ASTMUL BRONȘIC LA PERSOANELE

VÂRSTNICE

Grupa: 309

Stundenți: Grosu Alexandra

Mezei Denisa
Introducere

În cadrul afecțiunilor aparatului respirator la persoanele de vârsta a treia se numără și astmul

bronșic. Cel mai frecvent tip de astm întâlnit la vârstnici este astmul ocupațional, despre care
vă vom prezenta mai multe în rândurile următoare.

Baza teoretică

Astmul este o boală cronică a căilor respiratorii. În mod normal, căile respiratorii sau tuburile
bronșice permit aerului să intre și să iasă din plămâni. Dacă aveți astm, căile respiratorii sunt
întotdeauna inflamate. Acestea devin și mai umflate și mușchii din jurul căilor respiratorii se
pot strânge atunci când ceva declanșează simptomele. Acest lucru face ca aerul să se poată
deplasa în interiorul și în afara plămânilor, provocând recurente de respirație șuierătoare (un
sunet fluierat când respirați), senzație de strâmtorare la piept, dificultăți de respirație și tuse.
Tusea apare adesea noaptea sau devreme dimineața.

Pentru unii oameni, astmul este o provocare minoră. însă pentru mulți suferinzi de astm
bronșic afecțiunea este strâns legată de activitatea fizică. Însă și unii oameni sănătoși pot
dezvolta simptome de astm atunci când fac efort fizic. Aceasta se numește bronhoconstricție
indusă de efort sau astm bronșic indus de exercițiu.

Nu există nici un remediu pentru astm, dar odată ce este diagnosticat corespunzător și există
un plan de tratament, veți putea gestiona starea dumneavoastră, iar calitatea vieții
dumneavoastră se va imbunătăți [ CITATION And15 \l 1048 ].

Cauze

Astmul se manifestă diferit de la un caz la altul și în consecință, este greu de identificat o

cauză exactă a declanșării crizei. În general este vorba despre un cumul de factori, iar printre
cei care îi favorizează apariția sau îi intensifică manifestarea se numără:

 Factorii genetici;
 Expunerea la diferiți alergeni. Praful, polenul, părul de animale sau bacteriile sunt
doar câțiva dintre alergenii cu cel mai mare potențial de a cauza crize de astm;
  Infecțiile respiratorii, precum răceala comună, care declanșează o serie de manifestări,
inclusiv obstrucționarea căilor respiratorii;
 Exercițiile fizice, mai ales cele făcute la intensitate sporită;
 Vremea. Aerul rece, schimbările bruște de temperatură și umiditatea pot declanșa o
criză de astm;

 Emoțiile puternice, în special frica, stresul și anxietatea, după cum arată inclusiv

cercetările realizate de prestigioasa Universitate Harvard;
 Rasa, deoarece există studii care au arătat că particularitățile anumitor rase sporesc
șansele de a dezvolta astm, afro-americanii, fiind, de exemplu, printre cei mai
predispuși la astfel de afecțiuni;
 Greutatea, deoarece kilogramele în plus pot favoriza apariția astmului;
 Mirosurile puternice, cum este și cel de tigară, pe care cei diagnosticați cu astm ar
trebui să îl evite;
 Anumite alimente sau aditivi alimentari, caz în care trebuie să vedeți dacă apar reacții
care devin recurente după ce le consumați;
 Mediul de lucru;
 Unele medicamente (aspirina sau ibuprofenul, de exemplu) [ CITATION Inn18 \l 1048 ].

Simptome

Tabloul clinic este extrem de polimorf, deseori relativ nespecific si foarte variabil in timp.

Dispneea (crizele de sufocare) este de cele mai multe ori simptomul dominant, cel care aduce
pacientul la medic.
De asemenea pot exista tuse seaca sau slab productiva, cu expectoratie mucoasa, vascoasa,
wheezing (respiratie suieratoare), presiune toracica.

Exista diferite grade de severitate a bolii. Intr-un astm usor, pacientul prezinta crize rare, de
mica intensitate si care se pot remite de la sine. Daca vorbim despre un astm sever, atunci
crizele sunt frecvente, chiar zilnice si de multe ori apar si pe parcursul noptii, trezind
pacientul din somn [ CITATION Ali \l 1048 ]
 Clasificare:

 Astmul alergic: forma cea mai comună a acestei probleme de sănătate, el afectează un
număr mare de persoane;
 Astmul ocupațional: cei mai expuși la astmul ocupațional sunt angajații din mediile
industriale în care au loc degajări de fum, infiltrații de gaz și scurgeri de substanțe nocive;
Astmul copilăriei: această formă de astm apare inițial sub forma simptomelor unei banale
viroze [ CITATION Mar15 \l 1048 ].

Multe persoane vârstnice se confruntă cu astmul ocupațional.

Astmul ocupațional

Astmul ocupațional este o boală inflamatorie cronică a căilor respiratorii de la

nivelul plămânilor cauzată de inhalarea de substanțe chimice nocive în urma activității
profesionale. Aceste căi respiratorii sau tuburi bronșice permit aerului să circule
în plămâni. Substanțele nocive (gaze, praf etc.) conduc la un răspuns alergic sau
imunologic al organismului[ CITATION Mar17 \l 1048 ].

Simptome

 crize de sufocare;
 tuse;
 dificultăți respiratorii;
 presiune în piept;
 secreții nazale;
 congestie nazală;
 crizele pot fi însoțite de mâncărimi la nivelul ochilor, de umflarea ochilor;
 sunt legate de mediul ocupațional [ CITATION Mar17 \l 1048 ].
Obiectivele urmărite de gimnastica respiratorie sunt:

1. corectarea condițiilor de muncă, a deprinderilor, a tuturor influențelor care reprezintă

cauze determinate sau agravate pentru evoluția bolii respiratorii;
2. Tonifierea musculaturii respiratorii, înmod special a diafragmei;
3. Diminuarea frecvenței respiratorii, concomitent cu creșterea amplitudinii respirației;
4. Creșterea sau scăderea ritmului cardiac;
5. Mărirea sau micșorarea pauzelor dintre inspir și expir;
6. Creșterea amplitudinilor mișcărilor;
7. Creșterea capacităților de efort și ameliorarea sindromului obstructiv (readaptarea la
efort se face prin antrenament progresiv și ergoterapeutic) [ CITATION Pot14 \l 1048 ].

Protocol de exerciții

1. P.I. Decubit dorsal, cu mâinile pe abdomen și coatele pe saltea.

Se execută un inspir abdominal profund, urmat de un expir lung prin pronunțarea
literea S timp de 8-10 secunde.

2. P.I. Decubit dorsal, cu mâinile pe piept și coatele pe saltea.

Se execută un inspir toracal profund, urmat de un expir lung prin pronunțarea literei S
timp de 8-10 secunde.

3. P.I. Decubit dorsal, cu flexie în articulațiile șoldurilor și ale genunchilor, picioarele

fiind așezate pe saltea.
Se execută un inspir profund, iar pe parcursul expirului, terapeutul aplică un
tapotament ușor pe piaptul pacientului. Percuțiile se execută cu degetele răsfirate,
contactul făcându-se cu partea laterală a degetului auricular.

4. P.I. Decubit dorsal, cu flexie în articulațiile șoldurilor și ale genunchilor, picioarele

sunt așezate pe saltea, iar mâinile sunt pe coapse.
 Se execută un inspir profund concomitent cu flexia coapselor pe abdomen activo-
pasiv, cu ajutorul mâinilor fixate pe gambe. Pe ultima secvență a mișcării se execută
tracțiunea lentă a genunchilor la piept, conciomitent cu un expir lung, prin
pronunțarea literei S.
Se revine în poziția inițială.

5. P.I. Șezând pe scaun, picioarele depărtate la nivelul umerilor, mâinile încrucișate pe

abdomen.
Se execută flexia trunchiului pe coapse concomitent cu expirul aerului din abdomen,
urmat de revenirea în poziția inițială concomitent cu un inspir abdominal.

6. P.I. Șezând pe scaun, picioarele depărtate la nivelul umerilor, mâinile pe șolduri.

Pacientul are o bandă elastică în jurul pieptului.
Se execută un inspir toracal profund, se ține respirația timp de 3-5 secunde, apoi
pacientul execută un expir brusc.

7. P.I. Pe genunchi, șezând pe călcâie.

Se execută flexia brațelor la verticală concomitent cu inspirul, urmat de flexia
trunchiului pe coapse cu punerea mâinilor pe saltea, concomitent cu un expir lent.

8. P.I. Stând, picioarele depărtate la nivelul proiecției umerilor pe sol.

Se execută abducția lentă a brațelor la 90°, concomitent cu un inspir toracal profund,
urmat de revenirea în poziția inițială, prin adducția brațelor lângă trunchi, concomitent
cu expirul aerului din plămâni.

9. P.I. Stând, picioarele depărtate la nivelul proiecției umerilor pe sol, trunchiul în flexie
la 90°, brațele abduse la 90°, coloana cervicală în extensie, privirea înainte.
Se execută un inspir toracal profund, urmat de un expir lung, prin pronunțarea literei S
timp de 8-10 secunde.

10. P.I. Stând, picioarele depărtate la nivelul proiecției umerilor pe sol.

Se execută ridicarea pe vârfuri concomitent cu abducția totală a brațelor și cu un
inspir toracal profund, urmat revenirea în poziția inițială, cu expirul aerului din
plămâni.
 Bibliografie
1. Andreea, J. (2015), Astmul bronșic - tipuri, cauze,simptome, diagnostic, tratament,
https://www.contraboli.ro/astmul-bronsic-tipuri-cauze-simptome-diagnostic-tratament/

2. Asher, I. (2018), Global Asthma Report, http://www.globalasthmareport.org/Global

%20Asthma%20Report%202018.pdf;

3. .Georgiana, P. (2014), Astmul bronșic, exerciții și recuperare,

https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.scribd.com%2Fpresentation
%2F204042052%2FAstmul-Bronsic-Exercitii-Si-Recuperare%;

4. Moldovanu, M. (2017), Astmul ocupațional,

https://www.libertateapentrufemei.ro/dictionar-medical/astmul-ocupational;
Regina, M. (2015), Astmul bronșic, , https://www.reginamaria.ro/dictionar-de-
afectiuni/astmul-bronsic.

5. Stanca, A. (n. d.), Astmul bronșic: cauze, simptome, tratament.