1.1.

ZONA MUNICIPIULUI IAŞI

Având în vedere că este vorba de un oraş, elementul de bază al fondului turistic este
cel istoric şi cultural, reprezentat prin monumente, muzee de diferite profile, case
memoriale, instituţii de cultură şi artă, specifice unei foste capitale. Oraşul se situează pe
primul loc în Moldova, în calitate de centru al culturii, ştiinţei şi artei şi pe unul din
primele locuri din ţară. Cu alte cuvinte, Iaşul dispune de un potenţial turistic excepţional
putând fi unul dintre cele mai atractive oraşe din ţară, însă modul în care este conservat şi
valorificat acest potenţial presupune elaborarea unei strategii coerente şi realiste.

Tipurile de turism ce pot fi practicate în municipiul Iaşi sunt:

- Turismul cultural - legat de prezenţa monumentelor istorice (Palatul Culturii,
Curtea Domnească, Casa Cuza, Casa Racoviţă, Palatul domnitorului Mihai Sturza,
Palatul Vasile Roznovanu, Bojdeuca lui Ion Creangă, Casa lui George Topârceanu,
Teatrul Naţional Vasile Alecsandri, etc);
- Turism ecleziastic - Cetatea Iaşului, binecuvântată cu rugăciunile şi moaştele
Sfintei Paraschiva şi împodobită cu multe biserici şi mănăstiri devine din ce în ce mai
mult un loc de pelerinaj, spiritualitate şi cultură creştină. Mănăstirile şi bisericile din
municipiul Iaşi şi din împrejurimi, unele dintre ele cunoscute în întreaga ţară contribuie la
dezvoltarea turismului eclezial. Vom aminti doar câteva dintre ele: Catedrala
Mitropolitană, Biserica Sf. Nicolae Domnesc, Biserica Trei Ierarhi, Mănăstirea Cetăţuia,
Biserica Barnovschi, Mănăstirea Galata, Mănăstirea Frumoasa, Mănăstirea Golia,
Biserica 40 de Sfinti, Biserica Sf. Sava, ş.a.;
- Turism muzeistic - municipiul Iaşi este un important centru muzeistic format prin
acumularea unui adevărat tezaur de obiecte de valoare istorică, artistică, etnografică,
literară ş.a. Dintre principalele muzee pot fi menţionate: Complexul muzeistic "Palatul
Culturii" (care cuprinde Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul
Etnografic, Muzeul Politehnic), Muzeul de Literartură al Moldovei, Muzeul de Istorie
Naturală, Muzeul teatrului Naţional, Muzeul Unirii, etc.;
- Turism etnografic - legat de organizarea unor târguri de ceramică ("Cucuteni
5000") precum şi festivaluri cu caracter folcloric ("Datini şi obiceiuri de iarnă);
- Turismul balneo-medical de interes zonal, dar cu extindere la nivel naţional prin
valoarea recunoscută a medicinii din municipiul Iaşi prin complexul balnear şi de
recuperare de la Băile Nicolina şi Spitalul de recuperare; promovarea climatismului în
ariile forestiere de la Bârnova pentru cei internaţi pentru perioade mai lungi în
Sanatoriul Bârnova, dar şi pentru cei care se deplasează din municipiu la sfârşit de
săptămână spre această zonă;
- Turismul sportiv se localizează în cadrul ariilor cinegetice în pădurile de la sudul
Iaşului; turismul stimulat de întrecerile sportive din perimetrul lacurilor de la Dobrovăţ,
Aroneanu (lacurile Dorobanţ şi Aroneanu), concursurile aviatice din cadrul Clubului
Aeronautic Moldova, întrecerile sportive din arenele municipiului, întrecerile de orientare
turistică etc.;
- Turismul de tranzit (în interes de afaceri, personal sau de serviciu), stimulat într-
o oarecare măsură şi de deplasările persoanelor înspre şi dinspre Republica Moldova;
- Turismul de la sfârşit de săptămână este forma cea mai mult utilizată de
locuitorii municipiului într-o zonă apropiată oraşului la Bucium - Repedea, Stâna Poieni,

1
Bârnova, Dumbrava, Ciric, Breazu etc. şi o zonă îndepărtată - Podişul Sucevei şi Carpaţii
Orientali.
Principalele probleme cu care se confruntă municipiul Iaşi din punct de vedere al
dezvoltării funcţiei sale turistice sunt:
- poziţia geografică - din acest punct de vedere, municipiul Iaşi care este amplasat
excentric faţă de axul turistic internaţional al Siretului, dezvoltă un flux de tranzit doar pe
tronsonul magistralei rutiere E 20 de pe teritoriul vestic al judeţului. Pentru promovarea
funcţiei turistice a localităţii sunt necesare noi legături rutiere dinspre vest spre est care să
vizeze devierea acestui flux internaţional şi spre municipiul Iaşi, cât şi spre judeţ acolo
unde este posibil. Includerea sa în marile trasee rutiere europene va fi dublată şi de
dezvoltarea unui aeroport internaţional care să contribuie la transformarea municipiului
Iaşi dintr-un punct terminus într-un punct de plecare. Avându-se în vedere existenţa
elementelor de atracţie pe traseele ce conduc la zone turistice de mare interes (nordul
Bucovinei, Ceahlău, Rep. Moldova) oraşul poate deveni nu doar un punct de tranzit ci şi
un important nod turistic.
- infrastructura turistică şi îndeosebi cea a unităţilor de cazare şi calitatea serviciilor
oferite de către acestea. Baza de cazare la nivelul municipiului în 2001 era reprezentată
de 11 hoteluri, 1 motel, 2 pensiuni turistice, 2 campinguri şi două tabere pentru elevi, o
vilă şi un bungalow. Ca disfucţionalitate majoră în acest sens poate fi menţionată
neîncadrarea în standardele internaţionale în ceea ce priveşte calitatea serviciilor oferite,
standardele ecologice. Din acest motiv se impune iniţierea şi promovarea proiectelor şi
programelor de dezvoltare si modernizare a bazei turistice prin alocarea unor resurse
financiare din fondul de dezvoltare şi promovare in turism, alte fonduri publice de
investiţii sau fonduri private, din finanţări internaţionale, asistenţa si consultanţa de
specialitate.
În conformitate cu propunerile făcute de către unele unităţi de profil şi de
întreprinzătorii particulari, în acest domeniu se intenţionează realizarea următoarelor
capacităţi:
- hotel sanatorial cu 300 de locuri în zona balneară Nicolina, completare cu unităţi
de cazare şi loisir;
- un hotel al "Companiei S.C. Moldova S.A”. cu o capacitate de 300 de locuri
- hoteluri ale unor agenţi economici particulari;
- extinderea complexului turistic Ciric cu 200 de locuri
- extinderea complexului turistic Bucium;
Rezolvarea unor astfel de probleme precum accesibilitatea şi infrastructura de
cazare sunt prioritare, dar în paralel trebuie avute în vedere şi valorificarea potenţialului
turistic şi punerea lui în valoare prin intermediul publicităţii.
- slaba valorificare a potenţialului turistic al municipiului, îndeosebi a celui cultural
şi ecleziastic;
Punerea în valoare a acestuia poate fi realizată prin organizarea unor trasee cu
caracter cultural-religios.
Trasee propuse:
- Iaşi - Bârnova - Pietrăria - Poieni - Schitu Duca - Dobrovăţ - Grajduri;
- Iaşi - Leţcani - Ţibana - Mironeasa - Mogoşeşti - Voineşti - Miroslava - Iaşi;
- Iaşi - Ciurea - Mogoşeşti - Grajduri - Scânteia - Şcheia - Iaşi;
- Iaşi - Aronenau - Holboca - Răducăneni - Schitu Duca - Bârnova;

2
 Un rol deosebit în dezvoltarea funcţiei turistice a municipiului îl are şi potenţialul
balneo-climateric. Staţiunea Nicolina este situată în cartierul Nicolina în apropierea Gării
Internaţionale, pe albia aluvionară a râului Bahlui sub dealul Galata de care este despărţit
prin râul Nicolina, având o altitudine de 143 m. În staţiune se individualizează un climat
de depresiune intracolinară alimentat cu aer provenit din zonele cu vegetaţie abundentă
situate în NE oraşului.
Forajele de adâncime executate în punctul Nicolina-Iaşi (1032 m) au pus în
evidenţă existenţa unor ape clorosodice şi clorocalcice, uşor radioactive, cu o
mineralizaţie foarte ridicată, variind între 57,78 g/kg şi 63,69 g/kg, din care 25,11-43g/kg
NaCl şi 16-30 g/kg CaCl2, la care se adaugă conţinuturi reduse de NaCl, SO4Ca şi
Ca(CO3H)2. Pe lângă acest complex acvifer din fundament, s-a constatat existenţa a încă
două complexe acvifere, unul în formaţiunile paleozoice, cu ape clorosodice, cu
concentraţie mare în săruri, şi altul în formaţiunile miocene cu ape clorosodice,
sulfuroase, bromo-iodurate, bicarbonatate, alcaline, calcice, magneziene, cu o
concentraţie mare în săruri. Pentru calităţile lor terapeutice, aceste ape se valorifică în
cadrul complexului balnear format din: un spital de recuperare cu bază de tratament, o
policlinică balneară, un pavilion de cazare şi tratament şi o plajă amenajată.
Prezentând un potenţial deosebit, ea poate fi dezvoltată ca staţiune balneo -
climaterică nu doar de interes local, dar şi naţional. Aceasta presupune o serie de
amenajări respectiv:
- extinderea bazei de cazare;
- organizarea şi amenajarea versantului Dealului Galata pentru agrement şi
continuitatea staţiunii ;
- motel, restaurant, cofetărie, terase care să valorifice vederea deosebită spre
principalele zone ale municipiului;
- amenajarea parcului între calea ferată şi staţiunea Nicolina;

3
 Întrucât la nivel naţional, prin programul de guvernare, se urmăreşte crearea unor zone
turistice "speciale" (litoral, Delta Dunarii, staţiuni balneo-climaterice) care să benefieze de un
regim special în ceea ce priveşte proiectele noi de investiţii şi facilităţile fiscale acordate
agenţilor economici, care vor investi în dezvoltarea turismului din aceste zone, poate fi propus ca
obiectiv şi includerea Băilor Nicolina în acestă categorie.
Având în vedere condiţiile concrete, forma de turism cea mai frecvent practicată la ora
actuală se dovedeşte a fi turismul de agrement şi de week-end. Deşi municipiul Iaşi dispune de
un potenţial deosebit în acest sens el este prea puţin valorificat. În situaţia actuală spaţiile verzi
de folosinţă generală sunt formate din : Gradina Copou, parcul Expoziţiei, zona verde de la
Palatul Culturii, parcul Ciric scuarurile şi fâşiile plantate. Analizând modul în care sunt
distribuite aceste spaţii se reamarcă o distribuţie neuniformă pe teritoriul oraşului. astfel Parcul
Ciric este situat excentric în partea de NE a oraşului, greu accesibil sub aspectul distanţei şi
căilor de acces. Acest parc deserveşte cartierele Tătăraşi, Sărărie şi parţial Moara de Vânt,
necesitâd condiţii optime de transport.
Cele două grădini Copou şi Parcul Expoziţiei, amplasate în partea de nord a oraşului,
deservesc, datorită situării lor la o distanţă de sub 1 km, o populaţie relativ redusă la zona
cartierelor din zonă, fiind la o distanţă apreciabilă faţă de celelalte cartiere ale municipiului.
În partea central-sudică a municipiului există spaţiul verde din faţa Palatului Culturii,
insuficient ca mărime şi funcţionalitate precum şi cel din faţa Teatrului .
Pornind de la aceste aspecte se poate concluziona că municipiul Iaşi nu dispune de o zonă
de agrement bine organizată înafara perimetrului construibil. Propunerile referitoare la
îmbunătăţirea zonei de agrement a municipiului au la bază două principale aspecte:
- repartizarea teritorială a zonelor pentru asigurarea deservirii populaţiei, îmbunătăţirii
micro-climatului şi a cerinţelor de ordin sanitar şi estetic.
- utilizarea eficientă a condiţiilor de relief, respectiv a terenurilor improprii pentru
construcţii (cornişe, terenuri alunecătoare, vechi albii de ape, etc).
a) Astfel,în parcul central de cultură şi odihnă amplasat limitrof zonei centrale, care are
drept scop punerea în valoare a cornişei zonei centrale şi stabilizarea versanţilor se recomandă
amplasarea de dotări culturale şi de interes orăşenesc.
b) amenajarea spaţiilor verzi de la Palatul Culturii şi ştrand în sistem de parc, care în zona
ştrandului să îndeplinească funcţia de parc de distracţii pentru copii, iar în rest pe lângă funcţia
de odihnă de scurtă durată sau activă, va îndeplini şi rolul de separare a zonei de locuit de zona
industrială.
c) extinderea parcului Ciric. Se are în vedere transformarea zonei într-un punct de atracţie
pentru localnici şi nu numai prin amenajarea în acestă zonă a unor spaţii de cazare adecvate (de
genul căsuţe de vacanţă sau camping), a unei baze sportive polivalente cu dotări pentru sporturi
nautice precum şi a spaţiilor de parcare.
În zona lacului Veneţia există două propuneri: fie asanarea acestuia şi crearea unei baze
sportive, de interes orăşenesc complet dotată fie păstrarea lacului şi crearea unei baze mai mici
de interes zonal. Această a doua variantă contribuie şi la îmbunătăţirea microclimatului, atrăgând
un număr mai mare de locuitori.Pe versantul stâng ar putea fi amplasat, în aceste condiţii
restaurant, cu terasă şi grădină de vară.
O altă zonă a Iaşilor, puţin valorificată din punct de vedere al agrementului este şi
Frumoasa-Cetăţuia. Pentru punerea ei în valoare sunt necesare:
- amenajarea unei grădini de vară şi a unor dotări comerciale, sezoniere;
- dezvoltarea dotărilor sportive existente, îndeosebi a hipodromului;
 - amenajarea unui camping şi a unor spaţii de parcare;
Rolul zonelor de agrement este hotărâtor pentru viaţa urbană prin funcţiile şi efectele
favorabile pe care le are asupra sănătăţii omului.Aceste zone capătă o importanţă mereu
crescândă datorită ritmului rapid de creştere al vieţii urbane, de poluare, de creştere a intensităţii
zgomotului. Aceste cauze au drept urmare tendinţa de evadare şi refugiere a populaţiei în zonele
verzi din oraş şi din afara acestuia. Din acest punct de vedere municipiul Iaşi, prin poziţia sa
beneficiază de însemnate suprafeţe de pădure în special în partea de sud-est: Bucium, Poieni,
Păun, Bârnova şi Cetăţuia iar la nord pădurea Breazu.