu

Adriana Radu
Dacian Rancu
Dragan Jovanović Bozu Petru Flavius
REPERTORIUL ARHEOLOGIC
AL VĂILOR CARAŞULUI SI NEREI
ARHEOLOŠKI REPERTOAR
DOLINA KARAŠA I NERE
1
PATRIMONIUL ARHEOLOGIC ŞI ETNOLOGIC AL BANATULUI /
ARHEOLOŠKO I ETNOLOŠKO NASLEĐE BANATA
Seria Repertorii/Serija reportoara
EDITORI/IZDAVAČI
MUZEUL BANATULUI MONTAN REŞIŢA, ROMÂNIA / MUZEJ PLANINSKOG BANATA
REŠICA, RUMUNIJA
COMPLEXUL MUZEAL ARAD / MUZEJSKI KOMPLEKS ARADA
COLEGIUL EDITORIAL / IZDAVAČKA REDAKCIJA

Dumitru Ţeicu, Peter Hügel
Desene şi măsurători topografice / Crteži i topografska merenja:

Győmber Maria, Vidu Micli
Fotografii / Fotografije: Bujorel Purice

Traducere / Prevod: Vera Crastici
2
Adriana Radu Dacian Rancu
Dragan Jovanović Bozu Petru Flavius
REPERTORIUL ARHEOLOGIC
AL VĂILOR CARAŞULUI SI NEREI
ARHEOLOŠKI REPERTOAR
DOLINA KARAŠA I NERE
EDITURA ISTROS
MUZEUL BRĂILEI
BRĂILA, 2012
3
ISBN 978-606-654-009-4
© 2012. Autorii volumului. Toate drepturile rezervate. Reproducerea integrală sau

parţială a textului, prin orice mijloace, fără acordul autorilor, este interzisă şi se
pedepseşte conform legii.
4
CUPRINS / SADRŽAJ
1. Cuvânt introductiv / Uvodna reč ........................................................................................... 7

2. Cadrul geografic / Geografski kadar
(Radu Adriana, Rancu Dacian, Dragan Jovanović, Bozu P. Flavius) .................................... 11
3. Istoricul cercetărilor arheologice / Istorija arheoloških istraživanja
(Radu Adriana, Rancu Dacian, Dragan Jovanović, Bozu P. Flavius) ................................... 18
4. Repertoriul arheologic al văii Caraşului / Arheološki repertoar doline Karaša ................... 31
4.1. Caraşul / Karaš
(Radu Adriana, Dragan Jovanović) . ........................................................................ 31
4.2. Pârâul Vicinic / Potok Vićinik
(Radu Adriana) ........................................................................................................ 76
4.3. Pârâul Cernovăţ şi alţi afluenţi secundari / Potok Černovac i druge sporedne pritoke
(Bozu P. Flavius) . .................................................................................................. 102
5. Repertoriul arheologic al văii Nerei / Arheološki repertoar doline Nere
(Rancu Dacian) .................................................................................................................. 112
5.1. Nera / Nera
(Rancu Dacian)........................................................................................................ 112
5.2. Afluenţii Nerei / Nerine pritoke
(Rancu Dacian)....................................................................................................... 133
Lista prescurtărilor bibliografice / Spisak bibliografskih skraćenica .................................... 149
Bibliografie / Bibliografija ..................................................................................................... 151
Planşe / Planše ......................................................................................................................167
5
6
1.
cuvânt introductiv / Uvodna reč
Lucrarea de faţă se constituie ca parte com- Ovaj rad je sastavni deo skupa naučnih
ponentă a ansamblului de cercetări ştiinţifice istraživanja koji čine objekat projekta
care au făcut obiectul proiectului „Valea Cara- „Dolina Karaša i Nere – putevi komunika-
şului şi Valea Nerei – căi de comunicaţie şi cije i pravci civilizacije” ostvaren uz pomoć
artere de civilizaţie”, realizat cu contribuţia finansijskog doprinosa sa strane Evropske
financiară nerambursabilă din partea Uniunii Unije putem Programa IPA Prekogranične
Europene prin Programul IPA de Cooperare saradnje Rumunija – Republika Srbija, pri-
Transfrontalieră România – Republica Serbia, oritet 3, mera 3.3. Projekat, koji prati kori-
axa prioritară 3, măsura 3.3. Proiectul, ce šćenje zajedničkog kulturnog nasleđa, pruža
urmăreşte valorificarea patrimoniului cultural mogućnost zajedničkog arheološkog istraži-
al celor două ţări, a oferit prilejul cercetării vanja oblasti koje kupaju ove dve reke i nji-
arheologice comune a zonelor scăldate de cele hove pritoke.
două râuri şi de afluenţii lor. Karaš i Nera, dve reke od kojih jedna ima
Caraşul şi Nera, două râuri ce îşi au izvoa- izvor u Planinama Anine i druga u Plani-
rele unul în Munţii Aninei şi celălalt în Munţii nama Semenika, predstavljaju još od dav-
Semenicului, au constituit încă din timpuri nina ose kulturne saradnje zato što se, zbog
îndepărtate axe de comunicaţie culturală căci, njihove veze sa Dunavom, grade veze sa
prin conexiunea lor cu Dunărea, se construiesc Centralnom Evropom i oblasti oko Medite-
legăturile cu Europa centrală şi zona circum- rana. Jasno istorijski određene, seobe sta-
mediteraneană. Cert atestate istoric, migraţiile novništva koje su se dogodile tokom vre-
de populaţie ce s-au petrecut de-a lungul tim- mena počev čak od paleolitika predstavljaju
pului, începând chiar din paleolitic, constituie deo ovih veza, ostatak budući postignut raz-
o parte a acestor legături, restul fiind împlinit menom artefakata, kulturnih i duhovnih
de schimbul de artefacte, de bunuri culturale predmeta koji doprinose stvaranju nekih
şi spirituale care contribuie la crearea unor blo sličnih kulturnih objekata na otvorenim
curi culturale asemănătoare pe spaţii întinse, prostorima, koji se takođe nalaze u stalnom
aflate la rândul lor într-un permanent contact. kontaktu.
Repertoriul arheologic al văilor Caraşului şi Arheološki repertoar dolina Karaša i Nere
Nerei se înscrie în seria publicaţiilor de acest je deo niza publikacija ovog tipa, koji je
tip, deschisă la începutul secolului al XX-lea otvoren početkom XX veka kroz dela Feliksa
prin lucrările lui Felix Milleker şi Marton Milekera i Martona Roške. Druga polovina
Roşca. A doua jumătate a secolului XX, mar- XX veka, obeležena velikim iskopavanjima u
cată de săpături de amploare în zone cu acu- oblastima nagomilavanja istorijskih artefa-
mulări de vestigii istorice precum Gornea, Ili- kata kao što su Gornea, Ilidija, Varadija,
dia, Vărădia, Dalboşeţ, a favorizat efectuarea Dalbošec, je bila povoljna za sprovođenje
unor intense cercetări de teren, care au permis istraživanja na terenu koja su omogućila
depistarea a numeroase situri arheologice. otkrivanje brojnih arheoloških nalazišta.
Rezultatele acestor investigaţii s-au publicat în Rezultati ovih obimnih istraživanja su obja-
revistele de specialitate şi, astfel, informaţiile vljeni u časopisima tako da su arheološke
arheologice referitoare la anumite microzone informacije koje se odnose na određene
au intrat în circuitul ştiinţific, fiind folosite în mikroblasti ušle u naučno kolo, budući kori-
diverse articole şi lucrări de sinteză. Acestea, šćene u raznim stručnim člancima i sinte-
împreună cu vechile aşezări identificate în zama radova. Ovo, zajedno sa starim nase-
urma altor verificări de teren impuse de pro- ljima identifikovanih kroz terenske provere
iecte ce au vizat lucrări de amenajare şi regula- nametnute sa strane projekata koji su imali
rizare a râurilor sau de crearea de Parcuri eoli- za cilj radove opremanja i sređivanja reka ili
ene, realizate îndeosebi la începutul acestui instalaciju vetar parkova, ostvarenih naro-
7
secol, au fost cuprinse în repertoriile arheolo- čito na početku ovog veka, bili su uključeni
gice ale judeţului Caraş-Severin, întocmite în u arheološkim repertoarima Karaš-Severin-
perioada 2004-2006 de către cercetătorul skog okruga sastavljenih u periodu 2004.-
Sabin Adrian Luca, singur sau în colaborare. 2006. sa strane istraživača Sabina Adrijana
Întrucât cele două râuri şi afluenţii lor îşi Luke, samog ili u saradnji.
despletesc parţial apele şi dincolo de Banatul Budući da ove dve reke i njihove pritoke
românesc, s-a impus adunarea la un loc şi car- delimično rasprostranjuju svoje vode čak i
tografierea tuturor siturilor arheologice cunos- van rumunskog Banata, nametnuto je saku-
cute atât în spaţiul românesc, cât şi în cel sâr- pljanje na jednom mestu i stavljanje na
besc. S-a pornit de la verificarea în teren a mapi svih poznatih arheoloških nalazišta
punctelor cunoscute deja din literatura de spe- kako na rumunskom prostoru tako i na
cialitate, urmărindu-se confirmarea existenţei onom srpskom. Počelo je proveravanje na
lor în teren. Perieghezele întreprinse în acest terenu već poznatih tačaka stručne litera-
scop au avut ca rezultat colateral şi identifica- ture, prativši se potvrđivanje njihovog
rea de noi aşezări. Un element pozitiv în postojanja na terenu. Izvršena istraživanja u
această cercetare a fost activitatea întreprinsă ovom cilju su imala kao kolateralni rezultat
de Muzeul din Vârşeţ care, în această vară, a i identifikaciju novih naselja. Pozitivan ele-
întreprins săpături arheologice sistematice pe ment u ovom istraživanju bila je aktivnost
valea Caraşului, ce au oferit rezultate ştiinţifice Muzeja iz Vršca koji je, ovog leta, sproveo
spectaculoase. sistemska arheološka iskopavanja u dolini
Sunt analizate din punct de vedere docu- Karaša, koja nude spektakularne naučne
mentar şi arheologic un număr de 75 de locali- rezultate.
tăţi (din România şi Serbia), în jurul cărora au Analiziran je sa dokumentarne i arheolo-
fost depistate între 1 şi 6 puncte cu vestigii ške tačke gledišta broj od 75 naselja (Rumu-
provenite din periegheze sau din săpături sis- nija i Srbija) oko kojih je pronađeno između
tematice. Pentru a înlesni regăsirea lor au fost 1 i 6 tragova koji potiču iz sistematskih
ordonate alfabetic, iar prezentarea siturilor istraživanja ili iskopavanja. Da bi se ola-
arheologice s-a făcut respectându-se criteriul kšalo njihovo pronalaženje bili su azbučno
poređani, a predstavljanje arheoloških
cronologic chiar şi în cazul celor cu stratigrafie
nalazišta je izvršeno uz poštovanje hronolo-
complexă. Săpăturile sistematice sunt însoţite
škog kriterijuma čak i u slučaju onih složene
de un scurt rezumat al cercetărilor şi o prezen-
stratigrafije. Sistemska iskopavanja prati
tare a materialelor obţinute. Punctele cu des-
kratak rezime istraživanja i predstavljanje
coperiri arheologice aparţinând diferitelor
dobijenih materijala. Mesta sa arheološkim
perioade istorice, identificate prin periegheze
nalazima iz različitih istorijskih perioda,
sau săpături sistematice, ne creează imaginea
identifikovane putem sistemskih istraživa-
unei continuităţi de locuire în jurul localităţi-
nja ili iskopavanja, stvaraju sliku kontinui-
lor actuale, adesea începând din preistorie.
teta života oko postojećih naselja, često iz
Urmele aparţinând culturilor neolitice sunt
praistorije. Tragovi neolitske kulture su
puţin numeroase pe valea Caraşului (2
malobrojni u dolini Karaša (2 boda) u
puncte), comparativ cu valea Nerei. Aşezări poređenju sa dolinom Nere. Naselja koja
aparţinând culturii Coţofeni şi epocii bronzu- pripadaju kulturi Kocofeni i bronzanoj epohi
lui întâlnim în ambele văi, însă cele Hallstatti- srećemo u obe doline, a ona Hallstattska i
ene şi, îndeosebi, cele aparţinând culturii naročito ona koja pripadaju kulturi Basarab
Basarabi predomină în valea Caraşului. Situri preovlađuju u dolini Karaša. Nalazišta koja
aparţinând perioadei dacice, romane (aşezări, pripadaju periodu Dačana, Rimljana (nase-
castre şi drumuri), precum şi secolelor II-IV se lja, dvorci i putevi), kao i II-IV veku se sreću
întâlnesc în ambele văi. Depresiunea Oraviţei u obe doline. Nizija Oravice je dala otkrića i
a oferit descoperiri şi pentru perioada secole- u periodu IV-X veka, njihova učestalost
lor IV-X, frecvenţa lor fiind redusă comparativ budući manja u odnosu na prethodni period.
cu perioada anterioară. În zonă a fost docu- U oblasti je takođe postojala i intenzivna
mentată şi o intensă activitate metalurgică, ce metalurška aktivnost, koja je bila predmet
a făcut obiectul unor studii şi analize interdis- nekih interdisciplinarnih studija i analiza.
ciplinare. Lista descoperirilor continuă cu cele Spisak otkrivanja se nastavlja onima iz XI-
8
de secol XI-XIV şi chiar XV, concretizate prin XIV veka pa čak i XV, što je konkretizovano
aşezări, necropole şi cetăţi. putem naselja, nekropola i tvrđava.
În zona muntoasă ambele râuri au tăiat în U planinskoj oblasti obe reke su zasekle u
calcare chei sălbatice, puţin favorabile dezvol- kalkaru divlje klisure, manje povoljne za
tării aşezărilor umane. Există însă numeroase razvoj ljudskih naselja. Postoje ipak brojne
peşteri care, întrunind condiţiile necesare pećine koje, ispunjavajući neophodne uslove
locuirii (uscate, fără curenţi, cu luminozitate), za život (suve, bez struja, osvetljene), su
au oferit adăpost oamenilor începând din pale- pružale sklonište ljudima počev od paleoli-
olitic şi până în perioada medievală târzie. tika pa do kasnog srednjovekovnog perioda.
Referitor la peştera Ţapului din Cheile Caraşu- Što se tiče Pećine ovna iz klanca Karaša,
lui, nelocuibilă, pe baza descoperirilor cera- nepogodne za stanovanje, na osnovu kera-
mice şi a conformaţiei tavanului s-a avansat mičkih otkrića i oblika tavana, pretpostavlja
ipoteza că aici ar fi existat un altar de cult se da je ovde postojao oltar obožavanja
dacic. Dačana.
Prezentarea localităţilor începe cu atestarea Predstavljanje naselja počinje njihovim
lor documentară, realizată prin consultarea dokumentarnim dokazivanjem, koje je
volumelor de documente consacrate comitatu- ostvareno razgledanjem tomova dokume-
lui Caraş întocmite de către istoricul maghiar nata posvećenih komitetu Caraš, koje je
Pesty Frigyes, a celor din Documenta Roma sastavio mađarski istoričar Pesty Frigyes,
niae Historica, C, Transilvania şi a unor cule- onih Dokumenata o istoriji Rumunije i
geri de documente turceşti. Coroborarea aces- nekih zbirki turskih dokumenata. Upoređi-
tor date cu descoperirile din teren a permis vanje ovih podataka sa otkrićima sa terena
uneori localizarea vetrei vechi a satului, pre- je ponekad pomagalo u pronalaženju starog
cum şi urmărirea mişcărilor survenite în loca- ognjišta sela kao i praćenje pokreta u ovim
ţia acesteia de-a lungul timpului. Totodată, naseljima tokom vremena. Istovremeno, one
acestea au contribuit la identificarea în teren a su doprinele prepoznavanju nestalih naselja
aşezărilor dispărute, oferindu-ne informaţii na terenu, dajući nam informacije o broju
despre numărul de case sau despre evenimen- kuća ili svakodnevnim događajima. One
tele din viaţa de zi cu zi. Ele constituie primul
predstavljaju prvi sačuvani pisani izvor koji
izvor scris păstrat, care aruncă o altfel de
baca drugačiju svetlost na arheološka
lumină asupra descoperirilor arheologice, con-
otkrića, oživljavajući ih.
ferindu-le viaţă.
Smatralo se neophodnim i nabrajanje
S-a considerat necesară şi enumerarea
toponima iz okoline naselja, zato što oni
toponimelor din jurul localităţilor, deoarece
sadrže podatke koji se odnose na stanovni-
ele însumează date referitoare la populaţie,
štvo, na život naselja i njegove okoline,
la viaţa satului şi a împrejurimilor, repre-
predstavljaju zapise vezane za stara naselja.
zentând înregistrări legate de vechile aşe-
Kao što je staro ognjište obično zvano Seli
zări. Aşa cum vatra veche a satului este
šte, drugi toponimi se odnose na zgrade,
numită de obicei Selişte, alte toponime se
grobove, govore o događajima, odnosima
referă la construcţii, morminte, evocă eveni-
mente, relaţii dintre grupuri sociale sau među socijalnim grupama ili osobama, pri-
indivizi, evocă vechea ţarină, păşunea, kazuju staru zemlju, pašnjak, šumu. Često,
pădurea. De multe ori, prezenţa unui anu- prisustvo jednog toponima može naznačiti
mit toponim poate indica prezenţa unor prisustvo nekih tragova života određenog
urme de locuire de un anumit tip sau aparţi- tipa ili koji pripada određenom istorijskom
nând unei anumite perioade istorice. periodu.
Tot atât de importante pentru completa- Isto toliko važnim, za popunjavanje isto-
rea profilului istoric al localităţilor au fost rijskog profila naselja, su smatrana novčana
considerate descoperirile monetare. O parte otkrića. Deo kovanica potiču iz sistematič-
dintre monede provin din săpături sistema- nog iskopavanja, određujući što bolje pro-
tice, datând mai bine aşezările, castrele, storno naselja, dvorce, groblja, tvrđave.
mormintele sau cetăţile. Altele au fost găsite Ostali su pronađeni slučajno nakon teren-
întâmplător în urma cercetărilor de teren, în skih istraživanja na mestima sa poznatim
puncte cu toponime cunoscute sau au fost toponimima ili su bili prijavljeni bez nazna-
9
semnalate fără precizarea locului descoperi- čavanja mesta otkrića. U oba slučaja, nji-
rii. În ambele cazuri, prezenţa lor presupune hovo prisustvo zahteva tačno određivanje
datarea exactă a descoperirilor făcute sau datuma izvršenih otkrića ili planiraju nova,
prefigurează, atunci când sunt întâmplă- onda kada su slučajna.
toare, noi descoperiri. Arheološki repertoar dolina Karaša i
Repertoriul arheologic al văilor Caraşului Nere predstavlja radno sredstvo koje ima
şi Nerei se doreşte a fi un instrument de lucru kao cilj kombinovanje rezultata koji su pro
care şi-a propus să îmbine rezultatele obţinute izašli iz proučavanja stare i nove bibliogra-
din studiul bibliografiei vechi şi recente cu cer- fije sa istraživanjima na terenu, sa informa-
cetările de teren, cu informaţiile provenite din cijama koji se odnose na dokumentarno
documente, completate cu cele oferite de topo- dokazivanje, ali i sa onima koje nude izvori
nimie şi de descoperirile monetare. S-a putut naziva, toponima i novčanih otkrića. Mogla
crea astfel o nouă imagine, mai complexă, je tako da se stvori nova, složenija, slika,
puţin mai apropiată de ceea ce a însemnat malo bliža onome što je značila istorijska nit
ţesătura istorică a vechilor realităţi din jurul starih stvarnosti iz okoline naselja, napra-
localităţilor, s-a realizat baza pentru săpături vljena je osnova za sistemska arheološka
arheologice sistematice care să aprofundeze iskopavanja koja bi produbela pružene
datele oferite. podatke.
Reşiţa, mai / maj 2012

Adriana Radu
10
2.
CADRUL GEOGRAFIC / GEOGRAFSKI KADAR
Cele două râuri din Banatul Montan, Cara- Ove dve reke Planinskog Banata, Karaš i
şul şi Nera, ce fac obiectul studiului nostru, se Nera, koje predstavljaju predmet našeg
află în legătură directă cu valea Dunării, şi prin istraživanja, su u direktnoj vezi sa Poduna-
aceasta, participă la calea europeană de comu- vljem, a time, učestvuju u evropski način
nicaţie pe care ea o deschide. Totodată, prin komunikacije koji on otvara. Takođe, kroz
depresiunile intramontane care le mărginesc şi međuplaninske depresije koje ih ograniča-
comunică, se realizează, prin căi indirecte, mai vaju i sa kojima komuniciraju, se stvara,
lungi şi uneori greu accesibile, legătura şi cu posrednim putevima, dužim i ponekad teško
alte importante axe de comunicare. dostupnim, veza i sa drugim važnim lini-
Caraşul, cu o lungime de 85 km pe teritoriul jama komunikacije.
românesc, izvorăşte din Munţii Aninei, apoi, Karaš, sa dužinom od 85 km na teritoriji
după ce străbate zona muntoasă, de deal şi Rumunije, izvire iz Planina Anine, a nakon
câmpie, trece pe teritoriul Serbiei şi devine probijanja kroz planinsku oblast, oblast bre-
afluentul stâng al Dunării (după ce străbate şi gova i poljana, prelazi na teritoriju Srbije i
aici 38 de km), în apropierea localităţii Stara postaje leva pritoka Dunava, pošto i ovde
Palanca. Panta generală a văii Caraşului este prelazi 38 de km, u blizini naselja Stara
de 6,7‰1. Palanka. Opšti nagib doline Karaša je
La cca. 10 km în amonte de oraşul Anina se 6,70/001.
află izvorul Caraşului. La altitudinea de 650 Na oko 10 km nizvodno od grada Anina,
metri, albia Caraşului lată de 2-3 metri, cu nalazi se izvor Karaša. Na visini od 650 m,
debit mare, este străjuită de o pădure com- korito Karaša, sa širinom od 2-3 m, velikog
pactă de fag. Izvorul Caraşului este un izbuc, kapaciteta, je okruženo kompaktnom
un puternic şuvoi de apă ce izbucneşte la šumom bukve. Izvor Karaša je vrtač, snažna
suprafaţă dintr-o aglomerare nedefinită de bujica vode koja izvire na površinu iz neo-
blocuri de stâncă2. graničenog niza stena2.
Din acest loc pârâul coboară în trepte, albia Sa ovog mesta potok silazi stepenicama,
fiind întretăiată de numeroase mici cascade, korito budući ispresecano mnogobrojnim
create datorită barajelor de travertin dispuse malim vodopadima, stvorenim zahvaljujući
la capătul platformelor. Caraşul superior îşi travertin branama postavljenim na kraju
continuă drumul până în punctul Cereşnaia, platformi. Gornji tok Karaša nastavlja svoj
unde se îndreaptă spre nord-vest şi, în punctul put do tačke Ćerešnaj, odakle teče prema
Megiureca, se întâlneşte cu apele râului Buhui, severo-zapadu i, u tačci Međureka, se sastaje
apoi îşi continuă drumul până în dreptul can- sa vodama reke Buhuj, gde nastavlja svoj
tonului Naveşu Mare, în stânga căruia Caraşul put do pravca kantona Navešu Mare, na čijoj
şi-a croit drum către chei. Aici, chiar la intrare, levoj strani Karaš kroji svoj put prema keju.
primeşte apele ogaşului Comarnic3. Ovde, baš na ulasku, prima vode Komar-
Datorită reliefului accidentat ce însoţeşte nika3.
cursul superior al râului, afluenţii sunt puţini. Zahvaljujući nezgodnom reljefu koji prati
Printre aceştia cei mai importanţi sunt Buhu- viši tok reke, pritoka je malo. Među njima
iul şi Comarnicul. najglavnije su Buhuj i Komarnik.
Buhuiul, cu o lungime de 13 km, izvorăşte Buhuj, sa dužinom od 13 km, izvire iz
din Munţii Semenic, de sub Culmea Mărasca, Planina Semenik, ispod Vrha Maraska, teče
curge spre nord, străbate şisturi cristaline, pri- prema severu, probija se kroz kristalne
meşte numeroşi afluenţi mici ce se scurg pe stene, prima mnogobrojne male pritoke koje
1
Ghinea 1996, I, p. 352. 1
Ghinea, I, str. 352.
2
Botoşăneanu, Negrea 1976, p. 77. 2
Botoşăneanu, Negrea 1976, str. 77.
3
Botoşăneanu, Negrea 1976, p. 78, 87. 3
Botoşăneanu, Negrea 1976, str. 78, 87.
11
pante nu prea abrupte, complet împădurite şi, se slivaju na manjim nagibima, totalno
înainte de lacul Buhui, primeşte pe dreapta, pošumljenim i, pre jezera Buhuj, prima sa
pârâul Glăvan4. După ce trece de digul lacului, desne strane, rečicu Glavan4. Pošto prolazi
apa pârâului se pierde în patul calcaros prin dig jezera, voda rečice se gubi u kalkarnom
mai multe ponoare şi apare în peştera Buhui, sloju kroz više ponora i pojavljuje se u
unde se uneşte cu pârâul Certej5, străbate peş- pećini Buhuj, gde se sastaje sa rečicom Ćer-
tera şi, din locul numit Grota Buhui, o parte tež5, prelazi pećinu i sa mesta zvanog Grota
din apă este dusă spre Anina, iar cealaltă îşi Buhuj, deo vode je odnet, prema Anini, dok
continuă drumul spre nord şi, după ce alimen- drugi deo nastavlja svoj put prema severu i,
tează lacul Mărghitaş, se îndreaptă spre Cereş- nakon snabdevanja jezera Margitaš, upućuje
naia şi apoi spre Megiureca, unde se varsă în se prema Ćerešnaji a posle prema Međureci,
Caraş6. gde se uliva u Karaš6.
Pârâul Comarnic, ce izvorăşte de sub cul- Rečica Komarnik koja izvire ispod vrha
mea Certej, străbate şisturi cristaline, calcare Ćertež, prolazi kroz kristalne stene, kalkare
şi se deplasează până în bazinetul de la Comar- i ide do bazena Komarnika, sastavljenog od
nic, format în gresie7. Îşi continuă drumul pešćara7. Nastavlja svoj put prema Karašu
către Caraş pe o vale sălbatică, cu versanţi po divljoj dolini, sa strmim vrhovima,
abrupţi, complet împăduriţi, cale ce duce spre potpuno pošumljenim, put koji vodi do ušća
confluenţa Comarnic-Caraş, acolo unde începe Komarnik - Karaš, tamo gde počinje najteži
sectorul cel mai dificil al Cheilor Caraşului8. sektor Klisure Karaša8.
Zona cheilor este întreruptă de bazinetul Oblast klisura je prekinuta tektonskim
tectonic al Prolasului, unde apar şisturi argi- bazenom Prolaza, gde se pojavljuju lijasični
loase liasice, pe care o împarte în două zone: glineni škriljci, koji ih dele u dve oblasti:
Cheile Prolasului şi cheile Caraşului9. Klisuru Prolaza i Klisuru Karaša9.
În Cheile Prolasului, cu o lungime de 5 km, U Klancu Prolaza, sa dužinom od 5 km,
Caraşul traversează o zonă de calcare urgoni- Karaš prolazi oblast urgonijskih krečnjaka,
ene, pe care o taie uşor oblic, de la sud-est la koju preseca koso, od jugoistoka do
nord-vest şi, în dreptul peşterii Ţolosu, face o severozapada i, u pravcu pećine Kolosu,
cotitură bruscă, spre vest, cotul mare al Cara- skreće naglo, prema zapadu, velike okuke
şului, apoi porneşte în direcţia Prolas. Relieful Karaša, pa onda kreće u pravcu Prolaza.
deosebit de accidentat nu permite pătrunderea Veoma nepovoljni reljef ne dopušta prilaz
afluenţilor10. pritokama10.
După bazinul depresionar al Prolasului, Nakon nizijskog bazena Prolaza, Karaš
Caraşul face o cotitură bruscă spre nord şi, în naglo skreće ka severu i, u pravcu vrha
dreptul vârfului Paşac (593 m), se îndreaptă Pašak (593 m), ponovo se upućuje prema
din nou spre vest şi sapă al doilea sector de zapadu i kopa drugi sektor klisura: Prolaz-
chei: Prolas-Caraşova, cu o lungime de 4,5 km. Karaševo, sa dužinom od 4,5 km. Odavde
De aici râul o ia spre nord-vest, apoi se pro- reka teče ka severozapadu, a onda naglo
duce o deviere bruscă spre sud-est. De la Peş- skreće prema jugoistoku. Od Pećine slepih
tera Liliecilor, după ce mai execută câteva miševa (Liliećilor), nakon što izvodi još
meandre, Caraşul se îndreaptă către sud-vest, nekoliko meandri, Karaš se upućuje ka
menţinându-şi caracterul carstic şi pătrunde jugozapadu, zadržavajući karstični karakter
în depresiunea Caraşovei. Lungă de 2,5 km, i prodire u Karaševsku niziju. Duga 2,5 km,
lată de 600-1600 m, dispusă la curba de nivel široka 600-1600 m, postavljena na krivini
de 200 m, ea adăposteşte satul cu acelaşi nivoa od 200 m, ona zaklanja istoimeno
nume. Caraşul străbate depresiunea, după care selo. Karaš prolazi kroz niziju pa zatim
4
5
6
Sencu, Băcănaru 1976, p. 70. 6
Sencu, Băcănaru, 1976, str. 70.
7
Sencu, Băcănaru 1976, str. 70.
8
Sencu, Băcănaru 1976, str. 87
9
Sencu, Băcănaru 1976, str. 87
10
Botošaneanu, Negrea 1976, str. 87.
12
intră din nou în ultima porţiune, scurtă, a che- ponovo ulazi u poslednji, kratak, deo
ilor11. După ieşirea din depresiune prin chei, klanca11. Nakon izlaska iz depresije kroz kla-
Caraşul se întâlneşte cu apa Gârliştei, după nac, Karaš sreće vodu Grlišta, posle istoime-
satul cu acelaşi nume. nog sela.
După bazinetul de la Caraşova, se strecoară Posle bazena Karaševa, provlači se
printre prelungirile munţilor Dognecea la nord između produžetaka planina Dogneče na
şi Aninei la sud, formând defileul de la Goruia, severu i jugu Anine, stvarajući klisuru
o îngustare în gresie carboniferă, după care Goruje, sužavanja uglja u peščari, nakon
valea se lărgeşte tot mai mult12. De aici Caraşul čega se dolina sve više proširuje12. Odavde
îşi continuă liniştit drumul printre dealurile Karaš smireno nastavlja put između bregova
Oraviţei şi apoi prin Câmpia Caraşului, puter- Oravice a zatim kroz Ravnicu Karaša, jako
nic aluvionată, unde prezintă numeroase des- aluvijalnu, gde ima mnogobrojne rasplete i
pletiri şi meandre. După comuna Vrani, intră meandre. Nakon opštine Vranj, ulazi na
pe teritoriul Serbiei unde se varsă în Dunăre. teritoriju Srbije gde se uliva u Dunav.
În aval de Caraşova, râul primeşte cei mai Nizvodno od Karaševa, reka Karaš prima
mulţi afluenţi, astfel încât în zona Vărădiei îşi najviše pritoka, tako da u oblasti Varadije
triplează volumul (de la 2,6 m3 la 6,53 m3)13. Pe utrostručava svoj obim (od 2,6 m3 na 6,53
partea dreaptă primeşte pâraiele - Gelug, Dog- m3)13. Na desnoj strani prima potoke -
necea, Barcheş, Ciornovăţ, Borugu, ale căror Gelug, Dogneća, Barkeš, Ćiornovac, Boruga,
obârşii sunt situate în Munţii Dognecei, iar pe čiji su izvori u Planinama Dogneće, a na
partea stânga - Gârlişte, Goruia, Jitinul, levoj strani - Grlište, Goruja, Žitin, Lišava,
Lişava, Mercina, Ciclova, Vicinic. Afluenţii de Merćina, Čiklova, Vićinik. Pritoke sa leve
pe stânga au izvoarele în zona calcaroasă a strane imaju izvore o krečnjačkoj oblasti
Munţilor Aninei şi formează chei impresio- Planina Anine i stvaraju zadivljujuće klisure
nante ce străbat aceste roci. u prelaženju ovih stena.
Ciornovăţul este unul dintre cei mai impor- Ćornovac je jedna od najvažnijih pritoka
tanţi afluenţi de dreapta al Caraşului. În dru- Karaša sa desne strane. Na svom putu, ona
mul său, el preia, în dreptul satului Comorâşte, preuzima u pravcu sela Komorašte, vode
apele pârâului Osiac, străbate localităţile Sur- potoka Osijak, prolazi kroz naselja Surduku
ducu Mare, Brezon, Forotic şi Comorâşte, îna- Mare, Brezon, Forotik i Komorašte pre uli-
inte de a se vărsa în râul Caraş, în punctul vanja u reku Karaš, kod mesta „Moara lui
„Moara lui Drilă”, la poalele Dealului Chilii, Drila” (Drilina vodenica), u podnožju Brega
între comunele Grădinari şi Vărădia. Kili, između opština Gradinari i Varadija.
Cel mai important afluent de pe partea Najvažnija leva pritoka Karaša je Vićinik.
stângă a Caraşului este Vicinicul. In apropiere U blizini Ilidije, u oblasti Valea Mare (Velike
de Ilidia, în zona Valea Mare şi a cantonului cu doline) i istoimenog kantona, ispod vrha
acelaşi nume, sub culmea Rolului, se formează Rolului stvara se potok Vićinik koji stvara
pârâul Vicinic şi dă naştere unei cascade de 3 vodopad sa visinom od 3 m koji pada na tlo
m înălţime, ce cade pe un pat de tuf calcaros şi od krečnjaka i mahovine, a onda se dolina
muşchi, apoi valea se îngustează, se formează sužava, stvara klanac Vićinika koji se zavr-
cheile Vicinicului, ce se termină cu 2 km îna- šava 2 km pre ulaska u selo, gde prima kao
inte de intrarea în sat, unde primeşte ca aflu- pritoku potok Maškacenj. Voda Vićinika teče
ent pârâul Măşcăşeni. Apa Vicinicului curge skoro paralelno sa vodom Ćiklove, prolazi
aproape paralel cu apa Ciclovei, străbate loca- kroz naselja Ilidija, Ćukić, Nikolinc, Rusova
lităţile Ilidia, Ciuchici, Nicolinţ, Rusova Nouă, Noua (Nova Rusova), Rusova Veke (Stara
Rusova Veche, Berlişte, Milcoveni şi Iam, tra- Rusova), Berlište, Milkovenj i Jam, prelazi
versează frontiera cu Serbia şi se contopeşte granicu sa Srbijom i spaja se ovde sa rekom
aici cu râul Caraş. Karaš.
Nera îşi are izvoarele în partea centrală a Nera ima svoje izvore u centralnom delu
Munţilor Semenic, sub vârful Piatra Goznei Planina Semenik, ispod vrha Piatra Goznej
11
12
Ghinea 1996, I, p. 352; Sencu, Băcănaru 1976, p. 70. 12
Ghinea 1996, I, str. 352; Sencu, Băcănaru 1976, str. 70.
13
Sencu, Băcănaru 1976, p. 70 13
13
(1447 m), din zona golului montan, zonă în (1447 m), iz oblasti planinske praznine,
care poartă denumirea de Nergana14. oblasti u kojoj nosi naziv Nergana14.
Râul are o lungime de 131 km, un bazin de Reka ima dužinu od 131 km, bazen za
recepţie de 1361 km2, o altitudine medie de recepciju od 1361 km2, prosečnu visinu od
550 m şi o pantă medie de 30 m/km. În secto- 550 m i prosečni nagib od 30 m/km. U
rul inferior, la Sasca, înregistrează un debit donjem delu, u Saski, beleži višegodišnji
multianual de 13,2 m3/s15. Se află în întregime promet od 13,2 m3/s15. Nalazi se u potpunosti
pe teritoriul judeţului Caraş-Severin şi îşi na teritoriji Karaš-Severinske županije i
adună apele din Munţii Semenic, Munţii Ani- sakuplja vode iz Planina Semenika, Planina
nei şi Munţii Locvei, vărsându-se în Dunăre la Anine i Planina Lokve, ulivajući se u Dunav
graniţa cu Serbia, în zona de intrare a fluviului na granici sa Srbijom, u oblasti ulaska reke u
în România, pe teritoriul comunei Socol16. Rumuniju, na teritoriji opštine Sokolovac16.
De la izvoare, Nera, cu o direcţie generală Od izvora, Nera, sa opštim pravcem prema
nord-sud, străbate mai întâi o zonă alcătuită severojugu, prolazi prvo kroz oblast
din roci cristaline, unde valea este adâncă şi sastavljenu od kristalnih stena, gde je dolina
prăpăstioasă, cu pante longitudinale, tăindu-şi duboka i strma, sa uzdužnim nagibima,
o vale îngustă pe o distanţă de 26 km17. După presecajući usku dolinu na razdaljini od 26
câţiva kilometri primeşte aportul unor afluenţi km17. Nakon nekoliko kilometara prima
cu un debit bogat: Nergăniţa, Coşava şi Heli- nekoliko pritoka sa bogatim prometom:
şag18. Nerganica, Košava i Helišag18.
De la Pătaş râul îşi schimbă cursul spre sud- Od Pataša, reka menja svoj tok prema
vest, pentru a pătrunde în Valea Almăjului, jugozapadu, da bi prodrla u Dolinu Almaža,
unde îşi lărgeşte albia19. Datorită rocilor moi gde širi svoje korito19. Zahvaljujući mekim
din depresiune, depozite miocene, râul şerpu- stenama ravnice, miocenih naslaga, reka
ieşte şi lunca abordează o deschidere mult mai krivuda i livada pokriva mnogo širi otvor.20
largă20. Almaška nizija predstavlja pravu „pijacu”
Depresiunea Almăjului prezintă o adevărată za sakupljanje voda21, gde se tok reke deli-
„piaţă” de adunare a apelor21, unde cursul râu- mično smiruje, nakon čega, nizvodno od
lui se linişteşte parţial, după care, în aval de naselja Šopotu Nou, prelazi krečnjačku
Şopotu Nou, traversează o regiune calcaroasă, oblast, gde je isekla čudesnu i divlju epige-
unde a tăiat minunate şi sălbatice chei epige- netičnu klisuru – Klisuru Nere.
netice – Cheile Nerei. Najvažnije pritoke Nere u Dolini Almaža,
Cei mai importanţi afluenţi ai Nerei în sa desne strane su: Miniš, Lapušnik, Moće-
Valea Almăjului, pe dreapta sunt: Minişul, riš i Dužin – kratke reke sa velikim nizbrdi-
Lăpuşnicul, Mocerişul şi Ducinul – râuri cama za slivanje i bogatim prosecima – koje
scurte cu pante mari de scurgere şi cu debite dolaze iz Planina Anine, a sa leve, Prigor,
bogate - care vin din Munţii Aninei, iar pe Rudarija, Banija, Šopot i Rakita koje izviru
stânga, Prigorul, Rudăria, Bănia, Şopot, Dal- iz Planina Almaža22.
boşeţul, Reşiţa, Bârz, Boiniţa şi Răchita, care Miniš, najvažnija pritoka, sa dužinom od
izvorăsc din Munţii Almăjului22. 24 km, izvire iz krečnjačke oblasti Planina
Minişul, cel mai important afluent, cu o Anine, ispod brega Kulmea (997 m)23. Njene
lungime de 24 km, izvorăşte din zona calca- pritoke su potoci Ponor, Valea Morii (Dolina
roasă a Munţilor Aninei, de sub dealul Culmea vodenice) i Taria, sa leve strane, a sa desne -
(997 m)23. Afluenţii acestuia sunt pâraiele
14
***Caraş-Severin 1981, str. 27
14
***Caraş-Severin 1981, p. 27. 15
***Caraş-Severin 1981, str. 27, 64.
15
***Caraş-Severin 1981, p. 27, 64. 16
Sencu, Băcănaru 1976, str. 64; Ghinea 1997, II, str.
16
Sencu, Băcănaru 1976, p. 64; Ghinea 1997, II, p. 244. 244.
17
Ghinea 1997, II, p. 244. 17
Ghinea 1997, II, str. 244.
18
***Caraş-Severin 1981, str. 27.
19
20
21
Ghinea 1997, II, p. 244. 21
22
23
14
Ponor, Valea Morii şi Tăria, pe partea stângă, potok Golumb i izvor Bigar. Iskopala je sebi
iar din partea dreaptă - pârâul Golumbul şi divlje klisure još od kantona Krivina, a u
izbucul Bigăr. Şi-a săpat chei sălbatice încă de pravcu naselja Valea Minišului, gde korito
la cantonul Crivina, iar în dreptul localităţii teče pri kontaktu između krečnjaka i
Valea Minişului, unde albia curge la contactul kristalnih šiljaka, dolina se širi, ona je
dintre calcare şi şisturi cristaline, valea se lăr- asimetrična do sastajanja sa potokom
geşte, este asimetrică până la confluenţa cu Golumb, kada se sužava i stvara zadivljujuće
pârâul Golumb, când se îngustează şi formează klisure koje se šire do svog sastajanja sa
chei impresionante ce se întind până la conflu- potokom Poneaska, gde se pejzaž ponovo
enţa cu pârâul Poneasca, unde peisajul se lăr- širi. Sledi druga oblast klisura pri ulivanju
geşte din nou. Urmează o altă zonă de chei la izvora Bigar u Miniš, a kasnije prolazi kroz
vărsarea în Miniş a izbucului Bigăr, apoi stră- širu dolinu, iskopanu u kristalnim šiljcima.
bate o vale mai largă, săpată în şisturi crista- Nakon što prima vode potoka Taria, gde se
line. După ce primeşte apele pârâului Tăria, se ujedinjuje sa Nerom, kod Bozovića24.
uneşte cu Nera, la Bozovici24. Ostale leve pritoke Nere: Lapušnil, Moće-
Ceilalţi afluenţi de pe stânga Nerei: Lăpuş- riš i Dućin se snabdevaju od izvora koji se
nicul, Mocerişul şi Ducinul se alimentează din pojavljuju u kalkarima sa istoka Planina
izbucurile care apar în calcarele din estul Mun- Anine i dreniraju Brda Bozovića25.
ţilor Aninei şi drenează Dealurile Bozoviciu- Između naselja Šopotu Nou i Saske Mon-
lui25. tane, na dužini od oko 22 km, Nera prelazi
Între Şopotu Nou şi Sasca Montană, pe o krečnjačke platoe Lićovaćea-Karbunari,
distanţă de cca. 22 km, Nera traversează plato- sekući 18 km dugačkih, divljih i lepih kla-
urile calcaroase Liciovacea-Cărbunari, tăind 18 naca, Klisure Nere26. Karstični pejzaž se pro-
km de chei lungi, sălbatice şi frumoase, Cheile širuje i u dolinama glavnih pritoka iz obla-
Nerei26. Peisajul carstic se prelungeşte şi pe sti: Valea Rea i Beul, čije su klisure
văile afluenţilor importanţi din zonă: Valea podjednako lepe. Na ovom mestu nagib reke
Rea şi Beul, ale căror chei sunt la fel de fru- varira između 3-4‰ i prima bogat obim
moase. Pe acest sector panta râului variază în podzemnih voda27.
jur de 3-4‰ şi beneficiază de un bogat aport Obogativši se vodama brojnih pritoka,
de ape subterane27. Nera je znatno povećala svoj obim, tako da
Îmbogăţindu-se cu apele a numeroşi aflu- od prosečnog prometa od 9,37 m3/s (Moće-
enţi, Nera şi-a mărit mult volumul, astfel încât, riš) stiže do 13,2 m3/s (Saska Montana)28.
de la un debit mediu de 9,37 m3/s (Moceriş), Nakon bazena iz Saske Romane, i ako se
ajunge la 13,2 m3/s (Sasca Montană)28. După dolina proširuje, ona još uvek održava izgled
bazinetul de la Sasca Română, deşi valea se klisure, iskopane u kristalnim šiljcima,
lărgeşte, ea încă mai păstrează aspectul de oblast u kojoj prima dve pritoke sa leve
chei, săpate în şisturi cristaline, zonă în care strane – Šušaru i Mikoš29. Pre naselja Naj-
primeşte doi afluenţi din stânga - Şuşara şi daš, dolina postaje šira, krivuda uz bregove
Micoşul29. Înainte de localitatea Naidăş, valea i teče prema Zlatici. Uzvodno od Leskovice
devine mai largă, şerpuieşte pe lângă dealuri şi pa sve do Sokolovca izbliza prati granicu sa
se îndreaptă spre Zlatiţa. Din amonte de Srbijom.
Lescoviţa şi până la Socol urmează îndea- Teritorija koju Nera prelazi, od izvora pa
proape graniţa cu Serbia. do Zlatice, izgleda kao ujedinjenje planin-
Teritoriul străbătut de Nera, de la izvoare şi skih masiva, Vrh Svinećea Mare (1224 m),
până la Zlatiţa, se prezintă ca o asociere de Kurmatura Banije (1069 m), Talva Blidara
masive muntoase, Vf. Svinecea Mare (1224 m), (898 m), odvojenih dubokim dolinama,
Curmătura Băniei (1069 m), Tâlva Blidarului punim šuma i međuplaninskih nizija. Samo
24
25
26
27
Ghinea 1997, II, p. 244. 27
28
29
15
(898 m), separate de văi adânci, împădurite şi pre Zlatice srećemo oblast sa niskom nizi-
depresiuni intramontane. Doar înainte de Zla- jom, gde se otpliće i opisuje široke meandre
tiţa întâlnim o zonă de câmpie joasă, unde se do Sokolovca. Ovde, na mestu spajanja sa
despleteşte şi descrie meandre largi până la Dunavom, stvara deltu, močvarsku oblast,
Socol. Aici, la confluenţa cu Dunărea, formează koja se širi skoro do Bazjaša, sa mesnim
o deltă, o zonă mlăştinoasă, ce se întinde până nazivom Bara Nera/Balta Nera (Mrtva
aproape de Baziaş, cu denumirea locală de Nera).
Balta Nera (Nera Moartă). Hidrografska mreža Karaša i Nere, koja
Reţeaua hidrografică a Caraşului şi Nerei, preseca Planinski Banat od severa prema
care străbate Banatul montan de la nord spre jugoistoku, ima blistavi izgled, njihova
sud-est, are un aspect radial, văile acesteia korita menjajući se u zavisnosti od tipa
modificându-se în funcţie de tipul de relief reljefa koji prelaze, smenjujući se uske obla-
străbătut, zonele strâmte alternând cu unele sti sa nekim bazenima.
bazinete. Na njihovom toku prema izlivanju u
În cursul lor spre vărsarea în Dunăre, cele Dunav, ove dve reke prelaze veoma nase-
două râuri străbat zone dens populate, cum ar ljene oblasti, kao što su to Dolina Oravice,
fi Depresiunea Oraviţei, Depresiunea Almăju- Dolina Almaža, prigodne za gajenje životinja
lui, prielnice creşterii animalelor şi pomicultu- i voćarstvo, Karaševska ravnica, povoljna za
rii, câmpia Caraşului, propice agriculturii. poljoprivredu.
Depresiunea Oraviţei este străjuită de Dea- Dolinu Oravice okružuju Bregovi Oravice,
lurile Oraviţei, cu un caracter piemontan şi sa pijemontnim karakterom i nadugačkim
culmi prelungi, cu spinarea rotunjită, ce se vrhovima, okruglom pozadinom, koji se pro-
întind din vestul Munţilor Aninei până în nor- težu od zapada Planina Anine pa do severa
dul munţilor Locvei şi pătrund pe teritoriul planina Lokve i prodiru i na teritoriju Srbije.
Serbiei. Altitudinile dealurilor ajung la 500 m Visine brda stižu do 500 m između Oravice i
între Oraviţa şi Ilidia, trec de 400 m între Ilidije, prevazilaze 400m između Karaša i
Caraş şi Oraviţa şi descresc treptat spre lunca Oravice, i postepeno opadaju prema Kara-
Caraşului unde ajung aproape la 150 m30. škoj ravnici gde dostižu skoro 150 m.30
În Depresiunea Almăjului, unde Dealurile U Almaškoj dolini, gde brda Bozovića
Bozoviciului sunt clar delimitate de către jasno dele kalkarnae strmine Planina Anine,
abruptul calcaros al Munţilor Aninei, găsim nailazimo na nadugačke vrhunce sa visinom
culmi prelungi cu altitudini cuprinse între između 300-350m na zapadnoj strani, 400-
300-350 m în partea de vest, 400-450 m în 450m na istoku, dostigavši između 500 i
est, ajungând între 500 şi aproape 800 m, scă- skoro 800 m, opadavši u visini u oblasti
zând în altitudine în regiunea cu terase a terasa nizije.
depresiunii. Karaška ravnica, u podnožju brežuljka, se
Câmpia Caraşului, câmpie subcolinară, se nalazi na levoj strani reke Karaš i silazi u
află situată pe partea stângă a râului Caraş şi stepenicama sa južne strane Brda Oravice,
coboară în trepte pe sub Dealurile Oraviţei, prema njegovom poplavljivom lugu. Ona se
spre lunca inundabilă a acestuia. Este formată sastoji od širokih međureka, razdvojenih
din interfluvii largi, despărţite de văi, care-şi dolinama koje vuku svoje poreklo u kalkar-
au obârşia în zona calcaroasă a Munţilor noj oblasti Planina Anine.31
Aninei31. Južni Banat uprkos pretežno ravničar-
Banatul de Sud, în ciuda caracterului său de skom karakteru predstavlja dinamičnu geo-
câmpie, reprezintă o regiune geografică dina- grafsku oblast ispresecanu brojnim vodoto-
mică, întretăiată de numeroase cursuri de ape, kovima, depresijama, lesnim terasama i
depresiuni, terase şi dealuri împădurite. Este šumovitim bregovima. Кarakterišu ga česte
caracterizat de schimbări dese şi bruşte de i nagle promene reljefa sa dominantnim
relief, cu păduri dominante ale Vârşeţului şi Vršačkim planinama i šumovitim brego-
dealuri împădurite, care în mod inevitabil vima, koji neodoljivo podsećaju na predele
amintesc de regiunile centrale ale Serbiei, în centralne Srbije, dok se sa severoistoka ka
30
31
16
timp ce, din partea de nord-est spre Dunăre se Dunavu pruža dolina Karaša, koja predsta-
întinde valea Caraşului, care reprezintă o cale vlja prirodnu komunikaciju ka jugu. Terito-
naturală de comunicare cu sudul. Teritoriul de rijom zapadno od Deliblatske peščare domi-
la vest de nisipurile Deliblato este dominat de nira vijugavi tok Tamiša sa širokom deltom
cursul şerpuit al Timişului, cu delta lată la văr- na ušću u Dunav. Druga bitna karakteristika
sarea sa în Dunăre. Altă caracteristică impor- reljefa ovog dela Banata, jeste niska leva
tantă a reliefului acestei părţi a Banatului este obala Dunava, koji se tokom visokog vodo-
malul stâng jos al Dunării, care se varsă şi staja izlivao i plavio zemljište na pojedinim
inundă pământul la debite ridicate, în anumite mestima i preko 10 kilometara u dubinu.
locuri şi la peste 10 kilometri în adâncime. Reka Karaš prelazi srpsko-rumunsku gra-
Râul Caraş traversează graniţa sârbo-ro- nicu 4 km seveoistočno od sela Kuštilj i njen
mână la 4 km nord-est de satul Kuštilj, cursul tok kroz Srbiju do ušća u Dunav, nešto je
său prin Serbia, până la vărsarea în Dunăre, veći od ukupne njegove dužine (oko 60 km).
fiind ceva mai mare decât lungimea totală a Celim tokom ima izrazito ravničarkski
acestuia (aproximativ 60 km). Valea sa are karakter, sa brojnim meandrima, rukavcima
caracterul tipic al unui curs de câmpie, cu i mrtvajama. Sa desne strane, dolina Karaša,
numeroase meandre, braţe şi braţe de râu od ulaska u Srbiju, pa do obronaka Zagajič-
moarte. Pe partea dreaptă valea Caraşului, de kih brda kod Grebenca, oivičena je visokom
la intrare în Serbia până la pantele dealurilor lesnom terasom. Od ovog mesta, pa do ušća
Zagajica, lângă Grebenac, este mărginită de o u Dunav, tok Karaša predstavlja prirodnu
terasă înaltă împădurită. Din acest loc până la granicu Deliblatske Peščare. Dolina Karaša
vărsarea în Dunăre, cursul Caraşului repre- je sa leve strane takođe omeđena strmim
zintă graniţa naturală a nisipurilor Deliblato. padinama lesne terase, koja razdvaja dolinu
Valea Caraşului este de asemenea mărginită pe Karaša i belocrkvansku Kotlinu. Krajem
partea stângă de depresiunile abrupte ale tera- 50-tih godina XX veka završena je izgradnja
selor împădurite, care despart valea Caraşului kanala DTD, u koji je jednim delom svoga
şi depresiunea Bela Crkva. La sfârşitul anilor toka uključena i reka Karaš.
‘
50 ai secolului XX a fost finalizată construirea Biodiverzitet oblasti sa teritorije ove dve
canalului DTD, în care este inclus, cu o parte a reke, ima različite uslove, ali istovremeno
cursului său, şi râul Caraş. specijalne klimom i reljefom pruženim za
Biodiversitatea zonei din arealul celor razvoj biljnog sveta i životinja podržava odr-
două râuri, condiţiile variate, dar în acelaşi žavanje posebne biljne raznovrsnosti, faune
timp speciale, de climă şi relief oferite dez- koja je takođe kompleksna, sa endemičnim i
voltării lumii vegetale şi animale, favori- retkim primercima. Ovo bogatstvo je name-
zează menţinerea unei diversităţi botanice tnulo stvaranje nekih oblasti za očuvanje,
deosebite, a unei faune complexe, cu specii nekih nacionalnih parkova sa brojnim priro-
endemice şi rare. Această bogăţie a impus dnim rezervacijama. Ove dve reke, deo pri-
crearea unor zone de protecţie, a unor par- toka i pećine bile su uključene u Nacionalni
curi naţionale cu numeroase rezervaţii natu- Park Semenik – Klanac Karaša, Nacionalni
rale. Cele două râuri, o parte din afluenţi şi Park Klanca Nera – Beušnica, Nacionalni
peşteri au fost integrate în Parcul Naţional Park Đerdap ovde je uključena Prirodna
Semenic – Cheile Caraşului, Parcul Naţional Rezervacija Bara Nera – Dunav koja sadrži
Cheile Nerei – Beuşniţa, Parcul Natural Por- teritorije iz Rumunije i Srbije.
ţile de Fier; aici este inclusă Rezervaţia
Naturală Balta Nera – Dunăre, ce cuprinde
teritorii din România şi Serbia.
17
3.
ISTORICUL CERCETĂRILOR ARHEOLOGICE /
ISTORIJA ARHEOLOŠKIH ISTRAŽIVANJA
Istoricul cercetărilor arheologice de Istorija arheoloških istraživanja na

pe cursul superior şi mijlociu al Cara- gornjem i srednjem toku Karaša i
şului şi de pe cursul Nerei. na toku Nere.
Valea Caraşului şi valea Nerei, ca dealtfel Dolina Karaša i Dolina Nere, kao i cela
tot teritoriul Banatului istoric, a fost locuit teritorija Istorijskog Banata su naseljene još
încă din preistorie. Relieful variat şi reţeaua iz praistorije. Raznovrsni reljef kao i hidro-
hidrografică din această parte a României grafska mreža u ovom delu Rumunije su
au creat condiţii favorabile dezvoltării stvorili uslove povoljne za razvoj ljudske
comunităţilor omeneşti, din cele mai vechi zajednice, od najstarijih vremena pa do
timpuri şi până astăzi. danas.
Datorită ocupaţiei turceşti în Banat care a Zahvaljujući turskoj okupaciji u Banatu,
împiedicat pătrunderea ideilor renascentiste, koja je sprečila prodiranje ideja renesanse,
primele însemnări cu caracter arheologic refe- prve zapise arheološkog karaktera koji se
ritoare la aceste văi le întâlnim în a doua jumă- odnose na ove doline srećemo u drugoj polo-
tate a secolului al XVII-lea, la călătorul turc vini XVII veka, kod turskog putnika Evile
Evila Celebi32, care în urma deplasărilor sale Ćelebije32, koji je nakon njegovih putovanja
prin tot Imperiul Otoman, a scris Cartea călă kroz celu Otomansku carevinu, napisao
toriilor (Seyahatname), în care descrie, într-o Knjigu putovanja (Seyahatname) u kojoj
manieră uneori exagerată, ţinuturile străbă- opisuje, na ponekad preterani način,
tute. Cu toate acestea, scrierile sale au devenit posećene predele. Uz sve to, njegovi zapisi
un ghid al culturii şi stilului de viaţă din impe- su postali vodić kulture i stila života impe-
riu şi o sursă importantă de informaţii istorice, rije, i važan izvor istorijskih, arheoloških,
arheologice, etnografice şi geografice, făcând etnografskih i geografskih podataka, odno-
referiri asupra cetăţilor, oraşelor, satelor şi sivši se na tvrđave, gradove, sela i spome-
monumentelor. Participând la evenimentele nike. Učestvovavši na vojničkim događajima
militare ale epocii, ne oferă ample descrieri şi epohe, prošao je kroz Banat, i pruža nam
informaţii importante referitoare la Banat. obimne opise i važne informacije koje se
Un alt izvor istoriografic, monografia odnose na ovu oblast.
abatelui italian Francesco Griselini, elabo- Drugi istoriografski izvor, monografija
rată între anii 1774-1776 şi tipărită la Viena, italijana Frančeska Griselinija, napisana
realizată sub formă epistolară, prezintă în između 1774.-1776. godine i štampana u
Scrisoarea I istoria Banatului din epoca Beču, urađena na epistolarni način, predsta-
dacică şi până în anul 145633. vlja u I pismu istoriju Banata iz dačanske
O contribuţie importantă la cercetarea epohe pa do 1456. godine33.
istorică a acestui ţinut au avut-o scrierile lui Važan doprinos u istorijskom istraživanju
Nicolae Tincu Velia, unde ne sunt oferite ovog prostora su imali zapisi Nikolaja Tin-
informaţii, utile şi astăzi, cu privire la kula Velje, gde su nam pružene informacije,
monumentele existente pe valea Nerei, dar koje su korisne i danas, u pogledu postoje-
şi în legătură cu cele dispărute. Din prima ćih spomenika u dolini Nere, ali i u vezi onih
jumătate a secolului al XVIII-lea avem nestalih. Od prve polovine XVIII veka
32
Kakucs 1977, p. 471. 32
Kakucs 1977, str. 471.
33
Griselini 1984. 33
Griselini 1984.
18
informaţii despre săpăturile de pe Valea imamo informacije o iskopavanjima u Dolini
Caraşului, de la Vărădia, unde, din ordinul Karaša, iz Varadije, gde, po naređenju
episcopului de Vîrşeţ, Spiridon Stibiţa, s-a Vršačkog episkopa, Spiridona Stibice je
încercat îndepărtarea straturilor de pământ pokušano odstranjivanje zemljanih slojeva
de pe o biserică veche, operaţiune care, sa jedne stare crkve, operacija koja je zahva-
datorită războiului turco-austriac şi a răs- ljujući tursko-austrijskom ratu i seljačkoj
coalei ţărăneşti din Banat din 1737, a luat buni u Banatu 1737. okončana nakon skoro
sfârşit după o muncă de aproape 20 de ani, 20-godišnjeg rada, tek 1773.34
abia în 177334. U periodu 1850.-1860. sve više intelektu-
În perioada 1850-1860 tot mai mulţi inte- alaca, profesora, sveštenika i advokata je
lectuali, profesori, preoţi şi avocaţi au înce- počelo da se bavi istorijom Banata. U ovom
put să se preocupe de istoria Banatului. În periodu je sve češće postavljan problem
acest timp s-a pus tot mai frecvent problema osnivanja jedne specijalizovane ustanove za
înfiinţării unei instituţii specializate pentru koordiniranje aktivnosti istoričara iz Banata.
coordonarea activităţii istoricilor din Banat. Tako je, 25 jula 1872. u Temišvaru osnovano
Astfel, la 25 iulie 1872 la Timişoara a luat Délmagyarországi törtenelmi és régészeti
fiinţă Délmagyarországi történelmi és társulat (Udruženje istorije i arheologije),
régészeti társulat (Societate de istorie şi koje ima za cilj arheološka iskopavanja,
arheologie), având ca scop executarea de negovanje istorije i arheologije35.
săpături arheologice, cultivarea istoriei şi Délmagyarországi történelmi és
arheologiei35. régészeti társulat je podržalo, u granicama
Délmagyarországi történelmi és régé finansijskih mogućnosti, putovanja za infor-
szeti társulat a sprijinit, în limita posibilită- misanje o rimskim putevima u Banatu, koje
ţilor financiare, călătoriile de documentare su izvršili Karol Torma, Ioan Nemoian, Pon-
asupra drumurilor romane din Banat, între- telli Štefana i Téglas Gábor. U ovom peri-
prinse de către Carol Torma, Ioan Nemoian, odu, 1878. godine geolog Julius Halvács je
Pontelli Ştefan şi Téglas Gábor. În această izvršio arheološka iskopavanja u dolini
perioadă, în anul 1878 geologul Julius Hal- Nere, u naselju Banija Ovde možemo pome-
vács a întreprins săpături arheologice pe
nuti pomoć od 20 florina pruženu Antonu
valea Nerei, în localitatea Bănia. Aici putem
Boleszmaju za organizovanje iskopavanja u
menţiona ajutorul de 20 de florini oferit lui
Dolini Karaša, od feudalnog utvrđenja
Anton Boleszmai pentru organizarea săpă-
Görény, verovatno današnje Goruje36.
turii de pe Valea Caraşului, de la cetatea
Počev od druge polovine XIX-og veka
feudală Görény, probabil Goruia de astăzi36.
Mađarska Akademija nauka je započela obi-
Începând cu a doua jumătate a secolului
mni program istoriografskih proičavanja
al XIX-lea Academia maghiară de Ştiinţe a
srednjovekovne istorije Banata. Veoma
iniţiat un amplu program de cercetare isto-
važni su zapisi koje je objavio Pesty Frigyes,
riografică a istoriei medievale a Banatului.
koje i danas konsultuju i stalno koriste u
Deosebit de importante sunt scrierile publi-
istraživanjima o srednjovekovnoj istoriji
cate de Pesty Frigyes, care şi astăzi sunt
Banata, među kojima, važno mesto zauzi-
consultate şi folosite frecvent în cercetările
maju dokumenti o osnivanju Karaškog
privind istoria medievală a Banatului, între
komitata i starih rumunskih okruga iz
care, un loc aparte îl ocupă documentele
consacrate comitatului Caraş şi vechilor dis- Banata Severina37.
tricte româneşti din Banatul de Severin37. Na kraju XIX veka i početkom XX veka,
La sfârşitul secolului al XIX-lea şi înce- zbog razvijanja saradnje između Délmagyar
putul secolului al XX-lea, datorită accentuă- országi törtenelmi és régészeti társulat i
34
Tincu-Velia 1868, str. 179-183.
34
Tincu-Velia 1868, p. 179-183. 35
Kakucs 1977, str. 473; Medeleţ, Toma 1997, str. 5 i
35
Kakucs 1977, p. 473; Medeleţ, Toma 1997, p. 5 şi urm. urm.
36
Kakucs 1977, p. 474. 36
Kakucs 1977, str. 474.
37
Ţeicu 1998, p. 287. 37
Ţeicu 1998, str. 287
19
rii colaborării dintre Délmagyarországi tör Feliksa Millekera, staratelja Muzeja iz Vršca,
ténelmi és régészeti társulat şi Felix autora jednog izvrsnog repertoara Banata,
Milleker, custodele Muzeului din Vrčac, objavljenog u 3 zbirke, između 1897.-1905.38
autorul unui repertoriu de excepţie a Bana- godine, započeta su prva arheološka istraži-
tului, publicat în 3 volume, între anii 1897- vanja u rimskoj tvrđavi iz Varadije.
190538 şi a peste 20 de monografii arheolo- Tako je, u planovima iskopavanja za
gice, au început primele cercetări 1902. godinu, Milleker predvideo između
arheologice la castrul roman de la Vărădia. ostalog i nastavljanje iskopavanja u rimskoj
Astfel, în planurile de săpături pentru tvrđavi iz Varadije, sa kombinovanim fon-
anul 1902, Milleker a prevăzut printre altele dovima muzeja iz Vršca i Temišvara39.
şi continuarea săpăturilor la castrul roman U međuratnom periodu arheološka istra-
de la Vărădia, cu fondurile combinate ale živanja su bila izvršena sa strane Grigora
muzeelor de la Vîrşeţ şi Timişoara39. Floreska u Varadiji, 1932.40 i u Dalbošecu, u
În perioada interbelică cercetări arheolo- dolini Nere, u dačanskoj tvrđavi Gradištea,
gice au fost executate de Grigore Florescu la sa padine pošumljenog masiva Blidaru, sa
Vărădia, în 193240 şi la Dalboşeţ, pe valea strane Konstantina Dajkovića i Joakima
Nerei, la cetatea dacică Grădiştea, de pe un Miloje, 193041.
versant al masivului împădurit Blidaru, de Počev od 1962. godine arheološko istraži-
către Constantin Daicoviciu şi Ioachim vanje, kroz svoja dva oblika – površinskog
Miloia, în 193041. (periegeza) i sistematskog, je preuzelo svoj
Începând cu anul 1962 cercetarea arheo- ustanovni oblik kao posledica osnivanja
logică, prin cele două forme ale sale - de Gradskog muzeja Rešice. Od 1968. godine,
suprafaţă (periegheza) şi sistematică - a luat nakon ponovne administrativne organizacije
forme instituţionalizate, ca urmare a înfiin- Rumunije po županijama, ovaj uzima naziv
ţării Muzeului Orăşenesc Reşiţa. Din anul Istorijskog muzeja Karaš-Severinske župa
1968, după reorganizarea administrativă pe nije, departmanske ustanove koja vrši svoju
judeţe a României, acesta ia denumirea de aktivnost istraživanja nasleđa na površini
Muzeul de Istorie al Judeţului Caraş-Seve od oko 9000 km2. počev od 1997. godine ona
rin, o instituţie departamentală care-şi exer-
menja svoj naziv u Muzej planinskog
cită activitatea de cercetare a patrimoniului
Banata.
pe un spaţiu de cca. 9000 km2. Începând cu
anul 1997 îşi schimbă titulatura în Muzeul
1. Periegeze.
Banatului Montan.
Ove tri zbirke repertoara Feliksa Mille-
kera sadrže napomene koje se odnose na
1. Periegheze.
arheološke tragove pronađene u naseljima iz
Cele 3 volume ale repertoriului lui Felix
doline Karaša: Jam42, Nikolinc43, Potok44,
Milleker cuprind menţiuni referitoare la
Tikvaniu Mare45, Varadija46, i doline Nere:
urmele arheologice depistate în localităţile
Banija47, Dalbošec48, Lapušniku Mare49,
de pe valea Caraşului: Iam42, Nicolinţ43,
Potoc44, Ticvaniu Mare45, Vărădia46, şi valea
Nerei: Bănia47, Dalboşeţ48, Lăpuşnicu
38
Milleker 1897; Milleker 1899; Milleker 1905.
38
Milleker 1897; Milleker 1899; Milleker 1905. 39
Kakucs 1977, str. 474, 476.
39
Kakucs 1977, p. 474, 476. 40
Bozu 2008, str. 9.
40
Bozu 2008, p. 9. 41
Budescu 2007, str. 58.
41
Budescu 2007, p. 58. 42
Milleker 1899, str. 40.
42
Milleker 1899, p. 40. 43
Milleker 1897, str. 78, 324; Milleker 1905, str. 67.
43
Milleker 1897, p. 78, 324; Milleker 1905, p. 67. 44
Milleker 1897, str. 93-94, str. 112.
44
Milleker 1897, p. 93-94, p. 112. 45
45
Milleker 1897, p. 112. 46
Milleker 1897, str. 112; Milleker 1905, str. 27, 85.
46
Milleker 1897, p. 112; Milleker 1905, p. 27, 85. 47
47
Milleker 1897, p. 15. 48
Milleker 1899, str. 8, 18; Milleker 1905, str. 44.
48
Milleker 1899, p. 8, 18; Milleker 1905, p. 44. 49
Milleker 1899, str. 8, 48.
20
Mare49, Pătaş50, Sasca Montană51, Slatina Pataš50, Saska Montană51, Slatina Nera52,
Nera52, Socol53, Şopotu Vechi54, Zlatiţa55. Sokolovac53, Šopotu Veki54, Zlatica55.
După anul 1970 cercetările de suprafaţă Posle 1970. godine površinska istraživa-
s-au intensificat şi rezultatele au fost valori- nja su pojačala i rezultati su bili vrednovani
ficate în revistele de specialitate: Banatica, u stručnim časopisima: Banatica, Acta
Acta Musei Napocensis, Analele Banatului, Musei Napocensis, Analele Banatului,
Tibiscum, etc. Richard Petrovszky publică o Tibiscum, itd. Ričard Petrovszky objavljuje
serie de trei studii privitoare la repertoriul niz od tri studije koje se odnose na arheolo-
arheologic al localităţilor judeţului Caraş- ški repertoar naselja iz Karaš-Severinske
Severin, din paleolitic până în secolul al županije, od paleolitika pa do V-og veka, u
V-lea, în revista Banatica în anii 197356, časopisu Banatica 1973.56, 1975.57 i 1977.
197557 şi 197758. godine58, sve su objavljene u časopisu
Eugen Iaroslavschi şi Gheorghe Lazaro- Banatica.
vici au întocmit un repertoriu al aşezărilor Euđen Jaroslavski i George Lazarović su
de secol IV din sudul Banatului în anul sastavili jedan repertoar naselja iz IV veka
197859 şi un repertoriu arheologic al locali- sa juga Banata 1978. godine59 i jedan arheo-
tăţilor din bazinul Caraşului în 197960, loški repertoar naselja iz bazena Karaša
ambele apărute în revista Acta Musei Napo 1979.60, oba su se pojavila u časopisu Acta
censis. Musei Napocensis.
În acelaşi an, 1979, Ovidiu Bozu şi Caius Iste godine, 1979. Ovidiu Bozu i Kajus
Săcărin, în urma unei periegheze întreprinse Sakarin, nakon jednog istraživanja obavlje-
în Valea Almăjului, alcătuiesc repertoriul nog u Almaškoj dolini, sačinjavaju arheolo-
arheologic al localităţilor cercetate, apărut ški repertoar istraženih naselja, koji se poja-
tot în revista Banatica61. vio isto u časopisu Banatica61.
Rezultatele cercetărilor arheologice între- Rezultati arheoloških istraživanja oba-
prinse în depresiunea Oraviţa de către vljenih u Oravičkoj niziji sa strane Dumitra
Dumitru Ţeicu, au fost publicate în paginile Cejkula, su bile objavljene na stranicama
aceleiaşi reviste în anul 198762. Acelaşi autor istog časopisa oko 1987. godine62. Isti autor
realizează noi cercetări de teren în anul ponovo istražuje na terenu 2003. godine63 i
200363 şi un repertoriu al localităţilor cu jedan repertoar naselja sa rudarskim aktiv-
activitate metalurgică din Banatul Montan nostima u Planinskom Banatu u III-IV veku,
în secolele III-IV, publicat în Analele Bana koji je objavljen u Analima Banata 2000.
tului din anul 200064. godine64.
După anul 2000, datele din aceste arti- Posle 2000. godine, podaci koji su sadr-
cole şi noile cercetări au fost cuprinse în žani u ovim člancima i nova istraživanja su
patru repertorii întocmite şi coordonate de bili sadržani u četiri repertoara sastavljenih
Sabin Adrian Luca65. i rukovođenih sa strane Sabin Adrijana
Luke65.
49
Milleker 1899, p. 8, 48.
50
Milleker 1899, p. 11, 58. 50
Milleker 1899, str. 11, 58.
51
Milleker 1899, p. 62. 51
52
Milleker 1897, p. 114. 52
53
Milleker 1905, p. 3. 53
54
Milleker 1897, p. 101. 54
55
Milleker 1899, p. 84. 55
56
Petrovszky 1973, p. 385-394. 56
Petrovszky 1973, str. 385-394.
57
Petrovszky 1975, p. 365-378. 57
58
Petrovszky 1977, p. 437-462. 58
59
Iaroslavschi, Lazarovici 1978, p. 255-261. 59
Iaroslavschi, Lazarovici 1978, str. 255-261.
60
Iaroslavschi, Lazarovici 1979, p. 447-464. 60
Iaroslavschi, Lazarovici 1979, str. 447-464.
61
Bozu, Săcărin 1979, p. 553-558. 61
Bozu, Săcărin 1979, str. 553-558.
62
Ţeicu 1987, p. 317-346. 62
Ţeicu 1987, str. 317-346.
63
Ţeicu 2003, p. 339-376. 63
Ţeicu 2003, str. 339-376.
64
Ţeicu 1999-2000, p. 451-472. 64
Ţeicu 1999-2000, str. 451-472.
65
Luca 2004; Luca 2004a; Luca 2005; Luca 2006. 65
Luca 2004; Luca 2004a; Luca 2005; Luca 2006.
21
Alături de repertoriile arheologice un rol Uz arheološke repertoare važnu ulogu su
important l-au avut şi cele numismatice: imali i oni numizmatični: Florin Medelet,
Florin Medeleţ, Contribuţii la repertoriul Contribuţii la repertoriul numismatic al
numismatic al Banatului. Epoca Latène. Banatului. Epoha Latene. iz IV veka p. Hr.-
Secolul IV î. Chr.-106, publicat în Analele 106, objavljenog u Analima Banata, novi
Banatului, serie nouă 199466, Dana Bălă- niz 1994.66, Dana Balanesku, Moneda in
nescu, Moneda în Banatul antic (1999)67 şi Banatul antic (1999.)67 i Moneda în Banatul
Moneda în Banatul medieval (sub tipar)68. medieval (na štampu)68.
În drumul lor de la izvoare şi până la văr- Na njihovom putu od izvora pa do izliva-
sare, cele două râuri, Caraşul şi Nera, stră- nja ove dve reke, Karaš i Nera prelaze i pla-
bat şi masive muntoase în care regăsim o ninske masive u kojima pronalazimo mno-
multitudine de peşteri locuite încă din štvo nastanjenih pećina još iz praistorije,
preistorie, unde au fost descoperite urme gde su pronađeni arheološki tragovi koji
arheologice ce atestă prezenţa umană, de potvrđuju ljudsko prisustvo, istraživanja o
cercetarea cărora s-au ocupat mai mulţi cer- kojima je brinulo viže istraživača.
cetători. Martin Olariu i Štefan Kadariu objavljuju
Martin Olariu şi Ştefan Cădariu publică u časopisu Banatica, IV (1977), studiju
în Banatica, IV (1977), studiul intitulat Peş zvanu Pesteri cu urme de locuire de pe
teri cu urme de locuire de pe valea Nerei. valea Nerei (Pećine sa tragovima života u
Cercetările arheologice referitoare la peşte- dolini Nere). Arheološka istraživanja koja se
rile din Banat au fost continuate de Richard odnose na pećine iz Banata sastavlja u
Petrovszky, care în 1979 a redactat un stu- nastavku Ričard Petrovszkyj, koji je 1979.
diu publicat în revista Studii şi Comunicări napisao jednu studiju objavljenu u časopisu
de Etnografie şi Istorie, publicaţie a muzeu- Studii si Comunicari de Etnografie i Isto
lui din Caransebeş69. Petru Rogozea îşi rije, zbirka muzeja iz Karansebeša69. Petru
aduce şi contribuţia la repertoriul arheolo- Rogozea daje svoj doprinos kod arheološkog
gic al peşterilor prin două articole apărute repertoara pećina putem dva članka koji su
în revistele Tibiscum (1986)70 şi Banatica se pojavili u časopisima Tibiscum (1986.)70 i
Banatica (1987.)71.
(1987)71.
2000. godine se pojavljuje zbirka Arheo
În anul 2000 apare la Bucureşti volumul
logia pesterilor si minelor din Romania
lui Vasile Boroneanţ intitulat Arheologia
(Arheologija pećina i rudnika u Rumuniji),
peşterilor şi minelor din România, în care
koju je objavio u Bukureštu Vasile Borone-
sunt prezentate şi peşterile de pe văile Cara-
anc, u kojoj su predstavljene pećine iz dolina
şului şi Nerei.
Karaša i Nere.
Sorin Petrescu a acordat o atenţie deose-
Sorin Petresku je pružio posebnu pažnju
bită acestei problematici, iar cercetările sale
ovoj problematici, a njegova istraživanja su
au fost concretizate în diverse studii: Locui
se konkretizovala putem raznih knjiga i stu-
rea umană a peşterilor din Banat până în
dija: Stanovništvo pećina u Banatu do rim
epoca romană, (2000)72; Câteva ocupaţii skog perioda, (2000.)72; Nekoliko zanima
ale comunităţilor din peşterile din Banat nja zajednice pećina u Banatu (2003.)73 i
(2003)73 şi Locuirea umană a peşterilor din stanovništvo pećina u Banatu do XXI veka
Banat până în secolul XXI (2004)74. (2004.)74.
66
Medeleţ 1994, p. 293-308. 66
Medelet 1994, str. 293-308.
67
Bălănescu 1999. 67
Bălănescu 1999.
68
Bălănescu 2006 mss; Bălănescu 2010 mss. Mulţumim 68
Bălănescu 2006 mss; Bălănescu 2010 mss. Mulţumim
pe această cale doamnei Dana Bălănescu pentru pe această cale doamnei Dana Balanescu pentru
amabilitatea de a ne pune la dispoziţie manuscrisul amabilitatea de a ne pune la dispoziţie manuscrisul
acestei lucrări. acestei lucrări.
69
Petrovszky 1979, p. 229-262. 69
70
Rogozea 1986, p. 198-208. 70
Rogozea 1986, str. 198-208.
71
Rogozea 1987, p. 347-362. 71
Rogozea 1987, str. 347-362.
72
Petrescu 2000. 72
Petrescu 2000
73
Petrescu 2003, p. 109-126. 73
Petrescu 2003, str. 109-126.
74
Petrescu 2004. 74
Petrescu 2004.
22
2. Cercetări arheologice sistematice. 2. Sistematska arheološka istraživanja.
În valea Caraşului, primele cercetări U dolini Karaša, prva sistemska arheološka
arheologice sistematice au fost efectuate în istraživanja su urađena u okviru naselja
jurul localităţii Ilidia între anii 1969-1985, Ilidija između 1969.-1985. godine, za kojima
au urmat apoi cele de la Vărădia (1932, su sledila ona iz Varadije (1932., 1974.),
1974), Grădinari (1976), Cârnecea (1992- Gradinara (1976.) i Karneče (1992.-1993.,
1993, 1995) şi Caraşova (1998). Pe valea 1995.), Karaševa (1998.). U dolini Nere su
Nerei intens cercetate au fost localităţile temeljno bila istražena su bila naselja Šopotu-
Şopotu-Vechi (1988-1991), Dalboşeţ (1969- Veki (1988.-1991.), Dalbošec (1969.-2011.),
2011), Socol (2002) şi Zlatiţa (2001). Sokolovac (2002.) i Zlatica (2001.).
Cercetările arheologice sistematice, pe Sistematična arheološka istraživanja, u
valea Caraşului şi valea Nerei, au fost efec- dolini Karaša i dolini Nere su bila izvršena
tuate de specialişti de la Muzeul Banatului sa strane specijalista iz Muzeja planinskog
Montan din Reşiţa, de la diverse instituţii Banata iz Rešice, iz raznih ustanova iz Kluž
din Cluj Napoca (Muzeul Transilvaniei, Napoke (Muzej Transilvanije, Institut
Institutul de Arheologie, Universitatea arheologije, Univerzitet Babeš – Bolyai) i
Babeş – Bolyai) şi Timişoara (Universitatea Temišvara (Zapadni Univerzitet).
de Vest). Iskopavanja izvršena u Ilidiji u tačci
Săpăturile întreprinse la Ilidia în punctul Četate, između 1969. – 1972. godine izneli
Cetate, între anii 1969 - 1972 au scos la su na videlo ruševine crkvene sale i srednjo-
lumină ruinele unei biserici sală şi un cimi- vekovno groblje, oba okružena zemljanim
tir medieval, ambele înconjurate de o forti- utvrđenjem. Kompleks potiče iz XII-XVI
ficaţie de pământ. Complexul a fost datat în veka75.
secolele XII-XVI75. U periodu 1969.-1986. arheološka istraži-
În perioada 1969-1986 cercetările arheo- vanja izvršena u mestu Oblica su naznačila
logice întreprinse în punctul Obliţa au evi- prisustvo feudalnog dvora u kojem su ispi-
denţiat prezenţa unei curţi feudale din care tani kapela zajedno sa okružujućom nekro-
au fost cercetate capela împreună cu necro- polom, koje datiraju iz XIV-XV veka76, stan
pola înconjurătoare, datate în secolele XIV- kula i tri zgrade od kamena i opeke.
XV76, o locuinţă turn şi trei clădiri din piatră Istraživanja u mestu Funi, izvršena
şi cărămidă. između 1980.-1985. godine doprinela su
Cercetările din punctul Funii, efectuate otkrivanju više dokaza stanovanja od eneoli-
între anii 1980-1985, au contribuit la dezve- tika pa do srednjovekovnog perioda.77. Na
lirea mai multor urme de locuire din eneoli- jugo-zapadu brda Oblica ispitana je jedna
tic şi până în perioada medievală77. La sud- srednjovekovna nekropola, koja pripada XI-
vest de dealul Obliţa a fost cercetată o XII veku78.
necropolă medievală, aparţinând secolelor Smešteno u dolini Karaša naselje iz Gra-
XI-XII78. dinara u mestu Selište ispitano je u periodu
Situată în lunca Caraşului, aşezarea de la 1963.-1964. uz pomoć periegeza, koje su
Grădinari din punctul Sălişte a fost investi- dovele do otkrivanja delova keramike i
gată în perioada 1963-1964 prin periegheze, kovanica (Konstantius II). Sistemska isko-
care au condus la descoperirea de fragmente pavanja sprovedena u periodu 1976., 1985.-
ceramice şi monede (Constantius II). Săpă- 1986. su dozvolila istraživanje više stanova i
turile sistematice efectuate în perioada jednog kompleksa od tri peći za gorenje
1976, 1985-1986 au permis cercetarea mai keramike i dve otpadne jame. Arheološki
75
Uzum, Lazarovici 1971, p. 159-161; Matei 1973, p. 315- 75
Uzum, Lazarovici 1971, str. 159-161; Matei 1973, str.
317; Uzum 1975, p. 139; Ţeicu 1987, p. 320, 327; 315-317; Uzum 1975, str. 139; Ţeicu 1987, str. 320,
Ţeicu 1993, p. 237. 327; Ţeicu 1993, str. 237.
76
Uzum, Lazarovici 1971, p. 161-162; Uzum, Lazarovici 76
 Uzum, Lazarovici 1971, str. 161-162; Uzum, Lazarovici
1977, p. 436; Matei 1979, p. 262; Petrovszky 1977, p. 1977, str. 436; Matei 1979, str. 262; Petrovszky 1977,
438; Gumă 1983, p. 69; Ţeicu 1987, p. 320. str. 438; Gumă 1983, str. 69; Ţeicu 1987, str. 320.
77
Gumă 1983, p. 69; Lazarovici 1985, p. 83-90; Ţeicu 77
Gumă 1983, str. 69; Lazarovici 1985, str. 83-90; Ţeicu
1987, p. 320. 1987, str. 320.
78
Ţeicu 1998, p. 127; Ţeicu 2003a, p. 14. 78
Ţeicu 1998, str. 127; Ţeicu 2003a, str. 14.
23
multor locuinţe şi a unui complex format materijal, sakupljen prilikom iskopavanja,
din trei cuptoare de ars ceramica şi două koji se sastoji od keramike, ukrasa, kovanica
gropi menajere. Materialul arheologic recol- je dozvolio svrstavanje naselja od prve polo-
tat din săpătură, ce constă din ceramică, vine III veka pa do prve polovine IV veka79.
podoabe, monede, a permis încadrarea aşe- Istraživanja u Krneći – Dealul Bisericii
zării din prima jumătate a secolului al (crkveno brdo) je izvršio Dumitru Ceiku
III‑lea până în prima jumătate a secolului al između 1992.-1993. i 1995. godine. Oko
IV‑lea79. crkvene sale pravougaonog plana je bilo
Cercetările de la Cârnecea – Dealul Bise ispitano 55 grobova iz ansambla jedne seo-
ricii au fost executate de Dumitru Ţeicu ske nekropole, čija veličina nije određena.
între anii 1992-1993 şi 1995. În jurul biseri- Inventar grobova je bio skroman, on se
cii-sală de plan rectangular au fost cercetate sastoji od nekoliko kovanica i delova ukrasa.
55 de morminte din ansamblul unei necro- Arheološka istraživanja nisu mogla odrediti
pole rurale, a cărei mărime nu a fost stabi- momenat početka sahrana niti trajanje
lită. Inventarul funerar al mormintelor a nekropole80.
fost modest, el se compune din câteva Sistematska arheološka istraživanja iz
monede şi fragmente de podoabe. Cercetă- Varadije – Brdo Kilije započeta 1974. su
rile arheologice nu au putut stabili momen- pomogla u otkrivanju ostataka bronzanog,
tul de început al înmormântărilor şi nici halstatskog i rimskog doba. Iz halstatskog
perioda je bilo iskopano nekoliko zemunica
durata necropolei80.
i jama bogatog inventara, većina njih je bilo
Investigaţiile arheologice sistematice de
ispitan0 u periodu 2001.-2002.81. U tvrđavi
la Vărădia-Dealul Chilii, începute în 1974,
od zemlje, na brdu Kilije arheološka
au contribuit la descoperirea de vestigii de
istraživanja su počela 1974. pa do 1987. njih
epoca bronzului, hallstattiană şi romană.
je predvodio Euđen Jaroslavski, a od 1988.
Din perioada hallstatiană au fost săpate
pa do sada u istraživačkom timu je bio
câteva bordeie şi gropi cu un inventar bogat, Ovidiu Bozu. Bila je identifikovana rimska
o bună parte dintre acestea au fost cercetate tvrđava tipa Holz-Erde-Kastell, iz čijeg
în perioada 2001-200281. În castrul de istraživanja je proizašao bogat arheološki i
pământ, de pe dealul Chilii investigaţiile numizmatični materijal82.
arheologice au început în 1974 şi până în Poznate još sa kraja XVIII-og veka,
1987 au fost conduse de Eugen Iaroslavschi, pomenute sa strane banatskog istoričara
iar din 1988 până în prezent în colectivul de Nikolaja Tinkula Velije, srednjovekovne
cercetare a fost cuprins Ovidiu Bozu. A fost ruševine sa brda Kilije su bile istražene
identificată o fortificaţie romană de tip putem sistemskih iskopavanja 1983. godine.
Holz-Erde-Kastell, din cercetarea căreia a Kultni ansambl postoji još sa kraja XI veka i
rezultat un bogat material arheologic şi početka XII veka, i bio je povezan sa pravo-
numismatic82. slavnom zajednicom83.
Cunoscute încă de la sfârşitul secolului al U dolini Karaša, u oblasti opštine Vara-
XVIII-lea, amintite de istoricul bănăţean dija, u mestu gde se nalazi toponim Pusta,
Nicolae Tincu Velia, ruinele medievale de pe bilo je otkriveno rimsko utvrđenje, sa dve
dealul Chilii au fost investigate prin săpături građevinske faze (jednom od drveta i
sistematice în anul 1983. Ansamblul de cult jednom od kamena). Opsežne istrage, zapo-
a fost datat la sfârşitul secolului al XI-lea şi čete 1997. godine sa strane Nemetha i Ovi-
începutul secolului al XII-lea şi a fost legat dija Bozula, su nastavljene, sa prekidima do
de o comunitate ortodoxă83. danas. Iz iskopavanja potiču razni objekti,
În valea Caraşului, în arealul comunei nakiti, oruđa, oružje kao i brojni numizma-
Vărădia, în locul cu toponimul Pustă, a fost tični primerci. Na osnovu ovih izvora je
79
Bozu 1990, p. 147-159; Bozu 1995, p. 37. 79
Bozu 1990, str. 147-159; Bozu 1995, str. 37.
80
Ţeicu 1993, p. 231; Ţeicu 1995, p. 227; Ţeicu 1998, p. 80
Ţeicu 1993, str. 231; Ţeicu 1995, str. 227; Ţeicu 1998,
116. str. 116.
81
Gumă 1983, p. 72; Gumă 1992, p. 31-33; Iaroslavschi, 81
Gumă 1983, str. 72; Gumă 1992, str. 31-33; Iaroslav
Bozu 2001, p. 266-267. schi, Bozu 2001, str. 266-267.
82
Iaroslavschi, Bozu 2003, p. 295-300. 82
Iaroslavschi, Bozu 2003, str. 295-300.
83
Ţeicu 2007, p. 128-129. 83
Ţeicu 2007, str. 128-129.
24
descoperit un castru roman cu două faze de utvrđeno da je postojanje ovog utvrđenja
construcţie (una de lemn şi una din piatră). završeno pre 117. godine p. Hr.84.
Investigaţiile de amploare, începute în anul U Dolini Nere, sistemska arheološka
1997 de către Eduard Nemeth şi Ovidiu istraživanja koja su se odvijala u mestu Dra
Bozu, au continuat, cu întreruperi, până gomireana u ataru naselja Sopotu-Veki, su
astăzi. Din săpături provin diverse obiecte, izvršena u više etapa: 1969.-1972. sa strane
podoabe, unelte, arme precum şi numeroase Dumitra Protasa, 2000.-2009. Doine Benea,
piese numismatice. Pe baza acestor izvoare a od 2009. pa do danas Marjane Kranguš-
s-a afirmat că existenţa acestui castru s-a Balać i Atalije Štefanesku. Villa rustica iz
încheiat înainte de anul 117 p. Ch.84 . ovog mesta koja se proteže na oko 6800 m2,
Pe Valea Nerei, investigaţiile arheologice je imala približno 40 prostorija, uključujući
sistematice întreprinse în punctul Dragomi i one čisto ekonomske prirode. Otkriveni
reana din hotarul localităţii Şopotu-Vechi, arheološki materijal se sastoji od delova
au fost efectuate în mai multe etape: 1969- sudova, više „keramičkih cevi”, malo pred-
1972 de către Dumitru Protase, 2000-2009 meta od gvožđa i bronza85. Pretpostavlja se
de Doina Benea, iar din 2009 până astăzi de da je izgrađena još za vreme Trajana i da je
Mariana Crânguş-Balaci şi Atalia Ştefă- prestala da postoji u drugoj polovini III
nescu. Villa rustica din acest loc ce se veka86.
întinde pe cca. 6800 m2, avea aproximativ U mestu Marvila, oblasti koja se nalazi
40 de încăperi, inclusiv cele cu rol pur eco- oko naselja Šopotu-Veki, sistemska istraži-
nomic. Materialul arheologic descoperit vanja sprovedena između 1988.-1991.
constă din vase fragmentare, multe „tuburi godine, kojima je rukovodio Dumitru Ceiku,
ceramice”, puţine obiecte din fier şi bronz85. su izazvala radove na poboljšanju zemlje
Se presupune că ar fi fost construită încă din koji su uticali na dolinu Nere. Arheološka
vremea lui Traian şi şi-ar fi încetat existenţa istraživanja su pronašla groblje iz XII-XIII
în a doua jumătate a secolului al III-lea86. veka sa pogrebnim inventarom koji se
În punctul Mârvilă, zonă aflată în jurul sastoji od ukrasa i kovanica87 i utvrđenja iz
localităţii Şopotu-Vechi, cercetările sistema- gvozdenog doba88.
tice desfăşurate între anii 1988-1991, con- Na gornjem toku Nere sistemska arheolo-
duse de către Dumitru Ţeicu, au fost deter- ška istraživanja su bila započeta sa strane
minate de lucrările de îmbunătăţiri funciare Dumitra Ceikula u blizini naselja Zlatica
care au afectat lunca Nerei. Investigaţiile (2002. godine) i Sokolovac (2001. godine) .
arheologice au localizat o necropolă din Arheološko istraživanje je pronašlo u Zla
secolele XII-XIII cu inventar funerar com- tici crkvenu prostoriju sa veoma siromašnim
pus din podoabe şi monede87 şi o fortificaţie arheološkim inventarom, koji dozvoljava
din epoca fierului88. svrstavanje otkrića u XIV-XV vek89.
Pe cursul inferior al Nerei cercetări arhe- Počev od 2000. godine u blizini Sokolovca,
ologice sistematice au fost iniţiate de către na mestu zvanom Palanački Breg, Kajus
Dumitru Ţeicu în apropierea localităţilor Sakarin i Dačijan Ranku su započeli
Zlatiţa (2002) şi Socol (2001). iskopavanja koja, su se, sa prekidima,
Cercetarea arheologică a identificat la nastavila do danas. Bilo je ispitano naselje
Zlatiţa o biserică sală cu un inventar arheo- ukrštenog planinskog tipa, naseljeno u
logic extrem de modest, care permite înca- periodu II p. Hr. – I p. Hr.90. Keramički
drarea descoperirilor în secolele XIV-XV89. materijal koji je otkriven u iskopavanju je bio
Începând cu anul 2000, în apropiere de uključen u bronzanu epohu (kultura Grla
Socol, în locul numit Palanački Breg, Caius
84
Nemeth, Bozu 2002, str. 236; Nemeth, Bozu 2005, str.
84
Nemeth, Bozu 2002, p. 236; Nemeth, Bozu 2005, p. 201-210.
201-210. 85
Protase 2005, str. 274, 281, 289.
85
Protase 2005, p. 274, 281, 289. 86
Protase 2005, str. 282.
86
Protase 2005, p. 282. 87
Ţeicu 2003a, str. 30-40.
87
Ţeicu 2003a, p. 30-40. 88
Bălănescu 1990, str. 193-196; Bălănescu 1993, str. 325;
88
Bălănescu 1990, p. 193-196; Bălănescu 1993, p. 325; Ţeicu 2003a, str. 25.
Ţeicu 2003a, p. 25. 89
Ţeicu 2003a, str. 146-147.
89
Ţeicu 2003a, p. 146-147. 90
Săcărin, Rancu 2009, str. 115, 117.
25
Săcărin şi Dacian Rancu au început săpături Mare), halstatski period (grupa Gornea-
care, cu întreruperi, au continuat până Kalakáca) i dačanski period91.
astăzi. A fost cercetată o aşezare de tip pro-
montoriu barat, locuită în perioada II a. Ch. 3. Spasavajuća iskopavanja.
– I p. Ch.90. Materialul ceramic descoperit Pored sistematskih istraživanja, prilikom
în săpătură a fost încadrat epocii bronzului odvijanja nekih projekata ulaganja, izvršena
(cultura Gârla Mare), perioadei hallstatiene su spasavajuća iskopavanja u oblasti naselja
(grupul Gornea-Kalakáca) şi perioadei Tikvaniu Mare, Vraniuc i Rakaždija.
dacice91. 1. Tikvaniu Mare. Istraživanja u blizini
Ferma Pomicola nr. 2 (Voćne farme br. 2),
3. Săpături de salvare. sa strane Mariane Gume i Petra Rogoze,
Alături de cercetările sistematice, cu oca- izvršena između 1987.-1990. godine su
zia derulării unor proiecte de investiţii, au otkrila halstatsku nekropolu sa grobnicama
fost efectuate şi săpături de salvare în area- urni koje pripadaju fazi HaA192. 1993.
lul localităţilor Ticvaniu Mare, Vrăniuţ şi godine je pronađen i rani srednjovekovni
Răcăjdia. stan, koji pripada VIII-IX veku93.
1. Ticvaniu Mare. Cercetările efectuate în 2. U Vraniucu, iskopavanja izvršena
apropiere de Ferma Pomicolă nr. 2, de către tokom 1996.-1997. godine sa strane Dumitra
Marian Gumă şi Petru Rogozea, desfăşurate Ceikula i Dačijana Rankula, su iznela na
între anii 1987-1994 au descoperit o necro- videlo tragove života iz III-IV veka. Pro-
polă hallstatiană cu morminte de incineraţie nađeni arheološki materijal se sastoji od
în urnă aparţinâd fazei HaA192. În anul 1993 keramike i delova stakla94.
a fost surprinsă şi o locuire medievală tim- 3. U okolini Rakaždije, istraživanja iz
purie, aparţinând secolelor VIII-IX93. 2011. godine, upravljanja sa strane Dumitra
2. La Vrăniuţ, săpăturile efectuate pe par- Ceikula su dovela do otkrića nekih retkih
cursul anilor 1996-1997 de către Dumitru otkrića praistorijskog stanovanja.
Ţeicu şi Dacian Rancu, au surprins urme de
locuire din secolele III-IV. Materialul arhe-
ologic rezultat constă din ceramică şi frag- Istorija arheoloških istraživanja sa
mente de sticlă94. donjeg toka Karaša
3. În împrejurimile Răcăjdiei, cercetările
din anul 2011, coordonate de Dumitru Ţeicu, Početak arheoloških istraživanja u dolini
au condus la descoperirea unor urme răzleţe Karaša, kao i uostalom na široj teritoriji juž-
de locuire preistorică. nog Banata, u najvećoj meri može se pove-
zati sa aktivnostima pasioniranog kolekcio-
nara, ljubitelja i vrsnog poznavaoca starina,
Istoricul cercetărilor arheologice prvog civilnog gradonačelnika Bele Crkve,
de pe cursul inferior al Caraşului Leonarda Bema (Leonhard Böhm). Naravno,
bilo je istraživača koji su posećivali ove kra-
Începutul cercetărilor arheologice în valea jeve i pisali o arheološkim lokalitetima pre
Caraşului, şi pe teritoriul Banatului de Sud, njega, ali se neretko dešavalo da im je
poate fi legat, în mare măsură, de activităţile upravo Bem bio glavni vodič. Jedan od
colecţionarului amator, pasionat cercetător şi takvih je i poznati mađarski istraživač Floris
cunoscător de seamă al antichităţilor, primul Romer, koji je 1866. godine putovao ovim
primar civil al oraşului Biserica Albă, Leonard krajevima i tom prilikom zabeležio više
Bem (Leonhard Böhm). Bineînţeles, au existat arheoloških lokaliteta95. Leonard Bem je
şi alţi cercetători care au vizitat aceste ţinuturi između ostalog, bio blizak prijatelj sa
şi au scris despre aşezările arheologice de aici, Žigmundom Ormošem (Siegmund Ormós),
90
Săcărin, Rancu 2009, p. 115, 117. 91
Săcărin, Rancu 2009, str. 116-117.
91
Săcărin, Rancu 2009, p. 116-117. 92
Gumă 1992, str. 27-30; Rogozea 1994, str. 66.
92
Gumă 1992, p. 27-30; Rogozea 1994, p. 66. 93
Rogozea 1994, str. 66.
93
Rogozea 1994, p. 66. 94
Ţeicu, Rancu 2000, str. 242.
94
Ţeicu, Rancu 2000, p. 242. 95
Romer 1869, str. 14-16; Uzelac 2002a, str. 48.
26
iar uneori se întâmpla ca însuşi Bem să le fie predsednikom i jednim od osnivača „Južno-
ghidul principal. Unul dintre aceştia este şi mađarskog istorijskog i arheološkog dru-
cunoscutul cercetător maghiar Floris Romer, štva“, sa kojim često obilazi lokalitete u
care în anul 1866 a călătorit prin aceste locuri Banatskoj i Staroj Palanci, Kovinu, Dubovcu,
şi cu această ocazie a consemnat mai multe Ramu 96 i koji između ostalog daje prikaz
situri arheologice95. Leonard Bem a fost prin- zemljanih utvrđenja u donjem toku Karaša
tre altele, prieten apropiat cu Siegmund poput Židovara, Dupljaje i Grebenca.97 Od
Ormós, preşedintele şi unul din fondatorii njegovog osnivanja 1872. godine, Leonard
„Asociaţiei istorice şi arheologice sud-ma- Bem je član „Južnomađarskog istorijskog i
ghiare“. Împreună au vizitat deseori localităţile arheološkog društva“u čijem glasniku (Tör
din Banatska şi Stara Palanka, Kovin, Dubo- ténelmi és régészeti értesítő) objavljuje
vaţ, Ram96. Printre altele acesta publică fortă- brojne arheološke radove98.
reţele de pământ de pe cursul inferior al Cara- Danas se ime Leonarda Bema najčešće
şului, precum Jidovar, Dupliaia şi Grebenţ97. pominje u vezi izuzetnog nalaza dva pri-
De la înfiinţarea ei, din anul 1872, Leonard merka votivnih keramičkih kolica sa pra-
Bem este membru al „Asociaţiei istorice şi tećom figurinom, koja su u nepoznatim
arheologice sud-maghiare“ în al cărui jurnal okolnostima otkrivena pre 1903. Godine u
(Történelmi és régészeti értesítő) publică blizini Dupljaje, a Bem ih u fragmentova-
numeroase lucrări arheologice98. nom stanju otkupio od nalazača. Sin Leo-
Astăzi, numele lui Leonard Bem este amin-
narda Bema, nakon njegove smrti raspro-
tit adesea în legătură cu descoperirea excepţio-
daje očevu zbirku, tako da jedan primerak
nală a două căruţe votive din ceramică, cu
kolica završava u Gradskom muzeju u Vršcu,
figurină ataşată. Acestea au fost găsite în
a drugi u Narodnom muzeju u Beogradu.99
împrejurări necunoscute, înainte de anul 1903,
U periodu između 1890. i 1896. godine Leo-
în apropiere de Dupliaia, iar Bem le-a răscum-
nard Bem je na lokalitetu Rudine, koji se
părat în stare fragmentară de la cel ce le-a des-
nalazi jugozapadno od Banatske Palanke,
coperit. Fiul lui Leonard Bem, după moartea
tatălui, vinde colecţia şi astfel un exemplar al otkrio naselje i nekropolu spaljenih pokoj-
carului ajunge la Muzeul Orăşenesc din Vârşeţ, nika kasnog bronzanog doba. Dajući kratak
iar celălalt la Muzeul Naţional din Belgrad99. osvrt na utvrđenje kraj Orešca (Židovar)
În perioada 1890 - 1896 Leonard Bem a desco- iznosi mišljenje, najpre na osnovu grube
perit în localitatea Rudine, situată la sud-vest keramike rađene rukom, da je to utvrda var-
de Banatska Palanka, o aşezare şi o necropolă vara, odnosno Dačana100. Možda i najveći
de incineraţie din perioada târzie a bronzului. značaj, na posredan način, Leonardu Bemu
În urma unei scurte analize efectuate asupra se može pripisati zbog ogromnog uticaja,
fortăreţei de lângă Oreşaţ (Jidovar), acesta îşi koji je imao na Feliksa Milekera (Felix Mil-
exprimă părerea, mai întâi pe baza ceramicii leker), koga je praktično uveo u svet starina
aspre lucrate manual, că este o fortăreaţă bar- i kome je dugo godina bio neka vrsta men-
bară ce a aparţinut dacilor100. Deosebit de tora, što sam Mileker često naglašava u svo-
importantă este marea influenţă pe care Leo- jim radovima101.
nard Bem a avut-o asupra lui Felix Milleker, Feliks Mileker, dugogodišnji kustos Grad-
pe care practic l-a introdus în lumea antichită- skog muzeja Vršac, svakako spada među
ţilor şi căruia i-a fost mulţi ani mentor, fapt najznačajnije i najplodnije istraživače na
amintit de însuşi Milleker în lucrările sale101. ovim prostorima pre II svetskog rata. Tokom
Desigur, Felix Mileker, timp îndelungat svoje karijere, koja je trajala punih šest
custode al Muzeului Orăşenesc din Vârşeţ, se decenija, Mileker je sarađivao sa najznačaj-
nijim arheolozima austrougarske monarhije,
95
Romer 1869, p. 14-16; Uzelac 2002a, 48. 96
 Milleker, Böhm 1925, str. 1-17; Medaković 2008,
96
Milleker, Böhm 1925, p. 1-17; Medaković 2008, 19. str. 19.
97
Ormós 1879, p. 69. 97
Ormós 1879, str. 69.
98
Böhm 1880, p. 10. 98
Böhm 1880, str. 10.
99
Мileker 1930, p. 20; Petrović 1930, p. 21-29. 99
Мileker 1930, str. 20; Petrović 1930, str. 21-29.
100
Böhm 1880, p. 10. 100
Böhm 1880, str. 10.
101
Milleker 1925, p. 1-17. 101
Milleker 1925, str. 1-17.
27
numără printre cei mai importanţi şi produc- a posle I svetskog rata i kraljevine Jugosla-
tivi cercetători din această regiune, din peri- vije. U prvom delu svoje karijere, Mileker
oada de dinainte de al II-lea război mondial. posebnu pažnju posvećuje terenskim istraži-
Pe parcursul carierei sale, care a durat aproape vanjima, gde najpre u saradnji sa Leonar-
şase decenii, Milleker a colaborat cu cei mai dom Bemom, a zatim i samostalno obilazi i
importanţi arheologi ai monarhiei austro-un- povremeno istražuje lokalitete u dolini
gare, de după primul război mondial şi din Karaša. U avgustu 1901. godine, Mileker vrši
Regatul Iugoslaviei. În prima parte a activităţii manja istraživanja na Židovaru kraj Orešca i
sale, Milleker a acordat o atenţie deosebită lokalitetu Grad kod Dupljaje102. Pre ovih
cercetărilor de teren unde, mai întâi în colabo- istraživanja Mileker je prihvatio ocenu Leo-
rare cu Leonard Bem, iar apoi şi singur vizi- narda Bema da je Židovar dačko utvrđenje,
tează şi câteodată cercetează localităţile de pe da bi nakon njih napravio izvesnu korekciju,
valea Caraşului. În luna august a anului 1901, i kao bliske analogije keramici otkrivenoj na
Milleker face scurte cercetări la Jidovar lângă Židovaru, naveo nalaze bronzanog doba iz
Oreşaţ şi în localitatea Grad lângă Dupliaia102. Vatina103. Otprilike u isto vreme, detaljan
Dacă înainte de aceste cercetări, Milleker a opis Židovara, sa skicom lokaliteta i popreč-
acceptat părerea lui Leonard Bem că Jidovarul nim presecima daje G. Teglaš104.
este fortăreaţă dacică, în urma acestora se vede U periodu između dva svetska rata donji
obligat să facă o corectură, şi ca analogii apro- tok Karaša, ali i čitav južni deo Banata, koji
piate pentru ceramica descoperită la Jidovar, a je sada omeđen novom državnom granicom,
enumerat descoperirile din epoca bronzului de bio je van tokova i prektično bez arheoloških
la Vatina103. Aproximativ în acelaşi timp, o istraživanja. Tek se nakon II svetskog rata
descriere detaliată a Jidovarului, cu schiţa aşe- situacija menja iz korena, a novim istraživa-
zării şi a secţiunilor transversale sunt date de njima prezentuju se brojni novi lokaliteti,
G. Teglaş 104. dok neki već poznati dobijaju veći značaj.
În perioada dintre cele două războaie mon- Na osnovu preporuke Rastka Rašajskog,
diale, cursul inferior al Caraşului dar şi tadašnjeg upravnika Gradskog muzeja u
întreaga parte de sud a Banatului, care acum Vršcu, profesor Branko Gavela je 1948.
este împrejmuită de noua graniţă de stat, era godine otpočeo iskopavanja na Židovaru, sa
practic fără cercetări arheologice. Abia după al ciljem da to postane lokalitet za obuku i
doilea război mondial, situaţia se schimbă letnju praksu studenata arheologije Filozof-
radical şi prin noile cercetări se investighează skog fakulteta u Beogradu. Mada su poče-
numeroase situri noi, în timp ce în cele deja tna, školska iskopavanja bila skromnih raz-
cunoscute se fac săpături de amploare. mera, rezultati su za ono vreme bili veoma
Pe baza recomandării lui Rastko Raşaiski, značajni i omogućili su profesoru Gaveli
directorul de atunci a Muzeului Orăşenesc din izradu doktorske disertacije105. Posle duže
Vârşeţ, profesorul Branko Gavela a început în pauze, profesor Gavela sa novim elanom
anul 1948 săpăturile în aşezarea de la Jidovar, nastavlja iskopavanje na Židovaru u periodu
cu scopul ca acestea să devină şantier şcoală al od 1964. do 1966. godine, a zatim 1971. i
studenţilor arheologi din cadrul Facultăţii de 1977. godine. Rezultati tih istraživanja obja-
Filosofie din Belgrad. Chiar dacă la început vljeni su samo u vidu preliminarnih izve-
săpăturile au avut dimensiuni modeste, rezul- štaja, a obiman arheološki materijal, pre
tatele pentru acea perioadă erau foarte impor- svega keramika i dokumentacija sa ovih
tante şi l-au ajutat pe profesorul Gavela în ela- iskopavanja, čuvaju se u Arheološkoj zbirci
borarea tezei de doctorat105. După o pauză mai Filozofskog fakulteta.106 Nova faza u istraži-
lungă, profesorul Gavela, continuă săpăturile
la Jidovar în perioada dintre anii1964 şi 1966, 102
Medaković 2008, str. 53.
iar apoi între anii 1971 şi 1977. Rezultatele 103
Böhm 1880, str. 10; Milleker 1891, str. 37-38; Milleker
1906, str. 105-107.
102
Medaković 2008, p. 53. 104
Téglás 1905a, str. 114-116; Uzelac et alii 1997, str. 13.
103
Böhm 1880, p. 10; Milleker 1891, p. 37-38; Milleker 105
Gavela 1952; Gavela 1952а, str. 48-59; Gavela 1953,
1906, p. 105-107. str. 59-66.
104
Téglás 1905a, p. 114-116; Uzelac et alii 1997, p. 13. 106
Gavela 1964, str. 39-46, T. X-XI; Gavela 1965, str.
105
Gavela 1952; Gavela 1952а, p. 48-59; Gavela 1953, p. 59-60, T. XVIII; Gavela 1966, str. 38-40; Gavela
59-66. 1969, str. 121; Sladić 1991, str. 137-150, sl. 1-10.
28
acestor cercetări au fost publicate doar sub vanju Židovara započinje 1996. godine, na
forma unor rapoarte preliminare, iar materia- inicijativu akademika Dragoslava Srejovića.
lul arheologic vast, în primul rând ceramica şi Nakon njegove smrti istraživanjima nasta-
documentaţia de săpătură, sunt păstrate în vlja da rukovodi dr Miloš Jevtić sa katedre
Colecţia arheologică a Facultăţii de Filosofie106. za praistorijsku arheologiju Filozofskog
O nouă fază în cercetarea Jidovarului începe în fakulteta u Beogradu, i ona sa manjim pre-
anul 1996, la iniţiativa academicianului Dra- kidima traju i danas107.
goslav Sreiovici. După moartea sa cercetările U neposrednoj blizini Židovara, u selu
continuă, sunt conduse de dr. Miloş Ievtici de Orešac, otkrivena je 1956. godine, prilikom
la catedra de arheologie preistorică a Facultăţii kopanja drenažnog kanala, nekropola spa-
de Filosofie din Belgrad. Ele s-au desfăşurat cu ljenih pokojnika, a u septembru iste godine
întreruperi până astăzi107. R. Rašajski vrši manja zaštitna iskopava-
În apropierea imediată a Jidovarului, în nja.108 Nekoliko godina kasnije, 1962.
satul Oreşaţ, a fost descoperită în anul 1956, godine, na ovom mestu iskopavanja vrši
cu ocazia săpării unui canal pentru drenarea ekipa Narodnog muzeja iz Beograda pod
apelor, o necropolă de incineraţie, iar în luna rukovodstvom Dušana Krstića. Tom prili-
septembrie a aceluiaşi an, Rastko Raşaiski kom otkriveno je 15 grobova sa spaljenim
efectuează câteva săpături de salvare108. Câţiva pokojnicima i konstatovano da se radi o dve
ani mai târziu, în 1962, cercetările sunt reluate posebne nekropole, od kojih jedna pripada
de echipa Muzeului Popular din Belgrad sub početku srednjeg bronzanog doba (kultura
conducerea lui Duşan Krstici. Cu această oca- Szeremle – Dubovac), a mlađa kasnom
zie au fost descoperite 15 morminte de incine- bronzanom dobu (kultura Belegiš)109.
raţie şi s-a constatat că este vorba despre două Na lokalitetu Zeleni Breg kod Jasenova,
necropole, dintre care una aparţine începutu- izvršena su 1960. godine kraća zaštitna isko-
lui epocii mijlocii a bronzului (cultura Szere- pavanja na sarmatskoj nekropoli. Radovima
mle – Dubovac), iar cealaltă perioadei târzii je rukovodio R. Rašajski. Materijal se čuva u
(cultura Belegiš)109. Gradskom muzeju u Vršcu i nije publikovan.
În localitatea Zeleni Breg, lângă Iasenovo, U sklopu obimnih zaštitnih radova prili-
au fost efectuate în anul 1960 scurte săpături kom izgradnje Hidroelektrane Đerdap I,
de salvare la necropola sarmatică. Lucrările au započeta su 1965. godine orijentaciona isko-
fost conduse de Rastko Raşaiski. Materialul se pavanja antičke i srednjovekovne tvrđave na
păstrează la Muzeul Orăşenesc de la Vârşeţ şi ostrvu Sapaji kod Banatske Palanke, koja su
nu este publicat. u narednim godinama prerasla u sistemat-
În cadrul amplelor săpături de salvare ska istraživanja. Radovima je rukovodio dr
demarate cu ocazia construirii Hidrocentralei Jovan Kovačević, a trajala su do 1970.
Porţile de Fier I, au fost începute în anul 1965 godine, sve do potapanja ostrva. Materijal
săpături de cercetare a cetăţii antice şi medie- se čuvа u gradskom muzeju u Vršcu110.
vale pe insula Sapaia, lângă Banatska Palanka, Lokalitet Grad nalazi se zapadno od sela
care în anii următori s-au transformat în cer- Dupljaja, na visokoj lesnoj terasi iznad
cetări sistematice. Lucrările conduse de dr. nekadašnjeg toka Karaša. Zaštićen visokim i
Iovan Kovacevici, au continuat până în anul dobro očuvanim zemljanim bedemom i
1970, când insula a fost inundată. Materialul odbrambenim rovom, lokalitet je registro-
se păstrează la Muzeul Orăşenesc din Vârşeţ110. van još polovinom XIX veka, ali prvi prikaz
sa poprečnim presecima daje tek 1905.
106
Gavela 1964, p. 39-46, T. X-XI; Gavela 1965, p. 59-60, godine G. Teglaš111. Uprkos izuzetnim karak-
T. XVIII; Gavela 1966, p. 38-40; Gavela 1969, p. 121;
Sladić 1991, p. 137-150, sl. 1-10. 107
Uzelac et alii 1997; Jevtić, Sladić 1999, str. 94-100;
107
Uzelac et alii 1997; Jevtić, Sladić 1999, p. 94-100; Јоvanović, Јеvtić 2006; Јеvtić et alii 2006; Jevtić,
Јоvanović, Јеvtić 2006; Јеvtić et alii 2006; Jevtić, Ljuština, 2008, str. 27-37; Ljuština 2008; Ljuština
Ljuština, 2008, p. 27-37; Ljuština 2008; Ljuština 2010, str. 289-303; Ljuština 2011a, str. 143-149.
2010, p. 289-303; Ljuština 2011a, p. 143-149. 108
Rašajski 1972, str. 41.
108
Rašajski 1972, p. 41. 109
Krstić 1962, str. 81.
109
Krstić 1962, p. 81. 110
Dimitrijević 1984, str. 29-62; Barački 1995, str. 5.
110
Dimitrijević 1984, p. 29-62; Barački 1995, p. 5. 111
Téglás 1905b, str. 218-221.
29
Cetatea Grad se află la vest de satul Dupli- teristikama i značaju koji je dobio nakon
aia, pe o terasă înaltă împădurită, situată dea- otkrića dva primerka votivnih kolica, na
supra cursului de altădată al Caraşului. Prote- prva arheološka istraživanja i to veoma
jată de ziduri din pământ înalte, bine păstrate malog obima, čekalo se sve do 1972.
şi de şanţuri de apărare, situl a fost înregistrat godine112. Obimnija istraživanja na široj
încă de la jumătatea secolului XIX, iar primul površini započinje tek 2002. godine, pod
raport al secţiunilor transversale a fost făcut rukovođstvom dr Đorđa Jankovića sa Filo-
de către G Teglas în anul 1905111. În ciuda zofskog fakulteta u Beogradu u saradnji sa
importanţei excepţionale a descoperirilor, aici Gradskim muzejom Vršac i ona traju do
au fost găsite şi două exemplare ale carului danas113.
votiv, după primele cercetări arheologice,
săpăturile s-au reluat abia în anul 1972112. Cer-
cetări de amploare, pe o suprafaţă mai mare,
încep abia în anul 2002, sub conducerea dr.
George Iankovici de la Facultatea de Filosofie
din Belgrad în colaborare cu Muzeul Orăşe-
nesc din Vârşeţ şi acestea durează şi astăzi113.
111
Téglás 1905b, p. 218-221.
112
Rašajski 1972, p. 44. 112
Rašajski 1972, str. 44.
113
Barački 1972, p. 18; Janković, Radičević 2005, p. 275- 113
Barački 1972, str. 18; Janković, Radičević 2005, str.
285; Vuksan 2008, p. 91. 275-285; Vuksan 2008, str. 91.
30
4.
REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL VĂII CARAŞULUI /
ARHEOLOŠKI REPERTOAR DOLINE KARAŠA
4.1. CARAŞUL 4.1. KARAŠ
Banatska Palanka Banatska Palanka

(Comuna Biserica Albă, Districtul (Opština Bela Crkva, južnobanatski okrug)
Banatului de Sud)
Selo je formirano na krajnjoj jugozapa-
Localitatea se află pe marginea de sud-vest dnoj periferiji Malog peska, koji predstavlja
a Nisipului mic, care reprezintă o parte a nisi- deo Banatske peščare na levoj strani reke
purilor Banatului, de pe partea stângă a râului Karaš. Selo je sa zapada okruženo aluvijal-
Caraş. Este înconjurată la vest de câmpia alu- nom ravni Karaša, na južnoj aluvijalnom
vionară a Caraşului, la sud de câmpia aluvio- ravni Dunava, a na istočnoj strani aluvijal-
nară a Dunării şi la est de câmpia aluvionară a nom ravni reke Nere. Sve su to niski i vodo-
râului Nera. Toate acestea sunt terenuri joase plavni tereni, čiji je samo mali deo obradiv.
şi inundabile, dintre care doar o mică parte se
pot cultiva.
A. Dokumentarno prikazivanje:
Selo je nastalo najverovatnije 1784
A. Atestare documentară:
godine114, kada je deo stanovnika Stare
Satul s-a format, cel mai probabil în anul
Palanke, zbog čestih poplava i nedostatka
1784114, atunci când o parte a locuitorilor din
zemljišta pogodnog za dalje širenje naselja,
Stara Palanka, din cauza inundaţiilor frecvente
prešao na više peskovito zemljište 2 kilome-
şi a lipsei de terenuri adecvate pentru extinde-
tra severnije115.
rea localităţii, s-au mutat pe un teren nisipos,
mai înalt, la doi kilometri spre nord115.
B. Toponimi:
B. Toponime: Rudine, Sekalovac, Pesak, Krivaja,
Rudine, Sekalovaţ, Pesak, Krivaia, Ielena, Jelena, Lug, Velika šilježara, Devojački
Lug, Velika şiliejara, Devoiaciki breg, Giavolii breg, Đavolji most, Đurica
most, Giuriţa.
C. Arheološka otkrića:
C. Descoperiri arheologice: 1. Rudine
1. Rudine Potez Rudine nalazi se jugozapadno od
Punctul Rudine se află la sud-vest de Banat- Banatske Palanke, na visokoj levoj obali
ska Palanka, pe malul stâng, înalt, al Caraşu- Karaša. Prvi podaci o lokalitetu potiču od
lui. Primele date despre localitate provin de la Leonharda Bema, koji konstatuje tragove
Leonard Bem, care găseşte urmele unei aşezări naselja sa ognjištima i keramičkim materija-
cu vetre şi materiale ceramice iar mai târziu, în lom, a nešto kasnije 1896. godine otkriva
anul 1896, descoperă o necropolă de incinera- nekropolu spaljenih pokojnika. Na osnovu
ţie. Pe baza rapoartelor, destul de sumare, nu šturih izveštaja nije moguće utvrditi odnos
a putut fi determinată relaţia dintre aşezare şi naselja i nekropole. Sa ovog lokaliteta potiču
necropolă. Din această localitate provin şi i predmeti iz eneolitskog perioda, starijeg
artefacte din perioada eneolitică, epoca fieru- gvozdenog doba i ranog srednjeg veka116
lui şi evul mediu timpuriu116 (Pl. 51). (Pl. 51).
114
Pecinjački 1982. 114
Pecinjački 1982.
115
Ćurčić 2004, p. 288. 115
Ćurčić 2004, str. 288.
116
Bukvić 2000, p. 125. 116
Bukvić 2000, str. 125.
31
2. Giuriţa 2. Đurica
Situl arheologic este situat între marginea Lokalitet se nalazi na periferiji Deliblat-
nisipurilor Deliblato şi fostul mal drept al ske peščare i nekadašnje desne obale Karaša
Caraşului, în apropierea Dunării, vizavi de u blizini ušća u Dunav, naspram Stare
Stara Palanka. Zona este joasă astfel încât Palanke. Karakteriše ga relatvno niska
după construirea hidrocentralei „Porţile de obala, koja je nakon izgradnje HE „Đerdap“,
Fier”, o bună porţiune din suprafaţa acesteia a većim delom godine pod vodom, tako da
fost inundată de ape şi, de la an la an, Dunărea Dunav iz godine u godinu odnosi po deo
mai distruge câte o parte din aşezare. În tim- lokaliteta. Za vreme niskih vodostaja, D.
pul nivelurilor scăzute ale apelor, Dimitrie Madas konstatuje postojanje tri celine u
Madas a constatat existenţa a trei unităţi în okviru lokaliteta – centralni deo naselja,
cadrul localităţii: centrul aşezării, situat în koji se nalazi na prostoru nekadašnjeg ušća
locul unde se vărsa Caraşul în Dunăre, unde Karaša u Dunav, gde se živelo od bronzanog
locuirea este atestată din epoca bronzului până doba do srednjeg veka, severni deo naselja
în perioada medievală, partea de nord a aşeză- sa materijalnim ostacima gvozdenog doba,
rii cu resturi de materiale din epoca fierului, rimskog perioda i srednjeg veka, i zapadni
romană şi medievală şi partea de vest a sitului, deo lokaliteta u kome se nalazi nekropola
unde se află o necropolă din epoca fierului117 gvozdenog doba117 (Pl. 52).
(Pl. 52). 3. Kudeljište
Lokalitet se nalazi na potezu Kudeljište,
3. Kudeliişte
gde se na površini od oko 1 ha izoravaju
În punctul Kudelişte, pe o întindere de cca.
delovi krečnog maltera, krupnije opeke i fra-
1 ha, la arat au fost scoase bucăţi de mortar, de
gmenti keramike. Prema podacima D.
var, cărămizi mari şi fragmente ceramice.
Madasa, na površini je otkriveno nekoliko
Potrivit datelor lui Dimitrie Madas, la supra-
brozanih novčića iz II veka, sa likom cara
faţă au fost descoperite câteva monede din
Trajana, koji se nalaze u privatnim kolekci-
bronz din secolul al II-lea cu chipul împăratu-
jama. Na osnovu lokacije, male površine
lui Traian, care acum se află în colecţii particu-
nalazišta i otkrivenog novca, može se pre-
lare. Având în vedere locaţia, materialele arhe- tpostaviti da se na ovom mestu nalazilo
ologice şi numismatice descoperite, se poate manje poljoprivredno imanje tipa „villae
presupune că în acest loc se afla o mică clădire rusticae118.
romană de tip „villa rustica”118.
Karaševo
Caraşova (opština, Karaš-Severinska županija)
(comună, judeţul Caraş-Severin)
Naselje, smešteno na otprilike 15 km od
Localitatea, situată la cca. 15 km de Reşiţa, Rešice, se razvilo u srednjem bazenu Karaša,
s-a dezvoltat în bazinul mijlociu al Caraşului, u niskoj ravnici, sa izgledom golfa, okruže-
într-o depresiune joasă, cu aspect de golf, stră- noj sa svih strana visokim padinama, čiji
juită din toate părţile de versanţi înalţi, ale vrhovi postaju nežniji prema severozapadu i
căror culmi devin mai domoale către nord-vest jugozapadu. U blizini se nalazi rezervat
şi sud-vest. În apropiere se află rezervaţia Che Klanac Karaša.
ile Caraşului.
A. Dokumentarno svedočanstvo:
A. Atestare documentară: Sredinom XIV veka postojala su dva
La mijlocul secolului al XIV-lea existau naselja i Veliko Karaševo i Malo Karaševo.
două localităţi, Caraşova Mare şi Caraşova 1333. godine se pominje Benedek sveštenik
Mică. În anul 1333 este amintit Benedek, preot u Karassow, koji plaća izvesne količine
de Karassow, ce plăteşte anumite sume de novca. U jednom dokumentu iz 1358. su
bani. Într-un document din 1358 sunt pome- pomenuti knezovi iz porodice Bozard kao
117
Madas 2001, p. 43. 117
Madas 2001, str. 43
118
Madas 2001, p. 48. 118
Madas 2001, str. 48.
32
niţi cnejii din neamul Bozard ca oficiali pentru zvaničnici za ova dva naselja – Nog Caras
cele două localităţi – Nog Carassou, Kyska sou, Kyskarassou, putem kojeg je Joan Peči-
rassou, prin care Ioan Pecinegu era pus în stă- negu stavljen u posed imanja Sekaš, oduzi-
pânirea moşiei Secaş, prin deposedarea cneji- manjem od knezova Grigora, Farkaša i
lor Grigore, Farcaş şi Nicolae119. Documentele Nikolaja119. Turski dokumenti iz 1554.
turceşti din anul 1554 menţionează satul Cara- godine pominju selo Veliko Karaševo120.
şova Mare120.
B. Toponimi:
B. Toponime: Gielug, Rastaćko-Polje, Filka Ćioaka,
Gielug, Rastacico-Polie, Filka Cioaca, Mogila, Padina, Bohuj, Mogilica, Kraj
Moghila, Padina, Bohui, Moghiliţa, Krai Mogila, Pados, Nikin breg, Dolbovac, Hare
Moghilă, Pados, Nikinbreg, Dolbovac, Hare sovac121.
sovac121.
C. Arheološki spomenici:
C. Situri arheologice: 1. Tačka La Mori (kod vodenica) ili Dam
1. Punctul La Mori sau Dâmbul Morii bul Morii (nasip vodenice)
Locul situat la capătul estic al localităţii, pe Mesto se nalazi na istočnoj strani naselja,
panta lină a dealurilor Caraşovei, înainte de na nagnutoj nizbrdici brda Karaševa, pre
intrarea în Chei, la mai puţin de un kilometru ulaska u Kej, na manje od kilometra od
de cetatea Grad, este o zonă stâncoasă, cu tvrđave Grad, je stenovita oblast, sa
pământul spălat de ape până la piatră. De pe zemljom ispranom od vode do kamena. Sa
această pantă, cu ocazia unor periegheze ove nizbrdice, prilikom nekih istraživanja
(1968, 1974), au fost culese fragmente cera- (1968., 1974.), su bili sakupljeni delovi kera-
mice, majoritatea atipice, executate din pastă mike, većina atipičnih, urađenih od nepo-
incomplet arsă, de culoare brun-cărămizie, tpuno izgorene paste boje braon, cigle,
roşie, galbenă şi neagră, cu puţine ornamente, crvene, žute i crne, sa malo ukrasa, koji pri-
aparţinând culturii Coţofeni. Din zonă au fost padaju kulturi Kocofeni. Iz oblasti su bile
recoltate şi bucăţi de zgură de fier122. sakupljeni i komadi zgure od gvožđa122.
2. Pe malul drept al Caraşului, în aval de 2. Na desnoj bali Karaša, odozgo sela, na
sat, pe mici înălţimi risipite pe o lungime de malim visinama rasprštenim na dužini od
câţiva kilometri, au fost găsite sporadic frag- nekoliko kilometari, su sporadično bili
mente ceramice preistorice, cele mai multe otkriveni, delovi preistorijske keramike, naj-
provenind din străchini cu umărul faţetat, više njih potičući od zdele sa dinamičnim
aparţinând epocii hallstattiene123. ramenom, najviše njih potičući halstatskoj
3. Punctul Grad eposi123.
Construită deasupra Cheilor Caraşului, pe 3. Tačka Grad
porţiunea cea mai înaltă a dealului Grad, ceta- Izgrađena iznad Klanca Karaša, na najvi-
tea Caraşovei, orientată NV-SE, este situată în šem delu brda Grad, Karaševska tvrđava,
dreptul kilometrului 10 din stânga şoselei DN okrenuta prema SZ-JI, smeštena je u pravcu
58 Reşiţa–Anina, la aproximativ 200 m înăl- km 10 sa leve strane puta DN 58, Rešica-
ţime faţă de apa Caraşului (Pl. 17). Anina, na otprilike 200 m visine od vode
Pe trei laturi este înconjurată de prăpăstii Karaša. (Pl. 17)
(nord-est, sud, sud-est), iar pe latura de NNV
119
DRH, C, XI, str. 260; Petrovszky 1884, str. 256-257;
119
DRH, C, XI, p. 260; Pesty 1884, p. 256-257; Suciu Suciu 1967, str. 121; Ţeicu 1998, str. 310.
1967, p. 121; Ţeicu 1998, p. 310. 120
Engel 1996, str. 73.
120
Engel 1996, p. 73. 121
Ilieşiu 2011, str. 79.
121
Ilieşiu 2011, p. 79. 122
Cădariu, Petrovszky 1975, str. 148; Petrovszky 1975,
122
Cădariu, Petrovszky 1975, p. 148; Petrovszky 1975, p. str. 369; Iaroslavschi, Lazarovici 1979, str. 449;
369; Iaroslavschi, Lazarovici 1979, p. 449; Ciugudean Ciugudean 2000, str. 66; Luca 2004, str. 47; Luca
2000, p. 66; Luca 2004, p. 47; Luca 2004a, p. 47; 2004a, str. 47; Luca 2005, str. 72-73; Luca 2006, str.
Luca 2005, p. 72-73; Luca 2006, p. 60-61. 60-61.
123
Iaroslavschi, Lazarovici 1979, p. 449. 123
Iaroslavschi, Lazarovici 1979, str. 449.
33
au fost săpate două şanţuri de apărare para- Sa tri strane je okružena provalijama
lele. Traseul zidurilor a fost adaptat caracteris- (severoistok, jug, jugoistok), a u pravcu SZ
ticilor naturale ale terenului. Şanţurile de apă- su iskopana dva paralelna odbrambena rova.
rare – unul lat de 7- 9 m şi celălalt de 10-15 m Pravac zidova je bio prilagođen prirodnim
– cu o adâncime de până la 2 m, au fost săpate karakteristikama terena. Odbrambeni rovovi
în stânca calcaroasă. Zidurile de incintă deli- – jedan širok od 7- 9 m i drugi od 10-15 m –
mitează în interior un spaţiu de forma unui sa dubinom od 2 m, su bili iskopani u kal-
poligon neregulat, cu laturile măsurând între karnoj steni. Zidovi zgrade razdvajaju sa
20 şi 40 m fiecare (Pl. 18). Construite din pia- unutrašnje strane prostor u obliku nepravil-
tră de calcar înecată în mult mortar, cu para- nog poligona, sa stranama između 20 i 40 m
mentul din blocuri cioplite, zidurile prezintă svaki. (Pl. 18) Sagrađeni od kalkarnog
grosimi variabile (între 1,75-3,20 m). S-a păs- kamena sa mnogo maltera, sa paramentom
trat un zid lung de 32 m în extremitatea nor- razbarenih blokova, zidovi imaju različitu
dică şi unul cu un traseu uşor curbat, păstrat debljinu (između 1,75-3,20 m). Očuvan je
pe o lungime de 20 de metri, în dreptul şanţu- zid dužine od 32 m, sa severne strane i jedan
rilor de apărare. Este vizibilă şi groapa, de lako zaobljenog pravca, očuvan na dužini od
formă rotundă, cu un diametru de 4,75 m, ce a 20 metara, u pravcu odbrambenih rovova.
aparţinut unui puţ săpat în stânca calcaroasă, Može se videti i jedna jama, okruglog oblika,
la 10 m sud de curtina nordică a fortificaţiei124 prečnika od 4,75 m, koja pripada jednom
(Pl. 1). viru iskopanom u kalkarnoj steni, na 10 m
În urma unor periegheze (una din 1973) au južno od severne kurtine utvrđenja124 (Pl. 1).
fost descoperite fragmente ceramice (Pl. Nakon istraživanja (jednog 1973.) pro-
20/4-7) şi 4 monede: 1/2 gros, Ludovic II nađeni su delovi keramike (Pl. 20/4-7) i 4
Swidnica, 1516-1526, 2 denari Ungaria (1387- kovanice: 1/2 groša, Ludovik II Swidnica,
1437), 1 denar din argint – Sigismund de 1516.-1526., 2 Mađarska denara (1387.-
Luxemburg (1387-1437)125. 1437.), 1 denar od srebra - Sigismund od
În anul 1998, din iniţiativa MNIR, au înce- Luxemburga (1387.-1437)125.
put săpături sistematice, desfăşurate pe par- 1998. godine, na inicijativu MNIR-a,
cursul mai multor ani (1998-2001), care au počela su sistemska iskopavanja, koja su se
urmărit lămurirea unor probleme legate de odvijala tokom više godina (1998.-2001.),
zidurile de incintă şi de structura arhitecturală ona su pratila pojašnjavanje nekih problema
a zonei interioare. Au fost publicate rapoarte vezanih za zidove zgrade i arhitektonsku
de săpături şi un studiu de geografie istorică. strukturu unutrašnje oblasti. Bili su obja-
Din săpături au fost recuperate diverse piese vljeni izveštaji iskopavanja i jedna studija
din metal (cuţite, cuie, piroane, un manşon de istorijske geografije. Putem iskopavanja su
suliţă, un fragment de lance, o cataramă, un vraćeni razni metalni objekti (noževi,
amnar), fragmente de cute, o piesă de os deco- jekseri, šiljci, jedan deo koplja, kopča, kre-
rată, fragmente de oală – borcan executate din men), delovi bora, objekat ukrašenog kosta,
caolin, pastă cenuşie sau brună, decorate prin delovi lonca, tegle izrađene od kaolina, sive
pictură (cu roşu sau negru), prin incizia unor ili braon paste, ukrašene slikom (crvenim ili
linii (simple sau în val), uneori cu ajutorul crnim), rezom linija (ravnih ili talasastih),
rotiţei, o monedă turcească – Baiazid al II-lea ponekad uz pomoć točkića, jedna turska
(1481-1512) şi un inel din bronz cu piatră. În kovanica – Bajazid II (1481.-1512.) i jedan
urma perieghezelor (una din 1973) au fost des- bronzani prsten sa kamenom. Posle nekih
124
Iaroslavschi, Lazarovici 1979, p. 449; Munteanu- 124
Iaroslavschi, Lazarovici 1979, str. 449; Munteanu-
Dumitru 1988, p. 68; Iambor 1989-1993, p. 23-24; Dumitru 1988, str. 68; Iambor 1989-1993, str. 23-24;
Ţeicu 1998, p. 211-212; Iambor 2000-2001, p. 14-15; Ţeicu 1998, str. 211-212; Iambor 2000-2001, str.
Ţeicu 2009, p. 66-68; El Susi 2002-2003, p. 285- 14-15; Ţeicu 2009, str. 66-68; El Susi 2002-2003, str.
298; Luca 2004, p. 48; Luca 2004a, p. 48; Luca 285-298; Luca 2004, str. 48; Luca 2004a, str. 48;
2005, p. 73; Luca 2006, p. 61. Luca 2005, str. 73; Luca 2006, str. 61.
125
Bălănescu 1984, p. 132; Bălănescu, Chirilă 1994-1995, 125
Bălănescu 1984, str. 132; Bălănescu, Chirilă 1994-
p. 276, nr. 142-143; Bălănescu 2010, mss; Pap 2002, 1995, str. 276, nr. 142-143; Bălănescu 2010, mss; Pap
p. 49. 2002, str. 49.
34
coperite 4 monede: 1/2 gros, Ludovic II Swid- istraživanja (jedno iz 1973.) otkrivene su 4
nica, 1516-1526, 2 denari Ungaria (1387-1437), kovanice: 1/2 groša, Ludovik II Swidnica,
1 denar din argint – Sigismund de Luxemburg 1516.-1526., 2 mađarska denara (1387.-
(1387-1437)126. 1437.), 1 denar od srebra - Sigismund od
Cronologic se încadrează în limitele secole- Luksemburga (1387.-1437.)126.
lor XIV-XVI, prima atestare documentară fiind Hronološki, se uključuju u granicama
în anul 1323127. XIV-XVI veka, prvo dokumentarno pomi-
5. La est de cetate a fost semnalată o movilă njanje budući 1323. godine127.
artificială, care ar fi putut aparţine ruinelor 5. Na istoku tvrđave je naznačeno
unui turn de pază128. veštačko uzvišenje, koje bi moglo pripadati
ruševinama jednog tornja za nadgledanje128.
6. Biserica medievală
6. Srednjovekovna crkva
În anul 1333, Benedict, preotul din Cara-
1333. godine, Benedikt sveštenik u Kara-
şova, a fost consemnat în documente că a plă- ševu, je bio zapisan u dokumentima da je
tit suma de şapte banali, iar în anul următor platio sumu od sedam banala, a sledeće
este menţionat cu patru groşi. Parohia de godine se pominje sa četiri groša. Parohija
Karasow făcea parte din arhidiaconatul de Karasow je pripadala arhiđakonu Karaša.
Caraş. Între anii 1323 şi până în 1338 docu- Između 1323. pa do 1338. godine, doku-
mentele de cancelarie îl amintesc pe Paul în menti kancelarije pominju Paula u funkciji
funcţia de arhidiacon. Identificarea în teren a arhiđakona. Identifikaciju srednjovekovne
bisericii medievale din Caraşova trebuie cău- crkve iz Karaševa na terenu, treba tražiti
tată în interiorul actualului sat129. unutar trenutnog naselja129.
7. Peşteri cu urme de locuire 7. Pećine sa tragovima života
a. Peştera Liliecilor a. Pećina slepih miševa
Situată la mai puţin de 1 kilometru de intra- Smeštena na manje od 1 kilometra od
rea în sat, pe partea dreaptă a Caraşului, la 20 ulaska u selo, sa desne strane Karaša, na 20
m înălţime faţă de firul apei, peştera este des- m visine od vodenog toka, pećina je veoma
teško prodorna prema unutrašnjosti. Prvo-
tul de greu accesibilă către interior. Iniţial a
bitno je bila suva ali, u novije vreme, prodi-
fost uscată dar, într-o perioadă recentă, prin
ranjem vode je isprana zemlja do stene,
infiltrarea apei s-a spălat pământul până la
ostavši velike količine krša i samo nekoliko
rocă, rămânând mari cantităţi de grohotiş şi mesta sa prvobitnim nivoom. U unutrašnjo-
doar câteva porţiuni din nivelul iniţial. În inte- sti velike sale, između krševa, su se očuvali
riorul sălii mari, printre grohotişuri, s-au păs- delovi keramike, kosti, ugalj, delovi vatrišta.
trat fragmente ceramice, oase, cărbune, bucăţi Pronađeni su nestratigrafirani materijali
de vatră. Au fost descoperite materiale nestra- koji pripadaju kulturi Starčevo-Kriš (braon-
tigrafiate, aparţinând culturii Starcevo-Criş crvenkasti delovi, sa plevom, ukrašeni alve-
(cioburi brun-roşiatice, cu pleavă, ornamen- olama), dve neolitske drške, jedan deo drške
tate cu alveole), două toarte neolitice, un frag- u obliku tableta koje pripadaju horizontu
ment cu toarte pastilate, aparţinând orizontu- Herkulane II-Klanac Turde, delovi keramike
lui Herculane II-Cheile Turzii, fragmente Kocofeni (crne i braon-crvenkaste boje sa
ceramice Coţofeni (de culoare neagră şi brun urezanim motivima i alveolama), halstatske
roşcată, cu motive incizate şi alveole), hall- (sa crnim, izglancanim oklopom), latene (u
stattiene (cu slip negru, lustruit), Latène (nisi- obliku peska, sive boje), glazirana keramika
poase, de culoare cenuşie), ceramică glazurată iz IV-V veka, crni delovi VIII veka, srednjo-
126
Ţeicu et alii 2001, str. 59; Ţeicu et alii 2002, str. 85;
126
Ţeicu et alii 2001, p. 59; Ţeicu et alii 2002, p. 85; Oţa, Oţa, Oţa 2006, str. 3-13.
Oţa 2006, p. 3-13. 127
Pesty 1884, str. 256; Matei 1979, str. 260-261; Ţeicu
127
Pesty 1884, p. 256; Matei 1979, p. 260-261; Ţeicu 2009, str. 66-68.
2009, p. 66-68. 128
Medeleţ, Bugilan 1987, str. 116; Luca 2004, str. 48;
128
Medeleţ, Bugilan 1987, p. 116; Luca 2004, p. 48; Luca Luca 2004a, str. 48; Luca 2005, str. 73; Luca 2006,
2004a, p. 48; Luca 2005, p. 73; Luca 2006, p. 61. str. 61.
129
Pesty 1884, p. 256; DIR, C, XIV, III, p. 227, 235, 244; 129
Pesty 1884, str. 256; DIR, C, XIV, III, str. 227, 235,
Győrffi 1987, p. 488; Ţeicu 2007,p. 153-154. 244; Győrffi 1987, str. 488; Ţeicu 2007, str. 153-154.
35
de sec. IV-V, fragmente negricioase de sec vekovna keramika sivo beličaste i crno-sive
VIII, ceramică medievală de culoare cenuşiu boje130(Pl. 19/1-6).
albicioasă şi neagră-cenuşie130 (Pl. 19/1-6). b. Preko puta od pećine slepih miševa, na
b. Vizavi de peştera Liliecilor, pe malul levoj obali Karaša, iza jedne stene koja oba-
stâng al Caraşului, în dosul unei stânci care vezuje reku da skrene, na 10 m visine, se
obligă râul să facă o curbură, la 10 m înălţime, nalazi pećina gde su pronađeni fragmenti
se află o grotă unde au fost găsite fragmente srednjovekovne i moderne keramike131.
ceramice medievale şi moderne131. c. Pećina iza Kršije
c. Peştera de după Cîrşie Ovo je prva pećina sa leve strane reke,
Este prima peşteră din stânga râului, aflată koja se nalazi na izlasku iz sela prema
la ieşirea din sat către Cheile Caraşului. Pre- Klancu Karaša. Predstavlja dva ulaza koja se
zintă două intrări suprapuse. Datorită umeze- poklapaju. Zbog vlažnoće, takozvana pećina
lii, peştera propriu-zisă nu a putut fi locuită, nije pogodna za stanovanje ali, ispod nje, se
însă sub ea se află o grotă încăpătoare, uscată, nalazi velika, suva, pećina gde je 1974.
unde în anul 1974 a fost efectuat un sondaj, în godine bilo izvršeno istraživanje, u blizini
apropierea peretelui stâng, în partea din faţă. levog zida, u prednjem delu. U profilu je
În profil au fost surprinse 3-4 vetre (nu au obuhvaćeno 3-4 ognjišta (nisu mogla biti
putut fi datate) şi fragmente de la o strachină datumski naznačena) i delovi posude crne
de culoare neagră, cu buza dreaptă şi trasă boje, sa pravom ivićom i uvučenom u unu-
către interior, aparţinând perioadei hallstatti- trašnjost, koja pripada halstatskom periodu.
ene. Materiale indică folosirea ocazională a Materijali ukazuju na slabo korišćenje ovog
acestui adăpost132. skloništa132.
d. Peştera Fugarilor d. Pećina begunaca
Peştera este amplasată pe partea dreaptă a Pećina se nalazi sa desne strane jedne
unei cârşii de pe malul stâng al Caraşului, la kršije na levoj obali Karaša, na visini od
60-70 m altitudine faţă de râu, cu deschiderea 60-70 m u poređenju sa rekom, sa otvorom
orientată est-sud-est. Prezintă condiţii bune okrenutim u pravcu istok-jug-istok. Pred-
pentru locuit (uscată, uşor ascendentă, caldă, stavlja dobre uslove za stanovanje (suva,
fosilă). Din sala mare de la intrare au fost adu- lako silažeća, topla, fosil). U velikoj ulaznoj
nate fragmente ceramice atipice, preistorice Sali, su bili sakupljeni delovi atipične
(de culoare cărămizie, executate din pastă keramike, praistorijske (boje cigle, urađene
semifină), medievale şi moderne133. od polufine paste), srednjovekovne i
e. Peştera Vraşca moderne133.
Aflată la 50 m înălţime faţă de vale, orien- 130
Lazarovici 1975a, str. 25; Cădariu, Petrovszky 1975,
tată nord-nord-est, este o peşteră orizontală, str. 149-153; Petrovszky 1975, str. 368; Iaroslavschi,
fosilă, caldă, fără curenţi de aer, umedă (cu Lazarovici 1979, str. 449; Lazarovici 1979, str. 190;
Mărghitan 1979, str. 27; Petrovszky et alii 1981, str.
130
Lazarovici 1975a, p. 25; Cădariu, Petrovszky 1975, p. 431; Lazarovici 1983a, str. 14; Rogozea 1987, str. 350,
149-153; Petrovszky 1975, p. 368; Iaroslavschi, nr. 10; Gumă 1993, str. 297; Petrescu 1997, str. 32-34;
Lazarovici 1979, p. 449; Lazarovici 1979, p. 190; Petrescu 2000, str. 29; Boroneanţ 2000, str. 26-27;
Mărghitan 1979, p. 27; Petrovszky et alii 1981, p. 431; Dulea 2001, str. 229; Petrescu 2004, str. 26; Bochiş
Lazarovici 1983a, p. 14; Rogozea 1987, p. 350, nr. 10; 2004, str. 56; Mare 2004, str. 162-163, 180; Luca
Gumă 1993, p. 297; Petrescu 1997, p. 32-34; Petrescu 2004, str. 46; Luca 2004a, str. 45; Luca 2005, str. 71;
2000, p. 29; Boroneanţ 2000, p. 26-27; Dulea 2001, Luca 2006, str. 60.
p. 229; Petrescu 2004, p. 26; Bochiş 2004, p. 56; 131
Petrovszky et alii 1981, str. 431; Luca 2004, str. 47;
Mare 2004, p. 162-163, 180; Luca 2004, p. 46; Luca Luca 2004a, str. 47; Luca 2005, str. 71; Luca 2006,
131
Petrovszky et alii 1981, p. 431; Luca 2004, p. 47; Luca 132
Petrovszky 1975, str. 369; Cădariu, Petrovski 1975,
2004a, p. 47; Luca 2005, p. 71; Luca 2006, p. 60. str. 148; Rogozea 1987, str. 351, nr. 17; Gumă 1993,
132
Petrovszky 1975, p. 369; Cădariu, Petrovski 1975, p. str. 297; Petrescu 1997, str. 32-34; Petrescu 2000,
148; Rogozea 1987, p. 351, nr. 17; Gumă 1993, p. 297; str. 21, 27; Boroneanţ 2000, str. 26; Luca 2004, str.
Petrescu 1997, p. 32-34; Petrescu 2000, p. 21, 27; 47; Luca 2004a, str. 47; Luca 2006, str. 72; Luca
Boroneanţ 2000, p. 26; Luca 2004, p. 47; Luca 2006, str. 60.
2004a, p. 47; Luca 2006, p. 72; Luca 2006, p. 60. 133
Petrovszky et alii 1981, str. 432; Rogozea 1987, str.
133
Petrovszky et alii 1981, p. 432; Rogozea 1987, p. 350, 350, nr. 1; Petrescu 2000, str. 24; Boroneanţ 2000,
nr. 1; Petrescu 2000, p. 24; Boroneanţ 2000, p. 26; str. 26; Petrescu 2004, str. 21; Luca 2004, str. 47;
Petrescu 2004, p. 21; Luca 2004, p. 47; Luca 2004a, Luca 2004a, str. 45; Luca 2005, str. 71-72; Luca
p. 45; Luca 2005, p. 71-72; Luca 2006, p. 60. 2006, str. 60.
36
excepţia primei părţi). În perioada 1980-1981 e. Vraška pećina
a fost executată o casetă, poziţionată în partea Smeštena na 50 m visine od doline,
stângă a sălii, în dreptul cotului. Materialul orijentisana prema severoistoku, ovo je
recoltat cuprinde un silex din paleoliticul supe- horizontalna pećina, stara, topla, bez vazdušne
rior, fragmente ceramice preistorice (Coţo- struje, vlažna (izuzev prvog dela). U periodu
feni?) – din pastă grosieră şi semifină, de 1980.-1981. je napravljena jedna kaseta,
culoare cenuşie închisă şi brun-roşcată, lustru- smeštena na levoj strani prostorije, naspram
ite, şi două piese aparţinând perioadei medie- ugla. Sakupljeni materijal sadrži sileks iz
vale târzii (alb-cenuşii şi cenuşii)134. mlađeg paleolita, delove praistorijske keramike
(Kocofeni) – od grube i polufine paste, sivo-
D. Descoperiri monetare: zatvorene i braon-crvenkaste boje, izglancane i
De pe teritoriul localităţii provine un tezaur dva objekta koja pripadaju kasnom
compus din 18 piese (taleri), emise în perioada srednjovekovnom periodu (belo-siva i siva)134.
1549-1577135. D. Novčana otkrića
În condiţii necunoscute şi nedatate au fost Sa teritorije naselja potiče blago koje
efectuate mai multe descoperiri monetare izo- sadrži 18 primeraka (talera), izdatih u peri-
late: tetradrahmă sau stater Alexandru cel odu 1549.-1577.135.
Mare (în 1955 Winkler menţionează că U nepoznatim uslovima koji nisu
moneda este din aur), 2 tetradrahme dacice de datumski naznačeni je izvršeno više
tip Filip al II-lea, o drahmă Alexandru cel izolovanih novčanih otkrića: tetradrahma ili
Mare sau Filip al III-lea Arideul, un denar stater Aleksandra Velikog (1955., Winkler
roman republican, Roma 114 sau 113, a. Chr136. pominje da je kovanica od zlata), 2 dačanske
tetradrahme tipa Filip II, jedna drahma
Ciortea Aleksandra Velikog ili Filipa III Aridea,
(comuna Vrani, judeţul Caraş-Severin) jedan rimski republički denar, Rim 114 ili
113, p. Hr136.
Satul Ciortea se află situat în valea Caraşu-
lui, într-o zonă de luncă joasă, pe rama nord- Ćiortea
vestică a depresiunii Oraviţa, la confluenţa
(opština Vrani, Karaš-Severinska županija)
Ciclovei cu Caraşul.
Selo Ćortea se nalazi u dolini Karaša, u
oblasti niske ravnice, na severo-zapadnom
Numele acestei aşezări este pomenit într-un
ramu nizije Oravice.
document de punere în posesie din anul 1355,
a lui Jakobus de Chortow, în care se specifică
despre aşezările Csorto, Bajla şi Guluez că
Naziv ovog naselja se pominje u jednom
aveau hotar comun. Apare şi sub alte denu-
dokumentu stavljanja u posed iz 1355.
miri: Miklós de Churta în 1362, Miklós de
godine, Jakobusa od Chortowa u kojem se
Chorto în 1364, Miklós de Chorta 137. La mijlo-
cul secolului al XVI-lea documentele turceşti naznačava da su naselja Ksorto, Bajla i
consemnează o singură aşezare, Ciortea, loca- Guluez imala zajednički atar. Ono se poja-
lizată în lunca Caraşului138. vljuje i pod drugim nazivima: Miklóst od
Churta 1362., Miklós od Chorta 1364.,
134
Petrovszky et alii 1981, p. 432; Rogozea 1987, p. 350,
nr. 7; Petrescu 2000, p. 35; Boroneanţ 2000, p.
27-28; Petrescu 2004, p. 36; Luca 2004, p. 47; Luca 134
2004a, p. 46; Luca 2005, p. 72; Luca 2006, p. 60. 350, nr. 7; Petrescu 2000, str. 35; Boroneanţ 2000,
135
 Pap 2002, p. 49; Bălănescu 2006, mss, Bălănescu str. 27-28; Petrescu 2004, str. 36; Luca 2004, str. 47;
2010, mss. Luca 2004a, str. 46; Luca 2005, str. 72; Luca 2006,
136
Winkler 1955, p. 68; Winkler 1968, p. 39; Winkler str. 60.
1969, p. 70; Preda 1973, p. 61, 89, nota 275; Medeleţ 135
Pap 2002, str. 49; Bălănescu 2006, mss, Bălănescu
1994, p. 256; Bălănescu 1996, p. 255-256; Bălănescu 2010, mss.
2010, mss; Mare 2004, p. 162; Luca 2005, p. 73; Luca 136
Winkler 1955, str. 68; Winkler 1968, str. 39; Winkler
2006, p. 61. 1969, str. 70; Preda 1973, str. 61, 89, nota 275;
137
DRH, C, X, p. 371-372; Pesty 1884, p. 112-113; Suciu Medeleţ 1994, str. 256; Bălănescu 1996, str. 255-256;
1967, p. 150; Ţeicu 1998, p. 312-313. Bălănescu 2010, mss; Mare 2004, str. 162; Luca
138
Engel 1996, p. 115. 2005, str. 73; Luca 2006, str. 61.
37
B. Toponime: Miklós od Chorta137. Sredinom XVI veka,
Terbeş, Plopi, Poiana Viezurini, Dealul Vii turski dokumenti zapisuju samo jedno nase-
lor, Zbeg139. lje Ćiortea, smešteno u dolini Karaša138.
C. Descoperiri arheologice: B. Toponimi:

1. Punctul Rât Terbeš, Plopi, Poiana Viezurini, Dealul
În zona fostului pichet de grăniceri din Viilor, Zbeg139.
punctul Rât s-au descoperit fragmente cera-
mice cenuşii lucrate la roată, specifice secole- C. Arheološka otkrića:
lor III-IV140. 1. Tačka Rat
2. La cumpăna apelor dintre Vicinic şi U oblasti stare vojničke karaule, u mestu
Caraş, în dreapta drumului spre Milcoveni, la Rat, su otkriveni delovi sive keramike
aproximativ 800 m sud-vest de sat, de pe o rađene na točku, specifični III-IV veku140.
arie întinsă au fost colectate fragmente cera- 2. Na razvođu između Vićinika i Karaša,
mice aparţinând secolelor III-IV141. sa desne strane puta prema Milkovenju, na
3. Punctul Islaz skoro 800 m jugozapadno od sela, sa široke
Prin cercetări de suprafaţă întreprinse în površine su bili sakupljeni delovi keramike
lunca râului Caraş, în Islaz şi în imediata sa koji pripadaju III-IV veku141.
vecinătate, nu departe de drumul spre Iam, au 3. Tačka Islaz
fost găsite fragmente ceramice preistorice şi Površnim istraživanjima izvršenim u
medievale din secolele VIII-IX142. dolini reke Karaš, u Islazu i njegovoj blizini,
nedaleko od puta prema Jamu, su pro-
D. Descoperiri monetare: nađeni delovi praistorijske i srednjovekovne
În condiţii necunoscute şi nedatate a fost keramike VIII-IX veka142.
descoperit un tezaur compus din 313 piese,
emise între 1754-1846 (cu nominaluri de 10 şi D. Novčana otkrića:
20 creiţari)143. U nepoznatim uslovima bez datuma je
pronađeno blago koje sadrži 313 objekata,
Dupliaia izdatih između 1754.-1846. (sa nominalima
(Comuna Biserica Albă, Districtul od 10 i 20 krajcara)143.
Banatului de Sud)
Dupljaja
Satul s-a format la capătul de vest al terasei (Opština Bela Crkva, južnobanatski okrug)
împădurite, câtre câmpia aluvială a Caraşului.
La sud-est de sat se află Nisipul mare şi Nisi Selo je formirano uz zapadnu ivicu lesne
pul mic, care reprezintă marginea de sud-est a terase prema aluvijalnoj ravni Karaša. Jugo-
nisipurilor Deliblato, separată de cursul Cara- istočno od sela nalaze se Mali i Veliki pesak,
şului. koji predstavljaju jugoistočni rub deliblat-
ske peščare odvojen tokom Karaša.
Prima dată localitatea este amintită în cro- 137
DRH, C, X, str. 371-372; Pesty 1884, str. 112-113; Suciu
nici în anul 1421, sub denumirea de Dupolcz144. 1967, str. 150; Ţeicu 1998, str. 312-313
138
Engel 1996, str. 115.
139
Ilieşiu 2011, p. 91. 139
140
Benea 1996, p. 242; Mare 2004, p. 165; Luca 2004, p. 140
Benea 1996, str. 242; Mare 2004, str. 165; Luca 2004,
51; Luca 2004a, p. 51; Luca 2005, p. 93; Luca 2006, str. 51; Luca 2004a, str. 51; Luca 2005, str. 93; Luca
p. 72. 2006, str. 72.
141
Iaroslavschi, Lazarovici 1978, p. 256; Benea, Bejan 141
Iaroslavschi, Lazarovici 1978, str. 256; Benea, Bejan
1989-1993, p. 131; Benea 1996, p. 242; Mare 2004, p. 1989-1993, str. 131; Benea 1996, str. 242; Mare 2004,
165; Luca 2004, p. 51; Luca 2004a, p. 51; Luca 2005, str. 165; Luca 2004, str. 51; Luca 2004a, str. 51; Luca
p. 93; Luca 2006, p. 72. 2005, str. 93; Luca 2006, p. 72.
142
Iaroslavschi, Lazarovici 1979, p. 454; Bejan 1985-1986, 142
Iaroslavschi, Lazarovici 1979, str. 454; Bejan 1985-
p. 233; Ţeicu 1992, p. 62; Dulea 2001, p. 230; Mare 1986, str. 233; Ţeicu 1992, str. 62; Dulea 2001, str.
2004, p. 165; Luca 2004, p. 51; Luca 2004a, p. 52; 230; Mare 2004, str. 165; Luca 2004, str. 51; Luca
Luca 2005, p. 93; Luca 2006, p. 72-73. 2004a, str. 52; Luca 2005, str. 93; Luca 2006, str.
143
Pap 2002, p. 57; Bălănescu 2010, mss. 72-73.
144
Drobnjaković, Мilleker 1929, p. 122. 143
Pap 2002, str. 57; Bălănescu 2010, mss.
38
Există mărturii că satul, în prima fază, a fost A. Dokumentarno prikazivanje:
situat la vest de locul actual, în punctul Selo se u hronikama prvi put pominje
Selişte145. Sub denumirea de Dupliaia, pentru 1421. godine pod imenom Dupolcz144.
prima oară este atestat în anul 1713, iar o peri- Postoje svedočanstva da se selo prvobitno
oadă mai scurtă, din 1894 până în anul 1922, nalazilo nešto zapadnije od današnjeg nase-
poartă denumirea maghiară de Temesva lja, na potezu Selište145. Pod imenom
ralja146. Dupljaja prvi put se pominje 1713. godine, a
jedno kraće vreme od 1894. do 1922. godine
B. Toponime: nosi mađarski naziv Temesvaralja146.
Grad, Rivace, Bara, Vinogradi.
B. Toponimi:
C. Descoperiri arheologice: Grad, Rivače, Bara, Vinogradi
1. Dupliaia – Grad
Vechea aşezare s-a format în marginea ves- C. Arheološka otkrića:
tică a terasei împădurite, la 30 m deasupra 1. Dupljaja – Grad
malului stâng al Caraşului, la cca. 500 de metri Lokalitet je formiran na zapadnoj ivici
sud-vest de satul actual. Foarte cunoscut încă prostrane lesne terase 30 m iznad leve obale
dinainte de jumătatea secolului al XIX-lea, Karaša, otprilike 500 metara jugozapadno
situl arheologic a atras atenţia prin descoperi- od sela. Iako poznat još od polovine XIX
veka, posebnu pažnju privukao je otkrićem
rea a două exemplare de care votive din
dva primerka bronzanodopskih votivnih
bronz147. Chiar dacă condiţiile şi locul descope-
kolica147. Iako uslovi i mesto nalaza nisu
ririi nu au fost stabilite cu exactitate, proveni-
pouzdano utvrđeni, najčešće se vezuju za
enţa lor este legată doar de fortăreaţă şi împre-
samo utvrđenje ili njegovu neposrednu oko-
jurimile sale.
linu.
Aşezarea este compusă practic din două
Lokalitet se praktično sastoji iz dva dela
părţi – partea fortificată, adică cetatea şi aşe
– utvrđenog dela tj. „grada“ i civilnog nase-
zarea civilă, situată la est de cetate. Partea lja istočno od „Grada“. Utvrđeni deo nepra-
fortificată se prezintă sub forma unui trapez vilnog je trapezoidnog oblika, površine pri-
neregulat, cu suprafaţa de aproximativ 5 ha, bližno 5 ha, zaštićen sa istočne strane
protejată la est cu un şanţ adânc şi un val din dubokim rovom i zemljanim bedemom
pământ cu o înălţime de cca. 6 metri, iar în visine oko 6 metara, dok je sa ostale tri
celelalte trei părţi este încercuită de râul strane okružen rekom Karaš148. Česta pla-
Caraş148. Desele inundaţii ale Caraşului şi ero- vljenja Karaša i prirodna erozija lesne terase
ziunea naturală a terasei împădurite au dus la doveli su do formiranja vertikalnih lesnih
formarea unor zone cu păduri verticale, cu odseka visine preko 30 metara, što je
înălţimea de peste 30 de metri, ceea ce a făcut utvrđenje činilo gotovo nepristupačnim.
ca fortăreaţa să fie aproape inaccesibilă. A Drugi deo lokaliteta, uslovno nazvan
doua parte a aşezării, special numită „civilă“, „civilni“ smešten je istočno, van gradskih
este situată la est, în afara zidurilor cetăţii, în bedema na potezu „Vinogradi“ i zauzima
punctul Vile şi ocupă o suprafaţă de aproxima- površinu od približno 7 ha.
tiv 7 ha. Tokom arheološih istraživanja sprovede-
În timpul cercetărilor arheologice, efectuate nih 1972. i od 2002. godine do danas na
în anul 1972 şi din anul 2002 până astăzi, în utvrđenom delu lokaliteta „Grad“ konstato-
zona fortificată a aşezării Grad s-a constatat van je kulturni sloj prosečne dubine oko 1
prezenţa unui strat de cultură cu adâncimea m, koji se može datovati u periodu od X do
medie de cca. 1 m, care se poate data în peri- XIII veka, uz sporadičnu pojavu arheoloških
oada secolelor X-XIII. Au apărut sporadic nalaza ranijih perioda od bronzanog i gvoz-
urme arheologice din epoca bronzului, fierului,
144
Drobnjaković, Мilleker 1929, str. 122.
145
Ćurčić 2004, p. 296. 145
146
147
Мilleker 1930, p. 20. 147
Мilleker 1930, str. 20.
148
Janković, Radičević, 2005, p. 275. 148
Janković, Radičević, 2005, str. 275.
39
precum şi din perioada romană şi bizantină denog doba, do rimskog i ranovizantijskog
timpurie. În partea de vest a cetăţii a fost iden- perioda. U zapadnom delu utvrđenja otkri-
tificată, şi parţial cercetată, o biserică cu necro- vena je i delimično istražena crkva sa nekro-
polă din secolele XI-XII. Încă trei biserici cu polom iz XI-XII veka. Još tri crkve sa nekro-
cimitire au fost descoperite la est de Grad, şi polama otkrivene su istočno od Grada, a na
este menţionată posibila existenţă a unei ville istom mestu nalazi upućuju i na moguće
romane149. postojanje rimske vile rustike149.
2. Dupliaia – Sat 2. Dupljaja – Selo
Aşezarea se află în partea de sud a satului Lokalitet se nalazi na južnom kraju sela u
pe strada Deiana Brankova, nr. 72, în curtea şi ulici Dejana Brankova 72, u dvorištu i bašti
grădina casei. Numeroase descoperiri de vlasnika kuće na pomenutoj lokaciji. Brojni
površinski nalazi, koje čini keramika i kućni
suprafaţă, compuse din ceramică şi tencuială,
lep, ukazuju na materijalne ostatke bronza-
documentează prezenţa unor resturi materiale
nog i gvozdenog doba, pozne antike i sre-
din epoca de bronzului, fierului, antichitatea
dnjeg veka. Lokalitet nije arheološki istraži-
târzie şi evul mediu. Localitatea nu a fost cer-
van.
cetată arheologic. 3. Rivače
3. Rivace Nalazi se na oko 800 m jugozapadno od
Se află la cca. 800 m la sud-vest de punctul lokaliteta Grad, na niskoj levoj obali Karaša.
Grad, pe malul stâng, jos, al Caraşului. A fost Utvrđeno je postojanje horizonata ranog i
stabilită existenţa mai multor orizonturi cultu- srednjeg bronzanog doba, latena, kasne
rale: bronz timpuriu şi mijlociu, Latène, anti- antike i srednjeg veka.
chitatea târzie şi evul mediu.
D. Novčani nalazi:
D. Descoperiri monetare: Prema D. Madasu, lokalni „ljubitelji“ sta-
Potrivit lui Dimitrie Madas, colecţionarii rina poseduju bogatu kolekciju novca sa
locali posedă colecţii bogate de monede antice ovog lokaliteta, u kojoj se nalazi grčki , rim-
provenite din împrejurimi, care includ monede ski republikanski, ranovizantijski, mađarski
greceşti, denari romani republicani, monede i razni drugi srednjovekovni novčići150.
bizantine şi alte monede medievale150.
Đurđova
Giurgiova (opština Goruja, Karaš-Severinska
(comuna Goruia, judeţul Caraş-Severin) županija)
Satul este situat în valea Caraşului, la vest Selo se nalazi u dolini Karaša, na zapadu
de valea Secăşului, care coboară din munţii doline Sekaša, koje silazi iz planina
Dognecei. Dogneče.
Jedan dokument iz 1285. godine govori o
Un act din anul 1285 aminteşte un „pământ
jednoj “nasleđenoj zemlji zvanoj Zeploc,
de moştenire numit Zeploc, aşezat lângă râul
smeštenoj pored reke Karaš, kod Gyreunga
Caraş, la Gyreung în partea de răsărit”151.
na istočnoj strani”151. U dokumentima je
Documentele consemnează aşezarea şi sub naselje zavedeno i pod nazivom Gyreg,
numele de Gyreg, în 1394. Mai sunt amintiţi 1394. takođe se pominju i Lorandus od
Lorandus de Gyurgyew (1354) şi Nicolae de Gyurgyewa (1354.) i Nikolaje od Gywrwgha
Gywrwgh (1424)152. Mai târziu, în 1738, este (1424.) 152. Kasnije, 1738. je nazvana Zsurz
numită Zsurzsova şi în 1785 Schurschova153. sova, a 1785. Schurschova153.
149
Janković, Radičević 2005, p. 276. 149
Janković, Radičević, 2005, str. 275.
150
Madas 2001, p. 25. 150
151
DRH, C, XIII, II, p. 269; Suciu 1967, p. 263; Ţeicu 151
DRH, C, XIII, II, str. 269; Suciu 1967, str. 263; Ţeicu
1998, p. 330. 1998, str. 330.
152
Suciu 1967, p. 263; Ţeicu 1998, p. 330. 152
Suciu 1967, str. 263; Ţeicu 1998, str. 330.
153
Pesty 1881, p. 327. 153
Pesty 1881, str. 327.
40
B. Toponime: B. Toponimi:
Golul Babii, Poiana Tomii, Zbeg, Dosul Golul Babii, Poiana Tomii, Zbeg, Dosul
Mare, Ficul Mare, Ficul Mic, Nereştia Mare, Mare, Fikul Mare, Fikul Mik, Nereštija
Nereştia Mică, Babişiu,Câmpu Izvorului, Jurj, Mare, Nereštija Mika, Babišiu,Kampu Izvo
Livada Niagului154. rului, Žurž, Livada Niagului154.
C. Descoperiri arheologice: C. Arheološka otkrića:

1. Punct Ogaşul Râmneşti 1. Tačka Ogašul Ramnešti
Între Giurgiova şi Secăşeni, pe versantul Imeđu Đurđove i Sekašenja, na padini sa
din dreapta ogaşului Râmneşti, pe o vale ce desne strane potoka Ramnešti, u dolini koja
duce către Caraş, în anul 1957 a fost descoperit vodi prema Karašu, 1957. godine je slučajno
întâmplător un depozit de bronzuri, împărţit otkriveno skladište bronza, podeljeno
între descoperitori. Iniţial a fost format din između onih koji su ga pronašli. Sastojalo se
cca. 200 de piese (celturi, vârfuri de lance, od skoro 200 primeraka (keltovi, vrhovi
spade şi bare spiralice), din care au fost recu- koplja, mačevi i spiralne šipke), od kojih su
perate în anul 1958 un vârf de lance şi 5 celturi bili povraćeni 1958. godine vrh koplja i 5
(unul este ornamentat). Este posibil ca acestui keltova (jedan je ukrašen). Moguće je da
depozit, (Pl. 2) datat în Ha A2-B1, să-i aparţină ovom skladištu, (Pl. 2) datiranom u Ha A2-B1,
şi celtul recuperat în jurul anilor 1975155. pripada i kelt povraćen oko 1975. godine155.
2. Punctul Valea Caraşului. 2. Tačka Dolina Karaša.
La 1 km depărtare de locul descoperirii Na 1 km razdaljine od mesta pronalaska
depozitului, în anul 1966, prin cercetări de skladišta, 1966. godine, kroz terenska istra-
teren a fost identificată o aşezare hallstattiană. živanja je bilo pronađeno halstatsko naselje.
S-ar putea ca aceasta să fi fost contemporană Moguće je da je ono savremeno sa skladi-
depozitului156. štem156.
3. Punctul La Cruce 3. Tačka Kod krsta
Pe ambele laturi ale şoselei Oraviţa-Reşiţa, Na obe strane puta Oravica-Rešica, u
în gura văii care a adăpostit depozitul, într-un ušću doline gde je bilo skladište, na mestu
loc numit La Cruce, au fost găsite fragmente zvanom La Kruće, su otkriveni delovi hal-
ceramice hallstattiene157. statske keramike157.
4. Punct Valea Nărăştia 4. Tačka Dolina Naraštija
În zona unde pârâul Nărăştia, ce coboară U oblasti gde potok Naraštija, silazi sa
dinspre nord spre albia Caraşului, intersec- severa prema koritu Karaša, preseca nacio-
tează drumul naţional Reşiţa-Oraviţa şi îl sub- nalni put Rešica-Oravica i prelazi ispod
traversează, a fost localizată o aşezare de sec. njega, je pronađeno naselje iz III-IV veka.
III-IV. Teritoriul este delimitat de Valea Nără- Teritoriju deli Dolina Naraštije na istoku,
ştiei la est, şoseaua naţională Reşiţa-Oraviţa la nacionalni put Rešica-Oravica na jugu i niz-
sud şi panta dealului care închide lunca Cara- brdica brega koji zatvara dolinu Karaša
şului spre nord158. prema severu158.
154
154
Ilieşiu 2011, p. 136. 155
Petrovszky 1975, str. 374; Răuţ 1967, str. 44-47;
155
Petrovszky 1975, p. 374; Răuţ 1967, p. 44-47; Petrescu- Petrescu-Dîmboviţa 1977, str. 130; Iaroslavschi,
Dîmboviţa 1977, p. 130; Iaroslavschi, Lazarovici 1979, Lazarovici 1979, str. 449; Săcărin 1979, str. 114;
p. 449; Săcărin 1979, p. 114; Gumă 1993, p. 253, 289; Gumă 1993, str. 253, 289; Luca 2004, str. 71; Luca
Luca 2004, p. 71; Luca 2004a, p. 74; Luca 2005, p. 2004a, str. 74; Luca 2005, str. 175; Luca 2006, str.
175; Luca 2006, p. 122. 122.
156
Petrovszky 1975, p. 374; Gumă 1993, p. 289; Luca 156
Petrovszky 1975, str. 374; Gumă 1993, str. 289; Luca
2004, p. 71; Luca 2004a, p. 74; Luca 2005, p. 175; 2004, str. 71; Luca 2004a, str. 74; Luca 2005, str.
Luca 2006, p. 122. 175; Luca 2006, str. 122.
157
Iaroslavschi, Lazarovici 1979, p. 449; Gumă 1993, p. 157
Iaroslavschi, Lazarovici 1979, str. 449; Gumă 1993, str.
289; Luca 2004, p. 71-72; Luca 2004a, p. 74-75; Luca 289; Luca 2004, str. 71-72; Luca 2004a, str. 74-75;
158
Ţeicu 2003, p. 361. 158
Ţeicu 2003, str. 361.
41
5. Punct Sălişte 5. Mesto Salište
Pe malul stâng al Caraşului, în locul ce Na levoj obali Karaša, na mestu koje nosi
poartă acest toponim, a fost colectată ceramică ovaj toponim, je sakupljena srednjovekovna
medievală de secolele XIV-XV. Către est, lunca keramika XIV-XV veka. Prema istoku,
de la Sălişte este străjuită de panta unui deal dolina iz Sališta je okružena nizbrdicom
numit Calea Bisericii, unde se află ruinele unei jednog brda zvanog Kalea Biserići, gde se
bisericuţe. Spre nord, zona cu locuiri medie- nalaze ruševine jedne crkve. Prema severu,
vale este delimitată de Valea Giurghiului. În oblast sa srednjovekovnim stanovanjem deli
acest spaţiu a fost identificat satul medieval Dolina Đurgija. Na ovom prostoru, je pro-
Giurgiova159. nađeno srednjovekovno selo Đurđova159.
E. Satul dispărut: Foktalan E. Nestalo selo: Foktalan

În actul de hotărnicie a moşiei Valea, din 29 U dokumentu o ataru imanja Valea, od
martie 1378, este amintit satul Foktalan, cu dana 29 marta 1378., pominje se selo Fokta
nouă gospodării, ce se învecina cu Berlişte lan, sa devet stanova, koje se graničilo sa
(poss. Perlyzke) din valea Vicinicului şi cu Berlištom (poss. Perlyzke) iz doline Vićinika
moşia Valea din valea Caraşului. Milleker a i sa imanjem Valea iz doline Karaša. Mille-
propus identificarea localităţii undeva lângă ker je peredložio identifikaciju naselja negde
satul Giurgiova160. pored naselja Đurđova160.
Grădinari Gradinari
(comună, judeţul Caraş-Severin) (opština, Karaš-Severinska županija)
Situată în zona de contact dintre câmpia Nalazi se u oblasti dodira između niske
joasă a râului Caraş şi ultimele terminaţii ale ravnice reke Karaš i krajnih završetaka pla-
munţilor Aninei şi Dognecei, localitatea se află nina Anine i Dogneče, naselje se nalazi na
la cca. 12 km nord-est de Vărădia şi la 40 km oko 12 km severo-istočno od Varadije i na
sud-vest de Reşiţa. 40 km jugo-zapadno od Rešice.
A. Atestare documentară: A. Dokumentarno svedočanstvo:

Satul este amintit de la 1723-1725 sub Selo se pominje od 1723.-1725. pod nazi-
numele de Kákova. În 1723 apare pe o hartă, vom Kákova. 1723. se pojavljuje na mapi u
plasat în raionul Vrşeţ161. oblasti Vršca161.
Viezuriniul Mare, Dobroi, Şopa, Valea Viezuriniul Mare, Dobroi, Sopa, Valea
Dumii, Viezuriniul Mic, Poiana, Selişte, Dumii, Viezuriniul Mic, Poiana, Selište,
Ţarina, Bercaş162. Tarina, Bercaš162

1. Punctul Sălişte 1. Selište
Este situat pe malul stâng al Caraşului, pe Nalazi se na levoj obali reke Karaš, na
terasa inferioară a acestuia, la aproximativ njenoj donjoj terasi, na skoro 500 m južno
500 m sud de comună (Pl. 21). Punctul Sălişte od naselja. (Pl. 21) Mesto Selište označava
marchează hotarul dintre comuna Grădinari şi granicu između opštine Gradinar i naselja
satul aparţinător Greoni şi se continuă pe koje mu pripada, Greoni i nastavlja se na
latura de sud cu punctul Hîrboace (Pl. 22/2). južnoj strani mestom Hrboače (Pl. 22/2).
159
Ţeicu 2007, p. 169. 159
Ţeicu 2007, str. 169.
160
Pesty 1882, p. 136; Pesty 1884, p. 167; Ţeicu 1998, p. 160
Pesty 1882, str. 136; Pesty 1884, str. 167; Ţeicu 1998,
327. str. 327.
161
Pesty 1884, p. 243-244; Suciu 1967, p. 270. 161
Pesty 1884, str. 243-244; Suciu 1967, str. 270.
162
Ilieşiu 2011, p. 142. 162
42
Într-o secţiune de verificare executată în U jednom delu proveravanja izvršenog
1976 a fost cercetată o locuinţă (L3) de 1976., bilo je istraženo domaćinstvo (L3) sa
suprafaţă, cu groapa uşor adâncită în površine, sa lako udubljenom jamom u
pământ. Pe lângă ceramică, în colţul nord- zemlji. Uz keramiku, u severo-istočnom uglu
estic a fost descoperită o monedă de bronz je pronađen bronzani novac koji potiče od
ce datează de la Gordianus (238-244). vremena Gordianusa (238-244).
Alte săpături au fost executate între anii Druga iskopavanja su bila izvršena
1985-1986, când au fost descoperite trei između godina 1985.-1986., kada su pro-
locuinţe (L4, L5, L6), un complex format din nađena tri domaćinstva (L4, L5, L6), kom-
trei cuptoare de ars ceramica şi două gropi. pleks koji sačinjavaju tri šporeta za pečenje
Locuinţele, apărute la adâncimea de 0,25- keramike i dve jame. Kuće koje su nastale
0,30 m, au prezentat un contur dreptun- na dubini od 0,25-0,30 m, su imale pravou-
ghiular sau pătrat (colţuri rotunjite) şi o gaoni ili četvrtasti okvir (zaobljene krajeve)
adâncime de 0,40-0,65 m faţă de nivelul i dubinu od 0,40-0,65 m prema antičkom
antic de călcare. Locuinţa L4 păstrează în nivou kalkara. Kuća L4 čuva na jugozapadu
sud-vest o vatră (Ø=1 m), iar în capătul opus ognjište (Ø = 1 m), dok je na suprotnom
o groapă menajeră. În interiorul locuinţei kraju đubrište. U unutrašnjosti domaćinstva
L5, în nord-est, a fost identificată o vatră L5, na severoistoku, je bilo pronađeno
construită din 3 pietre dispuse în U. La 25 ognjište izgrađeno od 3 kamena raspoređena
m spre nord de L4 şi L5 a fost descoperit
u obliku slova U. Na 25 m prema severu od
complexul format din cele trei cuptoare de
L4 i L5 pronađen je kompleks koji se sastoji
ars ceramica şi cele două gropi (Pl. 22/1).
od ova tri šporeta za gorenje keramike i ove
Ele sunt de tipul cu perete median şi o sin-
dve jame. (Pl. 22/1) One su tipa sa zidom u
gură gură de foc. Într-o groapă, aflată în
medijani i jednim jedinim ognjištem. U
apropiere, a apărut la – 0,40 m o monedă
jednoj jami, koja se nalazi u blizini, pojavio
de bronz deteriorată, emisă de Gallienus sau
se kovani novac od -0,40 m 9D od oštećenog
Claudius al II-lea Goticul. Au fost descope-
bronza, kojeg je izdao Gallienus ili Klaudius
rite numeroase fragmente ceramice execu-
II Gotičar. Pronađeni su mnogi delovi kera-
tate din pastă fină şi semifină, de culoare
mike izrađene od glatkog ili poluglatkog
roşie-cărămizie, cenuşie sau cenuşiu-negri-
materijala boje crvene cigle ili sivo-crne, sa
cioasă, cu exterior fin sau zgrunţuros, orna-
mentate cu nervuri şi linii incizate, uneori glatkom ili grubom spoljašnjosti, ukrašeni
lustruite. Din săpături au mai provenit alte rebrastim i urezanim linijama, ponekad
materiale arheologice: fusaiole, obiecte din izglancanim. Iz iskopavanja su proizašli
fier (cuţite, verigi), fibule şi alte piese din drugi arheološki materijali: male pločice od
bronz (Pl. 23). ispečene gline, predmeti od gvožđa (noževi,
În timpul perieghezelor efectuate în anul karike), kopče i drugi bronzani delovi.
2011 în perimetrul aşezării, precum şi a (Pl. 23)
celor din anii 1963-1964, au fost găsite Za vreme istraživanja izvršenih 2011.
întâmplător numeroase fragmente ceramice godine u perimetru naselja, kao i onih iz
de sec III-IV (Pl. 24/1-3; Pl. 25/1-3), pre- 1963.-1964. godine, slučajno su pronađeni
cum şi 2 monede mărunte din bronz, follis brojni delovi keramike iz III-IV veka (Pl.
(de la Constantius al II-lea). 24/1-3; Pl. 25/1-3), kao i 2 sitna novčića od
Începutul acestei aşezări, ce pare a fi fost bronza, follis (od Konstantiusa II).
dispersată pe o suprafaţă de câteva hectare, Postanak ovog naselja, koje kao da je
datează din prima jumătate a secolului al raspršteno na površini od nekoliko hektara,
III-lea. Locuirea a continuat până în prima je od prve polovine III veka. Život je ovde
jumătate a secolului al IV-lea. nastavljen do prve polovine IV veka.
Aşezarea romană de la Grădinari este situ- Rimsko naselje iz Grădinara se nalazi u
ată în imediata apropiere a drumului roman blizini rimskog puta Lederata-Tibiskum i na
43
Lederata-Tibiscum şi la 3 km de castrul şi aşe- 3 km od tvrđave i rimskog naselja iz Vara-
zarea romană de la Vărădia (Arcidava)163. dije (Arcidava)163.
2. Punct valea Bargeşului 2. Dolina Bargeša
a. La ieşirea spre Timişoara, pe valea Bar- a. Na izlazu prema Temišvaru, kako u
geşului, în jurul ruinelor vechii mănăstiri, cât dolini Bargeša, oko ruševina starog mana-
mai ales spre Comorîşte, au fost culese frag- stira, a naročito prema Komoraštu, su bili
mente ceramice din pastă gălbuie şi cenuşie, pronađeni delovi keramike od žućkaste i
lucrate la roată, din epoca romană târzie164. sive paste, rađeni na točku, iz kasne rimske
b. În această zonă, pe traseul drumului epohe164.
roman (cunoscut aici şi sub numele de Drumul b. U ovoj oblasti, na rimskoj putanji
Irinii), au fost descoperite în urma periegheze- (ovde poznatoj i pod nazivom Drumul Iri
lor mai multe monede romane165. nii), je pronađeno posle istraživanja više
rimskih novčića165.
D. Descoperiri monetare:
În condiţii necunoscute şi nedatate a fost D. Novčana otkrića:
descoperit un denar roman republican (153 U nepoznatim i nedatiranim uslovima je
î. Ch.)166. bio pronađen rimski državni denar (153
p. e)166.
Grebenaţ
(Comuna Biserica Albă, Districtul Grebenac
Banatului de Sud) (Opština Bela Crkva, južnobanatski okrug)
Satul s-a format în zona de contact a mai Selo je formirano na kontaktu nekoliko
multor unităţi de relief. Este plasat la periferia prirodnih celina. Nalazi se na istočnoj peri-
dinspre est a nisipurilor din Banat, unde aces- feriji Banatskog peska, gde se susreće sa
tea se întâlnesc cu câmpia aluvială a Caraşului. aluvijalnom ravni Karaša. Severno od sela je
La nord de sat se află fâşia înaltă a pădurii visoka lesna greda Dumača. Naspram sela je
Dumacia, iar în dreptul acestuia întâlnim câm- aluvijalna ravan Karaša uska i pogodna za
pia aluvială a Caraşului, strâmtă şi potrivită prelaz, tako da je lak i kontakt sa zemlji-
pentru trecere, astfel încât se poate stabili uşor štima na levoj strani reke i sa diluvijalnom
contactul cu partea stângă a râului şi cu terasă terasom167.
diluvială167.
A. Dokumentarno prikazivanje:
A. Atestare documentară: Selo se prvi put pominje 1341. godine pod
Este atestat pentru prima oară în anul 1341 imenom Grebencz i tada je pripadalo karaše-
sub denumirea de Grebencz şi pe atunci a vskom komitatu. Zabeleženo je da je 27. juna
aparţinut comitatului Kraşovski. În documente 1390. godine kralj Sigismund boravio u voj-
este consemnat că pe data de 27 iunie a anului ničkom logoru „kraj grebenačkog grada“168.
1390 regele Sigismund a stat într-o tabără
militară „lângă oraşul Grebenac“168. 163
Chirilă, Gudea 1972, str. 715; Mărghitan 1980a, str.
155; Bozu 1990, str. 147-159; Bălănescu 1990, str.
163
Chirilă, Gudea 1972, p. 715; Mărghitan 1980a, p. 155; 188; Bordea, Mitrea 1990, str. 304; Bordea, Mitrea
Bozu 1990, p. 147-159; Bălănescu 1990, p. 188; 1991, str. 221; Benea, Bejan 1989-1993, str. 134;
Bordea, Mitrea 1990, p. 304; Bordea, Mitrea 1991, p. Medeleţ 1994, str. 263; Bozu 1995, str. 37; Bozu 1996,
221; Benea, Bejan 1989-1993, p. 134; Medeleţ 1994, str. 55-56; Benea 1996, str. 144-145, 261; Mare 1997,
p. 263; Bozu 1995, p. 37; Bozu 1996, p. 55-56; Benea str. 113-114; Ţeicu 1998, str. 54; Bordea 1996-1998,
1996, p. 144-145, 261; Mare 1997, p. 113-114; Ţeicu str. 441; Bejan 1999-2000, str. 522-523; Geangu
1998, p. 54; Bordea 1996-1998, p. 441; Bejan 1999- 2001, str. 172; Bejan 2004, str. 380; Mare 2004, str.
2000, p. 522-523; Geangu 2001, p. 172; Bejan 2004, 38-39, 178-179; Luca 2004, str. 77; Luca 2004a, str.
p. 380; Mare 2004, p. 38-39, 178-179; Luca 2004, p. 83; Luca 2005, str. 186; Luca 2006, str. 130; Bozu
77; Luca 2004a, p. 83; Luca 2005, p. 186; Luca 2006, 2008, str. 153-164; Bălănescu 2010, mss.
p. 130; Bozu 2008, p. 153-164; Bălănescu 2010, mss. 164
Iaroslavschi, Lazarovici 1979, str. 449; Mare 2004, str.
164
Iaroslavschi, Lazarovici 1979, p. 449; Mare 2004, 179; Luca 2005, str. 186; Luca 2006. str. 130.
p. 179; Luca 2005, p. 186; Luca 2006. p. 130. 165
165
Medeleţ 1994, str. 263; Bălănescu 1999, str. 105;
166
Medeleţ 1994, p. 263; Bălănescu 1999, p. 105. Bălănescu 2010, mss.
167
Ćurčić 2004, p. 296. 167
Ćurčić 2004, str. 296
168
44
Liunka, Liunkiţa, Bara Bonci, Dumacia, Ljunka, Ljunkica, Bara Bonči, Dumača,
Skamniel, Mali i veliki Grad, Konisko Groblie, Skamnjel, Mali i veliki Grad, Konjsko Gro
Kostur, Kiniipeşci, Salişte, Hat. blje, Kostur, Kinjipešći, Selište, Hat.

1. Veliki i Mali Grad 1. Veliki i Mali Grad
Se află la nord de Grebenaţ, pe partea Lokalitet se nalazi severno od Grebenca
stângă a drumului de ţară care duce la Oreşaţ, levo od kolskog puta, koji vodi ka Orešcu.
pe o suprafaţă îngustă, care se prezintă ca o Formiran je na uskom jezičku, koji predsta-
porţiune separată a marii terase cu pădure, ce vlja izdvojeni deo velike lesne terase i uzdi-
se înălţată la cca. 30 de metri faţă de sol. O gnut je oko 30 metara od ostalog terena.
astfel de configurare a terenului conferă aşeză- Ovakva konfiguracija terena daje lokalitetu
rii un caracter de fortificaţie, având în vedere izrazit karakter utvrđenja, budući da je sa
că este împrejmuită din trei părţi de versanţi tri strane opasan strmim padinama, a sa
abrupţi. În partea de vest, prin care se face zapadne strane sa koje je povezan sa lesnom
legătura cu terasa împădurită, este săpat un terasom, prokopan je širok i dubok rov, koji
şanţ lat şi adânc, care desparte cele două zone razdvaja Veliki i Mali grad.
(Veliki i Mali Grad). Na površini se pored atipičnih fragme-
La suprafaţă, alături de fragmente atipice nata praistorijske keramike u najvećoj meri
de ceramică preistorică, au fost descoperite nalazi srednjovekovna keramika169. Sudeći
numeroase urme ale locuirii medievale169. po arheološkom materijalu, položaju i
Având în vedere materialul arheologic, poziţia izgledu samog lokaliteta, utvrđenje se može
şi aspectul fortificaţiei, fortăreaţa se poate lega sa velikom sigurnošću povezati sa srednjo-
cu siguranţă de cetatea medievală Grad de vekovnim utvrđenjem „grad“ kod Dupljaje.
lângă Dupliaia. 2. Bara Bonči
2. Bara Bonci Lokalitet se nalazi na oko 300 metara
Aşezarea este situată la cca. 300 de metri istočno od utvrđenja Veliki grad. Prostrani
est faţă de fortăreaţa Veliki grad. Platoul zaravnjeni plato približno je elipsoidnog
întins, drept, cu o formă aproape eliptică, se oblika i uzdignut je u odnosu na ostali teren
ridică cu aproximativ 5 metri faţă de restul za oko 5 metara. Na površini su česti nalazi
terenului. La suprafaţă, în arătură, au fost izoranih ljudskih kostiju, a nešto ređe gruba
găsite numeroase oase umane, câteva cioburi srednjovekovna keramika i tek po koji fra-
care pot fi atribuite epocii fierului şi ceramică gment keramike koja se može pripisati gvoz-
aspră, medievală170. denom dobu170.
3. Sălişte 3. Selište
Locul cu acest nume este situat la cca. 1200 Lokalitet se nalazi na oko 1200 metara
de metri la est de centrul satului, pe malul istočno od centra sela, na levoj obali Karaša.
stâng al Caraşului. Însuşi toponimul arată că Sam toponim ukazuje da je u narodu ostalo
în popor s-a păstrat amintirea că aici a fost o sačuvano sećanje da je na tom mestu posto-
aşezare a cărui denumire exactă a fost uitată. jalo naselje čiji je pravi naziv zaboravljen.
Printre descoperirile de suprafaţă a fost enu- Među površinskim nalazima izdvajaju se
merată ceramică aparţinând epocii fierului şi fragmenti keramike gvozdenog doba i sre-
perioadei medievale171. dnjeg veka171.
4. Grebenac –Strada Vaska Pope 4. Grebenac –Ulica Vaska Pope
Situl se află într-o zonă cu pantă uşoară, Lokalitet se nalazi na blagoj padini neka-
situată pe fostul mal drept al Caraşului care, dašnje desne obale Karaša, koji je davno pre
cu mult timp înainte de construirea canalul probijanja kanala DTD promenio tok, osta-
DTD, şi-a schimbat cursul, lăsând în acel loc o vljajući na tom mestu blagu depresiju, koja
depresiune, puţin adâncă, care a fost transfor- je od močvarnog tla pretvarana u baru prili-
169
Madas 2001, p. 30. 169
170
Madas 2001, p. 31. 170
Madas 2001, str. 31
171
Madas 2001, p. 32. 171
45
mată din teren umed în baltă, în timpul creşte- kom višeg vodostaja podzemnih voda. Pro-
rii debitelor apelor subterane. Estimativ, el cenjuje se da lokalitet obuhvata prostor od
acoperă zona din centru până la marginea de centra do južne ivice sela. Otprilike na sre-
sud a satului. Aproximativ în centrul localităţii dini lokaliteta nalazi se izvorište pijaće vode.
se află o sursă de apă potabilă. Obiectele arhe- Arheološki predmeti otkrivani su prilikom
ologice au fost descoperite în timpul lucrării obrade zemlje u baštama kuća, kopanja dre-
pământului din grădinile caselor, la săparea nažnih kanala uz ulicu ili drugih zemljanih
canalelor de drenaj de pe stradă sau cu ocazia radova. U ulici Vaska Pope 70. i okolnim
unor alte lucrări de teren. Pe strada Vasko kućama sa ulične strane, može se pretposta-
Popa, nr. 70 şi în grădinile caselor din jurul viti postojanje nekropole kasnog bronzanog
străzii se poate presupune existenţa unei doba sa odlikama dubovačko – žutobrdske
necropole din epoca târzie a bronzului, aparţi- kulturne grupe172. Među brojnim arheolo-
nând grupei culturale Dubovač – Žuto Brdo172. škim materijalom izdvojeni su fragmenti
Printre numeroase artefacte arheologice se keramike starijeg neolita, kasnog bronzanog
numără fragmente ceramice neolitice timpurii, i gvozdenog doba, kao i razvijenog srednjeg
din epoca târzie a bronzului, din epoca fierului veka173 (Pl. 53).
şi medievale târzii173 (Pl. 53). 5. Kinjipešći
5. Kinipeşci Lokalitet se nalazi severozapadno od sela
Aşezarea este situată la nord-vest de sat în u blizini lokaliteta Veliki grad. Prema D.
apropierea localităţii Veliki Grad. Potrivit Madasu lokalitet je na potezu Skamnjel, ali
părerii lui Dimitrie Madas locul se află în prema opisu i koordinatama koje daje174,
punctual Skamniel, dar în conformitate cu lokalitet mora smestiti na potezu Kinjipišći.
descrierea şi coordonatele date174, acesta tre- Na osnovu površinskih nalaza može se reći
buie încadrat în punctul Kinipişci. În urma da je na ovom prostoru život trajao kroz
cercetărilor de teren a fost descoperit un bogat gotovo sve epohe od neolita do početka nove
material arheologic care acoperă toate epocile ere. Među pronađenim delovima keramičkih
începând din neolitic, continuând cu epoca posuda jasno se sem neolitskih, izdvaja
bronzului, fierului, precum şi ceramică gri sar- keramika bronzanog i gvozdenog doba, kao i
matică lucrată la roată. sarmatska siva keramika rađena na vitlu.
6. Lunka (Liunka) 6. Lunka (Ljunka)
Se află în imediata apropiere a localităţii Lokalitet se nalazi u neposrednoj blizini
Bara Bonci la nord de sat. De la suprafaţă au lokaliteta Bara Bonči severno od sela. Na
fost recoltate fragmente ceramice aparţinând površini se nalaze keramički ostaci gvozde-
epocii fierului, antichităţii târzii şi perioadei nog doba, pozne antike i srednjeg veka.
medievale.
Greoni
Greoni (opština Gradinari, Karaš-Severinska
(comuna Grădinari, judeţul Caraş-Severin) županija)
Este situat în sudul Banatului, la nord – Nalazi se na jugu Banata, na severo -
vest de oraşul Oraviţa, în depresiunea Oraviţei, zapadu grada Oravica, u ravnici Oravice, u
în apropierea comunei Grădinari. blizini opštine Gradinari.

Satul actual s-a format prin unirea a două Trenutno naselje je osnovano spajanjem
localităţi – Greoni şi Petrovăţ. Sub numele de dva naselja – Greonj i Petrovac. Pod nazi-
Greon este documentat în anul 1597175, la vom Greon se pominje 1597. godine175, za
introducerea în posesiune a lui Nicolae Negul vreme davanja u posed Biniša i Doklina
pentru moşiile Biniş şi Doclin. Petrovăţul, Nikolaju Negulu. Petrovac, smešten na juž-
noj obali potoka Lišava, se pominje u doku-
172
Datele au fost primite de la Javora Rašajski şi îi 172
Podaci Javora Rašajskog na čemu mu se srdačno
mulţumesc din inimă. zahvaljujem.
173
Madas 2001, p. 33. 173
174
Madas 2001, p. 34. 174
175
Pesty 1884, p. 191-192; Suciu 1967, p. 270. 175
46
situat pe malul sudic al pârâului Lişava, a fost mentu iz 1349. godine, prilikom određivanja
amintit în documentul din anul 1349, cu oca- granica naselja Kuke Grab i Kynis, kao pos
zia delimitării aşezărilor Kuke Grab şi Kynis, sesio Peturfalva176. Turski dokumenti iz
ca possesio Peturfalva176. Documentele tur- 1579. ga pominju pod nazivom Pitovce177.
ceşti din 1579 îl amintesc sub numele de Pito 1761. se pominje pod oblikom Greon-Petro
vce 177. În 1761 este menţionat sub forma vacz178. Zapis iz 1717. pominje Petroviza sa
Greon-Petrovacz178. Conscripţia din 1717 men- 42 kuće i Greun sa 23 kuće, u okrugu
ţionează Petroviza cu 42 case şi Greun cu 23 Palanka. 1793. godine, ova dva sela su spo-
case, în districtul Palanca. În anul 1793 cele jena pod nazivom Greovac179.
două sate apar contopite sub numele de Greo
vaţ179. B. Toponimi:
Bodovica, Deal, Lunka, Harboaće, Ćioa
B. Toponime: nea, Pana Damoane, Carina, Korniš, Ung
Bodoviţa, Deal, Luncă, Hârboace, Cioanea, hiu, Razboju, Kotu Carnii, Magureni, Intre
Pană, Dămoane, Ţarina, Corniş, Unghiu, Vai, Vale, Okoale, Dupa Okoale, Cotu de
Războiu, Cotu Ţărnii, Măgureni, Între Văi, Lunka, Verzište180.
Vale, Ocoale, După Ocoale, Cotu de Luncă,
Verzişte180. C. Arheološka otkrića:
1. Tačka Dealul Albului
C. Descoperiri arheologice: a. Na visokoj terasi Brda Albului, iznad
1. Punctul Dealul Albului izvora u mestu zvanom Harboaće, na jednoj
a. Pe o terasă înaltă a Dealului Albului, dea- livadi, nakon jednog istraživanja su saku-
supra izvorului din locului numit Hârboace, pljeni delovi keramike koja pripada ranom
într-o livadă, în urma unei periegheze au fost halstatskom periodu, kultura Basarabi181.
culese fragmente ceramice aparţinând perioa- b. Na drugom mestu Brda Albului, 1964.
dei hallstattiene timpurii, cultura Basarabi181. godine, je izvršena anketa kojom su otkri-
b. Într-un alt loc de pe Dealul Albului, în veni ostaci jedne kuće, ognjišta, mnogo
anul 1964, a fost executat un sondaj prin care opeka i sive keramike, hrapave, dobro
au fost descoperite resturile unei locuinţe, o pečene, iz IV veka182.
vatră, multă arsură şi ceramică cenuşie, zgrun- 2. Tačka Valea Budovica
ţuroasă, bine arsă, de secol IV182. Prema selu, pored livade šljiva, na potoku
2. Punctul Valea Budoviţa Valea Budovica Lišavinoj pritoci, je bilo
Către sat, lângă o livadă de pruni, pe ogaşul kartografisano i 5-6 aplatizovanih vrtloga,
Valea Budoviţa, afluent al Lişavei, la aproxi- sa gomilom kamenja i prečnicima obuhvaće-
mativ 2 km vest de haltă, au fost cartografiaţi nim između 2 i 6 m. Na terasi oko njih je
5-6 tumuli aplatizaţi, cu manta din pietre şi otkrivena halstatska keramika i siva kera-
diametre cuprinse între 2 şi 6 m. Pe terasa din mika rađena na točku koja pripada IV
jurul acestora a fost descoperită ceramică hall- veku183.
stattiană şi ceramică cenuşie lucrată la roată
aparţinând secolului al IV-lea183. 176
Győrffy 1987, str. 492.
177
Engel 1996, str. 107.
176
Győrffy 1987, p. 492. 178
Pesty 1884, str. 191; Suciu 1967, str. 270; Ilieşiu 2011,
177
Engel 1996, p. 107. str. 143.
178
Pesty 1884, p. 191; Suciu 1967, p. 270; Ilieşiu 2011, 179
Ilieşiu 2011, str. 143
p. 143. 180
179
Ilieşiu 2011, p. 143 181
Petrovszky 1975, str. 378; Iaroslavschi, Lazarovici
180
Ilieşiu 2011, 143. 1979, str. 452; Gumă 1983, str. 69; Gumă 1993, str.
181
Petrovszky 1975, p. 378; Iaroslavschi, Lazarovici 1979, 213, 290; Luca 2004, str. 78; Luca 2004a, str. 83.
p. 452; Gumă 1983, p. 69; Gumă 1993, p. 213, 290; 182
Benea 1996, str. 261-262; Iaroslavschi, Lazarovici
Luca 2004, p. 78; Luca 2004a, p. 83. 1979, str. 452; Mare 2004, str. 179, Protase 2000, str.
182
Benea 1996, p. 261-262; Iaroslavschi, Lazarovici 1979, 228.
p. 452; Mare 2004, p. 179, Protase 2000, p. 228. 183
Iaroslavschi, Lazarovici 1978, str. 257; Iaroslavschi,
183
Iaroslavschi, Lazarovici 1978, p. 257; Iaroslavschi, Lazarovici 1979, str. 452; Medeleţ, Bugilan 1987, str.
Lazarovici 1979, p. 452; Medeleţ, Bugilan 1987, p. 136-137; Gumă 1993, str. 290; Benea 1996, str. 261-
136-137; Gumă 1993, p. 290; Benea 1996, p. 261-262; 262; Mare 2004, str. 179; Luca 2004, str. 78; Luca
Mare 2004, p. 179; Luca 2004, p. 78; Luca 2004a, p. 2004a, str. 83-84; Luca 2005, str. 187; Luca 2006,
83-84; Luca 2005, p. 187; Luca 2006, p. 131. str. 131.
47
3. Punctul Hârboace 3. Tačka Harboaće
Situată la poalele dealului Albului, zona cu Smeštena u podnožju brda Albului,oblasti
toponimul Hârboace se continuă cu latura de sa toponimom Harboaće, ona se nastavlja
sud a punctului Sălişte. Ambele puncte mar- južnom stranom tačke Salište. Obe tačke
chează hotarul ce desparte comuna Grădinari označavaju atar koji odvaja opštinu Gradi-
de satul Greoni. nari od sela Greonj.
Primele cercetări din zonă au fost făcute în Prva istraživanja u oblasti su izvršena
cursul anilor 1963-1964. În urma săpăturilor tokom godina 1963.-1964. nakon iskopava-
au fost descoperite două locuinţe de suprafaţă, nja su pronađena dva stana, jedan (L2) je u
una (L2) este de formă patrulateră cu colţurile obliku kvadrata sa zaobljenim krajevima
rotunjite (2,8x2,6 m) şi partea locuită adâncită (2,8x2,6 m) i delom za stanovanje zadublje-
în pământ, iar din cealaltă (L1) se păstrează nim u zemlji, a sa druge strane (L1) se
doar pereţii din chirpic, prăbuşiţi, ce mar- čuvaju samo zidovi od naboja, srušeni, koji
chează colţul nord-estic al construcţiei. Ambele označavaju severnoistočni ugao građevine.
au fost executate din bârne – în L1 au fost evi- Obe su bile urađene od grede - u L1 su
denţiate urmele carbonizate ale unei astfel de naznačeni ugljenisani ostaci takve jedne
bârne. Sfârşitul locuirii a fost prin incendiere, grede. Kraj stanovanja je bio označen zapa-
fapt susţinut de stratul de arsură şi resturile ljenjem, činjenica koja je dokazana uz
bârnelor carbonizate. Materialul ceramic pomoć izgorenog sloja i ostataka izgorelih
greda. Bogat keramički materijal, u većem
bogat, în mare parte fragmentar, este executat
delu raskomadan, urađen je na točku, od
la roată, dintr-o pastă de factură fină, cu exte-
fine paste, sive spoljašnjosti, glatke ili
riorul cenuşiu, netezit sau zgrunţuros. Pe baza
grube. Na osnovu ovog, naselje je svrstano u
acestuia, aşezarea a fost încadrată în secolele
III-IV vek 184.
III-IV184.
4. U ognjištu sela, bez određivanja mesta,
4. În vatra satului, fără a se preciza locul,
se pominju rana srednjovekovna otkrića,
sunt amintite descoperiri medievale timpurii,
koja pripadaju VIII-IX/X veku185.
aparţinând secolelor VIII-IX185.
D. Novčana otkrića:
D. Descoperiri monetare: Dva rimska carska novčića iz IV veka
Două monede romane de secol IV (Con- potiču iz nepoznatog mesta, seoskog
stantius II, una degradată) provin dintr-un loc atara186.
necunoscut, din hotarul satului186.
E. Nestala naselja:
E. Aşezări dispărute: 1343. godine Lukasius, sin Raika, je silom
1. Luca II zauteo više poseda koji su pripadali carskoj
În anul 1343 Lucasius, fiul lui Raic, a ocu- tvrđavi Ersumilio. Naselje, smešteno u obla-
pat cu forţa mai multe moşii aparţinând cetăţii sti između Vršca i Varadije, se nalazilo
regale Ersumlio. Aşezarea, situată în zona din- pored Greona187.
tre Vârşet şi Vărădia, a fost localizată lângă
Greoni187.
184
Popescu 1965, str. 599; Olaru 1977, str. 502; Benea
1996, str. 144, 261-262; Iaroslavschi, Lazarovici 1978,
184
Popescu 1965, p. 599; Olaru 1977, p. 502; Benea 1996, str. 256-257; Iaroslavschi, Lazarovici, 1979, str. 452;
p. 144, 261-262; Iaroslavschi, Lazarovici 1978, p. 256- Benea, Bejan 1989-1993, str. 134; Bejan 1999-2000,
257; Iaroslavschi, Lazarovici, 1979, p. 452; Benea, str. 522-523; Bejan 2004, str. 380; Bozu 1990, str.
Bejan 1989-1993, p. 134; Bejan 1999-2000, p. 522- 147- 148
523; Bejan 2004, p. 380; Bozu 1990, p. 147- 148. 185
Rusu 1977, str. 203; Ţeicu 1981, str. 494; Bejan 1985-
185
Rusu 1977, p. 203; Ţeicu 1981, p. 494; Bejan 1985- 1986, str. 234; Stanciu 2000, str. 155; Dulea 2001,
1986, p. 234; Stanciu 2000, p. 155; Dulea 2001, p. str. 234; Luca 2004, str. 78; Luca 2004a, str. 84;
234; Luca 2004, p. 78; Luca 2004a, p. 84; Luca 2005, Luca 2005, str. 187; Luca 2006, str. 131; Bălănescu
p. 187; Luca 2006, p. 131; Bălănescu 2010, mss. 2010, mss.
186
Chirilă, Gudea 1972, p. 715; Chirilă et alii 1974, p. 71, 186
Chirilă, Gudea 1972, str. 715; Chirilă et alii 1974, str.
Mare 2004, p. 179; Luca 2005, p. 187; Luca 2006, p. 71, Mare 2004, str. 179; Luca 2005, str. 187; Luca
131. 2006, str. 131
187
Pesty 1884, p. 410, Ţeicu 1998, p. 345. 187
Pesty 1884, str. 410, Ţeicu 1998, str. 345.
48
Iabalcea Jabalća
(comuna Caraşova, judeţul Caraş-Severin) (opština Karaševo, Karaš-Severinska
županija)
Aşezarea este situată pe marele platou car-
stic Iabalcea ce domină Cheile, cu spinarea din Naselje je smešteno na velikoj karstičnoj
lapiez, un calcar deosebit de alb, cu doline şi padini Jabalče koja preovladava obalu, sa
cu o vegetaţie pitică rezistentă la uscăciunea površinskom erozijom stena, veoma beo kal-
excesivă. Este una din localităţile cele mai lip- kar, sa dolinama i patuljastom vegetacijom
site de apă ale ţării. otpornom na prekomernu sušu. Ovo je jedno
od naselja države gde najviše nedostaje
A. Atestare documentară: voda.
La mijlocul secolului al XVI-lea este pome-
nită pentru prima dată în documentele păs- A. Dokumentarno svedočanstvo:
trate: 1548 Jabalchna in Halmos, 1552 Jabol Sredinom XVI veka se po prvi put pomi-
chyna188, 1564 Jabalchna, 1713 Jabalcs 189. nje u čuvanim dokumentima: 1548. Jabal
chna in Halmos, 1552. Jabolchyna188, 1564.
B. Toponime: Jabalchna189.
Breg-Studenaţ, Ravişte, Cioca, Sumbrac,
Comarnic, Cioaca Mare190. B. Toponimi:
Breg-Studenac, Ravište, Ćioka, Sum
C. Situri arheologice: brak, Komarnik 190.
1. Peşteri cu urme de locuire
De la izvoare şi până la Caraşova, râul stră- C. Arheološka otkrića:
bate o zonă carstică, total nefavorabilă dezvol- 1. Pećine sa tragovima života
tării aşezărilor umane. Chiar şi în aceste con- Od izvora pa do Karaševa, reka protiče
diţii zona a fost locuită, oamenii au căutat, încă kroz karstičnu oblast, veoma nepovoljnu za
din paleolitic, adăpost în peşteri şi au exploa- razvoj ljudskih naselja. Čak i u ovim uslo-
tat din plin condiţiile naturale oferite. vima oblast je bila naseljena, ljudi su tražili,
a. Peştera Cerbului još od paleolitika, sklonište u pećinama i
Aflată pe Dealul Navesu Mare, la sud-est de eksploatisali u puno pružene prirodne
Peştera Popovăţ, la o înălţime de 115 m faţă de uslove.
nivelul apei, ea se deschide în versantul drept, a. Pećina Čerbului
abrupt, al Cheilor Caraşului. Este o peşteră Smeštena na Bregu Navesu Mare, na
orizontală, ascendentă, fosilă, uscată, cu depu- jugoistoku pećine Popovac, na visini od 115
nere de pământ şi mult guano, fără curenţi, m od nivoa vode, ona se otvara prema
caldă, cu o luminozitate difuză până la 35 m în desnoj, strmoj padini, Klanca Karaša. To je
profunzime. horizontalna pećina, silazna, stara, suva, sa
A fost descoperită şi descrisă de către E. zemljanim naslagama, bez struja, topla, sa
Balogh care, în perioada 1933-1939, a făcut difuznom svetlošću do 35 m u dubini.
aici mai multe sondaje şi a publicat-o sub Pronašao je i opisao E Balogh koji je, u
numele de „Szarvásbarlang”. În săpăturile periodu 1933.-1939., izvršio više istraživanja
vechi sunt amintite oase de Ursus spelaeus, şi i objavio pod nazivom “Szarvásbarlang”. U
o aşchie triunghiulară de cuarţit, atribuită starim iskopavanjima se pominju kosti
paleoliticului mijlociu. Sondajul efectuat în Ursus spelaeusa, i trouglasti odsjaj kvarca,
anul 1977, în galeria din dreapta, a dus la des- pripisani srednjem paleolitiku. Istraživanje
coperirea unui strat de cultură Coţofeni, ce izvršeno 1977. godine, u desnoj galeriji, je
conţine oase prelucrate şi ceramică de culoare doveo do otkrivanja jednog sloja kulture
brun-închisă şi cărămiziu-deschisă (cu pietri- Kocofeni, koji sadrži prerađene kosti i kera-
cele şi scoici pisate amestecate în lut), orna- miku braon-zatvorene boje i otvorene boje
mentată cu incizii şi brâu alveolar, specifice cigle (sa kamenčićima i školjkama usitnje-
188
Pesty 1878, III p. 254. 188
Pesty 1878, III str. 254.
189
Suciu 1967, p. 300 189
Suciu 1967, str. 300
190
Ilieşiu 2011, p. 147 190
Ilieşiu 2011, str. 147
49
acestei culturi. Nu au fost identificate urme nim i pomešanim glinom), ukrašenu
aparţinând paleoliticului şi epocii bronzului, urezima i alveolarnim pojasom, specifičnim
menţionate în studiile anterioare191. ovoj kulturi. Nisu pronađeni tragovi koji
b. Într-o mică grotă situată la cca. 15-20 m pripadaju paleolitiku i bronzanoj epohi,
mai jos de intrară peşterii Cerbului, în dreapta, pomenuti u prethodnim istraživanjima191.
în urma unui sondaj au fost recuperate frag- b. U jednoj maloj pećini smeštenoj na oko
mente ceramice de culoare brun-cenuşie, exe- 15-20 m malo dolije od ulaza u pećinu Ćer
cutate din pastă fină, cu pereţii subţiri, ardere bului, sa desne strane, posle jednog istraži-
bună, aspre la pipăit, aparţinând perioadei vanja su pronađeni delovi keramike braon-
medievale târzii192. sive boje, izrađeni od fine paste, sa tankim
c. Peştera Racoviţă zidovima, dobro ispečenim, grubim pri
Cu deschiderea în versantul drept al Cheilor dodiru, koji pripadaju kasnom srednjove-
Caraşului, peştera a fost cercetată de speologi kovnom periodu192.
în perioada 1963-1966. Cu două intrări, fosilă, c. Pećina Rakovica
caldă şi uşor umedă, ea prezintă curenţi foarte Sa otvorom na desnoj strani padine
slabi, oferind condiţii prielnice pentru locuire. Klanca Karaša, pećina je bila istražena sa
Depuneri groase se află în special în zona strane speologa u periodu 1963.-1966. Sa
intrării principale. dva ulaza, fosilna, topla i blago vlažna, ona
În sondajul realizat în perioada anilor 1975- predstavlja veoma slabe struje, pružajući
1979, oprit la adâncimea de – 0,25 m, datorită pogodne uslove za život. Debele naslage se
scurgerilor abundente, nu au apărut materiale nalaze naročito u oblasti glavnog ulaza.
arheologice. De la suprafaţă au fost culese U istraživanju sprovedenom tokom 1975.-
două fragmente – unul brun-gălbui, altul 1979. godine, zaustavljenim na dubini od –
brun-cărămiziu – ce au fost atribuite unei 0.25 m, zbog jakih slivanja, nije pronađen
perioade preistorice (Hallstatt târziu?). În аrheološki materijal. Na površini su pro-
urma acţiunii de reverificare a peşterilor, efec- nađena dva komada – јеdan braon-žute,
tuată în anii 1980-1981, au fost descoperite drugi crvenkasto-braon boje – koji su pripi-
fragmente ceramice dacice din pastă semifină sani praistorijskom periodu (kasnom
şi grosieră, de culoare brun-cărămizie, aparţi-
Halstatu). Nakon akcije ponovnog provera-
nând unor oale, cu un buton pe umăr, cu
vanja pećina, sprovedene 1980.-1981.
toarte, uneori cu un ornament realizat din
godine, оtkriveni su delovi dačanske kera-
brâu incizat sub formă de ghirlandă. Au mai
mike od polu-fine paste, boje braon-cigle,
fost identificate fragmente ceramice executate
koji pripadaju posudama sa dugmetom na
din pastă semifină, cu ardere bună, de culoare
ramenu, sa drškama, ponekad sa ukrasom
cenuşie şi brun-deschisă, aparţinând secolelor
izrađenim od urezanog pojasa u obliku
XVII-XVIII193.
venca. Otkriveni su i delovi keramike napra-
4. Peştera Cuptorul Porcului
vljene od pоlu-fine paste, sa dobrim sagore-
Situată la peste 100 m altitudine faţă de
vanjem, sive i braon otvorene boje, koji pri-
firul apei, în versantul abrupt de sub platoul
padaju XVII-XVIII veku193.
Crno Pole, în dreapta Cheilor Caraşului, peş-
191
Mogoşanu 1973, p. 13; Petrovszky 1975, p. 368; 191
Mogoşanu 1973, str. 13; Petrovszky 1975, str. 368;
Petrovszky 1979, p. 231-232; Petrovszky, Cădariu Petrovszky 1979, str. 231-232; Petrovszky, Cădariu
1979, p. 37-39; Iaroslavschi, Lazarovici 1979, p. 449; 1979, str. 37-39; Iaroslavschi, Lazarovici 1979, str.
Jungbert 1979, p. 400; Mărghitan 1979, p. 13; 449; Jungbert 1979, str. 400; Mărghitan 1979, str. 13;
Rogozea 1987, p. 351, nr. 13; Petrescu 2000, p. 21-22; Rogozea 1987, str. 351, nr. 13; Petrescu 2000, str.
Boroneanţ 2000, p. 25-26; Ciugudean 2000, p. 66; 21-22; Boroneanţ 2000, str. 25-26; Ciugudean 2000,
Păunescu 2001, p. 154-155; Petrescu 2004, p. 17; str. 66; Păunescu 2001, str. 154-155; Petrescu 2004,
Luca 2004, p. 46; Luca 2004a, p. 45; Luca 2005, str. 17; Luca 2004, str. 46; Luca 2004a, str. 45; Luca
p. 71; Luca 2006, p. 59. 2005, str. 71; Luca 2006, str. 59.
192
Petrovszky 1979, p. 232. 192
Petrovszky 1979, str. 232.
193
Petrovszky 1979, p. 233-234; Petrovszky et alii 1981, 193
Petrovszky 1979, str. 233-234; Petrovszky et alii 1981,
p. 430; Rogozea 1987, p. 350, nr. 11; Petrescu 1997, p. str. 430; Rogozea 1987, str. 350, nr. 11; Petrescu 1997,
32; Petrescu 2000, p. 31-32; Boroneanţ 2000, p. 32; str. 32; Petrescu 2000, str. 31-32; Boroneanţ 2000,
Petrescu 2004, p. 31; Luca 2004, p. 80-81; Luca str. 32; Petrescu 2004, str. 31; Luca 2004, str. 80-81;
2004a, p. 84-85; Luca 2005, p. 193; Luca 2006, p. Luca 2004a, str. 84-85; Luca 2005, str. 193; Luca
138-139. 2006, str. 138-139.
50
tera cu două intrări este mijlocie, caldă, relativ 4. Pećina Kuptorul Porkului
umedă în profunzime, străbătută de curenţi Smeštena na iznad 100 m visine u zavi-
foarte slabi. A fost cercetată şi publicată în snosti od vodenog toka, na strmoj padini
anul 1937 de către E. Balogh, şi apoi de alţi ispod platoa Crno Polje, sa desne strane
speologi. Între materialele găsite aici au fost Klanca Karaša, pećina sa dva ulaza, je sre-
amintite oase de Ursus spelaeus şi de Crocuta dnja, topla, relativno vlažna u dubini, koju
spelaea. prodiru veoma slabe struje. Bila je istražena
În anul 1979 au fost săpate două casete i objavljena 1937. godine sa strane E. Balogha
mici, plasate în apropierea intrării (stânga şi a kasnije i sa strane drugih speologa. Između
dreapta). Au apărut câteva fragmente cera- ovde pronađenih materijala, bile su pome-
mice, de culoare brun-cărămizie şi gălbui-des- nute kosti Ursus spelaeus i Crocuta spelaea.
chis, atribuite neoliticului, o vatră, cioburi 1979. godine bile su iskopane dve male
cenuşii şi albicioase, pictate cu roşu, datate în kasete, smeštene u blizini ulaza (levo i
secolele XVI-XVII şi o verigă din fier. Materi- desno). Pojavili su se neki keramički delovi,
ale aparţinând aceleiaşi perioade au fost colec- braon-boje cigle i žuto-otvorene boje, koje
tate şi în urma cercetărilor din anul 1981 (din pripadaju neolitiku, jedno ognjište, sivi i
zona intrării şi din fundul galeriei). Între aces- beličasti ostaci, obojeni u crveno, datirani u
tea au fost identificate şi fragmente ceramice XVI-XVII veku i jedna gvozdena karika.
Coţofeni, faza I (executate din pastă grosieră, Materijali koji pripadaju istom periodu su
cu slip brun cărămiziu şi motiv incizat) şi un
bili sakupljeni i nakon istraživanja iz 1981.
corn de cerb cu urme de prelucrare194.
godine (u oblasti ulaza i sa dna galerije).
5. Peştera cu Oase
Među njima su pronađeni i delovi keramike
Peştera, cu deschiderea orientată spre vest,
Kocofeni, I faza (izrađena od grube paste, sa
se află la baza unui perete stâncos, la o dife-
oklopom braon i boje cigle i urezanim moti-
renţă de nivel de aproximativ 50 m faţă de pla-
vom) i jedan jelenov rog sa tragovima pre-
toul Crno Pole. Este mică, orizontală, fosilă,
rade194.
uscată, caldă, fără curenţi, bine luminată, ofe-
rind bune condiţii pentru locuit. În perioada 5. Pećina sa kostima
1975-1979, în partea dreaptă, la aproximativ 4 Pećina, sa otvorom okrenutim prema
m de la intrare, a fost săpată o casetă, unde zapadu, se nalazi u osnovi jednog stenovitog
s-au descoperit depuneri cu urme de vetre şi zida, sa razlikom nivoa od oko 50 m od pla-
fragmente ceramice. Materialele descoperite, toa Crno Pole. Ona je mala, horizontalna,
puţin numeroase, aparţin culturii Coţofeni (un fosil, suva, topla, bez struja, dobro osve-
fragment ceramic de culoare brună cu scoici tljena, pružajući dobre uslove za život. U
pisate în pastă, o aşchie de silex), perioadei periodu 1975.-1979., sa desne strane, na oko
hallstattiene (de culoare neagră, fină şi semi- 4 m od ulaza, je iskopana kutija gde su
fină, lustruite), secolelor XV-XVI (de culoare otkrivene naslage sa tragovima ognjišta i
cenuşie închisă) şi perioadei moderne. S-au delovima keramike. Otkriveni materijali,
găsit şi oase fosilizate, printre care şi un colţ de malobrojni, pripadaju kulturi Kocofeni
Ursus spelaeus. (jedan deo keramike braon boje sa granatim
Cercetările întreprinse în anul 2002 de ostrigama u pasti, iverica od kremena), hal-
către membrii unei asociaţii speologice din statskom periodu (crne boje, fina i polu-
Timişoara, într-un depozit fosil de hibernare fina, polirana), XV-XVI veku (sivozatvorene
ce cuprinde oase de Ursus spelaeus, capra boje) i modernom periodu. Otkrivene su i
ibex, Canis lupus şi Megaloerus giganteus au fosilizovane kosti, među kojima i zubi Ursus
dus la descoperirea unei mandibule umane, cu spelaeus.
cinci molari, numită Oase I. Săpăturile siste- Istraživanja izvršena 2002. godine sa
matice, desfăşurate între anii 2004 şi 2005 în strane članova udruženja speologa iz Temi-
galeria laterală numită Panta Strămoşilor, au
194
Petrovszky 1979, str. 234-236; Petrovszky et alii 1981,
194
Petrovszky 1979, p. 234-236; Petrovszky et alii 1981, p. str. 430-431; Rogozea 1987, str. 350, nr. 12; Petrescu
430-431; Rogozea 1987, p. 350, nr. 12; Petrescu 2000, str. 23; Boroneanţ 2000, str. 26; Păunescu
2000, p. 23; Boroneanţ 2000, p. 26; Păunescu 2001, 2001, str. 155; Petrescu 2004, str. 19; Luca 2004, str.
p. 155; Petrescu 2004, p. 19; Luca 2004, p. 47; Luca 47; Luca 2004a, str. 45; Luca 2005, str. 72; Luca
2004a, p. 45; Luca 2005, p. 72; Luca 2006, p. 60. 2006, str. 60.
51
scos la iveală o serie de ale oase ale cutiei cra- švara, u jednom fosilnom skladištu hiberna-
niene (un schelet facial superior cu 6 molari, cije koje sadrži kosti Ursus spelaeus, koze
alte oase ale calotei craniene şi un temporal ibex, Canis lupus i Megaloerus giganteus,
complet) – eşantion numit Oase II. Datările su dovela do otkrivanja ljudske donje vilice,
radiometrice indică o vârstă de 35.00014 C sa pet molara, zvane Kosti I. Sistemska isko-
(38500 cal BP) pentru aceste resturi craniene, pavanja, izvršena u periodu između 2004. i
ce oferă o importantă imagine asupra biologiei 2005. godine, u sporednoj galeriji zvanoj
cefalice umane195. Panta Stramošilor, su otkrila niz kostiju
6. Peştera cu Puţ lobanja (gornji facijalni skelet sa 6 molara,
Situată în apropiere de Peştera cu Oase, la druge kosti lobanje i kompletna slepoočna
aproximativ 40 m în aval de aceasta, la o dife- kost) – uzorak nazvan Kosti II. Radiome-
renţă de nivel de 35 m faţă de platoul Crno trično datiranje ukazuje na starost od
Pole, se prezintă cu deschiderea orientată spre 35.00014 C (38500 konja BP) za ostatke
vest. Peşteră mijlocie, orizontală, fosilă, uscată, lobanje, što pruža važan uvid u ljudsku
caldă, luminată natural (până la adâncimea de cefalnu biologiju195.
26-28 m), ea oferă condiţii favorabile pentru 6. Pećina sa zdencom
locuit. În interior au fost găsite mai multe Smeštena u blizini Pećine sa kostima, na
oase, parţial fosilizate, aparţinând unor specii oko 40 m nizvodno od ove, sa razlikom
diverse precum Ursus spelaeus, capra Ibex. nivoa od 35 m u zavisnosti od platoa Crno
Prin sondajul efectuat (în perioada 1975- Polje, predstavlja se otvorom okrenutim
1979), plasat în stânga intrării, au fost recupe- prema zapadu. Srednja pećina, orizontalna,
rate fragmente ceramice atipice, ce aparţin fosil, suva, topla, prirodno osvetljena (do
probabil secolului al VIII-lea (brun-închise, cu dubine od 26-28 m), ona pruža povoljne
pereţii groşi, lucrate la roată) şi câteva de secol uslove za život. U unutrašnjosti je pro-
XIV-XV (alb-gălbui în interior şi brun-cenuşiu nađeno više kostiju, delimično fosilizovanih,
în exterior)196. koje pripadaju različitim vrstama kao Ursus
7. Peştera Omului spelaeus, koza Ibex.
A fost descoperită în anul 1976 împreună cu Izvršenim istraživanjem (u periodu 1975.-
alte două peşteri – Peştera Ţapului şi Peştera 1979.), sa leve strane ulaza, pronađeni su
Ibex – de către un grup de speologi din Timi- delovi atipične keramike, koji pripadaju
şoara. Deşi prezintă trei intrări, accesul este verovatno VIII veku (zatvoreno-braon, sa
posibil numai prin intrarea I, de unde porneşte debljim zidovima, rađenim na točku) i neko-
o galerie în formă de tunel (cca. 20 m), ce dă liko iz XIV-XV veka (belo-žuto u unutra-
în peştera propriu zisă, mare şi spaţioasă, šnjosti i braon-sivo u spoljašnosti)196.
fosilă, orizontală, caldă, uscată, fără curenţi, 7. Čovečja pećina
bună pentru locuit. Bila je otkrivena 1976. godine zajedno sa
Prin cele două sondaje executate în stânga druge dve pećine - Pećina ovna i Pećina
şi în dreapta intrării mari au fost identificate Ibeks – sa strane grupe speologa iz Temi-
urme de vetre, fără alte materiale arheologice. švara. I ako ima tri ulaza, može se ući samo
Prin noile săpături efectuate în anul 1977 s-au kroz ulaz broj I, odakle počinje galerija u
descoperit materiale aparţinând culturii Coţo- obliku tunela (oko 20 m) kojim se ulazi u
feni, faza II, a fost identificată o aşezare sezo- takozvanu pećinu, veliku i prostornu,
nieră dacică şi un fragment de brăţară din sti- fosilnu, vodoravnu, toplu, suvu, bez struja,
clă de cobalt, ornamentată cu torsadă şi motiv dobru za stanovanje.
195
Petrovszky 1979, p. 236-237; Rogozea 1987, p. 351, nr. 195
Petrovszky 1979, str. 236-237; Rogozea 1987, str. 351,
14; Gumă 1993, p. 297; Petrescu 2000, p. 30; nr. 14; Gumă 1993, str. 297; Petrescu 2000, str. 30;
Boroneanţ 2000, p. 30-31; Petrescu 2004, p. 28; Boroneanţ 2000, str. 30-31; Petrescu 2004, str. 28;
Luca 2004, p. 80; Luca 2004a, p. 84; Luca 2005, p. Luca 2004, str. 80; Luca 2004a, str. 84; Luca 2005,
192; Luca 2006, p. 137; Trinkaus, Băltean et alii str. 192; Luca 2006, str. 137; Trinkaus, Băltean et alii
2005, p. 9-27. 2005, str. 9-27.
196
Petrovszky 1979, p. 237-238; Rogozea 1987, p. 351, nr. 196
15; Boroneanţ 2000, p. 31; Dulea 2001, p. 238; nr. 15; Boroneanţ 2000, str. 31; Dulea 2001, str. 238;
Petrescu 2004, p. 31; Mare 2004, p. 180; Luca 2004, Petrescu 2004, str. 31; Mare 2004, str. 180; Luca
p. 80; Luca 2004a, p. 84; Luca 2005, p. 192; Luca 2004, str. 80; Luca 2004a, str. 84; Luca 2005, str.
2006, p. 137. 192; Luca 2006, str. 137.
52
serpentiform, cu fir din pastă albă (podoabă Uz pomoć ova dva istraživanja sa leve i sa
frecventă în mediu celtic şi dacic), datate în desne strane glavnog ulaza su bili identifi-
secolul al III-lea a. Chr. De asemenea au fost kovani tragovi ognjišta, bez drugih arheolo-
găsite şi câteva piese de metal, aparţinând ških materijala. Nova iskopavanja izvršena
unor perioade mai recente: sfredel (secolul al 1977. godine, otkrila su materijale koji pri-
XVII-lea), cuţit (secolul al XIV-lea), cuţit padaju kulturi Kocofeni, u II fazi, bilo je
(secolul XVIII-XIX), brici (secolul XVIII-XIX), otkriveno sezonsko dačansko naselje i deo
toartă de cădelniţă (secolul al XVII-lea), poan- narukvice od stakla kobalta, ukrašene torsa-
son (secolul XVIII-XIX)197. dom i motivom u obliku serpentine, sa
8. Peştera Ţapului delom bele paste (uobičajeni ukras u sredini
Se află la aproximativ 40 m în aval de peş- Kelta i Dačana), koji potiče iz III veka. p.
tera Omului, pe versantul drept al văii Caraşu- Hr. Takođe je pronađeno i nekoliko metal-
lui, la 65 m înălţime faţă de firul apei. Peşteră nih primeraka, koji pripadaju nekim novijim
mijlocie, orizontală, în curs de fosilizare, la periodima: svrdlo (XVII vek), nož (XIV vek),
intrare uscată şi caldă, în rest umedă, devine nož (XVIII-XIX vek), brijač (XVIII-XIX
tot mai joasă (după 8-10 m tavanul este foarte vek), drška kadionice (XVII vek), žaoka
aproape de podea) şi se continuă prin galeria (XVIII-XIX vek)197.
din dreapta, greu accesibilă, care dă într-o 8. Pećina ovna
încăpere mare şi înaltă (6 m). Aceasta comu- Nalazi se na približno 40 km nizvodno od
pećine Čoveka, na desnoj padini Karaške
nică cu exteriorul printr-o deschidere în tavan,
doline, na 65 m visine od vodotoka. Srednja
în dreptul căreia s-a format o ridicătură înaltă
pećina, horizontalna, u procesu fosilizacije,
de cca. 1,5 m.
na ulazu suva i topla, vlažna inače, postaje
Au fost recoltate de la suprafaţă un număr
sve niža (nakon 8-10 m tavan je veoma blizu
mare de cioburi, grupate îndeosebi în zona de
poda) i nastavlja se desnom galerijom, teško
la baza movilei şi trei vase mari de provizii
prodornom, koja je uz veliku i visoku pro-
(găsite în partea finală a galeriei din stânga).
storiju (6 m). Ona komunicira sa spoljašnjo-
Ele aparţin, aproape în totalitate, perioadei šću otvorom u plafonu, naspram kojeg se
dacice (sfârşitul secolului III – II a. Chr). Este stvorilo visoko uzvišenje od oko 1,5 m.
vorba despre ceramică lucrată cu mâna Na površini je sakupljen veliki broj razbi-
(culoare brună, brun-cărămizie, cărămizie, jenih komada, grupisanih naročito u oblasti
negricioasă şi cu grafit), ornamentată cu brâ- osnove humke i tri velika suda, zaliha (otkri-
uri alveolare, proeminenţe, benzi verticale venih u krajnjem delu galerije sa leve
incizate în reţea, caneluri verticale (pe cera- strane). Oni pripadaju, skoro u potpunosti,
mica grafitată), străchini cu faţete oblice şi de dačanskom periodu (kraj III – II veka p.
trei fragmente lucrate la roată, de culoare Hr). Reč je o ručno rađenoj keramici (braon,
brun-cărămizie şi neagră. Au fost găsite şi trei crvenkasto braon, crvenkasto, crnkaste boje
vase fragmentare, de secol XVIII-XIX. O i sa grafitima), ukrašeni alveolarnim pojase-
drahmă emisă de Alexandru cel Mare, apărută vima, naglašenim, vertikalnim trakama ure-
într-un sondaj ulterior (din anul 1997), datată zanim u mreže, vertikalnim kanalima (na
în sec. IV-III a. Chr. este şi un indice cronolo- grafitnoj keramici), posude sa kosim stra-
gic pentru locuirea dacică, sezonieră. În urma nama i tri komada rađena na točku, braon-
cercetărilor efectuate în acest an au fost recu- crvenkaste i crne boje. Otkrivene su i tri fra-
perate şi două piese din fier, aparţinând tot gmentarne posude, iz XVIII-XIX veka.
perioadei dacice (IV-III a. Chr). Prezenţa ridi- Jedna drahma izdata sa strane Aleksandra
căturii din sala mare, a deschiderii din tavan, a Velikog, koja se pojavila u jednom nare-
celor trei vase de provizii şi a numeroaselor dnom istraživanju, iz IV-III veka p. Hr, je
fragmente ceramice şi oase animaliere a per- hronološki indeks za dačansko sezonsko sta-
197
Petrovszky 1979, p. 238-240; Rogozea 1987, p. 350, 197
nr. 8; Petrescu 1997, p. 32-34; Petrescu, Popescu nr. 8; Petrescu 1997, str. 32-34; Petrescu, Popescu
2000, p. 207-208; Petrescu 2000, p. 31, 74; 2000, str. 207-208; Petrescu 2000, str. 31, 74;
Boroneanţ 2000, p. 32; Petrescu 2004, p. 29; Luca Boroneanţ 2000, str. 32; Petrescu 2004, str. 29; Luca
Luca 2006, p. 138. 193; Luca 2006, str. 138.
53
mis avansarea ideii că aici ar fi existat un altar novanje. Nakon istraživanja izvršenih ove
de cult dacic198. godine vraćena su dva primerka od gvožđa,
9. Peştera Lungă koja pipadaju isto dačanskom periodu (IV-
Este situată pe versantul drept al Caraşului, III p. Hr.). Prisustvo uzvišenja u velikoj sali,
sub Peştera Ibex – aflată la cca. 200 m în aval otvora u plafonu, tri posude namirnica i
de peştera Ţapului (la 60 de m înălţime faţă de brojnih delova keramike i životinjski kostiju,
firul apei). Cu deschiderea orientată spre vest, su pomogli u razvijanju ideje da je ovde
este o peşteră propice locuirii (orizontală, postojao jedan oltar dačanskog kulta198.
fosilă, uscată, caldă, fără curenţi). De la supra- 9. Dugačka pećina
faţă a fost recoltat material ceramic, medieval Nalazi se sa desne strane padine Karaša,
şi modern, de culoare neagră-cenuşie, din ispod Pećine Ibex – koja se nalazi na oko
pastă semifină199. 200 m nizvodno od Pećine ovna (na 60 m
10. Peştera Cuptoru Ciumei visine od vodotoka). Sa otvorom okrenutim
Pe versantul drept al Cheilor Caraşului, prema zapadu, pogodna je za stanovanje
situată la 50 m deasupra văii, peştera cu trei (horizontalna, fosil, suva, topla, bez struja).
intrări, orizontală, fosilă, caldă, parcursă de Na površini je bio sakupljen keramički
curenţi destul de puternici, luminată difuz, a materijal, srednjovekovni i moderni, crno-
putut servi doar ca adăpost temporar. In drep- sive boje, od polu-fine paste199.
tul celei de-a treia intrări apare multă cenuşă, 10. Pećina Kuptoru Ćiumei
iar în pământul de depunere afânat au fost Na desnoj padini Klanca Karaša, sme-
găsiţi câţiva colţi de Ursus spelaeus, ceramică štena na 50 m iznad doline, pećina sa tri
medievală şi modernă200. ulaza, horizontalna, fosilna, topla, kroz koju
11. Peştera 2 Mai prolaze prilično jake struje, difuzno osve-
Situată în dreptul tunelului vechii căi ferate tljena, mogla je da posluži samo kao privre-
ce unea Reşiţa cu Anina, pe versantul stâng al meno sklonište. Naspram trećeg ulaza ima
văii Caraşului, la 100 m înălţime faţă de više pepela, a u naslaganoj zemlji je pro-
aceasta, cu intrarea orientată spre sud-vest, nađeno nekoliko zubi Ursus spelaeus, sre-
este o peşteră orizontală, fosilă, cadă, uscată, dnjovekovne i moderne keramike200.
ce conţine oase de Ursus spelaeus. La supra- 11. Pećina 2 Maj
faţă au fost găsite fragmente ceramice medie- Smeštena naspram starog tunela žele-
vale de culoare neagră-cenuşie, executate din zničke pruge koja je spajala Rešicu i Aninu,
pastă semifină201. sa leve strane doline Karaša, na 100 m
12. Peştera Socolovăţ visine prema ovome, sa ulazom okrenutim
Se află la baza unui perete de stâncă cu o prema jugozapadu, ovo je horizontalna
înălţime de aproximativ 20 m, pe versantul pećina, fosil, kupatilo, suva, koja sadrži
stâng al Caraşului, la 1,2-1,5 km în aval de Peş- kosti Ursus spelaeus. Na površini su otkri-
tera 2 Mai. Orientată cu deschiderea către est, veni delovi srednjovekovne keramike crno-
este o peşteră orizontală, fosilă, caldă, uşor sive boje, izrađene od polu-fine paste201.
umedă, cu depuneri groase. La suprafaţă s-au
198
Rogozea 1987, str. 350, nr. 9; Petrovszky 1979, str.
198
Rogozea 1987, p. 350, nr. 9; Petrovszky 1979, p. 240, 240, 242; Rustoiu 1993, str. 139; Petrescu 1997, str.
242; Rustoiu 1993, p. 139; Petrescu 1997, p. 32-34; 32-34; Petrescu, Popescu 2000, str. 207, 208-209;
Petrescu, Popescu 2000, p. 207, 208-209; Petrescu Petrescu 2000, str. 33-34, 74; Boroneanţ 2000, str.
2000, p. 33-34, 74; Boroneanţ 2000, p. 32; Petrescu 32; Petrescu 2004, str. 34; Luca 2004, str. 81; Luca
2004, p. 34; Luca 2004, p. 81; Luca 2004a, p. 85; 2004a, str. 85; Luca 2005, str. 193; Luca 2006, str.
Luca 2005, p. 193; Luca 2006, p. 139. 139.
199
Petrovszky et alii 1981, p. 431; Rogozea 1987, p. 350, 199
nr. 4; Luca 2004, p. 24; Luca 2004a, p. 19; Luca 350, nr. 4; Luca 2004, str. 24; Luca 2004a, str. 19;
200
Petrovszky 1979, p. 244; Rogozea 1987, p. 351, nr. 16; 200
Petrovszky 1979, str. 244; Rogozea 1987, str. 351, nr.
Boroneanţ 2000, p. 31; Petrescu 2004, p. 18; Luca 16; Boroneanţ 2000, str. 31; Petrescu 2004, str. 18;
2004, p. 80; Luca 2004a, p. 84; Luca 2005, p. 192; Luca 2004, str. 80; Luca 2004a, str. 84; Luca 2005,
Luca 2006, p. 138. str. 192; Luca 2006, str. 138.
201
Petrovszki et alii, 1981, p. 431; Rogozea 1987, p. 350, 201
Petrovszki et alii, 1981, str. 431; Rogozea 1987, str.
nr. 6; Boroneanţ 2000, p. 41, Petrescu 2004, p. 26; 350, nr. 6; Boroneanţ 2000, str. 41, Petrescu 2004,
Luca 2004, p. 122-123; Luca 2004a, p. 131; Luca str. 26; Luca 2004, str. 122-123; Luca 2004a, str. 131;
54
găsit fragmente ceramice medievale şi 12. Pećina Sokolovac
moderne de culoare cenuşie202. Nalazi se u osnovi jednog stenovitog zida
13. Peştera nr. 1 din Socolovăţ sa visinom od oko 20 m, na levoj padini
Cu deschiderea orientată spre est, este pla- Karaša, na 1,2-1,5 km nizvodno od Pećine 2
sată pe versantul stâng al Caraşului, pe aceeaşi Maj. Okrenuta otvorom prema istoku, ovo je
linie cu Peştera Socolovăţ, la 150 m înălţime horizontalna pećina, fosil, topla, blago vlažna,
faţă de râu. Din interiorul acestei peşteri, ce sa debelim naslagama. Na površini su pro-
oferă condiţii prielnice locuirii (uscată, fosilă, nađeni delovi srednjovekovne i moderne
caldă), au fost adunate cioburi de culoare nea- keramike sive boje202.
gră-cenuşie (pastă fină) aparţinând perioadei 13. Pečina br. 1 iz Sokolovca
medievale şi fragmente ceramice de la vase Sa otvorom prema istoku, nalazi se na
moderne203. levoj strani Karaša, na istoj liniji sa Pećinom
Sokolovac, na 150 m visine prema reci. Unu-
Iasenovo tar ove pećine, koja pruža povoljne uslove za
(Comuna Biserica Albă, Districtul život (suva, fosil, topla), su bili sakupljeni
Banatului de Sud) delovi crno-sive boje (fina pasta) koji pripa-
daju srednjovekovnom periodu i delovi kera-
Localitatea a fost construită pe partea mike savremenih posuda203.
stângă, mai înaltă, a văii Caraşului, la capătul
terasei diluviale. Lângă sat se află câmpia alu- Jasenovo
vială, joasă şi inundabilă, unde se văd şi câteva (Opština Bela Crkva, južnobanatski okrug)
„braţe moarte“ ale Caraşului204.
Naselje je sagrađeno na levoj, višoj strani
A. Atestare documentară: doline Karaša, na ivici diluvijalne terase. Alu-
Pentru prima oară, satul este amintit în vijalna ravan je kraj sela niska i vodoplavna, a
documentele din anul 1690, sub denumirea na njoj je i nekoliko starih „mrtvaja“204 .
actuală205. Numele i-a fost dat după cuvântul
slavon folosit pentru frasin şi, de-a lungul tim- A. Dokumentarno prikazivanje:
pului, a cunoscut diferite modificări: Jase Selo se prvi put pominje 1690. godine, pod
novo, Jasenova, Jassenova, Jaszenova, Kara današnjim nazivom205. Ime je dobilo po slo-
sjeszenő, Jasenowo. venskoj reči za drvo Jasen. Više puta menjalo
je naziv, Jasenovo, Jasenova, Jassenova,
B. Toponime: Jaszenova, Karasjeszenő, Jasenowo.
Şiroka Bara, Izlaz, Iberland, Gornie i donie
livade, Ţiglana, Kruşka, Zeleni breg, Başte. B. Toponimi:
Široka bara, Izlaz, Iberland, Gornje i
C. Descoperiri arheologice: donje livade, Ciglana, Kruška, Zeleni breg,
1. Iberland – Şiroka Bara Bašte.
Situată la est de sat, mărginită de drumul
asfaltat şi calea ferată Vâršeţ – Biserica Albă, C. Arheološka otkrića:
zona cu acest toponim se întinde până aproape 1. Iberland – široka Bara
de malul Caraşului. Primele descoperiri arheo- Lokalitet se nalazi istočno od sela i omeđen
logice au fost făcute în anul 1952206 când, în je asfaltnim putem i prugom Vršac – Bela
Crkva, a pruža se sve do obala Karaša. Arheo-
202
Petrovszki et alii, 1981, p. 431, Rogozea 1987, p. 350,
nr. 3; Boroneanţ 2000, p. 41; Petrescu 2000, 202
Petrovszki et alii, 1981, str. 431, Rogozea 1987, str.
p. 32-33; Luca 2004, p. 123; Luca 2004a, p. 132; Luca 350, nr. 3; Boroneanţ 2000, str. 41; Petrescu 2000,
2005, p. 322; Luca 2006, p. 220. str. 32-33; Luca 2004, str. 123; Luca 2004a, str. 132;
203
Petrovszki et alii, 1981, p. 431-432, Rogozea 1987, Luca 2005, str. 322; Luca 2006, str. 220.
p. 350, nr. 2; Boroneanţ 2000, p. 41; Petrescu 2004, 203
Petrovszki et alii, 1981, str. 431-432, Rogozea 1987,
p. 32; Luca 2004, p. 123; Luca 2004a, p. 132; Luca str. 350, nr. 2; Boroneanţ 2000, str. 41; Petrescu
2005, p. 322; Luca 2006, p. 220. 2004, str. 32; Luca 2004, str. 123; Luca 2004a, str.
204
Ćurčić 2004, p. 291. 132; Luca 2005, str. 322; Luca 2006, str. 220.
205
Мilleker 2004, p. 78. 204
206
Prikić, Јоаnovič 1978, p. 36; Madas 2001, p. 40. 205
Мilleker 2004, str. 78.
55
timpul lucrărilor pentru canalul de lângă loški nalazi sa ovog lokaliteta registrovani su
drum, a fost descoperită ceramică din perioada prvi put 1952. godine206, kada je prilikom
neolitică şi de epoca bronzului. Alte cercetări zemljanih radova na kanalu pored puta otkri-
de suprafaţă au dus la colectarea de fragmente vena keramika neolitskog i bronzanodopskog
din epoca fierului şi medievale. Localitatea nu perioda. Prilikom redovnih obilazaka terena
a fost cercetată arheologic niciodată. na površini je konstatovana i keramika gvoz-
2. Ţiglana – Rupe denog doba i srednjeg veka. Lokalitet nikada
La capătul de est al satului, în locul din care nije arheološki istraživan.
2. Ciglana – Rupe
se lua pământul argilos pentru necesităţile
Na istočnom rubu sela, na prostoru gde je
fabricii de cărămidă din Iasenovo, cu ocazia
bilo glinište za potrebe ciglane u Jasenovu.
unor lucrărilor de terasare din anul 1967, au
Prilikom zemljanih radova 1967. godine,
fost descoperite mai multe morminte sarma- otkriveno je više sarmatskih grobova sa kera-
tice cu materiale ceramice şi podoabe207. Pe mičkim i ukrasnim prilozima207. Pored nave-
lângă descoperirile amintite, în acelaşi loc, denih nalaza, na istom mestu sporadično je
sporadic, a fost găsită şi ceramică medievală. nalažena keramika srednjeg veka.
3. Şiroka Bara – Novo Naselie 3. Široka Bara – Novo Naselje
La periferia vestică a satului, în imediata Lokalitet se nalazi na zapadnoj periferiji
apropiere a blocurilor nou construite, se află sela u neposrednoj blizini novosagrađenih
locul ce a primit denumirea de – Novo naselie. stambenih zgrada po kojima je ovaj deo sela
În urma verificărilor de teren de la suprafaţa dobio naziv – Novo naselje. Površinskim pre-
solului au fost adunate numeroase cioburi gledom terena konstatovana je veća količina
aparţinând unor vase de epoca bronzului, fie- fragmenata keramičkih posuda različitih vre-
rului şi medievale208. menskih perioda od bronzanog i gvozdenog
doba do srednjeg veka208.
La Ţiglana – Rupe, a fost descoperit în anul D. Novčana otkrića:
1967, în împrejurări necunoscute, o monedă Na lokalitetu Ciglana – Rupe, otkriven je
1967. Godine u nepoznatim okolnostima
de bronz, bine păstrată a lui Constantin al II-
dobro očuvan bronzani novčić Konstantina II
lea (334-335), Av. Constantinus IUN NOB
(334-335), Av. Constantinus IUN NOB C;
C; Rv. GLOR – IAEXERC–ITUS209. Rv. GLOR – IAEXERC –ITUS209.
Iertof Jertof
(comuna Vrani, judeţul Caraş-Severin) (opštinaVrani, Karaš-Severinska županija)
Localitatea se află la cca. 12 km nord-est de Naselje se nalazi na oko 12 km severo-is-

Vărădia. točno od Varadije.

Satul este amintit la 1723210, sub numele de Selo se pominje 1723.210, pod nazivom Her
Herdorf. A fost întemeiat în jurul anilor 1720 dorf. Bilo je osnovano oko 1720. sa strane
de către coloniştii germani din Oraviţa, care nemačkih kolonista iz Oravice koji su se
s-au aşezat iniţial pe locul numit Dealul Vii- nastanili, prvobitno, na mestu zvanom Dealul
lor211. Viilor (brdu vinograda)211.
Spinete, Mižlok, Ostru, Dealul Viilor212
Spinete, Mijloc, Ostru, Dealul Viilor212.
207
Barački 1972, p. 28. 206
Prikić, Јоаnovič 1978, str. 36; Madas 2001, str. 40.
208
Madas 2001, p. 39. 207
Barački 1972, str. 28.
209
 Colecţia MOV, îi mulţumim Doamnei Lj. Bakić 208
pentru datele oferite. 209
Zbirka GMV, zahvaljujem se na podacima Lj. Bakić.
210
Pesty 1884, p. 112; Suciu 1967, p. 304. 210
Pesty 1884, str. 112; Suciu 1967, str. 304.
211
Ilieşiu 2011, p. 155. 211
212
Ilieşiu 2011, p. 155. 212
56
1. În perieghezele efectuate în lunca Vicini- 1. U istraživanjima izvršenim u dolini
cului, la intrarea în sat dinspre Vrăniuţ, au fost Vićinika, na ulazu u selo sa strane Vranja,
găsite pe o suprafaţă de 200x200m fragmente su pronađeni na površini od 200x200m
ceramice cenuşii, ce pot fi atribuite secolelor delovi sive keramike, koji se mogu pripisati
III-IV, semnalând prezenţa unei aşezări daco- III-IV veku, ističući prisustvo jednog dačan-
romane213. sko-rimskog naselja213.
2. Punctul Dealul Viilor 2. Tačka Dealul Viilor
Din zona cu acest toponim, situată în stânga Iz oblasti ovog toponima, smeštenog s
pârâului Ciclova, au fost culese fragmente leve strane potoka Čiklova, su pronađeni
ceramice de sec III-IV214. delovi keramike iz III-IV veka214.
Kaitasovo Kajtasovo
(Comuna Biserica Albă, Districtul (Opština Bela Crkva, južnobanatski okrug)
Banatului de Sud)
Kajtasovo je, slično Grebencu, izgrađeno
Asemenea localităţii Grebenaţ, Kaitasovo
na istočnoj periferiji Deliblatske peščare, na
este amplasat în partea de est a periferiei Nisi-
granici sa aluvijalnom ravni Karaša. U selu i
purilor Deliblato, la graniţa cu câmpia aluvială
okolini postoji više izvora pijaće vode.
a Caraşului. În sat şi împrejurimi există mai
multe izvoare cu apă potabilă.
A. Dokumentarno prikazivanje
A. Atestare documentară: Selo se prvi put pominje u hronikama
Format după marea migraţie a Sârbilor, 1690. godine pod imenom Kajtasovo, a for-
satul este amintit pentru prima oară în croni- mirano je posle velike seobe Srba, da bi
cile din anul 1690 sub denumirea de Kaita tokom istorije u više navrata menjalo ime.
sovo, dar şi-a schimbat denumirea în repetate Tokom XVIII i XIX veka nosio je naziv Gai-
rânduri de-a lungul istoriei. Pe parcursul seco- tasoll, a od 1909. do 1922. godine Gajtás215.
lelor XVIII şi XIX s-a numit Gaitasoll, iar din
1909 până în anul 1922 Gajtás215. B. Toponimi:
Berkeš, Đurin breg, Vagane, Orlova
B. Toponime: umka, Jarak, Podvis, Beli breg, Vaganac,
Berkeş, Giurin breg, Vagane, Orlova umka, Pašina umka, Seoske njive.
Iarak, Podvis, Beli breg, Vaganaţ, Paşina
umka, Seoske niive. C. Arheološka otkrića:
1. Birkeš
C. Descoperiri arheologice: Lokalitet se nalazi na oko 200 metara
1. Birkeš severno od seoskog groblja, a formiran je na
Locul cu acest toponim se află la cca. 200 prostranoj terasi čija je istočna strana
de metri nord de cimitirul satului, pe o terasă odsečena nekadašnjim tokom Karaša. Na
întinsă, cu partea de est tăiată de cursul de tom delu seljani su usecali duboke jame u
altădată al Caraşului. Aici ţăranii au făcut kojima su pekli cigle. U profilima usečenih
gropi adânci în care s-a ars cărămida. În profi- jama pronalaze se fragmenti keramike
lele gropilor au fost găsite fragmente ceramice eneolitskog perioda i gvozdenog doba, dok se
din perioada eneolitică şi epoca fierului, în na površini istočnog dela ove terase pronalazi
timp ce pe suprafaţa de est a acestei terase se keramika srednjeg veka216.
află ceramică medievală216.
213
Ţeicu 1987, p. 343; Benea 1996, p. 265; Luca 2004, p. 213
Ţeicu 1987, str. 343; Benea 1996, str. 265; Luca 2004,
83; Luca 2004a, p. 89; Mare 2004, p. 181; Luca 2004, str. 83; Luca 2004a, str. 89; Mare 2004, str. 181;
p. 83; Luca 2004a, p. 89; Luca 2005, p. 200; Luca Luca 2004, str. 83; Luca 2004a, str. 89; Luca 2005,
2006, p. 143. str. 200; Luca 2006, str. 143.
214
Protase 2000, p. 230; Mare 2004, p. 181; Luca 2005, 214
Protase 2000, str. 230; Mare 2004, str. 181; Luca
215
Drobnjaković, Мileker 1929, p. 125. 215
Drobnjaković, Мileker 1929, str. 125.
216
Madas 2001, p. 13. 216
57
2. Orlova umka 2. Orlova umka
Zona se află la est de Kaitasovo în punctul Lokalitet se nalazi istočno od Kajtasova
Mali pesak (nisipul mic). Către est, există doi na potezu Mali pesak. Gledano ka istoku, u
tumuli impozanţi situaţi aproape pe aceiaşi gotovo pravilnom nizu nalaze se još dva
linie. Tumulul Orlova umka, după descrierea impozantna tumula. Tumul Orlova umka
lui Dimitrie Madas, se prezintă cu un diametru ima prema D. Madasu prečnik po osi SZ-JI
de aproape 100 de metri pe axa NV-SE şi cu o od skoro 100 metara, a visinu na central-
înălţime, în partea centrală, de aproximativ 8 nom delu od oko 8 metara. Na severoistoč-
metri. La nord-est de tumul există o movilă nom obodu tumula formirana je još jedna
mică, bine conservată, în forma de con. Partea manja dobro očuvana kupasta humka. Cen-
centrală a tumulului Orlova umka a fost dis- tralni deo tumula Orlova umka uništen je
trusă în urma fixării piramidei pentru punctul formiranjem platoa na kome je postavljena
de triunghiulaţie, ceea ce a făcut, conform piramida za trigonometarsku tačku, čime je
unor estimări, ca înălţimea tumulului să fie prema nekim procenama visina tumula sma-
redusă cu cel puţin 2 metri. La poalele tumu- njena za najmanje 2 metra. U podnožju
lului se pot observa resturi ale şanţurilor mili- tumula uočavaju se ostaci savremenih voj-
tare moderne217. ničkih rovova217.
Mercina Merćina
(comuna Vărădia, judeţul Caraş-Severin) (opština Varadija, Karaš-Severinska
županija)
Localitatea este situată în partea stângă a
râului Caraş, la o distanţă de circa 15 km faţă Naselje se nalazi na levoj strani reke
de oraşul Oraviţa. Karaš, na razdaljini od približno 15 km od
grada Oravica.
Este atestată documentar în anul 1421 sub A. Dokumentarno svedočanstvo:
numele de Mÿrsinch, fiind dată ca moştenire Dokumentarno se pominje 1421. godine
de Ioan, fiul lui Nicolae de Baglak, lui Nicolae pod nazivom Mÿrsinch, budući ostavljena
de Chaak, voievodul Transilvaniei. În 1717 în kao nasledstvo sa strane Joana sina Nikolaja
documente apare sub numele de Mirsina, iar od Baglaka, Nikolaju od Chaaka, vojvodi
în 1785 – Merschina 218. Transilvanije. 1717. u dokumentima se poja-
vljuje pod nazivom Mirsina, a 1785. - Mer
B. Toponime: schina 218.
Bogdaneşti, Cerete, Gai, Traunici, Peste
Mărcina, Stoian, Găilenci, Livezi219 B. Toponimi:
Bogdanešti, Čerete, Gaj, Traunić, Peste
C. Descoperiri arheologice: Marćina, Stoian, Gailenci, Livezi219
1. La sud-est de sat, în urma unor perie-
gheze, a fost descoperită o aşezare hallstatti- C. Arheološka otkrića:
ană (din fragmentele ceramice colectate s-a 1. Na jugo-istoku sela, posle nekih istra-
putut reconstitui un vas). Din aceeaşi zonă au živanja je otkriveno halstatsko naselje (od
mai fost recoltate bucăţi de chirpic ce au făcut delova sakupljene keramike je mogao da se
parte din pereţii unor locuinţe şi ceramică obnovi jedan sud). Takođe, u istoj oblasti je
aparţinând secolelor III-IV220. bilo sakupljeno više komada naboja koji
2. Pe terasele de deasupra luncii Caraşului, potiču od zidova nekih stanova i keramike
pe stânga drumului spre Greoni, la capătul koja pripada III-IV veku220.
217
Madas 2001, p. 14. 217
218
Pesty 1881, p. 33-34; Suciu 1968, p. 390; Ilieşiu 2011, 218
Pesty 1881, str. 33-34; Suciu 1968, str. 390; Ilieşiu
p. 178. 2011, str. 178.
219
Ilieşiu 2011, p. 179. 219
220
Gumă 1993, p. 292 ; Ţeicu 2003, p. 362; Luca 2004, 220
Gumă 1993, str. 292; Ţeicu 2003, str. 362; Luca 2004,
p. 97; Luca 2004a, p. 105; Luca 2005, p. 242; Luca str. 97; Luca 2004a, str. 105; Luca 2005, str. 242;
2006, p. 170. Luca 2006, str. 170.
58
dinspre Vărădia al satului, alături de un bogat 2. Na terasama iznad doline Karaša, sa
material hallstattian a fost găsită ceramică leve strane puta prema Greonju, na kraju
dacică lucrată cu mâna dintr-o pastă grosieră, koji se nalazi prema selu Varadiji, pored
maroniu – roşcată, şi ceramică cenuşie lucrată bogatog halstatskog materijala, je bila pro-
la roată, caracteristică secolelor III-IV221. nađena i dačanska keramika ručno rađena
3. Într-o mică colecţie particulară a sătea- od guste paste braon - crvene boje i sive
nului Iancu Petricoane din Mercina a fost sem- keramike rađene na točku, karakteristične
nalată în anul 1978 ceramică cenuşie, de secol III-IV veku221.
IV, adunată din vatra satului222. 3. U jednoj maloj privatnoj kolekciji
4. Tradiţia populară plasează vechea vatră a seljaka Janka Petrikoane iz Merćine je bila
satului în locul numit Bogdăneşti223. naznačena, 1978. godine, siva keramika, IV
veka, sakupljena u ognjištu sela222.
D. Descoperiri monetare: 4. Narodno predanje smešta staro seosko
În hotarul satului, în condiţii nedatate şi ognjište na mestu zvanom Bogdanešti223.
necunoscute, a fost descoperit un denar impe-
rial roman de la Traian224.
U ataru sela, u nedatiranim i nepoznatim
uslovima, je pronađen jedan rimski carski
Oreşaţ
denar iz vremena Trajana224.
(Comuna Vârşeţ, Districtul Banatului de
Sud) Orešac
(Opština Vršac, južnobanatski okrug)
Satul, situat la 22 km de Vârşeţ, s-a format
în dreapta văii Caraşului, pe panta uşoară a Selo je formirano na desnoj strani doline
platoului de pădure care înconjoară nisipurile Karaša, na blagoj padini lesne zaravni koja
Banatului. Spre sud, la periferia acestuia, se okružuje Banatsku peščaru. Južno od sela,
află cursul pârâului Guzaina, care se varsă, în uz sam obod lesne zaravni nalazi se tok
apropiere, în Caraş. rečice Guzajna, koja se u neposrednoj blizini
uliva u Karaš. Do sela vodi slepi asfaltni put,
A. Atestare documentară: a udaljen je od Vršca 22 km.
Atestat pentru prima oară în anul 1452,
satul şi-a schimbat numele de mai multe ori A. Dokumentarno prikazivanje:
de-a lungul istoriei: Orošia, Orašič, Orešac, Prvi pomen sela potiče iz 1452. godine.
Homokdiód. Tokom istorije više puta menjao je ime
Orošia, Orašič, Orešac, Homokdiód.
B. Toponime:
Salişte, Kokona, Jidovar, Toboliţa, Şan B. Toponimi:
cevi. Selište, Kokona, Židovar, Tobolica,
ančevi.
Š
C. Descoperiri arheologice:
1. Jidovar C. Arheološka otkrića:
Situl arheologic este situat la periferia tera- 1. Židovar
sei înalte împădurite, care se întinde deasupra Lokalitet je formiran na obodu izdvoje-
câmpiei aluviale a râului Caraş şi a pârâului nog dela visoke lesne terase, koja se prostire
iznad aluvijalne ravni Guzajne i Karaša. Na
221
Benea, Bejan 1989-1993, p. 141; Benea 1996, p. 271; 221
Benea, Bejan 1989-1993, str. 141; Benea 1996, str. 271;
Gumă 1992, p. 36; Gumă 1993, p. 292; Iaroslavschi, Gumă 1992, str. 36; Gumă 1993, str. 292; Iaroslav
Lazarovici 1978, p. 256; Iaroslavschi, Lazarovici 1979, schi, Lazarovici 1978, str. 256; Iaroslavschi, Lazaro
p. 454; Ţeicu 2003, p. 362; Mare 2004, p. 188; Luca vici 1979, str. 454; Ţeicu 2003, str. 362; Mare 2004,
2004, p. 97-98; Luca 2004a, p. 105-106; Luca 2005, str. 188; Luca 2004, str. 97-98; Luca 2004a, str. 105-
p. 242; Luca 2006, p. 170. 106; Luca 2005, str. 242; Luca 2006, str. 170.
222
Iaroslavschi, Lazarovici 1978, p. 256, nota 5. 222
Iaroslavschi, Lazarovici 1978, str. 256, nota 5.
223
Găvădina 2003, p. 5. 223
Găvădina 2003, str. 5.
224
Medeleţ 1994, p. 269; Luca 2004, p. 97-98; Luca 224
Medeleţ 1994, str. 269; Luca 2004, str. 97-98; Luca
2004a, p. 105-106; Luca 2005, p. 243; Luca 2006, 2004a, str. 105-106; Luca 2005, str. 243; Luca 2006,
p. 170. p. 170.
59
Guzaina. Pe o suprafaţă mai mare de jumătate površini nešto većoj od pola hektara, sukce-
de hectar au fost descoperite în urma cercetă- sivno su podizana naselja u periodu od
rilor arheologice aşezări suprapuse, începând ranog bronzanog doba pa sve do dolaska
cu perioada bronzului timpuriu şi până la rimljana na ove prostore početkom I veka
venirea romanilor, la începutul secolului I p. naše ere, kada je Židovar trajno napušten.
Chr., când Jidovarul a fost părăsit definitiv Sa juga i istoka naselje je prirodno zaštićeno
Aşezarea este protejată natural, la sud şi est visokim lesnim profilima, a sa istoka i
prin păduri înalte, iar de la est şi vest de zapada dubokim vododerinama225 (Pl. 9).
ravene şi văi adânci225 (Pl. 9). Arheološka istraživanja započeo je 1948.
Săpăturile arheologice au fost începute în godine profesor Branko Gavela i ona su sa
anul 1948 de profesorul Branko Gavela şi au manjim ili većim prekidima trajala do 1977.
durat, cu întreruperi mai mari sau mai mici, godine. Nova sistematska istraživanja zapo-
până în anul 1977. Noile cercetări sistematice četa su 1996. godine u organizaciji Gradskog
începute din anul 1996, organizate de Muzeu- muzeja Vršac i Katedre za praistorijsku
arheologiju Filozofskog fakulteta u Beo-
lui Orăşenesc din Vârşeţ şi Catedra de arheolo-
gradu i ona traju i danas.
gie preistorică a Facultăţii de Filosofie din Bel-
Istraživanja su vršena u više pravaca, pa
grad, se derulează şi astăzi.
je do sada utvrđeno da Židovar pripada
Cercetările au stabilit că Jidovarul aparţine
naseljima Tel tipa sa izraženom vertikalnom
tipului de aşezare tell, cu o stratigrafie verti-
kulturnom stratigrafijom, te da je u severo-
cală groasă care, în partea de nord-vest a aşe- zapadnom delu lokaliteta kulturni sloj
zării, atinge o grosime de peste 5,6 m. Au fost debljine preko 5,6 m. U vertikalnoj strati-
identificate cinci straturi de locuire (Jidovar grafiji izdvojeno je pet kulutrnih stratuma
I-V) cu mai multe faze şi subfaze226 (Pl. 10/2-3, (Židovar I-V) sa više faza i podfaza226 (Pl.
Pl. 11/1-3, Pl.54/1-4, Pl. 55/1-4, Pl. 56/1-4, Pl. 10/2-3, Pl. 11/1-3, Pl.54/1-4, Pl. 55/1-4, Pl.
57/1-4). 56/1-4, Pl. 57/1-4)
Jidovar I – aparţine perioadei vechi a bron- Židovar I – pripada ranom bronzanom
zului, respectiv orizontului ante-Vatina. dobu, odnosno pre-vatinskom horizontu
Jidovar II – aparţine perioadei mijlocii a Židovar II – pripada srednjem bronza-
bronzului, cu mai multe aşezări succesive ale nom dobu sa više sukcesivnih naselja rane i
culturii Vatina, faza veche şi clasică. klasične vatinske kulture
Jidovar III – aparţine perioadei târzii a Židovar III – pripada kasnom bronzanom
bronzului, cu descoperiri din faza finală a cul- dobu, označen finalnom fazom vatinske kul-
turii Vatina ture
Jidovar IV – aparţine perioadei vechi şi Židovar IV – pripada ranom i razvijenom
dezvoltate a epocii fierului, cu descoperiri gvozdenom dobu, označen Gava grupom i
aparţinând grupului Gava şi celei de-a patra četvrtom fazom grupe Bosut
faze a grupului Bosut Židovar V – pripada kasnom latenu sa
Jidovar V – aparţine Latène-ului târziu cu naseljima Kelta i Dačana
aşezări ale celţilor şi dacilor. Tokom arheološke kampanje 2oo1. Godine,
În cursul campaniei arheologice din anul u sloju mlađeg gvozdenog doba otkrivena je
2001, în stratul din epoca timpurie a fierului a ukopana bogata riznica nakita od srebra i
fost găsit un bogat tezaur de bijuterii din argint ćilibara227. Istraživanja sprovedena 2008. i
şi chihlimbar227. Cercetările efectuate în anii 2009. godine ukazala su da je i šira okolina
2008 şi 2009 au indicat faptul că şi împrejuri- Židovara bila naseljavana u različitim
mile Jidovarului au fost locuite în diferite peri- vremenskim periodima u zavisnosti od
oade de timp. veličine i broja ljudi koji su obitavali na
centralnom židovarskom platou.
2. Oreşaţ – Sat
2. Orešac – Selo
În timpul lucrărilor la canalele de drenaj, în
Prilikom kopanja drenažnog kanala u
centrul satului, în anul 1956, a fost descoperită
centru sela 1956. godine, otkrivena je nekro-
225
Јоvanović, Јеvtić 2006, p. 2-3. 225
Јоvanović, Јеvtić 2006, str. 2-3.
226
Uzelac et all. 1997; Sladić 2006; Јоvanović, Јеvtić
2006; Ljuština 2011b.
226
Uzelac et all. 1997; Sladić 2006; Јоvanović, Јеvtić
2006; Ljuština 2011b.
227
Јоvanović, Јеvtić 2006, p. 6 şi urm. 227
Јоvanović, Јеvtić 2006, str. 6 şi urm.
60
o necropolă de incineraţie. În luna septembrie pola spaljenih pokojnika, a u septembru iste
a aceluiaşi an Rastko Raşaiski a început săpă- godine R. Rašajski vrši manja zaštitna isko-
turile de salvare. Câţiva ani mai târziu, în anul pavanja. Nekoliko godina kasnije, 1962.
1962, în acest loc săpăturile au fost continuate godine, na ovom mestu iskopavanja vrši
de echipa Muzeul Naţional din Belgrad, sub ekipa Narodnog muzeja iz Beograda pod
îndrumarea lui Duşan Krstici. Cu această oca- rukovodstvom Dušana Krstića. Tom prili-
zie au fost descoperite 15 morminte de incine- kom otkriveno je 15 grobova sa spaljenim
raţie, care s-a dovedit că au aparţinut la două pokojnicima i konstatovano da se radi o dve
posebne nekropole, od kojih jedna pripada
necropole, una din epoca mijlocie a bronzului
početku srednjeg bronzanog doba (kultura
(cultura Szeremle – Dubovaţ), iar cea nouă din
Szeremle – Dubovac), a mlađa kasnom
epoca târzie a bronzului (cultura Belegiş).
bronzanom dobu (kultura Belegiš).
3. Rimski şanaţ 3. Rimski šanac
La vest de Oreşaţ, la o depărtare de aproxi- Zapadno od Orešca, na udaljenosti od
mativ 1 km, se află rămăşiţele unui şanţ de oko 1 km, nalaze se ostaci rimskog odbram-
apărare roman, care a fost trasat în direcţia benog šanca, koji se pruža pravcem
sud-vest-nord-est. jugozapad-severoistok.
D. Descoperiri monetare: D. Novčana otkrića:

1. Jidovar, Sector I, blocul VII, kv. D31, 1. Židovar, Sektor I, blok VII, kv. D31,
denar republican (79 bc) C. NaeviusBalbus, republikanski denar (79 bc) C. Naevius Bal-
Av. Glava Venere cu diademă, CS, capătul din- bus, Av. Glava Venere sa dijademom, CS,
ţat. Rv. Victoria ţine frâiele în trigi cu ambele ivica nazubljena. Rv. Viktorija u trigi drži
mâini. XXVII,C.NAE.BAB228. uzde sa obe ruke. XXVII,C.NAE.BAB228.
2. Jidovar, Sector I, blocul VII, kv. A24, 2. Židovar, Sektor I, blok VII, kv. A24,
denar republican (42 bc), L. Livineius Regulus republikanski denar (42 bc), L. Livineius
III VIR, Av. Capul lui Octavian, C. CAESAR, Regulus III VIR, Av. Glava Oktavijana, C.
III.VIR.R.G.C; rv. Victoria stă şi ţine într-o CAESAR, III.VIR.R.G.C; rv. Viktorija stoji i
drži palminu grančicu u jednoj i venac u
mână creanga unui palmier şi în alta coroană,
drugoj ruci, L.LIVINEIVS, REGVLVS229.
L.LIVINEIVS, REGVLVS229.
3. Židovar, Sektor I, blok VII, republikan-
3. Jidovar, Sector I, blocul VII, denar repu-
ski denar (7 bc), Augustus, M. Salvius Otho,
blican (7 bc), Augustus, M. Salvius Otho, Av. Av. Avgust, gologlav, CAESAR AVGVST
Avgust, cu capul gol, CAESAR AVGVST PONT PONT MAX TRIBUNIC POT, Rv. M.SAL-
MAX TRIBUNIC POT, Rv. M.SALVIVS OTHO VIVS OTHO III VIR AAAFF SC230.
III VIR AAAFF SC230. 4. Židovar, sektor II, 5. o.s, Republikan-
4. Jidovar, sector II, 5. o.s, denar republi- ski denar, (75-74 b.c), Av. u profilu predsta-
can, (75-74 b.c), Av. Un bărbat prezentat din vljen muškarac u togi, sa dijademom i skip-
profil în togă, cu diademă şi sceptru, peste trom prebačenim preko ramena i slovima
umăr cu litere G(enius) P(opuli) R(omanus), G(enius) P(opuli) R(omanus), rv. CN(eius)
rv. CN(eius) LEN(tulus) Q(uaestor) EX LEN(tulus) Q(uaestor) EX S(enatus)
S(enatus) C(onsulto)231 (Pl. 10/1). C(onsulto)231. (Pl. 10/1).
5. Jidovar, sector I, Kv. L15, imitaţie de 5. Židovar, sektor I, Kv. L15, imitacija
monedă romană republicană, Av. Prezentarea rimskog republikanskog novca, Av. Upro-
simplă a capului, Rv. Dioscuri, urmele indesci- šćena predstava glave, Rv. Dioskuri, tragovi
frabile ale inscripţiei232. nečitljivog natpisa232.
228
Bakić 2005, p. 14. 228
Bakić 2005, str. 14.
229
Bakić 2005, p. 14. 229
230
Bakić 2005, p. 15. 230
231
Colecţia Muzeului Orăşenesc din Vârşeţ, cercetări 231
Zbirka Gradskog muzeja Vršac, istraživanja 2011. g,
anul 2011, nepublicat. neobjavljeno
232
Bakić 2005, p. 15. 232
61
Secăşeni Sekašenj
(comuna Ticvaniu Mare, judeţul (opština Tikvaniu Mare, Karaš-Severinska
Caraş‑Severin) županija)
Este situat între Valea Caraşului şi culmile Nalazi se između Doline Karaša i južnih
sudice ale munţilor Dognecei. vrhova planina Dogneče.

Cneazul Zokul a primit moşia Secăş din Knez Zokul je dobio posed Sekaš od kra-
partea regelui Carol Robert, înainte de anul lja Karola Roberta, pre 1340. godine. Doku-
1340. Prin actul din 5 decembrie 1357 se con-
mentom izdatim 5 decembra 1357. se
firmă deposedarea fiilor lui Zokul, care au
potvrđuje oduzimanje poseda sinovima
pierdut această aşezarea în favoarea lui Ioan
Zokula koji su izgubili ovo naselje u korist
Pecenegul, castelanul cetăţii Erdsumlow. În
anul 1364 a ajuns în stăpânirea familiei Himfy. Joana Pečenega, posednika tvrđave Erdsu-
În 1357 apare sub numele Zekaspataka, în mlow. 1364. godine je dospeo u posedstvo
1358 – vallis Zekuswelgh, Zykaswelgh, Zye porodice Himfy. 1357. se pojavljuje pod
kas, Zekaspatak, Zekas, în 1376 – Zeekas, în nazivom Zekaspataka, 1358. – vallis Zeku
1396 – Zchekas, în 1418 – Sekas, în 1427 swelgh, Zykaswelgh, Zyekas, Zekaspatak,
Zecas233. Zekas, 1376. - Zeekas, 1396. – Zchekas,
1418. - Sekas, 1427. Zecas 233.
B. Toponime:
Lunca, Nandraş, Crivaia, Obârşia, Poza B. Toponimi:
rina, Laţionia, Vucania, Smidosu, Raunişte, Lunka, Nandraš, Krivaja, Obaršija,
Cotarosian234. Pozarina, Lacionija, Vukanija, Smidosu,
Raunište, Kotarosian234.
1. În hotarul satului, prin cercetări de C. Arheološka otkrića:
suprafaţă au fost descoperite materiale aparţi- 1. U seoskom ataru su, uz pomoć površin-
nând perioadei medievale timpurii235. skih istraživanja, bili pronađeni materijali
2. În literatura veche, în împrejurimile loca- koji pripadaju ranoj srednjovekovnoj
lităţii, sunt menţionate movile de hotar ale epohi235.
satului Secaş şi ale Movilei Voya (prin docu- 2. U staroj književnosti, u okolini naselja,
mentele din 14 iunie 1358, 22 martie 1363, 21
se pominju uzvišice atara sela Sekaš i Movi
martie şi 20 mai 1378)236.
lei Voya (putem dokumenata od 14 juna
1358., 22 marta 1363., 21 marta i 20 maja
Stara Palanka
(Comuna Biserica Albă, Districtul 1378.)236.
Banatului de Sud)
Stara Palanka
Localitatea se află pe un teren mai ridicat (Opština Bela Crkva, južnobanatski okrug)
situat între locurile de vărsare ale Caraşului şi
Nerei în Dunăre, fiind înconjurată din toate Selo je formirano na malom ostrvu višeg
părţile de soluri umede şi de albia Dunării. zemljišta između ušća Karaša i Nere u
Poziţia sa geografică a făcut ca de-a lungul Dunav. Sa svih strana okruženo je niskim
233
DRH, C, XII, str. 244, 201, 285-286; Pesty 1882, str.
233
DRH, C, XII, p. 244, 201, 285-286; Pesty 1882, p. 129; 129; Pesty 1884, str. 214-218; Suciu 1968, str. 113;
Pesty 1884, p. 214-218; Suciu 1968, p. 113; Ţeicu Ţeicu 1998, str. 373.
1998, p. 373. 234
234
Ilieşiu 2011, p. 271. 235
Bejan 1985-1986, str. 234; Luca 2004, str. 124; Luca
235
Bejan 1985-1986, p. 234; Luca 2004, p. 124; Luca 2004a, str. 134; Luca 2005, str. 342; Luca 2006, str.
2004a, p. 134; Luca 2005, p. 342; Luca 2006, p. 232. 232.
236
Pesty, 1882, p. 32-42, 50-56, 132-151; Medeleţ, 236
Pesty, 1882, str. 32-42, 50-56, 132-151; Medeleţ, Bugi
Bugilan 1987, p. 163; Luca 2004, p. 124; Luca 2004a, lan 1987, str. 163; Luca 2004, str. 124; Luca 2004a,
p. 134; Luca 2005, p. 342; Luca 2006, p. 232. str. 134; Luca 2005, str. 342; Luca 2006, str. 232.
62
istoriei aşezarea de la Stara Palanka să deţină ritskim zemljištima i koritom Dunava. Geo-
un important rol economic, militar şi strateški položaj je takav da je tokom isto-
comercial. rije Stara Palanka predstavljala veoma zna-
čajno naselje u vojnom i ekonomsko
A. Atestare documentară: saobraćajnom smislu.
Datorită poziţiei sale geografice speciale, pe
teritoriul aşezării Stara Palanka urmele aşeză- A. Dokumentarno prikazivanje:
rilor umane datează din preistorie. Se presu- Zahvaljujući svom izuzetnom položaju na
pune că în acest loc a fost aşezarea dacică prostoru Stare Planke tragovi ljudskog nase-
Genukla. În timpul cuceririi Daciei de către ljavanja datiraju od praistorije. Pretposta-
Traian, în anul 101, armata romană a trecut vlja se da je na ovom mestu bilo dačko nase-
Dunărea la Ram peste podul de pontoane, iar lje Genukla. Prilikom Trajanovog pohoda na
în apropiere a fost ridicată o mică aşezare Dakiju 101. godine, rimska vojska je prešla
romană. Dunav kod Rama preko pontonskog mosta,
În timpul secolului al VII-lea începe invazia koji je na banatskoj strani utvrđen, a u bli-
avarilor şi a slavilor. Potrivit tradiţiei, aceştia zini je podignuta mala rimska naseobina.
au ridicat, pe teritoriul actual al localităţii Tokom VII veka dolazi do najezde Avara
Stara Palanka, o aşezare pe care au apărat-o sa kojima se u ove krajeve naseljavaju i Slo-
printr-un şanţ circular, iar în interior au con- veni. Prema predanju, oni su na mestu
današnje Stare Palanke podigli naselje i
struit un templu. După numele acestui templu,
utvrdili ga kružnim opkopom, a u njemu su
satul a primit denumirea de: Horom sau
sagradili hram. Prema tom hramu i naselje
Haram. Regele maghiar Bela IV a vizitat în 18
je dobilo svoje tadašnje ime Horom ili
mai 1239 localitatea Horom, dată care se con-
Haram. Mađarski kralj Bela IV boravio je
stituie ca prima menţionare oficială documen-
18. maja 1239. godine u Horomu, što je uje-
tară a localităţii. În Evul mediu Horom este
dno i prvi zvanični pomen imena. U sre-
oraş, cetate şi sediul administrativ al zonei. dnjem veku Horom je varoš, tvrđava i sedi-
În timpul dominaţiei turceşti, a fost recon- šte upravne oblasti.
struită cetatea Horom, iar satul a primit o Za vreme turske vladavine na ovim pro-
nouă denumire de Ieni Palanka237. storima, obnovljena je tvrđava u Horomu, a
naselje dobilo novo ime Jeni Palanka237.
B. Toponime:
Dominal, Sapaia, Iaruga, Mali rit, Utrine, B. Toponimi:
Ciardak Dominal, Sapaja, Jaruga, Mali rit,
Utrine, Čardak
1. Sapaia C. Arheološka otkrića:
Locul se află pe o fostă insulă aflată în 1. Sapaja
Dunăre, în apropiere de locul vărsării Caraşu- Lokalitet je smešten na nekadašnjem
lui care, datorită debitului scăzut al apelor, s-a dunavskom ostrvu u blizini ušća Karaša,
unit cu malul. Cu ocazia construirii canalelor koje je prilikom nižeg vodostaja bilo pove-
DTD, care se varsă în Dunăre, marginea de est zano peščanim sprudom sa kopnom. Prili-
a fostei insule a fost acoperită cu pământ şi aici kom probijanja kanala DTD, koji se danas
a fost zidit parapetul de est al canalului. uliva u Dunav uz samu istočnu ivicu neka-
Primele săpături arheologice de pe insula dašnjeg ostrva, veći deo lokaliteta zasut je
Sapaia au fost organizate în anul 1966, de zemljom i ugrađen u zapadni bedem kanala.
Institutul Regional pentru Protecţia Monu- Prva arheološka istraživanja na ostrvu
mentelor de Cultură din Novi Sad, în colabo- Sapaja organizovao je 1966. godine, Pokra-
rare cu Muzeul Orăşenesc din Vârşeţ. Lucrările jinski zavod za zaštitu spomenika kulture u
au avut un caracter de salvare, în cadrul cerce- Novom Sadu uz saradnju sa Gradskim
tărilor arheologice care au precedat construi- muzejom Vršac. Radovi su bili orijentacio-
rea hidrocentralei „Porţile de Fier”. Ele au con- nog karaktera, a u sklopu zaštitnih istraživa-
tinuat şi în următorii patru ani, până la nja, koja su prethodila izgradnji HE „Đer-
237
Drobnjaković, Мileker, 1929, p. 130-131. 237
Drobnjaković, Мileker, 1929, str. 130-131.
63
scufundarea insulei. În timpul acestor cinci dap“. Istraživanja su nastavljena i u naredne
campanii arheologice a fost cercetată parţial o četiri godine, sve do potapanja ostrva.
fortăreaţă din perioada romană, bizantină şi Tokom tih pet arheoloških kampanja deli-
medievală. Cetatea, de mari dimensiuni – mično je istraženo utvrđenje iz rimskog,
93x92 metri – se încadrează în limes-ul vizantijskog i srednjovekovnog perioda.
roman238. Ruševine utvrđenja dimenzija 93x92 metra,
2. Kloster (Dominal) svrstavaju ga u jedno od najvećih na ovom
Situl arheologic se află la intrarea în Stara delu rimskog limesa238.
Palanka, între zona locuinţelor şi a caselor de
vacanţă. Cu ocazia arăturilor şi a lucrărilor de 2. Kloster (Dominal)
terasamente, de la suprafaţă au fost recoltate Lokalitet se nalazi na ulazu u Staru
fragmente ceramice preistorice239 şi un bogat Palanku u zoni savremenih kuća i vikendica.
material medieval târziu240. În urma cercetări- Prilikom zemljanih radova na kopanju teme-
lor de teren s-a estimat că aşezarea s-ar întinde lja, ali i nakon oranja na površini njiva kon-
statovana je keramika, koja se u najvećoj
pe o suprafaţă de aproximativ 2 ha, dar grani-
meri može opredeliti u pozni srednji vek i
ţele nu se disting clar în teren241.
turski period239 ali se u manjoj meri javlja i
materijal pozne antike240. Prema slobodnoj
proceni lokalitet zauzima površinu od oko 2
În primăvara anului 1897, în timpul retra-
ha, iako njegove granice nisu jasno prepo-
gerii apelor, pe malul Dunării, lângă vama de znatljive na terenu241.
atunci, a fost găsită un tezaur compus 57 de
monede din aur şi mai mult de o sută de D. Novčana otkrića:
monede de argint bine păstrate. Monedele din U proleće 1897. godine, otkrivena je prili-
aur au aparţinut împăraţilor: Tiberiu (3), Cali- kom niskog vodostaja, na samoj obali
gula (1), Claudius (5), Nero (17), Galba (2), Dunava pored tadašnje carinarnice, ostava
Vespasian (11), Tit (6), Domitian (5) şi Traian koja je sadržavala 57 zlatnih i više od stotinu
(7) bucăţi. Între denarii de argint se numără şi dobro očuvanih srebrnih moneta. Među zla-
o monedă Vitelia242. Din păcate tezaurul a fost tnicima su zastupljeni sledeći vladari: Tibe-
împărţit şi apoi vândut, astfel încât astăzi i s-a rije (3), Kaligula (1), Klaudije (5), Neron
pierdut orice urmă. (17), Galba (2), Vespazijan (11), Tit (6),
Pe parcursul cercetărilor arheologice siste- Domicijan (5) i Trajan (7) komada. Među
matice s-au găsit mai multe monede romane, srebrnim denarima takođe su zastupljeni svi
deteriorate, între care au fost identificate mai navedeni vladari, ali uz to i monete Vite-
multe exemplare aparţinând monedei as lija242. Na žalost ostava je rasparčana i pro-
(Tiberiu, Claudiu, Vespasian şi Domiţian)243. data, tako da joj se danas gubi svaki trag.
Tokom arheoloških istraživanja pro-
Ticvaniu Mare nađeno je više primeraka loše očuvanog
(comună, judeţul Caraş-Severin) rimskog novca od kojih su identifikovani
sledeći primerci: as Tiberija, as kovan za
Localitatea se află la cca. 12 km nord-est de vlade Tiberija u čast Agripe, as Klaudija, as
Vărădia, la contactul dintre linia vestică a pie- Vespazijana i as Domicijana243.
montului bănăţean şi zona joasă reprezentată
prin depresiunea Oraviţei şi câmpia Caraşului. Tikvaniu Mare
(opština, Karaš-Severinska županija)
Într-un act din anul 1437 se aminteşte de Naselje se nalazi na oko 12 km severo-
răpirea unui iobag cu numele de Petru istočno od Varadije, na dodiru između
zapadne linije banatskog pijemonta i niske
238
Dimitrijević 1984, p. 33, Barački 1995, p. 7.
239
Materialul se păstrează la GMV şi provine de la D. 238
Dimitrijević 1984, str. 33, Barački 1995, str. 7.
Šljivić. 239
Materijal se čuva u GMV i potiče sa imanja D. Šljivića.
240
Madas 2001, p. 45. 240
241
Madas 2001, p. 45. 241
242
Dimitrijević 1984, p. 32 242
Dimitrijević 1984, str. 32
243
Dimitrijević 1984, p. 34. 243
Dimitrijević 1984, str. 34
64
ygwan244. La 1555 Petru Petrovici dispune
T oblasti koju predstavlja nizija Oravice i
împărţirea anumitor proprietăţi, printre care Karaška ravnica.
este amintită şi Thywko245. Alte nume sub care
apare aşezarea: 1699 – Tikfan, 1690-177 – A. Dokumentarno svedočanstvo:
Tikván, 1717 – Dikvan, 1799 – Nagy – U jednom dokumentu iz 1437. godine se
Tikván246 pominje otmica jednog kmeta po imenu
Petar Tygwan244. 1555. Petar Petrović
B. Toponime: određuje podelu pojedinih vlasništva među
Răstoci, Lunca, Poieni, Pioni, Culmea, kojima se pominje i Thywko245. Drugi nazivi
Corcana, Cristiana, Frenda, Teiuş, pod kojima se pojavljuje naselje: 1699. -
Nandroşa, Andria, Culmea lui Oprian, Tikfan, 1690.-177. – Tikván, 1717. – Dikvan,
Culmea S
ârbilor247. 1799. – Nagy - Tikván246.
C. Descoperiri arheologice: B. Toponimi:

1. În anul 1874, la intrarea în localitate, pe Rastoć, Lunka, Pojenj, Pioni, Kulmea,
stânga şoselei, pe platoul de lângă râul Caraş, Korkana, Kristiana, Frenda, Tejuš, Nan
în urma unor săpături a fost descoperită, la droša, Andria, Kulmea lui Oprian, Kulmea
adâncimea de 1,60 m, o verigă din bronz cu Sarbilor247.
ornament liniar (diametrul=4,3 cm) şi cinci
vârfuri de săgeţi, tot din bronz. Aceste piese au C. Arheološka otkrića:
fost trimise Muzeului Naţional din Budapesta, 1. 1874. godine, na ulazu u naselje, levo
apoi au fost date la schimb, într-un loc necu- od puta, na površini pored reke Karaš,
noscut.248 nakon nekoliko iskopavanja je otkrivena, na
2. La Muzeul Naţional Maghiar au fost dubini od 1,60 m, bronzana veriga sa linij-
depuse câteva brăţări de bronz, provenite din skim ukrasom. (prečnik=4,3 cm) i pet
arealul acestei localităţi249. vrhova strela, isto bronzanih. Ovi primerci
3. Punctul Andree su bili poslati Nacionalnom Muzeju iz
a. La nord de localitate, în dreapta şoselei Budimpešte, a kasnije su date u zamenu, u
Reşiţa-Oraviţa, la cca. 1 km de marginea comu-
nepoznatom mestu248.
nei, a fost descoperit în anul 1979 un depozit
2. U Nacionalnom mađarskom muzeju je
de bronzuri, compus din zece piese. Acesta
doneto nekoliko narukvica od bronza koje
cuprinde un colier confecţionat dintr-o bară
potiču iz oblasti ovog naselja249.
rotundă de bronz, decorat prin incizie fină cu
3. Tačka Andree
linii dispuse paralel, în zigzag sau în formă de
a. Na severu naselja, sa desne strane puta
V, 4 brăţări masive, semiovale, cu un decor
Rešica-Oravica, na oko 1 km od granice
asemănător cu cel al colierului (Pl. 3), un celt
opštine, je pronađeno 1979. godine, skladi-
cu aripioare, 4 apărători de braţe cu partea
šte bronza, koje sačinjava deset primeraka.
superioară cu 10 spirale, cu un decor din trei
Ono se sastoji od ogrlice izrađene od okru-
linii în relief şi ornament realizat prin incizie
fină (Pl. 4). Prin analiza metalografică a piese- gle bronzane šipke, ukrašene finim prese-
lor s-a evidenţiat modul în care acestea au fost kom linija paralelno raspoređenih, u zig
executate. Materialul turnat în bare a fost pre- zagu ili jedan kelt sa krilima u obliku slova
V, 4 masivne narukvice, poluovalne, sa
244
Pesty 1882, p. 359; Suciu 1968, p. 192. 244
245
Ilieşiu 2011, p. 300. 245
246
Pesty 1881, p. 241; Suciu 1968, p. 192 246
Pesty 1881, str. 241; Suciu 1968, str. 192
247
Ilieşiu 2011, p. 301. 247
248
Milleker 1897, I, p. 112; Rosca, p. 107, nr. 84, 85; 248
Milleker 1897, I, str. 112; Rosca, str. 107, nr. 84, 85;
Petrovszky 1977, p. 457; Iaroslavschi, Lazarovici 1979,
p. 449; Gumă 1993, p. 296; Gumă 1995, p. 104 şi
1979, str. 449; Gumă 1993, str. 296; Gumă 1995, str.
urm.; Luca 2004, p. 132-133; Luca 2004a, p. 143-144;
104 şi urm.; Luca 2004, str. 132-133; Luca 2004a, str.
Luca 2005, p. 369; Luca 2006, p. 249.
143-144; Luca 2005, str. 369; Luca 2006, str. 249.
249
Petrovszky 1977, p. 457; Gumă 1993, p. 257, 296; Luca 249
Petrovszky 1977, str. 457; Gumă 1993, str. 257, 296;
2004, p. 132-133; Luca 2004a, p. 143-144; Szent
Luca 2004, str. 132-133; Luca 2004a, str. 143-144;
miklosi, Draşovean 2004, p. 71; Luca 2005, p. 369;
Szentmiklosi, Draşovean 2004, str. 71; Luca 2005,
Luca 2006, p. 249.
str. 369; Luca 2006, str. 249.
65
lucrat prin ciocănire, la rece sau la cald, şi apoi dekorom sličnim onome sa ogrlice (Pl. 3), 4
piesele au fost supuse unui tratament de zaštitnika ruku sa gornjim delom od 10 spi-
recoacere. Din punct de vedere cronologic, rala, sa dekorom od tri linije u reljefu i
depozitul de bronzuri a fost încadrat fazei ornamentima ostvarenim finim zasekom.
HaA1250. (Pl. 4) Metalografskom analizom primeraka
b. Cercetările de teren, efectuate cu prilejul je istaknut način na koji su oni izrađeni.
verificării locului unde a fost găsit tezaurul de Materijal koji je korišćen za šipke je bio pre-
bronzuri, au dus la depistarea unei aşezări hal- rađen čukajem, na ladno ili toplo, pa su
lstattiene, situate la cca. 800 m sud-est de onda primerci podvrgnuti tretmanu ponov-
acest punct251. nog pečenja. Sa hronološke tačke gledišta
4. Punctul La Cimitir skladište bronza je svrstano u fazu HaA1250.
În apropiere de iaz, mai jos de cimitirul b. Terenska istraživanja, izvršena prili-
actual al comunei, la cotul botului de deal pe kom provere mesta gde je bilo pronađeno
care se află acesta, au fost amintiţi printr-o bronzano blago, su dovela do pronalaska
adresă din anul 1964 (a Muzeului din Reşiţa) jednog halstatskog naselja na oko 800 m na
mai mulţi tumuli. Autorul articolului face jugo-istoku ove tačke251.
menţiunea că aceştia ar putea fi identificaţi cu 4. Tačka Na groblju
cei existenţi în hotarul satului Ticvaniu Mic252. U blizini jezera, malo dole od trenutnog
5. Punctul Ferma Pomicolă nr. 2 groblja opštine, na krivini početka brda gde
În apropierea râului Caraş, puţin înainte de se ono nalazilo, pomenuto je adresom iz
Ferma Pomicolă, în unghiul de 900 format de 1964. godine (Muzeja iz Rešice) više vrtloga.
drumurile de acces în fermă, la liziera livezii, a Autor članka pominje da ovi mogu biti u
fost descoperită o necropolă hallstattiană. Cu stvari oni postojeći u ataru sela Tikvaniu
ocazia cercetărilor sistematice din perioada Mik252.
1987-1990 au fost dezvelite 40 morminte de 5. Tačka Voćna farma br. 2
incineraţie în urnă şi 2 în care oasele incine- U blizini reke Karaš, malo ispred Vočne
rate au fost depuse direct în groapă (M20 şi farme, u uglu od 900 koji su stvorili prilazni
M25). putevi na farmi, na ivici voćnjaka, je pro-
Urnele, în marea lor majoritate, sunt de
nađena halstatska nekropola. Prilikom sis-
formă bitronconică, de culoare brună, brun-
temskih istraživanja iz perioda 1987.-1990.
neagră sau neagră, ornamentate cu ajutorul
je otkriveno 40 grobova spaljenih u urnama
canelurilor şi faţetelor dispuse orizontal sau
2 u kojima su spaljene kosti stavljene direk-
oblic, şi mai rar sub formă de ghirlandă. În
tno u rupu (M20 i M25).
zona mediană prezintă patru proeminenţe
Urne su u uglavnom u bikoničnom obliku,
conice, dublate de proeminenţe lăţite, plasate
braon, braon-crne ili crne boje, ukrašene
pe maxima rotunjime. Drept capace au fost
žlebovima i fasetama horizontalno ili koso
folosite în general străchinile cu umăr canelat
raspoređenim, i češće u obliku venca. U sredini
sau faţetat. În jurul lor au fost depuse vasele
su četiri konične projekcije, podvojene
de ofrandă ce constau din castroane şi stră-
chini, iar în interior au fost găsite diverse piese proširenim ispupčenostima, smeštenim u
(cănuţe şi ceşti, obiecte din bronz şi os, maksimalnom prečniku. Kao poklopci su
podoabe din bronz – verigi, brăţări (Pl. 43/7), korištene uglavnom zdele sa udubljenim ili
ace de păr cu capătul biconic sau îngroşat, fasetiranim ramenima. Oko njih su bile
decorate cu incizii fine, tutuli, cuţite cu limba smeštene posude žrtve koje su se sastojale od
la mâner şi lama uşor curbată), puternic arse. zdela i činija, a u unutrašnjosti su pronađeni
La câteva dintre morminte, în interior, au fost razni objekti (šolje i šoljice, objekti od bronza i
250
Săcărin 1981, p. 97-106; Munteanu-Dumitru 1988, p. 250
Săcărin 1981, str. 97-106; Munteanu-Dumitru 1988,
77; Gumă 1993, p. 257, 296; Gumă 1997, p. 15; Luca str. 77; Gumă 1993, str. 257, 296; Gumă 1997, str. 15;
2004, p. 132-133; Luca 2004a, p. 143-144; Szent Luca 2004, str. 132-133; Luca 2004a, str. 143-144;
mikloşi, Draşovean 2004, p. 71; Luca 2005, p. 369; Szentmikloşi, Draşovean 2004, str. 71; Luca 2005,
251
Săcărin 1981, p. 97. 251
Săcărin 1981, str. 97.
252
Medeleţ, Bugilan 1987, p. 172; Luca 2004, p. 132-133; 252
Medeleţ, Bugilan 1987, str. 172; Luca 2004, str. 132-
Luca 2004a, p. 143-144; Luca 2005, p. 369; Luca 133; Luca 2004a, str. 143-144; Luca 2005, str. 369;
2006, p. 249. Luca 2006, str. 249.
66
găsite oase de animal ce reprezintă ofranda de kostiju, ukrasi od bronza – verige, narukvice
carne. Necropola pare să fi fost utilizată o peri- (Pl. 43/7) igle za kosu sa bikoničnim ili
oadă mai scurtă de timp. Întregul material udebljanim krajem, ukrašene sitnim urezima,
descoperit aparţine fazei HaA1. statut, noževi sa jezikom na dršci i lako
Secţiunile trasate pentru a delimita această zakrivljenim sečivom), snažno spaljeni. Na
necropolă au arătat că ea se întindea spre sud nekoliko grobova, u unutrašnjosti su
şi eventual spre nord. pronađene životinjske kosti koje predstavljaju
Cu ocazia săpăturilor efectuate în anul 1993 žrtvu od mesa. Nekropola izgleda kao da je
în S11/1993 (situată în afara limitelor de întin- korišćena u kraćem vremenskom periodu. Ceo
dere a necropolei), la adâncimea de 0,30-0,50 otkriveni materijal pripada fazi HaA1.
m a fost surprins un nivel de locuire medieval
Naznačene sekcije za podelu ove nekro-
timpuriu, aparţinând secolelor VIII-IX. Despre
pole su pokazale da se ona se širila prema
cele două bordeie cercetate în anii 1987, 1989
jugu i severu.
şi 1990 s-a afirmat, pe baza zgurii de fier recol-
tată de aici, că ar fi fost ateliere de fierărie253. Prilikom iskopavanja izvršenih 1993.
godine u S11/1993. (izvršenih van granica
Ticvaniu Mic rasprostranjenja nekropole), na dubini od
(comuna Ticvaniu Mare, judeţul 0,30-0,50 m je pronađen rani srednjove-
Caraş‑Severin) kovni nivo života koji je pripadao VIII-IX
veku. O ovim zemunicama istraženim 1987.,
Satul este aşezat în sud-vestul Banatului, la 1989. i 1990. godine je, na osnovu ovde ana-
vest de oraşul Anina, într-o zonă cu denivelări lizirane zgure gvožđa, potvrđeno da su to
sinuoase spre depresiunea Caraşului. ateljei gvožđa253.
A. Atestare documentară: Tikvaniu Mik

Prima atestare documentară este din anul (opština Tikvaniu Mare, Karaš-Severinska
1799, sub numele de Kis-Tikvány, apoi în županija)
1828, 1851 Kis Tikvan254. Tradiţia spune că
vechea vatră a satului s-a aflat în locul numit Selo je smešteno na jugo-zapadu Banata,
azi Valea Satului, unde au fost găsite frag- zapadno od grada Anina, u oblasti sa krivu-
mente ceramice şi unelte255. davim uvalama prema Karaškoj ravnici.
B. Toponime:
Zăvoi, Lunca, Rât, Periş, Dâmp, Abragii,
Prvo put se dokumentarno pominje 1799.
Udronii, Dealul Frăţiă, Ciugiu, Blata, Gaiu,
godine pod nazivom Kis-Tikvány, a kasnije
Giuriu, Rogoază, Valea Stupilor, Moara Cihii,
Faţa Podaviţei256. 1828., 1851. Kis Tikvan254. Predanje govori
da je staro ognjište sela bilo u mestu danas
C. Descoperiri arheologice: zvanom Valea Satului (seoska dolina), gde
1. Punctul Lunca Rât su bili pronađeni delovi keramike i
În acest punct, aflat în hotarul satului, pe sprave255.
drumul către Grădinari, au fost semnalate în B. Toponimi:
„Chestionarul Muzeului Bănăţean” două Zavoj, Lunka, Rat, Periš, Damp, Abrađi,
movile de pământ257. Udroni, Dealul Fracia, Ćuđiu, Blata, Gaju,
Đuriu, Rogoaza, Valea Stupilor, Moara
Kihi, Faca Podavicei256.
253
Gumă 1992, p. 28-29; Gumă 1993, p. 156, 296;
Rogozea 1994, p. 66-67; Gumă 1995, p. 105-106;
Medeleţ 1995, p. 289 şi urm.; Gumă et alii 1996a, p. 253
Gumă 1992, str. 28-29; Gumă 1993, str. 156, 296;
115-116; El Susi 2000, p. 203-206; Luca 2004, p. 132- Rogozea 1994, str. 66-67; Gumă 1995, str. 105-106;
133; Luca 2004a, p. 143-144; Luca 2005, p. 370; Luca Medeleţ 1995, str. 289 şi urm.; Gumă et alii 1996a,
2006, p. 249-250 str. 115-116; El Susi 2000, str. 203-206; Luca 2004,
254
Pesty 1881, p. 242; Suciu 1968, p. 193. str. 132-133; Luca 2004a, str. 143-144; Luca 2005,
255
Ilieşiu 2011, p. 302. str. 370; Luca 2006, str. 249-250.
256
Ilieşiu 2011, p. 303. 254
257
Medeleţ, Bugilan 1987, p. 172; Luca 2004, p. 133; Luca 255
2004a, p. 144; Luca 2005, p. 370; Luca 2006, p. 250. 256
67
2. Punctul Gomile, Moghile sau Movile C. Arheološka otkrića:
Locul cu acest nume se află în hotarul satu- 1. Tačka Lunka Rat
lui, la vest de sat, pe drumul de ţară ce duce U ovoj tačci koja se nalazi u ataru sela, na
către Grădinari. Aici au fost identificaţi câţiva putu za Gradinari, su bile naznačene u
tumuli aplatizaţi (doi sau mai mulţi) despre „Upitniku Banatskog Muzeja“, dva zemljana
care, în majoritatea lucrărilor, nu se precizează uzvišenja257.
epoca căreia îi aparţin dar, uneori, sunt atribu- 2. Tačka Gomile ili Moghile ili Movile
iţi epocii bronzului. (Teiku 2003)
Prezenţa lor a atras curiozitatea sătenilor Mesto sa ovim nazivom se nalazi u ataru
sau a altor căutători de comori, astfel încât sela, na zapadu ovoga, na zemljanom putu
pământul din jurul lor a fost răscolit. În son- za Gradinar. Ovde je bilo identifikovano
dajul executat în anul 1962 de localnici, ce a nekoliko ravnih humki (dve ili više) o kojima
atins adâncimea de 1,5 m, a fost găsită o bârnă se, u većini radova, ne pominje epoha kojoj
carbonizată şi fragmente ceramice (nu s-au pripadaju ali, ponekad, su pripisani bronza-
păstrat). Din perieghezele efectuate pe aceste noj epohi.
movile şi pe suprafeţele din apropierea lor, în Njihovo prisustvo je privuklo radoznalost
perioade mai vechi, dar şi mai noi (1999- meštana ili drugih potraživača blaga, tako
2000), a fost recoltată ceramică cenuşie da je zemlja oko njih bila ispreturana. U
lucrată la roată, bucăţi de râşniţă şi monede ispitivanju izvršenom 1962. godine sa strane
aparţinând unei aşezări rurale daco-romane de meštana, koje je dotaklo dubinu od 1,5 m,
secol III-IV. Au mai fost găsite şi fragmente pronađeno je ugljenisano drvo i delovi kera-
ceramice ce aparţin unei locuiri medievale de mike (nisu se očuvali). Iz istraživanja izvrše-
secol XIV258. nih na ovim humkama i površinama u nji-
3. Punctul Sălişte hovoj blizini, u starijim periodima, ali i
În perimetrul zonei cu acest toponim, situ- novijim (1999.-2000.), je sakupljena siva
ată în hotarul cu satul Agadici, au fost găsite keramika rađena na točku, delovi drobilice i
fragmente ceramice cenuşii şi zguri, datate în kovanice koji pripadaju seoskom dačansko-
secolele III-IV259. rimskom naselju III-IV veka. Pronađeni su
još i delovi keramike koja pripada jednom
Vărădia srednjovekovnom naselju XIV veka258.
(comună, judeţul Caraş-Severin) 3. Tačka Selište
U perimetru oblasti ovog toponima, sme-
Localitatea este aşezată în lunca Caraşului, štenog u ataru sela Agadić, su pronađeni
la o importantă răscruce de drumuri ce lega delovi sive keramike i zgure, datirane u
zona montană a Banatului de Valea Dunării. III-IV veku259.
A. Atestare documentară: Varadija

Satul a făcut parte din domeniul cetăţii (opština, Karaš-Severinska županija)
regale Erdsumlio de la Vârşeţ, unde sunt
amintite în anul 1390 – possessionis et villis Naselje je smešteno u dolini Karaša, na
Erdsomlio, Crassofew, Chermenede, Iabol važnoj raskrsnici puteva koji vezuju planin-
nok, Varadia, et Vizvar260. sku oblast Banata za Dunavsku dolinu.
257
258
Petrovszky 1977, p. 457; Iaroslavschi, Lazarovici 1978, Luca 2004a, str. 144; Luca 2005, str. 370; Luca 2006,
p. 257; Iaroslavschi, Lazarovici 1979, p. 449, 452; str. 250.
Vlassa, Takacs, Lazarovici 1985, p. 65; Medeleţ, 258
Bugilan 1987, p. 172; Benea, Bejan 1989-1993, p. 145; 1978, str. 257; Iaroslavschi, Lazarovici 1979, str. 449,
Benea 1996, p. 292; Ţeicu 2003, p. 361; Mare 2004, 452; Vlassa, Takacs, Lazarovici 1985, str. 65; Medeleţ,
p. 208; Luca 2004, p. 133; Luca 2004a, p. 144; Luca Bugilan 1987, str. 172; Benea, Bejan 1989-1993, str.
2005, p. 370; Luca 2006, p. 250. 145; Benea 1996, str. 292; Ţeicu 2003, str. 361; Mare
259
Ţeicu 1999-2000, p. 460; Luca 2004, p. 133; Luca 2004, str. 208; Luca 2004, str. 133; Luca 2004a, str.
2004a, p. 144; Mare 2004, p. 208; Luca 2005, p. 370; 144; Luca 2005, str. 370; Luca 2006, str. 250.
Luca 2006, p. 250. 259
Ţeicu 1999-2000, str. 460; Luca 2004, str. 133; Luca
260
Pesty 1882, p. 209; Pesty 1881, p. 272-273; Suciu 2004a, str. 144; Mare 2004, str. 208; Luca 2005, str.
1968, p. 241 370; Luca 2006, str. 250.
68
B. Toponime: A. Dokumentarno svedočanstvo:
Orniţa, Livezile de Jos, Câmpu Alb, Poiana Selo je pripadalo posedu carske tvrđave
Flămândă, Valea Sârbului, Dealul Mercinii, Erdsumlio iz Vršca gde se 1390. godine pomi-
Obârşii, Fizeji, Ala Cocornii, Poiana Fizeşului, nju – possessionis et villis Erdsomlio, Crasso
Dobromir, Ala lui Gorun, Arânjii, Între Selco few, Chermenede, Iabolnok, Varadia, et
veţe, A Ghughii, Seleştiuţă, Negara, Româ Vizvar260.
nece, Sălcovăţ, Cracu Buciumii, Păgini, Râtu
Morii, Şoimanu, Rovina, La Groşi261. B. Toponimi:
Ornica, Livezile de Žos, Kampu Alb, Poiana
C. Descoperiri arheologice: Flamanda, Valea Sarbului, Dealul Merćini,
1. Mai sus de biserică, într-o zonă nelocali- Obarši, Fizeži, Ala Kokorni, Poiana Fizešului,
zată, au fost descoperite întâmplător două Dobromir, Ala lui Gorun, Aranži, Intre Selko
pumnale din bronz, care ulterior s-au vece, A Ghughi, Seleštiuca, Negara, Roma
pierdut262. neće, Salkovac, Kraku Buciumi, Pagini, Ratu
Mori, Šojmanu, Rovina, La Groši261.
2. Punctul Dealul Chilii
Situat pe malul drept al Caraşului, la intra-
rea în comună, Dealul Chilii, cu o diferenţă de
1. Iznad crkve, u jednoj tačno neodređenoj
altitudine de cca. 80 m faţă de lunca Caraşu-
oblasti, su slučajno pronađene dve bronzane
lui, domină dinspre nord-vest întreaga depre-
britve, koje su se kasnije izgubile262.
siune a Oraviţei (Pl. 7/1-2). Platoul, situat în 2. Tačka Dealul Kili
partea superioară, de formă ovală cu dimensi- Smešteno na desnoj obali Karaša, na ulazak
unile de 200x120 m, cu pante line dinspre sud u opštinu, Brdo Kili, sa razlikom u visini od
şi est, prin vizibilitatea largă pe care o permite, oko 80 m od doline Karaša, dominira sa seve-
a favorizat dezvoltarea aşezărilor umane, fiind rozapada celu depresiju Oravice. (Pl. 7/1-2)
amenajat şi fortificat încă din preistorie263. Visoravan, smeštena na gornjoj strani, ovalnog
a. Aşezarea hallstattiană oblika, dimenzija 200x120 m, sa blagim nagi-
În anul 1881 Torma K şi Bőhm L, consem- bima sa juga i istoka, sa širokom vidljivošću
nează pe platoul dealului Chilii prezenţa unei koju ima, pogodna je za razvoj ljudskih nase-
aşezări preistorice, iar în 1883 B. Milleker a lja, budući sređena i utvrđena još iz praisto-
efectuat cercetări şi a descoperit o aşezare rije263.
înconjurată din 3 părţi cu şanţuri de apărare
260
Pesty 1882, str. 209; Pesty 1881, str. 272-273; Suciu
1968, str. 241
261
Ilieşiu 2011, 320-321. 261
Ilieşiu 2011, 320-321.
262
Petrovszky 1977, p. 460; Gumă 1993, p. 258, 298; 262
Petrovszky 1977, str. 460; Gumă 1993, str. 258, 298;
Luca 2004, p. 142; Luca 2004a, p. 152; Luca 2005, p.
Luca 2004, str. 142; Luca 2004a, str. 152; Luca 2005,
396; Luca 2006, p. 269.
str. 396; Luca 2006, str. 269.
263
Protase 1967, p. 68-69; Winkler 1968, p. 39; Stoia 263
Protase 1967, str. 68-69; Winkler 1968, str. 39; Stoia
1976, p. 284; Petrovszky 1977, p. 460; Wollmann
1976, str. 284; Petrovszky 1977, str. 460; Wollmann
1977, p. 372; Glodariu, Iaroslavschi 1979, p. 26;
1977, str. 372; Glodariu, Iaroslavschi 1979, str. 26;
Iaroslavschi, Lazarovici, 1979, p. 454; Ferenczi 1979,
Iaroslavschi, Lazarovici 1979, str. 454; Ferenczi 1979,
p. 138; Mărghitan 1980, p. 80; Mărghitan 1980a, p.
str. 138; Mărghitan 1980, str. 80; Mărghitan 1980a,
9, 45, 121; Munteanu 1983, p. 231-238; Gumă 1983,
str. 9, 45, 121; Munteanu 1983, str. 231-238; Gumă
p. 72; Benea 1983, p. 156; Bălănescu 1984, p. 132; 1983, str. 72; Benea 1983, str. 156; Bălănescu 1984, str.
Bejan 1985-1986, p. 234; Benea, Bejan 1987-1988, p. 132; Bejan 1985-1986, str. 234; Benea, Bejan 1987-
252; Benea, Bejan 1989-1993, p. 147; Ţeicu 1987, p. 1988, str. 252; Benea, Bejan 1989-1993, str. 147; Ţeicu
318, 320; Bordea, Mitrea 1991, p. 226; Marta 1992, p. 1987, str. 318, 320; Bordea, Mitrea 1991, str. 226;
17; Gumă 1993, p. 215, 298; Ţeicu 1993, p. 241; Marta 1992, str. 17; Gumă 1993, str. 215, 298; Ţeicu
Medeleţ 1994, p. 290-292; Benea 1994, p. 313, 316; 1993, str. 241; Medeleţ 1994, str. 290-292; Benea 1994,
Bakić 1997, p. 56; Németh 1997, p. 75; Iaroslavschi, str. 313, 316; Bakić 1997, str. 56; Németh 1997, str. 75;
Bozu 1995, p. 98; Iaroslavschi, Bozu 1996, p. 123; Iaroslavschi, Bozu 1995, str. 98; Iaroslavschi, Bozu
Iaroslavschi, Bozu 1997, p. 76; Iaroslavschi, Bozu 1996, str. 123; Iaroslavschi, Bozu 1997, str. 76;
2001, p. 266-267; Iaroslavschi, Bozu 2002, p. 328; Iaroslavschi, Bozu 2001, str. 266-267; Iaroslavschi,
Iaroslavschi, Bozu 2003, p. 295-297; Bozu 2000, p. Bozu 2002, str. 328; Iaroslavschi, Bozu 2003, str. 295-
153, 154, 155; Rusu A.A. et alii 2000, p. 279; 297; Bozu 2000, str. 153, 154, 155; Rusu A.A. et alii
Hurduzeu 2001, p. 122-123; Ţeicu 2002, p. 35-36; 2000, str. 279; Hurduzeu 2001, str. 122-123; Ţeicu
Ardeţ et alii 2003, p. 310-313; Luca 2004, p. 141-142; 2002, str. 35-36; Ardeţ et alii 2003, str. 310-313; Luca
Luca 2004a, p. 151-152; Luca 2005, p. 395; Luca 2004, str. 141-142; Luca 2004a, str. 151-152; Luca
2006, p. 268-269. 2005, str. 395; Luca 2006, str. 268-269.
69
(ceramică, vetre pentru foc, un obiect din a. Halstatsko naselje
bronz, chirpic). Spre vest a fost menţionat un 1881. godine Torma K i Bőhm L, zapisuju
cimitir de incineraţie, identificat prin frag- na platou brega Kili prisustvo jednog praisto-
mente de urne mari şi oase umane carboni- rijskog naselja, dok je 1883. B. Milleker izvršio
zate. El a atribuit aceste descoperiri epocii istraživanja i otkrio jedno naselje okruženo sa
bronzului264. Cercetările ulterioare au dovedit tri strane zaštitnim rovovima (keramika, ognji-
că este vorba despre o aşezare hallstattiană, cu šta za vatre, jedan bronzani predmet, naboj).
un şanţ adânc săpat spre NV, situată în zona Prema zapadu se pominje groblje spaljenih,
sudică, care ocupa cel puţin o pătrime din pronalaskom delova velikih urni i spaljenih
suprafaţa platoului. Întâmplător, în zonă au ljudskih kostiju. On pripisuje ova otkrića bron-
mai fost descoperite şi un colier din bronz, zanom dobu264. Kasnija istraživanja su poka-
ornamentat, datat în HaA1 şi un tezaur din zala da je reč o halstatskom naselju, sa dubo-
tetradrahme, aflat într-o colecţie particu- kim šancem iskopanim prema SZ, koje se
lară265. nalazi u južnoj oblasti, koja zauzima najmanje
Investigaţiile arheologice sistematice din četvrtinu površine visoravni. Slučajno, u obla-
aşezare sunt legate de săpăturile din castrul de sti je otkrivena i bronzana ogrlica, ukrašena,
pământ, începute din anul 1974 şi continuate koja potiče iz HaA1 i blago tetradrahmi, koje
în 1975. Au fost surprinse resturile unor locu- se nalazi u privatnoj kolekciji265.
inţe semiadâncite, deranjate în totalitate de Sistemska arheološka istraživanja u naselju
lucrările agricole. Cele mai vechi descoperiri su vezana za iskopavanja u zemljanoj tvrđavi,
au fost atribuite epocii bronzului. Perioadei započeta 1974. godine i nastavljena 1975. kada
hallstattiene îi aparţin câteva bordeie păstrate su otkriveni su ostaci nekih polu-udubljenih
în partea inferioară, cu un inventar bogat, stanova, koja su u potpunosti ometali poljopri-
alcătuit din ceramică neagră şi roşie lustruită, vredni radovi. Najstariji nalazi su pripisani
ornamentată cu butoni, incizii, caneluri şi pli- bronzanom dobu. Halstatskom periodu pri-
seuri, completat cu figurine antropomorfe şi pada nekoliko koliba sačuvanih na dnu, sa
zoomorfe. Ele au fost încadrate fazei HaB1 bogatim inventarom, od crne i crvene polirane
(sau HaA2-B1), fiind suprapuse de o aşezare keramike, ukrašene dugmadima, urezima, žle-
aparţinând culturii Basarabi266. bovima i naborima popunjene antropomorf-
În perioada 2000-2001 au fost descoperite nim i zoomorfnim figurinama. One pripadaju
mai multe bordeie (unul, de 5x4 m, săpat în fazi HaB1 (ili HaA2-B1), budući preklopljene
stâncă cu ajutorul focului, cu un stâlp central naseljem koje pripada kulturi Basarabi266.
gros, acoperit cu materiale vegetale) şi gropi U periodu 2000.-2001. je otkriveno više
cu un bogat material hallstattian ce constă din koliba (jedna od 5x4 m, kopana u steni uz
ceramică, piese mărunte din bronz (Pl. pomoć vatre, sa debelim centralnim stubom,
43/1-6), două reprezentări zoomorfe, fragmen- pokrivena biljnim materijalom) i rupe sa boga-
tare267. tim halstatskim materijalom koji se sastoji od
b. Castrul de pământ keramike, sitnih bronzanih delova (Pl. 43/1-6),
În centrul platoului se află castrul de dve zoomorfne predstave, fragmentovane267.
pământ de pe dealul Chilii. Primele săpături b. Tvrđava od zemlje
vizând perioada romană au fost executate de U centru visoravni se nalazi tvrđava od
către B. Milleker în anul 1901, când a fost zemlje sa brda Kilii. Prva iskopavanja koja
săpată o suprafaţă de 18 m2 în colţul sud-vestic se odnose na rimski period su izvršena sa
al platoului, unde au apărut cărămizi şi ţigle strane B Millekera 1901. godine, kada je
264
Milleker 1897, p. 120; Milleker 1899, p. 69-72, 257- 264
Milleker 1897, str. 120; Milleker 1899, str. 69-72, 257-
262; Milleker 1906, p. 153-154. 262; Milleker 1906, str. 153-154.
265
Rusu 1963, p. 95; Petrovszky 1977, p. 460; Iaroslav 265
Rusu 1963, str. 95; Petrovszky 1977, str. 460; Iaroslav
schi, Lazarovici 1979, p. 452, 454; Medeleţ 1994, p. schi, Lazarovici 1979, str. 452, 454; Medeleţ 1994, str.
291; Luca 2004, p. 141; Luca 2004a, p. 151; Luca 291; Luca 2004, str. 141; Luca 2004a, str. 151; Luca
2005, p. 395; Luca 2006, p. 269. 2005, str. 395; Luca 2006, str. 269.
266
Iaroslavschi, Lazarovici 1979, p. 452; Gumă 1983, p. 266
Iaroslavschi, Lazarovici 1979, str. 452; Gumă 1983,
72; Gumă 1992, p. 31-33; Luca 2005, p. 395; Luca str. 72; Gumă 1992, str. 31-33; Luca 2005, str. 395;
267
Iaroslavschi, Bozu 2001, p. 266-267. 267
Iaroslavschi, Bozu 2001, str. 266-267.
70
romane, fragmente ceramice, terra sigilata, un iskopana površina od 18 m2 u jugozapadnom
opaiţ fragmentar, monede. uglu visoravni, gde su se pojavile cigle i rim-
Din 1974 au început săpături sistematice ska opeka, delovi keramike, zapečaćena
care, cu întreruperi, au durat până acum (Pl. zemlja, jedna fragmentovana lampa.
8/1). A fost identificată o fortificaţie romană Od 1974. su počela sistemska iskopavanja
de tip Holz-Erde-Kastell, de formă dreptun- koja, sa prekidima, traju do sada. (Pl. 8/1)
ghiulară (Pl. 42), cu laturile rotunjite (214x132 Identifikovano je rimsko utvrđenje tipa
m). Un şanţ de apărare (2,30, 3,40 m), adânc Holz-Erde-Kastell, pravougaonog oblika (Pl.
de 1,70-2,20 m, înconjoară toate laturile cas- 42), sa zaobljenim stranama (214x132 m).
trului, în exterior se află zona cu barăci. Nive- Zaštitni jarak (2,30, 3,40 m), dubok 1,70-
lul roman este cuprins între 0,25-0,50 m şi 2,20 m, okružuje sve strane tvrđave, u spo-
sub el se află cel hallstattian. La 30 m vest de ljašnosti se nalazi u oblasti koliba. Rimski
castru, în zona cu barăci, a fost descoperită o nivo se nalazi između 0,25-0,50 m a ispod
clădire din lemn, acoperită cu ţiglă, compusă njega se nalazi onaj halstatski. Na 30 m
din cinci încăperi şi două coridoare înguste, a zapadno od tvrđave, u oblasti koliba, je pro-
cărei infrastructură a fost surprinsă de la -0,60 nađena drvena zgrada, pokrivena pločicama,
m faţă de nivelul actual. Materialul, recoltat în koja se sastoji od pet soba i dva uska
urma cercetărilor, constă din: fragmente cera- hodnika, čija infrastruktura je zapisana na
mice, terra sigilata, amfore cu ştampilă, ţiglă, -0,60 m od trenutnog nivoa. Materijal,
obiecte din fier şi bronz, arme, proiectile din sakupljen nakon istraživanja se sastoji od:
piatră, o piesă din categoria tesserae militares, delova keramike, zapečaćene cigle, overene
etc. (Pl. 44/1-6, 45/1-6). Numeroasele monede, amfore, pločica, predmeta od gvožđa i
descoperite în săpături, au asigurat datarea bronza, oružja, projektila od kamena, pri-
obiectivului. Din totalul de 26 de monede ce merka iz kategorije tesserae militares, itd.
reprezintă denari republicani, denari, monede (Pl. 44/1-6, 45/1-6). Brojne kovanice, otkri-
de tip as, sesterţ, dupondius – 16 au putut fi vene u iskopavanjima, su osigurale vremen-
determinate, iar seria lor începe cu un denar sko označavanje objektiva. Od ukupno 26
republican, emis la Roma în anul 48 a. Chr. de kovanica koje se sastoje od republičkih
către Vibius Pansa, şi se încheie cu un dupon- denara, denara, kovanica tipa as, sesteraca,
dius Roma, 103-111 şi un sesterţ Roma, 103- dupondiusa - 16 njih je moglo biti određeno,
111268. a njihova serija počinje republičkim dena-
c. În partea sudică a castrului, pe pantele rom, izdatim u Rimu 48. godine p. Hr. sa
dealului, a fost descoperit întâmplător un sar- strane Vibius Panse, i završava se jednim
cofag roman din cărămidă, distrus de descope- rimskim dupondiusom, 103.-111. i rimskim
ritori269. sestercom, 103.-111.268.
d. Ansamblu monastic c. U južnom delu tvrđave, na obroncima
Pe una din terasele dealului, în imediata brda, je slučajno pronađen jedan rimski sar-
vecinătate a ruinelor unor edificii din secolul kofag od cigle, koji su uništili istraživači269.
al XIX-lea, se află un vechi aşezământ româ- d. Manastirski ansambl
nesc, a cărui prezenţă a fost semnalată de către Na jednoj od terasi brega, u blizini ruše-
istoricul bănăţean Nicolae Tincu Velia. Într-un vina zgrada iz XIX-og veka, nalazi se jedno
document din anul 1797 (Conscripţia poporu staro rumunsko naselje, čije prisustvo je bilo
lui de lege ortodoxă neunită din Eparhia Vâr naznačeno sa strane banatskog istoričara
şeţului), identificat la Sremski Karlovici, se Nikolaja Tinkula Velje. U jednom dokumentu
268
Milleker 1897, p. 120; Milleker 1899, p. 69-72, 257- 268
Milleker 1897, str. 120; Milleker 1899, str. 69-72, 257-
262; Milleker 1906, p. 153-154, 261; Benea 1983, p. 262; Milleker 1906, str. 153-154, 261; Benea 1983, str.
156; Bălănescu 1984, p. 132; Bălănescu 1990, p. 190; 156; Bălănescu 1984, str. 132; Bălănescu 1990, str.
Iaroslavschi, Bozu 1995, p. 98; Iaroslavschi, Bozu 190; Iaroslavschi, Bozu 1995, str. 98; Iaroslavschi,
1996, p. 123; Iaroslavschi, Bozu 1997, p. 76; Bozu 1996, str. 123; Iaroslavschi, Bozu 1997, str. 76;
Iaroslavschi, Bozu 2001, p. 266-267; Iaroslavschi, Iaroslavschi, Bozu 2001, str. 266-267; Iaroslavschi,
Bozu 2002, p. 328; Iaroslavschi, Bozu 2003, p. 295- Bozu 2002, str. 328; Iaroslavschi, Bozu 2003, str.
297; Bozu, 2003, p. 295-300; Luca 2004, p. 141-142; 295-297; Bozu, 2003, str. 295-300; Luca 2004, str.
Luca 2004a, p. 151-152; Luca 2005, p. 395; Luca 141-142; Luca 2004a, str. 151-152; Luca 2005, str.
2006, p. 269; Bozu 2008, p. 153-164; Bălănescu 395; Luca 2006, str. 269; Bozu 2008, str. 153-164;
2010, mss. Bălănescu 2010, mss.
269
Iaroslavschi, Lazarovici 1979, p. 454 269
Iaroslavschi, Lazarovici 1979, str. 454
71
menţiona la Vărădia „o mică biserică cioplită iz 1797. godine (popis stanovništva pravo-
dintr-o singură piatră, care întâmplător a fost slavne neujedinjene vere Vršačke eparhije),
găsită în anul 1753 şi care, după spusele tutu- identifikovanom u Sremskim Karlovcima, se
ror... se crede a fi fost o mănăstire”. Pentru pominje u Varadiji „mala crkva isklesana od
reabilitarea acesteia, săpăturile au început din jednog jedinog kamena, koja je slučajno pro-
anul 1754 şi lucrările au fost finalizate abia în nađena 1753. godine i koja se, po rečima
1773, când a fost sfinţită biserica cu hramul svih... smatra kao manastir”. Za njenu
Adormirea Maicii Domnului. Defterele oto- obnovu iskopavanja su počela još 1754.
mane amintesc existenţa în anul 1579 a unei godine a radovi su završeni tek 1773., kada je
mănăstiri cu hramul Arhanghelul Mihail, care bila osvećena crkva sa hramom Uspenja Pre
a fost identificată cu cea de pe dealul Chilii. svete Bogorodice. Kasnije je pokrivena rado-
Mai târziu a fost acoperită de lucrările de con- vima izgradnje koje je pokrenula porodica
strucţie iniţiate de familia Baici (capela în Bajić (kapela 1862., grobnica 1872. i aneksa
1862, cripta în 1872 şi o clădire anexă) (Pl. zgrade). (Pl. 8/2-3)
8/2-3). Sistemska iskopavanja sprovedena 1983.
Săpăturile sistematice efectuate în anii 1983 godine, su ustanovila da je ceo manastir kori-
au constatat că întreg ansamblul monastic a stio za zidove i temelj stenu, a glavna zgrada
folosit ca perete şi fundaţie stânca, iar con- je imala u izgradnji zidarstvo ostvareno od
strucţia principală a avut în elevaţie o zidărie blokova isečenih u kalkarnoj steni. Za crkvu
realizată din blocuri tăiate în stânca calca- je tražen brod sa sporednim apsidama i
roasă. S-a invocat pentru biserică o navă cu nadugačkim oltarom. Ćelije, koje su se nala-
absidele laterale şi cu altar alungit. Chiliile, zile duž stenovitog zida, su izrađene kopa-
aflate de-a lungul peretelui stâncos, au fost njem nekih niša i korištenjem nadgradnje od
realizate prin săparea unor firide şi au folosit o drveta. Jedna jedina niša čuva tragove mesta
suprastructură de lemn. O singură nişă mai za montažu vrata.
păstrează urmele locului de fixare a unei uşi. Keramički materijali, otkriveni na nivou
Materialele ceramice, descoperite pe nivelul tla, su dozvolili svrstavanje ovog ansambla
de călcare, au permis încadrarea acestui na kraju XI veka i početak XII veka i bio je
ansamblu la sfârşitul secolului al XI-lea şi vezan za pravoslavnu zajednicu270.
începutul secolului al XII‑lea şi a fost legat de 3. Tačka Pusta
o comunitate ortodoxă270. Na trenutnom pašnjaku sela (Pl. 40), u
3. Punctul Pustă mestu ovog toponima, otkrivena je rimska
Pe actuala păşune a satului (Pl. 40), în locul tvrđava, sa zidovima od kamena (Pl. 41), koja
cu acest toponim, a fost descoperit un castru se gradila u dve faze, jednoj drvenoj i jednoj
roman, cu ziduri de incintă din piatră (Pl. 41), kamenoj (154x152 m), gde je identifikovana
ce a avut două faze de construcţie, una din lemn Arcidava. Ona se nalazi na manje od 1 km u
şi una din piatră (154x152 m), unde a fost iden- pravoj liniji prema drvenom i zemljanom
tificată Arcidava. Acesta este situat la mai puţin utvrđenju sa brda Kili (Pl. 42).
de 1 km în linie dreaptă faţă de fortificaţia din Prva arheološka istraživanja su započeta
lemn şi pământ de pe dealul Chilii (Pl. 42). na početku XX veka sa strane B. Milekera
Primele cercetări arheologice au fost iniţi- (1901.-1902. – sekcije na severozapadnom i
ate la începutul secolului al XX-lea de către B. jugoistočnom kraju, kao i na istočnoj i sever-
Milleker (1901-1902 – secţiuni la colţurile de noj kapiji i u principiji, gde se pojavila kova-
nord-vest şi sud-est, ca şi la porţile de est, nord nica od bronza, iz III veka p. Hr.) i ponovo
şi sud şi la principia, a apărut o monedă de otpočeta 1932. godine sa strane Gr. Floreska.
bronz, din secolul al III-lea) şi reluate în anul Tokom ove kampanje je delimično otkriven
1932 de către Gr. Florescu. În timpul acestei gornji deo temelja zidova zgrade i sedište
campanii a fost dezvelită parţial partea superi- komande (principia), pojavile su se četiri
oară a fundaţiilor zidurilor de incintă şi a clă- kovanice (jedna neodređena, dve Trajanove, i
dirii comandamentului (principia), au apărut treća sa početka vladavine Hadrijana). Opse-
patru monede (una nedeterminabilă, două de žna istraživanja su počela 1997. godine i
270
Munteanu 1983, p. 231-238; Munteanu-Dumitru, 270
Munteanu 1983, str. 231-238; Munteanu-Dumitru,
1988, p. 76-77; Engel 1996, p. 21-22; Ţeicu 2007, p. 1988, str. 76-77; Engel 1996, str. 21-22; Ţeicu 2007,
128-129; Luca 2004, p. 142; Luca 2004a, p. 152; Luca str. 128-129; Luca 2004, str. 142; Luca 2004a, str.
2005, p. 395; Luca 2006, p. 269. 152; Luca 2005, str. 395; Luca 2006, str. 269.
72
la Traian, iar a treia de la începutul domniei nastavila se, sa prekidima, u tvrđavi i civil-
lui Hadrian). Cercetări de amploare au început nom naselju. Sa jednim jedinim zaštitnim
din anul 1997 şi au continuat, cu întreruperi, rovom i jednim jedinim zidom zgrade, podi-
în castru şi în aşezarea civilă. Cu un singur gnutim na spoljašnjoj nizbrdici zemljanog
şanţ de apărare şi un singur zid de incintă, talasa, predviđenog sa unutrašnje strane sa
ridicat pe panta exterioară a valului de kamenom strukturom potpore, drvena i
pământ, prevăzut pe partea interioară cu o zemljana faza utvrđenja je bila zamenjena
structură de piatră pentru sprijin, faza de lemn bez ostavljanja previše tragova u oblasti
şi pământ a castrului a fost înlocuită fără a lăsa kapija. Nisu otkriveni tragovi kamenih kula,
prea multe urme în zona porţilor. Nu au fost već samo tragovi koji ukazuju prisustvo nekih
descoperite urme ale turnurilor de colţ din pia-
drvenih konstrukcija, sličnih kulama. U unu-
tră, ci doar urme care indică prezenţa unor
trašnjosti, iskopavanja su veoma dobro pro-
structuri din lemn, asemănătoare turnurilor.
našla prisustvo ove dve faze, otkriveno je da
În interior săpăturile au surprins foarte bine
prezenţa celor două faze, s-a relevat că princi principia nije imala armamentariju od
pia nu a avut armamentaria din piatră şi nici kamena niti grejanje sa hipokaustom u ofi
încălzire cu hipocaust în oficia, iar în latus ciji, a u latus praetorii dextrum je otkrivena
praetorii dextrum s-a descoperit o situaţie tipična situacija za kolibe.
tipică pentru barăci. Prikupljeni arheološki materijal je bogat:
Materialul arheologic recoltat este bogat: lampe, fibula, (raznovrsne, snažnog profila,
opaiţe, fibule, (diverse, puternic profilate, cu sa izraslinama), okretna kopča, zakovana
nodozităţi), cataramă cu balama, cataramă cu kopča sa jezičkom, fragmenti keramike, mno-
limbă nituită, fragmente ceramice, multă ţiglă štvo ploča (u principiji), oružje, veoma
(în principia), arme, foarte multe proiectile de mnogo projektila za praćke, vrhovi strela i
praştie, vârfuri de săgeţi şi suliţe, săbii rupte, koplja, slomljeni mačevi, sa tragovima opeka.
cu urme de arsură (Pl. 46/1-9). În campaniile (Pl. 46/1-9) U poslednjih nekoliko kampanja
recente au fost găsite monede din argint şi su pronađene kovanice od srebra i bronza
bronz, aparţinând împăraţilor Galba, Vespa- koje pripadaju kraljevima Galbi, Vespasijanu,
sian, Domiţian şi Traian, monedă de tip colo- Domitijanu i Trajanu, kovanice kolonijalnog
nial emisă la Thessalonic. Cercetătorii avan- tipa izdate u Solunu. Istraživači podržavaju
sează ideea că acest castru si-a încheiat ideju da je ova tvrđava zaključila svoju egzi-
existenţa înainte de anul 117 p. Chr., probabil stenciju pre 117. godine p. Hr., verovatno u
legat de războiul împotriva iazigilor271.
vezi sa ratom protiv jaziga271.
4. Punctul Dâmbul Odăii.
4. Tačka Dambul Odaii.
Pe terasa din stânga castrului, în locul
Na terasi sa leve strane utvrđenja, na
denumit Dâmbul Odăii, în urma cercetărilor
de teren au fost descoperite fragmente cera- mestu zvanom Dambul Odai, nakon teren-
mice hallstattiene, precum şi cioburi cenuşii, skih istraživanja su pronađeni fragmenti sive
lucrate la roată, alături de care s-au recoltat şi keramike, rađene na točku i delovi drobilice,
bucăţi de râşniţă, aparţinând unei aşezări koja pripada dačansko-rimskom seoskom
rurale daco-romane de sec III-IV272. naselju iz III-IV veka272.
271
Milleker 1905, p. 257 sqq; Florescu 1934, p. 60-72; 271
Milleker 1905, str. 257 sqq; Florescu 1934, str. 60-72;
Alicu 1973, p. 112; Iaroslavschi, Lazarovici 1979, p. Alicu 1973, str. 112; Iaroslavschi, Lazarovici 1979, str.
454; Benea, Bejan 1989-1993, p. 147; Ardeţ 1993, p. 454; Benea, Bejan1989-1993, str. 147; Ardeţ 1993, str.
97; Németh, Bozu 2000, p. 112; Németh, Bozu 2001, 97; Németh, Bozu 2000, str. 112; Németh, Bozu 2001,
p. 267; Németh, Bozu 2002, p. 328-329; Németh, str. 267; Németh, Bozu 2002, str. 328-329; Németh,
Bozu 2005, p. 401-402; Nemeth, Bozu 2005a, p. 201- Bozu 2005, str. 401-402; Nemeth, Bozu 2005a, str.
210; Iaroslavschi, Bozu 2003, p. 296, Ardeţ et alii 201-210; Iaroslavschi, Bozu 2003, str. 296, Ardeţ et
2003, p. 309; Cociş 2004, nr. 5, p. 198, 255, 371, 607, alii 2003, str. 309; Cociş 2004, nr. 5, str. 198, 255,
791; Luca 2004, p. 142; Luca 2004a, p. 153; Luca 371, 607, 791; Luca 2004, str. 142; Luca 2004a, str.
2005, p. 396; Luca 2006, p. 269; Bozu 2008, p. 153- 153; Luca 2005, str. 396; Luca 2006, str. 269; Bozu
164; Bălănescu 2010, mss. 2008, str. 153-164; Bălănescu 2010, mss.
272
Iaroslavschi, Lazarovici 1979, p. 454; Benea, Bejan 272
Iaroslavschi, Lazarovici 1979, str. 454; Benea, Bejan
1989-1993, p. 148; Mare 2004, p. 211; Luca 2004, p. 1989-1993, str. 148; Mare 2004, str. 211; Luca 2004,
142; Luca 2004a, p. 153; Luca 2005, p. 396; Luca str. 142; Luca 2004a, str. 153; Luca 2005, str. 396;
2006, p. 269. Luca 2006, str. 269.
73
5. Punctul Flemonida 5. Tačka Flemonida
Locul, situat în hotarul satului, este cunos- Mesto, smešteno u seoskom ataru, je
cut din literatura arheologică veche. În anul poznato iz stare arheološke literature. 1888.
1888 aici au fost descoperite fragmente cera- godine ovde su otkriveni delovi keramike
mice asemănătoare cu cele de pe Chilii273. slične onoj sa brda Kilii273.
6. Punctul Moara lui Imbroane 6. Tačka Moara lui Imbroane
Pe drumul de ţară ce duce la Grădinari, în Na seoskom putu koji vodi za Gradinari,
partea de est a dealului Chilii, pe malul stâng na istočnoj strani brda Kili, na levoj obali
al Caraşului, alături de ruinele unei foste mori, Karaša, pored ruševina bivše vodenice, su
s-au găsit fragmente ceramice cenuşii, aparţi- pronađeni delovi sive keramike koji pripa-
nând secolelor III-IV274. daju III-IV veku274.
7. Punctul Rovnină 7. Tačka Rovnina
a. În dreapta şoselei ce duce spre Grădinari, a. Sa desne strane puta koji vodi prema
nu departe de intersecţia cu drumul ce merge Gradinaru, nedaleko od raskrsnice sa putom
către Vărădia, în perieghezele efectuate în vara koji ide prema Varadiji, u istraživanjima izvr-
anului 2011 au fost recoltate fragmente cera- šenim u leto 2010. godine su sakupljeni kera-
mice (Pl. 47/1-8) de culoare cenuşie, lucrate la mički delovi (Pl. 47/1-8) sive boje, rađeni na
roată, aparţinând secolelor III-IV. točku, koji pripadaju III-IV veku.
b. În stânga şoselei ce duce la Grădinari, în b. Sa leve strane puta koji vodi za Gradi-
dreptul podeţului ce trece peste un pârâu, la nar, naspram mosta koji prelazi preko jednog
600 m pe direcţia către Pescărie, într-o zonă potoka, na 600 m u pravcu Ribolova, u jednoj
mai înaltă, au fost recuperate în periegheza din višljoj oblasti, je pronađeno tokom letnjeg
vara anului 2010 foarte multe fragmente cera- istraživanja 2010. godine veoma mnogo fra-
mice cenuşii, încadrate în secolele III-IV. gmenata keramike.
8. În vatra satului au mai fost descoperite 8. U ognjištu sela, su pronađeni i rani sre-
urme medievale timpurii de secolele VII-IX275. dnjovekovni tragovi iz VII-IX veka275.
9. Au fost găsite podoabe medievale de 9. Pronađen je srednjovekovni nakit iz
secol XIV-XV, despre care se presupune că XIV-XV veka, za koji se pretpostavlja da
provin de la un cimitir din hotarul satului276. potiče iz jedne grobnice u ataru sela276.

a. În zonă a fost găsit întâmplător un aureus a. U oblasti je pronađen jedan aureus od
de la Traian şi unul de la Nero (descoperit în Trajana i jedan od Nera (pronađen 1846.-
1846-1847). Acesta a fost pus în legătură cu 1847.). Ovaj je bio povezan sa pronalaskom iz
descoperirea din anii 1830-1840, când lângă 1830.-1840. godine, kada su pored puta koji
drumul ce duce spre Oraviţa, lângă castru, au vodi ka Oravici, pored tvrđave, otkrivene
fost găsite monede de aur argint şi bronz de la kovanice od zlata i srebra od Neroa277.
Nero277. b. U nepoznatim uslovima – izolovano
b. În condiţii necunoscute – descoperire otkriće jedne dačanske tetradrahme tipa
izolată o tetradrahmă dacică de tip Filip al Filip II278.
II‑lea278.
273
Petrovszky 1977, str. 460; Gumă 1993, str. 298; Luca
273
Petrovszky 1977, p. 460; Gumă 1993, p. 298; Luca 2004, str. 142; Luca 2004a, str. 153; Luca 2005, str.
2004, p. 142; Luca 2004a, p. 153; Luca 2005, p. 396; 396; Luca 2006, str. 269.
Luca 2006, p. 269. 274
Iaroslavschi, Lazarovici 1979, str. 454; Benea 1996,
274
Iaroslavschi, Lazarovici 1979, p. 454; Benea 1996, p. str. 296; Mare 2004, str. 211; Luca 2004, str. 142;
296; Mare 2004, p. 211; Luca 2004, p. 142; Luca Luca 2004a, str. 153; Luca 2005, str. 396; Luca 2006,
275
Bejan 1995, p. 200; Dulea 2001, p. 244; Luca 2004, p. 275
Bejan 1995, str. 200; Dulea 2001, str. 244; Luca 2004,
2006, p. 269. Luca 2006, str. 269.
276
Ţeicu 1993, p. 241; Ţeicu 1998, p. 130. 276
Ţeicu 1993, str. 241; Ţeicu 1998, str. 130.
277
Milleker 1886, p. 18; Milleker 1899, p. 69, 71; Medeleţ 277
Milleker 1886, str. 18; Milleker 1899, str. 69, 71;
1994, 291-292; Bălănescu 1999, p. 143; Luca 2006, p. Medeleţ 1994, 291-292; Bălănescu 1999, str. 143;
269. Luca 2006, str. 269.
278
Milleker 1886, p. 10; Preda 1973, p. 437; Iaroslavschi, 278
Milleker 1886, str. 10; Preda 1973, str. 437; Iaroslavschi,
Lazarovici 1979, p. 454; Medeleţ 1994, p. 291. Lazarovici 1979, str. 454; Medeleţ 1994, str. 291.
74
c. Înainte de 1869 – descoperire izolată în c. pre 1869. – izolovano otkriće u nepo-
condiţii necunoscute – doi denari romani znatim uslovima – dva rimska republička
republicani, unul emis la Roma în anul 90 î denara jedan izdat u Rimu 90. godine p Hr.,
Chr., iar celălalt denar legionar Marcus Anto- a drugi legijski denar Markus Antonius,
nius, atelier mobil 32-31 î. Chr279. pokretna radionica 32-31 p. Hr.279.
Vrani Vranj
Localitatea este situată în lunca Caraşului, Naselje se nalazi u dolini Karaša na jugo-
la sud vest de localitatea Vărădia. zapadu naselja Varadija.

Printr-un act din 1864 se confirmă nobililor Aktom iz 1864. se plemićima Johanis,
Johanis, Michaelis şi alterius Georgy de Wran Michaelis i Alterius Georgy od Wrana
stăpânirea moşiilor Ciuchici, Ciclova, Lugoth, potvrđuje vlasništvo poseda Ćukić, Čiklova,
Werbolcz, Marincolcz, Dicyn. Alte denumiri Lugoth, Werbolcz, Marincolcz, Dicyn. Drugi
sub care apare este Wrani în anul 1464, Fran nazivi pod kojima se pojavljuje su Wrani
yevo în 1690-1700, Vraniya în 1699, Vraniova 1464. godine, Franyevo 1690.-1700. godine,
Vraniya 1699. godine, Vraniova 1732., Vra-
în 1732, Vranik în 1780280.
nik 1780.280
B. Toponime:
B. Toponimi:
Grădini, Rovine, Deal, Vicinic, Livezi, Răs
Gradini, Rovine, Deal, Vićinic, Livezi,
toci, Câmpul-Soaci, Sălinş, Zbăgveşti, Livezile
Rastoći, Kampul-Soaći, Salinš, Zbagvešti,
Lungi, Livezile Scurte, Obregele, Boruga,
Livezile Lungi, Livezile Skurte, Obređele,
Spăia281. Boruga, Spaja281.
C. Situri arheologice: C. Arheološki spomenici:
1. Punctul Islaz 1. Tačka Islaz
Cercetările de teren mai vechi, precum şi Starija istraživanja na terenu, kao i ona
cele întreprinse cu ocazia lucrărilor de amena- preduzeta prilikom radova na sređivanju
jare a Vicinicului din anul 2002, au contribuit Vićinika iz 2002. godine, su doprinela u
la depistarea unor aşezări aparţinând unor otkrivanju nekih naselja koja pripadaju uda-
perioade istorice îndepărtate. De-a lungul ljenim istorijskim periodima. Duž potoka
pârâului Ciclova, pe o mare întindere, a fost Ćiklova, na široj oblasti, je pronađeno naselje
localizată o aşezare ce datează din epoca târzie koje potiče iz kasne bronzane epohe pa do
a bronzului şi până în prima epocă a fierului, prvog gvozdenog doba, u okviru koje su
în cadrul căreia au fost semnalate şi materiale naznačeni i materijali koji pripadaju kulturi
aparţinând culturii Cruceni-Belegiş. În rama Kručenj-Belegiš. U okviru jugoistočnog brda
de deal din sud-estul satului, în canalele de sela, u obnovljenim vodenim kanalima je
hidroamelioraţii, au fost identificate mai multe identifikovano više arheoloških kompleksa iz
complexe arheologice din prima epocă a fieru- prvog gvozdenog doba. Isto ovde se pojavila i
lui. Tot aici a apărut şi ceramică cenuşie siva keramika rađena na točku, delovi zgure i
lucrată la roată, fragmente de zgură şi bucăţi komadi drobilice iz III-IV veka282.
de râşniţă din secolele III-IV282.
279
Berkeszi 1907, str. 3, 44; Medeleţ 1994, str. 291; Bălă
279
Berkeszi 1907, p. 3, 44; Medeleţ 1994, p. 291; nescu 1999, str. 142-143.
Bălănescu 1999, p. 142-143. 280
Pesty 1881, str. 274-275, Suciu 1968, str. 258; Ţeicu
280
Pesty 1881, p. 274-275, Suciu 1968, p. 258; Ţeicu 1998, str. 394-395.
1998, p. 394-395 281
281
Ilieşiu 2011, p. 339. 282
Gumă 1992, str. 28; Gumă 1997, str. 15; Benea 1996,
282
Gumă 1992, p. 28; Gumă 1997, p. 15; Benea 1996, p. str. 296-297; Ţeicu 2003, str. 362; Mare 2004, str.
296-297; Ţeicu 2003, p. 362; Mare 2004, p. 213; 213; Luca 2004, str. 143; Luca 2004, str. 143; Luca
Luca 2004, p. 143; Luca 2004, p. 143; Luca 2004a, p. 2004a, str. 154; Luca 2005, str. 405; Luca 2006,
154; Luca 2005, p. 405; Luca 2006, p. 274. str. 274.
75
2. Punctul Dealul Morişchii. 2. Tačka Dealul Morişchii.
În locul cu acest toponim, delimitat de Umesto ovog toponima sa desne strane
malul drept al pârâului Ciclova şi grădinile potoka Ćiklova i bašti sa severoistočnog
din extremitatea nord-estică a satului, situat kraja sela, smeštenog veoma blizu ušća u
foarte aproape de confluenţa cu râul Caraş reku Karaš (Pl. 48), sprovedena su spasi-
(Pl. 48), au fost efectuate săpături de salvare lačka iskopavanja 1989. godine (Pl. 49/2-3).
în anul 1989 (Pl. 49/2-3). A fost identificat Identifikovan je kulturni sloj debljine od
un strat de cultură gros de cca. 0,20 m, apar- oko 0,20 m koji pripada halstatskom hori-
ţinând orizontului hallstattian timpuriu de zontu tipa Gornea Kalakača, direktno poklo-
tip Gornea Kalakača, suprapus direct de o pljen sa naseljem koje pripada kulturi Basa-
aşezare aparţinând culturii Basarabi. Ultimul rabi. Poslednji nivo u naselju Vranj, koji
nivel al aşezării de la Vrani, aparţinând eta- pripada kasnoj fazi prvog gvozdenog doba,
pei târzii a primei epoci a fierului, documen- dokumentuje niz različitih događaja ove
tează o serie de manifestări distincte pentru faze, specifičnih za oblast ravnice na zapadu
această etapă, specifice pentru zona de câm-
Banata i verovatno u Vojvodini. Prilikom
pie din vestul Banatului şi probabil din Voie-
istih istraživanja je otkrivena jedna srednjo-
vodina. Cu prilejul aceloraşi investigaţii a
vekovna nekropola iz XIV-XV veka, imajući
fost descoperită o necropolă medievală de
kao inventar jedan prsten i kovanicu (Pl.
secol XIV-XV, având ca inventar un inel (Pl.
49/1) od srebra (dinar)283. Jedno od istraži-
49/1) şi o monedă din argint (dinar)283. O
vanja izvršenih 2011. godine dovelo je do
periegheză efectuat în vara anului 2011 a dus
la recuperarea de fragmente ceramice aparţi- pronalaska delova keramike koji pripadaju
nând perioadei hallstattiene şi sec. III-IV (Pl. halstatskom periodu III-IV-og veka (Pl.
50/1-8). 50/1-8).
4.2. PÂRÂUL VICINIC 4.2. POTOK VIĆINIK
Berlişte Berlište
Naselje se nalazi u niskoj ravničarskoj
Localitatea se găseşte în zona de câmpie oblasti iz doline reke Vićinik, zvane Ravnica
joasă din lunca râului Vicinic, denumită Milkoveni-Rakaždija.
Câmpia Milcoveni-Răcăşdia.
A. Atestare documentară: Naselje se pominje, po prvi put, u jednom
Aşezarea este amintită pentru prima dată dokumentu iz 1378. godine, prilikom određi-
într-un document din anul 1378, cu ocazia vanja granica poseda Valea. Possessio Per
stabilirii hotarelor moşiei Valea. Possessio lyzke, smeštena u ataru ovog poseda i
Perlyzke, situată în hotar cu această moşie şi tvrđave Ilidija, koje je imalo osam kuća284.
cu cetatea Ilidia, avea opt gospodării284. Sledeći dokumentarni podatak, koji smo
Următoarea informaţie documentară care dobili, je iz 1611. godine, pod nazivom Berli
ne-a parvenit este cea din anul 1611, sub ste, u dokumentu kojim knez Bethlen Gábor
numele de Berliste, într-un act prin care poklanja zauvek posed Berlište Rácz Janku i
principele Bethlen Gábor donează pe vecie Rácz Markonaku285.
posesiunea Berlişte lui Rácz Janko şi Rácz
Markonak285.
283
Bălănescu 1993, p. 325; Gumă 1992, p. 32, 33, 34; 283
Bălănescu 1993, str. 325; Gumă 1992, str. 32, 33, 34;
Gumă 1993, p. 215, 298; Benea 1996, p. 296-297; Gumă 1993, str. 215, 298; Benea 1996, str. 296-297;
Ţeicu 1998, p. 130; Ţeicu 2003, p. 362; Mare 2004, p. Ţeicu 1998, str. 130; Ţeicu 2003, str. 362; Mare
213; Luca 2004, p. 144; Luca 2004a, p. 154; Luca 2004, str. 213; Luca 2004, str. 144; Luca 2004a, str.
284
Pesty 1882, p. 136; Ţeicu 1998, p. 298. 284
Pesty 1882, str. 136; Ţeicu 1998, str. 298.
285
Pesty 1884, p. 39. 285
Pesty 1884, str. 39.
76
Dealul Vraniului, Spărdoviţa, Livezi, Valea Dealul Vraniului, Spardovica, Livezi,
Morii, Picături, Rovini, Crivaia, Rusnic, Valea Mori, Pikaturi, Rovini, Krivaja,
Selişte286. Rusnik, Salište286

1 Punctul Picăţele 1 Tačka Pikatele
Sondajele arheologice, executate în faţa fos- Arheološka istraživanja izvršena ispred
telor ateliere SMA, au dus la recuperarea de bivših SMA radionica, su dovela do pronala-
fragmente ceramice hallstattiene. Tot în acest ska delova halstatske keramike. Isto na ovom
loc a fost colectată şi ceramică cenuşie, lucrată mestu, je otkrivena i siva keramika, rađena
la roată, împreună cu cantităţi mari de zgură na točku, zajedno sa velikim količinama
de fier, aparţinând unei aşezări de sec. III- gvozdene rude, koja pripada jednom naselju
IV287. iz III-IV veka287.
2. Punctul Spărdoviţa 2. Tačka Spardovica
În urma lucrărilor agricole, executate în Prilikom poljoprivrednih radova, izvrše-
zona cu acest toponim, situată în nordul satu- nim u oblasti ovog toponima, koji se nalazi
lui, au fost colectate fragmente de râşniţă din na severu sela, sakupljeni su delovi drobilice
perioada romană288. iz rimskog perioda288.
6. Punctul Legumicol 6. Tačka Legumicol
Lunca Vicinicului oferă vestigii mult mai Dolina Vićinika nudi bogatije tragove pro-
bogate. Acolo unde pârâul descrie un cot larg, šlosti. Tamo gde reka čini širok zavijutak, u
în zona numită Legumicol, au fost identificate oblasti zvanoj Legumikol, otkriveni su ostaci
urmele unei aşezări medievale de secolul al srednjovekovnog naselja iz XIV veka. Na
XIV-lea. În acelaşi perimetru a fost semnalată ovom mestu je naznačeno i prisustvo nekin
şi prezenţa unor cuptoare de redus minereul, peći za smanjenja rude, savremenih nase-
contemporane cu aşezarea289. Descoperirile au lju289. Otkrića su potvrdila hipotezu da bi
argumentat ipoteza conform căreia vechea staro ognjište sela, koje se pominje u pisanim
vatră a satului, pomenită în documentele dokumentima, moglo biti na ovom mestu290.
scrise, ar putea fi localizată în acest loc290. 7. Tačka Selište
6. Punctul Sălişte Iza bivšeg kompleksa stoke, nakon nekih
Dincolo de fostul complex de taurine, în istraživanja, su pronađeni delovi keramike
urma unor periegheze, au fost recoltate frag- koja pripada ranom srednjem veku291.
mente ceramice aparţinând perioadei medie-
vale timpurii291. Ćukić
Ciuchici
(comună, judeţul Caraş-Severin) Selo se nalazi u dolini potoka Vićinik,
budući okruženo južnim brdima ravnice
Satul este aşezat în valea pârâului Vicinic, Oravice.
fiind mărginit de dealurile sudice ale depresiu-
nii Oraviţa. 286
287
Bejan, Stoian 1995-1996, str. 51; Benea 1996, str. 231;
286
Ilieşiu 2011, p. 42. Geangu 2001, str. 172; Gumă 1993, str. 285; Mare
287
Bejan, Stoian 1995-1996, p. 51; Benea 1996, p. 231; 2004, str. 158, Radu, Ţeicu 2003, str. 53; Ţeicu 1987,
Geangu 2001, p. 172; Gumă 1993, p. 285; Mare 2004, str. 320, 338; Ţeicu 1999-2000, str. 453; Luca 2004,
p. 158, Radu, Ţeicu 2003, p. 53; Ţeicu 1987, p. 320, str. 31; Luca 2004 a, str. 27; Luca 2005, str. 29; Luca
338; Ţeicu 1999-2000, p. 453; Luca 2004, p. 31; Luca 2006, str. 35 .
2004 a, p. 27; Luca 2005, p. 29; Luca 2006, p. 35. 288
Ţeicu 1987, str. 33; Luca 2005, str. 29; Luca 2006,
288
Ţeicu 1987, p. 33; Luca 2005, p. 29; Luca 2006, p. 35. str. 35.
289
Benea 1996, p. 231; Mare 2004, p. 158; Ţeicu 1987, 289
Benea 1996, str. 231; Mare 2004, str. 158; Ţeicu 1987,
p. 338; Luca 2004, p. 31; Luca 2004 a, p. 27; Luca str. 338; Luca 2004, str. 31; Luca 2004a, str. 27; Luca
290
Ţeicu 1998, p. 298. 290
Ţeicu 1998, str. 298.
291
Ţeicu 1987, p. 338; Luca 2004, p. 31; Luca 2004a, 291
Ţeicu 1987, str. 338; Luca 2004, str. 31; Luca 2004a,
p. 27; Luca 2005, p. 30, Luca 2006, p. 35. str. 27; Luca 2005, str. 30, Luca 2006, str. 35.
77
Un document din anul 1464 menţionează Jedan dokument iz 1464. godine, pominje
moşia Thywko alături de alte aşezări din dis- imanje Thywko pored drugih naselja u okrugu
trictul Ilidia292. Documentele turceşti de la mij- Ilidija292. Turski dokumenti sa sredine XVI
locul secolului al XVI-lea fac dovada că aşeza- veka dokazuju da se naselje Homoq Silište
rea Homoq Silište (Săliştea nisipoasă) se mai (peskovito Selište) zvalo još i Čuqičiva293. 1717.
numea şi Čuqičiva293. În 1717 este amintit sub se pominje pod nazivom Zukisch sa 50 kuća294.
numele de Zukisch cu 50 de case 294.
B. Toponimi:
B. Toponime: Padina Mozgovištilor, Pojeni, Ponoave,
Padina Mozgoviştilor, Poieni, Ponoave, Seleuš, Gaj, Padina Lućii, Gros, Ogašul Mik,
Seleuş, Gai, Padina Lucii, Gros, Ogaşul Mic, Pana lui Ćioara295.
Pana lui Cioară295.
C. Descoperiri arheologice: 1. Tačka Lunka
1. Punctul Luncă Na istočnoj strani sela, u dolini Vićinika, u
În capătul estic al satului, în lunca Vicinicu- mestu zvanom Lunka, površinska istraživanja
lui, în locul numit Luncă, cercetările de supra- izvršena 1984.-1985. godine su doprinela iden-
faţă efectuate în anii 1984-1985 au contribuit tifikaciji nekih halstatskih naselja, koji se
la identificarea unei locuiri hallstattiene, poklapaju sa jednim naseljem iz III-IV veka296.
suprapusă de o aşezare din secolele III-IV296. 2. Tačka Selište
2. Puncul Sălişte Na kraju sela prema Nikolincu isto u dolini
La extremitatea satului către Nicolinţ, tot în Karaša, povodom istog istraživanja na terenu,
lunca Vicinicului, cu ocazia aceleaşi cercetări u mestu zvanom Selište je pronađena rana sre-
de teren, în locul numit Sălişte s-a găsit cera- dnjovekovna keramika (XII-XIV vek). Ovde je
mică medievală timpurie (sec. XII-XIV). Aici a bilo identifikovano staro ognjište srednjove-
fost identificată vechea vatră a satului medie- kovnog sela297. Prema predanju se priča da je
val297. După tradiţie, se spune că ea a fost aşe- ono bilo smešteno u mestu zvanom Ogasul
zată pe locul numit Ogaşul satului298. satului298.
Iam Jam
(comuna Berlişte, judeţul Caraş-Severin) (opština Berlište, Karaš-Severinska
županija)
Situat la est de confluenţa pârâului Vicinic
cu râul Caraş, satul Iam se poziţionează în Smešteno na istoku od mesta ulivanja
câmpia joasă a Caraşului (fragmentată prin potoka Vićinik u reku Karaš, selo Jam se nalazi
suprapunere de planuri), marcată de zona asi- u niskoj ravnici Karaša (fragmentirana prekla-
metrică a dealurilor ale căror coline, puţin panjem planova), obeleženoj asimetričnim
înalte, se zăresc în împrejurimi. oblastima bregova čiji se brežuljci, malo viši,
naziru u okolini.
În anul 1349, când se delimitează moşia A. Dokumentarno svedočanstvo:
Iam, sunt amintite semnele de hotar de lângă 1349. godine kada se određuju granice
pârâul Vicinic, la confluenţa acestuia cu valea poseda Jam, pomenuti su znaci atara pored
292
Pesty 1881, p. 256, Suciu 1967, p. 152, Ţeicu 1998, p. 292
Pesty 1881, str. 256, Suciu 1967, str. 152, Ţeicu 1998,
314. str. 314.
293
Engel 1996, p. 44. 293
Engel 1996, str. 44.
294
Pesty 1884, p. 113-114; Suciu 1967, p. 152. 294
295
Ilieşiu 2011, p. 93. 295
296
Ţeicu 1987, p. 336; Ţeicu 1998, p. 95; Gumă 1993, p. 296
Ţeicu 1987, str. 336; Ţeicu 1998, str. 95; Gumă 1993,
287; Luca 2004, p. 51; Luca 2004a, p. 52; Luca 2005, str. 287; Luca 2004, str. 51; Luca 2004a, str. 52; Luca
297
Ţeicu 1987, p. 336; Ţeicu 1998, p. 95, 314. 297
Ţeicu 1987, str. 336; Ţeicu 1998, str. 95, 314.
298
Ilieşiu 2011, p. 149. 298
Ilieşiu 2011, p. 149.
78
Iam. Un alt act din anul 1427 aminteşte moşi- potoka Vićinik, kod mesta ulivanja ovoga u
ile Iam şi Rusova lângă Caraş şi Vicinic299. dolinu Jama. Drugi dokument iz 1427. godine
pominje posede Jam i Rusovu pored Karaša i
B. Toponime: Vićinika299.
Suşara, Pripor, Caraş, Boruga, Izlaz, Vii,
Intravilan, Unghiu300. B. Toponimi:
Sušara, Pripor, Caraš, Boruga, Izlaz, Vii,
C. Descoperiri arheologice: Intravilan, Unghiu300.
1. Dintr-un loc necunoscut provine un
depozit de bronzuri301. C. Arheološka otkrića:
2. Punctul Pripor 1. Sa nepoznatog mesta potiče jedno skla-
Către hotarul cu Milcoveni, la ieşirea din dište bronza301.
sat, în partea stângă a drumului, în punctul 2. Tačka Pripor
numit Pripor, în urma perieghezelor a fost Prema granici sa Milkovenjom, na izlasku
descoperit material ceramic aparţinând mai
iz sela, sa leve strane puta, u mestu zvanom
multor epoci. Unele aparţin perioadei hall-
Pripor, nakon istraživanja je pronađen kera-
stattiene – culturii Basarabi, iar altele secolu-
mički materijal koji pripada većini epoha.
lui al IV-lea. Tot din acest punct provin şi
Neki pripadaju halstatskom periodu –
monede din bronz romane, emise în sec. III-
naime kulturi Basarabi, a drugi IV veku. Isto
IV302.
3. Punctul Legumicol sa ovog mesta potiču i rimske bronzane
Acest nume este dat unui loc aflat în intra- kovanice, izdate u III-IV veku302.
vilan, în dreapta drumului Berlişte-Milcoveni- 3. Tačka Legumicol
Iam, pe prima terasă a râului Vicinic. Cu oca- Ovaj naziv je dat jednom mestu unutar
zia lucrărilor de amenajare a albiei râului grada, sa desne strane puta Berlište-Milko-
Vicinic din anul 2002, aici a fost executată o venj-Jam, na prvoj terasi reke Vićinik. Prili-
secţiune de control S1. Au fost descoperite kom radova na sređivanju korita reke Vići-
fragmente ceramice cu exteriorul cafeniu, cafe- nik iz 2002. godine, ovde je bila izvršena
niu-roşcat, cărămiziu, ceramică cenuşie, pre- provera S1. Pronađeni su keramički fra-
cum şi cioburi lucrate la roată de culoare nea- gmenti kafene spoljašnjosti, braon-crvenka-
gră-cenuşie sau brun-cărămizie. Ornamentele ste, boje cigle, sive keramike, kao i ostaci
sunt puţine – un brâu în relief cu alveole stakla rađeni na točku crno-sive ili braon-
pătrate, linii fin incizate. Materialul a fost înca- crvenkaste boje. Malo je ukrasa – pojas u
drat mai multor perioade istorice: hallstatt, reljefu sa četvrtastim alveolama, fino ureza-
secolul al IV-lea şi medieval (secolul al nim linijama. Materijal je bio svrstan u više
XIV‑lea)303. istorijskih perioda: halstatu, IV veku i
5. Punctul Sat Bătrân srednjem veku (XIV vek)303.
În stânga drumului Milcoveni-Iam, la sud 5. Tačka Sat Batran (staro selo)
de sat, nu departe de punctul Legumicol, pe a Sa leve strane puta Milkovenj-Jam, na
doua terasă înaltă a Vicinicului, în punctul jugu sela, nedaleko od tačke Legumikol, na
numit Sat Bătrân, prin cercetările de teren drugoj visokoj terasi Vićinika, na mestu zva-
efectuate de-a lungul anilor au fost depistate nom Sat Batran (Staro selo), uz pomoć
vestigii aparţinând mai multor epoci istorice. terenskog istraživanja, izvršenog tokom
299
Ţeicu 1998, p. 340. 299
Ţeicu 1998, str. 340.
300
Ilieşiu 2011, p. 92. 300
301
Rusu 1963, p. 207; Gumă 1993, p. 254, 290; Luca 301
Rusu 1963, str. 207; Gumă 1993, str. 254, 290; Luca
Luca 2006, p. 139. 194; Luca 2006, str. 139.
302
Chirilă et alii 1974, p. 72; Iaroslavschi, Lazarovici 302
Chirilă et alii 1974, str. 72; Iaroslavschi, Lazarovici
1978, p. 256; Iaroslavschi, Lazarovici 1979, p. 460; 1978, str. 256; Iaroslavschi, Lazarovici 1979, str. 460;
Ţeicu 1987, p. 338; Benea, Bejan 1989-1993, p. 137; Ţeicu 1987, str. 338; Benea, Bejan 1989-1993, str.
Gumă 1993, p. 213, 290; Benea 1996, p. 263; Mare 137; Gumă 1993, str. 213, 290; Benea 1996, str. 263;
2004, p. 180; Luca 2004, p. 81; Luca 2004a, p. 86; Mare 2004, str. 180; Luca 2004, str. 81; Luca 2004a,
Luca 2005, p. 194; Luca 2006, p. 139-140; Chirilă et str. 86; Luca 2005, str. 194; Luca 2006, str. 139-140;
alii 1974, p. 72 Chirilă et alii 1974, str. 72.
303
Radu 2005, p. 89-91, 94. 303
Radu 2005, str. 89-91, 94.
79
În anul 2002, cu ocazia lucrărilor de ame- godina, su otkriveni tragovi koji pripadaju
najare a albiei râului Vicinic, a fost realizat un mnogim istorijskim epohama.
sondaj de verificare (S2), în care a apărut cera- 2002. godine, prilikom radova na sređiva-
mică cu exteriorul brun-cafeniu, brun-cenuşiu, nju korita reke Vićinik, je urađen upitnik pro-
cenuşiu-cafeniu, cenuşiu, cărămiziu, ornamen- vere (S2), u kojem se pojavila keramika braon-
tată prin incizii, caneluri, aplicaţii ştampilate kafene, braon-sive, sivo-braon, sive, boje
şi înţepături. Descoperirile au fost încadrate opeke, ukrašene urezima, kanelima, overenim
aplikacijama, i ubodima. Otkrića su pripisana
bronzului mijlociu şi târziu (cultura Žuto
srednjem i kasnom bronzanom dobu (kultura
Brdo-Gârla Mare). În aceiaşi secţiune a fost
Žuto Brdo-Grla Mare). Na istom mestu je
descoperit un mormânt de incineraţie hall- otkriven grob halstatskoh gorenja. Kutija sa
stattian. Urna cu picior prezintă un slip negru- nogom predstavlja crno-sivi listić, veoma
cenuşiu, foarte bine netezit, parţial lustruit, dobro ispravljen, delimično poliran, ukrašen
ornamentat cu nervuri paralele. paralelnim zarezima.
Perieghezele din anii 1982-1986 au identifi- Perijegeze iz 1982.-1986. godine, su prona-
cat în acest loc vatra satului medieval, datată šle na ovom mestu ognjište srednjovekovnog
în secolul al XI-lea pe baza fragmentelor cera- naselja, a delovi keramike su datirali u XI
mice304. veku304.
6. Staţia CFR 6. Stanica CFR (železničkih pruga Rumu-
În apropierea staţiei CFR, amplasată la nije)
marginea satului, în sudul acesteia, pe un pla- U blizini železničke stanice, smeštene na
tou întins, au fost găsite fragmente ceramice kraju sela, na jugu, na jednoj širokoj visoravni,
specifice secolelor III-IV305. su otkriveni delovi keramike specifične III-IV
7. Teren Biserica greco-catolică veku305.
7. Teren Grčko-katoličke crkve
În literatura de specialitate mai veche se
U starijoj stručnoj literaturi se pokazuje da
arată că, pe terenul situat aproape de Biserica
se na terenu smeštenom blizu Bele Crkve, koji
Albă, ce a aparţinut preotului greco-catolic, se je pripadao grčko-katoličkom svešteniku, vide
văd urmele drumului roman, cu pietrele din tragovi rimskog puta sa delovima temeljnog
fundament răspândite pe o suprafaţă mai kamena raspoređenog na većoj površini. U
mare. Referitor la drumurile romane din odnosu na rimske puteve iz Banata, postoje
Banat, există opinii ale specialiştilor prin care mišljenja stručnjaka kojima se izjavljuje da bi
se afirmă că prima staţie după Lederata, Apus prva stanica posle Lederate, Apus Flumen,
Flumen, ar putea fi localizată la Iam, pe malul mogla biti smeštena u Jamu, na obali Karaša,
Caraşului, acolo unde există numeroase vesti- tamo gde postoje brojni rimski spomenici306.
gii romane306. 6. Tačka La Kastel
6. Punctul La Castel Ovde su pronađene rimske bronzane kova-
Aici au fost găsite monede de bronz romane nice iz II-IV veka307.
din secolele II-IV307. 7. Druga otkrića
7. Alte descoperiri Na severo-zapadu sela, na kraju terase
La nord-vest de sat, pe marginea terasei de odozgo Vićinika, je otkrivena stela sa reljefom
koja predstavlja ljudsku figuru nespretno pri-
deasupra Vicinicului, a fost descoperită o
kazanu308.
stelă, reprezentând o figură umană redată
stângaci308.
304
Ţeicu 1987, str. 338; Ţeicu 1998, str. 95; Dulea 2001,
304
Ţeicu 1987, p. 338; Ţeicu 1998, p. 95; Dulea 2001, p. str. 234; Radu, Ţeicu 2003a, str. 145-146; Mare 2004,
234; Radu, Ţeicu 2003a, p. 145-146; Mare 2004, p. str. 180; Radu 2005, str. 90- 95; Luca 2004, str. 82;
180; Radu 2005, p. 90- 95; Luca 2004, p. 82; Luca Luca 2004a, str. 87; Luca 2005, str. 194; Luca 2006,
305
Iaroslavschi, Lazarovici 1978, p. 256; Ţeicu 1987, p. 305
Iaroslavschi, Lazarovici 1978, str. 256; Ţeicu 1987, str.
338; Benea 1996, p. 263; Mare 2004, p. 180; Luca 338; Benea 1996, str. 263; Mare 2004, str. 180; Luca
Luca 2006, p. 140. 195; Luca 2006, str. 140.
306
Milleker 1899, p. 35; Bozu, et alii 1977, p. 144. 306
Milleker 1899, str. 35; Bozu, et alii 1977, str. 144.
307
Preda 1975, p. 460; Bordea, Mitrea 1991, p. 222; Mare 307
Preda 1975, str. 460; Bordea, Mitrea 1991, str. 222;
2004, p. 180. Mare 2004, str. 180.
308
80
8. Prin perieghezele efectuate în anul 2011 8. Istraživanjima urađenim 2011. godine u
în lunca Iamului, în zona către Vrani, au fost dolini Jama, u oblasti prema Vranju, bili su
identificate fragmente ceramice hallstattiene, pronađeni delovi halstatske keramike, iz III-
de secol III-IV, fragmente de zgură care indică IV-og veka, delovi zemlje koji pokazuju prisu-
prezenţa unei activităţi metalurgice pentru stvo metalurške aktivnosti u ovom periodu,
această perioadă, precum şi cioburi medievale kao i kasni srednjevekovni komadi (Pl. 26/1-9;
târzii (Pl. 26/1-9; Pl. 27/1-5). Pl. 27/1-5).

În vatra satului, din mai multe puncte pro- U ognjištu sela, sa više mesta potiču rimske
vin monede romane (Traian, Claudius al II-lea kovanice309.
Goticul, Constantinus I şi Constans)309.
E. Nestala naselja:
E. Sate dispărute: a. Ebed
a. Ebed U jednom dokumentu iz 1349. godine bilo
Într-un document din anul 1349 a fost con- je zapisano nestalo naselje Ebed. Ono je bilo
semnat satul dispărut Ebed. A fost localizat în smešteno u oblasti ravnice, zapadno od
zona de câmpie, la vest de Iam310. Jama310.
b. Vicinic b. Vićinik
Moşia Vicinic a fost atestată în anul 1349 la Imanje Vićinik se prvi put pominje 1349.
delimitarea hotarelor moşiilor Iam şi Kuke godine na granici atara imanja Jam i Kuke
(poss. Wetelnuk, flumen Wetelnuk). În 1350 şi (poss. Wetelnuk, flumen Wetelnuk). 1350. i
1353 a fost consemnat în vecinătatea satului 1353. je zapisano u blizini naselja Kuke, pod
Kuke, sub numele de Nezebur. Pentru această nazivom Nezebur. Za ovo naselje je predloženo
aşezare au fost propuse mai multe localizări: više lokacija: u blizini Jama, u dolini Vićinika,
în apropiere de Iam, pe valea Vicinicului, pe u dolini Karaša pored Tikvanja, u blizini Mil-
valea Caraşului lângă Ticvani, în apropiere de kovenja. Bilo je poistovećeno sa uništenim
Milcoveni. A fost identificată cu satul pustiit selom Niriste, koje se nalazi pored Berlišta311.
Niriste, localizat lângă Berlişte311.
Ilidija
Ilidia (opština Čiklova Romana, Karaš-Severinska
(comuna Ciclova Română, judeţul Caraş- županija)
Severin)
Na vodi Vićinika, na jugo-istočnom kraju
Pe apa Vicinicului, pe marginea sud-estică depresije Oravice nalazi se selo Ilidija, okru-
a depresiunii Oraviţa se găseşte satul Ilidia, ženo manjim i nadugačkim vrhovima, sa visi-
mărginit de culmile domoale şi prelungi, cu nama obuhvaćenim između 400 -500 m, bre-
altitudini cuprinse între 400-500 m, ale dealu- gova koji silaze sa Planina Anine prema
rilor ce coboară dinspre Munţii Aninei către Karaškoj ravnici (Pl. 28).
Câmpia Caraşului (Pl. 28).
A. Atestare documentară: Kraljevsko imanje Ilidija se pominje u
Moşia regală Ilidia este amintită într-un dokumentu napisanom 1223. godine kao
document scris din anul 1223 ca posessio rega- posessio regalis. Papin dokument od 30 marta
lis. Actul papal din 30 martie 1223312 a confir- 1223.312 je potvrdio vlasništvo Margarete,
309
Protase 1966, p. 174; Ţeicu 1987, p. 338; Bordea, 309
Protase 1966, str. 174; Ţeicu 1987, str. 338; Bordea,
Mitrea 1991, p. 222; Mare 2004, p. 180; Luca 2004, Mitrea 1991, str. 222; Mare 2004, str. 180; Luca
2006, p. 140. 195; Luca 2006, str. 140.
310
Győrffy 1987, p. 481; Ţeicu 1987, p. 324. 310
Győrffy 1987, str. 481; Ţeicu, 1987, str. 324.
311
Győrffy 1987, p. 485, 498; Pesty 1882, p. 428; Pesty 311
Győrffy 1987, str. 485, 498; Pesty 1882, str. 428; Pesty
1881, p. 69; Engel 1996, p. 94; Ţeicu 1998, p. 393- 1881, str. 69; Engel 1996, str. 94; Ţeicu 1998, str.
394. 393-394.
312
Suciu 1967, p. 206; Ţeicu 1998, p. 340. 312
Suciu 1967, str. 206; Ţeicu 1998, str. 340.
81
mat stăpânirea Margaretei, fiica regelui Bela al ćerke kralja Bela III, bivše Vizantijske kra-
III-lea, fostă împărăteasă a Bizanţului, asupra ljice, nad nekim imanjima iz oblasti donjeg
unor moşii din zona Dunării de Jos apusene. Dunava sa zalaska. Ilidija, pomenuta u papi-
Ilidia, menţionată în actul papal sub forma nom dokumentu u obliku possessio regalis
possessio regalis Elyad, a făcut parte din Elyad, je pripadala domenima bivše kraljice
domeniile fostei împărătese Margareta, pe care Margarete, koje je dobila na venčanju sa
le-a primit la căsătoria cu împăratul Isac al II- kraljem Isakom II Angelosom 1185. godine.
lea Angelos în anul 1185. Satul este amintit în Selo se pominje na papinom spisku za saku-
listele de strângere ale dijmelor papale din pljanje dažbina iz 1334. godine sa parohijom
anul 1334 ca parohie subordonată Arhidiaco- podređenom Arhiđakonu Karaša313.
natului de Caraş313.
B. Toponimi:
B. Toponime: Maškašenj, Tufa, Tramik, Zabrani, Dum
Măşcăşeni, Tufa, Tramic, Zăbrani, Dum brava, Grind, Bozović, Funii, Rovine,
brava, Grind, Bozovici, Funii, Rovine, Câmp, Kamp, Vezurini, Dobrin, Talva, Lunka,
Vezurini, Dobrin, Tâlva, Lunca, Selişte, Selište, Čeret314.
Ceret314.
C. Descoperiri arheologice: 1. Mesto Tramik
1. Punctul Tramic Brdo, koje stražari na severnoj ivici, ulaz
Dealul, ce străjuieşte pe marginea nordică u Ilidiju, poznato je pod nazivom Brdo Jer-
intrarea în Ilidia, este cunoscut sub denumirea mena, međutim, u blizini sela, meštani ga
de Dealul Armenilor, însă în apropiere de sat, zovu Tramik. Ovde je bilo otkriveno i anke-
localnicii îl numesc Tramic. Aici a fost desco- tirano naselje koje pripada nosiocima kul-
perită şi sondată o aşezare aparţinând purtăto- ture Kocofeni. Ovde su takođe bili pro-
rilor culturii Coţofeni. Tot aici s-au găsit frag- nađeni delovi sive keramike rađeni na točku,
mente ceramice cenuşii lucrate la roată, koji pripadaju III-IV-om veku315.
aparţinând secolelor III-IV315. 2. Mesto Funii
2. Punctul Funii Ovaj toponim se dodeljuje jednoj površini
Acest toponim este atribuit unei suprafeţe od preko 10 ha koja se nalazi između doline
de peste 10 ha, situată între lunca Vicinicului Vićinika i jugozapadnog dela brda Oblica. U
şi partea de sud-vest a dealului Obliţa. În peri- periodu 1980.-1985., ovde je preduzeto
oada 1980-1985 aici au fost întreprinse mai nekoliko kampanja arheoloških iskopavanja
multe campanii de săpături arheologice (Pl. (Pl. 29), nakon kojih su indeksirani tragovi
29), în urma cărora au fost repertoriate urme stanovanja od eneolitika pa sve do srednje-
de locuire din eneolitic şi până în perioada vekovnog perioda316.
medievală316. a. Najranija otkrića pripadaju kulturi
a. Cele mai timpurii descoperiri aparţin cul- Bodrogkeresztur. U leto 1983. godine, na
turii Bodrogkeresztur. În vara anului 1983, pe dnu dela S III, pojavili su se keramički
313
DIR, C, veac XIV, III, p. 234. 313
DIR, C, veac XIV, III, str. 234.
314
Ilieşiu 2011, p. 158. 314
315
Ţeicu 1987, p. 320, 333; Iaroslavschi, Lazarovici 1978, 315
Ţeicu 1987, str. 320, 333; Iaroslavschi, Lazarovici
p. 256; Luca 1996, p. 62; Benea 1996, p. 266; Luca 1978, str. 256; Luca 1996, str. 62; Benea 1996, str.
2004, p. 83-84; Luca 2004a, p. 89-90; Luca 2005, p. 266; Luca 2004, str. 83-84; Luca 2004a, str. 89-90;
202-203; Luca 2006, p. 144-145. Luca 2005, str. 202-203; Luca 2006, str. 144-145.
316
Bălănescu 1983, p. 237; Gumă 1983, p. 69; Gumă 316
Bălănescu 1983, str. 237; Gumă 1983, str. 69; Gumă
1993, p. 213, 290; Trâncă 1983, p. 311-320; Lazarovici 1993, str. 213, 290; Trâncă 1983, str. 311-320; Laza
1985, p. 83-90; Mărghitan 1985, p. 73-77; Bejan rovici 1985, str. 83-90; Mărghitan 1985, str. 73-77;
1985-1986, p. 231, 234; Ţeicu 1987, p. 320, 330, 333; Bejan 1985-1986, str. 231, 234; Ţeicu 1987, str. 320,
Benea 1996, p. 266; Ţeicu 1998, p. 99, 127; Luca 330, 333; Benea 1996, str. 266; Ţeicu 1998, str. 99,
1998-2000, p. 309; Ţeicu 1999-2000, p. 457; Dulea 127; Luca 1998-2000, str. 309; Ţeicu 1999-2000, str.
2001, p. 234; Geangu 2001, p. 172; Ţeicu 2003a, p. 457; Dulea 2001, str. 234; Geangu 2001, str. 172;
13-14; Mare 2004, p. 182; Luca 2004, p. 85; Luca Ţeicu 2003a, str. 13-14; Mare 2004, str. 182; Luca
2004a, p. 92; Luca 2005, p. 204; Luca 2006, p. 145- 2004, str. 85; Luca 2004a, str. 92; Luca 2005, str.
146. 204; Luca 2006, str. 145-146.
82
fundul secţiunii S III, au apărut fragmente delovi braon-crvenkaste, braon-sive, žućka-
ceramice de culoare brun-cărămizie, brun-ce- ste, crvenkasto-žute boje, ukrašeni rezom
nuşie, gălbuie, cărămiziu-gălbuie, ornamen- (stvarajući motive od traka paralelnih linija,
tate prin incizie (formând motive din benzi de oivičenih urezanim tačkama), sa alveolama i
linii paralele, mărginite de puncte incizate), cu koničnim projekcijama317.
alveole şi proeminenţe conice317. b. U periodu 1977.-1978. i 1983. izvršena
b. În perioada 1977-1978 şi 1983 sondajele arheološka istraživanja su pronašla naselje
arheologice efectuate au identificat o locuire koje pripada kulturii Basarabi. U leto 1980.
aparţinând culturii Basarabi. În vara anului godine, bile su iskopane jedna kuća i rupa u
1980 au fost săpate o locuinţă şi o groapă, în kojoj je pronađena keramika specifična Hal-
care a apărut ceramică specifică perioadei halstatskom periodu. Kuće koje su pripadale
lstattiene. Locuinţele aparţinând acestei epoci ovom periodu rasprostranjene su na povr-
sunt răsfirate pe un spaţiu ce cuprinde câteva šini koja obuhvata nekoliko desetina hek-
zeci de hectare318. tara318.
c. În anul 1980 a fost săpată o locuinţă c. Na površini između brda Oblica i
semiîngropată, cu pietrar, încadrată în peri- doline Vićinika bilo je identifikovano seosko
oada secolelor VIII-IX319. naselje, koje pripada VIII-IX veku319.
d. În anul 1982 au fost cercetate două locu- d. 1982. godine bile su istraživane dve
inţe medievale, dintre care una, de formă srednjevekovne kuće, od kojih je jedna,
dreptunghiulară, cu gârlici, adâncită în pravougaonog oblika, sa belim lukom, koja
pământ, a avut pereţii ridicaţi pe o talpă de je utonula u zemlju, imala zidove podignute
lemn şi o vatră rotundă. Pe baza materialului na drvenoj osnovi i okruglo ognjište. Na
descoperit – pinteni cu spin, două monede osnovu pronađenog materijala – mamuze sa
bizantine de la împăratul Manuel Comnenul trnjem, dve vizantijske kovanice cara Manu-
(1143-1180) şi una de la regele Bela al III-lea ela Komnena (1143.-1180.) i jedna od kralja
(1172-1196) – au fost încadrate la sfârşitul Bela III-eg (1172.-1196.) – bile su svrstane
secolului al XII-lea şi începutul secolului al. na kraj XII-og veka i početak XIII-og
XIII-lea320. veka320.
e. La sud-vest de dealul Obliţa, în zona din e. Jugozapadno od brda Oblica, u oblasti
lunca râului Vicinic, a fost identificată şi inves- doline reke Vićinik, bilo je identifikovano i
tigată o necropolă din secolele XI-XII. Au fost istraživano groblje iz XI-XII-og veka. Bilo je
cercetate doar 17 morminte de inhumaţie, din- istraženo samo 17 ukopanih grobova, od
tre care două (M8 şi M17) au avut ca inventar kojih su dva (М8 i М17) imala kao inventar
cercei de tâmplă cu capete în S şi monede321. minđuše za slepoočnice sa krajevima u
3. Punctul Obliţa obliku S i kovanice321.
Situat la sud-vest de sat, dealul Obliţa, ce se 3. Mesto Oblica
prezintă sub forma unei culmi prelungi, cu 60 Smešteno jugozapadno od sela, brdo
m mai înalt decât albia râului către care Oblica, koje ima oblik proširenog grebena,
coboară treptat, a oferit descoperiri spectacu-
317
Lazarovici 1985, str. 83-90; Ţeicu 1987, str. 330; Luca
317
Lazarovici 1985, p. 83-90; Ţeicu 1987, p. 330; Luca 1998-2000, str. 309; Luca 2004, str. 85; Luca 2004a,
1998-2000, p. 309; Luca 2004, p. 85; Luca 2004a, p. str. 92; Luca 2005, str. 204; Luca 2006, str. 145.
92; Luca 2005, p. 204; Luca 2006, p. 145. 318
Gumă 1983, str. 69; Ţeicu 1987, str. 330; Gumă 1993,
318
Gumă 1983, p. 69; Ţeicu 1987, p. 330; Gumă 1993, p. str. 213, 290; Luca 2004, str. 85; Luca 2004a, str. 92;
213, 290; Luca 2004, p. 85; Luca 2004a, p. 92; Luca Luca 2005, str. 204; Luca 2006, str. 145.
2005, p. 204; Luca 2006, p. 145. 319
Ţeicu 1987, str. 330, 333; Mare 2004, str. 182; Luca
319
Ţeicu 1987, p. 330, 333; Mare 2004, p. 182; Luca 2005, str. 204; Luca 2005, str. 204; Luca 2006, str.
2005, p. 204; Luca 2005, p. 204; Luca 2006, p. 145. 145.
320
Bălănescu 1983, p. 237; Trâncă 1983, p. 311, 313-316; 320
Bălănescu 1983, str. 237; Trâncă 1983, str. 311, 313-
Ţeicu 1987, p. 333; Ţeicu 1998, p. 99, 101 ; Ţeicu 316; Ţeicu 1987, str. 333; Ţeicu 1998, str. 99, 101;
2003a, p. 13-14; Pap 2002, p. 92; Bălănescu 2010, Ţeicu 2003a, str. 13-14; Pap 2002, str. 92; Bălănescu
mss. 2010, mss.
321
Ţeicu 1987, p. 333; Ţeicu 1998, p. 127; Luca 2004, p. 321
Ţeicu 1987, str. 333; Ţeicu 1998, str. 127; Luca 2004,
85; Luca 2004a, p. 92; Luca 2005, p. 204; Luca 2006, str. 85; Luca 2004a, str. 92; Luca 2005, str. 204;
p. 145. Luca 2006, str. 145.
83
loase ce aparţin unor perioade istorice sa 60 m višlje od rečnog korita prema kome
diferite322. se postepeno spušta, je pružilo spektaku-
a. În timpul investigării unei construcţii larna otkrića koja pripadaju različitim isto-
medievale timpurii, în poziţie secundară, au rijskim periodima322.
fost găsite câteva fragmente ceramice de fac- a. Tokom istrage jedne rane srednjove-
tură Basarabi kovne zgrade, u sporednom položaju, pro-
Din alte informaţii, în timpul săpăturilor nađeno je nekoliko keramičkih delova fak-
efectuate asupra mormintelor plane de incine- ture Basarabi.
raţie de pe dealul Obliţa, au fost dezvelite şi Iz drugih informacija, tokom iskopavanja
câteva urne hallstattiene. Materialul descope- ravnih grobnica sa brda Oblica, bile su
rit în zonă a fost încadrat fie unei faze hall- otkrivene Halstatske urne. Materijal pro-
stattiene târzii, fie fazei finale a culturii Basa- nađen u oblasti bio je svrstan bilo u kasnoj
rabi323. Halstatskoj fazi, ili u završnoj fazi kulture
b. Ansamblul feudal Basarabi323.
Cercetările arheologice, desfăşurate în peri- b. Feudalni ansambl
oada 1969-1986, au evidenţiat prezenţa unei Arheološka istraživanja, sprovedena u
curţi feudale cu o suprafaţă de aproximativ periodu 1969.-1986., otkrila su prisustvo
13500 m2, din care au fost săpate capela cu jednog feudalnog dvora sa površinom od
necropola înconjurătoare şi patru clădiri (Pl. oko 13.500 m2, od kojeg su iskopane kapela
31/2, Pl. 32/1-2) din piatră şi cărămidă324. sa grobljem i četiri zgrade (Pl. 31/2, Pl.
Biserica, ce prezintă un plan circular la 32/1-2) od kamena i opeke324.
exterior şi cvadrilobat în interior, cu diame- Crkva, koja ima kružni plan spolja i kva-
trele interioare ale celor două axe de 8 m, cu o drilobni iznutra, sa unutrašnjim prečnicima
structură de opt lesene, este un monument de dveju osa od 8 m, sa strukturom od osam
tip central (Pl. 33/4). Grosimea zidurilor vari- lesena, je spomenik centralnog tipa (Pl.
ază între 1,35 – 1,75 m. În jurul ei a funcţionat 33/4). Debljina zidova varira od 1,35 do 1,75
o necropolă (au fost săpate un număr de 37 de m. Oko nje je bilo groblje (bilo je iskopano
morminte), al cărei inventar (monede – 3 37 grobova), čiji inventar (kovanice - 3 pri-
oboli, dintre care a fost identificat un Sigis- nosa, od kojih je identifikovan Sigismund I,
mund I, şi podoabe) o plasează în secolele i ukrasi) je smešta u XIV–XV-om veku (Pl.
XIV–XV (Pl. 33/1-3, Pl. 34/1-5). Prin corobo- 33/1-3, Pl. 34/1-5). Upoređivanjem plana
rarea planului monumentului cu inventarul spomenika sa inventarom grobova (Pl.
mormintelor (Pl. 5/3-6), data construirii bise- 5/3-6), datum izgradnje crkve je, najranije,
ricii a fost, cel mai devreme, la sfârşitul secolu-
322
Popescu 1970a, str. 456; Uzum, Lazarovici 1971, str.
322
Popescu 1970a, p. 456; Uzum, Lazarovici 1971, p. 161- 161-162; Uzum, Lazarovici 1977, str. 436; Babeş 1971,
162; Uzum, Lazarovici 1977, p. 436; Babeş 1971, p. str. 375; Matei 1973, str. 317-318; Matei 1979, str.
375; Matei 1973, p. 317-318; Matei 1979, p. 262; Stoia 262; Stoia 1976, str. 278; Petrovszky 1977, str. 438;
1976, p. 278; Petrovszky 1977, p. 438; Uzum 1979a, p. Uzum 1979a, str. 241; Uzum 1979, str. 387-390;
241; Uzum 1979, p. 387-390; Matei, Iambor 1980, p. Matei, Iambor 1980, str. 515; Gumă 1983, str. 69; ;
515; Gumă 1983, p. 69; ; Gumă1992, p. 34; Gumă Gumă1992, str. 34; Gumă 1993, str. 213, 290; Trâncă
1993, p. 213, 290; Trâncă 1983, p. 318-319; Bălănescu 1983, str. 318-319; Bălănescu 1984, str. 132;
1984, p. 132; Bălănescu, Chirilă 1994-1995, p. 276- Bălănescu, Chirilă 1994-1995, str. 276-277; Mărghitan
277; Mărghitan 1985, p. 74, 76; Bejan 1985-1986, p. 1985, str. 74, 76; Bejan 1985-1986, str. 231, 234;
231, 234; Bejan 1995, p. 139; Medeleţ, Bugilan 1987, Bejan 1995, str. 139; Medeleţ, Bugilan 1987, str. 139;
p. 139; Ţeicu 1987, p. 320, 327, 330; Ţeicu 1993, p. Ţeicu 1987, str. 320, 327, 330; Ţeicu 1993, str. 237-
237-238; Ţeicu 1995, p. 209-213; Ţeicu 1996a, p. 10; 238; Ţeicu 1995, str. 209-213; Ţeicu 1996a, str. 10;
Ţeicu 1998, p. 92, 132, 175-177, 200-202; Rusu A. A. Ţeicu 1998, str. 92, 132, 175-177, 200-202; Rusu A.A.
1998, p. 10; Rusu A.A. 1999, p. 278; Luca 2004, p. 83; 1998, str. 10; Rusu A.A. 1999, str. 278; Luca 2004,
Luca 2004a, p. 89-90; Luca 2005, p. 203; Luca 2006, str. 83; Luca 2004a, str. 89-90; Luca 2005, str. 203;
p. 145. Luca 2006, str. 145.
323
Petrovszky 1977, p. 438; Gumă 1983, p. 69; Gumă 323
Petrovszky 1977, str. 438; Gumă 1983, str. 69; Gumă
1992, p. 34; Gumă 1993, p. 213, 290; Luca 2004, p. 1992, str. 34; Gumă 1993, str. 213, 290; Luca 2004,
83; Luca 2004a, p. 89-90; Luca 2005, p. 203; Luca str. 83; Luca 2004a, str. 89-90; Luca 2005, str. 203;
2006, p. 145. Luca 2006, str. 145.
324
Ţeicu 1987, p. 327; Ţeicu 1998, p. 105; 324
84
lui al XIII-lea325. krajem XIII-og veka325.
La 100 m vest de biserică au fost degajate 100 m zapadno od crkve bili su spušteni
zidurile unei locuinţe turn, cu un plan rectan- zidovi jedne kule za stanovanje, pravougao-
gular (11x11 m), compusă din parter şi un etaj, nog oblika (11x11 m), sastavljene od prize-
construită din piatră şi cărămidă legate cu mlja i prvog sprata, građene od kamena i
mortar, cu ziduri groase (fundaţia 0,90 m) – opeke učvršćene malterom, sa debelim zido-
unul interior, median (Pl. 31/1). Pe baza inven- vima (temelj 0,90 m) – jedan unutrašnji,
tarului arheologic, printre care trei monede (1 srednji (Pl. 31/1). Na osnovu arheološkog
pfenig de Salzburg, 1 dinar Ludovic I, 1 dinar inventara, od kojeg tri kovanice (1 pfenig iz
Stefan al III-lea) şi un pinten, construcţia, dis- Salzburga, 1 dinar Ludovika I-og, 1 dinar
trusă violent, a fost datată în a doua jumătate Stefana III-eg), i jedne mamuze, sa snažno
a secolului al XII-lea326. uništenim oblikom, vremenski je smeštena
În perioada 1985-1986, la 30 m la sud de u drugoj polovini XII-og veka326.
turn, au fost dezvelite resturile unei locuinţe Tokom 1985.-1986., 30 m južno od kule,
cu un plan rectangular (dimensiunile exteri- otkriveni su ostaci jedne kuće sa pravougao-
oare de 8x9 m), demantelată până la fundaţie nim planom (spoljne dimenzije 8x9 m), uni-
(zid de 2 m grosime) 327. štene do temelja (zid debljine 2 m) 327.
La 50 m nord de biserica rotondă, în anii 50 m severno od okrugle crkve, 1973.-
1973-1975 au fost săpate două locuinţe – una 1975. godine, bile su iskopane dve kuće –
cu plan dreptunghiular (32x16 m), comparti- jedna sa pravougaonim planom (32x16 m),
mentată în cinci încăperi, cealaltă, mai mică, podeljena na pet prostorija, druga, manja,
cu plan dreptunghiular (28x10 m), comparti- sa pravougaonim planom (28x10 m), pode-
mentată în axul transversal printr-un zid ljena na poprečnoj osi medijalnim zidom, sa
median, cu o pivniţă. Aceste construcţii au fost podrumom. Ove zgrade su postepeno podi-
ridicate treptat în perioada secolelor gnute tokom XII-XV veka328.
XII‑XV328. c. Skoro pri vrhu brda, na istočnoj strani,
c. Aproape de vârful dealului, pe latura de identifikovan je ovalni nasip (14x12 m), od
est, a fost identificată o movilă de formă ovală oko 0,5 m visine. Nakon podele, ispod pla-
(14x12 m), înaltă de cca. 0,5 m. În urma secţi- šta stena su pronađeni delovi neobične grn-
onării, sub mantaua de bolovani au fost găsite čarije. Nije isključena mogućnost da je ta
câteva fragmente ceramice atipice. Nu a fost uzvišica predstavljala granicu329.
exclusă posibilitatea ca ea să fi fost movilă de d. Na površini obuhvaćenoj između pod-
hotar329. nožja brda Oblica i doline Vićinika je identi-
d. Pe suprafaţa cuprinsă între poalele dea- fikovano seosko naselje, koje propada II-IV
lului Obliţa şi lunca Vicinicului a fost identifi- veku. Izvršena arheološka istraživanja poka-
cată o aşezare rurală, aparţinând secolelor zuju da su kuće na površini, sa zidovima od
II-IV. Sondajele arheologice întreprinse arată pletera. Pored keramike sive boje pronađeni
că locuinţele sunt de suprafaţă, cu pereţii din
325
Uzum, Lazarovici 1971, str. 161; Uzum 1975, str. 139;
Uzum, Lazarovici 1977, str. 436; Matei 1973, str. 317-
325
Uzum, Lazarovici 1971, p. 161; Uzum 1975, p. 139; 318, Ţeicu 1987, str. 327; Ţeicu 1993, str. 237-238;
Uzum, Lazarovici 1977, p. 436; Matei 1973, p. 317- Ţeicu 1998, str. 132, 175-177; Oţa 2000, str. 161, 163,
318, Ţeicu 1987, p. 327; Ţeicu 1993, p. 237-238; Ţeicu 169-172; Luca 2004, str. 83; Luca 2004a, str. 89-90;
1998, p. 132, 175-177; Oţa 2000, p. 161, 163, 169-172; Luca 2005, str. 203; Luca 2006, str. 145; Ţeicu
Luca 2004, p. 83; Luca 2004a, p. 89-90; Luca 2005, 2007a, str. 179.
p. 203; Luca 2006, p. 145; Ţeicu 2007a, p. 179. 326
Uzum, Lazarovici 1977, str. 436; Bălănescu 1984, str.
326
Uzum, Lazarovici 1977, p. 436; Bălănescu 1984, p. 132; Ţeicu 1987, str. 327; Teicu 1998, str. 200-202;
132; Ţeicu 1987, p. 327; Teicu 1998, p. 200-202; Bălănescu, Chirilă 1998, str. 276; Luca 2004, str. 83;
Bălănescu, Chirilă 1998, p. 276; Luca 2004, p. 83; Luca 2004a, str. 89-90; Luca 2005, str. 203; Luca
Luca 2004a, p. 89-90; Luca 2005, p. 203; Luca 2006, 2006, str. 145; Bălănescu 2010, mss.
p. 145; Bălănescu 2010, mss. 327
Trâncă 1983, str. 318-319; Ţeicu 1987, str. 327; Luca
327
Trâncă 1983, p. 318-319; Ţeicu 1987, p. 327; Luca 2004, str. 83; Luca 2004a, str. 89-90; Luca 2005, str.
2004, p. 83; Luca 2004a, p. 89-90; Luca 2005, p. 203; Luca 2006, str. 145.
203; Luca 2006, p. 145. 328
Uzum, Lazarovici 1977, str. 436; Ţeicu 1987, str. 330
328
Uzum, Lazarovici 1977, p. 436; Ţeicu 1987, p. 330. 329
329
Medeleţ, Bugilan 1987, p. 139; Luca 2004, p. 83; Luca Luca 2004a, str. 90; Luca 2005, str. 203; Luca 2006,
85
nuiele împletite. Alături de ceramica de su i delovi drobilice, od bazalta sa olivinom,
culoare cenuşie au mai fost găsite fragmente metalna zgura, što ukazuje na metalurgijsku
de râşniţă, lucrate din bazalt cu olivină, zgură aktivnost330.
metaliferă, ceea ce indică o activitate metalur- 4. Mesto Četate
gică330. Razdvajajući dolinu Vićinika od doline reke
4. Punctul Cetate Maskašenj, Brdo Četate, poslednji zapadni
Despărţind lunca Vicinicului de cea a pârâ- produžetak brda Kukuiova, štiti važne istorij-
ului Măşcăşeni, Dealul Cetate, ultima prelun- ske spomenike331.
gire spre vest a dealului Cucuiova, adăposteşte a. U oblasti utvrđene crkve, nedaleko od
vestigii istorice importante331. nje, bili su prikupljeni delovi sive keramike
a. În zona bisericii fortificate, nu departe de koji pripadaju III-IV-om veku i jedna novča-
aceasta, au fost culese fragmente ceramice nica (Konstantius II, Siscia, 337-341)332.
cenuşii aparţinând secolelor III-IV, şi o b. Iskopavanja preduzeta u periodu između
monedă (Constantius al II-lea, Siscia, 337- 1969.-1972. godine otkrila su ruševine jedne
341)332. crkvene prostorije i postojanje jednog srednjo-
b. Săpăturile întreprinse între anii 1969- vekovnog groblja, oboje okruženi zemljanim
1972 au dezvelit ruinele unei biserici sală şi utvđenjem, sastavljenim od jarka i zida sa pali-
existenţa unui cimitir medieval, ambele încon- sadom (smešteni spolja). Prvobitno je groblje
jurate de o fortificaţie de pământ, compusă din bilo oko drvene crkve, uništene tokom požara
şanţ şi val cu palisadă (situată în exterior). Ini- (1241.). Crkva od kamena, postavljena na
ţial, cimitirul a funcţionat în jurul unei biserici istom mestu, imala je jednostavan plan, sasta-
din lemn, distrusă în timpul unui incendiu vljena od broda spoljnih dimenzija od 12,5 / 7
(1241). Biserica din piatră, plasată în acelaşi m i pravougaonog oltara, sa unutrašnjim
loc, a avut un plan simplu, compus dintr-o dimenzijama od 4,5 / 5,3 m, a na zapadu je
navă cu dimensiunile exterioare de 12,5/7 m şi imala kulu-zvonik, oslonjenu na dva stuba, sa
un altar rectangular, cu dimensiunile interi- masivnim temeljem. Unutrašnjost je bila živo-
oare de 4,5/5,3 m, iar în vest un turn-clopot- pisana, činjenica koju svedoče komadi gipsa sa
niţă, sprijinit pe doi stâlpi, cu fundaţii masive. slikama otkriveni u iskopavanjima. Bila je
Interiorul a fost pictat, fapt dovedit de bucăţile
sagrađena neposredno posle sredine XII-og
de tencuială cu pictură descoperite în săpă-
veka i nasilno je uništena, verovatno u prvoj
tură. Ea a fost construită imediat după mijlo-
polovini XIV-og veka.
cul secolului al XII-lea şi a fost distrusă vio-
Groblje, iz kog je iskopano 92 groba, pred-
lent, probabil în prima jumătate a veacului al
stavlja dve faze sahranjivanja – prva faza je
XIV-lea.
funkcionisala počev od druge polovine XII-og
Cimitirul, din care au fost săpate 92 de
veka. Inventar grobnica, dosta siromašan,
morminte, prezintă două faze de înmormân-
sastojao se od tri kovanice (tri denara: Karol
tări – prima fază a funcţionat începând cu a
330
Ţeicu 1987, p. 330, 333; Benea 1996, p. 266; Ţeicu 330
Ţeicu 1987, str. 330, 333; Benea 1996, str. 266; Ţeicu
1999-2000, p. 457; Mare 2004, p. 182; Luca 2004, p. 1999-2000, str. 457; Mare 2004, str. 182; Luca 2004,
85; Luca 2004a, p. 92; Luca 2005, p. 204; Luca 2006, str. 85; Luca 2004a, str. 92; Luca 2005, str. 204;
p. 145. Luca 2006, str. 145.
331
Popescu 1970a, p. 456; Uzum, Lazarovici 1971, p. 159- 331
Popescu 1970a, str. 456; Uzum, Lazarovici 1971, str.
161; Babeş 1971, p. 375; Matei, Uzum 1972, p. 555- 159-161; Babeş 1971, str. 375; Matei, Uzum 1972, str.
564; Matei 1973, p. 315-317; Uzum 1975, p. 139; 555-564; Matei 1973, str. 315-317; Uzum 1975, str.
Uzum 1979, p. 387-390; Matei, Iambor 1980, p. 515; 139; Uzum 1979, str. 387-390; Matei, Iambor 1980,
Iambor 1980, p. 171; Bălănescu 1984, p. 130; str. 515; Iambor 1980, str. 171; Bălănescu 1984, str.
Mărghitan 1985, p. 73-74; Ţeicu 1987, p. 320, 327; 130; Mărghitan 1985, str. 73-74; Ţeicu 1987, str. 320,
Ţeicu 1993, p. 237; Bălănescu, Chirilă 1994-1995, p. 327; Ţeicu 1993, str. 237; Bălănescu, Chirilă 1994-
276; Bejan 1995, p. 139; Benea 1996, p. 266; Ţeicu 1995, str. 276; Bejan 1995, str. 139; Benea 1996, str.
1998, p. 92, 131, 175, 176; Oţa 1998, p. 116; Oţa 2000, 266; Ţeicu 1998, str. 92, 131, 175, 176; Oţa 1998, str.
p. 283; Rusu A.A. 1999, p. 278; Mare 2004, p. 182; 116; Oţa 2000, str. 283; Rusu A.A. 1999, str. 278;
Luca 2004, p. 84; Luca 2004a, p. 90; Luca 2005, p. Mare 2004, str. 182; Luca 2004, str. 84; Luca 2004a,
203; Luca 2006, p. 145. str. 90; Luca 2005, str. 203; Luca 2006, str. 145.
332
Bălănescu 1984, p. 130; Ţeicu 1987, p. 333; Benea 332
Bălănescu 1984, str. 130; Ţeicu 1987, str. 333; Benea
1996, p. 266; Mare 2004, p. 182; Bălănescu 2010, 1996, str. 266; Mare 2004, str. 182; Bălănescu 2010,
mss.; Luca 2004, p. 84; Luca 2004a, p. 90; Luca mss.; Luca 2004, str. 84; Luca 2004a, str. 90; Luca
86
doua jumătate a sec. al XII-lea. Inventarul Robert, Bela IV, Sigismund) prstenja i
mormintelor, destul de sărac, constă din minđuša od bronza, na osnovu kojih je groblje
monede (trei denari: Carol Robert, Bela al IV- bilo svrstano u XIII-XIV-ti vek333.
lea, Sigismund) inele şi cercei din bronz, pe 5. Mesto Moara Gherghinii
baza cărora cimitirul a fost datat în secolele Na istoimenom mestu, koje se nalazi na 1
XIII-XIV333. km jugozapadno od sela, pored oblasti Funii,
5. Punctul Moara Gherghinii na desnoj strani puta koji ulazi u selo, nakon
În locul cu acest nume, situat la 1 km sud jednog istraživanja, otkrivena je keramika od
vest de sat, lângă zona Funii, pe dreapta dru- polu-fine paste, siva, rađena na točku. Istraži-
mului de intrare în localitate, în urma unei vanje izvršeno u jesen 1977. godine dovelo je
periegheze a fost descoperită ceramică din do otkrića jedne kolibe odakle je proizašao
pastă semifină, cenuşie, lucrată la roată. Un bogat keramički materijal i dve bronzane kova-
sondaj efectuat în toamna anului 1977 a dus la nice iz XI-XII-og veka (Pl. 37). Iz oblasti potiču
descoperirea unui bordei din care a rezultat un i dve bronzane kovanice iz IV-og veka (1 follis
bogat material ceramic prefeudal de secol XI- Konstantinopolis ili Nikomedija, 383. godine;
XII (Pl. 37). Din zonă provin şi două monede 1 oštećeni follis) 334.
de bronz de sec. IV (1 follis Constantinopolis 6. Mesto Vatra satului
sau Nicomedia, anul 383; 1 follis degradat)334. a. Na levoj obali Vićinika, iza sredine sela,
6. Punctul Vatra satului pronađeni su fragmenti keramike i kostiju, koji
a. Pe malul stâng al Vicinicului, dincolo de potiču iz jedne kuće iz VIII-IX-og veka. Nase-
mijlocul satului, au fost găsite fragmente cera- lje je bilo identifikovano na obali Vićinika,
mice şi oase, ce au provenit dintr-o locuinţă de
ispod brda Dumonilor, u bašti kuće sa br.
sec VIII-IX. Aşezarea a fost identificată în
314335.
malul Vicinicului, sub dealul Dumonilor, în
b. Pronalasci VIII-IX-og veka bili su otkri-
grădina casei cu nr. 314335.
veni, pri kopanju bunara, u jednoj kući u cen-
b. Descoperiri de secol VIII-IX au fost
tru sela (br. 47)336.
făcute, cu ocazia săpării unei fântâni, la o casă
c. Na glavnoj ulici, ispod brda Ćetate, bile
din centrul satului (nr. 47)336.
su otkrivene vodovodne cevi napravljene od
c. Pe strada principală, pe sub dealul Cetate,
au fost descoperite conducte de apă lucrate din gline beličaste boje, koje su bile datirane u
lut de culoare alburie, ce au fost datate în peri- kasnom srednjevekovnom periodu337.
oada medievală târzie337. d. U ataru sela se pominju sporadična nov-
d. Sunt amintite în hotarul satului descope- čana otkrića, dačanska i rimska338.
riri monetare sporadice, dacice şi romane338. 7. Mesto Selište
7. Punctul Sălişte Oblast koja nosi ovaj toponim, omeđena
Zona ce poartă acest toponim, delimitată de je strminama brda Oblica (jug), koritom
pantele abrupte ale dealului Obliţa (sud), de potoka Maskašeni (sever), ognjištem sela
333
Uzum, Lazarovici 1971, p. 159-160; Matei 1973, p. 315- 333
Uzum, Lazarovici 1971, str. 159-160; Matei 1973, str.
316; Ţeicu 1987, p. 327; Ţeicu 1998, p. 131, 175; 315-316; Ţeicu 1987, str. 327; Ţeicu 1998, str. 131,
Bălănescu, Chirilă 1998, p. 276; Oţa 2000, p. 161, 175; Bălănescu, Chirilă 1998, str. 276; Oţa 2000, str.
163, 169-171; Luca 2004, p. 84; Luca 2004a, p. 90; 161, 163, 169-171; Luca 2004, str. 84; Luca 2004a, str.
Luca 2005, p. 203; Luca 2006, p. 145; Ţeicu 2007a, 90; Luca 2005, str. 203; Luca 2006, str. 145; Ţeicu
p. 174; Bălănescu 2010, mss. 2007a, str. 174; Bălănescu 2010, mss.
334
Iaroslavschi, Lazarovici 1978, p. 256; Bălănescu 1984, 334
Iaroslavschi, Lazarovici 1978, str. 256; Bălănescu
p. 130; Benea, Bejan 1989-1993, p. 137; Bălănescu, 1984, str. 130; Benea, Bejan 1989-1993, str. 137; Bălă
Chirilă 1994-1995, p. 275; Benea 1996, p. 266; Mare nescu, Chirilă 1994-1995, str. 275; Benea 1996, str.
2004, p. 182; Bălănescu 2010, mss.; Luca 2004, p. 266; Mare 2004, str. 182; Bălănescu 2010, mss.; Luca
84; Luca 2004a, p. 91; Luca 2005, p. 204; Luca 2006, 2004, str. 84; Luca 2004a, str. 91; Luca 2005, str.
p. 146. 204; Luca 2006, str. 146.
335
Ţeicu 1987, p. 330, nota 31; Dulea 2001, p. 234; Luca 335
Ţeicu 1987, str. 330, nota 31; Dulea 2001, str. 234;
2005, p. 205; Luca 2006, p. 146. Luca 2005, str. 205; Luca 2006, p. 146.
336
Ţeicu 1987, p. 330, nota 31; Dulea 2001, p. 234; Luca 336
Ţeicu 1987, str. 330, nota 31; Dulea 2001, str. 234;
2005, p. 205; Luca 2006, p. 146. Luca 2005, str. 205; Luca 2006, p. 146.
337
Ţeicu 1987, p. 333. 337
Ţeicu 1987, str. 333.
338
Preda 1973, p. 56; Glodariu 1974, p. 284, Ţeicu 1987, 338
Preda 1973, str. 56; Glodariu 1974, str. 284, Ţeicu
p. 327. 1987, str. 327.
87
albia pârâului Măşcăşeni (nord), de vatra actu- (istok) i nagibom brda Ormenilor (zapad),
ală a satului (est) şi de panta dealului Ormeni preseca u centralnom delu potok Vićinik u
lor (vest) este străbătută în partea centrală de pravcu istok-zapad. Na severnom obodu livade
pârâul Vicinic pe direcţia est-vest. În marginea su identifikovana domaćinstva koja pripadaju
nordică a luncii au fost identificate gospodării srednjevekovnom selu iz XIV-og veka. Iskopa-
aparţinând satului medieval din secolul al vanja su preduzeta 1973. – 1979. i 1985. godine
XIV-lea. Săpături au fost întreprinse în anii (Pl. 35). Istraženo je pet kuća, ovalnog ili
1973 – 1979 şi 1985 (Pl. 35). Au fost cercetate pravougaonog oblika, sagrađenih od drveta,
cinci locuinţe, de formă ovală sau dreptun- koje su imale jedan deo iskopan u zemlji i
ghiulară, construite din lemn, ce au avut o zidove koje je podržavala široka osnova, posta-
parte săpată în pământ şi pereţii sprijiniţi pe o vljena na kamenom postolju, gde se pristupalo
talpă lată, aşezată pe un postament din piatră, ponekad kroz prolaz, kratak i uzak, zvani
cu accesul realizat uneori printr-un coridor,
potok (L3)
scurt şi îngust, numit gârlici (L3).
Otkriveni su keramički ostaci i obična kera-
Au fost descoperite resturi menajere şi cera-
mika braon boje ili crna, ređe crvenkasta (Pl.
mică uzuală de culoare brună sau neagră, mai
30/5-6; Pl. 36/1-7), i glazirana keramika,
rar cărămizie (Pl. 30/5-6; Pl. 36/1-7), precum
şi ceramică smălţuită, verde-măslinie. În bor- maslinasto-zelena. U kolibi br 2 (iskopanoj
deiul nr. 2 (săpat în 1979) au apărut două 1979.) bile su dve vizantijske kovanice – Isaak
monede bizantine – Isaac al II-lea Angelos II Angelos (1185.-1195.) i Aleksios III Angelos
(1185-1195) şi Alexios al III-lea Angelos (1195- (1195.-1203.).
1203). Zapadno od srednjovekovnih kompleksa
La vest de complexele medievale au fost bile su proučene kuće koje pripadaju naselju iz
cercetate locuinţe aparţinând unei aşezări din VIII-IX-og veka. Slični pronalasci su bili ostva-
secolele VIII-IX. Descoperiri asemănătoare au reni i u druge četiri tačke u dolini reke, koje se
mai fost făcute în alte patru puncte de pe valea protežu na udaljenosti od 2 km. 339.
râului, ce se întind pe o distanţă de 2 km339. 8. Mesto Valea Mare
8. Punctul Valea Mare Nedaleko od izvora reke Vićinik, na oko 3
Nu departe de izvoarele râului Vicinic, la km istočno od sela, u Valea Mare, nakon istra-
aproximativ 3 km est de sat, pe Valea Mare, în živanja, su identifikovani razni tragovi stano-
urma unei periegheze au fost identificate vanja.
diverse urme de locuire. a. Od izvora reke Vićinik prostire se više
a. De la izvoarele râului Vicinic se înşiruie poljana, od kojih, u najvećoj, od oko 2 ha, koju
mai multe poieni, dintre care, în cea mai mare, reka razdvaja na dva dela, su pronađeni, u
de aproximativ 2 ha, despărţită de râu în două, koritu i nekim istraživanjima, halstatski i rani
au fost descoperite în albie şi prin câteva son- srednjevekovni delovi keramike. Odavde
daje fragmente ceramice hallstattiene şi medi- izgleda potiču i nekoliko komada Starčevo-
evale timpurii. De aici se pare că provin şi cele Kriš, pronađenih nizvodno, u sporednom polo-
câteva cioburi Starcevo-Criş, găsite mai jos pe žaju 340.
firul apei, în poziţie secundară340.
b. Kuće Kodrena
b. Căşile Codrenilor
Između Kuća Kodrena i La turći, na putanji
Intre Căşile Codrenilor şi La Turci, pe
koja preseca dolinu, u rečnom šljunku, 1975.
poteca care taie cursul văii, în prundişul pârâ-
godine, bili su otkriveni keramički delovi od
ului, în anul 1975 au fost descoperite frag-
mente ceramice din pastă roşie, monocromă, crvene paste, monohromatske, koji pripadaju
aparţinând culturii Starcevo-Criş. După cum kulturi Starčevo-Kriš. Kao što je gore nave-
339
Uzum 1979a, p. 241, 247-248; Matei şi Iambor 1980, 339
Uzum 1979a, str. 241, 247-248; Matei şi Iambor 1980,
p. 515; Stoicovici 1981, p. 175, 176, 178; Stoicovici str. 515; Stoicovici 1981, str. 175, 176, 178; Stoicovici
1983, p. 240; Trâncă 1983, p. 316-318; Bălănescu 1983, str. 240; Trâncă 1983, str. 316-318; Bălănescu
1984, p. 133; Bejan 1985-1986, p. 231, 234; Ţeicu 1984, str. 133; Bejan 1985-1986, str. 231, 234; Ţeicu
1987, p. 320, 330; Bejan 1995, p. 139; Ţeicu 1998, p. 1987, str. 320, 330; Bejan 1995, str. 139; Ţeicu 1998,
99; Dulea 2001, p. 234; Ţeicu 2003b, p. 10-13; Mare str. 99; Dulea 2001, str. 234; Ţeicu 2003b, str. 10-13;
Luca 2005, p. 203; Luca 2006, p. 145-146. str. 90; Luca 2005, str. 203; Luca 2006, str. 145-146.
340
88
am arătat mai sus, se pare că aceste cioburi au deno, izgleda da je ove delove donela voda iz
fost aduse de ape din aşezarea anterioară341. prethodnog naselja341.
c. Stânca cu picturi c. Stena sa slikama
După ieşirea din căldarea ce adăposteşte Nakon izlaska iz uvale koja zaklanja
poiana locul se îngustează, stânca este stră- poljanu, mesto se sužava, stena je probijena
punsă de culoarul îngust al râului. Pe malul uskim prolazom reke. Na desnoj obali vode je
drept al apei se află stânca calcaroasă, aproape krečnjačka stena, skoro vertikalna, zvana Kle
verticală, numită Cleanţul lui Ion Sârbu, unde ancul lui Ion Sarbu, gde je naslikano žarko
au fost pictate cu ocru roşu o serie de semne şi crvenom bojom niz znakova i ličnosti, nespre-
personaje, redate stângaci, aproape schematic tno naslikanih, gotovo šematski (grupe ljudi,
(grupuri de persoane, sfinţi, luptători şi sveci, ratnici i oratori). Slike mogu biti pove-
oranţi). Picturile rupestre pot fi legate de exis- zane sa postojanjem jedne “pustinje”, verova-
tenţa unei „pusnicii”, probabil la începutul tno sa početka II-og milenijuma342.
mileniului al II-lea342. d. Brdo Kukujova Mare
d. Dealul Cucuiova Mare Od stene sa slikama, silazeći do Valea Mare,
De la stânca cu picturi, coborând pe Valea nalazi se vrh Kukujova Mare gde je meštanin
Mare, se află înălţimea Cucuiova Mare, unde Doru Gerea pronašao srebrni dačanski novčić
localnicul Doru Gherea a descoperit o monedă (dačka tetradrahma tipa Filip II)343.
dacică de argint (o tetradrahmă dacică de tip
e. Dolina Maskasenj
Filip al II-lea)343.
Na ušću potoka Valea Mare u Dolinu
e. Valea Măşcăşeni
Maskašenj, ispod brda Ćetate, na ravnoj povr-
La confluenţa pârâului Valea Mare cu Valea
šini, su pronađeni, uz pomoć istraživanja povr-
Măşcăşeni, sub dealul Cetate, pe o suprafaţă
šine, keramički materijali koji pripadaju
întinsă, au fost identificate prin cercetări de
VIII-IX veku. Oni se nalaze u neposrednoj bli-
suprafaţă materiale ceramice aparţinând seco-
lelor VIII-IX. Ele se află în imediata vecinătate zini tačke Selište, pripadaju istom periodu i,
a punctului Sălişte, aparţin aceleiaşi perioade verovatno, istom naselju344.
şi, probabil, aceleiaşi aşezări344. 9. Mesto Skamnel
9. Punctul Scămnel Bez drugih objašnjenja, na ovom mestu je
Fără alte precizări, în acest loc au fost sem- naznačeno više uzvišenja345.
nalate mai multe movile345.
D. Descoperiri monetare: U vremenski nenaznačenim i nepoznatim
În condiţii nedatate şi necunoscute, este uslovima, se pominje izolovano otkriće jednog
amintită ca descoperire izolată un denar rimskog kraljevskog denara iz Vespasijana346.
roman imperial de la Vespasian, care în anul
1879 a intrat în colecţia S. Ormos346. 341
Lazarovici 1979b, str. 200; Luca 2004, str. 84; Luca
2004a, str. 90; Luca 2005, str. 204; Luca 2006, str.
341
Lazarovici 1979b, p. 200; Luca 2004, p. 84; Luca 146.
2004a, p. 90; Luca 2005, p. 204; Luca 2006, p. 146. 342
342
Iaroslavschi, Lazarovici 1979, p. 457; Ţeicu 1987, p. 333; Ţeicu 1998, str. 184; Boroneanţ 2000, str. 113;
333; Ţeicu 1998, p. 184; Boroneanţ 2000, p. 113; Ţeicu 2007a, str. 6-15; Luca 2005, str. 205; Luca
Ţeicu 2007a, p. 6-15; Luca 2005, p. 205; Luca 2004, 2004, str. 85; Luca 2004a, str. 92; Luca 2005, str.
p. 85; Luca 2004a, p. 92; Luca 2005, p. 205; Luca 205; Luca 2006, str. 146.
2006, p. 146. 343
Winkler 1968, str. 39; Preda, 1973, str. 56; Iaroslav
343
Winkler 1968, p. 39; Preda, 1973, p. 56; Iaroslavschi, schi, Lazarovici 1979, str. 457; Medeleţ 1994, str. 263;
Lazarovici 1979, p. 457; Medeleţ 1994, p. 263; Bălănescu 1996, str. 275-276; Luca 2004, str. 85;
Bălănescu 1996, p. 275-276; Luca 2004, p. 85; Luca Luca 2004a, str. 92; Luca 2005, str. 205; Luca 2006,
344
Iaroslavschi, Lazarovici 1979, p. 457; Dulea 2001, p. 344
Iaroslavschi, Lazarovici 1979, str. 457; Dulea 2001, str.
234; Mare 2004, p. 182; Luca 2005, p. 205; Luca 234; Mare 2004, str. 182; Luca 2005, str. 205; Luca
2006, p. 146. 2006, str. 146.
345
Medeleţ, Bugilan 1987, p. 140; Lazarovici, Kalmar 345
Medeleţ, Bugilan 1987, str. 140; Lazarovici, Kalmar
1994, p. 18; Luca 2004, p. 85; Luca 2004a, p. 92; 1994, str. 18; Luca 2004, str. 85; Luca 2004a, str. 92;
Luca 2005, p. 204; Luca 2006, p. 146. Luca 2005, str. 204; Luca 2006, str. 146.
346
Berkeszi 1907, p. 21; Medeleţ 1994, p. 263; Bălănescu 346
Berkeszi 1907, str. 21; Medeleţ 1994, str. 263; Bălă
1999, p. 106; Bălănescu 2010, mss.; Luca 2005, p. nescu 1999, str. 106; Bălănescu 2010, mss.; Luca
205; Luca 2006, p. 146. 2005, str. 205; Luca 2006, str. 146.
89
Macovişte Makovište
(comuna Ciuchici, judeţul Caraş-Severin) (opština Ćiukić, Karaš-Severinska županija)
Localitatea este situată în lunca Vicinicului, Naselje se nalazi u dolini Vićinika, na pri-
la cca. 4 km sud de Ilidia. bližno 4 km južno od Ilidije.

În anul 1536 satul este amintit ca 1536. godine selo se pominje kao Mako
Makowysthe, iar apoi apare sub diferite denu- wysthe, a kasnije se pojavljuje pod raznim
miri – în 1723 Makovicz pe (harta Mercy), nazivima – 1723. Makovicz (Mercy-jeva
1761 Maskozitz347. mapa), 1761. Maskozitz347.
Zăbran, Tal, Lunci, Crac, Gai, Ocoale, Dea Zabran, Tal, Lunći, Krak, Gaj, Okoale,
lul Petrilei, Dealul Sârbesc, Potocel, Săracu, Dealul Petrilei, Dealul Srbesk, Potoćel,
Plaiuri, Vii, Râpi, Ceret348. Saraku, Plaiuri, Vii, Rapi, Ćeret348.

1. Aproape de hotarul dintre Ilidia şi Potoc, 1. U blizini atara između Ilidije i Potoka, na
pe malul drept al pârâului Vicinic, au fost des- desnoj obali potoka Vićinik pronađeni su tra-
coperite urmele unei aşezări hallstattiene şi govi haltatskog naselja i delovi sive keramike
fragmente ceramice cenuşii lucrate la roată, ce rađeni na točku, koji pripadaju III-IV veku. 349
aparţin secolelor III-IV349. 2. U dolini Vićinika, na zapadnom kraju
2. În lunca Vicinicului, la marginea vestică sela, reka je otkrila posudu u kojoj su pro-
a satului, râul a scos la iveală un vas în care nađeni srednjevekovni ukrasi, od kojih je spa-
s-au găsit podoabe medievale, din care au fost šeno 10 komada, što predstavlja polovinu onih
recuperate 10 piese, ceea ce reprezintă jumă- pronađenih na početku. Čuva se 5 prstenova
tate din numărul celor găsite iniţial. Se păs- (jedan u obliku pečata, dva sa kabosonom, dva
trează 5 inele (unul sigilar, două cu caboşon, sa granulacijama i filigramom), minđuša za
două cu granulaţii şi filigran), un cercel de slepoočnicu „tokajskog tipa”, četiri aplikacije
tâmplă „de tip Tokay”, patru aplici de la o dia- za dijademu (napravljene od tankog srebrnog
demă (lucrate din foaie subţire de argint, cu lima, sa geometrijskim ukrasima i paunovima)
ornamente geometrice şi păuni) (Pl. 38). Nu (Pl. 38). Oni nisu pripadali jednom grobu,
au aparţinut unui mormânt, probabil s-a con- verovatno su nastali kao namerno zakopano
stituit ca un tezaur de podoabe îngropat inten- blago nakita. Pripadaju XIV-XV veku, primerci
ţionat. A fost datat în secolele XIV-XV, piesele budući smatrani kao proizvodi koji pripadaju
fiind considerate produse ce aparţin artei manjoj umetnosti srpskog uticaja ili proizve-
minore de influenţă sârbească, sau chiar pro- deni u srpskoj sredini350.
duse într-un centru sârbesc350. 3. Tačka Zabranul Pukii
3. Punctul Zăbranul Puchii U ataru, na mestu zvanom Zabranul Pukii,
În hotar, în locul numit Zăbranul Puchii, se nalazi se zemljana humka, koju lokalno sta-
află o movilă de pământ, numită de localnici novništvo naziva Vodenica Kapitanului351.
Moara Căpitanului351.
347
Pesty 1881, str. 20; Pesty 1878, II, str. 301; Suciu 1968,
347
Pesty 1881, p. 20; Pesty 1878, II, p. 301; Suciu 1968, p. str. 372.
372. 348
348
Ilieşiu 2011, p. 172. 349
Ţeicu 1987, str. 336; Gumă 1993, str. 291; Benea 1996,
349
Ţeicu 1987, p. 336; Gumă 1993, p. 291; Benea 1996, p. str. 270; Mare 2004, str. 187; Luca 2004, str. 94;
270; Mare 2004, p. 187; Luca 2004, p. 94; Luca Luca 2004a, str. 101; Luca 2005, str. 234; Luca 2006,
350
Iaroslavschi, Lazarovici 1979, p. 457-460; Uzum 1983, 350
Iaroslavschi, Lazarovici 1979, str. 457-460; Uzum
p. 509-519; Ţeicu 1987, p. 336, Ţeicu 2009a, p. 1983, str. 509-519 ; Ţeicu 1987, str. 336, Ţeicu 2009a,
89-92; Luca 2004, p. 94; Luca 2004a, p. 101; Luca str. 89-92; Luca 2004, str. 94; Luca 2004a, str. 101;
351
Medeleţ, Bugilan 1987, p. 146. 351
Medeleţ, Bugilan 1987, str. 146.
90
Milcoveni Milkovenj
županija)
Satul se află situat în câmpia joasă a Cara-
şului, în colţul sud-vestic al depresiunii Ora- Selo se nalazi u niskoj ravnici Karaša, u
viţa, pe valea Vicinicului, în apropiere de satele jugo-zapadnom delu Oravičke ravnice, u dolini
Iam şi Rusova. Vićinika, u blizini sela Jam i Rusova.

În anul 1464, în districtul Ilidia era consem- 1464. godine, u okrugu Ilidija dokumen-
nată documentar posesiunea Marinkolcz, care tarno je bio zabeležen posed Marinkolkz, koji
se poate identifica cu Milcoveniul, aşezare se može poistovetiti sa Milkovenjom, naseljem
situată în valea Vicinicului352. Pe parcursul ani- smeštenim u dolini Vićinika352. Tokom godina,
lor, în documente apare sub alte denumiri: u dokumentima se pojavljuje pod drugim nazi-
Mirkoicz în anul 1691, Mirkocz în 1765, Mir vima: Mirkoicz 1691. godine, Mirkocz 1765.
kovácz, Mirkovecz în 1799353. godine, Mirkovácz, Mirkovecz 1799353.
Livezi, Prislava, Râtul, Grădinile de la Livezi, Prislava, Ratul, Gradinile de la
Vale, Gradinile de la Deal, Beleat, Izlaz,
Vale, Grădinile de la Deal, Beleat, Izlaz,
Krivaja, Stana, Koroave, Vana, Hotar,
Crivaia, Stâna, Coroave, Vâna, Hotar,
Mušuroaie, Preka-breslava, Rusnik, Lunka,
Muşuroaie, Preca-breslava, Rusnic, Lunca,
Selestiuca354.
Selestiuţa354.
1. Mesto Vana
1. Punctul Vână a. Tokom sprovedenih istraživanja 1963.-
a. În timpul perieghezelor efectuate în anii 1964. godine, prilikom radova na sređivanju
1963-1964, cu ocazia unor lucrări de regulari- toka voda, južno od sela, levo od Drumul
zare a cursului apelor, la sud de sat, în stânga Mare, na oko 150 m istočno od puta, između
Drumului Mare, la cca. 150 m est de drum, doline Krivaja i Vana, bili su otkriveni delovi
între văile Crivaia şi Vână, au fost descoperite neolitske grnčarije, noge čaša, kremeni plo-
fragmente ceramice neolitice, picioare de cupă, čica, naboj. Materijal je bio pripisan kulturi
aşchii de silex, chirpic. Materialul a fost atri- Vinka355.
buit culturii Vinča355. b. Sa desne strane doline Vana, oko 300 m
b. Pe dreapta văii Vână, la aproximativ 300 zapadno od Drumul Mare, u okviru istog istra-
m vest de Drumul Mare, în cadrul aceleiaşi živanja, bili su otkriveni halstatski keramički
periegheze au fost descoperite fragmente cera- delovi 356.
mice hallstattiene356. 2. Mesto Prislaua
2. Punctul Prislaua Istraživanja u mestu sa ovim toponimom,
Cercetările din punctul cu acest toponim, koji se nalazi na granici sa Ćorteom, pomogla
situat în hotarul cu Ciortea, au contribuit la su u identifikovanju ostataka jednog naselja
identificarea resturilor unei aşezări aparţinând koje pripada kulturi Basarab, koje se poklapa
culturii Basarabi, suprapusă de o locuire de sa jednim naseljem iz IV-og veka, sa puno rim-
352
Pesty 1882, p. 296; Pesty 1876, p. 77; Ţeicu 1998, p. 352
Pesty 1882, str. 296; Pesty 1876, str. 77; Ţeicu 1998,
354-355. str. 354-355.
353
Pesty 1881, p. 36; Suciu 1968, p. 399. 353
354
Ilieşiu 2011, p. 182. 354
355
Petrovszky 1977, p. 442, Lazarovici 1979, p. 201, 355
Petrovszky 1977, str. 442, Lazarovici 1979, str. 201,
Iaroslavschi, Lazarovici 1979, p. 460, Ţeicu 1987, p. Iaroslavschi, Lazarovici 1979, str. 460, Ţeicu 1987,
338; Luca 2004, p. 98; Luca 2004a, p. 106; Luca str. 338; Luca 2004, str. 98; Luca 2004a, str. 106;
356
Petrovszky 1977, p. 442, Lazarovici 1979, p. 201, 356
Petrovszky 1977, str. 442, Lazarovici 1979, str. 201,
Iaroslavschi, Lazarovici 1979, p. 460, Ţeicu 1987, p. Iaroslavschi, Lazarovici 1979, str. 460, Ţeicu 1987,
91
secol IV, cu mult material de construcţie skog građevinskog materijala i jednog naselja
roman, şi de o aşezare aparţinând secolelor koje pripada VIII-IX-om veku357.
VIII-IX357. 3. Mesto Moara din Vale
3. Punctul Moara din Vale Između pruge i reke, na levoj strani Vići-
Între calea ferată şi râu, pe partea stângă a nika, na izlazu prema Jamu, pored Mlina u
Vicinicului, la ieşirea spre Iam, lângă Moara dolini bili su sakupljeni delovi halstatske grn-
din Vale, au fost recoltate fragmente ceramice čarije, III-IV-og veka nove ere i fragmenti
hallstattiene, de secol III-IV şi cioburi tipice tipični za VII-IX vek358.
secolelor VII-IX358. 4. Mesto bašti sa Drumul Mare (velikog
4. Punctul grădinile de la Drumul Mare puta)
La ieşirea spre Iam, în locul numit grădinile Na izlasku prema Jamu, na mestu zvanom
de la Drumul Mare, au fost descoperite frag- vrtovi sa Drumul Mare (velikog puta), otkri-
mente ceramice de sec. III-IV359. veni su delovi grnčarije iz III-IV-og veka359.
5. Punctul Grădinile din deal 5. Mesto Gradinile din deal (Bašte sa brda)
La est de sat, din locul numit Grădinile din Na istoku sela, u mestu zvanom Gradinile
deal, au fost culese fragmente ceramice (Pl. din deal, su bili sakupljeni delovi keramike (Pl.
20/1-3) ce au putut fi încadrate secolelor III-IV 20/1-3) koje su mogle biti uključene u III-IV
şi secolelor VIII-IX360. vek i VIII-IX vek360.
6. Punctul Pripor 6. Mesto Pripor
În locul cu acest toponim, situat la capătul U mestu ovog toponima, koji se nalazi na
vestic al satului, la ieşirea spre Iam, după zapadnom delu sela, na izlasku prema Jamu,
punctul numit Moara din Vale, au fost făcute nakon tačke zvane Moara din Vale, je izvršeno
descoperiri aparţinând mai multor epoci – više otkrića koja pripadaju raznim epohama –
fragmente ceramice hallstattiene, ceramică delovi halstatske keramike, siva grnčarija
cenuşie lucrată la roată de sec III-IV d. Chr. şi rađena na točku iz III-IV-og veka p. Hr. i
materiale de secol VIII-IX361 (Pl. 66/1-3). materijali iz VIII-IX-og veka361 (Pl. 66/1-3).
7. Punctul Bileat 7. Mesto Bileat
La capătul dinspre vest al satului, la ieşirea Na zapadnom kraju sela, na izlasku prema
spre Iam, au fost identificate în teren Jamu bili su identifikovani, na terenu, delovi
fragmente ceramice aparţinând secolelor grnčarije koja pripada VIII-IX-om veku362.
VIII‑IX362. 8. Mesto Gradinile din Vale (Bašte u dolini)
8. Punctul Grădinile din Vale Periegeza izvršena na prostoru ovog topo-
Periegheza efectuată în zona cu acest toponima, koji se nalazi na zapadnom delu sela
nim, situată la capătul vestic al satului între
357
357
Petrovszky 1977, p. 442; Iaroslavschi, Lazarovici 1979, 1979, str. 460; Bejan 1985-1986, str. 234; Ţeicu 1987,
p. 460; Bejan 1985-1986, p. 234; Ţeicu 1987, p. 338; str. 338; Ţeicu 1992, str. 63; Benea şi Bejan 1989-
Ţeicu 1992, p. 63; Benea şi Bejan 1989-1993, p. 140; 1993, str. 140; Gumă 1993, str. 214, 292; Benea
Gumă 1993, p. 214, 292; Benea 1996b, p. 271-272; 1996b, str. 271-272; Dulea 2001, str. 236; Mare 2004,
Dulea 2001, p. 236; Mare 2004, p. 189; Luca 2004, p. str. 189; Luca 2004, str. 98; Luca 2004a, str. 106;
98; Luca 2004a, p. 106; Luca 2005, p. 243; Luca Luca 2005, str. 243; Luca 2006, str. 170.
2006, p. 170. 358
358
Iaroslavschi, Lazarovici 1978, p. 256; Iaroslavschi, Lazarovici 1979, str. 460; Benea 1996, str. 271-272;
Lazarovici 1979, p. 460; Benea 1996, p. 271-272; Mare 2004, str. 189; Luca 2004, str. 98; Luca 2004a,
Mare 2004, p. 189; Luca 2004, p. 98; Luca 2004a, p. str. 106; Luca 2005, str. 243; Luca 2006, str. 170.
106; Luca 2005, p. 243; Luca 2006, p. 170. 359
Iaroslavschi, Lazarovici 1978, str. 256; Mare 2004, str.
359
Iaroslavschi, Lazarovici 1978, p. 256; Mare 2004, p. 189; Luca 2004, str. 98; Luca 2004a, str. 106; Luca
189; Luca 2004, p. 98; Luca 2004a, p. 106; Luca 2005, str. 243; Luca 2006, str. 170.
2005, p. 243; Luca 2006, p. 170. 360
360
Iaroslavschi, Lazarovici 1978, p. 256; Iaroslavschi, Lazarovici 1979, str. 460; Ţeicu 1987, str. 338; Benea,
Lazarovici 1979, p. 460; Ţeicu 1987, p. 338; Benea, Bejan 1989-1993, str. 140; Benea 1996, str. 271-272;
Bejan 1989-1993, p. 140; Benea 1996, p. 271-272; Mare 2004, str. 189; Luca 2004, str. 98; Luca 2004a,
Mare 2004, p. 189; Luca 2004, p. 98; Luca 2004a, p. str. 106; Luca 2005, str. 243; Luca 2006, str. 170.
106; Luca 2005, p. 243; Luca 2006, p. 170. 361
361
Petrovszky 1977, p. 442; Iaroslavschi, Lazarovici 1979, 1979, str. 460. Ţeicu 1992, str. 63; Mare 2004, str.
p. 460. Ţeicu 1992, p. 63; Mare 2004, p. 189. 189.
362
Iaroslavschi, Lazarovici 1979, p. 460; Ţeicu 1992, p. 362
63; Mare 2004, p. 189; Luca 2005, p. 243; Luca 63; Mare 2004, str. 189; Luca 2005, str. 243; Luca
2006, p. 170-171. 2006, str. 170-171.
92
punctul Bileat şi punctul Moara din Vale, a između tačke Bileat i tačke Moara din Vale,
identificat fragmente ceramice de sec. identifikovala je grnčarije iz VIII-IX-og
VIII‑IX363. veka363.
9. Punctul Canton 9. Mesto Kanton
Materialului arheologic recoltat din acest Arheološki materijal prikupljen na ovom
loc, situat la ieşirea spre Iam, după punctul mestu, koje se nalazi na izlasku prema Jamu,
Pripor, a fost încadrat secolelor VIII-IX364. iza tačke Pripor, je bio svrstan u VIII-IX
vek364.
10. Punctul Săliştiuţă
10. Mesto Salištiuca
La sud de sat, pe valea Crivaia, între Dru
Na jugu sela, u dolini Krivaja, između Dru
mul Mare şi Drumul Stânii, în locul ce poartă
mul Mare i Drumul Stanii na mestu koje nosi
toponimul Săliştiuţă, au fost găsite numeroase toponim Selištiuca, su pronađeni brojni fra-
fragmente ceramice medievale şi urme de chir- gmenti srednjovekovne keramike i ostaci
pic. În acest loc tradiţia fixează vechea vatră a naboja. Na ovom mestu tradicija određuje
satului365. staro ognjište sela365.

În anul 1870, cu prilejul lucrărilor agricole, 1870. godine, prilikom poljoprivrednih
într-un loc necunoscut din hotarul satului, a radova, u jednom nepoznatom mestu iz ataru
fost descoperit un stater Alexandru cel Mare sela je pronađen jedan stater Aleksandra Veli-
În literatura veche a fost amintită o monedă kog.
emisă de tip Dyrrhachium, fără a se preciza U staroj književnosti je pomenut novac tipa
locul descoperirii366. Dyrrhachium, bez određivanja mesta
pronalaska366.
E. Aşezări dispărute:
E. Nestala naselja:
Satul dispărut Arusnok a fost localizat în
Nestalo selo Arusnok je bilo smešteno u
valea Ruşnic de la hotarul satelor Iam şi Mil-
dolini Rušnik u ataru sela Jam i Milkovenj. U
coveni. În documentul din 1348, când satul a dokumentu iz 1348., kada je selo podeljeno na
fost împărţit în două, este amintit Ştefan, fiul dva dela, se pominje Štefan Tomin sin iz Kisa
lui Toma din Kisarusnok . La mijlocul secolu- rusnoka. Sredinom XVI veka selo je već opu-
lui al XVI-lea satul era deja pustiit367. stelo367.
Nicolinţ Nikolinc
(comuna Ciuchici, judeţul Caraş-Severin) (opština Ćiukić, Karaš-Severinska županija)
Situat în depresiunea Oraviţei, mărginit de Smešteno u Oravičkoj ravnici, okruženo

apele Vicinicului, satul este străjuit de dealuri vodama Vićinika, selo je okruženo niskim
joase, prelungi, ultimele dinaintea câmpiei brdima, nadugačkim, poslednjim ispred Kara-
Caraşului. ške ravnice.
363
Iaroslavschi, Lazarovici 1979, p. 460. Ţeicu 1992, p. 363
Iaroslavschi, Lazarovici 1979, str. 460. Ţeicu 1992, str.
63; Mare 2004, p. 189; 2005, p. 243; Luca 2006, p. 63; Mare 2004, str. 189; 2005, str. 243; Luca 2006,
170-171 str. 170-171
364
Iaroslavschi, Lazarovici 1979, p. 460. Ţeicu 1992, p. 364
Iaroslavschi, Lazarovici 1979, str. 460. Ţeicu 1992, str.
63; Mare 2004, p. 189; 2005, p. 243; Luca 2006, p. 63; Mare 2004, str. 189; 2005, str. 243; Luca 2006,
170-171 str. 170-171
365
366
Milleker 1883, p. 152 sq; Protase 1966, p. 174; Gloda 366
Milleker 1883, str. 152 sq; Protase 1966, str. 174;
riu 1974, p. 271; Iaroslavschi, Lazarovici 1979, p. 460; Glodariu 1974, str. 271; Iaroslavschi, Lazarovici 1979,
Ţeicu 1987, p. 338; Bordea, Mitrea 1991, p. 217; str. 460; Ţeicu 1987, str. 338; Bordea, Mitrea 1991,
Medeleţ 1994, p. 269; Bălănescu 1996, 286; Luca str. 217; Medeleţ 1994, str. 269; Bălănescu 1996, 286;
367
Pesty 1884, p. 12, 235; Pesty 1881, p. 36; Suciu 1967, 367
Pesty 1884, str. 12, 235; Pesty 1881, str. 36; Suciu
p. 291; Győrffy 1987, p. 478; Engel 1996, p. 115; Ţeicu 1967, str. 291; Győrffy 1987, str. 478, Engel 1996, str.
1998, p. 294. 115; Ţeicu 1998, str. 294.
93
Este amintit într-un document din anul Pominje se u dokumentu iz 1389. godine,
1389, sub numele Myklósfalwa, cu ocazia pod nazivom Myklósfalwa, povodom podele
împărţirii proprietăţilor familiei Hemm. La vlasništva porodice Hemm. 1690.-1700. se
1690-1700 este numit Nikolinacz, apoi mai naziva Nikolinacz, a kasnije se 1717. pojavljuje
apare în 1717 ca Nicolinzi, în 1723 ca Nikolinz, kao Nicolinzi, 1723. kao Nikolinz, 1761. kao
în 1761 ca Mikotinz368. Mikotint368.
Mirişti, Câmpia de Jos, Cracu Jeţ, Cracu, Mirišti, Kampia de Žos, Kraku Žec, Kraku,
Laţova, Smida, Buciumu, Valea Tovei, Valea Lacova, Smida, Bućiumu, Valea Tovei, Valea
Satului, Valea Gherghei369. Satului, Valea Gherghei369.

1. Punctul Dealul Bisericii 1. Mesto Dealul Biserici
O periegheză efectuată în anul 2002 a con- Jedno istraživanje izvršeno 2002. godine je
dus la identificarea punctului numit Dealul dovelo do identifikacije mesta zvanog Dealul
Bisericii, situat în stânga drumului ce duce Biserici, smeštenog sa leve strane puta koji
spre Berlişte, pe dealul de vis‑à‑vis de cimitirul vodi za Berlište, na brdu preko puta Baptistič-
baptist. Aici au fost descoperite fragmente
kog groblja. Ovde su pronađeni delovi atipične
ceramice atipice, care au fost atribuite epocii
keramike, koji su bili pripisani bronzanoj
bronzului370.
eposi370.
2. În stânga drumului ce duce de la Nicolinţ
2. Sa leve strane puta koji vodi od Nikolinca
spre Berlişte, înainte de locul numit Râpa
za Berlište, ispred mesta zvanog Rapa Gal
Galbenă, în vârful pantei dealului, a fost
bena, na vrhu nizbrdice, je pronađena preisto-
descoperită ceramică preistorică şi din secolele
rijska keramika i iz III-IV veka371.
III-IV371.
3. Naselje Daia Parte
3. Punctul Daia Parte
În stânga şoselei Oraviţa-Moldova Nouă, Sa leve strane puta Oravica- Nova Moldava,
înainte de intrarea în Nicolinţ, pe malul stâng pre ulaza u Nikolinc, na levoj obali potoka
al pârâului Vicinic, nu departe de podul ce îl Vićinik, nedaleko od mosta koji prelazi preko
traversează, se găseşte terasa înaltă numită de njega, nalazi se visoka terasa koju stanovnici
localnici Daia Parte. Cercetările arheologice, zovu Daia Parte. Arheološka istraživanja, koja
întreprinse în anii 2001-2002 cu ocazia regu- su izvršena 2001.-2002. godine prilikom sređi-
larizării pârului Vicinic, s-au concretizat prin 4 vanja potoka Vićinik, se sastoje od 4 dela
secţiuni (S1-2/2001 şi S1-2/2002). Cu excepţia (S1-2/2001 i S1-2/2002). Izuzev dela S1, kada
secţiunii S1, unde a fost identificată o porţiune je bio identifikovan deo jedne halstatske zemu-
dintr-un bordei hallstattian, în celelalte săpă- nice, u ostalim iskopavanjima delovi keramike
turi fragmentele ceramice nu au provenit din nisu proizašli iz kompleksa.
complexe. Otkriveni keramički materijali pripadaju
Materialele ceramice găsite aparţin perioa- hallstattskom periodu i predstavljaju braon,
dei hallstattiene şi prezintă exteriorul brun, sivo-zatvorenu, kafenu ili spoljašnjost boje
cenuşiu-închis, cafeniu sau cărămiziu. Printre cigle. Među identifikovanim oblicima pomi-
formele identificate amintim: oala (cu gât înalt njemo - lonac (sa visokim grlićem i prelomlje-
şi margine răsfrântă, uneori îngroşată şi răs- nim krajem, ponekad ukopanim i prelomlje-
frântă, cu gât scurt, cilindric), strachina cu nim, sa kratkim, cilindričnim grlom), sud čiji
368
Csánki 1894, p. 105; Pesty 1881, p. 69-70; Suciu 1967, 368
Csánki 1894, str. 105; Pesty 1881, str. 69-70; Suciu
p. 426; Ţeicu 1998, p. 357. 1967, str. 426; Ţeicu 1998, str. 357.
369
Ilieşiu 2011, p. 205. 369
370
Radu, Ţeicu 2003b, p. 313; Luca 2005, p. 261; Luca 370
Radu, Ţeicu 2003b, str. 313; Luca 2005, str. 261; Luca
2006, p. 181. 2006, str. 181.
371
Ţeicu 1987, p. 336; Benea 1996, p. 272-273; Mare 371
Ţeicu 1987, str. 336; Benea 1996, str. 272-273; Mare
2004, p. 191. 2004, str. 191.
94
marginea mai mult sau mai puţin aplecată je kraj više ili manje nagnut prema unutra-
către interior, fragmente de vase de provizii. O šnjosti, delove posuda za namirnice. Deo njih
parte dintre ele au fost ornamentate cu cane- je bio ukrašen žlebovima (raspoređenim na
luri (dispuse pe corpul vaselor sau pe buza obodu činija ili posuda), rezovima i prikazima.
străchinilor), incizii şi impresiuni. Drugi delovi keramike, sive boje, dobro
Alte fragmente ceramice, de culoare cenu- ispečeni, su bili datirani u III-IV veku. Pojavila
şie, bine arse, au fost datate în secolele III-IV. se i keramika koja, svojim oblikom i fakturom,
A apărut şi ceramică. Aceasta, prin formă şi pripada XII-XIII veku, kao i nekoliko delova
factură, aparţine secolelor XII-XIII. De aseme- usne, koji se smatraju zemljanim kazanima,
nea, câteva fragmente de buză, care se consi- zvanih u istoriografiji ″tipa pečeneg″372.
deră că ar fi cazane de lut, numite în istorio- 4. Mesto Kraguiec
grafie ″de tip peceneg″372. Se nalazi na istom mestu gde je i tačka Daia
4. Punctul Crăguieţ Parte, ali sa desne strane puta Oravica-Nova
Se află în aceeaşi zonă cu punctul Daia Moldava. U okviru istraživanja izvršenih
Parte, însă în dreapta şoselei Oraviţa-Moldova 2001.-2002. godine, urađeno je ispitivanje
Nouă. În cadrul cercetărilor efectuate în anii (S3/2002) gde se pojavljuje nekoliko delova
2001-2002, a fost realizat un sondaj keramike koji mogu biti pripisani III-IV
(S3/2002), în care au apărut câteva fragmente veku373.
ceramice ce pot fi atribuite secolelor III-IV373. 5. Mesto Selište
5. Punctul Sălişte
Na izlazu iz sela Nikolinc prema Ćiukiću,
La ieşirea din satul Nicolinţ către Ciuchici,
severno od naselja, su pronađeni tragovi koji
la nord est de sat, au fost depistate urme apar-
pripadaju ranom srednjovekovnom periodu.
ţinând perioadei medievale timpurii. Se presu-
Pretpostavlja se da je ovde bilo staro ognjište
pune că aici s-a aflat vechea vatră a satului
srednjovekovnog sela iz XII-XIII veka374.
medieval din secolele XII-XIII374.
6. Mesto Kampul de Žos
6. Punctul Câmpul de Jos
Oblast sa ovim toponimom se nalazi u bli-
Zona cu acest toponim este situată în ime-
zini mesta Selište. Za vreme poljoprivrednih
diata apropiere a punctului Sălişte. În urma
lucrărilor agricole au fost scoase la suprafaţă radova su bili izvađeni na videlo grobovi koji
morminte aparţinând, probabil, aşezării medi- pripadaju, verovatno, gore navedenom sre-
evale prezentate mai sus375. dnjovekovnom naselju375.
7. Punctul Râpa Galbenă 7. Mesto Rapa Galbena
Urmând drumul ce duce la Berlişte, la cca. Prativši put koji vodi u Berlište, na oko 800
800 m de satul Nicolinţ, în punctul în care m od sela Nikolinc, na mestu gde ovaj preseca
acesta taie prima terasă a râului, în profilul prvu rečnu terasu, u zaostalom profilu, su
rămas, au fost identificate resturile unor sche- identifikovani ostaci nekih ljudskih skeleta. Na
lete umane. În acest loc, numit Râpa Galbenă, ovom mestu, zvanom Rapa Galbena, smešte-
situat la cca. 80 m sud faţă de apa râului Vici- nom na oko 80 m južno prema vodi reke Vići-
nic, a fost executat în anul 2002, în cadrul ace- nik, je bilo izvršeno 2002. godine, u okviru
luiaşi program de cercetare, un sondaj de veri- istog programa istraživanja, ispitivanje za pro-
ficare S4/2002. veru S4/2002.
372
Radu, Ţeicu 2003, p. 212; Radu, Ţeicu 2003b, p. 309- 372
Radu, Ţeicu 2003, str. 212; Radu, Ţeicu 2003b, str.
311, 313; Luca 2004, p. 105; Luca 2004a, p. 115; Luca 309-311, 313; Luca 2004, str. 105; Luca 2004a, str.
373
310, 313; Luca 2004, p. 105; Luca 2004a, p. 115; Luca 309-310, 313; Luca 2004, str. 105; Luca 2004a, str.
374
Ţeicu 1987, p. 336; Radu, Ţeicu 2003b, p. 309; Luca 374
Ţeicu 1987, str. 336; Radu, Ţeicu 2003b, str. 309;
375
Ţeicu 1987, p. 336; Ţeicu 1998, p. 357; Luca 2004, p. 375
Ţeicu 1987, str. 336; Ţeicu 1998, str. 357; Luca 2004,
2006, p. 181. Luca 2006, str. 181.
95
În săpătură au fost găsite 10 morminte, din- Na mestu iskopavanja je pronađeno 10 gro-
tre care cel din M4 a păstrat pe creştet o dia- bova, od kojih je M4 sačuvao na vrhu srebrnu
demă din argint (executată din plăcuţe drept- dijademu (urađenu od pravougaonih pločica –
unghiulare, 12 întregi şi 2 fragmentare) şi în 12 celih i 2 delimične) dok je u pravcu M2 bio
dreptul celui din M2 a fost descoperit, în pro- pronađen, profil, sud rađen na točku, sa spo-
fil, un vas lucrat la roată, cu exteriorul brun- ljašnjim delom braon-crvenkaste boje, ukrašen
roşcat, ornamentat cu un motiv executat din motivom urezanih, široko talasastih, udalje-
linii incizate, vălurite larg, distanţate, paralele, nih, paralelnih, ponekad ispresecanih linija.
uneori întretăiate. Malobrojan nadgrobni materijal ne pruža
Materialul funerar, puţin numeros, nu oferă bliže hronološke repere, tako da je srednjove-
repere cronologice mai strânse, astfel încât kovno groblje uključeno u period obuhvaćen
cimitirul medieval a fost încadrat în perioada između XII-XIV veka. Za srebrnu dijademu,
cuprinsă între secolele XII-XIV. Pentru dia- urađenu od pravougaonih dodataka (sa dve ili
dema de argint, realizată din aplici dreptun- tri kalote), u tehnici au-repousse, datiranje je
ghiulare (cu două sau trei calote), în tehnica izvršeno između XII-XV veka, jer se cela hro-
au-repousse, datarea a fost făcută între seco- nologija dunavskog prostora koja se odnosi na
lele XII-XV, căci întreaga cronologie a spaţiu- ove primerke deli između ovih vremenskih
lui dunărean referitoare la acest piese se deli- ograničenja376.
mitează între aceste limite temporale376.
D. Descoperiri monetare: 1898. godine je slučajno bilo otkriven zlatni
În anul 1898 a fost descoperită întâmplător novčić Probusa377.
o monedă de aur de la Probus377.
Potok
Potoc (opština Ćiukić, Karaš-Severinska županija)
(comuna Ciuchici, judeţul Caraş-Severin)
Naselje se graniči sa selom Sokolari, sme-
šteno je na jugo-istočnoj strani Oravičke rav-
Localitatea se învecinează cu satul Socolari,
nice, na strmim nizbrdicama bregova koji se
este situată pe rama sud-estică a depresiunii
spuštaju od istoka prema zapadu, ispreseca-
Oraviţa, pe pantele abrupte ale dealurilor ce
nim dolinama koje silaze prema vodi Vićinika.
coboară de la est la vest, brăzdate de văi ce
coboară către apa Vicinicului.
U jednom dokumentu iz 1367. godine se
pominje imanje Pathaky u ataru Zagarijana, u
Într-un document din anul 1367 este amin-
blizini reke Nere i potoka Bej378. Jedan doku-
tită moşia Pathaky în hotar cu Zagarianul, în
ment iz 1437. pominje carske kmetove iz
vecinătatea râului Nera şi a pârâului Bei378. Un Potoka okrivljene za krađu (iobagiones de
act din 1437 aminteşte iobagii regali din Potoc, Pathaki)379
învinuiţi de furt (iobagiones de Pathaki)379 B. Toponimi:
B. Toponime: Ratul Mare, Ratul Mik, Ratul Srbesk, Kor
Râtul Mare, Râtul Mic, Râtul Sârbesc, Cor net, Peste Chichereg, Peste Bei, Subsat, Đuric,
net, Peste Chichereg, Peste Bei, Subsat, Giuriţ, Potoćel, Valea Sokolari380.
Potocel, Valea Socolari380.
376
314; Luca 2004, p. 105; Luca 2004a, p. 115; Luca 312-314; Luca 2004, str. 105; Luca 2004a, str. 115;
2005, p. 261; Luca 2006, p. 181; Ţeicu 2009a, p. Luca 2005, str. 261; Luca 2006, str. 181; Ţeicu 2009a,
60-61. str. 60-61.
377
Protase 1966, p. 176; Ţeicu 1987, p. 336; Radu, Ţeicu 377
Protase 1966, str. 176; Ţeicu 1987, str. 336; Radu,
2003b, p. 309; Mare 2004, p. 191; Luca 2004, p. 105; Ţeicu 2003b, str. 309; Mare 2004, str. 191; Luca
Luca 2004a, p. 115; Luca 2005, p. 261; Luca 2006, p. 2004, str. 105; Luca 2004a, str. 115; Luca 2005, str.
181. 261; Luca 2006, str. 181.
378
DRC, C, XIII, p. 359; Suciu 1968, p. 58 378
DRC, C, XIII, str. 359; Suciu 1968, str. 58.
379
DRC, C, XIII, p. 359; Suciu 1968, p. 58; Pesty 1882, p. 379
DRC, C, XIII, str. 359; Suciu 1968, str. 58, Pesty 1882,
364; Pesty 1884, p. 129-130. str. 364; Pesty 1884, str. 129-130.
380
Ilieşiu 2011, p. 230. 380
96
1. Punctul Râtul Mare 1. Mesto Ratul Mare
La confluenţa dintre valea Râtul Mare şi Na ušću između doline Ratul Mare i potoka
pârâul Vicinic, în apropiere de Macovişte, în Vićinik u blizini Makovišta, nakon terenskih
urma cercetărilor de teren a fost găsită o aşe- istraživanja je pronađeno jedno naselje iz
zare de sec III-IV şi au fost recuperate frag- III-IV veka i bili su povraćeni delovi mlinova
mente de râşniţe confecţionate din rocă de od bazaltnih i olivijanskih stena381.
bazalt cu oliviană381. 2. Na sredini sela, na terenskom uzvišenju,
su pronađene ruševine neke crkve382.
2. În mijlocul satului, pe o ridicătură de teren,
au fost identificate ruinele unei biserici382.
a. Oko 1840. godine je u ataru sela pro-
nađeno blago koje sačinjava 171 republički
a. În jurul anului 1840 a fost descoperit în rimski denar, jedna drahma Apollonia i jedan
hotarul satului un tezaur format din 171 denari carski rimski denar (Vespasian ili Domitian),
romani republicani, o drahmă Apollonia şi un zaveden u Beču 1842.383.
denar roman imperial (Vespasian sau Domi- b. 1842., na njivi je pronađen sud koji je
tian), înregistrat la Viena în 1842383. sadržao blago lokalne tetradrahme tipa Filip
b. În 1842, în arătură a fost descoperit un II, oko 150-200 komada koji su dospeli u
vas ce a conţinut un tezaur de tetradrahme raznim muzejima - Vršac, Beč i u ličnim kolek-
locale de tip Filip al II-lea, cca. 150-200 bucăţi cijama384.
ce au ajuns la diferite muzee – Vârşeţ, Viena şi c. U seoskom ataru, 1862. godine je pro-
în colecţii particulare384. nađeno mešovito blago koje sačinjava 20 pri-
c. În hotarul satului, în anul 1862 s-a găsit meraka: 17 drahma Apollonia i Dyrrhachium;
un tezaur mixt compus din 20 piese: 17 dve kovanice Scodra i jedna Issa 385.
drahme Apollonia şi Dyrrhachium; două d. U nepoznatim uslovima i koji nisu nazna-
monede Scodra, o monedă Issa 385. čeni vremenski pronađena su dva rimska repu-
d. În condiţii necunoscute şi nedatate au blička denara386.
fost găsiţi doi denari romani republicani386. e. 1875. se u zbirci S. Ormosa pominje jedan
e. În 1875 a fost menţionat în colecţia lui S. aureus koji je izdao Titus, koji potiče od
Ormos un aureus emis de Titus, ce a provenit Potoka387.
f. 1897. godine je u Muzeju iz Vršca pro-
de la Potoc387.
nađena varvarska kovanica od srebra388.
f. În anul 1897 a intrat la Muzeul din Vârşeţ
o monedă barbară de argint388. 381
Ţeicu 1987, str. 335; Benea 1996, str. 280; Luca 2004,
str. 112; Luca 2004a, str. 122; Luca 2005, str. 295,
Luca 2006 str. 203.
381
Ţeicu 1987, p. 335; Benea 1996, p. 280; Luca 2004, p. 382
112; Luca 2004a, p. 122; Luca 2005, p. 295, Luca str. 123; Luca 2005, str. 295, Luca 2006 str. 203.
2006 p. 203. 383
Medeleţ 1994, str. 278; Bălănescu 1999, str. 119-120;
382
Ţeicu 1987, p. 335; Luca 2004, p. 113; Luca 2004a, p. Bălănescu 1996, str. 303-304; Luca 2004, str. 112;
123; Luca 2005, p. 295, Luca 2006 p. 203. 2004a, str. 122; Luca 2005, str. 296; Luca 2006 str.
383
Medeleţ 1994, p. 278; Bălănescu 1999, p. 119-120; 204.
Bălănescu 1996, p. 303-304; Luca 2004, p. 112; 384
Medeleţ 1994, str. 276-278, Drăgoescu 1995, str. 368;
2004a, p. 122; Luca 2005, p. 296, Luca 2006 p. 204. Bălănescu 1996, str. 303-304; Luca 2004, str. 112;
384
Medeleţ 1994, p. 276-278, Drăgoescu 1995, p. 368; 2004a, str. 122; Luca 2005, str. 296, Luca 2006, str.
Bălănescu 1996, p. 303-304; Luca 2004, p. 112; 204.
2004a, p. 122; Luca 2005, p. 296, Luca 2006 p. 204. 385
Milleker 1897, 93-94, Medeleţ, 1994, str. 278; Bălă
385
Milleker 1897, 93-94, Medeleţ, 1994, p. 278; Bălănescu nescu 1996, str. 305; Luca 2004, str. 112; Luca 2004a,
1996, p. 305; Luca 2004, p. 112; Luca 2004a, p. 122; str. 122; Luca 2005, str. 296, Luca 2006, str. 204.
Luca 2005, p. 296, Luca 2006, p. 204 386
Medeleţ, 1994, str. 278; Bălănescu 1999, str. 120.
386
Medeleţ, 1994, p. 278; Bălănescu 1999, p. 120. 387
Berkeszi 1907, str. 34; Glodariu 1974, str. 289; Ţeicu
387
Berkeszi 1907, p. 34; Glodariu 1974, p. 289; Ţeicu 1987, str. 335; Medeleţ 1994, str. 278; Ardevan 1996,
1987, p. 335; Medeleţ 1994, p. 278; Ardevan 1996, p. str. 18; Bălănescu 1999, str. 120; Luca 2004, str. 112;
18; Bălănescu 1999, p. 120; Luca 2004, p. 112; Luca Luca 2004a, str. 122; Luca 2005, str. 296, Luca 2006
2004a, p. 122; Luca 2005, p. 296, Luca 2006 p. 204. str. 204.
388
Bakić 1997, p. 56, Luca 2005, p. 296, Luca 2006 p. 388
Bakić 1997, str. 56, Luca 2005, str. 296, Luca 2006
204 str. 204
97
Rusova Nouă Rusova Noua
županija)
Satul se află la câmpie pe malul pârâului
Vicinic care, scăpat din strânsura dealurilor, se Selo se nalazi u ravnici na obali potoka Vići-
meandrează puternic. nik koji se, izašavši iz brežnog tesnaca, snažno
meandriše.
În anul 1723 este atestată ca Rusova, apoi A. Dokumentarno svedočanstvo:
în 1785 Neu-Russova, 1828 Nova Russova, 1723. godine ovo naselje je zapisano kao
1851 Uj Russova389. Numele localităţii este de Rusova, a kasnije 1785. Neu-Russova, 1828.
origine slavă390. A fost întemeiată de colonişti Nova Russova, 1851 Uj Russova389. Naziv
veniţi din Oltenia391. naselja je slovenskog porekla390. Bilo je osno-
vano sa strane kolonista koji su došli iz Olte-
B. Toponime: nije391.
Gai, Lunca, Dealul Mare, Glămeie, Iber
land, Viile, Saduri, Dealul Livezilor, Vărzării, B. Toponimi:
Ogaşul Grâsta, Ogaşul dintre Ogaşe, Ogaşul Gaj, Lunka, Dealul Mare, Glameie, Iber
lui Gheorghiţă392. land, Viile, Saduri, Dealul Livezilor, Varzarii,
Ogašul Grasta, Ogašul dintre Ogaše, Ogašul
C. Descoperiri arheologice: lui Gheorghica392.
1. Punctul Dealul Morii
La intrarea în sat dinspre Nicolinţ, pe malul C. Arheološka otkrića:
stâng al râului, pe ridicătura de pământ 1. Mesto Dealul Morii
numită Dealul Morii, pe porţiunea îngustă Na ulasku u selo sa strane Nikolinca, sa leve
cuprinsă între albie şi şosea, au fost descope- obale reke, na zemljanoj uzvišici zvanoj Dealul
rite fragmente ceramice cenuşii şi brune, pre- Morii, na uskom delu između korita i puta, su
cum şi urmele a două locuinţe aparţinând unei pronađeni delovi sive i braon keramike, kao i
aşezări din secol III-IV393. tragovi dve kuće koji pripadaju naselju iz
2. Pe dealul din stânga drumului ce duce la III-IV veka393.
Rusova Veche au fost colectate fragmente cera 2. Sa leve strane puta koji vodi prema nase-
mice aparţinând sec. III-IV şi au fost depistate lju Rusova Veke su bili sakupljeni delovi kera-
urmele unei aşezări medievale timpurii de sec mike iz III-IV veka i otkriveni tragovi ranog
XII394. srednjovekovnog naselja iz XII veka394.
3. Punctul La Zăcătoare 3. Mesto La Zakatoare
În malul râului, foarte aproape de Dealul Na obali reke, veoma blizu mesta Dealul
Morii, au apărut morminte ce ar putea fi con- Morii, su se pojavila groblja koja bi mogla biti
temporane cu aşezarea medievală395. savremena srednovekovnom naselju395.
389
Pesty 1881, p. 150-112; Suciu 1968, p. 89. 389
Pesty 1881, str. 150-112, Suciu 1968, str. 89
390
Frăţilă, 2010, p. 150-151. 390
Frăţilă, 2010, str. 150-151.
391
Ilieşiu 2011, p. 262. 391
392
Ilieşiu 2011, p. 262. 392
393
Ţeicu 1987, p. 336; Benea 1996, p. 282; Mare 2004, p. 393
Ţeicu 1987, str. 336; Benea 1996, str. 282; Mare 2004,
394
Ţeicu 1987, p. 336; Ţeicu 1998, p. 95; Mare 2004, p. 394
Ţeicu 1987, str. 336; Ţeicu 1998, str. 95; Mare 2004,
200; Luca 2004, p. 119; Luca 2004a, p. 128-129; str. 200; Luca 2004, str. 119; Luca 2004a, str. 128-
Mare 2004, p. 200; Luca 2005, p. 313; Luca 2006, p. 129; Mare 2004, str. 200; Luca 2005, str. 313; Luca
214. 2006, str. 214.
395
Ţeicu 1987, p. 336; Mare 2004, p. 200; Luca 2004, p. 395
Ţeicu 1987, str. 336; Mare 2004, str. 200; Luca 2004,
2006, p. 214. Luca 2006, str. 214.
98
Rusova Veche Rusova Veke
županija)
Satul se află la câmpie, în valea Vicinicului
care, în acest sector, începe să străbată Câmpia Selo se nalazi u ravnici, u dolini Vićinika
Caraşului. koji, u ovom delu, počinje da preseca niziju
Karaša.
Moşia a fost amintită în 1312 printre aşeză- A. Dokumentarno svedočanstvo:
rile din districtul Ilidia. În anul 1421 regele Imanje se pominje 1312. među naseljima iz
Sigismund de Luxemburg a dăruit satul okruga Ilidija. 1421. godine kralj Sigismund od
(Rusolch) cu titlul de nouă donaţie lui Albert Luksemburga je darovao selo (Rusolch) u
de Nagmihal396. În documente apare sub obliku nove donacije Albertu od Nagmihala396.
diverse nume: în 1427 Rusolcz, în 1550 Rusocz, U dokumentima se pojavljuje pod raznim nazi-
în 1611 Rusova,în 1785 Ruschova, Alt-Rus vima: 1427. Rusolcz, 1550. Rusocz, 1611.
sova, în 1796 Batrin Ruszova397. Numele loca- Rusova, 1785. Ruschova, Alt-Russova, 1796.
lităţii este de origine slavă398. Batrin Ruszova397. Naziv naselja je slovenskog
porekla398.
B. Toponime:
Livezile, Mangiula, Smedice, Lac, Grădini, B. Toponimi:
Ocoale, Viile399. Livezile, Manđiula, Smedike, Lak, Gradini,
Okoale, Viile399.
1. Punctul La Răscruce C. Arheološka otkrića:
Pe terasa din stânga a râului Vicinic, lângă 1. Mesto La Raskruće (na raskrsnici)
răscrucea drumului spre Vrani şi Berlişte, au Na levoj terasi reke Vićinik, pored raskr-
fost descoperite silexuri400. snice na putu za Vranj i Berlište, su pronađeni
sileksi400.
2. Punctul Grajdiurile C.A.P. 2. Mesto Grajdiurile C.A.P (kolektivske
Pe malul stâng al râului Vicinic, în apropie- staje)
rea fostelor grajduri C.A.P., s-au identificat Na levoj obali reke Vićinik, u blizini bivših
urmele unei aşezări de sec III-IV, în cadrul kolektivskih staja, su pronađeni ostaci jednog
căreia s-a desfăşurat o activitate metalurgică, naselja iz III-IV veka, u okviru kojeg se odvi-
documentată prin fragmentele de zgură de fier jala metalurška aktivnost, koju potvrđuju
găsite aici401. delovi gvozdene zgure ovde pronađene401.
Socolari Sokolari
Localitatea este situată pe rama sud-estică Naselje se nalazi na jugo-istočnom delu

a depresiunii Oraviţa şi prezintă un hotar delu- Oravičke nizije i predstavlja brdoviti atar koji
ros ce porneşte din lunca Vicinicului până în počinje od doline Vićinika pa do doline Nere.
396
Győrffy 1987, p. 491; Pesty 1882, p. 320; Pesty 1884, 396
Győrffy 1987, str. 491; Pesty 1882, str. 320; Pesty
p. 150; Ţeicu 1998, p. 371-372. 1884, str. 150; Ţeicu 1998, str. 371-372.
397
Pesty 1881, p. 150-151; Suciu 1968, p. 89. 397
398
Frăţilă 2010, p. 150-151. 398
Frăţilă 2010, str. 150-151.
399
Ilieşiu 2011, p. 264. 399
400
Ţeicu 1987, p. 338; Ţeicu 1999-2000, p. 459; Luca 400
Ţeicu 1987, str. 338; Ţeicu 1999-2000, str. 459; Luca
2004, p. 119; Luca 2004a, p. 129; Luca 2005, p. 313- 2004, str. 119; Luca 2004a, str. 129; Luca 2005, str.
314; Luca 2006, p. 214. 313-314; Luca 2006, str. 214.
401
Ţeicu 1987, p. 338; Bejan, Stoian 1995-1996, p. 51; 401
Ţeicu 1987, str. 338; Bejan, Stoian 1995-1996, str. 51;
Ţeicu 1999-2000, p. 459; Luca 2004, p. 119; Luca Ţeicu 1999-2000, str. 459; Luca 2004, str. 119; Luca
2004a, p. 129; Luca 2005, p. 314; Mare 2004, p. 200; 2004a, str. 129; Luca 2005, str. 314; Mare 2004, str.
Luca 2006, p. 314. 200; Luca 2006, str. 314.
99
valea Nerei. Apele ce străbat dealurile se varsă Vode koje probijaju brda se ulivaju u potok
în pârâul Vicinic. Vićinik.

Aşezarea este amintită într-un act din anul Naselje se pominje u jednom dokumentu iz
1363, când Mikch, fiul lui Finta de Zakalar, se 1363. godine, kada se Mikch, sin Finte od
plânge că Ladislau, comite de Keve, i-a luat Zakalara, žalio da mu je Ladislau, grof od
nişte iobagi şi a ocupat cu forţa o livadă din Keve, oteo nekoliko kmetova i silom zauzeo
comuna Zakalar402. În 1428 jumătate din jednu livadu u opštini Zakalar402. 1428. pola
moşia Zakolar este dată în posesie unor mem- imanja Zakolar je dato u posed nekim člano-
bri ai familiei Muron. În diplomele din 1449 vima porodice Muron. Na diplomama iz 1449.
este numită Zakolar 403. je zapisan Zakolar 403.
Uliţa, Gaiul Juriţii, Spiniconi, Chichiregul Ulica, Gaiul Juricii, Spinikoni, Kikiregul
Mare, Chichiregul Mic, Slodoni, Lunca, Glava, Mare, Kikiregul Mik, Slodoni, Lunka, Glava,
Tâlva, Cornet404. Talva, Kornet404.

1. Într-o peşteră de pe raza localităţii s-au 1. U jednoj pećini iz naselja su pronađeni
găsit fragmente ceramice atipice şi resturi delovi neobične keramike i osteološki ostaci.
osteologice. Materialul a dispărut405. Materijal je nestao405.
2. Punctul lunca Râtul Mare 2. Mesto dolina Ratul Mare
În lunca pârâului Râtul Mare, afluent al U dolini potoka Ratul Mare, pritoke Vići-
Vicinicului, în urma cercetărilor de teren a fost nika, posle istraživanja na terenu je pronađena
găsită ceramică preistorică atipică şi medievală atipična preistorijska i rana srednjovekovna
timpurie406. keramika406.
3. Punctul lunca Socolarului 3. Mesto lunka Sokolarului
Apa Socolarului străbate zona deluroasă şi
Voda Sokolara prolazi kroz brdovitu oblast i
se varsă în Vicinic în apropierea localităţii
uliva se u Vićinik u blizini nasela Makovište. U
Macovişte. În lunca acestui pârâu, în urma
dolini ovog potoka, nakon jednog istraživanja
unei periegheze au fost descoperite fragmente
su otkriveni delovi keramike koja pripada
ceramice aparţinând unei aşezări de secol
jednom naselju iz VIII-X veka407.
VIII-X407.
4. Mesto Gradina lui Sultana
4. Punctul Grădina lui Sultana
U mestu ovog toponima, smeštenog u unu-
În locul cu acest toponim, situat în intravi-
trašnjosti sela, je bilo naznačeno jedno groblje
lanul satului, au fost semnalate un cimitir şi
I ruševine zidova, verovatno crkve408.
ruine de ziduri, probabil biserică408.
402
Pesty 1882, p. 56; DRCH, C, XII, p. 155. 402
Pesty 1882, str. 56; DRCH, C, XII, str. 155.
403
Pesty 1882, p. 324; Pesty 1881, p. 226-227; Suciu 403
Pesty 1882, str. 324; Pesty 1881, str. 226-227; Suciu
1968, p. 138; Ţeicu 1998, p. 375-376. 1968, p. 138; Ţeicu 1998, str. 375-376.
404
Ilieşiu 2011, p. 284. 404
405
Petrowszki 1977, p. 455, Lazarovici 1979, p. 207; 405
Petrowszki 1977, str. 455, Lazarovici 1979, str. 207;
Petrescu 2000, p. 32; Gudea, Moţiu 1983, p. 192, 196, Petrescu 2000, str. 32; Gudea, Moţiu 1983, str. 192,
Rogozea, 1987 p. 349, 358, Ţeicu 1987, p. 333; Luca 196, Rogozea, 1987 str. 349, 358, Ţeicu 1987, str. 333;
406
Ţeicu 1987, p. 335 406
Ţeicu 1987, str. 335
407
Bejan 1985-1986, p. 234; Ţeicu 1987, p. 335; Dulea 407
Bejan 1985-1986, str. 234; Ţeicu 1987, str. 335; Dulea
2001, p. 241; Mare 2004, p. 206; Luca 2004, p. 127; 2001, str. 241; Mare 2004, str. 206; Luca 2004, str.
Luca 2004a, p. 138; Luca 2005, p. 349; Luca 2006, p. 127; Luca 2004a, str. 138; Luca 2005, str. 349; Luca
235. 2006, str. 235.
408
Ţeicu 1987, p. 335; Luca 2004, p. 127; Luca 2004a, p. 408
138; Luca 2005, p. 349; Luca 2006, p. 235. str. 138; Luca 2005, str. 349; Luca 2006, str. 235.
100
5. Cetatea Ilidia 5. Tvrđava Ilidija
La aproximativ 8 km sud-est de curtea feu- Na približno 8 km jugo-istočno od feudal-
dală de la Ilidia – Obliţa, lângă valea Beiului, nog dvora iz Ilidije – Oblica, pored doline
la 3 km sud-vest de sat, pe culmea dealului Beja, na 3 km jugo-zapadno od sela, na vrhu
Cetate (656 m), pe un promontoriu calcaros ce brda Četate (656 m), na jednoj kalkarnoj pla-
trece pe alocuri de 200 înălţime, dominând nini koja mestimice premašuje i 200 visine,
sud-estul depresiunii Oraviţa, a fost construită vladajući jugo-zapadom Oravičke nizije, je bila
fortificaţia de la Socolari. Este înconjurată pe sagrađeno utvrđenje iz Sokolara. Okruženo je
trei părţi de pereţi stâncoşi, aproape verticali, sa tri strane stenovitim zidovima, skoro
astfel încât singura cale de acces o constituie uspravnim, tako da je jedini ulaz jugo-zapadna
partea sud-vestică a promontoriului (Pl. strana planine (Pl. 39/1-2). Prostorija meri
39/1-2). Incinta măsoară 180x190m, iar zidul 180x190m, a zid (debeo 2,3 m), koji je prvobi-
de curtină (gros de 2,3 m), ce a avut iniţial o tno imao dužinu od 72 metra (očuvano je samo
lungime de 72 de metri (se păstrează doar 13 13 m), čuva oblast pristupa na jugo-zapadu i
m), flanca zona accesibilă dinspre sud-vest şi bio je predviđen sa dve kule. Bio je iskopan
era prevăzut cu două turnuri. A fost săpat cel onaj sa severa kvadratnog oblika (4x4m).
dinspre nord de formă pătrată (4x4 m). Zidu- Zidovi, izgrađeni tehnikom opus incertum,
rile, construite în tehnica opus incertum, folo- koriste malter od kalkarnog kamena i maltera,
sesc emplectonul din piatră de calcar şi mor- dok je u kamenoj građevini izrezbareni kamen
tar, iar în elevaţie piatră de carieră cioplită. În iz kamenoloma. U unutrašnjosti tvrđave je
interiorul cetăţii au fost identificate mai multe identifikovano više opremljenih građevina u
construcţii amenajate în platoul calcaros, pre- kalkarnom platou, kao i jedan izvor u pravou-
cum şi un puţ de formă rectangulară, cu gaonom obliku, sa dimenzijama od 4/5 m i
dimensiunile de 4/5 m şi adânc de 5 m. dubinom 5 m.
Fortificaţia de la Socolari-Cetate se identi- Tvrđava iz Sokolar-Tvrđave se poistovećuje
fică cu cetatea medievală Ilidia, amintită în sa srednjovekovnim utvrđenjem Ilidija, pome-
izvoarele diplomatice la începutul veacului al nutim u diplomatskim izvorima na početku
XIV-lea (din 1317, 1319, 1326 sunt cunoscuţi XIV veka (iz 1317., 1319., 1326. su poznati sta-
castelanii cetăţii). A fost avansată ipoteza că novnici tvrđave). Unapređena je pretpostavka
perioada de început a cetăţii ar trebui fixată în da bi period nastanka tvrđave trebalo odrediti
a doua jumătate a veacului al XII-lea, fiind u drugoj polovini XII-og veka, budući povezan
legată de voievodul transilvănean Ladislau sa vojvodom iz Transilvanije, Ladislauom
Kán409. Kánom409.

a. Înainte de anul 1972, în condiţii necunos- a. Pre 1972. godine, u nepoznatim uslovima,
cute, a fost descoperită o tetradrahmă locală je otkrivena jedna lokalna tetradrahma tipa
de tip Filip al II-lea. În anul 1979 sunt amintite Filipa II-og. 1979. godine se pominju još dve
încă două monede dacice, descoperite în lunca dačanske kovanice pronađene u rečnom
râului. În anul 2008 au fost cercetate încă trei koritu. 2008. godine su bile iztražene još tri
monede de acest tip, descoperite în zonă. kovanice ovog tipa otkrivene u oblasti. Ova
Aceste descoperiri ar fi putut aparţine unui istraživanja bi mogla pripadati jednom raspr-
tezaur împrăştiat410. štenom blagu410.
b. În anul 1973, într-o grădină, a fost găsită b. 1973. godine u jednoj bašti je bila otkri-
o monedă, un antoninian, Valerian, Roma, vena kovanica, jedan antoninian, Valerian,
(257-258)411. Roma, (257-258)411.
409
Ţeicu 1998, p. 210, Ţeicu 2009, p. 75-76; Luca 2004, 409
Ţeicu 1998, str. 210, Ţeicu 2009, str. 75-76; Luca
2006, p. 235. 349; Luca 2006, str. 235.
410
Bălănescu 1984, p. 129, nota 3; Ţeicu 1987, 333; 410
Bălănescu 1984, str. 129, nota 3; Ţeicu 1987, 333;
Medeleţ 1994, p. 285; Bordea, Mitrea 1991, p. 218; Medeleţ 1994, str. 285; Bordea, Mitrea 1991, str. 218;
Luca 2004, p. 127; Luca 2004a, p. 138; Luca 2005, p. Luca 2004, str. 127; Luca 2004a, str. 138; Luca 2005,
349; Luca 2006, p. 235; Bălănescu 2010, mss. str. 349; Luca 2006, str. 235; Bălănescu 2010, mss.
411
Bălănescu, Chirilă 1994-1995, p. 275-276; Luca 2006, 411
Bălănescu, Chirilă 1994-1995, str. 275-276; Luca 2006,
p. 235; Bălănescu 2010, mss. str. 235; Bălănescu 2010, mss.
101
4.3. Pârâul Cernovăţ şi alţi 4.3. Potok Černovac i druge
afluenţi secundari sporedne pritoke
Agadici Agadić
(România, jud. Caraş-Severin) (Rumunija, Karaš-Severinska županija)
Localitatea este situată pe cursul pârâului Naselje se nalazi na toku potoka Lišava,
Lişava, afluent de stânga al râului Caraş în leve pritoke reke Karaš u njenom srednjem
bazinul său mijlociu. bazenu.

Este atestată pentru prima dată în anul Po prvi put se pominje 1355. godine412.
1355412.
B. Toponimi:
B. Toponime: Lokul Popii, Rovina, Dealu’ Mare.
Locul Popii, Rovină, Dealu’ Mare.
C. Situri arheologice: 1. Mesto Locul Popii
1. Punctul Locul Popii U ataru naselja, na ovom mestu, je nazna-
În hotarul localităţii, în acest punct, este čeno na osnovu keramičkih otkrića jedno
semnalată pe baza descoperirilor ceramice o dačanso-rimsko naselje III-IV veka413.
aşezare daco-romană de secolele III-IV413.
Bradišorul de Žos
Brădişorul de Jos
(Rumunija, Karaš-Severinska županija)
(România, jud. Caraş-Severin)
Je naselje smešteno na obali doline Lišava,
Este o localitate amplasată pe malul văii
u blizini naselja Oravica, Rakhitova, Greonj,
Lişava, în apropierea localităţilor Oraviţa,
Agadić.
Răchitova, Greoni, Agadici.
Localitatea este menţionată pentru prima Naselje se po prvi put pominje 1690. u zapi-
dată în 1690 în însemnările lui Marsigli, ca sima Marsiglija, gde pripada okrugu
făcând parte din districtul Palanca414. Palanka414.
Obârşia Maidanului, Dealul Bradului, Obaršia Maidanului, Dealul Bradului,
Cetate, Nedeclia, Dealul Mare, Faţa Cuptoru Četate, Nedeklija, Dealul Mare, Faca Kupto
lui, Loznic, Ogaşul Liubii. rului, Loznik, Ogašul Ljubii.

1. Punctul Cetate. 1. Mesto Četate (tvrđava).
Este amplasat la capătul de vest al localită- Se nalazi na zapadnom kraju naselja, dok se
ţii, iar în tradiţia locală aici se credea că a exis- u narodnoj tradiciji mislilo da je postojala tur-
tat o cetate turcească. Cercetările arheologice ska tvrđava. Izvršena arheološka istraživanja
întreprinse au dezvăluit însă o aşezare daco- su otkrila dačansko-rimsko naselje iz III-IV
romană din secolele III-IV415. veka415.
412
Györffy 1987, p. 477. 412
Györffy 1987, pag. 477.
413
Benea 1996, p. 243; Ţeicu 1999-2000, p. 455; Mare 413
Benea 1996, str. 243; Ţeicu 1999-2000, str. 455; Mare
414
Pesty 1881, p. 18 414
415
Benea 1996, p. 237-238; Ţeicu 1999-2000, p. 454; 415
Benea 1996, str. 237-238; Ţeicu 1999-2000, str. 454;
Mare 2004, p. 161. Mare 2004, str. 161.
102
2. Punctul Ogaşul Liubii 2. Mesto Ogašul Ljubii
Situat în apropierea gării CFR, este locul de Smešteno u blizini železničke stanice CFR,
descoperire al unor fragmente ceramice ce pot to je mesto pronalaska nekih delova keramike
fi datate în secolele III-IV. Urmele prelucrării koji potiču iz III-IV veka. Tragovi prerade gvo-
fierului specifice acestei perioade, descoperite, žđa specifični ovom periodu, otkriveni, takođe,
de asemenea, tot în această zonă, ne duc la u ovoj oblasti, nam donose zaključak da ovde
concluzia că aici poate fi localizată o aşezare može biti smešteno dačansko-rimsko naselje
daco-romană ce a fiinţat în această perioadă koje je postojalo u ovom periodu (III-IV vek)416.
(secolele III-IV)416.
Broštenj
Broşteni (Rumunija, Karaš-Severinska županija)
Naselje je smešteno na toku potoka Ora-
Localitatea este situată pe cursul pârâului vica, leve pritoke reke Karaš u njenom sre-
Oraviţa, afluent de stânga al râului Caraş în dnjem bazenu.
bazinul său mijlociu.
A. Atestare documentară: Po prvi put se pominje 1690. godine u zapi-
Este atestată pentru prima dată în anul sima Luigi Fernanda Marsiglija417.
1690, în scrierile lui Luigi Fernando
Marsigli417. B. Toponimi:
Mikleni, Rovina, Koasta, La fantana, Šura
B. Toponime: Mika.
Micleni, Rovină, Coastă, La Fântână, Şura
Mică. C. Arheološki spomenici:
1. Mesto Mikleni
C. Situri arheologice: Na ovom mestu postoje dva naselja iz bron-
1. Punctul Micleni zane epohe. Takođe, na ovom mestu je pro-
În acest punct sunt atestate două locuiri din
nađena keramika koja pripada kulturi Basa-
epoca bronzului. De asemenea, în acest loc s-a
rabi418.
descoperit ceramică aparţinând culturii Basa-
2. Mesto La Fantana (Na bunaru)
rabi418.
Na ovom mestu je pronađena dačansko-
2. Punctul La Fântână
rimska keramika, hronološki smeštena u III-IV
În acest punct s-a descoperit ceramică
veku p. Hr. Isto ovde su pronađeni i keramički
daco-romană, plasată cronologic în secolele
materijali iz VIII-IX veka p. Hr. koji pripadaju
III-IV p. Chr. Tot aici s-au localizat şi materi-
ranom srednjem veku.
ale ceramice din secolele VIII-IX, aparţinând
3. Mesto Koasta
evului mediu timpuriu.
Terenska istraživanja izvršena na ovom
3. Punctul Coastă
Cercetările de teren efectuate în acest loc în mestu u 70-im godinama su naznačila postoja-
anii 70 au semnalat existenţa în acest punct a nje, na ovom mestu, keramike koja pripada
ceramicii aparţinând epocii bronzului. Tot în bronzanoj eposi. Isto na ovom mestu je otkri-
acest loc a fost descoperită şi ceramică aparţi- vena i keramika koja pripada prvoj vrsti gvo-
nând primei vârste a fierului. Pe panta acestui žđa. Na nizbrdici ovog brda se pojavljuju
deal apar împrăştiate fragmente ceramice raspršteni delovi rane srednjovekovne kera-
medievale timpurii, din secolele VIII-IX419. mike, iz VIII-IX veka419.
416
Bozu 2000, p. 154. 416
Bozu 2000, str. 154.
417
Pesty 1884, p. 183-184. 417
Pesty 1884, str. 183-184.
418
Petrovszky 1973, p. 392-393; Iaroslavschi, Lazarovici 418
Petrovszky 1973, str. 392-393; Iaroslavschi, Lazarovici
1978, p. 257; Gumă 1983, p. 68; Gumă 1993, p. 212, 1978, str. 257; Gumă 1983, str. 68; Gumă 1993, str.
286; Benea, Bejan 1989-1993, p. 129; Benea 1996, p. 212, 286; Benea, Bejan 1989-1993, str. 129; Benea
238; Dulea 2001, p. 229; Mare 2004, p. 162; Luca 1996, str. 238; Dulea 2001, str. 229; Mare 2004, str.
2006, p. 49. 162; Luca 2006, str. 49.
419
Bejan 1985-1986, p. 233; Ţeicu 1987, p. 320, 344; 419
Bejan 1985-1986, str. 233; Ţeicu 1987, str. 320, 344;
Dulea 2001, p. 229, Luca 2006, p. 49. Dulea 2001, str. 229, Luca 2006, str. 49.
103
4. Punctul Rovină 4. Mesto Rovina
În acest punct, localizat lângă pepiniera sil- U ovom mestu, koje se nalazi pored šum-
vică, în lunca pârâului Oraviţa, este semnalată, skog rasadnika, u dolini potoka Oravica, je
pe baza descoperirilor ceramice şi a urmelor naznačeno, na osnovu keramičkih otkrića i
de prelucrare a fierului, o aşezare daco-romană ostataka prerade gvožđa, dačansko-rimsko
din secolele III-IV420. naselje iz III-IV veka420.
Cârnecea
Krnećea
Aşezarea este situată pe cursul pârâului
Bărcăş, afluent de dreapta al râului Caraş. Naselje se nalazi na toku potoka Barkaš,
desne pritoke reke Karaš.
Este atestată pentru prima dată în anul A. Dokumentarno svedočanstvo:
1597421. Po prvi put se pominje 1597. godine421.
Valea Satului, Dealu’ Bisericii Valea Satului, Dealu’ Biserićii

1. Punctul Dealul Bisericii 1. Tačka Dealul Biserićii
În această locaţie a fost identificat un cimi- Na ovom mestu je otkriveno srednjove-
tir medieval, alături de care a mai fost identifi- kovno groblje, pored kojeg je pronađena,
cată, prin săpături arheologice, o biserică-sală
putem arheoloških istraživanja, i jedna crkva
datată în sec. XIV-XV, cu altarul patrulater şi,
iz XIV-XV veka, sa četvrtastim oltarom i,
de asemenea, necropola aparţinătoare422.
takođe, nekropolom koja joj pripada422.
Ciclova Română
(România, jud. Caraş-Severin) Čiklova Romana
Localitatea este situată pe cursul pârâului
Ciclova, afluent de dreapta al râului Caraş în Naselje se nalazi na toku potoka Čiklova,
bazinul său inferior. desne pritoke reke Karaš u njegovom donjem
bazenu.
Dealu’ Mare, Tufă, Morminţi, Sălişte, Dealu’ Mare, Tufa, Morminci, Selište,
Tâlva Mică.
Talva Mika.
C. Situri arheologice:
1. Punctul Dealu Mare C. Arheološki spomenici:
În acest punct, amplasat în hotarul localită- 1. Tačka Dealu Mare
ţii, este semnalată o aşezare hallstattiană. De Na ovom mestu, smeštenom u ataru nase-
asemenea, tot aici s-a semnalat o aşezare de lja, je naznačeno halstatsko naselje. Takođe,
secolele III-IV, pe baza materialului ceramic isto ovde je naznačeno naselje iz III-IV veka p.
420
Ţeicu 1987, p. 454; Benea 1996, p. 238; Mare 2004, p. 420
Ţeicu 1987, str. 454; Benea 1996, str. 238; Mare 2004,
162; Luca 2006, p. 49. str. 162; Luca 2006, str. 49.
421
Pesty 1884, p. 270 421
Pesty 1884, str. 270.
422
Ţeicu 1993, p. 231; Ţeicu 1995; Ţeicu 1996; Oţa 1998, 422
Ţeicu 1993, str. 231; Ţeicu 1995; Ţeicu 1996; Oţa 1998,
p. 116; Ţeicu 1998, p. 131, 177; Rusu A.A. 1999, p. 278; str. 116; Ţeicu 1998, str. 131, 177; Rusu A.A. 1999, str.
Luca 2006, p. 64. 278; Luca 2006, str. 64.
423
Pesty 1884, p. 110 423
Pesty 1884, str. 110.
104
găsit şi a resturilor practicării metalurgiei fie- Hr., na osnovu pronađenog keramičkog mate-
rului. Tot în acest punct s-a semnalat prezenţa rijala i ostataka prakse metalurgije gvožđa.
urmelor unei locuiri medievale târzii de secol Isto na ovom mestu je naznačeno prisustvo
XIV424. tragova kasnog srednjovekovnog stanovanja
2. Punctul Sălişte XIV veka p. Hr.424.
În acest punct, localizat între valea Pârâului 2. Tačka Selište
Vrani şi creasta dealului din apropiere, pe Na ovom mestu, smeštenom između doline
panta de sud a acestuia, se localizează o aşe-
Potoka Vranj i vrha brega koje se nalazi u bli-
zare de secol IV, pe baza urmelor practicării
zini, na južnoj nizbrdici ovoga, pokazuje se
metalurgiei fierului. Tot în acest loc au fost
găsite fragmente ceramice de secol VIII-IX şi naselje iz IV veka na osnovu tragova praktiko-
XI-XIII p. Chr., care fac posibilă aici existenţa vanja metalurgije gvožđa. Isto na ovom mestu
unor locuiri aparţinând evului mediu timpuriu su pronađeni delovi keramike iz VIII-IX veka i
şi mijlociu425. XI-XIII p. Hr., koji omogućavaju postojanje
3. Punctul Morminţi nekih naselja koja pripadaju ranom i srednjem
În acest punct, situat pe versantul de sud al veku425.
dealului din apropierea Pârâului Vrani, se află 3. Tačka Morminci (Groblja)
o necropolă medievală târzie de secol XIV, Na ovom mestu, smeštenom na južnoj
datată în vremea lui Carol Robert, pe baza des- padini brega u blizini Potoka Vranj, se nalazi
coperirilor monetare426 (Pl. 61/1-4). kasna srednjovekovna nekropola iz XIV veka
4. Punctul Tufă p. Hr., iz vremena Karola Roberta, na osnovu
Punctul acesta, localizat pe aliniamentul novčanih otkrića426 (Pl. 61/1-4).
stâlpilor de înaltă tensiune din hotarul cu Ili- 4. Tačka Tufa (Grm)
dia, prezintă pe o lungime de aproximativ 2 Ovo mesto, smešteno pored stubova viso-
km fragmente ceramice ce sugerează prezenţa
kog napona u ataru Ilidije, predstavlja na
unei aşezări de secolele III-IV p. Chr. Tot aici,
dužini od skoro 2 km keramičke delove koji
în hotarul dintre Ciclova şi Ilidia, la marginea
zonei împădurite, s-au descoperit fragmente sugerišu prisustvo naselja iz III-IV veka p. Hr.
ceramice din secolele XI-XII p. Chr., ce indică Isto ovde, u ataru između Čiklove i Ilidije, na
urme de locuire aparţinând evului mediu mij- kraju pošumljene oblasti, su pronađeni delovi
lociu427. keramike iz XI-XII veka p. Hr., koji pokazuju
tragove stanovanja iz srednjeg veka427.
Clocotici
(jud. Caraş-Severin, România) Klokotić
Este amplasat pe malul drept al pârâului
Gelug. Nalazi se na desnoj obali potoka Gelug.

Este atestat pentru prima dată în anul Po prvi put se pominje 1690. godine428.
1690428.
424
Mărghitan 1985, p. 34; Bejan 1985-1986, p. 233; Ţeicu 424
Mărghitan 1985, str. 34; Bejan 1985-1986, str. 233;
1987, p. 320, 341; Ţeicu 1999-2000, p. 455; Gumă Ţeicu 1987, str. 320, 341; Ţeicu 1999-2000, str. 455;
1993, p. 287; Bejan, Stoian 1995-1996, p. 51; Benea Gumă 1993, str. 287; Bejan, Stoian 1995-1996, str. 51;
1996, p. 240-241; Mare 2004, p. 164. Benea 1996, str. 240-241; Mare 2004, str. 164.
425
Mărghitan 1985, p. 34; Bejan 1985-1986, p. 233; Ţeicu 425
Mărghitan 1985, str. 34; Bejan 1985-1986, str. 233;
1987, p. 341-342; Ţeicu 1999-2000, p. 455; Bejan, Ţeicu 1987, str. 341-342; Ţeicu 1999-2000, str. 455;
Stoian 1995-1996, p. 51; Benea 1996, p. 241; Dulea Bejan, Stoian 1995-1996, str. 51; Benea 1996, str. 241;
2001, p. 230; Mare 2004, p. 164-165. Dulea 2001, str. 230; Mare 2004, str. 164-165
426
Bălănescu 1981, p. 148; Mărghitan 1985, p. 34; 426
Bălănescu 1981, str. 148; Mărghitan 1985, str. 34;
Medeleţ, Bugilan 1987, p. 122; Ţeicu 1987, p. 341; Medeleţ, Bugilan 1987, str. 122; Ţeicu 1987, str. 341;
Ţeicu 1993, p. 231; Ţeicu 1998, p. 95, 129; Oţa 1998, Ţeicu 1993, str. 231; Ţeicu 1998, str. 95, 129; Oţa
p. 116; Mare 2004, p. 164-165. 1998, str. 116; Mare 2004, str. 164-165.
427
Mărghitan 1985, p. 34; Medeleţ, Bugilan 1987, p. 122; 427
Mărghitan 1985, str. 34; Medeleţ, Bugilan 1987, str.
Bejan, Stoian 1995-1996, p. 51; Benea 1996, p. 241; 122; Bejan, Stoian 1995-1996, str. 51; Benea 1996, str.
Mare 2004, p. 164-165. 241; Mare 2004, str. 164-165.
428
Pesty 1884, p. 291 428
Pesty 1884, str. 291.
105
Dealul Cioaca Dealul Čioaka

În arealul geografic şi administrativ al aces- U geografskom i administrativnom arealu
tei comune nu s-au descoperit situri arheolo- ove opštine nisu pronađena nova kompleksna
gice complexe noi. În lunca pârâului Gelug arheološka nalazišta. U dolini potoka Gelug je
s-au descoperit însă câteva fragmente cera- pronađeno nekoliko delova keramike, koji pri-
mice, aparţinând epocii preistorice şi zgură padaju preistorijskoj epohi, i zgura, koja naj-
provenită cel mai probabil de la anumite insta- verovatnije potiče od pojedinih sprava za sma-
laţii de redus minereul429. njenje rude429.
Comorâşte Komorašte
Localitatea este situată pe cursul pârâului Naselje se nalazi na toku potoka Černovac,
Cernovăţ, afluent de dreapta al râului Caraş, în desne pritoke reke Karaš, na njenom srednjem
bazinul său mijlociu. bazenu.

Este atestată pentru prima dată în anul Po prvi put se pominje 1597. godine430.
1597430.
B. Toponimi:
B. Toponime: Kulmea Mare, Dealul Stanei, Ogašul ku
Culmea Mare, Dealul Stanei, Ogaşul cu piatra
piatră.
C. Situri arheologice: 1. Mesto Ogašul ku piatra
1. Punctul Ogaşul cu piatră U ataru naselja, na ovom mestu, je nazna-
În hotarul localităţii, în acest punct, este čeno dačansko-rimsko naselje iz III-IV veka p.
semnalată o aşezare daco-romană de secolele Hr. (tragovi prerade gvožđa). Rimski put je i
III-IV p. Chr. (urme de prelucrare a fierului). danas korišćen za kretanje u oblasti431.
Drumul roman este folosit şi astăzi pentru cir-
culaţie în zonă 431. D. Izdvojena novčana otkrića:
1933. godine je pronađeno novčano blago
D. Descoperiri monetare: răzleţe koje potiče iz vremena pre Rimljana 432.
În anul 1933 s-a descoperit un tezaur mone-
tar preroman432. Dognećea
Dognecea
(România, jud. Caraş-Severin) To je naselje koje se nalazi na 30 km od
Rešice i 15 km od puta DN58B koji vezuje
Este o localitate situată la 30 km de Reşiţa naselja Rešicu i Temišvar.
şi la 15 km de DN 58B, ce leagă localităţile
Reşiţa şi Timişoara. A. Dokumentarno svedočanstvo:
Pomenuto je 1722. godine na Mercijevoj
A. Atestare documentară: mapi kao naselje gde se vadi srebro433. Ali je
Este menţionată în 1722 în harta lui Mercy,
429
Ţeicu 2003, str. 360-361; Luca 2006, str. 73
429
Ţeicu 2003, p. 360-361; Luca 2006, p. 73. 430
Pesty 1884, str. 284-285.
430
Pesty 1884, p. 284-285. 431
Drăgoescu 1995, str. 324; Benea 1996, str. 243; Ţeicu
431
Drăgoescu 1995, p. 324; Benea 1996, p. 243; Ţeicu 1999-2000, str. 455; Mare 2004, str. 166; Luca 2006,
1999-2000, p. 455; Mare 2004, p. 166; Luca 2006, p. str. 237.
237. 432
Medeleţ 1994, str. 257.
432
Medeleţ 1994, p. 257. 433
Pesty 1884, str. 134-135.
106
ca fiind o localitate unde se extrage argint433. naselje u ovoj oblasti mnogo starije, još iz rim-
Însă locuirea în această zonă este mult mai skog perioda.
veche, încă din perioada romană.
C. Situri arheologice: 1. Tačka Izvorul Alb (beli izvor).
1. Punctul Izvorul Alb. Ovo mesto se nalazi na 1,3 km severno od
Acest punct este amplasat la 1,3 km nord de sela. Arheološka istraživanja izvršena na ovom
sat. Cercetările arheologice întreprinse în acest mestu 1978. godine su iznela na videlo tri špo-
loc în anul 1978 au scos la iveală trei cuptoare reta za smanjenje rude i keramike IV veka, u
de redus minereul şi ceramică de secol IV, din- jednom dačansko-rimskom naselju u ovom
tr-o aşezare daco-romană din această peri- periodu, činjenica koja dokazuje sa sigurnošću
oadă, fapt ce dovedeşte incontestabil că aceste da su ove oblasti naseljene još u antičkom
zone au fost locuite încă din antichitate, iar dobu, a jedno od glavnih zanimanja je bilo
una dintre îndeletnicirile principale era mine- rudarstvo434.
ritul434.
Forotik
Forotic (Rumunija, Karaš-Severinska županija)
Naselje je smešteno na toku potoka Černo-
vac, desne pritoke reke Karaš u njenom sre-
dnjem bazenu.
Cernovăţ, afluent de dreapta al râului Caraş în
Po prvi put se pominje 1597. godine435.
Este atestată pentru prima dată în anul
B. Toponimi:
1597435.
Kulmea Mare, Dealu Talva, La Naraštie,
Valea Iepii.
B. Toponime:
Culmea Mare, Dealu Tâlva, La Nărăştie, C. Arheološki spomenici:
Valea Iepii. 1. Mesto Pekanija
Na istočnoj nizbrdici Brda Pekania, na oko
C. Situri arheologice: 2 km od ognjišta sela, u ataru naselja Komora-
1. Punctul Pecania šte, je naznačeno moguće naselje iz III-IV
Pe panta estică a Dealului Pecania, la cca. 2 veka. Na osnovu otkrivene keramike436.
km de vatra satului, în hotarul cu localitatea 2. Mesto La Naraštie
Comorâşte, s-a semnalat o posibilă aşezare de Na ovom mestu, koje se nalazi na severno-
secol III-IV, pe baza ceramicii descoperite436. zapadnoj padini Brega Broština, na levoj
2. Punctul La Nărăştie padini Doline Naraštija, su pronađeni delovi
În acest punct, amplasat pe versantul nord- preistorijske keramike437.
vestic Dealului Broştina, pe versantul stâng al 3. Mesto Valea Iepii
Văii Nărăştia, s-au descoperit fragmente cera- Na ovom mestu koje se nalazi na levoj obali
mice preistorice437. potoka Černovac, u pošumljenoj oblasti Doline
3. Punctul Valea Iepii Iepi, je naznačeno postojanje mogućeg naselja
În acest punct localizat pe malul stâng al III-IV veka, na osnovu otkrivenog keramičkog
pârâului Cernovăţ, în zona împădurită a Văii materijala438 (Pl. 58/1-4).
Iepii, s-a semnalat existenţa unei posibile aşe-
433
Pesty 1884, p. 134-135. 434
Benea 1996, str. 248-249; Ţeicu 1999-2000, str. 456;
434
Benea 1996, p. 248-249; Ţeicu 1999-2000, p. 456; Mare 2004, str. 170.
Mare 2004, p. 170. 435
Pesty 1881, str. 168-169.
435
Pesty 1884, p. 168-169. 436
Mărghitan 1980, str. 43, 141; Mare 2004, str. 175;
436
Mărghitan 1980, p. 43, 141; Mare 2004, p. 175; Luca Luca 2006, str. 113.
2006, p. 113. 437
Luca 2006, str. 113.
437
Mare 2004, p. 175; Luca 2006, p. 113. 438
Mare 2004, str. 175; Luca 2006, str. 113.
107
zări de secol III-IV, pe baza materialului cera- Grlište
mic descoperit438 (Pl. 58/1-4). (Rumunija, Karaš-Severinska županija)
Gârlişte Naselje je smešteno na toku istoimenog

(jud. Caraş-Severin, România) potoka, leve pritoke reke Karaš.
Aşezarea este situată pe cursul pârâului A. Dokumentarno svedočanstvo:

omonim, afluent de stânga al râului Caraş.
Po prvi put se pominje 1351. godine439, ono
se nalazi na austro-ugarskim mapama s kraja
XVIII veka.
Este atestată pentru prima dată în anul
1351439; ea se regăseşte pe hărţile cartografice
austro-ungare de la sfârşitul secolului XVIII. B. Toponimi:
Dealu Talva, Valčele.
B. Toponime:
Dealu Tâlva, Vâlcele. C. Arheološki spomenici:
1. Tačka Drik
C. Situri arheologice: U ovoj tačci, koja se nalazi s desne strane
1. Punctul Dric potoka Grlište, je bilo naznačeno dačansko-
În acest punct, localizat pe partea dreaptă a rimsko naselje na osnovu keramike III-IV veka
pârâului Gârlişte, a fost semnalată o aşezare ovde pronađene440.
daco-romană, pe baza ceramicii de secol III-IV
descoperită aici440. Rakašdija
Răcăşdia
Naselje se nalazi na toku potoka Čiklova,
A. Localitatea este situată pe cursul pârâu-
lui Ciclova, afluent de dreapta al râului Caraş desne pritoke reke Karaš, u njenom donjem
în bazinul său inferior. Este atestată pentru bazenu. Po prvi put se pominje 1690.-1700.
prima dată în anul 1690-1700441. godine441.
Dealu Mormânţului, Ogaşu Bisericii, Dealu Mormankului, Ogašu Biserići, Seli
Sălişte, Dumbrava, šte, Dumbrava,

1. Punctul Dealul Obana 1. Mesto Dealul Obana
La poalele acestui deal este semnalată o U podnožju ovog brega postoji naselje iz
aşezare de secol III-IV, pe baza fragmentelor III-IV veka p. Hr. na osnovu delova otkrivene
ceramice descoperite442 (Pl. 59). keramike442 (Pl. 59).
2. Punctul Laţova
2. Mesto Lakova
Fragmentele ceramice descoperite în acest
Delovi keramike otkrivene na ovom mestu
punct semnalează existenţa unei aşezări de
naznačavaju postojanje jednog naselja u III-IV
secolele III-IV443.
veku443.
438
Mare 2004, p. 175; Luca 2006, p. 113.
439
Pesty 1878, p. 126, 134, 162. 439
Pesty 1878, str. 126, 134, 162.
440
Ţeicu 2003, p. 134; Luca 2006, p. 119. 440
Ţeicu 2003, str. 134; Luca 2006, str. 119
441
Pesty 1881, p. 137. 441
Pesty 1881, str. 137
442
Mitrea 1964, p. 578; Gudea 1975; 1981; Bălănescu 442
Mitrea 1964, str. 578; Gudea 1975; 1981; Bălănescu
1981, p. 148; Bălănescu, Gudea 1983; Ţeicu 1987, p. 1981, str. 148; Bălănescu, Gudea 1983; Ţeicu 1987,
320, 343; 2003, p. 362; Benea 1996, p. 281; Mare str. 320, 343; 2003, str. 362; Benea 1996, str. 281;
2004, p. 199; Luca 2006, p. 208. Mare 2004, str. 199; Luca 2006, str. 208.
443
Mitrea 1964, p. 578; Bălănescu 1981, p. 148; Ţeicu 443
Mitrea 1964, str. 578; Bălănescu 1981, str. 148; Ţeicu
1987, p. 320, 343; Ţeicu 2003, p. 362; Benea 1996, p. 1987, str. 320, 343; Ţeicu 2003, str. 362; Benea 1996,
281; Mare 2004, p. 199; Luca 2006, p. 208. str. 281; Mare 2004, str. 199; Luca 2006, str. 208.
108
În acest punct este semnalată o altă aşezare U ovoj tačci je naznačeno drugo dačansko-
daco-romană de secol III-IV, pe baza ceramicii rimsko naselje iz III-IV veka na osnovu kera-
descoperite în acest punct444. mike otkrivene na ovom mestu. 444
4. Punctul Dumbrava 4. Mesto Dumbrava
Materialul arheologic descoperit aici suge- Ovde pronađeni arheološki materijal ozna-
rează posibila existenţă a unei aşezări de secol čava moguće postojanje jednog naselja iz
III-IV445. III-IV veka 445.
5. Punctul Sălişte 5. Mesto Selište
În acest punct, amplasat către hotarul cu Na ovom mestu, smeštenom uz atar naselja
localitatea Ciuchici, s-a descoperit ceramică Ćiukić, je pronađena srednjovekovna kera-
medievală, ce indică prezenţa unei aşezări mika, koja ukazuje na prisustvo srednjovekov-
medievale446. nog naselja446.

1. Punctul Dumbrava. 1. Mesto Dumbrava.
În anul 1980 s-au descoperit, succesiv, mai 1980. godine je pronađeno, naizmenično,
multe tezaure monetare din secolul IV din care više novčanih blaga iz IV veka p. Hr., od kojih
s-au recuperat mii de monede. Numărul total je povraćeno hiljade novčanica. Ukupni broj
al tezaurelor descoperite aici este de trei447.
ovde pronađenog blaga je tri447.
Surducu Mare
Surduku Mare
Naselje je smešteno na toku potoka Černo-
Cernovăţ, afluent de dreapta al râului Caraş în
vac, desne pritoke reke Karaš u njegovom sre-
dnjem bazenu.
Culmea Mare, Dealul Stanei, Blidaru, Kulmea Mare, Dealul Stanei, Blidaru,
Rovină. Rovina.

1. Punctul Blidaru 1. Tačka Blidaru
În acest punct, localizat pe partea dreaptă a Na ovom mestu, koje se nalazi na desnoj
pârâului Cernovăţ, au fost descoperite urme de strani potoka Černovac, su pronađeni tragovi
zgură şi cremene449. zgure i kremena 449.
444
1987, p. 320, 343; 2003, p. 362; Benea 1996, p. 281; 1987, str. 320, 343; Ţeicu 2003, str. 362; Benea 1996,
Mare 2004, p. 199; Luca 2006, p. 208. str. 281; Mare 2004, str. 199; Luca 2006, str. 208.
445
281; Mare 2004, p. 199; Luca 2006, p. 208. str. 281; Mare 2004, str. 199; Luca 2006, str. 208.
446
Ţeicu 1987, p. 343; Luca 2006, p. 208. 446
Ţeicu 1987, str. 343; Luca 2006, str. 208.
447
281. str. 281.
448
Györffy 1987, p. 496-497; Csánki II, pag. 108 448
Györffy 1987, str. 496-497; Csánki II, str. 108.
449
Petrovszky 1977, p. 456; Medeleţ, Bugilan 1987, p. 169; 449
 Petrovszky 1977, str. 456; Medeleţ, Bugilan 1987,
109
2. Punctul Gruniul cu cremene 2. Tačka Gruniul ku kremene
În acest punct, localizat pe dealul omonim U ovom mestu, koje se nalazi na istoime-
de pe partea dreaptă a pârâului Cernovăţ, pe nom brdu sa desne strane potoka Černovac, na
baza materialului ceramic descoperit, a fost osnovu otkrivenog keramičkog materijala, bilo
localizată o aşezare aparţinând culturii je lokalizovano naselje koje pripada kulturi
Vinča450. Vinka450.
Castrul roman din acest punct (Centum Rimska tvrđava u ovom mestu (Centum
Putei) este situat pe partea stângă a pârâului Putei) se nalazi na levoj strani potoka Černo-
Cernovăţ, la 1,5 km NE de sat, pe o terasă vac, na 1,5 km SI od sela, na niskoj terasi. Ovo
joasă. Este tăiat în două de şoseaua Surduc – mesto na dva dela deli put Surduk – Doklin.
Doclin. Situl a fost cercetat în anii 1964 şi Sit je bio istraživan 1964. i 1968 godine. Unu-
1968. În incinta acestui castru s-a descoperit tar ovog dvorca je pronađena čak i neolitička
inclusiv ceramică neolitică. În apropiere a fost keramika. U blizini je pronađen i rimski put451
identificat şi drumul roman451 (Pl. 60). (Pl. 60).
Vrăniuţ Vraniuc
Este o localitate amplasată în bazinul infe- Je naselje smešteno u donjem bazenu reke
rior al râului Caraş, aparţinând din punct de Karaš, koje sa administrativne tačke gledišta
vedere administrativ comunei Răcăşdia. pripada opštini Rakašdija.

Localitatea este menţionată pentru prima Naselje se po prvi put pominje 1690.452.
dată în 1690452.
B. Toponimi:
B. Toponime: Jagodarie, Ulica Popii, Livezi, Ćubul Star
Iagodărie, Uliţa Popii, Livezi, Ciubul Stâr kului, Rovine, Movila Mika
cului, Rovine, Movila Mică
C. Situri arheologice: 1. Tačka Jagodarie
1. Punctul Iagodărie Ovo mesto je jedno veoma bogato u trago-
Acest punct este unul deosebit de bogat în vima kulture iz različitih epoha, počev od peri-
urme de cultură din diferite epoci, începând de oda neolitika, gvozdene epohe – kultura Basa-
la perioada neolitică, epoca fierului – cultura rabi, keramika IV veka p. Hr. i delovi
Basarabi, ceramică de secol IV şi fragmente srednovekovne keramike453.
ceramice medievale453. 2. Tačka Ulica Popii
2. Punctul Uliţa Popii Arheološka istraživanja izvršena na sever-
Cercetările arheologice efectuate în partea noj strani sela su izneli na videlo veliki sud, u
de nord a satului au scos la iveală un vas mare, kojem je bilo sahranjeno jedno dete, u III-IV
în care era îngropat un copil, datat în secolele veku p. Hr. Iskopavanja ovde izvršena su
450
Petrovszky, 1977, p. 456; Lazarovici, 1975, p. 207-208; 450
Petrovszky, 1977, str. 456; Lazarovici, 1975, str. 207-
Luca, 2006, p. 237 208; Luca, 2006, str. 237.
451
Glodariu 1966, p. 431; Protase 1967, p. 60, 76; 451
Glodariu 1966, str. 431; Protase 1967, str. 60, 76;
Wollmann 1971, p. 439; Ferenczi 1979, p. 138; Wollmann 1971, str. 439; Ferenczi 1979, str. 138;
Mărghitan 1980, p. 45-46, 140-141; Benea, Bejan Mărghitan 1980, str. 45-46, 140-141; Benea, Bejan
1989-1993; Benea 1983, p. 155; Benea 1994, p. 316; 1989-1993; Benea 1983, str. 155; Benea 1994, str. 316;
Medeleţ 1994, p. 285; Drăgoescu 1995, p. 346; Luca Medeleţ 1994, str. 285; Drăgoescu 1995, str. 346;
2006, p. 237. Luca 2006, str. 237.
452
Pesty 1881, p. 276 452
Pesty 1881, str. 276.
453
Petrovszky 1977, p. 460; Gumă 1983, p. 72; Gumă 453
Petrovszky 1977, str. 460; Gumă 1983, str. 72; Gumă
1993, p. 215, 298; Ţeicu 1987, p. 320; Ţeicu 2003, p. 1993, str. 215, 298; Ţeicu 1987, str. 320; Ţeicu 2003,
362; Geangu 2001, p. 172; Mare 2004, p. 213, Luca str. 362; Geangu 2001, str. 172; Mare 2004, str. 213,
2006, p. 274. Luca 2006, str. 274.
110
III-IV. Săpăturile efectuate aici au dus la iden- dovela do identifikovanja, na osnovu arheolo-
tificarea, pe baza materialului arheologic des- škog otkrivenog arheološkog materijala,
coperit, a unui nivel de locuire daco-roman din jednog nivoa dačansko-rimskog stanovanja iz
secolele III-IV d. Chr. şi a altuia medieval, din III-IV veka p. Hr. i drugog srednjovekovnog, iz
secolele XIII-XIV454. XIII-XIV veka p. Hr.454.
3. Punctul Livezi 3. Tačka Livezi
În hotarul localităţii, pe malul stâng al pârâ- U ataru naselja, na levoj obali potoka
ului Ciclova, la sud de sat, este semnalată o Čiklova, na jugu sela, se pominje dačansko-
aşezare daco-romană din secolele III-IV. Tot rimsko naselje iz III-IV veka p. Hr. Isto ovde,
aici, materialul arheologic descoperit suge- otkriveni arheološki materijal sugeriše da je
rează că această zonă a fost locuită atât în ova oblast bila naseljena kako u VIII-IX veku
secolele VIII-IX, cât şi în secolele XII-XIII. Tot p. Hr, tako i u XII-XIII veku p. Hr. isto na
în acest punct este identificată şi o necropolă ovom mestu je otkrivena i jedna nekropola iz
de secolele XII-XIV455. XII-XIV veka p. Hr.455.
454
Ţeicu 1987, str. 343; Ţeicu 2003, str. 362; Geangu
454
Ţeicu 1987, p. 343; Ţeicu 2003, p. 362; Geangu 2001, 2001, str. 172; Mare 2004, str. 63-64, 213; Luca
p. 172; Mare 2004, p. 63-64, 213; Luca 2006, p. 274. 2006, str. 274.
455
Iaroslavschi, Lazarovici 1978, p. 256; Bejan 1985- 455
Iaroslavschi, Lazarovici 1978, str. 256; Bejan 1985-
1986, p. 234; Ţeicu 1987, p. 320, 343; Ţeicu 1993, p. 1986, str. 234; Ţeicu 1987, str. 320, 343; Ţeicu 1993,
241; Benea, Bejan 1989-1993, p. 148; Benea 1996, p. str. 241; Benea, Bejan 1989-1993, str. 148; Benea
297; Geangu 2001, p. 172; Dulea 2001, p. 244; Mare 1996, str. 297; Geangu 2001, str. 172; Dulea 2001, str.
2004, p. 213. 244; Mare 2004, str. 213.
111
5.
Repertoriul arheologic al văii Nerei /
Arheološki repertoar doline Nere
5.1. NERA 5.1. NerA
Bogodinţ Bogodinc
(comuna Sasca Montană, judeţul (opština Saska Montana, Karaš-Severinska
Localitate aşezată pe cursul mijlociu al Naselje je smešteno na srednjem toku Nere.

Nerei.
A. Atestare documentară: Naselje se po prvi put pominje 1690.-1700.,
Localitatea este atestată în 1690-1700, cu pod nazivom Bogotin456.
numele de Bogotin456.
B. Toponimi:
B. Toponime: Selište, Marđinea, Kadia, Kamp, Lunka,
Sălişte, Marginea, Cădia, Câmp, Luncă, Obreža, La Kruće, Talva, Ogašul Košului, Kul
Obreja, La Cruce, Tâlvă, Ogaşul Coşului, Cul mea, Dealul Satului, Dealul Dosul Raului,
mea, Dealul Satului, Dealul Dosul Răului, Ogašul Ogii.
Ogaşul Ogii.
D. Descoperiri monetare: 1870. godine, je jedan seljak pronašao
1. În anul 1870 a fost descoperit de către un blago, u jednom krčagu, koje se sastojalo od
ţăran un tezaur, depozitat într-un urcior, com- 700 kovanica; Mađarske-322 kovanice, Slo-
pus din 700 monede; Ungaria-322 monede, venskih-378 primeraka, hronološki uključenih
Slavonia-378 piese, încadrate cronologic în u XIII-XIV vek457.
secolele XIII-XIV457.
E. Nestalo naselje:
E. Localitate dispărută: Mikoš. Nestalo selo se nalazilo kod utoke
Micoş. Sat dispărut, care se află la conflu- potoka Mikoš u Neru. Bilo je osnovano u
enţa pârâului Micoş cu Nera. A luat naştere în XV-om veku458. Trenutno ognjište sela je u
secolul al XV-lea458. Vatra actuală a satului este dolini Nere.
în lunca Nerei.
Borloveni Veki
Borlovenii Vechi (opština Prigor, Karaš-Severinska županija)
(comuna Prigor, judeţul Caraş-Severin)
Naselje je smešteno na donjem toku Nere, u
Localitatea este aşezată pe cursul inferior al Almaškoj niziji.
Nerei, în Depresiunea Almăjului.
456
Pesty, 1882, II/1, str. 56.
456
Pesty, 1882, II/1, p. 56. 457
Sabău 1958, str. 286; Ţeicu 1987, str. 325; Bălănescu
457
Sabău 1958, p. 286; Ţeicu 1987, p. 325; Bălănescu 1990, str. 193; Bălănescu 2006, mss.; Bălănescu
1990, p. 193; Bălănescu 2006, mss.; Bălănescu 2010, 2010, mss.; Pap 2002, str. 42; Luca 2004, str. 36-37,
mss.; Pap 2002, p. 42; Luca 2004, p. 36-37, Luca Luca 2004a, str. 34; Luca 2005, str. 46; Luca 2006,
458
Ţeicu 1998, p. 353. 458
Ţeicu 1998, str. 353.
112
Localitatea a fost înregistrată pentru prima Naselje je bilo zapisano po prvi put 1690.-
dată în 1690-1700, sub numele de Borlo 1700., pod nazivom Borlovenj459.
venj459. Selo je osnovano od naselja iz Bužora, koje
Satul s-a format din aşezarea de la Bujor, se nalazi na gornjem toku reke Nera460.
localizată pe cursul inferior al râului Nera460.
B. Toponimi:
B. Toponime: Sliver, Cerova, Lipašika, Jabalšina, Dealul
Sliver, Ţerova, Lipaşica, Jabalşina, Dealul Hotarului, Ogašul Karliđelor, Vlaška, Pogara,
Hotarului, Ogaşul Cârligelor, Vlaşca, Pogara, Dalma, Carini, Varful Babii, Pripor, Fla
Dâlmă, Ţarini, Vârful Babii, Pripor, Flă manzi.
mânzi.
C. Situri arheologice: 1. Smešteno na 2 Km od sela, mesto Leu ili
1. Situat la 2 km de sat, punctul Leu sau Varful Leului je planina u trouglastom obliku,
Vârful Leului este un promontoriu de formă koja se podiže iznad doline Nere. Naselje je
triunghiulară, care se ridică deasupra văii utvrđeno u eposi Laténe. Otkriveni su delovi
Nerei. Aşezarea este fortificată în epoca keramike iz srednje bronzane epohe461. Iz ovog
Latène. Au fost descoperite fragmente cera- mesta potiču i sprave od bronza i gvožđa462.
mice din epoca mijlocie a bronzului461. Din (Pl. 67/1-6).
acest punct provin şi unelte din bronz şi fier462 2. U mestu Selište, u podnožju brda Leu, u
(Pl. 67/1-6). dolini, na jugo-zapadu ovoga je otkrivena
2. În punctul Sălişte, la poalele dealului dačanska keramika463.
Leu, în luncă, la sud-vestul acestuia, s-a desco- 3. Na obali reke Nera, u mestu zvanom La
perit ceramică dacică463. Manastire, u tačci Balta Negra su pronađeni
3. Pe marginea râului Nera, la locul numit delovi sive, fine keramike, rađene na točku i
La Mănăstire, în punctul Bălta Negră s-au keramike braon-crvene boje, ručno rađene,
descoperit fragmente ceramice cenuşii, fine, ono što ukazuje na prisustvo jednog naselja iz
lucrate la roată, şi ceramică de culoare cafe- III-IV veka464.
niu-roşcată, lucrată cu mâna, ceea ce indică 4. Na izlasku iz sela, na terasi reke Nera,
prezenţa unei aşezări din secolele III-IV464. uzvodno, u mestu Mori Veki, se pominje
4. La ieşirea din sat, pe terasa râului Nera, zemljano uzvišenje465.
în amonte, în punctul Morii Vechi, este sem- 5. Sa jednog nenaznačenog mesta potiču
nalată o movilă de pământ465. delovi eneolitske keramike (Pl. 68/3-7).
5. Dintr-un loc neprecizat provin fragmente
ceramice eneolitice (Pl. 68/3-7).
459
Pesty 1878, II, p. 31-32. 459
Pesty 1878, II, str. 31-32.
460
Smeu 1977, p. 21. 460
Smeu 1977, str. 21.
461
Bozu, Săcărin 1979, p. 557; Ţeicu 2003, p. 352; Luca 461
Bozu, Săcărin 1979, str. 557; Ţeicu 2003, str. 352;
2004, p. 38; Luca 2004a, p. 36; Luca 2005, p. 49-50; Luca 2004, str. 38; Luca 2004a, str. 36; Luca 2005,
Luca 2006, p. 46. str. 49-50; Luca 2006, str. 46.
462
Smeu 1968, p. 10A. 462
Smeu 1968, str. 10A.
463
Bozu, Săcărin 1979, p. 557; Ţeicu 2003, p. 352; Luca 463
2004, p. 38; Luca 2004a, p. 36; Luca 2005, p. 49-50; Luca 2004, str. 38; Luca 2004a, str. 36; Luca 2005,
Luca 2006, p. 46. str. 49-50; Luca 2006, str. 46.
464
Moga, Gudea 1975, p. 140; Benea şi Bejan 1989-1993, 464
Moga, Gudea 1975, str. 140; Benea şi Bejan 1989-1993,
p. 129; Benea 1996b, p. 237; Ţeicu 2003, p. 352; Mare str. 129; Benea 1996b, str. 237; Ţeicu 2003, str. 352;
Luca 2005, p. 49-50; Luca 2006, p. 46. str. 36; Luca 2005, str. 49-50; Luca 2006, str. 46.
465
Medeleţ, Bugilan 1987, p. 111; Luca 2004, p. 38; Luca 465
2004a, p. 36; Luca 2005, p. 49-50; Luca 2006, p. Luca 2004a, str. 36; Luca 2005, str. 49-50; Luca
46-47. 2006, str. 46-47.
113
4. Din arealul satului provine o descoperire 4. Iz oblasti sela potiče izolovano otkriće,
izolată, o monedă de bronz de la Tiberius, bronzana kovanica još od Tiberiusa, koja se
aflată într-o colecţie particulară466. nalazi u privatnoj kolekciji466.
Dalboşeţ Dalbošec
Localitatea este aşezată în partea centrală a Naselje je smešteno u centralnom delu

Depresiunii Almăjului, pe versanţii nord-ves- Almaške nizije, na severno-zapadnim padi-
tici ai Munţilor Almăj. nama Almaških planina.

Comuna, atestată la conscripţia din 1603, Opština, pomenuta za vreme popisa iz
sub denumirea de Delboczecz467, are în compo- 1603., pod nazivom Delboczecz467, ima u svom
nenţă satele: Bîrz, Boina, Boiniţa, Prislop, sastavu naselja: Brz, Boina, Boinica, Prislop,
Reşiţa Mică şi Şopotu Vechi. Rešica Mika i Šopotu Veki.
Dealul Osoina, Dealul Băleuţ, Dealul Dealul Osoina, Dealul Baleuc, Dealul
Dâlma, Dealul Şăst, Vârful Cornului, Tâlva Dalma, Dealul Šast, Varful Kornului, Talva
Nucului, Vârful Bârzului, Culmea Găvojdiei, Nukului, Varful Barzului, Kulmea Gavoždije,
Valea Oreaviţa, Dealul Lepcinei, Cioca Brazi Valea Oreavica, Dealul Lepćinei, Ćioka Brazi
lor, Dealul Viilor, Culmea Ciucariu Polesnic, lor, Dealul Viilor, Kulmea Ćiukariu Polesnik,
Izvorul Lung, Jiviţă, Prisloape, Tătăreşte. Izvorul Lung, Živica, Prisloape, Tatarešte.
C. Situri arheologice C. Arheološki spomenici:

1. Pe pârâul Valea Satului, în partea de S-E 1. Na potoku Valea Satului, na J-I strani
a localităţii, a fost descoperit un ciocan din naselja, je pronađen čekić od šlaifovanog, per-
piatră şlefuită, perforat468. forisanog kamena468.
2. În apropierea localităţii, în partea de sud, 2. U blizini naselja, na južnoj strani, u pod-
la poalele Dealului Grădişte, aşezat între nožju Brda Gradište, smeštenog između seo-
pârâul satului şi Ogaşul Morarului, se găsesc skog potoka i Ogašul Morarului, se nalaze
fragmente ceramice din epoca neolitică şi frag- delovi keramike iz neolitske epohe i delovi
mente ceramice dacice469. dačanske keramike469.
3. Pe platoul dealului Blidaru se află o aşe- 3. Na platou brda Blidaru se nalazi naselje
zare Coţofeni, iar în punctul Cetate, pe acelaşi Kocofeni, dok u mestu Četate, na istom brdu
deal, există o aşezare de epoca bronzului470. postoji naselje iz bronzanog doba470.
466
Medeleţ 1994, p. 253; Bălănescu 1996, p. 96; Bălă 466
nescu 2006, mss.; Bălănescu 2010, mss; Luca 2004, Bălănescu 2006, mss.; Bălănescu 2010, mss. Luca
p. 38; Luca 2004a, p. 36; Luca 2005, p. 49-50; Luca 2004, str. 38; Luca 2004a, str. 36; Luca 2005, str.
2006, p. 47. 49-50; Luca 2006, str. 47.
467
Pesty 1878, II, p. 50-51. 467
Pesty 1878, II, str. 50-51.
468
Nemiş 1981, p. 103; Budescu 2007, p. 57. 468
Nemiş 1981, str. 103; Budescu 2007, str. 57.
469
Smeu 1968, p. 12; Petrovszky 1975, p. 371; Moga, 469
Smeu 1968, str. 12; Petrovszky 1975, str. 371; Moga,
Gudea 1975, p. 136; Bozu, Săcărin 1979, p. 555; Laza Gudea 1975, str. 136; Bozu, Săcărin 1979, str. 555;
rovici 1979, p. 194; Glodariu 1983, p. 110; Panduru Lazarovici 1979, str. 194; Glodariu 1983, str. 110;
2000, p. 12; Luca 2004, p. 59; Luca 2004a, p. 61-62; Panduru 2000, str. 12; Luca 2004, str. 59; Luca
Luca 2005, p. 117-118; Luca 2006, p. 87; Budescu 2004a, str. 61-62; Luca 2005, str. 117-118; Luca 2006,
2007, p. 58. str. 87; Budescu 2007, str. 58.
470
Daicoviciu, Miloia 1930, p21-22; Smeu 1968, p. 470
Daicoviciu, Miloia 1930, p21-22; Smeu 1968, str. 12;
12; Petrovszky 1975, p. 372; Ciugudean 2000, p. Petrovszky 1975, str. 372; Ciugudean 2000, str. 70;
70; Luca 2004, p. 59; Luca 2004a, p. 61-62; Luca 2004, str. 59; Luca 2004a, str. 61-62; Luca
Luca 2005, p. 117-118; Luca 2006, p. 87. 2005, str. 117-118; Luca 2006, str. 87.
114
4. Sondajul efectuat în apropierea pârâului 4. Istraživanje izvršeno u blizini potoka
Valea Satului, pe platoul Gura Văii, situat Valea Satului, na platou Gura Vai, smešte-
între dealurile Padina, Poloame, Sălişte şi nog između brda Padina, Poloame, Selište i
Grădişte a dus la descoperirea unor fragmente Gradište su doveli do otkrivanja nekih
ceramice aparţinând epocii dacice471. delova keramike koja pripada dačanskoj
5. Pe o movilă numită Zagradia, la cca. ½ eposi471.
oră distanţă de sat, în secolul al XIX-lea se 5. Na jednom uzvišenju zvanom Zagra
puteau observa urmele unor ziduri de piatră şi dia, na oko ½ sat razlike, u XIX-om veku su
ale unor drumuri vechi, probabil de origine se mogli primetiti tragovi nekih kamenih
daco-romană472. zidova i nekih starih puteva, verovatno
6. Pe teritoriul localităţii trece drumul dačansko-rimskog porekla472.
roman ce traversează Valea Almăjului473. 6. Na teritoriji naselja prolazi rimski put
7. Vestigiile romane de la Dragomireana474,
koji preseca Dolinu Almaža473.
sunt semnalate în literatura de specialitate
7. Rimski tragovi iz Dragomireane474, su
încă din a doua jumătate a secolului al XIX-
naznačeni u stručnoj literaturi još u drugoj
lea475, dar nu au fost cercetate sistematic decât
polovini XIX veka475, ali nisu bili sistemski
mai târziu, prin săpăturile din anii 1969-
istraženi već samo kasnije, putem iskopava-
1972476, cercetările continuând până în
prezent477. nja iz 1969.-1972. godine476, istraživanja
Punctul se află situat la cca. 1,5 km spre N nastavljajući se do danas477.
de comuna Dalboşeţ, la marginea platoului de Mesto se nalazi na oko 1,5 km na S
pe malul stâng al Nerei, la distanţa de 100 m opštine Dalbošec, na kraju platoa sa leve
în stânga şoselei Dalboşeţ-Iablaniţa (Pl. obale Nere, na razdaljini do 100 m levo od
70-72). puta Dalbošec-Jablanica (Pl. 70-72).
Villa, cu o curte interioară de formă patru- Vila, sa unutrašnjim dvorištem u obliku
lateră, împrejurul căreia se găseau numeroase četvorougla, oko kojeg su bile brojne prosto-
încăperi şi spaţii cu diferite funcţionalităţi, se rije i prostori za razne upotrebe, se prostire
întinde pe o suprafaţă de aproximativ na površini od približno 6.800m2, budući
6.800m2, fiind orientată cu faţa spre Nera. okrenuta licem prema Neri.
471
Bozu, Săcărin 1979, p. 555; Bozu 2000, p. 154; Luca 471
Bozu, Săcărin 1979, str. 555; Bozu 2000, str. 154; Luca
2004, p. 59; Luca 2004a, p. 61-62; Luca 2005, p. 117- 2004, str. 59; Luca 2004a, str. 61-62; Luca 2005, str.
118; Luca 2006, p. 87. 117-118; Luca 2006, str. 87.
472
Milleker 1899, p. 19. 472
473
Milleker 1899, p. 9; Simu 1924, p. 19, 28, 54; Smeu 473
Milleker 1899, str. 9; Simu 1924, str. 19, 28, 54; Smeu
1968, p. 13; Nemiş 1981, p. 105; Panduru 2000, p. 14; 1968, str. 13; Nemiş 1981, str. 105; Panduru 2000,
Budescu 2007, p. 60. str. 14; Budescu 2007, str. 60.
474
Localizarea exactă a sitului este în hotarul satului 474
Tačna lokalizacija sita je u ataru sela Sopotu Vechi.
Şopotu Vechi. 475
Milleker, 1899, str. 42; 1906, str. 210; Téglás 1912, str.
475
Milleker, 1899, p. 42; 1906, p. 210; Téglás 1912, p. 277 277 şi urm; Ortvay, 1914, str. 76.
şi urm; Ortvay, 1914, p. 76. 476
476
Protase 2005, p. 274. 477
Daicoviciu, Miloia 1930, p21-22; Borza 1942, str. 19,
477
Daicoviciu, Miloia 1930, p21-22; Borza 1942, p. 19, 75; 75; Smeu 1968, str. 13, 15-16; 1977, str. 19; Popescu
Smeu 1968, p. 13, 15-16; 1977, p. 19; Popescu 1970, p. 1970, str. 506-507; Popescu 1970, str. 446; Babeş
506-507; Popescu 1970, p. 446; Babeş 1971, p. 370; 1971, str. 370; Wollmann 1971, str. 539; Morintz 1972,
Wollmann 1971, p. 539; Morintz 1972, p. 336; str. 336; Morintz 1973, str. 373; Protase 1975, str.
Morintz 1973, p. 373; Protase 1975, p. 349-358; 349-358; Protase 2001, str. 237-249; Protase 2005,
Protase 2001, p. 237-249; Protase 2005, p. 274-284; str. 274-284; Protase et alii 2001, str. 77-78; Protase
Protase et alii 2001, p. 77-78; Protase et alii 2002, p. et alii 2002, str. 118-119; Iaroslavschi 1975, str. 358;
118-119; Iaroslavschi 1975, p. 358; Benea et alii 2004, Benea et alii 2004, str. 111-112; Benea et alii 2005,
p. 111-112; Benea et alii 2005, p. 135; Benea, Bejan str. 135; Benea, Bejan 1987-1988, str. 250; Benea,
1987-1988, p. 250; Benea, Bejan 1989-1993, p. 131; Bejan 1989-1993, str. 131; Crânguş et alii 2003, str.
Crânguş et alii 2003, p. 114-115; Panduru 2000, p. 13; 114-115; Panduru 2000, str. 13; Ţeicu 20003a, str.
Ţeicu 20003a, p. 24; Jucan 20003, p. 234; Pop 2003, 24; Jucan 20003, str. 234; Pop 2003, str. 267, 268;
p. 267, 268; Pop 2004, p. 311; Luca 2004, p. 59; Luca Pop 2004, str. 311; Luca 2004, str. 59; Luca 2004a,
2004a, p. 61-62; Luca 2005, p. 117-118; Luca 2006, p. str. 61-62; Luca 2005, str. 117-118; Luca 2006, str.
87; Andrei 2007, p. 58; Budescu 2007, p. 59. 87; Andrei 2007, str. 58; Budescu 2007, str. 59.
115
Cronologic se presupune că a fost constru- Hronološki, se pretpostavlja da je sagrađena
ită încă din vremea lui Traian, încetându-şi još za vreme Trajana, prestavši da postoji
existenţa undeva în a doua jumătate a secolu- negde u drugoj polovini III veka478.
lui al III-lea478. Pronađeni arheološki materijal se sastoji od
Materialul arheologic descoperit constă în keramike, cigle, nekih zapisa, crepa, delova
ceramică, cărămizi, unele cu inscripţii, ţigle, maltera sa tragovima farbe, objekata od gvo-
olane, fragmente din tencuială cu urme de žđa, olova i bronza, itd. (Pl. 12/ 1-3; Pl. 66/4).
vopsea, obiecte din fier, plumb şi bronz, etc.
(Pl. 12/ 1-3; Pl. 66/4). Leskovica
(opština Najdaš, Karaš-Severinska
Lescoviţa županija)
(comuna Naidăş, judeţul Caraş-Severin)
Naselje je smešteno na donjem toku Nere,
Localitatea este aşezată pe cursul inferior al ispod severnih obronaka planina Lokve.
Nerei, sub versanţii nordici ai munceilor A. Dokumentarno svedočanstvo:
Locvei. Selo se po prvi put pojavljuje u dokumen-
tima 1371.-1372. godine, pod nazivom Lyz
A. Atestare documentară: kou479.
Satul apare pentru prima dată în docu-
mente în anii 1371-1372, sub denumirea de B. Toponimi:
Lyzkou479. Krušovac, Dumbrava, Orlika, Lunka, Stu
pina, Barovište, Seište, Dealul Mare, Ćiuka
B. Toponime: Mare, Dealul Orlika, Ogašul Roman, Ogašul
Cruşovăţ, Dumbrava, Orlica, Luncă, Stu Sauger.
pină, Barovişte, Sălişte, Dealul Mare, Ciuca
Mare, Dealul Orlica, Ogaşul Român, Ogaşul C. Arheološki spomenici:
Sauger. 1. U mestu zvanom Salištea Mare, koji se
nalazi na S-Z od trenutnog ognjišta sela, na
C. Situri arheologice: desnoj obali Nere, između županijskog puta
1. În locul numit Săliştea Mare, situat la Najdaš-Zlatica i desne obale Nere, su pro-
N-V de vatra actuală a satului, pe malul drept nađeni tragovi praistorijskog naseljenja i sre-
al Nerei, între drumul judeţean Naidăş-Zlatiţa dnovekovna keramika (XIV-XV vek)480.
şi malul drept al Nerei, au fost descoperite
urme de locuire preistorică şi ceramică medie- Moćeriš
vală (sec. XIV-XV)480. (opština Lapušniku Mare, Karaš-Severinska
županija)
Moceriş
(comuna Lăpuşnicu Mare, judeţul Caraş- Naselje je smešteno J-Z delu Almaške
Severin) nizije, sa desne strane reke Nere, na potoku
Moćeriš. Ovom selu pripadaju i salaši sa
Localitatea este aşezată în colţul de S-V al Doline Dućina i Tarkovice, stara čobanska
Depresiunii Almăjului, în dreapta râului Nera, naselja.
pe pârâul Moceriş. De acest sat mai aparţin şi
sălaşele de pe Valea Ducinului şi Târcoviţei, A. Dokumentarno svedočanstvo:
aşezări pastorale vechi. Đorđe iz Moćeriša se po prvi put pominje
1439. godine, budući poznat i 1451. godine481,
A. Atestare documentară: dok je 1484. godine u dokumentima zapisan
George de Moceriş este amintit pentru Štefan iz Moćeriša482.
prima dată în anul 1439, fiind cunoscut şi în 478
479
Suciu 1967, str. 357.
478
Protase 2005, p. 282. 480
479
Suciu 1967, p. 357. str. 97; Luca 2005, str. 220-221; Luca 2006, str. 156.
480
Pesty 1878, III, str. 39, 60.
97; Luca 2005, p. 220-221; Luca 2006, p. 156. 482
116
anul 1451481, iar în anul 1484 documentele îl B. Toponimi:
consemnează pe Ştefan de Moceriş482. Aluni, Arsa, Stražica, Alibeg, Anini, Kor
bul, Gura Florii, Dealul Morii, Dealul Odai,
B. Toponime: Skoruš, Dealul Kilimen, Dealul Mare, Valea
Aluni, Arsa, Strajiţa, Alibeg, Anini, Corbul, Moćerišului.
Gura Florii, Dealul Morii, Dealul Odăi, Sco
ruş, Dealul Chilimen, Dealul Mare, Valea C. Arheološki spomenici:
Mocerişului. 1. U pećini iz Valaie ili Valee, koja se nalazi
na otprilike 5 Km S-SZ naselja, u karstu
C. Situri arheologice: bazena Miniš, pored izvora Valau, ispod kal-
1. În peştera de la Vălaie sau Vălee, situată karne strmine, su pronađeni praistorijski arhe-
la cca. 5 Km N-NV de localitate, în carstul ološki materijali483.
bazinului Miniş, lângă izvorul Vălău, sub
2. Sa mesta zvanog Kroul cu Žale, koje se
abruptul calcaros, au fost descoperite mate
nalazi ispod brda Dućina, na S-Z naselja, na
riale arheologice preistorice483.
otprilike 1 km, je pronađen zoomorfni idol
2. Din locul numit Croul cu Jale, situat sub
eneolitika.
dealul Ducinului, la N-V de localitate, la cca. 1
km, a fost descoperit un idol zoomorf eneolitic. 3. Na Brdu Gruni, koje se nalazi na zapa-
3. Pe Dealul Gruni, situat pe ramura vestică dnoj strani sela, je pronađeno sporadično ene-
a satului, a fost identificată o locuire sporadică olitsko naselje, koje je pripadalo nosiocima
eneolitică, aparţinând purtătorilor culturii kulture Kocofeni484.
Coţofeni484. 4. U mestu Blidaru, u dolini Nere, je pro-
4. În punctul Blidaru, din lunca Nerei, a nađena eneolitska keramika485.
fost identificată ceramică eneolitică485. 5. Pisani izvori potvrđuju naselje i srednjo-
5. Izvoarele scrise atestă o aşezare şi o curte vekovni dvorac u ovoj oblasti486.
medievală în această zonă486. 6. U mestu zvanom Carkovica, koje se
6. În locul numit Ţârcoviţa, aflat la cca. 12 nalazi na 12 km S-Z od sela, u jednoj izolova-
Km N-V de sat, într-un loc izolat, deasupra noj oblasti, iznad Klanca Nere kojeg preseca
Cheilor Nerei străbătute de râul cu acelaşi istoimena reka, su pronađeni istorijski materi-
nume, au fost descoperite materiale istorice jali koji pripadaju srednjovekovnoj epohi487.
aparţinând epocii medievale487. Toponim i ostaci građevine od cigle,
Toponimul şi urmele de construcţii de cără- kamena i maltera dokazuju postojanje u ovom
midă, piatră şi mortar dovedesc existenţa în mestu jedne srednjovekovne crkve, najverova-
acest loc a unei biserici medievale, foarte pro- tnije jednog od pravoslavnih manastira488.
babil a unei mănăstiri ortodoxe488. 7. Srednjevekovna keramika koja pripada
7. Ceramică medievală aparţinând secolelor XV-XVI veku bila je pronađena i u dolini Nere
XV-XVI a fost descoperită şi pe valea Nerei în u tački Vit (Pl. 64/4, 6-8).
punctul Vît (Pl. 64/4,6-8).
481
Pesty 1878, III, p. 39, 60.
482
Pesty 1876, p. 83. 483
Boroneanţ 2000, str. 34; Petrescu 2000, str. 34;
483
Boroneanţ 2000, p. 34; Petrescu 2000, p. 34; Pău
Păunescu 2001, str. 155; Luca 2004, str. 90; Luca
nescu 2001, p. 155; Luca 2004, p. 90; Luca 2004a, p.
2004a, str. 97; Luca 2005, str. 220; Luca 2006, str.
97; Luca 2005, p. 220; Luca 2006, p. 171.
171.
484
Ţeicu 2003, p. 357; Ţeicu et alii 1997, p. 37; Luca 484
Ţeicu 2003, str. 357; Ţeicu et alii 1997, str. 37; Luca
2004, p. 98-99; Luca 2004a, p. 106-107; Luca 2005,
2004, str. 98-99; Luca 2004a, str. 106-107; Luca
p. 244-245; Luca 2006, p. 171.
2005, str. 244-245; Luca 2006, str. 171.
485
Ţeicu 2003, p. 357; Luca 2004, p. 98-99; Luca 485
Ţeicu 2003, str. 357; Luca 2004, str. 98-99; Luca
2004a, p. 106-107; Luca 2005, p. 244-245; Luca 2004a, str. 106-107; Luca 2005, str. 244-245; Luca
2006, p. 171. 2006, str. 171.
486
Ţeicu 1998, p. 355; Ţeicu 2003, p. 357. 486
487
Bozu, Săcărin 1979, p. 554-555; Ţeicu 1998, p. 487
Bozu, Săcărin 1979, str. 554-555; Ţeicu 1998, str. 355;
355; Ţeicu 2007, p. 109; Luca 2004, p. 98-99; Ţeicu 2007, str. 109; Luca 2004, str. 98-99; Luca
Luca 2004a, p. 106-107; Luca 2005, p. 244-245; 2004a, str. 106-107; Luca 2005, str. 244-245; Luca
Luca 2006, p. 171. 2006, str. 171.
488
Ţeicu 2007, p. 109. 488
Ţeicu 2007, str. 109.
117
8. Cariera de la Moceriş a fost exploatată în 8. Kamenolom iz Moćeriša je bio eksploati-
epoca medievală şi modernă489. san u srednjovekovnoj i modernoj epohi489.
Naidăş Najdaš
Localitatea este aşezată în valea Nerei, la Naselje je smešteno u dolini Nere, na izla-
ieşirea râului din strâmtoarea Munceilor Loc- sku reke iz klanca Planina Lokve prema Niziji
vei spre Depresiunea Biserica Albă. Bele Crkve.

În anul 1370 Ioan, fiul lui Nicolae de Nadas, 1370. godine Joan, sin Nikolaja iz Najdaša
este consemnat în actele de cancelarie în con- je zaveden u dokumentima kancelarije u
flict cu nobilii de Orozopaty490. Satul este sukobu sa plemićima Orozopaty490. Selo se
amintit şi mai târziu în actele otomane de la pominje i kasnije u turskim dokumentima iz
1554491. 1554.491.
Dealul Mormânţului, Sălişte, Dumbrava, Dealul Mormancului, Salište, Dumbrava,
Spărturi, Osman, Dealul Popii, Vodiţa, Valea Sparturi, Osman, Dealul Popii, Vodica, Valea
Călugăra, Valea Mare, Valea Micoşului, Zbă Kalugara, Valea Mare, Valea Mikošului, Zba
gul Turcului, Dealul Morii. gul Turkului, Dealul Morii.

1. În lunca joasă a Nerei, la V de sat, în 1. U niskoj dolini Nere, na Z sela, u blizini
apropierea şoselei naţionale, au fost identifi- nacionalnog puta, su identifikovani tragovi
cate urme de locuire ce aparţin epocii bronzu- stanovanja koji pripadaju eposi bronza i hal-
lui şi Hallstattului. Aceste aşezări preistorice statu. Ova praistorijska naselja se preklapaju
au fost suprapuse de o aşezare medievală din sa srednovekovnim naseljem iz XIV-XV veka.
secolele XIV-XV. La suprafaţă s-au găsit şi Na površini su pronađeni i tragovi zgure492.
urme de zgură492. 2. Dačansko-rimsko naselje iz III-IV veka p.
2. O aşezare daco-romană de secolele III-IV Hr. se pominje, bez drugih detalja, u ataru
d. Ch. este semnalată, fără alte detalii, în hota- naselja493.
rul localităţii493. 3. Na J-Z naselja, na terasi, lako naklonje-
3. La S-V de localitate, pe o terasă, uşor în noj, obuhvaćenoj između leve obale potoka
pantă, cuprinsă între malul stâng al pârâului Doline Kalugari i nacionalnog puta, prema
Valea Călugării şi şoseaua naţională, spre Novoj Moldavi, su se mogle primetiti u ‘80
Moldova Nouă, se puteau observa prin anii ‘80 godinama tragovi jedne kružne građevine.
urmele unei construcţii circulare. Probabil Verovatno su, ove ruševine poticale od sre-
aceste dărâmături proveneau de la o construc- dnjovekovne kultne građevine494.
ţie de cult medievală494.
489
Boroneanţ 2000, str. 135; Luca 2004, str. 98-99; Luca
489
Boroneanţ 2000, p. 135; Luca 2004, p. 98-99; 2004a, str. 106-107; Luca 2005, str. 244-245; Luca
Luca 2004a, p. 106-107; Luca 2005, p. 244-245; 2006, str. 171.
Luca 2006, p. 171. 490
Pesty 1882-1883, III, str. 152-153.
490
Pesty 1883, III, p. 152-153. 491
Frăţilă et allii 1984, str. 79.
491
Frăţilă et allii 1984, p. 79. 492
Ţeicu 1987, str. 325; Gumă 1993, str. 293; Luca 2004,
492
Ţeicu 1987, p. 325; Gumă 1993, p. 293; Luca 2004, p. str. 105; Luca 2004a, str. 115; Luca 2005, str. 257;
105; Luca 2004a, p. 115; Luca 2005, p. 257; Luca Luca 2006, str. 179.
2006, p. 179. 493
Bozu, El Susi 1987, fig. I/B; Luca 2004, str. 105; Luca
493
Bozu, El Susi 1987, fig. I/B; Luca 2004, p. 105; Luca 2004a, str. 115; Luca 2005, str. 257; Luca 2006, str.
2004a, p. 115; Luca 2005, p. 257; Luca 2006, p. 179. 179.
494
Ţeicu 1987, p. 325. 494
Ţeicu 1987, str. 325.
118
4. În hotarul localităţii este semnalat topo- 4. U ataru naselja je naznačen toponim
nimul Dealul Mormânţului495. Dealul Mormancului495.

1. În anul 1971, în condiţii necunoscute, a 1. 1971. godine, u nepoznatim uslovima, je
fost descoperit un denar republican roman, bio pronađen rimski republički denar, verova-
posibil T. Mallius Appius496. tno T. Malliusa Appiusa496.
Pătaş Pataš
(comuna Prigor, judeţul Caraş-Severin) (opština Prigor, Karaš-Severinska županija)
Localitate aşezată pe cursul superior al Naselje je smešteno na gornjem toku Nere.

Nerei.
A. Atestare documentară: Ispred Kapetana iz Arada u 1400. godine,
În faţa Capitlului de Arad în anul 1400, je pozvan kao svedok, kao čovek od poverenja
este citat ca martor, ca om de încredere, Eme Emericus de Pachach. 1408. posesija Pachach,
ricus de Pachach. În 1408 posesiunea Pachac, je bila u posedu knjaza Đeorđiusa497.
era în stăpânirea cneazului Georgius497. Za vreme popisa iz 1603. su zavedena i sela
La conscripţia din 1603 sunt înregistrate şi Patašul de žos i Patašul de Sus498.
satele Pătaşul de jos şi Pătaşul de Sus498. Selo je osnovano od naselja iz Selišta iz
Satul s-a format din aşezările de la Sălişte doline potoka Pataš, u mestu zvanom Gaura
de pe valea pârâului Pătaş, la locul numit Ursului, Gura Gurgului, Rapa Stupinioara i
Gaura Ursului, Gura Gurgului, Râpa Stupini Morminci499.
oara şi Morminţi499.
B. Toponimi:
B. Toponime: Talva Morii, Kurmatura, Darabancu,
Tâlva Morii, Curmătură, Dărăbanţu, Şestu Šestu Boilor, Poarka, Obarša Rudulini, Žghe
Boilor, Poarca, Obârşa Rudulinii, Jgheburina, burina, Mačiući, Prislop, Laz, Pripore,
Măciuci, Prislop, Laz, Pripore, Narotă, Narota, Obarša Patašului, Dealul Vetrinii,
Obârşa Pătaşului, Dealul Vetrinii, Dealul Dealul Kukului, Hotare, Pađini, Skoboraš,
Cucului, Hotare, Păgini, Scoborâş, Şest, Šest, Grunz, Ćioklan, Znamene, Talva, Rusu
Grunz, Cioclan, Znamene, Tâlvă, Rusulin, lin, Fađecei,Tarnica, Lodovica, Periš, Petrile
Făgeţei,Tarniţa, Lodoviţa, Periş, Petrile Arse, Arse, Valea Ćiurezului, Šutan, Ivan, Burtu,
Valea Ciurezului, Şutan, Ivan, Burtu, Ursu, Ursu, Gura Vai, Ogašele, Farkaš, Turku ši
Gura Văii, Ogăşele, Fărcaş, Turcu şi Arşiţa500. Aršica500.

1. Pe Dealul Cucu a fost descoperit un topor 1. Na Brdu Kuku je otkrivena kamena
de piatră, fără a se face alte precizări501. sekira, bez drugih napomena501.
495
Medeleţ, Bugilan, 1987, p. 150; Luca 2004, p. 105; 495
Medeleţ, Bugilan, 1987, str. 150; Luca 2004, str. 105;
Luca 2004a, p. 115; Luca 2005, p. 257; Luca 2006, Luca 2004a, str. 115; Luca 2005, str. 257; Luca 2006,
p. 179. str. 179.
496
Medeleţ 1994, p. 270; Bălănescu 1999; p. 114, Bălă 496
nescu 2006, mss; Bălănescu 2010, mss. Bălănescu 2006, mss; Bălănescu 2010, mss.
497
Suciu, II, 1968, p. 31. 497
Suciu, II, 1968, str. 31.
498
Smeu 1977. p. 197. 498
Smeu 1977, str. 197.
499
Smeu 1977. p. 21. 499
Smeu 1977, str. 21.
500
Popoviciu 1914, p. 21. 500
Popoviciu 1914, str. 21..
501
Moga, Gudea 1975, p. 139; Petrovszky 1977, p. 448; 501
Moga, Gudea 1975, str. 139; Petrovszky 1977, str. 448;
Luca 2004, p. 108-109; Luca 2004a, p. 118; Luca Luca 2004, str. 108-109; Luca 2004a, str. 118; Luca
2005, p. 282-283; Luca 2006, p. 194. 2005, str. 282-283; Luca 2006, str. 194.
119
2. În arealul localităţii este amintită o aşe- 2. U oblasti naselja se pominje dačansko
zare dacică502. naselje502.
3. În subconstrucţiile unei clădiri romane 3. U podgrađevinama jedne rimske zgrade
au apărut cărămizi cu ştampile ale legiunii a se pojavio crep sa štampom IIII-e legije Fla-
IIII-a Flavia503. Aceste urme au apărut pe valea via503. Ovi tragovi su se pojavili u dolini Nere,
Nerei, spre Muntele Semenic504. prema Planini Semenik504.
4. De la locul Sălişte, situat la 1 km N de sat, 4. Od mesta Selište, smeštenog na 1 km S
provin obiecte vechi din fier şi bronz505. În ace- od sela, potiču stari objekti od gvožđa i
laşi loc au apărut urme de morminte antice506. bronza505. U istom mestu su se pojavili tragovi
În acest punct s-ar găsi şi o aşezare romană507. antičkih grobova506. Na istom mestu se nalazi i
5. În apropierea satului trece drumul jedno rimsko naselje507.
roman508. 5. U blizini sela prolazi rimski put508.
6. Prezenţa urmelor şi a cărămizilor romane 6. Prisustvo tragova i rimskog crepa sa zapi-
cu inscripţie ar duce la posibilitatea existenţei som bi dovela do mogućnosti postojanja jedne
unei mansio sau statio509. mansio ili statio509.
7. În punctul Morminţi, spre est de platoul 7. U mestu Morminti, prema istoku padine
Selište, gde se nalazi staro ognjište sela (XVIII-
Sălişte, unde se regăseşte vechea vatră a satu-
XIX vek), postoji i groblje koje pripada istoi-
lui (secolele XVIII-XIX), se afla şi cimitirul
menom510.
aferent acestuia510.
8. Narodni običaj čuva, u mestu zvanom
8. Tradiţia populară păstrează în locul
Podul Ćiurezului sećanje na jedan zamak „pre
numit Podul Ciurezului amintirea unui castel, dolaska turaka”511.
înainte de venirea turcilor”511.
D. Descoperiri monetare: 1. U jednoj privatnoj kolekciji je postojalo
1. Într-o colecţie particulară se aflau câteva nekoliko prerimskih i rimskih kovanica (neko-
monede preromane şi romane (câteva monede liko dačanskih kovanica od srebra, jedan denar
dacice de argint, un denar de la Traian şi o iz vremena Trajana i kovanica od srebra iz vre-
monedă argintată de la Aurelius)512. mena Aurelijusa)512.
2. Dintr-un loc neprecizat ar proveni 2. Sa jednog neodređenog mesta potiču
monede bulgaro-bizantine513. bugarsko-vizantijske kovanice513.
3. Fără a se cunoaşte locul de descoperire, 3. Bez poznavanja mesta otkrivanja, iz obla-
din arealul localităţii provine o monedă medi- sti naselja potiče i jedna srednjovekovna kova-
evală 1½ gros Polonia, 1616514. nica od 4½ groša Poljska, 1616.514.
502
Bozu 2000, str. 154; Luca 2004, str. 108-109; Luca
502
Bozu 2000, p. 154; Luca 2004, p. 108-109; Luca 2004a, str. 118; Luca 2005, str. 282-283; Luca 2006,
2004a, p. 118; Luca 2005, p. 282-283; Luca 2006, p. str. 195.
195. 503
Milleker 1899, str. 11, 58; Protase 1967, str. 57; Benea
503
Milleker 1899, p. 11, 58; Protase 1967, p. 57; Benea 1983, str. 155; Luca 2004, str. 108-109; Luca 2004a,
1983, p. 155; Luca 2004, p. 108-109; Luca 2004a, p. str. 118; Luca 2005, str. 282-283; Luca 2006, str.
118; Luca 2005, p. 282-283; Luca 2006, p. 195. 195.
504
Tudor 1968, p. 62. 504
Tudor 1968, str. 62.
505
Smeu 1968, p. 4. 505
Smeu 1968, str. 4.
506
Smeu 1968, p. 22. 506
Smeu 1968, str. 22.
507
Olaru 1977, p. 503. 507
Olaru 1977, str. 503.
508
Răuţ et alii 1977, p. 147. 508
Răuţ et alii 1977, str. 147.
509
Milleker 1899, p. 58; Tudor 1968, p. 62 ; Protase 1967, 509
Milleker 1899, str. 58; Tudor 1968, str. 62; Protase
p. 57 ; Olaru 1977, p. 503. 1967, str. 57 ; Olaru 1977, str. 503.
510
Popoviciu 1914, p. 9. 510
Popoviciu 1914, str. 9.
511
Popoviciu 1914, p. 57. 511
Popoviciu 1914, str. 57
512
Moga, Gudea 1975, p. 139; Bălănescu 1984, p. 131; 512
Moga, Gudea 1975, str. 139; Bălănescu 1984, str. 131;
Bălănescu 2006, mss.; Bălănescu 2010, mss; Medeleţ Bălănescu 2006, mss.; Bălănescu 2010, mss.; Medeleţ
1994, p. 274; Luca 2004, p. 108-109; Luca 2004a, p. 1994, str. 274; Luca 2004, str. 108-109; Luca 2004a,
118; Luca 2005, p. 282-283; Luca 2006, p. 195. str. 118; Luca 2005, str. 282-283; Luca 2006, str. 195.
513
Smeu 1968, p. 26. 513
Smeu 1968, str. 26.
514
Bălănescu 1984, p. 134; Bălănescu 2006, mss.; Bălă 514
Bălănescu 1984, str. 134; Bălănescu 2006, mss.; Pap
nescu 2010, mss; Pap 2002, p. 126. 2002, str. 126.
120
Pârneaura Prnjavor
(comuna Socol, judeţul Caras-Severin) (opština Sokolovac, Karaš-Severinska
županija)
Cătunul Pârneaura este situat pe cursul
inferior al Nerei, pe o terasa înaltă, pe malul Selo Prnjavor se nalazi na donjem toku
stâng al acesteia. Nere, na visokoj terasi, na levoj obali ove.

Localitatea este atestată la 1808 sub numele Naselje postoji još od 1808. pod nazivom
de Pernjavor515. Este tipul de cătun ce se con- Pernjavor515. To je tip sela koje je osnovano
stituie în jurul unei mănăstiri, în cazul de faţă, oko jednog manastira, u ovom slučaju, mana-
mănăstirea Zlatiţa. stira Zlatice.
B. Toponime:
B. Toponimi:
Ciocîrlia, Vidara.
Ćiokrlija, Vidara.
1. Atât la N cât şi la S de drumul judeţean C. Arheološki spomenici:
Naidăş-Zlatiţa-Socol, la cca. 700 m de locali- 1. Kako na S tako i na J županijskog puta
tate, au fost localizate urme de locuire din Najdaš-Zlatica-Sokolovac, na približno 700 m
epoca bronzului şi din secolele III-IV516. od naselja, su pronađeni tragovi života iz bron-
zane epohe i iz III-IV veka516.
Prilipeţ
(comuna Bozovici, judeţul Caraş-Severin) Prilipec
(opština Bozović, Karaš-Severinska
Localitate aşezată pe marginea nordică a županija)
Depresiunii Almăjului, cu hotarul mărginit în
mare parte de culmile Munţilor Semenic. Naselje se nalazi na severnom delu Almaške
ravnice, sa atarom koji je većim delom okru-
A. Atestare documentară: žen vrhovima Planina Semenik.
Prima atestare documentară a localităţii
este la 1484, când moşia Arnegu din Valea A. Dokumentarno svedočanstvo:
Almăjului o găsim printre posesiunile lui Iacob Prvo dokumentarno pominjanje naselja je
Gârleşteanu. Dealul Arnegu, situat pe malul bilo 1484., kada imanje Arnegu iz Almaške
nordic al Nerei, între Bozovici şi Prilipeţ, păs- doline nalazimo među imanjima Jakoba Gar-
trează amintirea acestei localităţi517. Vatra lešteana. Breg Arnegu, koji se nalazi na sever-
satului bătrân era pe Dealul Teilor şi Culmea noj obali Nere, između Bozovića i Prilipeca,
Tăria518. čuva sećanje na ovo naselje517. Ognjište starog
sela je bilo na Bregu Lipa i Vrhu Taria518.
B. Toponime:
Iloţ, Ruşnic, Ogăşele, Ţarina Mică, Valea
B. Toponimi:
Olarului, Arniag, Piatra Albă, Lacul lui
Iloc, Rušnik, Ogašele, Carina mika, Valea
Andraş, Lacul cu Aluni, Lunca Ştiubeiului,
Olarului, Arniag, Piatra alba, Lakul Andraša,
Izvorul Lung.
Lakul cu aluni, Lunka Štiubeja, Izvorul lung.
1. În punctul Miocu, la intrarea în sat din- C. Arheološki spomenici:
spre Eftimie Murgu, se mai păstrau, prin 1975, 1. U mestu Mioku, na ulasku u selu iz
pravca Eftimie Murgu, su se čuvali, 1975., tra-
515
Szabó, 2003, (variantă pe DVD) sv. Pârneaura. 515
Szabó, 2003, (varijanta na DVD) sv. Parneaura.
516
156-157; Luca 2005, p. 413; Luca 2006, p. 278. str. 156-157; Luca 2005, str. 413; Luca 2006, str. 278.
517
Pesty 1878, II, p. 453. 517
Pesty 1878, II, str. 453.
518
Smeu 1977, p. 21. 518
Smeu 1977, str. 21.
121
urmele unei aşezări din epoca romană, con- govi jednog naselja iz rimske epohe, koji su se
stând din fragmente ceramice şi cărămizi519. sastojali od delova keramike i cigle519.
2. Urmele unui cimitir de epocă romană se 2. Ostaci jednog groblja iz rimske epohe se
puteau observa pe coasta unui deal numit La mogu videti sa vrha brda zvanog La Spanzura
Spânzurători. De aici au fost scoase câteva tori. Odavde je bilo izvađeno nekoliko sarko-
sarcofage din piatră aflate, în 1975, în curţile faga od kamena koji su bili, 1975., u dvorištu
localnicilor520. meštana520.

1. Din arealul localităţii provin monede de 1. Iz oblasti naselja potiču novčići Julija-
la Iulianus Apostata şi Iustinian521. nusa Apostata i Justinijana521.
2. În anul 1957, la instalarea stâlpilor elec- 2. 1957. godine, za vreme postavljanja elek-
trici, a fost descoperită o monedă de argint, tričnih stubova je pronađen srebrni novčić,
posibil dintr-un tezaur ,,imediat împrăştiat”, 1 verovatno iz riznice ,,odmah rasprštene”, 1
denar Stefana IV Dragutina, 1246-1316522.
denar Ştefan IV Dragutin, 1246-1316522.
Saska Montana
Sasca Montană
Naselje, poznato još iz antičkog perioda
Localitatea, cunoscută încă din perioada
zbog rudnika bakra, olova, gvožđa, zlata, ima u
antică pentru minele de cupru, plumb, fier, njegovom sastavu sela: Saska Romana, Bogo
aur, are în componenţa sa satele: Sasca dinc i Potok.
Română, Bogodinţ şi Potoc.
A. Atestare documentară: Saska se pojavljuje u zapisima Marsiglija iz
Sasca apare în însemnările lui Marsigli din 1690.-1700. pod nazivom Saszka, u jednom
1690-1700 sub numele de Saszka, în conscrip- zapisu iz 1717. Sieska, u oficijalnom iz 1761.
ţia din 1717: Sieska, în cea oficială din 1761: Soska, a na mapi Griselinija iz 1776. Saska523.
Soska, iar în harta lui Griselini din 1776:
Saska523. B. Toponimi:
Šušara, Fantana seaka, Kručea Atmanului,
B. Toponime: Spanzuraci, Čiaka inalta, Kručea inalta, Pia
Şuşara, Fântâna Seacă, Crucea Atmanului, tra alba, Komoara, Kornet, Tekla, Padina
Spânzuraţi, Ciaca Înaltă, Crucea Înaltă, Pia seaka.
tra Albă, Comoara, Cornet, Tecla, Padina
Seacă. C. Arheološki spomenici:
1. 1776. godine, u oblasti zvanoj Boeste, je
C. Situri arheologice: otkriven prelaz koji vodi u dve prostorije, koje
1. În anul 1776, în zona numită Boeste, s-a su bile smeštene jedna iznad druge. U svakoj
descoperit un pasaj care duce la două încăperi, prostoriji je bio po jedan šporet, oganj u obliku
care erau aşezate una deasupra celeilalte. În polukruga, sa prečnikom od 5 nogu i visinom
fiecare încăpere era câte un cuptor, o vatră în od 0,5 nogu. Pored svakog ognja su se nalazile
formă de semicerc, cu diametrul de 5 picioare 2 keramičke cevi, koje su podizale skoro dve 2
şi înălţimea de 0,5 picioare. Lângă fiecare noge i bile su povezane međusobno, tako da su
vatră se aflau 2 conducte din ceramică, care se komunicirale iz jedne prostorije u drugu.
519
Moga, Gudea 1975, p. 138; Olaru 1977, p. 502. 519
Moga, Gudea 1975, str. 138; Olaru 1977, str. 502.
520
Moga, Gudea 1975, p. 138. 520
Moga, Gudea 1975, str. 138.
521
Mare 2004, p. 198; Luca 2005, p. 297; Luca 2006, p. 521
Mare 2004, str. 198; Luca 2005, str. 297; Luca 2006,
204. str. 204.
522
Bălănescu 1984, p. 134; Bălănescu 1990, p. 193; Bălă 522
Bălănescu 1984, str. 134; Bălănescu 1990, str. 193;
nescu 2006, mss.; Bălănescu 2010, mss; Pap 2002, Bălănescu 2006, mss.; Bălănescu 2010, mss.; Pap
p. 130. 2002, str. 130.
523
Ilieşiu 2011, p. 266. 523
122
înălţau aproximativ 2 picioare şi erau conec- Mnogi misle da se ovde nalazila topionica. U
tate între ele, astfel încât comunicau dintr-o istoj oblasti je pronađena srebrna zgura524.
cameră în alta. Mulţi sunt de părere că aici se 2. Pećina Dubanac se nalazi u Klancu
afla o topitorie. Tot în aceeaşi zonă s-a găsit Šušare, u Dolini Nere. U ovoj pećini su pro-
zgură din argint524. nađeni delovi koji potiču iz paleolitika pa do
2. Peştera Dubanăţ se află amplasată în srednjovekovne epohe525.
Cheile Şuşarei, pe Valea Nerei. În această peş- 3. U jednoj ciglani je pronađen mač datiran
teră s-au găsit piese ce datează din paleolitic u HaA1-B2526. Primerak spada u tip mačeva sa
până în epoca medievală525. drškom (Griffzungenschwerter)527.
3. Într-o cărămidărie s-a găsit o spadă 4. U Dolini Šušare, naspram jedne pećine,
datată în HaA1-B2526. Piesa se încadrează în je pronađen dačanski keramički deo528 i delovi
tipul spadelor cu limbă de mâner (Griffzungen halstatske keramike (Pl. 65/1-2).
schwerter)527. 5. Pećina iz Kolcul katani se nalazi u Dolini
4. Pe Valea Şuşarei, în dreptul unui groho- Gheorghe, na levoj visoravni.
tiş, s-a descoperit un fragment ceramic dacic528 Sakupljeni keramički materijal pripada ene-
şi fragmente ceramice hallstattiene (Pl. olitičkom periodu, kulturi Kocofeni, bronzanoj
65/1-2). eposi, halstata i srednjovekovnoj eposi529.
5. Peştera din Colţul Cătănii este situată pe 6. Pečina br. 7 iz Crnog Polja
Valea Gheorghe, pe versantul din stânga. Sa poda pećine potiče zemljani sud530.
7. U tačci Vrful George bio je otkriven jedan
Materialul ceramic recoltat aparţine perioa-
keramički deo koji pripada XVIII-om veku (Pl.
dei eneolitice, culturii Coţofeni, epocii bronzu-
61/6).
lui, Hallstattului şi epocii medievale529.
6. Peştera Nr. 7 din Crno Polje
E. Nestala naselja:
De pe planşeul peşterii provine o oală de
1. Dragodol. Ovo nestalo naselje treba tra-
lut .
530
žiti pored Saske, na brdu Draganu531.
7. În punctul Vârful Gheorghe a fost desco-
2. Zagarian. Imanje Zagarian je imalo
perit un fragment ceramic aparţinând secolu- atare obuhvaćene između vrhova Planina
lui al XVIII-lea (Pl. 61/6). Lokve, od Saske-Karbunara pa do oblasti Keja
Nere. Dokumentom iz 7 maja 1367. se
određuju atari imanja Zagarian, od susednih
524
Milleker 1899, p. 62.
525
Petrovszky 1977, p. 453; Bozu, El Susi 1987, p. imanja Radimne, prema jugu i jugo-zapadu,
240-241; Rogozea 1987, p. 358; Gumă 1993, p.
299; Petrescu 2000, p. 24; Petrescu 2004, p. 524
19-20; Boroneanţ 2000, p. 38; Mare 2004, p. 525
Petrovszky 1977, str. 453; Rogozea 1987, str. 358;
201; Luca 2004, p. 120-121; Luca 2004a, p. 130; Gumă 1993, str. 299; Petrescu 2000, str. 24; Petrescu
Luca 2005, p. 319-320; Luca 2006, p. 217. 2004, str. 19-20; Boroneanţ 2000, str. 38; Mare
526
Alexandrescu 1966, p. 189, nr. 293; Petrovszky 2004, str. 201; Luca 2004, str. 120-121; Luca 2004a,
1977, p. 453; Săcărin 1979, p. 112; Gumă 1993, str. 130; Luca 2005, str. 319-320; Luca 2006, str. 217.
p. 256, 294; Luca 2004, p. 120-121, Luca 2004a, 526
Alexandrescu 1966, str. 189, nr. 293; Petrovszky 1977,
p. 130; Luca 2005, p. 319-320; Luca 2006, p. str. 453; Săcărin 1979, str. 112; Gumă 1993, str. 256,
217. 294; Luca 2004, str. 120-121, Luca 2004a, str. 130;
527
Lazăr 2009, p. 109. Luca 2005, str. 319-320; Luca 2006, str. 217.
528
Popescu 1979, p. 433; Luca 2004, p. 120-121; Luca
527
Lazăr 2009, str. 109.
2004a, p. 130; Luca 2005, p. 319-320; Luca 2006, p.
528
Popescu 1979, str. 433; Luca 2004, str. 120-121; Luca
217. 2004a, str. 130; Luca 2005, str. 319-320; Luca 2006,
529
Popescu 1979, p. 433; Petrovszky et alii 1981, p. str. 217.
432-433; Rogozea 1987, p. 358; Gumă 1993, p.
529
Popescu 1979, str. 433; Petrovszky et alii 1981, str.
432-433; Rogozea 1987, str. 358; Gumă 1993, str.
299; Petrescu 1997, p. 31; Petrescu 2000, p. 23;
299; Petrescu 1997, str. 31; Petrescu 2000, str. 23;
Petrescu 2004, p. 18; Boroneanţ 2000, p. 38; Petrescu 2004, str. 18; Boroneanţ 2000, str. 38; Radu
Radu 2002, p. 27; Luca 2004, p. 120-121; Luca 2002, str. 27; Luca 2004, str. 120-121; Luca 2004a,
2004a, p. 130; Luca 2005, p. 319-320; Luca str. 130; Luca 2005, str. 319-320; Luca 2006, str. 217.
2006, p. 217. 530
Petrescu 2004, str. 18; Luca 2004, str. 120-121; Luca
530
Petrescu 2004, p. 18; Luca 2004, p. 120-121; 2004a, str. 130; Luca 2005, str. 319-320; Luca 2006,
Luca 2004a, p. 130; Luca 2005, p. 319-320; str. 217.
Luca 2006, p. 217. 531
Pesty 1882, II, str. 119; Milleker 1915, str. 82.
123
E. Localităţi dispărute: Potoka i Kikirega prema severu i imanja Kuje
1. Dragodol. Această localitate dispărută šti na jugo-istoku. Severni atar se prostirao
trebuie căutată lângă Sasca, pe dealul Dră duž doline Nere, od njene utoke sa potokom
ganu531. Bej532.
2. Zagarian. Moşia Zagarian a avut hota-
rele cuprinse între culmile Munţilor Locva, de Saska Romana
la Sasca-Cărbunari şi până în zona Cheilor (opština Saska Montana, Karaš-Severinska
Nerei. Prin actul din 7 mai 1367 se delimitează županija)
hotarele moşiei Zagarian, de moşiile vecine
Radimna, spre sud şi sud-vest, Potoc şi Chi Naselje se nalazi na srednjem toku Nere.
chireg spre nord şi moşia Cuieşti la sud-est.
Hotarul nordic se întindea de-a lungul văii A. Dokumentarno svedočanstvo:
Nerei, de la confluenţa acesteia cu pârâul Naselje se pominje još 1690.-1700., pod
Bei532. nazivom Szaszka533.
Sasca Română B. Toponimi:

(comuna Sasca Montană, judeţul Kutul, Zavoj, Krakul Lung, Poiana Mare,
Caraş‑Severin) Kukujova, Kamenica, Koline, Obaršija,
Koturi, Kleancuri, Turnu, Karaula, Kuku, Pri
Localitatea este aşezată pe cursul mijlociu odul.
al Nerei.
A. Atestare documentară: U ataru naselja, na I ovoga, se nalazi niz
Localitatea este atestată în 1690-1700, sub pećina, neke od njih sa tragovima stanovanja:
denumirea Szaszka533. 1. Pećina Gaura Porkului
Arheološki materijali koji potiču iz ove
B. Toponime: pećine, smeštene na visini od 240 m, 50 m
Cutul, Zăvoi, Cracul Lung, Poiana Mare, iznad Nere, u blizini Ogašul Porkariului, pri-
Cucuiova, Cameniţa, Coline, Obârşia, Coturi, padaju eneolitiku (kulturi Tiszapolgár) i sre-
Cleanţuri, Turnu, Caraula, Cucu, Priodul. dnjovekovnom periodu534.
2. Pećina Dubova. Jedna od najvećih
C. Situri arheologice: pećina u klancu, sa ulazom na 20 m visine,
În hotarul localităţii, la E de aceasta, se budući smeštena na levoj visoravni doline,
găsesc o serie de peşteri, unele dintre ele cu nedaleko od Ogašul Porkariului. Odavde
urme de locuire: sakupljen keramički materijal pripada neoli-
1. Peştera Gaura Porcului tiku, srednjovekovnom periodu i modernoj
Materialele arheologice care provin din eposi535.
această peşteră, situată la o altitudine de 240 3. Pećina Rolului ili Pećina Adama Neam
m, cu 50 m deasupra Nerei, în apropierea cula se nalazi u Kršiji Rolului, na 300 m nizvo-
Ogaşului Porcariului, aparţin eneoliticului dno od Kantona Damian i na visini od 270 m,
(cultura Tiszapolgár) şi perioadei medievale534.
2. Peştera Dubova. Una din cele mai mari 532
DRH C, XIII, str. 291.
peşteri din chei, cu intrarea suspendată la 20 533
Pesty 1878, II, str. 197-198.
m înălţime, aflându-se amplasată pe versantul 534
Olariu, Cădariu 1977, str. 14; Petrovszky 1979, str.
din stânga al văii, nu departe de Ogaşul Por 247-248; Lazarovici 1983, str. 14; Rogozea 1987, str.
358; Petrescu 2000, str. 26; Petrescu 2004, str. 23;
Boroneanţ 2000, str. 39-40; Păunescu 2001, str. 162-
531
Pesty 1882, II, p. 119; Milleker 1915, p. 82. 163; Luca 2004, str. 121-123; Luca 2004a, str. 130-
532
DRH C, XIII, p. 291. 133; Luca 2005, str. 320-323; Luca 2006, str. 217-
533
Pesty 1878, II, p. 197-198. 221.
534
Olariu, Cădariu 1977, p. 14; Petrovszky 1979, p. 247- 535
Olariu, Cădariu 1977, str. 14, 17; Petrovszky 1977, str.
248; Lazarovici 1983, p. 14; Rogozea 1987, p. 358; 453; Lazarovici 1979, str. 190, 206; Rogozea 1987, str.
Petrescu 2000, p. 26; Petrescu 2004, p. 23; 358; Petrescu 2000, str. 24; Boroneanţ 2000, str.
Boroneanţ 2000, p. 39-40; Păunescu 2001, p. 162- 38-39; Radu 2002, str. 27; Luca 2004, str. 121-123;
163; Luca 2004, p. 121-123; Luca 2004a, p. 130-133; Luca 2004a, str. 130-133; Luca 2005, str. 320-323;
Luca 2005, p. 320-323; Luca 2006, p. 217-221. Luca 2006, str. 217-221.
124
cariului. Materialul ceramic recoltat de aici sa desne strane puta. Delovi keramike koji
aparţine neoliticului, perioadei medievale şi potiču odavde pripadaju neolitiku (kulturi Sal-
epocii moderne535. kuca), eposi bronza, srednjovekovnom i
3. Peştera Rolului sau Peştera lui Adam modernom periodu536.
Neamţu este situată în Cârşia Rolului, la 300 4. Pećina Mare kod Jama se nalazi u karstu
m în aval de Cantonul Damian şi la o înălţime Doline Nere, na levoj visoravni, u Uglu Tul
de 270 m, pe partea dreaptă a drumului. Frag- buri. Ovde su otkriveni arheološki materijali
mentele ceramice care provin de aici aparţin koji pripadaju eneolitiku, dačansko-rimskoj
neoliticului (cultura Sălcuţa), epocii bronzului, eposi, srednjovekovnoj i XV-XVIII veku537.
perioadei medievale şi moderne536. 5. U pećini Dubovac, smeštenoj u karstu u
4. Peştera Mare de la Găuri se află în car- Dolini Nere, su otkriveni arheološki materijali
stul Văii Nerei, pe versantul din stânga, în koji pripadaju epipaleolitiku, srednjovekovnoj
Cotul Tulburii. Aici au fost descoperite materi- eposi i XVIII veku538.
ale arheologice ce aparţin eneoliticului, perioa- 6. Sa desne strane Ogaša Vai Rele, ispod
dei daco-romane, medievale şi secolelor XV- Vrha Ćioki, u karstu iz Doline Nere, na desnoj
XVIII537. visoravni, se nalazi pećina Gaura Hikleana, u
5. În peştera Dubovăţ, situată în carstul din kojoj su otkriveni arheološki materijali koji
Valea Nerei, au fost descoperite materiale pripadaju XVIII veku539.
arheologice ce aparţin epipaleoliticului, epocii 7. U Pećini Vat ili Pećini Vata II, smeštenoj
medievale şi secolului al XVIII-lea538. na oko 200-250 m od Valea Seaka i Padine
6. În dreapta Ogaşului Văii Rele, sub Vâr Ulmului i Peštera Mika pored Pećine Vata,
ful Ciochii, în carstul din Valea Nerei, pe ver- koja se nalazi u karstu iz Doline Nere, na levoj
santul din dreapta, se află situată peştera visoravni, na 200 m od Valea Seaka, su pro-
Gaura Hicleană, în care au fost descoperite nađeni delovi keramike koji pripadaju srednjo-
materiale arheologice ce aparţin secolului al vekovnoj eposi540.
XVIII-lea539. 8. Jedan sileks, verovatno pripadajući
7. În Peşterile lui Vât sau Peştera lui Vât II, neolitiku, je pronađen na pravoslavnom
situate la cca. 200-250 m de Valea Seacă şi groblju541.
Padina Ulmului şi în Peştera Mică de lângă
Peştera lui Vât, aflată în carstul din Valea 536
Olariu, Cădariu 1977, str. 16-17; Petrovszky 1977, str.
Nerei, pe versantul din stânga, la 200 m de 453; Petrovszky 1979, str. 245, 247; Lazarovici 1979,
str. 206; Rogozea 1987, str. 358; Petrescu 2000, str.
535
Olariu, Cădariu 1977, p. 14, 17; Petrovszky 1977, p. 32; Petrescu 2004, str. 31; Boroneanţ 2000, str. 40;
453; Lazarovici 1979, p. 190, 206; Rogozea 1987, p. Radu 2002, str. 27; Luca 2004, str. 121-123; Luca
358; Petrescu 2000, p. 24; Boroneanţ 2000, p. 38-39; 2004a, str. 130-133; Luca 2005, str. 320-323; Luca
Radu 2002, p. 27; Luca 2004, p. 121-123; Luca 2006, str. 217-221.
2004a, p. 130-133; Luca 2005, p. 320-323; Luca 537
Petrovszky 1979, str. 249-250; Rogozea 1987, str. 358;
2006, p. 217-221. Petrescu 2000, str. 32; Petrescu 2004, str. 27;
536
Olariu, Cădariu 1977, p. 16-17; Petrovszky 1977, p. 453; Boroneanţ 2000, str. 39; Luca 2004, str. 121-123;
Petrovszky 1979, p. 245, 247; Lazarovici 1979, p. 206; Luca 2004a, str. 130-133; Luca 2005, str. 320-323;
Rogozea 1987, p. 358; Petrescu 2000, p. 32; Petrescu Luca 2006, str. 217-221.
2004, p. 31; Boroneanţ 2000, p. 40; Radu 2002, p. 538
Rogozea 1987, str. 358; Boroneanţ 2000, str. 39;
27; Luca 2004, p. 121-123; Luca 2004a, p. 130-133; Petrescu 2004, str. 20; Luca 2004, str. 121-123; Luca
Luca 2005, p. 320-323; Luca 2006, p. 217-221. 2004a, str. 130-133; Luca 2005, str. 320-323; Luca
537
Petrovszky 1979, p. 249-250; Rogozea 1987, p. 358; 2006, str. 217-221.
Petrescu 2000, p. 32; Petrescu 2004, p. 27; 539
Petrovszky 1979, str. 248-249; Rogozea 1987, str. 358;
Boroneanţ 2000, p. 39; Luca 2004, p. 121-123; Luca Boroneanţ 2000, str. 39; Petrescu 2004, str. 22; Luca
2004a, p. 130-133; Luca 2005, p. 320-323; Luca 2004, str. 121-123; Luca 2004a, str. 130-133; Luca
2006, p. 217-221. 2005, str. 320-323; Luca 2006, str. 217-221.
538
Rogozea 1987, p. 358; Boroneanţ 2000, p. 39; 540
Olariu, Cădariu 1977, str. 17; Petrovszky 1979, str.
Petrescu 2004, p. 20; Luca 2004, p. 121-123; Luca 248-249, 251-253; Rogozea 1987, str. 358; Boroneanţ
2004a, p. 130-133; Luca 2005, p. 320-323; Luca 2000, str. 39; Petrescu 2004, str. 22, 34; Luca 2004,
2006, p. 217-221. str. 121-123; Luca 2004a, str. 130-133; Luca 2005,
539
Petrovszky 1979, p. 248-249; Rogozea 1987, p. 358; str. 320-323; Luca 2006, str. 217-221.
Boroneanţ 2000, p. 39; Petrescu 2004, p. 22; Luca 541
Popescu 1979, str. 434. Luca 2004, str. 121-123; Luca
2004, p. 121-123; Luca 2004a, p. 130-133; Luca 2005, 2004a, str. 130-133; Luca 2005, str. 320-323; Luca
p. 320-323; Luca 2006, p. 217-221. 2006, str. 217-221.
125
Valea Seacă, au fost descoperite fragmente 9. U mestu Kut ili Kotul Mare su pronađeni
ceramice ce aparţin epocii medievale540. delovi keramike iz eneolitika542.
8. Un silex, probabil aparţinând neoliticu- 10. Na vrhu Brda Priod je pronađeno nase-
lui, a fost descoperit în cimitirul ortodox541. lje koje pripada kulturi Kocofeni543. Isto
9. În punctul Cut sau Cotul Mare au fost odavde potiču i delovi halstatske keramike.
descoperite fragmente ceramice eneolitice542. (Pl. 65/3-4)
10. Pe culmea Dealului Priod a fost desco- 11. U Dolini Kamenicei, na levoj visoravni,
perită o aşezare aparţinând culturii Coţofeni543.
na oko 50 m od toka vode, su mogli biti pri-
Tot de aici provin şi fragmente ceramice hall-
mećeni, u ‘80-im godinama pošlog veka, tra-
stattiene. (Pl. 65/3-4)
govi rimskog puta544.
11. Pe Valea Cameniţei, pe versantul stâng,
la cca. 50 m de cursul apei, s-a putut observa, 12. U ataru naselja, bez određivanja mesta,
prin anii ‘80 ai secolului trecut, urmele dru- se pominje dačansko-rimsko naselje iz III-IV
mului roman544. veka545.
12. În hotarul localităţii, fără precizarea 13. Iz doline Nere potiče halstatski arheolo-
punctului, este semnalată o aşezare daco-ro- ški materijal (Pl. 62/1-6).
mană de secolele III-IV545. 14. Zlatni, bakarni, olovni i gvozdeni
13. Din lunca Nerei provine material arheo- rudnik odavde su radili i u rimskom i u sre-
logic hallstattian (Pl. 62/1-6). dnjovekovnom periodu546.
14. Mina de aur, cupru, plumb şi fier de aici 15. Više zemljanih uzvišenja je naznačeno u
a funcţionat şi în perioada romană şi medie- ataru naselja547.
vală546.
15. Mai multe movile de pământ sunt sem- Slatina Nera
nalate în hotarul localităţii547. (opština Saska Montana, Karaš-Severinska
županija)
Slatina Nera
(comuna Sasca Montană, judeţul
Naselje se nalazi na donjem toku reke Nere,
Caraş‑Severin)
između visokih brda koja, prema jugu, zatva-
Localitate aşezată pe cursul inferior al râu- raju ravnicu Oravice.
lui Nera, între dealurile înalte ce închid spre
sud depresiunea Oraviţei. A. Dokumentarno svedočanstvo:
Turski dokumenti pominju selo 1554.
540
Olariu, Cădariu 1977, p. 17; Petrovszky 1979, p. 248- godine548.
249, 251-253; Rogozea 1987, p. 358; Boroneanţ 2000,
p. 39; Petrescu 2004, p. 22, 34; Luca 2004, p. 121-
123; Luca 2004a, p. 130-133; Luca 2005, p. 320-323;
Luca 2006, p. 217-221.
541
Popescu 1979, p. 434. Luca 2004, p. 121-123; Luca 542
2006, p. 217-221. 2006, str. 217-221.
542
2006, p. 217-221. 2006, str. 217-221.
543
2006, p. 217-221. 2006, str. 217-221.
544
Bozu, El Susi 1987, str. 240-241; Drăgoescu 1995, str.
2004a, p. 130-133; Luca 2005, p. 320-323; Luca 370; Luca 2004, str. 121-123; Luca 2004a, str. 130-
2006, p. 217-221. 133; Luca 2005, str. 320-323; Luca 2006, str. 217-
545
Bozu, El Susi 1987, p. 240-241; Drăgoescu 1995, p. 221.
370; Luca 2004, p. 121-123; Luca 2004a, p. 130-133; 546
Boroneanţ 2000, str. 122-123; Drăgoescu 1995, str.
Luca 2005, p. 320-323; Luca 2006, p. 217-221. 344; Luca 2004, str. 121-123; Luca 2004a, str. 130-
546
Boroneanţ 2000, p. 122-123; Drăgoescu 1995, p. 344; 133; Luca 2005, str. 320-323; Luca 2006, str. 217-
Luca 2004, p. 121-123; Luca 2004a, p. 130-133; Luca 221.
2005, p. 320-323; Luca 2006, p. 217-221. 547
Medeleţ, Bugilan 1987, str. 161; Luca 2004, str. 121-
547
Medeleţ, Bugilan 1987, p. 161; Luca 2004, p. 121-123; 123; Luca 2004a, str. 130-133; Luca 2005, str. 320-
Luca 2004a, p. 130-133; Luca 2005, p. 320-323; Luca 323; Luca 2006, str. 217-221.
2006, p. 217-221. 548
Engel 1996, str. 129.
126
A. Atestare documentară: B. Toponimi:
Documentele turceşti menţionează satul în Šest, Valea Slatinii, Vultur, Lunka, Kadija,
anul 1554548. Valea Bogodincului, Srbesk, Padin, Zneam,
Koasta Surului, Paca, Krakul lui Bukure,
B. Toponime: Vultur.
Şest, Valea Slatinii, Vultur, Luncă, Cădia,
Valea Bogodinţului, Sârbesc, Padin, Zneam,
Coasta Surului, Pâţa, Cracul lui Bucure,
1. Iz jednog neodređenog mesta dolaze
Vultur.
delovi keramike koji pripadaju bronzanom
C. Situri arheologice: dobu (Pl 61/5).
1. Dintr-un loc neprecizat provin fragmente 2. Na 1 km od puta Ćukić-Saska Montana,
ceramice aparţinând epocii bronzului (Pl sa desne strane ovoga, u mestu zvanom Špicul
61/5). Bogodincului, su pronađeni tragovi naselja iz
2. La 1 km de drumul Ciuchici-Sasca Mon- II-III veka549.
tană, pe partea dreaptă a acestuia, în locul 3. Na visokom vrhu koji razdvaja Dolinu
numit Şpiţul Bogodinţului, au fost descoperite Nere od Vićinika, u mestu zvanom Kampul
urmele unei aşezări de secol II-III549. Petrilei su pronađeni tragovi jednog naselja iz
3. Pe culmea înaltă ce desparte Valea Nerei III-IV veka, predstavljeni uz pomoć delova
de cea a Vicinicului, în locul numit Câmpul zidova, keramike rađene na točku, crvene i sive
Petrilei, au fost găsite urmele unei aşezări din
boje, pored ostataka peći za topljenje minerea,
secolele III-IV, reprezentate prin fragmente de
delova cevi i velike količine zgure550.
pereţi, ceramică lucrată la roată, de culoare
roşie şi cenuşie, alături de urmele unor cup- 4. U dolini Nere, na J naselja, su pronađeni
toare de topit minereul, fragmente de tuburi şi delovi keramike sive boje, rađene na točku,
o mare cantitate de zgură550. koja pripada IV veku, pokazujući prisustvo
4. În lunca Nerei, la S de localitate, au fost jednog naselja. Odavde potiče i jedan repu-
descoperite fragmente ceramice de culoare blički rimskih denara551.
cenuşie, lucrate la roată, ce aparţin secolului al 5. Verovatno je rudnik zlata Nera bio kori-
IV-lea, indicând prezenţa unei aşezări. De aici šćen u dačanskom i srednjovekovnom periodu.
provine şi un denar republican roman551. Zlato se dobijalo od pranja zlatnog peska u
5. Probabil mina de aur Nera a fost folo- oblasti552.
sită în perioada dacică şi medievală. Aurul se
obţinea şi din spălarea nisipului aurifer din D. Novčana otkrića:
zonă552. 1. U nezapisanim i nepoznatim uslovima, je
pronađen jedan republički denar, verovatno
M. Aburiusa Geminusa553.
1. În condiţii nedate şi necunoscute, a fost
descoperit un denar republican, posibil M.
Aburius Geminus553.
548
Engel 1996, p. 129.
549
Popescu 1979, p. 434; Luca 2004, p. 125-126; Luca
549
Popescu 1979, str. 434; Luca 2004, str. 125-126; Luca
2004a, p. 136; Luca 2005, p. 346; Luca 2006, p. 233- 2004a, str. 136; Luca 2005, str. 346; Luca 2006, str.
234. 233-234.
550
Bozu, El Susi 1987, fig. I/B; Ţeicu 1987, p. 323; Bejan,
550
Bozu, El Susi 1987, fig. I/B; Ţeicu 1987, str. 323;
Stoian 1995-1996, p. 51; Mare 2004, p. 205, 206; Bejan, Stoian 1995-1996, str. 51; Mare 2004, str. 205,
Luca 2004, p. 125-126; Luca 2004a, p. 136; Luca 206; Luca 2004, str. 125-126; Luca 2004a, str. 136;
2005, p. 346; Luca 2006, p. 233-234. Luca 2005, str. 346; Luca 2006, str. 233-234.
551
Iaroslavschi, Lazarovici 1978, p. 256; Medeleţ 1994, p. 551
Iaroslavschi, Lazarovici 1978, str. 256; Medeleţ 1994,
284; Mare 2004, p. 205, 206; Luca 2004, p. 125-126; str. 284; Mare 2004, str. 205, 206; Luca 2004, str.
Luca 2004a, p. 136; Luca 2005, p. 346; Luca 2006, p. 125-126; Luca 2004a, str. 136; Luca 2005, str. 346;
233-234. Luca 2006, str. 233-234.
552
Boroneanţ 2000, p. 120; Luca 2004, p. 125-126; Luca 552
Boroneanţ 2000, str. 120; Luca 2004, str. 125-126;
2004a, p. 136; Luca 2005, p. 346; Luca 2006, p. 233- Luca 2004a, str. 136; Luca 2005, str. 346; Luca 2006,
234. str. 233-234.
553
Medeleţ 1994, p. 284; Bălănescu 1999, p. 131; Bălă 553
nescu 2006, mss. Bălănescu 2006, mss.
127
1. Înainte de anul 1861, de aici provine un 2. Pre 1861. godine, odavde potiče jedan
denar roman republican de argint al familiei rimski republički denar od srebra porodice
Iulia554. Julija554.
Socol Sokolovac
Comună amplasată pe cursul inferior al Opština se nalazi na donjem toku Nere, kod
Nerei, la vărsarea acesteia în Dunăre. njenog ulivanja u Dunav.

Apare atestată în anul 1472 cu denumirea Po prvi put se pojavljuje 1472. godine pod
de Solmos555. nazivom Solmos555.
Rudina, Bât, Camesdin, Şareneac, Cau Rudina, Bat, Kamesdin, Šareneak,
cina, Vârgulia, Almăş, Ribiş. Kaućina, Vargulia, Almaš, Ribiš.

1. Punctul Palanački Breg556, situat între 1. Mesto Palanački Breg556, smešteno
localităţile Socol şi Baziaş, se află pe un pro- između naselja Sokolovac i Bazjaš, se nalazilo
montoriu de la marginea şoselei Pojejena-So- na jednoj planini s kraja puta Požežena-Soko-
col, la cca. 50 m de Dunăre. Din acest punct lovac, na oko 50 m od Dunava. Sa ovog mesta
sunt cunoscute o serie de materiale, încă de la je poznat niz materijala, još sa kraja XIX veka i
sfârşitul secolului al XIX-lea şi din prima od prve polovine XX veka557. Keramika ovde
jumătate a secolului al XX-lea557. Ceramica otkrivena pripada bronzanoj eposi (kultura
descoperită aici aparţine epocii bronzului (cul- Grla Mare), halstatu i dačanskoj eposi558.
tura Gârla Mare), hallstattului şi epocii a) Keramika koja pripada bronzanoj eposi
dacice558.
ima u svom sastavu duple zidove sa visokom
a) Ceramica aparţinând epocii bronzului
bakljom, od fine paste boje cigle, ume u obliku
are în componenţă vase duble cu toartă supra-
džaka ili tegle, od paste boje cigle, sudove koji
înălţată, din pastă fină de culoare cărămizie,
imaju umesto drški četiri ili dva dugmeta, itd.
urne în formă de sac sau de borcan, din pastă
b) Keramički materijal, koji pripada hal-
de culoare cărămizie, vase care au în locul tor-
statu, se nalazi u maloj količini i pripada kul-
ţilor patru sau doi butoni, etc.
turnoj grupi Gornea-Kalakáca.
b) Materialul ceramic, care aparţine
c) Keramika otkrivena na dačanskom nivou
hallstattului, se regăseşte în cantitate mică şi
je rađena ručno ili na točku. Keramički materi-
se încadrează în grupul cultural Gornea-
Kalakáca.
554
Milleker 1897, str. 103; Medeleţ 1994a, str. 284;
Bălănescu 1999, str. 131; Bălănescu 2006, mss.;
554
Milleker 1897, p. 103; Medeleţ 1994a, p. 284; Bălă Bălănescu 2010, mss.; Luca 2004, str. 125-126; Luca
nescu 1999, p. 131; Bălănescu 2006, mss.; Bălănescu 2004a, str. 136; Luca 2005, str. 346; Luca 2006, str.
2010, mss.; Luca 2004, p. 125-126; Luca 2004a, p. 233-234.
136; Luca 2005, p. 346; Luca 2006, p. 233-234. 555
Suciu, II, 1968, str. 138.
555
Suciu, II, 1968, p. 138. 556
U ovoj tačci se odvijaju arheološka istraživanja počev
556
În acest punct se desfăşoară cercetări arheologice od 2000 godine.
sistematice începând cu anul 2000. 557
Milleker 1891, str. 76; Roska 1942, str. 25, 227, br.
557
Milleker 1891, p. 76; Roska 1942, p. 25, 227, nr. 245. 245, br. 245.
558
Petrovszky 1977, p. 455; Lazarovici 1979b, p. 207; 558
Petrovszky 1977, str. 455; Lazarovici 1979b, str. 207;
Lazarovici, Săcărin 1979, p. 84; Gumă 1993, p. 295; Lazarovici, Săcărin 1979, str. 84; Gumă 1993, str. 295;
Gumă et alii 1997, p. 381; Săcărin 1993, p. 76; Fâc Gumă et alii 1997, str. 381; Săcărin 1993, str. 76; Fâc
1998; Bozu 2000, p. 154, 155; Şandor, Chicideanu 1998; Bozu 2000, str. 154, 155; Şandor, Chicideanu
2003; p. 253; Luca 2004, p. 127; Luca 2004a, p. 137- 2003, str. 253; Luca 2004, str. 127; Luca 2004a, str.
138; Luca 2005, p. 347-349; Luca 2006, p. 234-235; 137-138; Luca 2005, str. 347-349; Luca 2006, str.
Săcărin, Rancu, 2009, p. 113-127. 234-235; Săcărin, Rancu, 2009, str. 113-127.
128
c) Ceramica descoperită în nivelul dacic jal ručno rađen ima boju cigle, braon-žutu ili
este lucrată cu mâna sau la roată. Materialul crnu, sa različitim oblicima sudova. Druga
ceramic lucrat cu mâna are culoare cărămizie, kategorija, ona rađena na točku, je od fine
brun-gălbuie sau neagră, cu diferite forme de keramike grao sive ili crne boje, sa dobro
vase. Cealaltă categorie, cea lucrată la roată, izglancanim zidovima i otvorom proširenim na
este ceramică fină de culoare gri cenuşie sau spoljašnjoj strani559.
neagră, cu pereţii bine lustruiţi şi buza evazată Naselje je planinskog tipa i bilo je naseljeno
în exterior559. u II veku p. Hr. – I veku p. Hr.560.
Aşezarea este de tip promontoriu barat şi a 2. U ataru naselja, bez preciznog davanja
fost locuită în secolele II a. Ch. – I p. Ch.560. mesta, se pominju tragovi naselja iz III-IV
2. În hotarul localităţii, fără a se preciza veka561.
locul, sunt menţionate urmele unei aşezări din 3. U mestu Kruglica ili Okruglica, na viso-
secolele III-IV561. koj terasi, su pronađeni tragovi stanovanja iz
3. În punctul Krugliţa sau Okrugliţa, pe o VIII-IX veka562, budući istražena jedna nekro-
terasă înaltă, au fost descoperite urme de locu- pola i jedna građevina563 (Pl. 13).
ire din secolele VIII-IX562, fiind cercetate o Turski dokumenti iz 1579. godine potvrđuju
necropolă şi o construcţie563 (Pl. 13). postojanje jednog naselja u ovom mestu, u
Documentele turceşti din anul 1579 certifică Dolini Kruglica564.
existenţa unei aşezări în acest punct, pe Valea Prilikom sistemskih arheoloških istraživa-
Krugliţa564. nja izvršenim u ovom mestu koje se nalazi na
Cu ocazia cercetărilor arheologice sistema- oko 6 km od sela, pod vrhovima Planina
tice, întreprinse în acest punct situat la cca. 6 Lokve, je istražen broj od 12 grobova. U popu-
km de sat, sub culmile Munţilor Locvei, au fost njavanju grobnih jama, sporadično se pojavila
cercetate un număr de 12 morminte. În umplu- keramika iz XIII-XIV veka, bez drugog grobar-
tura gropilor mormintelor, sporadic a apărut skog inventara koji bi mogao da pomogne u
ceramică din secolele XIII-XIV, fără alt inven- određivanju njihovog datuma. Takođe, do tre-
tar funerar care ar putea ajuta la datarea aces- nutnog stadiuma istraživanja se može podržati
tora. De asemenea, până în stadiul actual al postojanje jedne zidne građevine i jedne
cercetărilor se poate susţine existenţa unei nekropole oko nje565.
construcţii din zid şi a unei necropole în jurul 4. U Srednjoj Kruglici, mestu smeštenom u
acesteia565. ataru ovog naselja, prilikom jednog istraživa-
4. La Krugliţa de mijloc, loc situat în hota- nja je otkrivena keramika Starčevo Criš. Isto
rul acestei localităţi, cu ocazia unei periegheze na ovom mestu se nalazila i nekropola koja je
s-a descoperit ceramică Starčevo Criş. Tot în pripadala XII-XIV veku566.
acest punct se află şi o necropolă aparţinând
secolelor XII-XIV566. 559
Săcărin, Rancu 2009, str. 116-117.
560
Săcărin, Rancu 2009, str. 115, 117.
561
Bozu, El Susi 1987, fig. I/B; Bălănescu 1982, str. 383;
559
Săcărin, Rancu 2009, p. 116-117. Mare 2004, str. 206; Luca 2004, str. 127; Luca
560
Săcărin, Rancu 2009, p. 115, 117. 2004a, str. 137-138; Luca 2005, str. 347-349; Luca
561
Bozu, El Susi 1987, fig. I/B; Bălănescu 1982, p. 383; 2006, str. 234-235.
Mare 2004, p. 206; Luca 2004, p. 127; Luca 2004a, 562
Uzum, Lazarovici 1974, str. 47-48; Mare 2004, str.
p. 137-138; Luca 2005, p. 347-349; Luca 2006, p. 206.
234-235. 563
Ţeicu et alii 2002, str. 296; Luca 2004, str. 127; Luca
562
Uzum, Lazarovici 1974, p. 47-48; Mare 2004, p. 206. 2004a, str. 137-138; Luca 2005, str. 347-349; Luca
563
Ţeicu et alii 2002, p. 296; Luca 2004, p. 127; Luca 2006, str. 234-235.
2004a, p. 137-138; Luca 2005, p. 347-349; Luca 564
Ţeicu et alii 2002, str. 296; Luca 2004, str. 127; Luca
2006, p. 234-235. 2004a, str. 137-138; Luca 2005, str. 347-349; Luca
564
Ţeicu 1998, p. 299. 2006, str. 234-235.
565
Ţeicu et alii 2002, p. 296. 565
Ţeicu et alii 2002, str. 296.
566
Petrovszky 1977, p. 455; Uzum 1980, p. 133; Lazarovici 566
Petrovszky 1977, str. 455; Uzum 1980, str. 133;
1983, p. 16; Bejan 1985-1986, p. 234; Bejan 1995, p. Lazarovici 1983, str. 16; Bejan 1985-1986, str. 234;
141; Oţa 2000, p. 162; Luca 2004, p. 127; Luca 2004a, Bejan 1995, str. 141; Oţa 2000, str. 162; Luca 2004,
p. 137-138; Luca 2005, p. 347-349; Luca 2006, p. str. 127; Luca 2004a, str. 137-138; Luca 2005, str.
234-235. 347-349; Luca 2006, str. 234-235.
129
1. În condiţii necunoscute, la cumpăna din- 1. U nepoznatim uslovima, na međi XIX i
tre secolele al XIX-lea şi al XX-lea, a fost des- XX veka, je bila pronađena, izolovano jedna
coperită izolat o tetradrahmă geto-dacică de đeto-dačanska tetradrahma tipa Aninoasa-Do-
tip Aninoasa-Dobreşti567. brešti567.
2. Înainte de anul 1912, în condiţii necunos- 2. Pre 1912. godine, u nepoznatim uslovima,
cute, pe dealul Locka a fost descoperit un na brdu Lokva je pronađeno mešovito blago od
tezaur mixt, din care s-au păstrat parţial 52 kojeg je delimično sačuvano 52 primerka: 3
piese: 3 drahme Apollonia, 10 drahme Dyrrha- drahme Apollonia, 10 drahmi Dyrrhachium i
chium şi 38 denari republicani568, încadrate 38 republikanskih denara568, hronološki
cronologic între a doua jumătate a secolului al svrstanih u drugu polovinu II veka p. Hr i 63.
II lea î. Ch şi anul 63 î. Ch.569. Fl. Medeleţ a godine p. Hr.569. Fl. Medelec je dokazao da
arătat că dealul Lokva aparţine de Socol şi nu brdo Lokva pripada Sokolovcu a ne Bazjašu,
de Baziaş, cum apare în literatura anterioară, kao što se pojavljuje u prethodnoj literaturi,
deoarece Baziaş nu exista în acea vreme570. zato što Bazjaš nije postojao u to doba570.
3. Înainte de 1860 în hotar a fost descope- 3. Pre 1860. u ataru je pronađen, izolovano,
rit, izolat, un aureus emis de Tiberius571. jedan aureus koji je izdao Tiberius571.
4. Două monede de bronz romane, emise în 4. Dve rimske kovanice od bronza, izdate u
secolele III-V de Crispus şi respectiv Arcadius, III-V veku sa strane Krispusa i Arkadiusa,
descoperite în hotarul satului, se aflau într-o otkrivene u ataru sela, su se nalazile u priva-
colecţie particulară din Timişoara572. tnoj kolekciji iz Temišvara572.
Şopotu Nou Šopotu Nou

Amplasată în sud-vestul Depresiunii Almă- Smešteno na jugo-zapadu Almaške ravnice,
jului, localitatea este aşezată într-un ţinut naselje je smešteno u brdovitoj oblasti, koju
deluros, străbătut de numeroase pâraie, având presecaju brojni potoci koji imaju u njihovom
în componenţa sa localităţile (cătunele): Cârşa
sastavu naselja (sela): Krša Rošie, Drište,
Roşie, Drişte, Poienile Boinei, Ravensca,
Pojenile Boinei, Ravenska, Rakitova, Stanči
Răchitova, Stăncilova, Urcu, Valea Răchitei şi
lova, Urku, Valea Rakitei i Valea Rošie.
Valea Roşie.
Osnovano je 1828. dobrovoljnim naseljava-
S-a format în 1828 prin aşezarea de bună-
njem 56 porodica iz naselja Šopotu Veki u
voie a 56 de familii din Şopotu Vechi în Valea
Dolinu Bučeaua, ispod Brda Stančilova573.
Buceaua, sub Dealul Stăncilova573.
567
Preda 1973, str. 281; Medeleţ 1994, str. 284-285;
567
Preda 1973, p. 281; Medeleţ 1994, p. 284-285; Bălă Bălănescu 1996, str. 324; Bălănescu 2006, sub tipar,
nescu 1996, p. 324; Bălănescu 2006, mss.; Bălănescu mss.
2010, mss.
568
Bălănescu 2006, mss.
568
Bălănescu 2006, mss.
569
Medeleţ 1994, str. 285; Bălănescu 1999, str. 131-133;
569
Medeleţ 1994, p. 285; Bălănescu 1999, p. 131-133; Bălănescu 2006, mss.; Luca 2004, str. 127; Luca
Bălănescu 2006, mss.; Luca 2004, p. 127; Luca 2004a, str. 137-138; Luca 2005, str. 347-349; Luca
2004a, p. 137-138; Luca 2005, p. 347-349; Luca 2006, str. 234-235.
2006, p. 234-235. 570
Medeleţ 1994a, str. 284.
570
Medeleţ 1994a, p. 284. 571
Millker 1899, str. 62; Glodariu 1971, str. 292; Glodariu
571
Millker 1899, p. 62; Glodariu 1971, p. 292; Glodariu 1974, str. 293; Mărghitan 1979, str. 173; Ardevan
1974, p. 293; Mărghitan 1979, p. 173; Ardevan 1996, 1996, str. 18; Bălănescu 1999, str. 133; Bălănescu
p. 18; Bălănescu 1999, p. 133; Bălănescu 2006, mss.; 2006, mss.; Luca 2004, str. 127; Luca 2004a, str. 137-
Luca 2004, p. 127; Luca 2004a, p. 137-138; Luca 138; Luca 2005, str. 347-349; Luca 2006, str. 234-
2005, p. 347-349; Luca 2006, p. 234-235. 235.
572
Benea 1996, p. 301; Mare 2004, p. 206; Luca 2004, p. 572
127; Luca 2004a, p. 137-138; Luca 2005, p. 347-349; str. 127; Luca 2004a, str. 137-138; Luca 2005, str.
Luca 2006, p. 234-235; Bălănescu 2006, mss; 347-349; Luca 2006, str. 234-235; Bălănescu 2006,
Bălănescu 2010, mss. mss.; Bălănescu 2010, mss.
573
Ilieşiu 2011, p. 289. 573
130
Ogaşul lui Ceacă, Znamăn, Birtu Bătrân, Ogašul lui Čeaka, Znaman, Birtu Batran,
Fagul Împreunat, Logori, Pripor, Cioaca Fagul impreunat, Logori, Pripor, Čioaka
Nierganului, Breznic, Tâlva Runci, Faţa Izvo Nierganului, Breznik, Talva Runči, Faca Izvo
rului. rului.

1. Din informaţiile primite de la localnici s-a 1. Iz informacija dobijenih od stanovnika
putut reconstitui traseul drumului roman din mogao se obnoviti put rimske putanje u ovoj
această zonă574. oblasti574.
Drumul, cunoscut şi sub numele de drum Put, poznat i pod nazivom carski put ili put
împărătesc sau drumul lui Maria Terezia, Marije Terezije, pripada ataru opštine sa leve
intră în hotarul comunei pe stânga Nerei, strane Nere, silazi niz brdo, preseca seosku
coboară pe piciorul pantei, străbate valea satu- dolinu popevši se na brdo Kununa i stigavši u
lui urcând pe dealul Cununa şi ajungând în atar Stančilove. Odavde, na oko 500 m sa leve
hotarul Stăncilovei. De aici, la cca. 500 m la strane sadašnjeg puta Šopot-Karbunar, stiže
stânga de actualul drum Şopot-Cărbunari, do iznad naselja Saska Romana575.
ajunge deasupra localităţii Sasca Română575. 2. U oblasti između mesta Valaee i Kreme
2. În zona dintre punctele Vălaee şi Creme nica, kod jednog izvora, su bile otkrivene kera-
niţa, la un izvor, au fost descoperite conducte mičke cevi stavljene jedna u drugu, verovatno
de ceramică introduse una în alta, posibil pripadajući rimskoj eposi576.
aparţinând epocii romane576. D. Novčana otkrića:
3. Iz neodređenog mesta potiče bugarsko-
D. Descoperiri monetare: vizantijski novac577.
3. Dintr-un loc neprecizat ar proveni
monede bulgaro-bizantine577. E. Nestala naselja:
1. Dokument iz 1307. zapisuje postojanje
E. Localităţi dispărute: jedne possesio Halmas578, ponovo potvrđene
1. Actul din 1307 consemna existenţa unei 1370 godine579. Toponim Krakul Almažului, iz
possesio Halmas578, confirmată din nou în atara naselja čuva sećanje na srednjovekovno
anul 1370579. Toponimul Cracul Almăjului, din naselje580.
hotarul localităţii, păstrează amintirea aşezării 2. Kuesd, nestalo naselje iz Almaške nizije.
medievale580. Imanje Kuesd, smešteno pored reke Nere, je
2. Kuesd, aşezare dispărută din Depresiu- pripadalo, 1364. godine, Petru Himfy581. Ima-
nea Almăjului. Moşia Kuesd, situată lângă râul nje se pominje i u dokumentima iz 1367.582 i
Nera, aparţinea, în anul 1364, lui Petru 1391. godine583. Bilo je smešteno u ataru nase-
Himfy581. Moşia mai este menţionată în actele lja, sa toponimima Kulmea Gavoždija i Potok
din anii 1367582 şi 1391583. A fost localizată în Gavosalija584.
hotarul localităţii, având toponimele Culmea
Găvojdia şi Pârâul Găvosalia584.
574
Bozu, Săcărin 1979, str. 554; Luca 2004, str. 130; Luca
574
Bozu, Săcărin 1979, p. 554; Luca 2004, p. 130; Luca 2004a, str. 140; Luca 2005, str. 361; Luca 2006, str.
2004a, p. 140; Luca 2005, p. 361; Luca 2006, p. 243. 243.
575
Bozu, Săcărin 1979, p. 554. 575
Bozu, Săcărin 1979, str. 554.
576
Bozu, Săcărin 1979, p. 554. 576
Bozu, Săcărin 1979, str. 554.
577
Smeu 1968, p. 26-27. 577
Smeu 1968, str. 26-27.
578
Györffy 1987, III, p. 477. 578
Györffy 1987, III, str. 477.
579
Pesty 1883, III, p. 98. 579
Pesty 1882-1883, III, str. 98.
580
Györffy 1987, III, p. 477; Milleker 1915, p. 58-59. 580
Györffy 1987, III, str. 477; Milleker 1915, str. 58-59.
581
DRH C, XII, p. 311. 581
DRH C, XII, p. 311.
582
DRH C, XIII, p. 359. 582
DRH C, XIII, p. 359.
583
Pesty 1883, III, p. 217. 583
Pesty 1883, III, str. 217.
584
Milleker 1915, p. 107; Györffy 1987, III, p. 487. 584
Milleker 1915, str. 107; Györffy 1987, III, str. 487.
131
Zlatiţa Zlatica
(comuna Socol, judeţul Caraş-Severin) (opština Sokolovac, Karaš-Severinska
županija)
Localitate aşezată în lunca Nerei, pe malul
stâng al acesteia. Naselje se nalazi u dolini Nere, na njenoj
levoj obali.
În anul 1452 documentele de cancelarie au A. Dokumentarno svedočanstvo:
consemnat, printre martorii la introducerea în 1452. godine, dokumenti kancelarije su
stăpânirea cetăţii Drencova, pe lângă nobilii zapisali, među svedocima pri davanju u posed
Cerna şi Nicolae de Bizere, pe George şi Petru tvrđave Drenkova, plemića Černe i Nikolaja od
din Zlatiţa585. Bizera, Đorđa i Petra iz Zlatice585.
Izbegovişte, Locva, Lipar, Mara. Izbegovište, Lokva, Lipar, Mara.

1. O aşezare de secolele II-III d. Ch. este 1. Ovo mesto iz II-III veka p. Hr. se nalazi u
localizată în hotarul localităţii586. ataru naselja586.
2. Sistemska istraživanja su izvršena 2001.
2. Cercetări sistematice au fost derulate în
u Manastiru Kusić, koji se nalazi na levoj obali
2001 la Mânăstirea Cusici, situată pe malul
reke Nere. Prilikom ovih istraživanja, pored
stâng al râului Nera. Cu ocazia acestor cerce-
ovih 7 grobova iz XVIII veka, je pronađeno i
tări, alături de cele 7 morminte din secolul al
nekoliko delova keramike iz bronzane epohe, i
XVIII-lea, au fost descoperite şi câteva frag-
srednovekovna keramika (XIV-XV veka)587.
mente ceramice din epoca bronzului, şi cera-
Crkva ima trikonkni plan588.
mică medievală (secolele XIV-XV)587. Biserica
3. Na severnoj nizbrdici brda Poljana, koju
are un plan triconc588. okružuje Ogašul Mare i Ogašul Mankov, na
3. Pe panta nordică a dealului Poiana, mestu zvanom Staro Selo, je bilo identifiko-
înconjurată de Ogaşul Mare şi Ogaşul Man vano ognjište srednjovekovnog sela. Srednove-
cov, în locul numit Stari Selo, a fost identifi- kovna keramika, sa jednim gleđosanim delom,
cată vatra satului medieval. Ceramica medie- pripada XIV veku. Keramički materijal je pro-
vală, o parte chiar smălţuită, aparţine secolului nađen baš na vrhu brda, u Starom Selu589.
al XIV-lea. Materialul ceramic a fost descope- 4. Manastir Zlatica, sagrađen na jednoj
rit chiar pe culmea dealului, la Stari Selo589. visokoj terasi Nere, na oko 3 km Z od mana-
4. Mănăstirea Zlatiţa, construită pe o stira Kusić. Ovde su se odvijala , 2003. godine,
terasă înaltă a Nerei, la cca. 3 km V de mănăs- arheološka istraživanja koja su pronašla ruše-
tirea Cusici. Aici au avut loc, în anul 2003, cer- vine crkve manastira Zlatica590. Spomenik je sa
cetări arheologice care au identificat ruina spoljne strane imao 17,50 m. Crkvena sala je
bisericii mânăstirii Zlatiţa590. Monumentul imala pravougaoni promaos unutrašnjih
avea la exterior 17,50 m. Biserica sală a avut dimenzija od 3,20/4,10m, a lađa je imala
un pronaos dreptunghiular cu dimensiunile dužinu od 2,70 m sa spoljašnje strane i istu
interioare de 3,20/4,10m, iar nava avea lungi- širinu kao i promaos. Dve pravougaone abside
mea de 2,70 m la interior şi aceeaşi lăţime ca
şi pronaosul. Două abside dreptunghiulare 585
586
Mărghitan 1980, str. 48; Luca 2005, str. 413; Luca
585
Pesty 1878, III, p. 65. 2006, str. 278
586
Mărghitan 1980, p. 48; Luca 2005, p. 413; Luca 2006, 587
p. 278. str. 156-157; Luca 2005, str. 413 ; Luca 2006, str.
587
Ţeicu 2003, p. 360; Luca 2004, p. 146; Luca 2004a, p. 278.
156-157; Luca 2005, p. 413 ; Luca 2006, p. 278. 588
Ţeicu 2007, str. 85.
588
Ţeicu 2007, p. 85. 589
589
Ţeicu 2003, p. 360; Luca 2004, p. 146; Luca 2004a, p. str. 156-157; Luca 2005, str. 413 ; Luca 2006, str.
156-157; Luca 2005, p. 413 ; Luca 2006, p. 278. 278.
590
Ţeicu 2007, p. 133. 590
Ţeicu 2007, str. 133.
132
flancau nava pe latura de N şi S. Altarul avea zaštićuju lađu sa S i J strane. Altar je imao
forma unei abside semicirculare591 (Pl. 14-15). oblik jedne polukružne abside591 (Pl. 14-15).
5. În pădure, lângă un izvor, s-au descoperit 5. U planini, pored jednog izvora, je pro-
pietre fasonate şi fragmente de coloane din nađeno razbiveno kamenje i delovi kolona od
piatră calcaroasă cu urme de cochilii de melci, kalkarnog kamena sa tragovima školjke
posibil urmele unei bisericuţe592. puževa, verovatno tragovi nekih crkvica592.

1. În grădina unui locuitor, la care se păs- 1. U bašti jednog meštana, kod kojeg se
trează piesa, a fost descoperită o monedă de aur čuva primerak, je pronađen zlatni novčić koji
emisă de Nifefor Botaneiates (1078-1081)593. je izdao Nifefor Botaneiates (1078-1081)593.
5.2. Afluenţii văii Nerei 5.2. Pritoke doline Nere
BANIJA
BĂNIA
Naselje se nalazi na zapadnom kraju Alma
Localitatea este aşezată pe marginea vestică ške nizije.
a Depresiunii Almăjului.
A. Atestare documentară: Banija je osnovana od naselja Ogašu Kor
Bănia s-a format din aşezările de pe Ogaşu bului, Čioka lui Bodrila i Valea Mare, zvana
Corbului, Cioca lui Bodrilă şi Valea Mare, Marđinea594.
numită Marginea594. Selo se po prvi put pominje 1484. kada je
Satul este atestat pentru prima dată la 1484, Ladislau Banyay, u svojstvu suseda, prisu-
când Ladislau Banyay, în calitate de vecin, a stvovao, zajedno sa Lazarom od Bozovića,
luat parte, alături de Lazăr de Bozovici, Ioan Joanom i Štefanom od Moćeriša, davanju u
şi Ştefan de Moceriş, la introducerea în stăpâ- posed Jakobu Grlišteanu595.
nire a lui Iacob Gârlişteanu595.
B. Toponimi:
B. Toponime: Kremenica, Dumbrava, Kraku Hotar,
Cremeniţa, Dumbrava, Cracu Hotar, Dealu Mare, Baniuca, Gaja, Ogašu Šerpilor,
Dealu Mare, Băniuţa, Gaia, Ogaşu Şerpilor, Mormant, Lupoanea, Streneaku, Lunka Bani,
Mormânt, Lupoanea, Streneacu, Lunca Bănii, Žitianu, Starkul.
Jitianu, Stârcul.
C. Situri arheologice: 1. Između mesta Valea Mare i Valea Mika,
1. La confluenţa dintre Valea Mare şi Valea ‘30 godina XX veka je otkrivena kamena, pro-
Mică, în anii ‘30 ai secolului al XX-lea a fost bušena sekira iz neolitika, koja se nalazi u
descoperit un topor neolitic din piatră, perfo- Muzeju sela Bania596.
rat, care se găseşte la Muzeul satului Bănia596. 2. 1878. geolog Halaváts Gyula ukazuje na
2. În 1878 geologul Halaváts Gyula semna- preistorisko naselje na Brdu Otara ili Ota. Sa
lează o aşezare preistorică pe Dealul Otara sau nizbrdice ovog brda, koje se nalazi na oko 4
Ota. De pe panta acestui deal, situat la cca. 4 km J-Z od sela, geolog je sakupio delove loše
km S-V de sat, geologul a adunat fragmente izgorene keramike, sa linijskim ukrasima i
591
Ţeicu 2007, p. 133. 591
Ţeicu 2007, str. 133.
592
Milleker 1899, p. 84. 592
593
Bălănescu, Stoiacovici 2005; Bălănescu 2006, mss; 593
Bălănescu, Stoiacovici 2005; Bălănescu 2006, mss.;
Bălănescu 2010, mss. Bălănescu 2010, mss.
594
Smeu 1977, p. 21. 594
Smeu 1977, str. 21.
595
Pesty 1876, p. 84. 595
596
Andrei 2007, p. 56. 596
Andrei 2007, str. 56.
133
ceramice prost arse, având ornamente liniare udebljanim sa spoljne strane597. Prema M.
şi buza îngroşată în exterior597. Conform lui M. Roski ovi delovi keramike su iz neolitika598.
Roska, aceste fragmente ceramice ar fi neoli- Nakon jednog istraživanja izvršenog 1972.
tice598. În urma unei periegheze efectuate în godine potvrđene su Roskine izjave, keramika
anul 1972 se confirmă afirmaţii lui Roska, pripadajući kulturi Kocofeni599.
ceramica aparţinând culturii Coţofeni599. 3. U ataru opštine, u mestima Arie i Komo
3. În hotarul comunei, în punctele Arie şi rašte, smeštena na 2 km sela u Valea Mare su
Comorâşte, situate la 2 km de sat, pe Valea pronađeni tragovi zidova i delovi sive kera-
Mare, au fost identificate urme de ziduri şi mike urađene na točku, koji pripadaju III-IV
fragmente ceramice cenuşii lucrate la roată, veku600.
aparţinând secolelor III-IV600. 4. Na brdu Dealul Tinkora, na mestu Lakul
4. Pe Dealul Tinţora, în punctul Lacul lui lui Sebešan, narodna tradicija čuva sećanje na
Sebeşan, tradiţia populară păstrează amintirea jedan feudalni zamak601.
unui castel feudal601.
D. Descoperiri monetare: 1. U dolini seoskog potoka, na njegovoj S
1. Pe valea pârâului satului, în partea de N a strani je pronađeno, 1929. blago od oko 250
acestuia, s-a descoperit în 1929 un tezaur de rimskih bronzanih novčića, datiranih iz IV
cca. 250 de monede romane din bronz, datate veka602. Neki primerci se čuvaju u Muzeju
din secolul al IV-lea602. Unele piese s-au păs-
Astre iz Bozovića.
trat în Muzeul Astrei din Bozovici.
2. U ataru opštine, sa neodređene tačke,
2. Din hotarul comunei, dintr-un punct
potiče rimski bronzani novac Konstantina I603.
neprecizat, provin monede romane de bronz
de la Constantin I603.
Brz
(opština Dalbošec, Karaš-Severinska
Bârz
županija)
(comuna Dalboşeţ, judeţul Caraş-Severin)

Vatra satului a fost situată pe valea râului Ognjište naselja se nalazi u dolini istoimene
cu acelaşi nume, la cca. 7 km S-E de comuna reke, na približno 7 km J-I od opštine Dalbo-
Dalboşeţ. La recensământul gospodăriilor din šec, za vreme popisa kuća, od 1956.604 budući
1956604 a fost declarat sat. De fapt, satul Bârz proglašeno selom. U stvari, selo Brz je naselje
este un cătun format din sălaşele sezoniere ale koje je stvoreno od sezonskih salaša stanov-
locuitorilor din Dalboşeţ. nika Dalbošeca.
597
Milleker 1897, p. 15. 597
598
Roska 1942, p. 35, nr. 53; p. 36, nr. 57. 598
Roska 1942, str. 35, nr. 53; str. 36, nr. 57.
599
Roska 1942, p. 35, nr. 53; Lazarovici 1969, p. 5; 599
Roska 1942, str. 35, nr. 53; Lazarovici 1969, str. 5;
Petrovszky 1973, p. 387; Moga, Gudea 1975, p. 140; Petrovszky 1973, str. 387; Moga, Gudea 1975, str.
Petrovszky, Cădariu 1979, p. 47; Maxim 1993, p. 67; 140; Petrovszky, Cădariu 1979, str. 47; Maxim 1993,
Mare 2004, p. 157; Luca 2004, p. 30; Luca 2004a, p. str. 67; Mare 2004, str. 157; Luca 2004, str. 30; Luca
26; Luca 2005, p. 22, Luca 2006, p. 31. 2004a, str. 26; Luca 2005, str. 22, Luca 2006, str. 31.
600
Moga, Gudea 1975, p. 140; Bozu, Săcărin 1979, p. 555, 600
Moga, Gudea 1975, str. 140; Bozu, Săcărin 1979, str.
557; Benea 1996, p. 229; Mare 2004, p. 156; Hügel 555, 557; Benea 1996, str. 229; Mare 2004, str. 156;
2003, p. 112; Luca 2004, p. 30; Luca 2004a, p. 26; Hügel 2003, str. 112; Luca 2004, str. 30; Luca 2004a,
Luca 2005, p. 22, Luca 2006, p. 31. str. 26; Luca 2005, str. 22, Luca 2006, str. 31.
601
Bozu, Săcărin 1979, p. 555; Luca 2004, p. 30; Luca 601
2004a, p. 26; Luca 2005, p. 22; Luca 2006, p. 31. 2004a, str. 26; Luca 2005, str. 22; Luca 2006, str. 31.
602
Moga, Gudea 1975, 140; Bozu, Săcărin 1979, p. 555; 602
Moga, Gudea 1975, 140; Bozu, Săcărin 1979, str. 555;
Benea 1996, p. 229; Luca 2004, p. 30; Luca 2004a, p. Benea 1996, str. 229; Luca 2004, str. 30; Luca 2004a,
26; Luca 2005, p. 22, Luca 2006, p. 31; Bălănescu str. 26; Luca 2005, str. 22, Luca 2006, str. 31;
2006, mss. Bălănescu 2006, mss
603
Mare 2004, p. 156; Luca 2006, p. 31. 603
Mare 2004, str. 156; Luca 2006, str. 31.
604
Ghinea 1996, I, p. 361. 604
Ghinea 1996, I, str. 361.
134
Faţa Bîrzului, Poiana Uscatului, Tremu Faca Brzului, Poiana Uskatului, Tremu
Mercii, Şăst, Daşca, Ostrou, Ogaşu Cărăboni Merći, Šast, Daška, Ostrou, Ogašu Karaboni
lor, Ogaşu lui Trăilă, Rătunda, Dealu lui lor, Ogašu lui Traila, Ratunda, Dealu lui
Piron. Piron.

1. Pe Valea Bârzului, în locul numit Moara 1. U Dolini Barza, u mestu zvanom Moara
Pitulată, a fost descoperit, în anul 1928, un Pitulata (Sakriveni mlin) je pronađeno, 1928.
tezaur monetar din bronz, majoritatea pieselor godine, novčano blago od bronza, većina pri-
fiind emise în secolul al IV-lea605. Dintre aces- meraka budući izdata u IV veku605. Od ovih, 3
tea, 3 provin din secolele II-III şi sunt falsuri potiču iz II-III veka i oni su lažni napravljeni
după un denar emis de Antoninius Pius şi doi po jednom denaru koji je izdao Antoninius
coheni din vremea lui Galienus. Din cele 74 Pius i dva kohena iz vremena Galienusa. Od 74
monede descoperite au putut fi identificate 72. pronađenih novčića moglo je biti identifiko-
Tezaurul se încheie cu monede emise între anii vano 72. Blago se završava novčićima izdatim
335-361 (Constantin al II-lea şi Iulianus između 335.-361. godine (Konstantin II i Juli-
Caesar)606. janus Cezar)606.
Borlovenii Noi Borloveni Noi

(comuna Prigor, judeţul Caraş-Severin) (opština Prigor, Karaš-Severinska županija)
Localitatea este aşezată în Depresiunea Naselje se nalazi u Almaškoj niziji, na reci

Almăjului, pe râul Ţărova, un afluent al Nerei. Carova, jedne od pritoka Nere.

În anul 1829 din Borlovenii Vechi se des- 1829. godine, iz naselja Borloveni Veki se
prind 48 de familii, care urcă pe Nera şi înte- odcepljuje 48 porodica, koji se penju uz Neru i
meiază Borlovenii Noi607. osnivaju naselje Borloveni Noi607.
Polişte, Teiuş, Lipaşca, Blaşova, Brezoviţa, Polište, Tejuš, Lipaška, Blašova, Brezovica,
Eşelniţa, Dâlmă, Dealul Ţerovei, Şumiţa, Ešelnica, Dalma, Dealul Cerovei, Šumica,
Sliver. Sliver.

1. Drumul roman, descoperit cu ocazia ară- 1. Rimski put, otkriven prilikom oranja,
turilor, trece prin partea de N a localităţii608. prolazi S stranom naselja608.
2. În punctul Iblăciua, situat pe drumul 2. U mestu Iblaćua smeštenog na putu
dintre Borlovenii Noi şi Prigor, a fost descope- između Borloveni Noi i Prigora, je bio pro-
rită în 1926 o piatră cu inscripţie, probabil o nađen 1926. kamen sa zapisom, verovatno
piatră de mormânt romană609. nadgrobna rimska ploča609.
605
Album 1928, str. 18; Bozu, Săcărin 1979, str. 555, 557;
605
Album 1928, p. 18; Bozu, Săcărin 1979, p. 555, str. 23; Luca 2006, str. 32; Andrei 2007, str. 58;
557; Benea 1996, p. 245; Mare 2004, p. 167; Budescu 2007, str. 64-65.
Luca 2005, p. 23; Luca 2006, p. 32; Andrei 606
Album 1928, str. 18; Gudea 1973; str. 53-60; Bălă
2007, p. 58; Budescu 2007, p. 64-65. nescu 2006, mss; Budescu 2007, str. 64-65.
606
Album 1928, p. 18; Gudea 1973; p. 53-60; Bălănescu 607
2006, mss; Budescu 2007, p. 64-65. 608
Moga, Gudea 1975, str. 139; Luca 2004, str. 37-38;
607
Ilieşiu 2011, p. 62. Luca 2004a, str. 35-36; Luca 2005, str. 22; Luca
608
Moga, Gudea 1975, p. 139; Luca 2004, p. 37-38; Luca 2006, str. 46.
2004a, p. 35-36; Luca 2005, p. 22; Luca 2006, p. 46. 609
Moga, Gudea 1975, str. 139; Luca 2004, str. 37-38;
609
Moga, Gudea 1975, p. 139; Luca 2004, p. 37-38; Luca Luca 2004a, str. 35-36; Luca 2005, str. 22; Luca
2004a, p. 35-36; Luca 2005, p. 22; Luca 2006, p. 46. 2006, str. 46.
135
Bozovici Bozović
Localitate din Depresiunea Almăjului Naselje Almaške nizije koje se nalazi na

situată la confluenţa râului Miniş cu Nera, mestu ulivanja reke Miniš u Neru, ima u
are în componenţa sa satele: Prilipeţ, svom sastavu naselja: Prilipec, Poneaska i
Poneasca şi Valea Minişului. Valea Minišului.

Atestată documentar în anul 1484, când U dokumentima se pominje 1484. godine
îl găsim pe Lazarus de Bohowith ca luând kada nalazimo Lazarusa od Bohowitha kao
parte ca om de încredere la introducerea în čoveka od poverenja koji je prisutan pri
stăpânirea domeniilor din Almăj a lui Iacob davanju u posed imanja iz Almaža Jakobu
Gârleşteanu610. Grlešteanu610.
Satul s-a format din aşezările de la Cusec, Selo se sastoji od naselja Kusek, Taria,
Tăria, Jidovini şi Pădijel611. Židovini i Padižel611.
Valea Lighidia, Faţa Agreşului, Valea Liđidija, Faca Agrešului, Ponea
Poneasca, Tăria, Vărsătură, Hotar, Baclan, ska, Taria, Varsatura, Hotar, Baklan, Dea
Dealul Tăria, Cracul lui Bugărin, Peste lul Taria, Krakul lui Bugarin, Peste Nera,
Nera, Culmea Zagradia. Kulmea Zagradia.

1. Punctul Vărsături este localizat la S-V 1. Mesto Varsaturi se nalazi na J-Z nase-
de localitate, la cca. 300 m de Valea Agrişu lja, na oko 300 m od Doline Agriša. U ovoj
lui. În acest punct au fost scoase la lumină, tačci su izašli na videlo, 1987. tragovi prai-
în 1987, urme de locuire preistorică. Pe storijskog života. Pored keramike grube fak-
lângă ceramica de factură grosieră au mai
ture se pojavio i nabijač, životinjske kosti i
apărut chirpic, oase de animale şi câteva
nekoliko delova sprava od kremena612.
fragmente de unelte de silex612.
2. 1962. godine, profesor Marin Žur
2. În anul 1962 profesorul Marin Jur-
chescu iz Bozovića je pronašao čokanac
chescu din Bozovici a aflat un ciocan
(sekiru?) od kamena u koritu reke Miniš, na
(topor?) de piatră în albia râului Miniş, la
skoro 2 km uzvodno od sela613.
cca. 2 km amonte de sat613.
3. Iz mesta Loneštea, gde se spaja potok
3. Din locul Loneştea, unde se unesc
Babicu sa rekom Miniš, potiče neolitska
pârâul Babiţu cu râul Miniş, provine un
sekira od poliranog kamena, probušenog u
topor neolitic din piatră şlefuită, perforat la
sredini, pronađena 1966.614.
mijloc, găsit în 1966614.
4. U mestu zvanom Obaršia Tariei, su
4. La locul numit Obârşia Tăriei au fost
bili pronađeni tragovi antičkih grobova,
descoperite urme de morminte antice, pro-
verovatno dačanskih615.
babil dacice?615.
5. În punctul cimitirul catolic, situat la 5. Na katoličkom groblju, smeštenom na
marginea de S-V a localităţii, pe panta dea- J-Z kraju naselja, na nizbrdici brega
lului Beclean, a fost localizată, pe partea Beklean, je bilo pronađeno, sa južne strane
610
610
Pesty 1876, p. 83. 611
Smeu 1977, str. 21.
611
Smeu 1977, p. 21. 612
612
Ţeicu 2003, p. 357; Luca 2004, p. 38-39; Luca 2004a, 2004a, str. 36-37; Luca 2005, str. 50-51; Luca 2006,
p. 36-37; Luca 2005, p. 50-51; Luca 2006, p. 47. str. 47.
613
Nemiş 1981, p. 103. 613
Nemiş 1981, str. 103..
614
Smeu 1977, p. 179; Ţeicu 2003, p. 354. 614
Smeu 1977, str. 179; Ţeicu 2003, str. 354.
615
Smeu 1968, p. 22. 615
Smeu 1968, str. 22.
136
sudică a dealului, o locuire de secol III-IV616 brega, naselje iz III-IV veka616 (Pl. 68/1-
(Pl. 68/1-2,8). 2,8).
6. Lângă cimitirul catolic, pe lângă 6. Pored katoličkog groblja, sem rimskih
monede romane s-a mai descoperit de către novčića je pronađen sa strane C. Torme,
C. Torma o piatră funerară, pe care a pre- jedan nadgrobni kamen, koji je predao
dat-o oraşului Timişoara, având inscripţia: gradu Temišvar, sa natpisom: DMM/FL/
DMM/FL/IIDDEI/TIO/EX/N/PALMUR/ IIDDEI/TIO/EX/N/ PALMUR/XIT/ANN/
XIT/ANN/XXXII/MIL/NXXI/AEL/HABI- XXXII/MIL/NXXI/AEL/HABIBIS/
BIS/TIFETHB/M/P/, inscripţie copiată de TIFETHB/M/P/, zapis koji je prepisao inž.
către ing. Vasile Sperger în anul 1932 la Vasile Sperger 1932. godine u Muzeju iz
Muzeul din Timişoara617. Temišvara617.
7. În poiana Cusec, aproape de izvoarele 7. U poljani Kusek, blizu izvora Miniš,
Minişului, aflată la o altitudine de 683 m, koja se nalazi na visini od 683m, se pomi-
este amintită în anul 1370 o aşezare de păs- nje, 1370. godine naselje čobanina618.
tori618. 8. Mesto Četate, koje se nalazi pored
8. Punctul Cetate, care este situat lângă opštine Bozović, je bilo smešteno i registro-
comuna Bozovici, a fost localizat şi înregis- vano u katastarskim mapama sastavljenim
trat în hărţile cadastrale întocmite la sfârşi- krajem XVIII-og veka, u oblasnom delu zva-
tul secolului al XVIII-lea, la porţiunea teri- nom Trgovište. Starii almažei su zvali ovo
torială numită Tîrgovişte. Bătrânii almăjeni mesto Četate619. Na ovom mestu su vršena
numeau acest loc Cetate619. În acest loc s-au iskopavanja još pre Prvog svetskog rata pa
făcut săpături încă dinainte de Primul Răz- do 1930. godine, iz čega su proizašli, delovi
boi Mondial şi până prin anul 1930, rezul- halstatske keramike, (Pl. 66/6-7), zlatne,
tând, fragmente ceramice hallstattiene, (Pl. srebrne i bronzane kovanice iz rimske epohe
66/6-7), monede de aur, argint şi bronz din i mađarske kovanice, one od zlata potičući iz
epoca romană şi monede maghiare, cele din vremena kraljice Marije Terezije. Oni su bili
aur datând din vremea împărătesei Maria izloženi u Muzeju iz Bozovića sa strane Kori-
Tereza. Acestea au fost expuse la Muzeul din olana Burakula, 1932. godine620.
Bozovici de către Coriolan Buracu, în anul 9. Vojnička mesna kasarna iz naselja,
1932620. koja se danas nalazi u centru opštine, je bila
9. Cazarma grănicerească din localitate, izgrađena između 1747.-1750. godine621.
localizată în centrul actual al comunei, a fost 10. U tački Izvora Bigar bili su pronađeni
zidită între anii 1747-1750621. delovi keramike koji pripadaju XVIII-om
10. În punctul Izvorul Bigăr au fost des- veku (Pl. 63/1-2).
coperite fragmente ceramice aparţinând
secolului al XVIII-lea (Pl. 63/1-2). D. Novčana otkrića:
1. U ataru naselja je, 1875., bilo pro-
D. Descoperiri monetare: nađeno blago rimskih republičkih denara.
1. În hotarul localităţii a fost descoperit Poznaju se još samo jedan denar Kajus
în 1875 un tezaur de denari republicani Lucius i jedan Oktavijanus Augustus622.
romani. Se mai cunosc doar un denar Caius
Lucius şi unul Octavianus Augustus622.
616
616
Ţeicu 2003, p. 357; Luca 2004, p. 38-39; Luca 2004a, 2004a, str. 36-37; Luca 2005, str. 50-51; Luca 2006,
p. 36-37; Luca 2005, p. 50-51; Luca 2006, p. 47. str. 47.
617
Smeu 1968, p. 21. 617
Smeu 1968, str. 21.
618
Smeu 1968, p. 33. 618
Smeu 1968, str. 33.
619
Smeu 1968, p. 30A. 619
Smeu 1968, str. 30 A.
620
Smeu 1968, p. 30A. 620
Smeu 1968, str. 30 A.
621
Smeu 1968, p. 30A. 621
Smeu 1968, str. 30 A.
622
Berkeszi 1907, p. 11-12; Medeleţ 1994, p. 253; Luca 622
Berkeszi 1907, str. 11-12; Medeleţ 1994, str. 253; Luca
2004, p. 38-39; Luca 2004a, p. 36-37; Luca 2005, p. 2004, str. 38-39; Luca 2004a, str. 36-37; Luca 2005,
50-51; Luca 2006, p. 47; Bălănescu 1996, mss; str. 50-51; Luca 2006, str. 47; Bălănescu 1996, mss;
Bălănescu 2006, mss. Bălănescu 2006, mss.
137
E. Localităţi dispărute. E. Nestala naselja:
Istoriografia maghiară aminteşte aşezările Mađarska istorijografija pominje srednjo-
medievale de la Tăria623, Roneşte, Lighidie, vekovna naselja iz Tarije623, Ronešta, Lighi
Pădijel, Miniş, Zăgradie, Craişte şi Jido dije, Padijela, Miniša, Zagradije, Krajšta i
vini624. Židovina624.
Vatra aşezării medievale (secolul XIV-XV) Ognjište srednjovekovnog naselja (XIV-XV
de la Târgovişte este localizată la S-V de Bozo- vek), iz Trgovišta, se nalazi na J-Z Bozovića,
vici, pe malul drept al Nerei625. sa desne obale Nere625.
Târgoviştea este consemnată documentar Trgoviptea je dokumentarno zapisana 1555.
în anul 1555, când apare alături de satele Bozo godine, kada se pojavljuje zajedno sa selima
vici şi Lăpuşnica626. Bozović i Lapušnik626.
Cărbunari Karbunari
Localitatea este aşezată în partea de S a Naselje se nalazi na J strani županije, S od
judeţului, la N de Nera, la cca. 5 Km, pe partea Nere, na oko 5 km, sa njene leve strane.
stângă a acesteia.
Ranije poznata kao Szenesfalva ili Kohl
Cunoscută pe vremuri ca Szenesfalva su
dorf, naselje se po prvi put pominje 1789
Kohldorf, localitatea este atestată în anul
godine627. Prvi stanovnici koji su se ovde nase-
1789627. Primii locuitori care s-au aşezat aici se
lili, bavili su se gorenjem drvenog uglja, a došli
ocupau cu arderea cărbunelui de lemn, şi erau
su iz Oltenije, naročito iz okruga Mehedinc,
veniţi din Oltenia, mai ales din Judeţele Mehe-
Gorž i Valče628.
dinţi, Gorj şi Vâlcea628.
Dealul Catarmei, Zăvoi, Dealul Porcului, Dealul Katarmei, Zavoj, Dealul Porkului,
Tâlva Runcii, Tâlva Baianului, Valea Furtu Talva Runći, Talva Bajanului, Valea Furtu
nată, Boiştea, Baba Roşie, Pîrlituri, Padina nata, Boištea, Baba Rošie, Parlituri, Padina
Ulmului, Cracul Boieştii, Cârşia Drichii, Lacu Ulmului, Krakul Boiešti, Kršija Driki, Laku ku
cu Trestii, Lacu Dracului. Tresti, Laku Drakului.

1. Cremene a fost descoperită în locurile 1. Kremen je bio pronađen u mestima zva-
numite Lacu Dracului, Lacu cu Trestie şi pe nim Laku Drakului (Đavolje jezero), Laku ku
Valea Cremeniţa629. Trestie i u dolini Kremenica629.
2. În punctul Poieni, din hotarul localităţii, 2. U mestu Poieni, u ataru naselja, je pro-
s-ar fi descoperit ceramică630. Ceramica desco- nađena keramika630. Pronađena keramika pri-
623
Smeu 1977, p. 179; Ţeicu 2003, p. 357; Luca 2004, p.
623
Smeu 1977, str. 179; Ţeicu 2003, str. 357; Luca 2004,
38-39; Luca 2004a, p. 36-37; Luca 2005, p. 50-51; str. 38-39; Luca 2004a, str. 36-37; Luca 2005, str.
Luca 2006, p. 47. 50-51; Luca 2006, str. 47.
624
Smeu 1977, p. 179; Ţeicu 2003, p. 354; 624
Smeu 1977, str. 179; Ţeicu 2003, str. 354.
625
Milleker 1915, p. 249; Ţeicu 1998, p. 305, 384; 2002, 625
Milleker 1915, str. 249; Ţeicu 1998, str. 305, 384;
p. 287; 2003, p. 354; Luca 2004, p. 38-39; Luca 2002, str. 287; 2003, str. 354; Luca 2004, str. 38-39;
2004a, p. 36-37; Luca 2005, p. 50-51; Luca 2006, Luca 2004a, str. 36-37; Luca 2005, str. 50-51; Luca
p. 47. 2006, str. 47.
626
Pesty 1878, III, p. 272. 626
627
Ilieşiu 2011, p. 80. 627
628
Ilieşiu 2011, p. 80. 628
629
Petrovszky 1975, p. 369; Luca 2004, p. 48; Luca 629
Petrovszky 1975, str. 369; Luca 2004, str. 48; Luca
2004a, p. 48-49; Luca 2005, p. 76-77; Luca 2006, 2004a, str. 48-49; Luca 2005, str. 76-77; Luca 2006,
p. 63. str. 63.
630
p. 63. str. 63.
138
perită aparţine perioadei hallstattiene (Pl. pada halstatskom periodu (Pl. 64/2-3,5) i sre-
64/2-3,5) şi medievale (Pl. 64-1). dnjevekovnom (Pl. 64-1).
3. Fragmente ceramice aparţinând culturii 3. Delovi keramike koja pripada kulturi
Coţofeni provin din locurile Padina Seacă, Kocofeni potiču iz mesta Padina Seaka (suva
Tâlva Bălanului şi Moara Turcului631. padina), Talva Balanului i Moara Turkului
4. Între localităţile Cărbunari şi Şopotu- (turčinovog mlina)631.
Nou se găseşte toponimul Şagăr, de unde pro- 4. Između naselja Karbunar i Šopotu-Nou
vin fragmente ceramice632. nalazimo toponim Šagar, odakle potiču delovi
5. În Poiana Boişte sau Boişte, la cca. 2 km keramike632.
S de traseul drumului roman Şopotu Nou- 5. U Poljani Boište ili Boište, na skoro 2 km
Sasca, au fost descoperite, în urma unui son- J od rimskog puta Šopotu Nou-Saska, su pro-
daj, materiale de construcţie romane: frag- nađeni, nakon jednog ispitivanja, rimski
mente de ţiglă, conducte, cărămizi, cocciopesto građevinski materijali: delovi cigle, cevi,
şi o instalaţie de hypocaustum. Prezenţa unei opeka, kokciopesto i jedna hypokaustum
cantităţi mari de piatră cu urme de mortar, sprava. Prisustvo veće količine kamena sa tra-
precum şi materialele prezentate, indică exis- govima maltera i predstavljeni materijali uka-
tenţa a unei construcţii romane cu dimensiu- zuju na postojanje jedne rimske građevine
nile de 35x35m633. srazmera 35x35m633.
Eftimie Murgu Eftimie Murgu

Comuna, situată la marginea de S-E a jude- Naselje, smešteno na J-I kraju Karaš-Seve-
ţului Caraş-Severin, este formată dintr-un sin- rinskog okruga, se sastoji od jednog jedinog
gur sat, neavând localităţi aparţinătoare admi- sela, nemajući naselja koja mu administra-
nistrativ de ea. tivno pripadaju.

Atestată documentar pentru prima dată în Prvi put se pominje 1484., kada pismo
1484, când scrisoarea regelui Matei Corvinu kralja Mateja Korvina potvrđuje, pod titulom
confirmă, cu titlul de nouă donaţie, stăpânirea nove donacije, posedovanje imanja Rudarija,
moşiilor Rudăria, Ruşnic, Prilipeţ, Arneagu, Rušnik, Prilipec, Arneagu, Marđinea i Selište
Marginea şi Sălişte de către Iacob Gârliş sa strane Jakoba Garlišteana634.
teanu634. Selo se sastoji od imanja Rustnik, Jeleku i
Localitatea s-a format din aşezările de la Marđianova635.
Rustnic, Ielecu şi Margianova635.
B. Toponimi:
B. Toponime: U opštini Eftimie Murgu postoji 332 topo-
Toponimele existente în comuna Eftimie nima636, od kojih nabrajamo samo nekoliko
Murgu sunt în număr de 332636, dintre aceste onih koji i danas postoje: Marin izvor, Krakul
enumărăm doar câteva, care se mai menţin şi Arganii, Padina lui Beženaru, Kulmea Porku
astăzi: Marin Izvor, Cracul Arganii, Pădina lui, Vrful Svinečea, Branište, Glanibreg, Fal
631
Bozu, Săcărin 1979, p. 554; Petrovszky, Cădariu 1979, 631
Bozu, Săcărin 1979, str. 554; Petrovszky, Cădariu 1979,
p. 63; Ciugudean 2000, p. 66; Luca 2004, p. 48; Luca str. 63; Ciugudean 2000, str. 66; Luca 2004, str. 48;
2004a, p. 48-49; Luca 2005, p. 76-77; Luca 2006, Luca 2004a, str. 48-49; Luca 2005, str. 76-77; Luca
p. 63. 2006, str. 63.
632
p. 63. str. 63.
633
Bozu, Săcărin 1979, p. 554; Benea, Bejan 1989-1993, 633
Bozu, Săcărin 1979, str. 554; Benea, Bejan 1989-1993,
p. 130; Luca 2004, p. 48; Luca 2004a, p. 48-49; Luca str. 130; Luca 2004, str. 48; Luca 2004a, str. 48-49;
2005, p. 76-77; Luca 2006, p. 63. Luca 2005, str. 76-77; Luca 2006, str. 63.
634
Feneşan 1981, p. 47. 634
Feneşan 1981, str. 47.
635
Smeu 1977, p. 21. 635
Smeu 1977, str. 21.
636
Nemiş 1981, p. 99. 636
Nemiş 1981, str. 99.
139
lui Bejenaru, Culmea Porcului, Vârful Svine kuca, Arie, Fataćiuni, Jeloka Mare, Kulmea
cea, Branişte, Glanibreg, Fălcuţa, Arie, Fătă Ogradena.
ciuni, Ieloca Mare, Culmea Ogradena.
C. Situri arheologice: 1. U mestima Ćioka Mare, Piatra Olarului i
1. În punctele Cioca Mare, Piatra Olarului Koveiul lui Traila, na brdu Sub Sokolovac, u
şi Coveiul lui Trăilă, pe dealul Sub Socolovăţ, blizini sela, prema jugu, na dva mesta se nalaze
în imediata apropiere a satului, înspre sud, în brojni delovi keramike crvene i crne boje, koji
două puncte, se găsesc numeroase fragmente pripadaju kulturi Kocofeni i rimske kovanice637
ceramice de culoare roşie şi neagră, ce aparţin (Pl. 69/1-6).
culturii Coţofeni, şi monede romane637 (Pl. 2. U mestu La Spanzuratori, koje se nalaze
69/1-6). na severu reke Nera, oko 1859. godine i nakon
2. Din locul La Spânzurători, situat la nord toga, su otkriveni rimski sarkofazi.
de râul Nera, în jurul anului 1859 şi după 3. U mestu La Komoara, na desnoj obali
aceea, au fost descoperite sarcofage romane. potoka Rudarija, na približno 1 km od njego-
3. Din punctul La Comoară, pe malul drept vog ulivanja u reku Neru, su pronađeni:
al pârâului Rudărica, la cca. 1 km de conflu- a) Tragovi rimskih zidova. Ovde je 1886.
enţa sa cu râul Nera, au fost descoperite: kopao i Karol Torma, koji je pronašao delove
a) Urme de ziduri romane. Aici a săpăt prin crepa i rimske opeke, neki od njih imajući i
1886 şi Carol Torma, găsind fragmente de zapise638.
cărămizi şi ţigle romane, unele dintre acestea b) 1888. godine nadgrobne ploče, sarkofazi
având inscripţii638. od kamena sa ostacima, ukrasno kamenje,
b) În anul 1888 pietre de mormânt, sarco- razne kovanice, opeka, su sve dospele u muze-
fage de piatră cu oseminte, pietre ornamen- jima iz Budimpešte i Beča639.
tale, diferite monezi, cărămizi, toate ajungând c) Nekoliko kamena sa cvetnim ukrasima,
la muzeele din Budapesta şi Viena639. koji su se pojavili nakon iskopavanja koje je
c) Câteva pietre ornamentate floral, rezul- sproveo inž. Vasile Spergel, 1928. godine, koje
tate în urma săpăturilor efectuate de către ing. je ovaj izložio u svom dvorištu640.
d) 4 rimska sarkofaga, otkrivena između
Vasile Spergel, în anul 1928, pe care acesta le-a
dva svetska rata, izložena ispred kasarne iz
expus în grădina sa personală640.
Bozovića i uništena za vreme Drugog svetskog
d) 4 sarcofage romane, descoperite între
rata, njihov kamen budući korišćen kao građe-
cele două războaie mondiale, expuse în faţa
vinski materijal641.
cazărmii din Bozovici şi distruse în timpul
Lokalna tradicija pominje u ovom mestu
celui de-al doilea război mondial, piatra aces-
postojanje jednog starog manastira.
tora fiind folosită ca material de construcţie641.
4. Rimski put prolazi od naselja Eftimie
Tradiţia locală aminteşte în acest punct
Murgu prema Prilipecu, kroz tačku La Mana
existenţa unei mănăstiri vechi.
stire (kod manastira)642.
4. Drumul roman trece de la Eftimie Murgu
5. U mestu Marđeanova, koje se nalazi na
la Prilipeţ, prin punctul La Mănăstire642.
zapadnoj strani prema opštini Bania, su otkri-
5. În punctul Mărgeanova, situat în partea
de vest spre comuna Bănia, s-au găsit cu oca- 637
Moga, Gudea 1975, str. 138; Petrovszky, Cădariu 1979,
str. 48, 63; Bozu, Săcărin 1979, str. 556; Nemiş 1981,
637
Moga, Gudea 1975, p. 138; Petrovszky, Cădariu 1979, str. 102; Ciugudean 2000, str. 71; Luca 2004, str. 67;
p. 48, 63; Bozu, Săcărin 1979, p. 556; Nemiş 1981, p. Luca 2004a, str. 70; Luca 2005, str. 148; Luca 2006,
102; Ciugudean 2000, p. 71; Luca 2004, p. 67; Luca str. 105.
2004a, p. 70; Luca 2005, p. 148; Luca 2006, p. 105. 638
Bozu, Săcărin 1979, str. 556; Nemiş 1981, str. 105;
638
Bozu, Săcărin 1979, p. 556; Nemiş 1981, p. 105; Benea Benea şi Bejan 1989-1993, str. 143; Luca 2004, str.
şi Bejan 1989-1993, p. 143; Luca 2004, p. 67; Luca 67; Luca 2004a, str. 70; Luca 2005, str. 148, Luca
2004a, p. 70; Luca 2005, p. 148, Luca 2006, p. 105. 2006, str. 105.
639
Smeu 1968, p. 21. 639
Smeu 1968, str. 21.
640
Smeu 1968, p. 21. 640
Smeu 1968, str. 21.
641
Smeu 1968, p. 21. 641
Smeu 1968, str. 21.
642
Bozu, Săcărin 1979, p. 556; Nemiş 1981, p. 105; Luca 642
140
zia arăturilor, destul de des, ghiulele de piatră veni, prilikom oranja, veoma često, kameni
cu diametrele de 8-17 cm643. delovi prečnika 8-17 cm643.

1. De la locul numit Faţa Ruşnicului pro- 1. Od mesta zvanog Faca Rušnikului potiče
vine un denar republican roman de argint, jedan rimski republički denar od srebra, koji
având pe avers pe Vespasian644. ima na poleđini Vespasijana644.
2. Pe teritoriul satului au apărut monede 2. Na teritoriji naselja su se pojavili rimski
romane645. novčići645.
E. Localităţi dispărute: E. Nestala naselja:

Ielocu. Localitate dispărută din Valea Jeloku, nestalo naselje iz Almaške doline,
Almăjului. Apare consemnat în actul de se pojavljuje zapisano u dokumentu o davanju
punere în stăpânire, din anul 1484, a lui Iacob u posed, iz 1484. godine, Jakobu Garlišteanu.
Gârlişteanu. Satul este localizat pe valea Ielo Selo je smešteno u dolini Jeloka, na severu
cului, la nordul dealului Ruşnic646. brda Rušnik646.
Margianova. Sat dispărut din Depresiunea Marđianova. Nestalo selo Almaške nizije,
Almăjului, care a făcut parte din stăpânirea koje je pripadalo imanju porodice Garlišteanu.
familiei Gârlişteanu. În documentul din anul U dokumentu iz 1484. godine se pominje
1484 este menţionat alături de Prilipeţi, pored Prilipeca, Arneaka i Selišta647. Jedna
Arneacu şi Sălişte647. Un şes din hotarul locali- nizija iz atara naelja Eftimije Murgu se naziva
tăţii Eftimie Murgu se numeşte Margeanova. Marđeanova.
În aceeaşi zonă, la Bănia, Valea Mică se mai U istoj oblasti, u Baniji, Mala dolina se
numeşte şi Marginea648. naziva još i Marđinea648.
Gârbovăţ Grbovac
(comuna Bănia, judeţul Caraş-Severin) (opština Bania, Karaš-Severinska županija)
Localitatea este aşezată pe partea estică a
Naselje se nalazi na istočnoj strani Almaške
Depresiunii Almăjului.
nizije.
Satul s-a format din aşezarea Sălişte, la
Selo je osnovano od naselja Selište, kod izli-
confluenţa pârâului Gârbovăţ cu Valea Mică
vanja potoka Grbovac u Valea Mika i Ogašul
şi Ogaşul Rău, locul denumit astăzi de local-
Rau, mestu koje danas meštani zovu Pravalie,
nici Prăvălie, fiind înregistrat pentru prima
budući zapisan po prvi put pri popisu iz 1603.
dată la conscripţia din anul 1603, sub numele
godine, pod nazivom Gerbovecz649.
de Gerbovecz649.
Dealul Viilor, Pustă, Capul Dealului, Dealul Viilor, Pusta, Kapul Dealului, Poi
Poiana Grui, Lepcin, Fruncea, Dealul din Dos, ana Gruj, Lepćin, Frunćea, Dealul din Dos,
Ogaşul Băli, Valea Mare, Zăvoi, Câmp, Dum Ogašul Bali, Valea Mare, Zavoj, Kamp, Dum
brava, Zăvoi. brava.
643
Nemiş 1981, p. 105. 643
Nemiş 1981, str. 105.
644
Bozu, Săcărin 1979, p. 557; Nemiş 1981, p. 105; Benea, 644
Bejan 1989-1993, p. 143; Medeleţ 1994a, p. 261; Benea, Bejan 1989-1993, str. 143; Medeleţ 1994a, str.
Bălănescu 1996, p. 102; Bălănescu 2006, mss.; Luca 261; Bălănescu 1996, str. 102; Bălănescu 2006, mss.;
Luca 2006, p. 105; str. 148; Luca 2006, str. 105.
645
Moga, Gudea 1975, p. 138; Bălănescu 2006, mss. 645
Moga, Gudea 1975, str. 138; Bălănescu 2006, mss.
646
Feneşan 1981, p. 47. 646
Feneşan 1981, str. 47.
647
Pesty 1876, p. 83. 647
648
Smeu 1977, p. 21. 648
Smeu 1977, str. 21.
649
Pesty 1878, II, p. 295. 649
141
1. Pe Dealul Anghel, la baza sudică a aces- 1. Na brdu Dealul Anghel, pri južnoj osnovi
tuia, au fost descoperite puţine fragmente ovoga je bilo otkriveno malo delova keramike
ceramice atribuite neoliticului650. pripisanih neolitiku650.
2. În punctul Sălişte lucrările agricole au 2. U mestu Selište poljoprivredni radovi su
scos la suprafaţă fragmente ceramice şi oase izneli na videlo delove keramike i ljudske kosti,
umane, neprecizându-se epoca651. bez određivanja epohe651.
3. La locul numit Valea Mică, preotul Nico- 3. U mestu zvanom Valea Mika, sveštenik
lae Novacovici a dat de urmele unei mine de zvani Nikolaje Novaković je pronašao tragove
aur antice?652. jednog antičkog rudnika zlata652.
4. Din epoca romană, pe teritoriul localităţii 4. Iz rimske epohe na teritoriji naselja su
au fost identificate trei aşezări653: otkrivena tri naselja653:
a) În locul numit Arşiţă au fost găsite frag- a) U mestu zvanom Aršica su pronađeni
mente ceramice cenuşii, lucrate la roată, şi delovi sive keramike, rađene na točku, i delovi
fragmente de râşniţă. drobilice.
b) În punctul Gai au fost de asemenea b) U mestu Gaj su pronađeni delovi sive
găsite fragmente ceramice cenuşii, lucrate la keramike, rađene na točku, metalna šljaka.
roată, şi zgură metaliferă. c) U mestu Pusta su pronađeni delovi sive
c) În punctul Pustă au fost descoperite frag- keramike, rađene na točku, metalna šljaka i
mente ceramice cenuşii, lucrate la roată, zgură delovi gvozdene šipke, koja ukazuje na sma-
metaliferă şi fragmente de lupe de fier, ceea ce njenje železne rude.
evidenţiază reducerea minereului de fier.
E. Nestalo naselje:
E. Localitate dispărută: Selište, dokumentarno naznačeno 1452.,
Sălişte, atestată documentar la 1452, când kada se pojavljuje i ime Iohanes od Sylisthe.
apare şi numele lui Iohanes de Sylisthe. Moşia Imanje Selište je zapisano 1484. godine, zaje-
Sălişte este consemnată în anul 1484, alături dno sa Grlištem, Rudarijom, Rušnikom, Plili
de Gârlişte, Rudăria, Ruşnic, Plilipeţ, Margi pecom, Marđinea i Arneagu, sve u Almaškom
nea şi Arneagu, toate din districtul Almăj654. okrugu654.
Aşezarea de la Sălişte a fost identificată în Naselje Salište je otkriveno na južnom kraju
marginea sudică a satului Gîrbovăţ655. sela Grbovac655.
Lăpuşnicu Mare Lapušniku Mare

Localitatea este aşezată pe partea dreaptă a Naselje je smešteno sa desne strane reke
râului Nera, la cca. 2 km de acesta, vatra actu- Nera, na oko 2 km od ove, trenutno ognjište
ală fiind dispusă de ambele părţi ale pârâului budući raspoređeno sa obe strane potoka
Lăpuşnic. Lapušnik.

Localitatea apare pentru prima dată ates- Naselje se po prvi put pominje 1540.
tată în anul 1540, sub numele de Lapusnyk656. godine, pod nazivom Lapusnyk656.
650
Ţeicu 2003, p. 358; Luca 2004, p. 70; 2004a, p. 73; 650
Ţeicu 2003, str. 358; Luca 2004, str. 70; 2004a, str.
2005, p. 169-170; 2006, p. 119. 73; 2005, str. 169-170; 2006, str. 119.
651
Bozu, Săcărin 1979, p. 556; Luca 2004, p. 70; Luca 651
2004a, p. 73; Luca 2005, p. 169-170; Luca 2006, p. 2004a, str. 73; Luca 2005, str. 169-170; Luca 2006,
119. str. 119.
652
Smeu 1968, p. 15. 652
Smeu 1968, str. 15.
653
Bozu, Săcărin 1979, p. 556; Bejan, Stoian 1995-1996, 653
Bozu, Săcărin 1979, str. 556; Bejan, Stoian 1995-1996,
p. 51; Benea 1996, p. 260; Mare 2004, p. 177; Luca str. 51; Benea 1996, str. 260; Mare 2004, str. 177;
2004, p. 70; Luca 2004a, p. 73; Luca 2005, p. 169- Luca 2004, str. 70; Luca 2004a, str. 73; Luca 2005,
170; Luca 2006, p. 119. str. 169-170; Luca 2006, str. 119.
654
Pesty 1876, p. 83. 654
655
Pesty 1878, II, p. 508. 655
656
Pesty 1878, III, p. 225. 656
Pesty 1878, III, str. 225
142
Actualul sat s-a format din aşezarea de la Sadašnje naselje je sastavljeno od naselja
Sălişte, sau Lăpuşnicu de sub codru, situată la Selište, ili Lapušnik pod šumarkom, smešteno
cca. 4 km în amonte pe pârâul Lăpuşnic657. na oko 4 km uzvodno na potoku Lapušnik657.
Dosul Satului, Cracul Tătarului, Vârtoape, Dosul Satului, Krakul Tatarului, Vrtoape,
Vărsături, Faţa Lăpuşnicului, Vale, Peştere, Varsaturi, Faca Lapušnikului, Vale, Peštere,
Tâlvă, Valea Lăpuşnicului, Râpa Înaltă, Per Talva, Valea Lapušnikului, Rapa inalta, Per
sinul Mare, Persinul Mic, Cârşia Babii, sinul Mare,Persinul Mik, Kršia Babii, Kurma
Curmătură,Zăvoi, Luncă. tura, Zavoj, Lunka.

1. Urme de faună preistorică se regăsesc în 1. Tragovi praistorijske faune se pronalaze u
peştera De la Vălaie, situată la cca. 5 km N-NV pećini De la Valaie, koja se nalazi na približno
de sat658. 5 km S-Z od sela658.
2. În hotarul comunei sunt semnalate, fără 2. U ataru opštine se pominju, bez drugih
alte precizări, două ridicături de pământ objašnjenja, dva zemljana uzvišenja koje
numite de localnici Răduturi659. meštani zovu Raduturi659.
3. Bibliografia veche660 localizează castrul 3. Stara bibliografija660 prostorno ograni-
Dragamoi Jana (Dragomireana) în hotarele čava tvrđavu Dragamoi Jana (Dragomireana)
localităţii. Prin anii ‘60 ai secolului al XIX -lea u ataru naselja. U ‘60 godinama XIX –og veka,
oamenii au cărat cărămizi cu lungimea de 18 ljudi su nosili crep sa dužinom od 18 cm, širi-
cm, lăţimea de 10 cm şi grosimea de 3 cm661. nom 10 cm i debljinom 3 cm661.
4. În arealul localităţii sunt amintite şi rui- 4. U oblasti naselja se pominju i ruševine
nele unei cetăţi662, posibil una şi aceeaşi cu cea jedne tvrđave662, moguće da je jedna te ista ona
de la Rădutu, zidită în perioada ocupaţiei iz Raduta, izgrađene za vreme okupacije
Almăjului de către turci în secolul al XVII- Almaža sa strane Turaka u XVII veku663.
lea663. Zidul de piatră al „întăriturii turceşti”, Kameni zid „turskog utvrđenja”, dug skoro
lung de cca. 120m, se mai putea observa până 120 m, se mogao videti do 1980. Ovde su pro-
prin 1980. Aici au fost descoperite scăriţe de nađena i sedla, pištolji, sudovi od bakra, turski
şa, pistoale, vase de aramă, monede turceşti, novčići, sve ovo se može naći kod stanovnika
toate acestea regăsindu-se la locuitorii din oblasti664.
zonă664.
Prigor
Prigor (opština, Karaš-Severinska županija)
Naselje je smešteno na istoimenoj vodi, na
Localitatea este aşezată pe apa cu acelaşi S-I ulazu u Almašku niziju, predstavljajući
nume, la intrarea dinspre N-E în Depresiunea opštinu i imajući u svome sastavu naselja Bor
Almăjului, fiind comună şi având în compo- loveni Noi (Breazovu), Borloveni Veki, Pataš i
nenţă satele Borlovenii Noi (Breazova), Borlo Putnu.
venii Vechi, Pătaş şi Putna. 657
Smeu 1977, str. 21; Oberşterescu 2009, str. 17-18.
658
Petrescu 2000, str. 34; Păunescu 2001, str. 155; Luca
657
Smeu 1977, p. 21; Oberşterescu 2009, p. 17-18. 2004, str. 90; Luca 2004a, str. 97; Luca 2005, str.
658
Petrescu 2000, p. 34; Păunescu 2001, p. 155; Luca 220; Luca 2006, str. 155.
2004, p. 90; Luca 2004a, p. 97; Luca 2005, p. 220; 659
Luca 2006, p. 155. Luca 2004a, str. 97; Luca 2005, str. 220; Luca 2006,
659
Medeleţ, Bugilan 1987, p. 144; Luca 2004, p. 90; Luca str. 155.
2004a, p. 97; Luca 2005, p. 220; Luca 2006, p. 155. 660
Milleker 1899, str. 42
660
Milleker 1899, p. 42. 661
661
Milleker 1899, p. 42. 662
Drăgoescu 1995, str. 335; Luca 2004, str. 90; Luca
662
Drăgoescu 1995, p. 335; Luca 2004, p. 90; Luca 2004a, str. 97; Luca 2005, str. 220; Luca 2006, str.
2004a, p. 97; Luca 2005, p. 220; Luca 2006, p. 155. 155.
663
Smeu 1968, p. 62. 663
Smeu 1968, str. 62.
664
Smeu 1968, p. 62. 664
Smeu 1968, str. 62.
143
Numele localităţii apare prima dată menţi- Naziv naselja se po prvi put pominje u
onat într-un document din anul 1550, cu denu- jednom dokumentu iz 1550. godine, pod nazi-
mirea Prygor665. vom Prygor665.
Satul s-a format din aşezările de la Rueni, Selo je osnovano od naselja Rueni, Salik,
Sălic, Scoc, Ramiţa, Vârtoape şi Iloţ666. Skok, Ramica, Vrtoape i Iloc666.
Sălişte, Salin, Iloţ, Ramiţa, Bilotăc, Selište, Salin, Iloc, Ramica, Bilotak, Vrtoap,
Vârtoap, Icleţ, Valea Scoc, Dâlmă, Garişte, Iklec, Valea Skok, Dalma, Garište, Valea
Valea Selin, Dealul Mesei, Dealul Mare, Selin, Dealul Mesei, Dealul Mare, Stežar, Sta
Stejar, Stănia. nia.

1. La N-E de sat, în hotarul comunei cu Na S-I od sela u ataru opštine kojoj pripada
satul Putna, pe dealul Scoc, în punctul Coza naselje Putna, na brdu Skok, u mestu Kozačika
cica sau Cozacea s-au descoperit fragmente ili Kozačea su pronađeni delovi praistorijske
ceramice preistorice aparţinând epocii bronzu- keramike koji pripadaju bronzanoj epohi667. Sa
lui667. De pe acest deal ar proveni şi unelte din ovog brda potiču i sprave od gvožđa i
fier şi bronz668. bronza668.
2. Punctul Dealul Grădeţ, situat în partea 1. Mesto Dealul Gradec, smešteno na J-I
de S-E a localităţii, are aspectul unui promon- strani naselja, ima izgled promotera okruže-
toriu înconjurat din trei părţi de văi adânci, nog sa tri strane dubokim dolinama, služeći
servind ca aşezare întărită în perioada eneoli- kao utvrđeno naselje iz eneolitskog perioda.
tică. Ceramica descoperită, de factură grosieră, Pronađena keramika, bruto fakture je crvene
are culoare roşie, cărămizie şi neagră, fiind boje, boje cigle i crna, budući ukrašena putem
decorată prin incizie, şi aparţine culturii Coţo- incizije i pripada kulturi Kocofeni669.
feni669. 2. Mesto Odaj ili Ogej, na oko 1 km S-Z od
3. Punctul Odăi sau Ogei, la cca. 1 km N-V trenutnog ognjišta naselja. Ovde su pronađeni
de vatra actuală a localităţii. Aici s-au descope- tragovi neolitskog, rimskog života, novac i
rit urme de locuire neolitice, romane, monede delimičan rimski zapis670.
şi o inscripţie fragmentară romană670. 3. U mestu zvanom Ogej, na Stražeru, je
4. La locul numit Ogei, pe Străjer, s-a des- 1913. godine, inž. Tudor Rotariu iz Prigora
coperit, în anul 1913, de către ing. hotarnic pronašao mermernu ploču, posmrtnu zvezdu,
Tudor Rotariu din Prigor, o placă de marmură, sa zapisom I. T./ V. R./O/N. V. S./N. I. T./ O.
stelă funerară, cu inscripţia I. T./ V. R./O/N. S., koju je predao muzeju iz Bozovića 1936.
V. S./N. I. T./ O. S., predată muzeului din godine671.
Bozovici în anul 1936671.
665
666
Smeu 1977, str. 21.
665
Pesty 1878, II, p. 261. 667
Buracu 1941, str. 34-47; Smeu 1968, str. 4; Bozu,
666
Smeu 1977, p. 21. Săcărin 1979, str. 556-557; Panduru 2000, str. 12;
667
Buracu 1941, p. 34-47; Smeu 1968, p. 4; Bozu, Săcărin Ţeicu 2003, str. 352, 354; Luca 2004, str. 113; Luca
1979, p. 556-557; Panduru 2000, p. 12; Ţeicu 2003, 2004a, str. 123; Luca 2005, str. 296-297; Luca 2006,
p. 352, 354; Luca 2004, p. 113; Luca 2004a, p. 123; str. 204.
Luca 2005, p. 296-297; Luca 2006, p. 204. 668
Smeu 1968, str. 10.
668
Smeu 1968, p. 10. 669
669
Ţeicu 2003, p. 354; Luca 2004, p. 113; Luca 2004a, p. str. 123; Luca 2005, str. 296-297; Luca 2006, str.
123; Luca 2005, p. 296-297; Luca 2006, p. 204. 204.
670
Buracu 1941, p. 36; Moga, Gudea 1975, p. 138; Benea, 670
Buracu 1941, p 36; Moga, Gudea 1975, str. 138; Benea,
Bejan 1987-1988, p. 250; Benea, Bejan 1989-1993, p. Bejan 1987-1988, str. 250; Benea, Bejan 1989-1993,
142-143; Panduru 2000, p. 13; Ţeicu 2003, p. 354; str. 142-143; Panduru 2000, str. 13; Ţeicu 2003, str.
Luca 2004, p. 113; Luca 2004a, p. 123; Luca 2005, p. 354; Luca 2004, str. 113; Luca 2004a, str. 123; Luca
296-297; Luca 2006, p. 204. 2005, str. 296-297; Luca 2006, str. 204.
671
Smeu 1968, p. 20. 671
Smeu 1968, str. 20..
144
5. Tradiţia locală păstrează amintirea unor 4. Lokalna tradicija se seća nekih utvrđenja
fortificaţii în punctele Barovişte, Ruieni şi u mestima Barovište, Rujenj i Cerova 672.
Ţerova672.
D. Descoperiri monetare: 1. U ataru naselja je pronađen novac iz
1. În hotarul localităţii este semnalată o III-IV veka673.
monedă aparţinând secolelor III-IV673. 2. Isto odavde potiču i druga dva novčića,
2. Tot de aici provin alte două monede, un Julijanus i Justinijanus, oba bronzana674.
Iulianus şi un Iustinianus, ambele din
bronz674. E. Nestalo naselje:
Imanje Rušnik, iz Almaškog okruga675 je
E. Localitate dispărută: zapisano u dokumentu iz 1484. među nase-
Moşia Ruşnic, din Districtul Almăj675, este ljima Jakoba Garlišteana. Dealul Rušnikului
consemnată în documentul din 1484 printre iz Prilipeca i Prigora predstavlja reper za pro-
localităţile lui Iacob Gârlişteanu. Dealul Ruş storno ograničavanje ovoga676.
nicului de la Prilipeţ şi Prigor reprezintă un
reper pentru localizarea acesteia676. Putna
(opština Prigor, Karaš-Severinska županija)
Putna
(comuna Prigor, judeţul Caras-Severin) Naselje je smešteno na gornjem toku Nere,
na potoku Putna, pritoci istoimenog.
Localitatea este aşezată pe cursul superior
al Nerei, pe pârâul Putna, un afluent al A. Dokumentarno svedočanstvo:
acesteia. Selo, prema L. Smeu, je osnovano od starog
naselja sa Brega Feregara (Dealul
A. Atestare documentară: Feregarului)677, pominjući se 1577. godine678.
Satul, conform lui L. Smeu, s-ar fi format
din vechea aşezare de pe Dealul Feregarului677, B. Toponimi:
fiind atestată în anul 1577678.
Dealul Feregarului, Krša Mare, La Krou,
Kraku Lung, Kotošpan, Belkot, Skok, Dlma,
B. Toponime:
Pogara, Garište, Kraku Paiki, Putnica.
Dealul Feregarului, Cîrşa Mare, La Crou,
Cracu Lung, Cotoşpan, Belcot, Scoc, Dîlmă,
Pogară, Gărîşte, Cracu Paichii, Putniţa.
1. U oblasti naselja je pronađena sekira od
kamena679.
1. În arealul localităţii a fost descoperit un
topor de piatră679.
672
672
Bozu, Săcărin 1979, p. 557; Ţeicu 2003, p. 352; Luca Luca 2004, str. 113; Luca 2004a, str. 123; Luca 2005,
2004, p. 113; Luca 2004a, p. 123; Luca 2005, p. 296- str. 296-297; Luca 2006, str. 204.
297; Luca 2006, p. 204. 673
Bozu, El Susi 1987, fig. I/B; Benea 1996, str. 301; Luca
673
Bozu, El Susi 1987, fig. I/B; Benea 1996, p. 301; Luca 2004, str. 113; Luca 2004a, str. 123; Luca 2005, str.
2004, p. 113; Luca 2004a, p. 123; Luca 2005, p. 296- 296-297; Luca 2006, str. 204; Bălănescu 2006, mss.;
297; Luca 2006, p. 204; Bălănescu 2006, mss. Bălănescu 2010, mss.
674
Moga, Gudea 1975, p. 138 Benea, Bejan 1989-1983; p. 674
Moga, Gudea 1975, str. 138 Benea, Bejan 1989-1983;
143; Mare 2004, p. 198; Luca 2006, p. 204; Bălănescu str. 143; Mare 2004, str. 198; Luca 2006, str. 204;
2006, mss.; Bălănescu 2010, mss. Bălănescu 2006, mss.; Bălănescu 2010, mss.
675
Pesty 1876, p. 83. 675
676
Pesty 1878, II, p. 477. 676
677
Smeu 1977, p. 21. 677
Smeu 1977, str. 21.
678
Pesty 1878, II, p. 466. 678
Pesty 1878, II, str. 466
679
Nemiş 1981, p. 103. 679
Nemiş 1981, str. 103.
145
Stăncilova Stančilova
(comuna Şopotu Nou, judeţul (opština Šopotu Nou, Karaš-Severinska
Localitatea este aşezată pe cursul mijlociu Naselje je smešteno na srednjem toku Nere.
al Nerei.
Naselje se po prvi put pominje 1808.
Localitatea apare atestată pentru prima
dată în anul 1808, cu denumirea de Stanczi godine, pod nazivom Stanczilova680.
lova680. Dealul Stančilova i potok Staniku čuvaju
Dealul Stăncilova şi pârâul Stanicu păs- sećanje na Stankov posed (1437), imanje poro-
trează amintirea posesiunii Stanko (1437), dice Heem681.
proprietatea familiei Heem681.
B. Toponimi:
B. Toponime: Kraku ku Kusa, Kršija inalta, Vrful Fecii,
Cracu cu Cusă, Cîrşia Înaltă, Vârful Feţii, Valea Reće, Vrfu-nalt, Šaštul Stanćilovei,
Valea Rece, Vârfu-nalt, Şăştul Stăncilovei, Fagul impreunat, Ogašu Rogozului, Ogašu
Fagul Împreunat, Ogaşu Rogozului, Ogaşu Boii, Bigaru din Piatra, Gaura Kokošului.
Boii, Bigăru din Piatră, Gaura Cocoşului.
1. U blizini Znamana, se mogu primetiti i
1. În apropiere de Znamăn se mai observă
şi astăzi urmele cetăţii Stăncilova. De aici pro- danas tragovi tvrđave Stančilova. Odavde
vin şi câteva ghiulele de metal, luate de locui- potiče i nekoliko metalnih prstenova koje su
torii din zonă dintre ruinele cetăţii. meštani uzeli između ruševina tvrđave.
2. Tradiţia locală păstrează amintirea 2. Lokalna tradicija čuva sećanje na mana
mănăstirii de la Boişte, din hotarul Stăncilo- stire iz Boištea, iz atara Stančilove, naseljene
vei, locuită până la sfârşitul secolului al do kraja XIX veka.
XIX‑lea.
Šopotu Veki
Şopotu Vechi (opština Dalbošec, Karaš-Severinska
(comuna Dalboşeţ, judeţul Caraş-Severin) županija)
Satul se întinde de-a lungul pârâului Şopot,
Selo se prostire duž potoka Šopot, koji teče
ce curge de la S spe N către râul Nera, şi se află
amplasat pe malul drept al acesteia, în Depre od J prema S, prema reci Nera, i smešteno je
siunea Almăjului. na desnoj obali ove, u Almaškoj niziji.

La conscripţia din 1603682 îl găsim pentru Kod popisa iz 1603.682 po prvi put ga nala-
prima dată înregistrat ca sat, sub numele de zimo zapisanog kao selo, pod nazivom Osópot.
Osópot. Prema L. Smeu683 naselje je osnovano od
Conform lui L. Smeu683, localitatea s-ar fi starog sela iz Stupine.
format din vechea aşezare de la Stupină.
B. Toponimi:
B. Toponime: Živica, Dealul Viilor, Sub Fece, Stupina,
Jiviţa, Dealul Viilor, Sub Feţe, Stupină,
Vartoape, Valea Šopotului, Talva inalta,
Vârtoape, Valea Şopotului, Tâlva Înaltă,
Šopotu Skurt, Šopotu Lung, Varful Blidar,
Şopotu Scurt, Şopotu Lung, Vârful Blidar,
Băltoane. Baltoane.
680
Szabó, 2003, (variantă pe DVD) sv. Stăncilova. 680
Szabó, 2003, (variantă pe DVD) sv. Stăncilova.
681
Ilieşiu 2011, p. 289. 681
682
Pesty 1878, II, p. 292. 682
683
Smeu 1977, p. 21. 683
Smeu 1977, str. 21.
146
1. U mestu Salište je bila pronađena halstat-
1. În punctul Sălişte au fost descoperite ska keramika, tragovi stanovanja iz II-III,
ceramică hallstattiană, urme de locuire din XIII-XIV veka, tri komada pripadajući bronza-
secolele II-III, XIII-XIV, trei piese aparţinând noj epohi i jedan gvozdeni depozit iz II-IV
epocii bronzului şi un depozit de fier din seco- veka.
lele II-IV. a) Na 500-600 m J od Marvile, radovi za
a) La 500-600 m S de Mârvilă, lucrările de finansijsko poboljšanje su smetali rimskim
îmbunătăţiri funciare au deranjat complexe arheološkim kompleksima, iz II-III veka i sre-
arheologice romane, de secolele II-III şi din dnovekovnog perioda (XIII-XIV vek)684.
perioada medievală (sec. XIII-XIV)684. b) Na oko 800 m S-I od Dragomireane, na
b) La cca. 800 m N-E de Dragomireana, în mestu zvanom Šaul lui Badesku, su pronađeni
locul numit Şâul lui Bădescu, au fost identifi- tragovi stanovanja, delovi keramike, teguise, 2
cate urme de locuire, fragmente ceramice, kompaktne oblasti sa kolovozom od kamena i
tegule, 2 zone compacte cu paviment de piatră rimske opeke685.
şi cărămidă romană685. Isto iz ovog mesta potiče i skladište gvožđa
Tot din acest loc provine şi depozitul de fier iz II-IV veka, kao i delovi malih komada lupa
aparţinând secolelor II-IV, precum şi bucăţi de od gvožđa i olova686.
mici dimensiuni de lupe de fier şi plumb686. c) U oblasti omeđenoj dolinom Nere na J, i
c) În zona delimitată de lunca Nerei la S şi putem Dalbošec-Bozović na S, u mestu zva-
de şoseaua Dalboşeţ-Bozovici la N, în locul nom isto Šaul lui Badesku, su istraženi tragovi
denumit tot Şâul lui Bădescu, s-au cercetat života u ovoj oblasti iz prve epohe gvožđa687.
urme de locuire din prima epocă a fierului687. d) Na oko 300 m Z od mesta Dragomire
d) La cca. 300 m V de punctul Dragomi ana, se nalaze delovi rimske keramike i
reana se găsesc fragmente ceramice şi tegule tegule688.
romane688. e) Na ušću potoka Šopot u reku Neru su bila
e) La vărsarea pârâului Şopot în râul Nera pronađena 3 predmeta od bronza, uz nekoliko
au fost descoperite 3 piese de bronz, alături de delova keramike, koji odgovaraju HaB1689.
câteva fragmente de ceramică, corespunzând 2. U sredini korita potoka Šopot, u mestu
HaB1689. zvanom Marvila, izdvajaju se vrhovi jednog
2. În mijlocul luncii pârâului Şopot, în locul uzvišenja čija mera ose ima 80/85m. Istraživa-
numit Mârvilă, se detaşează culmile unei nja sprovedena između 1988.-1991. godine su
movile, care măsoară pe axe 80/85m. Cercetă- pronašla jednu nekropolu iz XII-XIII veka i
rile derulate între anii 1988-1991 au localizat o utvrđenje iz prve gvozdene epohe690 (Pl. 73).
necropolă din secolele XII-XIII şi o fortificaţie
din prima epocă a fierului690 (Pl. 73). 684
str. 140-141; Luca 2005, str. 362; Luca 2006, str.
684
Ţeicu 2003, p. 358; Luca 2004, p. 130; Luca 2004a, p. 243-244.
140-141; Luca 2005, p. 362; Luca 2006, p. 243-244. 685
Bozu, Săcărin 1979, str. 555; Bozu, El Susi 1987, fig.
685
Bozu, Săcărin 1979, p. 555; Bozu, El Susi 1987, fig. I/B; I/B; Benea, Bejan 1989-1993, str. 131; Ţeicu 2003,
Benea, Bejan 1989-1993, p. 131; Ţeicu 2003, p. 358; str. 358; Mare 2004, str. 207; Luca 2004, str. 130;
Mare 2004, p. 207; Luca 2004, p. 130; Luca 2004a, Luca 2004a, str. 140-141; Luca 2005, str. 362; Luca
p. 140-141; Luca 2005, p. 362; Luca 2006, p. 243- 2006, str. 243-244.
244.
686
Rancu 2010, mss..
686
Rancu 2010, mss.
687
687
Ţeicu 2003, p. 358; Luca 2004, p. 130; Luca 2004a, p. str. 140-141; Luca 2005, str. 362; Luca 2006, str.
243-244.
140-141; Luca 2005, p. 362; Luca 2006, p. 243-244. 688
Bozu, Săcărin 1979, str. 555; Bozu, El Susi 1987, fig.
688
Bozu, Săcărin 1979, p. 555; Bozu, El Susi 1987, fig. I/B;
I/B; Benea, Bejan 1989-1993, str. 131; Luca 2004; str.
Benea, Bejan 1989-1993, p. 131; Luca 2004; p. 130; 130; Luca 2004a, str. 140-141; Luca 2005, str. 362;
Luca 2004a, p. 140-141; Luca 2005, p. 362; Luca Luca 2006, str. 243-244.
2006, p. 243-244. 689
Săcărin, Rancu 2005, str. 603.
689
Săcărin, Rancu 2005, p. 603. 690
Bălănescu 1990, str. 193-196; Bălănescu 1993, str.
690
Bălănescu 1990, p. 193-196; Bălănescu 1993, p. 325; 325; Ţeicu 1991; str. 305-310; Ţeicu 1993, str. 240-
Ţeicu 1991; p. 305-310; Ţeicu 1993, p. 240-241; Ţeicu 241; Ţeicu 1996a; str. 106; Ţeicu 1998, str. 93, 128,
1996a; p. 106; Ţeicu 1998, p. 93, 128, 133-144; Ţeicu 133-144; Ţeicu 2003, str. 357; Ţeicu 2003a, str.
2003, p. 357; Ţeicu 2003a, p. 24-60; Bordea, Mitrea 24-60; Bordea, Mitrea 1989, str. 264; Bordea, Mitrea
1989, p. 264; Bordea, Mitrea 1991, p. 227; Gumă 1991, str. 227; Gumă 1993, str. 295; Bejan 1995, str.
1993, p. 295; Bejan 1995, p. 141-142; Oţa 1998, p. 116, 141-142; Oţa 1998, str. 116, 117, 118; Luca 2004, str.
117, 118; Luca 2004, p. 130; Luca 2004a, p. 140-141; 130; Luca 2004a, str. 140-141; Luca 2005, str. 362;
Luca 2005, p. 362; Luca 2006, p. 243-244. Luca 2006, str. 243-244.
147
Inventarul arheologic descoperit constă în Pronađeni arheološki inventar se sastoji od
monede, brăţări torsadate, inele, cercei, cercei kovanica, uvijenih narukvica, prstena,
de tâmplă şi un fragment dintr-o diademă (Pl. minđuša i jednog dela dijademe (Pl. 16; Pl.
16; Pl. 74/1-6). 74/1-6).
În acest punct săpăturile arheologice au U ovoj tačci su arheološka iskopavanja
scos la iveală 5 monede: 2 bizantine, Manuil I dovela na svetlost dana 5 kovanica: 2 vizantij-
Comnenul şi Isaac Angelos; 2 maghiare, Kal- ske, Manuil i Comnen i Isaak Angelos; 2
man şi Bela al III-lea şi un pfenig imitaţie tip mađarske, Kalman i Bela III i jedan pfenig
Friesach, secolele XII-XIII691. imitacije tipa Friesach, XII-XIII vek691.
Monedele maghiare descoperite în necro- Mađarske kovanice pronađene u nekropoli
pola de la Mârvilă constituie piese mai rare în iz Marvile predstavljaju retke primerke u sre-
repertoriul numismatic medieval al Bana dnjovekovnom numizmatičnom repertoaru
tului692. Banata692.
3. Pe la Şopotu Vechi trece şi drumul 3. Kod naselja Šopotu Veki prolazi i rimski
roman693. put693.
4. Nu departe de Dragomireana, lângă hota- 4. Nedaleko od Dragomireane, pored atara
rul satului Şopotu Vechi cu localitatea Gîrbo- sela Šopotu Veki sa naseljem Grbovac, za
văţ, la arătura din primăvara anului 1930 s-a vreme prolećnjeg oranja 1930. godine, je otko-
dezgropat cu plugul un monument de piatră pan plugom kameni rimski posmrtni spome-
funerară romană, scris cu litere latine prescur- nik, pisan latinskim skraćenicama T E M A S.
tate T E M A S. Monumentul, în greutate de Spomenik, težine 790 Kg je bio predan sa
790 Kg, a fost predat de preotul Nicolae Nova- strane sveštenika Nikolaja Novakovića iz
covici din Gîrbovăţ Liceului Traian Doda din Grbovca, Gimnaziji Trajan Doda iz Karanse-
Caransebeş694. beša694.

1. Pe teritoriul localităţii, în anul 1878, în 1. Na teritoriji naselja 1878. godine, na obali
malul unei ape au fost descoperite 3-5 tetra- jedne vode je bilo pronađeno 3-5 tetradrahme
drahme Alexandru cel Mare695. Alexandra Velikog695.
691
Bălănescu 1990, p. 193; Bălănescu 1993, p. 325; Luca 691
Bălănescu 1990, str. 193; Bălănescu 1993, str. 325;
2004, p. 130; Luca 2004a, p. 140-141; Luca 2005, p. Luca 2004, str. 130; Luca 2004a, str. 140-141; Luca
362; Luca 2006, p. 243-244. 2005, str. 362; Luca 2006, str. 243-244.
692
Bălănescu 1990, p. 193. 692
Bălănescu 1990, str. 193.
693
Milleker 1899, p. 9; Panduru 2000, p. 14; Andrei 693
Milleker 1899, str. 9; Panduru 2000, str. 14; Andrei
2007, p. 58. 2007, str. 58.
694
Smeu 1968, p. 18. 694
Smeu 1968, str. 18.
695
Milleker 1897, p. 101; Medeleţ 1994a, p. 286; Bălă 695
Milleker 1897, str. 101; Medeleţ 1994a, str. 286;
nescu 1996; p. 328; Bălănescu 2006, mss.; Luca Bălănescu 1996; str. 328; Bălănescu 2006, mss.; Luca
2004, p. 130; Luca 2004a, p. 140-141; Luca 2005, p. 2004, str. 130; Luca 2004a, str. 140-141; Luca 2005,
362; Luca 2006, p. 243-244. str. 362; Luca 2006, str. 243-244.
148
lista prescurtărilor BIBLIOGRAFIcE
ActaMN Acta Musei Napocensis, Cluj-Napoca.

AM Arheologia medievală, Asociaţia arheologilor medievişti din
România.
Analele Banatului Analele Banatului, Timişoara.
AnB(SN) Analele Banatului (serie nouă), Muzeul Banatului,Timişoara.
Apulum Apulum. Acta Musei Apulensis, Alba Iulia.
Arheološki Pregled Arheološki Pregled. Arheološko društvo Jugoslavije, Beograd.
Banatica Banatica. Muzeul Banatului Montan, Reşiţa.
BCSS Buletinul Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti. Arheologie –
istorie, Alba Iulia.
BHAB Bibliotheca Historica et Archaeologica Banatica, Timişoara.
BMN Bibliotheca Musei Napocensis, Cluj-Napoca.
BS Bibliotheca Septemcastrensis, Sibiu.
BSNR Buletinul Societăţii Numismatice Române, Bucureşti.
BT Bibliotheca Thracologica, Institutul Român de Tracologie,
Bucureşti.
CA Cercetări arheologice, Muzeul Naţional de Istorie a României,
Bucureşti.
CCA Cronica Cercetărilor Arheologice, Bucureşti.
Crisia Crisia, Oradea.
Dacia(NS) Dacia. Recherches et Découvertes Archéologiques en
Roumanie, Bucureşti; seria nouă (N.S.): Dacia. Revue
d’Archéologie et d’Histoire Ancienne, Bucureşti.
Drobeta Drobeta. Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, Turnu-Severin.
Istros Revista Istros. Muzeul Brăilei.
MCA Materiale şi Cercetări Arheologice, Bucureşti.
MN Muzeul Naţonal, Muzeul Naţional de Istorie a României.
PB Patrimonium Banaticum, Timişoara.
PBF Prähistorische Bronzefunde, München.
Rad Vojvodjanskih Muzeja Rad Vojvodjanskih Muzeja, Novi Sad.
RevB Revista Bistriţei, Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud.
RevMuz Revista Muzeelor, Bucureşti.
SAC Situri arheologice cercetate în perioada 1983-1992, I, Brăila
(1996), II, Bucureşti (1997).
Sargeţia Sargetia. Acta Musei Devensis, Deva.
SCIV(A) Studii şi Comunicări de Istorie Veche (şi Arheologie),
Bucureşti.
SimpTh Symposia Thracologica, Institutul Român de Tracologie,
Bucureşti.
Starinar Starinar, Belgrad.
149
StComCar(ansebeş) Studii şi Comunicări. Etnografie. Istorie, Caransebeş.
StIB Studii de istorie a Banatului. Universitatea de Vest,
Timişoara.
Symposia Thracologica Symposia Thracologica, Institutul Român de Tracologie,
Bucureşti.
ThD Thraco-Dacica. Institutul Român de Tracologie, Bucureşti.
Tibiscum Tibiscum (Studii şi comunicări. Etnografie. Istorie),
Caransebeş.
Tibiscus Tibiscus. Muzeul Banatului Timişoara, Timişoara.
TRÉT Történelmi és Régészeti Értesítő, Timişoara.
Ziridava Ziridava. Muzeul Judeţean Arad, Arad.
150
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ
Album 1928 Albumul tuturor întâmplărilor parohiei ortodoxe române din

Dalboşeţ, 1928. Manuscris
Alexandrescu 1966 Alexandrescu, Alexandrina, Die Bronzeschwerter in Rumänien, în
Dacia NS, 10, 1966, p.117-189.
Alicu 1973 Alicu, Dorin, Turnuri de porţi la castrele romane din Dacia, în
ActaMN, 10, 1973, p. 107-126.
Andrei 2007 Andrei, Nicolae, Monografia localităţii Bănia, Reşiţa, 2007.
Ardeţ 1993 Ardeţ, Adrian, Amfora romană în Banat, în Tibiscum, 8, 1993, p.
95-140.
Ardeţ et alii 2003 Ardeţ, Adrian; Iaroslavschi, Eugen; Bozu, Ovidiu, Noi ştampile de
amforă de la Vărădia, în Banatica, 16, 2003, 1, p. 309-316.
Ardevan 1996 Ardevan, Radu, La monnaie d’or dans la Dacie romaine, în SCN, 10,
1996, p. 15-25.
Babeş 1971 Babeş, Mircea, Les fouilles archéologiques en Roumanie, în Dacia
NS, 15, 1971, p. 359-394.
Bader 1991 Bader, Tiberiu, Die Schwerter in Rumänien, în PBF, IV, 8, 1991.
Bakić 1997 Bakić, Liliana, Findings of Coins from the Romanian Par of Banat
Region in the Collection of the National Museum in Vrsac, în
AnB(SN), 5, 1997, p. 55-62.
Bakić 2005 Bakić, Ljiljana, The Finds of Coins in the La Tène Setlement at
Židovar, in Preliminary Report, Proceedings of the 4th International
numismatic Congres in Croatia, 2005, p. 11-20.
Bălănescu 1981 Bălănescu, Dana, Descoperiri monetare din sudul Banatului (II), în
Banatica, 6, 1981, p. 147-152.
Bălănescu 1983 Bălănescu, Dana, Descoperiri monetare din sudul Banatului (III), în
Banatica, 7, 1983, p. 235-238.
Bălănescu 1984 Bălănescu, Dana, Descoperiri monetare din sudul Banatului (I), în
SCN, 8, 1984, p. 129-134.
Bălănescu 1990 Bălănescu, Dana, Monede romane din sec. IV descoperite în sudul
Banatului (V), în Banatica, 10, 1990, p. 187-204.
Bălănescu 1993 Bălănescu, Dana, Descoperiri monetare din sudul Banatului (IV), în
Banatica, 12, 1993, p. 321-338.
Bălănescu 1996 Bălănescu, Dana, Moneda în sud-vestul Daciei pre-romane (sec. IV
î.d.Ch. – I d.Ch.), teză de doctorat, 1996, Universitatea Bucureşti,
Facultatea de Istorie-Filosofie.
Bălănescu 1999 Bălănescu, Dana Antoaneta, Moneda în Banatul antic (piese romane
republicane şi imperiale, sec. I, î..Ch - I d.Ch), Reşiţa, 1999.
Bălănescu 2000 Bălănescu, Dana, Câteva consideraţii privind „tezaurele” monetare
romane din sec. IV descoperite la Răcăşdia (jud. Caraş-Severin), în
Tibiscum, 10, 2000, p. 129-148.
151
Bălănescu 2006 Bălănescu, Dana, Moneda în Banatul medieval, 2006, manuscris.
Bălănescu 2010 Bălănescu, Dana, Repertoriul numismatic al judeţului Caraş-Severin,
2010, manuscris.
Bălănescu, Chirilă Bălănescu, Dana; Chirilă Eugen, Descoperiri monetare din sudul
1994-1995 Banatului (VII), în BSNR, 88-89, 1994-1995, p. 275-277.
Bălănescu, Bălănescu, Dana; Gudea, Nicolae, Tezaurul monetar de la Răcăşdia
Gudea 1983 (III), în ActaMN, 20, 1983, p. 485-488.
Barački 1977 Barački, Stanimir, Jugoistočni Banat u ranom srednjem veku,
katalog izložbe, Vršac, 1977.
Barački 1995 Barački, Stanimir, Arheološko nalazište na dunavskoj adi kraj Stare
Palanke, Vršac, 1995.
Bejan 1985-1986 Bejan, Adrian, Contribuţii arheologice la cunoaşterea aşezărilor
rurale româneşti, databile în secolele VIII-IX, din sud-vestul
României, în ActaMN, 22-23, 1985-1986, p. 223-238.
Bejan 1995 Bejan, Adrian, Banatul în secolele IV-XII, Timişoara, 1995.
Bejan 1995-1996 Bejan, Adrian, Pottery found accidentally from the second and the
fourth centuries a.D. in Banat (south westwrn part of Romania), în
StIB, 19-20, 1995-1996, p. 125-152.
Bejan 1999-2000 Bejan, Adrian, Habitatul rural de sec. III / IV-VII / VIII din spaţiul
actual românesc. Metodologia cercetării (I), în AnB(SN), 7-8, 1999-
2000, p. 515-534.
Bejan 2004 Bejan, Adrian, La Dacie de South-Ouest (le Banat) aux IVe-VIIe
siècles reflétée par les découvertes archéologiques, în Orbis Antiquus.
Studia in Honorem Ioannis Pisonis, Cluj-Napoca, 2004, p. 380-389.
Bejan, Stoian 1995- Bejan, Adrian, Stoian, Daniel, Metalurgia din Banat în sec. IV-XII, în
1996 StIB, 19-20, 1995-1996, p. 47-60.
Benea 1983 Benea, Doina, Din istoria militară a Moesiei Superior şi a Daciei.
Legiunea VII-a Claudia şi Legiunea a IIII-a Flavia, Cluj-Napoca,
1983.
Benea 1994 Benea, Doina, Banatul în timpul lui Traian, în AnB(SN), 3, 1994,
p. 309-321.
Benea 1994 Benea, Doina, Banatul în timpul lui Traian, în AnB(SN), 3, 1994,
p. 309-321.
Benea 1996 Benea, Doina, Dacia sud-vestică în secolele III-IV, 1, Timişoara, 1996.
Benea et alii 2004 Benea, Doina; Crânguş, Maria; Ştefănescu, Atalia, Dalboşeţ, com.
Dalboşeţ, jud. Caraş-Severin. Dragomireana, în CCA – campania
2003, 2004, p. 111-112.
Benea, Bejan Benea, Doina; Bejan, Adrian, Viaţa rurală în sud-vestul Daciei în
1987-1988 secolele II-IV (I), în ActaMN, 24-25, 1987-1988, p. 247-260.
Benea, Bejan Benea, Doina, Bejan, Adrian, Viaţa rurală în sud-vestul Daciei în
1989-1993 secolele II-IV (I), în ActaMN, 26-30, 1989-1993, p. 127-148.
Berkeszi 1907 Berkeszi, István, Délmagyarország éremleletei, în TRÉT, SN, XXIII,
I-II, 1907, p.1-49.
152
Bochiş 2004 Bochiş, Bogdan, Contribuţii la repertoriul aşezărilor Tiszapolgár din
Banatul românesc, în PB, 3, 2004, p. 51-62.
Bordea 1996-1998 Bordea, Gheorghe-Petre, Découvertes monétaires en Roumanie –
1994-1995, în DaciaNS, 40-41, 1996-1998, p. 425-466.
Bordea, Mitrea 1989 Bordea, Gheorghe-Petre; Mitrea, Bucur, Découvertes monétaires en
Roumanie – 1988, în DaciaNS, 33, 1989, p. 259-266.
Bordea, Mitrea 1990 Bordea, Gheorghe-Petre; Mitrea, Bucur, Découvertes monétaires en
Roumanie – 1989, în DaciaNS, 34 1990, p. 299-308.
Bordea, Mitrea 1991 Bordea, Gheorghe-Petre; Mitrea Bucur, Découvertes monétaires en
Roumanie – 1990, în DaciaNS, 35, 1991, p. 215-228.
Boroneanţ 2000 Boroneanţ, Vasile, Arheologia peşterilor şi minelor din România,
Bucureşti, 2000.
Borza 1942 Borza, Alexandru, Banatul în timpul romanilor, Timişoara, 1942.
Botoşăneanu, Negrea Botoşăneanu, Lazăr; Negrea, Ştefan, Drumeţind prin Munţii Banatului,
1976 Bucureşti, 1976.
Bozu 1990 Bozu, Ovidiu, Aşezarea daco-romană de la Grădinari-Sălişte (judeţul
Caraş-Severin), în Banatica, 10, 1990, p. 147-186.
Bozu 1995 Bozu, Ovidiu, Grădinari, Sălişte, în CCA – campania 1994, 1995,
p. 37.
Bozu 1996 Bozu, Ovidiu, Grădinari, Sălişte, jud. Caraş-Severin, în SAC, I, 1996,
p. 55-56.
Bozu 2000 Bozu, Ovidiu, Consideraţii cu privire la Banat, în Banatica, 15, 1,
2000, p. 147-160.
Bozu et alii 1977 Bozu, Ovidiu; Răuţ, Octavian; Petrovski, Richard, Drumurile romane
în Banat, în Banatica, IV, 1977, p. 135-159.
Bozu, El Susi 1987 Bozu, Ovidiu; El Susi, Georgeta, Aşezarea romană târzie de la
Moldova Veche din punctul „Vinograda-Vlaskicrai” (judeţul Caraş-
Severin, în Banatica, 9, 1987, p. 239-270.
Bozu, Săcărin 1979 Bozu, Ovidiu; Săcărin, Caius, O expediţie arheologică în Valea
Almăjului. Realităţi şi perspective, în Banatica, 5, 1979, p. 553-554.
Böhm 1880 Böhm, Leonhard, Alterthümer längs der Donau von Pancsova bis
Orsova, in Archäologische – epigraphische Mittheilungen aus
Oesterreich, Wien, 1880.
Budescu 2007 Budescu, Icoana, Dalboşeţ – Studiu monografic, Reşiţa, 2007.
Bukvić 2000 Buvić, Ljubomir, Kanelovana keramika Gava kompleksa u Banatu,
Novi Sad, 2000.
Buracu 1941 Buracu, Coriolan Iosif, Cronica Istorică a Almăjului, în Revista
institutului Social Banat-Crişana, VIII/1, 1941, p.33-46.
Bаrački 1972 Barački, Stanimir, Aрхеолоški nalazi Sarmata u južnom Bаnatu,
Кatalog izložbe, 1972.
Bаrački 1995 Barački, Stanimir, Аrheološko nalazište nа Dunavskoj аdi kraј Stare
Pаlanke, Vršac, 1995.
Cădariu, Petrovszky Cădariu, Ştefan; Petrovszky, Richard, Cercetări arheologice pe valea
1975 Caraşovei, în Tibiscus 4, 1975, p. 147-154.
153
Chirilă et alii 1974 Chirilă, Eugen; Gudea, Nicolae; Stratan, Ion, Trei tezaure monetare
din Banat din secolul IV, Lugoj, 1974.
Chirilă, Gudea 1972 Chirilă, Eugen; Gudea, Nicolae, Descoperiri monetare antice din
Banat, în Apulum 10, 1972, p. 713-718.
Ciugudean 2000 Ciugudean, Horia, Eneoliticul final în Transilvania şi Banat, în
BHAB, 26, 2000.
Cociş 2004 Cociş, Sorin, Fibulele din Dacia Romană, Cluj-Napoca, 2004.
Comşa 1973 Comşa, Eugen, Parures néolithiques en coquillages marins
découvertes en territoire roumain, în DaciaNS, 17, 1973, p. 61-76.
Cornean 1940 Nicolae, Cornean, Monografia eparhiei Caransebeş, Caransebeş,
1940.
Crânguş et alii 2003 Crânguş, Maria, Hurduzeu, Nicu, Ştefănescu, Atalia, Dalboşeţ, com.
Dalboşeţ, judeţul Caraş-Severin, în CCA – campania 2002, 2003, p.
114-115.
Ćurčić 2004 Ćurčić, Slobodan, Naselja Banata, geografske karakteristike, Novi
Sad, 2004.
Daicovici, Miloia 1930 Daicovici, Constantin; Miloia, Ioachim, Cercetări arheologice în
Banatul de sud, în Analele Banatului, nr. 4, fasc. 7, p. 10-25,
Timişoara, octombrie-decembrie 1930.
Dimitrijević 1984 Dimitrijević, Danica, Sapaja, rimsko i srednjovekovno utvrđenje na
ostrvu kod Stare Palanke, in Starinar, XXXIII-XXXIV, Beograd,
1984, p. 29-62, T. I-IX, sl, 1-11.
Drăgoescu 1995 Drăgoescu, Maria, Descoperiri arheologice şi numismatice pe terito
riul Banatului între anii 1872-1918, în AnB(SN), 4, 1995, p. 315-375.
DRH 1977-1997 Documenta Romaniae Historica, C, Transilvania, vol. X-XIV, Bucu
reşti, 1977-1997.
Dulea 2001 Dulea, Olivian, Consideraţii privind locuirea în Banat şi Transilvania
în secolele VII-VIII d.Hr. (I. Aşezări), în AnB(SN) 9, 2001, p. 207‑263
El Susi 2000 El Susi, Georgeta, Animal Offerings in Hallstattian Cemeteries from
Banat (South-West of Romania), în Tombes tumulaires de l’Âge du
Fer dans le Sud-Est de l’Europe, Tulcea, 2000, p. 203-206.
El Susi 2002-2003 El Susi Georgeta, Cercetări arheozoologice preliminare în cetate
medievală de la Caraşova (jud. Caraş-Severin), în AnB(SN), 10-11,
2002-2003, p. 285-298.
Engel 1996 Engel, Pál, A Temesvári és Moldovai szandzsák törökkori települései
(1554-1579), Szeged, 1996.
Fâc 1998 Fâc, Sorin, Fortificaţii dacice în Clisura Dunării (jud. Caraş-Severin),
în BCSS, 4, 1998, p. 97-103.
Ferenczi 1979 Ferenczi, István, Consideraţii asupra limes-ului roman din Dacia de
vest, în Ziridava, 11, 1979, p. 125-140.
Florescu 1934 Florescu, Grigore, Le camp romain de Arcidava (Vărădia). Fouilles
de 1932, în Istros, I, 1934, p. 60-72.
Frăţilă 2010 Frăţilă, Vasile, Oiconime bănăţene slave de origine antroponimică, în
Analele universităţii de Vest din Timişoara, seria Ştiinţe Filologice,
XLVIII, Timişoara, 2010.
154
Găvădina 2003 Găvădina, Ion, Doru, Mercina. Repere culturale, Timişoara, 2003.
Gavela 1952 Gavela, Branko, Keltski oppidum Židovar, Beograd, 1952.
Gavela 1952а Gavela, Branko, Keltski oppidum Židovar, în Rad vojvođanskih
muzeja, 1, Novi Sad, 1952.
Gavela 1953 Gavela, Branko, Јеdan prilog etničkoj i hronološkoj determinaciji
panonske keramike u srednjem Podunavlju, in Rad vojvođanskih
muzeja, 2, Novi Sad, 1953.
Gavela 1964 Gavela, Branko, Židovar, Jasenovo-višeslojno naselje, în Arheološki
pregled, 6, Beograd, 1964.
Gavela 1965 Gavela, Branko, Židovar, Jasenovo-višeslojno bronzanodobno i
latensko naselje, în Arheološki pregled, 7, Beograd, 1965.
Gavela 1966 Gavela, Branko, Židovar, în Arheološki pregled, 8, Beograd, 1966.
Gavela 1969 Gavela, Branko, O etničkim problemima latenske kulture Židovara,
în Starinar, XX, Beograd, 1969.
Geangu 2001 Geangu, Anabela, Cercetări de suprafaţă în hotarul localităţilor
Carani (com. Sânandrei, jud. Timiş) şi Hodoni (com. Satchinez, jud.
Timiş), în AnB(SN), 9, 2001, p. 169-180.
Ghinea 1996 Ghinea, Dan, Enciclopedia geografică a României, I, Bucureşti 1996.
Ghinea 1997 Ghinea, Dan, Enciclopedia geografică a României, II, Bucureşti 1997.
Glodariu 1966 Glodariu, Ioan, Legio IV Flavia Felix în Dacia, în ActaMN, 3, 1966, p.
429-436.
Glodariu 1971 Glodariu, Ioan, Consideraţii asupra circulaţiei monedei străine în
Dacia (sec. II î.e.n. – I e.n.), în ActaMN, 8, 1971, p. 71-90.
Glodariu 1974 Glodariu, Ioan, Relaţiile comerciale ale Daciei cu lumea elenistică şi
romană, Cluj-Napoca, 1974.
Glodariu, Iaroslavschi Glodariu, Ioan, Iaroslavschi, Eugen, Civilizaţia fierului la daci (sec. II
1979 î.e.n. – I e.n.), Cluj-Napoca, 1979.
Gogâltan 1999 Gogâltan, Florin, Bronzul timpuriu şi mijlociu în Banatul românesc
şi pe cursul inferior al Mureşului, în BHAB, 23, 1999.
Gudea 1975 Gudea, Nicolae, Tezaurul monetar de la Răcăşdia, în ActaMN, 12,
1975, p. 183-190.
Gudea 1981 Gudea, Nicolae, Tezaurul monetar de la Răcăşdia (II) din secolul IV
e.n., în ActaMN, 18, 1981, p. 483-490.
Gudea, Găzdac 2004 Gudea, Nicolae; Găzdac, Cristian, Monede cu defecte de batere şi
imitaţii de secol IV p.Chr., în tezaure din Banat, în RevB, 18, 2004, p.
123-138.
Gudea, Moţu 1983 Gudea, Nicolae; Moţu, Ion, Observaţii în legătură cu istoria Banatului
în epoca romană, în Banatica, 7, 1983, p. 151-202.
Gumă 1983 Gumă, Marian, Contribuţii la cunoaşterea culturii Basarabi în Banat,
în Banatica, 7, 1983, p. 65-138.
Gumă 1992 Gumă, Marian, Prima epocă a fierului în zona de sud a Banatului
(jud. Caraş-Severin), în SimpTh, 1992, p. 26-37.
155
Gumă 1993 Gumă, Marian, Civilizaţia primei epoci a fierului în sud-vestul
României, în BT, 4, Bucureşti, 1993.
Gumă 1995 Gumă, Marian, The and of the Bronze Age and the begining of the
Early Iron Age in SW Romania, N Serbia and NW Bulgaria. A schort
review, în ThD, 16, 1995, 1-2, p. 99-138.
Gumă 1997 Gumă, Marian, Epoca bronzului în Banat. Orizonturi cronologice şi
manifestări culturale, în BHAB, 5, 1997.
Gumă et alii 1977 Gumă, Marian; Gumă, Nicoleta; Petrovszky, Richard, Valea Timişului,
în Banatica, 4, 1977, p. 434-435.
Gumă et alii 1996 Gumă, Marian; Rogozea, Petru; Luca, Sabin Adrian, Ticvaniu Mare,
Ferma pomicolă numărul 2, jud. Caraş-Severin, în SAC, I, 1996, p.
115-116.
Györffy, 1987 Györffy, György, Az Árpád-kori Magyarország történeti földrajza,
III, Budapesta, 1987.
Hurduzeu 2001 Hurduzeu, Nicu, Educaţia în sud-vestul Daciei în timpul stăpânirii
romane reflectată în descoperirile arheologice, în In Memoriam
Dumitru Tudor, Timişoara, 2001, p. 117-128.
Hügel 2003 Hügel, Peter, Ultimele decenii ale stăpânirii romane în Dacia, Cluj-
Napoca, 2003.
Iambor 1980 Iambor, Petru, Contribuţii documentare privind unele aşezări
româneşti din vestul ţării la începutul feudalismului, în ActaMN, 17,
1980, p. 159-176.
Iambor 1989-1993 Iambor, Petru, Izvoarele istorice şi terminologia privind aşezările
fortificate din sec. IX-XIII, în ActaMN, 26-30, 2, 1989-1993, p. 11-26.
Iambor 2000-2001 Iambor, Petru, Contribuţii la istoria unor aşezări fortificate din
Banat, în ActaMN, 37-38, 2, 2000-2001, p. 9-17.
Iaroslavschi 1975 Iaroslavschi, Eugen, O villa rustica la Caransebeş, în Banatica, 3,
1975, p. 359-364.
Iaroslavschi, Bozu Iaroslavschi, Eugen; Bozu, Ovidiu, Vărădia, com. Vărădia, jud.
2001 Caraş-Severin, în CCA – campania 2001, 2002, p. 328.
Iaroslavschi, Iaroslavschi, Eugen; Bozu, Ovidiu, Vărădia, Dealul Chilii, jud. Caraş-
Bozu 1995 Severin, în CCA – campania 1994, 1995, p. 98.
Iaroslavschi, Bozu Iaroslavschi, Eugen; Bozu, Ovidiu, Vărădia, Dealul Chilii, jud. Caraş-
1996 Severin, în SAC, I, 1996, p. 123
Iaroslavschi, Bozu Iaroslavschi, Eugen; Bozu, Ovidiu, Vărădia, Dealul Chilii, jud. Caraş-
1997 Severin, în CCA – campania 1996, 1997, p. 76.
Iaroslavschi, Bozu Iaroslavschi Eugen; Bozu Ovidiu, Vărădia, com. Vărădia, jud. Caraş-
2001 Severin, în CCA – campania 2000, 2001, p. 266-267.
Iaroslavschi, Bozu Iaroslavschi, Eugen; Bozu, Ovidiu, Raport preliminar privind princi
2003 palele rezultate ale cercetărilor arheologice din castrul de pământ de
pe Dealul Chilii (comuna Vărădia, judeţul Caraş-Severin), în
Banatica, 16, 2003, 1, p.295-300.
Iaroslavschi, Iaroslavschi, Eugen, Lazarovici, Gheorghe, Vestigii arheologice în
Lazarovici 1979 bazinul Caraşului, în ActaMN, 16, 1979, p. 447-464.
156
Iaroslavschi, Iaroslavschi, Eugen; Lazarovici, Gheorghe, Aşezări de secol IV în
Lazarovici, 1978 sudul Banatului, în ActaMN, 15, 1978, p. 255-261.
Janković, Radičević Djordje, Janković; Dejan, Radičević, The stronghold from Dupljaja, A
2005 medieval archaeological discovery, in Banatica, 17, 2005, p. 275-278.
Jevtić, Ljuština 2008 Jevtić, Miloš; Ljuština, Marija, Dacian Pottery from Židovar, in The
Iron Gates Region during the Second Iron Age: Settlements,
Necropolises, Treasures, Drobeta-Turnu Severin, 2008, p. 27-37.
Jevtić et alii 2006 Jevtić, Miloš; Lazić, Miroslav; Sladić, Miodrag, Židovarsko blago,
Vršac, 2006.
Јоvanović, Јеvtić Јоvanović, B. Dragan; Јеvtić, Miloš, Оstava srebrnih predmeta sa
2006 Židovara, Vršac, 2006.
Jucan 2003 Jucan, Codruţa, Villa rustica din Dacia intracarpatică şi Banat, în
Sargetia, 31, 2003, p. 231-240.
Jungbert 1979 Jungbert, Béla, Repertoriul localităţilor cu descoperiri paleolitice din
Transilvania (II), în ActaMN, 16, 1979, p. 389-410.
Jungbert 1985-1986 Jungbert, Béla, Repertoriul localităţilor cu descoperiri paleolitice din
Transilvania (IV), în ActaMN, 22-23, 1985-1986, p. 385-400.
Kakucs 1977 Kakucs, Lajos, Unele informaţii de arhivă privind cercetările arheo
logice efectuate în Banat între 1872-1918, în Banatica, 4, 1977, p. 471-
478.
Krstić 1962 Krstić, Dušan, Tri praistorijske nekropole u Orešcu, in Zbornik
radova Naraodnog muzeju u Beogradu, III, Beograd, 1962.
Lazăr 2009 Lazăr, Simona, Spade de bronz de la sfârşitul epocii bronzului şi
începutul epocii fierului din sud-vestul României, în Drobeta, XIX,
Arheologie-Istorie, 2009, p.105-112.
Lazarovici 1969 Lazarovici, Gheorghe, Cultura Starčevo-Criş în Banat, în ActaMN, 6,
1969, p. 3-26.
Lazarovici 1975 Lazarovici, Gheorghe, Tipologia şi cronologia materialului vincian de
la Balta Sărată – Caransebeş (Campania din 1963), în ActaMN, 12,
1975, p. 13-34.
Lazarovici 1975a Lazarovici, Gheorghe, Despre eneoliticul timpuriu din Banat, în
Tibiscus, 4, 1975, p. 9-32.
Lazarovici 1977 Lazarovici, Gheorghe, Gornea. Preistorie, Reşiţa, 1977.
Lazarovici 1979 Lazarovici, Gheorghe, Neoliticul Banatului, 1-2, în BMN, 4, 1979.
Lazarovici 1983 Lazarovici, Gheorghe, Neoliticul timpuriu din zona Porţile de Fier
(Clisură), în Banatica, 7, 1983, p. 9-34.
Lazarovici 1983a Lazarovici, Gheorghe, Principalele probleme ale culturii Tiszapolgár
în România, în ActaMN, 20, 1983, p. 3-31.
Lazarovici 1985 Lazarovici, Gheorghe, Noi descoperiri Bodrogkeresztúr în Banat, în
Banatica, 8, 1985, p. 83-90.
Lazarovici, Kalmar Lazarovici, Gheorghe; Kalmar, Zoia, Maxim, Despre necropolele
1994 tumulare din Transilvania şi Banat, în ActaMN, 31, 1994, 1, p. 11-36.
Lazarovici, Săcărin Lazarovici, Gheorghe; Săcărin, Caius, Epoca bronzului în „Clisura
1979 Dunării”, în Banatica, 5, 1979, p. 71-106.
157
Ljuština 2008 Ljuština, Маrija, Židovar, in Enciklopedija srpskog naroda (ur. R.
Ljuštić). Zavod za udžbenike, Beograd, 2008.
Ljuština 2010 Ljuština, Marija, Southern Banat after Disintegration of Basarabi
Complex – Case Study of Židovar, in The Thracians and Their
Neighbours in Antiquity: Studia in Honorem Valerii Sîrbu (ed. I.
Cândea), Brăila, 2010, p. 289-303.
Ljuština 2011a Ljuština, Marija, Rotary quern from Židovar – a glimpse into Late
La Tène economy, p. 143-149 in The Eastern Celts: the communities
between the Alps and the Black Sea (eds. M. Guštin, M. Jevtić),
Koper-Beograd, 2011.
Ljuština 2011b Ljuština, Marija, The Beginning of the Late Bronze Age in Southern
Banat and the End of the Vatin Culture: Case Study of Židovar, in
Beginning of the Late Bronze Age between the Eastern Alps and the
Danube, Osijek 20-22 October, 2011 (акта са скупа у припреми), p. 6.
Lotreanu 1935 Lotreanu, Ion, Monografia Banatului, I, Timişoara, 1935.
Luca 1996 Luca, Sabin, Adrian, Ilidia, Ogaşul cu raci, jud. Caraş-Severin, în
SAC, I, 1996, p. 62.
Luca 1998-2000 Luca, Sabin, Adrian, Répertoire de découvertes de la culture
Bodrogkeresztúr sur le territoire de Roumanie, în CA, 11, 1988-2000,
1-2, p. 305-316.
Luca 2004 Luca, Sabin, Adrian, Repertoriul arheologic al judeţului Caraş-
Severin, Bucureşti, 2004.
Luca 2004a Luca, Sabin Adrian, Arheologie şi istorie. Descoperiri din judeţul
Caraş-Severin, în BS, 7, Bucureşti, 2004.
Luca 2005 Luca, Sabin, Adrian, Arheologie şi istorie (II). Descoperiri din Banat,
în BS, X, Bucureşti, 2005.
Luca 2006 Luca, Sabin, Adrian, Descoperiri arheologice în Banatul românesc.
Repertoriu, Sibiu, 2006.
Madas 2001 Madas, Dimitrije, Nalazišta i arheološki lokaliteti na teritoriji opštine
Bela Crkva, Pančevo, 2001.
Mare 1997 Mare, Mircea, Tipuri de locuinţe din Banat între sec. IV-IX d.Hr., în
AnB(SN), 5, 1997, p. 113-138.
Mare 2004 Mare, Mircea, Banatul între secolele IV-IX, Timişoara, 2004.
Mărghitan 1979 Mărghitan, Liviu, Banatul în lumina arheologiei, 1, Timişoara, 1979.
Mărghitan 1980 Mărghitan, Liviu, Consideraţii referitoare la geneza şi evoluţia
societăţii dace pe meleagurile bănăţene, în Ziridava, 12, 1980,
p. 71-84.
Mărghitan 1980a Mărghitan, Liviu, Banatul în lumina arheologiei, 2, Timişoara, 1980.
Mărghitan 1985 Mărghitan, Liviu, Banatul în lumina arheologiei. Timişoara, 1985,
vol. 3.
Marta 1992 Marta, Doru, Aspecte tipologice ale armamentului ofensiv roman de
pe teritoriul Daciei. Suliţe (II), în Crisia, 22, 1992, p. 5-26.
Matei 1973 Matei, Ştefan, Câteva consideraţii despre arhitectura romanică în
Banat, în Banatica, 2, 1973, p. 311-319.
158
Matei 1979 Matei, Ştefan, Fortificaţiile de pe teritoriul Banatului în lumina
izvoarelor scrise, în Banatica, 5, 1979, p. 255-263.
Matei, Iambor 1980 Matei, Ştefan; Iambor, Petre, Observaţii privind aşezările fortificate
din Transilvania în perioada feudalismului timpuriu, în ActaMN, 17,
1980, p. 507-516.
Matei, Uzum 1971 Matei, Ştefan, Uzum, Ilie, Date noi asupra bisericii şi fortificaţiei de
la Ilidia, în ActaMN, 9, 1971, p. 555-564.
Maxim 1993 Maxim, Zoia, L’habitation Coţofeni de Piatra Ilişovei, în Banatica, 12,
1993, p. 65-74.
Medaković 2008 Medaković, Anica, Felix Milleker (1858-1942) istraživač, publicista i
kustos Gradskog muzeja Vršac, Vršac, 2008.
Medeleţ 1994 Medeleţ, Florin, Contribuţii la repertoriul numismatic al Banatului,
Epoca Latène. Secolul IV î. Chr.-106, în AnB(SN), 3, 1994, p. 239-
308.
Medeleţ 1995 Medeleţ, Florin, Câmpurile de urne funerare din Banat. Unele
probleme ale ritului şi ritualului funerar la tracii nordici timpurii de
la sfârşitul epocii bronzului şi începutul epocii fierului, în ActaMN,
32,1995, 1, p. 289-302.
Medeleţ, Bugilan 1987 Medeleţ, Florin, Bugilan, Ion, Contribuţii la problema şi la reperto
riul movilelor de pământ din Banat, în Banatica, 9, 1987, p. 87-198.
Milleker 1883 Milleker, Bódog, Kuszicsi éremlelet, în TRET, 1883, p. 151.
Milleker 1886 Milleker, Felix, Geschichte der Kön. Freistadt Werschetz, I, Budapesta,
1886.
Milleker 1891 Milleker, Bódog, Dél-Magyarország öskori régiségleletei, Történelmi
és régészeti értesítő VII/4, Temesvár, 1891.
Milleker 1897 Milleker, Bódog, Délmagyarország régiségleletei a honfoglalás előtti
időkből, I, Timişoara, 1897.
időkből, II, Timişoara, 1899.
időkből, III, Timişoara, 1905.
Milleker, Böhm 1925 Milleker, Felix; Leonhard, Böhm, Der Monograph des Banats, sein
Leben und seine Werke, 1833-1924, Werschatz, 1925.
Mitrea 1964 Mitrea, Bucur, Descoperiri recente şi mai vechi de monede antice şi
bizantine din Republica Populară Română, în SCIV, 15, 1964 4, p.
568-580.
Moga, Gudea 1975 Moga, Marius; Gudea, Nicolae, Contribuţii la repertoriul arheologic
al Banatului, în Tibiscus, 4, 1975, p. 129-146.
Mogoşanu 1973 Mogoşanu, Florea, Date cu privire la paleoliticul din judeţul Caraş-
Severin, în Banatica, 2, 1973, p. 13-24.
Morintz 1972 Morintz, Sebastian, Les fouilles archéologiques en Roumanie (1971),
în DaciaNS, 16, 1972, p. 335-358.
Morintz 1973 Morintz, Sebastian, Les fouilles archéologiques en Roumanie (1972),
în DaciaNS, 17, 1973, p. 361-398.
159
Munteanu 1983 Munteanu, Luminiţa, Cercetări arheologice la obiectivul „La Chilii”,
com. Vărădia, jud. Caraş-Severin, în CA, 6, 1983, p. 231-238.
Munteanu-Dumitru Luminiţa, Munteanu-Dumitru, Itinerare arheologice bănăţene,
Németh 1997 Németh, Eduard, Die Romanisierung in den Auxiliartruppen aus
dem Südwesten Dakiens, în AnB(SN), 5, 1997, p. 75-78.
Németh, Bozu 2000 Németh, Eduard; Bozu, Ovidiu, Vărădia, com. Vărădia, jud. Caraş-
Severin, în CCA – campania 1999, 2000, p. 112.
Németh, Bozu 2001 Németh Eduard; Bozu Ovidiu, Vărădia, com. Vărădia, jud. Caraş-
Severin, în CCA – campania 2000, 2001, p. 267.
Németh, Bozu 2002 Németh, Eduard; Bozu, Ovidiu, Vărădia, com. Vărădia, jud. Caraş-
Severin, în CCA – campania 2001, 2002, p. 328-329.
Németh, Bozu 2005 Németh Eduard; Bozu Ovidiu, Vărădia, com. Vărădia, jud. Caraş-
Severin. Punct: Pustă, în CCA – campania 2004, 2005, p. 401-402.
Németh, Bozu 2005a Németh, Eduard; Bozu, Ovidiu, Noile săpături din castrul roman de
la Vărădia-„Pustă” (jud. Caraş-Severin), în Banatica, 17, 2005, p.
201-210.
Nemiş 1981 Nemiş, Vasile, Despre satul lui Eftimie Murgu, Bucureşti, 1981.
Oberşterescu 2009 Oberşterescu, Dan, Monografia comunei Lăpuşnicu Mare, Reşiţa,
2009.
Olariu, Cădariu 1977 Olariu, Martin; Cădariu, Ştefan, Peşteri cu urme de locuire de pe
Valea Nerei (Sectorul Chei), în Banatica 4, 1977, p. 9-18.
Olaru 1977 Olaru, Martin, Valorificarea patrimoniului turistic al aşezărilor
rurale din partea de sud-vest a ţării (judeţul Caraş-Severin) în
StCom Caransebeş, II, 1977, p. 493-506
Ormós 1879 Ormós, Zsigmónd, Adatok a délmagyarországi földvárak törté
netéhez, in Történelmi és régészeti értesítő V/2, Temesvár, 1879.
Oţa 1998 Oţa, Silviu, Mormintele bogomile din sudul Banatului (secolele
XII-XV), în AM, 2, 1998, p. 113-124.
Oţa 2000 Oţa, Silviu, Câteva consideraţii în legătură cu necropolele medievale
rurale din sudul Banatului (sec. XII-XIV), în Banatica, 15, 2000, 1, p.
161-176.
Oţa, Oţa 2006 Oţa, Silviu; Oţa, Liana Loredana, Historical and archaeological data
regarding the fortress Caraşova-Hill Grad, commune of Caraşova,
Caraş-Severin district, în MN, 18, 2006, p. 3-13.
Panduru 2000 Panduru, Pavel, Monografia localităţii Prigor, Reşiţa, 2000.
Pap 2002 Pap, Francisc, Repertoriu numismatic al Transilvaniei şi Banatului
sec. 11-20 – despre circulatia monetara in Transilvania şi Banat,
Cluj Napoca, 2002
Păunescu 2001 Păunescu, Alexandru, Paleoliticul şi Mezoliticul din spaţiul transil
van. Bucureşti, 2001.
Pecinjački 1982 Pecinjački, Sreta, Graničarska naselja Banata (1773-1810), 1. Tom,
Маtica Srpska, Novi Sad, 1982.
160
Pesty 1876 Pesty, Frigyes, A Szörény vármegyei hajdani oláh kerületek, Buda
pest, 1876.
Pesty 1878 Pesty, Frigyes, A Szörényi Bánság és Szörényi vármegye története,
I-III, Budapest, 1878.
Pesty 1881 Pesty, Frigyes, Krassó vármegye története, II/2, Budapest, 1881.
Pesty 1882 Pesty, Frigyes, Krassó vármegye története, III, Budapest, 1882.
Pesty 1884 Pesty, Frigyes, Krassó vármegye története, II/1, Budapest, 1884
Petrescu 1997 Petrescu, Sorin Marius, Descoperirile aparţinând epocii fierului în
peşterile din Munţii Aninei, în AnB(SN), 5, 1997, p. 31-46.
Petrescu 2000 Petrescu, Sorin Marius, Locuirea umană a peşterilor din Banat până
în epoca romană, în BHAB, 27, Timişoara, 2000.
Petrescu 2004 Petrescu, Sorin Marius, Locuirea umană a peşterilor din Banat din
epoca romană până în sec. XXI, Cluj-Napoca, 2004.
Petrescu, Popescu Petrescu, Sorin Marius; Popescu, Octavian, Piese metalice descoperite
2000 în peşteri din Valea Caraşului (judeţul Caraş-Severin), în Banatica,
15, 2000, 1, p. 207-215.
Petrescu-Dîmboviţa Petrescu-Dîmboviţa, Mircea, Depozitele de bronzuri din România,
Petrovszky 1973 Petrovszky, Richard, Contribuţii la repertoriul arheologic al
localităţilor judeţului Caraş-Severin, din paleolitic până în secolul al
V-lea î.e.n. (partea I), în Banatica 2, 1973, p. 385-394.
Petrovszky 1975 Petrovszky, Richard, Contribuţii la repertoriul arheologic al
localităţilor judeţului Caraş-Severin din paleolitic până în secolul al
V-lea î.e.n. (partea II), în Banatica, 3, 1975, p. 365-378.
Petrovszky 1977 Petrovszky, Richard, Contribuţii la repertoriul arheologic al locali
tăţilor judeţului Caraş-Severin, din paleolitic până în secolul al V-lea
î.e.n. (partea III), în Banatica, 4, 1977, p. 437-461.
Petrovszky 1979 Petrovszky, Richard, Peşteri din judeţul Caraş-Severin – cercetări
arheologice (I), în StComCar, 3, 1979, p. 229-262.
Petrovszky et alii 1981 Petrovszky, Richard; Popescu, Octavian; Rogozea, Petru, Peşteri din
judeţul Caraş-Severin, cercetări arheologice, în Banatica, 6, 1981, p.
429-462.
Petrovszky, Cădariu Petrovszky, Richard; Cădariu, Ştefan, Aşezări ale culturii Coţofeni în
1979 judeţul Caraş-Severin, în Banatica 5, 1979, p. 35-70.
Pop 2003 Pop, Constantin, Viaţa spirituală în mediul rural din Dacia Supe
rioară (II), în Tibiscum 11, 2003, p. 263-266.
Pop 2004 Pop, Constantin, Viaţa spirituală în mediul rural din Dacia Supe
rioară (I), în Apulum 41, 2004, p. 309-320.
Popescu 1965a Popescu, Dorin, Săpăturile arheologice din Republica Socialistă
România în anul 1964, în SCIV, 16, 1965, 3, p. 587-604.
Popescu 1970 Popescu, Dorin, Săpăturile arheologice din Republica Socialistă
România din anul 1969, în SCIVA 21, 1970, 3, p. 493-522.
Popescu 1970a Popescu Dorin, Les fouilles archéologiques de 1969 en Roumanie, în
DaciaNS 14, 1970, p. 431-464.
161
Popescu 1979 Popescu Dorin, Noi descoperiri arheologice în judeţul Caraş-Severin
(I) Sasca Montană, Sasca Română, Slatina Nera, în StComCar 3
(1979), p. 431-436.
Preda 1973 Preda, Constantin, Monedele geto-dacilor, Bucureşti, 1973.
Preda 1975 Preda, Constantin, Circulaţia monedelor postaureliene în Dacia, în
SCIV, 26, 1975, 4, p. 441-486.
Protase 1966 Protase, Dumitru, Problema continuităţii în Dacia în lumina arheo
logiei şi numismaticii, Bucureşti, 1966.
Protase 1967 Protase, Dumitru, Legiunea IIII Flavia la nordul Dunării şi
apartenenţa Banatului şi Olteniei de vest la Provincia Dacia, în
ActaMN, 4, 1967, p. 47-72.
Protase 1975 Protase, Dumitru, Villa rustica de la Dalboşeţ (jud. Caraş-Severin),
în Banatica, 3, 1975, p. 349-358.
Protase 2000 Protase, Dumitru, Autohtonii în Dacia II. Dacia postromană până la
slavi, Cluj Napoca, 2000.
Protase 2001 Protase, Dumitru, Villa Rustica de la Dalboşeţ (judeţul Caraş-
Severin), în Studia Archaeologica et Historica. Nicolao Gudea
Dicata, Zalău, 2001, p.237-249.
Protase 2005 Protase, Dumitru, Villa rustica de la Dalboşeţ (jud. Caraş-Severin).
Săpăturile arheologice din anii 1969-1972, în Orizonturi daco-
romane, Cluj Napoca, 2005, p.274-284.
Protase et alii 2001 Protase, Dumitru; Benea, Doina; Crânguş, Mariana; Hurduzeu, Nicu,
Dalboşeţ, com. Dalboşeţ, jud. Caraş-Severin, în CCA 2001, p. 77-78.
Protase et alii 2002 Protase, Dumitru; Crânguş, Mariana; Benea, Doina; Ştefănescu,
Atalia, Dalboşeţ, com. Dalboşeţ, jud. Caraş-Severin, în CCA –
campania 2001, 2002, p. 118-119.
Radu 2002 Radu, Adriana, Cultura Sălcuţa în Banat, Reşiţa, 2002.
Radu 2005 Radu, Adriana, Cercetări arheologice de epoca bronzului şi hall
stattiene în împrejurimile localităţii Iam (judeţul Caraş-Severin), în
Banatica, 17, 2005, p. 89-106.
Radu, Ţeicu 2003 Radu, Adriana; Ţeicu, Dumitru, Nicolinţ, com. Ciuchici, jud. Caraş-
Severin, punct Daia Parte, Crăguieţ, Râpa Galbenă, în CCA,
campania 2002, Bucureşti, 2003, p. 212-213
Radu, Ţeicu 2003a Radu, Adriana; Ţeicu, Dumitru, Iam, com. Berlişte, jud. Caraş-
Severin, în CCA – campania 2002, 2003, p. 145-146.
Radu, Ţeicu 2003b Radu, Adriana; Ţeicu Dumitru, Săpături arheologice de salvare în
raza satului Nicolinţ, în Tibiscum, 11, 2003, p. 309-322.
Rancu 2010 Rancu, Dacian, Metalurgia în Dacia de sud-vest în secolele II-IV,
2010. Manuscris.
Rašajski 1972 Rašajski, Rastko, Аrheološka zbirka, in Narodni muzej u Vršcu 1882-
1972, Vršac, 1972.
Răuţ 1967 Răuţ, Octavian, Depozitul de bronzuri de la Giurgiova, în Revista
Muzeelor, 4, p. 44-47.
Rogozea 1983 Rogozea, Petru, Câteva descoperiri hallstattiene recente din Banat,
în Banatica, 7, 1983, p. 140-141.
162
Rogozea 1986 Rogozea, Petru, Peşteri din judeţul Caraş-Severin – cercetări arheo
logice (III), în Tibiscum, 6, 1986, p. 198-208.
Rogozea 1987 Rogozea, Petru, Cercetări arheologice în endocarstul din sud-vestul
României, în Banatica, 9, 1987, p. 347—362.
Rogozea 1994 Rogozea, Petru, Ticvaniu Mare, jud. Caraş-Severin, în CCA, cam
pania 1993, Satu Mare, 1994, p. 66-67.
Rómer 1869 Rómer, Floris, Széttekintés az archaeológiai irodalomban, în
Archaeológiai Értesitő, I/1, Budapest, 1869. p
Roska 1942 Roska, Márton, Erdély Régészeti Repertóriuma, Cluj, 1942.
Rustoiu 1993 Rustoiu, Aurel, Observaţii privind ceramica Latène cu grafit în pastă
din România, în ThD, 14, 1993, 1-2, p. 131-142.
Rusu 1963 Rusu, Mircea, Die Verbreitung der Bronzehorte in Transsilvanien
vom Ende Bronzezeit in die mittlere Hallstattzeit, în DaciaNS, 7,
1963, p. 177-210.
Rusu 1977 Rusu, Mircea, Transilvania şi Banatul în secolele VI-IX, în Banatica,
4, 1977, p. 169-214.
Rusu A. A et alii 2000 Rusu, Adrian Andrei; Sabău, Nicolae; Burnicioiu, Ileana; Leb, Ioan,
Vasile; Lupescu, Maria, Makó, Dicţionarul mănăstirilor din Transil
vania, Banat, Crişana şi Maramureş, Cluj-Napoca, 2000.
Rusu A.A. 1998 Rusu, Adrian Andrei, Arheologia cetăţilor medievale ale Transil
vaniei, în AM, 2, 1998, p. 5-19.
Rusu A.A. 1999 Rusu, Adrian Andrei, Ioan de Hunedoara şi românii din vremea sa.
Studii. Cluj-Napoca, 1999.
Săcărin 1979 Săcărin, Caius, Bronzuri descoperite pe teritoriul judeţului Caraş-
Severin, în Studii şi Comunicări de Istorie, Caransebeş, 1979, p.
111‑122.
Săcărin 1981 Săcărin, Caius, Depozitul de bronzuri de la Ticvaniu Mare (judeţul
Caraş-Severin), în Banatica, 6, 1981, p. 97-106.
Săcărin 1993 Săcărin, Caius, Descoperiri Gârla Mare în zona Porţilor de Fier, în
Banatica, 12, 1993, p. 75-84.
Săcărin, Rancu 2005 Săcărin, Caius; Rancu, Dacian, Trei piese de bronz descoperite la
Şopotu Vechi în Banatica, 17, 2005, p. 601-606.
Săcărin, Rancu 2009 Săcărin, Caius; Rancu, Dacian, Raport preliminar de cercetare
privind săpăturile arheologice de la Socol „Palanački Breg” judeţul
Caraş-Severin, în Drobeta, XIX Arheologie-Istorie, 2009, p. 113-127.
Sencu, Băcănaru 1976 Sencu, Vasile; Băcănaru, Ioan, Judeţul Caraş-Severin, Bucureşti,
1976.
Simu 1924 Simu, Traian, Drumuri şi cetăţi romane în Banat, Lugoj, 1924.
Sladić 1991 Sladić, Мiodrag, Latenski sloj na Židovaru, оsvrt nа аrheološka
iskopavanja 1977 godine, in Zbornik Filozofskog Fakulteta, XVII,
Beograd, 1991.
Smeu 1968 Smeu, Liviu, Almăjul în hotareleBanatului Severin, Manuscris, 1968.
Smeu 1977 Smeu, Liviu, Contribuţii la istoria Almăjului, Bucureşti, 1977.
163
Stanciu 2000 Stanciu, Ion, Despre ceramica medievală timpurie de uz comun,
lucrată la roata rapidă, în aşezări de pe teritoriul României (secolele
VIII-X), în AM, 3, 2000, p. 127-192.
Stoia 1976 Stoia, Adriana, Les fouilles archéologiques en Roumanie (1975), în
DaciaNS, 20, 1976, p. 273-286.
Stoicovici 1981 Stoicovici, Eugen, Ateliere siderurgice din secolele IV şi XI-XII în
partea de sud a Banatului, în Banatica, 6, 1981, p. 173-180.
Stoicovici 1983 Stoicovici, Eugen, Unele caracteristici ale zgurilor din atelierele
metalurgice daco-romane şi prefeudale, în Banatica, 7, 1983, p.
239‑248.
Suciu 1967 Suciu, Coriolan, Dicţionarul istoric al localităţilor din Transivania,
(A-N) Bucureşti, 1967.
Suciu 1968 Suciu, Coriolan, Dicţionarul istoric al localităţilor din Transivania,
(O-Z) Bucureşti, 1968.
Szabó 2003 Szabó, M. Attila, Erdély, Bánság és Partium történeti és közigaz
gatási helységnévtára, (variantă pe DVD), Csíkszerda/Miercurea
Ciuc, 2003.
Szentmiklosi, Szentmiklosi, Alexandru; Draşovean, Florin, Arta prelucrării bron
Draşovean 2004 zului în Banat, Timişoara, 2004.
Téglás 1905a Téglás, Gábor, Az Oresaci, „Sidova“ nevű földvár, in Archaeologiai
Értesítő, XXV/2, Budapest, 1905, p. 114-116.
Téglás 1905b Téglás, Gábor, A temesváraljai (Duplaji) Grad – Cetate nevű földvár.
(Három ábrával), in Archaeologiai Értesítő, XXV, Budapest, 1905, p.
218-221.
Téglás 1912 Téglás, Gabor, Bányászati és Kohászati lapok, XLV, Timişoara, 1912.
Ţeicu 1981 Ţeicu, Dumitru, Câteva consideraţii pe marginea unor podoabe
medievale, în ActaMN, 18, 1981, p. 491-500.
Ţeicu 1987 Ţeicu, Dumitru, Cercetări arheologice în depresiunea Oraviţei, în
Banatica, 9, 1987, p. 317-346.
Ţeicu 1991 Ţeicu, Dumitru, Cercetări arheologice în necropola medievală
timpurie de la Şopotu Vechi-Mârvila (jud. Caraş-Severin), în Crisia,
21, 1991, p. 305-310.
Ţeicu 1992 Dumitru, Ţeicu, Documentaţia arheologică cu privire la Banatul de
Sud în secolele V-X, în Symposia Thracologica, IX, 1992, p. 61-65.
Ţeicu 1993 Ţeicu, Dumitru, Necropole medievale (sec. X-XIV) din sudul Bana
tului, în Banatica, 12, 1993, p. 229-272.
Ţeicu 1995 Ţeicu, Dumitru, Über die Anfäge der mittelalterlichen Befestigung
architektur im Banat, în Banatica, 13, 1995, 1, p. 209-214.
Ţeicu 1995a Ţeicu, Dumitru, Biserica medievală de la Cârnecea, în Banatica 13,
1995, 1, p. 227-250.
Ţeicu 1995b Ţeicu, Dumitru, Über die Anfäge der mittelalterlichen Befestigung
architektur im Banat, în Banatica, 13, 1995, 1, p. 209-214.
Ţeicu 1996 Ţeicu, Dumitru, Cârnecea, Dealul Bisericii, com. Ticvaniu Mare, jud.
Caraş-Severin, în SAC – I, 1996, p. 106.
164
Ţeicu 1996a Ţeicu, Dumitru, Forschungen mittelalterlicher Archäologie im Banat,
în AM, 1, 1996, p. 9-34.
Ţeicu, Rancu 1997 Ţeicu, Dumitru; Rancu, Dacian, Vrăniuţ, jud. Caraş-Severin, în CCA
– campania 1996, 1997, p. 79.
Ţeicu 1998 Ţeicu, Dumitru, Banatul montan în Evul Mediu, în BHAB, 19, 1998.
Ţeicu 1999-2000 Ţeicu, Dumitru, Opinii privind activitatea metalurgică din Banatul
montan în secolele III-IV, în AnB(SN), 7-8, 1999-2000, p. 451-472.
Ţeicu 2002 Ţeicu, Dumitru, Monastères ortodoxes médièvaux de Banat, în
Vilaietul Timişoarei (450 de ani de întemeiere a paşalâcului) 1552-
2002, Timişoara, 2002, p. 35-44.
Ţeicu 2003 Ţeicu, Dumitru, Contribuţii la repertoriul arheologic al Banatului
montan, în Banatica, 16, 1 2003, 1, p. 339-376
Ţeicu 2003a Ţeicu, Dumitru, Studii istorice, Timişoara, 2003.
Ţeicu 2007 Ţeicu, Dumitru, Geografia eclesiastică a Banatului medieval, Cluj
Napoca, 2007
Ţeicu 2007a Ţeicu, Dumitru, Patrimonium Banaticum, Timişoara 2007.
Ţeicu 2009 Ţeicu, Dumitru, Cetăţi medievale din Banat/Medieval Fortifications
în Banat, Timişoara, 2009.
Ţeicu 2009a Ţeicu, Dumitru, Arta minoră medievală din Banat/Miror medieval
art in Banat, Timişoara, 2009.
Ţeicu et alii 1997 Ţeicu, Dumitru; Rancu, Dacian; Vidu, Micli, Moceriş, Dealul Gruni,
jud. Caraş-Severin, în CCA – campania 1996, 1997, p. 37.
Ţeicu et alii 2001 Ţeicu, Dumitru; Oţa, Silviu; Oţa, Liana Loredana, Caraşova, com.
Caraşova, jud. Caraş-Severin, în CCA – campania 2000, 2001, p.
57-59.
Ţeicu et alii 2002 Ţeicu, Dumitru; Oţa, Silviu; Oţa, Liana Loredana, Caraşova, com.
Caraşova, jud. Caraş-Severin, în CCA – campania 2001, 2002, p. 85.
Ţeicu et alii 2002a Ţeicu, Dumitru; Rancu, Dacian; Vidu Micli, Socol, Okrugliţa, jud.
Caraş-Severin, în CCA – campania 2001, 2002, p. 296.
Tincu-Velia 1865 Tincu-Velia, Nicolae, Istorioară bisericească politico-naţionale a
romănilor peste totu, Sibiu, 1865.
Trâncă 1983 Trâncă, Georgeta, Observaţii pe marginea materialului faunistic din
aşezarea medievală de la Ilidia (judeţul Caraş-Severin), în Banatica,
7, 1983, p. 311-320.
Trinkhaus, Băltean et Trinkhaus, Erik; Băltean, Ionuţ, Asupra oamenilor moderni timpurii
alii 2005 din Banat: Peştera cu Oase, în Banatica, 17, 2005, p. 9-27
Uzelac 2002 Uzelac, Jovan, Praistorijski odsek – Zbirke metalnog doba, u:
Gradski muzej Vršac 1882-2002, Vršac, 2002.
Uzelac et all. 1997 Uzelac, Јovan; Lazić, Miroslav; Jevtić, Miloš; Sladić, Miodrag;
Jovanović, Aleksandar, Židovar, naselje bronzanog i gvozdenog
doba, Beograd 1997.
Uzum 1975 Uzum, Ilie, Cimitirul medieval de la Gornea Ţârchevişte, în Banatica,
3, 1975, p. 131-143.
165
Uzum 1977 Uzum, Ilie, Locuirea feudală timpurie de la Gornea-Ţărmuri, în
Banatica, 4, 1977, p. 215-222.
Uzum 1979 Uzum, Ilie, Săpăturile arheologice de la Ilidia (com. Ciclova
Română). Campania 1978, în MCA, 13, 1979, p. 387-390.
Uzum 1979a Uzum, Ilie, Aşezarea feudală timpurie de la Moldova Veche-„Rât”
(judeţul Caraş-Severin), în Banatica, 5, 1979, p. 225-254.
Uzum 1979b Uzum, Ilie, Săpăturile arheologice de la Ilidia (com. Ciclova
Română). Campania 1978, în MCA, 13, 1979, p. 387-390.
Uzum 1980 Uzum, Ilie, Consideraţii istorico-arheologice cu privire la aşezările
autohtone din Clisura Dunării între secolele VI-XIV, în Drobeta, 4,
1980, p. 125-139.
Uzum 1983a Uzum, Ilie, Un tezaur de podoabe medievale descoperit la Macovişte
(comuna Ciuchici, judeţul Caraş-Severin), în ActaMN, 20, 1983, p.
509-519.
Uzum, Lazarovici 1971 Uzum, Ilie; Lazarovici, Gheorghe, Aşezarea feudală Ilidia în lumina
izvoarelor scrise şi a cercetărilor arheologice, în Banatica, 1, 1971, p.
157-162.
Uzum, Lazarovici 1974 Uzum, Ilie; Lazarovici Gheorghe, Descoperiri arheologice prefeudale
şi feudal-timpurii în zona superioară a Clisurii Dunării, în Crisia, IV,
1974, p. 47- 48.
Uzum, Lazarovici 1977 Uzum, Ilie; Lazarovici, Gheorghe, Ilidia-Obliţa, în Banatica, 4, 1977,
p. 436.
Vlassa, Takacs, Vlassa, Nicolae; Takacs, Lazarovici, Gheorghe, Die Hügelgräber aus
Lazarovici, 1985 dem Banat und aus Sibenbürgen aus der Spätäneolitischen Periode,
în Symposium Hügelbestettung, 107-119, în ActaMN, XXII-XXIII,
1985 -1986, p. 61-78.
Vuksan 2008 Vuksan, Маrko, Srednjovekovna ostava srebrnog novca i nakita iz
Dupljaje, u Srpsko arheološko društvo, XXX godišnji skup i 125
godina postojanja, Zaječar, 5-7. jun. Programi, izveštaji, informacije
i apstrakti, ur. B. Аnđelković, Beograd 2008.
Vulpe 1975 Vulpe, Alexandru, Die Äxte und Beile in Rumänien, în PBF, 9, 1975.
Winkler 1968 Winkler, Iudita, Tipurile monetare ale geto-dacilor şi aria lor de
răspândire (partea I), în ActaMN, 5, 1968, p. 33-50.
Winkler 1969 Winkler, Iudita, Tipurile monetare ale geto-dacilor şi aria lor de
răspândire (partea II), în ActaMN, 6, 1969, p. 67-91.
Wollmann 1971 Wollmann, Volker, Inscripţii şi sculpturi romane din sud-estul
Banatului, în ActaMN 8, 1971, p. 539-553.
Wollmann 1977 Wollmann, Volker, Preocupări şi cercetări de epigrafie asupra
Banatului roman, în StComCar, 2, 1977, p. 363-376.
Wollmann 1996 Wollmann, Volker, Mineritul metalifer, extragerea sării şi carierele
de piatră în Dacia romană, în BMN, 13, 1996.
***Caraş-Severin Judeţul Caraş-Severin, Bucureşti, 1981.
166
PLANŞE / Planše
167
168
PLANŞA / PlanšA 1
Caraşova-Cetatea Grad. Zidurile de incintă ale cetăţii. Curtina de sud-est a cetăţii.
Karaševo-Tvrđava Grad. Zidovi zgrade tvrđave. Jugoistočno dvorište tvrđave.
169
PLANŞA / PlanšA 2
Giurgiova-Ogaşul Râmneşti. Piese din depozitul de bronzuri.
Điurđiova-Ogašul Ramnešti. Primerci iz skladišta bronza.
170
PLANŞA / PlanšA 3
Ticvaniu Mare-Punctul Andree. Piese din depozitul de bronzuri.
Tikvaniu Mare-Mesto Andree. Delovi iz skladišta bronza.
171
PLANŞA / PlanšA 4
Ticvaniu Mare-Punctul Andree. Piese din depozitul de bronzuri.
Tikvaniu Mare-Mesto Andree. Delovi iz skladišta bronza.
172
PLANŞA / PlanšA 5
Ilidia-Obliţa. Piese provenite din săpături (sec XII-XV); Ilidia Obliţa-Vicinic. Piese provenite din săpături (sec. II-III).
Ilidija-Oblica. Primerci koji potiču iz iskopavanja (3-6, XII-XV vek). Ilidia Obliţa-Vicinic. Primerci koji potiču iz
iskopavanja (II-III vek).
173
PLANŞA / PlanšA 6
Ilidia-Cetate. Ceramică, cataramă, pinteni, arme, provenite din săpături (sec. XII-XIV).
Ilidija-Ćetate. Keramika, kopča, mamuze, oružje, koje potiče iz iskopavanja (XII-XIVvek).
174
PLANŞA / PlanšA 7
Vărădia-Chilii. Vedere de ansamblu a zonei.
Varadija-Kili. Pogled na oblast u celini.
175
PLANŞA / PlanšA 8
Vărădia-Chilii. Săpături în castru. Ansamblu monastic şi Capela Baici.
Varadija-Kili. Iskopavanja u dvoru. Manastirski ansambl i Kapela Baići.
176
PLANŞA / PlanšA 9
Oreşac-Jidovar. Fotografie aeriană a sitului arheologic.
Orešac-Židovar. Slika arheološkog sita iz vazduha.
177
PLANŞA / PlanšA 10
Oreşac-Jidovar. 1. Denar republican, 2. Pandantiv de argint în formă de cap de om, 3. Pandantiv de argint în formă de
gândac.
Orešac-Židovar. 1. Republički denar. 2. Privezak od srebrnog lima u vidu ljudske glave. 3. Privezak od srebrnog lima u
vidu insekta tvrdokrilca.
178
Oreşac-Jidovar. Podoabe din sârmă de argint răsucită, 2. Pandantiv de argint în formă de porumbel, 3. Pandantiv de
argint în formă de vrabie.
Orešac-Židovar. 1. Masivni lanac od upletene srebrne žice. 2. Privezak od srebrnog lima u vidu goluba. 3. Privezak od
srebrnog lima u vidu vrapca.
179
Dalboşeţ (Şopotu-Vechi)-Dragomireana, sec. II-III. Fragmente de tencuială (1), fragmente ceramice (2),
fragment olan (3).
Dalbošec (Šopotu-Veki)-Dragomireana, II-III vek. Delovi maltera (1), delovi keramike (2), deo crepa (3).
180
Socol-Okrugliţa. Aspecte din vechile săpături (1-2); Vedere de ansamblu a zonei (3), (Ţeicu 2002).
Sokolovac-Okruglica. Izgled starih iskopavanja (1-2); Pogled na oblast u celini (3), (Ţeicu 2002).
181
Zlatiţa- Mănăstire, Aspecte din vechile săpături (1-2), (Ţeicu 2003).
Zlatica- Manastir, Izgled starih iskopavanja (1-2), (Ţeicu 2003).
182
Zlatiţa- Mănăstire, Aspecte din vechile săpături (1-2), (Ţeicu 2003).
Zlatica- Manastir, Izgled starih iskopavanja (1-2), (Ţeicu 2003).
183
Şopotu Vechi- Mîrvilă, Cercei (1-4), (Ţeicu 2003).
Šopotu Veki- Mrvila, Minđuše (1-4), (Ţeicu 2003).
184
Caraşova. Vedere cu amplasarea cetăţii Grad şi a Cheilor Caraşului.
Karaševo. Razglednica sa položajem tvrđave Grad i Klanca Karaša.
185
Caraşova. Plan de situaţie cu amplasarea ruinelor cetăţii Grad (sec. XIV-XVI).
Karaševo. Plan položaja ruševina tvrđave Grad (XIV-XVI vek).
186
Caraşova-Peştera Liliecilor. Fragmente ceramice provenite din periegheză (1-2 medieval, 3 Coţofeni, 4-5 Hallstatt,
6 sec. II-IV)
Karaševo-Pećina slepih miševa. Delovi keramike koja potiče iz arheoloških istraživanja (1-2 srednjovekovni; 3 Kocofenj,
4-5 Hallstatt, 6 II-IV vek).
187
Milcoveni-Grădinile din deal. Fragmente ceramice provenite din periegheză (1-3, sec. III-IV). Caraşova-Cetatea Grad.
Fragmente ceramice provenite din periegheză (4-7 sec. XIV-XVI).
Milkovenj-Bašte u brdima. Delovi keramike koji potiču iz istraživanja (1-3, III-IV vek). Karaševo-Tvrđava Grad. Delovi
keramike koja potiče iz istraživanja (4-7 XIV-XVI vek).
188
Grădinari-Sălişte. Plan de situaţie al sitului arheologic (sc. 1:2000), ortofotoplan.
Gradinari-Selište. Plan izgleda arheološkog sita (st. 1:2000), ortofotoplan.
189
Grădinari-Sălişte. Planul cuptoarelor de ars ceramică din zona Sălişte. Plan cu amplasarea săpăturilor din zona Sălişte
şi Hârboace (Bozu 1990).
Gradinari-Selište. Plan šporeta za pečenje keramike u oblasti Selišta. Plan položaja iskopavanja u oblasti Selište i
Harboaće (Bozu 1990).
190
Grădinari-Sălişte. Ceramică, obiecte din lut şi podoabe provenite din săpături (sec. III-IV).
Gradinari-Selište. Keramika, predmeti od zemlje i ukrasi koji potiču iz iskopavanja (III-IV vek).
191
Grădinari-Sălişte. Ceramică provenită din periegheză (1-3 sec III-IV).
Gradinari-Selište. Keramika koja potiče iz istraživanja (1-3 II-IV vek).
192
Grădinari. Ceramică provenită din periegheză (1-3 sec III-IV).
Gradinari. Keramika koja potiče iz istraživanja (1-3 II-IV vek).
193
Iam-Lunca Iamului. Fragmente ceramice (1-4 sec. III-IV; 5, 7 Hallstatt, 8-9 sec. XV-XVI), un obiect din piatră (6
Hallstatt), provenite din periegheză.
Jam-Dolina Jama. Delovi keramike (1-4 III-IV vek; 5, 7 Hallstatt; 8-9 XV-XVI vek), predmet od kamena (6 Hallstatt),
koji potiču iz istraživanja.
194
Iam-Lunca Iamului. Fragmente ceramice (1, 3 sec. III-IV; 2, 4, 5 sec XV-XVI) provenite din periegheză
Jam-Dolina Jama. Delovi keramike (1, 3 III-IV vek; 2, 4, 5 XV-XVI vek) koji potiču iz istraživanja.
195
Ilidia. Harta localităţii şi a împrejurimilor.
Ilidija. Mapa naselja i okoline.
196
Ilidia-Funii. Aspecte din vechile săpături (Ţeicu 2003).
Ilidija-Funi. Aspekti starih iskopavanja (Ţeicu 2003).
197
Ilidia-Funii. Obiecte provenite din săpături (1, 4; sec. XIII); Ilidia-Sălişte: ceramică şi obiecte provenite din săpături
(2-3, 5-6; sec. XIV).
Ilidija-Funii. Predmeti koji potiču iz iskopavanja (1, 4; XIII vek); Ilidija - Selište: keramika i predmeti koji potiču iz
iskopavanja (2-3, 5-6; XIV vek).
198
Ilidia-Obliţa. Plan de situaţie al curţii medievale (biserica rotondă, turn locuinţă clădiri, sec. XII-XV). Turn locuinţă (sec.
XII) (Ţeicu 2009).
Ilidija-Oblica. Plan izgleda srednjovekovnog dvora (okrugla crkva, kula stan, zgrade, XII-XV vek). Kula stan (XII vek)
(Ţeicu 2009).
199
Ilidia-Obliţa. Aspecte din vechile săpături (Ţeicu 1979–1980).
Ilidija-Oblica. Aspekti starih iskopavanja (Ţeicu 1979–1980).
200
Ilidia-Obliţa. Podoabe medievale (1-3); biserica rotondă (sec. XIII-XIV) (Ţeicu 2007).
Ilidija-Oblica. Srednjovekovni ukrasi (1-3); okrugla crkva; (XIII-XIV vek) (Ţeicu 2007).
201
Ilidia. Podoabe medievale provenite din săpături.
Ilidija. Srednjovekovni ukrasi koji potiču iz iskopavanja.
202
Ilidia-Sălişte. Vedere de ansamblu a zonei. Aspecte din vechile săpături (Ţeicu 2003).
Ilidija-Selište. Pogled na oblast u celini. Delovi starih iskopavanja (Ţeicu 2003).
203
Ilidia-Sălişte. Fragmente ceramice provenite din periegheză (sec. XIV).
Ilidija-Selište. Delovi keramike koja potiče iz istraživanja (XIV vek).
204
Ilidia-Moara Gherghinii. Fragmente ceramice provenite din săpături (sec. XII-XIII).
Ilidija-Mlin Gherghini. Delovi keramike koja potiče iz iskopavanja (XII-XIII vek).
205
Macovişte. Piese din tezaurul de podoabe medievale din argint (sec. XIV-XV) (Ţeicu 2009a).
Makovište. Delovi blaga srednovekovnih ukrasa od srebra (XIV-XV vek) (Ţeicu 2009a).
206
Socolari. Plan de amplasare a cetăţii Socolari. Vedere generală (Ţeicu 2009).
Sokolari. Plan položaja tvrđave Sokolari. Opšti pogled (Ţeicu 2009).
207
Vărădia. Plan de situaţie al zonei.
Varadija. Plan izgleda oblasti.
208
Vărădia-Pustă. Plan de situaţie al sitului arheologic (sc.1:2000), ortofotoplan.
Varadija-Pusta. Plan izgleda arheološkog sita (st.1:2000), ortofotoplan.
209
Vărădia-Chilii, Pustă. Plan de situaţie a celor două castre (Iaroslavschi, Bozu 2003).
Varadija-Kili, Pusta. Plan izgleda dve tvrđave (Iaroslavschi, Bozu 2003).
210
Vărădia-Chilii. Piese hallstattiene provenite din săpături (1-6); Ticvaniu Mare. Fragment brăţară hallstattiană provenită
din săpături (7).
Varadija-Kili. Halstatski delovi koji potiču iz iskopavanja (1-6); Tikvaniu Mare. Deo halstatske narukvice koja potiče iz
iskopavanja (7).
211
Vărădia-Chilii. Piese de epocă romană provenite din săpături (sec II-III).
Varadija-Kili. Primerci rimske epohe koji potiču iz iskopavanja (II-III vek).
212
Vărădia-Chilii. Arme şi unel

Adriana Radu - Repertoriul Arheologic Al Vaii Carasului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Adriana Radu - Repertoriul Arheologic Al Vaii Carasului

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Seria Repertorii/Serija reportoara

COLEGIUL EDITORIAL / IZDAVAČKA REDAKCIJA

Desene şi măsurători topografice / Crteži i topografska merenja:

Fotografii / Fotografije: Bujorel Purice

© 2012. Autorii volumului. Toate drepturile rezervate. Reproducerea integrală sau

1. Cuvânt introductiv / Uvodna reč ........................................................................................... 7

Reşiţa, mai / maj 2012

Istoricul cercetărilor arheologice de Istorija arheoloških istraživanja na

4.1. CARAŞUL 4.1. KARAŠ

Banatska Palanka Banatska Palanka

C. Descoperiri arheologice: B. Toponimi:

C. Descoperiri arheologice: C. Arheološka otkrića:

E. Satul dispărut: Foktalan E. Nestalo selo: Foktalan

A. Atestare documentară: A. Dokumentarno svedočanstvo:

C. Descoperiri arheologice: C. Arheološka otkrića:

C. Descoperiri arheologice: C. Arheološka otkrića:

A. Atestare documentară: A. Dokumentarno svedočanstvo:

Localitatea se află la cca. 12 km nord-est de Naselje se nalazi na oko 12 km severo-is-

A. Atestare documentară: A. Dokumentarno svedočanstvo:

D. Descoperiri monetare: D. Novčana otkrića:

A. Atestare documentară: A. Dokumentarno svedočanstvo:

C. Descoperiri arheologice: B. Toponimi:

A. Atestare documentară: Tikvaniu Mik

A. Atestare documentară: Varadija

D. Descoperiri monetare: D. Novčana otkrića:

A. Atestare documentară: A. Dokumentarno svedočanstvo:

4.2. PÂRÂUL VICINIC 4.2. POTOK VIĆINIK

C. Situri arheologice: C. Arheološki spomenici:

D. Descoperiri monetare: D. Novčana otkrića:

A. Atestare documentară: A. Dokumentarno svedočanstvo:

C. Descoperiri arheologice: C. Arheološka otkrića:

A. Atestare documentară: A. Dokumentarno svedočanstvo:

D. Descoperiri monetare: D. Novčana otkrića:

Situat în depresiunea Oraviţei, mărginit de Smešteno u Oravičkoj ravnici, okruženo

C. Descoperiri arheologice: C. Arheološka otkrića:

Localitatea este situată pe rama sud-estică Naselje se nalazi na jugo-istočnom delu

A. Atestare documentară: A. Dokumentarno svedočanstvo:

C. Situri arheologice: C. Arheološki spomenici:

D. Descoperiri monetare: D. Novčana otkrića:

A. Atestare documentară: A. Dokumentarno svedočanstvo:

C. Situri arheologice: C. Arheološki spomenici:

C. Situri arheologice: C. Arheološki spomenici:

A. Atestare documentară: A. Dokumentarno svedočanstvo:

C. Situri arheologice: C. Arheološki spomenici:

A. Atestare documentară: A. Dokumentarno svedočanstvo:

Gârlişte Naselje je smešteno na toku istoimenog

Aşezarea este situată pe cursul pârâului A. Dokumentarno svedočanstvo:

C. Situri arheologice: C. Arheološki spomenici:

D. Descoperiri monetare: D. Novčana otkrića:

C. Situri arheologice: C. Arheološki spomenici:

A. Atestare documentară: A. Dokumentarno svedočanstvo:

5.1. NERA 5.1. NerA

Localitate aşezată pe cursul mijlociu al Naselje je smešteno na srednjem toku Nere.

Localitatea este aşezată în partea centrală a Naselje je smešteno u centralnom delu

A. Atestare documentară: A. Dokumentarno svedočanstvo:

C. Situri arheologice C. Arheološki spomenici:

A. Atestare documentară: A. Dokumentarno svedočanstvo:

C. Situri arheologice: C. Arheološki spomenici:

D. Descoperiri monetare: D. Novčana otkrića:

Localitate aşezată pe cursul superior al Naselje je smešteno na gornjem toku Nere.

C. Situri arheologice: C. Arheološki spomenici:

A. Atestare documentară: A. Dokumentarno svedočanstvo:

D. Descoperiri monetare: D. Novčana otkrića:

Sasca Română B. Toponimi: