Anatomia Omului Anatomia Omului Natomia Omului

(/(1$7$,1$$95$0(6&8/,*,$5868 (/(1$7$,1$$95$0(6&8/,*,$5868
'$1,(/$&,83($18&$/8*$58 '$1,(/$&,83($18&$/8*$58
ANATOMIA
NATOMIA OMULUI ANATOMIA OMULUI
- curs pentru studentii Facultatii de Educatie Fizica si - curs pentru studentii Facultatii de Educatie Fizica si
Sport- Sport-
Craiova Craiova
2005 2005
Editura Universitaria Editura Universitaria

CRAIOVA, 2006 CRAIOVA, 2006
ReferenĠi útiinĠifici: ReferenĠi útiinĠifici:
Prof.univ.dr. Gheorghe MOCANU – UMF Craiova Prof.univ.dr. Gheorghe MOCANU – UMF Craiova
Conf.univ.dr. Mircea DĂNOIU – FEFS Craiova Conf.univ.dr. Mircea DĂNOIU – FEFS Craiova
AUTOR: AUTOR:
Elena Taina Avramescu – Conf. Univ. dr; Medic primar în specialitatea Medicină Sportivă, Elena Taina Avramescu – Conf. Univ. dr; Medic primar în specialitatea Medicină Sportivă,
Doctor în ùtiinĠe, specialitatea Anatomie Doctor în ùtiinĠe, specialitatea Anatomie
COAUTORI : COAUTORI :
Ligia Rusu - Conf. Univ. dr; Medic primar Medicină Sportivă, Doctor în ùtiinĠe, specialitatea Ligia Rusu - Conf. Univ. dr; Medic primar Medicină Sportivă, Doctor în ùtiinĠe, specialitatea
Anatomie Anatomie
Daniela Ciupeanu Calugaru – Asistent Univ. Drd., Facultatea de Biologie Daniela Ciupeanu Calugaru – Asistent Univ. Drd., Facultatea de Biologie
Copyright 2006 Universitaria Copyright 2006 Universitaria

Toate drepturile sunt rezervate Editurii Universitaria Toate drepturile sunt rezervate Editurii Universitaria
Acest tratat teoretic de Anatomia Omului este în concordanĠă cu Acest tratat teoretic de Anatomia Omului este în concordanĠă cu
programa analitică a Disciplinei de Anatomia Omului a FacultăĠii programa analitică a Disciplinei de Anatomia Omului a FacultăĠii
de EducaĠie Fizică si Sport din cadrul UniversităĠii din Craiova. de EducaĠie Fizică si Sport din cadrul UniversităĠii din Craiova.
Descrierea CIP a Bibliotecii NaĠionale Descrierea CIP a Bibliotecii NaĠionale
ANATOMIA OMULUI ANATOMIA OMULUI

- curs pentru studentii Facultatii de - curs pentru studentii Facultatii de
Educatie Fizica si Sport- Educatie Fizica si Sport-
Editura Universitaria, 2006 (Tipografia Editura Universitaria, 2006 (Tipografia
UniversităĠii din Craiova) UniversităĠii din Craiova)
502 p.; 502 p.;

29,7 cm; 29,7 cm;
Bibliogr. Bibliogr.
ISBN: 973-742-129-9 ISBN: 973-742-129-9
611(075.8) 611(075.8)
TEHNOREDACTARE : Elena Taina Avramescu TEHNOREDACTARE : Elena Taina Avramescu
Tipografia UniversităĠii din Craiova Tipografia UniversităĠii din Craiova

Str. Brestei, nr.156A, Craiova, Dolj, România Str. Brestei, nr.156A, Craiova, Dolj, România
Tel.: +40 251 598054 Tel.: +40 251 598054
CUPRINS CUPRINS
CAPITOLUL 1. INTRODUCERE IN STUDIUL ANATOMIEI OMULUI CAPITOLUL 1. INTRODUCERE IN STUDIUL ANATOMIEI OMULUI
DefiniĠia si diviziunile anatomiei omului 10 DefiniĠia si diviziunile anatomiei omului 10

-Nivele de organizare în corpul uman 10 -Nivele de organizare în corpul uman 10
-Terminologia anatomică internaĠională 15 -Terminologia anatomică internaĠională 15
-Termeni pentru indicarea poziĠiei si orientării părĠilor si structurilor corpului -Termeni pentru indicarea poziĠiei si orientării părĠilor si structurilor corpului
uman 15 uman 15
Tesuturi - definiĠie, clasificare, noĠiuni de ontogeneză 17 Tesuturi - definiĠie, clasificare, noĠiuni de ontogeneză 17
-ğesutul epitelial 18 -ğesutul epitelial 18
-ğesutul conjunctiv 20 -ğesutul conjunctiv 20
-ğesutul muscular 22 -ğesutul muscular 22
-ConsideraĠii clinice 23 -ConsideraĠii clinice 23
CAPITOLUL II. BAZELE ANATOMICE ALE MIùCĂRII CAPITOLUL II. BAZELE ANATOMICE ALE MIùCĂRII
Introducere în anatomia aparatului locomotor - axe, plane anatomice, Introducere în anatomia aparatului locomotor - axe, plane anatomice,
definirea miscărilor 27 definirea miscărilor 27
Introducere în osteologie 32 Introducere în osteologie 32

-Clasificarea oaselor 32 -Clasificarea oaselor 32
-Elemente descriptive ale oaselor 33 -Elemente descriptive ale oaselor 33
-ConfiguraĠia internă a oaselor 35 -ConfiguraĠia internă a oaselor 35
- ConsideraĠii clinice 38 - ConsideraĠii clinice 38
-InterrelaĠiile sistemului osos cu alte sisteme 41 -InterrelaĠiile sistemului osos cu alte sisteme 41
Introducere în artrologie 42 Introducere în artrologie 42

-Clasificarea articulaĠiilor 42 -Clasificarea articulaĠiilor 42
-Elementele componente ale articulaĠiei sinoviale 45 -Elementele componente ale articulaĠiei sinoviale 45
Introducere în miologie 51 Introducere în miologie 51

-Criterii de clasificare ale muschilor striaĠi 51 -Criterii de clasificare ale muschilor striaĠi 51
-Modul de fixare al muschiului - tendonul 54 -Modul de fixare al muschiului - tendonul 54
-Anexele muschilor 55 -Anexele muschilor 55
-ConfiguraĠia internă a muschiului 56 -ConfiguraĠia internă a muschiului 56
-InervaĠia muschiului 57 -InervaĠia muschiului 57
-Tonicitatea musculară 62 -Tonicitatea musculară 62
-Forme de contracĠie musculară 62 -Forme de contracĠie musculară 62
-DirecĠia de miscare 63 -DirecĠia de miscare 63
-InterrelaĠiile sistemului muscular striat cu alte sisteme 67 -InterrelaĠiile sistemului muscular striat cu alte sisteme 67
3 3
Introducere în studiul sistemului nervos 68 Introducere în studiul sistemului nervos 68
- Neuron; celule gliale 69 - Neuron; celule gliale 69
- Introducere în sistemul nervos periferic. Nervul 72 - Introducere în sistemul nervos periferic. Nervul 72
- Introducere in studiul sistemului nervos central 73 - Introducere in studiul sistemului nervos central 73
- Maduva spinarii. nervul spinal. plexuri nervoase. Arcul reflex. - Maduva spinarii. nervul spinal. plexuri nervoase. Arcul reflex.
Tipuri de reflexe 73 Tipuri de reflexe 73
- Trunchiul cerebral. Nervii cranieni 100 - Trunchiul cerebral. Nervii cranieni 100
- Cerebelul 104 - Cerebelul 104
- Diencefalul 107 - Diencefalul 107
- Nucleii bazali 110 - Nucleii bazali 110
- Emisferele cerebrale 110 - Emisferele cerebrale 110
- Introducere în studiul sistemului nervos vegetativ 114 - Introducere în studiul sistemului nervos vegetativ 114
CAPITOLUL III. INTRODUCERE IN STUDIUL ANATOMIEI CAPITOLUL III. INTRODUCERE IN STUDIUL ANATOMIEI
TOPOGRAFICE TOPOGRAFICE
Capul, gâtul si trunchiul 120 Capul, gâtul si trunchiul 120

- Factori topografici 122 - Factori topografici 122
- Factori ososi 126 - Factori ososi 126
- Factori articulari 126 - Factori articulari 126
- Factori musculari 127 - Factori musculari 127
- Factori motori 129 - Factori motori 129
- Factori vasculari 130 - Factori vasculari 130
- Factori nervosi 130 - Factori nervosi 130
- Fascii si aponevroze 132 - Fascii si aponevroze 132
Membrul superior: : factori topografici, ososI, articulari, musculari, motori, Membrul superior: : factori topografici, ososI, articulari, musculari, motori,
vasculari, nervosi 134 vasculari, nervosi 134
- Umărul 135 - Umărul 135
- BraĠul 138 - BraĠul 138
- Cotul 138 - Cotul 138
- AntebraĠul 141 - AntebraĠul 141
- Gâtul mâinii 142 - Gâtul mâinii 142
- Mâna 142 - Mâna 142
- Anexele muschilor membrului superior 148 - Anexele muschilor membrului superior 148
Membrul inferior : factori topografici, ososI, articulari, musculari, vasculari, Membrul inferior : factori topografici, ososI, articulari, musculari, vasculari,
nervosi 150 nervosi 150
- Bazinul si regiunea gluteală 153 - Bazinul si regiunea gluteală 153
- Coapsa 153 - Coapsa 153
- Genunchiul 156 - Genunchiul 156
- Gamba 156 - Gamba 156
- Gâtul piciorului 160 - Gâtul piciorului 160
- Piciorul 160 - Piciorul 160
- Factori vasculari si nervosi 163 - Factori vasculari si nervosi 163
- Statica piciorului 169 - Statica piciorului 169
- Fascii si aponevroze 171 - Fascii si aponevroze 171
4 4
CAPITOLUL 4. INTRODUCERE IN SPLANHNOLOGIE CAPITOLUL 4. INTRODUCERE IN SPLANHNOLOGIE
Cavitatea toracica (limite, subîmpărĠire, conĠinut) 174 Cavitatea toracica (limite, subîmpărĠire, conĠinut) 174
Sistemul respirator 176 Sistemul respirator 176
- Notiuni introductive 176 - Notiuni introductive 176
- Nasul si sinusurile paranazale 176 - Nasul si sinusurile paranazale 176
- Laringele 177 - Laringele 177
- Traheea 179 - Traheea 179
- Plamanii 180 - Plamanii 180
- Consideratii clinice 182 - Consideratii clinice 182
Sistemul cardiovascular 184 Sistemul cardiovascular 184
- Cordul 184 - Cordul 184
- Artere. Arborele arterial 186 - Artere. Arborele arterial 186
- Vene. Arborele venos 189 - Vene. Arborele venos 189
- Capilare 190 - Capilare 190
- Sistemul vascular limfatic 190 - Sistemul vascular limfatic 190
Tesutul sanguin 197 Tesutul sanguin 197
- Compartimentul tisular central 197 - Compartimentul tisular central 197
- Compartimentul tisular periferic 198 - Compartimentul tisular periferic 198
Cavitatea abdominala (limite, subîmpărĠire, conĠinut) 201 Cavitatea abdominala (limite, subîmpărĠire, conĠinut) 201
Sistemul digestiv 203 Sistemul digestiv 203
- Cavitatea bucala 203 - Cavitatea bucala 203
- Faringe 206 - Faringe 206
- Esofag 208 - Esofag 208
- Stomac 209 - Stomac 209
- Intestin subtire 211 - Intestin subtire 211
- Intestin gros 213 - Intestin gros 213
- Ficat. Cai biliare 216 - Ficat. Cai biliare 216
- Pancreas 219 - Pancreas 219
Sistemul uro-genital 225 Sistemul uro-genital 225
- Rinichii 225 - Rinichii 225
- Cai excretoare urinare 229 - Cai excretoare urinare 229
- Sistemul reproducator masculin 232 - Sistemul reproducator masculin 232
- Sistemul reproducator feminin 233 - Sistemul reproducator feminin 233
CAPITOLUL 5. INTRODUCERE IN ANATOMIA DEZVOLTARII CAPITOLUL 5. INTRODUCERE IN ANATOMIA DEZVOLTARII
Cresterea si dezvoltarea: definitie, baze anatomice, factori de influenta 239 Cresterea si dezvoltarea: definitie, baze anatomice, factori de influenta 239
BIBLIOGRAFIE 499 BIBLIOGRAFIE 499
5 5
CUVANT INAINTE CUVANT INAINTE
Anatomia omului reprezintă o disciplină fundamentală si obligatorie pentru studenĠii Anatomia omului reprezintă o disciplină fundamentală si obligatorie pentru studenĠii
facultăĠilor de medicină, stomatologie, fiziokinetoterapie, kinetoterapie si stiinĠă a sportului. facultăĠilor de medicină, stomatologie, fiziokinetoterapie, kinetoterapie si stiinĠă a sportului.
Există în prezent numeroase tratate de anatomie, astfel încât elaborarea unei noi lucrări în Există în prezent numeroase tratate de anatomie, astfel încât elaborarea unei noi lucrări în
domeniul anatomic este relativ dificilă. domeniul anatomic este relativ dificilă.
Lucrarea prezentă nu are pretenĠia de a sta alături de marile tratate sau atlase Lucrarea prezentă nu are pretenĠia de a sta alături de marile tratate sau atlase
anatomice, ci încearcă o sistematizare a cunostiinĠelor anatomice necesare studentului, Ġinând anatomice, ci încearcă o sistematizare a cunostiinĠelor anatomice necesare studentului, Ġinând
cont de raportul dintre ansamblul vast al acestor cunostiinĠe si timpul relativ scurt de care cont de raportul dintre ansamblul vast al acestor cunostiinĠe si timpul relativ scurt de care
dispune studentul pentru însusirea lor. Ne propunem astfel să oferim o sistematizare, o sinteză dispune studentul pentru însusirea lor. Ne propunem astfel să oferim o sistematizare, o sinteză
a noĠiunilor anatomice fundamentale, dar si informaĠii practice pe care studenĠii să le poată a noĠiunilor anatomice fundamentale, dar si informaĠii practice pe care studenĠii să le poată
aplica în diversele situaĠii cu care se vor întâlni în domeniul profesional pe care si-l vor alege. aplica în diversele situaĠii cu care se vor întâlni în domeniul profesional pe care si-l vor alege.
Din această cauză lucrarea depăseste limitele stricte ale noĠiunilor anatomice, interferând cu Din această cauză lucrarea depăseste limitele stricte ale noĠiunilor anatomice, interferând cu
noĠiuni de fiziologie, relaĠia structură-funcĠie fiind de altfel imposibil de separat. De asemeni noĠiuni de fiziologie, relaĠia structură-funcĠie fiind de altfel imposibil de separat. De asemeni
în finalul fiecărui capitol component al lucrării sunt incluse câteva considerente clinice, în în finalul fiecărui capitol component al lucrării sunt incluse câteva considerente clinice, în
ideea extinderii noĠiunilor teoretice spre aplicabilitatea practică. Motivatia introducerii acestor ideea extinderii noĠiunilor teoretice spre aplicabilitatea practică. Motivatia introducerii acestor
notiuni rezinda in faptul ca detectarea, evaluarea úi prevenirea diverselor afecĠiunilor sunt notiuni rezinda in faptul ca detectarea, evaluarea úi prevenirea diverselor afecĠiunilor sunt
activitãĠi ce se gãsesc într-o relaĠie permanentã. Rolul antrenorilor, profesorilor de educatie activitãĠi ce se gãsesc într-o relaĠie permanentã. Rolul antrenorilor, profesorilor de educatie
fizica sau/si kinetoterapeutului este deosebit de important în detectarea unor fenomene fizica sau/si kinetoterapeutului este deosebit de important în detectarea unor fenomene
anormale, semnalarea úi trimiterea la medic a sportivilor úi ulterior în aplicarea anormale, semnalarea úi trimiterea la medic a sportivilor úi ulterior în aplicarea
recomandãrilor acestora recomandãrilor acestora
Sintetizând putem spune că s-a încercat o abordare dinamică a structurilor, funcĠiilor si Sintetizând putem spune că s-a încercat o abordare dinamică a structurilor, funcĠiilor si
disfuncĠiilor corpului omenesc, în scopul de a oferi un text cu valoare practică, interesant, usor disfuncĠiilor corpului omenesc, în scopul de a oferi un text cu valoare practică, interesant, usor
de urmărit, însoĠit de ilustraĠii atractive. Din acest motiv structurarea lucrării este deosebită de de urmărit, însoĠit de ilustraĠii atractive. Din acest motiv structurarea lucrării este deosebită de
cea a tratatelor clasice din domeniu. Lucrarea se adresează în principal studenĠilor de la cea a tratatelor clasice din domeniu. Lucrarea se adresează în principal studenĠilor de la
facultăĠile de educatie fizica si sport, referindu-se la structurile implicate în miscare si facultăĠile de educatie fizica si sport, referindu-se la structurile implicate în miscare si
controlul nervos al acesteia, dar cuprinzand si elemente de baza ale studiului viscerelor si controlul nervos al acesteia, dar cuprinzand si elemente de baza ale studiului viscerelor si
anatomiei topografice. Volumul este completat de un ghid practic de anatomie, bogat ilustrat. anatomiei topografice. Volumul este completat de un ghid practic de anatomie, bogat ilustrat.
O mare dificultate a constat in selectionarea materialului care trebuia prezentat in O mare dificultate a constat in selectionarea materialului care trebuia prezentat in
concordanta cu programa analitica . Din marea bogatie a materialului anatomic ne-am straduit concordanta cu programa analitica . Din marea bogatie a materialului anatomic ne-am straduit
sa alegem notiunile care ni s-au parut esentiale. Desigur ca prezentarea succinta a notiunilor sa alegem notiunile care ni s-au parut esentiale. Desigur ca prezentarea succinta a notiunilor
anatomice de baza va fi extinsa ulterior in cadrul diverselor masterate cu informatii anatomice de baza va fi extinsa ulterior in cadrul diverselor masterate cu informatii
suplimentare, studiul unor capitole suplimentare (sistem endocrin, organe de simt, sistem suplimentare, studiul unor capitole suplimentare (sistem endocrin, organe de simt, sistem
imunitar), notiuni de ontogeneza necesare intelegerii diverselor patologii. imunitar), notiuni de ontogeneza necesare intelegerii diverselor patologii.
In concluzie, ne permitem sa apreciem, in masura in care am reusit sa raspundem In concluzie, ne permitem sa apreciem, in masura in care am reusit sa raspundem
dezideratelor de mai sus, ca lucrarea de fata elucideaza o problema de interes practic pentru dezideratelor de mai sus, ca lucrarea de fata elucideaza o problema de interes practic pentru
performanta sportiva, pentru toate categoriile implicate in sport, si anume bazele anatomice performanta sportiva, pentru toate categoriile implicate in sport, si anume bazele anatomice
ale efortului. ale efortului.
Autorii Autorii
7 7
E.T. Avramescu, L. Rusu, D. Ciupeanu E.T. Avramescu, L. Rusu, D. Ciupeanu
Anatomia omului Anatomia omului
CAPITOLUL 1 CAPITOLUL 1
INTRODUCERE ÎN STUDIUL ANATOMIEI OMULUI INTRODUCERE ÎN STUDIUL ANATOMIEI OMULUI
DefiniĠia úi diviziunile anatomiei omului DefiniĠia úi diviziunile anatomiei omului
-Nivele de organizare în corpul uman -Nivele de organizare în corpul uman
-Terminologia anatomică internaĠională -Terminologia anatomică internaĠională
-Termeni pentru indicarea poziĠiei úi orientării părĠilor -Termeni pentru indicarea poziĠiei úi orientării părĠilor
úi structurilor corpului uman úi structurilor corpului uman
Tesuturi - definiĠie, clasificare, scurta caracterizare Tesuturi - definiĠie, clasificare, scurta caracterizare
-ğesutul epitelial -ğesutul epitelial
-ğesutul conjunctiv -ğesutul conjunctiv
-ğesutul muscular -ğesutul muscular
-ConsideraĠii clinice -ConsideraĠii clinice
Capitolul I – Introducere in studiul anatomiei omului Capitolul I – Introducere in studiul anatomiei omului
9 9
DEFINIğIA ùI DIVIZIUNILE ANATOMIEI OMULUI DEFINIğIA ùI DIVIZIUNILE ANATOMIEI OMULUI
Anatomia este útiinĠa care se ocupă cu studiul formei úi structurilor corpului omenesc Anatomia este útiinĠa care se ocupă cu studiul formei úi structurilor corpului omenesc
viu în dinamica ontogenetică úi funcĠională. viu în dinamica ontogenetică úi funcĠională.
Obiectul de studiu al anatomiei este omul viu, ca sistem biologic concret senzorial. Este Obiectul de studiu al anatomiei este omul viu, ca sistem biologic concret senzorial. Este
meritul lui Fr. I. Rainer (1874-1944) de a considera omul viu ca obiect de studiu al anatomiei, meritul lui Fr. I. Rainer (1874-1944) de a considera omul viu ca obiect de studiu al anatomiei,
disecĠia corpului neînsufleĠit reprezentând doar o metodă de cunoaútere úi nu un scop în sine. disecĠia corpului neînsufleĠit reprezentând doar o metodă de cunoaútere úi nu un scop în sine.
Diferitele diviziuni ale anatomiei omului, apărute în decursul istoriei, au fost determinate de Diferitele diviziuni ale anatomiei omului, apărute în decursul istoriei, au fost determinate de
necesităĠile practice, funcĠionale sau ontogenetice. Descrierea analitică (forma, mărimea, necesităĠile practice, funcĠionale sau ontogenetice. Descrierea analitică (forma, mărimea,
consistenĠa, culoarea, poziĠia, modul de fixare) a părĠilor componente ale subsistemelor corpului consistenĠa, culoarea, poziĠia, modul de fixare) a părĠilor componente ale subsistemelor corpului
uman reprezentintă conĠinutul anatomiei descriptive sau anatomiei sistematice. Pe baza datelor uman reprezentintă conĠinutul anatomiei descriptive sau anatomiei sistematice. Pe baza datelor
descriptiv-analitice s-a dezvoltat studiul descriptiv-sintetic de care se ocupă anatomia topografică. descriptiv-analitice s-a dezvoltat studiul descriptiv-sintetic de care se ocupă anatomia topografică.
Ea studiază raporturile dintre elementele úi structurile subsistemelor, descriindu-le în planuri Ea studiază raporturile dintre elementele úi structurile subsistemelor, descriindu-le în planuri
succesive, de la suprafaĠă în profunzime, fără a lua în considerare subsistemul de care aparĠine succesive, de la suprafaĠă în profunzime, fără a lua în considerare subsistemul de care aparĠine
structura întâlnită. structura întâlnită.
Recunoaúterea pe omul viu, considerat ca un întreg, a formaĠiunilor studiate prin disecĠie, a Recunoaúterea pe omul viu, considerat ca un întreg, a formaĠiunilor studiate prin disecĠie, a
fost impusă de necesitatea cunoaúterii reliefului normal al suprafeĠei părĠilor componente ale fost impusă de necesitatea cunoaúterii reliefului normal al suprafeĠei părĠilor componente ale
corpului uman úi a proiecĠiei organelor interne la suprafaĠa acestuia. S-a dezvoltat în acest fel corpului uman úi a proiecĠiei organelor interne la suprafaĠa acestuia. S-a dezvoltat în acest fel
studiul suprafeĠelor regiunilor corpului, în cadrul anatomiei clinice sau anatomiei pe viu. studiul suprafeĠelor regiunilor corpului, în cadrul anatomiei clinice sau anatomiei pe viu.
EvoluĠia úi diversitatea morfologiei omului în timp úi spaĠiu sunt studiate de o ramură a EvoluĠia úi diversitatea morfologiei omului în timp úi spaĠiu sunt studiate de o ramură a
anatomiei numită antropologia fizică (Mc. Cenail, 1965) sau anatomia generală (M.F. Bichat). anatomiei numită antropologia fizică (Mc. Cenail, 1965) sau anatomia generală (M.F. Bichat).
Artiútii plasticieni au fost dintotdeauna interesaĠi de cunoaúterea morfologiei corpului uman úi prin Artiútii plasticieni au fost dintotdeauna interesaĠi de cunoaúterea morfologiei corpului uman úi prin
eforturile lor s-a dezvoltat o nouă ramură a anatomiei numită anatomia artistică. eforturile lor s-a dezvoltat o nouă ramură a anatomiei numită anatomia artistică.
Forma corpului uman úi a subsistemelor componente precum úi raporturile dintre elemente, Forma corpului uman úi a subsistemelor componente precum úi raporturile dintre elemente,
structuri úi subsisteme, suferă modificări în ontogeneză. Studiul creúterii úi diferenĠierii, ca latură structuri úi subsisteme, suferă modificări în ontogeneză. Studiul creúterii úi diferenĠierii, ca latură
cantitativă, respectiv calitativă a procesului de dezvoltare a corpului uman se efectuează în cadrul cantitativă, respectiv calitativă a procesului de dezvoltare a corpului uman se efectuează în cadrul
anatomiei dezvoltării. Legile generale de organizare a lumii animale ce rezultă din corelarea anatomiei dezvoltării. Legile generale de organizare a lumii animale ce rezultă din corelarea
tuturor cunoútinĠelor asupra formei úi structurilor subsistemelor organismelor alcătuiesc obiectul tuturor cunoútinĠelor asupra formei úi structurilor subsistemelor organismelor alcătuiesc obiectul
de studiu al anatomiei filozofice. de studiu al anatomiei filozofice.
În funcĠie de metode deosebim anatomia macro - de cea microscopică. Anatomia În funcĠie de metode deosebim anatomia macro - de cea microscopică. Anatomia
macroscopică este de fapt anatomia propriu-zisă în sensul larg úi înrădăcinat al cuvântului. Ea macroscopică este de fapt anatomia propriu-zisă în sensul larg úi înrădăcinat al cuvântului. Ea
cuprinde studiul corpului omenesc considerat ca un întreg, a formei organelor úi raporturilor dintre cuprinde studiul corpului omenesc considerat ca un întreg, a formei organelor úi raporturilor dintre
ele. Anatomia microscopică studiază elementele úi structurile subsistemelor corpului uman cu ele. Anatomia microscopică studiază elementele úi structurile subsistemelor corpului uman cu
ajutorul microscopului. Pătrunderea anatomistului în micro- úi inframicrostructură este determinată ajutorul microscopului. Pătrunderea anatomistului în micro- úi inframicrostructură este determinată
de necesitatea obiectivă a interpretării organizării macrostructurilor în dinamica lor funcĠională úi de necesitatea obiectivă a interpretării organizării macrostructurilor în dinamica lor funcĠională úi
ontogenetică. ontogenetică.
Fiziologia este útiinĠa care se ocupă cu studiul diverselor funcĠii ale corpului uman úi Fiziologia este útiinĠa care se ocupă cu studiul diverselor funcĠii ale corpului uman úi
reglarea acestora. Între formă, structură úi funcĠie există o strânsă legătură anatomic, impunându- reglarea acestora. Între formă, structură úi funcĠie există o strânsă legătură anatomic, impunându-
se o cercetare interdisciplinară (conceptul complementarităĠii). se o cercetare interdisciplinară (conceptul complementarităĠii).
NIVELE DE ORGANIZARE ÎN CORPUL UMAN. NIVELE DE ORGANIZARE ÎN CORPUL UMAN.
Pentru a putea înĠelege funcĠionarea corpului uman ca întreg trebuie să evidenĠiem nivelele Pentru a putea înĠelege funcĠionarea corpului uman ca întreg trebuie să evidenĠiem nivelele
structurale implicate pornind de la cel mai simplu până la cel mai complex. structurale implicate pornind de la cel mai simplu până la cel mai complex.
10 10
Organismul uman Organismul uman
Sisteme de organe: Sisteme de organe:

Sistemul respirator Sistemul respirator
Organism Sistemul nervos Organism Sistemul nervos
Sistemul digestiv Sistemul digestiv
Sistemul circulator Sistemul circulator
Sisteme de organe Sisteme de organe
Organe: Organe:
Organ Plamanul Organ Plamanul
Creierul Creierul
Stomacul Stomacul
Rinichiul Rinichiul
Etc. Etc.
|esut Tesuturi |esut Tesuturi

Tesut epitelial Tesut epitelial
Tesut nerv Tesut nerv
os os
Tesut muscular Tesut muscular
Celula Celule: Celula Celule:

Celula epiteliala Celula epiteliala
Celula nervoasa Celula nervoasa
Celula musculara Celula musculara
Organite Organite: Organite Organite:
Aparat Golgi Aparat Golgi
Mitocondrii Mitocondrii
Nucleu Nucleu
Molecule Etc. Molecule Etc.
Molecule: Molecule:
Proteine Proteine
Glucide Glucide
Atomi si ioni ai elementelor Etc. Atomi si ioni ai elementelor Etc.
Atomi/ioni Atomi/ioni
Carbon Carbon
Hidrogen Hidrogen
Oxigen Oxigen
Azot Azot
Figura 1.1. Nivele de organizare în corpul uman. Figura 1.1. Nivele de organizare în corpul uman.
11 11
La nivel infrastructural corpul omenesc este format din structuri chimice: atomi, ioni, La nivel infrastructural corpul omenesc este format din structuri chimice: atomi, ioni,
molecule. Moleculele formează organitele celulare din interiorul celulelor. Grupe de celule similare molecule. Moleculele formează organitele celulare din interiorul celulelor. Grupe de celule similare
formează Ġesuturi úi acestea la rândul lor formează organe. Organele se grupează în sisteme prin formează Ġesuturi úi acestea la rândul lor formează organe. Organele se grupează în sisteme prin
însumarea cărora rezultă organismul ca întreg. însumarea cărora rezultă organismul ca întreg.
Celula este unitatea de bază a materiei vii; la nivel celular se desfăúoară toate funcĠiile Celula este unitatea de bază a materiei vii; la nivel celular se desfăúoară toate funcĠiile
necesare menĠinerii vieĠii. Fiecare celulă prezintă o membrană care o separă de mediul înconjurător úi necesare menĠinerii vieĠii. Fiecare celulă prezintă o membrană care o separă de mediul înconjurător úi
o citoplasmă în care se găsesc organite celulare comune úi specifice, incluziuni, unul sau mai mulĠi o citoplasmă în care se găsesc organite celulare comune úi specifice, incluziuni, unul sau mai mulĠi
nuclei. Există úi celule anucleate (hematia adultă). Deúi organismul uman se dezvoltă dintr-o nuclei. Există úi celule anucleate (hematia adultă). Deúi organismul uman se dezvoltă dintr-o
singură celulă el va conĠine 75 trilioane de celule incluzând 200 de tipuri diferite. În timpul singură celulă el va conĠine 75 trilioane de celule incluzând 200 de tipuri diferite. În timpul
dezvoltării embrionare celulele se divid úi apoi se diferenĠiază din punct de vedere structural úi dezvoltării embrionare celulele se divid úi apoi se diferenĠiază din punct de vedere structural úi
funcĠional. funcĠional.
Un Ġesut reprezintă un grup de celule asemănătoare, specializate în realizarea unor funcĠii Un Ġesut reprezintă un grup de celule asemănătoare, specializate în realizarea unor funcĠii
specifice. În organismul uman există 4 tipuri de Ġesuturi: epitelial, conjunctiv, muscular úi specifice. În organismul uman există 4 tipuri de Ġesuturi: epitelial, conjunctiv, muscular úi
nervos; acestea vor fi descrise pe scurt în finalul capitolului. nervos; acestea vor fi descrise pe scurt în finalul capitolului.
ConcepĠia clasică a organizării corpului omenesc include trei categorii de noĠiuni: organ, ConcepĠia clasică a organizării corpului omenesc include trei categorii de noĠiuni: organ,
aparat úi sistem. Se înĠelege prin noĠiunea de organ o asociere a unor Ġesuturi diferenĠiate în aparat úi sistem. Se înĠelege prin noĠiunea de organ o asociere a unor Ġesuturi diferenĠiate în
vederea îndeplinirii anumitor funcĠii. NoĠiunea de aparat era folosită pentru a indica o reuniune de vederea îndeplinirii anumitor funcĠii. NoĠiunea de aparat era folosită pentru a indica o reuniune de
organe cu structură diferită, dar cu funcĠie principală comună (exemplu aparatul digestiv, aparatul organe cu structură diferită, dar cu funcĠie principală comună (exemplu aparatul digestiv, aparatul
respirator, aparatul de reproducere etc.). respirator, aparatul de reproducere etc.).
Organele includ un grup de Ġesuturi cu rol diferit; prin însumarea acestor roluri rezultă Organele includ un grup de Ġesuturi cu rol diferit; prin însumarea acestor roluri rezultă
funcĠia organului. De exemplu, stomacul care este un organ cu rol în digestie are în structura funcĠia organului. De exemplu, stomacul care este un organ cu rol în digestie are în structura
peretelui său Ġesut epitelial (mucoasă de tip cilindric unistratificat), Ġesut muscular (fibre musculare peretelui său Ġesut epitelial (mucoasă de tip cilindric unistratificat), Ġesut muscular (fibre musculare
netede cu dispoziĠie longitudinală úi circulară), Ġesut conjunctiv de suport, Ġesut nervos (plexuri netede cu dispoziĠie longitudinală úi circulară), Ġesut conjunctiv de suport, Ġesut nervos (plexuri
nervoase vegetative în tunica submucoasă úi musculară). nervoase vegetative în tunica submucoasă úi musculară).
Un grup de organe integrate ca structură úi funcĠie formează un sistem. Sistemele corpului Un grup de organe integrate ca structură úi funcĠie formează un sistem. Sistemele corpului
uman funcĠionează în strânsă corelaĠie pentru a asigura procesele bazale ale vieĠii: protecĠie, uman funcĠionează în strânsă corelaĠie pentru a asigura procesele bazale ale vieĠii: protecĠie,
miúcare, suport, excitabilitate, transport, respiraĠie, ingestie, digestie, excreĠie, reproducere úi miúcare, suport, excitabilitate, transport, respiraĠie, ingestie, digestie, excreĠie, reproducere úi
integrare (coordonarea tuturor activităĠilor menĠionate). integrare (coordonarea tuturor activităĠilor menĠionate).
Aúa cum s-a arătat sistemul este definit ca o sumă de organe cu aceeaúi structură, adică Aúa cum s-a arătat sistemul este definit ca o sumă de organe cu aceeaúi structură, adică
formate în mod predominant dintr-un anumit Ġesut (exemplu: sistemul osos, sistemul muscular, formate în mod predominant dintr-un anumit Ġesut (exemplu: sistemul osos, sistemul muscular,
sistemul nervos). Ulterior, conceptul de sistem rămâne nemodificat, dar se remarcă o redefinire a sistemul nervos). Ulterior, conceptul de sistem rămâne nemodificat, dar se remarcă o redefinire a
noĠiunii de aparat. În concepĠia lui Delmas (1974) aparatul reprezintă o sumă de sisteme, noĠiunii de aparat. În concepĠia lui Delmas (1974) aparatul reprezintă o sumă de sisteme,
încercându-se în acest fel o grupare funcĠională a organelor, în opoziĠie cu principiul anatomic încercându-se în acest fel o grupare funcĠională a organelor, în opoziĠie cu principiul anatomic
clasic úi o ierarhizare a structurilor, aparatul reprezentând un suprasistem. clasic úi o ierarhizare a structurilor, aparatul reprezentând un suprasistem.
Se descriu clasic trei grupe de aparate care alcătuiesc corpul omenesc: Se descriu clasic trei grupe de aparate care alcătuiesc corpul omenesc:
- grupa aparatelor vieĠii de relaĠie (aparatul locomotor, sistemul nervos); - grupa aparatelor vieĠii de relaĠie (aparatul locomotor, sistemul nervos);
- grupa aparatelor de nutriĠie (aparatul digestiv, aparatul circulator, aparatul respirator, - grupa aparatelor de nutriĠie (aparatul digestiv, aparatul circulator, aparatul respirator,
aparatul excretor) aparatul excretor)
- grupa aparatelor de reproducere (aparatul genital masculin, aparatul genital feminin). - grupa aparatelor de reproducere (aparatul genital masculin, aparatul genital feminin).
Ulterior schema de alcătuire a corpului omenesc a fost completată cu sistemul glandelor Ulterior schema de alcătuire a corpului omenesc a fost completată cu sistemul glandelor
endocrine care participă la reglarea hormonală a funcĠiilor celorlalte aparate úi sisteme. Mai nou, s- endocrine care participă la reglarea hormonală a funcĠiilor celorlalte aparate úi sisteme. Mai nou, s-
a conturat morfologic úi funcĠional sistemul de apărare, în care un rol central este deĠinut de timus a conturat morfologic úi funcĠional sistemul de apărare, în care un rol central este deĠinut de timus
(după Drăgoi, 2003). (după Drăgoi, 2003).
12 12
TABEL 1. 1. Sistemele corpului uman. TABEL 1. 1. Sistemele corpului uman.

SISTEM ORGANE PRINCIPALE PROCESE SISTEM ORGANE PRINCIPALE PROCESE
Integumentum Pielea ProtecĠie, reglarea temperaturii Integumentum Pielea ProtecĠie, reglarea temperaturii
corporale corporale
Muscular Muúchii Excitabilitate, miúcare Muscular Muúchii Excitabilitate, miúcare
Osos Oasele Miúcare, protecĠie, suport Osos Oasele Miúcare, protecĠie, suport
Nervos Organe de simĠ, nervi, encefal, măduva Excitabilitate, control, integrare Nervos Organe de simĠ, nervi, encefal, măduva Excitabilitate, control, integrare
spinării spinării
Endocrin Glande endocrine Control, integrare Endocrin Glande endocrine Control, integrare
Circulator Inima, vase de sânge, sânge, vase Transport, imunitate Circulator Inima, vase de sânge, sânge, vase Transport, imunitate
limfatice, limfă limfatice, limfă
Respirator Laringe, trahee, bronhii, plămâni RespiraĠie externă Respirator Laringe, trahee, bronhii, plămâni RespiraĠie externă
Digestiv Tub digestive si glande anexe Digestie si absorbtie Digestiv Tub digestive si glande anexe Digestie si absorbtie
Reproducător Organe sexuale interne úi externe, căi Reproducere Reproducător Organe sexuale interne úi externe, căi Reproducere
Urinar Rinichi, căi urinare, vezică urinară ExcreĠie, echilibru acido-bazic Urinar Rinichi, căi urinare, vezică urinară ExcreĠie, echilibru acido-bazic
Sistemul tegumentar Sistemul osos Sistemul muscular Sistemul tegumentar Sistemul osos Sistemul muscular
Functii: suport extern sI Functii: parghii pentru atasarea Functii: miscarea corpului; Functii: suport extern sI Functii: parghii pentru atasarea Functii: miscarea corpului;
protectia corpului musculara, producerea elementelor termogeneza protectia corpului musculara, producerea elementelor termogeneza
figurate, rezervor de calciu figurate, rezervor de calciu
Sistemul endocrin Sistemul urinar Sistemul endocrin Sistemul urinar

Sistemul limfatic Sistemul limfatic
Functii: secretie hormonala; Functii: filtrarea sangelui; Functii: secretie hormonala; Functii: filtrarea sangelui;
Functii: imunitate; absorbtia Functii: imunitate; absorbtia
reglarea metabolismului mentinerea homeostaziei reglarea metabolismului mentinerea homeostaziei
grasimilor Capitolul I – Introducere in studiul anatomiei omului grasimilor Capitolul I – Introducere in studiul anatomiei omului
13 13
Sistemul respirator Sistemul nervos Sistemul circulator Sistemul respirator Sistemul nervos Sistemul circulator
Functii: schimburi gazoase Functii: controlul sI reglarea Functii: transportul substantelor Functii: schimburi gazoase Functii: controlul sI reglarea Functii: transportul substantelor
intre mediul extern sI sange tuturor sistemelor corpului nutritive la celule; indepartarea intre mediul extern sI sange tuturor sistemelor corpului nutritive la celule; indepartarea
omenesc produsilor metabolici celulari omenesc produsilor metabolici celulari
Sistemul digestiv Sistemul reproducator Sistemul reproducator Sistemul digestiv Sistemul reproducator Sistemul reproducator
Functii: digestia sI absorbtia feminin masculin Functii: digestia sI absorbtia feminin masculin
alimentelor alimentelor
Figura 1. 2. Sistemele corpului uman Figura 1. 2. Sistemele corpului uman
14 14
TERMINOLOGIA ANATOMICĂ INTERNAğIONALĂ TERMINOLOGIA ANATOMICĂ INTERNAğIONALĂ

Pentru denumirea formaĠiunilor anatomice se foloseúte prin tradiĠie limba latină, care era Pentru denumirea formaĠiunilor anatomice se foloseúte prin tradiĠie limba latină, care era
larg răspândită în Evul Mediu. Problema terminologiei anatomice a fost dezbătută la numeroase larg răspândită în Evul Mediu. Problema terminologiei anatomice a fost dezbătută la numeroase
congrese: Basel (1895), Jena (1936), Paris (1955), New-York (1960) úi Tokio (1974). După congrese: Basel (1895), Jena (1936), Paris (1955), New-York (1960) úi Tokio (1974). După
congresul anatomiútilor de la Paris (1955) nomenclatura anatomică - Nomina Anatomica Parisionsia congresul anatomiútilor de la Paris (1955) nomenclatura anatomică - Nomina Anatomica Parisionsia
(P.N.A.) -prezintă o tendinĠă de stabilire úi a fost acceptată de majoritatera úcolilor de anatomie. Au (P.N.A.) -prezintă o tendinĠă de stabilire úi a fost acceptată de majoritatera úcolilor de anatomie. Au
rămas totuúi, în uzul curent, mulĠi termeni confuzi úi multe denumiri metaforice: Crista galli rămas totuúi, în uzul curent, mulĠi termeni confuzi úi multe denumiri metaforice: Crista galli
(creasta cocoúului), Sesamoid (asemănător cu o sămânĠă de susan), Pisiform (în formă de bob de (creasta cocoúului), Sesamoid (asemănător cu o sămânĠă de susan), Pisiform (în formă de bob de
mazăre), Coccyx (gr. Ho kokkyx=cuci, în forma ciocului de cuc), Hipocamp (cal de mare), Calcar mazăre), Coccyx (gr. Ho kokkyx=cuci, în forma ciocului de cuc), Hipocamp (cal de mare), Calcar
avis (picior de cocoú). Unele denumiri încearcă să exprime úi funcĠia organului înĠeleasă prin avis (picior de cocoú). Unele denumiri încearcă să exprime úi funcĠia organului înĠeleasă prin
prisma cunoútinĠelor in Evul Mediu. Deúi corelaĠia dintre structură úi funcĠie era eronată, denumirea prisma cunoútinĠelor in Evul Mediu. Deúi corelaĠia dintre structură úi funcĠie era eronată, denumirea
s-a înrădăcinat în literatura anatomică, nemaiputând fi eliminată: Jejun (lat. Ieiunus)= gol, Arteră= s-a înrădăcinat în literatura anatomică, nemaiputând fi eliminată: Jejun (lat. Ieiunus)= gol, Arteră=
(canal cu aer). Alte denumiri reflectă însuúiri omeneúti: Vagus (hoinar, vagabond), Ambiguu (canal cu aer). Alte denumiri reflectă însuúiri omeneúti: Vagus (hoinar, vagabond), Ambiguu
(nehotărât, úovăielnic), Pudendalis (ruúinos), Dura mater (mamă fermă), Pia mater (mamă sfioasă). (nehotărât, úovăielnic), Pudendalis (ruúinos), Dura mater (mamă fermă), Pia mater (mamă sfioasă).
În fine unii termeni anatomici se menĠin, deúi nu corespund din punct de vedere etimologic, nervi În fine unii termeni anatomici se menĠin, deúi nu corespund din punct de vedere etimologic, nervi
cardiaci (nervi care suferă de inimă), musculus rizorius (muúchi caraghios), vasa lymphatica (vas cardiaci (nervi care suferă de inimă), musculus rizorius (muúchi caraghios), vasa lymphatica (vas
nebun). Principiile adoptate în Nomina anatomica sunt: nebun). Principiile adoptate în Nomina anatomica sunt:
1. fiecare structură este desemnată printr-un singur termen; 1. fiecare structură este desemnată printr-un singur termen;
2. fiecare termen din lista oficială trebuie să fie în limba latină, dar fiecare Ġară are libertatea 2. fiecare termen din lista oficială trebuie să fie în limba latină, dar fiecare Ġară are libertatea
de a-i traduce în propria-i limbă în raport de necesităĠile învăĠământului; de a-i traduce în propria-i limbă în raport de necesităĠile învăĠământului;
3. termenii anatomici trebuie să aibă o valoare informaĠională sau descriptivă; 3. termenii anatomici trebuie să aibă o valoare informaĠională sau descriptivă;
4. nu se recomandă folosirea numelor proprii 4. nu se recomandă folosirea numelor proprii
Denumirile elementelor úi structurilor din Terminologia Anatomică InternaĠională sunt Denumirile elementelor úi structurilor din Terminologia Anatomică InternaĠională sunt
grupate în două mari capitole: I. Anatomia Generalis subîmpărĠită în trei sectoare: 1. Nomina grupate în două mari capitole: I. Anatomia Generalis subîmpărĠită în trei sectoare: 1. Nomina
generalia; 2. Partes corporis humani; 3. Plana, linea et regiones. II. Anatomia systematica ce conĠine generalia; 2. Partes corporis humani; 3. Plana, linea et regiones. II. Anatomia systematica ce conĠine
15 subcapitole: 1. Ossa; Systema skeletale; 2. Juncturae Systema Articulare; 3. Musculi; Systema 15 subcapitole: 1. Ossa; Systema skeletale; 2. Juncturae Systema Articulare; 3. Musculi; Systema
musculare; 4. Systema digestorium; 5. Systema respiratorium; 6. Cavitas thoracica; 7. Systema musculare; 4. Systema digestorium; 5. Systema respiratorium; 6. Cavitas thoracica; 7. Systema
urinarium; 8. Systema genitalia; 9. Cavitas abdominis et pelvis; 10. Glandulae endocrinae; 11. urinarium; 8. Systema genitalia; 9. Cavitas abdominis et pelvis; 10. Glandulae endocrinae; 11.
Systema cardiovasculare; 12. Systema lymphoideum; 13. Systema nervosum; 14. Organa sensum; Systema cardiovasculare; 12. Systema lymphoideum; 13. Systema nervosum; 14. Organa sensum;
15. Integumentum commune. 15. Integumentum commune.
TERMENI PENTRU INDICAREA POZIğIEI ùI ORIENTĂRII TERMENI PENTRU INDICAREA POZIğIEI ùI ORIENTĂRII
PĂRğILOR ùI STRUCTURILOR CORPULUI UMAN PĂRğILOR ùI STRUCTURILOR CORPULUI UMAN
Pentru marcarea punctelor úi trasarea axelor úi planelor de orientare a părĠilor corpului Pentru marcarea punctelor úi trasarea axelor úi planelor de orientare a părĠilor corpului
omenesc se folosesc următorii termeni: omenesc se folosesc următorii termeni:
-Verticalis, termen utilizat pentru a indica direcĠia perpendiculară pe un plan orizontal a -Verticalis, termen utilizat pentru a indica direcĠia perpendiculară pe un plan orizontal a
unei formaĠiuni anatomice; unei formaĠiuni anatomice;
-Horizontalis, termen folosit pentru denumirea unei axe, unui plan sau pentru a indica -Horizontalis, termen folosit pentru denumirea unei axe, unui plan sau pentru a indica
direcĠia unei formaĠiuni anatomice cu traiect paralel cu solul sau mai exact cu suprafaĠa unui direcĠia unei formaĠiuni anatomice cu traiect paralel cu solul sau mai exact cu suprafaĠa unui
lichid în repaus ; lichid în repaus ;
- Medianus, termen rezervat pentru denumirea planului median al corpului (sau mai exact - Medianus, termen rezervat pentru denumirea planului median al corpului (sau mai exact
planul medio-sagital) pe care îl împarte în două jumătăĠi, dreaptă úi stângă. Se mai foloseúte planul medio-sagital) pe care îl împarte în două jumătăĠi, dreaptă úi stângă. Se mai foloseúte
pentru a indica poziĠia formaĠiunilor anatomice în mijlocul unei regiuni, sau denumirea unei pentru a indica poziĠia formaĠiunilor anatomice în mijlocul unei regiuni, sau denumirea unei
linii care împarte o regiune în două părĠi egale; linii care împarte o regiune în două părĠi egale;
- Coronalis, termen folosit pentru a indica traiectoria în formă de coroană, a unei formaĠiuni - Coronalis, termen folosit pentru a indica traiectoria în formă de coroană, a unei formaĠiuni
anatomice, iar în anatomia dezvoltării are sensul de frontal; anatomice, iar în anatomia dezvoltării are sensul de frontal;
-Sagitalis, termen rezervat pentru denumirea unui plan paralel cu planul median sau pentru -Sagitalis, termen rezervat pentru denumirea unui plan paralel cu planul median sau pentru
15 15
raportarea formaĠiunilor anatomice în acest plan (lat. = în formă de săgeată); raportarea formaĠiunilor anatomice în acest plan (lat. = în formă de săgeată);
-Frontalis, termen rezervat pentru denumirea planului frontal care este perpendicular pe -Frontalis, termen rezervat pentru denumirea planului frontal care este perpendicular pe
planul median úi pe planul orizontal; planul median úi pe planul orizontal;
-Transversalis, termen rezervat pentru denumirea planului transversal sau orizontal care -Transversalis, termen rezervat pentru denumirea planului transversal sau orizontal care
este perpendicular pe planurile median úi frontal; în regiunea membrelor acest plan este este perpendicular pe planurile median úi frontal; în regiunea membrelor acest plan este
perpendicular pe axa longitudinală a regiunii; perpendicular pe axa longitudinală a regiunii;
-Medialis, termen folosit în descrierile anatomice pentru a arăta poziĠia unei formaĠiuni mai -Medialis, termen folosit în descrierile anatomice pentru a arăta poziĠia unei formaĠiuni mai
aproape de planul median; aproape de planul median;
-Lateralis, termen utilizat pentru a indica poziĠia unei formaĠiuni anatomice, mai îndepărtată -Lateralis, termen utilizat pentru a indica poziĠia unei formaĠiuni anatomice, mai îndepărtată
de planul median; de planul median;
-Intermedius, termen utilizat pentru a indica poziĠia mijlocie a unei formaĠiuni, pentru -Intermedius, termen utilizat pentru a indica poziĠia mijlocie a unei formaĠiuni, pentru
denumirea unor nervi (N. intermedius) sau unor proeminenĠe osoase (Crista sacralis denumirea unor nervi (N. intermedius) sau unor proeminenĠe osoase (Crista sacralis
intermedia); intermedia);
- Anterior, termen folosit pentru a arăta că o formaĠiune se află în faĠa alteia; toate - Anterior, termen folosit pentru a arăta că o formaĠiune se află în faĠa alteia; toate
formaĠiunile situate înaintea planului frontal sunt anterioare; formaĠiunile situate înaintea planului frontal sunt anterioare;
- Posterior, termen folosit pentru a arăta că o formaĠiune se află înapoia alteia; se consideră - Posterior, termen folosit pentru a arăta că o formaĠiune se află înapoia alteia; se consideră
că toate formaĠiunile situate înapoia planului sunt posterioare; că toate formaĠiunile situate înapoia planului sunt posterioare;
- Dorsalis, termen utilizat penntru părĠile posterioare ale trunchiului úi gâtului, termenul se - Dorsalis, termen utilizat penntru părĠile posterioare ale trunchiului úi gâtului, termenul se
aplică în egală măsură úi suprafeĠelor corespunzătoare ale capului (convexitatea craniului), aplică în egală măsură úi suprafeĠelor corespunzătoare ale capului (convexitatea craniului),
mâinii úi piciorului; mâinii úi piciorului;
-Ventralis, termen foarte rar folosit în anatomia omului fiind înlocuit cu termenul de -Ventralis, termen foarte rar folosit în anatomia omului fiind înlocuit cu termenul de
anterior, excepĠii se întâlnesc la nivelul sistemului nervos, radix ventralis nervi spinalis, anterior, excepĠii se întâlnesc la nivelul sistemului nervos, radix ventralis nervi spinalis,
nucleul ventral al talamusului; nucleul ventral al talamusului;
-Internus, termen sinonim cu *profund*, indicând că o formaĠiune se află în interiorul unei -Internus, termen sinonim cu *profund*, indicând că o formaĠiune se află în interiorul unei
structuri, el nu trebuie folosit în sens medial; structuri, el nu trebuie folosit în sens medial;
-Externus, termen sinonim cu *superficial* úi utilizat pentru a arăta că o formaĠiune se află -Externus, termen sinonim cu *superficial* úi utilizat pentru a arăta că o formaĠiune se află
situată într-un plan superficial alteia, el nu trebuie folosit în sens de lateral; situată într-un plan superficial alteia, el nu trebuie folosit în sens de lateral;
- Dexter, Sinister, termeni utilizaĠi pentru a indica poziĠia unei formaĠiuni anatomice - Dexter, Sinister, termeni utilizaĠi pentru a indica poziĠia unei formaĠiuni anatomice
ladrreapta sau la stânga planului median; ladrreapta sau la stânga planului median;
- Longitudinalis, termen utilizat pentru a denumi axa lungimii corpului sau direcĠia unei - Longitudinalis, termen utilizat pentru a denumi axa lungimii corpului sau direcĠia unei
formaĠiuni în lungul unei regiuni a corpului omenesc; formaĠiuni în lungul unei regiuni a corpului omenesc;
-Transversus, termen folosit pentru a indica direcĠia unei formaĠiuni de-a curmeziúul unei -Transversus, termen folosit pentru a indica direcĠia unei formaĠiuni de-a curmeziúul unei
regiuni; regiuni;
- Caudal, termeni rar folosiĠi în anatomia omului, au sensul de superior úi inferior, se - Caudal, termeni rar folosiĠi în anatomia omului, au sensul de superior úi inferior, se
folosesc mai frecvent în anatomia dezvoltării unde termenul de cranial are sens de rostral; folosesc mai frecvent în anatomia dezvoltării unde termenul de cranial are sens de rostral;
- Superior, Inferior, termeni utilizaĠi pentru a indica poziĠia unor formaĠiuni de-a lungul - Superior, Inferior, termeni utilizaĠi pentru a indica poziĠia unor formaĠiuni de-a lungul
axei longitudinale a corpului sau membrelor sau în planurile sagitale; axei longitudinale a corpului sau membrelor sau în planurile sagitale;
-Superficiale, Profundus, termeni utilizaĠi pentru a arăta poziĠia úi direcĠia unei formaĠiuni -Superficiale, Profundus, termeni utilizaĠi pentru a arăta poziĠia úi direcĠia unei formaĠiuni
anatomice la suprafaĠa unei regiuni (superficiale) sau în adâncimea unei regiuni anatomice la suprafaĠa unei regiuni (superficiale) sau în adâncimea unei regiuni
(profundus). (profundus).
Pentru orientarea úi descrierea topografică a formaĠiunilor anatomice de la nivelul Pentru orientarea úi descrierea topografică a formaĠiunilor anatomice de la nivelul
membrelor se vor utiliza următorii termeni: membrelor se vor utiliza următorii termeni:
-Proximalis et Distalis, pentru orientarea falangelor (aceúti termeni nu se vor folosi în sens -Proximalis et Distalis, pentru orientarea falangelor (aceúti termeni nu se vor folosi în sens
de superior úi inferior la nivelul membrelor); de superior úi inferior la nivelul membrelor);
-Radialis et Ulnaris, pentru descrierea formaĠiunilor anatomice localizate la nivelul -Radialis et Ulnaris, pentru descrierea formaĠiunilor anatomice localizate la nivelul
antebraĠului úi mâinii au sensul de lateral (radialis) úi medial (ulnaris), aceúti termeni au antebraĠului úi mâinii au sensul de lateral (radialis) úi medial (ulnaris), aceúti termeni au
avantajul că nu Ġin seama de orientarea spaĠială a mâinii când descriem o formaĠiune avantajul că nu Ġin seama de orientarea spaĠială a mâinii când descriem o formaĠiune
anatomică; anatomică;
-Tibialis et Fibularis, pentru descrierea formaĠiunilor anatomice localizate la nivelul gambei -Tibialis et Fibularis, pentru descrierea formaĠiunilor anatomice localizate la nivelul gambei
úi piciorului, având sensul de medial (tibialis) úi lateral (fibularis); úi piciorului, având sensul de medial (tibialis) úi lateral (fibularis);
- Palmaris, pentru descrierea formaĠiunilor din regiunea anterioară a mâinii (Palma manus) - Palmaris, pentru descrierea formaĠiunilor din regiunea anterioară a mâinii (Palma manus)
16 16
- Plantaris, pentru descrierea formaĠiunilor situate în zona feĠei inferioare a piciorului - Plantaris, pentru descrierea formaĠiunilor situate în zona feĠei inferioare a piciorului
(Planta) (Planta)
SUPERIOR SUPERIOR
SUPERIOR SUPERIOR
CRANIAL CRANIAL
ANTERIOR ANTERIOR
VENTRAL VENTRAL
POSTERIOR POSTERIOR
DORSAL DORSAL
PROXIMAL PROXIMAL
DISTAL DISTAL
INFERIOR INFERIOR
CAUDAL CAUDAL
Fata mediala a Fata mediala a
membrului inferior membrului inferior
Fata laterala a DORSAL Fata laterala a DORSAL
membrului SUPERIOR membrului SUPERIOR
inferior inferior
ANTERIOR ANTERIOR
POSTERIOR CRANIAL POSTERIOR CRANIAL
CAUDAL CAUDAL
VENTRAL VENTRAL
INFERIOR INFERIOR
Figura 1.3. Termeni pentru indicarea poziĠiei -(a) adult în poziĠie anatomică; (b) copil - vedere Figura 1.3. Termeni pentru indicarea poziĠiei -(a) adult în poziĠie anatomică; (b) copil - vedere
laterală ; (c) animal laterală ; (c) animal
ğESUTURI ğESUTURI
DEFINIğIE, CLASIFICARE, SCURTA CARACTERIZARE DEFINIğIE, CLASIFICARE, SCURTA CARACTERIZARE
Aúa cum s-a arătat anterior, Ġesutul reprezintă o grupare de celule cu aceeaúi organizare Aúa cum s-a arătat anterior, Ġesutul reprezintă o grupare de celule cu aceeaúi organizare
structurală úi diferenĠiere funcĠională. structurală úi diferenĠiere funcĠională.
Toate Ġesuturile corpului uman au origine într-o celulă rezultată în urma fecundaĠiei Toate Ġesuturile corpului uman au origine într-o celulă rezultată în urma fecundaĠiei
FecundaĠia este fenomenul unirii spermatozoidului cu ovocitul de ordinul 2 în urma căruia rezultă FecundaĠia este fenomenul unirii spermatozoidului cu ovocitul de ordinul 2 în urma căruia rezultă
oul fecundat, zigotul sau spermoviul. In săptămâna a treia are loc formarea embrionului tridermic oul fecundat, zigotul sau spermoviul. In săptămâna a treia are loc formarea embrionului tridermic
Fiecare din cele 3 foiĠe embrionare va da naútere diverselor Ġesuturi ale corpului uman cu structuri Fiecare din cele 3 foiĠe embrionare va da naútere diverselor Ġesuturi ale corpului uman cu structuri
úi funcĠii specializate, aúa cum rezultă din tabelul următor. úi funcĠii specializate, aúa cum rezultă din tabelul următor.
17 17
TABEL 1.2. ( după Drăgoi, 2003 ) TABEL 1.2. ( după Drăgoi, 2003 )
ECTODERM MEZODERM ENDODERM ECTODERM MEZODERM ENDODERM

-epitelii de acoperire -oase, Ġesut cartilaginos úi alte -epiteliul sistemelor digestiv úi -epitelii de acoperire -oase, Ġesut cartilaginos úi alte -epiteliul sistemelor digestiv úi
Ġesuturi conective, inclusiv respirator cu excepĠia cavităĠii Ġesuturi conective, inclusiv respirator cu excepĠia cavităĠii
sângele bucale úi anusului sângele bucale úi anusului
-sistem nervos -corticosuprarenala -epiteliul glandelor tiroide, -sistem nervos -corticosuprarenala -epiteliul glandelor tiroide,
-hipofiza -muúchii ( toate tipurile ) paratiroide, timus, ficat, -hipofiza -muúchii ( toate tipurile ) paratiroide, timus, ficat,
-medulosuprarenala pancreas -medulosuprarenala pancreas
-epifiza -epifiza
-segmentele epiteliale -organele sistemului uro-genital -mucoasa vezicii urinare -segmentele epiteliale -organele sistemului uro-genital -mucoasa vezicii urinare
receptoare ale majorităĠii cu excepĠia mucoaselor ce (parĠial) úi a uretrei receptoare ale majorităĠii cu excepĠia mucoaselor ce (parĠial) úi a uretrei
organelor de simĠ căptuúesc cavităĠi organelor de simĠ căptuúesc cavităĠi
-mucoasa cavităĠii bucale úi -înveliúuri de natură epitelială ale -mucoasa cavităĠii bucale úi -înveliúuri de natură epitelială ale
a canalului anal organelor, mucoasele ce căptuúesc a canalului anal organelor, mucoasele ce căptuúesc
cavităĠile corpului úi vasele de cavităĠile corpului úi vasele de
sânge sânge
ğESUTUL EPITELIAL ğESUTUL EPITELIAL
Are ca elemente structurale celulele epiteliale. Acestea se clasifică în raport cu forma úi Are ca elemente structurale celulele epiteliale. Acestea se clasifică în raport cu forma úi
funcĠiile pe care le îndeplinesc în cadrul structurilor. funcĠiile pe care le îndeplinesc în cadrul structurilor.
După formă, celulele epiteliale pot fi pavimentoase, cubice, prismatice, cilindrice. Pot avea După formă, celulele epiteliale pot fi pavimentoase, cubice, prismatice, cilindrice. Pot avea
funcĠii de acoperire, secretorii, de resorbĠie, receptoare. funcĠii de acoperire, secretorii, de resorbĠie, receptoare.
Indiferent de funcĠia pe care o îndeplinesc, Ġesuturile epiteliale au câteva caracteristici comune: Indiferent de funcĠia pe care o îndeplinesc, Ġesuturile epiteliale au câteva caracteristici comune:
- celulelele se divid prin mitoză; în epiteliile pluristratificate se divid numai celulele de la - celulelele se divid prin mitoză; în epiteliile pluristratificate se divid numai celulele de la
suprafaĠă suprafaĠă
- sunt separate de Ġesutul conjunctiv subajacent printr-o membrană bazală - sunt separate de Ġesutul conjunctiv subajacent printr-o membrană bazală
- sunt lipsite de vase de sânge; se hrănesc prin difuziune de la nivelul Ġesutului conjunctiv - sunt lipsite de vase de sânge; se hrănesc prin difuziune de la nivelul Ġesutului conjunctiv
subajacent care este bogat vascularizat subajacent care este bogat vascularizat
- sunt strâns unite între ele. - sunt strâns unite între ele.
Epiteliile de acoperire formeaza epiderma la suprafata corpului sau captusesc cavitati Epiteliile de acoperire formeaza epiderma la suprafata corpului sau captusesc cavitati
(tabel 1.3). (tabel 1.3).
Glanda este o structură epitelială complexă adaptată funcĠiei de secreĠie úi alcătuită din Glanda este o structură epitelială complexă adaptată funcĠiei de secreĠie úi alcătuită din
epiteliu glandular, Ġesut conjunctiv, vase úi nervi. După mărimea lor glandele se împart în glande epiteliu glandular, Ġesut conjunctiv, vase úi nervi. După mărimea lor glandele se împart în glande
vizibile la microscop (glande microscopice: intestinale, gastrice) úi glande vizibile cu ochiul liber vizibile la microscop (glande microscopice: intestinale, gastrice) úi glande vizibile cu ochiul liber
(glande anatomice). (glande anatomice).
După numărul unităĠilor secretorii descriem glande unicelulare (ex.: celulele caliciforme) úi După numărul unităĠilor secretorii descriem glande unicelulare (ex.: celulele caliciforme) úi
pluricelulare. După funcĠie deosebim trei tipuri de glande: exocrine (secreĠiile sunt eliminate pe o pluricelulare. După funcĠie deosebim trei tipuri de glande: exocrine (secreĠiile sunt eliminate pe o
suprafaĠă acoperită cu epiteliu, cu canal de excreĠie); endocrine (produsul de secreĠie numit horman suprafaĠă acoperită cu epiteliu, cu canal de excreĠie); endocrine (produsul de secreĠie numit horman
este eliminat direct în sânge; nu au canale de excreĠie) úi glandele mixte sau amficrine (pancreas, este eliminat direct în sânge; nu au canale de excreĠie) úi glandele mixte sau amficrine (pancreas,
ficat). ficat).
După forma fundului de sac glandular glandele se pot clasifica în glande acinoase (alveolare), După forma fundului de sac glandular glandele se pot clasifica în glande acinoase (alveolare),
glande în formă de tub (tubulare) drept sau încolăcit úi glande tubuloacinoase. Toate aceste glande în formă de tub (tubulare) drept sau încolăcit úi glande tubuloacinoase. Toate aceste
glande pot fi simple sau compuse. glande pot fi simple sau compuse.
18 18
TABEL 1. 3. Clasificarea epiteliilor după numărul de straturi úi forma celulelor ( după TABEL 1. 3. Clasificarea epiteliilor după numărul de straturi úi forma celulelor ( după
Gh.Drăgoi, 2003) Gh.Drăgoi, 2003)
Denumirea epiteliului Caracteristici Localizări FuncĠii Denumirea epiteliului Caracteristici Localizări FuncĠii
diferenĠiale diferenĠiale
Simplu pavimentos Celule aplatizate; nuclei Capsula glomerulară; Transport activ Simplu pavimentos Celule aplatizate; nuclei Capsula glomerulară; Transport activ
alungiĠi úi paraleli cu endoteliul vascular; transmembranar alungiĠi úi paraleli cu endoteliul vascular; transmembranar
suprafaĠa mezoteliu; ansa Henle; suprafaĠa mezoteliu; ansa Henle;
peretele alveolei peretele alveolei
pulmonare pulmonare
Simplu cubic Celule cu diametre egale; Tubi renali; glanda AbsorbĠie úi secreĠie Simplu cubic Celule cu diametre egale; Tubi renali; glanda AbsorbĠie úi secreĠie
nuclei rotunzi; microvili tiroidă; nuclei rotunzi; microvili tiroidă;
(la nivelul tubilor renali) ---------------------------- ---------------------------- (la nivelul tubilor renali) ---------------------------- ----------------------------
SuprafaĠa ovarului; Acoperire SuprafaĠa ovarului; Acoperire
cristalinul (anterior) cristalinul (anterior)
Simplu cilindric Celule înalte; nuclei Stomac; intestin subĠire; AbsorbĠie úi secreĠie; Simplu cilindric Celule înalte; nuclei Stomac; intestin subĠire; AbsorbĠie úi secreĠie;
alungiĠi, perpendiculari vezica biliară; ducturi protecĠie alungiĠi, perpendiculari vezica biliară; ducturi protecĠie
pesuprafaĠa epiteliului; excretorii; bronhiole; pesuprafaĠa epiteliului; excretorii; bronhiole;
microvili (la nivelul uter microvili (la nivelul uter
intestinului); cili (în intestinului); cili (în
aparatul respirator ) aparatul respirator )
Stratificat pavimentos Celule pe mai multe Tunica mucoasă bucală; ProtecĠie Stratificat pavimentos Celule pe mai multe Tunica mucoasă bucală; ProtecĠie
straturi esofagiană; vaginală; a straturi esofagiană; vaginală; a
canalului anal canalului anal
Stratificat cubic Celule cuboidale pe mai Glande sudoripare Secretorie Stratificat cubic Celule cuboidale pe mai Glande sudoripare Secretorie
multe straturi multe straturi
Stratificat cilindric Celule cilindrice pe mai Cornee (epiteliu TranziĠie către Ġesuturile Stratificat cilindric Celule cilindrice pe mai Cornee (epiteliu TranziĠie către Ġesuturile
multe straturi anterior) stratificat pavimentos úi multe straturi anterior) stratificat pavimentos úi
pseudostratificat; pseudostratificat;
acoperire acoperire
Pseudostatificat Celule de înălĠimi Cavitate nazală; trahee; ProtecĠie; transport; Pseudostatificat Celule de înălĠimi Cavitate nazală; trahee; ProtecĠie; transport;
diferite dar toate în bronhii secreĠie diferite dar toate în bronhii secreĠie
contact cu membrana contact cu membrana
bazală; nucleii sunt bazală; nucleii sunt
dispuúi pe două rânduri; dispuúi pe două rânduri;
membrana celulei membrana celulei
prevăzută cu cili prevăzută cu cili
TranziĠional (uroteliu) Celule stratificate Pelvisul renal; ureter; ProtecĠie TranziĠional (uroteliu) Celule stratificate Pelvisul renal; ureter; ProtecĠie
vezica urinară vezica urinară
SinciĠial Reuniune de celul prin Placenta SecreĠie úi protecĠie SinciĠial Reuniune de celul prin Placenta SecreĠie úi protecĠie
dispariĠia membranelor dispariĠia membranelor
separatoare; suprafaĠa separatoare; suprafaĠa
prevăzută cu cili prevăzută cu cili
Germinal Celulele sunt aúezate pe Tubii seminiferi Producerea spermiilor Germinal Celulele sunt aúezate pe Tubii seminiferi Producerea spermiilor
mai multe straturi mai multe straturi
Neuroepiteliu Celule nervoase cu Retină; creasta ampulară; Senzorială (receptori) Neuroepiteliu Celule nervoase cu Retină; creasta ampulară; Senzorială (receptori)
înfăĠiúare de celulă maculă înfăĠiúare de celulă maculă
epitelială epitelială
Epitelii senzoriale Celule receptoare Organ Corti; muguri Senzorială (receptori) Epitelii senzoriale Celule receptoare Organ Corti; muguri Senzorială (receptori)
gustativi gustativi
19 19
TABEL 1. 4.Clasificarea úi caracteristicile glandelor exocrine ( după Drăgoi, 2003 ) TABEL 1. 4.Clasificarea úi caracteristicile glandelor exocrine ( după Drăgoi, 2003 )
Tipul de glandă Caracteristici Localizare Tipul de glandă Caracteristici Localizare

1.UNICELULARĂ Alcătuită dintr-o celulă care Celulele caliciforme din 1.UNICELULARĂ Alcătuită dintr-o celulă care Celulele caliciforme din
secretă mucus aparatul respirator úi digestiv secretă mucus aparatul respirator úi digestiv
2. MULTICELULARĂ 2. MULTICELULARĂ
Tubulară simplă Alcătuită dintr-un duct úi un tub Criptele Lieberkun Tubulară simplă Alcătuită dintr-un duct úi un tub Criptele Lieberkun
drept cu funcĠie secretorie drept cu funcĠie secretorie
Tubulară ramificată simplă Alcătuită dintr-un duct úi un tub Glande uterine; gastrice Tubulară ramificată simplă Alcătuită dintr-un duct úi un tub Glande uterine; gastrice
ramificat cu porĠiune secretorie (pilorice) ramificat cu porĠiune secretorie (pilorice)
Tubulară încolăcită (simplu ) Alcătuită dintr-un duct úi o Glande sudoripare Tubulară încolăcită (simplu ) Alcătuită dintr-un duct úi o Glande sudoripare
porĠiune secretorie încolăcită porĠiune secretorie încolăcită
Acinoasă simplă Alcătuită dintr-un duct úi o Glanda lacrimală Acinoasă simplă Alcătuită dintr-un duct úi o Glanda lacrimală
porĠiune secretorie dilatată porĠiune secretorie dilatată
sacciform sacciform
Acinoasă ramificată simplu Alcătuită dintr-un duct úi o Glande sebacee Acinoasă ramificată simplu Alcătuită dintr-un duct úi o Glande sebacee
porĠiune secretorie ramificată úi porĠiune secretorie ramificată úi
dilatată sacciform dilatată sacciform
Tubulară compusă Alcătuită dintr-un complex de Testicul Tubulară compusă Alcătuită dintr-un complex de Testicul
ducturi úi porĠiuni tubulare Ficat ducturi úi porĠiuni tubulare Ficat
secretorii secretorii
Acinoasă compusă Alcătuită dintr-un complex de Pancreas Acinoasă compusă Alcătuită dintr-un complex de Pancreas
ducturi úi porĠiuni acinoase Glande salivare ducturi úi porĠiuni acinoase Glande salivare
secretorii Glandă mamară secretorii Glandă mamară
Tubulo-acinoase Alcătuită dintr-un complex de Glande salivare Tubulo-acinoase Alcătuită dintr-un complex de Glande salivare
ducturi, porĠiuni tubulare úi ducturi, porĠiuni tubulare úi
acinoase secretorii acinoase secretorii
Celulele epiteliale senzoriale sunt specializate în vederea recepĠionării unor excitanĠi Celulele epiteliale senzoriale sunt specializate în vederea recepĠionării unor excitanĠi
transformând energia mecanică, chimică în influx nervos. transformând energia mecanică, chimică în influx nervos.
ğESUTUL CONJUNCTIV ğESUTUL CONJUNCTIV
Clasificarea Ġesuturilor conjunctive poate fi făcută după mai multe criterii; în general Clasificarea Ġesuturilor conjunctive poate fi făcută după mai multe criterii; în general
diversele tipuri sunt denumite în funcĠie de tipul úi aranjamentul substanĠei fundamentale (matrix). diversele tipuri sunt denumite în funcĠie de tipul úi aranjamentul substanĠei fundamentale (matrix).
Principalele tipuri de Ġesut conjunctiv sunt: Principalele tipuri de Ġesut conjunctiv sunt:
A.ğesut conjunctiv embrionar A.ğesut conjunctiv embrionar
B. ğesuturi conjunctive moi (propriu-zis) B. ğesuturi conjunctive moi (propriu-zis)
C. ğesut cartilaginos C. ğesut cartilaginos
D. ğesut osos D. ğesut osos
E. ğesut vascular (sânge). E. ğesut vascular (sânge).
Elementele conjunctive care participă la structuralizarea sistemelor se grupează în trei Elementele conjunctive care participă la structuralizarea sistemelor se grupează în trei
clase: celule conjunctive, fibre conjunctive úi substanĠă fundamentală. Principalele categorii de clase: celule conjunctive, fibre conjunctive úi substanĠă fundamentală. Principalele categorii de
celule întâlnite în Ġesutul conjunctiv sunt: fibroblastul, fibrocitul, histiocitul, plasmocitul, celule întâlnite în Ġesutul conjunctiv sunt: fibroblastul, fibrocitul, histiocitul, plasmocitul,
mastocitul, adipocitul, celulele pigmentare úi pericitele; condroblastele, condrocitele, osteoblastele, mastocitul, adipocitul, celulele pigmentare úi pericitele; condroblastele, condrocitele, osteoblastele,
osteocitele úi osteoclastele. osteocitele úi osteoclastele.
20 20
Tesuturi conjunctive moi Tesuturi conjunctive moi
Se caracterizeaza prin consistenta moale a substantei fundamentale. Se caracterizeaza prin consistenta moale a substantei fundamentale.
TABEL 1. 5. Clasificarea Ġesuturilor conjunctive moi TABEL 1. 5. Clasificarea Ġesuturilor conjunctive moi
Tip Ġesut Caracteristici Exemple úi localizare Tip Ġesut Caracteristici Exemple úi localizare
Lax Fibroblaúti úi alte tipuri de celule; toate Perivisceral; hipoderm Lax Fibroblaúti úi alte tipuri de celule; toate Perivisceral; hipoderm
cele trei tipuri de fibre într-o reĠea laxă cele trei tipuri de fibre într-o reĠea laxă
Dens neregulat Predomină fibroblaste; toate tipurile de Dermul cutanat; tunica submucoasă; Dens neregulat Predomină fibroblaste; toate tipurile de Dermul cutanat; tunica submucoasă;
fibre colagene periost; pericondru fibre colagene periost; pericondru
Dens regulat Predomină fasciculelde colagen; rare Fascii; tendoane; ligamente Dens regulat Predomină fasciculelde colagen; rare Fascii; tendoane; ligamente
fibroblaste; fibre elastice în ligamentele fibroblaste; fibre elastice în ligamentele
elastice elastice
Reticulat ReĠea de fibre reticulate Ficat; splină; noduli limfatici Reticulat ReĠea de fibre reticulate Ficat; splină; noduli limfatici
Adipos Celule adipoase; fibre rare de tipuri Asociat cu Ġesutul conjunctiv lax Adipos Celule adipoase; fibre rare de tipuri Asociat cu Ġesutul conjunctiv lax
diverse; Ġesut metabolic activ (hipoderm);în jurul unor organe diverse; Ġesut metabolic activ (hipoderm);în jurul unor organe
(inimă, rinichi ); periarticular; în (inimă, rinichi ); periarticular; în
măduva osoasă măduva osoasă
Pigmentat Celule de formă neregulată cu granule ğesut rar ; la nivelul irisului, corpului Pigmentat Celule de formă neregulată cu granule ğesut rar ; la nivelul irisului, corpului
pigmentare ciliar úi coroidei pigmentare ciliar úi coroidei
ğesutul cartilaginos ğesutul cartilaginos

Ca úi celelalte Ġesuturi conjunctive, Ġesutul cartilaginos conĠine celule, fibre úi substanĠă Ca úi celelalte Ġesuturi conjunctive, Ġesutul cartilaginos conĠine celule, fibre úi substanĠă
fundamentală. Celulele tinere se numesc condroblaste úi sunt responsabile de elaborarea substanĠei fundamentală. Celulele tinere se numesc condroblaste úi sunt responsabile de elaborarea substanĠei
fundamentale úi a fibrelor care le înconjoară treptat. Celulele adulte se numesc condrocite, sunt fundamentale úi a fibrelor care le înconjoară treptat. Celulele adulte se numesc condrocite, sunt
incluse în cavităĠi numite condroplaste. Cartilajul este lipsit de vase de sânge úi se hrăneúte prin incluse în cavităĠi numite condroplaste. Cartilajul este lipsit de vase de sânge úi se hrăneúte prin
difuziune de la Ġesuturile înconjurătoare. SubstanĠa fundamentală conĠine proteoglicani în structura difuziune de la Ġesuturile înconjurătoare. SubstanĠa fundamentală conĠine proteoglicani în structura
cărora se găsesc proteine, acid hialuronic úi condroitin sulfat. În condrocite există enzime implicate cărora se găsesc proteine, acid hialuronic úi condroitin sulfat. În condrocite există enzime implicate
în sinteza úi degradarea proteoglicanilor. Acest turnover durează de obicei luni sau chiar ani, creúte în sinteza úi degradarea proteoglicanilor. Acest turnover durează de obicei luni sau chiar ani, creúte
moderat în urma acĠiunii agenĠilor traumatizanĠi interni sau externi. Chiar în urma accelerării moderat în urma acĠiunii agenĠilor traumatizanĠi interni sau externi. Chiar în urma accelerării
turnoverului cartilajul se reface lent datorită aportului indirect de substanĠe nutriente (difuziune). În turnoverului cartilajul se reface lent datorită aportului indirect de substanĠe nutriente (difuziune). În
funcĠie de natura úi aranjamentul fibrelor distingem trei tipuri de cartilaje: hialin, elastic úi fibros. funcĠie de natura úi aranjamentul fibrelor distingem trei tipuri de cartilaje: hialin, elastic úi fibros.
Cartilajul hialin are culoare alb-albăstruie pe preparatele proaspete; condrocitele se pot Cartilajul hialin are culoare alb-albăstruie pe preparatele proaspete; condrocitele se pot
vizualiza în condroplaste dar substanĠa fundamentală úi fibrele de colagen care sunt subĠiri úi reduse vizualiza în condroplaste dar substanĠa fundamentală úi fibrele de colagen care sunt subĠiri úi reduse
ca număr se pot vedera numai prin colorare cu tehnici speciale. Dintre cele 3 tipuri de cartilaj ca număr se pot vedera numai prin colorare cu tehnici speciale. Dintre cele 3 tipuri de cartilaj
prrezintă cea mai scăzută rezistenĠă dar cea mai mare răspândire în corpul uman. Se întâlneúte la prrezintă cea mai scăzută rezistenĠă dar cea mai mare răspândire în corpul uman. Se întâlneúte la
nivelul cartilajelor costale, nazale, laringiene, traheale úi bronúice. nivelul cartilajelor costale, nazale, laringiene, traheale úi bronúice.
Cartilajele articulare sunt un tip particular de cartilaj hialin conĠinând fibre de colagen cu Cartilajele articulare sunt un tip particular de cartilaj hialin conĠinând fibre de colagen cu
rezistenĠă crescută. rezistenĠă crescută.
Cartilajul elastic are o culoare gălbuie; la nivelul acestui cartilaj predomină fibrele Cartilajul elastic are o culoare gălbuie; la nivelul acestui cartilaj predomină fibrele
elastice. Se găseúte în pavilionul urechii, la nivelul trompei lui Eustachio, epiglotei. elastice. Se găseúte în pavilionul urechii, la nivelul trompei lui Eustachio, epiglotei.
Cartilajul fibros reprezintă forma cea mai rezistentă, conĠinând numeroase fibre de Cartilajul fibros reprezintă forma cea mai rezistentă, conĠinând numeroase fibre de
colagen úi o cantitate mai redusă de substanĠă fundamentală. Se întâlneúte în zone supuse unor colagen úi o cantitate mai redusă de substanĠă fundamentală. Se întâlneúte în zone supuse unor
solicitări de presiune cum sunt discurile intervertebrale, simfiza pubiană. solicitări de presiune cum sunt discurile intervertebrale, simfiza pubiană.
ğesutul osos reprezintă cel mai rezistent tip de Ġesut conjunctiv, dotat cu o bogată ğesutul osos reprezintă cel mai rezistent tip de Ġesut conjunctiv, dotat cu o bogată
vascularizaĠie si o importantă activitate metabolică. Elementele componente ale acestui Ġesut, ca úi vascularizaĠie si o importantă activitate metabolică. Elementele componente ale acestui Ġesut, ca úi
tipurile de Ġesut osos vor fi discutate în cadrul capitolului următor. tipurile de Ġesut osos vor fi discutate în cadrul capitolului următor.
21 21
Cartilaj tiroid Cartilaj tiroid
(a) (b) (a) (b)

Laringe Laringe
Cartilaj Cartilaj
cricoid cricoid
Cartilaj traheal Cartilaj traheal
Condroplast Condroplast
Condrocit Condrocit
(c) (c)
Substanta Substanta
fundamentala fundamentala
Fibre de colagen Fibre de colagen
Figura 1.4. (a) cartilaj hialin ; (b) cartilaj elastic; (c) fibrocartilaj Figura 1.4. (a) cartilaj hialin ; (b) cartilaj elastic; (c) fibrocartilaj
ğESUTUL MUSCULAR ğESUTUL MUSCULAR
Acest tip de Ġesut este responsabil de miúcarea diverselor părĠi ale corpului úi a corpului ca Acest tip de Ġesut este responsabil de miúcarea diverselor părĠi ale corpului úi a corpului ca
întreg, fiind unic prin proprietatea sa de a se contracta ca răspuns la acĠiunea unui stimul. Este întreg, fiind unic prin proprietatea sa de a se contracta ca răspuns la acĠiunea unui stimul. Este
derivat din mezoderm, existând 3 tipuri de Ġesut muscular: neted, cardiac úi striat. derivat din mezoderm, existând 3 tipuri de Ġesut muscular: neted, cardiac úi striat.
ğesutul muscular neted este prezent în principal în pereĠii organelor interne. La nivelul ğesutul muscular neted este prezent în principal în pereĠii organelor interne. La nivelul
tractului gastrointestinal este implicat în realizarea miúcărilor peristaltice, asigurând componenta tractului gastrointestinal este implicat în realizarea miúcărilor peristaltice, asigurând componenta
mecanică a digestiei.Se mai întâlneúte úi în pereĠii arteriali, ai căilor respiratorii, urinare úi ale mecanică a digestiei.Se mai întâlneúte úi în pereĠii arteriali, ai căilor respiratorii, urinare úi ale
aparatului reproducător. ContracĠia acestui tip de Ġesut este sub control vegetativ (involuntar) úi va aparatului reproducător. ContracĠia acestui tip de Ġesut este sub control vegetativ (involuntar) úi va
fi discutată pe larg în cadrul capitolului 6. fi discutată pe larg în cadrul capitolului 6.
Fibra musculară netedă este o celulă alungită, uninucleată, fără striaĠii. Fibra musculară netedă este o celulă alungită, uninucleată, fără striaĠii.
ğesutul muscular de tip cardiac formează miocardul din structura pereĠilor cordului. ğesutul muscular de tip cardiac formează miocardul din structura pereĠilor cordului.
Fibrele musculare sunt ramificate, uninucleate, unite prin discuri intercalare. Ca úi fibra musculară Fibrele musculare sunt ramificate, uninucleate, unite prin discuri intercalare. Ca úi fibra musculară
scheletică prezintă striaĠii, dar spre deosebire de aceasta realizează contracĠii involuntare ritmice scheletică prezintă striaĠii, dar spre deosebire de aceasta realizează contracĠii involuntare ritmice
(automatism). (automatism).
ğesutul muscular striat (scheletic) este responsabil de miúcările voluntare ale ğesutul muscular striat (scheletic) este responsabil de miúcările voluntare ale
corpului uman, fiind ataúat scheletului. corpului uman, fiind ataúat scheletului.
22 22
Muschi scheletic Muschi scheletic
Muschi cardiac Muschi cardiac
Muschi neted Muschi neted
Figura 1.5. Tipuri de Ġesut muscular Figura 1.5. Tipuri de Ġesut muscular
CONSIDERAğII CLINICE CONSIDERAğII CLINICE
Studiul Ġesuturilor este foarte important pentru înĠelegerea structurii úi funcĠiei diverselor Studiul Ġesuturilor este foarte important pentru înĠelegerea structurii úi funcĠiei diverselor
organe úi sisteme ale corpului uman. Histologia are însă úi o mare importanĠă clinică. Multe boli organe úi sisteme ale corpului uman. Histologia are însă úi o mare importanĠă clinică. Multe boli
sunt diagnosticate prin examinarea la microscop a secĠiunilor tisulare, iar prin autopsie úi sunt diagnosticate prin examinarea la microscop a secĠiunilor tisulare, iar prin autopsie úi
examinarea Ġesuturilor se poate stabili cauza morĠii. examinarea Ġesuturilor se poate stabili cauza morĠii.
Histopatologia este ramura histologiei care se ocupă cu studiul Ġesuturilor prelevate de la Histopatologia este ramura histologiei care se ocupă cu studiul Ġesuturilor prelevate de la
organismele umane decedate. organismele umane decedate.
Histotehnologia explorează modalităĠile prin care Ġesuturile pot fi mai bine conservate, Histotehnologia explorează modalităĠile prin care Ġesuturile pot fi mai bine conservate,
colorate úi explorate. colorate úi explorate.
Histochimia studiază aspecte fiziologice ale Ġesuturilor implicate în menĠinerea Histochimia studiază aspecte fiziologice ale Ġesuturilor implicate în menĠinerea
homeostaziei. homeostaziei.
A. Modificări structurale tisulare A. Modificări structurale tisulare
Majoritatea bolilor determină o alterare locală a Ġesuturilor, acolo unde boala este Majoritatea bolilor determină o alterare locală a Ġesuturilor, acolo unde boala este
prevalentă. Anumite boli pot determina totuúi modificări la distanĠă faĠă de localizarea bolii. prevalentă. Anumite boli pot determina totuúi modificări la distanĠă faĠă de localizarea bolii.
Atrofia reprezintă o tulburare caracterizată prin dimunuarea volumului unor celule, Atrofia reprezintă o tulburare caracterizată prin dimunuarea volumului unor celule,
Ġesuturi sau organe cu consecinĠe importante asupra funcĠiei acestora. Ea poate fi limitată la un Ġesuturi sau organe cu consecinĠe importante asupra funcĠiei acestora. Ea poate fi limitată la un
anumit organ, datorită interferenĠei bolii cu metabolismul organului respectiv, sau poate interesa anumit organ, datorită interferenĠei bolii cu metabolismul organului respectiv, sau poate interesa
întregul membru dacă este afectată nutriĠia sau inervaĠia acestuia. întregul membru dacă este afectată nutriĠia sau inervaĠia acestuia.
Îmbătrânirea naturală a Ġesuturilor úi organelor corpului conduce la atrofia de Îmbătrânirea naturală a Ġesuturilor úi organelor corpului conduce la atrofia de
senescenĠă, sau simplu senescenĠă. senescenĠă, sau simplu senescenĠă.
23 23
Inactivitatea unui Ġesut sau organ va conduce în timp la o atrofie locală, ca de exemplu Inactivitatea unui Ġesut sau organ va conduce în timp la o atrofie locală, ca de exemplu
distrofia musculară care determină atrofie cu scăderea volumului úi forĠei musculare datorită distrofia musculară care determină atrofie cu scăderea volumului úi forĠei musculare datorită
pierderii de sarcoplasmă. pierderii de sarcoplasmă.
Necroza reprezintă moartea unor celule sau Ġesuturi în organismul viu. Ea poate fi Necroza reprezintă moartea unor celule sau Ġesuturi în organismul viu. Ea poate fi
cauzată de agenĠi fizici (traumatisme, căldură, energie radiantă), substanĠe chimice sau de cauzată de agenĠi fizici (traumatisme, căldură, energie radiantă), substanĠe chimice sau de
suprimarea circulaĠiei arteriale cu alterarea nutriĠiei tisulare. Oprirea circulaĠiei arteriale poate suprimarea circulaĠiei arteriale cu alterarea nutriĠiei tisulare. Oprirea circulaĠiei arteriale poate
surveni prin compresiune externă a arterei, îngroúarea peretelui ei sau obliterarea sa printr-un cheag. surveni prin compresiune externă a arterei, îngroúarea peretelui ei sau obliterarea sa printr-un cheag.
În organele interne fără legătură cu mediul extern, necroza ia aspectul gangrenei: gangrenă uscată În organele interne fără legătură cu mediul extern, necroza ia aspectul gangrenei: gangrenă uscată
sau mumifiere când zona necrozată se usucă; gangrenă umedă când porĠiunea necrozată se sau mumifiere când zona necrozată se usucă; gangrenă umedă când porĠiunea necrozată se
infectează úi supurează; gangrenă gazoasă când această porĠiune se infectează cu germeni anaerobi infectează úi supurează; gangrenă gazoasă când această porĠiune se infectează cu germeni anaerobi
cu descompunerea rapidă a teritoriului úi degajare de gaze. cu descompunerea rapidă a teritoriului úi degajare de gaze.
B. Analiza Ġesuturilor B. Analiza Ġesuturilor
În diagnosticarea unor boli, un rol important îl joacă examinarea histologocă a În diagnosticarea unor boli, un rol important îl joacă examinarea histologocă a
Ġesuturilor prelevate din organul afectat. ObservaĠia histologică furnizează fundamentul Ġesuturilor prelevate din organul afectat. ObservaĠia histologică furnizează fundamentul
diagnosticului, prognozei, tratamentului úi reevaluării unei boli. diagnosticului, prognozei, tratamentului úi reevaluării unei boli.
Biopsia reprezintă prelevarea úi examinarea la microscop a unor porĠiuni mici dintr- Biopsia reprezintă prelevarea úi examinarea la microscop a unor porĠiuni mici dintr-
un Ġesut sau organ al organismului viu, în scop de diagnostic histopatologic. Există mai multe un Ġesut sau organ al organismului viu, în scop de diagnostic histopatologic. Există mai multe
tehnici de realizare ale biopsiei, úi anume: tehnici de realizare ale biopsiei, úi anume:
-prin aspiraĠie; se realizează puncĠionarea transcutanată cu un ac gros úi aspirarea -prin aspiraĠie; se realizează puncĠionarea transcutanată cu un ac gros úi aspirarea
materialului necesar. materialului necesar.
-extemporanee; se realizează în timpul intervenĠiei chirurgicale spre a cunoaúte natura -extemporanee; se realizează în timpul intervenĠiei chirurgicale spre a cunoaúte natura
benignă sau malignă a unei tumori, în vederea aplicării metodei potrivite a operaĠiei în continuare. benignă sau malignă a unei tumori, în vederea aplicării metodei potrivite a operaĠiei în continuare.
-chiuretajul se realizează cu ajutorul unor instrumente speciale numite chiurete, în -chiuretajul se realizează cu ajutorul unor instrumente speciale numite chiurete, în
scopul evacuării mucoasei uterine sau a conĠinutului uterin pentru examenul histopatologic. scopul evacuării mucoasei uterine sau a conĠinutului uterin pentru examenul histopatologic.
Prepararea Ġesuturilor în scopul examinării este un proces complex care implică mai Prepararea Ġesuturilor în scopul examinării este un proces complex care implică mai
multe etape. multe etape.
Fixarea reprezintă omorârea rapidă úi conservarea Ġesutului cu menĠinerea structrurii Fixarea reprezintă omorârea rapidă úi conservarea Ġesutului cu menĠinerea structrurii
existente. Proba astfel obĠinută este inclusă într-un mediu de suport, de obicei parafina. Urmează existente. Proba astfel obĠinută este inclusă într-un mediu de suport, de obicei parafina. Urmează
secĠionarea Ġesuturilor cu ajutorul mictotomului úi examinarea specimenelor obĠinute prin fixarea pe secĠionarea Ġesuturilor cu ajutorul mictotomului úi examinarea specimenelor obĠinute prin fixarea pe
o lamelă, după colorarea acestora cu diverúi coloranĠi. Cei mai des folosiĠi sunt hematoxilina úi o lamelă, după colorarea acestora cu diverúi coloranĠi. Cei mai des folosiĠi sunt hematoxilina úi
eozina care dau o coloraĠie diferenĠială (albastră sau roúie) a structurilor bazice sau acide din cadrul eozina care dau o coloraĠie diferenĠială (albastră sau roúie) a structurilor bazice sau acide din cadrul
Ġesutului studiat. Există însă úi numeroúi alĠi coloranĠi utilizaĠi pentru evidenĠierea unor structuri Ġesutului studiat. Există însă úi numeroúi alĠi coloranĠi utilizaĠi pentru evidenĠierea unor structuri
specifice. specifice.
Examinarea Ġesutului respectiv se face iniĠial cu ochiul liber úi apoi cu microscopul, Examinarea Ġesutului respectiv se face iniĠial cu ochiul liber úi apoi cu microscopul,
folosind întâi o magnificaĠie redusă (40x), urmată de o magnificaĠie înaltă clarificarea unor detalii folosind întâi o magnificaĠie redusă (40x), urmată de o magnificaĠie înaltă clarificarea unor detalii
specifice. În continuare se poate folosi microscopul electronic. specifice. În continuare se poate folosi microscopul electronic.
C. Transplantul de Ġesuturi C. Transplantul de Ġesuturi
În ultimele două decenii, medicina a înregistrat nenumărate succese în realizarea În ultimele două decenii, medicina a înregistrat nenumărate succese în realizarea
transplanturilor de Ġesuturi. Aceste transplante sunt necesare pentru înlocuirea Ġesuturilor transplanturilor de Ġesuturi. Aceste transplante sunt necesare pentru înlocuirea Ġesuturilor
nefuncĠionale, alterate sau distruse. nefuncĠionale, alterate sau distruse.
Transplantarea pe cale chirurgicală a unui organ sau Ġesut dintr-o parte în alta a Transplantarea pe cale chirurgicală a unui organ sau Ġesut dintr-o parte în alta a
corpului aceluiaúi individ poartă numele de autogrefă; la un alt individ identic antigenic - izogrefă; corpului aceluiaúi individ poartă numele de autogrefă; la un alt individ identic antigenic - izogrefă;
de aceeaúi specie - homogrefă; de altă specie - heterogrefă. de aceeaúi specie - homogrefă; de altă specie - heterogrefă.
Rezultatele cele mai bune se înregistrează la auto úi izogrefe, celelalte grefe Rezultatele cele mai bune se înregistrează la auto úi izogrefe, celelalte grefe
determinând reacĠii imune ce pot conduce la eliminarea grefei. Există unele mijloace determinând reacĠii imune ce pot conduce la eliminarea grefei. Există unele mijloace
imunodepresive prin care reacĠia de eliminare poate fi întârziată sau redusă. imunodepresive prin care reacĠia de eliminare poate fi întârziată sau redusă.
Cele mai frecvente grefe sunt cele de piele, care se aplică în caz de arsuri utilizând Cele mai frecvente grefe sunt cele de piele, care se aplică în caz de arsuri utilizând
piele proprie, de obicei de pe coapse, sau piele de la alĠi indivizi. Se pot realiza însă úi grefe de piele proprie, de obicei de pe coapse, sau piele de la alĠi indivizi. Se pot realiza însă úi grefe de
aponevroze, tendoane, muúchi, cartilaje, periost,oase, vasculare, nervoase, etc. aponevroze, tendoane, muúchi, cartilaje, periost,oase, vasculare, nervoase, etc.
Transplantul propriu-zis reprezintă introducerea unui organ sau fragment de organ pe Transplantul propriu-zis reprezintă introducerea unui organ sau fragment de organ pe
cale chirurgicală într-un organism viu, în scopul înlocuirii organului respectiv care poate fi uzat sau cale chirurgicală într-un organism viu, în scopul înlocuirii organului respectiv care poate fi uzat sau
distrus úi restabilirea legăturilor vasculare ale organului transplantat cu organismul primitor. distrus úi restabilirea legăturilor vasculare ale organului transplantat cu organismul primitor.
24 24
CAPITOLUL II CAPITOLUL II
BAZELE ANATOMICE ALE MIùCĂRII BAZELE ANATOMICE ALE MIùCĂRII
Introducere in anatomia aparatului locomotor Introducere in anatomia aparatului locomotor

- axe, plane anatomice, definirea miscarilor - axe, plane anatomice, definirea miscarilor
Introducere în osteologie Introducere în osteologie
- Clasificarea oaselor - Clasificarea oaselor
- Elemente descriptive ale oaselor - Elemente descriptive ale oaselor
-ConfiguraĠia internă a oaselor -ConfiguraĠia internă a oaselor
- ConsideraĠii clinice - ConsideraĠii clinice
- InterrelaĠiile sistemului osos cu alte sisteme - InterrelaĠiile sistemului osos cu alte sisteme
Introducere în artrologie Introducere în artrologie
-Clasificarea articulaĠiilor -Clasificarea articulaĠiilor
-Elementele componente ale articulaĠiei sinoviale -Elementele componente ale articulaĠiei sinoviale
Introducere în miologie Introducere în miologie
-Criterii de clasificare ale muúchilor striaĠi -Criterii de clasificare ale muúchilor striaĠi
-Modul de fixare al muúchiului - tendonul -Modul de fixare al muúchiului - tendonul
-Anexele muúchilor -Anexele muúchilor
-ConfiguraĠia internă a muúchiului -ConfiguraĠia internă a muúchiului
-InervaĠia muúchiului -InervaĠia muúchiului
-Tonicitatea musculară -Tonicitatea musculară
-Forme de contracĠie musculară -Forme de contracĠie musculară
-DirecĠia de miúcare -DirecĠia de miúcare
-InterrelaĠiile sistemului muscular striat -InterrelaĠiile sistemului muscular striat
cu alte sisteme cu alte sisteme
Capitolul II – Bazele anatomice ale miscarii Capitolul II – Bazele anatomice ale miscarii
25 25
Introducere în studiul sistemului nervos Introducere în studiul sistemului nervos

- Neuron; celule gliale - Neuron; celule gliale
-Introducere în sistemul nervos periferic. -Introducere în sistemul nervos periferic.
Nervul Nervul
-Introducere in studiul sistemului nervos -Introducere in studiul sistemului nervos
central central
- Maduva spinarii. Nervul spinal. Plexuri - Maduva spinarii. Nervul spinal. Plexuri
nervoase. Arcul reflex. Tipuri de reflexe nervoase. Arcul reflex. Tipuri de reflexe
- Trunchiul cerebral. Nervii cranieni - Trunchiul cerebral. Nervii cranieni
- Cerebelul - Cerebelul
- Diencefalul - Diencefalul
- Nucleii bazali - Nucleii bazali
- Emisferele cerebrale - Emisferele cerebrale
-Introducere în studiul sistemului nervos -Introducere în studiul sistemului nervos
vegetativ vegetativ
26 26
INTRODUCERE IN ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR - axe, plane anatomice, INTRODUCERE IN ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR - axe, plane anatomice,
definirea miúcărilor definirea miúcărilor
Anatomia aparatului locomotor úi implicit a miúcărilor pune în acĠiune trei sisteme Anatomia aparatului locomotor úi implicit a miúcărilor pune în acĠiune trei sisteme
principale: principale:
- oasele, elementele scheletului, - oasele, elementele scheletului,
- unite între ele prin articulaĠii, - unite între ele prin articulaĠii,
- mobilizate de muúchi. - mobilizate de muúchi.
Miúcările părĠilor corpului omenesc se efectuează în articulaĠii. Definirea miúcărilor nu este Miúcările părĠilor corpului omenesc se efectuează în articulaĠii. Definirea miúcărilor nu este
un lucru simplu, deoarece acestea se pot face într-o infinitate de direcĠii úi implică de cele mai multe un lucru simplu, deoarece acestea se pot face într-o infinitate de direcĠii úi implică de cele mai multe
ori mai multe articulaĠii. ori mai multe articulaĠii.
Din acest motiv s-a impus folosirea unor convenĠii: Din acest motiv s-a impus folosirea unor convenĠii:
1.Miúcările sunt descrise plecând dintr-o poziĠie de echilibru, numită POZITIE 1.Miúcările sunt descrise plecând dintr-o poziĠie de echilibru, numită POZITIE
ANATOMICĂ, în care corpul este în ortostatism cu membrele inferioare lipite, paralele úi ANATOMICĂ, în care corpul este în ortostatism cu membrele inferioare lipite, paralele úi
membrele superioare de-a lungul corpului, palmele privind în afară (figura 2.1). membrele superioare de-a lungul corpului, palmele privind în afară (figura 2.1).
2. Studiul se axează asupra componentelor fiecărei articulaĠii. 2. Studiul se axează asupra componentelor fiecărei articulaĠii.
3. Pentru fiecare articulaĠie miúcările sunt observate în trei plane de referinĠă. 3. Pentru fiecare articulaĠie miúcările sunt observate în trei plane de referinĠă.
. .
Figura 2.1. PoziĠia anatomică a corpului omenesc Figura 2.1. PoziĠia anatomică a corpului omenesc
În descrierea formaĠiunilor anatomice se folosesc trei axe de orientare. Ele sunt situate în În descrierea formaĠiunilor anatomice se folosesc trei axe de orientare. Ele sunt situate în
cele trei direcĠii ale spaĠiului, trec prin centrul de greutate (S1) se intersectează sub unghiuri drepte cele trei direcĠii ale spaĠiului, trec prin centrul de greutate (S1) se intersectează sub unghiuri drepte
úi se numesc: longitudinală, sagitală úi transversală. úi se numesc: longitudinală, sagitală úi transversală.
Axa lungimii corpului sau axa longitudinală este întinsă între un punct polar superior, numit Axa lungimii corpului sau axa longitudinală este întinsă între un punct polar superior, numit
vertex úi un punct polar inferior, situat în centrul bazei de susĠinere; ea este perpendiculară pe vertex úi un punct polar inferior, situat în centrul bazei de susĠinere; ea este perpendiculară pe
orizontala solului. Axa profunzimii corpului sau axa sagitală trece prin centrul de greutate al orizontala solului. Axa profunzimii corpului sau axa sagitală trece prin centrul de greutate al
corpului úi are o direcĠie antero-posterioară. Axa lăĠimii corpului sau axa transversală trece prin corpului úi are o direcĠie antero-posterioară. Axa lăĠimii corpului sau axa transversală trece prin
centrul de greutate al corpului úi este paralelă cu orizontala solului (după Drăgoi, 2003). Acesta axe centrul de greutate al corpului úi este paralelă cu orizontala solului (după Drăgoi, 2003). Acesta axe
delimitează plane. delimitează plane.
Planele anatomice sunt suprafeĠele ce secĠionează/intersectează imaginar corpul Planele anatomice sunt suprafeĠele ce secĠionează/intersectează imaginar corpul
omenesc sub o anumită incidenĠă. Miúcările au loc în aceste plane în jurul axului omenesc sub o anumită incidenĠă. Miúcările au loc în aceste plane în jurul axului
perpendicular pe planul respectiv. perpendicular pe planul respectiv.
27 27
Figura 2.2. Orientare spaĠială a poziĠiei anatomice úI a planelor de orientare a părĠilor Figura 2.2. Orientare spaĠială a poziĠiei anatomice úI a planelor de orientare a părĠilor
corpului omenesc (după Gh. Drăgoi, 2003) corpului omenesc (după Gh. Drăgoi, 2003)
1. Planul sagital este cel care divide corpul într-o parte stângă úi într-o parte dreaptă. Prin 1. Planul sagital este cel care divide corpul într-o parte stângă úi într-o parte dreaptă. Prin
extensie numim planul sagital orice plan paralel cu cel sus menĠionat. extensie numim planul sagital orice plan paralel cu cel sus menĠionat.
El este planul în care se execută miúcările vizibile din profil, în jurul unui ax transversal El este planul în care se execută miúcările vizibile din profil, în jurul unui ax transversal
(frontal ) (frontal )
28 28
O miúcare în plan sagital ce duce o regiune a corpului anterior faĠă de poziĠia anatomică se O miúcare în plan sagital ce duce o regiune a corpului anterior faĠă de poziĠia anatomică se
numeúte FLEXIE. numeúte FLEXIE.
Exemplu: flexia antebraĠului Exemplu: flexia antebraĠului
EXCEPTIE: - anteproiecĠie pentru umăr(considerat complex articular) EXCEPTIE: - anteproiecĠie pentru umăr(considerat complex articular)
- flexie dorsală pentru picior - flexie dorsală pentru picior
- extensie pentru gambă . - extensie pentru gambă .
O miúcare în plan sagital ce duce o regiune a corpului posterior faĠă de poziĠia anatomică se O miúcare în plan sagital ce duce o regiune a corpului posterior faĠă de poziĠia anatomică se
numeúte EXTENSIE. numeúte EXTENSIE.
EXCEPTIE: - retroproiecĠie pentru umăr EXCEPTIE: - retroproiecĠie pentru umăr
- flexie pentru gambă - flexie pentru gambă
- flexie plantară pentru picior - flexie plantară pentru picior
B B
Flexie plantară Flexie plantară
A A
Flexie dorsală Flexie dorsală
Flexie Flexie
Extensie Extensie
. .
Figura 2.3. (A) Miúcări de flexie - extensie ale antebraĠului; (B) flexie dorsală úi plantară a piciorului Figura 2.3. (A) Miúcări de flexie - extensie ale antebraĠului; (B) flexie dorsală úi plantară a piciorului
Extensie Extensie
A A
Figura 2.4. A. Flexia úi extensia gambei ; B. Flexia úi extensia antebraĠului Figura 2.4. A. Flexia úi extensia gambei ; B. Flexia úi extensia antebraĠului
2. Planul frontal este cel care divide corpul într-o parte anterioară úi una posterioară. 2. Planul frontal este cel care divide corpul într-o parte anterioară úi una posterioară.
Este planul în care se fac miúcările vizibile din faĠă în jurul unui ax sagital (antero- Este planul în care se fac miúcările vizibile din faĠă în jurul unui ax sagital (antero-
posterior). posterior).
29 29
O miúcare în plan frontal care duce o regiune a corpului spre linia mediană a corpului se O miúcare în plan frontal care duce o regiune a corpului spre linia mediană a corpului se
numeúte ADDUCTIE. numeúte ADDUCTIE.
Exemplu: adducĠia braĠului. Exemplu: adducĠia braĠului.
O miúcare în plan frontal care îndepărtează o regiune a corpului de linia mediană se O miúcare în plan frontal care îndepărtează o regiune a corpului de linia mediană se
numeúte ABDUCTIE. numeúte ABDUCTIE.
Exemplu: abducĠia braĠului Exemplu: abducĠia braĠului
Pentru trunchi úi gât o miúcare în plan frontal se numeúte înclinare laterală. Pentru trunchi úi gât o miúcare în plan frontal se numeúte înclinare laterală.
Exemplu: înclinare laterală dreaptă. Exemplu: înclinare laterală dreaptă.
Pentru degete linia mediană dreaptă a corpului este înlocuită de axa mâinii (deget 3) sau a Pentru degete linia mediană dreaptă a corpului este înlocuită de axa mâinii (deget 3) sau a
piciorului (deget 2). piciorului (deget 2).
Exemplu: abducĠia degetului 5 îl îndepărtează de axa mâinii úi nu de linia mediană a Exemplu: abducĠia degetului 5 îl îndepărtează de axa mâinii úi nu de linia mediană a
corpului. corpului.
AbducĠie AbducĠie
Abduc ie Abduc ie
Adduc ie Adduc ie
AdducĠie AdducĠie
Figura 2.5. Miúcări de abducĠie úi adducĠie ale membrului superior (A) úi inferior (B) Figura 2.5. Miúcări de abducĠie úi adducĠie ale membrului superior (A) úi inferior (B)
3. Planul transversal este cel care împarte corpul într-o parte superioară úi una inferioară. 3. Planul transversal este cel care împarte corpul într-o parte superioară úi una inferioară.
Este planul în care se realizează miúcările vizibile de sus sau de jos în jurul unui ax vertical Este planul în care se realizează miúcările vizibile de sus sau de jos în jurul unui ax vertical
(longitudinal ). (longitudinal ).
O miúcare în plan transversal care duce o parte a corpului în exterior se numeúte ROTATIE O miúcare în plan transversal care duce o parte a corpului în exterior se numeúte ROTATIE
EXTERNĂ. EXTERNĂ.
Exemplu: rotaĠia externă a coapsei. Exemplu: rotaĠia externă a coapsei.
O miúcare în plan transversal care duce o parte a corpului în interior se numeúte ROTATIE O miúcare în plan transversal care duce o parte a corpului în interior se numeúte ROTATIE
INTERNĂ. INTERNĂ.
Exemplu: rotaĠia internă a braĠului. Exemplu: rotaĠia internă a braĠului.
Pentru antebraĠ rotaĠia externă se numeúte supinaĠie, iar rotaĠia internă pronaĠie. Pentru antebraĠ rotaĠia externă se numeúte supinaĠie, iar rotaĠia internă pronaĠie.
Pentru trunchi rotaĠiile se realizează la stânga sau la dreapta. Pentru trunchi rotaĠiile se realizează la stânga sau la dreapta.
In afara acestor miúcări mai există un tip de miúcare complexă numită CIRCUMDUCTIE. In In afara acestor miúcări mai există un tip de miúcare complexă numită CIRCUMDUCTIE. In
cadrul acestei miúcări segmentul trece succesiv prin poziĠiile de flexie, abducĠie, extensie, adducĠie cadrul acestei miúcări segmentul trece succesiv prin poziĠiile de flexie, abducĠie, extensie, adducĠie
úi revine la poziĠia de flexie. Ea se poate executa úi invers cu punct de plecare din orice poziĠie. úi revine la poziĠia de flexie. Ea se poate executa úi invers cu punct de plecare din orice poziĠie.
Alte miúcări complexe sunt reprezentate de miúcările de INVERSIUNE úi EVERSIUNE ale Alte miúcări complexe sunt reprezentate de miúcările de INVERSIUNE úi EVERSIUNE ale
piciorului . Inversiunea reprezintă miúcarea prin care se ridică marginea medială a piciorului ( flexia piciorului . Inversiunea reprezintă miúcarea prin care se ridică marginea medială a piciorului ( flexia
plantară, adducĠia úi supinaĠia piciorului) iar eversiunea este miúcarea inversă. plantară, adducĠia úi supinaĠia piciorului) iar eversiunea este miúcarea inversă.
PROTRACTIA reprezintă miúcarea prin care o parte a corpului se deplasează spre anterior PROTRACTIA reprezintă miúcarea prin care o parte a corpului se deplasează spre anterior
într-un plan paralel cu cel al solului, în timp ce RETRACTIA este miúcarea inversă. într-un plan paralel cu cel al solului, în timp ce RETRACTIA este miúcarea inversă.
Un alt grup de miúcări este cel al RIDICĂRII úi COBORARII unui segment al Un alt grup de miúcări este cel al RIDICĂRII úi COBORARII unui segment al
corpului ( mandibulă, umeri). corpului ( mandibulă, umeri).
30 30
NOTE NOTE
-In realitate miúcările corpului se fac frecvent în mai multe plane . -In realitate miúcările corpului se fac frecvent în mai multe plane .
Exemplu: poziĠia croitorului se realizează prin flexie + abducĠie + rotaĠie externă a coapsei. Exemplu: poziĠia croitorului se realizează prin flexie + abducĠie + rotaĠie externă a coapsei.
-Trebuie remarcată deosebirea dintre unii termeni medicali úi unii termeni folosiĠi în -Trebuie remarcată deosebirea dintre unii termeni medicali úi unii termeni folosiĠi în
gimnastică. Astfel, noĠiunea de răsucire din gimnastică este similară noĠiunii de rotaĠie din gimnastică. Astfel, noĠiunea de răsucire din gimnastică este similară noĠiunii de rotaĠie din
biomecanică, iar prin rotaĠie în gimnastică se înĠelege circumducĠia din biomecanică. biomecanică, iar prin rotaĠie în gimnastică se înĠelege circumducĠia din biomecanică.
Eversie Eversie
Ridicare Ridicare
Coborare Coborare
Inversie Inversie
Protractie Protractie
Retractie Retractie
Figura 2.6. (a) Miúcări de inversiune úi eversiune ale piciorului ; (b-c) tipuri Figura 2.6. (a) Miúcări de inversiune úi eversiune ale piciorului ; (b-c) tipuri
speciale de miúcări . speciale de miúcări .
a) a)
b) b)
Figura 2.7. (a) rotaĠie; (b) circumducĠie. Figura 2.7. (a) rotaĠie; (b) circumducĠie.
Cele trei plane analizate servesc, deci, numai ca referinĠă pentru descrierea miúcărilor. Cele trei plane analizate servesc, deci, numai ca referinĠă pentru descrierea miúcărilor.
Planele care împart corpul în două jumătăĠi se numesc medio-sagital (dreaptă úi stângă), medio- Planele care împart corpul în două jumătăĠi se numesc medio-sagital (dreaptă úi stângă), medio-
frontal (anterioară úi posterioară) úi medio-transversal (superioară úi inferioară). La intersecĠia celor frontal (anterioară úi posterioară) úi medio-transversal (superioară úi inferioară). La intersecĠia celor
trei plane se găseúte centrul de greutate al corpului ( S2 ). trei plane se găseúte centrul de greutate al corpului ( S2 ).
Pentru articulaĠiile distale miúcările se realizează într-un singur plan (miúcări pure). La Pentru articulaĠiile distale miúcările se realizează într-un singur plan (miúcări pure). La
nivelul articulaĠiilor proximale (umăr, úold) se realizează miúcări complexe, în mai multe plane nivelul articulaĠiilor proximale (umăr, úold) se realizează miúcări complexe, în mai multe plane
simultan , în timp ce la nivelul articulaĠiilor intermediare (cot, genunchi ) miúcările se realizează în simultan , în timp ce la nivelul articulaĠiilor intermediare (cot, genunchi ) miúcările se realizează în
două plane. două plane.
31 31
INTRODUCERE IN OSTEOLOGIE INTRODUCERE IN OSTEOLOGIE
SCHELETUL constituie suportul rigid al corpului. El este format din 208 oase din care 34 SCHELETUL constituie suportul rigid al corpului. El este format din 208 oase din care 34
alcătuiesc coloana vertebrală, iar restul de 174 se grupează în jurul acesteia. Reprezintă o armătură alcătuiesc coloana vertebrală, iar restul de 174 se grupează în jurul acesteia. Reprezintă o armătură
mobilă în care piesele (oasele) servesc ca pârghii pentru tracĠiunea musculară. mobilă în care piesele (oasele) servesc ca pârghii pentru tracĠiunea musculară.
Oasele situate pe linia mediană a corpului ca sternul úi sacrul sunt neperechi. Ele se Oasele situate pe linia mediană a corpului ca sternul úi sacrul sunt neperechi. Ele se
consideră a fi oase simetrice formate din două jumătăĠi, dreaptă úi stângă, la fel conformate. consideră a fi oase simetrice formate din două jumătăĠi, dreaptă úi stângă, la fel conformate.
Oasele membrelor sunt perechi dar nesimetrice pentru că cele două jumătăĠi ale lor nu sunt Oasele membrelor sunt perechi dar nesimetrice pentru că cele două jumătăĠi ale lor nu sunt
identic conformate. identic conformate.
Pentru ca un os să poată fi studiat úi descris izolat în afara organismului el trebuie orientat Pentru ca un os să poată fi studiat úi descris izolat în afara organismului el trebuie orientat
în aúa fel încât poziĠia lui să fie aceeaúi cu cea pe care o are în organism. Orientarea se face cu în aúa fel încât poziĠia lui să fie aceeaúi cu cea pe care o are în organism. Orientarea se face cu
ajutorul celor mai caracteristice elemente anatomice pe care le prezintă osul respectiv. ajutorul celor mai caracteristice elemente anatomice pe care le prezintă osul respectiv.
Pentru orientarea unui os nepereche sunt necesare două elemente anatomice pa care le Pentru orientarea unui os nepereche sunt necesare două elemente anatomice pa care le
punem în raport cu două plane ale corpului, plane care nu sunt însă opuse unul altuia. Pentru punem în raport cu două plane ale corpului, plane care nu sunt însă opuse unul altuia. Pentru
orientarea oaselor pereche sunt necesare trei elemente anatomice aúezate în trei plane ce nu se opun, orientarea oaselor pereche sunt necesare trei elemente anatomice aúezate în trei plane ce nu se opun,
al treilea plan fiind necesar pentru determinarea osului din dreapta sau din stânga. al treilea plan fiind necesar pentru determinarea osului din dreapta sau din stânga.
Scheletul corpului uman se împarte în 4 părĠi: Scheletul corpului uman se împarte în 4 părĠi:
1. Coloana vertebrală 1. Coloana vertebrală
2. Torace osos 2. Torace osos
3. Oasele capului 3. Oasele capului
4. Oasele membrelor. 4. Oasele membrelor.
Partea anatomiei descriptive care se ocupă cu studiul formei úi structurii oaselor poartă Partea anatomiei descriptive care se ocupă cu studiul formei úi structurii oaselor poartă
numele de OSTEOLOGIE. numele de OSTEOLOGIE.
Clasificarea oaselor. Clasificarea oaselor.

După formă úi dimensiuni (lungime, lăĠime, grosime) există trei tipuri principale de oase: După formă úi dimensiuni (lungime, lăĠime, grosime) există trei tipuri principale de oase:
- oase lungi - predomină lungimea - ex. radius/cubitus - oase lungi - predomină lungimea - ex. radius/cubitus
- acest tip de oase se găseúte la nivelul membrelor - acest tip de oase se găseúte la nivelul membrelor
- au rol de pârghii de viteză. - au rol de pârghii de viteză.
- oase scurte - cele trei dimensiuni sunt aproximativ egale - ex. astragalul - oase scurte - cele trei dimensiuni sunt aproximativ egale - ex. astragalul
- au formă aproape cubică - au formă aproape cubică
- se găsesc în regiuni unde este necesară o mare soliditate úi unde există - se găsesc în regiuni unde este necesară o mare soliditate úi unde există
miúcări variate cu amplitudine mică miúcări variate cu amplitudine mică
- oase late/plane - lungimea aproape egală cu lăĠimea, dar depăúesc grosimea - ex. - oase late/plane - lungimea aproape egală cu lăĠimea, dar depăúesc grosimea - ex.
scapula, oasele cutiei craniene scapula, oasele cutiei craniene
- formează cavităĠi de protecĠie (craniul) - formează cavităĠi de protecĠie (craniul)
- dau inserĠie unui număr mare de muúchi (scapula). - dau inserĠie unui număr mare de muúchi (scapula).
Folosind úi alte criterii de clasificare se mai adaugă úI alte trei tipuri de oase: Folosind úi alte criterii de clasificare se mai adaugă úI alte trei tipuri de oase:
- oase pneumatice conĠin cavităĠi pline cu aer ; ex. maxila - oase pneumatice conĠin cavităĠi pline cu aer ; ex. maxila
- oase sesamoide - se dezvoltă în vecinătatea unor articulaĠii sau în tendoanele unor muúchi ; - oase sesamoide - se dezvoltă în vecinătatea unor articulaĠii sau în tendoanele unor muúchi ;
ex. patela ex. patela
- oase suturale - inconstante, se dezvoltă la nivelul suturilor craniului (fontanele ). - oase suturale - inconstante, se dezvoltă la nivelul suturilor craniului (fontanele ).
32 32
(f) (f)
Figura 2.8. Tipuri de oase : (a) os lung, (b) os scurt, (c) os lat, (d) os neregulat, (e) os sesamoid, Figura 2.8. Tipuri de oase : (a) os lung, (b) os scurt, (c) os lat, (d) os neregulat, (e) os sesamoid,
(f) os sutural (f) os sutural
Elemente descriptive ale oaselor. Elemente descriptive ale oaselor.

Oasele suferă influenĠa organelor învecinate: tracĠiunea muúchilor, presiunea unor organe, Oasele suferă influenĠa organelor învecinate: tracĠiunea muúchilor, presiunea unor organe,
pulsaĠiile arterelor úi acĠiunea forĠei de gravitaĠie. De aceea, suprafaĠa lor exterioară poate fi pulsaĠiile arterelor úi acĠiunea forĠei de gravitaĠie. De aceea, suprafaĠa lor exterioară poate fi
descompusă într-un număr de elemente morfologice, cum ar fi: marginile, feĠele, unghiurile. descompusă într-un număr de elemente morfologice, cum ar fi: marginile, feĠele, unghiurile.
Acestea cuprind la rândul lor alte detalii morfologice: proeminenĠe, cavităĠi, găuri, canale. Acestea cuprind la rândul lor alte detalii morfologice: proeminenĠe, cavităĠi, găuri, canale.
Totalitatea proeminenĠelor úi depresiunilor formează relieful oaselor. Totalitatea proeminenĠelor úi depresiunilor formează relieful oaselor.
ProeminenĠele pot fi de două feluri: ProeminenĠele pot fi de două feluri:
- articulare, modelate în raport cu suprafaĠa articulară opusă lor úi acoperite de un strat de - articulare, modelate în raport cu suprafaĠa articulară opusă lor úi acoperite de un strat de
cartilaj care le favorizează alunecarea în timpul miúcărilor. Pot îmbrăca mai multe forme: cartilaj care le favorizează alunecarea în timpul miúcărilor. Pot îmbrăca mai multe forme:
- sferică (cap articular); ex. capul humeral, capul femural - sferică (cap articular); ex. capul humeral, capul femural
- segment de cilindru (condil); ex. condilii occipitali - segment de cilindru (condil); ex. condilii occipitali
- scripete (trochlee); ex. trochlea humerală - scripete (trochlee); ex. trochlea humerală
- nearticulare, determinate de tracĠiunea exercitată de un muúchi. In acest caz mărimea - nearticulare, determinate de tracĠiunea exercitată de un muúchi. In acest caz mărimea
proeminenĠei va fi proporĠională cu forĠa muúchilor ce se inseră la acel nivel. In cadrul proeminenĠei va fi proporĠională cu forĠa muúchilor ce se inseră la acel nivel. In cadrul
acestor proeminenĠe distingem: acestor proeminenĠe distingem:
- procese/apofize (puternice, bine conturate) de forme variate: - procese/apofize (puternice, bine conturate) de forme variate:
- mamelon o proces mastoid - mamelon o proces mastoid
- cârlig o proces coronoid - cârlig o proces coronoid
- cioc o proces coracoid - cioc o proces coracoid
- stilet o proces stiloid - stilet o proces stiloid
- aripă o proces pterigoid - aripă o proces pterigoid
- dinte o proces odontoid - dinte o proces odontoid
- tuberozităĠi (neregulate, nedetaúate de suprafaĠa osului). Acestea pot avea - tuberozităĠi (neregulate, nedetaúate de suprafaĠa osului). Acestea pot avea
dimensiuni mari úi formă paralelipipedică sau conică (trohanter) sau dimensiuni mai dimensiuni mari úi formă paralelipipedică sau conică (trohanter) sau dimensiuni mai
mici (tuberculi), suprafaĠă mai netedă (eminenĠe) mici (tuberculi), suprafaĠă mai netedă (eminenĠe)
- spine (proeminenĠă ascuĠită); - spine (proeminenĠă ascuĠită);
- creste (liniare, tăioase). - creste (liniare, tăioase).
CavităĠile sunt determinate de forĠe de presiune úi pot fi la rândul lor: CavităĠile sunt determinate de forĠe de presiune úi pot fi la rândul lor:
- articulare, corespunzând unor proeminenĠe invers conformate. Pot fi úi plane (feĠele - articulare, corespunzând unor proeminenĠe invers conformate. Pot fi úi plane (feĠele
auriculare ale sacrului úi osului iliac din articulaĠia sacroiliacă) auriculare ale sacrului úi osului iliac din articulaĠia sacroiliacă)
33 33
- nearticulare, foarte variate putând servi ca inserĠii pentru tendoan úi ligamente sau ca - nearticulare, foarte variate putând servi ca inserĠii pentru tendoan úi ligamente sau ca
adăpost úi protejarea unor elemente anatomice (tendoane, vase, nervi). adăpost úi protejarea unor elemente anatomice (tendoane, vase, nervi).
Fisura Fisura
Sinus Sinus
Meat Meat
Sulcus Sulcus
Fosa Fosa
Condil Condil
Foramen Foramen
Linie Linie
Fateta Fateta
Cap Cap
Trohanter Trohanter
Linie Linie
Tuberozitate Tuberozitate
Creasta Creasta
Tubercul Tubercul
Epicondil Epicondil
Figura 2.9. Tipuri de proeminenĠe úi cavităĠi osoase. Figura 2.9. Tipuri de proeminenĠe úi cavităĠi osoase.
Găurile úi canalele pot fi: Găurile úi canalele pot fi:

- de trecere, străbătute de formaĠiuni anatomice. Includ mai multe varietăĠi: - de trecere, străbătute de formaĠiuni anatomice. Includ mai multe varietăĠi:
- hiat (orificiu neregulat în care se deschid mai multe canale) - hiat (orificiu neregulat în care se deschid mai multe canale)
- foramen (gaură, orificiu) - foramen (gaură, orificiu)
34 34
- sulcus (úanĠ) - sulcus (úanĠ)

- ductus (canal) - ductus (canal)
- fossa (groapă) - fossa (groapă)
- incizură (scobitură, útirbitură a unei margini) - incizură (scobitură, útirbitură a unei margini)
- apertură (deschizătură) - apertură (deschizătură)
- nutritive (pentru vasele sanguine) de la ordinul I situate la nivelul diafizei oaselor lungi úi - nutritive (pentru vasele sanguine) de la ordinul I situate la nivelul diafizei oaselor lungi úi
până la ordinul II. până la ordinul II.
Periostul este o membrană fibroasă care înveleúte osul pe toată suprafaĠă sa exterioară, cu Periostul este o membrană fibroasă care înveleúte osul pe toată suprafaĠă sa exterioară, cu
excepĠia suprafeĠelor acoperite de cartilaj articular úi a unor inserĠii musculare. La nivelul excepĠia suprafeĠelor acoperite de cartilaj articular úi a unor inserĠii musculare. La nivelul
articulaĠiilor periostul se continuă cu capsula articulară, astfel întregul schelet este învelit într-o articulaĠiilor periostul se continuă cu capsula articulară, astfel întregul schelet este învelit într-o
teacă fibroasă conjunctivă. Grosimea variază cu natura oaselor (la nivelul oaselor lungi este 3mm). teacă fibroasă conjunctivă. Grosimea variază cu natura oaselor (la nivelul oaselor lungi este 3mm).
Prin faĠa sa profundă aderă de os. Acest fapt se datorează vaselor care trec din el în osul subjacent Prin faĠa sa profundă aderă de os. Acest fapt se datorează vaselor care trec din el în osul subjacent
prin canalele Volkmann, dar mai ales unor fibre conjunctive, numite fibrele Sharpey care pleacă din prin canalele Volkmann, dar mai ales unor fibre conjunctive, numite fibrele Sharpey care pleacă din
periost úi pătrund în substanĠa osoasă compactă. AderenĠa este mai mare la suprafaĠa oaselor scurte, periost úi pătrund în substanĠa osoasă compactă. AderenĠa este mai mare la suprafaĠa oaselor scurte,
epifizele oaselor lungi úi la bătrâni. epifizele oaselor lungi úi la bătrâni.
Periostul este bogat în vase sanguine úi nervi. Periostul este bogat în vase sanguine úi nervi.
Rol: - în perioada osteogenezei participă la formarea de Ġesut osos Rol: - în perioada osteogenezei participă la formarea de Ġesut osos
- la adult - rol în nutriĠia osului - la adult - rol în nutriĠia osului
- formarea calusului în fracturi/repararea unor pierderi limitate de substanĠă - formarea calusului în fracturi/repararea unor pierderi limitate de substanĠă
osoasă. osoasă.
Oasele sunt supuse la solicitări diverse úi repetate. Oasele sunt supuse la solicitări diverse úi repetate.
1.Solicitări de presiune : - susĠin greutatea corpului 1.Solicitări de presiune : - susĠin greutatea corpului
- în special oasele membrelor inferioare. - în special oasele membrelor inferioare.
2. Solicitări în flexiune : - servesc de braĠ de pârghie pentru tracĠiuni musculare. 2. Solicitări în flexiune : - servesc de braĠ de pârghie pentru tracĠiuni musculare.
3. Solicitări în tracĠiune; ex. în transportul obiectelor grele. 3. Solicitări în tracĠiune; ex. în transportul obiectelor grele.
ConfiguraĠia internă a oaselor. ConfiguraĠia internă a oaselor.

Aúa cum s-a arătat în prima parte Ġesutul osos este un Ġesut conjunctiv dur, adaptat la maxim Aúa cum s-a arătat în prima parte Ġesutul osos este un Ġesut conjunctiv dur, adaptat la maxim
functiilor de susĠinere úi rezistenĠă. Osul matur este compus din 2 tipuri de Ġesut - unul dens ca functiilor de susĠinere úi rezistenĠă. Osul matur este compus din 2 tipuri de Ġesut - unul dens ca
structură - os compact, celălalt constând dintr-o reĠea de trabecule între care se delimitează structură - os compact, celălalt constând dintr-o reĠea de trabecule între care se delimitează
numeroase cavităĠi, denumit os spongios sau trabecular. Osul compact se găseúte întodeauna la numeroase cavităĠi, denumit os spongios sau trabecular. Osul compact se găseúte întodeauna la
exterior, înconjurând osul spongios, cantitatea úi arhitectura lui variind caracteristic pentru fiecare exterior, înconjurând osul spongios, cantitatea úi arhitectura lui variind caracteristic pentru fiecare
os într-o manieră ce ilustreaază forma, poziĠia úi rolul funcĠional al osului respectiv. O examinarea os într-o manieră ce ilustreaază forma, poziĠia úi rolul funcĠional al osului respectiv. O examinarea
amănunĠită a osului compact îl artă a fi extrem de poros, astfel încât diferenĠa dintre el úi osul amănunĠită a osului compact îl artă a fi extrem de poros, astfel încât diferenĠa dintre el úi osul
trabecular depinde de cantitatea relativă de materie solidă úi de numărul úi mărimea cavităĠilor din trabecular depinde de cantitatea relativă de materie solidă úi de numărul úi mărimea cavităĠilor din
fiecare: în osul compact spaĠiile sunt mai mici úi materia solidă mai abundentă. Osul, ca úi alte fiecare: în osul compact spaĠiile sunt mai mici úi materia solidă mai abundentă. Osul, ca úi alte
Ġesuturi conective, este format din matricea intercelulară úi celule incluse în această matrice. Ġesuturi conective, este format din matricea intercelulară úi celule incluse în această matrice.
Matricea este compusă în proporĠie de 40% din materii organice, în principal fibre de Matricea este compusă în proporĠie de 40% din materii organice, în principal fibre de
colagen úi în rest din săruri anorganice bogate în calciu úi fosfor. Celulele - constau dintr-un anumit colagen úi în rest din săruri anorganice bogate în calciu úi fosfor. Celulele - constau dintr-un anumit
număr de tipuri ce includ: număr de tipuri ce includ:
-celule osteoprogenitoare ce dau naútere la variate celule osoase (celule stem); -celule osteoprogenitoare ce dau naútere la variate celule osoase (celule stem);
-osteoblaste (responsabile de sinteza, depozitarea úi mineralizarea matricei); -osteoblaste (responsabile de sinteza, depozitarea úi mineralizarea matricei);
-osteocite (incluse în matrice); -osteocite (incluse în matrice);
-osteoclaste (cu rol în erodarea activă - remanierea osoasă). -osteoclaste (cu rol în erodarea activă - remanierea osoasă).
Scheletul osos adult este format aproape în totalitate din os lamelar dar aranjamentul precis Scheletul osos adult este format aproape în totalitate din os lamelar dar aranjamentul precis
al lamelelor variază larg între corticala compactă a osului úi structura trabeculară interioară. Din al lamelelor variază larg între corticala compactă a osului úi structura trabeculară interioară. Din
punct de vedere histologic, deci structura substanĠei osoase úi compacte este aceeaúi. Ele se punct de vedere histologic, deci structura substanĠei osoase úi compacte este aceeaúi. Ele se
deosebesc numai prin dispoziĠia felurită a lamelelor care le compun. deosebesc numai prin dispoziĠia felurită a lamelelor care le compun.
35 35
Osul compact Osul compact

Osul adult uman constă aproape în întregime din matricea mineralizată úi fibre de colagen aranjate Osul adult uman constă aproape în întregime din matricea mineralizată úi fibre de colagen aranjate
în lamele în care sunt incluse osteocitele. In multe oase câteva din aceste lamele formează straturi în lamele în care sunt incluse osteocitele. In multe oase câteva din aceste lamele formează straturi
continue la suprafaĠă numite lamele circumferenĠiale. Cea mai mare proporĠie sunt aranjate în continue la suprafaĠă numite lamele circumferenĠiale. Cea mai mare proporĠie sunt aranjate în
cilindri concentrici în jurul canalelor neurovasculare (canale Havers) formând unitatea de bază a cilindri concentrici în jurul canalelor neurovasculare (canale Havers) formând unitatea de bază a
structurii osoase úi anume sistemul haversian sau osteonul. Fiecare osteon e străbătut de canaliculi structurii osoase úi anume sistemul haversian sau osteonul. Fiecare osteon e străbătut de canaliculi
ai osteocitelor rezidente care formează calea principală pentru difuziunea gazelor úi substanĠelor ai osteocitelor rezidente care formează calea principală pentru difuziunea gazelor úi substanĠelor
nutritive între sistemul vascular úi osteoane. Canalele osteonice comunică direct sau indirect cu nutritive între sistemul vascular úi osteoane. Canalele osteonice comunică direct sau indirect cu
cavitatea medulară; canalele care au o direcĠie oblică sau transversală faĠă de direcĠia osteoanelor se cavitatea medulară; canalele care au o direcĠie oblică sau transversală faĠă de direcĠia osteoanelor se
cunosc úi sub denumirea de canale Volkman úi sunt înconjurate de lamele concentrice, ele apărând a cunosc úi sub denumirea de canale Volkman úi sunt înconjurate de lamele concentrice, ele apărând a
fi simple canale anastomotice. fi simple canale anastomotice.
Venula Venula
Periost Nerv Periost Nerv
Arteriola Canalicul Arteriola Canalicul
Canal Havers Canal Havers
Cavitate Lamele Cavitate Lamele
medulara medulara
Fibre perforante Osteocit Fibre perforante Osteocit

Sharpey Osteoplast Sharpey Osteoplast
Canaliculi Canaliculi
Vase sanguine Vase sanguine

Canale Canal Tabecule Canale Canal Tabecule
perforante Havers perforante Havers
Figura 2.10 Tesut osos compact – structură Figura 2.10 Tesut osos compact – structură
Canal Havers Canal Havers
Osteon Canal Havers Osteon Canal Havers

Spongioasa Osteon Canal Spongioasa Osteon Canal
osoasa Spongioasa Havers osoasa Spongioasa Havers
Canaliculi Canaliculi
Substanta Substanta
compacta Lamela compacta Lamela
Compacta Periost Compacta Periost
osoasa Osteocit osoasa Osteocit
Figura 2.11 (a) diagramă schematică a microstructurii osului adult; (b) Figura 2.11 (a) diagramă schematică a microstructurii osului adult; (b)
microfotografie în lumină polarizată microfotografie în lumină polarizată
36 36
Osul trabecular Osul trabecular

SubstanĠa spongioasă este formată din lame sau trabecule osoase orientate în sensuri diferite, SubstanĠa spongioasă este formată din lame sau trabecule osoase orientate în sensuri diferite,
întretăindu-se în diferite puncte úi delimitând astfel o serie de cavităĠi de mărimi diferite în care se întretăindu-se în diferite puncte úi delimitând astfel o serie de cavităĠi de mărimi diferite în care se
găseúte măduvă osoasă. Forma acestor cavităĠi poate fi sintetizată ca tubular-cilindrică, ovoidală sau găseúte măduvă osoasă. Forma acestor cavităĠi poate fi sintetizată ca tubular-cilindrică, ovoidală sau
sferică. Diametrele lor variază de asemenea: cele apropiate de suprafaĠa osului sunt mai mici , iar în sferică. Diametrele lor variază de asemenea: cele apropiate de suprafaĠa osului sunt mai mici , iar în
profunzime devin din ce în mai mari pe măsura apropierii de cavitatea medulară centrală, realizând profunzime devin din ce în mai mari pe măsura apropierii de cavitatea medulară centrală, realizând
o trecere treptată între osul compact úi cel cu un grad ridicat de porozitate. ConĠinutul cavităĠilor o trecere treptată între osul compact úi cel cu un grad ridicat de porozitate. ConĠinutul cavităĠilor
este reprezentat de măduva osoasă, cavităĠile comunicând liber cu cavitatea medulară centrală a este reprezentat de măduva osoasă, cavităĠile comunicând liber cu cavitatea medulară centrală a
diafizelor. Măduva poate fi roúie, hematopoietică sau galbenă, adipoasă, variind cu vârsta úi diafizelor. Măduva poate fi roúie, hematopoietică sau galbenă, adipoasă, variind cu vârsta úi
localizarea. In mastoidă multe cavităĠi sunt pline cu aer, o situaĠie particulară la om dar frecventă la localizarea. In mastoidă multe cavităĠi sunt pline cu aer, o situaĠie particulară la om dar frecventă la
păsări. Deci rolul substanĠei spongioase este acela de a creúte rezistenĠa osului, de a adăposti păsări. Deci rolul substanĠei spongioase este acela de a creúte rezistenĠa osului, de a adăposti
Ġesuturile medulare úi de a forma un rezervor pentru calciul metabolic úi fosfat ce pot fi uúor Ġesuturile medulare úi de a forma un rezervor pentru calciul metabolic úi fosfat ce pot fi uúor
adăugate sau retrase prin acĠiune celulară sub control hormonal; se poate remarca faptul că la adăugate sau retrase prin acĠiune celulară sub control hormonal; se poate remarca faptul că la
aceeaúi masă suprafaĠa osului spongios este mult mai mare decât a osului compact, aceasta fiind o aceeaúi masă suprafaĠa osului spongios este mult mai mare decât a osului compact, aceasta fiind o
proprietate de mare importanĠă în descrierea úi explicarea funcĠiilor osului spongios. proprietate de mare importanĠă în descrierea úi explicarea funcĠiilor osului spongios.
Corpul osului este format dintr-un cilindru de Ġesut osos compact străbătut de un canal Corpul osului este format dintr-un cilindru de Ġesut osos compact străbătut de un canal
central (cavitatea medulară). ExtremităĠile sau epifizele sunt formate dintr-o pătură de substanĠă central (cavitatea medulară). ExtremităĠile sau epifizele sunt formate dintr-o pătură de substanĠă
osoasă compactă, la periferie, ce îmbracă o masă de substanĠă spongioasă, în interior. La suprafaĠă osoasă compactă, la periferie, ce îmbracă o masă de substanĠă spongioasă, în interior. La suprafaĠă
este acoperit de o membrană vasculo-conjunctivă (periost ). La nivelul suprafeĠelor articulare este este acoperit de o membrană vasculo-conjunctivă (periost ). La nivelul suprafeĠelor articulare este
acoperit de cartilaj articular. acoperit de cartilaj articular.
Cartilaj Cartilaj
articular Epifiza articular Epifiza
Os spongios Os spongios
Maduva rosie Maduva rosie
Os compact Os compact
Sutura Sutura
Os compact Cavitate Os compact Cavitate
Diafiză Diafiză
medulara medulara
Maduva galbena Maduva galbena
Periost Periost
Epifiză Epifiză
Os compact Os compact
Cartilaj articular Cartilaj articular
Figura 2.12 (a) Os cranian. Se observă cele două table, internă úi externă, formate din os Figura 2.12 (a) Os cranian. Se observă cele două table, internă úi externă, formate din os
compact úi separate prin diploea trabeculară . ale cărei spaĠii conĠin măduvă roúie compact úi separate prin diploea trabeculară . ale cărei spaĠii conĠin măduvă roúie
hematopoietică; (b) Os lung. Se observă repartiĠia Ġesutului compactla nivelul diafizei úI hematopoietică; (b) Os lung. Se observă repartiĠia Ġesutului compactla nivelul diafizei úI
exteriorul epifizelor; Ġesut spongios în interiorul epifizelor exteriorul epifizelor; Ġesut spongios în interiorul epifizelor
37 37
Oasele plane sunt formate din două lame de substanĠă osoasă compactă care cuprind între Oasele plane sunt formate din două lame de substanĠă osoasă compactă care cuprind între
ele un strat de substanĠă osoasă spongioasă. La nivelul marginilor osului lamele de substanĠă ele un strat de substanĠă osoasă spongioasă. La nivelul marginilor osului lamele de substanĠă
compactă fuzionează astfel încât învelesc din toate părĠile substanĠa spongioasă. In cazul oaselor compactă fuzionează astfel încât învelesc din toate părĠile substanĠa spongioasă. In cazul oaselor
plane ale boltii craniene lamele de Ġesut compact se numesc table iar substanĠa osoasă dintre acestea plane ale boltii craniene lamele de Ġesut compact se numesc table iar substanĠa osoasă dintre acestea
diploe. diploe.
Oasele scurte prezintă o conformaĠie asemănătoare cu cea a epifizelor oselor lungi: la Oasele scurte prezintă o conformaĠie asemănătoare cu cea a epifizelor oselor lungi: la
exterior se află o lamelă compactă ce înveleúte la interior o masă de substanĠă spongioasă. exterior se află o lamelă compactă ce înveleúte la interior o masă de substanĠă spongioasă.
In concluzie osul matur este compus din 2 tipuri de substanĠă osoasă - una densă ca In concluzie osul matur este compus din 2 tipuri de substanĠă osoasă - una densă ca
structură (substanĠă osoasă compactă), cealaltă constând dintr-o reĠea de trabecule între care se structură (substanĠă osoasă compactă), cealaltă constând dintr-o reĠea de trabecule între care se
delimitează numeroase cavităĠi (substanĠă osoasă spongioasă). SubstanĠa compactă se găseúte delimitează numeroase cavităĠi (substanĠă osoasă spongioasă). SubstanĠa compactă se găseúte
întodeauna la exterior, înconjurând substanĠa spongioasă, cantitatea úi arhitectura sa variind întodeauna la exterior, înconjurând substanĠa spongioasă, cantitatea úi arhitectura sa variind
caracteristic pentru fiecare os într-o manieră ce ilustrează forma, poziĠia úi rolul funcĠional al osului caracteristic pentru fiecare os într-o manieră ce ilustrează forma, poziĠia úi rolul funcĠional al osului
respectiv. respectiv.
ConsideraĠii clinice ConsideraĠii clinice

Orice os reprezintă un sistem dinamic viu influenĠat, aúa cum s-a arătat, de anumiĠi hormoni, Orice os reprezintă un sistem dinamic viu influenĠat, aúa cum s-a arătat, de anumiĠi hormoni,
alimentaĠie, vârstă, patologie. Termenul generic utilizat pentru desemnarea oricărei boli a oaselor alimentaĠie, vârstă, patologie. Termenul generic utilizat pentru desemnarea oricărei boli a oaselor
este cel de osteopatie. este cel de osteopatie.
A. MalformaĠii congenitale A. MalformaĠii congenitale
Deúi dezvoltarea oaselor este genetic controlată, în anumite condiĠii pot apare disarmonii Deúi dezvoltarea oaselor este genetic controlată, în anumite condiĠii pot apare disarmonii
manifestate prin lipsa de formare a unor oase sau formarea anormală a acestora. manifestate prin lipsa de formare a unor oase sau formarea anormală a acestora.
La nivelul palatului osos úi al feĠei se întâlnesc palatoschizisul sau gura de lup (defect La nivelul palatului osos úi al feĠei se întâlnesc palatoschizisul sau gura de lup (defect
congenital constând în închiderea incompletă a peretelui superior al cavităĠii bucale) úi congenital constând în închiderea incompletă a peretelui superior al cavităĠii bucale) úi
cheilopalatoschizis (defect asociat cu cel al buzei superioare). cheilopalatoschizis (defect asociat cu cel al buzei superioare).
La nivelul membrelor pot apare malformaĠii de tip polidactilie (degete suplimentare) sau La nivelul membrelor pot apare malformaĠii de tip polidactilie (degete suplimentare) sau
sindactilie (unirea segmentară sau integrală a degetelor de la membrele superioare sau inferioare). sindactilie (unirea segmentară sau integrală a degetelor de la membrele superioare sau inferioare).
Spina bifida reprezintă un defect congenital al coloanei vertebrale, cu deschiderea canalului Spina bifida reprezintă un defect congenital al coloanei vertebrale, cu deschiderea canalului
medular, de cele mai multe ori pe o distanĠă limitată, observată mai ales în regiunea sacro-lombară medular, de cele mai multe ori pe o distanĠă limitată, observată mai ales în regiunea sacro-lombară
úi mai rar în regiunea cervicală sau toracică. Sunt incriminate tulburări în devoltarea fetală a úi mai rar în regiunea cervicală sau toracică. Sunt incriminate tulburări în devoltarea fetală a
coloanei vertebrale sau meningite fetale cu apariĠia unei lipse de sudură a arcurilor vertebrale ale coloanei vertebrale sau meningite fetale cu apariĠia unei lipse de sudură a arcurilor vertebrale ale
uneia sau mai multor vertebre. Dacă prin deschizătura arcului vertebral iase un sac plin cu lichid uneia sau mai multor vertebre. Dacă prin deschizătura arcului vertebral iase un sac plin cu lichid
(meningele cu lichid cefalorahidian) vorbim despre meningo-cistocel. Dacă sacul herniar cuprinde (meningele cu lichid cefalorahidian) vorbim despre meningo-cistocel. Dacă sacul herniar cuprinde
úi elemente medulare se vorbeúte despre mielo-cistocel sau mielo-cisto-meningocel. úi elemente medulare se vorbeúte despre mielo-cistocel sau mielo-cisto-meningocel.
B. Tulburări hormonale úi alimentare B. Tulburări hormonale úi alimentare
Anumite afecĠiuni osoase sunt rezultatul unor deficienĠe nutriĠionale sau a secreĠiei unor Anumite afecĠiuni osoase sunt rezultatul unor deficienĠe nutriĠionale sau a secreĠiei unor
cantităĠi inadecvate de hormoni (hipo, hipersecreĠie) care reglează creúterea úi dezvoltarea osoasă. cantităĠi inadecvate de hormoni (hipo, hipersecreĠie) care reglează creúterea úi dezvoltarea osoasă.
Tulburările de dezvoltare ale Ġesutului osos, congenitale sau dobândite, datorate Tulburările de dezvoltare ale Ġesutului osos, congenitale sau dobândite, datorate
dezechilibrului hormonal sau lipsei unor vitamine, poartă numele de osteodistrofii. dezechilibrului hormonal sau lipsei unor vitamine, poartă numele de osteodistrofii.
Vitamina D are un rol deosebit de important pentru realizarea structurii úi funcĠiei normale a Vitamina D are un rol deosebit de important pentru realizarea structurii úi funcĠiei normale a
osului. Deficitul de vitamină D în copilărie coduce la rahitism. Rahitismul reprezintă o boală a osului. Deficitul de vitamină D în copilărie coduce la rahitism. Rahitismul reprezintă o boală a
Ġesutului osos în care nu se poate depozita suficient fost úi carbonat de calciu, astfel încât oasele Ġesutului osos în care nu se poate depozita suficient fost úi carbonat de calciu, astfel încât oasele
rămân moi úi osificarea întârzie. Apare mai ales în urma alimentaĠiei artificiale a sugarului úi rămân moi úi osificarea întârzie. Apare mai ales în urma alimentaĠiei artificiale a sugarului úi
deficitului de lactate în primii ani ai copilăriei, datorându-se mai frecvent lipsei de vitamină D din deficitului de lactate în primii ani ai copilăriei, datorându-se mai frecvent lipsei de vitamină D din
hrană úi mai rar lipsei de fosfor sau calciu. Boala interesează toate oasele: cele craniene rămân moi hrană úi mai rar lipsei de fosfor sau calciu. Boala interesează toate oasele: cele craniene rămân moi
úi se pot deforma, dinĠii întârzie să apară úi nu sunt regulaĠi, toracele se strâmtează, sternul este úi se pot deforma, dinĠii întârzie să apară úi nu sunt regulaĠi, toracele se strâmtează, sternul este
înfundat sau proeminent, apar tulburări de statică ale coloanei vertebrale (cifoze), bazinul este turtit înfundat sau proeminent, apar tulburări de statică ale coloanei vertebrale (cifoze), bazinul este turtit
anteroposterior, oasele membrelor inferioare se deformează sub acĠiunea greutăĠii corpului (în x sau anteroposterior, oasele membrelor inferioare se deformează sub acĠiunea greutăĠii corpului (în x sau
o). Copilul rămâne mult în urmă în întreaga sa dezvoltare. o). Copilul rămâne mult în urmă în întreaga sa dezvoltare.
Dacă nu se tratează la timp (profilaxie prin alimentaĠie bogată în vitamina D a gravidei úi Dacă nu se tratează la timp (profilaxie prin alimentaĠie bogată în vitamina D a gravidei úi
mamei, administrare de vitamina D la sugar úi copil, expunere la soare pentru transformarea mamei, administrare de vitamina D la sugar úi copil, expunere la soare pentru transformarea
38 38
ergosterolului din piele în vitamina D) osificarea se instalează pe un sistem de oase deformate, care ergosterolului din piele în vitamina D) osificarea se instalează pe un sistem de oase deformate, care
rămâne toată viaĠa un semn al nutriĠei defectuoase din primele perioade de viaĠă. rămâne toată viaĠa un semn al nutriĠei defectuoase din primele perioade de viaĠă.
La adult, deficitul de vitamină D produce osteomalacia cu scăderea rezistenĠei osoase úi La adult, deficitul de vitamină D produce osteomalacia cu scăderea rezistenĠei osoase úi
deformaĠii ale scheletului. Boala poate apare úi în cazuri de hiperfuncĠie a glandelor paratiroide deformaĠii ale scheletului. Boala poate apare úi în cazuri de hiperfuncĠie a glandelor paratiroide
(hiperparatiroidism). Se întâlneúte mai frecvent la gravide care se alimentează insuficient, au sarcini (hiperparatiroidism). Se întâlneúte mai frecvent la gravide care se alimentează insuficient, au sarcini
repetate úi expunere redusă la soare. repetate úi expunere redusă la soare.
ConsecinĠele tulburărilor secreĠiilor hormonale vor fi discutate mai amăninĠit în cadrul ConsecinĠele tulburărilor secreĠiilor hormonale vor fi discutate mai amăninĠit în cadrul
capitolului 7. Vom menĠiona însă hipersecreĠia hormonului de creútere (STH) care în perioada de capitolului 7. Vom menĠiona însă hipersecreĠia hormonului de creútere (STH) care în perioada de
creútere conduce la gigantism, iar la adult determină acromegalia (hipertrofia oaselor feĠei, mâinii, creútere conduce la gigantism, iar la adult determină acromegalia (hipertrofia oaselor feĠei, mâinii,
piciorului, dar úi a unor organe interne: ficat, splină,inimă, etc). piciorului, dar úi a unor organe interne: ficat, splină,inimă, etc).
InsuficienĠa de STH în copilărie conduce la nanism hipofizar. InsuficienĠa de STH în copilărie conduce la nanism hipofizar.
Boala Padget sau osteita deformantă afectează vârsta adultă, fiind mai frecventă la sexul Boala Padget sau osteita deformantă afectează vârsta adultă, fiind mai frecventă la sexul
masculin. Se caracterizează printr-un dezechilibru metabolic la nivelul Ġesutului osos, cu tulburarea masculin. Se caracterizează printr-un dezechilibru metabolic la nivelul Ġesutului osos, cu tulburarea
activităĠii normale a osteoblastelor úi osteoclastelor, având ca rezultat o alternanĠă de zone moi úi activităĠii normale a osteoblastelor úi osteoclastelor, având ca rezultat o alternanĠă de zone moi úi
zone condensate osoase, cu deformări importante ale scheletului. zone condensate osoase, cu deformări importante ale scheletului.
C. Neoplasme osoase C. Neoplasme osoase
La nivelul osului tumorile maligne au o frecvenĠă de 3 ori mai mare decât a tumorilor La nivelul osului tumorile maligne au o frecvenĠă de 3 ori mai mare decât a tumorilor
bengne. In ambele cazuri apare ca simptom comun durerea osoasă, deúi unele tumori benigne pot bengne. In ambele cazuri apare ca simptom comun durerea osoasă, deúi unele tumori benigne pot
să nu fie însoĠite de durere. să nu fie însoĠite de durere.
Tumorile benigne ale Ġesutului osos sunt numite osteoame úi interesează mai frecvent Tumorile benigne ale Ġesutului osos sunt numite osteoame úi interesează mai frecvent
craniul. craniul.
Dintre tumorile maligne cel mai frecvent întâlnit este osteosarcomul, care este de altfel úi Dintre tumorile maligne cel mai frecvent întâlnit este osteosarcomul, care este de altfel úi
cea mai virulentă tumoră osoasă, cu distrugerea osului úi metastaze hematogene úi pulmonare. cea mai virulentă tumoră osoasă, cu distrugerea osului úi metastaze hematogene úi pulmonare.
Boala este localizată iniĠial în oasele lungi úi este acompaniată de durere osoasă persistentă. Boala este localizată iniĠial în oasele lungi úi este acompaniată de durere osoasă persistentă.
Procedura diagnostică a tumorilor maligne osoase esta scanningul osos, în care pacientul Procedura diagnostică a tumorilor maligne osoase esta scanningul osos, în care pacientul
este injectat cu o substanĠă radioactivă ce se fixează mai rapid în Ġesutul maligm decât în cel normal. este injectat cu o substanĠă radioactivă ce se fixează mai rapid în Ġesutul maligm decât în cel normal.
D. Procese inflamatorii osoase D. Procese inflamatorii osoase
Termenul generic folosit pentru denumirea inflamaĠiilor Ġesutului osos este cel de osteită. Termenul generic folosit pentru denumirea inflamaĠiilor Ġesutului osos este cel de osteită.
Există mai multe forme de osteită: cronică, fibrochistică, nevralgică, etc. Există mai multe forme de osteită: cronică, fibrochistică, nevralgică, etc.
Procesul infecĠios acut, subacut sau crunic, al extremităĠilor osoase articulare sau al Procesul infecĠios acut, subacut sau crunic, al extremităĠilor osoase articulare sau al
Ġesuturilor moi ale articulaĠiei cu extindere osoasă poartă numele de osteoartrită. Ġesuturilor moi ale articulaĠiei cu extindere osoasă poartă numele de osteoartrită.
Osteomielita reprezintă inflamaĠia măduvei osoase, propagată pe cale sanguină sau de la un Osteomielita reprezintă inflamaĠia măduvei osoase, propagată pe cale sanguină sau de la un
proces inflamator articular. De cele mai multe ori este produsă de germeni piogeni (stafilococ, proces inflamator articular. De cele mai multe ori este produsă de germeni piogeni (stafilococ,
streptococ) sau de bacilul tuberculos. Osteomielita cauzată de germeni piogeni produce abcese ale streptococ) sau de bacilul tuberculos. Osteomielita cauzată de germeni piogeni produce abcese ale
măduvei osului, ca úi ale substanĠei osoase, care se necrozează úi se elimină sub formă de fragmente măduvei osului, ca úi ale substanĠei osoase, care se necrozează úi se elimină sub formă de fragmente
numite sechestre. Osteomielita tuberculoasă este o formă obiúnuită de tuberculoză osteoarticulară, numite sechestre. Osteomielita tuberculoasă este o formă obiúnuită de tuberculoză osteoarticulară,
evoluând cronic cu formare de abcese úi distrucĠii osoase. Forma prelungită a osteomielitei poate evoluând cronic cu formare de abcese úi distrucĠii osoase. Forma prelungită a osteomielitei poate
duce la scoaterea din funcĠie a ficatului úi rinichiului prin depunere de amiloid (amiloidoză). duce la scoaterea din funcĠie a ficatului úi rinichiului prin depunere de amiloid (amiloidoză).
Necesită tratament antiinfecĠios (antibiotic) úi chirurgical. Necesită tratament antiinfecĠios (antibiotic) úi chirurgical.
Periostita reprezintă inflamaĠia periostului, apărută de obicei în cadrul unui proces Periostita reprezintă inflamaĠia periostului, apărută de obicei în cadrul unui proces
inflamator osos sau posttraumatic. inflamator osos sau posttraumatic.
E. Traumatismele osului E. Traumatismele osului
Cele mai frecvente traumatisme ale osului sunt fracturile. Există numeroase modalităĠi de Cele mai frecvente traumatisme ale osului sunt fracturile. Există numeroase modalităĠi de
clasificare ale fracturilor, care fac însă obiectul altor discipline. In cadrul capitolului actual ne vom clasificare ale fracturilor, care fac însă obiectul altor discipline. In cadrul capitolului actual ne vom
referi pe scurt numai la procesul de refacere osoasă post fractură. referi pe scurt numai la procesul de refacere osoasă post fractură.
La copii care practică sportul pot apare microtraumatisme prin suprasolicitări la nivelul unor La copii care practică sportul pot apare microtraumatisme prin suprasolicitări la nivelul unor
joncĠiuni osteotendinoase (apofizite) ce pot conduce la necroze aseptice sau osteofitoze heterotrope. joncĠiuni osteotendinoase (apofizite) ce pot conduce la necroze aseptice sau osteofitoze heterotrope.
AfecĠiunile microtraumatice pot fi localizate úi la nivelul cartilajelor de creútere sau la AfecĠiunile microtraumatice pot fi localizate úi la nivelul cartilajelor de creútere sau la
nucleele de osificare (epifizite, apofizite sau osteochondroze) care pot avea un prognostic grav dacă nucleele de osificare (epifizite, apofizite sau osteochondroze) care pot avea un prognostic grav dacă
nu sunt tratate, cu afectarea dezvoltării normale a segmentului în cauză. nu sunt tratate, cu afectarea dezvoltării normale a segmentului în cauză.
F. ❝Imbătrănirea❞Ġesutului osos F. ❝Imbătrănirea❞Ġesutului osos
39 39
SenescenĠa afectează scheletul prin scăderea masei úi densităĠii osoase cu creúterea SenescenĠa afectează scheletul prin scăderea masei úi densităĠii osoase cu creúterea
porozităĠii. Oasele devin mai fragile, suprafeĠele articulare se deteriorează, favorizând instalarea porozităĠii. Oasele devin mai fragile, suprafeĠele articulare se deteriorează, favorizând instalarea
artrozelor. Distrugerea Ġesutului osos, datorată în primul rând pierderilor de calciu, poartă numele de artrozelor. Distrugerea Ġesutului osos, datorată în primul rând pierderilor de calciu, poartă numele de
osteoporoză. Cauzele osteoporozei includ inactivitatea, alimentaĠia precară, dezechilibre hormonale. osteoporoză. Cauzele osteoporozei includ inactivitatea, alimentaĠia precară, dezechilibre hormonale.
Apare mai ales la femei vârstnice, datorită nivelului scăzut de estrogeni după menopauză care Apare mai ales la femei vârstnice, datorită nivelului scăzut de estrogeni după menopauză care
conduce la o creútere a resorbĠiei osoase. Aceste persoane sunt expuse unui risc crescut de fracturi, conduce la o creútere a resorbĠiei osoase. Aceste persoane sunt expuse unui risc crescut de fracturi,
mai ales vertebrale úi la nivelul bazinului, datorită forĠelor exprimate la acest nivel. ComplicaĠiile mai ales vertebrale úi la nivelul bazinului, datorită forĠelor exprimate la acest nivel. ComplicaĠiile
fracturilor pot conduce la disabilităĠi permanente. fracturilor pot conduce la disabilităĠi permanente.
Deúi nu există un tratament standard pentru osteoporoză, efectele ei pot fi minimalizate Deúi nu există un tratament standard pentru osteoporoză, efectele ei pot fi minimalizate
printr-o dietă bine condusă úi practicarea sistematică a exerciĠiului fizic, administrare de calciu úi printr-o dietă bine condusă úi practicarea sistematică a exerciĠiului fizic, administrare de calciu úi
estrogeni. In 1995 a fost descoperit un nou medicament, numit Fosamax (alendronat) care estrogeni. In 1995 a fost descoperit un nou medicament, numit Fosamax (alendronat) care
acĠionează pe o cale nehormonală, cu blocarea activităĠii osteoclastelor. acĠionează pe o cale nehormonală, cu blocarea activităĠii osteoclastelor.
G. Tratamentul chirurgical al afecĠiunilor osoase. G. Tratamentul chirurgical al afecĠiunilor osoase.
Osteoplastia reprezintă înlocuirea unui os bolnav cu un altul sănătos sau cu material sintetic Osteoplastia reprezintă înlocuirea unui os bolnav cu un altul sănătos sau cu material sintetic
capabil să îi preia funcĠia de susĠinere. capabil să îi preia funcĠia de susĠinere.
Proteza reprezintă un aparat care înlocuieúte un organ - în cazul de faĠă este vorba de proteză Proteza reprezintă un aparat care înlocuieúte un organ - în cazul de faĠă este vorba de proteză
ortopedică. ortopedică.
Ortheza reprezintă un aparat ortopedic care controlează o postură sau o miúcare. Ortheza reprezintă un aparat ortopedic care controlează o postură sau o miúcare.
Ortosinteza este o operaĠie chirurgicală prin care se fixează fragmentele osoase ale unei Ortosinteza este o operaĠie chirurgicală prin care se fixează fragmentele osoase ale unei
fracturi. fracturi.
Osteotomia reprezintă o intervenĠie chirurgicală constând din secĠionarea unui os în scopul Osteotomia reprezintă o intervenĠie chirurgicală constând din secĠionarea unui os în scopul
obĠinerii axării, derotării, alungirii, scurtării sau sprijinului său. obĠinerii axării, derotării, alungirii, scurtării sau sprijinului său.
Figura 2.13. Implant endoprotetic (dreapta) comparativ cu femurul normal Figura 2.13. Implant endoprotetic (dreapta) comparativ cu femurul normal
(stanga) – dupa Guldberg .et al, 1997. (stanga) – dupa Guldberg .et al, 1997.
40 40
INTERRELATIILE SISTEMULUI OSOS CU ALTE SISTEME INTERRELATIILE SISTEMULUI OSOS CU ALTE SISTEME
SISTEM OSOS ALTE SISTEME SISTEM OSOS ALTE SISTEME
TEGUMENT TEGUMENT
Furnizează suport pentru tegumente IniĠiază sinteza de vitamina D necesară Furnizează suport pentru tegumente IniĠiază sinteza de vitamina D necesară
absorbĠiei intestinale a calciului úi fosforului absorbĠiei intestinale a calciului úi fosforului
SISTEM MUSCULAR SISTEM MUSCULAR

Furnizează suport pentru inserĠiile Determină miúcarea oaselor în articulaĠii; Furnizează suport pentru inserĠiile Determină miúcarea oaselor în articulaĠii;
musculare; sursă de calciu pentru contracĠie; ParĠial responsabil de forma oaselor úi musculare; sursă de calciu pentru contracĠie; ParĠial responsabil de forma oaselor úi
rezistenĠa acestora; rezistenĠa acestora;
SISTEM NERVOS SISTEM NERVOS

Protejează SNC; Receptorii senzitivi informează asupra Protejează SNC; Receptorii senzitivi informează asupra
poziĠiei corpului úi durerii poziĠiei corpului úi durerii
de la nivel osos úi articular de la nivel osos úi articular
SISTEM ENDOCRIN SISTEM ENDOCRIN

Protejează unele glande endocrine (cutie Control hormonal al creúterii úi dezvoltării; Protejează unele glande endocrine (cutie Control hormonal al creúterii úi dezvoltării;
craniană, pelvis); sursă de calciu pentru craniană, pelvis); sursă de calciu pentru
producerea unor hormoni producerea unor hormoni
SISTEM CARDIOVASCULAR SISTEM CARDIOVASCULAR

Măduva osoasă produce elementele figurate Transportă O2 úi CO2 substanĠe nutritive, Măduva osoasă produce elementele figurate Transportă O2 úi CO2 substanĠe nutritive,
sanguine; sursă de calciu pentru contracĠia hormoni, spre úi de la Ġesutul osos; sanguine; sursă de calciu pentru contracĠia hormoni, spre úi de la Ġesutul osos;
miocardului; Limfocitele asigură apărarea împotriva miocardului; Limfocitele asigură apărarea împotriva
infecĠiilor, incusiv cele osoase infecĠiilor, incusiv cele osoase
SISTEM RESPIRATOR SISTEM RESPIRATOR

Contribuie la formarea căilor respiratorii Furnizează O2 ; elimină CO2; Contribuie la formarea căilor respiratorii Furnizează O2 ; elimină CO2;
(cavitate nazală); protejează plămânii; (cavitate nazală); protejează plămânii;
intervine în ventilaĠie; intervine în ventilaĠie;
SISTEM DIGESTIV SISTEM DIGESTIV

Protejează organe ale tractului Furnizează substanĠe nutritive pentru Protejează organe ale tractului Furnizează substanĠe nutritive pentru
gastrointestinal; depozitează minerale creúterea, menĠinerea úI reparaĠia Ġesutului gastrointestinal; depozitează minerale creúterea, menĠinerea úI reparaĠia Ġesutului
osos; osos;
SISTEM EXCRETOR SISTEM EXCRETOR

Protejează organe ale sistemului excretor Elimină produúi de catabolism Protejează organe ale sistemului excretor Elimină produúi de catabolism
renal; Activează vitamina D renal; Activează vitamina D
41 41
INTRODUCERE ÎN ARTROLOGIE INTRODUCERE ÎN ARTROLOGIE
Legătura dintre oase se face prin articulaĠii. Acestea reprezintă totalitatea elementelor Legătura dintre oase se face prin articulaĠii. Acestea reprezintă totalitatea elementelor
prin care oasele se unesc între ele. prin care oasele se unesc între ele.
Clasificarea articulaĠiilor Clasificarea articulaĠiilor

Criteriul principal de clasificare al articulaĠiilor este miúcarea pe care o permit. În funcĠie de Criteriul principal de clasificare al articulaĠiilor este miúcarea pe care o permit. În funcĠie de
acest criteriu articulaĠiile se împart în: acest criteriu articulaĠiile se împart în:
- articulaĠii fixe, fibroase sau sinartroze - articulaĠii fixe, fibroase sau sinartroze
- articulaĠii semimobile, cartilaginoase sau amfiartroze - articulaĠii semimobile, cartilaginoase sau amfiartroze
- articulaĠii mobile, sinoviale sau diatroze - articulaĠii mobile, sinoviale sau diatroze
A. ArticulaĠiile fixe sunt articulaĠiile în care oasele sunt strâns unite între ele prin Ġesut A. ArticulaĠiile fixe sunt articulaĠiile în care oasele sunt strâns unite între ele prin Ġesut
fibros dens. Au ca varietăĠi următoarele tipuri: fibros dens. Au ca varietăĠi următoarele tipuri:
1. SINDESMOZA în care legătura se face printr-un ligament interosos 1. SINDESMOZA în care legătura se face printr-un ligament interosos
ex: ligament coracoacromial. ex: ligament coracoacromial.
Pot fi: - sinfibroze - în Ġesutul de legătură predomină fibrele de colagen Pot fi: - sinfibroze - în Ġesutul de legătură predomină fibrele de colagen
- sinelastoze - în Ġesutul de legătură predomină fibrele elastice - sinelastoze - în Ġesutul de legătură predomină fibrele elastice
ex: ligamentele galbene ex: ligamentele galbene
2. SUTURI care se întâlnesc numai la craniu. 2. SUTURI care se întâlnesc numai la craniu.
Pot fi: - dinĠate; ex: sutura sagitală Pot fi: - dinĠate; ex: sutura sagitală
- scuamoase; ex: sutura parietooccipitală - scuamoase; ex: sutura parietooccipitală
- plane; ex: sutura internazală. - plane; ex: sutura internazală.
3. GOMFOZA care este articulaĠia dintre o extremitate osoasă conică úI o cavitate alveolară. 3. GOMFOZA care este articulaĠia dintre o extremitate osoasă conică úI o cavitate alveolară.
ex: implantarea dinĠilor în cavitatea dentară ex: implantarea dinĠilor în cavitatea dentară
Tesut conjunctiv Tesut conjunctiv
fibros fibros
Figura 2.14. Tipuri de articulaĠii fixe; (a) sutură, (b) gomfoză, (c) sindesmoză. Figura 2.14. Tipuri de articulaĠii fixe; (a) sutură, (b) gomfoză, (c) sindesmoză.
B. ArticulaĠiile semimobile sunt articulaĠiile în care legătura dintre oase se face prin B. ArticulaĠiile semimobile sunt articulaĠiile în care legătura dintre oase se face prin
cartilaj hialin sau fibrocartilaj. Pot fi de două tipuri: cartilaj hialin sau fibrocartilaj. Pot fi de două tipuri:
1. SINCONDROZE în care legătura se face prin cartilaj hialin 1. SINCONDROZE în care legătura se face prin cartilaj hialin
ex: osul coxal ex: osul coxal
2. SIMFIZE în care legătura dintre oase se face prin Ġesut fibrocartilaginos 2. SIMFIZE în care legătura dintre oase se face prin Ġesut fibrocartilaginos
ex: simfiza pubiană ex: simfiza pubiană
articulaĠiile dintre corpurile vertebrale articulaĠiile dintre corpurile vertebrale
42 42
Coasta I Coasta I
Cartilaj Cartilaj
costal costal
Stern Stern
Os pubis Os pubis
Disc Disc
fibrocartilaginos fibrocartilaginos
Corp Corp
vertebral vertebral
Inel fibros Inel fibros

Disc
Disc Disc
Disc
intervertebral Posibila intervertebral Posibila
Nucleu pulpos deplasare a Nucleu pulpos deplasare a
discului discului
Ligamente Ligament Ligamente Ligament
vertebral vertebral
longitudinal longitudinal
posterior posterior
Figura. 2.15. Tipuri de articulaĠii cartilaginoase. (a) simfiză, (b) sincondroză, (c) simfiză Figura. 2.15. Tipuri de articulaĠii cartilaginoase. (a) simfiză, (b) sincondroză, (c) simfiză
intervertebrală în momentul aplicării unei forĠe de compresiune. intervertebrală în momentul aplicării unei forĠe de compresiune.
C. ArticulaĠiile mobile, sinoviale sunt articulaĠiile la nivelul cărora se produc miúcări C. ArticulaĠiile mobile, sinoviale sunt articulaĠiile la nivelul cărora se produc miúcări
multiple úi variate. multiple úi variate.
Clasificarea lor se poate face după mai multe criterii: Clasificarea lor se poate face după mai multe criterii:
1. după numărul oaselor participante pot fi: 1. după numărul oaselor participante pot fi:
- simple (două oase); ex: úold - simple (două oase); ex: úold
- compuse (trei oase); ex: articulaĠia cotului. - compuse (trei oase); ex: articulaĠia cotului.
2. după numărul axelor în jurul cărora se execută miúcarea pot fi: 2. după numărul axelor în jurul cărora se execută miúcarea pot fi:
- uniaxiale ce permit miúcări opuse într-un singur plan (cu un grad de libertate) - uniaxiale ce permit miúcări opuse într-un singur plan (cu un grad de libertate)
ex: ginglimul (articulaĠia humeroulnară) ex: ginglimul (articulaĠia humeroulnară)
trohoide (articuĠia radioulnară) trohoide (articuĠia radioulnară)
- biaxiale ce permit miúcări în două plane (cu două grade de libertate) - biaxiale ce permit miúcări în două plane (cu două grade de libertate)
ex: articulaĠii elipsoidale (articulaĠia radiocarpiană) ex: articulaĠii elipsoidale (articulaĠia radiocarpiană)
- triaxiale ce permit miúcări în toate planele (cu trei grade de libertate) - triaxiale ce permit miúcări în toate planele (cu trei grade de libertate)
ex: articulaĠii sferoidale (articulaĠia glenohumerală). ex: articulaĠii sferoidale (articulaĠia glenohumerală).
3. după tipul de conducere în articulaĠie se împart în: 3. după tipul de conducere în articulaĠie se împart în:
- articulaĠie cu conducere osoasă; ex: articulaĠia humeroulnară - articulaĠie cu conducere osoasă; ex: articulaĠia humeroulnară
- articulaĠie cu conducere ligamentară; ex: articulaĠia coxofemurală - articulaĠie cu conducere ligamentară; ex: articulaĠia coxofemurală
- articulaĠie cu conducere musculară; ex: articulaĠia scapulohumerală. - articulaĠie cu conducere musculară; ex: articulaĠia scapulohumerală.
43 43
ArticulaĠie sferoidală ArticulaĠie sferoidală

(enartroză) (enartroză)
- articulaĠia glenohumerală- - articulaĠia glenohumerală-
ArticulaĠie sferoidală ArticulaĠie sferoidală

- articulaĠia coxofemurală- - articulaĠia coxofemurală-
ArticulaĠie elipsoidală ArticulaĠie elipsoidală

- ArticulaĠia - ArticulaĠia
carpometacarpiană a policelui carpometacarpiană a policelui
(stanga) (stanga)
- ArticulaĠia radiocarpiană - ArticulaĠia radiocarpiană
(dreapta) (dreapta)
ArticulaĠie trohleară ArticulaĠie trohleară

(in balama) (in balama)
- articulaĠia humeroulnară- - articulaĠia humeroulnară-
Figura 2.16. Tipuri de articulaĠii sinoviale; corespondenĠa cu modelul biomecanic. Figura 2.16. Tipuri de articulaĠii sinoviale; corespondenĠa cu modelul biomecanic.
44 44
4. după forma suprafeĠelor articulare. Aceste suprafeĠe pot fi comparate cu sisteme mecanice 4. după forma suprafeĠelor articulare. Aceste suprafeĠe pot fi comparate cu sisteme mecanice
simple. Astfel se disting úapte grupe de articulaĠii sinoviale: simple. Astfel se disting úapte grupe de articulaĠii sinoviale:
- articulaĠiile plane au suprafeĠele articulare plane; permit numai miúcări de alunecare; - articulaĠiile plane au suprafeĠele articulare plane; permit numai miúcări de alunecare;
ex: articulaĠia dintre oasele carpului sau tarsului ex: articulaĠia dintre oasele carpului sau tarsului
- articulaĠia trohleară sau ginglimul. SuprafeĠele articulare sunt formate de o trohlee la - articulaĠia trohleară sau ginglimul. SuprafeĠele articulare sunt formate de o trohlee la
unul din oase úI de două povârniúuri laterale úI o creastă la osul opus; permit miúcări de flexie - unul din oase úI de două povârniúuri laterale úI o creastă la osul opus; permit miúcări de flexie -
extensie extensie
ex: articulaĠia humeroulnară ex: articulaĠia humeroulnară
- articulaĠiile condiliene au ca suprafaĠă articulară două segmente de cilindru plin pentru un - articulaĠiile condiliene au ca suprafaĠă articulară două segmente de cilindru plin pentru un
os úi două depresiuni corespunzătoare la osul opus; permit miúcări de flexie - extensie os úi două depresiuni corespunzătoare la osul opus; permit miúcări de flexie - extensie
ex: articulaĠia genunchiului ex: articulaĠia genunchiului
- articulaĠiile trohoide au suprafeĠele formate dintr-un cilindru osos conĠinut într-un inel - articulaĠiile trohoide au suprafeĠele formate dintr-un cilindru osos conĠinut într-un inel
fibros; permit miúcări de rotaĠie fibros; permit miúcări de rotaĠie
ex: articulaĠia radioulnară proximală úi distală ex: articulaĠia radioulnară proximală úi distală
- articulaĠia în úa are suprafeĠele articulare opozite convexe într-un sens úI concave în - articulaĠia în úa are suprafeĠele articulare opozite convexe într-un sens úI concave în
celălalt; permite miúcări de flexie - extensie, abducĠie - adducĠie, circumducĠie celălalt; permite miúcări de flexie - extensie, abducĠie - adducĠie, circumducĠie
ex: articulaĠia carpometacarpiană a policelui ex: articulaĠia carpometacarpiană a policelui
- articulaĠiile elipsoidale au ca suprafeĠe articulare un segment de elipsoid úI depresiunea sa - articulaĠiile elipsoidale au ca suprafeĠe articulare un segment de elipsoid úI depresiunea sa
corespunzătoare; permit miúcări de flexie - extensie, abducĠie - adducĠie, circumducĠie corespunzătoare; permit miúcări de flexie - extensie, abducĠie - adducĠie, circumducĠie
ex: articulaĠia radiocarpiană ex: articulaĠia radiocarpiană
- articulaĠiile sferoidale (enartroze) au suprafeĠele articulare opozite formate dintr-un - articulaĠiile sferoidale (enartroze) au suprafeĠele articulare opozite formate dintr-un
segment de sferă (cap) ce pătrunde într-o cavitate; permit toate tipurile de miúcări segment de sferă (cap) ce pătrunde într-o cavitate; permit toate tipurile de miúcări
ex: articulaĠiile umărului úi úoldului ex: articulaĠiile umărului úi úoldului
Elementele componente ale unei articulaĠii sinoviale Elementele componente ale unei articulaĠii sinoviale
ArticulaĠiile sinoviale prezintă următoarele elemente componente: ArticulaĠiile sinoviale prezintă următoarele elemente componente:
- suprafeĠele articulare acoperite de cartilajul articular - suprafeĠele articulare acoperite de cartilajul articular
- mijloace de unire cum sunt: capsula articulară, ligamentele - mijloace de unire cum sunt: capsula articulară, ligamentele
- formaĠiunile de asigurare a concordanĠei articulare ca: - formaĠiunile de asigurare a concordanĠei articulare ca:
fibrocartilaje de mărire, discuri, meniscuri fibrocartilaje de mărire, discuri, meniscuri
CorespondenĠa dintre suprafeĠele articulare ale oaselor participante este mai mult sau mai CorespondenĠa dintre suprafeĠele articulare ale oaselor participante este mai mult sau mai
puĠin completă. Aceasta reprezintă ceea ce numim « congruenĠă« . De exemplu, umărul are o puĠin completă. Aceasta reprezintă ceea ce numim « congruenĠă« . De exemplu, umărul are o
congruenĠă facilă în timp ce úoldul are o congruenĠă mult mai puternică. congruenĠă facilă în timp ce úoldul are o congruenĠă mult mai puternică.
Uneori cele două suprafeĠe articulare îúi pierd parĠial sau total contactul normal; este ceea ce Uneori cele două suprafeĠe articulare îúi pierd parĠial sau total contactul normal; este ceea ce
numim luxaĠie.(ex: luxaĠia cotului) numim luxaĠie.(ex: luxaĠia cotului)
SuprafeĠele sunt acoperite de o suprafaĠă albă, strălucitoare - cartilajul articular. Acesta are SuprafeĠele sunt acoperite de o suprafaĠă albă, strălucitoare - cartilajul articular. Acesta are
o compoziĠie apropiată de cea a osului dar mai hidratată, 50-60 % apă, mai elastică (cartilaj hialin). o compoziĠie apropiată de cea a osului dar mai hidratată, 50-60 % apă, mai elastică (cartilaj hialin).
Deshidratarea sa duce la micúorarea elasticităĠii úI constituie una dintre cauzele artrozelor senile. Deshidratarea sa duce la micúorarea elasticităĠii úI constituie una dintre cauzele artrozelor senile.
Rolul său este de a proteja osul situat sub el, jucând rolul unui amortizor. Prezintă două feĠe; Rolul său este de a proteja osul situat sub el, jucând rolul unui amortizor. Prezintă două feĠe;
una aderentă de suprafaĠa osoasă úi alta liberă, corespunzând cavităĠii articulare. Are grosime una aderentă de suprafaĠa osoasă úi alta liberă, corespunzând cavităĠii articulare. Are grosime
variabilă (1-12 mm) în raport cu presiunea ce se exercită pe suprafeĠele articulare variabilă (1-12 mm) în raport cu presiunea ce se exercită pe suprafeĠele articulare
În timpul miúcărilor cartilajul este supus la două tipuri de solicitări: În timpul miúcărilor cartilajul este supus la două tipuri de solicitări:
1. solicitări de presiune (mai ales la articulaĠiile membrului inferior) 1. solicitări de presiune (mai ales la articulaĠiile membrului inferior)
2. solicitări de fricĠiune. 2. solicitări de fricĠiune.
Cartilajul este conceput pentru a rezista la aceste solicitări fiind în acelaúi timp relativ elastic Cartilajul este conceput pentru a rezista la aceste solicitări fiind în acelaúi timp relativ elastic
úi formând o suprafaĠă foarte netedă. úi formând o suprafaĠă foarte netedă.
45 45
Cartilaj articular Cartilaj articular
Cavitate articulară cu lichid sinovial Cavitate articulară cu lichid sinovial
Capsulă articulară Capsulă articulară
Membrană sinovială Membrană sinovială
Figura 2.17 Structura unei articulaĠii sinoviale . Figura 2.17 Structura unei articulaĠii sinoviale .
. .
SuprafeĠele articulare pot aluneca unele pe altele în timpul miúcărilor datorită cartilajului. SuprafeĠele articulare pot aluneca unele pe altele în timpul miúcărilor datorită cartilajului.
Cartilajul nu este vascularizat, el este hrănit de sinovie úi de osul pe care îl acoperă. Este Cartilajul nu este vascularizat, el este hrănit de sinovie úi de osul pe care îl acoperă. Este
considerat ca un Ġesut braditrof (cu metabolism redus). Uneori fragmente de cartilaj articular se considerat ca un Ġesut braditrof (cu metabolism redus). Uneori fragmente de cartilaj articular se
desprind de pe epifize în urma acĠiunii unui factor patologic. Acestea rămân în cavitatea articulară desprind de pe epifize în urma acĠiunii unui factor patologic. Acestea rămân în cavitatea articulară
menĠinându-úi vitalitatea prin alipirea de un ciucure sinovial. În cursul imobilizărilor prelungite menĠinându-úi vitalitatea prin alipirea de un ciucure sinovial. În cursul imobilizărilor prelungite
(aparate gipsate) cartilajele articulare sunt invadate de vase sanguine. Acestea aduc elemente (aparate gipsate) cartilajele articulare sunt invadate de vase sanguine. Acestea aduc elemente
celulare ce vor edifica Ġesut osos în locul cartilajului articular (anchiloza articulară). Radiografic celulare ce vor edifica Ġesut osos în locul cartilajului articular (anchiloza articulară). Radiografic
cartilajul articular nu este vizibil astfel încât spaĠiul articular radiologic este mai mare decât spaĠiul cartilajul articular nu este vizibil astfel încât spaĠiul articular radiologic este mai mare decât spaĠiul
articular adevărat. articular adevărat.
La exterior există un fel de manúon fibros care menĠine suprafeĠele articulare în contact úi La exterior există un fel de manúon fibros care menĠine suprafeĠele articulare în contact úi
care este denumit capsulă. Ea se ataúează pe fiecare os în apropierea suprafeĠelor articulare, care este denumit capsulă. Ea se ataúează pe fiecare os în apropierea suprafeĠelor articulare,
reprezentând o continuare a periostului (ex: articulaĠia úoldului). VascularizaĠia arterială a capsulei reprezentând o continuare a periostului (ex: articulaĠia úoldului). VascularizaĠia arterială a capsulei
este asigurată de ramuri secundare provenite din arterele musculare. Venele se varsă în trunchiurile este asigurată de ramuri secundare provenite din arterele musculare. Venele se varsă în trunchiurile
învecinate arterelor. învecinate arterelor.
InervaĠia este asigurată de filete nervoase ce însoĠesc vasele sanguine. Aceste fibre formează InervaĠia este asigurată de filete nervoase ce însoĠesc vasele sanguine. Aceste fibre formează
plexuri din care rezultă terminaĠii nervoase libere sau care vin în legătură cu corpusculi Vater plexuri din care rezultă terminaĠii nervoase libere sau care vin în legătură cu corpusculi Vater
Pacini, Golgi Mazzoni, încapsulaĠi úi lamelari. Pacini, Golgi Mazzoni, încapsulaĠi úi lamelari.
Rolul capsulei constă în protejarea articulaĠiilor de procesele patologice periarticulare úi Rolul capsulei constă în protejarea articulaĠiilor de procesele patologice periarticulare úi
împiedicarea răspândirii revărsatelor articulare în Ġesuturile din jur. împiedicarea răspândirii revărsatelor articulare în Ġesuturile din jur.
Capsula transformă articulaĠia într-o cameră etanúă. Capsula transformă articulaĠia într-o cameră etanúă.
Este întărită acolo unde miúcările trebuiesc împiedicate. Este întărită acolo unde miúcările trebuiesc împiedicate.
De exemplu genunchiul nu permite în plan sagital decât miúcări de flexie. Capsula este De exemplu genunchiul nu permite în plan sagital decât miúcări de flexie. Capsula este
foarte întărită posterior pentru a împiedica miúcările de extensie. foarte întărită posterior pentru a împiedica miúcările de extensie.
Aceste întăriri iau uneori aspectul unor veritabile fascicule de fibre. Acestea sunt Aceste întăriri iau uneori aspectul unor veritabile fascicule de fibre. Acestea sunt
ligamentele capsulare (ex: ligamentele anterioare ale articulaĠiei úoldului). ligamentele capsulare (ex: ligamentele anterioare ale articulaĠiei úoldului).
Capsula prezintă de asemeni zone laxe úi repliuri în sensul miúcărilor permise (ex: capsula Capsula prezintă de asemeni zone laxe úi repliuri în sensul miúcărilor permise (ex: capsula
genunchiului este laxă anterior pentru a permite flexia). Prin extensie ea formează repliuri anterior genunchiului este laxă anterior pentru a permite flexia). Prin extensie ea formează repliuri anterior
de genunchi. O astfel de capsulă laxă poate fi prinsă uneori între suprafeĠele articulare úI de genunchi. O astfel de capsulă laxă poate fi prinsă uneori între suprafeĠele articulare úI
traumatizată. În condiĠii normale există fascicule musculare cu inserĠie capsulară, provenite din traumatizată. În condiĠii normale există fascicule musculare cu inserĠie capsulară, provenite din
muúchi periarticulari úi denumite tensori ai capsulei articulare. muúchi periarticulari úi denumite tensori ai capsulei articulare.
46 46
Capsula este tapetată în interior de o membrană care o dublează, sinoviala. Aceasta Capsula este tapetată în interior de o membrană care o dublează, sinoviala. Aceasta
căptuúeúte toată faĠa profundă a capsulei formând un repliu la nivelul inserĠiilor capsulare. FuncĠia căptuúeúte toată faĠa profundă a capsulei formând un repliu la nivelul inserĠiilor capsulare. FuncĠia
sa principală este aceea de a secreta lichidul sinovial care umple cavitatea articulară. Rolul sa principală este aceea de a secreta lichidul sinovial care umple cavitatea articulară. Rolul
lichidului sinovial este dublu: unge suprafeĠele ameliorând alunecarea în timpul miúcărilor úi lichidului sinovial este dublu: unge suprafeĠele ameliorând alunecarea în timpul miúcărilor úi
hrăneúte cartilajul. hrăneúte cartilajul.
Un ligament este o bandă de Ġesut fibros care uneúte două oase ce se articulează între ele, Un ligament este o bandă de Ġesut fibros care uneúte două oase ce se articulează între ele,
contribuind la menĠinerea contactului dintre suprafeĠele articulare. Cel mai frecvent este o contribuind la menĠinerea contactului dintre suprafeĠele articulare. Cel mai frecvent este o
prelungire a capsulei dar se poate găsi úi la interior sau exterior. Exemplu: ligamentele sacro-iliace prelungire a capsulei dar se poate găsi úi la interior sau exterior. Exemplu: ligamentele sacro-iliace
în afara articulaĠiei sacroiliacă. în afara articulaĠiei sacroiliacă.
După structura lor ligamentele articulare au fost împărĠite în: După structura lor ligamentele articulare au fost împărĠite în:
a) ligamente capsulare (menĠionate anterior) - ex: ligamentul pubofemural al articulaĠiei a) ligamente capsulare (menĠionate anterior) - ex: ligamentul pubofemural al articulaĠiei
úoldului úoldului
b) ligamente tendinoase rezultate prin transformarea unor tendoane - ex: ligamentul patelar b) ligamente tendinoase rezultate prin transformarea unor tendoane - ex: ligamentul patelar
al genunchiului al genunchiului
c) ligamente musculare ce provin prin atrofierea unor fibre musculare - ex: ligamentul c) ligamente musculare ce provin prin atrofierea unor fibre musculare - ex: ligamentul
acromiocoracoidian acromiocoracoidian
d) ligamente fibrozate - ex: ligamentul stilohioidian. d) ligamente fibrozate - ex: ligamentul stilohioidian.
După poziĠia pe care o au deosebim: După poziĠia pe care o au deosebim:
a) ligamente interosoase (intraarticulare) a) ligamente interosoase (intraarticulare)
b) ligamente la distanĠă (unesc două oase separate printr-un interval). b) ligamente la distanĠă (unesc două oase separate printr-un interval).
Ca úi capsula, ligamentele au un rol mecanic de consolidare a articulaĠiei. Acesta este un Ca úi capsula, ligamentele au un rol mecanic de consolidare a articulaĠiei. Acesta este un
rol pasiv ele neavând posibilitate de contracĠie ca muúchii. Din acest punct de vedere sunt rol pasiv ele neavând posibilitate de contracĠie ca muúchii. Din acest punct de vedere sunt
inextensibile, cu excepĠia ligamentelor galbene. inextensibile, cu excepĠia ligamentelor galbene.
Pot fi puse în tensiune de anumite poziĠii articulare úi relaxate de altele. Exemplu: Pot fi puse în tensiune de anumite poziĠii articulare úi relaxate de altele. Exemplu:
ligamentul lateral extern al genunchiului este întins în extensie úi relaxat în flexie. ligamentul lateral extern al genunchiului este întins în extensie úi relaxat în flexie.
Ligamentele sunt foarte bogate în receptori nervoúi senzitivi care percep viteza, miúcarea, Ligamentele sunt foarte bogate în receptori nervoúi senzitivi care percep viteza, miúcarea,
poziĠia articulaĠiei úi eventualele dureri. Ei transmit în permanenĠă aceste informaĠii la scoarĠa poziĠia articulaĠiei úi eventualele dureri. Ei transmit în permanenĠă aceste informaĠii la scoarĠa
cerebrală care transmite răspunsuri motorii muúchilor, aúa cum se va arăta în cadrul capitolului cerebrală care transmite răspunsuri motorii muúchilor, aúa cum se va arăta în cadrul capitolului
următor. următor.
În ciuda acestui dispozitiv, în cursul unor miúcări excesive în articulaĠii se pot produce În ciuda acestui dispozitiv, în cursul unor miúcări excesive în articulaĠii se pot produce
întinderi ligamentare ce pot merge până la rupere ligamentară. întinderi ligamentare ce pot merge până la rupere ligamentară.
Alte formaĠiuni pe care le găsim în articulaĠie sunt: Alte formaĠiuni pe care le găsim în articulaĠie sunt:
- fibrocartilaje - buretele de fibrocartilaj -meniscuri interarticulare - fibrocartilaje - buretele de fibrocartilaj -meniscuri interarticulare
între corpurile (labrumul articulaĠiilor, cadrul articulaĠia genunchiului între corpurile (labrumul articulaĠiilor, cadrul articulaĠia genunchiului
vertebrale = articulaĠiilor) articulaĠia vertebrale = articulaĠiilor) articulaĠia
discurile articulare úoldului, articulaĠia umărului discurile articulare úoldului, articulaĠia umărului
Rolul lor constă în protecĠie suplimentară úI ameliorarea congruenĠei articulare. Rolul lor constă în protecĠie suplimentară úI ameliorarea congruenĠei articulare.
Fibrocartilajele interarticulare aderă de una din suprafeĠele articulare, de obicei de cea Fibrocartilajele interarticulare aderă de una din suprafeĠele articulare, de obicei de cea
mobilă úi o însoĠesc în toate miúcările (ex: la articulaĠia genunchiului aderă de tibie). mobilă úi o însoĠesc în toate miúcările (ex: la articulaĠia genunchiului aderă de tibie).

ArticulaĠiile sinoviale reprezntă sisteme biologice remarcabile care în condiĠii normale úi la ArticulaĠiile sinoviale reprezntă sisteme biologice remarcabile care în condiĠii normale úi la
majoritatea indivizilor funcĠionează fără probleme tot timpul vieĠii. Aceasta nu înseamnă însă că ele majoritatea indivizilor funcĠionează fără probleme tot timpul vieĠii. Aceasta nu înseamnă însă că ele
sunt indestructibile, putând fi sediul unor forme variate de traumatisme sau boli. Denumirea sunt indestructibile, putând fi sediul unor forme variate de traumatisme sau boli. Denumirea
generică atribuită oricărei afecĠiuni articulare este de artropatie. generică atribuită oricărei afecĠiuni articulare este de artropatie.
47 47
A. Traumatisme articulare A. Traumatisme articulare

ArticulaĠiile sunt bine adaptate pentru a suporta forĠe de compresiune úi tensiune. Anumite ArticulaĠiile sunt bine adaptate pentru a suporta forĠe de compresiune úi tensiune. Anumite
miúcări greúite sau impactul direct cu agenĠi traumatici conduc la apariĠia entorselor sau a luxaĠiilor. miúcări greúite sau impactul direct cu agenĠi traumatici conduc la apariĠia entorselor sau a luxaĠiilor.
Entorsa reprezintă o leziune articulară produsă de o miúcare ce depăúeúte limitele Entorsa reprezintă o leziune articulară produsă de o miúcare ce depăúeúte limitele
mobilităĠii articulaĠiei, fără deplasarea suprafeĠelor articulare faĠă de poziĠia lor normală. Se mobilităĠii articulaĠiei, fără deplasarea suprafeĠelor articulare faĠă de poziĠia lor normală. Se
caracterizează prin dureri, mărirea de volum a articulaĠiei, uneori exudat articular (hidartroză). caracterizează prin dureri, mărirea de volum a articulaĠiei, uneori exudat articular (hidartroză).
Frecvent sunt lezate ligamentele articulare (întindere, ruptură); se produc tulburări de Frecvent sunt lezate ligamentele articulare (întindere, ruptură); se produc tulburări de
circulaĠie locală. În formele grave se pot rupe fragmente de Ġesut osos (smulgeri), se poate deteriora circulaĠie locală. În formele grave se pot rupe fragmente de Ġesut osos (smulgeri), se poate deteriora
cartilajul articular. Tratamentul include repaos, crioterapie, antiinflamatoare, miorelaxante. cartilajul articular. Tratamentul include repaos, crioterapie, antiinflamatoare, miorelaxante.
LuxaĠia reprezintă o leziune articulară în care are loc dislocarea suprafeĠelor articulare úi LuxaĠia reprezintă o leziune articulară în care are loc dislocarea suprafeĠelor articulare úi
fixarea lor în această poziĠie vicioasă prin contractură musculară. Ligamentele úi capsula articulară fixarea lor în această poziĠie vicioasă prin contractură musculară. Ligamentele úi capsula articulară
se rup, articulaĠia lezată se tumefiază rapid, este foarte dureroasă, cu imposibilitatea realizării se rup, articulaĠia lezată se tumefiază rapid, este foarte dureroasă, cu imposibilitatea realizării
miúcărilor. miúcărilor.
LuxaĠiile survin cel mai frecvent la nivelul articulaĠiilor umărului úi genunchiului. Există úi o LuxaĠiile survin cel mai frecvent la nivelul articulaĠiilor umărului úi genunchiului. Există úi o
formă de luxaĠie congenitală localizată la nivelul articulaĠiei coxofemurale. formă de luxaĠie congenitală localizată la nivelul articulaĠiei coxofemurale.
Tratamentul include reducerea luxaĠiei cu repunerea suprafeĠelor articulare în poziĠie Tratamentul include reducerea luxaĠiei cu repunerea suprafeĠelor articulare în poziĠie
anatomică úi imobilizarea articulaĠiei în această poziĠie, administrarea de antialgice, anatomică úi imobilizarea articulaĠiei în această poziĠie, administrarea de antialgice,
antiinflamatorii. În luxaĠiile recidivante se recomandă tratament chirurgical. antiinflamatorii. În luxaĠiile recidivante se recomandă tratament chirurgical.
În cazul articulaĠiilor fixe echivalentul entorsei este disjuncĠia, iar cel al luxaĠiei este În cazul articulaĠiilor fixe echivalentul entorsei este disjuncĠia, iar cel al luxaĠiei este
diastazisul (mai frecvent la nivelul articulaĠiilor tibiofibulare). diastazisul (mai frecvent la nivelul articulaĠiilor tibiofibulare).
Meniscurile articulaĠiei genunchiului pot suferi úi ele traumatisme până la ruptura de menisc, Meniscurile articulaĠiei genunchiului pot suferi úi ele traumatisme până la ruptura de menisc,
însoĠind de obicei entorsele de genunchi. însoĠind de obicei entorsele de genunchi.
Ca sechelă a unor macrotraumatisme poate apare laxitatea articulară. Ca sechelă a unor macrotraumatisme poate apare laxitatea articulară.
B. AfecĠiuni inflamatorii úi degenerative articulare B. AfecĠiuni inflamatorii úi degenerative articulare

Artritele reprezintă procese inflamatorii acute, subacute sau cronice ale elementelor Artritele reprezintă procese inflamatorii acute, subacute sau cronice ale elementelor
componente ale unei articulaĠii, cu etiologie diferită úi tablou clinic comun prin edemul, inflamaĠia componente ale unei articulaĠii, cu etiologie diferită úi tablou clinic comun prin edemul, inflamaĠia
úi durerea articulaĠiei interesate (artralgie). Cauzele sunt incomplet cunoscute, incluzând úi durerea articulaĠiei interesate (artralgie). Cauzele sunt incomplet cunoscute, incluzând
traumatisme articulare, infecĠii bacteriene, TBC, cauze genetice, dezordini hormonale sau traumatisme articulare, infecĠii bacteriene, TBC, cauze genetice, dezordini hormonale sau
metabolice. metabolice.
Din punct de vedere al formelor pot fi uscate, seroase, supurate; mono, oligo sau Din punct de vedere al formelor pot fi uscate, seroase, supurate; mono, oligo sau
poliarticulare. poliarticulare.
Artritele reumatoide pot fi consecinĠa unui atac autoimun la nivelul Ġesuturilor Artritele reumatoide pot fi consecinĠa unui atac autoimun la nivelul Ġesuturilor
articulare, urmat de îngroúarea membranei sinoviale, acumulare de lichid sinovial, deteriorarea articulare, urmat de îngroúarea membranei sinoviale, acumulare de lichid sinovial, deteriorarea
cartilajului articular. Sunt mai întâlnite la femei, debutând între 30 úi 50 de ani, cu tendinĠă de cartilajului articular. Sunt mai întâlnite la femei, debutând între 30 úi 50 de ani, cu tendinĠă de
afectare bilaterală. afectare bilaterală.
La copii úi adolescenĠi se întâlneúte reumatismul articular acut, apărut ca o La copii úi adolescenĠi se întâlneúte reumatismul articular acut, apărut ca o
complicaĠie a unor infecĠii streptococice (frecvent amigdalite). Simptomatologia este reprezentată complicaĠie a unor infecĠii streptococice (frecvent amigdalite). Simptomatologia este reprezentată
de febră, dureri articulare, tumefacĠia, roúeaĠa úi creúterea temperaturii locale. Se poate localiza la o de febră, dureri articulare, tumefacĠia, roúeaĠa úi creúterea temperaturii locale. Se poate localiza la o
articulaĠie (gleznă, genunchi) sau poate avea caracter migrator, propagându-se de la o articulaĠie la articulaĠie (gleznă, genunchi) sau poate avea caracter migrator, propagându-se de la o articulaĠie la
alta. Este deosebit de periculoasă prin afectarea cordului. alta. Este deosebit de periculoasă prin afectarea cordului.
Tratamentul include antibioterapie (penicilină urmată de moldamin) pentru perioade lungi de Tratamentul include antibioterapie (penicilină urmată de moldamin) pentru perioade lungi de
timp. timp.
Artrita gutoasă survine în urma unor tulburări ale metabolismului nucleoproteinelor , Artrita gutoasă survine în urma unor tulburări ale metabolismului nucleoproteinelor ,
creúterea acidului uric sanguin úi depozitarea cristalelor de urat de sodiu la nivel articular, în special creúterea acidului uric sanguin úi depozitarea cristalelor de urat de sodiu la nivel articular, în special
la nivelul articulaĠiilor mici ale mâinii úi piciorului (haluce). Aceste depozite de uraĠi duc la apariĠia la nivelul articulaĠiilor mici ale mâinii úi piciorului (haluce). Aceste depozite de uraĠi duc la apariĠia
unor mici noduli de consistenĠă dură (tofi gutoúi) úi la iritarea membranei sinoviale úi a cartilajului unor mici noduli de consistenĠă dură (tofi gutoúi) úi la iritarea membranei sinoviale úi a cartilajului
articular cauzând inflamaĠie, alterare tisulară, durere. Cauzele sunt incomplet cunoscute; se pare că articular cauzând inflamaĠie, alterare tisulară, durere. Cauzele sunt incomplet cunoscute; se pare că
există úi o determinare genetică, bărbaĠii fiind mai afectaĠi decât femeile. De asemeni este implicat există úi o determinare genetică, bărbaĠii fiind mai afectaĠi decât femeile. De asemeni este implicat
48 48
sedentarismul úi excesul de carne în alimentaĠie. Se tratează prin administrare de colchicină sau sedentarismul úi excesul de carne în alimentaĠie. Se tratează prin administrare de colchicină sau
probenecid úi regim igieno-dietetic. probenecid úi regim igieno-dietetic.
Artrozele reprezintă afecĠiuni articulare cu evoluĠie cronică, intrând în cadrul Artrozele reprezintă afecĠiuni articulare cu evoluĠie cronică, intrând în cadrul
reumatismului cronic degenerativ (de uzură). Cartilajul articular se subĠiază, suprafeĠele articulare reumatismului cronic degenerativ (de uzură). Cartilajul articular se subĠiază, suprafeĠele articulare
devin neregulate, spaĠiile articulare se îngustează. Pe margini se pot depune săruri de calciu sub devin neregulate, spaĠiile articulare se îngustează. Pe margini se pot depune săruri de calciu sub
formă de ciocuri, pinteni, punĠi, vizibile la radiografie. La început durerea poate fi absentă, dar formă de ciocuri, pinteni, punĠi, vizibile la radiografie. La început durerea poate fi absentă, dar
ulterior mobilitatea articulaĠiei respective devine tot mai redusă úi mai dureroasă. Este o boală a ulterior mobilitatea articulaĠiei respective devine tot mai redusă úi mai dureroasă. Este o boală a
vârstelor mai înaintate dar poate apare úi la tineri, în special la sportivi prin suprasolicitare, la vârstelor mai înaintate dar poate apare úi la tineri, în special la sportivi prin suprasolicitare, la
persoanele ce depun muncă fizică grea, la obezi. Una dintre localizările frecvente este coloana persoanele ce depun muncă fizică grea, la obezi. Una dintre localizările frecvente este coloana
vertebrală (spondilartroză), articulaĠia coxofemurală, articulaĠiile mâinilor, genunchiului. vertebrală (spondilartroză), articulaĠia coxofemurală, articulaĠiile mâinilor, genunchiului.
Tratamentul constă în: termoterapie, ultrascurte, ultrasunete, roentgenterapie, masaj, gimnastică Tratamentul constă în: termoterapie, ultrascurte, ultrasunete, roentgenterapie, masaj, gimnastică
medicală, balneoterapie. Nu se vindecă complet, dar durerile se reduc úi articulaĠia afectată îúi poate medicală, balneoterapie. Nu se vindecă complet, dar durerile se reduc úi articulaĠia afectată îúi poate
câútiga parĠial mobilitatea. câútiga parĠial mobilitatea.
C. AfecĠiuni articulare ale coloanei vertebrale C. AfecĠiuni articulare ale coloanei vertebrale
Aceste afecĠiuni includ tulburări de aliniament vertebral în plan sagital (cifoză, lordoză) sau Aceste afecĠiuni includ tulburări de aliniament vertebral în plan sagital (cifoză, lordoză) sau
frontal (scolioză) de cauze multiple. frontal (scolioză) de cauze multiple.
Cifoza dorsala Cifoza dorsala
Lordoza lombara Lordoza lombara
Figura 2.18. DeviaĠii patologice ale coloanei vertebrale; (a) scolioză; (b) hemivertebră; (c) Figura 2.18. DeviaĠii patologice ale coloanei vertebrale; (a) scolioză; (b) hemivertebră; (c)
cifoză úi lordoză. cifoză úi lordoză.
Spondilita anchilopoietică reprezintă un reumatism cronic deformant al coloanei Spondilita anchilopoietică reprezintă un reumatism cronic deformant al coloanei
vertebrale, evoluând în puseuri spre anchilozare în coloană de bambus. Anchiloza poate avea loc în vertebrale, evoluând în puseuri spre anchilozare în coloană de bambus. Anchiloza poate avea loc în
extensie, când prinde de obicei articulaĠiile coxofemurale, sau în flexie. extensie, când prinde de obicei articulaĠiile coxofemurale, sau în flexie.
Spondiloliza reprezintă o anomalie congenitală constând în prezenĠa unei întreruperi de Spondiloliza reprezintă o anomalie congenitală constând în prezenĠa unei întreruperi de
continuitate a arcurilor vertebrale úi separarea lor de pediculi la nivelul istmului vertebral. continuitate a arcurilor vertebrale úi separarea lor de pediculi la nivelul istmului vertebral.
Spondilolistezisul este alunecarea unui corp vertebral, de obicei anterior faĠă de corpurile Spondilolistezisul este alunecarea unui corp vertebral, de obicei anterior faĠă de corpurile
vertebrale subiacente. Cele mai frecvente alunecări sunt L5 pe S1 úi L4 pe L5. Presupune aproape vertebrale subiacente. Cele mai frecvente alunecări sunt L5 pe S1 úi L4 pe L5. Presupune aproape
întotdeauna o spondiloliză bilaterală a vertebrei care alunecă înainte. întotdeauna o spondiloliză bilaterală a vertebrei care alunecă înainte.
49 49
Anomalia congenitală a regiunii lombosacrate cu tendinĠa asimilării ultimei vertebre Anomalia congenitală a regiunii lombosacrate cu tendinĠa asimilării ultimei vertebre
lombare la prima sacrată poartă numele de sacralizare. Transformarea vertebrei L5 poate îmbrăca lombare la prima sacrată poartă numele de sacralizare. Transformarea vertebrei L5 poate îmbrăca
6 etape sau grade în funcĠie de intensitatea modificărilor, pornind de la simpla dezvoltare exagerată 6 etape sau grade în funcĠie de intensitatea modificărilor, pornind de la simpla dezvoltare exagerată
a uneia din apofizele sale transverse úi ajungând la totala sa sudură cu prima vertebră sacrată. a uneia din apofizele sale transverse úi ajungând la totala sa sudură cu prima vertebră sacrată.
Durerea apărută la nivelul coloanei vertebrale ocupă locul doi ca frecvenĠă după migrenă. Ea Durerea apărută la nivelul coloanei vertebrale ocupă locul doi ca frecvenĠă după migrenă. Ea
poate avea o etiologie foarte complexă, din care vom prezenta doar câteva aspecte. Cel mai frecvent poate avea o etiologie foarte complexă, din care vom prezenta doar câteva aspecte. Cel mai frecvent
apare sub forma unor mialgii lombare, însoĠite de contractură (lumbago) datorate unor afecĠiuni apare sub forma unor mialgii lombare, însoĠite de contractură (lumbago) datorate unor afecĠiuni
neuromusculare locale, întinderilor musculare în hiperextensie. A doua cauză este reprezentată de neuromusculare locale, întinderilor musculare în hiperextensie. A doua cauză este reprezentată de
hernierea nucleului pulpos úi comprimarea unui nerv spinal (hernie de disc), cu localizare mai ales hernierea nucleului pulpos úi comprimarea unui nerv spinal (hernie de disc), cu localizare mai ales
la nivelul nervului sciatic, unde în afara durerii se adaugă contractura musculaturii paravertebrale la nivelul nervului sciatic, unde în afara durerii se adaugă contractura musculaturii paravertebrale
lombare úi hipotonia muúchilor inervaĠi de sciatic. Sindromul patologic care asociază lumbago cu lombare úi hipotonia muúchilor inervaĠi de sciatic. Sindromul patologic care asociază lumbago cu
sciatica poartă numele de lombosciatică úi se caracterizează în faza acută prin dureri lombare sciatica poartă numele de lombosciatică úi se caracterizează în faza acută prin dureri lombare
iradiate în partea externă úi posterioară a unuia sau ambelor membre inferioare. A treia cauză a iradiate în partea externă úi posterioară a unuia sau ambelor membre inferioare. A treia cauză a
durerii o constituie dislocarea proceselor articulare a două vertebre învecinate datorită unei miúcări durerii o constituie dislocarea proceselor articulare a două vertebre învecinate datorită unei miúcări
bruúte de rotaĠie. bruúte de rotaĠie.
Tratamentul acestor afecĠiuni variază de la simpla odihnă la tratament chirurgical. Tratamentul acestor afecĠiuni variază de la simpla odihnă la tratament chirurgical.
D. Tratamentul chirurgical al afecĠiunilor articulare D. Tratamentul chirurgical al afecĠiunilor articulare

Artroscopia reprezintă o metodă de diagnostic úi limitat de tratament a afecĠiunilor Artroscopia reprezintă o metodă de diagnostic úi limitat de tratament a afecĠiunilor
articulare. Această tehnică presupune o incizie limitată la nivelul capsulei articulare, urmată de articulare. Această tehnică presupune o incizie limitată la nivelul capsulei articulare, urmată de
introducerea unui aparat numit artroscop cu ajutorul căruia se vizualizează cartilajul articular, introducerea unui aparat numit artroscop cu ajutorul căruia se vizualizează cartilajul articular,
membrana sinovială, alte formaĠiuni ( menisc, ligament cruciat în articulaĠia genunchiului). membrana sinovială, alte formaĠiuni ( menisc, ligament cruciat în articulaĠia genunchiului).
Pentru pacienĠii cu artrite severe se pot realiza proteze articulare pentru articulaĠiile Pentru pacienĠii cu artrite severe se pot realiza proteze articulare pentru articulaĠiile
umărului, cotului, degetelor, coxofemurală, tibiofemurală. umărului, cotului, degetelor, coxofemurală, tibiofemurală.
Artroplastia reprezintă o tehnică chirurgicală ortopedică de reconstituire a unei Artroplastia reprezintă o tehnică chirurgicală ortopedică de reconstituire a unei
articulaĠii în vederea recuperării funcĠionale, practicată mai ales în anchilozele osoase. articulaĠii în vederea recuperării funcĠionale, practicată mai ales în anchilozele osoase.
Artrosinteza este o intervenĠie chirurgicală prin care se realizează menĠinerea în poziĠie Artrosinteza este o intervenĠie chirurgicală prin care se realizează menĠinerea în poziĠie
corectă a extremităĠilor osoase luxate, după reducere prealabilă. corectă a extremităĠilor osoase luxate, după reducere prealabilă.
Figura 2.19. Tipuri de proteze articulare. (a,b) articulaĠia coxofemurală; (c,d) articulaĠia Figura 2.19. Tipuri de proteze articulare. (a,b) articulaĠia coxofemurală; (c,d) articulaĠia
tibiofemurală. tibiofemurală.
50 50
INTRODUCERE ÎN MIOLOGIE INTRODUCERE ÎN MIOLOGIE

Miúcările corpului úi segmentelor sale se realizează prin jocul muúchilor. Miúcările corpului úi segmentelor sale se realizează prin jocul muúchilor.
Partea anatomiei care are ca obiect de studiu muúchii úi anexele lor, ca úi activitatea Partea anatomiei care are ca obiect de studiu muúchii úi anexele lor, ca úi activitatea
biomecanică a acestora în cadrul aparatului locomotor poartă numele de miologie generală. biomecanică a acestora în cadrul aparatului locomotor poartă numele de miologie generală.
Miologia specială descrie sistematic fiecare muúchi în parte, în ordinea grupării lor pe segmente Miologia specială descrie sistematic fiecare muúchi în parte, în ordinea grupării lor pe segmente
corporale. corporale.
În cadrul aparatului locomotor se studiază numai muúchii scheletici (muúchii striaĠi care se În cadrul aparatului locomotor se studiază numai muúchii scheletici (muúchii striaĠi care se
fixează pe schelet). La un bărbat de 70 kg greutate corporală, musculatura scheletică reprezintă cca. fixează pe schelet). La un bărbat de 70 kg greutate corporală, musculatura scheletică reprezintă cca.
25 kg (30-40% din greutatea corporală), în timp ce scheletul reprezintă numai 14%. Această 25 kg (30-40% din greutatea corporală), în timp ce scheletul reprezintă numai 14%. Această
proporĠie variază cu vârsta, sexul úi starea de antrenament (sugar 20%, femeia adultă 35%, bătrâni proporĠie variază cu vârsta, sexul úi starea de antrenament (sugar 20%, femeia adultă 35%, bătrâni
25-30%, halterofili 50%). Muúchii sunt formaĠi din corpul muscular (venter sau gaster) care 25-30%, halterofili 50%). Muúchii sunt formaĠi din corpul muscular (venter sau gaster) care
reprezintă porĠiunea principală, contractilă úi două extremităĠi (caput úi cauda). Prin intermediul reprezintă porĠiunea principală, contractilă úi două extremităĠi (caput úi cauda). Prin intermediul
tendoanelor forĠa muúchiului se transmite oaselor. La acestea se adaugă anexele muúchilor care tendoanelor forĠa muúchiului se transmite oaselor. La acestea se adaugă anexele muúchilor care
sunt formaĠiuni auxiliare ce ajută la activitatea musculară. sunt formaĠiuni auxiliare ce ajută la activitatea musculară.
Criterii de clasificare ale muúchilor Criterii de clasificare ale muúchilor

Muúchii sunt organe foarte variabile ca mărime úi aspect exterior, astfel încât se pot clasifica Muúchii sunt organe foarte variabile ca mărime úi aspect exterior, astfel încât se pot clasifica
după mai multe criterii: după mai multe criterii:
a) criteriul formei (criteriul geometric, biometric) împarte muúchii în: a) criteriul formei (criteriul geometric, biometric) împarte muúchii în:
- muúchi lungi : - m. membrelor - muúchi lungi : - m. membrelor
- muúchi plaĠi; pot fi: - în formă de bandă - m. croitor - muúchi plaĠi; pot fi: - în formă de bandă - m. croitor
- lăĠiĠi - m. adductor mare - lăĠiĠi - m. adductor mare
- în formă de paralelogram - m. sternocleidomastoidian - în formă de paralelogram - m. sternocleidomastoidian
- în formă de romb - m. romboizi - în formă de romb - m. romboizi
- muúchi scurĠi (cubici, prismatici) - m. pătrat pronator - muúchi scurĠi (cubici, prismatici) - m. pătrat pronator
- muúchi orbiculari - muúchi orbiculari
b) criteriul modului de ataúare osoasă: b) criteriul modului de ataúare osoasă:
- direct (inserĠie largă) - m. subscapular - direct (inserĠie largă) - m. subscapular
- printr-o lamă tendinoasă - m. pătratul lombelor - printr-o lamă tendinoasă - m. pătratul lombelor
- printr-un tendon - m. coracobrahial - printr-un tendon - m. coracobrahial
- printr-un tendon ce trece sub o bridă fibrosă -m. gambier anterior - printr-un tendon ce trece sub o bridă fibrosă -m. gambier anterior
c) criteriul numărului de corpuri úI inserĠii musculare (caput, cauda): c) criteriul numărului de corpuri úI inserĠii musculare (caput, cauda):
CORP - două corpuri (biventer/bigastric) - m.digastric CORP - două corpuri (biventer/bigastric) - m.digastric
- mai multe corpuri (poligastric) - m. drept abdominal - mai multe corpuri (poligastric) - m. drept abdominal
CAP - două capete - m. biceps brahial CAP - două capete - m. biceps brahial
- trei capete - m. triceps brahial - trei capete - m. triceps brahial
- patru capete - m. cvadriceps femural - patru capete - m. cvadriceps femural
COADA - două cozi (bicaudat) COADA - două cozi (bicaudat)
- mai multe cozi (policaudat) - m. flexori ai degetelor - mai multe cozi (policaudat) - m. flexori ai degetelor
d) criteriul distribuĠiei spaĠiale a fasciculelor de fibre musculare în muúchi: d) criteriul distribuĠiei spaĠiale a fasciculelor de fibre musculare în muúchi:
- muúchi cu fibre paralele între ele úi cu axa longitudinală a muúchiului - muúchi cu fibre paralele între ele úi cu axa longitudinală a muúchiului
- muúchi cu fibre paralele între ele dispuse oblic de o parte a tendonului (muúchi - muúchi cu fibre paralele între ele dispuse oblic de o parte a tendonului (muúchi
unipenaĠi) unipenaĠi)
- muúchi cu fibre dispuse oblic de o parte úi de alta a tendonului (muúchi bipenaĠi) - muúchi cu fibre dispuse oblic de o parte úi de alta a tendonului (muúchi bipenaĠi)
- muúchi formaĠi din plane de fibre musculare alternate cu plane de Ġesut conjunctiv - muúchi formaĠi din plane de fibre musculare alternate cu plane de Ġesut conjunctiv
(muúchi multipenaĠi - m. maseteri, m. soleari) (muúchi multipenaĠi - m. maseteri, m. soleari)
- muúchi cu fibre dispuse în evantai - m. trapezi. - muúchi cu fibre dispuse în evantai - m. trapezi.
În funcĠie de orientarea fibrelor úi de dispoziĠia inserĠiilor muúchii acĠionează în una sau mai În funcĠie de orientarea fibrelor úi de dispoziĠia inserĠiilor muúchii acĠionează în una sau mai
multe direcĠii. multe direcĠii.
51 51
Ex: - dreptul abdominal are fibrele orientate într-o singură direcĠie. AcĠiunea sa este de Ex: - dreptul abdominal are fibrele orientate într-o singură direcĠie. AcĠiunea sa este de
flexie a trunchiului pe membrul inferior : oblicul extern are fibre oblice, dispuse în evantai. El flexie a trunchiului pe membrul inferior : oblicul extern are fibre oblice, dispuse în evantai. El
realizează flexia, înclinarea laterală úi rotaĠia trunchiului. realizează flexia, înclinarea laterală úi rotaĠia trunchiului.
Muúchii lungi sunt responsabili de miúcări importante; sunt muúchi cinematici. Muúchii lungi sunt responsabili de miúcări importante; sunt muúchi cinematici.
Muúchii scurĠi, în general situaĠi în profunzime, intervin mai mult în miúcări de precizie. Muúchii scurĠi, în general situaĠi în profunzime, intervin mai mult în miúcări de precizie.
Muúchii cu fibre oblice sunt muúchi de forĠă úi viteză. Muúchii cu fibre oblice sunt muúchi de forĠă úi viteză.
e) criteriul numărului de articulaĠii peste care trec muúchii. e) criteriul numărului de articulaĠii peste care trec muúchii.
Dacă un muúchi de la origine la terminare trece peste o articulaĠie el se numeúte Dacă un muúchi de la origine la terminare trece peste o articulaĠie el se numeúte
monoarticular. AcĠiunea sa este de mobilizare a acelei articulaĠii. monoarticular. AcĠiunea sa este de mobilizare a acelei articulaĠii.
Dacă un muúchi pe traseul său trece peste mai multe articulaĠii se numeúte poliarticular. El Dacă un muúchi pe traseul său trece peste mai multe articulaĠii se numeúte poliarticular. El
mobilizează deci mai multe articulaĠii úi va fi întins în diversele miúcări ce implică aceste articulaĠii. mobilizează deci mai multe articulaĠii úi va fi întins în diversele miúcări ce implică aceste articulaĠii.
Ex: - dreptul femural trece peste articulaĠia úoldului úi genunchiului. El este flexor al coapsei Ex: - dreptul femural trece peste articulaĠia úoldului úi genunchiului. El este flexor al coapsei
úi extensor al genunchiului. Va fi întins într-o miúcare dublă: extensia coapsei úi flexia gambei. úi extensor al genunchiului. Va fi întins într-o miúcare dublă: extensia coapsei úi flexia gambei.
f) criteriul topografic f) criteriul topografic
- muúchi ai capului - muúchi superficiali - muúchi ai capului - muúchi superficiali
- muúchii gâtului - muúchi profunzi - muúchii gâtului - muúchi profunzi
- muúchii trunchiului - muúchi scheletici - muúchii trunchiului - muúchi scheletici
- muúchii membrelor -muúchi ai viscerelor - muúchii membrelor -muúchi ai viscerelor
g) criteriul biochimic g) criteriul biochimic
- muúchi albi - muúchi albi
- muúchi roúii - muúchi roúii
h) criteriul miocinematic h) criteriul miocinematic
- muúchi determinanĠi ai miúcării - muúchi determinanĠi ai miúcării
- muúchi fixatori ai miúcării - muúchi fixatori ai miúcării
- muúchi sinergici - muúchi sinergici
- muúchi antagoniúti - muúchi antagoniúti
Când vorbim de o miúcare (ex: flexia coapsei) muúchiul care realizează miúcarea se numeúte Când vorbim de o miúcare (ex: flexia coapsei) muúchiul care realizează miúcarea se numeúte
agonist; cel care efectuează miúcarea inversă se numeúte antagonist. Ex: în flexia coapsei m. agonist; cel care efectuează miúcarea inversă se numeúte antagonist. Ex: în flexia coapsei m.
psoas, flexor, este agonist; fesierul mare, extensor, este antagonist. psoas, flexor, este agonist; fesierul mare, extensor, este antagonist.
Când mai mulĠi muúchi efectuează împreună aceeaúi acĠiune se numesc sinergici. Ex: în Când mai mulĠi muúchi efectuează împreună aceeaúi acĠiune se numesc sinergici. Ex: în
flexia dorsală a piciorului conlucrează sinergic trei muúchi - extensor propriu al halucelui, extensor flexia dorsală a piciorului conlucrează sinergic trei muúchi - extensor propriu al halucelui, extensor
comun al degetelor, tibial anterior). comun al degetelor, tibial anterior).
Muúchii antagoniúti pot lucra sinergic pentru a fixa, stabiliza un os. Ex: dinĠatul mare úI Muúchii antagoniúti pot lucra sinergic pentru a fixa, stabiliza un os. Ex: dinĠatul mare úI
trapezul (fasciculul mijlociu) deúi au acĠiuni opuse (primul aproprie scapula, iar celălalt o trapezul (fasciculul mijlociu) deúi au acĠiuni opuse (primul aproprie scapula, iar celălalt o
îndepărtează de coloana vertebrală) pot conlucra în fixarea scapulei. îndepărtează de coloana vertebrală) pot conlucra în fixarea scapulei.
Când un muúchi se contractă el are tendinĠa de a apropia punctele sale de inserĠie. Tot ceea Când un muúchi se contractă el are tendinĠa de a apropia punctele sale de inserĠie. Tot ceea
ce se opune la această apropiere se numeúte forĠă rezistentă. ce se opune la această apropiere se numeúte forĠă rezistentă.
Ex: flexia antebraĠului pe braĠ se realizează prin acĠiunea muúchilor flexori cărora li se opun Ex: flexia antebraĠului pe braĠ se realizează prin acĠiunea muúchilor flexori cărora li se opun
mai multe tipuri de forĠe rezistente: mai multe tipuri de forĠe rezistente:
1. greutatea antebraĠului (gravitaĠia) 1. greutatea antebraĠului (gravitaĠia)
2. o greutate suplimentară (obiect) 2. o greutate suplimentară (obiect)
3. forĠa unui partener 3. forĠa unui partener
4. tensiunea muúchilor ce se opun flexiei (antagoniúti, extensori). 4. tensiunea muúchilor ce se opun flexiei (antagoniúti, extensori).
Agoniútii úi antagoniútii desemnează o miúcare concretă, dar acĠiunea lor se poate inversa în funcĠie Agoniútii úi antagoniútii desemnează o miúcare concretă, dar acĠiunea lor se poate inversa în funcĠie
de grupul muscular considerat. InteracĠiunea dintre agoniúti úi antagoniúti măreúte precizia miúcării. de grupul muscular considerat. InteracĠiunea dintre agoniúti úi antagoniúti măreúte precizia miúcării.
Prin contracĠia sinergiútilor acĠiunea agoniútilor devine mai puternică. Sinergiútii conferă úi ei Prin contracĠia sinergiútilor acĠiunea agoniútilor devine mai puternică. Sinergiútii conferă úi ei
precizie miúcării, prevenind apariĠia miúcărilor adiĠionale, secundare pe care agoniútii au tendinĠa să precizie miúcării, prevenind apariĠia miúcărilor adiĠionale, secundare pe care agoniútii au tendinĠa să
le producă, simultan cu acĠiunile lor principale le producă, simultan cu acĠiunile lor principale
Fixatorii acĠionează involuntar úi au rolul de a fixa acĠiunea agoniútilor, antagoniútilor úi Fixatorii acĠionează involuntar úi au rolul de a fixa acĠiunea agoniútilor, antagoniútilor úi
sinergiútilor. Fixarea nu se realizează continuu, pe întreaga cursă de miúcare a unui muúchi, fixatorii sinergiútilor. Fixarea nu se realizează continuu, pe întreaga cursă de miúcare a unui muúchi, fixatorii
având rol mai curând dinamic, ca úi sinergiútii. Deúi activitatea lor constituie circa 75 % din având rol mai curând dinamic, ca úi sinergiútii. Deúi activitatea lor constituie circa 75 % din
52 52
activitatea musculară zilnică normală, rolul lor izometric este pentru perioade foarte scurte, activitatea musculară zilnică normală, rolul lor izometric este pentru perioade foarte scurte,
deoarece ei se contactă izotonic, alterând schemele de miúcare în scopul desfăúurării gradate a deoarece ei se contactă izotonic, alterând schemele de miúcare în scopul desfăúurării gradate a
acesteia acesteia
fuziform biceps triceps cvadriceps fuziform biceps triceps cvadriceps

(palmar lung) (biceps femural) (triceps sural) (cvadriceps femoral) (palmar lung) (biceps femural) (triceps sural) (cvadriceps femoral)
digastric poligastric policaudat dintat digastric poligastric policaudat dintat

(omohioidian) (drept abdominal) (flexor profund al degetelor) (dintat anterior) (omohioidian) (drept abdominal) (flexor profund al degetelor) (dintat anterior)
. bipenat unipenat fibre paralele fibre in evantai orbicular . bipenat unipenat fibre paralele fibre in evantai orbicular
(tibial posterior) (semimembranos) (semitendinos) (oblic extern) (sfincter anal extern) (tibial posterior) (semimembranos) (semitendinos) (oblic extern) (sfincter anal extern)
Figura 2.20. Tipuri de muschi. Figura 2.20. Tipuri de muschi.
53 53
Modul de fixare al muúchilor – tendonul Modul de fixare al muúchilor – tendonul

Un muúchi este liber prin corpul său, dar se fixează prin extremităĠi cu ajutorul unui tendon. Un muúchi este liber prin corpul său, dar se fixează prin extremităĠi cu ajutorul unui tendon.
InserĠia sa se poate face pe os determinând proeminenĠe osoase, dar úi pe piele (muúchi pieloúi), pe InserĠia sa se poate face pe os determinând proeminenĠe osoase, dar úi pe piele (muúchi pieloúi), pe
membrane fibroase (membrana fibroasă de la antebraĠ úi gambă), pe porĠiuni îngroúate aponevrotic membrane fibroase (membrana fibroasă de la antebraĠ úi gambă), pe porĠiuni îngroúate aponevrotic
ale fasciilor de înveliú regionale, pe septuri intermusculare, pe alte tendoane (muúchii lombricali). ale fasciilor de înveliú regionale, pe septuri intermusculare, pe alte tendoane (muúchii lombricali).
Rolul tendoanelor include: Rolul tendoanelor include:
- transferul de forĠe între muúchi úi os - transferul de forĠe între muúchi úi os
- înmagazinarea energiei elastice. - înmagazinarea energiei elastice.
Forma tendonului este variabilă în funcĠie de cea a corpului muscular, ea putând îmbrăca Forma tendonului este variabilă în funcĠie de cea a corpului muscular, ea putând îmbrăca
diverse aspecte: diverse aspecte:
- de cordon cilindric sau turtit pentru muúchii lungi - de cordon cilindric sau turtit pentru muúchii lungi
- de lamă lăĠită (aponevroză) pentru muúchii laĠi (abdomen) - de lamă lăĠită (aponevroză) pentru muúchii laĠi (abdomen)
- de arcade tendinoase (formaĠiuni fibroase dispuse ca arcuri între două inserĠii determinând - de arcade tendinoase (formaĠiuni fibroase dispuse ca arcuri între două inserĠii determinând
un orificiu). un orificiu).
Structura tendonului este reprezentată de fibre de colagen; cinci molecule de tropocolagen se Structura tendonului este reprezentată de fibre de colagen; cinci molecule de tropocolagen se
unesc formând o microfibrilă - subfibrile - fibre grupate în fascicule. unesc formând o microfibrilă - subfibrile - fibre grupate în fascicule.
AdiĠional găsim fibroblaúti úi rar fibre elastice ca elemente conective. La exterior tendonul AdiĠional găsim fibroblaúti úi rar fibre elastice ca elemente conective. La exterior tendonul
este învelit de Ġesut conjunctiv -paratendon ; epitendon (în jurul fasciculelor) úi endotendon (în jurul este învelit de Ġesut conjunctiv -paratendon ; epitendon (în jurul fasciculelor) úi endotendon (în jurul
unei fibre). unei fibre).
Regiunea unde fibrele tendinoase se unesc cu cele musculare reprezintă o structură Regiunea unde fibrele tendinoase se unesc cu cele musculare reprezintă o structură
specializată numită joncĠiune miotendinoasă. specializată numită joncĠiune miotendinoasă.
Morfologia tendonului este diferită úi la nivelul joncĠiunii osteotendinoase (inserĠie). Se Morfologia tendonului este diferită úi la nivelul joncĠiunii osteotendinoase (inserĠie). Se
descriu două tipuri de astfel de inserĠii (Woo úI colab., 1988). Primul tip se caracterizează printr-o descriu două tipuri de astfel de inserĠii (Woo úI colab., 1988). Primul tip se caracterizează printr-o
tranziĠie gradată a Ġesutului fibros al tendonului în os, având ca rezultat o scădere a stresului, iar al tranziĠie gradată a Ġesutului fibros al tendonului în os, având ca rezultat o scădere a stresului, iar al
doilea printr-o inserĠie sub un unghi ascuĠit , fibrele superficiale continuând-se cu cele periostale în doilea printr-o inserĠie sub un unghi ascuĠit , fibrele superficiale continuând-se cu cele periostale în
timp ce fibrele profunde se inseră direct pe os. timp ce fibrele profunde se inseră direct pe os.
Unele tendoane care străbat canale osteofibroase se învelesc în teci sinoviale formate dintr-o Unele tendoane care străbat canale osteofibroase se învelesc în teci sinoviale formate dintr-o
foiĠă viscerală pe tendon úi una parietală în canalul osteofibros, delimitând o cavitate capilară în foiĠă viscerală pe tendon úi una parietală în canalul osteofibros, delimitând o cavitate capilară în
care se află un strat de lichid de alunecare. care se află un strat de lichid de alunecare.
La nivelul falangelor tecile sinoviale ale flexorilor sunt întărite la suprafaĠă de o teacă La nivelul falangelor tecile sinoviale ale flexorilor sunt întărite la suprafaĠă de o teacă
fibroasă care se inseră pe os úi împreună cu acesta formează un canal osteofibros fibroasă care se inseră pe os úi împreună cu acesta formează un canal osteofibros
În mod incorect se consideră tendonul ca fiind avascular. VascularizaĠia tendonului, deúi În mod incorect se consideră tendonul ca fiind avascular. VascularizaĠia tendonului, deúi
redusă, în strânsă legătură cu necesităĠile metabolice ale acestuia este prezentă atât la nivelul redusă, în strânsă legătură cu necesităĠile metabolice ale acestuia este prezentă atât la nivelul
joncĠiunilor miotendinoase úi osteotendinoase cât úi în jurul fasciculelor de fibre de colagen. De joncĠiunilor miotendinoase úi osteotendinoase cât úi în jurul fasciculelor de fibre de colagen. De
asemenei, la nivelul tendonului se găsesc organe tendinoase Golgi în apropierea joncĠiunii asemenei, la nivelul tendonului se găsesc organe tendinoase Golgi în apropierea joncĠiunii
miotendinoase, fiecare receptor fiind conectat cu aproximativ 10 fibre musculare úI trimiĠând o fibră miotendinoase, fiecare receptor fiind conectat cu aproximativ 10 fibre musculare úI trimiĠând o fibră
aferentă, mielinizată, groasă spre măduva spinării (motoneuroni). aferentă, mielinizată, groasă spre măduva spinării (motoneuroni).
Dintre cele două capete de fixare ale muúchilor unul este convenĠional considerat « origine » Dintre cele două capete de fixare ale muúchilor unul este convenĠional considerat « origine »
(proximal), iar celălalt « inserĠie terminală« (distal). (proximal), iar celălalt « inserĠie terminală« (distal).
Cel mai frecvent unul dintre oase este considerat fix (« punct fix »), iar celălalt os mobil Cel mai frecvent unul dintre oase este considerat fix (« punct fix »), iar celălalt os mobil
(« punct mobil »). (« punct mobil »).
Teoretic un muúchi exercită tracĠiune asupra ambelor oase pe care se inseră, deci are două Teoretic un muúchi exercită tracĠiune asupra ambelor oase pe care se inseră, deci are două
capete mobile, iar efectul contractil este variabil astfel: capete mobile, iar efectul contractil este variabil astfel:
- dacă rezistenĠele la cele două capete sunt egale, muúchiul se scurtează prin ambele capete, - dacă rezistenĠele la cele două capete sunt egale, muúchiul se scurtează prin ambele capete,
cele două oase se apropie unul de altul cele două oase se apropie unul de altul
- dacă ambele capete sunt fixate, contracĠia va fi statică - dacă ambele capete sunt fixate, contracĠia va fi statică
- dacă rezistenĠele sunt inegale atunci capătul la care rezistenĠa este mai mare devine fix, iar - dacă rezistenĠele sunt inegale atunci capătul la care rezistenĠa este mai mare devine fix, iar
celălalt mobil. celălalt mobil.
Ex: fesierul mijlociu se întinde de la osul iliac la femur. Dacă iliacul este considerat punct Ex: fesierul mijlociu se întinde de la osul iliac la femur. Dacă iliacul este considerat punct
fix muúchiul realizează abducĠia femurului. Această acĠiune este considerată în lanĠ deschis. fix muúchiul realizează abducĠia femurului. Această acĠiune este considerată în lanĠ deschis.
54 54
Frecvent se întâmplă însă úi acĠiunea inversă: în ortostatism femurul devine punct fix úi iliacul punct Frecvent se întâmplă însă úi acĠiunea inversă: în ortostatism femurul devine punct fix úi iliacul punct
mobil, bazinul realizând o înclinare laterală faĠă de femur (lanĠ închis). mobil, bazinul realizând o înclinare laterală faĠă de femur (lanĠ închis).
Anexele muúchilor Anexele muúchilor

Sunt formaĠiuni auxiliare cu rol de protecĠie úi de uúurare a funcĠiei musculare. Sunt formaĠiuni auxiliare cu rol de protecĠie úi de uúurare a funcĠiei musculare.
1. Fasciile muúchilor sunt formaĠiuni conjunctive ce învelesc un muúchi individual, un grup 1. Fasciile muúchilor sunt formaĠiuni conjunctive ce învelesc un muúchi individual, un grup
muscular sau totalitatea muúchilor unui segment corporal. muscular sau totalitatea muúchilor unui segment corporal.
Rol: - membrană de protecĠie (se opun deplasării muúchilor în timpul contracĠiei) ; Rol: - membrană de protecĠie (se opun deplasării muúchilor în timpul contracĠiei) ;
- suprafaĠă de inserĠie musculară îngroúându-se aponevrotic (fascia gambieră în - suprafaĠă de inserĠie musculară îngroúându-se aponevrotic (fascia gambieră în
porĠiunea superioară úi anterioară) ; porĠiunea superioară úi anterioară) ;
- alunecarea muúchiului în contracĠie ; - alunecarea muúchiului în contracĠie ;
- menĠinerea calibrului unor vene úi favorizarea circulaĠiei venoase; - menĠinerea calibrului unor vene úi favorizarea circulaĠiei venoase;
- în patologie delimitează colecĠiile purulente sau hemoragiile sau permit propagarea - în patologie delimitează colecĠiile purulente sau hemoragiile sau permit propagarea
lor într-o anumită direcĠie. lor într-o anumită direcĠie.
acromion acromion
m. supraspinos m. supraspinos
bursa bursa
bursa subacromiala bursa subacromiala
subacromiala subacromiala
acromion acromion
m. m.
m. deltoid m. deltoid
supraspinos supraspinos
cavitate capsula articulara cavitate capsula articulara

articulara articulara
membrana membrana
sinoviala sinoviala
cartilaj cartilaj
teaca teaca
tendinoasa tendinoasa
capsula capsula
articulara articulara
Cavitate Cavitate
glenoida glenoida
capsula capsula
teaca m. deltoid articulara teaca m. deltoid articulara
tendinoasa tendinoasa
humerus humerus
tendonul m. tendonul m.
lichid sinovial lichid sinovial
biceps brahial biceps brahial
(cap lung) (cap lung)
tendonul m. tendonul m.
biceps brahial Figura 2.21. (a) burse sinoviale; (b) teacă sinovială biceps brahial Figura 2.21. (a) burse sinoviale; (b) teacă sinovială
Fibrele conjunctive au o orientare dependentă de factori mecanici (presiunea sau tracĠiunea Fibrele conjunctive au o orientare dependentă de factori mecanici (presiunea sau tracĠiunea
muúchilor din profunzime) putând fi circulare sau paralele cu axul muúchiului. Grosimea úi muúchilor din profunzime) putând fi circulare sau paralele cu axul muúchiului. Grosimea úi
rezistenĠa fasciilor variază în funcĠie de forĠa muúchiului pe care îl învelesc. rezistenĠa fasciilor variază în funcĠie de forĠa muúchiului pe care îl învelesc.
55 55
Fasciile vin în contact cu perimisiumul extern al muúchiului; la unii muúchi sunt bine Fasciile vin în contact cu perimisiumul extern al muúchiului; la unii muúchi sunt bine
diferenĠiate, la alĠii se confundă cu perimisiumul. diferenĠiate, la alĠii se confundă cu perimisiumul.
Se pot dedubla, formând astfel teci musculare, sau pot forma septuri intermusculare care Se pot dedubla, formând astfel teci musculare, sau pot forma septuri intermusculare care
merg în profunzime úi se fixează pe oase delimitând loji osteofibroase pentru anumite grupe merg în profunzime úi se fixează pe oase delimitând loji osteofibroase pentru anumite grupe
musculare. musculare.
2. Retinaculele reprezintă îngroúări fibroase sub formă de panglică ale fasciilor în scopul 2. Retinaculele reprezintă îngroúări fibroase sub formă de panglică ale fasciilor în scopul
menĠinerii tendoanelor în locurile unde acestea îúi schimbă direcĠia (gâtul mâinii úi al piciorului). menĠinerii tendoanelor în locurile unde acestea îúi schimbă direcĠia (gâtul mâinii úi al piciorului).
Transformă úanĠurile osoase în canale de conducere osteotendinoase. Transformă úanĠurile osoase în canale de conducere osteotendinoase.
3. Bursele sinoviale sunt saci conjunctivi dezvoltaĠi la nivelul tendoanelor sau al muúchilor 3. Bursele sinoviale sunt saci conjunctivi dezvoltaĠi la nivelul tendoanelor sau al muúchilor
în locurile unde aceútia sunt expuúi unor presiuni (acolo unde tendonul, muúchiul sau pielea lunecă în locurile unde aceútia sunt expuúi unor presiuni (acolo unde tendonul, muúchiul sau pielea lunecă
pe un plan dur subjacent). pe un plan dur subjacent).
Au un aspect neted, lucios, conĠinând o mică cantitate de lichid care îl face să funcĠioneze ca Au un aspect neted, lucios, conĠinând o mică cantitate de lichid care îl face să funcĠioneze ca
« perne cu apă« cu rol în distribuĠia presiunilor. Pot fi subcutanate, subfasciale, subtendinoase, « perne cu apă« cu rol în distribuĠia presiunilor. Pot fi subcutanate, subfasciale, subtendinoase,
submusculare. Secundar pot comunica cu o cavitate articulară apropiată. submusculare. Secundar pot comunica cu o cavitate articulară apropiată.
4. Trohleele musculare sunt inele fibroase complete sau incomplete prin care trec anumite 4. Trohleele musculare sunt inele fibroase complete sau incomplete prin care trec anumite
tendoane schimbându-úi direcĠia (hipomohlion). tendoane schimbându-úi direcĠia (hipomohlion).
ConfiguraĠia internă a muúchiului ConfiguraĠia internă a muúchiului

În structura muúchiului intră fibre musculare striate, Ġesut conjuctiv, vase, nervi úi formaĠiuni În structura muúchiului intră fibre musculare striate, Ġesut conjuctiv, vase, nervi úi formaĠiuni
receptoare. receptoare.
Gruparea fibrelor musculare cu ajutorul Ġesutului conjunctiv se face sub formă de fascicule Gruparea fibrelor musculare cu ajutorul Ġesutului conjunctiv se face sub formă de fascicule
de ordine crescândă, numite fascicule primare, secundare úi terĠiare. Totalitatea Ġesutului conjunctiv de ordine crescândă, numite fascicule primare, secundare úi terĠiare. Totalitatea Ġesutului conjunctiv
intramuscular se numeúte perimisium úi constituie un sistem unitar. Elementele structurale sunt intramuscular se numeúte perimisium úi constituie un sistem unitar. Elementele structurale sunt
fibre de colagen úi fibre elastice. fibre de colagen úi fibre elastice.
Cea mai mică grupare de fibre musculare (10-30) se numeúte fascicul primar iar Ġesutul Cea mai mică grupare de fibre musculare (10-30) se numeúte fascicul primar iar Ġesutul
conjunctiv care uneúte aceste fibre musculare poartă numele de endomisium; împreună cu el conjunctiv care uneúte aceste fibre musculare poartă numele de endomisium; împreună cu el
pătrund capilarele úI fibrele nervoase. La unul sau la ambele capete se formează un fascicul pătrund capilarele úI fibrele nervoase. La unul sau la ambele capete se formează un fascicul
tendinos primar. Fasciculul primar reprezintă cea mai mică unitate structurală ce conĠine toate tendinos primar. Fasciculul primar reprezintă cea mai mică unitate structurală ce conĠine toate
elementele muúchiului ca organ úi se numeúte « mion ». Din interiorul fasciculului primar fibrele elementele muúchiului ca organ úi se numeúte « mion ». Din interiorul fasciculului primar fibrele
conjunctive se continuă la suprafaĠa lui învelindu-l. Ele sunt dispuse sub formă de tururi de spirală conjunctive se continuă la suprafaĠa lui învelindu-l. Ele sunt dispuse sub formă de tururi de spirală
cu o anumită oblicitate; prin suprapunerea spiralelor în sens invers iau naútere « reĠele forfecate » cu cu o anumită oblicitate; prin suprapunerea spiralelor în sens invers iau naútere « reĠele forfecate » cu
mare importanĠă biomecanică (permit adaptarea Ġesutului conjunctiv la forma variabilă a fibrelor mare importanĠă biomecanică (permit adaptarea Ġesutului conjunctiv la forma variabilă a fibrelor
musculare în timpul contracĠiei). musculare în timpul contracĠiei).
Mai multe fascicule primare sunt unite în fascicule secundare úI acestea în fascicule terĠiare Mai multe fascicule primare sunt unite în fascicule secundare úI acestea în fascicule terĠiare
printr-un sistem de fibre conjunctive dispus după acelaúi principiu arhitectonic. Totalitatea Ġesutului printr-un sistem de fibre conjunctive dispus după acelaúi principiu arhitectonic. Totalitatea Ġesutului
conjunctiv dispus în jurul fasciculelor primare úI secundare se numeúte perimisium intern, iar conjunctiv dispus în jurul fasciculelor primare úI secundare se numeúte perimisium intern, iar
componenta care înveleúte suprafaĠa întregului muúchi se numeúte perimisium extern sau componenta care înveleúte suprafaĠa întregului muúchi se numeúte perimisium extern sau
epimisium. Fascia de înveliú a muúchiului poate fi identică cu perimisiumul extern sau poate fi o epimisium. Fascia de înveliú a muúchiului poate fi identică cu perimisiumul extern sau poate fi o
diferenĠiere independentă a acestuia când se poate interpune úi un Ġesut conjunctiv lax de alunecare diferenĠiere independentă a acestuia când se poate interpune úi un Ġesut conjunctiv lax de alunecare
(paramisium). (paramisium).
Microscopie musculară . Lungimea fibrelor musculare variază între 1-60 mm,iar grosimea Microscopie musculară . Lungimea fibrelor musculare variază între 1-60 mm,iar grosimea
între 10-100 micrometri (0.01-01 mm). Pentru comparaĠie grosimea unui fir de păr uman este de între 10-100 micrometri (0.01-01 mm). Pentru comparaĠie grosimea unui fir de păr uman este de
aproximativ 50 micrometri. Fiecare muúchi este compus din mai multe fibre musculare, grupate în aproximativ 50 micrometri. Fiecare muúchi este compus din mai multe fibre musculare, grupate în
fascicule. Un fascicul conĠine aproximativ 1000 de fibre, legate între ele prin Ġesut conjunctiv, ce fascicule. Un fascicul conĠine aproximativ 1000 de fibre, legate între ele prin Ġesut conjunctiv, ce
înconjoară úi fasciculul. înconjoară úi fasciculul.
Aranjamentul acestor fascicule variază de la un muúchi la altul. Există muúchi cum este Aranjamentul acestor fascicule variază de la un muúchi la altul. Există muúchi cum este
psoasul la care fibrele musculare sunt paralele între ele úi cu axul longitudinal al muúchiului, psoasul la care fibrele musculare sunt paralele între ele úi cu axul longitudinal al muúchiului,
aranjament ce permite contracĠii rapide úi intense. AlĠi muúchi (muúchiul gluteus), prezintă un aranjament ce permite contracĠii rapide úi intense. AlĠi muúchi (muúchiul gluteus), prezintă un
aranjament penat în care fibrele sunt scurte úi orientate oblic fată de axa longitudinală. Aceúti aranjament penat în care fibrele sunt scurte úi orientate oblic fată de axa longitudinală. Aceúti
muúchi penaĠi (uni sau bipenaĠi) sunt mai puternici dar datorită faptului că fibrele lor sunt mai muúchi penaĠi (uni sau bipenaĠi) sunt mai puternici dar datorită faptului că fibrele lor sunt mai
scurte, scurtarea muúchiului va fi úi ea mai mică úi realizată mai lent. Dar, aúa cum am arătat scurte, scurtarea muúchiului va fi úi ea mai mică úi realizată mai lent. Dar, aúa cum am arătat
56 56
anterior, lucrul mecanic obĠinut prin cheltuiala unei anumite cantităĠi de energie este mai mare când anterior, lucrul mecanic obĠinut prin cheltuiala unei anumite cantităĠi de energie este mai mare când
procentul este mai redus. Aceasta înseamnă că muúchii penaĠi sunt mai eficienĠi. procentul este mai redus. Aceasta înseamnă că muúchii penaĠi sunt mai eficienĠi.
Intr-un muúchi lung, cu fibrele paralele cu axul lung există puĠin Ġesut conjunctiv în Intr-un muúchi lung, cu fibrele paralele cu axul lung există puĠin Ġesut conjunctiv în
interiorul masei muúchiului; cea mai mare parte este concentrată la nivelul tendoanelor aflate la interiorul masei muúchiului; cea mai mare parte este concentrată la nivelul tendoanelor aflate la
capetele muúchiului. capetele muúchiului.
Acest tip de muúchi produce carnea cea mai bună pentru fripturi; la măcelar carnea cea mai Acest tip de muúchi produce carnea cea mai bună pentru fripturi; la măcelar carnea cea mai
scumpă este muúchiul psoas al unei vaci; cea mai ieftină este muúchiul penat ce conĠine mult Ġesut scumpă este muúchiul psoas al unei vaci; cea mai ieftină este muúchiul penat ce conĠine mult Ġesut
conjunctiv. conjunctiv.
Pentru a observa mai bine fibra musculară este necesar să utilizăm microscopul electronic. Pentru a observa mai bine fibra musculară este necesar să utilizăm microscopul electronic.
Privită la microscopul electronic fiecare fibră musculară apare inclusă într-o membrană cu structura Privită la microscopul electronic fiecare fibră musculară apare inclusă într-o membrană cu structura
lipoproteică. In interiorul fibrei 60-70% din volumul total este ocupat de aparatul contractil al lipoproteică. In interiorul fibrei 60-70% din volumul total este ocupat de aparatul contractil al
muúchiului (miofibrilele). O miofibrilă are lungimea egală cu cea a fibrei musculare úi diametrul de muúchiului (miofibrilele). O miofibrilă are lungimea egală cu cea a fibrei musculare úi diametrul de
1 micron. Este alcătuită dintr-o succesiune de discuri clare úi întunecate, la mijlocul discului clar 1 micron. Este alcătuită dintr-o succesiune de discuri clare úi întunecate, la mijlocul discului clar
se găseúte membrana Z, iar la mijlocul discului întunecat banda H luminoasă. Totalitatea se găseúte membrana Z, iar la mijlocul discului întunecat banda H luminoasă. Totalitatea
structurilor cuprinse între două membrane Z succesive formează un sarcomer, unitatea structurilor cuprinse între două membrane Z succesive formează un sarcomer, unitatea
morfofuncĠională a muúchiului striat. Discurile sunt situate la acelaúi nivel pentru toate morfofuncĠională a muúchiului striat. Discurile sunt situate la acelaúi nivel pentru toate
miofibrilele fibrei musculare, de unde rezultă aspectul striat al acesteia. La menĠinerea la acelaúi miofibrilele fibrei musculare, de unde rezultă aspectul striat al acesteia. La menĠinerea la acelaúi
nivel al discurilor contribuie membrana Z care se prelungeúte de la o miofibrilă la alta úi se inseră nivel al discurilor contribuie membrana Z care se prelungeúte de la o miofibrilă la alta úi se inseră
pe faĠa internă a sarcolemei (membrana fibrei musculare). pe faĠa internă a sarcolemei (membrana fibrei musculare).
Huxley a arătat că fiecare miofibrilă este alcătuită din microfilamente de miozină úi actină. Huxley a arătat că fiecare miofibrilă este alcătuită din microfilamente de miozină úi actină.
Miofilamentele de miozină sunt groase, au un diametru de 100 angstromi úi o lungime de 1,5 Miofilamentele de miozină sunt groase, au un diametru de 100 angstromi úi o lungime de 1,5
microni. Miofilamentele de actina sunt mai subĠiri, cu un diametru de 50 angstromi úi o lungime de microni. Miofilamentele de actina sunt mai subĠiri, cu un diametru de 50 angstromi úi o lungime de
2 microni, mai numeroase. Ele se inseră cu un capăt pe membrana Z iar celălalt alunecă printre 2 microni, mai numeroase. Ele se inseră cu un capăt pe membrana Z iar celălalt alunecă printre
miofilamentele de miozină. Prin alinierea miofilamentelor muúchiul se scurtează. miofilamentele de miozină. Prin alinierea miofilamentelor muúchiul se scurtează.
Sarcoplasma care înconjoară miofilamentele conĠine úi alte structuri cu rol important în contracĠie: Sarcoplasma care înconjoară miofilamentele conĠine úi alte structuri cu rol important în contracĠie:
mitocondriile, reticulul endoplasmatic, ribozomi liberi, incluziuni de glicogen, grăsimi, mioglobină. mitocondriile, reticulul endoplasmatic, ribozomi liberi, incluziuni de glicogen, grăsimi, mioglobină.
Mitocondriile sunt organitele la nivelul cărora se realizează procesele de oxidare din care rezultă Mitocondriile sunt organitele la nivelul cărora se realizează procesele de oxidare din care rezultă
energia ce se acumulează în legăturile ATP-ului. Unele mitocondrii sunt situate imediat sub energia ce se acumulează în legăturile ATP-ului. Unele mitocondrii sunt situate imediat sub
membrana celulară pentru a avea acces la oxigenul ce ajunge la nivel celular. Aceste mitocondrii au membrana celulară pentru a avea acces la oxigenul ce ajunge la nivel celular. Aceste mitocondrii au
o formă alungită, în timp ce mitocondriile învecinate miofibrilelor se prezintă ca o reĠea tubulară o formă alungită, în timp ce mitocondriile învecinate miofibrilelor se prezintă ca o reĠea tubulară
ramificată úi nu ca elemente izolate. In sarcoplasmă se mai găseúte o reĠea de canalicule ramificată úi nu ca elemente izolate. In sarcoplasmă se mai găseúte o reĠea de canalicule
longitudinale sau transversale prin membranele cărora se transmite influxul nervos de la sarcolemă longitudinale sau transversale prin membranele cărora se transmite influxul nervos de la sarcolemă
la miofibrile. Această reĠea înconjoară miofibrilele. Reticulul endoplasmatic are un rol important la miofibrile. Această reĠea înconjoară miofibrilele. Reticulul endoplasmatic are un rol important
în eliberarea úi recaptarea calciului necesar pentru contracĠia úi relaxarea musculară. In interiorul în eliberarea úi recaptarea calciului necesar pentru contracĠia úi relaxarea musculară. In interiorul
său concentraĠia în ionii de calciu este de 10000 ori mai mare decât la exterior. său concentraĠia în ionii de calciu este de 10000 ori mai mare decât la exterior.
Pigmentul roúu - mioglobina este cel care determină coloraĠia sarcoplasmei. În unele fibre Pigmentul roúu - mioglobina este cel care determină coloraĠia sarcoplasmei. În unele fibre
musculare mioglobina este abundentă úi de aceea se numesc fibre musculare roúii, iar în altele este musculare mioglobina este abundentă úi de aceea se numesc fibre musculare roúii, iar în altele este
în cantitate mică, aceste fibre fiind denumite fibre musculare albe. La animale úi păsări aceste în cantitate mică, aceste fibre fiind denumite fibre musculare albe. La animale úi păsări aceste
fibre sunt foarte bine diferenĠiate. fibre sunt foarte bine diferenĠiate.
La om nu există muúchi roúii úi muúchi albi, dar în formarea unui muúchi participă fibre mai La om nu există muúchi roúii úi muúchi albi, dar în formarea unui muúchi participă fibre mai
sărace în sarcoplasmă (muúchi flexori), iar în alĠii fibre mai bogate în sarcoplasmă (muúchii sărace în sarcoplasmă (muúchi flexori), iar în alĠii fibre mai bogate în sarcoplasmă (muúchii
extensori). Dintre muúchii scheletici, muúchii gemeni úi sternocleidomastoidian conĠin multe fibre extensori). Dintre muúchii scheletici, muúchii gemeni úi sternocleidomastoidian conĠin multe fibre
sărace în sarcoplasmă iar solearul conĠine numeroase fibre musculare bogate în sarcoplasmă. sărace în sarcoplasmă iar solearul conĠine numeroase fibre musculare bogate în sarcoplasmă.
57 57
Periost Periost
Tendon Tendon
Fascie Fascie
Muschi scheletic Muschi scheletic
Epimisium Epimisium
Perimisium Perimisium
Fascicul Fascicul
Endomisium Endomisium
endomisium endomisium
Striatii Striatii
Sarcolema Sarcolema
Nuclei Nuclei
Sarcoplasma Sarcoplasma
miofilamente miofibrile miofilamente miofibrile
Figura 2.22. Structura muúchiului scheletic Figura 2.22. Structura muúchiului scheletic
Fibrele musculare, roúii fiind bogate în sarcoplasmă, asigură condiĠii favorabile contracĠiilor Fibrele musculare, roúii fiind bogate în sarcoplasmă, asigură condiĠii favorabile contracĠiilor
musculare prelungite, deoarece conĠin în cantităĠi mai mari atât substanĠe energetice cât úi musculare prelungite, deoarece conĠin în cantităĠi mai mari atât substanĠe energetice cât úi
mioglobină. Mioglobina este asemănătoare cu hemoglobina din hematie úi are rolul de a înmagazina mioglobină. Mioglobina este asemănătoare cu hemoglobina din hematie úi are rolul de a înmagazina
oxigenul care este folosit de muúchi în condiĠii de hipoxie. Prin practicarea eforturilor de lungă oxigenul care este folosit de muúchi în condiĠii de hipoxie. Prin practicarea eforturilor de lungă
durată se dezvoltă fibrele musculare roúii care produc o contracĠie lentă, de lungă durată úi obosesc durată se dezvoltă fibrele musculare roúii care produc o contracĠie lentă, de lungă durată úi obosesc
greu. În acest caz cantitatea de energie nu este mare dar trebuie generată continuu o perioadă bună greu. În acest caz cantitatea de energie nu este mare dar trebuie generată continuu o perioadă bună
de timp. SoluĠia energetică optimă este cea a oxidării aerobe a glucozei cu implicarea citocromilor. de timp. SoluĠia energetică optimă este cea a oxidării aerobe a glucozei cu implicarea citocromilor.
Eforturile dinamice, de scurtă durată, vor dezvolta în principal fibrele albe care produc contracĠii Eforturile dinamice, de scurtă durată, vor dezvolta în principal fibrele albe care produc contracĠii
rapide úi obosesc repede. Energia necesară unor astfel de contracĠii se obĠine prin metabolismul rapide úi obosesc repede. Energia necesară unor astfel de contracĠii se obĠine prin metabolismul
anaerob al glucozei anaerob al glucozei
Fibrele musculare roúii sunt deci responsabile de anduranĠă, în timp ce fibrele albe sunt Fibrele musculare roúii sunt deci responsabile de anduranĠă, în timp ce fibrele albe sunt
responsabile de viteză. Cercetăti recente au arătat că de fapt muúchiul uman conĠine cel puĠin trei responsabile de viteză. Cercetăti recente au arătat că de fapt muúchiul uman conĠine cel puĠin trei
tipuri de fibre : fibre lente, fibre rapide oxidative úi fibre rapide glicolitice, aúa cum se arată în tipuri de fibre : fibre lente, fibre rapide oxidative úi fibre rapide glicolitice, aúa cum se arată în
tabelul următor. tabelul următor.
58 58
miofibrile miofibrile
Fibra musculara Fibra musculara

scheletica Zona H scheletica Zona H
Mb. Z Actina Mb. Z Actina

Disc Disc Disc Disc
Miozina Miozina
clar intunecat clar intunecat
Miofibrile Miofibrile
Cisterne ale reticulului Cisterne ale reticulului

endoplasmatic endoplasmatic
Reticul endoplasmaric Reticul endoplasmaric
Tubuli transversali Tubuli transversali
Orificii tubuli transversali mitocondrii Orificii tubuli transversali mitocondrii

nucleu nucleu
miofilamente miofilamente
sarcoplasma sarcoplasma
sarcolema sarcolema
Figura 2.23. O diagramă a muúchiului scheletic (a ); secĠiune prin fibra musculară striată (b); (c) Figura 2.23. O diagramă a muúchiului scheletic (a ); secĠiune prin fibra musculară striată (b); (c)
fotomicrografie. fotomicrografie.
59 59
Tabel 2.1. Caracteristicile principalelor tipuri de fibre musculare Tabel 2.1. Caracteristicile principalelor tipuri de fibre musculare
Caracteristici Fibre lente Fibre rapide Fibre rapide Caracteristici Fibre lente Fibre rapide Fibre rapide
oxidative glicolitice oxidative glicolitice
Alimentare cu sânge Bună Bună/ moderată Slabă Alimentare cu sânge Bună Bună/ moderată Slabă
Oboseală pe termen Rezistente Rezistente Relativ mică Oboseală pe termen Rezistente Rezistente Relativ mică
scurt scurt
Capacitate anaerobă Moderată Moderate Bună Capacitate anaerobă Moderată Moderate Bună
Depozite principale Glicogen, grăsime Glicogen, puĠină Glicogen Depozite principale Glicogen, grăsime Glicogen, puĠină Glicogen
combustibil grăsime combustibil grăsime
Viteză de contracĠie Mică Mare Mare Viteză de contracĠie Mică Mare Mare
Diametrul fibrei Mic Intermediar Mare Diametrul fibrei Mic Intermediar Mare
Mărimea unităĠii Mică Intermediară Mare Mărimea unităĠii Mică Intermediară Mare
motorii motorii
Mărimea fibrei Mică Intermediară Mare Mărimea fibrei Mică Intermediară Mare
motoneuronului motoneuronului
Tip motoneuroni Alfa tonici mici (2) Alfa fazici mari (1) Tip motoneuroni Alfa tonici mici (2) Alfa fazici mari (1)
Fibrele lente sunt mai numeroase în muúchii roúii, energia necesară contracĠiei este generată Fibrele lente sunt mai numeroase în muúchii roúii, energia necesară contracĠiei este generată
prin mecanisme aerobe, se contractă relativ lent úi sunt rezistente la oboseală. prin mecanisme aerobe, se contractă relativ lent úi sunt rezistente la oboseală.
Fibrele rapide glicolitice se găsesc predominant în muúchii albi úi generează energie prin Fibrele rapide glicolitice se găsesc predominant în muúchii albi úi generează energie prin
mecanisme anaerobe; contracĠia este rapidă úi obosesc repede. mecanisme anaerobe; contracĠia este rapidă úi obosesc repede.
Fibrele rapide oxidative sunt intermediare celor două tipuri enunĠate; se contractă rapid úi au Fibrele rapide oxidative sunt intermediare celor două tipuri enunĠate; se contractă rapid úi au
capacitatea mixtă aerobă úi anaerobă. Într-o unitate motorie toate fibrele sunt de acelaúi tip. capacitatea mixtă aerobă úi anaerobă. Într-o unitate motorie toate fibrele sunt de acelaúi tip.
InervaĠia muúchiului. Un muúchi este inervat de regulă de o singură ramură nervoasă InervaĠia muúchiului. Un muúchi este inervat de regulă de o singură ramură nervoasă
ce pătrunde împreună cu vasele la nivelul hilului neurovascular úi se răspândeúte de-a lungul ce pătrunde împreună cu vasele la nivelul hilului neurovascular úi se răspândeúte de-a lungul
perimisiului în interiorul întregului muúchi formând un bogat plex intramuscular. De aici fibrele perimisiului în interiorul întregului muúchi formând un bogat plex intramuscular. De aici fibrele
nervoase se distribuie fibrelor musculare úi receptorilor. nervoase se distribuie fibrelor musculare úi receptorilor.
Nervii muúchilor sunt micúti conĠinând fibre motoare, senzitive úi vegetative. Nervii muúchilor sunt micúti conĠinând fibre motoare, senzitive úi vegetative.
A. Fibrele motorii sunt cele mai bine reprezentate. Majoritatea lor aparĠin categoriei A alfa A. Fibrele motorii sunt cele mai bine reprezentate. Majoritatea lor aparĠin categoriei A alfa
cu origine în motoneuronii coarnelor anterioare ale măduvei sau nucleii motori ai trunchiului cu origine în motoneuronii coarnelor anterioare ale măduvei sau nucleii motori ai trunchiului
cerebral. Fibrele sunt lungi, groase úi realizează o placă motoare (sinapsă neuromusculară) cu fibra cerebral. Fibrele sunt lungi, groase úi realizează o placă motoare (sinapsă neuromusculară) cu fibra
musculară striată. O singură fibră nervoasă se ramifică úi inervează mai multe fibre musculare, musculară striată. O singură fibră nervoasă se ramifică úi inervează mai multe fibre musculare,
constituind o unitate motorie. constituind o unitate motorie.
Numărul de fibre musculare aparĠinând unei unităĠi motorii constituie coeficientul de Numărul de fibre musculare aparĠinând unei unităĠi motorii constituie coeficientul de
inervaĠie. Pentru muúchii de mare precizie (muúchii extrinseci ai globului ocular) unitatea motorie inervaĠie. Pentru muúchii de mare precizie (muúchii extrinseci ai globului ocular) unitatea motorie
conĠine 3-15 fibre musculare în timp ce pentru muúchii cu acĠiune mai puĠin fină (m. conĠine 3-15 fibre musculare în timp ce pentru muúchii cu acĠiune mai puĠin fină (m.
gastrocnemian) numărul de fibre dintr-o unitate motorie variază între sute până la peste 1000 de gastrocnemian) numărul de fibre dintr-o unitate motorie variază între sute până la peste 1000 de
fibre musculare. Majoritatea muúchilor sunt compuúi din 100 -700 unităĠi motorii. fibre musculare. Majoritatea muúchilor sunt compuúi din 100 -700 unităĠi motorii.
Numărul de unităĠi motorii activate determină forĠa de contracĠie a muúchiului. Numărul de unităĠi motorii activate determină forĠa de contracĠie a muúchiului.
Localizarea unităĠilor motorii în cadrul corpului muscular se face într-un anumit fel: fibrele Localizarea unităĠilor motorii în cadrul corpului muscular se face într-un anumit fel: fibrele
musculare aparĠinând unei unităĠi motorii nu formează un grup compact ci se repartizează pe un musculare aparĠinând unei unităĠi motorii nu formează un grup compact ci se repartizează pe un
câmp de cca 5-10 mm diametru în cadrul căruia se pot întrepătrunde 15-30 de unităĠi motorii câmp de cca 5-10 mm diametru în cadrul căruia se pot întrepătrunde 15-30 de unităĠi motorii
diferite. diferite.
60 60
Neuroni motori Neuroni motori
Placa motorie Placa motorie
Fibre musculare Fibre musculare
Figura 2.24. Placă motorie Figura 2.24. Placă motorie
S-au evidenĠiat mari diferenĠe în ceea ce priveúte mărimea unităĠilor motorii (respectiv S-au evidenĠiat mari diferenĠe în ceea ce priveúte mărimea unităĠilor motorii (respectiv
numărul de fibre musculare inervate) în cadrul aceluiaúi muúchi, ceea ce implică úI diferenĠe de numărul de fibre musculare inervate) în cadrul aceluiaúi muúchi, ceea ce implică úI diferenĠe de
contractilitate. UnităĠile motorii mici sunt alcătuite în principal din fibre lente în timp ce unităĠile contractilitate. UnităĠile motorii mici sunt alcătuite în principal din fibre lente în timp ce unităĠile
motorii mari sunt alcătuite din fibre rapide. S-a arătat de asemenea, că neuronii motori cu axoni motorii mari sunt alcătuite din fibre rapide. S-a arătat de asemenea, că neuronii motori cu axoni
subĠiri sunt primii stimulaĠi într-o contracĠie musculară gradată, ei aparĠinând unităĠilor motorii subĠiri sunt primii stimulaĠi într-o contracĠie musculară gradată, ei aparĠinând unităĠilor motorii
mici. Se poate astfel concluziona că o contracĠie musculară gradată este iniĠiată prin activarea mici. Se poate astfel concluziona că o contracĠie musculară gradată este iniĠiată prin activarea
unităĠilor mici iar apoi, progresiv proporĠional cu creúterea forĠei, intră în acĠiune unităĠi din ce în ce unităĠilor mici iar apoi, progresiv proporĠional cu creúterea forĠei, intră în acĠiune unităĠi din ce în ce
mai mari. mai mari.
Majoritatea muúchilor scheletici au în componenĠa lor ambele tipuri de unităĠi motorii, Majoritatea muúchilor scheletici au în componenĠa lor ambele tipuri de unităĠi motorii,
proporĠia acestora determinând relaĠia forĠă-velocitate (Hill, 1970). proporĠia acestora determinând relaĠia forĠă-velocitate (Hill, 1970).
Fibrele motorii A gama constituie 30% din totalitatea fibrelor motoare úI au origine în Fibrele motorii A gama constituie 30% din totalitatea fibrelor motoare úI au origine în
motoneuronii gama din coarnele anterioare medulare. Se termină printr-o placă motorie la nivelul motoneuronii gama din coarnele anterioare medulare. Se termină printr-o placă motorie la nivelul
fibrelor intrafusale ale fusurilor neuromusculare. Nu fac parte din unităĠile motorii dar pot iniĠia fibrelor intrafusale ale fusurilor neuromusculare. Nu fac parte din unităĠile motorii dar pot iniĠia
contracĠia musculară în mod indirect prin reflexul de întindere (stretching) úI intervin în reglarea contracĠia musculară în mod indirect prin reflexul de întindere (stretching) úI intervin în reglarea
tonusului muscular. tonusului muscular.
B. Fibrele senzitive îúi au originea în ganglionii senzitivi (spinali úi cranieni). La nivelul B. Fibrele senzitive îúi au originea în ganglionii senzitivi (spinali úi cranieni). La nivelul
muúchiului se termină în organe receptoare speciale (fus neuromuscular) sau sub forme mai simple muúchiului se termină în organe receptoare speciale (fus neuromuscular) sau sub forme mai simple
la nivelul fibrelor musculare, tendon, perimisium. Aceúti receptori asigură împreună cu fibrele la nivelul fibrelor musculare, tendon, perimisium. Aceúti receptori asigură împreună cu fibrele
senzitive sensibilitatea proprioceptivă reacĠionând la variaĠiile de presiune úi tensiune care iau senzitive sensibilitatea proprioceptivă reacĠionând la variaĠiile de presiune úi tensiune care iau
naútere în timpul contracĠiei musculare în muúchi, tendoane úi anexele lor. naútere în timpul contracĠiei musculare în muúchi, tendoane úi anexele lor.
Fiecare muúchi conĠine un număr variabil de fusuri neuromusculare, dependent de gradul de Fiecare muúchi conĠine un număr variabil de fusuri neuromusculare, dependent de gradul de
automatism al muúchiului. automatism al muúchiului.
Astfel muúchii cei mai voluntari, respectiv muúchii fazici, albi au cea mai scăzută Astfel muúchii cei mai voluntari, respectiv muúchii fazici, albi au cea mai scăzută
concentraĠie de fusuri neuromusculare, în timp ce muúchii antigravitaĠionali, posturali, tonici, roúii, concentraĠie de fusuri neuromusculare, în timp ce muúchii antigravitaĠionali, posturali, tonici, roúii,
care detectează rapid modificările poziĠiei corpului, au cele mai mari valori. care detectează rapid modificările poziĠiei corpului, au cele mai mari valori.
Muúchii bogaĠi în fusuri neuromusculare participă predominant la activităĠi reflexe, Muúchii bogaĠi în fusuri neuromusculare participă predominant la activităĠi reflexe,
automate, iar cei săraci contribuie la activităĠi predominant voluntare. automate, iar cei săraci contribuie la activităĠi predominant voluntare.
61 61
Circuitul feed-back negativ este important mai ales pentru muúchii posturali; reprezintă, de Circuitul feed-back negativ este important mai ales pentru muúchii posturali; reprezintă, de
asemenea, úI baza unor reflexe (rotulian, bicipital, tricipital). asemenea, úI baza unor reflexe (rotulian, bicipital, tricipital).
Conexiunile corn anterior medular - muúchi formează un sistem funcĠional foarte bine Conexiunile corn anterior medular - muúchi formează un sistem funcĠional foarte bine
autoreglat, în cadrul căruia « bucla gama » este cea mai bine cunoscută. Ea este formată din autoreglat, în cadrul căruia « bucla gama » este cea mai bine cunoscută. Ea este formată din
motoneuronul gama - axonul său -fibra musculară intrafusală-terminaĠii senzitive primare motoneuronul gama - axonul său -fibra musculară intrafusală-terminaĠii senzitive primare
(spiralate) -fibre senzitive -protoneuronul senzitiv spinal - motoneuronul alfa tonic. (spiralate) -fibre senzitive -protoneuronul senzitiv spinal - motoneuronul alfa tonic.
Motoneuronii gama primesc în permanenĠă impulsuri de la centrii superiori care le Motoneuronii gama primesc în permanenĠă impulsuri de la centrii superiori care le
modulează starea de excitabilitate, stare pe care o retransmit motoneuronului alfa. Orice semnal modulează starea de excitabilitate, stare pe care o retransmit motoneuronului alfa. Orice semnal
trimis de la centrii supraspinali către motoneuronul alfa excită simultan úi motoneuronul gama ceea trimis de la centrii supraspinali către motoneuronul alfa excită simultan úi motoneuronul gama ceea
ce va determina contracĠia fibrelor musculare extra úi intrafusale. De altfel, datorită faptului că au ce va determina contracĠia fibrelor musculare extra úi intrafusale. De altfel, datorită faptului că au
un prag de excitabilitate redus motoneuronii gama sunt în permanenĠă susceptibili să primească un prag de excitabilitate redus motoneuronii gama sunt în permanenĠă susceptibili să primească
impulsuri de la toĠi centrii. impulsuri de la toĠi centrii.
Rolul principal al buclei gama este de a menĠine tonusul muscular deoarece influxul pornit Rolul principal al buclei gama este de a menĠine tonusul muscular deoarece influxul pornit
de la motoneuronul gama determină o stare de contracĠie a fibrelor intrafusale cu întinderea zonei de la motoneuronul gama determină o stare de contracĠie a fibrelor intrafusale cu întinderea zonei
centrale a fusului, stimularea terminaĠiilor nervoase primare úi transmiterea impulsului prin fibrele centrale a fusului, stimularea terminaĠiilor nervoase primare úi transmiterea impulsului prin fibrele
senzitive la motoneuronul alfa medular având ca efect contracĠia fibrelor extrafusale úi deci senzitive la motoneuronul alfa medular având ca efect contracĠia fibrelor extrafusale úi deci
creúterea tonusului muscular. creúterea tonusului muscular.
Există úi un mecanism inhibitor de autofrânare, descris de Renshaw care reglează nivelul de Există úi un mecanism inhibitor de autofrânare, descris de Renshaw care reglează nivelul de
descărcare a motoneuronului alfa; acest mecanism nu este influenĠat de centrii supraspinali úi nici descărcare a motoneuronului alfa; acest mecanism nu este influenĠat de centrii supraspinali úi nici
de bucla gama. de bucla gama.
Bucla gama pregăteúte deci úi ajustează mereu starea de tonus muscular necesar miúcărilor Bucla gama pregăteúte deci úi ajustează mereu starea de tonus muscular necesar miúcărilor
active. active.
Tonicitatea este o proprietate fundamentală a muúchiului cu inervaĠie păstrată. Reprezintă Tonicitatea este o proprietate fundamentală a muúchiului cu inervaĠie păstrată. Reprezintă
o contracĠie tetanică slabă realizată printr-un reflex proprioceptiv segmentar cu activarea unui o contracĠie tetanică slabă realizată printr-un reflex proprioceptiv segmentar cu activarea unui
număr mic de unităĠi motorii. Se disting mai multe tipuri, úi anume: număr mic de unităĠi motorii. Se disting mai multe tipuri, úi anume:
- tonus muscular de repaus cu rol în menĠinerea segmentelor osoase unite prin articulaĠii în - tonus muscular de repaus cu rol în menĠinerea segmentelor osoase unite prin articulaĠii în
poziĠie poziĠie
- tonus muscular de postură sau de atitudine cu rol în menĠinerea poziĠiei corpului, - tonus muscular de postură sau de atitudine cu rol în menĠinerea poziĠiei corpului,
opunându-se gravitaĠiei (muúchii cefei úi ai úanĠurilor vertebrale úi muúchii abdominali în opunându-se gravitaĠiei (muúchii cefei úi ai úanĠurilor vertebrale úi muúchii abdominali în
menĠinerea poziĠiei ortostatice) menĠinerea poziĠiei ortostatice)
- tonus muscular de susĠinere cu rol în contracĠiile statice úi de forĠă. - tonus muscular de susĠinere cu rol în contracĠiile statice úi de forĠă.
Tonusul muscular este menĠinut pe seama fibrelor musculare roúii - lente. Copilul până la 7- Tonusul muscular este menĠinut pe seama fibrelor musculare roúii - lente. Copilul până la 7-
8 ani are un tonus de repaus bun, dar cel de postură este redus. De acea, la această vârstă copiii îúi 8 ani are un tonus de repaus bun, dar cel de postură este redus. De acea, la această vârstă copiii îúi
schimbă des poziĠia sau se reazemă. După 9-10 ani se dezvoltă tonusul de postură úi cel de schimbă des poziĠia sau se reazemă. După 9-10 ani se dezvoltă tonusul de postură úi cel de
susĠinere. La pubertate (14-17 ani) tonusul de susĠinere úi de atitudine scad, ca apoi în adolescenĠă susĠinere. La pubertate (14-17 ani) tonusul de susĠinere úi de atitudine scad, ca apoi în adolescenĠă
să se dezvolte complet. să se dezvolte complet.
Forme de contracĠie musculară Forme de contracĠie musculară

Muúchiul poate antrena o miúcare, dar nu este neapărat el cel care realizează miúcarea Muúchiul poate antrena o miúcare, dar nu este neapărat el cel care realizează miúcarea
respectivă. respectivă.
Ex: dreptul abdominal realizează flexia trunchiului (apropie sternul de pube). Ex: dreptul abdominal realizează flexia trunchiului (apropie sternul de pube).
În poziĠie clinostatică dreptul abdominal realizează această flexie úi greutatea trunchiului În poziĠie clinostatică dreptul abdominal realizează această flexie úi greutatea trunchiului
este forĠa care se opune miúcării. Dar în poziĠie ortostatică nu dreptul abdominal realizează flexia ci este forĠa care se opune miúcării. Dar în poziĠie ortostatică nu dreptul abdominal realizează flexia ci
greutatea trunchiului (gravitaĠia). Trunchiul «cade« spre anterior. greutatea trunchiului (gravitaĠia). Trunchiul «cade« spre anterior.
1. Când o miúcare se realizează de către muúchiul responsabil pentru această miúcare 1. Când o miúcare se realizează de către muúchiul responsabil pentru această miúcare
contracĠia se numeúte concentrică. Se realizează apropierea inserĠiilor musculare. (ex: flexia contracĠia se numeúte concentrică. Se realizează apropierea inserĠiilor musculare. (ex: flexia
trunchiului din clinostatism reprezintă o contracĠie concentrică a dreptului abdominal). trunchiului din clinostatism reprezintă o contracĠie concentrică a dreptului abdominal).
Există cazuri în care un muúchi lucrează deúi acĠiunea ce se desfăúoară nu este a sa; rolul său Există cazuri în care un muúchi lucrează deúi acĠiunea ce se desfăúoară nu este a sa; rolul său
este de a frâna acĠiunea respectivă. Fără acest rol de frenare acĠiunea s-ar derula foarte rapid. este de a frâna acĠiunea respectivă. Fără acest rol de frenare acĠiunea s-ar derula foarte rapid.
62 62
Reluând exemplul flexiei trunchiului, în poziĠie ortostatică flexia este realizată de acĠiunea Reluând exemplul flexiei trunchiului, în poziĠie ortostatică flexia este realizată de acĠiunea
forĠei gravitaĠionale. Fără nici un fel de travaliu muscular această flexie ar fi o »cădere » spre forĠei gravitaĠionale. Fără nici un fel de travaliu muscular această flexie ar fi o »cădere » spre
anterior. anterior.
Pentru o flexie lentă este necesară o contracĠie a muúchilor extensori ai trunchiului care Pentru o flexie lentă este necesară o contracĠie a muúchilor extensori ai trunchiului care
frenează, încetinesc această flexie. frenează, încetinesc această flexie.
2. Când o miúcare este efectuată de un muúchi prin cedarea progresivă a stării sale de 2. Când o miúcare este efectuată de un muúchi prin cedarea progresivă a stării sale de
contracĠie contracĠia acestui muúchi se numeúte contracĠie excentrică; se produce îndepărtarea contracĠie contracĠia acestui muúchi se numeúte contracĠie excentrică; se produce îndepărtarea
inserĠiilor musculare. inserĠiilor musculare.
a b a b
Figura 2.25. (a) contracĠie concentrică - izotonică; (b) contracĠie izometrică. Figura 2.25. (a) contracĠie concentrică - izotonică; (b) contracĠie izometrică.
Există, de asemeni, cazuri când un muúchi se contractă fără ca o miúcare să aibă loc. Există, de asemeni, cazuri când un muúchi se contractă fără ca o miúcare să aibă loc.
Ex: flexia coapsei (contracĠia concentrică a flexorilor coapsei), apoi menĠinerea coapsei în Ex: flexia coapsei (contracĠia concentrică a flexorilor coapsei), apoi menĠinerea coapsei în
această poziĠie (contracĠia flexorilor pentru menĠinerea poziĠiei fără existenĠa vreunei miúcări). această poziĠie (contracĠia flexorilor pentru menĠinerea poziĠiei fără existenĠa vreunei miúcări).
3. Când o atitudine este fixată printr-o contracĠie musculară spunem că această contracĠie 3. Când o atitudine este fixată printr-o contracĠie musculară spunem că această contracĠie
este statică (izometrică). InserĠiile musculare nu se deplasează. este statică (izometrică). InserĠiile musculare nu se deplasează.
Aceste moduri diferite de contracĠie în realitate se combină frecvent în timpul miúcărilor. Aceste moduri diferite de contracĠie în realitate se combină frecvent în timpul miúcărilor.
Ex: plecând din poziĠia precedentă se efectuează extensia gambei; există contracĠie statică a Ex: plecând din poziĠia precedentă se efectuează extensia gambei; există contracĠie statică a
flexorilor coapsei + contracĠie concentrică a extensorilor gambei. flexorilor coapsei + contracĠie concentrică a extensorilor gambei.
În afara contracĠiilor izometrice úi izotonice se descriu úi contracĠii auxotonice care În afara contracĠiilor izometrice úi izotonice se descriu úi contracĠii auxotonice care
reprezintă de fapt cea mai frecventă formă de contracĠie musculară întâlnită în activitatea sportivă. reprezintă de fapt cea mai frecventă formă de contracĠie musculară întâlnită în activitatea sportivă.
Ele se realizează pe baza modificării lungimii atât a elementelor contractile, cât úi a celor Ele se realizează pe baza modificării lungimii atât a elementelor contractile, cât úi a celor
elastice cu producerea unei scurtări limitate, concomitent cu o creútere progresivă a tensiunii elastice cu producerea unei scurtări limitate, concomitent cu o creútere progresivă a tensiunii
interne. În practica sportivă au loc atunci când forĠa musculară învinge o forĠă externă în creútere interne. În practica sportivă au loc atunci când forĠa musculară învinge o forĠă externă în creútere
(haltere, judo, lupte ). (haltere, judo, lupte ).
DirecĠia de miúcare DirecĠia de miúcare

Aúa cum s-a arătat la începutul capitolului, sensul (direcĠia) unei miúcări este în funcĠie de Aúa cum s-a arătat la începutul capitolului, sensul (direcĠia) unei miúcări este în funcĠie de
aúezarea muúchiului faĠă de axele articulaĠiei. Planul miúcării este întotdeauna perpendicular pe axul aúezarea muúchiului faĠă de axele articulaĠiei. Planul miúcării este întotdeauna perpendicular pe axul
miúcării (axul biomecanic, axul articular). miúcării (axul biomecanic, axul articular).
În acelaúi plan úi în jurul aceluiaúi ax se pot efectua întotdeauna două miúcări de sens opus În acelaúi plan úi în jurul aceluiaúi ax se pot efectua întotdeauna două miúcări de sens opus
pentru realizarea cărora există două grupe musculare (muúchi) deosebite. pentru realizarea cărora există două grupe musculare (muúchi) deosebite.
În plan sagital, miúcările se realizează în jurul unui ax transversal úi sunt flexia úi extensia În plan sagital, miúcările se realizează în jurul unui ax transversal úi sunt flexia úi extensia
(pentru unele segmente se numesc ante úi retroproiecĠie, ex: miúcările în plan sagital ale umărului). (pentru unele segmente se numesc ante úi retroproiecĠie, ex: miúcările în plan sagital ale umărului).
În plan frontal, miúcările se realizează în jurul unui ax sagital; pentru membre se numesc abducĠie úi În plan frontal, miúcările se realizează în jurul unui ax sagital; pentru membre se numesc abducĠie úi
adducĠie, iar pentru trunchi úi gât miúcări de înclinare laterală. Miúcările corespunzătoare ale adducĠie, iar pentru trunchi úi gât miúcări de înclinare laterală. Miúcările corespunzătoare ale
degetelor sunt raportate la axul mâinii úI al piciorului. degetelor sunt raportate la axul mâinii úI al piciorului.
În plan transversal, miúcările se realizează în jurul unui ax longitudinal úi se numesc miúcări În plan transversal, miúcările se realizează în jurul unui ax longitudinal úi se numesc miúcări
de rotaĠie internă sau externă. PronaĠia úi supinaĠia sunt miúcări de rotaĠie particulare care se petrec de rotaĠie internă sau externă. PronaĠia úi supinaĠia sunt miúcări de rotaĠie particulare care se petrec
la nivelul antebraĠului úipiciorului. la nivelul antebraĠului úipiciorului.
CircumducĠia este o combinaĠie succesivă între mai multe miúcări fundamentale. CircumducĠia este o combinaĠie succesivă între mai multe miúcări fundamentale.
63 63
În gimnastică, denumirea miúcărilor este puĠin diferită; astfel, circumducĠiei îi corespund În gimnastică, denumirea miúcărilor este puĠin diferită; astfel, circumducĠiei îi corespund
« rotările de trunchi », iar rotaĠiei denumirea de « răsuciri de trunchi ». « rotările de trunchi », iar rotaĠiei denumirea de « răsuciri de trunchi ».
În afara celor trei perechi de miúcări fundamentale principale mai există úi miúcări speciale: În afara celor trei perechi de miúcări fundamentale principale mai există úi miúcări speciale:
dilatare - constricĠie; ridicare - coborâre; punere în tensiune. dilatare - constricĠie; ridicare - coborâre; punere în tensiune.
Un singur muúchi acĠionând la nivelul aceleaúi articulaĠii care are mai multe axe de miúcare Un singur muúchi acĠionând la nivelul aceleaúi articulaĠii care are mai multe axe de miúcare
poate să aibă mai multe acĠiuni, câte una în raport cu fiecare ax articular. Dintre acestea una este poate să aibă mai multe acĠiuni, câte una în raport cu fiecare ax articular. Dintre acestea una este
principală, iar celelalte sunt secundare. De exemplu, adductorul lung este adductor, dar úi flexor úi principală, iar celelalte sunt secundare. De exemplu, adductorul lung este adductor, dar úi flexor úi
rotator extern al coapsei. Avantajele constau în economia de volum muscular úi în posibilitatea de rotator extern al coapsei. Avantajele constau în economia de volum muscular úi în posibilitatea de
înlocuire a unui muúchi în leziuni, paralizie, oboseală prin muúchii de rezervă. înlocuire a unui muúchi în leziuni, paralizie, oboseală prin muúchii de rezervă.
Există muúchi care în raport cu un anumit ax de miúcare úi fără să-úi schimbe poziĠia faĠă de Există muúchi care în raport cu un anumit ax de miúcare úi fără să-úi schimbe poziĠia faĠă de
acesta se descompun în porĠiuni funcĠionale diferite (în funcĠie de aúezarea faĠă de ax), cu toate că acesta se descompun în porĠiuni funcĠionale diferite (în funcĠie de aúezarea faĠă de ax), cu toate că
anatomic se prezintă ca o unitate. Totalitatea fasciculelor alcătuind o porĠiune funcĠională deosebită, anatomic se prezintă ca o unitate. Totalitatea fasciculelor alcătuind o porĠiune funcĠională deosebită,
acĠionând în acelaúi sens, se numeúte « unitate mecanică« . UnităĠile mecanice din cadrul unui acĠionând în acelaúi sens, se numeúte « unitate mecanică« . UnităĠile mecanice din cadrul unui
muúchi au acĠiune opusă între ele. Descompunerea în unităĠi mecanice se întâlneúte la muúchii muúchi au acĠiune opusă între ele. Descompunerea în unităĠi mecanice se întâlneúte la muúchii
voluminoúi sau laĠi alcătuiĠi din porĠiuni cu orientare diferită. De exemplu, deltoidul în raport cu voluminoúi sau laĠi alcătuiĠi din porĠiuni cu orientare diferită. De exemplu, deltoidul în raport cu
axul transversal al articulaĠiei scapulo-humerale se descompune într-o porĠiune posterioară axul transversal al articulaĠiei scapulo-humerale se descompune într-o porĠiune posterioară
(extensoare) úi una anterioară (flexoare); gluteul mare în raport cu axul sagital al articulaĠiei coxo- (extensoare) úi una anterioară (flexoare); gluteul mare în raport cu axul sagital al articulaĠiei coxo-
femurale este alcătuit dintr-o porĠiune superioară (abductoare) úi una inferioară (adductoare). femurale este alcătuit dintr-o porĠiune superioară (abductoare) úi una inferioară (adductoare).
În cursul unei miúcări un muúchi îúi poate modifica aúezarea faĠă de ax (migrarea peste axul În cursul unei miúcări un muúchi îúi poate modifica aúezarea faĠă de ax (migrarea peste axul
miúcării) inversându-se acĠiunea lui. De exemplu, deltoidul în poziĠie normală, cu braĠul atârnat miúcării) inversându-se acĠiunea lui. De exemplu, deltoidul în poziĠie normală, cu braĠul atârnat
vertical are fasciculele claviculare mediale situate medial de axul sagital al articulaĠiei, deci are vertical are fasciculele claviculare mediale situate medial de axul sagital al articulaĠiei, deci are
acĠiune adductoare; în timpul abducĠiei realizată de restul fasciculelor, toate fasciculele devin acĠiune adductoare; în timpul abducĠiei realizată de restul fasciculelor, toate fasciculele devin
adductoare prin depăúirea axului. adductoare prin depăúirea axului.
Nu întotdeauna poziĠia anatomică utilizată ca punct de plecare al unei miúcări permite Nu întotdeauna poziĠia anatomică utilizată ca punct de plecare al unei miúcări permite
muúchiului acĠiune optimă. De exemplu, gluteul mare ca extensor al coapsei are eficacitate optimă muúchiului acĠiune optimă. De exemplu, gluteul mare ca extensor al coapsei are eficacitate optimă
din poziĠia de flexie a acesteia (« avântul » din săritura de pe loc). din poziĠia de flexie a acesteia (« avântul » din săritura de pe loc).
În realizarea miúcărilor intervine hotărâtor úi gravitaĠia. ForĠa de gravitaĠie se aplică în În realizarea miúcărilor intervine hotărâtor úi gravitaĠia. ForĠa de gravitaĠie se aplică în
centrul de greutate al segmentului respectiv. Poate acĠiona în acelaúi sens cu miúcarea considerată centrul de greutate al segmentului respectiv. Poate acĠiona în acelaúi sens cu miúcarea considerată
sau în sens opus. sau în sens opus.
Muúchii care la un moment dat trebuie să contrabalanseze forĠa gravitaĠiei pentru menĠinerea Muúchii care la un moment dat trebuie să contrabalanseze forĠa gravitaĠiei pentru menĠinerea
unei poziĠii au acĠiune antigravitaĠională. În condiĠiile staĠiunii verticale anumite grupe musculare unei poziĠii au acĠiune antigravitaĠională. În condiĠiile staĠiunii verticale anumite grupe musculare
realizează preponderent o acĠiune antigravitaĠională (muúchii profunzi ai spatelui, extensorii realizează preponderent o acĠiune antigravitaĠională (muúchii profunzi ai spatelui, extensorii
membrului inferior, muúchii plantei). membrului inferior, muúchii plantei).

A. Evaluarea funcĠiei musculare este deosebit de importantă úi constituie un capitol A. Evaluarea funcĠiei musculare este deosebit de importantă úi constituie un capitol
vast în cadrul kinetologiei medicale. În cadrul capitolului actual ne vom limita însă la punctarea vast în cadrul kinetologiei medicale. În cadrul capitolului actual ne vom limita însă la punctarea
câtorva aspecte importante. câtorva aspecte importante.
Simptomatologia clinică a bolilor musculare include fatigabilitate musculară, scăderea forĠei Simptomatologia clinică a bolilor musculare include fatigabilitate musculară, scăderea forĠei
de contracĠie, pierderi de masă musculară (atrofie) úi dureri (mialgii). de contracĠie, pierderi de masă musculară (atrofie) úi dureri (mialgii).
În scopul stabilirii diagnosticului se realizează examenul clinic al pacientului, urmat de În scopul stabilirii diagnosticului se realizează examenul clinic al pacientului, urmat de
electromiografie (EMG) care reprezintă o metodă de înregistrare grafică sau optică a potenĠialelor electromiografie (EMG) care reprezintă o metodă de înregistrare grafică sau optică a potenĠialelor
de acĠiune musculare, în repaos úi în cursul contracĠiei voluntare. EMG-ul poate diagnostica atât de acĠiune musculare, în repaos úi în cursul contracĠiei voluntare. EMG-ul poate diagnostica atât
afecĠiuni musculare cât úi ale neuronului periferic (activitatea unităĠilor motorii). Alte examene de afecĠiuni musculare cât úi ale neuronului periferic (activitatea unităĠilor motorii). Alte examene de
laborator se folosesc în scopul determinării unor enzime serice sau analizei biopsiilor musculare. laborator se folosesc în scopul determinării unor enzime serice sau analizei biopsiilor musculare.
B. Tulburări ale funcĠiei musculare. B. Tulburări ale funcĠiei musculare.
În condiĠiile unui efort intens, la nivel muscular se acumulează acid lactic, care în asociere În condiĠiile unui efort intens, la nivel muscular se acumulează acid lactic, care în asociere
cu alĠi factori va genera oboseala musculară. Aceasta reprezintă un mecanism fiziologic dar în cu alĠi factori va genera oboseala musculară. Aceasta reprezintă un mecanism fiziologic dar în
anumite condiĠii poate conduce la oboseală patologică, supraantrenament. Prevenirea acestor anumite condiĠii poate conduce la oboseală patologică, supraantrenament. Prevenirea acestor
64 64
manifestări poate fi realizată în primul rând prin antrenament (fizic, psihic, metabolic), apoi prin manifestări poate fi realizată în primul rând prin antrenament (fizic, psihic, metabolic), apoi prin
mijloace de refacere, prioritar adresate substraturilor biologice afectate de efort. mijloace de refacere, prioritar adresate substraturilor biologice afectate de efort.
ContracĠia musculară excesivă poate conduce la întinderi sau rupturi musculare, de ContracĠia musculară excesivă poate conduce la întinderi sau rupturi musculare, de
obicei prin asocierea cu alĠi factori (hipocalcemie, circulaĠie locală deficitară, antrenament obicei prin asocierea cu alĠi factori (hipocalcemie, circulaĠie locală deficitară, antrenament
neadecvat, etc.). neadecvat, etc.).
În timpul unei activităĠi fizice, sau chiar în repaos, pot apare contracĠii musculare prelungite, În timpul unei activităĠi fizice, sau chiar în repaos, pot apare contracĠii musculare prelungite,
involuntare, dureroase. Aceste contracĠii sunt denumite crampe musculare úi pot interesa involuntare, dureroase. Aceste contracĠii sunt denumite crampe musculare úi pot interesa
tranzitor un muúchi sau un grup muscular. Se datorează unor microleziuni ischemice , ce se produc tranzitor un muúchi sau un grup muscular. Se datorează unor microleziuni ischemice , ce se produc
de obicei în timpul unui efort corelat cu o deshidratarea locală , acumulare de acid lactic în muúchi, de obicei în timpul unui efort corelat cu o deshidratarea locală , acumulare de acid lactic în muúchi,
deficit de calciu sau magneziu sau prin stimularea excesivă a neuronilor motori. Se produce mai deficit de calciu sau magneziu sau prin stimularea excesivă a neuronilor motori. Se produce mai
ales la muúchii gambei, piciorului, mâinii ; poate apare noaptea din cauza unor poziĠii defectuoase ales la muúchii gambei, piciorului, mâinii ; poate apare noaptea din cauza unor poziĠii defectuoase
sau a frigului. sau a frigului.
Există úi crampe profesionale, care apar în legătură cu practicarea îndelungată a unei Există úi crampe profesionale, care apar în legătură cu practicarea îndelungată a unei
profesiuni (dactilografi, telegrafiúti, pianiúti, violoniúti, balerini) úi se caracterizează prin contractura profesiuni (dactilografi, telegrafiúti, pianiúti, violoniúti, balerini) úi se caracterizează prin contractura
funcĠională a muúchilor care în mod obiúnuit execută manevra profesională respectivă. funcĠională a muúchilor care în mod obiúnuit execută manevra profesională respectivă.
Torticolisul reprezintă o afecĠiune constând din înclinarea permanentă a capului într-o Torticolisul reprezintă o afecĠiune constând din înclinarea permanentă a capului într-o
parte. Poate fi datorat unor cauze multple printre care úi contracturi dureroase musculare în parte. Poate fi datorat unor cauze multple printre care úi contracturi dureroase musculare în
hiperalgii de vecinătate (nevralgii occipitale, dentare, artrite), dezvoltării asimetrice a muúchilor hiperalgii de vecinătate (nevralgii occipitale, dentare, artrite), dezvoltării asimetrice a muúchilor
sternocleidomastoidieni, rupturi musculare, consecinĠa paraliziei sau atrofiei muúchilor de o parte a sternocleidomastoidieni, rupturi musculare, consecinĠa paraliziei sau atrofiei muúchilor de o parte a
gâtului úi acĠiunii antagoniútilor acestora. În majoritatea acestor afecĠiuni apare durerea musculară. gâtului úi acĠiunii antagoniútilor acestora. În majoritatea acestor afecĠiuni apare durerea musculară.
Dacă muúchii scheletici nu se mai contractă, fie datorită întreruperii transmiterii impulsurilor Dacă muúchii scheletici nu se mai contractă, fie datorită întreruperii transmiterii impulsurilor
nervoase, fie datorită unor imobilizări prelungite (fracturi), fibrele musculare se atrofiază. Atrofia nervoase, fie datorită unor imobilizări prelungite (fracturi), fibrele musculare se atrofiază. Atrofia
este reversibilă dacă se reia activitatea musculară. este reversibilă dacă se reia activitatea musculară.
Dacă un muúchi este supus unui antrenament regulat úi susĠinut va apare o hipertrofie a Dacă un muúchi este supus unui antrenament regulat úi susĠinut va apare o hipertrofie a
fibrelor musculare (creútere în volum) asociată cu o creútere a forĠei musculare. Rezultate bune se fibrelor musculare (creútere în volum) asociată cu o creútere a forĠei musculare. Rezultate bune se
obĠin în condiĠiile asocierii unui regim hiperproteic. obĠin în condiĠiile asocierii unui regim hiperproteic.
C. Patologia musculară C. Patologia musculară
Denumirea generică pentru orice boală musculară este cea de miopatie. Miopatiile pot fi Denumirea generică pentru orice boală musculară este cea de miopatie. Miopatiile pot fi
primare (idiopatice) sau secundare (neuropatice). primare (idiopatice) sau secundare (neuropatice).
Distrofia musculară progresivă este o boală musculară heredofamilială cu evoluĠie Distrofia musculară progresivă este o boală musculară heredofamilială cu evoluĠie
lentă, progresivă, ce afectează cu predilecĠie vârsta copilăriei úi a adolescenĠei, determinând atrofii lentă, progresivă, ce afectează cu predilecĠie vârsta copilăriei úi a adolescenĠei, determinând atrofii
musculare simetrice, cu predominanĠă la musculatura proximală a membrelor, însoĠite de abolirea musculare simetrice, cu predominanĠă la musculatura proximală a membrelor, însoĠite de abolirea
precoce a reacĠiei idiomusculare. În unele forme clinice se asociază úi pseudohipertrofii musculare precoce a reacĠiei idiomusculare. În unele forme clinice se asociază úi pseudohipertrofii musculare
(localizate în special la muúchii posteriori ai gambei, deltoizi úi musculatura buzei superioare). (localizate în special la muúchii posteriori ai gambei, deltoizi úi musculatura buzei superioare).
Boala poate avea úi instalare tardivă la adulĠi úi vârste mai înaintate. Boala poate avea úi instalare tardivă la adulĠi úi vârste mai înaintate.
Miozita reprezintă o inflamaĠie a muúchiului striat îmbrăcând forme multiple : epidemică Miozita reprezintă o inflamaĠie a muúchiului striat îmbrăcând forme multiple : epidemică
(boala lui Bornholm); fibroasă progresivă (boala Wagner); osificantă. (boala lui Bornholm); fibroasă progresivă (boala Wagner); osificantă.
InflamaĠia Ġesutului muscular úi a Ġesutului conjunctiv asociat poartă numele de InflamaĠia Ġesutului muscular úi a Ġesutului conjunctiv asociat poartă numele de
fibromiozită; se întâlneúte mai frecvent la nivelul muúchilor regiunii lombare. fibromiozită; se întâlneúte mai frecvent la nivelul muúchilor regiunii lombare.
Miastenia gravis este o boală autoimună, ce afectează mai frecvent persoane de sex Miastenia gravis este o boală autoimună, ce afectează mai frecvent persoane de sex
feminin între 20-40 de ani. Se caracterizează prin fatigabilitate musculară marcată, pareze feminin între 20-40 de ani. Se caracterizează prin fatigabilitate musculară marcată, pareze
musculare localizare la nivelul muúchilor care asigură motilitatea globului ocular, masticatori, ai musculare localizare la nivelul muúchilor care asigură motilitatea globului ocular, masticatori, ai
cefei, etc. Unul din semnele importante este ptoza palpebrală, mai accentuată seara. Boala se cefei, etc. Unul din semnele importante este ptoza palpebrală, mai accentuată seara. Boala se
datorează unui defect în transmiterea impulsurilor la nivelul joncĠiunii neuromusculare. datorează unui defect în transmiterea impulsurilor la nivelul joncĠiunii neuromusculare.
Diminuarea sau dispariĠia funcĠiei motorii musculare, datorată leziunilor sistemului nervos Diminuarea sau dispariĠia funcĠiei motorii musculare, datorată leziunilor sistemului nervos
central sau periferic, poartă numele de paralizie. În unele afecĠiuni psihice, paraliziile pot fi de central sau periferic, poartă numele de paralizie. În unele afecĠiuni psihice, paraliziile pot fi de
natură funcĠională prin inhibiĠia puternică a unor centri motori, care însă cedează la acĠiunea unui natură funcĠională prin inhibiĠia puternică a unor centri motori, care însă cedează la acĠiunea unui
excitant electric. Sunt însoĠite de rigiditatea muúchilor nefuncĠionali, carer poate fi dureroasă sau nu, excitant electric. Sunt însoĠite de rigiditatea muúchilor nefuncĠionali, carer poate fi dureroasă sau nu,
ducând de obicei la atrofie musculară. ducând de obicei la atrofie musculară.
65 65
Paraliziile fiind afecĠiuni grave de cauze multiple, este absolut necesar să se consulte Paraliziile fiind afecĠiuni grave de cauze multiple, este absolut necesar să se consulte
medicul la cel mai mic semn de nefuncĠionare corectă a unor muúchi (pareză). medicul la cel mai mic semn de nefuncĠionare corectă a unor muúchi (pareză).
Poliomielita (paralizia infantilă) reprezintă o boală infecĠioasă produsă de un virus ce Poliomielita (paralizia infantilă) reprezintă o boală infecĠioasă produsă de un virus ce
afectează în special substanĠa cenuúie a măduvei spinării, cu apariĠia unor paralizii ale membrelor. afectează în special substanĠa cenuúie a măduvei spinării, cu apariĠia unor paralizii ale membrelor.
În cazurile mai grave paraliziile intreresează muúchii respiratori sau chiar centrii respiratori, putând În cazurile mai grave paraliziile intreresează muúchii respiratori sau chiar centrii respiratori, putând
provoca moartea. După vindecarea bolii, membrele paralizate prezintă o oprire în creútere, ducând provoca moartea. După vindecarea bolii, membrele paralizate prezintă o oprire în creútere, ducând
la defecte importante. Boala apare sub formă de epidemii cu transmitere pe cale respiratorie úi mai la defecte importante. Boala apare sub formă de epidemii cu transmitere pe cale respiratorie úi mai
rar digestivă, afectând în special copiii. Prevenirea bolii se face prin vaccinare, ceea ce a dus în rar digestivă, afectând în special copiii. Prevenirea bolii se face prin vaccinare, ceea ce a dus în
ultimii ani la o dispariĠie aproape completă a bolii. ultimii ani la o dispariĠie aproape completă a bolii.
Miogeloza reprezintă o induraĠie nodulară în Ġesutul muscular (Schade; Lange). Se Miogeloza reprezintă o induraĠie nodulară în Ġesutul muscular (Schade; Lange). Se
datorează unei degenerescenĠe hialine a fibrei musculare, fără fenomene inflamatorii, produsă de datorează unei degenerescenĠe hialine a fibrei musculare, fără fenomene inflamatorii, produsă de
factori care diminuează irigaĠia. factori care diminuează irigaĠia.
Miotonia este un termen ce se utilizează pentru definirea unui spasm tonic al unui muúchi. Miotonia este un termen ce se utilizează pentru definirea unui spasm tonic al unui muúchi.
Termenul se foloseúte însă úi pentru a desemna boala lui Thompson care este heredofamilială úi se Termenul se foloseúte însă úi pentru a desemna boala lui Thompson care este heredofamilială úi se
caracterizează printr-o mare greutate în relaxarea muúchilor la executarea primelor miúcări caracterizează printr-o mare greutate în relaxarea muúchilor la executarea primelor miúcări
voluntare, dar care se atenuează progresiv după repetarea miúcărilor. voluntare, dar care se atenuează progresiv după repetarea miúcărilor.
Există úi o varietate de miotonie congenitală (boala Steinert) în care sindromul miotonic Există úi o varietate de miotonie congenitală (boala Steinert) în care sindromul miotonic
apare intermitent, fiind declanúat mai ales de frig. apare intermitent, fiind declanúat mai ales de frig.
Tumorile musculare pot îmbrăca forme benigne sau maligne. Tumorile musculare pot îmbrăca forme benigne sau maligne.
Miomul reprezintă o tumoare benignă a Ġesutului muscular striat (rabdomiom) sau Miomul reprezintă o tumoare benignă a Ġesutului muscular striat (rabdomiom) sau
neted (leiomiom), cu localizarea cea mai frecventă la nivel uterin. neted (leiomiom), cu localizarea cea mai frecventă la nivel uterin.
Rabdomiosarcomul este o tumoare malignă a Ġesutului muscular striat, caracterizată Rabdomiosarcomul este o tumoare malignă a Ġesutului muscular striat, caracterizată
prin atipii celulare foarte accentuate. Localizările acestei tumori sunt foarte variate, putând afecta prin atipii celulare foarte accentuate. Localizările acestei tumori sunt foarte variate, putând afecta
orice muúchi scheletic úi apărând cu predilecĠie la copii úi bătrâni. orice muúchi scheletic úi apărând cu predilecĠie la copii úi bătrâni.
D. Efectele senescenĠei asupra Ġesutului muscular. D. Efectele senescenĠei asupra Ġesutului muscular.
Deúi populaĠia vârstnică suferă o scădere a forĠei de contracĠie úi a rezistenĠei la oboseală, Deúi populaĠia vârstnică suferă o scădere a forĠei de contracĠie úi a rezistenĠei la oboseală,
efectele senescenĠei sunt diferite la diferiĠi indivizi. Sistemul muscular este unul din puĠinele efectele senescenĠei sunt diferite la diferiĠi indivizi. Sistemul muscular este unul din puĠinele
sisteme ale organismului la nivelul căruia modificările degenerative sunt lente. Scăderea masei sisteme ale organismului la nivelul căruia modificările degenerative sunt lente. Scăderea masei
musculare odată cu vârsta se datorează parĠial modificărilor Ġesutului conjunctiv úi circulator, în musculare odată cu vârsta se datorează parĠial modificărilor Ġesutului conjunctiv úi circulator, în
timp ce modificările degenerative de la nivelul Ġesutului nervos scad eficienĠa activităĠilor motorii. timp ce modificările degenerative de la nivelul Ġesutului nervos scad eficienĠa activităĠilor motorii.
Atrofia muúchilor extremităĠilor duc la aspectul ❝descărnat❞ al membrelor superioare úi Atrofia muúchilor extremităĠilor duc la aspectul ❝descărnat❞ al membrelor superioare úi
inferioare, muúchii răspund mai greu la stimulări, abilităĠile fizice scad iar afectarea muúchilor inferioare, muúchii răspund mai greu la stimulări, abilităĠile fizice scad iar afectarea muúchilor
respiratori poate limita ventilaĠia ; scăderea forĠei musculare poate fi un factor favorizant al respiratori poate limita ventilaĠia ; scăderea forĠei musculare poate fi un factor favorizant al
fracturilor. fracturilor.
În acest sens exerciĠiul fizic reprezintă un factor benefic vârstei a treia, nu numai prin În acest sens exerciĠiul fizic reprezintă un factor benefic vârstei a treia, nu numai prin
menĠinerea forĠei musculare, dar úi a unei circulaĠii normale, cu asigurarea unui aport sanguin menĠinerea forĠei musculare, dar úi a unei circulaĠii normale, cu asigurarea unui aport sanguin
adecvat la nivelul tuturor Ġesuturilor corpului uman. adecvat la nivelul tuturor Ġesuturilor corpului uman.
66 66
INTERRELAğIILE SISTEMULUI MUSCULAR CU ALTE SISTEME INTERRELAğIILE SISTEMULUI MUSCULAR CU ALTE SISTEME
SISTEM MUSCULAR ALTE SISTEME SISTEM MUSCULAR ALTE SISTEME
TEGUMENT TEGUMENT
Muúchii pieloúi ai feĠei contribuie la realizarea Acoperă úi protejează musculatura Muúchii pieloúi ai feĠei contribuie la realizarea Acoperă úi protejează musculatura
diverselor expresii faciale corpului. diverselor expresii faciale corpului.
Contribuie la termoliză Contribuie la termoliză
IniĠiază sinteza vitaminei D necesară în IniĠiază sinteza vitaminei D necesară în
contracĠia muscular contracĠia muscular
SISTEM OSOS SISTEM OSOS
Stabilizează articulaĠiile; realizează miúcările Furnizează suport inserĠiilor musculare Stabilizează articulaĠiile; realizează miúcările Furnizează suport inserĠiilor musculare
corpului Formează braĠe de pârghie corpului Formează braĠe de pârghie
ContracĠia musculară contribuie la menĠinerea Sursă de calciu úi fosfat ContracĠia musculară contribuie la menĠinerea Sursă de calciu úi fosfat
formei úi funcĠiei osului formei úi funcĠiei osului
Proprioceptorii monitorizează poziĠia SISTEM NERVOS Proprioceptorii monitorizează poziĠia SISTEM NERVOS
corpului, informând SNC IniĠiază úi coordonează contracĠia musculară corpului, informând SNC IniĠiază úi coordonează contracĠia musculară
Muúchii reprezintă efectorii comenzilor Creúte volumul cardiac úi frecvenĠa respiratorie Muúchii reprezintă efectorii comenzilor Creúte volumul cardiac úi frecvenĠa respiratorie
motorii generale la nivelul SNC în timpul activităĠilor respiratorie în timpul motorii generale la nivelul SNC în timpul activităĠilor respiratorie în timpul
activităĠilor fizice activităĠilor fizice
SISTEM ENDOCRIN SISTEM ENDOCRIN
Efortul stimulează secreĠia hormonilor de stres Hormonii paratiroidieni regleazăconcentraĠia Efortul stimulează secreĠia hormonilor de stres Hormonii paratiroidieni regleazăconcentraĠia
Protejează anumite glande endocrine calciului úi fosforuluiîn organism Protejează anumite glande endocrine calciului úi fosforuluiîn organism
Hormonii sexuali intervin în dezvoltarea masei Hormonii sexuali intervin în dezvoltarea masei
musculare musculare
Adrenalina úi noradrenalina stimulează Adrenalina úi noradrenalina stimulează
contracĠia musculară contracĠia musculară
SISTEM CARDIOVASCULAR SISTEM CARDIOVASCULAR
Tonusul úi contracĠia musculară voluntară Transportă O2 úi CO2 substanĠe nutritive, Tonusul úi contracĠia musculară voluntară Transportă O2 úi CO2 substanĠe nutritive,
contribuie la circulaĠia (mai ales venoasă úi hormoni, spre úi de la Ġesutul muscular; contribuie la circulaĠia (mai ales venoasă úi hormoni, spre úi de la Ġesutul muscular;
limfatică Limfocitele asigură apărarea împotriva limfatică Limfocitele asigură apărarea împotriva
Protejează ganglioni limfatici infecĠiilor, incusiv cele musculare Protejează ganglioni limfatici infecĠiilor, incusiv cele musculare
Efortul creúte nivelul celulelor imune úi Efortul creúte nivelul celulelor imune úi
anticorpilor anticorpilor
SISTEM RESPIRATOR SISTEM RESPIRATOR
Muúchii respiratori realizeazăventilaĠia Furnizează O2 ; elimină CO2 la úI de la muúchi Muúchii respiratori realizeazăventilaĠia Furnizează O2 ; elimină CO2 la úI de la muúchi
pulmonară, producerea sunetelor pulmonară, producerea sunetelor
CO2 generat în urma efortului fizic stimulează CO2 generat în urma efortului fizic stimulează
amplitudinea úi frecvenĠa respiratorie amplitudinea úi frecvenĠa respiratorie
SISTEM DIGESTIV SISTEM DIGESTIV
Contibuie la masticaĠie úi deglutiĠie Furnizează substanĠe nutritive pentru creúterea, Contibuie la masticaĠie úi deglutiĠie Furnizează substanĠe nutritive pentru creúterea,
Oferă suport úi protecĠie unor organ ale repararea úI buna funcĠionare a muúchilor; Oferă suport úi protecĠie unor organ ale repararea úI buna funcĠionare a muúchilor;
tractului gastrointestinal Ficatul reglează nivelele de glucoză sanguină tractului gastrointestinal Ficatul reglează nivelele de glucoză sanguină
SISTEM EXCRETOR SISTEM EXCRETOR
Muúchii tractului urinar formează sfincterul Elimină produúi de catabolism muscular Muúchii tractului urinar formează sfincterul Elimină produúi de catabolism muscular
uretral; intră în componenĠa peretelui vezicii Contribuie la reglarea concentraĠiilor calciului uretral; intră în componenĠa peretelui vezicii Contribuie la reglarea concentraĠiilor calciului
urinare. úi fosfaĠilor urinare. úi fosfaĠilor
Formează perineul Formează perineul
Oferă suport unor viscere pelvine SISTEM REPRODUC{TOR Oferă suport unor viscere pelvine SISTEM REPRODUC{TOR
Contribuie la naútere, erecĠie Gonadele produc hormoni sexuali ce intervin în Contribuie la naútere, erecĠie Gonadele produc hormoni sexuali ce intervin în
dezvoltarea masei musculare dezvoltarea masei musculare
67 67
INTRODUCERE ÎN STUDIUL SISTEMULUI NERVOS INTRODUCERE ÎN STUDIUL SISTEMULUI NERVOS

Din punct de vedere structural sistemul nervos poate fi împărĠit în: Din punct de vedere structural sistemul nervos poate fi împărĠit în:
-sistem nervos central (SNC) , cuprinzând encefalul úi măduva spinării -sistem nervos central (SNC) , cuprinzând encefalul úi măduva spinării
-sistemul nervos periferic, ce include componenta somatică (nervii spinali úi cranieni) úi -sistemul nervos periferic, ce include componenta somatică (nervii spinali úi cranieni) úi
componenta vegetativă (SNV - simpatic úi parasimpatic). componenta vegetativă (SNV - simpatic úi parasimpatic).
Din punct de vedere funcĠional sistemul nervos reprezintă o reĠea de neuroni intercontectaĠi, Din punct de vedere funcĠional sistemul nervos reprezintă o reĠea de neuroni intercontectaĠi,
asemănător cu structura unui computer, datorită faptului că ambele prezintă un sistem de asemănător cu structura unui computer, datorită faptului că ambele prezintă un sistem de
introducere a datelor, un sistem de procesare a acestora úi un sistem în care sunt afiúate rezultatele introducere a datelor, un sistem de procesare a acestora úi un sistem în care sunt afiúate rezultatele
obĠinute. obĠinute.
SISTEM INTRODUCERE SISTEM AFIùARE SISTEM INTRODUCERE SISTEM AFIùARE

DATE PROCESARE REZULTATE DATE PROCESARE REZULTATE
(senzorial; aferent) (motor; eferent) (senzorial; aferent) (motor; eferent)
fibre senzitive ale nervilor SCOARTA fibre motorii ale nervilor fibre senzitive ale nervilor SCOARTA fibre motorii ale nervilor
cranieni CEREBRALĂ cranieni cranieni CEREBRALĂ cranieni
fibre senzitive ale nervilor MADUVA fibre motorii ale nervilor fibre senzitive ale nervilor MADUVA fibre motorii ale nervilor
spinali SPINARII spinali spinali SPINARII spinali
Alături de sistemul nervos periferic, sistemul nervos central completează unitatea structurală Alături de sistemul nervos periferic, sistemul nervos central completează unitatea structurală
úi funcĠională a sistemului nervos în ansamblu, păstrând legătura cu organele periferice prin úi funcĠională a sistemului nervos în ansamblu, păstrând legătura cu organele periferice prin
intermediul arcurilor reflexe. Cele mai simple arcuri sunt cele legate strict de segmentul somatic intermediul arcurilor reflexe. Cele mai simple arcuri sunt cele legate strict de segmentul somatic
reprezentat de tendonul muúchiului( substratul reflexului osteotendinos), piele(dermatom), reprezentat de tendonul muúchiului( substratul reflexului osteotendinos), piele(dermatom),
periost(sclerotom), structuri de la care pleacă informaĠii transmise sistemului nervos central, de la periost(sclerotom), structuri de la care pleacă informaĠii transmise sistemului nervos central, de la
care răspunsul se întoarce la muúchii ( miotom) aceluiaúi segment . Legătura dintre aceste segmente care răspunsul se întoarce la muúchii ( miotom) aceluiaúi segment . Legătura dintre aceste segmente
se realizează prin căile de conducere centrale care depăúesc limitele segmentelor , limitele se realizează prin căile de conducere centrale care depăúesc limitele segmentelor , limitele
neurotoamelor úi miotoamelor. Astfel se formează un adevărat aparat de conducere prin care se pot neurotoamelor úi miotoamelor. Astfel se formează un adevărat aparat de conducere prin care se pot
efectua toate miúcările reflexe, de la nivelul unui organ de simĠ cutanat la musculatura mai multor efectua toate miúcările reflexe, de la nivelul unui organ de simĠ cutanat la musculatura mai multor
segmente. segmente.
Acest sistem de organizare, segmental , este lărgit, depăúind limitele neurotoamelor úi al Acest sistem de organizare, segmental , este lărgit, depăúind limitele neurotoamelor úi al
miotoamelor. Se ajunge astfel la un aparat de conducere prin care se pot executa miúcările reflexe. miotoamelor. Se ajunge astfel la un aparat de conducere prin care se pot executa miúcările reflexe.
Impulsurile din zonele periferice care alcătuiesc aparatul segmental, sunt transmise segmentului de Impulsurile din zonele periferice care alcătuiesc aparatul segmental, sunt transmise segmentului de
integrare, astfel cele două aparate sunt activate concomitent. În aparatul de integrare există căile de integrare, astfel cele două aparate sunt activate concomitent. În aparatul de integrare există căile de
conducere încruciúate la nivelul liniei mediane, încruciúare care permite contracĠia musculară conducere încruciúate la nivelul liniei mediane, încruciúare care permite contracĠia musculară
bilaterală, chiar dacă excitaĠia vine dintr-o singură parte. bilaterală, chiar dacă excitaĠia vine dintr-o singură parte.
Caracterul unitar al sistemului nervos este evident la nivelul cortexului cerebral, unde pe căi Caracterul unitar al sistemului nervos este evident la nivelul cortexului cerebral, unde pe căi
specifice úi nespecifice ajung informaĠiile. De la acest nivel răspunsurile sunt trimise la neuronul specifice úi nespecifice ajung informaĠiile. De la acest nivel răspunsurile sunt trimise la neuronul
motor periferic, prin căile piramidale úi extrapiramidale motor periferic, prin căile piramidale úi extrapiramidale
Elementele neuronale sunt reprezentate de neuroni úi celule nevroglice. Elementele neuronale sunt reprezentate de neuroni úi celule nevroglice.
68 68
NEURON. CELULE GLIALE NEURON. CELULE GLIALE

Neuronul este alcătuit dintr-un corp celular (pericarion) voluminos, cu diametrul de 70 Neuronul este alcătuit dintr-un corp celular (pericarion) voluminos, cu diametrul de 70
microni, dendrite foarte ramificate úi un axon care este foarte lung, putând atinge aproape un metru. microni, dendrite foarte ramificate úi un axon care este foarte lung, putând atinge aproape un metru.
Neuronii pot fi clasificaĠi după forma pericarionului (piramidali, stelaĠi, piriformi, ovalari); după Neuronii pot fi clasificaĠi după forma pericarionului (piramidali, stelaĠi, piriformi, ovalari); după
numărul prelungirilor (multipolari, bipolari, unipolari, pseudounipolari) sau după funcĠie (senzitivi, numărul prelungirilor (multipolari, bipolari, unipolari, pseudounipolari) sau după funcĠie (senzitivi,
motori, de asociaĠie, vegetativi). Din punct de vedere al localizării neuronii pot fi centrali (în creier) motori, de asociaĠie, vegetativi). Din punct de vedere al localizării neuronii pot fi centrali (în creier)
sau periferici (corpul celular în măduvă, trunchi cerebral, ganglioni, iar prelungirile în nervii sau periferici (corpul celular în măduvă, trunchi cerebral, ganglioni, iar prelungirile în nervii
periferici). periferici).
1. Corpul celular formează substanĠa cenuúie din nevrax úi ganglionii somatici úi vegetativi 1. Corpul celular formează substanĠa cenuúie din nevrax úi ganglionii somatici úi vegetativi
extranevraxiali. El este delimitat de o membrană lipoproteică, neurilema, are citoplasmă extranevraxiali. El este delimitat de o membrană lipoproteică, neurilema, are citoplasmă
(neuroplasmă), ce conĠine organite citoplasmatice úi un nucleu obiúnuit, central, cu unul sau mai (neuroplasmă), ce conĠine organite citoplasmatice úi un nucleu obiúnuit, central, cu unul sau mai
mulĠi nucleoli. Unele organite celulare (mitocondrii, complexul Golgi, reticul endoplasmatic, mulĠi nucleoli. Unele organite celulare (mitocondrii, complexul Golgi, reticul endoplasmatic,
lizozomi) sunt prezente úi în alte celule, iar altele sunt specifice neuronului - corpusculii Nissl úi lizozomi) sunt prezente úi în alte celule, iar altele sunt specifice neuronului - corpusculii Nissl úi
neurofibrilele. Corpusculii Nissl (corpii tigroizi) sunt constituiĠi din mase dense de reticul neurofibrilele. Corpusculii Nissl (corpii tigroizi) sunt constituiĠi din mase dense de reticul
endoplasmatic rugos, la nivelul cărora au loc sintezele proteice neuronale. Neurofibrilele apar ca o endoplasmatic rugos, la nivelul cărora au loc sintezele proteice neuronale. Neurofibrilele apar ca o
reĠea omogenă de fibre care traversează întreaga neuroplasmă; au rol în transportul substanĠelor úi reĠea omogenă de fibre care traversează întreaga neuroplasmă; au rol în transportul substanĠelor úi
de susĠinere. de susĠinere.
2. Prelungirile neuronale sunt dendritele úi axonul. 2. Prelungirile neuronale sunt dendritele úi axonul.
Dendritele sunt prelungiri citoplasmatice extrem de ramificate conĠinând neurofibrile úi Dendritele sunt prelungiri citoplasmatice extrem de ramificate conĠinând neurofibrile úi
corpusculi Nissl spre baza lor. Ele conduc influxul nervos centripet (aferent). corpusculi Nissl spre baza lor. Ele conduc influxul nervos centripet (aferent).
Axonul (cilindraxul sau neuritul) este o prelungire unică, lungă (atinge chiar 1 m), Axonul (cilindraxul sau neuritul) este o prelungire unică, lungă (atinge chiar 1 m),
alcătuit din axoplasmă (continuarea neuroplasmei), în care se găsesc neurofibrile, mitocondrii úi alcătuit din axoplasmă (continuarea neuroplasmei), în care se găsesc neurofibrile, mitocondrii úi
lizozomi, úi este delimitat de o membrană, axolema, continuarea neurilemei. lizozomi, úi este delimitat de o membrană, axolema, continuarea neurilemei.
Dendrita Dendrita
Corp celular Nucleu Corp celular Nucleu
Corp.Nissl Corp.Nissl
di di
Corp Corp
Strangulatii Ranvier Regiune nemielinizata Strangulatii Ranvier Regiune nemielinizata
Neurofibrile Neurofibrile
Neurilema Neurilema
Nucleu Nucleu
Teaca de mielina Teaca de mielina
Axon Axon
Neurofibrile Strangulatii Neurofibrile Strangulatii
Ranvier Ranvier
Strangulatii Nucleul celulei Schwann Strangulatii Nucleul celulei Schwann
Ranvier Ranvier
Regiune mielinizata Regiune mielinizata
Teaca de mielina Teaca de mielina

Neurilema Neurilema
Placa Placa
motorie motorie
Nucleu Nucleu
Figura 2.26. Structura neuronului Figura 2.26. Structura neuronului
Axon Axon
Mielina Mielina
69 69
Axonul se ramifică în porĠiunea terminală, ultimele ramificaĠii fiind butonate (butoni Axonul se ramifică în porĠiunea terminală, ultimele ramificaĠii fiind butonate (butoni
terminali). Aceútia conĠin, în afară de neurofibrile, numeroase mitocondrii, precum úi vezicule în terminali). Aceútia conĠin, în afară de neurofibrile, numeroase mitocondrii, precum úi vezicule în
care este stocată o substanĠă (mediator chimic). Axonii conduc impulsul nervos centrifug (eferent). care este stocată o substanĠă (mediator chimic). Axonii conduc impulsul nervos centrifug (eferent).
Fibra axonică este acoperiă de mai multe teci: Fibra axonică este acoperiă de mai multe teci:
- teaca Schwann este formată din celule gliale, care înconjură axonii. Între două celule - teaca Schwann este formată din celule gliale, care înconjură axonii. Între două celule
Schwann succesive se află strangulaĠii Ranvier (regiune nodală). Majoritatea axonilor prezintă o Schwann succesive se află strangulaĠii Ranvier (regiune nodală). Majoritatea axonilor prezintă o
teacă de mielină, secretată de celulele nevroglice Schwann úi depusă sub formă de lamele teacă de mielină, secretată de celulele nevroglice Schwann úi depusă sub formă de lamele
lipoproteice concentrice, albe, în jurul fibrei axonice (axoni mielinizaĠi). Rolul tecii de mielină lipoproteice concentrice, albe, în jurul fibrei axonice (axoni mielinizaĠi). Rolul tecii de mielină
constă, atât în protecĠia úi izolarea fibrei nervoase de fibrele învecinate, cât úi în asigurarea nutriĠiei constă, atât în protecĠia úi izolarea fibrei nervoase de fibrele învecinate, cât úi în asigurarea nutriĠiei
axonului. Fibrele vegetative postganglionare úi unele din fibrele sistemului somatic au viteză lentă axonului. Fibrele vegetative postganglionare úi unele din fibrele sistemului somatic au viteză lentă
de conducere úi sunt amielinice, fiind înconjurate numai de celule Schwann, care au elaborat o de conducere úi sunt amielinice, fiind înconjurate numai de celule Schwann, care au elaborat o
cantitate minimă de mielină; cantitate minimă de mielină;
- teaca Henle este o teacă continuă, care însoĠeúte ramificaĠiile axonice până la terminarea - teaca Henle este o teacă continuă, care însoĠeúte ramificaĠiile axonice până la terminarea
lor, constituită din celule de tip conjunctiv, din fibre de colagen úi reticulină, orientate într-o reĠea lor, constituită din celule de tip conjunctiv, din fibre de colagen úi reticulină, orientate într-o reĠea
fină care acoperă celulele Schwann pe care le separă de Ġesutul conjunctiv din jurul fibrei nervoase. fină care acoperă celulele Schwann pe care le separă de Ġesutul conjunctiv din jurul fibrei nervoase.
Această teacă conjunctivă are rol nutritiv úi de protecĠie. Această teacă conjunctivă are rol nutritiv úi de protecĠie.
Neuronul periferic motor se deosebeúte de cel senzitiv atât din punct de vedere funcĠional cât Neuronul periferic motor se deosebeúte de cel senzitiv atât din punct de vedere funcĠional cât
úi morfologic. úi morfologic.
Dendrite Dendrite
Corpuscul Nissl Corpuscul Nissl
Corp neuronal Corp neuronal

Nucleol Nucleol
Nucleu Nucleu
Neurofibrile Neurofibrile
Axon Axon Axon Axon
Mielina Mielina
Nucleul celulei Schwann Corp celular Nucleul celulei Schwann Corp celular
Nucleu Nucleu
Nucleol Nucleol
Mielina Mielina
Ramificatie Ramificatie
Nucleul cel. Schwann Nucleul cel. Schwann
colaterala colaterala
Strangulatii Ranvier Strangulatii Ranvier

Strangulatii Strangulatii
Ranvier Ranvier
Figura 2.27. (a) Neuron motor; (b) Neuron senzitiv Figura 2.27. (a) Neuron motor; (b) Neuron senzitiv
70 70
Neuronul motor periferic. Neuronul motor periferic.

Celulele neuronului motor periferic au formă stelată cu diametrul de 80 -100 microni, cu 5-8 Celulele neuronului motor periferic au formă stelată cu diametrul de 80 -100 microni, cu 5-8
prelungiri úi poartă denumirea de celulă nervoasă multipolară. Astfel de celule se găsesc în cornul prelungiri úi poartă denumirea de celulă nervoasă multipolară. Astfel de celule se găsesc în cornul
anterior al măduvei spinării úi în nucleii motori ai trunchiului cerebral. TerminaĠia acestui neuron se anterior al măduvei spinării úi în nucleii motori ai trunchiului cerebral. TerminaĠia acestui neuron se
face în muúchiul striat sub forma plăcii motorii. face în muúchiul striat sub forma plăcii motorii.
Neuronul senzitiv periferic. Neuronul senzitiv periferic.
Corpul celular al acestor neuroni are formă sferică, cu diametrul de 150 microni. Prezintă o Corpul celular al acestor neuroni are formă sferică, cu diametrul de 150 microni. Prezintă o
prelungire unică care după un traiect oarecare se divide în formă de V (celule ganglionare bipolare prelungire unică care după un traiect oarecare se divide în formă de V (celule ganglionare bipolare
sau pseudounipolare). Celulele nu se găsesc în sistemul nervos central, ci în ganglionii spinali úi în sau pseudounipolare). Celulele nu se găsesc în sistemul nervos central, ci în ganglionii spinali úi în
ganglionii senzitivi ai nervilor cranieni. ganglionii senzitivi ai nervilor cranieni.
Neuronii de asociaĠie sunt neuroni de mărime mică, în general multipolari, cu prelungiri Neuronii de asociaĠie sunt neuroni de mărime mică, în general multipolari, cu prelungiri
scurte, pe care îi găsim în toate formaĠiunile cenuúii ale nevraxului. scurte, pe care îi găsim în toate formaĠiunile cenuúii ale nevraxului.
Dendritele úi axonii constituie căile de conducere intranevraxiale (de la măduva spinării Dendritele úi axonii constituie căile de conducere intranevraxiale (de la măduva spinării
până la scoarĠa emisferelor cerebrale úi invers) úi nervi extranevraxiali. Nivelele de organizare ale până la scoarĠa emisferelor cerebrale úi invers) úi nervi extranevraxiali. Nivelele de organizare ale
căilor nervoase aferente úi eferente sunt deci : fibra nervoasă, fasciculul de fibre nervoase, tractul căilor nervoase aferente úi eferente sunt deci : fibra nervoasă, fasciculul de fibre nervoase, tractul
nervos úi nervul. nervos úi nervul.
Fibra nervoasă este formată dintr-un axon sau o dendrită (protoneuronii din ganglionul Fibra nervoasă este formată dintr-un axon sau o dendrită (protoneuronii din ganglionul
spinal) úi cele trei teci periaxonale (peridendritice). Fibrele nervoase pot fi centrale (localizate în spinal) úi cele trei teci periaxonale (peridendritice). Fibrele nervoase pot fi centrale (localizate în
sistemul nervos central) sau periferice; motorii, senzitive sau vegetative; aferente sau eferente; sistemul nervos central) sau periferice; motorii, senzitive sau vegetative; aferente sau eferente;
mielinice cu sau fără teacă Schwann úi amielinice cu sau fără teacă Schwann. mielinice cu sau fără teacă Schwann úi amielinice cu sau fără teacă Schwann.
Celulele gliale (nevrogliile) sunt de 10 ori mai numeroase decât neuronii úi sunt celule Celulele gliale (nevrogliile) sunt de 10 ori mai numeroase decât neuronii úi sunt celule
metabolic active ce se pot divide. Au rol în susĠinere, fagocitoza resturilor neuronale, sinteza metabolic active ce se pot divide. Au rol în susĠinere, fagocitoza resturilor neuronale, sinteza
mielinei, troficitate, făcând legătura dintre neuroni úi capilare. Intervin în reĠinerea unor substanĠe mielinei, troficitate, făcând legătura dintre neuroni úi capilare. Intervin în reĠinerea unor substanĠe
din sânge pentru a nu pătrunde în SNC (bariera hematoencefalică), în refacerea defectelor în caz de din sânge pentru a nu pătrunde în SNC (bariera hematoencefalică), în refacerea defectelor în caz de
leziune a substanĠei nervoase (cicatrice glială). leziune a substanĠei nervoase (cicatrice glială).
La nivelul SNC s-au evidenĠiat 4 tipuri de nevroglii: astrocite, oligodendrocite, celule La nivelul SNC s-au evidenĠiat 4 tipuri de nevroglii: astrocite, oligodendrocite, celule
ependimale úi microglii. ependimale úi microglii.
În afara SNC s-au evidenĠiat celule Schwann úi celule satelite. În afara SNC s-au evidenĠiat celule Schwann úi celule satelite.
Oligodendroglie Microglie Oligodendroglie Microglie
Celula Celula
ependimara ependimara
Neuron Neuron
Capilar Capilar
Astroglie Astroglie
Figura 2.28 Nevroglie. Figura 2.28 Nevroglie.
71 71
INTRODUCERE ÎN STUDIUL SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC. INTRODUCERE ÎN STUDIUL SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC.
NERVUL NERVUL
Legătura dintre SNC úi restul Ġesuturilor úi organelor se face prin sistemul nervos periferic. Legătura dintre SNC úi restul Ġesuturilor úi organelor se face prin sistemul nervos periferic.
Această legătură este asigurată de nervi care sunt cordoane albe, suple, rezistente la tracĠiune, al Această legătură este asigurată de nervi care sunt cordoane albe, suple, rezistente la tracĠiune, al
căror calibru variază de la origine până la terminaĠiile lor ca urmare a desprinderii de ramuri sau căror calibru variază de la origine până la terminaĠiile lor ca urmare a desprinderii de ramuri sau
ramificaĠii colaterale. Nervii (cranieni sau spinali) leagă sistemul cerebrospinal de organe úi invers ramificaĠii colaterale. Nervii (cranieni sau spinali) leagă sistemul cerebrospinal de organe úi invers
în funcĠie de polarizarea influxului nervos. După organele pe care le inervează descriem: nervi în funcĠie de polarizarea influxului nervos. După organele pe care le inervează descriem: nervi
cutanaĠi, articulari, vasculari, ramuri musculare, glandulare úi mucoase. cutanaĠi, articulari, vasculari, ramuri musculare, glandulare úi mucoase.
Structura nervului. Structura nervului.

Nervul este înconjurat de o teacă de Ġesut conjunctiv numită epinerv. Septuri conjunctive Nervul este înconjurat de o teacă de Ġesut conjunctiv numită epinerv. Septuri conjunctive
pornite din epinerv izolează în interiorul nervului fascicule de fibre nervoase. Tesutul conjunctiv pornite din epinerv izolează în interiorul nervului fascicule de fibre nervoase. Tesutul conjunctiv
care înconjoară fasciculele formează perinervul. SuprafaĠa internă a perinervului este netedă úi care înconjoară fasciculele formează perinervul. SuprafaĠa internă a perinervului este netedă úi
alcătuită dintr-un strat de celule mezoteliale aplatizate. Unele ramuri nervoase foarte mici pot fi alcătuită dintr-un strat de celule mezoteliale aplatizate. Unele ramuri nervoase foarte mici pot fi
alcătuite dintr-un singur fascicul. Fiecare fibră nervoasă este înconjurată de o teacă de Ġesut alcătuite dintr-un singur fascicul. Fiecare fibră nervoasă este înconjurată de o teacă de Ġesut
conjunctiv numită endonerv. ğesutul conjunctiv din alcătuirea nervului îi asigură structura de conjunctiv numită endonerv. ğesutul conjunctiv din alcătuirea nervului îi asigură structura de
rezistenĠă úi conĠine elementele vasculare. Rădăcinile spinale care nu au teacă conjunctivă bine rezistenĠă úi conĠine elementele vasculare. Rădăcinile spinale care nu au teacă conjunctivă bine
diferenĠiată sunt mai fragile. diferenĠiată sunt mai fragile.
Epinerv Epinerv
Epinerv Epinerv
Perinerv Perinerv
Perinerv Perinerv
Endonerv Endonerv
Artera si vena Artera si vena
Endonerv Endonerv
Teaca Teaca
Schwann Schwann
Vase sanguine Vase sanguine
Fascicul nervos Fascicul nervos
Axon Axon
Axon Axon
Fascicul nervos Perinerv Fascicul nervos Perinerv
Figura 2 29. Structura nervului. Figura 2 29. Structura nervului.
Fibrele nervoase pot fi clasificate după structurile pe care le inervează (funcĠie). Fibrele nervoase pot fi clasificate după structurile pe care le inervează (funcĠie).
Fibra nervoasă care stimulează muúchiul scheletic se numeúte fibră motoare (eferentă); Fibra nervoasă care stimulează muúchiul scheletic se numeúte fibră motoare (eferentă);
fibra nervoasă care transmite influxuri de la o terminaĠie senzitivă se numeúte fibră senzitivă fibra nervoasă care transmite influxuri de la o terminaĠie senzitivă se numeúte fibră senzitivă
(aferentă). Fibrele care activează glandele úi muúchii netezi sunt considerate tot fibre motoare, (aferentă). Fibrele care activează glandele úi muúchii netezi sunt considerate tot fibre motoare,
deúi ele ar trebui denumite fibre efectoare viscerale. deúi ele ar trebui denumite fibre efectoare viscerale.
Nervii spinali úi cranieni conĠin patru tipuri de fibre nervoase: aferente somatice, aferente Nervii spinali úi cranieni conĠin patru tipuri de fibre nervoase: aferente somatice, aferente
viscerale, eferente somatice úi eferente viscerale. viscerale, eferente somatice úi eferente viscerale.
Din sistemul nervos central pornesc 31 de perechi de nervi rahidieni (spinali) care îúi au Din sistemul nervos central pornesc 31 de perechi de nervi rahidieni (spinali) care îúi au
originea în măduva spinării úi 12 perechi de nervi cranieni care îúi au originea în encefal. Separat de originea în măduva spinării úi 12 perechi de nervi cranieni care îúi au originea în encefal. Separat de
aceste perechi de nervi somatici există úi nervi vegetativi conĠinând fibre viscero-senzitive úi aceste perechi de nervi somatici există úi nervi vegetativi conĠinând fibre viscero-senzitive úi
viscero-motoare. viscero-motoare.
72 72
Fibrele motoare somatice sunt învelite cu o teacă de mielină, pe când fibrele vegetative nu Fibrele motoare somatice sunt învelite cu o teacă de mielină, pe când fibrele vegetative nu
au mielină (amielinice); între fibrele senzitive somatice úi cele vegetative este greu de făcut o au mielină (amielinice); între fibrele senzitive somatice úi cele vegetative este greu de făcut o
diferenĠă morfologică. diferenĠă morfologică.
ToĠi nervii somatici úi vegetativi au o origine aparentă úi una reală. ToĠi nervii somatici úi vegetativi au o origine aparentă úi una reală.
Prin origine aparentă se înĠelege locul de pătrundere (nervi senzitivi) sau de ieúire (nervi Prin origine aparentă se înĠelege locul de pătrundere (nervi senzitivi) sau de ieúire (nervi
motori) din SNC. motori) din SNC.
Prin origine reală se înĠelege nucleul (nucleii) nervos de unde pornesc fibrele care dau Prin origine reală se înĠelege nucleul (nucleii) nervos de unde pornesc fibrele care dau
naútere la nervi. Astfel, pentru nervii motori originea reală se află în neuronii din coarnele ventrale naútere la nervi. Astfel, pentru nervii motori originea reală se află în neuronii din coarnele ventrale
ale măduvei spinării sau neuronii din nucleii motori ai trunchiului cerebral. Pentru nervii senzitivi ale măduvei spinării sau neuronii din nucleii motori ai trunchiului cerebral. Pentru nervii senzitivi
originea reală este în ganglionii spinali în cazul nervilor rahidieni úi în ganglionii senzitivi ai originea reală este în ganglionii spinali în cazul nervilor rahidieni úi în ganglionii senzitivi ai
nervilor cranieni. nervilor cranieni.
INTRODUCERE IN STUDIUL SISTEMULUI NERVOS CENTRAL INTRODUCERE IN STUDIUL SISTEMULUI NERVOS CENTRAL
Sistemul nervos prin componentele sale reprezintă suportul mecanismului prin care toate Sistemul nervos prin componentele sale reprezintă suportul mecanismului prin care toate
formele de viaĠă reacĠionează la stimuli din mediul. înconjurător. În plus sistemul nervos este cel formele de viaĠă reacĠionează la stimuli din mediul. înconjurător. În plus sistemul nervos este cel
care realizează controlul activităĠii celorlalte sisteme ale corpului permiĠând cooperarea armonioasă care realizează controlul activităĠii celorlalte sisteme ale corpului permiĠând cooperarea armonioasă
dintre acestea. dintre acestea.
Encefalul úi măduva spinării alcătuiesc sistemul nervos central sau nevraxul, denumit astfel Encefalul úi măduva spinării alcătuiesc sistemul nervos central sau nevraxul, denumit astfel
pentru că se găseúte în axa centrală a corpului, legat prin cei 12 nervi cranieni úi 31 nervi spinali, de pentru că se găseúte în axa centrală a corpului, legat prin cei 12 nervi cranieni úi 31 nervi spinali, de
restul corpului. restul corpului.
Definirea sistemului nervos a Ġinut seama de cele două roluri pe care acesta le are: Definirea sistemului nervos a Ġinut seama de cele două roluri pe care acesta le are:
posibilitatea de a reacĠiona la stimuli externi - componentă care reprezintă SISTEMUL NERVOS posibilitatea de a reacĠiona la stimuli externi - componentă care reprezintă SISTEMUL NERVOS
SOMATIC; úi componenta ce guvernează activitatea celorlalte organe úi anume SISTEMUL SOMATIC; úi componenta ce guvernează activitatea celorlalte organe úi anume SISTEMUL
NERVOS VISCERA L (VEGETATIV). NERVOS VISCERA L (VEGETATIV).
Sistemul nervos somatic reprezinta legătura dintre recepĠie, transmitere úi efect prezent la Sistemul nervos somatic reprezinta legătura dintre recepĠie, transmitere úi efect prezent la
nivelul aparatului locomotor. Structural sistemul nervos somatic are la bază arcul reflex somatic cu nivelul aparatului locomotor. Structural sistemul nervos somatic are la bază arcul reflex somatic cu
o componentă aferentă úi o componentă eferentă. Aceste structuri reprezintă elementele ce aparĠin o componentă aferentă úi o componentă eferentă. Aceste structuri reprezintă elementele ce aparĠin
sensibilităĠii exteroceptive úi proprioceptive, aflata în legătură cu modificările musculare necesare în sensibilităĠii exteroceptive úi proprioceptive, aflata în legătură cu modificările musculare necesare în
permanenta în producerea unei miúcări, chiar dacă aceasta este extrem de simplă permanenta în producerea unei miúcări, chiar dacă aceasta este extrem de simplă
Sistemul nervos visceral sau splahnic. este porĠiunea ce controlează activitatea organelor Sistemul nervos visceral sau splahnic. este porĠiunea ce controlează activitatea organelor
interne, a vaselor de sânge úi are ca úi cel somatic, o componentă aferentă úi una eferentă. interne, a vaselor de sânge úi are ca úi cel somatic, o componentă aferentă úi una eferentă.
Cele două sisteme sunt, prin activităĠile lor, componentele de bază ale vieĠii conútiente. Cele două sisteme sunt, prin activităĠile lor, componentele de bază ale vieĠii conútiente.
MADUVA SPINARII. NERVUL SPINAL. PLEXURI NERVOASE. ARCUL MADUVA SPINARII. NERVUL SPINAL. PLEXURI NERVOASE. ARCUL
REFLEX. TIPURI DE REFLEXE REFLEX. TIPURI DE REFLEXE
Măduva spinării reprezintă primul etaj al nevraxului. Este adăpostită în canalul vertebral, are Măduva spinării reprezintă primul etaj al nevraxului. Este adăpostită în canalul vertebral, are
o lungime de 45 cm úi se întinde de la prima vertebră cervicală -atlasul- până la a doua vertebră o lungime de 45 cm úi se întinde de la prima vertebră cervicală -atlasul- până la a doua vertebră
lombară. Superior se continuă cu encefalul iar inferior se continuă cu filum terminale până la lombară. Superior se continuă cu encefalul iar inferior se continuă cu filum terminale până la
nivelul coccisului. nivelul coccisului.
PoziĠia măduvei în canalul medular variază în funcĠie de miúcările coloanei vertebrale, astfel PoziĠia măduvei în canalul medular variază în funcĠie de miúcările coloanei vertebrale, astfel
că în timpul flexiei coloanei vertebrale extremitatea inferioară a măduvei se ridică. De asemenea, că în timpul flexiei coloanei vertebrale extremitatea inferioară a măduvei se ridică. De asemenea,
pentru că raportul de creútere dintre canalul vertebral úi creúterea măduvei spinării este în favoarea pentru că raportul de creútere dintre canalul vertebral úi creúterea măduvei spinării este în favoarea
canalului medular, poziĠia măduvei în canalul medular variază cu vârsta , de aceea măduva spinării canalului medular, poziĠia măduvei în canalul medular variază cu vârsta , de aceea măduva spinării
capătă progresiv o poziĠie ascendentă în canalul vertebral. Ca urmare a acestei inegalităĠi de creútere capătă progresiv o poziĠie ascendentă în canalul vertebral. Ca urmare a acestei inegalităĠi de creútere
rădăcinile nervilor spinali devin tot mai oblice, astfel că la adult rădăcinile nervoase lombare úi rădăcinile nervilor spinali devin tot mai oblice, astfel că la adult rădăcinile nervoase lombare úi
sacrale devin aproape verticale, pentru a ieúi prin foramenele intervertebrale. Aceste rădăcini au sacrale devin aproape verticale, pentru a ieúi prin foramenele intervertebrale. Aceste rădăcini au
fost denumite la un loc-coada de cal. fost denumite la un loc-coada de cal.
73 73
Configuratie externa. Măduva spinării are forma unui cilindru turtit antero-posterior, care Configuratie externa. Măduva spinării are forma unui cilindru turtit antero-posterior, care
prezintă la nivel cervical úi lombar două umflături denumite intumescenĠe. Acestea corespund prezintă la nivel cervical úi lombar două umflături denumite intumescenĠe. Acestea corespund
fixării marilor nervi care servesc inervaĠia membrului superior respectiva membrului inferior. fixării marilor nervi care servesc inervaĠia membrului superior respectiva membrului inferior.
Prezinta feĠe anterioare, posterioare úi laterale, brăzdate de fisuri sau úanĠuri. Pe faĠa anterioară se Prezinta feĠe anterioare, posterioare úi laterale, brăzdate de fisuri sau úanĠuri. Pe faĠa anterioară se
găseúte fisura mediană anterioară cu o adâncime de 3mm, iar pe faĠa posterioară se află úanĠul găseúte fisura mediană anterioară cu o adâncime de 3mm, iar pe faĠa posterioară se află úanĠul
median posterior a cărui adâncime descreúte pe măsură ce coboară. median posterior a cărui adâncime descreúte pe măsură ce coboară.
Între feĠele anterioară, posterioară úi feĠele laterale se găsesc úanĠurile antero-laterale Între feĠele anterioară, posterioară úi feĠele laterale se găsesc úanĠurile antero-laterale
respective postero-laterale. ùaĠurile postero-laterale reprezintă locul patrunderii rădăcinii respective postero-laterale. ùaĠurile postero-laterale reprezintă locul patrunderii rădăcinii
posterioare a nervului spinal, úi delimitează cu úanĠul posterior, în substanĠa albă a măduvei, posterioare a nervului spinal, úi delimitează cu úanĠul posterior, în substanĠa albă a măduvei,
cordonul alb posterior, care la rândul său este subimpartit în regiunea cervicală în două fascicule - cordonul alb posterior, care la rândul său este subimpartit în regiunea cervicală în două fascicule -
gracilis úi cuneat ( GOLL úi BURDACH). gracilis úi cuneat ( GOLL úi BURDACH).
ùanĠul antero-lateral este reprezentat de locul cel mai lateral prin care ies rădăcinile ùanĠul antero-lateral este reprezentat de locul cel mai lateral prin care ies rădăcinile
anterioare ale nervilor spinali, pentru că acestea ies sub forma unor fascicule -mănunchiuri. anterioare ale nervilor spinali, pentru că acestea ies sub forma unor fascicule -mănunchiuri.
PorĠiunea cuprinsă între acest reper úi fisura mediană anterioară reprezintă cordonul alb anterior. PorĠiunea cuprinsă între acest reper úi fisura mediană anterioară reprezintă cordonul alb anterior.
Între cordonul alb anterior úi cordonul alb posterior se află cordonul alb lateral. Între cordonul alb anterior úi cordonul alb posterior se află cordonul alb lateral.
Regiunea cervicodorsala Regiunea lombosacrata Regiunea cervicodorsala Regiunea lombosacrata Regiunea cervicodorsala Regiunea lombosacrata Regiunea cervicodorsala Regiunea lombosacrata
Fisura Fisura
mediana Sant median mediana Sant median
anterioara posterior anterioara posterior
Intumescenta Intumescenta
cervicala cervicala
Intumescenta Intumescenta
lombara lombara
Coada de cal Coada de cal
Figura 2.30. Maduva spinarii – configuratie externa. A. Vedere anterioara. B. Vedere Figura 2.30. Maduva spinarii – configuratie externa. A. Vedere anterioara. B. Vedere
posterioara posterioara
Configuratie interna. Structura internă a măduvei spinării este reprezentată de substanĠa Configuratie interna. Structura internă a măduvei spinării este reprezentată de substanĠa
albă úi substanĠă cenuúie, în ambele aflându-se o reĠea de celule gliale. albă úi substanĠă cenuúie, în ambele aflându-se o reĠea de celule gliale.
A. SubstanĠa cenuúie - se găseúte în interior sub forma unei coloane, care pe secĠiune A. SubstanĠa cenuúie - se găseúte în interior sub forma unei coloane, care pe secĠiune
transversală are aspectul literei H. Este împărĠită în cornul anterior, posterior úi lateral. Structural transversală are aspectul literei H. Este împărĠită în cornul anterior, posterior úi lateral. Structural
substanĠa cenuúie este formată din celule nervoase, celule gliale úi fibre nervoase. Celulele substanĠa cenuúie este formată din celule nervoase, celule gliale úi fibre nervoase. Celulele
nervoase se împart din punct de vedere funcĠional în: nervoase se împart din punct de vedere funcĠional în:
x celule motorii cu dimensiuni mari, aflate în cornul anterior, al căror axon trece prin x celule motorii cu dimensiuni mari, aflate în cornul anterior, al căror axon trece prin
rădăcinile anterioare ale nervului spinal. rădăcinile anterioare ale nervului spinal.
74 74
x celule motorii cu dimensiuni mici; se găsesc în cornul lateral, partea anterioară úi axonii x celule motorii cu dimensiuni mici; se găsesc în cornul lateral, partea anterioară úi axonii
lor se unesc cu rădăcinile nervoase anterioare ale nervului spinal úi ajung în lanĠul lor se unesc cu rădăcinile nervoase anterioare ale nervului spinal úi ajung în lanĠul
ganglionar simpatic, pentru ca apoi să inerveze musculatura viscerală. ganglionar simpatic, pentru ca apoi să inerveze musculatura viscerală.
x celule tip Golgi I; se găsesc în cornul posterior, iar axonii lor ajung în substanĠa albă având x celule tip Golgi I; se găsesc în cornul posterior, iar axonii lor ajung în substanĠa albă având
apoi traseu ascendent. apoi traseu ascendent.
x celule mici din coloana posterioară, tip Golgi II ai căror axoni sunt scurĠi, se numesc x celule mici din coloana posterioară, tip Golgi II ai căror axoni sunt scurĠi, se numesc
neuroni segmentali. O parte din axonii lor traversează substanĠa albă úi se termină în neuroni segmentali. O parte din axonii lor traversează substanĠa albă úi se termină în
substanĠa cenuúie de partea opusă, formând astfel comisura albă. substanĠa cenuúie de partea opusă, formând astfel comisura albă.
Aceasta clasificare a celulelor nervoase în celule radiculare, cordonale úi Golgi tip II este Aceasta clasificare a celulelor nervoase în celule radiculare, cordonale úi Golgi tip II este
realizata în funcĠie de traseul axonului (Latarjet). Axonul celulelor radiculare intră în rădăcinile realizata în funcĠie de traseul axonului (Latarjet). Axonul celulelor radiculare intră în rădăcinile
nervului spinal, axonul celulelor cordonale rămane în cordoanele de substanĠă albă, iar axonul nervului spinal, axonul celulelor cordonale rămane în cordoanele de substanĠă albă, iar axonul
celulelor Golgi II nu are mielină úi rămâne în substanĠa cenuúie. celulelor Golgi II nu are mielină úi rămâne în substanĠa cenuúie.
Celule radiculare anterioare axonul rădăcinile anterioare ale nervului spinal Celule radiculare anterioare axonul rădăcinile anterioare ale nervului spinal
Celule radiculare posterioare axonul rădăcinile posterioare ale nervului spinal Celule radiculare posterioare axonul rădăcinile posterioare ale nervului spinal
Celule cordonale omolateral axonul substanĠa albă de aceeaúi parte Celule cordonale omolateral axonul substanĠa albă de aceeaúi parte
Celule cordonale heterolaterale axonul substanĠa albă de partea opusă Celule cordonale heterolaterale axonul substanĠa albă de partea opusă
Celule cordonale bilaterale axonul substanĠa albă de aceeaúi parte úi partea opusă Celule cordonale bilaterale axonul substanĠa albă de aceeaúi parte úi partea opusă
Celule Golgi tip II omolaterale axonul substanĠa cenuúie de aceeaúi parte Celule Golgi tip II omolaterale axonul substanĠa cenuúie de aceeaúi parte
Celule Golgi tipII eterolaterale axonul substanĠa cenuúie de partea opusă Celule Golgi tipII eterolaterale axonul substanĠa cenuúie de partea opusă
Cornul anterior prezintă o bază úi un cap. Celule nervoase de la acest nivel se împart în trei Cornul anterior prezintă o bază úi un cap. Celule nervoase de la acest nivel se împart în trei
grupuri: grupul antero-medial ; grupul postero-medial - dezvoltat în regiunea cervicală úi lombară; grupuri: grupul antero-medial ; grupul postero-medial - dezvoltat în regiunea cervicală úi lombară;
grupul antero-lateral úi postero-lateral mai dezvoltate în regiunea lombară úi primele trei segmente grupul antero-lateral úi postero-lateral mai dezvoltate în regiunea lombară úi primele trei segmente
sacrale. Din punct de vedere funcĠional aceúti neuroni sunt neuroni motori, care primesc multiple sacrale. Din punct de vedere funcĠional aceúti neuroni sunt neuroni motori, care primesc multiple
impulsuri nervoase de la nivel cortical, pe care le transmit efectorilor , realizându-se controlul impulsuri nervoase de la nivel cortical, pe care le transmit efectorilor , realizându-se controlul
idiomotor asupra musculaturii. Aceleaúi celule sunt integrate într-o serie de reflexe, atunci când sunt idiomotor asupra musculaturii. Aceleaúi celule sunt integrate într-o serie de reflexe, atunci când sunt
puse în legătură cu celulele cornului posterior, asigurând totodată úi tonusul muscular. Ieúiea de sub puse în legătură cu celulele cornului posterior, asigurând totodată úi tonusul muscular. Ieúiea de sub
controlul celulelor corticale determină degenerarea musculară cu atrofie musculară. controlul celulelor corticale determină degenerarea musculară cu atrofie musculară.
Cornul lateral cuprinde neuroni vegetativi de la nivel toracal la primul segment lombar úi Cornul lateral cuprinde neuroni vegetativi de la nivel toracal la primul segment lombar úi
reaparitie la segmentele II,III,IV sacrale. În regiunea cervicală axonii acestor neuroni ies prin reaparitie la segmentele II,III,IV sacrale. În regiunea cervicală axonii acestor neuroni ies prin
rădăcinile anterioare ale nervului spinal úi se opresc în lanĠul ganglionar simpatic distribuindu-se rădăcinile anterioare ale nervului spinal úi se opresc în lanĠul ganglionar simpatic distribuindu-se
glandelor úi cordului. În porĠiunea sacrală alcătuiesc nervii splahnici formând parasimpaticul sacral. glandelor úi cordului. În porĠiunea sacrală alcătuiesc nervii splahnici formând parasimpaticul sacral.
Cornul posterior este format din celule de dimensiuni mijlocii úi axonii lor trec în partea Cornul posterior este format din celule de dimensiuni mijlocii úi axonii lor trec în partea
periferică a cordonului lateral úi apoi urcă formând fascicule în substanĠa albă. Neuronii cornului periferică a cordonului lateral úi apoi urcă formând fascicule în substanĠa albă. Neuronii cornului
posterior sunt neuroni senzitivi cae primesc impulsuri nervoase de la receptorii periferici prin posterior sunt neuroni senzitivi cae primesc impulsuri nervoase de la receptorii periferici prin
rădăcina posterioară a nervului spinal. rădăcina posterioară a nervului spinal.
B. SubstanĠa albă- se găseúte în jurul substanĠei cenuúii, úi este formată din fibre nervoase B. SubstanĠa albă- se găseúte în jurul substanĠei cenuúii, úi este formată din fibre nervoase
mielinice, organizate sub forma de cordoane: anterior, lateral úi posterior. Fasciculele componente mielinice, organizate sub forma de cordoane: anterior, lateral úi posterior. Fasciculele componente
ale acestor cordoane au traiect transversal, formând fibrele comisurale; traiect ascendent sau ale acestor cordoane au traiect transversal, formând fibrele comisurale; traiect ascendent sau
descendent; traiect cuprins între diferite segmente ale măduvei spinării - fibre intersegmentare sau descendent; traiect cuprins între diferite segmente ale măduvei spinării - fibre intersegmentare sau
de asociaĠie. de asociaĠie.
a) Cordonul anterior- este format din : a) Cordonul anterior- este format din :
- fascicule descendente, ce îúi au originea în celulele motorii ale emisferei cerebrale, care trec pe - fascicule descendente, ce îúi au originea în celulele motorii ale emisferei cerebrale, care trec pe
măsură ce coboară, la nivelul comisurii albe, pe partea opusă, terminându-se în neuronii motori din măsură ce coboară, la nivelul comisurii albe, pe partea opusă, terminându-se în neuronii motori din
cornul anterior opus emisferei din care au originea fibrele. Aceste fascicule se numesc fascicule cornul anterior opus emisferei din care au originea fibrele. Aceste fascicule se numesc fascicule
cerebro-spinale anterioare (piramidale directe). Al doilea fascicul descendent cu originea în cerebro-spinale anterioare (piramidale directe). Al doilea fascicul descendent cu originea în
nuclei vestibulari, dar cu traiect prin corodonul anterior este fasciculul vestibulo-spinal ; serveúte nuclei vestibulari, dar cu traiect prin corodonul anterior este fasciculul vestibulo-spinal ; serveúte
controlul echilibrului. controlul echilibrului.
- fascicule ascendente reprezentate de fasciculele spinotalamice anterioare, care deservesc - fascicule ascendente reprezentate de fasciculele spinotalamice anterioare, care deservesc
75 75
sensibilitatea tactilă grosieră; au origine în neuronii cornului posterior, axonii acestor neuroni urcă sensibilitatea tactilă grosieră; au origine în neuronii cornului posterior, axonii acestor neuroni urcă
apoi două sau trei segmente medulare prin cordonul posterior, traversează comisura albă anterioară apoi două sau trei segmente medulare prin cordonul posterior, traversează comisura albă anterioară
úi trec în cordonul anterior de partea opusă. úi trec în cordonul anterior de partea opusă.
b) Cordonul lateral- conĠine fibre motorii care aparĠin motilităĠii voluntare úi involuntare. b) Cordonul lateral- conĠine fibre motorii care aparĠin motilităĠii voluntare úi involuntare.
Fascicule descendente : Fascicule descendente :
- Tracturile cerebrospinale laterale sau piramidal încruciúat au originea în emisfera - Tracturile cerebrospinale laterale sau piramidal încruciúat au originea în emisfera
cerebrală, iar la nivelul bulbului trec în cordonul lateral opus emisferei de la care au plecat, cerebrală, iar la nivelul bulbului trec în cordonul lateral opus emisferei de la care au plecat,
coborând apoi prin cordonul lateral medular úi se termină în substanĠa cenuúie a cornului anterior. coborând apoi prin cordonul lateral medular úi se termină în substanĠa cenuúie a cornului anterior.
- Tracturile rubro-spinale- au origine în nucleul roúu din mezencefal, traiect descendent prin - Tracturile rubro-spinale- au origine în nucleul roúu din mezencefal, traiect descendent prin
cordonul lateral úi fac sinapsă cu neuronii motori din cornul anterior. Astfel aceúti neuroni se află cordonul lateral úi fac sinapsă cu neuronii motori din cornul anterior. Astfel aceúti neuroni se află
sub controlul cerebelului úi a nucleilor bazali, primul intervenind în controlul sinergic iar nucleii sub controlul cerebelului úi a nucleilor bazali, primul intervenind în controlul sinergic iar nucleii
bazali în realizarea cordonării. bazali în realizarea cordonării.
- Tracturile tecto-spinale au originea în coliculii cvadrigemeni superiori de partea opusă úi se - Tracturile tecto-spinale au originea în coliculii cvadrigemeni superiori de partea opusă úi se
termină în cornul anterior. Participă la realizarea reflexelor vizuale. termină în cornul anterior. Participă la realizarea reflexelor vizuale.
- Tracturile olivo-spinale se mai numesc tracturi bulbo-spinale, cu originea în apropierea - Tracturile olivo-spinale se mai numesc tracturi bulbo-spinale, cu originea în apropierea
nucleului olivar din bulb. Rolul lor nu este încă bine precizat. nucleului olivar din bulb. Rolul lor nu este încă bine precizat.
Fascicule ascendente : Fascicule ascendente :
- Tracturile spinocerebeloase anterioare pornesc din cornul posterior al măduvei lombare úi - Tracturile spinocerebeloase anterioare pornesc din cornul posterior al măduvei lombare úi
au traiect ascendent prin cordonul lateral, ajungând la nivelul punĠii, apoi prin pedunculuii au traiect ascendent prin cordonul lateral, ajungând la nivelul punĠii, apoi prin pedunculuii
cerebeloúi superiori la cerebel. cerebeloúi superiori la cerebel.
- Tracturile spinocerebeloase posterioare se numesc astfel pentru că se află în porĠiunea - Tracturile spinocerebeloase posterioare se numesc astfel pentru că se află în porĠiunea
posterioară a cordonului lateral. Are originea în neuronii din cornul posterior al măduvei lombare úi posterioară a cordonului lateral. Are originea în neuronii din cornul posterior al măduvei lombare úi
are traiect ascendent ajungând la cerebel prin intermediul pedunculilor cerebeloúi inferiori. are traiect ascendent ajungând la cerebel prin intermediul pedunculilor cerebeloúi inferiori.
Tracturile spinocerebeloase reprezintă o legătură importantă între măduva spinării úi cerebel, Tracturile spinocerebeloase reprezintă o legătură importantă între măduva spinării úi cerebel,
prin care se asigură aferenĠele prin care se realizează tonusul muscular úi controlul sinergic în prin care se asigură aferenĠele prin care se realizează tonusul muscular úi controlul sinergic în
miúcările voluntare. miúcările voluntare.
- Tracturile spinotalamice laterale sunt formate din axonii neuronilor din coarnele - Tracturile spinotalamice laterale sunt formate din axonii neuronilor din coarnele
posterioare, care trec în cordonul lateral opus úi au traseu ascendent ajungând la cortexul cerebral posterioare, care trec în cordonul lateral opus úi au traseu ascendent ajungând la cortexul cerebral
după ce fac sinapsă în talamus. după ce fac sinapsă în talamus.
În afara acestor tracturi ascendente în cordonul lateral mai există tracturile spino-tectale În afara acestor tracturi ascendente în cordonul lateral mai există tracturile spino-tectale
care se opresc în mezencefal la nivelul coliculilor cvadrigemeni superiori, participând la realizarea care se opresc în mezencefal la nivelul coliculilor cvadrigemeni superiori, participând la realizarea
reflexelor spino-vizuale, care asigură miúcarea capului úi ochilor în direcĠia stimulului; tracturile reflexelor spino-vizuale, care asigură miúcarea capului úi ochilor în direcĠia stimulului; tracturile
postero-laterale de importanĠă minimă în transmiterea sensibilităĠii dureroase úi termice; tracturile postero-laterale de importanĠă minimă în transmiterea sensibilităĠii dureroase úi termice; tracturile
intersegmentare care fac legătura dintre diferite segmente ale măduvei spinării, considerate din intersegmentare care fac legătura dintre diferite segmente ale măduvei spinării, considerate din
punct de vedere funcĠional ca o cale accesorie de transmitere a sensibilităĠii exteroceptive cu punct de vedere funcĠional ca o cale accesorie de transmitere a sensibilităĠii exteroceptive cu
posibilitatea utilizarii în recuperarea sensibilităĠii. posibilitatea utilizarii în recuperarea sensibilităĠii.
c)Cordonul posterior este format din tracturi ascendente care deservesc sensibilitatea úi c)Cordonul posterior este format din tracturi ascendente care deservesc sensibilitatea úi
tracturi descendente care apar sub forma unor fascicule scurte intersegmentare. tracturi descendente care apar sub forma unor fascicule scurte intersegmentare.
Fasciculele ascendente Fasciculele ascendente
Sunt reprezentate de fasciculele Goll úi Burdach despărĠite de septul intermediar posterior. Sunt reprezentate de fasciculele Goll úi Burdach despărĠite de septul intermediar posterior.
Fibrele care intră în alcătuirea fasciculului Goll provin din rădăcinile posterioare ale nervilor Fibrele care intră în alcătuirea fasciculului Goll provin din rădăcinile posterioare ale nervilor
spinali din segmentele lombare, sacrale úi coccigiene, care intră în măduvă prin úanĠul postero- spinali din segmentele lombare, sacrale úi coccigiene, care intră în măduvă prin úanĠul postero-
lateral úi apoi au traseu ascendent prin cordonul posterior al măduvei. lateral úi apoi au traseu ascendent prin cordonul posterior al măduvei.
Fasciculul Burdach are fibre cu originea în segmentele toracale superioare úi cervicale, ale Fasciculul Burdach are fibre cu originea în segmentele toracale superioare úi cervicale, ale
nervilor spinali-rădăcinile posterioare ale acestora, úi apoi urcă prin cordonul posterior medular. nervilor spinali-rădăcinile posterioare ale acestora, úi apoi urcă prin cordonul posterior medular.
Ambele fascicule se opresc în nuclei bulbari Goll úi Burdach, úi conduc sensibilitatea tactilă Ambele fascicule se opresc în nuclei bulbari Goll úi Burdach, úi conduc sensibilitatea tactilă
epicritică úi sensibilitatea proprioceptivă conútientă. epicritică úi sensibilitatea proprioceptivă conútientă.
Fasciculele descendente Fasciculele descendente
Deúi mai puĠin cunoscute, în cordonul posterior al măduvei spinării există fascicule Deúi mai puĠin cunoscute, în cordonul posterior al măduvei spinării există fascicule
descendente care conĠin fibre situate la diverse nivele, apar pe nivele scurte sub forma unor descendente care conĠin fibre situate la diverse nivele, apar pe nivele scurte sub forma unor
fascicule scurte care alcătuiesc tracturi în regiunea toracală. fascicule scurte care alcătuiesc tracturi în regiunea toracală.
76 76
Figura 2.31. Maduva spinarii – privire de ansamblu Figura 2.31. Maduva spinarii – privire de ansamblu
77 77
Figura 2.32. Caile medulare Figura 2.32. Caile medulare
78 78
NERVUL SPINAL NERVUL SPINAL
Cele 31 de perechi de nervi spinali (rahidieni) au o dispoziĠie metamerică, fiind situaĠi de o Cele 31 de perechi de nervi spinali (rahidieni) au o dispoziĠie metamerică, fiind situaĠi de o
parte úi de alta a măduvei spinării úi distribuindu-se teritoriilor somatice succesive corespunzătoare parte úi de alta a măduvei spinării úi distribuindu-se teritoriilor somatice succesive corespunzătoare
metameric. metameric.
Se împart în 8 perechi cervicale, 12 perechi toracale, 5 perechi lombare, 5 perechi sacrate úi Se împart în 8 perechi cervicale, 12 perechi toracale, 5 perechi lombare, 5 perechi sacrate úi
o pereche coccigiană. o pereche coccigiană.
Metamerul reprezintă un segment (imaginar) al corpului în care se găseúte un centru nervos Metamerul reprezintă un segment (imaginar) al corpului în care se găseúte un centru nervos
(din măduva spinării) de unde pornesc de fiecare parte o rădăcină ventrală (motorie) úi o rădăcină (din măduva spinării) de unde pornesc de fiecare parte o rădăcină ventrală (motorie) úi o rădăcină
dorsală (senzitivă) pe traseul căreia se găseúte ganglionul spinal. Aceste elemente nervoase leagă dorsală (senzitivă) pe traseul căreia se găseúte ganglionul spinal. Aceste elemente nervoase leagă
între ele, de fiecare parte a măduvei, o porĠiune de tegument (DERMATOM), părĠi ale muúchiului între ele, de fiecare parte a măduvei, o porĠiune de tegument (DERMATOM), părĠi ale muúchiului
(MIOTOM), elemente osteoarticulare (SCLEROTOM), elemente vasculare (ANGIOTOM) úI (MIOTOM), elemente osteoarticulare (SCLEROTOM), elemente vasculare (ANGIOTOM) úI
elemente viscerale (VISCEROTOM). elemente viscerale (VISCEROTOM).
Dermatomul este regiunea tegumentului inervată de fibre senzitive de la o singură rădăcină Dermatomul este regiunea tegumentului inervată de fibre senzitive de la o singură rădăcină
dorsală. dorsală.
Să ne reamintim schema arcului nervos reflex medular. O excitaĠie la suprafaĠa corpului este Să ne reamintim schema arcului nervos reflex medular. O excitaĠie la suprafaĠa corpului este
transformată în influx nervos úi ajunge prin intermediul fibrelor senzitive (dendritele neuronului din transformată în influx nervos úi ajunge prin intermediul fibrelor senzitive (dendritele neuronului din
ganglionul spinal) în ganglionii spinali úi, de aici, prin rădăcina posterioară a nervului rahidian ganglionul spinal) în ganglionii spinali úi, de aici, prin rădăcina posterioară a nervului rahidian
(axonii aceluiaúi neuron), merge direct sau prin neuronii intercalari la neuronii motori din cornul (axonii aceluiaúi neuron), merge direct sau prin neuronii intercalari la neuronii motori din cornul
anterior. Pe cale axonilor neuronilor motori radiculari prin intermediul rădăcinilor anterioare úi anterior. Pe cale axonilor neuronilor motori radiculari prin intermediul rădăcinilor anterioare úi
ramurilor nervilor spinali se va produce contracĠia musculară. ramurilor nervilor spinali se va produce contracĠia musculară.
Arcul reflex medular stă deci la baza organizării reflexe transversale (metamerice) descrise Arcul reflex medular stă deci la baza organizării reflexe transversale (metamerice) descrise
anterior. Se explică astfel de ce o stimulare cutanată, musculară, osteoarticulară, vasculară sau anterior. Se explică astfel de ce o stimulare cutanată, musculară, osteoarticulară, vasculară sau
viscerală va determina apariĠia unui semn sau va avea un efect terapeutic la nivelul oricărui element viscerală va determina apariĠia unui semn sau va avea un efect terapeutic la nivelul oricărui element
al acestui metamer prin circuite nervoase spino-spinale, spino-autonome sau autonomo-spinale. al acestui metamer prin circuite nervoase spino-spinale, spino-autonome sau autonomo-spinale.
Există, de asemeni, úi o organizare longitudinală prin legături intermetamerice care cuprind Există, de asemeni, úi o organizare longitudinală prin legături intermetamerice care cuprind
colateralele fibrelor radiculare aferente, trunchiurile simpatice vertebro-laterale úi o reĠea de colateralele fibrelor radiculare aferente, trunchiurile simpatice vertebro-laterale úi o reĠea de
interneuroni nevraxici foarte bogată. interneuroni nevraxici foarte bogată.
Fie că este vorba de un semn, fie despre o stimulare există întotdeauna decalaje între Fie că este vorba de un semn, fie despre o stimulare există întotdeauna decalaje între
originea úi terminarea arcului reflex. originea úi terminarea arcului reflex.
Fibrele radiculare care vin de la măduva spinării se bifurcă în zona proeminenĠelor úi trimit Fibrele radiculare care vin de la măduva spinării se bifurcă în zona proeminenĠelor úi trimit
colaterale celor 7 segmente supraaiacente úi celor 3 subiacente (deci o rădăcină stimulează 10 colaterale celor 7 segmente supraaiacente úi celor 3 subiacente (deci o rădăcină stimulează 10
segmente spinale); de fiecare parte a nevraxului se găsesc trunchiuri simpatice vertebro-laterale care segmente spinale); de fiecare parte a nevraxului se găsesc trunchiuri simpatice vertebro-laterale care
determină un decalaj al fibrelor nervoase (o fibră autonomă cu originea în dermatomul C7 se poate determină un decalaj al fibrelor nervoase (o fibră autonomă cu originea în dermatomul C7 se poate
termina în segmentele spinale C7, C8, T1-T4). De asemeni un dermatom úi un miotom aparĠinând termina în segmentele spinale C7, C8, T1-T4). De asemeni un dermatom úi un miotom aparĠinând
aceluiaúi segment nu sunt situate neapărat la acelaúi nivel topografic. De exemplu muúchii centurii aceluiaúi segment nu sunt situate neapărat la acelaúi nivel topografic. De exemplu muúchii centurii
scapulare chiar dacă sunt localizate la nivel toracic sunt inervaĠi de fibre cervicale (pectoral mare scapulare chiar dacă sunt localizate la nivel toracic sunt inervaĠi de fibre cervicale (pectoral mare
C5-C8; dorsal mare C6-C8). C5-C8; dorsal mare C6-C8).
Revenind la nervul spinal, reamintiĠi-vă componentele acestuia: rădăcini, trunchi úi ramuri Revenind la nervul spinal, reamintiĠi-vă componentele acestuia: rădăcini, trunchi úi ramuri
terminale. terminale.
Rădăcina anterioară este motorie úi este formată din 3 tipuri de fibre eferente: Rădăcina anterioară este motorie úi este formată din 3 tipuri de fibre eferente:
- fibre mielinice groase (8-14 P) care reprezintă axonii motoneuronilor alfa - fibre mielinice groase (8-14 P) care reprezintă axonii motoneuronilor alfa
- fibre mielinice mijlocii (3-8 P) care sunt axonii motoneuronilor gama - fibre mielinice mijlocii (3-8 P) care sunt axonii motoneuronilor gama
- fibre mielinice subĠiri (sub 3 P) reprezentate de fibrele vegetative preganglionare cu origine - fibre mielinice subĠiri (sub 3 P) reprezentate de fibrele vegetative preganglionare cu origine
în coarnele intermediare. în coarnele intermediare.
Rădăcina posterioară este senzitivă, prezintă pe traiectul ei ganglionul spinal úi este Rădăcina posterioară este senzitivă, prezintă pe traiectul ei ganglionul spinal úi este
formată din fibre aferente mielinice úi amielinice formată din fibre aferente mielinice úi amielinice
Ea asigură în cea mai mare parte sensibilitatea tegumentului (teritoriul cutanat superficial), iar un Ea asigură în cea mai mare parte sensibilitatea tegumentului (teritoriul cutanat superficial), iar un
grup profund mai mic se distribuie viscerelor (teritoriul profund visceral). Aceasta explică grup profund mai mic se distribuie viscerelor (teritoriul profund visceral). Aceasta explică
fenomenele senzitive cutanate (durere, arsuri, etc.) care acompaniază diferitele afecĠiuni viscerale, fenomenele senzitive cutanate (durere, arsuri, etc.) care acompaniază diferitele afecĠiuni viscerale,
79 79
faptul datorându-se conexiunilor centrale care există între nervii senzitivi cutanaĠi úI cei viscerali. faptul datorându-se conexiunilor centrale care există între nervii senzitivi cutanaĠi úI cei viscerali.
Datorită acestui fapt topografia zonelor hiperalgice poate servi pe de o parte pentru a aprecia Datorită acestui fapt topografia zonelor hiperalgice poate servi pe de o parte pentru a aprecia
semnele obiective ale unei afecĠiuni viscerale în clinică, iar pe de altă parte la localizarea în măduvă semnele obiective ale unei afecĠiuni viscerale în clinică, iar pe de altă parte la localizarea în măduvă
a segmentelor sensibilităĠii viscerale. a segmentelor sensibilităĠii viscerale.
Radacina Radacina
Ganglion Trunchiul n. Ganglion Trunchiul n.
spinal spinal spinal spinal
Ramura Ramura
posterioara Ramura posterioara Ramura
comunicanta comunicanta
Ramura alba Ramura alba
anterioara anterioara
Ramura comunicanta Ramura comunicanta

cenusie cenusie
Radacina anterioara Radacina anterioara
Figura 2.33. Structura nervului spinal. Figura 2.33. Structura nervului spinal.
Zonele de inervaĠie ale tegumentelor (dermatoamele) sunt foarte bine precizate la ora Zonele de inervaĠie ale tegumentelor (dermatoamele) sunt foarte bine precizate la ora
actuală. actuală.
În ceea ce priveúte enteromeria este necesar să amintim că ramurile splahnice ale În ceea ce priveúte enteromeria este necesar să amintim că ramurile splahnice ale
ganglionilor ortosimpatici realizează plexuri. ExistenĠa unor legături în nevrax cu anumite ganglionilor ortosimpatici realizează plexuri. ExistenĠa unor legături în nevrax cu anumite
mielomere explică prezenĠa reflexelor viscerocutanate (sau viscero-musculo-cutanate) caracterizate mielomere explică prezenĠa reflexelor viscerocutanate (sau viscero-musculo-cutanate) caracterizate
prin hiperalgezie în zonele dermatomerice ale leziunilor viscerale metamerice. De asemeni, este prin hiperalgezie în zonele dermatomerice ale leziunilor viscerale metamerice. De asemeni, este
explicată influenĠa pozitivă a anesteziei cutanate segmentare, masajul reflex sau acupuncturii în explicată influenĠa pozitivă a anesteziei cutanate segmentare, masajul reflex sau acupuncturii în
diminuarea durerii sau chiar tratarea leziunilor viscerale. diminuarea durerii sau chiar tratarea leziunilor viscerale.
Un segment care prezintă la nivelul dermatomului úi al miotomului simptome reflexe úi Un segment care prezintă la nivelul dermatomului úi al miotomului simptome reflexe úi
algice (hipersensibilitate, modificări ale tensiunii tisulare, tulburări vasomotorii, hipersudoraĠie, algice (hipersensibilitate, modificări ale tensiunii tisulare, tulburări vasomotorii, hipersudoraĠie,
etc.) prezintă la nivelul cornului posterior un aúa numit scâmp de iritaĠies, adică o stare de excitaĠie etc.) prezintă la nivelul cornului posterior un aúa numit scâmp de iritaĠies, adică o stare de excitaĠie
subliminară gata să reacĠioneze la cea mai mică stimulare suplimentară. ExplicaĠia constă în subliminară gata să reacĠioneze la cea mai mică stimulare suplimentară. ExplicaĠia constă în
stimularea nervilor viscerali (fibrele aferente ale sensibilităĠii dureroase) care provin de la organul stimularea nervilor viscerali (fibrele aferente ale sensibilităĠii dureroase) care provin de la organul
80 80
bolnav situate în acelaúi segment úi cu originea în acelaúi corn posterior al măduvei spinării. La bolnav situate în acelaúi segment úi cu originea în acelaúi corn posterior al măduvei spinării. La
acest nivel al măduvei se produce o convergenĠă a tuturor fibrelor sensibilităĠii dureroase a acest nivel al măduvei se produce o convergenĠă a tuturor fibrelor sensibilităĠii dureroase a
segmentului atât a celor care vin de la periferie, cât úi a celor care vin de la organul bolnav; segmentului atât a celor care vin de la periferie, cât úi a celor care vin de la organul bolnav;
răspunsul la iritaĠia viscerogenă (durerea) va fi resimĠit de subiect la nivelul tegumentului deoarece răspunsul la iritaĠia viscerogenă (durerea) va fi resimĠit de subiect la nivelul tegumentului deoarece
impulsurile născute în regiunile superficiale tegumentare sunt foarte numeroase, organizarea impulsurile născute în regiunile superficiale tegumentare sunt foarte numeroase, organizarea
senzitivă este mai perfecĠionată úi experienĠa individului îi dă acestuia posibilităĠi mai mari de senzitivă este mai perfecĠionată úi experienĠa individului îi dă acestuia posibilităĠi mai mari de
percepĠie la nivelul tegumentelor percepĠie la nivelul tegumentelor
Figura 2.34. Succesiunea dermatoamelor úi corespondenĠa acestora cu nervii spinali; (a) vedere Figura 2.34. Succesiunea dermatoamelor úi corespondenĠa acestora cu nervii spinali; (a) vedere
anterioara; (b) vedere posterioara. anterioara; (b) vedere posterioara.
Prin unirea celor două rădăcini se formează trunchiul nervului spinal, nivel de la care Prin unirea celor două rădăcini se formează trunchiul nervului spinal, nivel de la care
nervul spinal reprezintă un nerv mixt (fibre motorii, senzitive úi vegetative, preganglionare úi nervul spinal reprezintă un nerv mixt (fibre motorii, senzitive úi vegetative, preganglionare úi
postganglionare). Imediat după ieúirea lui din foramenul de conjugare se desprinde o ramură postganglionare). Imediat după ieúirea lui din foramenul de conjugare se desprinde o ramură
recurentă (ramura spinovertebrală Luschka) care repătrunde în canal. Trunchiul se desface apoi în recurentă (ramura spinovertebrală Luschka) care repătrunde în canal. Trunchiul se desface apoi în
două ramuri terminale, de asemeni mixte - ramura anterioară úi posterioară; emite úi ramuri două ramuri terminale, de asemeni mixte - ramura anterioară úi posterioară; emite úi ramuri
comunicante úi meningeale. comunicante úi meningeale.
81 81
Plaman, diafragm Ficat, Plaman, diafragm Ficat,

colecist colecist
Inima Inima
Ficat, colecist Ficat, colecist
Stomac Stomac
Intestin Intestin
Pancreas Pancreas
subtire subtire
Ovar Ovar
Apendice Apendice
Colon Colon
Rinichi Rinichi
Vezica Vezica
urinara urinara
Ureter Ureter
Figura 2.35. Diagrama ariilor cutanate de proiecĠie a durerii viscerale; a) vedere anterioară; b) vedere Figura 2.35. Diagrama ariilor cutanate de proiecĠie a durerii viscerale; a) vedere anterioară; b) vedere
posterioară. posterioară.
. .
Ramurile posterioare (dorsale) îúi păstrează dispoziĠia segmentară úi se distribuie muúchilor Ramurile posterioare (dorsale) îúi păstrează dispoziĠia segmentară úi se distribuie muúchilor
posteriori ai capului úi gâtului, muúchilor autohtoni ai úanĠurilor vertebrale din regiunea toracală, posteriori ai capului úi gâtului, muúchilor autohtoni ai úanĠurilor vertebrale din regiunea toracală,
lombară, sacrală. Asigură sensibilitatea regiunii dorsale a trunchiului pe un câmp median de la lombară, sacrală. Asigură sensibilitatea regiunii dorsale a trunchiului pe un câmp median de la
vertex la coccige. Aceste ramuri nu se anastomozează pentru a forma plexuri, cu excepĠia nervului vertex la coccige. Aceste ramuri nu se anastomozează pentru a forma plexuri, cu excepĠia nervului
suboccipital úi a unor ramuri ale lui C2 úi C3 ce realizează plexul cervical posterior (Cruveilhier). suboccipital úi a unor ramuri ale lui C2 úi C3 ce realizează plexul cervical posterior (Cruveilhier).
Ramurile anterioare (ventrale), cu excepĠia celor din regiunea toracală, formează plexuri Ramurile anterioare (ventrale), cu excepĠia celor din regiunea toracală, formează plexuri
nervoase. ConsecinĠa acestei distribuĠii constă în faptul că diferite formaĠiuni (muúchi, oase, nervoase. ConsecinĠa acestei distribuĠii constă în faptul că diferite formaĠiuni (muúchi, oase,
articulaĠii, viscere) sunt inervate în acelaúi timp de ramuri provenind din mai mulĠi nervi spinali. Se articulaĠii, viscere) sunt inervate în acelaúi timp de ramuri provenind din mai mulĠi nervi spinali. Se
pare că aceasta ar fi consecinĠa unor schimbări de poziĠie ce se petrec în diferite regiuni úi organe în pare că aceasta ar fi consecinĠa unor schimbări de poziĠie ce se petrec în diferite regiuni úi organe în
timpul dezvoltării. Ramurile anterioare se distribuie la muúchii úi tegumentul regiunilor antero- timpul dezvoltării. Ramurile anterioare se distribuie la muúchii úi tegumentul regiunilor antero-
laterale ale gâtului, trunchiului úi extremităĠilor. Se delimitează astfel 5 plexuri: laterale ale gâtului, trunchiului úi extremităĠilor. Se delimitează astfel 5 plexuri:
- plexul cervical, format din ramurile anterioare ale primilor 4 nervi cervicali (C1-C4) - plexul cervical, format din ramurile anterioare ale primilor 4 nervi cervicali (C1-C4)
- plexul brahial, alcătuit din ramurile anterioare ale ultimilor 4 nervi cervicali (C5-C8) úi ale - plexul brahial, alcătuit din ramurile anterioare ale ultimilor 4 nervi cervicali (C5-C8) úi ale
primului toracal (T1) primului toracal (T1)
- plexul lombar, constituit din ramurile anterioare ale primilor 4 nervi lombari (L1-L4) úi - plexul lombar, constituit din ramurile anterioare ale primilor 4 nervi lombari (L1-L4) úi
filete nervoase din T12 filete nervoase din T12
- plexul sacrat format din ramurile anterioare ale celui de-al cincilea lombar (L5) úi a - plexul sacrat format din ramurile anterioare ale celui de-al cincilea lombar (L5) úi a
primilor 4 nervi sacraĠi (S1-S4) primilor 4 nervi sacraĠi (S1-S4)
- plexul coccigian la formarea căruia participă prin ramurile lor anterioare ultimii 2 nervi - plexul coccigian la formarea căruia participă prin ramurile lor anterioare ultimii 2 nervi
sacraĠi (S3-S4) úi nervul coccigian. sacraĠi (S3-S4) úi nervul coccigian.
82 82
Ramurile anterioare ale nervilor toracali (cu excepĠia primului) nu formează plexuri; sub Ramurile anterioare ale nervilor toracali (cu excepĠia primului) nu formează plexuri; sub
denumirea de nervi intercostali ei merg izolat la peretele toracelui. denumirea de nervi intercostali ei merg izolat la peretele toracelui.
A A
Plex cervical Plex cervical
Plex brahial Plex brahial
n. axilar n. axilar
n. musculocutanat n. musculocutanat
n. ulnar n. ulnar
n. radial n. radial
n. median n. median
Plex lombar Plex lombar
Plex sacrat Plex sacrat
n. femural n. femural
n. sciatic n. sciatic
B B
n. tibial n. tibial
n. peronier comun n. peronier comun
n. peronier profund n. peronier profund
n. peronier superficial n. peronier superficial
Figura 2.36. A. Plexuri nervoase spinale ; B. Nervi intercostali Figura 2.36. A. Plexuri nervoase spinale ; B. Nervi intercostali
83 83
1. PLEXUL CERVICAL (plexus cervicalis) 1. PLEXUL CERVICAL (plexus cervicalis)

Se formează prin unirea ramurilor anterioare C1-C4. Cu excepĠia primului, care dă numai un Se formează prin unirea ramurilor anterioare C1-C4. Cu excepĠia primului, care dă numai un
ram descendent, nervii cervicali se divid în două ramuri (superioară úi inferioară) ce se ram descendent, nervii cervicali se divid în două ramuri (superioară úi inferioară) ce se
anastomozează între ele formând trei anse prevertebrale din care vor pleca diverse ramuri. anastomozează între ele formând trei anse prevertebrale din care vor pleca diverse ramuri.
Plexul este situat profund înapoia marginii posterioare a muúchiului sternocleidomastoidian. Plexul este situat profund înapoia marginii posterioare a muúchiului sternocleidomastoidian.
El dă ramuri anastomotice la hipoglos, vag, facial úi ganglionii cervicali simpatici superior úi El dă ramuri anastomotice la hipoglos, vag, facial úi ganglionii cervicali simpatici superior úi
mijlociu. mijlociu.
Ramurile plexului sunt: - superficiale, cutanate Ramurile plexului sunt: - superficiale, cutanate
- profunde, motorii. - profunde, motorii.
Ramurile superficiale asigură sensibilitatea teritoriilor cutanate ale gâtului. Ramurile superficiale asigură sensibilitatea teritoriilor cutanate ale gâtului.
Includ: - nervul transvers al gâtului pentru regiunea antero-laterală a gâtului Includ: - nervul transvers al gâtului pentru regiunea antero-laterală a gâtului
-nervul auricular mare pentru regiunea parotidiană, mastoidiană úi partea posterioară -nervul auricular mare pentru regiunea parotidiană, mastoidiană úi partea posterioară
a pavilionului urechii a pavilionului urechii
- nervul occipital mic pentru regiunea cefei - nervul occipital mic pentru regiunea cefei
- nervii supraclaviculari pentru regiunea supraclaviculară. - nervii supraclaviculari pentru regiunea supraclaviculară.
Aceste ramuri se reunesc la 1/2 a marginii posterioare a sternocleidomastoidianului (punctul Aceste ramuri se reunesc la 1/2 a marginii posterioare a sternocleidomastoidianului (punctul
nervos al gâtului al lui Erb) úi de aici diverg spre teritoriile cutanate respective. nervos al gâtului al lui Erb) úi de aici diverg spre teritoriile cutanate respective.
Ramurile profunde inervează următorii muúchi: Ramurile profunde inervează următorii muúchi:
- muúchiul drept lateral úi micul drept anterior - muúchiul drept lateral úi micul drept anterior
- muúchiul marele drept anterior úi lung al gâtului - muúchiul marele drept anterior úi lung al gâtului
- muúchiul ridicător al scapulei, muúchii romboizi - muúchiul ridicător al scapulei, muúchii romboizi
- contribuie la inervaĠia muúchilor sternocleidomastoidian úi trapez - contribuie la inervaĠia muúchilor sternocleidomastoidian úi trapez
- muúchiul diafragma prin nervul frenic (C3-C4). - muúchiul diafragma prin nervul frenic (C3-C4).
2.PLEXUL BRAHIAL (plexus brachialis) 2.PLEXUL BRAHIAL (plexus brachialis)

Este constituit din ramurile anterioare C5-C8 úI T1. Este constituit din ramurile anterioare C5-C8 úI T1.
C5-C6 se reunesc pentru a forma trunchiul primar superior (truncus superior). C5-C6 se reunesc pentru a forma trunchiul primar superior (truncus superior).
C8-T1 formează trunchiul primar inferior (truncus inferior). C8-T1 formează trunchiul primar inferior (truncus inferior).
C7 formează trunchiul mijlociu (truncus medius). C7 formează trunchiul mijlociu (truncus medius).
Fiecare trunchi primar se divide într-un ram anterior úi unul posterior; ramurile anterioare Fiecare trunchi primar se divide într-un ram anterior úi unul posterior; ramurile anterioare
ale trunchiurilor superior úi mijlociu se unesc formând fasciculul lateral având ca ramuri terminale ale trunchiurilor superior úi mijlociu se unesc formând fasciculul lateral având ca ramuri terminale
nervul musculocutanat úi nervul median (rădăcina laterală). nervul musculocutanat úi nervul median (rădăcina laterală).
Ramurile anterioare ale trunchiului inferior formează fasciculul medial cu ramuri terminale Ramurile anterioare ale trunchiului inferior formează fasciculul medial cu ramuri terminale
nervul ulnar, nervul median (rădăcina medială), nervul cutanat brahial medial úi cutanat nervul ulnar, nervul median (rădăcina medială), nervul cutanat brahial medial úi cutanat
antebrahial medial. antebrahial medial.
Toate ramurile posterioare se unesc pentru a forma fasciculul posterior cu ramuri terminale Toate ramurile posterioare se unesc pentru a forma fasciculul posterior cu ramuri terminale
nervul axilar úi nervul radial. nervul axilar úi nervul radial.
Plexul are raporturi importante cu muúchii scaleni, artera subclavie; îl regăsim în regiunea Plexul are raporturi importante cu muúchii scaleni, artera subclavie; îl regăsim în regiunea
supraclaviculară (trunchiurile primare), subclaviculară (fasciculele) úi axilară (nervii). supraclaviculară (trunchiurile primare), subclaviculară (fasciculele) úi axilară (nervii).
El poate fi lezat printr-un traumatism sau comprimat de un calus osos, de un bloc fibros El poate fi lezat printr-un traumatism sau comprimat de un calus osos, de un bloc fibros
cicatriceal, de o tumoră, hematom. De asemeni, poate fi elongat printr-o tracĠiune brutală efectuată cicatriceal, de o tumoră, hematom. De asemeni, poate fi elongat printr-o tracĠiune brutală efectuată
pe membrul superior. pe membrul superior.
Ramurile plexului brahial pot fi grupate în ramuri colaterale úi terminale. Ramurile plexului brahial pot fi grupate în ramuri colaterale úi terminale.
Ramurile colaterale se distribuie la muschii scaleni si majoritatea muschilor centurii scapulare dupa Ramurile colaterale se distribuie la muschii scaleni si majoritatea muschilor centurii scapulare dupa
cum urmeaza: cum urmeaza:
- nervul subclavicular pentru muschii subclavicular. - nervul subclavicular pentru muschii subclavicular.
- nervii pectorali pentru muschiul pectoral mare si muschiul pectoral mic. - nervii pectorali pentru muschiul pectoral mare si muschiul pectoral mic.
- nervul subscapular pentru muschiul subscapular si rotund mare. - nervul subscapular pentru muschiul subscapular si rotund mare.
- nervul toracal lung pentru muschiul dintat mare. - nervul toracal lung pentru muschiul dintat mare.
- nervul dorsal al scapulei pentru muschii romboizi. - nervul dorsal al scapulei pentru muschii romboizi.
- nervul suprascapular pentru muschii supra si infraspinos. - nervul suprascapular pentru muschii supra si infraspinos.
84 84
Ramurile terminale se distribuie musculaturii membrului superior, fiind reprezentate de nervul Ramurile terminale se distribuie musculaturii membrului superior, fiind reprezentate de nervul
musculocutanat, median, ulnar (cubital), cutan antebrahial, cutan brahial, radial, axilar. musculocutanat, median, ulnar (cubital), cutan antebrahial, cutan brahial, radial, axilar.
3. PLEXUL LOMBAR (plexus lumbalis) 3. PLEXUL LOMBAR (plexus lumbalis)

Este constituit prin unirea ramurilor L1-L3 cu participarea unor filete nervoase din T12 úi Este constituit prin unirea ramurilor L1-L3 cu participarea unor filete nervoase din T12 úi
L4. L4.
Este situat în partea posterioară a muúchiului psoas mare, înaintea apofizelor transverse Este situat în partea posterioară a muúchiului psoas mare, înaintea apofizelor transverse
lombare, deci poate fi afectat în fracturi ale rahisului, plăgi penetrante. lombare, deci poate fi afectat în fracturi ale rahisului, plăgi penetrante.
Dă ramuri colaterale úi terminale care la rândul lor sunt scurte úi lungi. Ramurile colaterale Dă ramuri colaterale úi terminale care la rândul lor sunt scurte úi lungi. Ramurile colaterale
sunt reprezentate de nervul iliohipogastric, ilioinghinal, femurocutan, genitofemural cu teritoriu sunt reprezentate de nervul iliohipogastric, ilioinghinal, femurocutan, genitofemural cu teritoriu
motor reprezentat de muschii abdomenului si senzitiv de tegumentele fesei, regiune pubiana si motor reprezentat de muschii abdomenului si senzitiv de tegumentele fesei, regiune pubiana si
coapsa (antero-lateral). Ramurile terminale sunt nervul obturator si nervul femural cu teritoriu coapsa (antero-lateral). Ramurile terminale sunt nervul obturator si nervul femural cu teritoriu
motor muschii coapsei si senzitiv tegumentele coapsei si gambei (antero-medial). motor muschii coapsei si senzitiv tegumentele coapsei si gambei (antero-medial).
4. PLEXUL SACRAL (plexus sacralis) 4. PLEXUL SACRAL (plexus sacralis)

Este constituit prin fuziunea trunchiului lombosacrat (L4-L5) cu primele trei rădăcini Este constituit prin fuziunea trunchiului lombosacrat (L4-L5) cu primele trei rădăcini
sacrate. În plus, mai primeúte un ram de la S4 ce se anastomozează cu S5. sacrate. În plus, mai primeúte un ram de la S4 ce se anastomozează cu S5.
Unii autori împart plexul în două părĠi: plexul sacral propriu-zis (plexus ischiadicus) ce Unii autori împart plexul în două părĠi: plexul sacral propriu-zis (plexus ischiadicus) ce
cuprinde nervii ce se distribuie membrului inferior úi bazinului úi plexul ruúinos (S2, S3, S4 -plexus cuprinde nervii ce se distribuie membrului inferior úi bazinului úi plexul ruúinos (S2, S3, S4 -plexus
pudendohaemorhoidalis) din care pornesc nervii ce merg la perineu, organele genitale externe úi pudendohaemorhoidalis) din care pornesc nervii ce merg la perineu, organele genitale externe úi
viscerele pelvine unde se anastomozează cu plexul hipogastric. viscerele pelvine unde se anastomozează cu plexul hipogastric.
Prezintă ramuri colaterale úi un ram terminal (nervul ischiadic sau sciatic mare). Ramurile Prezintă ramuri colaterale úi un ram terminal (nervul ischiadic sau sciatic mare). Ramurile
colaterale includ nervi pentru muschiul sfincter ani si levator ani, muschii bazinului, gluteal colaterale includ nervi pentru muschiul sfincter ani si levator ani, muschii bazinului, gluteal
superior si inferior, nervul cutan posterior al coapsei. superior si inferior, nervul cutan posterior al coapsei.
Nervul sciatic mare se divide in 2 ramuri terminale: nervul tibial (sciatic popliteu intern) si Nervul sciatic mare se divide in 2 ramuri terminale: nervul tibial (sciatic popliteu intern) si
nervul fibular comun (sciatic popliteu extern). nervul fibular comun (sciatic popliteu extern).
85 85
TABEL 2.3. Plexuri nervoase spinale (după Van De Graaf, 1998)
Denumire plex Denumire nerv Componentă Teritoriu inervat

spinală
Ramuri superficiale occipital mic C2, C3 Tegumentul scalpului deasupra úi în spatele urechii
cutanate o auricular mare C2, C3 Tegumentul regiunii parotidiene, mastoidiene, partea posterioară a
pavilionului urechii
n transvers al gâtului C2,C3 Tegumentul regiunii antero-laterale a gâtului
supraclavicular C3,C4 Tegumentul regiunii supraclaviculare, umăr
CERVICAL
ansa cervicalis C1,C2 M.geniohioidian,tirohioidian, infrahioidieni
răd.anterioară
p răd.posterioară C3, C4 M. omohioidian, sternohioidian, sternotiroidian
Ramuri profunde o frenic C3-C5 M. diafragm
motorii ramuri segmentare C1-C5 M. profunzi ai gâtului (ridicător al scapulei, trapez, scaleni,
86
sternocleidomastoidieni)
Ramuri colaterale o
subclavicular M. subclavicular
pectoral M. pectoral mare úi mic
n subscapular M. subscapular úi rotund mare
toracal lung M. dinĠat anterior
dorsal al scapulei M. romboid
suprascapular M. supra úi infraspinos
BRAHIAL
TABEL 2.3. Plexuri nervoase spinale (după Van De Graaf, 1998)
Denumire plex Denumire nerv Componentă Teritoriu inervat

spinală
Ramuri superficiale occipital mic C2, C3 Tegumentul scalpului deasupra úi în spatele urechii
cutanate o auricular mare C2, C3 Tegumentul regiunii parotidiene, mastoidiene, partea posterioară a
pavilionului urechii
n transvers al gâtului C2,C3 Tegumentul regiunii antero-laterale a gâtului
supraclavicular C3,C4 Tegumentul regiunii supraclaviculare, umăr
CERVICAL
ansa cervicalis C1,C2 M.geniohioidian,tirohioidian, infrahioidieni
răd.anterioară
p răd.posterioară C3, C4 M. omohioidian, sternohioidian, sternotiroidian
Ramuri profunde o frenic C3-C5 M. diafragm
motorii ramuri segmentare C1-C5 M. profunzi ai gâtului (ridicător al scapulei, trapez, scaleni,
86
sternocleidomastoidieni)
Ramuri colaterale o
subclavicular M. subclavicular
pectoral M. pectoral mare úi mic
n subscapular M. subscapular úi rotund mare
toracal lung M. dinĠat anterior
dorsal al scapulei M. romboid
suprascapular M. supra úi infraspinos
BRAHIAL
p
BRAHIAL axilar fascicul Tegumentul umărului, articulaĠia glenohumerală
posterior M. deltoid, rotund mic
p (C5, C7)
radial fascicul Tegumentul feĠei posterolaterale
Ramuri terminale o posterior a braĠului, antebraĠului, feĠei dorsale a mâinii úi degetelor I,II, III
(C5-C8,T1) M. posteriori ai braĠului úi antebraĠului (triceps brahial, supinator,
anconeu, brahioradial, extensor lung úi scurt al carpului, extensor ulnar al
carpului, extensor comun al degetelor, extensor al degetului V, lung
abductor, extensor lung úi scurt al policelui
musculocutanat fascicul Tegumentul regiunii laterale a antebraĠului

lateral M. regiunii anterioare a braĠului (coracobrahial,brahial, biceps brahial)
(C5-C7)
ulnar fascicul Tegumentul regiunii mediale a mâinii
medial M.flexori ai regiunii anterioare a antebraĠului (flexor ulnar al carpului,
(C8, T1) flexor al degetelor); m. scurĠi ai degetului mic, m. flexori intrinseci ai
mâinii (flexor profund, interosoúi,lom-bricali 3-4); adductorul policelui
87
median fascicul Tegumentul regiunii laterale a mâinii
medial M. flexori ai regiunii anterioare a antebraĠului (rotund pronator,
(C6-C8,T1) flexor radial al carpului, palmar lung, flexor superficial al degetelor, lungul
flexor al policelui, flexor profund al degetelor, pătrat pronator ; m. scurĠi ai
policelui, lombricalii 1-2
iliohipogastric T12, L1 Tegumentul abdomenului inferior, feselor, regiunea supero-internă a
coapsei
Ramuri colaterale o M. peretelui abdominal antero-lateral (oblic extern úi intern, transvers
abdominal)
n ilioinghinal L1 Tegumentul regiunii supero-medială a coapsei, scrot, labiile mari,
rădăcina penisului
M. peretelui abdominal antero-lateral împreună cu iliohipogas-tric
LOMBAR
genitofemural L1, L2 Tegumentul regiunii antero-internă a coapsei, scrot, labii mari
M. cremaster
p femurocutan L2, L3 Tegumentul regiunii antero-laterale úi posterioare a coapsei
BRAHIAL axilar fascicul Tegumentul umărului, articulaĠia glenohumerală

posterior M. deltoid, rotund mic
p (C5, C7)
radial fascicul Tegumentul feĠei posterolaterale
Ramuri terminale o posterior a braĠului, antebraĠului, feĠei dorsale a mâinii úi degetelor I,II, III
(C5-C8,T1) M. posteriori ai braĠului úi antebraĠului (triceps brahial, supinator,
anconeu, brahioradial, extensor lung úi scurt al carpului, extensor ulnar al
carpului, extensor comun al degetelor, extensor al degetului V, lung
abductor, extensor lung úi scurt al policelui
musculocutanat fascicul Tegumentul regiunii laterale a antebraĠului

lateral M. regiunii anterioare a braĠului (coracobrahial,brahial, biceps brahial)
(C5-C7)
ulnar fascicul Tegumentul regiunii mediale a mâinii
medial M.flexori ai regiunii anterioare a antebraĠului (flexor ulnar al carpului,
(C8, T1) flexor al degetelor); m. scurĠi ai degetului mic, m. flexori intrinseci ai
mâinii (flexor profund, interosoúi,lom-bricali 3-4); adductorul policelui
87
median fascicul Tegumentul regiunii laterale a mâinii

medial M. flexori ai regiunii anterioare a antebraĠului (rotund pronator,
(C6-C8,T1) flexor radial al carpului, palmar lung, flexor superficial al degetelor, lungul
flexor al policelui, flexor profund al degetelor, pătrat pronator ; m. scurĠi ai
policelui, lombricalii 1-2
iliohipogastric T12, L1 Tegumentul abdomenului inferior, feselor, regiunea supero-internă a
coapsei
Ramuri colaterale o M. peretelui abdominal antero-lateral (oblic extern úi intern, transvers
abdominal)
n ilioinghinal L1 Tegumentul regiunii supero-medială a coapsei, scrot, labiile mari,
rădăcina penisului
M. peretelui abdominal antero-lateral împreună cu iliohipogas-tric
LOMBAR
genitofemural L1, L2 Tegumentul regiunii antero-internă a coapsei, scrot, labii mari
M. cremaster
p femurocutan L2, L3 Tegumentul regiunii antero-laterale úi posterioare a coapsei

femural L2- L4 Tegumentul regiunii anterome-diale a coapsei, mediale a genunchiului,
LOMBAR gambei, plantei
M. regiunii anterioare a coapsei (iliac, psoas mare, pectineu, drept
femural, croitor); m.extensori ai gambei (cvadriceps);
p
obturator L2-L4 Tegumentul regiunii mediale a coapsei
M. adductori (obturator extern, pectineu, adductor lung, scurt, mare,
Ramuri terminaleo gracilis)
safen L2-L4 Tegumentul regiunilor mediale
guteal superior L4, L5, S1 M abductori ai coapsei (glutei mic, mijlociu, tensor al fasciei lata)
Ramuri colateraleo gluteal inferior L5-S2 M.extensori ai coapsei (gluteu mare
nerv pt. m. piriform S1,S2 M. piriform
nerv pt. m. pătrat femural L4, L5, S1 M. rotatori ai coapsei (pătrat femural,geamăn inferior)
nerv pt. m. obturator intern L5-S2 M. rotatori ai coapsei (obturatorintern, geamăn superior)
n cutan posterior al coapsei S1-S3 Tegumentul părĠilor inferioară úi externă a fesei, regiunii anale, postero-
88
superioară a coapsei, scrot, labii mari
ruúinos intern S2-S4 Tegumentul scrotului, penisului, clitoris, labii mari úi mici
SACRAL M. perineului
p sciatic; la nivelul fosei L4-S3 M. regiunii posterioare a coapsei (semitendinos, semimembranos,
poplitee se divide în n.tibial úi n. biceps femural).
fibular
tibial (sural, medial, plantar L4-S3 Tegumentul regiunilor posteri-oare ale gambei úi piciorului
Ramuri terminaleo lateral) M. gastrocnemian, solear, flexor lung al degetelor, flexor lung al
halucelui, tibial posterior, popliteu, muúchii intrinseci ai piciorului
fibular comun L4-S2 Tegumentul regiunilor anterioa-re ale gambei úi piciorului

(superficial úi profund) M. fibulari, tibial anterior, extensor lung al halucelui, extensor lung úi
scurt al degetelor
femural L2- L4 Tegumentul regiunii anterome-diale a coapsei, mediale a genunchiului,

LOMBAR gambei, plantei
M. regiunii anterioare a coapsei (iliac, psoas mare, pectineu, drept
femural, croitor); m.extensori ai gambei (cvadriceps);
p
obturator L2-L4 Tegumentul regiunii mediale a coapsei
M. adductori (obturator extern, pectineu, adductor lung, scurt, mare,
Ramuri terminaleo gracilis)
safen L2-L4 Tegumentul regiunilor mediale
guteal superior L4, L5, S1 M abductori ai coapsei (glutei mic, mijlociu, tensor al fasciei lata)
Ramuri colateraleo gluteal inferior L5-S2 M.extensori ai coapsei (gluteu mare
nerv pt. m. piriform S1,S2 M. piriform
nerv pt. m. pătrat femural L4, L5, S1 M. rotatori ai coapsei (pătrat femural,geamăn inferior)
nerv pt. m. obturator intern L5-S2 M. rotatori ai coapsei (obturatorintern, geamăn superior)
n cutan posterior al coapsei S1-S3 Tegumentul părĠilor inferioară úi externă a fesei, regiunii anale, postero-
88
superioară a coapsei, scrot, labii mari

ruúinos intern S2-S4 Tegumentul scrotului, penisului, clitoris, labii mari úi mici
SACRAL M. perineului
p sciatic; la nivelul fosei L4-S3 M. regiunii posterioare a coapsei (semitendinos, semimembranos,
poplitee se divide în n.tibial úi n. biceps femural).
fibular
tibial (sural, medial, plantar L4-S3 Tegumentul regiunilor posteri-oare ale gambei úi piciorului
Ramuri terminaleo lateral) M. gastrocnemian, solear, flexor lung al degetelor, flexor lung al
halucelui, tibial posterior, popliteu, muúchii intrinseci ai piciorului
fibular comun L4-S2 Tegumentul regiunilor anterioa-re ale gambei úi piciorului

(superficial úi profund) M. fibulari, tibial anterior, extensor lung al halucelui, extensor lung úi
scurt al degetelor
ARCUL REFLEX ELEMENTAR ARCUL REFLEX ELEMENTAR
Arcul reflex elementar este format din următoarele elemente componente: Arcul reflex elementar este format din următoarele elemente componente:
- receptorul specific diferenĠiat sau terminaĠia nervoasă liberă; - receptorul specific diferenĠiat sau terminaĠia nervoasă liberă;
- calea aferentă (senzitivă) reprezentată de fibre senzitive (dendrite), care culeg informaĠiile - calea aferentă (senzitivă) reprezentată de fibre senzitive (dendrite), care culeg informaĠiile
de la receptorii periferici úi se îndreaptă către unul sau mai mulĠi neuroni senzitivi; transportă de la receptorii periferici úi se îndreaptă către unul sau mai mulĠi neuroni senzitivi; transportă
influxul nervos exteroceptiv cutanat úi proprioceptiv, conútient úi inconútient, provenit de la influxul nervos exteroceptiv cutanat úi proprioceptiv, conútient úi inconútient, provenit de la
receptorii musculari, tendinoúi, osoúi úi articulari; receptorii musculari, tendinoúi, osoúi úi articulari;
- centrii nervoúi, situaĠi în coarnele anterioare ale măduvei spinării, reprezentaĠi de - centrii nervoúi, situaĠi în coarnele anterioare ale măduvei spinării, reprezentaĠi de
motoneuronii D úi J; motoneuronii D úi J;
- calea eferentă (motorie) reprezentată de fibre motorii, respectiv axoni, care transmit - calea eferentă (motorie) reprezentată de fibre motorii, respectiv axoni, care transmit
comanda. Axonii sunt de două feluri: comanda. Axonii sunt de două feluri:
- groúi, mielinici, ai motoneuronilor D, inervează fibrele musculare striate ale muúchilor - groúi, mielinici, ai motoneuronilor D, inervează fibrele musculare striate ale muúchilor
scheletici, numite fibre extrafusale; scheletici, numite fibre extrafusale;
- subĠiri, amielinici, ai motoneuronilor J al căror număr reprezintă aproximativ jumătate din cel - subĠiri, amielinici, ai motoneuronilor J al căror număr reprezintă aproximativ jumătate din cel
al motoneuronilor D; transmit impulsuri nervoase către o categorie specială de fibre striate al motoneuronilor D; transmit impulsuri nervoase către o categorie specială de fibre striate
modificate, foarte scurte úi subĠiri, numite fibre intrafusale, componente ale fusurilor modificate, foarte scurte úi subĠiri, numite fibre intrafusale, componente ale fusurilor
neuromusculare, cu rol în reglarea contracĠiilor musculare; neuromusculare, cu rol în reglarea contracĠiilor musculare;
- organul efector muscular. - organul efector muscular.
Realizarea unei miúcări reflexe sau voluntare presupune integritatea căilor aferente úi Realizarea unei miúcări reflexe sau voluntare presupune integritatea căilor aferente úi
eferente, a centrilor nervoúi corticali úi subcorticali, precum úi a efectorului muscular. Cel mai eferente, a centrilor nervoúi corticali úi subcorticali, precum úi a efectorului muscular. Cel mai
simplu arc reflex este reprezentat de reflexul miotatic, format din doi neuroni: unul senzitiv, cu simplu arc reflex este reprezentat de reflexul miotatic, format din doi neuroni: unul senzitiv, cu
corpul celular situat în ganglionul spinal úi altul motor, cu corpul celular în coarnele anterioare ale corpul celular situat în ganglionul spinal úi altul motor, cu corpul celular în coarnele anterioare ale
măduvei spinării. Majoritatea miúcărilor reflexe se produc cu participarea mai multor neuroni măduvei spinării. Majoritatea miúcărilor reflexe se produc cu participarea mai multor neuroni
intercalari, de aceea prezintă o latenĠă direct proporĠională cu numărul acestora. intercalari, de aceea prezintă o latenĠă direct proporĠională cu numărul acestora.
Receptorii sunt formaĠiuni diferenĠiate pentru detectarea úi recepĠionarea variaĠiilor Receptorii sunt formaĠiuni diferenĠiate pentru detectarea úi recepĠionarea variaĠiilor
energetice, din afara sau din interiorul organismului úI transformarea acestora în impuls nervos. În energetice, din afara sau din interiorul organismului úI transformarea acestora în impuls nervos. În
funcĠie de localizare sunt clasificaĠi în: proprio-, extero- úi interoceptori. Pentru miúcarea reflexă ne funcĠie de localizare sunt clasificaĠi în: proprio-, extero- úi interoceptori. Pentru miúcarea reflexă ne
interesează úi vom descrie doar primele două categorii de receptori interesează úi vom descrie doar primele două categorii de receptori
A. Proprioceptorii (receptorii kinestezici) se găsesc în musculatura scheletică, tendoane, A. Proprioceptorii (receptorii kinestezici) se găsesc în musculatura scheletică, tendoane,
articulaĠii, labirint úi sunt implicaĠi în reglarea funcĠiilor motorii. Fac parte exclusiv din clasa articulaĠii, labirint úi sunt implicaĠi în reglarea funcĠiilor motorii. Fac parte exclusiv din clasa
mecanoreceptorilor, care semnalează velocitatea, tensiunea úi gradul de scurtare al muúchilor. Au mecanoreceptorilor, care semnalează velocitatea, tensiunea úi gradul de scurtare al muúchilor. Au
fost sistematizaĠi în: fost sistematizaĠi în:
1.Receptori musculari: fusurile neuromusculare úi organele tendinoase Golgi. 1.Receptori musculari: fusurile neuromusculare úi organele tendinoase Golgi.
2.Receptori articulari: corpusculi Ruffini, Golgi- Mazzoni úi Vater- Pacini . 2.Receptori articulari: corpusculi Ruffini, Golgi- Mazzoni úi Vater- Pacini .
Receptorii musculari Receptorii musculari
A Fusurile neuromusculare sunt dispuse printre fibrele striate în tot corpul muúchilor striaĠi úi A Fusurile neuromusculare sunt dispuse printre fibrele striate în tot corpul muúchilor striaĠi úi
au dispoziĠie paralelă cu fibrele musculare. În consecinĠă, sunt activate de rata de variaĠie a lungimii au dispoziĠie paralelă cu fibrele musculare. În consecinĠă, sunt activate de rata de variaĠie a lungimii
fibrelor musculare striate propriu-zise, numite extrafusale. Fiecare fus conĠine între 3-12 fibre fibrelor musculare striate propriu-zise, numite extrafusale. Fiecare fus conĠine între 3-12 fibre
musculare mici, specializate, numite intrafusale. Fibrele intrafusale sunt de două tipuri: cu sac musculare mici, specializate, numite intrafusale. Fibrele intrafusale sunt de două tipuri: cu sac
nuclear úi lanĠ nuclear. nuclear úi lanĠ nuclear.
B. Organul tendinos Golgi este o formaĠiune musculo-tendinoasă mai puĠin frecventă, B. Organul tendinos Golgi este o formaĠiune musculo-tendinoasă mai puĠin frecventă,
comparativ cu fusurile (raportul este în medie de 1/3), bine reprezentată în muúchii cu contracĠie comparativ cu fusurile (raportul este în medie de 1/3), bine reprezentată în muúchii cu contracĠie
lentă. Receptorul are o lungime de 1600P., iar diametrul central este mai mare (122 P); este format lentă. Receptorul are o lungime de 1600P., iar diametrul central este mai mare (122 P); este format
dintr-un fascicul de fibre înconjurat de o capsulă conjunctivă, fusiformă, situată imediat sub dintr-un fascicul de fibre înconjurat de o capsulă conjunctivă, fusiformă, situată imediat sub
joncĠiunea musculo-tendinoasă. Este un receptor pasiv, dispus în serie cu fibrele contractile úi în joncĠiunea musculo-tendinoasă. Este un receptor pasiv, dispus în serie cu fibrele contractile úi în
consecinĠă se activează unele după altele; detectează tensiunea aplicată pe fibrele tendonului, în consecinĠă se activează unele după altele; detectează tensiunea aplicată pe fibrele tendonului, în
timpul contracĠiei musculare; reprezintă un sistem de protecĠie, fiind capabil să se opună unor timpul contracĠiei musculare; reprezintă un sistem de protecĠie, fiind capabil să se opună unor
întinderi violente sau să suprime o contracĠie musculară foarte intensă, ce riscă să deterioreze întinderi violente sau să suprime o contracĠie musculară foarte intensă, ce riscă să deterioreze
articulaĠia mobilizată articulaĠia mobilizată
89 89
Receptori cutanati Receptori cutanati

Substanta alba Substanta alba
Neuron intercalar Neuron intercalar
Corpul neuronului Posterior Corpul neuronului Posterior
(ganglion spinal) (dorsal) (ganglion spinal) (dorsal)
Neuron senzitiv Neuron senzitiv
Neuron motor Neuron motor
Anterior Substanta Anterior Substanta

(ventral) cenusie (ventral) cenusie
Efector muscular Efector muscular
Figura 2.37. Arc reflex generalizat. Figura 2.37. Arc reflex generalizat.
. .
Fibre Fibre
extrafusale extrafusale
Fibre intrafusale Fibre intrafusale
Muschi Sac nuclear Muschi Sac nuclear
scheletic scheletic
Nerv Nerv
periferic Teaca tesut periferic Teaca tesut
conjunctiv conjunctiv
Placa Neuron Placa Neuron
motorie senzitiv motorie senzitiv
Neuron senzitiv Neuron senzitiv
Receptori Receptori
tendinosi tendinosi
Neuron motor Neuron motor

Tendon Tendon
Os Os
Terminatii Terminatii
nervoase nervoase
Figura 2.38. Proprioceptori; (a) Organ tendinos Golgi; (b) Fus neuromuscular. Figura 2.38. Proprioceptori; (a) Organ tendinos Golgi; (b) Fus neuromuscular.
90 90
Receptorii articulari . Receptorii articulari .

a)Corpusculii Ruffini sunt situaĠi în Ġesutul conjunctiv al capsulei articulare úi suportă a)Corpusculii Ruffini sunt situaĠi în Ġesutul conjunctiv al capsulei articulare úi suportă
deformările produse în direcĠiile de mobilizare a articulaĠiei. Sunt sensibili la schimbările de poziĠie deformările produse în direcĠiile de mobilizare a articulaĠiei. Sunt sensibili la schimbările de poziĠie
úi direcĠie ale miúcărilor. Activarea lor se realizează prin contracĠiile muúchilor cu inserĠie úi direcĠie ale miúcărilor. Activarea lor se realizează prin contracĠiile muúchilor cu inserĠie
periarticulară, la unghiuri ale pieselor articulare cuprinse între 15-300. periarticulară, la unghiuri ale pieselor articulare cuprinse între 15-300.
b)Corpusculii lui Golgi úi Mazzoni sunt situaĠi în ligamente úi funcĠionează ca úi corpusculii b)Corpusculii lui Golgi úi Mazzoni sunt situaĠi în ligamente úi funcĠionează ca úi corpusculii
Ruffini, numai că unghiul de activare este mai important. Ruffini, numai că unghiul de activare este mai important.
c)Corpusculii Vater-Pacini sunt localizaĠi în număr mic în capsula articulară úi se activează c)Corpusculii Vater-Pacini sunt localizaĠi în număr mic în capsula articulară úi se activează
când articulaĠia este imobilă, de aceea ar putea fi consideraĠi veritabili detectori ai acceleraĠiei. când articulaĠia este imobilă, de aceea ar putea fi consideraĠi veritabili detectori ai acceleraĠiei.
În concluzie receptorii articulari pot fi sistematizaĠi în: statici (corpusculii Ruffini), care În concluzie receptorii articulari pot fi sistematizaĠi în: statici (corpusculii Ruffini), care
informează asupra poziĠiei segmentelor articulare ale trunchiului úi membrelor; úi dinamici informează asupra poziĠiei segmentelor articulare ale trunchiului úi membrelor; úi dinamici
(corpusculii lui Vater-Pacini), responsabili de senzaĠia de miúcare úi acceleraĠie a segmentelor (corpusculii lui Vater-Pacini), responsabili de senzaĠia de miúcare úi acceleraĠie a segmentelor
membrelor. Receptorii articulari responsabili cu inducerea senzaĠiilor kinestezice participă la membrelor. Receptorii articulari responsabili cu inducerea senzaĠiilor kinestezice participă la
coordonarea miúcării. Alterările sau ablaĠia capsulei articulare pot determina tulburări de coordonarea miúcării. Alterările sau ablaĠia capsulei articulare pot determina tulburări de
coordonare, de exemplu tulburări de mers. Receptorii articulari sunt sensibili la simulii nociceptivi coordonare, de exemplu tulburări de mers. Receptorii articulari sunt sensibili la simulii nociceptivi
úi pot genera contracturi musculare cu imobilizarea articulaĠiilor în poziĠii antalgice, cel mai adesea úi pot genera contracturi musculare cu imobilizarea articulaĠiilor în poziĠii antalgice, cel mai adesea
în flexie. în flexie.
B. Exteroceptorii includ o varietate largă de structuri specializate. Pe noi ne interesează doar B. Exteroceptorii includ o varietate largă de structuri specializate. Pe noi ne interesează doar
receptorii cutanaĠi; aceútia sunt de natură variată úi depind de tipul sensibilităĠii pe care îl receptorii cutanaĠi; aceútia sunt de natură variată úi depind de tipul sensibilităĠii pe care îl
detectează: detectează:
- mecanoreceptorii sunt sensibili la atingere úi deformarea mecanică a pielii ; includ discurile - mecanoreceptorii sunt sensibili la atingere úi deformarea mecanică a pielii ; includ discurile
Merkel, situate în derm ; corpusculii Meissner, situaĠi în vârful papilelor dermice, au cea mai mare Merkel, situate în derm ; corpusculii Meissner, situaĠi în vârful papilelor dermice, au cea mai mare
densitate la nivelul pulpelor degetelor mâinilor úi picioarelor, cât úi la faĠă (buze); corpusculii densitate la nivelul pulpelor degetelor mâinilor úi picioarelor, cât úi la faĠă (buze); corpusculii
Pacini, situaĠi în dermul profund; terminaĠiile libere se găsesc cu precădere în regiunea piloasă. Pacini, situaĠi în dermul profund; terminaĠiile libere se găsesc cu precădere în regiunea piloasă.
- termoreceptorii sunt detectori ai temperaturii: clasic, Krause pentru rece úi Ruffini pentru cald. - termoreceptorii sunt detectori ai temperaturii: clasic, Krause pentru rece úi Ruffini pentru cald.
Corpusculii Krause sunt de 7-8 ori mai numeroúi decât receptorii pentru cald. Termoreceptorii Corpusculii Krause sunt de 7-8 ori mai numeroúi decât receptorii pentru cald. Termoreceptorii
sesizează, alături de terminaĠii nervoase libere, variaĠiile temperaturii. sesizează, alături de terminaĠii nervoase libere, variaĠiile temperaturii.
Corpusculi Meisner Corpusculi Meisner

Terminatii nervoase Terminatii nervoase
(tact) (tact)
pt.durere (cornee) pt.durere (cornee)
Corpusculi Ruffini Corpusculi Ruffini

(cald) (cald)
Corpusculi Krause Corpusculi Krause

(rece) Corpusculi Vater-Pacini (rece) Corpusculi Vater-Pacini
(presiune) (presiune)
Figura 2.39. Exteroceptori. Figura 2.39. Exteroceptori.

91 91
CAILE AFERENTE sunt reprezentate de ramificaĠiile dendritice ale neuronilor senzitivi din CAILE AFERENTE sunt reprezentate de ramificaĠiile dendritice ale neuronilor senzitivi din
ganglionii spinali úi ale omologilor lor din componenĠa nervilor cranieni. Aceste ramificaĠii sunt de ganglionii spinali úi ale omologilor lor din componenĠa nervilor cranieni. Aceste ramificaĠii sunt de
două tipuri I úi II, primare úi secundare. două tipuri I úi II, primare úi secundare.
CENTRII NERVOùI sunt situaĠi în coarnele anterioare ale măduvei spinării, fiind reprezentaĠi CENTRII NERVOùI sunt situaĠi în coarnele anterioare ale măduvei spinării, fiind reprezentaĠi
de corpii celulari ai motoneuronilor D úi J, D1-O1 fazici consideraĠi centrii miúcării úi D2-O2 tonici, de corpii celulari ai motoneuronilor D úi J, D1-O1 fazici consideraĠi centrii miúcării úi D2-O2 tonici,
consideraĠi centrii tonusului. consideraĠi centrii tonusului.
CAILE EFERENTE sunt reprezentate de axonii motoneuronilor D úi J. EferenĠele care CAILE EFERENTE sunt reprezentate de axonii motoneuronilor D úi J. EferenĠele care
provin din motoneuronii D spinali inervează fibrele extrafusale, scheletice. EferenĠele J asigură provin din motoneuronii D spinali inervează fibrele extrafusale, scheletice. EferenĠele J asigură
inervaĠia motorie a fibrelor intrafusale. inervaĠia motorie a fibrelor intrafusale.
Postura fundamentală a omului este verticală, antigravitaĠională. MenĠinerea ei se bazează Postura fundamentală a omului este verticală, antigravitaĠională. MenĠinerea ei se bazează
pe informaĠiile primite de la sistemul labirintic, pe cele vizuale, proprioceptive úi exteroceptive pe informaĠiile primite de la sistemul labirintic, pe cele vizuale, proprioceptive úi exteroceptive
cutanate plantare. Receptorii labirintici sunt adaptaĠi menĠinerii verticalităĠii. OtoliĠii utriculo- cutanate plantare. Receptorii labirintici sunt adaptaĠi menĠinerii verticalităĠii. OtoliĠii utriculo-
saculari constituie detectorul verticalei, ax la care fiinĠa umană face continuu referinĠă, ceea ce-i saculari constituie detectorul verticalei, ax la care fiinĠa umană face continuu referinĠă, ceea ce-i
permite în ortostatism, să-úi proiecteze centrul de greutate în poligonul de susĠinere. Atitudinea permite în ortostatism, să-úi proiecteze centrul de greutate în poligonul de susĠinere. Atitudinea
(postura) de ansamblu a corpului omenesc se realizează prin reflexe statice úi statokinetice. (postura) de ansamblu a corpului omenesc se realizează prin reflexe statice úi statokinetice.
PRINCIPALELE GRUPE DE REFLEXE PRINCIPALELE GRUPE DE REFLEXE

1.Reflexul miotatic de întindere (Scherrington) este monosinaptic, de tip feed-back, cu 1.Reflexul miotatic de întindere (Scherrington) este monosinaptic, de tip feed-back, cu
participarea fusului neuromuscular. Fusul este excitat de întinderea muúchilor, conducând în final, participarea fusului neuromuscular. Fusul este excitat de întinderea muúchilor, conducând în final,
aúa cum s-a arătat anterior, la contracĠia reflexă a muúchilor implicaĠi. aúa cum s-a arătat anterior, la contracĠia reflexă a muúchilor implicaĠi.
Reflexul miotatic poate fi declanúat prin întindere rapidă sau lentă, cu efecte diferite asupra Reflexul miotatic poate fi declanúat prin întindere rapidă sau lentă, cu efecte diferite asupra
muúchilor agoniúti, sinergiúti úi antagoniúti. Intervine úi în menĠinerea tonusului postural. muúchilor agoniúti, sinergiúti úi antagoniúti. Intervine úi în menĠinerea tonusului postural.
Bucla J este formată din motoneuronii J din coarnele posterioare, ai căror axoni se termină Bucla J este formată din motoneuronii J din coarnele posterioare, ai căror axoni se termină
prin plăci motorii pe fibrele intrafusale. Bucla începe pe motoneuronul J úi se poate închide pe prin plăci motorii pe fibrele intrafusale. Bucla începe pe motoneuronul J úi se poate închide pe
motoneuronul D, realizând un feed-back negativ. Dacă arcul s-ar închide de tot pe J ar determina un motoneuronul D, realizând un feed-back negativ. Dacă arcul s-ar închide de tot pe J ar determina un
tetanos permanent, incompatibil cu viaĠa. Bucla J reglează activitatea aferentă a fusului tetanos permanent, incompatibil cu viaĠa. Bucla J reglează activitatea aferentă a fusului
neuromuscular úi primeúte influenĠe din formaĠiuni nervoase centrale, mai ales formaĠiunea neuromuscular úi primeúte influenĠe din formaĠiuni nervoase centrale, mai ales formaĠiunea
reticulată. De aceea, motoneuronii J îúi continuă activitatea úi în absenĠa aferenĠelor proprioceptive reticulată. De aceea, motoneuronii J îúi continuă activitatea úi în absenĠa aferenĠelor proprioceptive
periferice, realizând astfel un efect facilitator asupra motoneuronilor D. periferice, realizând astfel un efect facilitator asupra motoneuronilor D.
Reflexul miotatic are două componente: una dinamică úi alta statică. Răspunsul dinamic Reflexul miotatic are două componente: una dinamică úi alta statică. Răspunsul dinamic
este legat de excitarea terminaĠiilor spiralate (primare) ale fusului neuromuscular, stimulate de este legat de excitarea terminaĠiilor spiralate (primare) ale fusului neuromuscular, stimulate de
modificările de lungime ale fusului, úi constă în contracĠia reflexă a muúchiului. Răspunsul static modificările de lungime ale fusului, úi constă în contracĠia reflexă a muúchiului. Răspunsul static
este legat de excitarea terminaĠiilor secundare în buchet úi constă în descărcarea ritmică a este legat de excitarea terminaĠiilor secundare în buchet úi constă în descărcarea ritmică a
impulsurilor pentru menĠinerea lungimii fusului, proporĠional cu gradul de întindere al fusului, impulsurilor pentru menĠinerea lungimii fusului, proporĠional cu gradul de întindere al fusului,
astfel explicându-se reglarea tonusului postural. Descărcarea ritmică se face numai pe perioada cât astfel explicându-se reglarea tonusului postural. Descărcarea ritmică se face numai pe perioada cât
lungimea fusului neuromuscular este modificată. Reflexele miotatice se clasifică în: lungimea fusului neuromuscular este modificată. Reflexele miotatice se clasifică în:
a)Reflex miotatic static a)Reflex miotatic static
b)Reflex miotatic dinamic b)Reflex miotatic dinamic
c) Reflex miotatic negativ- când muúchiul se scurtează brusc după o alungire c) Reflex miotatic negativ- când muúchiul se scurtează brusc după o alungire
d)Reflexul de greutate - este reflexul care asigură fixarea corpului sau a unor segmente în d)Reflexul de greutate - este reflexul care asigură fixarea corpului sau a unor segmente în
anumite poziĠii, iar încercarea de la miúca declanúează instantaneu contrarezistenĠa datorită unei anumite poziĠii, iar încercarea de la miúca declanúează instantaneu contrarezistenĠa datorită unei
mari extinderi a transmisiei nervoase. Are la bază o activare a componentei statice a reflexului mari extinderi a transmisiei nervoase. Are la bază o activare a componentei statice a reflexului
miotatic, prin care o mică alungire a muúchiului determină o contracĠie puternică. miotatic, prin care o mică alungire a muúchiului determină o contracĠie puternică.
2. Reflexul de tendon 2. Reflexul de tendon
Este legat de organele tendinoase Golgi care percep modificări ale stării de tensiune a muúchiului. Este legat de organele tendinoase Golgi care percep modificări ale stării de tensiune a muúchiului.
De la acest nivel informaĠia ajunge în măduvă la un neuron intercalar inhibitor úi apoi la De la acest nivel informaĠia ajunge în măduvă la un neuron intercalar inhibitor úi apoi la
motoneuronul D. InhibiĠia se transmite strict la muúchiul de la care a plecat informaĠia úi nu se motoneuronul D. InhibiĠia se transmite strict la muúchiul de la care a plecat informaĠia úi nu se
extinde la muúchii învecinati. Paralel, pe lângă efectul local medular, există úi o transmitere extinde la muúchii învecinati. Paralel, pe lângă efectul local medular, există úi o transmitere
superioară prin tracturi spinocerebeloase la cerebel. Acest reflex este important prin aúa numita superioară prin tracturi spinocerebeloase la cerebel. Acest reflex este important prin aúa numita
92 92
reacĠie de alungire, în care alungirea muúchiului duce la creúterea tensiunii, úi deci la apariĠia reacĠie de alungire, în care alungirea muúchiului duce la creúterea tensiunii, úi deci la apariĠia
reflexului inhibitor asupra motoneuronului D. În acest mod în cazul unei contracĠii extreme se reflexului inhibitor asupra motoneuronului D. În acest mod în cazul unei contracĠii extreme se
împiedică smulgerea tendonului. Mecanismul permite controlul tensiunii musculare, astfel încât împiedică smulgerea tendonului. Mecanismul permite controlul tensiunii musculare, astfel încât
muúchiul să dezvolte o tensiune optimă, necesară desfăúurării respectivei activităĠi. muúchiul să dezvolte o tensiune optimă, necesară desfăúurării respectivei activităĠi.
Radacina posterioara Radacina posterioara
Neuron intercalar Neuron intercalar
Organ tendinos Golgi Organ tendinos Golgi
Dendritele Dendritele
neuronilor din neuronilor din
gg. spinal gg. spinal
Radacina anterioara Axonul motoneuronului Maduva spinarii Radacina anterioara Axonul motoneuronului Maduva spinarii
Muschi Muschi
Figura 2.40. Reflex de tendon. Tensiunea exercitata asupra organelor tendinoase Golgi genereaza Figura 2.40. Reflex de tendon. Tensiunea exercitata asupra organelor tendinoase Golgi genereaza
semnale aferente spre neuronul inhibitor. Prin stimularea acestuia apare un potential inhibitor semnale aferente spre neuronul inhibitor. Prin stimularea acestuia apare un potential inhibitor
postsinaptic la nivelul neuronului D cu reducerea tensiunii musculare. postsinaptic la nivelul neuronului D cu reducerea tensiunii musculare.
3. Reflexul flexor 3. Reflexul flexor

În cadrul acestui reflex, stimulii senzitivi (în special cei ce produc durerea) aplicaĠi la În cadrul acestui reflex, stimulii senzitivi (în special cei ce produc durerea) aplicaĠi la
nivelul unui membru au ca rezultat flexia membrului respectiv. Este un reflex polisinaptic cu cel nivelul unui membru au ca rezultat flexia membrului respectiv. Este un reflex polisinaptic cu cel
puĠin 3-4 neuroni intercalari, de la care excitaĠia se transmite la un motoneuron D. Motoneuronul puĠin 3-4 neuroni intercalari, de la care excitaĠia se transmite la un motoneuron D. Motoneuronul
primeúte succesiv informaĠia de la fiecare neuron intercalar, ceea ce se poate traduce prin contracĠie primeúte succesiv informaĠia de la fiecare neuron intercalar, ceea ce se poate traduce prin contracĠie
de tip tetanic. La 0,2-0,5 secunde se produce acelaúi tip de stimulare a muúchilor extensori ai de tip tetanic. La 0,2-0,5 secunde se produce acelaúi tip de stimulare a muúchilor extensori ai
membrului opus, întârzierea datorându-se multitudinii de sinapse, iar efectul final fiind extensia membrului opus, întârzierea datorându-se multitudinii de sinapse, iar efectul final fiind extensia
membrului opus. Deci, un stimul exteroceptiv determină un reflex de apărare ce se realizează prin membrului opus. Deci, un stimul exteroceptiv determină un reflex de apărare ce se realizează prin
contracĠia unei grupe musculare agoniste simultan cu relaxarea grupei musculare antagoniste de contracĠia unei grupe musculare agoniste simultan cu relaxarea grupei musculare antagoniste de
aceeaúi parte úi cu fenomene inverse de partea opusă. aceeaúi parte úi cu fenomene inverse de partea opusă.
4. Reflexele posturale úi de locomoĠie. 4. Reflexele posturale úi de locomoĠie.

În cadrul acestui grup de reflexe se descriu: În cadrul acestui grup de reflexe se descriu:
- reflexe de adaptare statică (de postură), care pot fi generale, intersegmentare, segmentare úi - reflexe de adaptare statică (de postură), care pot fi generale, intersegmentare, segmentare úi
locale. locale.
- reflexe de redresare (echilibrare). - reflexe de redresare (echilibrare).
- reflexe statokinetice. - reflexe statokinetice.
În ciuda suportului solid oferit de schelet, miúcarea úi echilibrul nu pot fi realizate sau menĠinute În ciuda suportului solid oferit de schelet, miúcarea úi echilibrul nu pot fi realizate sau menĠinute
fără o coordonare reflexă a contracĠiei musculare, prin intermediul reflexelor posturale. Acxeste reflexe fără o coordonare reflexă a contracĠiei musculare, prin intermediul reflexelor posturale. Acxeste reflexe
intervin atât în menĠinerea echilibrului úi posturii corpului în repaos, cât úi în locomoĠie. intervin atât în menĠinerea echilibrului úi posturii corpului în repaos, cât úi în locomoĠie.
93 93
În cadrul grupului de reflexe posturale includem: În cadrul grupului de reflexe posturale includem:
Reflexe tonice ale gâtului iniĠiate prin întinderea muúchilor gâtului úi stimularea Reflexe tonice ale gâtului iniĠiate prin întinderea muúchilor gâtului úi stimularea
terminaĠiilor senzitive proprioceptive de la acest nivel. Pot fi simetrice úi asimetrice. terminaĠiilor senzitive proprioceptive de la acest nivel. Pot fi simetrice úi asimetrice.
Astfel flexia capului determină creúterea tonusului muúchilor flexori ai membrelor Astfel flexia capului determină creúterea tonusului muúchilor flexori ai membrelor
superioare úi ai celor lombari, concomitent cu creúterea tonusului muúchilor extensori la nivelul superioare úi ai celor lombari, concomitent cu creúterea tonusului muúchilor extensori la nivelul
mebrelor inferioare (reflexe simetrice). Răsucirea capului va creúte tonusul muúchilor extensori de mebrelor inferioare (reflexe simetrice). Răsucirea capului va creúte tonusul muúchilor extensori de
partea mentonului (răsucirii) úi relaxează extensorii de partea occiputului (reflexe asimetrice). partea mentonului (răsucirii) úi relaxează extensorii de partea occiputului (reflexe asimetrice).
Reflexe tonice labirintice iniĠiate în urechea internă (canalele semicirculare úi organele Reflexe tonice labirintice iniĠiate în urechea internă (canalele semicirculare úi organele
otolitice) datorită efectelor gravităĠii sau schimbărilor de poziĠie ale capului. otolitice) datorită efectelor gravităĠii sau schimbărilor de poziĠie ale capului.
Reflexele oculocefalogire iniĠiate de receptorii de la nivel ocular, semnalele fiind trimise Reflexele oculocefalogire iniĠiate de receptorii de la nivel ocular, semnalele fiind trimise
spre cortexul cerebral , determinând contracĠia muúchilor care restabilesc poziĠia capului. spre cortexul cerebral , determinând contracĠia muúchilor care restabilesc poziĠia capului.
Reflexele segmentare includ reflexul de extensie încruciúată. Reflexele segmentare includ reflexul de extensie încruciúată.
Reflexele intersegmentare includ reacĠia pozitivă de sprijin care constă în extensia Reflexele intersegmentare includ reacĠia pozitivă de sprijin care constă în extensia
membrului inferior când există o presiune pe talpă . membrului inferior când există o presiune pe talpă .
Reflexele locale reunesc reflexul suplimentar de extensie (de magnet) care constă în Reflexele locale reunesc reflexul suplimentar de extensie (de magnet) care constă în
extensia piciorului la contactul cu un excitant extern úi reacĠia de susĠinere. extensia piciorului la contactul cu un excitant extern úi reacĠia de susĠinere.
Reflexele de redresare au punct de plecare în tegument, structuri articulare, muúchi, Reflexele de redresare au punct de plecare în tegument, structuri articulare, muúchi,
labirint; se opun forĠelor dezechilibrante úi menĠin aliniamentul ortostatic. Acest grup cuprinde: labirint; se opun forĠelor dezechilibrante úi menĠin aliniamentul ortostatic. Acest grup cuprinde:
- reflexe de redresare labirintică - reflexe de redresare labirintică
- reflexe de redresare a corpului asupra capului - reflexe de redresare a corpului asupra capului
- reflexe de redresare corp-corp. - reflexe de redresare corp-corp.
Reflexele statokinetice constau în adaptări ale tonusului muscular, secundare informaĠiilor Reflexele statokinetice constau în adaptări ale tonusului muscular, secundare informaĠiilor
primite de la diverúi receptori, în principal de la cei vestibulari. Au ca scop menĠinerea poziĠiei primite de la diverúi receptori, în principal de la cei vestibulari. Au ca scop menĠinerea poziĠiei
corpului úi segmentelor, în timpul deplasării liniare sau unghiulare, active úi pasive, asigurând corpului úi segmentelor, în timpul deplasării liniare sau unghiulare, active úi pasive, asigurând
stabilitatea în miúcare , adaptarea tonusului muscular úi a poziĠiei membrelor stabilitatea în miúcare , adaptarea tonusului muscular úi a poziĠiei membrelor
Toate aceste reflexe se vor studia în amănunt în cadrul disciplinei de fiziologie. Toate aceste reflexe se vor studia în amănunt în cadrul disciplinei de fiziologie.
94 94
Maduva Maduva
Cale aferenta Cale aferenta
Impuls Impuls
nervos nervos
Cale eferenta Efector Cale eferenta Efector
Neuroni intercalari Neuroni intercalari

Cale aferenta Cale aferenta
N. motor coapsa dreapta N. motor coapsa dreapta

Flexori stimulati N. motor Flexori stimulati N. motor
Extensori inhibati coapsa stanga Extensori inhibati coapsa stanga
Fibre senzitive de la Fibre senzitive de la

receptori receptori
F. musculara F. musculara
extrafusala Maduva extrafusala Maduva
Axon Axon
F. musculara Cale motoneuron F. musculara Cale motoneuron
intrafusala eferenta intrafusala eferenta
Receptor Receptor
Figura 2.41. Tipuri de reflexe medulare. (a) reflex de flexie – apărare; (b) reflex de extensie Figura 2.41. Tipuri de reflexe medulare. (a) reflex de flexie – apărare; (b) reflex de extensie
încruciúat; (c) reflex rotulian . încruciúat; (c) reflex rotulian .
95 95
TRUNCHIUL CEREBRAL. NERVII CRANIENI TRUNCHIUL CEREBRAL. NERVII CRANIENI
Trunchiul cerebral primeúte úi integrează semnalele de la nivelul măduvei spinării úi Trunchiul cerebral primeúte úi integrează semnalele de la nivelul măduvei spinării úi
trimite semnale spre cerebel úi talamus. Se găseúte la intersecĠia semnalelor de la măduvă, cortex si trimite semnale spre cerebel úi talamus. Se găseúte la intersecĠia semnalelor de la măduvă, cortex si
cerebel. Intervine în realizarea reflexelor capului, ochilor úi trunchului. cerebel. Intervine în realizarea reflexelor capului, ochilor úi trunchului.
Trunchiul cerebral este o unitate morfofuncĠională alcătuită din trei componente: bulb, punte Trunchiul cerebral este o unitate morfofuncĠională alcătuită din trei componente: bulb, punte
úi mezencefal. FaĠa posterioară a trunchiului este acoperită de cerebel, de care este legat prin cele úi mezencefal. FaĠa posterioară a trunchiului este acoperită de cerebel, de care este legat prin cele
trei perechi de pedunculi cerebeloúi. Toate aceste componente împreună cu cerebelul formează trei perechi de pedunculi cerebeloúi. Toate aceste componente împreună cu cerebelul formează
creierul posterior sau rombencefalul. creierul posterior sau rombencefalul.
A. Măduva preungită ( măduva oblongata-bulbul rahidian) A. Măduva preungită ( măduva oblongata-bulbul rahidian)
ConĠine nuclei care primesc semnale de la tracturile medulare, integrează informaĠiile úi ConĠine nuclei care primesc semnale de la tracturile medulare, integrează informaĠiile úi
trimite rezultate spre cerebel, talamus. AlĠi nuclei reprezinta centrii care controlează diferite funcĠii- trimite rezultate spre cerebel, talamus. AlĠi nuclei reprezinta centrii care controlează diferite funcĠii-
cardiacă, respiratorie. cardiacă, respiratorie.
Bulbul prelungeúte măduva spinării întinzându-se de prima vertebră cervicală la punte. Bulbul prelungeúte măduva spinării întinzându-se de prima vertebră cervicală la punte.
Limita dintre bulb úi măduva spinării este decusaĠia piramidală. Are o lungime medie de 28-30cm, Limita dintre bulb úi măduva spinării este decusaĠia piramidală. Are o lungime medie de 28-30cm,
prezentand o faĠă anterolaterală úi o faĠă posterioară. prezentand o faĠă anterolaterală úi o faĠă posterioară.
La nivelul feĠei anterolaterale se descriu elemente topografice care reprezintă o continuare La nivelul feĠei anterolaterale se descriu elemente topografice care reprezintă o continuare
a celor de la nivelul măduvei. Median se află fisura mediană anterioară, iar lateral úanĠurile antero- a celor de la nivelul măduvei. Median se află fisura mediană anterioară, iar lateral úanĠurile antero-
laterale. Acestea delimitează cu fisura mediană anterioară cordoanele anterioare ce prezintă în laterale. Acestea delimitează cu fisura mediană anterioară cordoanele anterioare ce prezintă în
partea superioară piramidele bulbare prin care trec tracturile descendente -piramidale, ce se partea superioară piramidele bulbare prin care trec tracturile descendente -piramidale, ce se
încruciúează la acest nivel. încruciúează la acest nivel.
Lateral de úanĠurile antero-laterale, mai exact între acestea úi úanĠurile postero-laterale se Lateral de úanĠurile antero-laterale, mai exact între acestea úi úanĠurile postero-laterale se
găseúte regiunea laterală a bulbului importantă prin prezenĠa olivelor bulbare care conĠin nucleul găseúte regiunea laterală a bulbului importantă prin prezenĠa olivelor bulbare care conĠin nucleul
olivar. De asemenea la acest nivel se continuă cordoanele laterale medulare. olivar. De asemenea la acest nivel se continuă cordoanele laterale medulare.
FaĠa posterioară FaĠa posterioară
La acest nivel se continuă úanĠul median posterior úi úanĠurile postero-laterale, de la nivel La acest nivel se continuă úanĠul median posterior úi úanĠurile postero-laterale, de la nivel
măduvei spinării, între care se formează tracturile Goll úi Burdach. Cordoanele posterioare măduvei spinării, între care se formează tracturile Goll úi Burdach. Cordoanele posterioare
medulare continuate la nivelul bulbului se depărtează formând pedunculii cerebeloúi inferiori prin medulare continuate la nivelul bulbului se depărtează formând pedunculii cerebeloúi inferiori prin
care trec tracturile spinocerebeloase, vestibulocerebeloase úi cerebelovestibulare. care trec tracturile spinocerebeloase, vestibulocerebeloase úi cerebelovestibulare.
Structura internă a bulbului rahidian Structura internă a bulbului rahidian
Ca úi măduva spinării , bulbul are în structura sa substanĠă albă úi substanĠă cenuúie. Ca úi măduva spinării , bulbul are în structura sa substanĠă albă úi substanĠă cenuúie.
SubstanĠa albă- este organizată sub formă de cordoane, delimitate aúa cum am prezentat anterior, SubstanĠa albă- este organizată sub formă de cordoane, delimitate aúa cum am prezentat anterior,
reprezentând o continuare a celor de la măduvă, úi alcătuite din tracturi ascendente úi descendente. reprezentând o continuare a celor de la măduvă, úi alcătuite din tracturi ascendente úi descendente.
Tracturile ascendente sunt axoni ai neuronilor Goll úi Burdach, care continuă tracturile Goll úi Tracturile ascendente sunt axoni ai neuronilor Goll úi Burdach, care continuă tracturile Goll úi
Burdach de la nivelul măduvei spinării. Se găsesc în cordonul posterior. Burdach de la nivelul măduvei spinării. Se găsesc în cordonul posterior.
Tracturilor Goll úi Burdach li se adaugă tracturile spinotalamice úi spinocerebeloase care au traseu Tracturilor Goll úi Burdach li se adaugă tracturile spinotalamice úi spinocerebeloase care au traseu
prin cordoanele anterioare úi laterale, fără a se opri în bulb, în drumul lor spre talamus. prin cordoanele anterioare úi laterale, fără a se opri în bulb, în drumul lor spre talamus.
Tracturile descendente sunt reprezentate de tracturile piramidale, cu origine la nivelul cortexului Tracturile descendente sunt reprezentate de tracturile piramidale, cu origine la nivelul cortexului
cerebral. Ele au traseu prin bulb fără a se opri la acest nivel cu excepĠia celor încruciúate care la cerebral. Ele au traseu prin bulb fără a se opri la acest nivel cu excepĠia celor încruciúate care la
nivelul decusaĠiei piramidale trec în partea opusă. Tot traseu descendent au úi tracturile ce aparĠin nivelul decusaĠiei piramidale trec în partea opusă. Tot traseu descendent au úi tracturile ce aparĠin
sistemului motor extrapiramidal, cu originea în nucleii trunchiului cerebral: fasciculele rubrospinal, sistemului motor extrapiramidal, cu originea în nucleii trunchiului cerebral: fasciculele rubrospinal,
tectospinal, vestibulospinal, dar úi fibrele care fac legătura între nuclei hipotalamici úi nucleul dorsal tectospinal, vestibulospinal, dar úi fibrele care fac legătura între nuclei hipotalamici úi nucleul dorsal
al vagului , din bulb. al vagului , din bulb.
96 96
B B
A A
Talamus Talamus
Diencefal Diencefal
Coliculi Coliculi Coliculi Coliculi
cvadrigemeni cvadrigemeni cvadrigemeni cvadrigemeni
Mezencefal Mezencefal
Pedunculi Pedunculi
cerebelosi cerebelosi
superiori superiori
Pedunculi Pedunculi
Punte cerebelosi Punte cerebelosi
Pedunculi mijlocii Pedunculi mijlocii
cerebelosi cerebelosi
mijlocii mijlocii
Bulb Bulb
Fascicule Goll, Fascicule Goll,
Burdach Burdach
Figura 2.42. Trunchiul cerebral. A. Vedere laterala. B. Vedere posterioara Figura 2.42. Trunchiul cerebral. A. Vedere laterala. B. Vedere posterioara
SubstanĠa cenuúie – păstrează oarecum aúezarea la interior, dar nu este compactă datorită SubstanĠa cenuúie – păstrează oarecum aúezarea la interior, dar nu este compactă datorită
fragmentării de către tracturile care urcă úi coboară, astfel că apare sub forma unor nuclei, care se fragmentării de către tracturile care urcă úi coboară, astfel că apare sub forma unor nuclei, care se
împart în: împart în:
x nuclei somatomotori - echivalenĠi ai neuronilor din coarnele anterioare úi origine a fibrelor x nuclei somatomotori - echivalenĠi ai neuronilor din coarnele anterioare úi origine a fibrelor
motorii din structura nervilor cranieni. motorii din structura nervilor cranieni.
x nuclei somatosenzitivi - echivalenĠi ai neuronilor din coarnele posterioare, úi staĠie pe traseul x nuclei somatosenzitivi - echivalenĠi ai neuronilor din coarnele posterioare, úi staĠie pe traseul
căilor sensitive care transmit sensibilitatea generală a capului căilor sensitive care transmit sensibilitatea generală a capului
x nuclei visceromotori úi viscerosenzitivi - echivalenĠi ai neuronilor vegetative din coarnele x nuclei visceromotori úi viscerosenzitivi - echivalenĠi ai neuronilor vegetative din coarnele
laterale, reprezintă originea fibrelor visceromotorii din componenĠa nervilor cranieni, sau laterale, reprezintă originea fibrelor visceromotorii din componenĠa nervilor cranieni, sau
sunt staĠii pe traseul fibrelor viscerosenzitive ale nervilor cranieni. sunt staĠii pe traseul fibrelor viscerosenzitive ale nervilor cranieni.
x nuclei proprii gracilis úi cuneat - care conĠin al doilea neuron al tracturilor Goll úi Burdach. x nuclei proprii gracilis úi cuneat - care conĠin al doilea neuron al tracturilor Goll úi Burdach.
Nucleul olivar reprezintă originea tracturilor olivocerebeloase, având proiecĠie în Nucleul olivar reprezintă originea tracturilor olivocerebeloase, având proiecĠie în
paleocerebel. Tot de la acest nucleu pornesc fibre descendente care se continuă cu fascicule paleocerebel. Tot de la acest nucleu pornesc fibre descendente care se continuă cu fascicule
intersegmentare de lanivelul măduvei spinării. Nu se cunoaúte cu exactitate modul în care intersegmentare de lanivelul măduvei spinării. Nu se cunoaúte cu exactitate modul în care
acest nucleu intervine în activitatea motorie, existând autori care susĠin că ar exista aferenĠe acest nucleu intervine în activitatea motorie, existând autori care susĠin că ar exista aferenĠe
de la nivel medular spre acest nucleu, úi de aici spre cerebel, prin intermediul pedunculilor de la nivel medular spre acest nucleu, úi de aici spre cerebel, prin intermediul pedunculilor
cerebeloúi inferiori; nucleul vestibular care este considerat al doilea neuron pe traseul căii cerebeloúi inferiori; nucleul vestibular care este considerat al doilea neuron pe traseul căii
vestibulare. vestibulare.
97 97
Tabel 2.4. Nuclei bulbari Tabel 2.4. Nuclei bulbari
x somatomotori: originea fibrelor nervilor cranieni XII, XI,X,IX x somatomotori: originea fibrelor nervilor cranieni XII, XI,X,IX
x somatosenzitivi : conĠin al doilea neuron pentru fibrele senzitiv ale nervului trigemen -V x somatosenzitivi : conĠin al doilea neuron pentru fibrele senzitiv ale nervului trigemen -V
x visceromotori : originea fibrelor vegetative motorii ale nervilor cranieni IX (nucleul salivator x visceromotori : originea fibrelor vegetative motorii ale nervilor cranieni IX (nucleul salivator
inferior) úi X (nucleul dorsal al vagului) inferior) úi X (nucleul dorsal al vagului)
x viscerosenzitivi : conĠin al doilea neuron pentru fibrele senzitive ale nervilor VII,IX,X (nucleul x viscerosenzitivi : conĠin al doilea neuron pentru fibrele senzitive ale nervilor VII,IX,X (nucleul
tractului solitar) tractului solitar)
x proprii : gracilis, cuneat, olivar, vestibular x proprii : gracilis, cuneat, olivar, vestibular
B. Puntea lui Varolio -protuberanta B. Puntea lui Varolio -protuberanta

Se numeúte aúa pentru că reprezintă un loc de trecere pentru marea majoritatea a fibrelor Se numeúte aúa pentru că reprezintă un loc de trecere pentru marea majoritatea a fibrelor
care trec dinspre spre măduva spinării úi cortex. care trec dinspre spre măduva spinării úi cortex.
Ca úi bulbul prezinta o faĠă antero-laterală úi o faĠă posterioară. Din motive didactice le vom Ca úi bulbul prezinta o faĠă antero-laterală úi o faĠă posterioară. Din motive didactice le vom
prezenta separat din punctul de vedere al configuraĠiei exterioare. prezenta separat din punctul de vedere al configuraĠiei exterioare.
FaĠa anterioară- este voluminousă úi brăzdată de un úanĠ prin care trece artera basilară. FaĠa anterioară- este voluminousă úi brăzdată de un úanĠ prin care trece artera basilară.
Acest úanĠ este median úi lateral de el se găsesc piramidele pontine prin care trec piramidele Acest úanĠ este median úi lateral de el se găsesc piramidele pontine prin care trec piramidele
pontine. Fibrele transversale care intră în alcătuirea punĠii se adună de o parte úi de alta a feĠei pontine. Fibrele transversale care intră în alcătuirea punĠii se adună de o parte úi de alta a feĠei
anterioară úi formează pedunculii cerebeloúi mijlocii prin care puntea este legată de cerebel. anterioară úi formează pedunculii cerebeloúi mijlocii prin care puntea este legată de cerebel.
FeĠele laterale - sunt formate din pedunculii cerebeloúi mijlocii. FeĠele laterale - sunt formate din pedunculii cerebeloúi mijlocii.
FaĠa posterioară- forrmează podiúul venticulului IV úi este mărginită lateral de pedunculii FaĠa posterioară- forrmează podiúul venticulului IV úi este mărginită lateral de pedunculii
cerebeloúi superiori. cerebeloúi superiori.
Structura internă a punĠii Structura internă a punĠii
SubstanĠa albă este alcătuită din fascicule transversale úI fascicule longitudinale. SubstanĠa albă este alcătuită din fascicule transversale úI fascicule longitudinale.
Fibrele transversale- trec prin pedunculii cerebeloúi mijlocii formând fascicule groase úi se Fibrele transversale- trec prin pedunculii cerebeloúi mijlocii formând fascicule groase úi se
dispun în trei straturi : superficial, profund úi intermediar. Aceste fibre se impart în: căi de dispun în trei straturi : superficial, profund úi intermediar. Aceste fibre se impart în: căi de
asociaĠie cerebelo-cerebeloase care unesc emisferele cerebeloase sub forma unei lungi comisuri, asociaĠie cerebelo-cerebeloase care unesc emisferele cerebeloase sub forma unei lungi comisuri,
care trece prin punte úi prin pedunculii cerebeloúi mijlocii; căi pontocerebeloase care fac parte care trece prin punte úi prin pedunculii cerebeloúi mijlocii; căi pontocerebeloase care fac parte
din căile motorii secundare cortico-ponto-cerebeloase. din căile motorii secundare cortico-ponto-cerebeloase.
Fibre transversale cu origine acustică sunt fibre cu originea în nucleul cohlear pontin , úi Fibre transversale cu origine acustică sunt fibre cu originea în nucleul cohlear pontin , úi
care se termină în corpul geniculat medial din metatalamus, după ce dau colaterale spre care se termină în corpul geniculat medial din metatalamus, după ce dau colaterale spre
coliculul cvadrigemen superior, participând la realizarea unor reflexe acustice. coliculul cvadrigemen superior, participând la realizarea unor reflexe acustice.
Fibrele longitudinale aparĠin căilor senzitive sau motorii fiind reprezentate de fascicule Fibrele longitudinale aparĠin căilor senzitive sau motorii fiind reprezentate de fascicule
ascendente úi descendente. ascendente úi descendente.
Fasciculele ascendente includ fascicule spinotalamice, spinobulbare úi spinocerebeloase, Fasciculele ascendente includ fascicule spinotalamice, spinobulbare úi spinocerebeloase,
care au traseu ascendent spre cortex. care au traseu ascendent spre cortex.
Fasciculele descendente aparĠin căilor motorii piramidale úi căilor cortico-pontine, ambele Fasciculele descendente aparĠin căilor motorii piramidale úi căilor cortico-pontine, ambele
căi motorii voluntare. căi motorii voluntare.
SubstanĠa cenuúie este formată din nuclei echivalenĠi, ca úi cei ai bulbului, neuronilor SubstanĠa cenuúie este formată din nuclei echivalenĠi, ca úi cei ai bulbului, neuronilor
medulari. La aceútia se adaugă nuclei proprii. Descrierea acestora se poate face în funcĠie de medulari. La aceútia se adaugă nuclei proprii. Descrierea acestora se poate face în funcĠie de
poziĠia lor în punte, mai exact în substanĠa reticulată, dar úi după rolul lor în senzitivi, motori, poziĠia lor în punte, mai exact în substanĠa reticulată, dar úi după rolul lor în senzitivi, motori,
vegetativi úi proprii, raportat la nervii cranieni. În funcĠie de aúezare există următoarele grupe de vegetativi úi proprii, raportat la nervii cranieni. În funcĠie de aúezare există următoarele grupe de
nuclei: nuclei:
*grupul unu, situat extern, aparĠin nervului facial úi trigemen *grupul unu, situat extern, aparĠin nervului facial úi trigemen
*grupul doi cuprinde formaĠiunile proprii punĠii (oliva pontina superioară) *grupul doi cuprinde formaĠiunile proprii punĠii (oliva pontina superioară)
*grupul trei, central, conĠin nuclei de origine sau terminali ai unor nervi cranieni. *grupul trei, central, conĠin nuclei de origine sau terminali ai unor nervi cranieni.
98 98
Tabel 2.5. Nuclei pontini Tabel 2.5. Nuclei pontini
x somatomotori : originea fibrelor motorii ale nervilor cranieni x somatomotori : originea fibrelor motorii ale nervilor cranieni
VII,VI,V VII,VI,V
x somatosenzitivi : nucleul principal senzitiv al nervului V ; al doilea neuron al căii acustice- x somatosenzitivi : nucleul principal senzitiv al nervului V ; al doilea neuron al căii acustice-
nucleul cohlear nucleul cohlear
x vegetativi : nucleul salivator superior, nucleul lacrimal x vegetativi : nucleul salivator superior, nucleul lacrimal
x proprii : nucleii substanĠei reticulate; respiratori; cardiaci; oliva superioară x proprii : nucleii substanĠei reticulate; respiratori; cardiaci; oliva superioară
Nucleii proprii sunt nuclei la care se termină fasciculele corticopontine, iar nucleii olivar úi Nucleii proprii sunt nuclei la care se termină fasciculele corticopontine, iar nucleii olivar úi
trapezoid reprezintă staĠii pe traseul căii auditive. trapezoid reprezintă staĠii pe traseul căii auditive.
C. Mezencefalul C. Mezencefalul
Este etajul sperior al trunchiului cerebral, format din pedunculii cerebrali, coliculii Este etajul sperior al trunchiului cerebral, format din pedunculii cerebrali, coliculii
cvadrigemeni úi anexele acestora. cvadrigemeni úi anexele acestora.
Este delimitat inferior de úanĠul pontopeduncular, iar superior se continuă cu tracturile optice. Este delimitat inferior de úanĠul pontopeduncular, iar superior se continuă cu tracturile optice.
FaĠa anterioară -este reprezentată de pedunculii cerebrali, alcătuiĠi din două fascicule de FaĠa anterioară -este reprezentată de pedunculii cerebrali, alcătuiĠi din două fascicule de
substanĠă albă ce conĠin căile piramidale împreună cu tracturile corticopontine. substanĠă albă ce conĠin căile piramidale împreună cu tracturile corticopontine.
FaĠa posterioară - cuprinsă între pednculii cerebeloúi superiori úi epitalamus este formată FaĠa posterioară - cuprinsă între pednculii cerebeloúi superiori úi epitalamus este formată
din colicnulii cvadrigemeni, (superiori úi inferiori), între care plonjează glanda epifiză. În coliculii din colicnulii cvadrigemeni, (superiori úi inferiori), între care plonjează glanda epifiză. În coliculii
cvadrigemeni superiori se închid reflexele auditive, úi reprezintă locul de unde vor pleca fibre spre cvadrigemeni superiori se închid reflexele auditive, úi reprezintă locul de unde vor pleca fibre spre
corpii geniculaĠi laterali din metatalams. corpii geniculaĠi laterali din metatalams.
FeĠele laterale- sunt reprezentate de úanĠuri laterale care separă pedunculii cerebrali. FeĠele laterale- sunt reprezentate de úanĠuri laterale care separă pedunculii cerebrali.
Structura internă a mezencefalului Structura internă a mezencefalului
Observat în secĠine transversală se constată existenĠa a trei etaje. Observat în secĠine transversală se constată existenĠa a trei etaje.
*posterior-cuprinde coliculii cvadrigemeni *posterior-cuprinde coliculii cvadrigemeni
*anterior- cuprinde pedunculii cerebrali úi fasciculele care trec prin aceútia *anterior- cuprinde pedunculii cerebrali úi fasciculele care trec prin aceútia
*mijlociu- reprezentat de o masă de substanĠă cenuúie în centru; substanĠa albă prin care trec *mijlociu- reprezentat de o masă de substanĠă cenuúie în centru; substanĠa albă prin care trec
tracturile rubrospinal, tectospinal; substanĠa neagră formată dintr-o masă de celule nervoase ce au tracturile rubrospinal, tectospinal; substanĠa neagră formată dintr-o masă de celule nervoase ce au
legătură cu nucleii bazali fiind úi constituent important al sistemului extrapiramidal. legătură cu nucleii bazali fiind úi constituent important al sistemului extrapiramidal.
*nucleul roúu- format din substanĠa reticulată , primeúte aferenĠe de la cortex , fiind pe traseul căilor *nucleul roúu- format din substanĠa reticulată , primeúte aferenĠe de la cortex , fiind pe traseul căilor
extrapiramidale, úi de la cerebel. Trimite eferenĠe spre măduva spinării prin fasciculul rubrospinal. extrapiramidale, úi de la cerebel. Trimite eferenĠe spre măduva spinării prin fasciculul rubrospinal.
*nucleii motori ai nervilor cranieni III úi IV. *nucleii motori ai nervilor cranieni III úi IV.
Tabel 2.6. Nuclei mezencefalici Tabel 2.6. Nuclei mezencefalici
x somatomotori: nucleul mezencefalic al trigemenuli (V) x somatomotori: nucleul mezencefalic al trigemenuli (V)
x somatosenzitivi: nucleii nervilor cranieni – oculomotor, trohlear (III,IV) x somatosenzitivi: nucleii nervilor cranieni – oculomotor, trohlear (III,IV)
x vegetativi: nucleul accesor al oculomotorului (III) x vegetativi: nucleul accesor al oculomotorului (III)
x proprii: substanĠa neagră; nucleul roúu; coliculii cvadrigemeni x proprii: substanĠa neagră; nucleul roúu; coliculii cvadrigemeni
99 99
Nervii cranieni sunt in numar de 12 perechi, cu originea aparentă úi reală în Nervii cranieni sunt in numar de 12 perechi, cu originea aparentă úi reală în
encefal. Se grupează în nervi senzitivi: I, II, VIII, motori: III, IV, VI, XI úi XII úi micúti:V, VII, IX, encefal. Se grupează în nervi senzitivi: I, II, VIII, motori: III, IV, VI, XI úi XII úi micúti:V, VII, IX,
X. Originea reală a nervilor motori este în nucleii motori ai trunchiului cerebral, iar pentru nervii X. Originea reală a nervilor motori este în nucleii motori ai trunchiului cerebral, iar pentru nervii
senzitivi în ganglionii omologi celor spinali. Originea aparentă este la diferite nivele ale trunchiului senzitivi în ganglionii omologi celor spinali. Originea aparentă este la diferite nivele ale trunchiului
cerebral. Exceptând nervul olfactiv úi optic, restul nervilor cranieni îúi au originea aparentă în cerebral. Exceptând nervul olfactiv úi optic, restul nervilor cranieni îúi au originea aparentă în
trunchiul cerebral. trunchiul cerebral.
n. olfactiv n. olfactiv
n. optic n. optic
chiasma optica chiasma optica

tractul optic tractul optic
n. oculomotor n. oculomotor
n. trochlear n. trochlear
n. trigemen n. trigemen
n. abducens n. abducens
n. facial n. facial
n. vestibulocohlear n. vestibulocohlear
n. glosofaringian n. glosofaringian
n. vag n. vag
n. accesor n. accesor
n. hipoglos n. hipoglos
Figura 2.42. Originea aparentă a nervilor cranieni. Figura 2.42. Originea aparentă a nervilor cranieni.
Începând din partea ventrală a encefalului, nervii cranieni sunt următorii: olfactivul Începând din partea ventrală a encefalului, nervii cranieni sunt următorii: olfactivul
(perechea I), opticul (perechea II), oculomotor comun (perechea III), trohlearul sau pateticul (perechea I), opticul (perechea II), oculomotor comun (perechea III), trohlearul sau pateticul
(perechea IV), trigemenul (perechea V), abductus sau oculomotor extern (perechea VI), facialul (perechea IV), trigemenul (perechea V), abductus sau oculomotor extern (perechea VI), facialul
(perechea VII), acustico-vestibularul (perechea VIII), gloso-faringianul (perechea IX), (perechea VII), acustico-vestibularul (perechea VIII), gloso-faringianul (perechea IX),
pneumogastricul sau vagul (perechea X), accesorul (perechea XI), hipoglosul (perechea XII). pneumogastricul sau vagul (perechea X), accesorul (perechea XI), hipoglosul (perechea XII).
100 100
Tract olfactiv Tract olfactiv
Bulb olfactiv Bulb olfactiv
n. optic n. optic
m. oblic superior m. oblic superior

m. drept superior m. drept superior
m. drept lateral m. drept lateral
n. oftalmic n. oftalmic
n. temporal n. temporal
Glanda lacrimala Glanda lacrimala

n. maxilar n. maxilar
n. mandibular n. mandibular
n. lingual n. lingual
n. zygomatic n. zygomatic
FIG.2.61. Nervii cranieni.

n. bucal n. alveolar inferior FIG.2.61. Nervii cranieni.
n. bucal n. alveolar inferior
n. mandibular n. mandibular
n. cervical n. cervical
Figura 2.43. Nervii cranieni Figura 2.43. Nervii cranieni

În alcătuirea nervilor cranieni întâlnim diferite tipuri funcĠionale de fibre nervoase; spre În alcătuirea nervilor cranieni întâlnim diferite tipuri funcĠionale de fibre nervoase; spre
deosebire de nervii spinali unii nervi cranieni conĠin numai un tip de fibră nervoasă. Cele două deosebire de nervii spinali unii nervi cranieni conĠin numai un tip de fibră nervoasă. Cele două
tipuri de nervi se mai deosebesc úi prin dezvoltarea ontogenetică, prin raporturile cu organele de tipuri de nervi se mai deosebesc úi prin dezvoltarea ontogenetică, prin raporturile cu organele de
simĠ úi prin faptul că nervii cranieni inervează structurile derivate din regiunea viscero-brahială. simĠ úi prin faptul că nervii cranieni inervează structurile derivate din regiunea viscero-brahială.
101 101
Nervul olfactiv (perechea I) îúi are originea în mucoasa pituitară unde se găseúte primul Nervul olfactiv (perechea I) îúi are originea în mucoasa pituitară unde se găseúte primul
neuron olfactiv; axonii acestui neuron străbat lama ciuruită a osului etmoid úi pătrund în bulbul neuron olfactiv; axonii acestui neuron străbat lama ciuruită a osului etmoid úi pătrund în bulbul
olfactiv, unde fac sinapsă cu celulele mitrale (al II-lea neuron olfactiv). olfactiv, unde fac sinapsă cu celulele mitrale (al II-lea neuron olfactiv).
Nervul optic (perechea II) îúi are originea în retină, unde se găsesc primii doi neuroni: Nervul optic (perechea II) îúi are originea în retină, unde se găsesc primii doi neuroni:
celulele bipolare úi celulele multipolare; axonii acestora din urmă, părăsind globii oculari, formează celulele bipolare úi celulele multipolare; axonii acestora din urmă, părăsind globii oculari, formează
nervii optici, care se încruciúează formând chiasma optică. În continuare, tracturile optice, conduc nervii optici, care se încruciúează formând chiasma optică. În continuare, tracturile optice, conduc
excitaĠiile optice către scoarĠă, după ce au făcut un releu în corpii geniculaĠi laterali. excitaĠiile optice către scoarĠă, după ce au făcut un releu în corpii geniculaĠi laterali.
Nervul oculomotor comun (perechea III) îúi are originea reală în pedunculii cerebrali, iar Nervul oculomotor comun (perechea III) îúi are originea reală în pedunculii cerebrali, iar
fibrele vegetative parasimpatice, care inervează muúchii netezi constrictori úi irisul îúi au originea în fibrele vegetative parasimpatice, care inervează muúchii netezi constrictori úi irisul îúi au originea în
nucleul lui Eddinger-Westphal din mezencefal. Aparent, nervul îúi are originea în fosa nucleul lui Eddinger-Westphal din mezencefal. Aparent, nervul îúi are originea în fosa
interpedunculară de pe faĠa ventrală a mezencefalului, după care pătrunde în orbită. Inervează motor interpedunculară de pe faĠa ventrală a mezencefalului, după care pătrunde în orbită. Inervează motor
muúchiul ridicător al pleoapei superioare, dreptul intern, dreptul superior úi inferior, precum úi muúchiul ridicător al pleoapei superioare, dreptul intern, dreptul superior úi inferior, precum úi
oblicul mic al globului ocular. Leziunile sale au drept consecinĠă devierea laterală a globului ocular oblicul mic al globului ocular. Leziunile sale au drept consecinĠă devierea laterală a globului ocular
(strabismul extern). Fibrele vegetative, inervează parasimpatic muúchii intrinseci ai globului ocular: (strabismul extern). Fibrele vegetative, inervează parasimpatic muúchii intrinseci ai globului ocular:
muúchii ciliar úi sfinterul pupilei. muúchii ciliar úi sfinterul pupilei.
Nervul trohlear (perechea IV) îúi are originea aparentă pe faĠa dorsală a mezencefalului Nervul trohlear (perechea IV) îúi are originea aparentă pe faĠa dorsală a mezencefalului
imediat sub tuberculul cvadrigemen; originea reală se află într-un nucleu din calota pedunculară. imediat sub tuberculul cvadrigemen; originea reală se află într-un nucleu din calota pedunculară.
Fibrele celor doi nervi se încruciúează, apoi părund în cavitatea orbitară úi inervează muúchiul Fibrele celor doi nervi se încruciúează, apoi părund în cavitatea orbitară úi inervează muúchiul
marele oblic al globului ocular. marele oblic al globului ocular.
Nervul trigemen (perechea V) este mixt, având o componentă motorie úi una senzitivă. Nervul trigemen (perechea V) este mixt, având o componentă motorie úi una senzitivă.
Fibrele motorii alcătuiesc nervul masticator, care inervează muúchii motori ai mandibulei, o parte Fibrele motorii alcătuiesc nervul masticator, care inervează muúchii motori ai mandibulei, o parte
din muúchii deglutiĠiei úi muúchiul tensor al timpanului. Originea aparentă este pe faĠa ventrală a din muúchii deglutiĠiei úi muúchiul tensor al timpanului. Originea aparentă este pe faĠa ventrală a
protuberanĠei úi cea reală în nucleul masticator al punĠii. Fibrele senzitive îúi au originea în protuberanĠei úi cea reală în nucleul masticator al punĠii. Fibrele senzitive îúi au originea în
ganglionul lui Gassel; axonii acestor celule pătrund din punte alături de nervul masticator úi fac ganglionul lui Gassel; axonii acestor celule pătrund din punte alături de nervul masticator úi fac
sinapsă în nucelul senzitiv al trigemenului din punte. Dendritele neuronilor din ganglionul lui sinapsă în nucelul senzitiv al trigemenului din punte. Dendritele neuronilor din ganglionul lui
Gassel culeg sensibilitatea dintr-o vastă regiune a craniului visceral, formând trei ramuri nervoase: Gassel culeg sensibilitatea dintr-o vastă regiune a craniului visceral, formând trei ramuri nervoase:
nervul oftalmic, nervul maxilar úi nervul mandibular. nervul oftalmic, nervul maxilar úi nervul mandibular.
Nervul oftalmic culege sensibilitatea din regiunea mucoasei nazale, a irisului, a corneii, a Nervul oftalmic culege sensibilitatea din regiunea mucoasei nazale, a irisului, a corneii, a
conjunctivei ochilor úi de la tegumentele regiunii frontale úi glandei lacrimale. Nervul maxilar, conjunctivei ochilor úi de la tegumentele regiunii frontale úi glandei lacrimale. Nervul maxilar,
după ce iese din craniu prin gaura rotundă, pătrunde în fosa pterigo-palatină úi se distribuie după ce iese din craniu prin gaura rotundă, pătrunde în fosa pterigo-palatină úi se distribuie
tegumentelor regiunii temporale, malare, pleoapei inferioare, foselor nazale, buzei superioare, tegumentelor regiunii temporale, malare, pleoapei inferioare, foselor nazale, buzei superioare,
precum úi dinĠilor maxilarului superior. Nervul mandibular după ce iese din craniu prin gaura ovală, precum úi dinĠilor maxilarului superior. Nervul mandibular după ce iese din craniu prin gaura ovală,
primeúte câteva fibre de la ganglionul vegetativ optic úi se angajează în canalul mandibular. Culege primeúte câteva fibre de la ganglionul vegetativ optic úi se angajează în canalul mandibular. Culege
sensibilitatea de la glanda parotidă, pavilionul urechii, bărbie úi de la dinĠii maxilarului inferior. O sensibilitatea de la glanda parotidă, pavilionul urechii, bărbie úi de la dinĠii maxilarului inferior. O
ramificaĠie a nervului mandibular este nervul lingual care culege sensibilitatea de la mucoasa limbii ramificaĠie a nervului mandibular este nervul lingual care culege sensibilitatea de la mucoasa limbii
(cele două treimi anterioare), glanda submaxilară, sublinguală úi amigdala palatină. (cele două treimi anterioare), glanda submaxilară, sublinguală úi amigdala palatină.
Nervul abducens (perechea VI) este motor úi inervează muúchiul drept lateral al globului Nervul abducens (perechea VI) este motor úi inervează muúchiul drept lateral al globului
ocular; leziunile sale dau strabismul intern (axul sagital al ochiului este deviat medial). Originea ocular; leziunile sale dau strabismul intern (axul sagital al ochiului este deviat medial). Originea
aparentă este în úanĠul bulbopontin, iar cea reală în trunchiul cerebral la nivelul ventriculului IV. aparentă este în úanĠul bulbopontin, iar cea reală în trunchiul cerebral la nivelul ventriculului IV.
Nervul facial (perechea VII) conĠine fibre motorii, senzitive úi vegetative. Originea aparentă Nervul facial (perechea VII) conĠine fibre motorii, senzitive úi vegetative. Originea aparentă
este în úanĠul bulbopontin, iar cea reală, pentru partea motorie în nucleul motor al facialului, pentru este în úanĠul bulbopontin, iar cea reală, pentru partea motorie în nucleul motor al facialului, pentru
cea vegetativă în nucleul salivar superior, ambii în punte, iar pentru fibrele senzitive în ganglionul cea vegetativă în nucleul salivar superior, ambii în punte, iar pentru fibrele senzitive în ganglionul
geniculat situat pe traiectul nervului. Nervul facial străbate printr-n canal strâmt úi cotit stânca geniculat situat pe traiectul nervului. Nervul facial străbate printr-n canal strâmt úi cotit stânca
temporalului, ieúind din craniu la baza apofizei stiloide, prin gaura stilomastoidiană. Ramurile temporalului, ieúind din craniu la baza apofizei stiloide, prin gaura stilomastoidiană. Ramurile
motorii inervează muúchii mimicii, muúchiul stilohioidian úi muúchiul scăriĠei. Cele senzitive motorii inervează muúchii mimicii, muúchiul stilohioidian úi muúchiul scăriĠei. Cele senzitive
constituie căi aferente gustative pentru cele două treimi anterioare ale mucoasei linguale, iar fibrele constituie căi aferente gustative pentru cele două treimi anterioare ale mucoasei linguale, iar fibrele
vegetative asigură inervaĠia parasimpatică a glandelor sublinguale úi submaxilare. Vecinătatea vegetative asigură inervaĠia parasimpatică a glandelor sublinguale úi submaxilare. Vecinătatea
acestui nerv la nivelul stâncii temporalului cu urechea mijlocie úi celulele mastoidiene, precum úi acestui nerv la nivelul stâncii temporalului cu urechea mijlocie úi celulele mastoidiene, precum úi
canalul strâmt úi cotit intraosos, crează posibilitatea lezării sale în afecĠiunile urechii; de asemenea, canalul strâmt úi cotit intraosos, crează posibilitatea lezării sale în afecĠiunile urechii; de asemenea,
expunerea prelungită la frig poate produce leziuni ale trunchiului facialului în conductul intraosos. expunerea prelungită la frig poate produce leziuni ale trunchiului facialului în conductul intraosos.
102 102
Leziunile facialului se manifestă prin paralizia muúchilor mimicii cu asimetria facială, greutate sau Leziunile facialului se manifestă prin paralizia muúchilor mimicii cu asimetria facială, greutate sau
imposibilitatea închiderii pleoapelor, a fluieratului, suptului úi uneori a vorbirii. imposibilitatea închiderii pleoapelor, a fluieratului, suptului úi uneori a vorbirii.
Nervul acustico-vestibular (perechea VIII) este compus din două categorii de fibre: Nervul acustico-vestibular (perechea VIII) este compus din două categorii de fibre:
acustice úi vestibulare; cele acustice sunt căi auditive, iar cele vestibulare căi ale echilibrului acustice úi vestibulare; cele acustice sunt căi auditive, iar cele vestibulare căi ale echilibrului
corpului. Originea aparentă este în úanĠul bulbopontin, în vecinătatea nervului facial. Originea reală corpului. Originea aparentă este în úanĠul bulbopontin, în vecinătatea nervului facial. Originea reală
pentru nervul acustic este în ganglionul lui Corti din melc; dendritele neuronilor din acest ganglion pentru nervul acustic este în ganglionul lui Corti din melc; dendritele neuronilor din acest ganglion
culeg excitaĠiile acustice de la celulele senzoriale ale organului lui Corti din urechea internă, iar culeg excitaĠiile acustice de la celulele senzoriale ale organului lui Corti din urechea internă, iar
axonii transmit informaĠiile nucleilor cohleari, ventrali úi dorsali din bulb. Nervul vestibular îúi are axonii transmit informaĠiile nucleilor cohleari, ventrali úi dorsali din bulb. Nervul vestibular îúi are
originea reală în ganglionul lui Scarpa situat în conductul auditiv intern din stânca temporalului; originea reală în ganglionul lui Scarpa situat în conductul auditiv intern din stânca temporalului;
dendritele neuronilor săi culeg excitaĠiile de la celulele receptoare ale canalelor semicirculare, dendritele neuronilor săi culeg excitaĠiile de la celulele receptoare ale canalelor semicirculare,
utriculei úi saculei, iar axonii le transmit nucleilor vestibulari, situaĠi în planúeul ventricolului IV. utriculei úi saculei, iar axonii le transmit nucleilor vestibulari, situaĠi în planúeul ventricolului IV.
De la nucleii bulbari, căile vestibulare úi acustice au un drum deosebit, ele vor fi descrise în De la nucleii bulbari, căile vestibulare úi acustice au un drum deosebit, ele vor fi descrise în
capitolul despre analizatori. capitolul despre analizatori.
Nervul gloso-faringian (perechea X) are originea aparentă în úanĠul antero-lateral al Nervul gloso-faringian (perechea X) are originea aparentă în úanĠul antero-lateral al
bulbului, înapoia olivei. După ce iese din craniu prin orificiul venei jugulare, coboară la baza limbii bulbului, înapoia olivei. După ce iese din craniu prin orificiul venei jugulare, coboară la baza limbii
úi dă ramuri motorii pentru musculatura faringelui, ramuri senzitive pentru treimea posterioare a úi dă ramuri motorii pentru musculatura faringelui, ramuri senzitive pentru treimea posterioare a
mucoasei linguale úi ramuri vegetative pentru glanda parotidă. Originea reală a fibrelor motorii este mucoasei linguale úi ramuri vegetative pentru glanda parotidă. Originea reală a fibrelor motorii este
nucleul ambiguu din bulb. Fibrele senzitive îúi au originea reală în ganglionul pietros situat pe nucleul ambiguu din bulb. Fibrele senzitive îúi au originea reală în ganglionul pietros situat pe
stânca temporalului; axonii neuronilor acestui ganglion conduc excitaĠiile primite de la limbă, în stânca temporalului; axonii neuronilor acestui ganglion conduc excitaĠiile primite de la limbă, în
nucleul solitar din bulb. Fibrele vegetative îúi au originea în nucleul salivar inferior din bulb. nucleul solitar din bulb. Fibrele vegetative îúi au originea în nucleul salivar inferior din bulb.
Nervul pneumogastric (vag), (perechea X) este compus din fibre motorii senzitive úi Nervul pneumogastric (vag), (perechea X) este compus din fibre motorii senzitive úi
vegetative parasimpatice. Fibrele motorii îúi au originea reală în nucleul ambiguu din bulb; cele vegetative parasimpatice. Fibrele motorii îúi au originea reală în nucleul ambiguu din bulb; cele
senzitive într-un ganglion situat sub orificiul jugular pe traiectul nervului vag, de unde axonii senzitive într-un ganglion situat sub orificiul jugular pe traiectul nervului vag, de unde axonii
neuronilor acestui ganglion le conduc la nucleul solitar din bulb; fibrele vegetative îúi au originea în neuronilor acestui ganglion le conduc la nucleul solitar din bulb; fibrele vegetative îúi au originea în
nucleul dorsal al vagului din bulb. Nervul vag este cel mai lung nerv cranian, trimite ramificaĠii la nucleul dorsal al vagului din bulb. Nervul vag este cel mai lung nerv cranian, trimite ramificaĠii la
nivelul gâtului, toracelui úi abdomenului. Originea sa aparentă este în úanĠul retroolivar al bulbului; nivelul gâtului, toracelui úi abdomenului. Originea sa aparentă este în úanĠul retroolivar al bulbului;
iese din craniu prin orificiul venei jugulare, străbate regiunea cervicală, toracică úi după ce pătrunde iese din craniu prin orificiul venei jugulare, străbate regiunea cervicală, toracică úi după ce pătrunde
în abdomen se termină aparent în ganglionii semilunari ai plexului solar. Principalele ramuri ale în abdomen se termină aparent în ganglionii semilunari ai plexului solar. Principalele ramuri ale
nervului vag sunt: nervii laringeu superior úi inferior, care asigură inervaĠia senzitivă a mucoasei nervului vag sunt: nervii laringeu superior úi inferior, care asigură inervaĠia senzitivă a mucoasei
laringelui úi inervează motor muúchii corzilor vocale; nervii cardiaci, care împreună cu ramuri din laringelui úi inervează motor muúchii corzilor vocale; nervii cardiaci, care împreună cu ramuri din
simpatic formează plexul cardiac; ramuri pulmonare, esofagiene úi pericardice. În abdomen dă simpatic formează plexul cardiac; ramuri pulmonare, esofagiene úi pericardice. În abdomen dă
ramuri gastrice, hepatice, pancreatice, splenice, jejunoileale úi colice. Vagul inervează motor vălul ramuri gastrice, hepatice, pancreatice, splenice, jejunoileale úi colice. Vagul inervează motor vălul
palatin, o parte din muúchii faringelui úi laringele; senzitiv el culege sensibilitatea de la pavilionul palatin, o parte din muúchii faringelui úi laringele; senzitiv el culege sensibilitatea de la pavilionul
urechii, laringe, esofag, stomac, aparat respirator úi inimă. Fibrele vegetative ale vagului asigură urechii, laringe, esofag, stomac, aparat respirator úi inimă. Fibrele vegetative ale vagului asigură
inervaĠia parasimpatică a laringelui, traheii, bronhiilor, plămânilor, inimii, esofagului, stomacului, inervaĠia parasimpatică a laringelui, traheii, bronhiilor, plămânilor, inimii, esofagului, stomacului,
ficatului, pancreasului, splinei, intestinului subĠire úi o parte din intestinul gros. ficatului, pancreasului, splinei, intestinului subĠire úi o parte din intestinul gros.
Nervul accesor sau spinal (perechea XI) este un nerv motor cu originea reală în nucleul Nervul accesor sau spinal (perechea XI) este un nerv motor cu originea reală în nucleul
ambiguu din bulb. Aparent el are o serie de ramuri care ies din măduva cervicală, iar altele din bulb, ambiguu din bulb. Aparent el are o serie de ramuri care ies din măduva cervicală, iar altele din bulb,
sub nervul vag. Inervează motor muúchii trapez úi sternocleidomastoidian. sub nervul vag. Inervează motor muúchii trapez úi sternocleidomastoidian.
Nervul hipoglos (perechea XII) este un nerv exclusiv motor, pentru musculatura limbii. Are Nervul hipoglos (perechea XII) este un nerv exclusiv motor, pentru musculatura limbii. Are
originea reală în bulb, iar cea aparentă în úanĠul preolivar al bulbului. Iese din craniu printr-un originea reală în bulb, iar cea aparentă în úanĠul preolivar al bulbului. Iese din craniu printr-un
orificiu situat lângă condilii occipitalului úi inervează muúchii limbii úi o parte din muúchii orificiu situat lângă condilii occipitalului úi inervează muúchii limbii úi o parte din muúchii
hioidieni. hioidieni.
103 103
CEREBELUL CEREBELUL
Reprezinta porĠiunea cea mai mare a creierului posterior. Este situat posterior faĠă de Reprezinta porĠiunea cea mai mare a creierului posterior. Este situat posterior faĠă de
trunchiul cerebral, iar porĠiunea sa mediană reprezintă peretele ventriculului patru pe care îl trunchiul cerebral, iar porĠiunea sa mediană reprezintă peretele ventriculului patru pe care îl
delimitează împrenă cu trunchiul cerebral. delimitează împrenă cu trunchiul cerebral.
Are aspectul unei benzi mediane numită vermis de care se prind cele două emisfere Are aspectul unei benzi mediane numită vermis de care se prind cele două emisfere
cerebeloase. Prezinta o faĠă superioară, o faĠă inferioară, o faĠă anterioară úi una posterioară. cerebeloase. Prezinta o faĠă superioară, o faĠă inferioară, o faĠă anterioară úi una posterioară.
FaĠa superioară - la acest nivel se evidenĠiază bine vermisul continuat lateral cu cele două FaĠa superioară - la acest nivel se evidenĠiază bine vermisul continuat lateral cu cele două
emisfere cerebeloase. emisfere cerebeloase.
FaĠa inferioar ă- prezintă partea inferioară a vermisului continuat lateral cu feĠele inferioare FaĠa inferioar ă- prezintă partea inferioară a vermisului continuat lateral cu feĠele inferioare
ale emisferelor cerebeloase care vin în raport cu stânca osului temporal. ale emisferelor cerebeloase care vin în raport cu stânca osului temporal.
FaĠa anterioar ă- prezintă un úanĠ adânc în care se adăposteúte puntea. FaĠa anterioar ă- prezintă un úanĠ adânc în care se adăposteúte puntea.
FaĠa posterioară - este reprezentată de un úanĠ posterior care separă cele două emisfere FaĠa posterioară - este reprezentată de un úanĠ posterior care separă cele două emisfere
cerebeloase. cerebeloase.
Legătura cerebelului cu trunchiul cerebral se realizează prin cele trei perechi de Legătura cerebelului cu trunchiul cerebral se realizează prin cele trei perechi de
pedunculi cerebeloúi - superiori, mijlocii úi inferiori. Aceúti pedunculi conĠin fibre ce aparĠin pedunculi cerebeloúi - superiori, mijlocii úi inferiori. Aceúti pedunculi conĠin fibre ce aparĠin
substanĠei albe úi prin care cerebelul primeúte aferenĠele úi trimite eferenĠele. substanĠei albe úi prin care cerebelul primeúte aferenĠele úi trimite eferenĠele.
Structura internă a cerebelului Structura internă a cerebelului
Se observă substanĠa cenuúie , care se găseúte la suprafaĠă, formând cortexul cerebelos, dar Se observă substanĠa cenuúie , care se găseúte la suprafaĠă, formând cortexul cerebelos, dar
úi sub forma unei mase independente situată în interior. úi sub forma unei mase independente situată în interior.
Cortexul cerebelos are aspect foliat cu structură uniformă având trei pături celulare: pătura Cortexul cerebelos are aspect foliat cu structură uniformă având trei pături celulare: pătura
moleculară alcătuit din fibre nervoase amielinice úi celule nervoase; pătura ganglionară formată din moleculară alcătuit din fibre nervoase amielinice úi celule nervoase; pătura ganglionară formată din
celule nervoase Purkinje, caracteristice cerebelului; pătura granulară alcătuită din celule nervoase celule nervoase Purkinje, caracteristice cerebelului; pătura granulară alcătuită din celule nervoase
mici úi foarte multe fibre nervoase care intră în substanĠa albă. mici úi foarte multe fibre nervoase care intră în substanĠa albă.
Masa independentă de substanĠă cenuúie este formată din patru nuclei: nucleul dinĠat Masa independentă de substanĠă cenuúie este formată din patru nuclei: nucleul dinĠat
de la care pornesc fibrele cerebeloolivare; nucleul fastigial - reprezintă conexiunea fasciculului de la care pornesc fibrele cerebeloolivare; nucleul fastigial - reprezintă conexiunea fasciculului
vestibulocerebelos cu cerebelovestibular; nucleul globos úi nucleul emboliform. vestibulocerebelos cu cerebelovestibular; nucleul globos úi nucleul emboliform.
SubstanĠa albă- este alcătutită din fibre mielinizate, axoni ai celulelor nervoase din SubstanĠa albă- este alcătutită din fibre mielinizate, axoni ai celulelor nervoase din
substanĠa cenuúie dar úi alte fascicule aferente úi eferente. SubstanĠa albă se împarte în fibre proprii substanĠa cenuúie dar úi alte fascicule aferente úi eferente. SubstanĠa albă se împarte în fibre proprii
úi fibre de proiecĠie. úi fibre de proiecĠie.
Fibrele proprii unesc diferite zone ale cerebelului, se numesc fibre comisurale úi fibre de Fibrele proprii unesc diferite zone ale cerebelului, se numesc fibre comisurale úi fibre de
asociaĠie. Fibrele de proiecĠie unesc cerebelul cu alte porĠini ale encefalului úi cu măduva spinării. asociaĠie. Fibrele de proiecĠie unesc cerebelul cu alte porĠini ale encefalului úi cu măduva spinării.
Fibrele aferente - cu origine medulară - fasciculele spinocerebeloase directe úi încruciúate Fibrele aferente - cu origine medulară - fasciculele spinocerebeloase directe úi încruciúate
- cu origine bulbară - fascicule olivare - cu origine bulbară - fascicule olivare
- cu origine la nivelul punĠii fibre pontocerebeloase din cadrul căii cortico- - cu origine la nivelul punĠii fibre pontocerebeloase din cadrul căii cortico-
ponto-cerebeloase ponto-cerebeloase
- fibre vestibulo-cerebeloase-cu originea în nuclei vestibulari - fibre vestibulo-cerebeloase-cu originea în nuclei vestibulari
Fibrele eferente - fasciculul cerebelo-rubric úi cerebelo-talamic Fibrele eferente - fasciculul cerebelo-rubric úi cerebelo-talamic
- fasciculul cerebelo-vestibular care împreună cu fasciculul vestibulo-cerebelos - fasciculul cerebelo-vestibular care împreună cu fasciculul vestibulo-cerebelos
alcătuiesc aparatul cerebelo-vestibular destinat echilibrului. alcătuiesc aparatul cerebelo-vestibular destinat echilibrului.
- fibre cerebelo-pontice, cerebelo-bulbare úi cerebelo-spinale, toate aceste căi sunt - fibre cerebelo-pontice, cerebelo-bulbare úi cerebelo-spinale, toate aceste căi sunt
interpuse pe căile motilităĠii. interpuse pe căile motilităĠii.
Filogenetic cerebelul are trei porĠiuni: arhicerebelul cu rol în orientarea spaĠială. Filogenetic cerebelul are trei porĠiuni: arhicerebelul cu rol în orientarea spaĠială.
Leziunea sa determină mersul ebrios, astazie, vertij, absenĠa răspunsului la miúcări de rotaĠie sau la Leziunea sa determină mersul ebrios, astazie, vertij, absenĠa răspunsului la miúcări de rotaĠie sau la
stimularea termică a labirintului. stimularea termică a labirintului.
Paleocerebelul controlează muúchii antigravitaĠionali ai corpului, muúchii de susĠinere, de Paleocerebelul controlează muúchii antigravitaĠionali ai corpului, muúchii de susĠinere, de
la care pleacă impulsurile venite prin fascicule spinocerebeloase, ajunse la nucleul globos apoi la la care pleacă impulsurile venite prin fascicule spinocerebeloase, ajunse la nucleul globos apoi la
nucleul roúu si în final la cortex. nucleul roúu si în final la cortex.
Neocerebelul- este porĠiunea cea mai tânără care acĠionează ca o frână asupra miúcărilor Neocerebelul- este porĠiunea cea mai tânără care acĠionează ca o frână asupra miúcărilor
voluntare, în special asupra celor care cer o activitate de control úi oprire cum ar fi miúcările fine voluntare, în special asupra celor care cer o activitate de control úi oprire cum ar fi miúcările fine
executate de mână. executate de mână.
104 104
La acest nivel impulsurile ajung prin fascicululele pontocerebeloase de la cortexul cerebral, La acest nivel impulsurile ajung prin fascicululele pontocerebeloase de la cortexul cerebral,
iar de la cortexul neocerebelului sunt transmise nucleului dinĠat, apoi la nucleul roúu úi talamus. iar de la cortexul neocerebelului sunt transmise nucleului dinĠat, apoi la nucleul roúu úi talamus.
Plecând de la anatomia cerebelului úi legăturile anatomice ale acestuia cu celelalte structuri Plecând de la anatomia cerebelului úi legăturile anatomice ale acestuia cu celelalte structuri
ale nevraxului, observăm că cerebelul se găseúte atât pe căile senzitive cât úi pe căile motorii. Rolul ale nevraxului, observăm că cerebelul se găseúte atât pe căile senzitive cât úi pe căile motorii. Rolul
său este dat de legătura cu cortexul cerebral prin intermediul celor trei căi-cortico-cerebeloasă, său este dat de legătura cu cortexul cerebral prin intermediul celor trei căi-cortico-cerebeloasă,
cerebelo-talamo-corticală úi cortico-ponto-cerebeloasă, dar úi de legătura cu nuclei mezencefalici. cerebelo-talamo-corticală úi cortico-ponto-cerebeloasă, dar úi de legătura cu nuclei mezencefalici.
Vermis Vermis
Pedunculi cerebelosi Pedunculi cerebelosi

superiori superiori
Pedunculi cerebelosi Pedunculi cerebelosi

mijlocii mijlocii
Emisfera cerebeloasa Emisfera cerebeloasa
Figura 2.44. Cerebelul – configuratie externa (fata anterioara) Figura 2.44. Cerebelul – configuratie externa (fata anterioara)
Stimulii exteroceptivi impreuna cu informatiile culese de receptorii analizatorului vestibular Stimulii exteroceptivi impreuna cu informatiile culese de receptorii analizatorului vestibular
ajung la cerebel. Desi primeste multiple aferente, cerebelul nu reprezinta sediul nici unei eferente ajung la cerebel. Desi primeste multiple aferente, cerebelul nu reprezinta sediul nici unei eferente
spre motoneuronii medulari, constituindu-se ca un element de protectie a motoneuronilor in raport spre motoneuronii medulari, constituindu-se ca un element de protectie a motoneuronilor in raport
cu eferentele provenite de la centrii superiori. Protectia se realizeaza prin blocarea impulsurilor cu eferentele provenite de la centrii superiori. Protectia se realizeaza prin blocarea impulsurilor
senzitivo-senzoriale care activeaza substanta reticulata. senzitivo-senzoriale care activeaza substanta reticulata.
Din punct de vedere functional cerebelul, asa cum arata studiile lui Ghez (1991), are 3 zone Din punct de vedere functional cerebelul, asa cum arata studiile lui Ghez (1991), are 3 zone
distincte de aferente si eferente. distincte de aferente si eferente.
1) Spinocerebelul - format din zonele intermediare ale emisferelor si vermis. Acestea 1) Spinocerebelul - format din zonele intermediare ale emisferelor si vermis. Acestea
reprezinta locul unde ajung informatiile senzitive de la maduva - prin tracturile spinocerebeloase reprezinta locul unde ajung informatiile senzitive de la maduva - prin tracturile spinocerebeloase
(sensibilitatea proprioceptiva). De la acest nivel pornesc eferente de la nucleii cerebelosi transmise (sensibilitatea proprioceptiva). De la acest nivel pornesc eferente de la nucleii cerebelosi transmise
prin fibrele pedunculilor cerebelosi spre trunchiul cerebral si maduva. prin fibrele pedunculilor cerebelosi spre trunchiul cerebral si maduva.
2) Cerebrocerebelul - format din zonele laterale ale emisferelor cerebeloase; primeste 2) Cerebrocerebelul - format din zonele laterale ale emisferelor cerebeloase; primeste
aferente de la cortex, dupa ce acestea trec prin punte, si trimite eferente spre neocortexul motor, aferente de la cortex, dupa ce acestea trec prin punte, si trimite eferente spre neocortexul motor,
intervenind in realizarea programelor de miscare. intervenind in realizarea programelor de miscare.
3) Vestibulocerebelul - reprezentat de lobul floculo-nodular este centrul de proiectie a 3) Vestibulocerebelul - reprezentat de lobul floculo-nodular este centrul de proiectie a
impulsurilor provenite de la receptorii vestibulari (din canalele semicirculare, utricula si sacula din impulsurilor provenite de la receptorii vestibulari (din canalele semicirculare, utricula si sacula din
105 105
urechea interna), impulsuri transmise prin fibrele senzitive ale nervului acustico-vestibular (VIII) si urechea interna), impulsuri transmise prin fibrele senzitive ale nervului acustico-vestibular (VIII) si
care fac sinapsa cu al II-lea neuron in nucleii vestibulari dn bulb. De la nivelul cerebelului pornesc care fac sinapsa cu al II-lea neuron in nucleii vestibulari dn bulb. De la nivelul cerebelului pornesc
eferente tot spre nucleii vestibulari bulbari, eferente ce vor contribui la controlul miscarilor ochilor eferente tot spre nucleii vestibulari bulbari, eferente ce vor contribui la controlul miscarilor ochilor
si echilibrul corpului in pozitie stând si in mers. si echilibrul corpului in pozitie stând si in mers.
In 1987, Rothwell realizeaza o schema a functiei cerebelului astfel: In 1987, Rothwell realizeaza o schema a functiei cerebelului astfel:
1) ca '' aparat de timp'' - in care cerebelul intervine oprind miscarea , gândita si comandata 1) ca '' aparat de timp'' - in care cerebelul intervine oprind miscarea , gândita si comandata
de cortex, in momentul si locul dorit. de cortex, in momentul si locul dorit.
2) ca ''aparat de invatare'' - in care cerebelul isi perfectioneaza sinapsele, datorita repetarii in 2) ca ''aparat de invatare'' - in care cerebelul isi perfectioneaza sinapsele, datorita repetarii in
timp a aferentelor si eferentelor in care acesta este implicat, ceea ce permite invatarea miscarii, timp a aferentelor si eferentelor in care acesta este implicat, ceea ce permite invatarea miscarii,
astfel incât eferentele ce urmeaza a fi declansate au nevoie de un numar mai mic de aferente. astfel incât eferentele ce urmeaza a fi declansate au nevoie de un numar mai mic de aferente.
3) ca ''aparat coordonator'' - care sta la baza obtinerii abilitatilor si prin care miscarile 3) ca ''aparat coordonator'' - care sta la baza obtinerii abilitatilor si prin care miscarile
articulare se integreaza in lanturile cinematice. articulare se integreaza in lanturile cinematice.
Figura 2.45. Cerebelul – configuratie interna Figura 2.45. Cerebelul – configuratie interna
106 106
DIENCEFALUL DIENCEFALUL
Poate fi considerat o extensiune a creierului, a cărui componentă cea mai importantă este Poate fi considerat o extensiune a creierului, a cărui componentă cea mai importantă este
talamusul alcătuit din două mase nucleare mari, al cărui rol este acela de corelaĠie a impulsurilor talamusul alcătuit din două mase nucleare mari, al cărui rol este acela de corelaĠie a impulsurilor
senzoriale, funcĠionând ca o staĠie pentru calea sensorială spre cortex. Caudal de talamus se găsesc senzoriale, funcĠionând ca o staĠie pentru calea sensorială spre cortex. Caudal de talamus se găsesc
două părĠi laterale care formează corpii geniculaĠi laterali úi mediali (metatalamusul). La două părĠi laterale care formează corpii geniculaĠi laterali úi mediali (metatalamusul). La
extremitatea posterioară în porĠiunile învecinate părĠilor laterale se găseúte epitalamusul alcătuit din extremitatea posterioară în porĠiunile învecinate părĠilor laterale se găseúte epitalamusul alcătuit din
mai multe formaĠiuni nervoase úi de glanda epifiză. În regiunea subtalamică se află hipotalamusul mai multe formaĠiuni nervoase úi de glanda epifiză. În regiunea subtalamică se află hipotalamusul
alcătuit din structuri nervoase care deĠin legături cu tracturile optice si cu sistemul limbic, alcătuit din structuri nervoase care deĠin legături cu tracturile optice si cu sistemul limbic,
reprezentand centrul de integrare al activităĠii vegetative. reprezentand centrul de integrare al activităĠii vegetative.
Talamusul reprezintă structura esenĠială pentru perceperea unor senzaĠii. Prezinta mai multe Talamusul reprezintă structura esenĠială pentru perceperea unor senzaĠii. Prezinta mai multe
feĠe convexa - medială; laterală; superioară, la nivelul căreia se găsesc plexurile coroide cu rol în feĠe convexa - medială; laterală; superioară, la nivelul căreia se găsesc plexurile coroide cu rol în
secreĠia lichidului cefalorahidian; inferioară ; anterioară; posterioară. secreĠia lichidului cefalorahidian; inferioară ; anterioară; posterioară.
Structura internă a talamusului . In structura acestuia predomină substanĠa cenuúie dar Structura internă a talamusului . In structura acestuia predomină substanĠa cenuúie dar
suprafaĠa este acoperită cu substanĠă albă, ca úi faĠa laterală. Prin intermediul unei lame de substanĠă suprafaĠa este acoperită cu substanĠă albă, ca úi faĠa laterală. Prin intermediul unei lame de substanĠă
albă, substanĠa cenuúie este fragmentată în aproximativ 60 de nuclei, aúezaĠi în următoarele grupe : albă, substanĠa cenuúie este fragmentată în aproximativ 60 de nuclei, aúezaĠi în următoarele grupe :
x grupul anterior- prin care trec fasciculele descendente de la cortex. x grupul anterior- prin care trec fasciculele descendente de la cortex.
x grupul lateral care cuprinde: x grupul lateral care cuprinde:
nucleul ventral - primeúte aferenĠe de la cerebel úi de la nuclei bazali ; la nivelul nucleul ventral - primeúte aferenĠe de la cerebel úi de la nuclei bazali ; la nivelul
acestora se opresc fasciculele spinotalamice, fibrele gustative ale nervilor cranieni VII,IX,X úi acestora se opresc fasciculele spinotalamice, fibrele gustative ale nervilor cranieni VII,IX,X úi
fibrele senzitive ale nervului V. fibrele senzitive ale nervului V.
nuclei dorsali conectaĠi la aferenĠe de la scoarĠa parietală úi de la corpii geniculaĠi. nuclei dorsali conectaĠi la aferenĠe de la scoarĠa parietală úi de la corpii geniculaĠi.
x grupul medial – reprezentat de structuri de substanĠă reticulată legate de centrii vegetativi x grupul medial – reprezentat de structuri de substanĠă reticulată legate de centrii vegetativi
din hipotalamus úi de substanĠa reticulată a trunchiului cerebral. din hipotalamus úi de substanĠa reticulată a trunchiului cerebral.
Conexiunile talamusului se realizează prin aferenĠe úi eferenĠele sale cu toate structurile Conexiunile talamusului se realizează prin aferenĠe úi eferenĠele sale cu toate structurile
nevraxului. Astfel datorita legaturilor cu cu hipotalamusul, trunchiul cerebral úi aproape toate părĠile nevraxului. Astfel datorita legaturilor cu cu hipotalamusul, trunchiul cerebral úi aproape toate părĠile
cortexului cerebral primeúte aferenĠe ale tuturor sensibilităĠilor exteroceptive, proprioceptive, cortexului cerebral primeúte aferenĠe ale tuturor sensibilităĠilor exteroceptive, proprioceptive,
viscerală. viscerală.
Din punct de vedere funcĠional talamusul este cea mai importantă zonă de integrare a Din punct de vedere funcĠional talamusul este cea mai importantă zonă de integrare a
nevraxului pentru că aici vin toate informaĠiile de la receptorii somatici, splahnici, de la aparatul nevraxului pentru că aici vin toate informaĠiile de la receptorii somatici, splahnici, de la aparatul
vizual. La acest nivel toate aceste informaĠii sunt puse în legătură unele cu celelalte, corelaĠia fiind vizual. La acest nivel toate aceste informaĠii sunt puse în legătură unele cu celelalte, corelaĠia fiind
simplă dar cu posibilitatea de a se constientiza, mai ales pentru sensibilităĠile banale cum este simplă dar cu posibilitatea de a se constientiza, mai ales pentru sensibilităĠile banale cum este
durerea, aceasta rămânând activa chiar úi în absenĠa legăturii talamusului cu cortexul. De asemenea durerea, aceasta rămânând activa chiar úi în absenĠa legăturii talamusului cu cortexul. De asemenea
prin legăturile nucleului medial cu hipotalamusul ajung la cortex informaĠiile viscerale úi astfel prin legăturile nucleului medial cu hipotalamusul ajung la cortex informaĠiile viscerale úi astfel
activitatea viscerală ajunge să fie controlată de la nivel cortical ; controlul se exercita asupra activitatea viscerală ajunge să fie controlată de la nivel cortical ; controlul se exercita asupra
reacĠiilor emoĠionale úi instinctive generate de aferenĠele viscerale. reacĠiilor emoĠionale úi instinctive generate de aferenĠele viscerale.
Metatalamusul este o structură importantă prin corpii geniculaĠi ce contin al treilea neuron Metatalamusul este o structură importantă prin corpii geniculaĠi ce contin al treilea neuron
pentru căile auditive úi vizuale. Corpul geniculat medial conĠine al treilea neuron al căii auditive úi pentru căile auditive úi vizuale. Corpul geniculat medial conĠine al treilea neuron al căii auditive úi
este locul de la care pleacă fibre spre cortexul temporal, iar corpul geniculat lateral primeúte fibre este locul de la care pleacă fibre spre cortexul temporal, iar corpul geniculat lateral primeúte fibre
din tractul optic, are legături cu coliculii cvadrigemeni superiori úi trimite fibre la cortexul occipital. din tractul optic, are legături cu coliculii cvadrigemeni superiori úi trimite fibre la cortexul occipital.
Epitalamusul este alcătuit din nuclei, comisura albă úi glanda pineală . Epitalamusul este alcătuit din nuclei, comisura albă úi glanda pineală .
Hipotalamusul reprezinta sediul mecanismelor integrative cu rol în reglarea funcĠiilor vitale Hipotalamusul reprezinta sediul mecanismelor integrative cu rol în reglarea funcĠiilor vitale
ale organismului. Este alcătuit din patru grupuri de nuclei: ale organismului. Este alcătuit din patru grupuri de nuclei:
x grupul anterior x grupul anterior
x grupul medial-ventromedial úi dorsomedial x grupul medial-ventromedial úi dorsomedial
x grupul lateral x grupul lateral
x grupul posterior x grupul posterior
Grupul anterior úi posterior conĠin centrii termoreglării -cel anterior centrul termolizei, iar cel Grupul anterior úi posterior conĠin centrii termoreglării -cel anterior centrul termolizei, iar cel
posterior centrul termogenezei. posterior centrul termogenezei.
107 107
Conexiunile hipotalamusului: Conexiunile hipotalamusului:

1.Căile aferente - hipotalamusul primeúte aferenĠe de la talamusul anterior prin fibre 1.Căile aferente - hipotalamusul primeúte aferenĠe de la talamusul anterior prin fibre
talamohipotalamice, directe, fibre de la nivelul cortexului cerebral (lobul frontal) - fibre talamohipotalamice, directe, fibre de la nivelul cortexului cerebral (lobul frontal) - fibre
corticohipotalamice. corticohipotalamice.
De asemenea are conexiuni cu centrii vegetativi din trunchiul cerebral, primind aferenĠe de De asemenea are conexiuni cu centrii vegetativi din trunchiul cerebral, primind aferenĠe de
la nucleul dorsal al vagului din bulb, fibre care se termină în nucleii grupului anterior. la nucleul dorsal al vagului din bulb, fibre care se termină în nucleii grupului anterior.
Primeúte aferenĠe de la structurile sistemului limbic, de la nucleii bazali prin fibre Primeúte aferenĠe de la structurile sistemului limbic, de la nucleii bazali prin fibre
extrapiramidale úi de la tracturile optice prin fibre optice. extrapiramidale úi de la tracturile optice prin fibre optice.
2. Căile eferente - au originea în hipotalamus úi traseu spre nucleul dorsal al vagului, spre 2. Căile eferente - au originea în hipotalamus úi traseu spre nucleul dorsal al vagului, spre
retină, spre lobul frontal, hipofiză úi talamus. retină, spre lobul frontal, hipofiză úi talamus.
Nucleii hipotalamici de integrare parasimpatica secreta neurohormoni (ADH /vasopresina si Nucleii hipotalamici de integrare parasimpatica secreta neurohormoni (ADH /vasopresina si
ocitocina) care se depoziteaza in hipofiza posterioara prin intermediul tractului hipotalamohipofizar. ocitocina) care se depoziteaza in hipofiza posterioara prin intermediul tractului hipotalamohipofizar.
Nucleii hipotalamici de integrare simpatica secreta hormoni numiti factori de Nucleii hipotalamici de integrare simpatica secreta hormoni numiti factori de
eliberare/inhibare pentru secretia adenohipofizei. Acesti hormoni ajung la adenohipofiza prin eliberare/inhibare pentru secretia adenohipofizei. Acesti hormoni ajung la adenohipofiza prin
intermediul sistemului circulator port hipotalamohipofizar Popa-Fielding. intermediul sistemului circulator port hipotalamohipofizar Popa-Fielding.
Tractul hipotalamo-hipofizar impreuna cu sistemul port formeaza tija pituitara. Tractul hipotalamo-hipofizar impreuna cu sistemul port formeaza tija pituitara.
Hipotalamusul prin conexiunile sale reprezintă centrul homeostaziei, primind informaĠii de Hipotalamusul prin conexiunile sale reprezintă centrul homeostaziei, primind informaĠii de
la organele interne úi talamus, venite pe calea sistemului nervos autonom. Situat între sistemul la organele interne úi talamus, venite pe calea sistemului nervos autonom. Situat între sistemul
endocrin úi sistemul nervos hipotalamusul primeúte úi transmite informaĠii către sistemul endocrin, endocrin úi sistemul nervos hipotalamusul primeúte úi transmite informaĠii către sistemul endocrin,
controlându-l. controlându-l.
Ceea ce este sigur este faptul că hipotalamusul, prin centrii săi, asigură prin mecanisme de feedback Ceea ce este sigur este faptul că hipotalamusul, prin centrii săi, asigură prin mecanisme de feedback
negativ reglarea temperaturii corpului, reglarea presiunii osmotice, aportul alimentar si hidric negativ reglarea temperaturii corpului, reglarea presiunii osmotice, aportul alimentar si hidric
(senzatii de foame, sete), a functiilor respiratorii, cardiovasculare, sexuale . (senzatii de foame, sete), a functiilor respiratorii, cardiovasculare, sexuale .
Prin legăturile sale cu sistemul endocrin, hipotalamusul participă la reglarea activităĠii Prin legăturile sale cu sistemul endocrin, hipotalamusul participă la reglarea activităĠii
endocrine, reglarea metabolismului intermediar si hidric. endocrine, reglarea metabolismului intermediar si hidric.
Împreună cu sistemul limbic participă la integrarea funcĠiilor vegetative, la generarea Împreună cu sistemul limbic participă la integrarea funcĠiilor vegetative, la generarea
răspunsului fiziologic emoĠional care însoĠeúte manifestările vegetative, intervenind astfel in starile răspunsului fiziologic emoĠional care însoĠeúte manifestările vegetative, intervenind astfel in starile
emotionale, de comportament si de stres. emotionale, de comportament si de stres.
108 108
Figura 2.46. Legaturile hipotalamusului cu hipofiza Figura 2.46. Legaturile hipotalamusului cu hipofiza
109 109
NUCLEII BAZALI NUCLEII BAZALI
SituaĠi în interiorul sau la baza emisferelor cerebrale, aúa cum consideră unii autori, sunt SituaĠi în interiorul sau la baza emisferelor cerebrale, aúa cum consideră unii autori, sunt
două perechi de nuclei, cunoscuĠi úi sub numele de corpi striaĠi. Marea majoritate a două perechi de nuclei, cunoscuĠi úi sub numele de corpi striaĠi. Marea majoritate a
neuroanatomiútilor îI consideră alcătuiĠi din nucleul caudat putamen, amigadaloid, globus pallidus neuroanatomiútilor îI consideră alcătuiĠi din nucleul caudat putamen, amigadaloid, globus pallidus
úi consideră că sunt conectaĠi cu nuclei subtalamici, cum sunt substanĠa neagră úi nucleul roúu. úi consideră că sunt conectaĠi cu nuclei subtalamici, cum sunt substanĠa neagră úi nucleul roúu.
Conexiunile corpilor striaĠi se realizează prin fibre aferente úi eferente. Fibrele aferente ajung la Conexiunile corpilor striaĠi se realizează prin fibre aferente úi eferente. Fibrele aferente ajung la
nucleii bazali venind de la talamus, aceasta fiind probabil calea prin care ajung informaĠiile de la nucleii bazali venind de la talamus, aceasta fiind probabil calea prin care ajung informaĠiile de la
cortex. Fibrele eferente ies din nucleii bazali úi ajung la talamus, hipotalamus úi nucleul roúu. cortex. Fibrele eferente ies din nucleii bazali úi ajung la talamus, hipotalamus úi nucleul roúu.
FuncĠional nucleii bazali se interpun pe căile olfactive, iar prin fibrele eferente stabilesc FuncĠional nucleii bazali se interpun pe căile olfactive, iar prin fibrele eferente stabilesc
legături cu centrii motori din trunchiul cerebral úi măduva spinării. Legătura cu căile olfactive are legături cu centrii motori din trunchiul cerebral úi măduva spinării. Legătura cu căile olfactive are
importanĠă , mai ales la animale în realizarea miúcării. Rolul său în controlul tonusului muscular, importanĠă , mai ales la animale în realizarea miúcării. Rolul său în controlul tonusului muscular,
datorită legăturii cu nucleul roúu, a fost dovedit experimental, prin extirpare, ceea ce a dus la datorită legăturii cu nucleul roúu, a fost dovedit experimental, prin extirpare, ceea ce a dus la
rigiditate hipertonie úi tremor. Acestea pledează pentru rolul corpului striat în activitatea motorie. rigiditate hipertonie úi tremor. Acestea pledează pentru rolul corpului striat în activitatea motorie.
EMISFERELE CEREBRALE EMISFERELE CEREBRALE
Emisferele cerebrale ca parte a encefalului reprezintă segmentul sistemului nervos central Emisferele cerebrale ca parte a encefalului reprezintă segmentul sistemului nervos central
care menĠine starea de conútienĠă. Alături de talamus, care participă la integrarea sensibilităĠii care menĠine starea de conútienĠă. Alături de talamus, care participă la integrarea sensibilităĠii
specifice, emisferele cerebrale sunt cele care iniĠiază miúcarea, fiind procesorul central. Fiecare specifice, emisferele cerebrale sunt cele care iniĠiază miúcarea, fiind procesorul central. Fiecare
emisferă cerebrală are patru lobi - frontal, parietal, occipital úi temporal, situate în dreptul masivelor emisferă cerebrală are patru lobi - frontal, parietal, occipital úi temporal, situate în dreptul masivelor
osoase corespunzătoare, fără însă a exista o întindere atât de precisă, împărĠirea fiind mai mult osoase corespunzătoare, fără însă a exista o întindere atât de precisă, împărĠirea fiind mai mult
conveĠională. Fiecare lob este o unitate funcĠională, care primeúte semnale úi trimite semnale spre conveĠională. Fiecare lob este o unitate funcĠională, care primeúte semnale úi trimite semnale spre
diverse alte etaje ale sistemului nervos central. diverse alte etaje ale sistemului nervos central.
Cele două emisfere cerebrale sunt legate între ele prin structuri de substanĠă albă-corpul calos úi Cele două emisfere cerebrale sunt legate între ele prin structuri de substanĠă albă-corpul calos úi
comisura albă. Fiecare emisferă are: comisura albă. Fiecare emisferă are:
x o faĠă laterală, care vine în raport cu calota craniană x o faĠă laterală, care vine în raport cu calota craniană
x o faĠă mediană situată sagital x o faĠă mediană situată sagital
x o faĠa inferioară care este în raport cu baza craniului x o faĠa inferioară care este în raport cu baza craniului
Emisferele prezinta un pol anterior (frontal) úi unul posterior (occipital), iar pe suprafaĠa lor Emisferele prezinta un pol anterior (frontal) úi unul posterior (occipital), iar pe suprafaĠa lor
exista numeroase scizuri, unele mai adânci altele mai puĠin adânci, cu rol de a separa lobii úi ariile exista numeroase scizuri, unele mai adânci altele mai puĠin adânci, cu rol de a separa lobii úi ariile
corticale. corticale.
SuprafaĠa neregulată a emisferelor cerebrale se datorează creúterii inegale a unor teritorii din SuprafaĠa neregulată a emisferelor cerebrale se datorează creúterii inegale a unor teritorii din
scoarĠa cerebrală úi disproporĠionalităĠii dintre dezvoltarea funcĠională úi capacitatea cutiei craniene. scoarĠa cerebrală úi disproporĠionalităĠii dintre dezvoltarea funcĠională úi capacitatea cutiei craniene.
FaĠa laterală a emisferelor cerebrale. FaĠa laterală a emisferelor cerebrale.

Descriem în continuare cele mai importante úanĠuri de pe suprafaĠa emisferelor cerebrale: Descriem în continuare cele mai importante úanĠuri de pe suprafaĠa emisferelor cerebrale:
x fisura cerebrală laterală ( úanĠul Sylvius)- desparte lobul frontal de cel temporal. x fisura cerebrală laterală ( úanĠul Sylvius)- desparte lobul frontal de cel temporal.
x úanĠul central (Rolando) - formează limita posterioară a lobului frontal, fiind cuprinsă între x úanĠul central (Rolando) - formează limita posterioară a lobului frontal, fiind cuprinsă între
fisura longitudinală úi fisura cerebrală laterală fisura longitudinală úi fisura cerebrală laterală
x úanĠul parietooccipital - desparte lobul parietal de lobul occipital x úanĠul parietooccipital - desparte lobul parietal de lobul occipital
x úanĠul corpului calos se găseúte pe faĠa mediană a emisferelor cerebrale, paralel cu corpul x úanĠul corpului calos se găseúte pe faĠa mediană a emisferelor cerebrale, paralel cu corpul
calos calos
x úanĠul calcarin se află pe faĠa mediană între polul posterior al emisferei cerebrale úi úanĠul x úanĠul calcarin se află pe faĠa mediană între polul posterior al emisferei cerebrale úi úanĠul
parietooccipital parietooccipital
Lobul temporal se află sub úanĠul Sylvius úi este împărĠit în trei circumvoluĠii prin Lobul temporal se află sub úanĠul Sylvius úi este împărĠit în trei circumvoluĠii prin
intermediul a două úanĠuri - temporal superior úi temporal inferior. Cele trei circumvoluĠii sunt: intermediul a două úanĠuri - temporal superior úi temporal inferior. Cele trei circumvoluĠii sunt:
circumvoluĠia temporală superioară, inferioară úi mijlocie; cea superioară găzduieúte centrii circumvoluĠia temporală superioară, inferioară úi mijlocie; cea superioară găzduieúte centrii
auditivi. auditivi.
110 110
Lobul parietal- este cuprins între úanĠul central úi úanĠul parietooccipital. Prezintă pe Lobul parietal- este cuprins între úanĠul central úi úanĠul parietooccipital. Prezintă pe
suprafaĠa sa două úanĠuri care delimitează astfel lobul parietal superior úi inferior, dar úi suprafaĠa sa două úanĠuri care delimitează astfel lobul parietal superior úi inferior, dar úi
circumvoluĠia postcentrală care găzduieúte centrii superiori ai sensibilităĠii somatice. circumvoluĠia postcentrală care găzduieúte centrii superiori ai sensibilităĠii somatice.
Lobul occipital – este situat între úanĠul parietooccipital úi incizura preoccipitală. El este Lobul occipital – este situat între úanĠul parietooccipital úi incizura preoccipitală. El este
brăzdat de mai multe úanĠuri úi este zona de proiecĠie a aferenĠelor vizuale. brăzdat de mai multe úanĠuri úi este zona de proiecĠie a aferenĠelor vizuale.
FaĠa medială a emisferelor cerebrale. FaĠa medială a emisferelor cerebrale.

Cel mai important úi vizibil element de pe această faĠă este corpul calos sau comisura mare, care Cel mai important úi vizibil element de pe această faĠă este corpul calos sau comisura mare, care
are o extremitate anterioară, un trunchi úi o extremitate posterioară. are o extremitate anterioară, un trunchi úi o extremitate posterioară.
Partea posterioară a feĠei mediale prezintă o zonă periferică úi una centrală, destinate legăturii cu Partea posterioară a feĠei mediale prezintă o zonă periferică úi una centrală, destinate legăturii cu
nucleul anterior al talamusului prin căi aferente úi eferente. nucleul anterior al talamusului prin căi aferente úi eferente.
FaĠa inferioară a emisferei cerebrale FaĠa inferioară a emisferei cerebrale

Prezintă o porĠiune anterioară ce corespunde regiunii orbitare úi o porĠiune posterioară care Prezintă o porĠiune anterioară ce corespunde regiunii orbitare úi o porĠiune posterioară care
formează aúa numitul lob temporo-occipital. FaĠa inferioară este brăzdată de numeroase úanĠuri care formează aúa numitul lob temporo-occipital. FaĠa inferioară este brăzdată de numeroase úanĠuri care
delimitează circumvoluĠii cerebrale. delimitează circumvoluĠii cerebrale.
Structura emisferelor cerebrale este asemanatoare cu a celorlalte etaje ale nevraxului fiind Structura emisferelor cerebrale este asemanatoare cu a celorlalte etaje ale nevraxului fiind
alcătuite din substanĠă cenuúie aúezată la exterior úi substanĠă albă aúezată la interior. alcătuite din substanĠă cenuúie aúezată la exterior úi substanĠă albă aúezată la interior.
SubstanĠa cenuúie formeaza scoarĠa cerebrală. Celulele nervoase ale scoarĠei cerebrale au o SubstanĠa cenuúie formeaza scoarĠa cerebrală. Celulele nervoase ale scoarĠei cerebrale au o
marie varietate în ceea ce priveúte mărimea, forma, modul de comportare a axonilor úi dendritelor. marie varietate în ceea ce priveúte mărimea, forma, modul de comportare a axonilor úi dendritelor.
Pe toată întinderea ei scoarĠa cerebrală este alcătuită din mai multe straturi de celule, trecerea de la Pe toată întinderea ei scoarĠa cerebrală este alcătuită din mai multe straturi de celule, trecerea de la
un strat la altul nu este foarte clară; datorită fibrelor substanĠei albe, componentele celulare ale un strat la altul nu este foarte clară; datorită fibrelor substanĠei albe, componentele celulare ale
scoarĠei cerebrale se aúează pe coloane paralele. La copilul de 6 luni scoarĠa cerebrală are numai scoarĠei cerebrale se aúează pe coloane paralele. La copilul de 6 luni scoarĠa cerebrală are numai
trei straturi care ulterior se completează ca urmare a aferenĠelor, a multiplelor asociaĠii, astfel că trei straturi care ulterior se completează ca urmare a aferenĠelor, a multiplelor asociaĠii, astfel că
progresiv la adult întâlnim cele úase straturi celulare, care se deosebesc prin grosime, după numărul progresiv la adult întâlnim cele úase straturi celulare, care se deosebesc prin grosime, după numărul
de celule úI caracterul celulelor. Grosimea scoarĠei cerebrale este 4,5 cm, maximă la nivelul lobului de celule úI caracterul celulelor. Grosimea scoarĠei cerebrale este 4,5 cm, maximă la nivelul lobului
parietal. ScoarĠa cerebrală are 47 de câmpuri corticale. parietal. ScoarĠa cerebrală are 47 de câmpuri corticale.
Stratul molecular este format din fibre mielinice paralele cu suprafaĠa, celule nerovase mici Stratul molecular este format din fibre mielinice paralele cu suprafaĠa, celule nerovase mici
cu axoni scurĠi úi număr variabil de dendrite. cu axoni scurĠi úi număr variabil de dendrite.
Stratul granular extern - are celule granulare de tipul nucleilor de asociaĠie. Stratul granular extern - are celule granulare de tipul nucleilor de asociaĠie.
Stratul piramidal extern - conĠine celule piramidale distanĠate între ele, conectate prin dendrite Stratul piramidal extern - conĠine celule piramidale distanĠate între ele, conectate prin dendrite
la celulele stratului molecular, iar axonii intră în substanĠa albă. la celulele stratului molecular, iar axonii intră în substanĠa albă.
Stratul granular intern - este alcătuit din celule mici stelate care au eventuale conexiuni cu Stratul granular intern - este alcătuit din celule mici stelate care au eventuale conexiuni cu
celulele stratului piramidal. celulele stratului piramidal.
Stratul piramidal intern (ganglionar) - este format din celule piramidale gigante Betz. Stratul piramidal intern (ganglionar) - este format din celule piramidale gigante Betz.
Stratul multiform (polimorf) - este compus din celule fusiforme ai căror axoni ajung în substanĠa Stratul multiform (polimorf) - este compus din celule fusiforme ai căror axoni ajung în substanĠa
albă a emisferelor cerebrale, iar dendritele ajung spre suprafaĠa scoarĠei, spre stratul molecular. albă a emisferelor cerebrale, iar dendritele ajung spre suprafaĠa scoarĠei, spre stratul molecular.
Cercetările efectuate de Lewis, Brodmann, Flechsig úi Sherington au arătat că scoarĠa Cercetările efectuate de Lewis, Brodmann, Flechsig úi Sherington au arătat că scoarĠa
emisferelor cerebrale poate fi privită ca o hartă, pentru că are zone care se deosebesc din punct de emisferelor cerebrale poate fi privită ca o hartă, pentru că are zone care se deosebesc din punct de
vedere al structurii úi al rolului funcĠional. vedere al structurii úi al rolului funcĠional.
În funcĠie de dispoziĠia straturilor apar trei tipuri de structuri corticale: În funcĠie de dispoziĠia straturilor apar trei tipuri de structuri corticale:
Paleocortexul, la care straturile se întrepătrund, reprezintă sectorul olfactiv al scoarĠei cerebrale si Paleocortexul, la care straturile se întrepătrund, reprezintă sectorul olfactiv al scoarĠei cerebrale si
cuprinde formaĠiuni situate pe faĠa orbitară a lobului frontal, tracturi olfactive care au un traiect cuprinde formaĠiuni situate pe faĠa orbitară a lobului frontal, tracturi olfactive care au un traiect
sinuos úi formează bulbii olfactivi, alcătuiĠi din mai multe pături de celule úi fibre nervoase. La sinuos úi formează bulbii olfactivi, alcătuiĠi din mai multe pături de celule úi fibre nervoase. La
nivelul bulbilor olfactivi se găseúte al doilea neuron al căii olfactive - celulele mitrale. Axonii nivelul bulbilor olfactivi se găseúte al doilea neuron al căii olfactive - celulele mitrale. Axonii
acestor celule alcătuiesc tracturile olfactive care ajung la nivelul arhicortexului, explicându-se astfel acestor celule alcătuiesc tracturile olfactive care ajung la nivelul arhicortexului, explicându-se astfel
apariĠia, pe cale reflexă a unor manifestări generale vegetative in cazul stimulării zonelor olfactive. apariĠia, pe cale reflexă a unor manifestări generale vegetative in cazul stimulării zonelor olfactive.
111 111
A Fisura longitudinala A Fisura longitudinala

interemisferica B Lob parietal interemisferica B Lob parietal
Lob frontal Lob frontal
Lob frontal Lob frontal

Sant precentral Sant precentral
Sant central Sant central
Sant postcentral Sant postcentral
Sant lateral Sant lateral

Sant Puntea lui Varolio Sant Puntea lui Varolio
parietooccipital Cerebel parietooccipital Cerebel
Lob occipital Bulb rahidian Lob occipital Bulb rahidian
Lob parietal Lob parietal
Sant Sant
parietooccipital parietooccipital
Tract olfactiv Tract olfactiv
Chiasma optica Chiasma optica
Puntea Puntea
lui Varolio lui Varolio
Bulb Bulb
Punta lui Varolio Cerebel Punta lui Varolio Cerebel

Cerebel Cerebel
Corp calos Corp calos
Bulb Bulb
C D C D
Figura 2.47 Emisfere cerebrale ; A. Fata superioara; B. Fata laterala; C. Fata bazala; Figura 2.47 Emisfere cerebrale ; A. Fata superioara; B. Fata laterala; C. Fata bazala;
D. Sectiune sagitala D. Sectiune sagitala
Arhicortexul - sau hipocampul- este alcătuit din formaĠiuni inelare situate în jurul fiecărei Arhicortexul - sau hipocampul- este alcătuit din formaĠiuni inelare situate în jurul fiecărei
emisfere. Hipocampul este cea mai primitivă structură, avand numai trei straturi. Aceste zone emisfere. Hipocampul este cea mai primitivă structură, avand numai trei straturi. Aceste zone
primesc aferenĠe de la paleocortex, neocortex úi hipotalamus. EferenĠele pornite de la acest nivel primesc aferenĠe de la paleocortex, neocortex úi hipotalamus. EferenĠele pornite de la acest nivel
ajung la hipotalamus. ajung la hipotalamus.
112 112
Aceste doua formatiuni formeaza sistemul limbic, cea mai veche formatiune filogenetica a Aceste doua formatiuni formeaza sistemul limbic, cea mai veche formatiune filogenetica a
emisferelor cerebrale. Sistemul limbic include cortexul orbitofrontal, hipocampul, girusul emisferelor cerebrale. Sistemul limbic include cortexul orbitofrontal, hipocampul, girusul
parahipocampic, girusul cingulae, girusul dintat, corpul amigdaloid, aria septala, hipotalamusul, unii parahipocampic, girusul cingulae, girusul dintat, corpul amigdaloid, aria septala, hipotalamusul, unii
nuclei din talamus. El are influenta asupra celor patru nivele de ierarhizare ale comportamentului: nuclei din talamus. El are influenta asupra celor patru nivele de ierarhizare ale comportamentului:
nivelul 1- starea de alerta asupra mediului extern si intern nivelul 1- starea de alerta asupra mediului extern si intern
nivelul 2- instinctele inascute ( foamea, setea, termoreglarea, invatarea, memoria) nivelul 2- instinctele inascute ( foamea, setea, termoreglarea, invatarea, memoria)
nivelul 3- concepte abstracte verbale sau ale entitatilor cantitative nivelul 3- concepte abstracte verbale sau ale entitatilor cantitative
nivelul 4- expresii ale vietii sociale, personalitate, stil de viata, opinii nivelul 4- expresii ale vietii sociale, personalitate, stil de viata, opinii
Legat de activitatea motorie sistemul limbic intervine in programarea si strategia miscarii, Legat de activitatea motorie sistemul limbic intervine in programarea si strategia miscarii,
coordonarea miscarii ca intensitate, timp, secventialitate. coordonarea miscarii ca intensitate, timp, secventialitate.
Neocortexul - reprezintă o asociere de zone motorii cu zone de recepĠie pentru integrarea Neocortexul - reprezintă o asociere de zone motorii cu zone de recepĠie pentru integrarea
sensibilităĠii. sensibilităĠii.
I. Zonele motorii - neocortexul motor - cuprind circumvoluĠia precentrală din lobul I. Zonele motorii - neocortexul motor - cuprind circumvoluĠia precentrală din lobul
parietal, formată din celule piramidale Betz. Experimental s-a demonstrat că această zonă parietal, formată din celule piramidale Betz. Experimental s-a demonstrat că această zonă
controlează miúcările voluntare ale hemicorpului opus. Tot experimental s-a observat că aceste zone controlează miúcările voluntare ale hemicorpului opus. Tot experimental s-a observat că aceste zone
au o porĠiune anterioară responsabilă de controlul seriilor ordonate de miúcări ce intră în alcătuirea au o porĠiune anterioară responsabilă de controlul seriilor ordonate de miúcări ce intră în alcătuirea
unor acte, care la copilul mic se desfăúoară anevoios, dar care prin întipărirea lor la nivelul celulelor unor acte, care la copilul mic se desfăúoară anevoios, dar care prin întipărirea lor la nivelul celulelor
corticale din această zonă, devin acte motorii controlabile. În porĠiunea posterioară a zonei corticale din această zonă, devin acte motorii controlabile. În porĠiunea posterioară a zonei
precentrale este destinată miúcărilor voluntare individuale. Aceste zone se numesc zone motorii precentrale este destinată miúcărilor voluntare individuale. Aceste zone se numesc zone motorii
sau, mai correct, zone psiho-motorii. sau, mai correct, zone psiho-motorii.
De la acest nivel pornesc din celulele Betz căile piramidale - corticobulbare úi De la acest nivel pornesc din celulele Betz căile piramidale - corticobulbare úi
corticospinale. corticospinale.
ProiecĠia la acest nivel a zonei de la care pornesc aceste căi, o reprezintă suprafaĠa care ProiecĠia la acest nivel a zonei de la care pornesc aceste căi, o reprezintă suprafaĠa care
corespunde suprafeĠei corpului úi în care fiecare segment al corpului are o reprezentare în ordine corespunde suprafeĠei corpului úi în care fiecare segment al corpului are o reprezentare în ordine
inversă, capul spre úanĠul Sylvius, membrele superioare, trunchiul,membrele inferioare. inversă, capul spre úanĠul Sylvius, membrele superioare, trunchiul,membrele inferioare.
Reprezentarea se numeúte homunculus motor. ExplicaĠia acestei aúezări este dată de considerente de Reprezentarea se numeúte homunculus motor. ExplicaĠia acestei aúezări este dată de considerente de
ordin embriologic. ordin embriologic.
Suprafetele corespunzatoare regiunilor motorii nu sunt corespunzătoare mărimii Suprafetele corespunzatoare regiunilor motorii nu sunt corespunzătoare mărimii
segmentului, importantă fiind valoarea funcĠională a regiunii respective, astfel că reprezentarea cea segmentului, importantă fiind valoarea funcĠională a regiunii respective, astfel că reprezentarea cea
mai largă o au segmentele care prezintă posibilităĠii mari de miúcare, mai ales miúcări de fineĠe. mai largă o au segmentele care prezintă posibilităĠii mari de miúcare, mai ales miúcări de fineĠe.
Respectând aceste criterii mâna, faĠa, limba au reprezentarea cea mai mare. Respectând aceste criterii mâna, faĠa, limba au reprezentarea cea mai mare.
Regiunile motilităĠii involuntare corespund ariilor extrapiramidale, cu centrii situaĠi în Regiunile motilităĠii involuntare corespund ariilor extrapiramidale, cu centrii situaĠi în
cortexul parietal, occipital úi temporal. Fibrele care pleacă din aceste zone se alătură celor care îúi cortexul parietal, occipital úi temporal. Fibrele care pleacă din aceste zone se alătură celor care îúi
au originea în trunchiul cerebral. Fibrele extrapiramidale care pleacă de la nivel cortical însoĠesc au originea în trunchiul cerebral. Fibrele extrapiramidale care pleacă de la nivel cortical însoĠesc
fibrele piramidale, se opresc în substanĠa reticulată din punte sau din bulb, prin intermediul cărora fibrele piramidale, se opresc în substanĠa reticulată din punte sau din bulb, prin intermediul cărora
se modifică activitatea măduvei úi astfel descărcările de la măduva spinării spre periferie sunt se modifică activitatea măduvei úi astfel descărcările de la măduva spinării spre periferie sunt
stimulate sau inhibate. stimulate sau inhibate.
II.Zonele de recepĠie - neocortexul receptor - sunt zonele sensibilităĠii, care se găsesc în II.Zonele de recepĠie - neocortexul receptor - sunt zonele sensibilităĠii, care se găsesc în
girul postcentral din lobul parietal. Lobul parietal este o zonă de corelaĠii a informaĠiilor senzoriale girul postcentral din lobul parietal. Lobul parietal este o zonă de corelaĠii a informaĠiilor senzoriale
legate de sensibilitatea somatică, auditivă úi vizuală. Prin activitatea sa se obĠine úi se reĠine legate de sensibilitatea somatică, auditivă úi vizuală. Prin activitatea sa se obĠine úi se reĠine
recunoaúterea precisă a obiectelor odată cu stabilirea însemnătăĠii lor. Este ceea ce se numeúte, în recunoaúterea precisă a obiectelor odată cu stabilirea însemnătăĠii lor. Este ceea ce se numeúte, în
neurologie, stereognozie, element care face parte din obiectivele recuperării prin mijloace kinetice. neurologie, stereognozie, element care face parte din obiectivele recuperării prin mijloace kinetice.
Zona postcentrală din lobul parietal are o porĠiune anterioară care primeúte aferenĠe de la talamus Zona postcentrală din lobul parietal are o porĠiune anterioară care primeúte aferenĠe de la talamus
primind astfel toate fibrele sensibilităĠii somatice-exteroceptivă úi proprioceptivă. Partea primind astfel toate fibrele sensibilităĠii somatice-exteroceptivă úi proprioceptivă. Partea
posterioară acestei zone este cea care raportează aferenĠele primite la vechea experienĠă úi în acest posterioară acestei zone este cea care raportează aferenĠele primite la vechea experienĠă úi în acest
fel este posibilă evaluarea úi discriminarea aferenĠelor. fel este posibilă evaluarea úi discriminarea aferenĠelor.
ProiecĠia zonelor sensibilităĠii somatice se face sub forma homunculusului senzitiv ProiecĠia zonelor sensibilităĠii somatice se face sub forma homunculusului senzitiv
reprezentarea respectând aceleaúi criterii pe care le respectă úi reprezentarea motorie. Aria reprezentarea respectând aceleaúi criterii pe care le respectă úi reprezentarea motorie. Aria
somatosenzitivă a corpului este divizată într-o arie a sensibilităĠii generale corpului, pe faĠa internă a somatosenzitivă a corpului este divizată într-o arie a sensibilităĠii generale corpului, pe faĠa internă a
emisferelor cerebrale úi o arie a sensibilităĠii segmentare. emisferelor cerebrale úi o arie a sensibilităĠii segmentare.
113 113
Câmpurile corticale ale limbajului. Limbajul presupune intrarea în acĠiune a unor mecanisme de Câmpurile corticale ale limbajului. Limbajul presupune intrarea în acĠiune a unor mecanisme de
emitere (miúcări manifestate sub forma sunetelor) úi mecanisme de recepĠie (vederea-interpretarea emitere (miúcări manifestate sub forma sunetelor) úi mecanisme de recepĠie (vederea-interpretarea
formelor imaginilor scrisului, la care se adaugă auzul - interpretarea vocii úi zgomotelor). Zonele de formelor imaginilor scrisului, la care se adaugă auzul - interpretarea vocii úi zgomotelor). Zonele de
expresie verbală sunt: expresie verbală sunt:
x girul al doilea frontal-pentru scris. Lezarea sa determină agrafia. x girul al doilea frontal-pentru scris. Lezarea sa determină agrafia.
x girul al treilea frontal-pentru vorbire. Lezarea sa determină anartrie. x girul al treilea frontal-pentru vorbire. Lezarea sa determină anartrie.
x primul gir tempora l- pentru recepĠia vorbirii (vocii) - lezarea determină surditatea verbală; x primul gir tempora l- pentru recepĠia vorbirii (vocii) - lezarea determină surditatea verbală;
acelaúi gir este destinat înĠelegerii vorbirii, lezarea sa determina cecitatea verbală. acelaúi gir este destinat înĠelegerii vorbirii, lezarea sa determina cecitatea verbală.
SubstanĠa albă a emisferelor cerebrale- Pe secĠiune, zona centrală a substanĠei albe apare ca o SubstanĠa albă a emisferelor cerebrale- Pe secĠiune, zona centrală a substanĠei albe apare ca o
zonă ovală în jurul căreia se află o margine sinuousă reprezentată de substanĠa cenuúie. SubstanĠa zonă ovală în jurul căreia se află o margine sinuousă reprezentată de substanĠa cenuúie. SubstanĠa
albă este alcătuită din fibre cu mielină de diferite mărimi, care se pot împărĠi , după direcĠie úi după albă este alcătuită din fibre cu mielină de diferite mărimi, care se pot împărĠi , după direcĠie úi după
legăturile lor în trei sisteme: legăturile lor în trei sisteme:
1. fibre comisurale, care fac legătura dintre cele două emisfere 1. fibre comisurale, care fac legătura dintre cele două emisfere
2. fibre de asociaĠie, ce unesc diverse zone corticale ale aceleaúi emisfere 2. fibre de asociaĠie, ce unesc diverse zone corticale ale aceleaúi emisfere
3. fibre de proiecĠie care fac legătura cortexului cerebral cu trunchiul cerebral úi cu măduva 3. fibre de proiecĠie care fac legătura cortexului cerebral cu trunchiul cerebral úi cu măduva
spinării. spinării.
INTRODUCERE ÎN STUDIUL SISTEMULUI NERVOS VEGETATIV INTRODUCERE ÎN STUDIUL SISTEMULUI NERVOS VEGETATIV
Sistemul nervos ca tot unitar are două componente: ergotropă úi idiotropă a căror separaĠie Sistemul nervos ca tot unitar are două componente: ergotropă úi idiotropă a căror separaĠie
este arbitrară pentru că ambele permit prin acĠiunea simultană, armonizarea organismului cu mediul este arbitrară pentru că ambele permit prin acĠiunea simultană, armonizarea organismului cu mediul
extern. extern.
Sistemul nervos vegetativ, are la rândul său două componente : sistemul nervos vegetativ Sistemul nervos vegetativ, are la rândul său două componente : sistemul nervos vegetativ
simpatic – dinamizant si sistemul nervos vegetativ parasimpatic sau trofotrop, anabolizant. simpatic – dinamizant si sistemul nervos vegetativ parasimpatic sau trofotrop, anabolizant.
Din punct de vedere funcĠional cele două sisteme neurovegetative antagoniste corelează Din punct de vedere funcĠional cele două sisteme neurovegetative antagoniste corelează
activitatea vasculară prin aparatele intramurale dezvoltate în organele pereĠilor cavitare sau în activitatea vasculară prin aparatele intramurale dezvoltate în organele pereĠilor cavitare sau în
parenchimul organelor. parenchimul organelor.
AcĠiunea celor două componente se exercită în permanenĠă úi se creează astfel o stare de AcĠiunea celor două componente se exercită în permanenĠă úi se creează astfel o stare de
echilibru. echilibru.
În schema de organizare a SNV se deosebesc două aparate În schema de organizare a SNV se deosebesc două aparate
1. Aparatul intramural, care asigură automatismul organelor, dispersate în toate organele, 1. Aparatul intramural, care asigură automatismul organelor, dispersate în toate organele,
reprezentat de celule ganglionare izolate sau grupate cu o bogată reĠea nervoasă. reprezentat de celule ganglionare izolate sau grupate cu o bogată reĠea nervoasă.
2. Sistemul vegetativ sau grupul modificator al sistemului intraneural cu două subgrupe: 2. Sistemul vegetativ sau grupul modificator al sistemului intraneural cu două subgrupe:
ortosimpaticul úi parasimpaticul, cu întindere diferită de-alungul nevraxului. ortosimpaticul úi parasimpaticul, cu întindere diferită de-alungul nevraxului.
Sistemul vegetativ simpatic Sistemul vegetativ simpatic

Are o parte centrală situată în nucleul intermediolateral al măduvei spinării de la nivelul C8- Are o parte centrală situată în nucleul intermediolateral al măduvei spinării de la nivelul C8-
T1-L3 . T1-L3 .
În alcătuirea sistemului nervos vegetativ simpatic intră trunchiuri simpatice, ganglioni În alcătuirea sistemului nervos vegetativ simpatic intră trunchiuri simpatice, ganglioni
simpatici, ramuri dintre ganglioni, plexuri úi ganglioni auxiliari. simpatici, ramuri dintre ganglioni, plexuri úi ganglioni auxiliari.
Există trei grupe de ganglioni grupaĠi astfel: Există trei grupe de ganglioni grupaĠi astfel:
- ganglioni latero-vertebrali - formează lanĠuri simpatice; - ganglioni latero-vertebrali - formează lanĠuri simpatice;
- ganglioni prevertebrali - în diferite plexuri; - ganglioni prevertebrali - în diferite plexuri;
-ganglioni intramurali - în pereĠii organelor. -ganglioni intramurali - în pereĠii organelor.
Trunchiul simpatic este format din 22-25 ganglioni uniĠi între ei prin ramurile Trunchiul simpatic este format din 22-25 ganglioni uniĠi între ei prin ramurile
interganglionare. Începe cu ganglionul cervical úi se termină cu ganglionul coccigian. interganglionare. Începe cu ganglionul cervical úi se termină cu ganglionul coccigian.
Are o parte cervicală, una toracică, una abdominală úi una pelvină. În partea toracică úi Are o parte cervicală, una toracică, una abdominală úi una pelvină. În partea toracică úi
abdominală trunchiul simpatic are legătură cu nervii spinali prin ramurile comunicante. Astfel prin abdominală trunchiul simpatic are legătură cu nervii spinali prin ramurile comunicante. Astfel prin
rădăcinile anterioare ale nervului spinal ies ramurile comunicante albe al primului neuron al caii rădăcinile anterioare ale nervului spinal ies ramurile comunicante albe al primului neuron al caii
eferente simpatice, ramuri care se termină în ganglionii trunchiului simpatic unde se face sinapsa cu eferente simpatice, ramuri care se termină în ganglionii trunchiului simpatic unde se face sinapsa cu
al II-lea neuron simpatic. Exista si fibre care strabat lantul ganglionar fara sinapsa si se grupeaza in al II-lea neuron simpatic. Exista si fibre care strabat lantul ganglionar fara sinapsa si se grupeaza in
114 114
nervii splanhnici, facand sinapsa in ganglionii previscerali. Axonii neuronilor postganglionari nervii splanhnici, facand sinapsa in ganglionii previscerali. Axonii neuronilor postganglionari
formeaza ramuri postganglionare asociate nervului spinal. Fibrele postganglionare se distribuie formeaza ramuri postganglionare asociate nervului spinal. Fibrele postganglionare se distribuie
efectorilor viscerali, iar prin ramuri comunicante cenuúii ajung la glandele sudoripare, în muúchii efectorilor viscerali, iar prin ramuri comunicante cenuúii ajung la glandele sudoripare, în muúchii
erectori ai firului de păr. Pentru porĠiunea capului, gâtului úi bazinului, fibrele simpatice au erectori ai firului de păr. Pentru porĠiunea capului, gâtului úi bazinului, fibrele simpatice au
originea în lanĠul ganglionar simpatic superior, inferior úi ajung sub forma plexurilor simpatice pe originea în lanĠul ganglionar simpatic superior, inferior úi ajung sub forma plexurilor simpatice pe
traiectul vaselor de sânge la regiunea pe care o inervează. traiectul vaselor de sânge la regiunea pe care o inervează.
a. Simpaticul cervical este situat înaintea apofizelor transversale ale vertebrelor cervicale a. Simpaticul cervical este situat înaintea apofizelor transversale ale vertebrelor cervicale
úi are 3 ganglioni de la care pleacă ramurile comunicante cenusii la nervii cervicali. úi are 3 ganglioni de la care pleacă ramurile comunicante cenusii la nervii cervicali.
a) Ganglioni cervicali superiori C 2 - C 3 de la care pleacă nervul jugular, nervul carotic a) Ganglioni cervicali superiori C 2 - C 3 de la care pleacă nervul jugular, nervul carotic
extern, nervul carotic intern, nervul laringofaringian, nervul cardiac cervical superior. extern, nervul carotic intern, nervul laringofaringian, nervul cardiac cervical superior.
b) Ganglioni inferiori C 7 de la care pleacă nervul cervical cardiac inferior care împreună cu b) Ganglioni inferiori C 7 de la care pleacă nervul cervical cardiac inferior care împreună cu
cel superior se ramifică úi formează o reĠea în care pătrund ramuri cardiace ale nervilor vagi. cel superior se ramifică úi formează o reĠea în care pătrund ramuri cardiace ale nervilor vagi.
c) Ganglioni cervicali mediani C 6 de la care porneúte un nerv cervical cardiac mediu. c) Ganglioni cervicali mediani C 6 de la care porneúte un nerv cervical cardiac mediu.
b. Simpaticul toracal are 10-12 ganglioni toracici situaĠi înaintea capetelor coastelor, lanĠul b. Simpaticul toracal are 10-12 ganglioni toracici situaĠi înaintea capetelor coastelor, lanĠul
ganglionar după ce străbate diafragma se continuă cu partea abdominală. ganglionar după ce străbate diafragma se continuă cu partea abdominală.
Ramuri Ramuri
1. ramuri comunicante la nervii braĠului; 1. ramuri comunicante la nervii braĠului;
2.ramuri esofagiene; 2.ramuri esofagiene;
3.plexul aortic toracic - în jurul aortei; 3.plexul aortic toracic - în jurul aortei;
4.nervii splanhnici: mare, mic - care ajung úi se distribuie la nivelul viscerelor abdominale. 4.nervii splanhnici: mare, mic - care ajung úi se distribuie la nivelul viscerelor abdominale.
De la nivelul neuronilor viscerali pleacă ramuri spre ganglionii spinali astfel încât la apariĠia De la nivelul neuronilor viscerali pleacă ramuri spre ganglionii spinali astfel încât la apariĠia
unor dereglări la nivelul viscerelor, excitaĠia ajunge la ganglionii spinali úi de aici prin căile unor dereglări la nivelul viscerelor, excitaĠia ajunge la ganglionii spinali úi de aici prin căile
spinotalamice úi talamocorticale, ajung la cortex astfel bolnavul ia cunoútinĠă de existenĠa spinotalamice úi talamocorticale, ajung la cortex astfel bolnavul ia cunoútinĠă de existenĠa
fenomenului dureros. fenomenului dureros.
c.Simpaticul abdominal - este situată pe feĠele laterale ale corpilor vertebrelor lombare úi are 4-5 c.Simpaticul abdominal - este situată pe feĠele laterale ale corpilor vertebrelor lombare úi are 4-5
ganglioni lombari. ganglioni lombari.
Ramuri. Ramuri.
1. ramuri comunicante 1. ramuri comunicante
2. plexul aortic abdominal 2. plexul aortic abdominal
d.Simpaticul pelvin are patru ganglioni sacraĠi cu ramuri interganglionare, pe faĠa anterioară a d.Simpaticul pelvin are patru ganglioni sacraĠi cu ramuri interganglionare, pe faĠa anterioară a
sacrului. sacrului.
Ramuri: Ramuri:
1. comunicante pentru nervii sacraĠi; 1. comunicante pentru nervii sacraĠi;
2.plexul rectal ; 2.plexul rectal ;
3. plexul vezical . 3. plexul vezical .
Sistemul nervos simpatic - formează plexuri: Sistemul nervos simpatic - formează plexuri:
- cardiac - la baza inimii - cardiac - la baza inimii
- coronar stâng - coronar stâng
-celiac, hipogastric -celiac, hipogastric
Sistemul vegetativ parasimpatic. Sistemul vegetativ parasimpatic.
Centrii parasimpatici se găsesc în trunchiul cerebral úi măduva sacrală úi conĠin corpul Centrii parasimpatici se găsesc în trunchiul cerebral úi măduva sacrală úi conĠin corpul
primului neuron eferent, preganglionar. primului neuron eferent, preganglionar.
Fibrele parasimpaticului sunt axonii neuronilor din trunchi úi măduvă, intră în alcătuirea Fibrele parasimpaticului sunt axonii neuronilor din trunchi úi măduvă, intră în alcătuirea
nervilor cranieni III, VII, X sau nervilor sacrali S 2 - S 3 úi ajung la viscere unde fac sinapsă cu al nervilor cranieni III, VII, X sau nervilor sacrali S 2 - S 3 úi ajung la viscere unde fac sinapsă cu al
II-lea neuron situat în apropierea sau în peretele acestora. II-lea neuron situat în apropierea sau în peretele acestora.
Se poate spune că parasimpaticul are două părĠi: Se poate spune că parasimpaticul are două părĠi:
- parasimpaticul cefalic - care din punct de vedere funcĠional asigură secreĠia salivară, gastrică, - parasimpaticul cefalic - care din punct de vedere funcĠional asigură secreĠia salivară, gastrică,
biliară úi peristaltismul tubului digestiv. biliară úi peristaltismul tubului digestiv.
-parasimpaticul sacral - coordonează activitatea viscerelor pelvine. -parasimpaticul sacral - coordonează activitatea viscerelor pelvine.
115 115
Figura 2.48. Eferenta vegetativa Figura 2.48. Eferenta vegetativa

116 116
Figura 2.49. Inervatia vegetativa a viscerelor Figura 2.49. Inervatia vegetativa a viscerelor
117 117
CAPITOLUL III CAPITOLUL III
INTRODUCERE ÎN STUDIUL ANATOMIEI TOPOGRAFICE INTRODUCERE ÎN STUDIUL ANATOMIEI TOPOGRAFICE
- Capul, gâtul úi trunchiul : - Capul, gâtul úi trunchiul :
-Factori topografici -Factori topografici

-Factori osoúi -Factori osoúi
-Factori articulari -Factori articulari
-Factori musculari -Factori musculari
-Factori motori -Factori motori
-Factori vasculari -Factori vasculari
-Factori nervoúi -Factori nervoúi
-Fascii úi aponevroze -Fascii úi aponevroze
-Membrul superior: factori topografici, osoúI, articulari, musculari, -Membrul superior: factori topografici, osoúI, articulari, musculari,
motori, vasculari, nervoúI motori, vasculari, nervoúI
- Umărul - Umărul
- BraĠul - BraĠul
- Cotul - Cotul
- AntebraĠul - AntebraĠul
- Gâtul mâinii - Gâtul mâinii
- Mâna - Mâna
- Anexele muúchilor membrului superior - Anexele muúchilor membrului superior
Membrul inferior : factori topografici, osoúI, articulari, musculari, Membrul inferior : factori topografici, osoúI, articulari, musculari,
motori, vasculari, nervoúI motori, vasculari, nervoúI
- Bazinul úI regiunea gluteală - Bazinul úI regiunea gluteală

- Coapsa - Coapsa
- Genunchiul - Genunchiul
- Gamba - Gamba
- Gâtul piciorului - Gâtul piciorului
- Piciorul - Piciorul
- Factori vasculari úi nervoúi - Factori vasculari úi nervoúi
- Statica piciorului - Statica piciorului
- Fascii úi aponevroze - Fascii úi aponevroze
Capitolul III – Introducere in studiul anatomiei topografice Capitolul III – Introducere in studiul anatomiei topografice
119 119
CAPUL, GATUL SI TRUNCHIUL CAPUL, GATUL SI TRUNCHIUL
Capul reprezinta segmentul cel mai inalt al corpului uman. El se sprijina prin intermediul Capul reprezinta segmentul cel mai inalt al corpului uman. El se sprijina prin intermediul
gatului pe trunchi. Are o importanta deosebita datorita formatiunilor si organelor pe care le contine. gatului pe trunchi. Are o importanta deosebita datorita formatiunilor si organelor pe care le contine.
Acestea sunt dispuse in 4 etaje : cel inferior este etajul digestiv-gustativ; urmeaza cel respirator- Acestea sunt dispuse in 4 etaje : cel inferior este etajul digestiv-gustativ; urmeaza cel respirator-
olfactiv (ambele strans legate si de vorbire); etajul organelor de simt (stato-acustic si vizual); etajul olfactiv (ambele strans legate si de vorbire); etajul organelor de simt (stato-acustic si vizual); etajul
superior, neural, care contine encefalul. superior, neural, care contine encefalul.
Limita inferioara, care il desparte de gat, este reprezentată de linia ce urmează marginea Limita inferioara, care il desparte de gat, este reprezentată de linia ce urmează marginea
inferioară a corpului mandibulei úi continuă cu orizontala convenĠională dusă până la marginea inferioară a corpului mandibulei úi continuă cu orizontala convenĠională dusă până la marginea
anterioară a muúchiului sternocleidomastoidian, urcă apoi de-a lungul acestei margini, trece prin anterioară a muúchiului sternocleidomastoidian, urcă apoi de-a lungul acestei margini, trece prin
baza procesului mastoidian úi urmează linia nuchală superioară până la protuberanĠa occipitală baza procesului mastoidian úi urmează linia nuchală superioară până la protuberanĠa occipitală
externă. externă.
Forma capului uman este mult diferita de cea a celorlalte mamifere datorita procesului de Forma capului uman este mult diferita de cea a celorlalte mamifere datorita procesului de
umanizare. Esenta acestui proces a constat in dezvoltarea ampla si rotunjirea neurocraniului, umanizare. Esenta acestui proces a constat in dezvoltarea ampla si rotunjirea neurocraniului,
precum si asezarea sa deasupra viscerocraniului. Umanizarea a fost conditionata de dezvoltarea precum si asezarea sa deasupra viscerocraniului. Umanizarea a fost conditionata de dezvoltarea
puterica a encefalului, involutia aparatului dentomaxilar, concentrarea principalelor organelor de puterica a encefalului, involutia aparatului dentomaxilar, concentrarea principalelor organelor de
simt la limita dintre etajul neural si cel visceral, factori mecanici : gravitatia, actiunea muschilor simt la limita dintre etajul neural si cel visceral, factori mecanici : gravitatia, actiunea muschilor
cefei si a celor masticatori, actiunea durei mater : factori biologici de adaptare la mediu : cefei si a celor masticatori, actiunea durei mater : factori biologici de adaptare la mediu :
ortostatismul, locomotia mai lenta. ortostatismul, locomotia mai lenta.
Raportul dintre inaltimea capului fata de cea a corpului se modifica in cursul dezvoltarii Raportul dintre inaltimea capului fata de cea a corpului se modifica in cursul dezvoltarii
ontogenetice : in luna a 3-a a vietii intrauterine raportul este de ½, in luna a 5-a de viata este de 1/3, ontogenetice : in luna a 3-a a vietii intrauterine raportul este de ½, in luna a 5-a de viata este de 1/3,
la nou-nascut este de ¼, iar la adult ajunge la 1/8. la nou-nascut este de ¼, iar la adult ajunge la 1/8.
Scheletul capului (craniul) este alcatuit din neurocraniu – ce adaposteste encefalul – si Scheletul capului (craniul) este alcatuit din neurocraniu – ce adaposteste encefalul – si
viscerocraniul – ce adaposteste organele de simt si segmentele initiale ale aparatului digestiv si viscerocraniul – ce adaposteste organele de simt si segmentele initiale ale aparatului digestiv si
pulmonar. pulmonar.
Neurocraniul are forma unui ovoid cu axul mare antero-posterior si cu extremitatea mai Neurocraniul are forma unui ovoid cu axul mare antero-posterior si cu extremitatea mai
voluminoasa orientata posterior. La randul sau este format din 2 regiuni : calvaria sau bolta craniana voluminoasa orientata posterior. La randul sau este format din 2 regiuni : calvaria sau bolta craniana
(frontal, 2 parietale, 2 temporale, occipital) si baza craniului (zigomatic, sfenoid, etmoid, 2 (frontal, 2 parietale, 2 temporale, occipital) si baza craniului (zigomatic, sfenoid, etmoid, 2
lacrimale, 2 nazale, 2 cornete inferioare si vomerul). Ambele regiuni prezinta o fata exocraniana si lacrimale, 2 nazale, 2 cornete inferioare si vomerul). Ambele regiuni prezinta o fata exocraniana si
una endocraniana, contribuind la delimitarea cavitatii craniene. una endocraniana, contribuind la delimitarea cavitatii craniene.
Viscerocraniul are forma unei prisme cu 5 fete, prin cea superioara fixandu-se pe exobaza Viscerocraniul are forma unei prisme cu 5 fete, prin cea superioara fixandu-se pe exobaza
craniului. Oasele componente sunt grupate astfel incat formeaza maxilarul inferior, alcatuit de craniului. Oasele componente sunt grupate astfel incat formeaza maxilarul inferior, alcatuit de
singurul os mobil al scheletului capului, mandibula, si maxilarul superior alcatuit din alte 3 oase singurul os mobil al scheletului capului, mandibula, si maxilarul superior alcatuit din alte 3 oase
perechi (maxila, palatinul, zigomaticul). perechi (maxila, palatinul, zigomaticul).
Articulatiile oaselui capului sunt de tip suturi cu o singura exceptie, articulatia temporo- Articulatiile oaselui capului sunt de tip suturi cu o singura exceptie, articulatia temporo-
mandibulara (sinoviala, condiliana). mandibulara (sinoviala, condiliana).
Din punct de vedere topografic capul se subdivide in etajul neural si etajul facial. Din punct de vedere topografic capul se subdivide in etajul neural si etajul facial.
Delimitarea se realizeaza prin linia care porneste de la glabela, urmeaza marginea supraorbitara a Delimitarea se realizeaza prin linia care porneste de la glabela, urmeaza marginea supraorbitara a
frontalului, arcul zigomatic, trece pe sub porul acustic extern si ajunge la marginea anterioara a frontalului, arcul zigomatic, trece pe sub porul acustic extern si ajunge la marginea anterioara a
muschiului sternocleidomastoidian. muschiului sternocleidomastoidian.
Etajul neural al capului este situat in partea superioara si posterioara a capului, fiind Etajul neural al capului este situat in partea superioara si posterioara a capului, fiind
constituit din cutia osoasa a neurocraniului acoperita de o serie de planuri moi. Adaposteste constituit din cutia osoasa a neurocraniului acoperita de o serie de planuri moi. Adaposteste
encefalul invelit de meninge. encefalul invelit de meninge.
Etajul facial al capului (portiunea viscerala sau faciala) este situata in partea anterioara si Etajul facial al capului (portiunea viscerala sau faciala) este situata in partea anterioara si
inferioara a acestuia. Fata cuprinde atat regiuni superficiale (somatice) cat si regiuni profunde inferioara a acestuia. Fata cuprinde atat regiuni superficiale (somatice) cat si regiuni profunde
(somatice si viscerale). (somatice si viscerale).
120 120
A A
B B
Fig. 3.1. Regiunile topografice ale capului si gatului. A. Vedere antero-laterala. B. Vedere posterioara. Fig. 3.1. Regiunile topografice ale capului si gatului. A. Vedere antero-laterala. B. Vedere posterioara.
A. 1-reg. frontala; 2- reg. parietala;3- reg. occipitala; 1,2,3 reg. fronto-parieto-occipitala ; 4- reg. temporala; 5- A. 1-reg. frontala; 2- reg. parietala;3- reg. occipitala; 1,2,3 reg. fronto-parieto-occipitala ; 4- reg. temporala; 5-
reg. nazala; 6- reg. labiala; 7- reg. mentoniera; 8-reg. palpebrala; 9- reg. geniana; 10- reg. maseterina; 11- reg. reg. nazala; 6- reg. labiala; 7- reg. mentoniera; 8-reg. palpebrala; 9- reg. geniana; 10- reg. maseterina; 11- reg.
parotidiana; 12- reg. infrahioidiana ; 13 reg. suprahioidiana ; 14- reg. sternocleidomastoidiană ; 15- reg. parotidiana; 12- reg. infrahioidiana ; 13 reg. suprahioidiana ; 14- reg. sternocleidomastoidiană ; 15- reg.
laterala a gatului; 16- reg. cefei: a. fosa suprasternala; b. triunghiul submandibular ; c. triunghiul laterala a gatului; 16- reg. cefei: a. fosa suprasternala; b. triunghiul submandibular ; c. triunghiul
carotidian ; d. triunghiul omoclavicular ; e. triunghiul omotrapezian carotidian ; d. triunghiul omoclavicular ; e. triunghiul omotrapezian
B. 1- reg. Frontala; 2- reg. Parietale ; 3- reg. occipitala; 1,2,3 - reg. reg. fronto-parieto-occipitala; 4- reg. B. 1- reg. Frontala; 2- reg. Parietale ; 3- reg. occipitala; 1,2,3 - reg. reg. fronto-parieto-occipitala; 4- reg.
temporala; 5-reg. cefei; 6- reg. sternocleidomastoidiană; 7- reg. laterala a gatului temporala; 5-reg. cefei; 6- reg. sternocleidomastoidiană; 7- reg. laterala a gatului
Muschii capului se impart in muschi masticatori si muschi ai mimicii (pielosi). Muschii capului se impart in muschi masticatori si muschi ai mimicii (pielosi).
Muschii masticatori se aseamana cu restul muschilor scheletici, avand 2 insertii osoase dintre Muschii masticatori se aseamana cu restul muschilor scheletici, avand 2 insertii osoase dintre
care una pe mandibula. Ei sunt muschi motori ai mandibulei, realizand miscari de ridicare si care una pe mandibula. Ei sunt muschi motori ai mandibulei, realizand miscari de ridicare si
coborare, proiectie anterioara (protractie) si posterioara (retractie), miscari de lateralitate. In coborare, proiectie anterioara (protractie) si posterioara (retractie), miscari de lateralitate. In
masticatie participa pe langa cei 4 muschi masticatori propriu-zisi (temporalul, maseterul si cei 2 masticatie participa pe langa cei 4 muschi masticatori propriu-zisi (temporalul, maseterul si cei 2
pterigoidieni medial si lateral) care au aproape exclusiv numai acest rol mobilizator al mandibulei si pterigoidieni medial si lateral) care au aproape exclusiv numai acest rol mobilizator al mandibulei si
alti muschi cu rol ajutator in masticatie : muschii pielosi orofaciali, muschii limbii, muschii alti muschi cu rol ajutator in masticatie : muschii pielosi orofaciali, muschii limbii, muschii
suprahioidieni si muschii craniomotori (muschii cefei). Onto si filogenetic cei 4 masticatori deriva suprahioidieni si muschii craniomotori (muschii cefei). Onto si filogenetic cei 4 masticatori deriva
din arcul mandibular si sunt deci inervati din nervul mandibular. din arcul mandibular si sunt deci inervati din nervul mandibular.
Muschii mimicii sunt dispusi in jurul orificiilor fetei, au volum si forta redusa, sunt lipsiti de Muschii mimicii sunt dispusi in jurul orificiilor fetei, au volum si forta redusa, sunt lipsiti de
fascie si se misca odata cu pielea, una din insertii fiind obligatoriu cutanata. Se impart in : fascie si se misca odata cu pielea, una din insertii fiind obligatoriu cutanata. Se impart in :
A. Muschi ai boltii craniene (m. occipitofrontal, m. temporoparietal) A. Muschi ai boltii craniene (m. occipitofrontal, m. temporoparietal)
B. Muschii pleoapelor (m. orbicular al ochiului, m. corugator al sprancenei, m. depresor al B. Muschii pleoapelor (m. orbicular al ochiului, m. corugator al sprancenei, m. depresor al
sprancenei, m. depresor al sprancenei, m. procerus. sprancenei, m. depresor al sprancenei, m. procerus.
C. Muschii nasului (m. nazal, m. depresor al septului) C. Muschii nasului (m. nazal, m. depresor al septului)
D. Muschii regiunii gurii (m. orbicular al gurii, m. buccinator, m. ridicator al buzei superioare, D. Muschii regiunii gurii (m. orbicular al gurii, m. buccinator, m. ridicator al buzei superioare,
m. ridicator al buzei superioare si al aripii nasului, m. zigomatic mic, m. ridicator al m. ridicator al buzei superioare si al aripii nasului, m. zigomatic mic, m. ridicator al
unghiului gurii, m. zigomatic mare, m. rizorius, m. coborator al unghiului gurii – unghiului gurii, m. zigomatic mare, m. rizorius, m. coborator al unghiului gurii –
triunghiularul buzelor, m. coborator al buzei inferioare, m. mental). triunghiularul buzelor, m. coborator al buzei inferioare, m. mental).
121 121
Gatul si trunchiul - Factori topografici Gatul si trunchiul - Factori topografici

Gâtul (cervix-collum) reprezintă segmentul care face legătura dintre cap úi trunchi. Limita Gâtul (cervix-collum) reprezintă segmentul care face legătura dintre cap úi trunchi. Limita
superioară este reprezentată de limita inferioara a capului, descrisa anterior. superioară este reprezentată de limita inferioara a capului, descrisa anterior.
Limita inferioară se trasează de la nivelul incizurii jugulare a sternului, faĠa superioară a Limita inferioară se trasează de la nivelul incizurii jugulare a sternului, faĠa superioară a
articulaĠiei sternoclaviculare úi a claviculei până la articulaĠia acromioclaviculară. Posterior limita articulaĠiei sternoclaviculare úi a claviculei până la articulaĠia acromioclaviculară. Posterior limita
este reprezentată de linia convenĠională transversală care uneúte cele două articulaĠii este reprezentată de linia convenĠională transversală care uneúte cele două articulaĠii
acromioclaviculare, trecând prin procesul spinos al celei de-a 7-a vertebre cervicale. acromioclaviculare, trecând prin procesul spinos al celei de-a 7-a vertebre cervicale.
Topografic gâtul se împarte în două mari porĠiuni: una posterioară care se studiază odată cu Topografic gâtul se împarte în două mari porĠiuni: una posterioară care se studiază odată cu
regiunea rahidiană úi alta anterioară subîmpărĠită într-o serie de regiuni topografice, unele somatice regiunea rahidiană úi alta anterioară subîmpărĠită într-o serie de regiuni topografice, unele somatice
úi altele viscerale. úi altele viscerale.
Regiunile somatice ale gâtului sunt în număr de 4. Se descrie o regiune mediană (regiunea Regiunile somatice ale gâtului sunt în număr de 4. Se descrie o regiune mediană (regiunea
anterioară a gâtului), încadrată de o parte úi de alta de cele 2 regiuni sternocleidomastoidiene; anterioară a gâtului), încadrată de o parte úi de alta de cele 2 regiuni sternocleidomastoidiene;
lateral de acestea sunt situate regiunile laterale ale gâtului; profund se găseúte regiunea lateral de acestea sunt situate regiunile laterale ale gâtului; profund se găseúte regiunea
prevertebrală. La rândul ei regiunea anterioară a gâtului este subîmpărĠită într-o regiune prevertebrală. La rândul ei regiunea anterioară a gâtului este subîmpărĠită într-o regiune
infrahioidiană úi una suprahiodiană. infrahioidiană úi una suprahiodiană.
Trunchiul (truncus) reprezintă segmentul corpului situat sub gât úi pe care se prind Trunchiul (truncus) reprezintă segmentul corpului situat sub gât úi pe care se prind
rădăcinile membrelor. Este format din trei segmente: toracele, abdomenul úi pelvisul. Fiecare din rădăcinile membrelor. Este format din trei segmente: toracele, abdomenul úi pelvisul. Fiecare din
acestea include între pereĠi câte o cavitate cu un conĠinut visceral deosebit de important. acestea include între pereĠi câte o cavitate cu un conĠinut visceral deosebit de important.
Limitele trunchiului sunt următoarele: la suprafaĠă, limita superioară care-l separă de gât, Limitele trunchiului sunt următoarele: la suprafaĠă, limita superioară care-l separă de gât,
porneúte de la incizura jugulară a sternului, urmează faĠa superioară a articulaĠiei sternoclaviculare, porneúte de la incizura jugulară a sternului, urmează faĠa superioară a articulaĠiei sternoclaviculare,
a claviculei úi a articulaĠiei acromioclaviculare, úi apoi linia convenĠională transversală dusă până la a claviculei úi a articulaĠiei acromioclaviculare, úi apoi linia convenĠională transversală dusă până la
procesul spinos al vertebrei C7. În profunzime - planul oblic orientat în jos úi înainte care trece prin procesul spinos al vertebrei C7. În profunzime - planul oblic orientat în jos úi înainte care trece prin
discul intervertebral C7-T1, faĠa superioară a coastei întâia úi marginea superioară a manubriului discul intervertebral C7-T1, faĠa superioară a coastei întâia úi marginea superioară a manubriului
sternal. În jos, trunchiul este limitat faĠă de membrele inferioare prin linia care porneúte într-o parte sternal. În jos, trunchiul este limitat faĠă de membrele inferioare prin linia care porneúte într-o parte
úi în cealaltă de la simfiza pubiană, trece prin marginea superioară a pubelui, ligamentul inghinal úi în cealaltă de la simfiza pubiană, trece prin marginea superioară a pubelui, ligamentul inghinal
(plica inghinală), se continuă cu creasta iliacă úi ajunge la linia ce uneúte spina iliacă (plica inghinală), se continuă cu creasta iliacă úi ajunge la linia ce uneúte spina iliacă
posterosuperioară cu vârful coccigelui. posterosuperioară cu vârful coccigelui.
În cadrul trunchiului vor fi studiate regiunea rahidiană, toracele, abdomenul; din motive În cadrul trunchiului vor fi studiate regiunea rahidiană, toracele, abdomenul; din motive
didactice studiul pelvisului va fi realizat în cadrul membrului inferior. didactice studiul pelvisului va fi realizat în cadrul membrului inferior.
Regiunea rahidiană se întinde în partea posterioară a gâtului úi a trunchiului cuprinzând Regiunea rahidiană se întinde în partea posterioară a gâtului úi a trunchiului cuprinzând
coloana vertebrală împreună cu conĠinutul canalului vertebral precum úi totalitatea părĠilor moi coloana vertebrală împreună cu conĠinutul canalului vertebral precum úi totalitatea părĠilor moi
situate dorsal de ea. situate dorsal de ea.
ImportanĠa regiunii rahidiene constă în primul rând în prezenĠa măduvei spinării care ImportanĠa regiunii rahidiene constă în primul rând în prezenĠa măduvei spinării care
imprimă afecĠiunilor coloanei úi în special traumatismelor regiunii un caracter de o deosebită imprimă afecĠiunilor coloanei úi în special traumatismelor regiunii un caracter de o deosebită
gravitate. În substanĠa cenuúie a măduvei spinării se găseúte originea reală a fibrelor motorii úi gravitate. În substanĠa cenuúie a măduvei spinării se găseúte originea reală a fibrelor motorii úi
terminaĠia reală a fibrelor senzitive ale nervilor spinali. Dacă descompunem teoretic măduva în terminaĠia reală a fibrelor senzitive ale nervilor spinali. Dacă descompunem teoretic măduva în
segmentele corespunzătoare fiecărei perechi de nervi spinali, putem spune că ea este formată din segmentele corespunzătoare fiecărei perechi de nervi spinali, putem spune că ea este formată din
succesiunea a 31 de segmente, numite mielomere. Raportul dintre mielomere úi perechea de nervi succesiunea a 31 de segmente, numite mielomere. Raportul dintre mielomere úi perechea de nervi
spinali care le corespund pe de o parte úi vertebre pe de alta reprezintă topografia vertebro- spinali care le corespund pe de o parte úi vertebre pe de alta reprezintă topografia vertebro-
medulară (vertebro-radiculară). Pentru stabilirea numărului de ordine a mielomerului sau a medulară (vertebro-radiculară). Pentru stabilirea numărului de ordine a mielomerului sau a
rădăcinilor unei anumite perechi de nervi spinali trebuie determinate prin palpare procesele spinoase rădăcinilor unei anumite perechi de nervi spinali trebuie determinate prin palpare procesele spinoase
ale vertebrelor. În continuare se va utiliza formula lui Chipault úi anume la numărul (N) al ale vertebrelor. În continuare se va utiliza formula lui Chipault úi anume la numărul (N) al
procesului spinos se adaugă un coeficient numeric, variabil în funcĠie de regiunea considerată a procesului spinos se adaugă un coeficient numeric, variabil în funcĠie de regiunea considerată a
coloanei. Astfel: coloanei. Astfel:
- în regiunea cervicală formula este N+1 - în regiunea cervicală formula este N+1
- în regiunea toracică superioară (T1-T5), unui proces spinos îi corespunde mielomerul N+2 - în regiunea toracică superioară (T1-T5), unui proces spinos îi corespunde mielomerul N+2
- la nivelul proceselor spinoase ale vertebrelor T6-T10, formula este N+3 - la nivelul proceselor spinoase ale vertebrelor T6-T10, formula este N+3
- procesului spinos T11 úi spaĠiului interspinos subajacent îi corespund mielomerele lombare 3-5 - procesului spinos T11 úi spaĠiului interspinos subajacent îi corespund mielomerele lombare 3-5
- între procesul spinos ale vertebrei T12 úi cel al vertebrei L2, corespondenĠa este cu mielomerele - între procesul spinos ale vertebrei T12 úi cel al vertebrei L2, corespondenĠa este cu mielomerele
sacrate úi cu cel coccigian. sacrate úi cu cel coccigian.
122 122
Metamerul reprezintă un segment (imaginar) al corpului în care se găseúte un centru nervos (în Metamerul reprezintă un segment (imaginar) al corpului în care se găseúte un centru nervos (în
măduva spinării) de unde pornesc de fiecare parte o rădăcină ventrală (motorie) úi una dorsală măduva spinării) de unde pornesc de fiecare parte o rădăcină ventrală (motorie) úi una dorsală
(senzitivă) pe traseul căreia se găseúte ganglionul spinal. Aceste elemente nervoase leagă întrele, de (senzitivă) pe traseul căreia se găseúte ganglionul spinal. Aceste elemente nervoase leagă întrele, de
fiecare parte a măduvei o porĠiune de tegument (dermatom), părĠi ale muúchiului (miotom), fiecare parte a măduvei o porĠiune de tegument (dermatom), părĠi ale muúchiului (miotom),
elemente osteoarticulare (sclerotom), elemente vasculare (angiotom) úi elemente viscerale elemente osteoarticulare (sclerotom), elemente vasculare (angiotom) úi elemente viscerale
(viscerotom). Astfel se explică fenomenele senzitive cutanate (durere, arsuri) care acompaniază (viscerotom). Astfel se explică fenomenele senzitive cutanate (durere, arsuri) care acompaniază
diferite afecĠiuni viscerale, dar úi influenĠa pozitivă a anesteziei cutanate segmentare, masajului diferite afecĠiuni viscerale, dar úi influenĠa pozitivă a anesteziei cutanate segmentare, masajului
reflex sau acupuncturii în diminuarea durerii sau chiar tratarea leziunilor viscerale. reflex sau acupuncturii în diminuarea durerii sau chiar tratarea leziunilor viscerale.
Toracele constituie porĠiunea superioară a trunchiului. Are forma unui trunchi de con uúor Toracele constituie porĠiunea superioară a trunchiului. Are forma unui trunchi de con uúor
turtit anteroposterior. El conĠine cavitatea toracică în care sunt situate cea mai mare parte a turtit anteroposterior. El conĠine cavitatea toracică în care sunt situate cea mai mare parte a
organelor aparatului respirator (plămâni, trahee, bronhii), o parte a tubului digestiv (esofagul), organelor aparatului respirator (plămâni, trahee, bronhii), o parte a tubului digestiv (esofagul),
organul central al aparatului circulator úi vasele mari din imediata sa apropiere, noduri limfatice, organul central al aparatului circulator úi vasele mari din imediata sa apropiere, noduri limfatice,
marile colectoare limfatice úi nervi importanĠi. Organele sunt protejate relativ de cutia toracică fiind marile colectoare limfatice úi nervi importanĠi. Organele sunt protejate relativ de cutia toracică fiind
posibile leziuni ale organelor interne în cazul unor traumatisme puternice. Limitele toracelui sunt posibile leziuni ale organelor interne în cazul unor traumatisme puternice. Limitele toracelui sunt
următoarele: în partea superioară, limita de suprafaĠă porneúte de la incizura jugulară a sternului, următoarele: în partea superioară, limita de suprafaĠă porneúte de la incizura jugulară a sternului,
trece de o parte úi de cealaltă de-a lungul claviculelor până la articulaĠiile acromioclaviculare; se trece de o parte úi de cealaltă de-a lungul claviculelor până la articulaĠiile acromioclaviculare; se
continuă apoi prin linia orizontală ce trece prin procesul spinos C7. În profunzime limita continuă apoi prin linia orizontală ce trece prin procesul spinos C7. În profunzime limita
superioară este reprezentată de planul oblic în jos úi înainte care trece prin discul intervertebral C7- superioară este reprezentată de planul oblic în jos úi înainte care trece prin discul intervertebral C7-
T1, de-a lungul feĠei superioare a primei coaste, până la marginea superioară a manubriului sternal. T1, de-a lungul feĠei superioare a primei coaste, până la marginea superioară a manubriului sternal.
Limita inferioară trece la suprafaĠă prin baza procesului xifoid, arcul costal până la coasta a Limita inferioară trece la suprafaĠă prin baza procesului xifoid, arcul costal până la coasta a
X-a, vârful coastelor XI úi XII, marginea inferioară a acesteia din urmă úi discul intervertebral T12- X-a, vârful coastelor XI úi XII, marginea inferioară a acesteia din urmă úi discul intervertebral T12-
L1. Această limită nu corespunde însă peretelui inferior al cavităĠii toracice care este format de L1. Această limită nu corespunde însă peretelui inferior al cavităĠii toracice care este format de
diafragmă. Forma boltită, cu convexitatea superioară a acesteia, determină o pătrundere a organelor diafragmă. Forma boltită, cu convexitatea superioară a acesteia, determină o pătrundere a organelor
din cavitatea abdominală spre torace. Diafragma este situată într-un plan oblic în jos úi înapoi ce din cavitatea abdominală spre torace. Diafragma este situată într-un plan oblic în jos úi înapoi ce
pleacă de la baza procesului xifoid pentru a ajunge la discul intervertebral T12-L1, astfel încât pleacă de la baza procesului xifoid pentru a ajunge la discul intervertebral T12-L1, astfel încât
toracele este mai înalt în partea sa posterioară. toracele este mai înalt în partea sa posterioară.
În anatomia topografică se folosesc la torace următoarele linii convenĠionale de orientare: În anatomia topografică se folosesc la torace următoarele linii convenĠionale de orientare:
- linia mediosternală - este linia mediană anterioară - linia mediosternală - este linia mediană anterioară
- linia parasternală - descinde de-a lungul marginii sternului - linia parasternală - descinde de-a lungul marginii sternului
- linia medioclaviculară - este linia verticală ce trece prin mijlocul claviculei - linia medioclaviculară - este linia verticală ce trece prin mijlocul claviculei
- linia axilară anterioară - este verticala ce coboară prin marginea anterioară a úanĠului axilar; - linia axilară anterioară - este verticala ce coboară prin marginea anterioară a úanĠului axilar;
când braĠul este în abducĠie sau ridicat vertical, corespunde marginii anterioare a muúchiului când braĠul este în abducĠie sau ridicat vertical, corespunde marginii anterioare a muúchiului
pectoral mare pectoral mare
- linia medioaxilară - verticala coborâtă din vârful axilei - linia medioaxilară - verticala coborâtă din vârful axilei
- linia axilară posterioară - verticala ce descinde prin marginea posterioară a úanĠului axilar; - linia axilară posterioară - verticala ce descinde prin marginea posterioară a úanĠului axilar;
corespunde marginii laterale a muúchiului latissim corespunde marginii laterale a muúchiului latissim
- linia scapulară - verticala coborâtă prin unghiul inferior al scapulei - linia scapulară - verticala coborâtă prin unghiul inferior al scapulei
linia paravertebrală - verticala ce coboară prin vârful proceselor transverse. linia paravertebrală - verticala ce coboară prin vârful proceselor transverse.
Toracele este împărĠit în regiuni parietale úi viscerale. Regiunile parietale sunt: Toracele este împărĠit în regiuni parietale úi viscerale. Regiunile parietale sunt:
regiunea sternală, costală, diafragmatică úi rahidiană toracică. Datorită importanĠei sale regiunea sternală, costală, diafragmatică úi rahidiană toracică. Datorită importanĠei sale
anatomo-clinice, se mai individualizează úi regiunea mamară, suprapusă celei costale. anatomo-clinice, se mai individualizează úi regiunea mamară, suprapusă celei costale.
Regiunile viscerale se vor studia în a doua parte a lucrării. Regiunile viscerale se vor studia în a doua parte a lucrării.
123 123
(a) (b) (a) (b)
Figura
- 3. 2. (a) Liniile convenĠionale antero-laterale de orientare la torace; (b) Liniile convenĠionale Figura
- 3. 2. (a) Liniile convenĠionale antero-laterale de orientare la torace; (b) Liniile convenĠionale
- posterioare de orientare la torace. - posterioare de orientare la torace.
(a) 1- linia mediosternală ; 2- linia parasternală; 3- linia medioclaviculară; 4- linia (a) 1- linia mediosternală ; 2- linia parasternală; 3- linia medioclaviculară; 4- linia
- -
mamelonară; 5- linia axilară anterioară; 6- linia axilară mijlocia; 7- linia axilară mamelonară; 5- linia axilară anterioară; 6- linia axilară mijlocia; 7- linia axilară
- posterioară - posterioară
-(b) 1- linia mediană posterioară; 2- linia paravertebrală; 3- linia scapulară -(b) 1- linia mediană posterioară; 2- linia paravertebrală; 3- linia scapulară
(a) (b) (a) (b)
Figura 3.3. Regiunile topografice parietale ale toracelui úi umărului; (a) vedere anrerioară; Figura 3.3. Regiunile topografice parietale ale toracelui úi umărului; (a) vedere anrerioară;
(b) vedere posterioară. (b) vedere posterioară.
(a) 1-1' reg. deltoidiene; 2-reg. axilară; 3- reg. subclaviculară; 4- reg. mamară; 5- reg. costală; 6- (a) 1-1' reg. deltoidiene; 2-reg. axilară; 3- reg. subclaviculară; 4- reg. mamară; 5- reg. costală; 6-
cadranul ant.inf. al reg. costale; 8- reg. sternală; 9- reg. brahială anterioară; 10- reg. brahială cadranul ant.inf. al reg. costale; 8- reg. sternală; 9- reg. brahială anterioară; 10- reg. brahială
posterioară posterioară
(b) 1- reg. cefei; 2- reg. rahidiană toracică; 3- reg. rahidiană lombară; 4- reg. sacrococcigiană; 5- (b) 1- reg. cefei; 2- reg. rahidiană toracică; 3- reg. rahidiană lombară; 4- reg. sacrococcigiană; 5-
reg. gluteală; 6- reg. costoiliacă; 7- reg. costală; 8- reg. scapulară; 9- reg. brahială posterioară; reg. gluteală; 6- reg. costoiliacă; 7- reg. costală; 8- reg. scapulară; 9- reg. brahială posterioară;
10- reg. brahială anterioară 10- reg. brahială anterioară
124 124
Abdomenul este partea trunchiului interpusă între torace úi pelvis, fiind situat înaintea Abdomenul este partea trunchiului interpusă între torace úi pelvis, fiind situat înaintea
porĠiunii lombare a regiunii rahidiene. El conĠine cavitatea abdominală în care sunt situate cea mai porĠiunii lombare a regiunii rahidiene. El conĠine cavitatea abdominală în care sunt situate cea mai
mare parte a aparatului digestiv, o parte a aparatului urinar, vase sanguine importante, vase úi noduri mare parte a aparatului digestiv, o parte a aparatului urinar, vase sanguine importante, vase úi noduri
limfatice, nervi. limfatice, nervi.
Limitele la suprafaĠă ale abdomenului sunt reprezentate de două linii circulare neregulate, Limitele la suprafaĠă ale abdomenului sunt reprezentate de două linii circulare neregulate,
una superioară úi alta inferioară, care îl separă de celelalte 2 segmente ale trunchiului. Limita una superioară úi alta inferioară, care îl separă de celelalte 2 segmente ale trunchiului. Limita
superioară, mergând de la baza procesului xifoid până la discul intervertebral T12-L1 trece prin superioară, mergând de la baza procesului xifoid până la discul intervertebral T12-L1 trece prin
arcul costal până la coasta a X-a, vârful coastelor XI úi XII úi marginea inferioară a acesteia din arcul costal până la coasta a X-a, vârful coastelor XI úi XII úi marginea inferioară a acesteia din
urmă. urmă.
Limita inferioară porneúte de la marginea superioară a simfizei pubiene urcă de-a lungul Limita inferioară porneúte de la marginea superioară a simfizei pubiene urcă de-a lungul
plicii inghinale, urmează creasta iliacă úi ajunge la orizontala care trece prin discul intervertebral plicii inghinale, urmează creasta iliacă úi ajunge la orizontala care trece prin discul intervertebral
L5-S1. Superior, cavitatea abdominală este închisă de bolta diafragmatică, în timp ce inferior L5-S1. Superior, cavitatea abdominală este închisă de bolta diafragmatică, în timp ce inferior
cavitatea abdominală rămâne larg deschisă, continuându-se cu cavitatea pelviană împreună cu care cavitatea abdominală rămâne larg deschisă, continuându-se cu cavitatea pelviană împreună cu care
formează cavitatea abdominală pelviană. ConvenĠional limita inferioară a cavităĠii abdominale este formează cavitatea abdominală pelviană. ConvenĠional limita inferioară a cavităĠii abdominale este
reprezentată de planul strâmtorii superioare a pelvisului osos, astfel încât din punct de vedere reprezentată de planul strâmtorii superioare a pelvisului osos, astfel încât din punct de vedere
topografic pelvisul mare face parte din abdomen. topografic pelvisul mare face parte din abdomen.
La indivizii normoponderali abdomenul are o formă cilindrică, turtită antero-posterior. În La indivizii normoponderali abdomenul are o formă cilindrică, turtită antero-posterior. În
ortostatism, ansele jejun-ileonului coboară úi determină bombarea sa subombilicală; în decubit ortostatism, ansele jejun-ileonului coboară úi determină bombarea sa subombilicală; în decubit
dorsal peretele anterior al abdomenului se aplatizează sau devine chiar excavat. dorsal peretele anterior al abdomenului se aplatizează sau devine chiar excavat.
Din punct de vedere topografic se descriu regiuni parietale abdominale úi cavitatea Din punct de vedere topografic se descriu regiuni parietale abdominale úi cavitatea
abdominală. În clinică se utilizează o diviziune tradiĠională clinico-topografică a pereĠilor abdominală. În clinică se utilizează o diviziune tradiĠională clinico-topografică a pereĠilor
anterolaterali ai abdomenului, Ġinându-se seama de viscerele abdominale care răspund pereĠilor. anterolaterali ai abdomenului, Ġinându-se seama de viscerele abdominale care răspund pereĠilor.
Această subdivizare se face cu ajutorul unor linii convenĠionale. Dintre acestea două sunt verticale, Această subdivizare se face cu ajutorul unor linii convenĠionale. Dintre acestea două sunt verticale,
una în dreapta, alta în stânga, ridicate prin mijlocul plicilor inghinale úi două orizontale: una una în dreapta, alta în stânga, ridicate prin mijlocul plicilor inghinale úi două orizontale: una
superioară prin extremitatea anterioară a coastelor, alta inferioară ce trece prin punctul cel mai înalt superioară prin extremitatea anterioară a coastelor, alta inferioară ce trece prin punctul cel mai înalt
al crestelor iliace. Se obĠin astfel 3 etaje, fiecare cu 3 cadrane: al crestelor iliace. Se obĠin astfel 3 etaje, fiecare cu 3 cadrane:
a) În etajul superior: a) În etajul superior:
- epigastrul este cadranul mijlociu în care se proiectează lobul stâng al ficatului, o parte a - epigastrul este cadranul mijlociu în care se proiectează lobul stâng al ficatului, o parte a
stomacului, duodenul úi pancreasul stomacului, duodenul úi pancreasul
- hipocondrul drept răspunde lobului drept al ficatului úi căilor biliare - hipocondrul drept răspunde lobului drept al ficatului úi căilor biliare
- hipocondrul stâng corespunde unei porĠiuni a stomacului úi splinei - hipocondrul stâng corespunde unei porĠiuni a stomacului úi splinei
b) În etajul mijlociu: b) În etajul mijlociu:
- zona ombilicală este cadranul mijlociu în care se proiectează ansele intestinului subĠire úi - zona ombilicală este cadranul mijlociu în care se proiectează ansele intestinului subĠire úi
colonul transvers colonul transvers
- flancul drept corespunde colonului ascendent - flancul drept corespunde colonului ascendent
- flancul stâng răspunde colonului descendent - flancul stâng răspunde colonului descendent
c) În etajul inferior: c) În etajul inferior:
- hipogastrul - cadranul mijlociu în care se proiectează ansele ileale, colonul sigmoid úi vezica - hipogastrul - cadranul mijlociu în care se proiectează ansele ileale, colonul sigmoid úi vezica
urinară în stare de plenitudine urinară în stare de plenitudine
- fosa iliacă dreaptă răspunde primei porĠiuni a colonului sigmoidian. - fosa iliacă dreaptă răspunde primei porĠiuni a colonului sigmoidian.
- fosa iliacă stângă răspunde primei porĠiuni a colonului sigmoidian. - fosa iliacă stângă răspunde primei porĠiuni a colonului sigmoidian.
Aceste diviziuni nu corespund împărĠirii topografice a pereĠilor abdominali bazată pe criteriile Aceste diviziuni nu corespund împărĠirii topografice a pereĠilor abdominali bazată pe criteriile
morfologice ale acestora. morfologice ale acestora.
125 125
Reg. Reg. Reg. Reg.

Reg. epigastrica hipocondrul Reg. epigastrica hipocondrul
hipocondrulu ui stang hipocondrulu ui stang
i drept i drept
Reg. Reg. Reg. Reg. Reg. Reg.

flancului ombilicala flancului flancului ombilicala flancului
drept stang drept stang
Reg. Reg. Reg. Reg. Reg. Reg.

inghinala hipogastric inghinala inghinala hipogastric inghinala
dreapta stanga dreapta stanga
a a
Figura 3.4. ÎmpărĠirea clinico-topografică a peretelui abdominal. Figura 3.4. ÎmpărĠirea clinico-topografică a peretelui abdominal.
Factori osoúi Factori osoúi

La nivelul gâtului úi trunchiului se descriu: La nivelul gâtului úi trunchiului se descriu:
- scheletul coloanei vertebrale format din 7 vertebre cervicale, 12 vertebre toracale, 5 vertebre - scheletul coloanei vertebrale format din 7 vertebre cervicale, 12 vertebre toracale, 5 vertebre
lombare, 1 sacru úi 1 coccige lombare, 1 sacru úi 1 coccige
- sternul - sternul
- coastele - coastele
Factori articulari Factori articulari

A.ArticulaĠile coloanei vertebrale includ: A.ArticulaĠile coloanei vertebrale includ:
1) ArticulaĠiile corpurilor vertebrale (simfize) - prezintă ca mijloace de unire discurile 1) ArticulaĠiile corpurilor vertebrale (simfize) - prezintă ca mijloace de unire discurile
intervertebrale úi ligamentele vertebrale longitudinale anterior úi posterior intervertebrale úi ligamentele vertebrale longitudinale anterior úi posterior
2) ArticulaĠiile proceselor articulare -sunt plane în regiunile cervicală úi toracală úi trohoide în 2) ArticulaĠiile proceselor articulare -sunt plane în regiunile cervicală úi toracală úi trohoide în
regiunea lombară regiunea lombară
3) ArticulaĠiile lamelor vertebrale-fac parte din categoria sinelastozelor úi se realizează prin 3) ArticulaĠiile lamelor vertebrale-fac parte din categoria sinelastozelor úi se realizează prin
ligamentele galbene (elastice) ligamentele galbene (elastice)
4) ArticulaĠiile proceselor spinoase-se realizează prin ligamente interspinoase úi ligamentul 4) ArticulaĠiile proceselor spinoase-se realizează prin ligamente interspinoase úi ligamentul
supraspinos supraspinos
5) ArticulaĠiile proceselor transversale-se realizează prin ligamentele intertransversale 5) ArticulaĠiile proceselor transversale-se realizează prin ligamentele intertransversale
6) ArticulaĠia atlantooccipitală (condiliană)- permite miúcări de flexie-extensie (« DA-DA ») 6) ArticulaĠia atlantooccipitală (condiliană)- permite miúcări de flexie-extensie (« DA-DA »)
7) ArticulaĠia atlantoaxoidiană mediană (trohoidă)- permite miúcări de rotaĠie (« NU-NU ») 7) ArticulaĠia atlantoaxoidiană mediană (trohoidă)- permite miúcări de rotaĠie (« NU-NU »)
8) ArticulaĠia lombosacrată 8) ArticulaĠia lombosacrată
9) ArticulaĠia sacrococcigiană (simfiză)- realizează mobilizarea pasivă înapoi a vârfului 9) ArticulaĠia sacrococcigiană (simfiză)- realizează mobilizarea pasivă înapoi a vârfului
coccigelui în timpul naúterii. coccigelui în timpul naúterii.
126 126
Datorită articulaĠiilor coloanei proiecĠia centrului de greutate al diferitelor segmente nu se Datorită articulaĠiilor coloanei proiecĠia centrului de greutate al diferitelor segmente nu se
găseúte pe linia proiecĠiei centrului de greutate al corpului. AcĠiunea gravităĠii produce de la găseúte pe linia proiecĠiei centrului de greutate al corpului. AcĠiunea gravităĠii produce de la
vertebră la vertebră solicitări rotaĠionale care tind să accentueze curburile úi trebuie neutralizate, vertebră la vertebră solicitări rotaĠionale care tind să accentueze curburile úi trebuie neutralizate,
astfel coloana s-ar prăbuúi. ForĠele ce se opun solicitărilor raĠionale sunt ligamentele. La nivelul astfel coloana s-ar prăbuúi. ForĠele ce se opun solicitărilor raĠionale sunt ligamentele. La nivelul
coloanei dorsale proiecĠia centrului de greutate al corpului trece înaintea coloanei favorizând coloanei dorsale proiecĠia centrului de greutate al corpului trece înaintea coloanei favorizând
prăbuúirea anterioară. Pentru redresare intervin ligamentele vertebrale posterioare, ligamentele prăbuúirea anterioară. Pentru redresare intervin ligamentele vertebrale posterioare, ligamentele
interspinoase úi ligamentele galbene. interspinoase úi ligamentele galbene.
La nivelul coloanei lombare úi cervicale proiecĠia centrului de greutate este posterioară La nivelul coloanei lombare úi cervicale proiecĠia centrului de greutate este posterioară
coloanei, forĠele ce se opun prăbuúirii sunt ligamentele vertebrale anterioare. coloanei, forĠele ce se opun prăbuúirii sunt ligamentele vertebrale anterioare.
Alte elemente ce au rolul de a absorbi, de a reduce solicitările sunt discurile intervertebrale Alte elemente ce au rolul de a absorbi, de a reduce solicitările sunt discurile intervertebrale
ce funcĠionează ca amortizoare fibro-hidraulice, fiind supuse solicitărilor de presiune. Presiunile ce funcĠionează ca amortizoare fibro-hidraulice, fiind supuse solicitărilor de presiune. Presiunile
exercitate asupra corpurilor vertebrale acĠionează mai întâi asupra discului. Nucleul pulpos tinde să exercitate asupra corpurilor vertebrale acĠionează mai întâi asupra discului. Nucleul pulpos tinde să
redirecĠioneze această presiune în toate direcĠiile spaĠiului. Fibrele inelului fibros sunt astfel puse în redirecĠioneze această presiune în toate direcĠiile spaĠiului. Fibrele inelului fibros sunt astfel puse în
tensiune suportând astfel úi presiuni orizontale úi verticale. tensiune suportând astfel úi presiuni orizontale úi verticale.
B. ArticulaĠiile toracelui sunt reprezentate de: B. ArticulaĠiile toracelui sunt reprezentate de:
1) ArticulaĠiile costovertebrale (plane) realizate între capul coastei úi unghiul diedru format prin 1) ArticulaĠiile costovertebrale (plane) realizate între capul coastei úi unghiul diedru format prin
suprapunerea corpurilor a 2 vertebre toracale alăturate. Ca mijloace de unire există o capsulă úi suprapunerea corpurilor a 2 vertebre toracale alăturate. Ca mijloace de unire există o capsulă úi
2 ligamente: ligamentul radiat al capului coastei úi ligamentul intraarticular al capului. 2 ligamente: ligamentul radiat al capului coastei úi ligamentul intraarticular al capului.
2) ArticulaĠiile costotransversare; la formarea lor participă tuberculul costal úi procesul transvers 2) ArticulaĠiile costotransversare; la formarea lor participă tuberculul costal úi procesul transvers
al vertebrei dorsale corespunzătoare. Ca mijloace de unire se descriu o capsulă úi ligamente ce al vertebrei dorsale corespunzătoare. Ca mijloace de unire se descriu o capsulă úi ligamente ce
leagă colul coastei de procesele transverse ale vertebrei corespunzătoare úi ale vertebrei leagă colul coastei de procesele transverse ale vertebrei corespunzătoare úi ale vertebrei
supraajacente, fixând astfel coasta (ligamentul costo-transversar superior, inferior, lombocostal). supraajacente, fixând astfel coasta (ligamentul costo-transversar superior, inferior, lombocostal).
3) ArticulaĠiile costocondrale (sincondroze). Ca mijloace de unire se descriu 2 membrane 3) ArticulaĠiile costocondrale (sincondroze). Ca mijloace de unire se descriu 2 membrane
intercostale situate în planul muúchilor intercostali. intercostale situate în planul muúchilor intercostali.
4) ArticulaĠiile condrosternale (plane) se realizează între cartilajul costal úi scobiturile costale de 4) ArticulaĠiile condrosternale (plane) se realizează între cartilajul costal úi scobiturile costale de
pe stern. Mijloacele de unire sunt reprezentate printr-un ligament intraarticular (sternocostal) úi pe stern. Mijloacele de unire sunt reprezentate printr-un ligament intraarticular (sternocostal) úi
o capsulă fibroasă întărită de 2 ligamente radiate (anterior úi posterior). o capsulă fibroasă întărită de 2 ligamente radiate (anterior úi posterior).
5) ArticulaĠiile intercondrale. Cartilajele 8, 9, 10 sunt articulate prin extremităĠile lor anterioare 5) ArticulaĠiile intercondrale. Cartilajele 8, 9, 10 sunt articulate prin extremităĠile lor anterioare
formând rebordul costal. În plus, cartilajele 6, 7, 8 úi 9 sunt unite între ele úi prin partea lor formând rebordul costal. În plus, cartilajele 6, 7, 8 úi 9 sunt unite între ele úi prin partea lor
mijlocie. mijlocie.
6) ArticulaĠiile sternului includ o articulaĠie superioară între corp úi manubriu (simfiză) úi una 6) ArticulaĠiile sternului includ o articulaĠie superioară între corp úi manubriu (simfiză) úi una
inferioară între corp úi procesul xifoid printr-un ligament interosos. Ambele articulaĠii se osifică; inferioară între corp úi procesul xifoid printr-un ligament interosos. Ambele articulaĠii se osifică;
cea inferioară în jurul vârstei de 50-60 ani, cea superioară ceva mai târziu. cea inferioară în jurul vârstei de 50-60 ani, cea superioară ceva mai târziu.
Factori musculari Factori musculari

A.Muúchii gâtului se împart în muúchi ai regiunii anterolaterale ce includ muúchi ai regiunii A.Muúchii gâtului se împart în muúchi ai regiunii anterolaterale ce includ muúchi ai regiunii
laterale úI muúchi ai regiunii mediane a gâtului; muúchi ai regiunii posterioare (nuchale) ce vor fi laterale úI muúchi ai regiunii mediane a gâtului; muúchi ai regiunii posterioare (nuchale) ce vor fi
studiaĠi o dată cu muúchii regiunii posterioare a trunchiului. studiaĠi o dată cu muúchii regiunii posterioare a trunchiului.
Muúchii regiunii laterale cuprind: - muúchiul platisma Muúchii regiunii laterale cuprind: - muúchiul platisma
- muúchiul sternocleidomastoidian - muúchiul sternocleidomastoidian
- muúchii scaleni - muúchii scaleni
- muúchiul drept lateral al capului. - muúchiul drept lateral al capului.
Muúchii regiunii mediane se grupează în muúchi suprahioidieni úi muúchi infrahioidieni. Muúchii regiunii mediane se grupează în muúchi suprahioidieni úi muúchi infrahioidieni.
Muúchii suprahioidieni sunt în număr de patru: digastric, stilohioidian, milohiodian úi Muúchii suprahioidieni sunt în număr de patru: digastric, stilohioidian, milohiodian úi
geniohioidian; iau parte la alcătuirea planúeului bucal. geniohioidian; iau parte la alcătuirea planúeului bucal.
Au rol în masticaĠie prin coborârea mandibulei úi în deglutiĠie prin ridicarea osului hioid. Au rol în masticaĠie prin coborârea mandibulei úi în deglutiĠie prin ridicarea osului hioid.
InervaĠia este asigurată de nervii facial úi glosofaringian. InervaĠia este asigurată de nervii facial úi glosofaringian.
Muúchii subhioidieni sunt reprezentaĠi de muúchii sternohiodian, omohiodian, sternotiroidian úi Muúchii subhioidieni sunt reprezentaĠi de muúchii sternohiodian, omohiodian, sternotiroidian úi
tirohioidian. Au rol în coborârea osului hioid pe care îl fixează permiĠând jocul muúchilor tirohioidian. Au rol în coborârea osului hioid pe care îl fixează permiĠând jocul muúchilor
127 127
suprahioidieni úi miúcarea limbii. Coboară cartilajul tiroid. Când osul hioid este fixat ridică suprahioidieni úi miúcarea limbii. Coboară cartilajul tiroid. Când osul hioid este fixat ridică
cartilajul tiroid úi o dată cu el laringele (deglutiĠie). cartilajul tiroid úi o dată cu el laringele (deglutiĠie).
Muúchii prevertebrali ocupă planul cel mai profund al gâtului fiind aplicaĠi direct pe coloana Muúchii prevertebrali ocupă planul cel mai profund al gâtului fiind aplicaĠi direct pe coloana
vertebrală. Sunt în număr de trei: muúchiul lung al gâtului, muúchiul lung al capului úi dreptul vertebrală. Sunt în număr de trei: muúchiul lung al gâtului, muúchiul lung al capului úi dreptul
anterior al capului. ToĠi aceúti muúchi sunt inervaĠi din ramuri profunde ale plexului cervical. anterior al capului. ToĠi aceúti muúchi sunt inervaĠi din ramuri profunde ale plexului cervical.
B. Muúchii trunchiului se împart în muúchi ai regiunii posterioare a trunchiului (spatelui) úi B. Muúchii trunchiului se împart în muúchi ai regiunii posterioare a trunchiului (spatelui) úi
muúchi ai regiunii anterioare. muúchi ai regiunii anterioare.
Din punct de vedere al formei úi situaĠiei lor muúchii regiunii spatelui sunt de două feluri: Din punct de vedere al formei úi situaĠiei lor muúchii regiunii spatelui sunt de două feluri:
- muúchi superficiali care leagă membrul superior de coloana vertebrală (planul I úi II) - muúchi superficiali care leagă membrul superior de coloana vertebrală (planul I úi II)
- muúchi profunzi, proprii ai coloanei vertebrale (planul III, IV, V). - muúchi profunzi, proprii ai coloanei vertebrale (planul III, IV, V).
C. Muúchii toracelui (peretelui antero-lateral) sunt reprezentaĠi de două categorii de muúchi: C. Muúchii toracelui (peretelui antero-lateral) sunt reprezentaĠi de două categorii de muúchi:
- muúchi extrinseci, care leagă membrul superior de torace (muúchiul latissim, dinĠat anterior, - muúchi extrinseci, care leagă membrul superior de torace (muúchiul latissim, dinĠat anterior,
pectoral mare úi pectoral mic) pectoral mare úi pectoral mic)
- muúchi intrinseci, situaĠi pe acelaúi plan cu scheletul costal al toracelui. - muúchi intrinseci, situaĠi pe acelaúi plan cu scheletul costal al toracelui.
Muúchii intrinseci sunt formaĠi din materialul muscular propriu. Includ muúchii intercostali Muúchii intrinseci sunt formaĠi din materialul muscular propriu. Includ muúchii intercostali
externi ce formează planul extern, muúchii intercostali interni ce formează planul mijlociu, iar cel externi ce formează planul extern, muúchii intercostali interni ce formează planul mijlociu, iar cel
de-al III-lea plan, profund, este reprezentat de muúchii intercostali intimi, muúchii subcostali úi de-al III-lea plan, profund, este reprezentat de muúchii intercostali intimi, muúchii subcostali úi
muúchiul transvers al toracelui. muúchiul transvers al toracelui.
Muúchi intercostali (interni úi externi) se inseră pe marginile a 2 coaste vecine. Pentru cei Muúchi intercostali (interni úi externi) se inseră pe marginile a 2 coaste vecine. Pentru cei
externi fasciculele musculare sunt orientate oblic de sus în jos úi dinapoi înainte; pentru cei interni externi fasciculele musculare sunt orientate oblic de sus în jos úi dinapoi înainte; pentru cei interni
orientarea fibrelor musculare este inversă. Intercostalii externi ridică coastele (inspiratori) orientarea fibrelor musculare este inversă. Intercostalii externi ridică coastele (inspiratori)
intercostalii interni coboară coastele (expiratori). Sunt inervaĠi de nervii intercostali. intercostalii interni coboară coastele (expiratori). Sunt inervaĠi de nervii intercostali.
Muúchii ridicători ai coastelor (supracostali) se întind între procesele transverse úi coaste. Muúchii ridicători ai coastelor (supracostali) se întind între procesele transverse úi coaste.
Sunt muúchi inspiratori. Muúchii subcostali unesc feĠele interne ale coastelor. Sunt muúchi inspiratori. Muúchii subcostali unesc feĠele interne ale coastelor.
Muúchiul transvers al toracelui este format din 5 fascicule musculare unite pe faĠa posterioară a Muúchiul transvers al toracelui este format din 5 fascicule musculare unite pe faĠa posterioară a
sternului, de aici ele converg úi se inseră pe cartilajele costale II-IV; ultimii muúchi sunt sternului, de aici ele converg úi se inseră pe cartilajele costale II-IV; ultimii muúchi sunt
rudimentari cu rol redus în respiraĠie. rudimentari cu rol redus în respiraĠie.
D. Muúchii abdomenului se pot grupa Ġinând seama de dispoziĠia lor topografică în: D. Muúchii abdomenului se pot grupa Ġinând seama de dispoziĠia lor topografică în:
- muúchi ai regiunii anterolaterale - muúchi ai regiunii anterolaterale
- muúchi ai regiunii posterioare (lomboiliace) - muúchi ai regiunii posterioare (lomboiliace)
- muúchi ai regiunii superioare – diafragma - muúchi ai regiunii superioare – diafragma
- muúchi ai regiunii perineale, care nu vor fi studiaĠi aici. - muúchi ai regiunii perineale, care nu vor fi studiaĠi aici.
De muúchi sunt legate o serie de aponevroze abdominale úi formaĠiuni dependente de ele cu De muúchi sunt legate o serie de aponevroze abdominale úi formaĠiuni dependente de ele cu
importanĠă anatomică úi medicală. importanĠă anatomică úi medicală.
PriviĠi în ansamblu muúchii abdomenului au două categorii mari de acĠiuni: PriviĠi în ansamblu muúchii abdomenului au două categorii mari de acĠiuni:
- participă la menĠinerea rectitudinii coloanei vertebrale úi la realizarea tuturor miúcărilor acesteia - participă la menĠinerea rectitudinii coloanei vertebrale úi la realizarea tuturor miúcărilor acesteia
în afară de extensie. Când sunt paralizaĠi bazinul tinde să fie proiectat înainte pentru ca greutatea în afară de extensie. Când sunt paralizaĠi bazinul tinde să fie proiectat înainte pentru ca greutatea
corpului să fie suportată de muúchii spinali valizi; când muúchii spinali sunt paralizaĠi, trunchiul corpului să fie suportată de muúchii spinali valizi; când muúchii spinali sunt paralizaĠi, trunchiul
este răsturnat înapoi úi menĠinut prin contracĠia muúchilor abdominali. este răsturnat înapoi úi menĠinut prin contracĠia muúchilor abdominali.
- realizează presa abdominală ce intervine în actele fiziologice; când tonicitatea úi forĠa musculară - realizează presa abdominală ce intervine în actele fiziologice; când tonicitatea úi forĠa musculară
a muúchilor scade, valoarea lor funcĠională dinamică úi rezistenĠa peretelui abdominal se a muúchilor scade, valoarea lor funcĠională dinamică úi rezistenĠa peretelui abdominal se
micúorează. micúorează.
Diafragma este o formaĠiune musculoaponevrotică boltită care desparte cavitatea toracică Diafragma este o formaĠiune musculoaponevrotică boltită care desparte cavitatea toracică
de cea abdominală. Structural are două porĠiuni: una centrală, aponevrotică, de forma unui trifoi úi o de cea abdominală. Structural are două porĠiuni: una centrală, aponevrotică, de forma unui trifoi úi o
componentă periferică, musculară având originea pe circumferinĠa interioară a toracelui de unde componentă periferică, musculară având originea pe circumferinĠa interioară a toracelui de unde
fibrele musculare converg spre centrul tendinos. fibrele musculare converg spre centrul tendinos.
Se disting 3 porĠiuni: lombară, costală úi sternală. Se disting 3 porĠiuni: lombară, costală úi sternală.
128 128
Între diferitele porĠiuni musculare pot exista o serie de hiaturi reprezentând puncte slabe prin Între diferitele porĠiuni musculare pot exista o serie de hiaturi reprezentând puncte slabe prin
care se pot realiza hernieri ale organelor din abdomen spre torace. De asemeni, se mai găsesc úi o care se pot realiza hernieri ale organelor din abdomen spre torace. De asemeni, se mai găsesc úi o
serie de orificii mari (esofagian, aortic, al venei cave) úi mici (trunchiul simpaticului, nervii serie de orificii mari (esofagian, aortic, al venei cave) úi mici (trunchiul simpaticului, nervii
splanhnici, venele lombare). splanhnici, venele lombare).
Diafragma este principalul muúchi inspirator prin contracĠia căruia se măresc cele 3 diametre Diafragma este principalul muúchi inspirator prin contracĠia căruia se măresc cele 3 diametre
ale toracelui (vertical, transversal úi sagital). Intervine în acte fiziologice ca râs, sughiĠ, căscat úi ale toracelui (vertical, transversal úi sagital). Intervine în acte fiziologice ca râs, sughiĠ, căscat úi
creúte presa abdominală favorizând micĠiunea, defecaĠia, voma. creúte presa abdominală favorizând micĠiunea, defecaĠia, voma.
InervaĠia este dată de nervii frenici úi ultimii 6-7 nervi intercostali. InervaĠia este dată de nervii frenici úi ultimii 6-7 nervi intercostali.
Factori motori Factori motori

Datorită mobilităĠii coloanei vertebrale trunchiul poate efectua miúcări în toate cele 3 plane, Datorită mobilităĠii coloanei vertebrale trunchiul poate efectua miúcări în toate cele 3 plane,
úi anume: úi anume:
- în plan sagital: flexie spre anterior úi extensie spre posterior - în plan sagital: flexie spre anterior úi extensie spre posterior
- în plan frontal: înclinaĠii laterale de o parte úi de alta - în plan frontal: înclinaĠii laterale de o parte úi de alta
- în plan transversal: rotaĠii, pivotând în jurul ei înseúi. - în plan transversal: rotaĠii, pivotând în jurul ei înseúi.
Amplitudinea acestor miúcări nu este aceeaúi pentru toate etajele vertebrale datorită mai multor Amplitudinea acestor miúcări nu este aceeaúi pentru toate etajele vertebrale datorită mai multor
factori variabili în funcĠie de nivel: factori variabili în funcĠie de nivel:
- forma vertebrelor - forma vertebrelor
- înălĠimea discurilor raportată la cea a corpurilor - înălĠimea discurilor raportată la cea a corpurilor
- tipul de articulaĠie pentru procesele articulare (plane, trohoide) - tipul de articulaĠie pentru procesele articulare (plane, trohoide)
- prezenĠa coastelor în regiunea dorsală cu limitarea mobilităĠii. - prezenĠa coastelor în regiunea dorsală cu limitarea mobilităĠii.
Miúcările coloanei, indiferent de amplitudinea lor, sunt miúcări complexe în care intervin mai Miúcările coloanei, indiferent de amplitudinea lor, sunt miúcări complexe în care intervin mai
multe segmente vertebrale. Ele se realizează prin cumularea uúoarelor deplasări ale corpurilor multe segmente vertebrale. Ele se realizează prin cumularea uúoarelor deplasări ale corpurilor
vertebrale care au loc la nivelul discurilor intervertebrale precum úi la nivelul articulaĠiilor. Aceste vertebrale care au loc la nivelul discurilor intervertebrale precum úi la nivelul articulaĠiilor. Aceste
miúcări sunt limitate de rezistenĠa ligamentelor úi articulaĠiilor intervertebrale úi de gradul de miúcări sunt limitate de rezistenĠa ligamentelor úi articulaĠiilor intervertebrale úi de gradul de
compresibilitate a Ġesutului fibrocartilaginos din care este compus discul. compresibilitate a Ġesutului fibrocartilaginos din care este compus discul.
Etaj CV Flexie Extensie Înclin. lat. RotaĠie Etaj CV Flexie Extensie Înclin. lat. RotaĠie
Cervical 70º 60º 30º 75º Cervical 70º 60º 30º 75º
Dorsal 50º 55º 100º 40º Dorsal 50º 55º 100º 40º
Lombar 40º 30º 35º 5º Lombar 40º 30º 35º 5º
Total 160/110- 145/50-75 165/60-80 120/75- Total 160/110- 145/50-75 165/60-80 120/75-
teor./practic 135 105 teor./practic 135 105
A. Flexia CV prezintă amplitudine maximă la nivelul regiunii cervicale úi lombare A. Flexia CV prezintă amplitudine maximă la nivelul regiunii cervicale úi lombare
(ultimele două vertebre dorsale úi vertebrele lombare). În această miúcare se comprimă porĠiunea (ultimele două vertebre dorsale úi vertebrele lombare). În această miúcare se comprimă porĠiunea
anterioară a discurilor intervertebrale. Ligamentul vertebral comun posterior, ligamentele galbene, anterioară a discurilor intervertebrale. Ligamentul vertebral comun posterior, ligamentele galbene,
ligamentele interspinoase úi supraspinos ca úi muúchii spatelui sunt puse sub tensiune; ligamentul ligamentele interspinoase úi supraspinos ca úi muúchii spatelui sunt puse sub tensiune; ligamentul
anterior vertebral se relaxează. În poziĠie ortostatică muúchii care iniĠiază miúcarea de flexie sunt anterior vertebral se relaxează. În poziĠie ortostatică muúchii care iniĠiază miúcarea de flexie sunt
dreptul abdominal, oblicul intern úi extern, iliopsoasul, strenocleidomastoidian, lungul gâtului, dreptul abdominal, oblicul intern úi extern, iliopsoasul, strenocleidomastoidian, lungul gâtului,
scalenii. Odată miúcarea iniĠiată, grupul antagonist al extensiilor coloanei intră în acĠiune úi scalenii. Odată miúcarea iniĠiată, grupul antagonist al extensiilor coloanei intră în acĠiune úi
gradează flexia trunchiului învingând forĠele gravitaĠionale. gradează flexia trunchiului învingând forĠele gravitaĠionale.
B. Extensia CV B. Extensia CV
În această miúcare se comprimă porĠiunile posterioare ale discurilor intervertebrale, În această miúcare se comprimă porĠiunile posterioare ale discurilor intervertebrale,
ligamentul vertebral anterior comun este tensionat, iar ligamentele posterioare sunt relaxate. ligamentul vertebral anterior comun este tensionat, iar ligamentele posterioare sunt relaxate.
În ultimă fază miúcarea este blocată de intrarea în contact a apofizelor spinoase. Muúchii În ultimă fază miúcarea este blocată de intrarea în contact a apofizelor spinoase. Muúchii
care iniĠiază miúcarea sunt muúchii úanĠurilor vertebrale: errector spinae, semispinalul, multifizii, care iniĠiază miúcarea sunt muúchii úanĠurilor vertebrale: errector spinae, semispinalul, multifizii,
interspinoúii, spleniusul capului úi gâtului. Miúcarea este controlată apoi de grupul anterior. interspinoúii, spleniusul capului úi gâtului. Miúcarea este controlată apoi de grupul anterior.
129 129
C. Miúcarea de înclinaĠie laterală are maximum de amplitudine în segmentul dorsal; C. Miúcarea de înclinaĠie laterală are maximum de amplitudine în segmentul dorsal;
amplitudinea creúte când miúcarea se asociază úi cu rotaĠie (vezi regiunea cervicală pentru care amplitudinea creúte când miúcarea se asociază úi cu rotaĠie (vezi regiunea cervicală pentru care
procesele articulare sunt înclinate la 45º). procesele articulare sunt înclinate la 45º).
Muúchii care realizează miúcarea sunt: pătratul lombelor; intertransversarii, scalenii, Muúchii care realizează miúcarea sunt: pătratul lombelor; intertransversarii, scalenii,
sternocleidomastoidianul, lungul gâtului, spleniusul, ridicător al scapulei, trapezul. Discul sternocleidomastoidianul, lungul gâtului, spleniusul, ridicător al scapulei, trapezul. Discul
intervertebral este turtit de partea înclinării, ligamentele de aceeaúi parte sunt relaxate; cele de intervertebral este turtit de partea înclinării, ligamentele de aceeaúi parte sunt relaxate; cele de
partea opusă sunt tensionate. partea opusă sunt tensionate.
D. Miúcarea de rotaĠie este maximă în regiunea cervicală. În regiunea toracală rotaĠia este D. Miúcarea de rotaĠie este maximă în regiunea cervicală. În regiunea toracală rotaĠia este
minimă úi însoĠită de înclinare laterală, iar în regiunea lombară miúcarea se execută când aceasta minimă úi însoĠită de înclinare laterală, iar în regiunea lombară miúcarea se execută când aceasta
este în extensie. RotaĠia (răsucirea din gimnastică) se execută prin oblicii abdominali úi intercostali este în extensie. RotaĠia (răsucirea din gimnastică) se execută prin oblicii abdominali úi intercostali
care acĠionează folosind coastele drept pârghii. Ei sunt ajutaĠi de sistemul spino-transvers al care acĠionează folosind coastele drept pârghii. Ei sunt ajutaĠi de sistemul spino-transvers al
muúchilor úanĠurilor vertebrale. RotaĠia de aceeaúi parte se datorează muúchilor: oblic intern, muúchilor úanĠurilor vertebrale. RotaĠia de aceeaúi parte se datorează muúchilor: oblic intern,
splenius, dorsal mare, lungul gâtului. De partea opusă intervin muúchii spinotransvers, oblic extern, splenius, dorsal mare, lungul gâtului. De partea opusă intervin muúchii spinotransvers, oblic extern,
semispinalul, sternocleidomastoidian, iliopsoas, trapez. semispinalul, sternocleidomastoidian, iliopsoas, trapez.
La nivelul toracelui se realizează miúcări de ridicare, proiecĠie anterioară, îndepărtare La nivelul toracelui se realizează miúcări de ridicare, proiecĠie anterioară, îndepărtare
laterală úi rotaĠie pentru fiecare coastă. Muúchii care ridică coastele (inspiratori) sunt: diafragmul, laterală úi rotaĠie pentru fiecare coastă. Muúchii care ridică coastele (inspiratori) sunt: diafragmul,
scalenii, sternocleidomastoidianul, supracostalii, intercostalii externi, pectoralul mare, pectoral scalenii, sternocleidomastoidianul, supracostalii, intercostalii externi, pectoralul mare, pectoral
mic, dinĠatul posterosuperior, dinĠatul anterior (fascicul superior úi inferior). mic, dinĠatul posterosuperior, dinĠatul anterior (fascicul superior úi inferior).
Muúchii care coboară coastele (expiratori) sunt: drept abdominal, oblic extern, oblic intern, Muúchii care coboară coastele (expiratori) sunt: drept abdominal, oblic extern, oblic intern,
transversul abdomenului, dinĠatul posteroinferior, dinĠat anterior (fascicul mijlociu). transversul abdomenului, dinĠatul posteroinferior, dinĠat anterior (fascicul mijlociu).
Factori vasculari úi nervoúi Factori vasculari úi nervoúi

Regiunea gâtului prezintă următoarele elemente vasculare úi nervoase: Regiunea gâtului prezintă următoarele elemente vasculare úi nervoase:
- ramuri nervoase din plexul cervical; ansele plexului cervical (pe faĠa anterioară a scalenului - ramuri nervoase din plexul cervical; ansele plexului cervical (pe faĠa anterioară a scalenului
mijlociu); mijlociu);
- ramuri nervoase din nervul facial; trigemen; vag; n. hipoglos; - ramuri nervoase din nervul facial; trigemen; vag; n. hipoglos;
- nervii cardiaci; - nervii cardiaci;
- artera úi vena facială; artera linguală (regiunea suprahioidiană); - artera úi vena facială; artera linguală (regiunea suprahioidiană);
- noduri limfatice (submandibulare, cervicale laterale); - noduri limfatice (submandibulare, cervicale laterale);
- mănunchiul vasculo-nervos al gâtului: artera carotidă comună continuată de carotida internă, - mănunchiul vasculo-nervos al gâtului: artera carotidă comună continuată de carotida internă,
vena jugulară internă, nervul vag. Carotida comună pătrunde în regiune la nivelul articulaĠiei vena jugulară internă, nervul vag. Carotida comună pătrunde în regiune la nivelul articulaĠiei
sternoclaviculare, se bifurcă în dreptul marginii superioare a cartilajului tiroid în triunghiul sternoclaviculare, se bifurcă în dreptul marginii superioare a cartilajului tiroid în triunghiul
carotidian delimitat de sternocleidomastoidian ( marginea anterioară ), digastric úi omohioidian; carotidian delimitat de sternocleidomastoidian ( marginea anterioară ), digastric úi omohioidian;
- sinusul carotidian ( în triunghiul carotidian ); - sinusul carotidian ( în triunghiul carotidian );
- artera carotidă externă , situată iniĠial anterior úi medial de carotida internă, urcă vertical, - artera carotidă externă , situată iniĠial anterior úi medial de carotida internă, urcă vertical,
pătrunde în glanda parotidă, emite 6 ramuri colaterale; pătrunde în glanda parotidă, emite 6 ramuri colaterale;
- artera vertebrală urcă spre regiunea prevertebrală; - artera vertebrală urcă spre regiunea prevertebrală;
- artera toracică internă descinde înapoia claviculei úi pătrunde în torace; - artera toracică internă descinde înapoia claviculei úi pătrunde în torace;
- trunchiul tireocervical; - trunchiul tireocervical;
- trunchiul costocervical; - trunchiul costocervical;
- vena subclavie care confluează cu vena jugulară internă formând un unghi drept deschis în sus. - vena subclavie care confluează cu vena jugulară internă formând un unghi drept deschis în sus.
La vârful acestui unghi se varsă vena jugulară externă, jugulara anterioară úi ductul limfatic La vârful acestui unghi se varsă vena jugulară externă, jugulara anterioară úi ductul limfatic
drept, respectiv ductul toracic (stânga); drept, respectiv ductul toracic (stânga);
- artera subclavie; - artera subclavie;
- nervul frenic coboară din plexul cervical, vertical pe faĠa anterioară a scalenului anterior; - nervul frenic coboară din plexul cervical, vertical pe faĠa anterioară a scalenului anterior;
ajungând la extremitatea inferioară a acestuia, îi înconjoară marginea medială într-un punct ce ajungând la extremitatea inferioară a acestuia, îi înconjoară marginea medială într-un punct ce
răspunde triunghiului supraclavicular mic (punctul dureros al nevralgiei frenice) úi pătrunde în răspunde triunghiului supraclavicular mic (punctul dureros al nevralgiei frenice) úi pătrunde în
torace, trecând între artera úi vena subclavie; torace, trecând între artera úi vena subclavie;
- trunchiurile plexului brahial ( pe faĠa anterioară a scalenului mijlociu); - trunchiurile plexului brahial ( pe faĠa anterioară a scalenului mijlociu);
- lanĠul simpatic cervical (3 ganglioni); - lanĠul simpatic cervical (3 ganglioni);
130 130
A A
a. coroidiană anterioară a. coroidiană anterioară

a. temporală a. temporală
superficială a. oftalmică superficială a. oftalmică
a. auriculară a. auriculară
a. bazilară a. maxilară a. bazilară a. maxilară

a. occipitală a. occipitală
a. carotidă internă a. carotidă internă
a. carotidă externă a. carotidă externă

Sinus carotidian a. facială Sinus carotidian a. facială
a. linguală a. linguală
a.vertebrală a. tiroidiană superioară a.vertebrală a. tiroidiană superioară
Trunchi tireocervical a. carotidă comună dreaptă Trunchi tireocervical a. carotidă comună dreaptă
a. subclaviculară Trunchiul brahiocefalic a. subclaviculară Trunchiul brahiocefalic

dreaptă dreaptă
Coasta I Coasta I
B B
n. cardiac superior n. cardiac superior

n. frenic n. frenic
A. carotidă comună A. carotidă comună
vena jugulară vena jugulară
Ganglion cervical medial Ganglion cervical medial
Ansa tiroidă Ansa tiroidă

n.toracic lung n.toracic lung
N. lung al gâtului n. suprascapular N. lung al gâtului n. suprascapular
Vena vertebrală Vena vertebrală
Artera cervicală Artera úI vena suprascapulară Artera cervicală Artera úI vena suprascapulară
Trunchi tireocervical Trunchi tireocervical
Artera vertebrală Duct toracic Artera vertebrală Duct toracic
Ganglion stelat Unghi venos Ganglion stelat Unghi venos
Venă subclaviculară Venă subclaviculară
Artera úI vena toracică internă Artera úI vena toracică internă
Vena brahiocefalică Vena brahiocefalică
Figura 3.5. Factori vasculari úI nervoúi ai regiunii gâtului. A. Principalele artere ale gâtului; B. Figura 3.5. Factori vasculari úI nervoúi ai regiunii gâtului. A. Principalele artere ale gâtului; B.
Mănunchiul vasculonervos al gâtului. Mănunchiul vasculonervos al gâtului.
131 131
ImportanĠa practică a regiunii anterioare a gâtului constă în prezenĠa la acest nivel a ImportanĠa practică a regiunii anterioare a gâtului constă în prezenĠa la acest nivel a
glandei submandibulare úi a limfonodurilor omonimi, sediul frecvent al unor adenite. glandei submandibulare úi a limfonodurilor omonimi, sediul frecvent al unor adenite.
Pentru regiunea sternocleidomastoidiană importanĠa practică rezidă în prezenĠa Pentru regiunea sternocleidomastoidiană importanĠa practică rezidă în prezenĠa
mănunchiului vasculo-nervos al gâtului úi în special a vaselor mari care îl alcătuiesc úi asupra cărora mănunchiului vasculo-nervos al gâtului úi în special a vaselor mari care îl alcătuiesc úi asupra cărora
se poate interveni pentru hemostază sau ligatură. De asemeni, numeroasele noduri limfatice se poate interveni pentru hemostază sau ligatură. De asemeni, numeroasele noduri limfatice
prezente pot constitui punct de plecare pentru procese supurative sau sediul unor metastaze. prezente pot constitui punct de plecare pentru procese supurative sau sediul unor metastaze.
Regiunea laterală a gâtului este importantă datorită conĠinutului său úi comunicărilor pe care Regiunea laterală a gâtului este importantă datorită conĠinutului său úi comunicărilor pe care
le are. Ea cuprinde formaĠiuni vasculo-nervoase importante mai ales în porĠiunea inferioară a zonei. le are. Ea cuprinde formaĠiuni vasculo-nervoase importante mai ales în porĠiunea inferioară a zonei.
SeparaĠia de exterior se face printr-un strat relativ subĠire de părĠi moi astfel încât elementele SeparaĠia de exterior se face printr-un strat relativ subĠire de părĠi moi astfel încât elementele
conĠinute sunt destul de superficiale pentru a fi lezate în cursul unor accidente. conĠinute sunt destul de superficiale pentru a fi lezate în cursul unor accidente.
La nivelul regiunilor parietale ale toracelui întâlnim: La nivelul regiunilor parietale ale toracelui întâlnim:
- mănunchiurile vasculo-nervoase intercostale (arteră, venă, nerv) la nivelul spaĠiilor intercostale; - mănunchiurile vasculo-nervoase intercostale (arteră, venă, nerv) la nivelul spaĠiilor intercostale;
- artera toracică laterală (ram din artera axilară); - artera toracică laterală (ram din artera axilară);
- nervii toracic lung úi toracodorsal (plex brahial); - nervii toracic lung úi toracodorsal (plex brahial);
- artera toracică internă (mamară internă) descinde de la orificiul superior al toracelui până la - artera toracică internă (mamară internă) descinde de la orificiul superior al toracelui până la
coasta a VI-a. Este situată la o distanĠă ce creúte progresiv de la 1 la 2 cm de marginile sternului. coasta a VI-a. Este situată la o distanĠă ce creúte progresiv de la 1 la 2 cm de marginile sternului.
La nivelul coastei a VI-a se bifurcă în artera musculofrenică úi epigastrică superioară. La nivelul coastei a VI-a se bifurcă în artera musculofrenică úi epigastrică superioară.
- arterele frenice superioare úi inferioare; - arterele frenice superioare úi inferioare;
- nervii frenici. - nervii frenici.
În unele cazuri în practica medicală este necesară puncĠionarea cavităĠii pleurale (toracocenteza) În unele cazuri în practica medicală este necesară puncĠionarea cavităĠii pleurale (toracocenteza)
în scop evacuator sau terapeutic. PuncĠiile se practică în spaĠiile intercostale, de obicei în al VIII- în scop evacuator sau terapeutic. PuncĠiile se practică în spaĠiile intercostale, de obicei în al VIII-
lea; acul se introduce pe linia axilară posterioară razant la marginea superioară a coastei ce lea; acul se introduce pe linia axilară posterioară razant la marginea superioară a coastei ce
delimitează spaĠiul respectiv în jos pentru a nu leza mănunchiul vasculo-nervos. delimitează spaĠiul respectiv în jos pentru a nu leza mănunchiul vasculo-nervos.
Fascii úi aponevroze Fascii úi aponevroze

Fasciile gâtului se dispun sub forma a 3 planuri conjunctive concentrice legate de 3 pături Fasciile gâtului se dispun sub forma a 3 planuri conjunctive concentrice legate de 3 pături
musculare, cărora fascia anexată le formează câte o teacă. musculare, cărora fascia anexată le formează câte o teacă.
De la periferie spre profunzime se dispun: De la periferie spre profunzime se dispun:
- pe un plan superficial, lama superficială a gâtului anexată muúchilor sternocleidomastoidieni úi - pe un plan superficial, lama superficială a gâtului anexată muúchilor sternocleidomastoidieni úi
trapezi trapezi
- planul mijlociu este format de lama pretraheală anexată muúchilor infrahioidieni - planul mijlociu este format de lama pretraheală anexată muúchilor infrahioidieni
- planul profund este reprezentat de lama prevertebrală anexată muúchilor prevertebrali. - planul profund este reprezentat de lama prevertebrală anexată muúchilor prevertebrali.
La nivelul regiunii antero-laterale a toracelui toĠi muúchii sunt acoperiĠi de câte o fascie. La nivelul regiunii antero-laterale a toracelui toĠi muúchii sunt acoperiĠi de câte o fascie.
La nivelul abdomenului se disting lame aponevrotice terminale cu valoarea unor tendoane La nivelul abdomenului se disting lame aponevrotice terminale cu valoarea unor tendoane
de inserĠie. Aponevrozele anterioare participă la formarea liniei albe úi a tecii muúchiului drept de inserĠie. Aponevrozele anterioare participă la formarea liniei albe úi a tecii muúchiului drept
abdominal . Aponevroza posterioară a oblicului intern se continuă cu cea a muúchiului latissim abdominal . Aponevroza posterioară a oblicului intern se continuă cu cea a muúchiului latissim
intrând în final în constituĠia fasciei toracolombare. intrând în final în constituĠia fasciei toracolombare.
Dependent de aponevrozele abdominale există o serie de formaĠiuni pe care le vom trata pe Dependent de aponevrozele abdominale există o serie de formaĠiuni pe care le vom trata pe
scurt în continuare. scurt în continuare.
Linia albă reprezintă un rafeu fibros, median úi vertical ce umple spaĠiul dintre cei doi Linia albă reprezintă un rafeu fibros, median úi vertical ce umple spaĠiul dintre cei doi
drepĠi, întins de la procesul xifoid la simfiza pubiană. Acest rafeu este membranos în cele 2/3 drepĠi, întins de la procesul xifoid la simfiza pubiană. Acest rafeu este membranos în cele 2/3
superioare úi destul de larg (15-25 mm) în timp ce în 1/3 inferioară se reduce practic la o linie. superioare úi destul de larg (15-25 mm) în timp ce în 1/3 inferioară se reduce practic la o linie.
Astfel o laparatomie în 2/3 superioare întâlneúte numai planuri aponevrotice, pe când laparatomia Astfel o laparatomie în 2/3 superioare întâlneúte numai planuri aponevrotice, pe când laparatomia
subombilicală vor avea de o parte úi alta a inciziei marginea medială a muúchilor drepĠi. Prezintă o subombilicală vor avea de o parte úi alta a inciziei marginea medială a muúchilor drepĠi. Prezintă o
serie de orificii (cel mai important este inelul ombilical) prin care se pot produce hernii. serie de orificii (cel mai important este inelul ombilical) prin care se pot produce hernii.
Ligamentul inghinal (arcada femurală) este o bandă fibroasă ce separă regiunea Ligamentul inghinal (arcada femurală) este o bandă fibroasă ce separă regiunea
abdominală de cea femurală, întinsă de la spina iliacă anterosuperioară la tuberculul pubian. abdominală de cea femurală, întinsă de la spina iliacă anterosuperioară la tuberculul pubian.
Reprezintă marginea inferioară a aponevrozei oblicului extern. Reprezintă marginea inferioară a aponevrozei oblicului extern.
Pielea aderă de ligament determinând formarea plicii inghinale. Ligamentul are conexiuni Pielea aderă de ligament determinând formarea plicii inghinale. Ligamentul are conexiuni
importante; pe el se inseră muúchii oblic intern, transvers úi fascia transversalis. importante; pe el se inseră muúchii oblic intern, transvers úi fascia transversalis.
132 132
Ligamentul lacunar Gimbernat este o formaĠiune fibroasă provenită prin reflectarea Ligamentul lacunar Gimbernat este o formaĠiune fibroasă provenită prin reflectarea
aponevrozei oblicului extern ce merge să se prindă pe creasta pectineală. aponevrozei oblicului extern ce merge să se prindă pe creasta pectineală.
Ligamentul pectineal Cooper reprezintă un cordon fibros rezistent, gros, întins de la Ligamentul pectineal Cooper reprezintă un cordon fibros rezistent, gros, întins de la
tuberculul pubian la eminenĠa iliopubiană. tuberculul pubian la eminenĠa iliopubiană.
Ligamentul inghinal trecând ca o punte peste marginea anterioară a osului iliac formează Ligamentul inghinal trecând ca o punte peste marginea anterioară a osului iliac formează
împreună cu aceasta două orificii separate prin arcul iliopectineu (o porĠiune din fascia muúchiului împreună cu aceasta două orificii separate prin arcul iliopectineu (o porĠiune din fascia muúchiului
iliopsoas). iliopsoas).
Lacuna musculară este orificiul lateral prin care trece muúchiul iliopasoas însoĠit de nervul Lacuna musculară este orificiul lateral prin care trece muúchiul iliopasoas însoĠit de nervul
femural. femural.
Lacuna vasculară este situată medial; la acest nivel trec vasele femurale. PorĠiunea cea mai Lacuna vasculară este situată medial; la acest nivel trec vasele femurale. PorĠiunea cea mai
medială poartă numele de inel femural; prin el se produc herniile femurale. medială poartă numele de inel femural; prin el se produc herniile femurale.
Canalul inghinal este situat în porĠiunea inferomedială a peretelui abdominal úi este Canalul inghinal este situat în porĠiunea inferomedială a peretelui abdominal úi este
străbătut de funiculul spermatic la bărbat úi ligamentul rotund al uterului la femeie. I se descriu 4 străbătut de funiculul spermatic la bărbat úi ligamentul rotund al uterului la femeie. I se descriu 4
pereĠi úi 2 orificii. Inelul inghinal superficial este delimitat de fibre ale aponevrozei muúchiului pereĠi úi 2 orificii. Inelul inghinal superficial este delimitat de fibre ale aponevrozei muúchiului
oblic extern. Inelul are un diametru de aproximativ 2 cm úi permite pătrunderea indexului. oblic extern. Inelul are un diametru de aproximativ 2 cm úi permite pătrunderea indexului.
Deschiderea orificiului variază cu starea de tonus a peretelui abdominal úi cu poziĠia corpului. Deschiderea orificiului variază cu starea de tonus a peretelui abdominal úi cu poziĠia corpului.
Hiperextensia îl îngustează, flexia trunchiului îl lărgeúte. Hiperextensia îl îngustează, flexia trunchiului îl lărgeúte.
Inelul inghinal profund este un orificiu de formă ovalară al fasciei transversalis, situat la Inelul inghinal profund este un orificiu de formă ovalară al fasciei transversalis, situat la
circa 2 cm deasupra ligamentului inghinal. circa 2 cm deasupra ligamentului inghinal.
Aponevroza m. Spina iliacă Aponevroza m. Spina iliacă

oblic extern anterosuperioară oblic extern anterosuperioară
M. drept abdominal M. drept abdominal
FoiĠa anterioară a FoiĠa anterioară a
tecii m. drept Linia albă tecii m. drept Linia albă
abdominal abdominal
Funicul Funicul
spermatic spermatic
Inel inghinal superficial Inel inghinal superficial
Figura 3.6. Aponevrozele abdominale Figura 3.6. Aponevrozele abdominale
133 133
MEMBRUL SUPERIOR - FACTORI TOPOGRAFICI, OSOùI, MEMBRUL SUPERIOR - FACTORI TOPOGRAFICI, OSOùI,
ARTICULARI, MUSCULARI, MOTORI, VASCULARI, NERVOùI ARTICULARI, MUSCULARI, MOTORI, VASCULARI, NERVOùI
Membrele sau extremitӽĠile sunt douӽ perechi de apendice mobile destinate diferitelor Membrele sau extremitӽĠile sunt douӽ perechi de apendice mobile destinate diferitelor
miúcӽri. Sunt grupate în membre inferioare úi membre superioare. Prezintӽ o porĠiune care le leagӽ miúcӽri. Sunt grupate în membre inferioare úi membre superioare. Prezintӽ o porĠiune care le leagӽ
de trunchi, numitӽ centura membrului úi o porĠiune care o continuӽ pe cea precedentӽ numitӽ de trunchi, numitӽ centura membrului úi o porĠiune care o continuӽ pe cea precedentӽ numitӽ
membrul liber. Membrele superioare sau toracice se desprind din pӽrĠile supero-laterale ale membrul liber. Membrele superioare sau toracice se desprind din pӽrĠile supero-laterale ale
toracelui, imediat sub gât. toracelui, imediat sub gât.
Din punct de vedere al criteriului osteologic, membrele superioare sunt formate din: Din punct de vedere al criteriului osteologic, membrele superioare sunt formate din:
- centura scapularӽ - centura scapularӽ
- membrul superior propriu-zis - membrul superior propriu-zis
Din punct de vedere descriptiv membrul superior prezintӽ: Din punct de vedere descriptiv membrul superior prezintӽ:
- umӽr - umӽr
- braĠ - braĠ
- antebraĠ - antebraĠ
- mânӽ - mânӽ
- degete - degete
Conform criteriului articular distingem: Conform criteriului articular distingem:
- pӽrĠi articulate ale umӽrului - cotul - pӽrĠi articulate ale umӽrului - cotul
- art. radiocarpianӽ (pumnul anatomiútilor) - art. radiocarpianӽ (pumnul anatomiútilor)
- articulaĠia mâinii - articulaĠia mâinii
- articulaĠia degetelor - articulaĠia degetelor
Din punct de vedere topografic membrul toracic se împarte în 6 segmente care în sens Din punct de vedere topografic membrul toracic se împarte în 6 segmente care în sens
proximo-distal sunt urmӽtoarele: proximo-distal sunt urmӽtoarele:
- umӽrul - umӽrul
- braĠul - braĠul
- cotul - cotul
- antebraĠul - antebraĠul
- gâtul mâinii (a) (b) - gâtul mâinii (a) (b)
- mâna - mâna
Figura 3.7. Regiunile topografice ale membrului superior drept; (a) vedere anterioarӽ; (b) vedere Figura 3.7. Regiunile topografice ale membrului superior drept; (a) vedere anterioarӽ; (b) vedere
posterioarӽ. posterioarӽ.
(a) 1- úanĠul (triunghiul) deltopectoral; 2- reg. deltoidianӽ; 3- peretele anterior al axilei; 4- reg. brahialӽ anterioarӽ; (a) 1- úanĠul (triunghiul) deltopectoral; 2- reg. deltoidianӽ; 3- peretele anterior al axilei; 4- reg. brahialӽ anterioarӽ;
5- reg plicii cotului; 6- reg. antebrahialӽ anterioarӽ; 7- reg. ant. a gatului m`inii; 8- reg. palmarӽ a mainii; 9- reg. 5- reg plicii cotului; 6- reg. antebrahialӽ anterioarӽ; 7- reg. ant. a gatului m`inii; 8- reg. palmarӽ a mainii; 9- reg.
palmarӽ a degetelor; (b) 1-Capitolul
reg. deltoidianӽ; 2- reg. scapularӽ;
III – Introducere 3- reg.brahialӽ
in studiul posterioarӽ; 4- reg. costalӽ; 5- reg.
anatomiei topografice palmarӽ a degetelor; (b) 1-Capitolul
reg. deltoidianӽ; 2- reg. scapularӽ;
III – Introducere 3- reg.brahialӽ
in studiul posterioarӽ; 4- reg. costalӽ; 5- reg.
anatomiei topografice
costoiliacӽ; 6- reg. olecranianӽ; 7- reg antebrahialӽ posterioarӽ;
134 8- reg. posterioarӽ a gatului mainii; 9- reg. dorsalӽ a costoiliacӽ; 6- reg. olecranianӽ; 7- reg antebrahialӽ posterioarӽ;
134 8- reg. posterioarӽ a gatului mainii; 9- reg. dorsalӽ a
mainii; 10- reg. dorsalӽ a degetelor mainii; 10- reg. dorsalӽ a degetelor
Scheletul umarului este rerezentat de scapula si clavicula. Scheletul umarului este rerezentat de scapula si clavicula.
In mod frecvent prin umӽr se înĠelege articulaĠia care uneúte humerusul cu scapula - In mod frecvent prin umӽr se înĠelege articulaĠia care uneúte humerusul cu scapula -
articulaĠia glenohumeral΁. Aceasta reprezintӽ o articulaĠie adevӽratӽ la care se adaugӽ úi o articulaĠia glenohumeral΁. Aceasta reprezintӽ o articulaĠie adevӽratӽ la care se adaugӽ úi o
articulaĠie falsӽ, asociatӽ, articulaĠia subdeltoidianӽ. Dar scapula este un os plat, legat de torace pe articulaĠie falsӽ, asociatӽ, articulaĠia subdeltoidianӽ. Dar scapula este un os plat, legat de torace pe
de o parte prin claviculӽ úi pe de altӽ parte ataúat pe faĠa posterioarӽ a acestuia, ceea ce determinӽ de o parte prin claviculӽ úi pe de altӽ parte ataúat pe faĠa posterioarӽ a acestuia, ceea ce determinӽ
apariĠia unor articulaĠii suplimentare. apariĠia unor articulaĠii suplimentare.
- articulaĠia acromioclavicular΁ ( adevӽratӽ, asociatӽ) - articulaĠia acromioclavicular΁ ( adevӽratӽ, asociatӽ)
- articulaĠia sternoclavicular΁ - articulaĠia sternoclavicular΁
- sindesmoza coracoclavicular΁ - sindesmoza coracoclavicular΁
- planul de alunecare scapulotoracic ( falsӽ, principalӽ) - planul de alunecare scapulotoracic ( falsӽ, principalӽ)
Umӽrul comportӽ deci 5 articulaĠii distincte ce definesc douӽ regiuni cu funcĠii diferite: Umӽrul comportӽ deci 5 articulaĠii distincte ce definesc douӽ regiuni cu funcĠii diferite:
A.Ansamblul scapulotoracic A.Ansamblul scapulotoracic
B.Ansamblul scapulohumeral B.Ansamblul scapulohumeral
Acest ansamblu asigurӽ o dublӽ funcĠie: Acest ansamblu asigurӽ o dublӽ funcĠie:
- permite mobilizarea complexӽ, de mare amplitudine a braĠului, la care se adaugӽ cea a cotului úi - permite mobilizarea complexӽ, de mare amplitudine a braĠului, la care se adaugӽ cea a cotului úi
gâtului mâinii permiĠând astfel miúcӽri într-un spaĠiu foarte larg gâtului mâinii permiĠând astfel miúcӽri într-un spaĠiu foarte larg
- permite o bunӽ stabilitate în cazul în care membrul superior are nevoie de o forĠӽ crescutӽ (prize - permite o bunӽ stabilitate în cazul în care membrul superior are nevoie de o forĠӽ crescutӽ (prize
puternice, manevrarea obiectelor grele). puternice, manevrarea obiectelor grele).
1. ArticulaĠia sternoclavicularӽ 1. ArticulaĠia sternoclavicularӽ
Este o articulaĠie sinovial΁, selar΁, ce uneúte extremitatea sternalӽ a claviculei cu sternul úi Este o articulaĠie sinovial΁, selar΁, ce uneúte extremitatea sternalӽ a claviculei cu sternul úi
primul cartilaj costal; biaxial΁. primul cartilaj costal; biaxial΁.
Componente: - suprafeĠe articulare concave într-un sens úi convexe în celӽlalt Componente: - suprafeĠe articulare concave într-un sens úi convexe în celӽlalt
sens între care se gӽseúte un fibrocartilaj sens între care se gӽseúte un fibrocartilaj
- mijloace de unire: - capsula articularӽ - mijloace de unire: - capsula articularӽ
- ligamente: - ligamente:
- sternoclavicular anterior - sternoclavicular anterior
- sternoclavicular posterior - sternoclavicular posterior
- interclavicular - interclavicular
- costoclavicular - costoclavicular
La nivelul acestei articulaĠii se pot realiza miúcӽri ale claviculei. La nivelul acestei articulaĠii se pot realiza miúcӽri ale claviculei.
A. Miúcӽri de ridicare úi coborâre în plan frontal în jurul unui ax sagital care trece prin A. Miúcӽri de ridicare úi coborâre în plan frontal în jurul unui ax sagital care trece prin
ligamentul costoclavicular úi prin extremitatea sternalӽ a claviculei. In miúcarea de ridicare ligamentul costoclavicular úi prin extremitatea sternalӽ a claviculei. In miúcarea de ridicare
extremitatea acromialӽ a claviculei se ridicӽ, iar cea sternalӽ coboarӽ. In miúcarea de coborâre se extremitatea acromialӽ a claviculei se ridicӽ, iar cea sternalӽ coboarӽ. In miúcarea de coborâre se
petrece un fenomen invers. Limitele miúcӽrilor sunt de 8-10 cm pentru ridicare úi 3 cm pentru petrece un fenomen invers. Limitele miúcӽrilor sunt de 8-10 cm pentru ridicare úi 3 cm pentru
coborâre. Miúcarea de ridicare este limitatӽ de ligamentul costoclavicular, iar cea de coborâre de coborâre. Miúcarea de ridicare este limitatӽ de ligamentul costoclavicular, iar cea de coborâre de
coasta I, ligamentul sternoclavicular úi interclavicular. coasta I, ligamentul sternoclavicular úi interclavicular.
B. Miúcӽri de proiecĠie anterioarӽ úi posterioarӽ ( antepulsie úi retropulsie), în plan B. Miúcӽri de proiecĠie anterioarӽ úi posterioarӽ ( antepulsie úi retropulsie), în plan
orizontal în jurul unui ax vertical ce trece prin extremitatea sternalӽ a claviculei. Când extremitatea orizontal în jurul unui ax vertical ce trece prin extremitatea sternalӽ a claviculei. Când extremitatea
acromialӽ este dusӽ anterior cea sternalӽ se deplaseazӽ posterior (proiecĠie anterioarӽ). DistanĠa acromialӽ este dusӽ anterior cea sternalӽ se deplaseazӽ posterior (proiecĠie anterioarӽ). DistanĠa
dintre punctele extreme ale miúcӽrii este de 7-10 cm. dintre punctele extreme ale miúcӽrii este de 7-10 cm.
Sunt limitate de ligamentele sternoclaviculare. Sunt limitate de ligamentele sternoclaviculare.
2. ArticulaĠia acromioclavicularӽ 2. ArticulaĠia acromioclavicularӽ
Este o articulaĠie sinovial΁, plan΁. Este o articulaĠie sinovial΁, plan΁.
Componente: - suprafeĠele articulare convexe într-un sens, concave în celӽlalt, între care se Componente: - suprafeĠele articulare convexe într-un sens, concave în celӽlalt, între care se
gӽseúte un fibrocartilaj gӽseúte un fibrocartilaj
- ligament acromioclavicular - ligament acromioclavicular
In aceastӽ articulaĠie se produc miúcӽri de alunecare. Scapula urmeazӽ deplasӽrile In aceastӽ articulaĠie se produc miúcӽri de alunecare. Scapula urmeazӽ deplasӽrile
claviculei, dar rӽmâne alipitӽ de torace. claviculei, dar rӽmâne alipitӽ de torace.
135 135
3. Sindesmoza coracoclavicularӽ 3. Sindesmoza coracoclavicularӽ

Este o articulaĠie fibroas΁, în care suprafeĠele articulare sunt unite printr-un ligament Este o articulaĠie fibroas΁, în care suprafeĠele articulare sunt unite printr-un ligament
interosos (coracoclavicular) format din douӽ porĠiuni: ligamentul trapezoid úi ligamentul conoid. interosos (coracoclavicular) format din douӽ porĠiuni: ligamentul trapezoid úi ligamentul conoid.
Datoritӽ faptului cӽ aceste ligamente unesc clavicula cu procesul coracoid ele fac ca Datoritӽ faptului cӽ aceste ligamente unesc clavicula cu procesul coracoid ele fac ca
greutatea membrului superior sӽ fie suportatӽ în mai mare mӽsurӽ de claviculӽ úi în mai micӽ greutatea membrului superior sӽ fie suportatӽ în mai mare mӽsurӽ de claviculӽ úi în mai micӽ
mӽsurӽ de acromion. De asemeni, au rolul de a limita miúcӽrile dintre scapulӽ úi claviculӽ. mӽsurӽ de acromion. De asemeni, au rolul de a limita miúcӽrile dintre scapulӽ úi claviculӽ.
4. ArticulaĠia glenohumeralӽ 4. ArticulaĠia glenohumeralӽ
Este o articulaĠie sinovial΁, sferoidal΁, triaxial΁. Este o articulaĠie sinovial΁, sferoidal΁, triaxial΁.
Componente: - suprafeĠe articulare - capul humeral acoperit de cartilaj hialin Componente: - suprafeĠe articulare - capul humeral acoperit de cartilaj hialin
cu grosime uniformӽ (2 mm) cu grosime uniformӽ (2 mm)
- cavitatea glenoidӽ a scapulei acoperitӽ de - cavitatea glenoidӽ a scapulei acoperitӽ de
cartilaj hialin, mai gros la periferie cartilaj hialin, mai gros la periferie
- mijloace de unire: - capsula articularӽ - laxӽ - mijloace de unire: - capsula articularӽ - laxӽ
- ligamente - coracohumeral - ligamente - coracohumeral
- glenohumeral - glenohumeral
La acestea se adaugӽ labrumul glenoidal care este un inel fibrocartilaginos ce asigurӽ o mai La acestea se adaugӽ labrumul glenoidal care este un inel fibrocartilaginos ce asigurӽ o mai
bunӽ concordanĠӽ între suprafeĠele articulare. Permite realizarea miúcӽrilor în toate cele 3 plane bunӽ concordanĠӽ între suprafeĠele articulare. Permite realizarea miúcӽrilor în toate cele 3 plane
anatomice. anatomice.
A. Miúcӽrile de anteproiecĠie ( flexie, anteducĠie, antepulsie ) úi retroproiecĠie (extensie, A. Miúcӽrile de anteproiecĠie ( flexie, anteducĠie, antepulsie ) úi retroproiecĠie (extensie,
retroducĠie, retropulsie) se realizeazӽ în plan sagital în jurul unui ax transversal ce trece prin centrul retroducĠie, retropulsie) se realizeazӽ în plan sagital în jurul unui ax transversal ce trece prin centrul
tuberculului mare úi centrul cavitӽĠii glenoide. tuberculului mare úi centrul cavitӽĠii glenoide.
Miúcarea de anteproiecĠie este limitatӽ de ligamentul coracohumeral úi partea posterioară a Miúcarea de anteproiecĠie este limitatӽ de ligamentul coracohumeral úi partea posterioară a
capsulei, iar cea de retroproiecĠie de întinderea pӽrĠii anterioare a capsulei úi contracĠia muúchiului capsulei, iar cea de retroproiecĠie de întinderea pӽrĠii anterioare a capsulei úi contracĠia muúchiului
scapular. AnteproiecĠia progreseazӽ de la 0 la 180q. Numai pe parcursul primelor 90q se realizeazӽ scapular. AnteproiecĠia progreseazӽ de la 0 la 180q. Numai pe parcursul primelor 90q se realizeazӽ
în articulaĠia glenohumeralӽ; pentru urmӽtoarele 60q intervine articulaĠia scapulo-toracicӽ, iar pentru în articulaĠia glenohumeralӽ; pentru urmӽtoarele 60q intervine articulaĠia scapulo-toracicӽ, iar pentru
ultimele 30q hiperlordoza lombarӽ. ultimele 30q hiperlordoza lombarӽ.
RetroproiecĠia progreseazӽ de la 0 la 50-60q, când se realizeazӽ activ; pasiv poate ajunge úi RetroproiecĠia progreseazӽ de la 0 la 50-60q, când se realizeazӽ activ; pasiv poate ajunge úi
chiar depӽúi 90q. chiar depӽúi 90q.
B. Miúcӽrile de abducĠie úi adducĠie se realizeazӽ în plan frontal în jurul unui ax sagital ce B. Miúcӽrile de abducĠie úi adducĠie se realizeazӽ în plan frontal în jurul unui ax sagital ce
trece prin partea intero-externӽ a capului humeral, puĠin înӽuntrul gâtului anatomic. trece prin partea intero-externӽ a capului humeral, puĠin înӽuntrul gâtului anatomic.
AbducĠia constӽ în depӽrtarea braĠului de corp, pânӽ când acesta atinge urechea, progresând AbducĠia constӽ în depӽrtarea braĠului de corp, pânӽ când acesta atinge urechea, progresând
de la 0 la 180q. Peste amplitudinea de 90q, se numeúte elevaĠie úi se realizeazӽ cu translarea de la 0 la 180q. Peste amplitudinea de 90q, se numeúte elevaĠie úi se realizeazӽ cu translarea
scapulei. Când miúcarea este efectuatӽ de un singur membru se produce înclinarea lateralӽ a scapulei. Când miúcarea este efectuatӽ de un singur membru se produce înclinarea lateralӽ a
coloanei dorsolombare, iar când se executӽ cu ambele membre se accentueazӽ lordoza lombarӽ. coloanei dorsolombare, iar când se executӽ cu ambele membre se accentueazӽ lordoza lombarӽ.
AdducĠia este miúcarea de apropiere a braĠului de linia medianӽ a corpului. AdducĠia este miúcarea de apropiere a braĠului de linia medianӽ a corpului.
C. Miúcӽrile de rotaĠie internӽ úi externӽ se realizeazӽ în plan transversal în jurul unui ax C. Miúcӽrile de rotaĠie internӽ úi externӽ se realizeazӽ în plan transversal în jurul unui ax
vertical ce trece prin capul humerusului úi se continuӽ cu axa antomicӽ longitudinalӽ a humerusului. vertical ce trece prin capul humerusului úi se continuӽ cu axa antomicӽ longitudinalӽ a humerusului.
Muúchii umӽrului. Se pot împӽrĠi în 2 mari categorii: Muúchii umӽrului. Se pot împӽrĠi în 2 mari categorii:
A.Muúchii umӽrului-scapulo (claviculo) toracici- care mobilizeazӽ scapula úi clavicula faĠӽ de A.Muúchii umӽrului-scapulo (claviculo) toracici- care mobilizeazӽ scapula úi clavicula faĠӽ de
torace : m. dintat anterior, m. subclavicular, m. pectoral mic, m. sternocleidomastoidian, m. torace : m. dintat anterior, m. subclavicular, m. pectoral mic, m. sternocleidomastoidian, m.
ridicator al scapulei, m. trapez . ridicator al scapulei, m. trapez .
B.Muúchii umӽrului-scapulo humerali : m. subscapular, m. supraspinos, m. infraspinos, m. B.Muúchii umӽrului-scapulo humerali : m. subscapular, m. supraspinos, m. infraspinos, m.
rotund mic, m. coracobrahial, m. biceps brachial, m. pectoral mare, m. dorsal mare, m. rotund mare, rotund mic, m. coracobrahial, m. biceps brachial, m. pectoral mare, m. dorsal mare, m. rotund mare,
m. deltoid. m. deltoid.
Elementele vasculare úi nervoase ale regiunii umӽrului sunt reprezentate de: Elementele vasculare úi nervoase ale regiunii umӽrului sunt reprezentate de:
- artera axilarӽ care continuӽ artera subclavie, de la claviculӽ pânӽ la marginea inferioarӽ a - artera axilarӽ care continuӽ artera subclavie, de la claviculӽ pânӽ la marginea inferioarӽ a
pectoralului mare, unde îúi schimbӽ numele în artera brahialӽ.La origine încruciúeazӽ mijlocul pectoralului mare, unde îúi schimbӽ numele în artera brahialӽ.La origine încruciúeazӽ mijlocul
claviculei, unde poate fi comprimatӽ pentru realizarea hemostazei provizorii la nivelul claviculei, unde poate fi comprimatӽ pentru realizarea hemostazei provizorii la nivelul
membrului superior. Dӽ ramuri colaterale (artera toracicӽ superioarӽ, artera toracoacromialӽ, membrului superior. Dӽ ramuri colaterale (artera toracicӽ superioarӽ, artera toracoacromialӽ,
artera toracicӽ lateralӽ, artera subscapularӽ úi cele douӽ artere circumflexe humerale. artera toracicӽ lateralӽ, artera subscapularӽ úi cele douӽ artere circumflexe humerale.
- vena axilarӽ ( antero-medial de arterӽ ) - vena axilarӽ ( antero-medial de arterӽ )
136 136
- plexul brahial este prezent în axilӽ prin fasciculele sale úi prin ramuri colaterale (nervii - plexul brahial este prezent în axilӽ prin fasciculele sale úi prin ramuri colaterale (nervii
pectorali laterali úi mediali, nervul toracic lung, nervii subscapulari, nervul toracodorsal). pectorali laterali úi mediali, nervul toracic lung, nervii subscapulari, nervul toracodorsal).
- noduri limfatice axilare (20-30) repartizate în grupe superficiale úi profunde,legate între ele - noduri limfatice axilare (20-30) repartizate în grupe superficiale úi profunde,legate între ele
printr-o reĠea de vase limfatice formând plexul limfatic axilar. printr-o reĠea de vase limfatice formând plexul limfatic axilar.
m. deltoideus m. deltoideus
m. coracobrachialis m. coracobrachialis
m. pectoralis major m. pectoralis major
vena cefalicӽ vena cefalicӽ
m. biceps brachii m. biceps brachii

m. coracobrachialis m. coracobrachialis
nerv musculocutanat nerv musculocutanat
vena cefalicӽ vena cefalicӽ
Artera axilarӽ Artera axilarӽ
m. biceps brachii m. biceps brachii
Artera subscapularӽ Artera subscapularӽ
m. brachialis m. brachialis
Artera laterotoracicӽ Artera laterotoracicӽ
Nervul lung toracic Nervul lung toracic
M. latissimus dorsi M. latissimus dorsi

Nerv ulnar Nerv ulnar
Nerv median Nerv median
Nerv ulnar Artera brahialӽ Nerv ulnar Artera brahialӽ
Cap lung triceps brahial Cap lung triceps brahial
Cap lateral n.radial humerus Cap lateral n.radial humerus
triceps triceps
brahial brahial
- -
a. scapularӽ dorsalӽ a. scapularӽ dorsalӽ
n. suprascapular a. subclavie n. suprascapular a. subclavie
n. pectoral lateral vena jugularӽ externӽ n. pectoral lateral vena jugularӽ externӽ
vena subclavicularӽ vena subclavicularӽ
n. musculocutanat n. musculocutanat
n. axilar n. axilar
a. circumflexӽ humeralӽ n. brahial cutanat medial a. circumflexӽ humeralӽ n. brahial cutanat medial
n. antebrahial cutanat medial n. antebrahial cutanat medial
n. radial n. radial
n. ulnar n. ulnar
n. median n. median
vena cefalicӽ a. brahialӽ vena cefalicӽ a. brahialӽ
Figura 3.7. Regiunea axilarӽ - elemente Figura 3.7. Regiunea axilarӽ - elemente
vasculare úi nervoase vasculare úi nervoase
137 137
BraĠul este segmentul situat între umӽr úi cot. La copii, femei úi subiecĠii adipoúi are formӽ BraĠul este segmentul situat între umӽr úi cot. La copii, femei úi subiecĠii adipoúi are formӽ
aproape cilindricӽ. La subiecĠii musculoúi în regiunea anterioarӽ a braĠului proeminӽ relieful aproape cilindricӽ. La subiecĠii musculoúi în regiunea anterioarӽ a braĠului proeminӽ relieful
muúchiului biceps brahial, flancat de douӽ úanĠuri bicipitale. Dintre acestea úanĠul bicipital medial muúchiului biceps brahial, flancat de douӽ úanĠuri bicipitale. Dintre acestea úanĠul bicipital medial
este întins din axilӽ pânӽ la plica cotului, iar úanĠul bicipital lateral, mai puĠin evident este întins de este întins din axilӽ pânӽ la plica cotului, iar úanĠul bicipital lateral, mai puĠin evident este întins de
la tuberozitatea deltoidianӽ tot pânӽ la plica cotului. La indivizii slabi úi musculoúi, prin piele se la tuberozitatea deltoidianӽ tot pânӽ la plica cotului. La indivizii slabi úi musculoúi, prin piele se
poate observa reĠeaua venoasӽ subcutanatӽ. poate observa reĠeaua venoasӽ subcutanatӽ.
Limitele braĠului sunt reprezentate dupӽ cum urmeazӽ: Limitele braĠului sunt reprezentate dupӽ cum urmeazӽ:
- proximal - linia circularӽ care trece prin marginea inferioarӽ a pectoralului mare - proximal - linia circularӽ care trece prin marginea inferioarӽ a pectoralului mare
- distal - planul transversal ce trece la douӽ lӽĠimi de deget deasupra epicondililor humerali. - distal - planul transversal ce trece la douӽ lӽĠimi de deget deasupra epicondililor humerali.
BraĠul este subîmpӽrĠit într-o regiune anterioarӽ úi una posterioarӽ. BraĠul este subîmpӽrĠit într-o regiune anterioarӽ úi una posterioarӽ.
Scheletul braĠului este reprezentat de humerus. Scheletul braĠului este reprezentat de humerus.
Muúchii braĠului sunt repartizaĠi în douӽ regiuni: Muúchii braĠului sunt repartizaĠi în douӽ regiuni:
- regiunea anterioarӽ: - muúchiul biceps brahial - regiunea anterioarӽ: - muúchiul biceps brahial
- muúchiul coracobrahial - muúchiul coracobrahial
- muúchiul brahial - muúchiul brahial
- regiunea posterioarӽ: - muúchiul triceps brahial - regiunea posterioarӽ: - muúchiul triceps brahial
Cele douӽ regiuni sunt separate între ele prin septe intermusculare ce provin din fascia Cele douӽ regiuni sunt separate între ele prin septe intermusculare ce provin din fascia
braĠului. braĠului.
Miúcӽrile braĠului se realizeazӽ în articulaĠia glenohumeralӽ úi au fost descrise anterior. Miúcӽrile braĠului se realizeazӽ în articulaĠia glenohumeralӽ úi au fost descrise anterior.
Principalele elemente vasculare úi nervoase ale braĠului sunt: Principalele elemente vasculare úi nervoase ale braĠului sunt:
- artera brahialӽ cu cele douӽ vene comitante úi nervul median pentru regiunea anterioarӽ. Aceste - artera brahialӽ cu cele douӽ vene comitante úi nervul median pentru regiunea anterioarӽ. Aceste
elemente sunt situate imediat subfascial în úanĠul bicipital medial, coborând de-a lungul marginii elemente sunt situate imediat subfascial în úanĠul bicipital medial, coborând de-a lungul marginii
mediale a bicepsului, satelitul arterei brahiale: nervul median este situat iniĠial lateral de arterӽ, apoi mediale a bicepsului, satelitul arterei brahiale: nervul median este situat iniĠial lateral de arterӽ, apoi
încruciúeazӽ anterior vasele în treimea mijlocie a braĠului úi coboarӽ medial de arterӽ.La acestea se încruciúeazӽ anterior vasele în treimea mijlocie a braĠului úi coboarӽ medial de arterӽ.La acestea se
adaugӽ nervul ulnar care în ½ distalӽ a braĠului perforeazӽ septul intermuscular medial úi trece în adaugӽ nervul ulnar care în ½ distalӽ a braĠului perforeazӽ septul intermuscular medial úi trece în
regiunea posterioarӽ; nervul musculocutanat; nervul radial care vine din regiunea posterioarӽ úi intrӽ regiunea posterioarӽ; nervul musculocutanat; nervul radial care vine din regiunea posterioarӽ úi intrӽ
în regiune în 1/3 mijlocie a braĠului. în regiune în 1/3 mijlocie a braĠului.
In regiunea posterioarӽ nervul radial coboarӽ între cele douӽ capete scurte ale tricepsului, In regiunea posterioarӽ nervul radial coboarӽ între cele douӽ capete scurte ale tricepsului,
direct pe planul osos, împreunӽ cu vasele brahiale profunde. direct pe planul osos, împreunӽ cu vasele brahiale profunde.
Cotul sau regiunea cotului, intermediarӽ între braĠ úi antebraĠ, corespunde articulaĠiei Cotul sau regiunea cotului, intermediarӽ între braĠ úi antebraĠ, corespunde articulaĠiei
cotului. Ea constituie zona de tranziĠie de la forma cilindricӽ a braĠului la cea turtitӽ anteroposterior cotului. Ea constituie zona de tranziĠie de la forma cilindricӽ a braĠului la cea turtitӽ anteroposterior
a antebraĠului. a antebraĠului.
Limitele regiunii sunt: Limitele regiunii sunt:
- proximal - planul transversal care trece la 2 lӽĠimi de deget deasupra condililor humerali - proximal - planul transversal care trece la 2 lӽĠimi de deget deasupra condililor humerali
- distal - planul transversal dus la douӽ degete sub cei 2 epicondili humerali. - distal - planul transversal dus la douӽ degete sub cei 2 epicondili humerali.
Cotul se împarte în douӽ regiuni prin planul frontal ce trece prin epicondilii humerali. Cotul se împarte în douӽ regiuni prin planul frontal ce trece prin epicondilii humerali.
Regiunea cubitalӽ anterioarӽ are o importanĠӽ deosebitӽ deoarece la acest nivel se gӽsesc Regiunea cubitalӽ anterioarӽ are o importanĠӽ deosebitӽ deoarece la acest nivel se gӽsesc
venele superficiale cefalicӽ úi bazilicӽ, uúor vizibile úi putând fi mai bine evidenĠiate cu ajutorul venele superficiale cefalicӽ úi bazilicӽ, uúor vizibile úi putând fi mai bine evidenĠiate cu ajutorul
stazei venoase realizatӽ prin aplicarea unui garou pe braĠ; aici se fac puncĠiile venoase în scopul stazei venoase realizatӽ prin aplicarea unui garou pe braĠ; aici se fac puncĠiile venoase în scopul
recoltӽrii sângelui sau injecĠiile intravenoase. recoltӽrii sângelui sau injecĠiile intravenoase.
Regiunea cubitalӽ posterioarӽ este denumitӽ úi regiunea olecranianӽ. Când antebraĠul este în Regiunea cubitalӽ posterioarӽ este denumitӽ úi regiunea olecranianӽ. Când antebraĠul este în
extensie olecranul úi epicondilii humerali sunt dispuse pe aceeaúi linie orizontalӽ. Intre ele se extensie olecranul úi epicondilii humerali sunt dispuse pe aceeaúi linie orizontalӽ. Intre ele se
formeazӽ 2 úanĠuri verticale, cel medial fiind mai adânc. In flexie olecranul descinde astfel încât formeazӽ 2 úanĠuri verticale, cel medial fiind mai adânc. In flexie olecranul descinde astfel încât
cele 3 proeminenĠe delimiteazӽ un triunghi cu vârful în jos. cele 3 proeminenĠe delimiteazӽ un triunghi cu vârful în jos.
Olecranul poate fi frecvent sediul unor fracturi sau se pot produce luxaĠii ale articulaĠiilor Olecranul poate fi frecvent sediul unor fracturi sau se pot produce luxaĠii ale articulaĠiilor
cotului în urma cӽderilor pe cot cu lezarea nervului ulnar. cotului în urma cӽderilor pe cot cu lezarea nervului ulnar.
138 138
La formarea articulaĠiei cotului participӽ 3 oase: humerusul, ulna úi radiusul. Teoretic la La formarea articulaĠiei cotului participӽ 3 oase: humerusul, ulna úi radiusul. Teoretic la
acest nivel se pot descrie 3 articulaĠii: acest nivel se pot descrie 3 articulaĠii:
- humeroulnarӽ - humeroulnarӽ
- humeroradialӽ - humeroradialӽ
- radioulnarӽ proximalӽ - radioulnarӽ proximalӽ
Dacӽ luӽm în considerare faptul cӽ pentru toate aceste articulaĠii existӽ o singurӽ capsulӽ Dacӽ luӽm în considerare faptul cӽ pentru toate aceste articulaĠii existӽ o singurӽ capsulӽ
putem considera cӽ existӽ o singurӽ articulaĠie. putem considera cӽ existӽ o singurӽ articulaĠie.
Din punct de vedere funcĠional însӽ se descriu douӽ articulaĠii diferite: una în raport cu Din punct de vedere funcĠional însӽ se descriu douӽ articulaĠii diferite: una în raport cu
miúcӽrile de flexie-extensie úi una în raport cu miúcӽrile de pronaĠie-supinaĠie. Deoarece miúcӽrile de flexie-extensie úi una în raport cu miúcӽrile de pronaĠie-supinaĠie. Deoarece
considerentele funcĠionale au predominat asupra celor anatomice s-a convenit sӽ se recunoascӽ douӽ considerentele funcĠionale au predominat asupra celor anatomice s-a convenit sӽ se recunoascӽ douӽ
articulaĠii componente ale cotului: articulaĠii componente ale cotului:
1) articulaĠia humerusului cu oasele antebraĠului (HUMERO-ANTEBRAHIALĂ) ce 1) articulaĠia humerusului cu oasele antebraĠului (HUMERO-ANTEBRAHIALĂ) ce
include articulaĠia humeroulnarӽ (în balama) úi articulaĠia humeroradialӽ include articulaĠia humeroulnarӽ (în balama) úi articulaĠia humeroradialӽ
(elipsoidal΁). Dintre acestea cea mai importantӽ pentru miúcӽrile de flexie- (elipsoidal΁). Dintre acestea cea mai importantӽ pentru miúcӽrile de flexie-
extensie este cea humeroulnarӽ. extensie este cea humeroulnarӽ.
2) articulaĠia radioulnarӽ proximalӽ responsabilӽ de miúcarea de pronaĠie- 2) articulaĠia radioulnarӽ proximalӽ responsabilӽ de miúcarea de pronaĠie-
supinaĠie. supinaĠie.
A. ArticulaĠia humeroantebrahialӽ (sinoval΁, în balama, uniaxial΁) permite miúcӽri de A. ArticulaĠia humeroantebrahialӽ (sinoval΁, în balama, uniaxial΁) permite miúcӽri de
flexie-extensie. flexie-extensie.
Componente: - suprafeĠele articulare:- trohlea úi capitulul humerusului + úanĠ intermediar Componente: - suprafeĠele articulare:- trohlea úi capitulul humerusului + úanĠ intermediar
- incizura trohlearӽ (ulna) - incizura trohlearӽ (ulna)
- foseta capului radial (radius) - foseta capului radial (radius)
Toate suprafeĠele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin cu grosimea de 1,5 mm. Toate suprafeĠele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin cu grosimea de 1,5 mm.
Mijloace de unire: - capsula articular΁ cu 2 straturi (extern-fibros, intern -sinovial) Mijloace de unire: - capsula articular΁ cu 2 straturi (extern-fibros, intern -sinovial)
Stratul fibros se inserӽ de-a lungul unei linii care trece anterior deasupra fosei coronoide úi Stratul fibros se inserӽ de-a lungul unei linii care trece anterior deasupra fosei coronoide úi
radiale, posterior la periferia fosei olecraniene, lateral úi medial pe partea inferioarӽ a celor doi radiale, posterior la periferia fosei olecraniene, lateral úi medial pe partea inferioarӽ a celor doi
epicondili humerali (cei 2 epicondili rӽmân liberi). Pe antebraĠ linia de inserĠie se gӽseúte în jurul epicondili humerali (cei 2 epicondili rӽmân liberi). Pe antebraĠ linia de inserĠie se gӽseúte în jurul
colului radial iar la ulnӽ pe ambele margini ale incizurii trohleare, pe incizura radialӽ, olecran úi colului radial iar la ulnӽ pe ambele margini ale incizurii trohleare, pe incizura radialӽ, olecran úi
procesul coronoidian. Vârfurile olecranului úi procesului coronoidian se gӽsesc în interiorul procesul coronoidian. Vârfurile olecranului úi procesului coronoidian se gӽsesc în interiorul
capsulei, deci fracturile sau smulgerile vor interesa úi capsula . capsulei, deci fracturile sau smulgerile vor interesa úi capsula .
-ligamente: - ligamentul colateral ulnar se întinde de la epicondilul -ligamente: - ligamentul colateral ulnar se întinde de la epicondilul
medial la marginea incizurii trohleare a ulnei medial la marginea incizurii trohleare a ulnei
- ligamentul colateral radial porneúte de la epicondilul - ligamentul colateral radial porneúte de la epicondilul
lateral úi se împarte în 2 fascicule care trec anterior úi posterior de capul lateral úi se împarte în 2 fascicule care trec anterior úi posterior de capul
radial úi se fixeazӽ fiecare la extremitatea respectivӽ a incizurii radiale a radial úi se fixeazӽ fiecare la extremitatea respectivӽ a incizurii radiale a
ulnei. ulnei.
Ambele ligamente sunt foarte rezistente úi pot determina smulgeri ale epicondililor în Ambele ligamente sunt foarte rezistente úi pot determina smulgeri ale epicondililor în
traumatisme. traumatisme.
B. ArticulaĠia radioulnarӽ proximalӽ (sinovial΁, trohoid΁, uniaxial΁) permite miúcӽri de B. ArticulaĠia radioulnarӽ proximalӽ (sinovial΁, trohoid΁, uniaxial΁) permite miúcӽri de
supinaĠie-pronaĠie. supinaĠie-pronaĠie.
Componente: - suprafeĠe articulare: - incizura radialӽ (ulna) - segment cilindric Componente: - suprafeĠe articulare: - incizura radialӽ (ulna) - segment cilindric
gol gol
- capul radiusului -segment cilindric plin - capul radiusului -segment cilindric plin
Mijloace de unire :- capsula articular΁ Mijloace de unire :- capsula articular΁
-ligamente : -inelar - înconjoarӽ capul radial, plecând de la -ligamente : -inelar - înconjoarӽ capul radial, plecând de la
extremitatea anterioarӽ a incizurii radiale; extremitatea anterioarӽ a incizurii radiale;
-pӽtrat între marginea inferioarӽ a incizurii -pӽtrat între marginea inferioarӽ a incizurii
radiale úi faĠa medialӽ a colului radial radiale úi faĠa medialӽ a colului radial
139 139
C. ArticulaĠia distalӽ radioulnarӽ este tot o trohoid΁, cele douӽ oase fiind unite úi la C. ArticulaĠia distalӽ radioulnarӽ este tot o trohoid΁, cele douӽ oase fiind unite úi la
nivelul diafizelor printr-o sindesmoz΁. Ele alcӽtuiesc astfel o unitate funcĠionalӽ cu rol în miúcӽrile nivelul diafizelor printr-o sindesmoz΁. Ele alcӽtuiesc astfel o unitate funcĠionalӽ cu rol în miúcӽrile
de pronaĠie-supinaĠie, ceea ce ne determinӽ sӽ descriem tot aici úi aceastӽ articulaĠie. de pronaĠie-supinaĠie, ceea ce ne determinӽ sӽ descriem tot aici úi aceastӽ articulaĠie.
Componente: - suprafeĠe articulare: - feĠiúoare articulare ( capul ulnei) Componente: - suprafeĠe articulare: - feĠiúoare articulare ( capul ulnei)
- incizura ulnarӽ a radiusului - incizura ulnarӽ a radiusului
Mijloace de unire: - capsula articular΁ Mijloace de unire: - capsula articular΁
- ligamente radioulnare: - ligamente radioulnare:
- anterior - anterior
- posterior - posterior
- discul articular - discul articular
Miúcӽrile în articulaĠia cotului Miúcӽrile în articulaĠia cotului

1. Miúcӽri de flexie--extensie 1. Miúcӽri de flexie--extensie
Flexia antebraĠului pe braĠ se realizeazӽ în plan sagital, în jurul unui ax transversal ce trece Flexia antebraĠului pe braĠ se realizeazӽ în plan sagital, în jurul unui ax transversal ce trece
prin mijlocul trohleei úi al capitulului humeral. prin mijlocul trohleei úi al capitulului humeral.
Deoarece acest ax nu este perfect transversal, ci orientat din afarӽ înӽuntru, dinainte înapoi úi Deoarece acest ax nu este perfect transversal, ci orientat din afarӽ înӽuntru, dinainte înapoi úi
de sus în jos, atât în flexie cât úi în extensie, braĠul úi antebraĠul nu se vor comporta unul faĠӽ de de sus în jos, atât în flexie cât úi în extensie, braĠul úi antebraĠul nu se vor comporta unul faĠӽ de
altul ca ramurile unui compas. Astfel în miúcarea de flexie antebraĠul ajunge puĠin medial faĠӽ de altul ca ramurile unui compas. Astfel în miúcarea de flexie antebraĠul ajunge puĠin medial faĠӽ de
braĠ, iar în extensie cele douӽ segmente formeazӽ un unghi deschis în afarӽ. Intre flexia úi extensia braĠ, iar în extensie cele douӽ segmente formeazӽ un unghi deschis în afarӽ. Intre flexia úi extensia
maximӽ miúcarea atinge o valoare de 140º. Limitarea flexiei se realizeazӽ prin întinderea pӽrĠii maximӽ miúcarea atinge o valoare de 140º. Limitarea flexiei se realizeazӽ prin întinderea pӽrĠii
posterioare a capsulei, a ligamentului posterior, de cӽtre muúchiul triceps úi de pӽtrunderea posterioare a capsulei, a ligamentului posterior, de cӽtre muúchiul triceps úi de pӽtrunderea
procesului coronoid în fosa corespunzӽtoare. procesului coronoid în fosa corespunzӽtoare.
Extensia e limitatӽ de vârful olecranului úi de ligamentul anterior al cotului. Extensia e limitatӽ de vârful olecranului úi de ligamentul anterior al cotului.
Muúchi principali Muúchi accesori Muúchi principali Muúchi accesori
Muúchii flexori sunt: - m. brahial - m flexor comun profund al degetelor Muúchii flexori sunt: - m. brahial - m flexor comun profund al degetelor
- m. biceps brahial - m. flexor ulnar al carpului - m. biceps brahial - m. flexor ulnar al carpului
- m. brahioradial - m. palmar scurt - m. brahioradial - m. palmar scurt
- m. plamar lung - m. plamar lung
Muúchii extensori sunt:- m. triceps brahial - m. anconeu Muúchii extensori sunt:- m. triceps brahial - m. anconeu
- m. extensor comun al degetelor - m. extensor comun al degetelor
- m. extensor ulnar al carp - m. extensor ulnar al carp
- m. extensor al degetului mic - m. extensor al degetului mic
2. Miúcӽri de pronaĠie-supinaĠie 2. Miúcӽri de pronaĠie-supinaĠie
Au loc în plan transversal, în jurul unui ax vertical. Au loc în plan transversal, în jurul unui ax vertical.
Pot fi miúcӽri pure, în care ulna este imobilӽ úi singurul os care se miúcӽ este radiusul; axul Pot fi miúcӽri pure, în care ulna este imobilӽ úi singurul os care se miúcӽ este radiusul; axul
trece prin capul radiusului úi al ulnei. Se produc extrem de rar în activitatea obiúnuitӽ. trece prin capul radiusului úi al ulnei. Se produc extrem de rar în activitatea obiúnuitӽ.
Miúcӽrile obiúnuite de pronaĠie úi supinaĠie se produc la nivelul celor douӽ articulaĠii Miúcӽrile obiúnuite de pronaĠie úi supinaĠie se produc la nivelul celor douӽ articulaĠii
radioulnare úi sunt însoĠite úi de miúcӽri în articulaĠia scapulohumeralӽ (9-12º) úi la nivelul mâinii radioulnare úi sunt însoĠite úi de miúcӽri în articulaĠia scapulohumeralӽ (9-12º) úi la nivelul mâinii
(lanĠ articular). PronaĠia atinge amplitudini de 125º/135º (la femei), muúchii principali fiind (lanĠ articular). PronaĠia atinge amplitudini de 125º/135º (la femei), muúchii principali fiind
reprezentaĠi de: muúchiul rotund pronator, muúchiul pӽtrat pronator úi muúchiul flexor radial reprezentaĠi de: muúchiul rotund pronator, muúchiul pӽtrat pronator úi muúchiul flexor radial
al carpului, iar muúchii accesori de: muúchiul palmar mare, muúchiul brahioradial úi muúchiul al carpului, iar muúchii accesori de: muúchiul palmar mare, muúchiul brahioradial úi muúchiul
anconeu. anconeu.
SupinaĠia atinge amplitudini de 180º (190º la femei) muúchii principali fiind reprezentaĠi SupinaĠia atinge amplitudini de 180º (190º la femei) muúchii principali fiind reprezentaĠi
de: muúchiul biceps radial úi supinator, iar cei accesori de: muúchiul brahioradial, muúchiul de: muúchiul biceps radial úi supinator, iar cei accesori de: muúchiul brahioradial, muúchiul
extensor al indexului úi muúchiul lung extensor al policelui. extensor al indexului úi muúchiul lung extensor al policelui.
Când antebraĠul este extins pe braĠ muúchiul principal este supinatorul, iar când miúcarea se Când antebraĠul este extins pe braĠ muúchiul principal este supinatorul, iar când miúcarea se
executӽ cu cotul flectat în unghi drept muúchiul principal devine bicepsul brahial, deoarece în executӽ cu cotul flectat în unghi drept muúchiul principal devine bicepsul brahial, deoarece în
aceastӽ poziĠie el dispune de o pârghie virtualӽ úi de un moment al muúchiului maxime. aceastӽ poziĠie el dispune de o pârghie virtualӽ úi de un moment al muúchiului maxime.
Brahioradialul este pronator când se porneúte din poziĠia de supinaĠie maximӽ úi supinator când se Brahioradialul este pronator când se porneúte din poziĠia de supinaĠie maximӽ úi supinator când se
140 140
porneúte din poziĠia de pronaĠie maximӽ. Limitarea pronaĠiei úi supinaĠiei se realizeazӽ prin porneúte din poziĠia de pronaĠie maximӽ. Limitarea pronaĠiei úi supinaĠiei se realizeazӽ prin
încruciúarea radiusului pe cubitus, ligamentul pӽtrat (superior) úi ligamentul triunghiular (inferior) încruciúarea radiusului pe cubitus, ligamentul pӽtrat (superior) úi ligamentul triunghiular (inferior)
AntebraĠul are forma unui trunchi de con alungit, cu baza mare spre cot, uúor turtit AntebraĠul are forma unui trunchi de con alungit, cu baza mare spre cot, uúor turtit
anteroposterior având pe secĠiune transversalӽ forma unui oval. Aceastӽ formӽ se datoreúte anteroposterior având pe secĠiune transversalӽ forma unui oval. Aceastӽ formӽ se datoreúte
concentrӽrii maselor musculare în partea proximalӽ a segmentului, de unde corpurile musculare se concentrӽrii maselor musculare în partea proximalӽ a segmentului, de unde corpurile musculare se
subĠiazӽ treptat pentru a se continua spre partea distalӽ cu tendoanele. La femei úi la copii, din cauza subĠiazӽ treptat pentru a se continua spre partea distalӽ cu tendoanele. La femei úi la copii, din cauza
dezvoltӽrii mai reduse a musculaturii úi a unui panicul adipos mai bogat antebraĠul are o formӽ mai dezvoltӽrii mai reduse a musculaturii úi a unui panicul adipos mai bogat antebraĠul are o formӽ mai
cilindricӽ. Limitele sunt: cilindricӽ. Limitele sunt:
- proximal - planul transversal ce trece la douӽ lӽĠimi de deget dedesubtul condililor humerali - proximal - planul transversal ce trece la douӽ lӽĠimi de deget dedesubtul condililor humerali
- distal - planul transversal dus la 2 cm deasupra procesului stiloidian al ulnei. - distal - planul transversal dus la 2 cm deasupra procesului stiloidian al ulnei.
Din punct de vedere topografic este subdivizat printr-un plan frontal într-o regiune Din punct de vedere topografic este subdivizat printr-un plan frontal într-o regiune
anterioarӽ úi una posterioarӽ. anterioarӽ úi una posterioarӽ.
Scheletul antebraĠului este format din radius úi ulnӽ. Scheletul antebraĠului este format din radius úi ulnӽ.
Muúchii antebraĠului sunt grupaĠi în 3 regiuni: anterioarӽ, lateralӽ úi posterioarӽ. Muúchii antebraĠului sunt grupaĠi în 3 regiuni: anterioarӽ, lateralӽ úi posterioarӽ.
A. Regiunea anterioarӽ cuprinde 8 muúchi dispuúi în 4 planuri: A. Regiunea anterioarӽ cuprinde 8 muúchi dispuúi în 4 planuri:
a) primul plan prezintӽ dinspre lateral spre medial muúchii rotund pronator, flexor radial al a) primul plan prezintӽ dinspre lateral spre medial muúchii rotund pronator, flexor radial al
carpului, palmar lung, flexor ulnar al carpului. carpului, palmar lung, flexor ulnar al carpului.
b) planul al doilea este format de flexorul superficial al degetelor. b) planul al doilea este format de flexorul superficial al degetelor.
c) planul al treilea este format de muúchii flexor profund al degetelor úi flexor lung al policelui. c) planul al treilea este format de muúchii flexor profund al degetelor úi flexor lung al policelui.
d) planul al patrulea este format de muúchiul pӽtrat pronator. d) planul al patrulea este format de muúchiul pӽtrat pronator.
Muúchii regiunii au porĠiunile lor musculare la nivelul pӽrĠii proximale a antebraĠului úi Muúchii regiunii au porĠiunile lor musculare la nivelul pӽrĠii proximale a antebraĠului úi
tendoanele spre partea distalӽ. Pentru primele douӽ planuri toĠi muúchii iau naútere pe epicondilul tendoanele spre partea distalӽ. Pentru primele douӽ planuri toĠi muúchii iau naútere pe epicondilul
medial (epitrohleeni). Pentru urmӽtoarele douӽ planuri muúchii au originea pe diafizele oaselor medial (epitrohleeni). Pentru urmӽtoarele douӽ planuri muúchii au originea pe diafizele oaselor
antebraĠului. antebraĠului.
B. Regiunea posterioarӽ este formatӽ din 8 muúchi dispuúi pe 2 planuri: B. Regiunea posterioarӽ este formatӽ din 8 muúchi dispuúi pe 2 planuri:
a) planul I (superficial) conĠine muúchii: extensorul degetelor, extensorul degetului mic, extensorul a) planul I (superficial) conĠine muúchii: extensorul degetelor, extensorul degetului mic, extensorul
ulnar al carpului, anconeul. ulnar al carpului, anconeul.
b) planul al doilea (profund) conĠine muúchii: lungul abductor al policelui, scurtul extensor al b) planul al doilea (profund) conĠine muúchii: lungul abductor al policelui, scurtul extensor al
policelui, lungul extensor al policelui, extensorul indexului. policelui, lungul extensor al policelui, extensorul indexului.
C. Regiunea lateralӽ cuprinde 4 muúchi aúezaĠi pe douӽ planuri: C. Regiunea lateralӽ cuprinde 4 muúchi aúezaĠi pe douӽ planuri:
a) planul superficial cu muúchii brahioradial, lungul extensor al carpului, scurt extensor radial al a) planul superficial cu muúchii brahioradial, lungul extensor al carpului, scurt extensor radial al
carpului. carpului.
b) planul profund ce conĠine muúchiul supinator. b) planul profund ce conĠine muúchiul supinator.
Elementele vasculare úi nervoase ale regiunii sunt reprezentate de: Elementele vasculare úi nervoase ale regiunii sunt reprezentate de:
-nervul median care descinde în axul antebraĠului între cel de-al doilea úi al treilea strat -nervul median care descinde în axul antebraĠului între cel de-al doilea úi al treilea strat
muscular, aplicat pe faĠa profundӽ a flexorului superficial al degetelor. In traiectul sӽu emite ramuri muscular, aplicat pe faĠa profundӽ a flexorului superficial al degetelor. In traiectul sӽu emite ramuri
pentru muúchii primelor douӽ straturi ale grupului anterior (cu excepĠia flexorului ulnar) úi nervul pentru muúchii primelor douӽ straturi ale grupului anterior (cu excepĠia flexorului ulnar) úi nervul
interosos. interosos.
-mӽnunchiul vasculonervos radial constituit din artera úi venele radiale úi ramura superficialӽ a -mӽnunchiul vasculonervos radial constituit din artera úi venele radiale úi ramura superficialӽ a
nervului radial; este situat la început profund, dar în ½ distalӽ devine superficial. Venele trec prin nervului radial; este situat la început profund, dar în ½ distalӽ devine superficial. Venele trec prin
úanĠul pulsului delimitat lateral de tendonul brahioradialului (muúchi satelit al arterei ulnare) úi úanĠul pulsului delimitat lateral de tendonul brahioradialului (muúchi satelit al arterei ulnare) úi
medial de flexorul radial al carpului. Nervul pӽrӽúeúte vasele úi trece pe sub tendonul medial de flexorul radial al carpului. Nervul pӽrӽúeúte vasele úi trece pe sub tendonul
brahioradialului pentru a a ajunge pe faĠa dorsalӽ a mâinii. brahioradialului pentru a a ajunge pe faĠa dorsalӽ a mâinii.
Ramura profundӽ a nervului radial se gӽseúte pe faĠa posterioarӽ a antebraĠului úi inerveazӽ Ramura profundӽ a nervului radial se gӽseúte pe faĠa posterioarӽ a antebraĠului úi inerveazӽ
muúchii planului superficial; ea emite nervul interosos posterior care inerveazӽ muúchii stratului muúchii planului superficial; ea emite nervul interosos posterior care inerveazӽ muúchii stratului
profund al regiunii. profund al regiunii.
141 141
- mӽnunchiul vasculonervos ulnar este alcӽtuit din artera, venele úi nervul ulnar care dӽ ramuri - mӽnunchiul vasculonervos ulnar este alcӽtuit din artera, venele úi nervul ulnar care dӽ ramuri
pentru muúchiul flexor ulnar al carpului úi pentru cele douӽ fascicule mediale ale flexorului profund pentru muúchiul flexor ulnar al carpului úi pentru cele douӽ fascicule mediale ale flexorului profund
al degetelor. al degetelor.
-mӽnunchiul vasculonervos interosos anterior cuprinde artera interosoasӽ anterioarӽ (ramura din -mӽnunchiul vasculonervos interosos anterior cuprinde artera interosoasӽ anterioarӽ (ramura din
artera ulnarӽ) împreunӽ cu venele comitante úi nervul interosos anterior (ramura din nervul median) artera ulnarӽ) împreunӽ cu venele comitante úi nervul interosos anterior (ramura din nervul median)
care dӽ ramuri pentru flexorul lung al policelui , cele douӽ fascicule laterale ale flexorului profund care dӽ ramuri pentru flexorul lung al policelui , cele douӽ fascicule laterale ale flexorului profund
al degetelor úi muúchiul pӽtrat pronator. al degetelor úi muúchiul pӽtrat pronator.
Gâtul mâinii este un segment scurt, de legӽturӽ între antebraĠ úi mânӽ. Limitele sunt Gâtul mâinii este un segment scurt, de legӽturӽ între antebraĠ úi mânӽ. Limitele sunt
reprezentate de planul transversal dus la 2 cm deasupra procesului stiloidian úi distal de planul dus reprezentate de planul transversal dus la 2 cm deasupra procesului stiloidian úi distal de planul dus
imediat sub pisiform úi sub tuberculul scafoidului. Prezintӽ o regiune anterioarӽ úi una posterioarӽ. imediat sub pisiform úi sub tuberculul scafoidului. Prezintӽ o regiune anterioarӽ úi una posterioarӽ.
La nivelul regiunii anterioare se observӽ o reĠea venoasӽ superficialӽ, ramurile palmare La nivelul regiunii anterioare se observӽ o reĠea venoasӽ superficialӽ, ramurile palmare
din nervul median (în cele 2/3 laterale) úi ramura cutanatӽ palmarӽ din nervul ulnar (în 1/3 medialӽ). din nervul median (în cele 2/3 laterale) úi ramura cutanatӽ palmarӽ din nervul ulnar (în 1/3 medialӽ).
Profund se gӽseúte o panglicӽ fibroasӽ transversalӽ (retinaculul flexorilor) care delimiteazӽ Profund se gӽseúte o panglicӽ fibroasӽ transversalӽ (retinaculul flexorilor) care delimiteazӽ
cu planul osteoarticular canalul carpian. Inaintea retinaculului trece tendonul muúchiului palmar cu planul osteoarticular canalul carpian. Inaintea retinaculului trece tendonul muúchiului palmar
lung. Se pot pune în evidenĠӽ úi tendoanele muúchiului brahioradial, flexor radial al carpului úi lung. Se pot pune în evidenĠӽ úi tendoanele muúchiului brahioradial, flexor radial al carpului úi
flexorul ulnar al carpului. flexorul ulnar al carpului.
ùi la nivelul regiunii posterioare se poate observa o reĠea venoasӽ superficialӽ, 2-3 ramuri ùi la nivelul regiunii posterioare se poate observa o reĠea venoasӽ superficialӽ, 2-3 ramuri
nervoase din ramura superficialӽ a radialului úi ramura dorsalӽ a nervului ulnar. nervoase din ramura superficialӽ a radialului úi ramura dorsalӽ a nervului ulnar.
Retinaculul extensorilor trece ca o punte peste úanĠurile úi crestele extremitӽĠilor distale ale Retinaculul extensorilor trece ca o punte peste úanĠurile úi crestele extremitӽĠilor distale ale
oaselor antebraĠului úi le transformӽ în úase culise osteofibroase prin care trec tendoanele oaselor antebraĠului úi le transformӽ în úase culise osteofibroase prin care trec tendoanele
extensorilor. extensorilor.
VascularizaĠia regiunii este reprezentatӽ de reĠeaua palmarӽ arterialӽ a carpului úi reĠeaua VascularizaĠia regiunii este reprezentatӽ de reĠeaua palmarӽ arterialӽ a carpului úi reĠeaua
arterialӽ dorsalӽ a carpului realizate prin anastomoza ramurilor provenite din arterele radialӽ úi arterialӽ dorsalӽ a carpului realizate prin anastomoza ramurilor provenite din arterele radialӽ úi
ulnarӽ. Tecile sinoviale ale tendoanelor flexorilor úi extensorilor gâtului mâinii pot fi sediul frecvent ulnarӽ. Tecile sinoviale ale tendoanelor flexorilor úi extensorilor gâtului mâinii pot fi sediul frecvent
al unor chisturi sinoviale sau al unor tenosinovite traumatice sau inflamatorii. al unor chisturi sinoviale sau al unor tenosinovite traumatice sau inflamatorii.
Mâna reprezintӽ segmentul terminal al membrului superior úi este turtitӽ dorsopalmar Mâna reprezintӽ segmentul terminal al membrului superior úi este turtitӽ dorsopalmar
având forma unei palete. La om are caracteristici aparte privind mobilitatea úi sensibilitatea. Este având forma unei palete. La om are caracteristici aparte privind mobilitatea úi sensibilitatea. Este
sediul frecvent al unor traumatisme sau al unor procese supurative. Poate fi împӽrĠitӽ în douӽ sediul frecvent al unor traumatisme sau al unor procese supurative. Poate fi împӽrĠitӽ în douӽ
porĠiuni: proximalӽ - mâna propriu-zisӽ ce corespunde scheletului metacarpian úi distalӽ reprezentӽ porĠiuni: proximalӽ - mâna propriu-zisӽ ce corespunde scheletului metacarpian úi distalӽ reprezentӽ
de cele 5 degete corespunzӽtoare scheletului falangian. de cele 5 degete corespunzӽtoare scheletului falangian.
Mâna propriu-zisӽ se subîmparte într-o regiune palmar΁ úi una dorsal΁. Mâna propriu-zisӽ se subîmparte într-o regiune palmar΁ úi una dorsal΁.
Regiunea palmarӽ are o formӽ concavӽ cu o depresiune centralӽ delimitatӽ între eminenĠa Regiunea palmarӽ are o formӽ concavӽ cu o depresiune centralӽ delimitatӽ între eminenĠa
tenarӽ (lateral) úi cea hipotenarӽ (medial) ambele date de masa muscularӽ a policelui, respectiv a tenarӽ (lateral) úi cea hipotenarӽ (medial) ambele date de masa muscularӽ a policelui, respectiv a
degetului mic. degetului mic.
Distal prezintӽ trei proeminenĠe rotunjite situate în dreptul degetelor mediu úi inelar, în Distal prezintӽ trei proeminenĠe rotunjite situate în dreptul degetelor mediu úi inelar, în
dreptul cӽrora se pot dezvolta clavusuri la sportivi. dreptul cӽrora se pot dezvolta clavusuri la sportivi.
Regiunea dorsalӽ a mâinii este uúor convexӽ în sens transversal, prezentând în partea Regiunea dorsalӽ a mâinii este uúor convexӽ în sens transversal, prezentând în partea
dorsalӽ aspecte variate în funcĠie de poziĠia degetelor; când acestea sunt extinse la baza degetelor dorsalӽ aspecte variate în funcĠie de poziĠia degetelor; când acestea sunt extinse la baza degetelor
apar niúte depresiuni în care proeminӽ tendoanele extensorilor; în flexia degetelor proeminӽ apar niúte depresiuni în care proeminӽ tendoanele extensorilor; în flexia degetelor proeminӽ
puternic capetele oaselor metacarpiene separate între ele prin depresiuni. puternic capetele oaselor metacarpiene separate între ele prin depresiuni.
Scheletul mâinii este format din 27 de oase dispuse în 3 grupe: Scheletul mâinii este format din 27 de oase dispuse în 3 grupe:
- carpul format din opt oase dispuse pe trei rânduri; în primul rând (proximal) dinspre police spre - carpul format din opt oase dispuse pe trei rânduri; în primul rând (proximal) dinspre police spre
degetul mic se gӽsesc scafoidul, semilunarul, piramidalul, pisiformul; în rândul al doilea se degetul mic se gӽsesc scafoidul, semilunarul, piramidalul, pisiformul; în rândul al doilea se
gӽsesc trapezul, trapezoidul, capitatul úi osul cu cârlig; gӽsesc trapezul, trapezoidul, capitatul úi osul cu cârlig;
- metacarpul (scheletul palmei) este format din 5 metacarpiene; - metacarpul (scheletul palmei) este format din 5 metacarpiene;
oasele degetelor (falangele) în numnӽr de 14 se împart în falange proximale, mijlocii úi oasele degetelor (falangele) în numnӽr de 14 se împart în falange proximale, mijlocii úi
distale. distale.
142 142
Muúchii mâinii se gӽsesc numai pe faĠa palmarӽ úi spaĠiile interosoase; faĠa dorsalӽ Muúchii mâinii se gӽsesc numai pe faĠa palmarӽ úi spaĠiile interosoase; faĠa dorsalӽ
conĠine tendoanele muúchilor posteriori ai antebraĠului. Cei 19 muúchi ai palmei sunt grupaĠi în 3 conĠine tendoanele muúchilor posteriori ai antebraĠului. Cei 19 muúchi ai palmei sunt grupaĠi în 3
regiuni: regiuni:
A. Muúchii eminenĠei tenare (lateral) includ muúchi ce deservesc degetul mare úi anume: A. Muúchii eminenĠei tenare (lateral) includ muúchi ce deservesc degetul mare úi anume:
scurt abductor al policelui, opozant al policelui, scurt flexor, adductor al policelui. scurt abductor al policelui, opozant al policelui, scurt flexor, adductor al policelui.
InervaĠia se realizeazӽ prin ramuri din nervul median pentru primii 3 muúchi úi nervul InervaĠia se realizeazӽ prin ramuri din nervul median pentru primii 3 muúchi úi nervul
ulnar pentru adductor. ulnar pentru adductor.
B. Muúchii eminenĠei hipotenare (medial) sunt muúchi ce deservesc degetul mic úi includ B. Muúchii eminenĠei hipotenare (medial) sunt muúchi ce deservesc degetul mic úi includ
muúchii palmar scurt, flexorul scurt al degetului mic, abductorul degetului mic, opozantul degetului muúchii palmar scurt, flexorul scurt al degetului mic, abductorul degetului mic, opozantul degetului
mic. ToĠi muúchii sunt inervaĠi de ramuri ale nervului ulnar. mic. ToĠi muúchii sunt inervaĠi de ramuri ale nervului ulnar.
C. Muúchii regiunii palmare mijlocii. Regiunea este formatӽ de tendoanele muúchilor C. Muúchii regiunii palmare mijlocii. Regiunea este formatӽ de tendoanele muúchilor
flexori, de muúchii lombricali úi de muúchii interosoúi. flexori, de muúchii lombricali úi de muúchii interosoúi.
InervaĠia se realizeazӽ prin ramuri din nervul ulnar; primul interosos este des inervat de InervaĠia se realizeazӽ prin ramuri din nervul ulnar; primul interosos este des inervat de
nervul median. nervul median.
ArticulaĠiile mâinii includ: ArticulaĠiile mâinii includ:

1.ArticulaĠia radiocarpianӽ 1.ArticulaĠia radiocarpianӽ
Este o articulaĠie sinovial΁, elipsoidal΁, biaxial΁. Este o articulaĠie sinovial΁, elipsoidal΁, biaxial΁.
Componente: Componente:
- suprafeĠe articulare:- cavitatea de recepĠie a radiusului - suprafeĠe articulare:- cavitatea de recepĠie a radiusului
-proeminenĠa formatӽ din scafoid, semilunar, piramidal -proeminenĠa formatӽ din scafoid, semilunar, piramidal
- mijloace de unire - capsula articularӽ - mijloace de unire - capsula articularӽ
- ligamente - ligament radiocarpian palmar între radius - ligamente - ligament radiocarpian palmar între radius
úi osul semilunar, piramidal, capitat; úi osul semilunar, piramidal, capitat;
- ligament ulnocarpian palmar între ulnӽ úi osul - ligament ulnocarpian palmar între ulnӽ úi osul
semilunar, piramidal, capitat; semilunar, piramidal, capitat;
- ligament radiocarpian dorsal între radius úi piramidal - ligament radiocarpian dorsal între radius úi piramidal
(posterior) (posterior)
- ligament colateral radial al carpului între vârful - ligament colateral radial al carpului între vârful
procesului stiloid al radiusului úi scafoid procesului stiloid al radiusului úi scafoid
- ligament colateral ulnar al carpului între procesul - ligament colateral ulnar al carpului între procesul
stiloid al ulnei úi piramidal, pisiform. stiloid al ulnei úi piramidal, pisiform.
2. ArticulaĠii intercarpiene 2. ArticulaĠii intercarpiene

a) ArticulaĠiile primul rând de oase ale carpului sunt articulaĠii plane, acoperite de cartilaj hialin. a) ArticulaĠiile primul rând de oase ale carpului sunt articulaĠii plane, acoperite de cartilaj hialin.
Mijloacele de unire sunt: - 2 ligamente interosoase Mijloacele de unire sunt: - 2 ligamente interosoase
- 2 ligamente palmare - 2 ligamente palmare
- 2 ligamente dorsale. - 2 ligamente dorsale.
b) ArticulaĠiile rândului al doilea sunt tot articulaĠii plane. Mijloacele de unire sunt similare celor b) ArticulaĠiile rândului al doilea sunt tot articulaĠii plane. Mijloacele de unire sunt similare celor
anterioare. anterioare.
c) ArticulaĠia mediocarpianӽ uneúte rândul proximal (exceptând pisiformul) cu rândul distal al c) ArticulaĠia mediocarpianӽ uneúte rândul proximal (exceptând pisiformul) cu rândul distal al
carpului. Linia articularӽ are forma unui S orizontal. carpului. Linia articularӽ are forma unui S orizontal.
Mijloacele de unire sunt reprezentate de: Mijloacele de unire sunt reprezentate de:
-capsula articularӽ laxӽ -capsula articularӽ laxӽ
-ligamentul radial al carpului (forma literei V), pe faĠa palmarӽ -ligamentul radial al carpului (forma literei V), pe faĠa palmarӽ
între capitat, scafoid úi piramidal. între capitat, scafoid úi piramidal.
-ligamentul dorsal al carpului (slab dezvoltat). -ligamentul dorsal al carpului (slab dezvoltat).
3. ArticulaĠiile carpometacarpiene 3. ArticulaĠiile carpometacarpiene

a) ArticulaĠia carpometacarpianӽ a policelui este o articulaĠie sinovialӽ, selarӽ. a) ArticulaĠia carpometacarpianӽ a policelui este o articulaĠie sinovialӽ, selarӽ.
143 143
Componente: - suprafeĠele articulare ale trapezului úi primului metacarpian Componente: - suprafeĠele articulare ale trapezului úi primului metacarpian
- mijloace de unire: - capsula articularӽ laxӽ. - mijloace de unire: - capsula articularӽ laxӽ.
b) ArticulaĠiile carpometacarpiene ale celorlalte degete sunt sinoviale, plane. b) ArticulaĠiile carpometacarpiene ale celorlalte degete sunt sinoviale, plane.
Componente: - suprafeĠe articulare: Componente: - suprafeĠe articulare:
- metacarpianul II se articuleazӽ cu trapezul, cu trapezoidul úi osul - metacarpianul II se articuleazӽ cu trapezul, cu trapezoidul úi osul
capitat capitat
- metacarpianul III se articuleazӽ cu osul capitat - metacarpianul III se articuleazӽ cu osul capitat
- metacarpianul IV cu osul capitat úi osul cu cârlig - metacarpianul IV cu osul capitat úi osul cu cârlig
- metacarpianul V cu osul cu cârlig - metacarpianul V cu osul cu cârlig
- ligamentul interosos (forma litereiV) - ligamentul interosos (forma litereiV)
- ligamentele carpometacarpiene palmare - ligamentele carpometacarpiene palmare
- ligamentele carpometacarpiene dorsale - ligamentele carpometacarpiene dorsale
4. ArticulaĠiile intermetacarpiene 4. ArticulaĠiile intermetacarpiene

Cu excepĠia primului metacarpian care este independent, toate celelalte metacarpiene sunt Cu excepĠia primului metacarpian care este independent, toate celelalte metacarpiene sunt
unite între ele la extremitӽĠile lor proximale prin articulaĠii plane, iar la extremitӽĠile lor distale unite între ele la extremitӽĠile lor proximale prin articulaĠii plane, iar la extremitӽĠile lor distale
printr-un ligament. Mijloacele de unire sunt reprezentate de: printr-un ligament. Mijloacele de unire sunt reprezentate de:
- 3 ligamente palmare - 3 ligamente palmare
- 3 ligamente dorsale - 3 ligamente dorsale
- 3 ligamente interosoase. - 3 ligamente interosoase.
5.ArticulaĠiile degetelor 5.ArticulaĠiile degetelor

a) ArticulaĠiile metacarpofalangiene sunt articulaĠii sinoviale, elipsoidale. a) ArticulaĠiile metacarpofalangiene sunt articulaĠii sinoviale, elipsoidale.
Componente: - suprafeĠe articulare:- capetele metacarpienelor Componente: - suprafeĠe articulare:- capetele metacarpienelor
- cavitӽĠile bazei falangelor - cavitӽĠile bazei falangelor
- ligamente palmare - ligamente palmare
- ligamente colaterale (formӽ de evantai); 2 pentru - ligamente colaterale (formӽ de evantai); 2 pentru
fiecare articulaĠie fiecare articulaĠie
-ligamentul metacarpian transvers profund. -ligamentul metacarpian transvers profund.
b) ArticulaĠiile interfalangiene b) ArticulaĠiile interfalangiene
Degetele mâinii prezintӽ câte 2 articulaĠii: una proximalӽ úi alta distalӽ (cu excepĠia policelui). Degetele mâinii prezintӽ câte 2 articulaĠii: una proximalӽ úi alta distalӽ (cu excepĠia policelui).
Toate aceste articulaĠii sunt sinoviale, în balama. Toate aceste articulaĠii sunt sinoviale, în balama.
- suprafeĠe articulare: - proximal - trohlee pentru extremitӽĠile distale ale primei úi II falangӽ - suprafeĠe articulare: - proximal - trohlee pentru extremitӽĠile distale ale primei úi II falangӽ
- distal - 2 cavitӽĠi despӽĠite printr-un úanĠ pentru extremitӽĠile - distal - 2 cavitӽĠi despӽĠite printr-un úanĠ pentru extremitӽĠile
proximale ale celei de a II-a úi a III-a falangӽ. proximale ale celei de a II-a úi a III-a falangӽ.
- ligament palmar - ligament palmar
- 2 ligamente colaterale. - 2 ligamente colaterale.
Datoritӽ faptului cӽ articulaĠiile deschise anterior sunt în general articulaĠii plane, fiecare în Datoritӽ faptului cӽ articulaĠiile deschise anterior sunt în general articulaĠii plane, fiecare în
parte permite miúcӽri de aluncare de micӽ amplitudine. Miúcӽrile se produc simultan în articulaĠia parte permite miúcӽri de aluncare de micӽ amplitudine. Miúcӽrile se produc simultan în articulaĠia
radiocarpianӽ cât úi în cea mediocarpianӽ printr-o deplasare sîn etajs a segmentelor regiunii: al radiocarpianӽ cât úi în cea mediocarpianӽ printr-o deplasare sîn etajs a segmentelor regiunii: al
doilea rând carpian se deplaseazӽ pe primul, iar acesta pe antebraĠ. Acest complex articular permite doilea rând carpian se deplaseazӽ pe primul, iar acesta pe antebraĠ. Acest complex articular permite
miúcӽri de flexie-extensie, adducĠie-abducĠie úi circumducĠie. miúcӽri de flexie-extensie, adducĠie-abducĠie úi circumducĠie.
Flexia (flexia palmarӽ) este miúcarea prin care palma se apropie de faĠa anterioarӽ a Flexia (flexia palmarӽ) este miúcarea prin care palma se apropie de faĠa anterioarӽ a
antebraĠului; extensia (dorsiflexia) este miúcarea prin care dosul mâinii se apropie de faĠa antebraĠului; extensia (dorsiflexia) este miúcarea prin care dosul mâinii se apropie de faĠa
posterioarӽ a antebraĠului. Miúcarea se realizeazӽ în jurul unui ax transversal care trece prin osul posterioarӽ a antebraĠului. Miúcarea se realizeazӽ în jurul unui ax transversal care trece prin osul
144 144
semilunar. Limitarea miúcӽrilor e realizatӽ de ligamentele palmare úi dorsale úi de tendoanele semilunar. Limitarea miúcӽrilor e realizatӽ de ligamentele palmare úi dorsale úi de tendoanele
muúchilor flexori úi extensori ai degetelor.Valorile extreme ale miúcӽrilor sunt de 0-85q. muúchilor flexori úi extensori ai degetelor.Valorile extreme ale miúcӽrilor sunt de 0-85q.
AdducĠia este miúcarea prin care marginea ulnarӽ a mâinii se înclinӽ cӽtre marginea ulnarӽ a AdducĠia este miúcarea prin care marginea ulnarӽ a mâinii se înclinӽ cӽtre marginea ulnarӽ a
antebraĠului; abducĠia reprezintӽ miúcarea inversӽ. Miúcӽrile se realizeazӽ în jurul unui ax sagital antebraĠului; abducĠia reprezintӽ miúcarea inversӽ. Miúcӽrile se realizeazӽ în jurul unui ax sagital
care trece prin osul capitat. Limitarea abducĠiei se face de cӽtre ligamentele laterale; amplitudinea care trece prin osul capitat. Limitarea abducĠiei se face de cӽtre ligamentele laterale; amplitudinea
este cuprinsӽ între 0-20q, faĠӽ de adducĠie pentru care valorile sunt cuprinse între 0-45q. De asemeni, este cuprinsӽ între 0-20q, faĠӽ de adducĠie pentru care valorile sunt cuprinse între 0-45q. De asemeni,
miúcӽrile sunt însoĠite de miúcӽri reduse de rotaĠie; astfel, înclinarea radialӽ atrage cu sine o uúoarӽ miúcӽrile sunt însoĠite de miúcӽri reduse de rotaĠie; astfel, înclinarea radialӽ atrage cu sine o uúoarӽ
pronaĠie, iar cea ulnarӽ o uúoarӽ supinaĠie. pronaĠie, iar cea ulnarӽ o uúoarӽ supinaĠie.
CircumducĠia este o miúcare complexӽ care rezultӽ în urma executӽrii succesive a miúcӽrilor de CircumducĠia este o miúcare complexӽ care rezultӽ în urma executӽrii succesive a miúcӽrilor de
flexie, abducĠie, extensie, adducĠie sau invers. Ea nu reproduce un cerc perfect ci o elipsӽ, flexie, abducĠie, extensie, adducĠie sau invers. Ea nu reproduce un cerc perfect ci o elipsӽ,
deoarece flexia úi extensia sunt mai ample decât înclinarea lateralӽ. deoarece flexia úi extensia sunt mai ample decât înclinarea lateralӽ.
Muúchii motori sunt: Muúchii motori sunt:

- muúchi flexori: - flexor radial al carpului - muúchi flexori: - flexor radial al carpului
- palmar lung - palmar lung
- flexor ulnar al carpului - flexor ulnar al carpului
- flexor superficial al degetelor - flexor superficial al degetelor
- flexor profund al degetelor - flexor profund al degetelor
- flexor lung al policelui - flexor lung al policelui
- muúchi extensori: - extensor ulnar al carpului - muúchi extensori: - extensor ulnar al carpului
- extensorii radiali ai carpului (scurt úi lung) - extensorii radiali ai carpului (scurt úi lung)
- extensorul degetelor - extensorul degetelor
- extensorul lung al policelui - extensorul lung al policelui
- muúchi abductori:- lung extensor radial al carpului - muúchi abductori:- lung extensor radial al carpului
- flexor radial - flexor radial
- lung abductor al policelui - lung abductor al policelui
- extensorul policelui - extensorul policelui
- muúchi adductori: - extensor ulnar al carpului - muúchi adductori: - extensor ulnar al carpului
- flexor superficial al degetelor. - flexor superficial al degetelor.
Miúcӽrile policelui sunt de adducĠie-abducĠie în jurul unui ax anteroposterior ce trece Miúcӽrile policelui sunt de adducĠie-abducĠie în jurul unui ax anteroposterior ce trece
prin baza metacarpianului úi de opoziĠie-repoziĠie în jurul unui ax radioulnar ce trece prin trapez. prin baza metacarpianului úi de opoziĠie-repoziĠie în jurul unui ax radioulnar ce trece prin trapez.
Flexia este miúcarea paralelӽ cu palma, în care policele traverseazӽ transversal palma, Flexia este miúcarea paralelӽ cu palma, în care policele traverseazӽ transversal palma,
ajungând spre baza ultimelor degete. Are amplitudinea de 10-15q din articulaĠia ajungând spre baza ultimelor degete. Are amplitudinea de 10-15q din articulaĠia
trapezoidometacarpianӽ, la care se adaugӽ 70-75q din articulaĠiile metacarpofalangiene, încât vârful trapezoidometacarpianӽ, la care se adaugӽ 70-75q din articulaĠiile metacarpofalangiene, încât vârful
policelui sӽ atingӽ baza degetului V. policelui sӽ atingӽ baza degetului V.
Extensia este miúcarea paralelӽ cu faĠa dorsalӽ a mâinii úi constӽ în orientarea policelui Extensia este miúcarea paralelӽ cu faĠa dorsalӽ a mâinii úi constӽ în orientarea policelui
posterior de index. posterior de index.
AdducĠia este miúcarea prin care policele se apropie de degetul al II-lea; este realizatӽ de AdducĠia este miúcarea prin care policele se apropie de degetul al II-lea; este realizatӽ de
muúchiul adductor al policelui . muúchiul adductor al policelui .
AbducĠia este miúcarea inversӽ realizat de muúchiul lung abductor al policelui; progreseazӽ AbducĠia este miúcarea inversӽ realizat de muúchiul lung abductor al policelui; progreseazӽ
de la 0qla 80-90q úi se poate însoĠi de extensie. de la 0qla 80-90q úi se poate însoĠi de extensie.
La aceste miúcӽri participӽ scoloana policeluis care include pe lângӽ falangele policelui úi La aceste miúcӽri participӽ scoloana policeluis care include pe lângӽ falangele policelui úi
metacarpianul I, trapezul,úi scafoidul. metacarpianul I, trapezul,úi scafoidul.
Miúcarea de opoziĠie-repoziĠie este o miúcare complexӽ, specificӽ omului, care are ca Miúcarea de opoziĠie-repoziĠie este o miúcare complexӽ, specificӽ omului, care are ca
rezultat apropierea úi îndepӽrtarea întregii coloane osoase a policelui de celelalte 4 degete (pensӽ). rezultat apropierea úi îndepӽrtarea întregii coloane osoase a policelui de celelalte 4 degete (pensӽ).
Miúcӽrile celorlalte degete sunt miúcӽri de flexie úi extensie, în jurul unui ax Miúcӽrile celorlalte degete sunt miúcӽri de flexie úi extensie, în jurul unui ax
radioulnar ce trece prin capul metacarpienilor. radioulnar ce trece prin capul metacarpienilor.
In flexie prima falangӽ se înclinӽ pe palmӽ ca în închiderea pumnului iar în extensie ea se In flexie prima falangӽ se înclinӽ pe palmӽ ca în închiderea pumnului iar în extensie ea se
îndepӽrteazӽ de aceasta. Aceste miúcӽri se pot produce izolat sau simultan, în toate cele 3 articulaĠii îndepӽrteazӽ de aceasta. Aceste miúcӽri se pot produce izolat sau simultan, în toate cele 3 articulaĠii
145 145
ale degetelor. Miúcarea activӽ are amplitudinea de 90q úi creúte de la degetul II spre degetul V. ale degetelor. Miúcarea activӽ are amplitudinea de 90q úi creúte de la degetul II spre degetul V.
Poate ajunge pânӽ la 100q, când sunt flectate concomitent toate cele patru degete. Poate ajunge pânӽ la 100q, când sunt flectate concomitent toate cele patru degete.
Flexia primei falange pe metacarpianul corespunzӽtor se realizeazӽ prin contracĠia muúchilor Flexia primei falange pe metacarpianul corespunzӽtor se realizeazӽ prin contracĠia muúchilor
lombricali úi interosoúi. Flexia falangei a II-a pe prima prin acĠiunea muúchilor flexori superficiali lombricali úi interosoúi. Flexia falangei a II-a pe prima prin acĠiunea muúchilor flexori superficiali
iar flexia celei de a II-a falange prin contracĠia flexorului profund. iar flexia celei de a II-a falange prin contracĠia flexorului profund.
Extensia degetelor este produsӽ prin acĠiunea muúchiului extensor al degetelor. La aceasta Extensia degetelor este produsӽ prin acĠiunea muúchiului extensor al degetelor. La aceasta
se mai adaugӽ úi contracĠia extensorului degetului mic úi a extensorului indexului. Amplitudinea se mai adaugӽ úi contracĠia extensorului degetului mic úi a extensorului indexului. Amplitudinea
este variabilӽ úi progreseazӽ de la 0q la 90q în caz de laxitate. este variabilӽ úi progreseazӽ de la 0q la 90q în caz de laxitate.
AdducĠia este miúcarea prin care falangele se deplaseazӽ în sens ulnar iar abducĠia este AdducĠia este miúcarea prin care falangele se deplaseazӽ în sens ulnar iar abducĠia este
miúcarea prin care falangele se deplaseazӽ în sens radial; miúcarea se realizeazӽ în jurul unui ax miúcarea prin care falangele se deplaseazӽ în sens radial; miúcarea se realizeazӽ în jurul unui ax
dorsopalmar ce trece prin capul metacarpienilor. Aceste miúcӽri sunt posibile numai cu degetele în dorsopalmar ce trece prin capul metacarpienilor. Aceste miúcӽri sunt posibile numai cu degetele în
extensie. Apropierea úi îndepӽrtarea de axul mâinii sunt realizate de muúchii interosoúi (interosoúii extensie. Apropierea úi îndepӽrtarea de axul mâinii sunt realizate de muúchii interosoúi (interosoúii
dorsali realizeazӽ apropierea iar cei palmari îndepӽrteazӽ). Amplitudinea acestor miúcӽri variazӽ dorsali realizeazӽ apropierea iar cei palmari îndepӽrteazӽ). Amplitudinea acestor miúcӽri variazӽ
individual úi de la un deget la altul; media este de 15-20q, indexul având cea mai mare mobilitate. individual úi de la un deget la altul; media este de 15-20q, indexul având cea mai mare mobilitate.
CircumducĠia rezultӽ din executarea succesivӽ a miúcӽrilor descrise anterior. CircumducĠia rezultӽ din executarea succesivӽ a miúcӽrilor descrise anterior.
In articulaĠiile interfalangiene se produc miúcӽri de flexie úi extensie. In articulaĠiile interfalangiene se produc miúcӽri de flexie úi extensie.
Flexia este miúcarea prin care degetele se apropie de palmӽ; în articulaĠiile proximale poate Flexia este miúcarea prin care degetele se apropie de palmӽ; în articulaĠiile proximale poate
ajunge la 100q, fiind mai amplӽ la degetele IV úi V, úi mai redusӽ la degetele II úi III. In articulaĠiile ajunge la 100q, fiind mai amplӽ la degetele IV úi V, úi mai redusӽ la degetele II úi III. In articulaĠiile
distale nu depӽúeúte 90q. distale nu depӽúeúte 90q.
Extensia este miúcarea inversӽ prin care degetele se depӽrteazӽ de palmӽ. Este posibilӽ în Extensia este miúcarea inversӽ prin care degetele se depӽrteazӽ de palmӽ. Este posibilӽ în
interfalangienele proximale úi numai la anumite persoane în cele distale; amplitudinea progreseazӽ interfalangienele proximale úi numai la anumite persoane în cele distale; amplitudinea progreseazӽ
între 0-20q. între 0-20q.
Prin însumarea tuturor acestor miúcӽri mâna intervine în: Prin însumarea tuturor acestor miúcӽri mâna intervine în:
- prehensiune - prehensiune
- realizare de instrumente speciale: pense, cârlig - realizare de instrumente speciale: pense, cârlig
- apucarea prin strângere, etc. - apucarea prin strângere, etc.
Elementele vasculo-nervoase ale regiunii sunt reprezentate de: Elementele vasculo-nervoase ale regiunii sunt reprezentate de:
- Arcada arterialӽ palmarӽ superficialӽ realizatӽ prin anastomoza ramurilor arterelor radiar΁ úi - Arcada arterialӽ palmarӽ superficialӽ realizatӽ prin anastomoza ramurilor arterelor radiar΁ úi
ulnar΁. Din convexitatea ei pornesc 4 artere digitale palmare comune pentru degetele II-V. ulnar΁. Din convexitatea ei pornesc 4 artere digitale palmare comune pentru degetele II-V.
Profund se aflӽ nervii digitali palmari comuni, ramuri terminale ale medianului (I-III) úi Profund se aflӽ nervii digitali palmari comuni, ramuri terminale ale medianului (I-III) úi
ulnarului (IV-V). Aceste elemente sunt cuprinse într-un spaĠiu adipos superficial, delimitat între ulnarului (IV-V). Aceste elemente sunt cuprinse într-un spaĠiu adipos superficial, delimitat între
aponevrozӽ úi tendoane. Intre tendoanele flexorilor úi urmӽtorul strat al planului profund al aponevrozӽ úi tendoane. Intre tendoanele flexorilor úi urmӽtorul strat al planului profund al
palmei se gӽseúte un al II-lea spaĠiu adipos. Ambele spaĠii pot fi sediul unor flegmoane palmare palmei se gӽseúte un al II-lea spaĠiu adipos. Ambele spaĠii pot fi sediul unor flegmoane palmare
subaponevrotice, de obicei complicaĠii ale panariĠiilor, care se pot propaga proximal prin canalul subaponevrotice, de obicei complicaĠii ale panariĠiilor, care se pot propaga proximal prin canalul
carpian, în spaĠiile corespunzӽtoare ale antebraĠului úi distal, spre degete. Imediat profund faĠӽ carpian, în spaĠiile corespunzӽtoare ale antebraĠului úi distal, spre degete. Imediat profund faĠӽ
de arcadele vasculare se aflӽ nervii digitali palmari comuni, ramuri terminale ale medianului de arcadele vasculare se aflӽ nervii digitali palmari comuni, ramuri terminale ale medianului
(primele trei) úi ulnarului (ultimele douӽ). (primele trei) úi ulnarului (ultimele douӽ).
- Arcada palmarӽ profundӽ se formeazӽ prin anostomoza ramurii terminale a arterei radiale cu - Arcada palmarӽ profundӽ se formeazӽ prin anostomoza ramurii terminale a arterei radiale cu
ramura palmar΁ profund΁ a ulnarei. Din convexitatea arcadei pornesc 4 artere metacarpiene ramura palmar΁ profund΁ a ulnarei. Din convexitatea arcadei pornesc 4 artere metacarpiene
palmare care realizeazӽ în partea lor distalӽ anostomoze cu arterele digitale. palmare care realizeazӽ în partea lor distalӽ anostomoze cu arterele digitale.
- Ramura terminalӽ a nervului ulnar, care asigurӽ inervaĠia muúchilor eminenĠei tenare, ultimii 2 - Ramura terminalӽ a nervului ulnar, care asigurӽ inervaĠia muúchilor eminenĠei tenare, ultimii 2
lombricali, toĠi interosoúii úi adductorul policelui. lombricali, toĠi interosoúii úi adductorul policelui.
- La nivelul regiunii dorsale a mâinii se gӽsesc arterele metacarpiene dorsale. Toate aceste artere - La nivelul regiunii dorsale a mâinii se gӽsesc arterele metacarpiene dorsale. Toate aceste artere
sunt însoĠite de vene satelite. sunt însoĠite de vene satelite.
146 146
A A
a.subclavicularӽ a.subclavicularӽ
a. axilarӽ a. axilarӽ
a. humeralӽ posterioarӽ a. humeralӽ posterioarӽ
circumflexӽ circumflexӽ
a. humeralӽ anterioarӽ comunӽ a. humeralӽ anterioarӽ comunӽ
a.brahialӽ a.brahialӽ
a.brahialӽ comunӽ a.brahialӽ comunӽ
a. ulnarӽ recurentӽ a. ulnarӽ recurentӽ
a. radialӽ recurentӽ a. radialӽ recurentӽ
a.ulnarӽ a.ulnarӽ
a. radialӽ a. radialӽ
a.interosoasӽ anterioarӽ a.interosoasӽ anterioarӽ
a. principalӽ a arcada palmarӽ profundӽ a. principalӽ a arcada palmarӽ profundӽ

policelui policelui
arcada palmarӽ superficialӽ arcada palmarӽ superficialӽ
a. digitalӽ a. digitalӽ
a. carotidӽ comunӽ a. carotidӽ comunӽ

a. suprascapularӽ trunchi tireocervical a. suprascapularӽ trunchi tireocervical
a. subclavicularӽ a. subclavicularӽ
a. axilarӽ a. toracicӽ superioarӽ a. axilarӽ a. toracicӽ superioarӽ

a. circumflexe humerale a. circumflexe humerale
a. brahialӽ a. brahialӽ
a. radialӽ recurentӽ a. radialӽ recurentӽ
a. radialӽ a. radialӽ
a.ulnarӽ a.ulnarӽ
arcadӽ palmarӽ superficialӽ arcadӽ palmarӽ superficialӽ
Capitolul III – Introducerea.indigitale

studiul anatomiei topografice Capitolul III – Introducerea.indigitale
studiul anatomiei topografice
147 147
B B
v. axilarӽ v. axilarӽ
v. cefalicӽ v. cefalicӽ
v. brahialӽ v. brahialӽ
v. cubitalӽ medialӽ v. cubitalӽ medialӽ
v. bazilicӽ v. bazilicӽ
v. ulnarӽ v. ulnarӽ
v. radialӽ v. radialӽ
reĠea venoasӽ palmarӽ reĠea venoasӽ palmarӽ

reĠea venoasӽ reĠea venoasӽ
dorsalӽ dorsalӽ
Figura 3.8. A - Principalele artere ale membrului superior; B- ReĠeaua venoasӽ a membrului Figura 3.8. A - Principalele artere ale membrului superior; B- ReĠeaua venoasӽ a membrului
superior. superior.
Anexele muúchilor membrului superior Anexele muúchilor membrului superior
Muúchii membrului superior sunt înveliĠi de o teacӽ fibroasӽ (fascie) care se continuӽ în sus cu Muúchii membrului superior sunt înveliĠi de o teacӽ fibroasӽ (fascie) care se continuӽ în sus cu
fascia muúchilor umӽrului úi ai peretelui toracic, iar în jos se terminӽ la nivelul degetelor. La nivelul fascia muúchilor umӽrului úi ai peretelui toracic, iar în jos se terminӽ la nivelul degetelor. La nivelul
mâinii capӽtӽ aspect de aponevrozӽ palmarӽ. mâinii capӽtӽ aspect de aponevrozӽ palmarӽ.
- Retinaculul flexorilor este o panglicӽ fibroasӽ patrulaterӽ întinsӽ transversal între cele douӽ - Retinaculul flexorilor este o panglicӽ fibroasӽ patrulaterӽ întinsӽ transversal între cele douӽ
margini ale canalului carpului; prezintӽ o lamӽ despӽrĠitoare care determinӽ douӽ culise margini ale canalului carpului; prezintӽ o lamӽ despӽrĠitoare care determinӽ douӽ culise
osteofibroase: una lateralӽ prin care trece muúchiul flexor radial al carpului úi alta medialӽ prin osteofibroase: una lateralӽ prin care trece muúchiul flexor radial al carpului úi alta medialӽ prin
care trec tendoanele flexorilor úi nervul median. care trec tendoanele flexorilor úi nervul median.
- Retinaculul extensorilor este o bandӽ de formӽ patrulaterӽ ce se inserӽ medial pe ulnӽ, piramidal - Retinaculul extensorilor este o bandӽ de formӽ patrulaterӽ ce se inserӽ medial pe ulnӽ, piramidal
úi pisiform, iar lateral pe radius. De pe faĠa profundӽ pornesc o serie de despӽrĠitori ce se prind úi pisiform, iar lateral pe radius. De pe faĠa profundӽ pornesc o serie de despӽrĠitori ce se prind
pe crestele osoase ale extremitӽĠilor distale ale ulnei úi radiusului. Se formeazӽ astfel úase culise pe crestele osoase ale extremitӽĠilor distale ale ulnei úi radiusului. Se formeazӽ astfel úase culise
oasteofibroase denumite dupӽ tendoanele care trec prin ele. oasteofibroase denumite dupӽ tendoanele care trec prin ele.
- Tendoanele flexorilor úi extensorilor sunt prevӽzute cu teci sinoviale. - Tendoanele flexorilor úi extensorilor sunt prevӽzute cu teci sinoviale.
InflamaĠia tecii conjunctive a tendonului poartӽ numele de tenosinovitӽ úi poate fi rezultatul InflamaĠia tecii conjunctive a tendonului poartӽ numele de tenosinovitӽ úi poate fi rezultatul
propagӽrii unor infecĠii de la nivelul mâinii. propagӽrii unor infecĠii de la nivelul mâinii.
148 148
Teaca sinovialӽ a Teaca sinovialӽ a

tendonului m. flexor tendonului m. flexor
lung al policelui lung al policelui
Retinaculul flexorilor Retinaculul flexorilor
Teaca sinovialӽ comunӽ a Teaca sinovialӽ comunӽ a

m. flexori m. flexori

degetului mic degetului mic

tendonului m. flexor tendonului m. flexor
comun al degetelor comun al degetelor
Figura 3.9. Aspect de tenosinovitӽ a mâinii. Figura 3.9. Aspect de tenosinovitӽ a mâinii.
Sindromul de tunel carpian reprezintӽ un ansamblu de manifestӽri clinice cauzate de Sindromul de tunel carpian reprezintӽ un ansamblu de manifestӽri clinice cauzate de
compresiunea nervului median în trecerea sa prin tunelul carpian. Apare la persoane care compresiunea nervului median în trecerea sa prin tunelul carpian. Apare la persoane care
realizeazӽ frecvent miúcӽri de prehensiune úi rotaĠie ale mâinii; aceútia acuzӽ dureri la nivelul realizeazӽ frecvent miúcӽri de prehensiune úi rotaĠie ale mâinii; aceútia acuzӽ dureri la nivelul
palmei úi degetelor (cu excepĠia degetului mic), agravate de miúcӽri de tipul bӽtutului la maúinӽ. palmei úi degetelor (cu excepĠia degetului mic), agravate de miúcӽri de tipul bӽtutului la maúinӽ.
Tunel Tunel
carpian carpian
Figura 3. 10. Tunelul carpian; (a) aspect normal; (b) aspect patologic. Figura 3. 10. Tunelul carpian; (a) aspect normal; (b) aspect patologic.
149 149
MEMBRUL INFERIOR - FACTORI TOPOGRAFICI, OSOùI, MEMBRUL INFERIOR - FACTORI TOPOGRAFICI, OSOùI,
ARTICULARI, MUSCULARI, MOTORI, VASCULARI, NERVOùI, STATICA ARTICULARI, MUSCULARI, MOTORI, VASCULARI, NERVOùI, STATICA
PICIORULUI, FASCII ùI APONEVROZE PICIORULUI, FASCII ùI APONEVROZE
Membrele inferioare sau pelvine sunt segmente corporale care se desprind din pӽrĠile Membrele inferioare sau pelvine sunt segmente corporale care se desprind din pӽrĠile
infero-laterale ale trunchiului. Sunt adaptate în primul rând pentru staĠiunea bipedӽ úi locomoĠie. infero-laterale ale trunchiului. Sunt adaptate în primul rând pentru staĠiunea bipedӽ úi locomoĠie.
Limita care separӽ membrul inferior de trunchi este reprezentatӽ de o linie circularӽ, care Limita care separӽ membrul inferior de trunchi este reprezentatӽ de o linie circularӽ, care
începe în partea anterioarӽ de la tuberculul pubelui, se continuӽ prin plica inghinalӽ, creasta iliacӽ úi începe în partea anterioarӽ de la tuberculul pubelui, se continuӽ prin plica inghinalӽ, creasta iliacӽ úi
úanĠul intergluteal, pânӽ la vârful coccigelui, trece apoi prin úanĠul genito-femural úi ajunge pânӽ la úanĠul intergluteal, pânӽ la vârful coccigelui, trece apoi prin úanĠul genito-femural úi ajunge pânӽ la
tuberculul pubian. tuberculul pubian.
Din punct de vedere al criteriului osteologic, membrul inferior este format din: Din punct de vedere al criteriului osteologic, membrul inferior este format din:
- centura pelvianӽ (pelvisul osos) - centura pelvianӽ (pelvisul osos)
- membrul inferior propriu-zis. - membrul inferior propriu-zis.
Din punct de vedere al criteriului articular este format din: Din punct de vedere al criteriului articular este format din:
- pӽrĠi articulate ale bazinului - pӽrĠi articulate ale bazinului
- articulaĠia coxofemuralӽ - articulaĠia coxofemuralӽ
- articulaĠia genunchiului - articulaĠia genunchiului
- articulaĠiile piciorului - articulaĠiile piciorului
◆ Din punct de vedere topografic, membrului inferior i se descriu 6 segmente: ◆ Din punct de vedere topografic, membrului inferior i se descriu 6 segmente:
- regiunea glutealӽ (fesierӽ) - regiunea glutealӽ (fesierӽ)
- coapsa - coapsa
- genunchiul - genunchiul
- gamba - gamba
- gâtul piciorului - gâtul piciorului
- piciorul - piciorul
Regiunea glutealӽ constituie segmentul supero-posterior al membrului inferior, prin care Regiunea glutealӽ constituie segmentul supero-posterior al membrului inferior, prin care
acesta se prinde de pelvis. Prin muúchii puternici pe care îi cuprinde ea serveúte la locomoĠie, acesta se prinde de pelvis. Prin muúchii puternici pe care îi cuprinde ea serveúte la locomoĠie,
ortostatism úi poziĠia úezândӽ. ortostatism úi poziĠia úezândӽ.
Datoritӽ dezvoltӽrii puternice a muúchilor pelvitrohanterieni úi mai ales a gluteului mare, Datoritӽ dezvoltӽrii puternice a muúchilor pelvitrohanterieni úi mai ales a gluteului mare,
precum úi abundenĠei grӽsimii, regiunea glutealӽ are o formӽ rotunjitӽ, emisfericӽ, caracteristicӽ precum úi abundenĠei grӽsimii, regiunea glutealӽ are o formӽ rotunjitӽ, emisfericӽ, caracteristicӽ
omului. Limitele regiunii sunt: omului. Limitele regiunii sunt:
- în sus: creasta iliacӽ - în sus: creasta iliacӽ
- medial: o linie convenĠionalӽ care uneúte spina iliacӽ posterosuperioarӽ cu vârful - medial: o linie convenĠionalӽ care uneúte spina iliacӽ posterosuperioarӽ cu vârful
coccigelui coccigelui
- lateral: o linie convenĠionalӽ arcuitӽ de la spina iliacӽ antrerosuperioarӽ, care - lateral: o linie convenĠionalӽ arcuitӽ de la spina iliacӽ antrerosuperioarӽ, care
trece peste trohanterul mare úi atinge extremitatea lateralӽ a úanĠului gluteal trece peste trohanterul mare úi atinge extremitatea lateralӽ a úanĠului gluteal
- în jos: úanĠul gluteal - în jos: úanĠul gluteal
- profund: faĠa lateralӽ a coxalului úi articulaĠia úoldului. - profund: faĠa lateralӽ a coxalului úi articulaĠia úoldului.
150 150
(a) (b) (a) (b)
- -
Figura 3.11. Regiunile topografice ale membrului inferior; (a) vedere Figura 3.11. Regiunile topografice ale membrului inferior; (a) vedere
anterioarӽ; (b) vedere posterioarӽ. anterioarӽ; (b) vedere posterioarӽ.
(a) 1- triunghiul femural Scarpa; 2- scrotul; 3- reg. anterioarӽ a coapsei; 4- reg ant a (a) 1- triunghiul femural Scarpa; 2- scrotul; 3- reg. anterioarӽ a coapsei; 4- reg ant a
genunchiului (patelarӽ); 5- reg. anterioarӽ a gambei; 6- reg. anterioarӽ a g`tului piciorului; genunchiului (patelarӽ); 5- reg. anterioarӽ a gambei; 6- reg. anterioarӽ a g`tului piciorului;
7- reg. dorsalӽ a piciorului; 8- reg. dorsalӽ a degetelor 7- reg. dorsalӽ a piciorului; 8- reg. dorsalӽ a degetelor
(b) 1- reg. sacro-coccigianӽ; 2- reg. glutealӽ; 3- reg posterioarӽ a coapsei; 4- reg posterioarӽ a (b) 1- reg. sacro-coccigianӽ; 2- reg. glutealӽ; 3- reg posterioarӽ a coapsei; 4- reg posterioarӽ a
genunchiului (poplitee); 5- reg. post. A gambei; 6- reg. post a g`tului piciorului; 7- reg. genunchiului (poplitee); 5- reg. post. A gambei; 6- reg. post a g`tului piciorului; 7- reg.
plantarӽ; 8- reg. plantarӽ a degetelor plantarӽ; 8- reg. plantarӽ a degetelor
Factori osoúi Factori osoúi

Scheletul bazinului este format din cele 2 oase coxale, sacrul úi coccigele. Scheletul bazinului este format din cele 2 oase coxale, sacrul úi coccigele.
Scheletul membrului inferior propriu-zis este format din: Scheletul membrului inferior propriu-zis este format din:
- scheletul coapsei: - femur, patelӽ; - scheletul coapsei: - femur, patelӽ;
- scheletul gambei: - tibie, fibulӽ; - scheletul gambei: - tibie, fibulӽ;
scheletul piciorului: - tarsul (7); metatarsul (5); falange (14) scheletul piciorului: - tarsul (7); metatarsul (5); falange (14)
151 151
Factori articulari Factori articulari

ArticulaĠiile membrului inferior pot fi împӽrĠite ca úi cele ale membrului superior în 2 grupe: ArticulaĠiile membrului inferior pot fi împӽrĠite ca úi cele ale membrului superior în 2 grupe:
articulaĠiile centurii membrului inferior úi articulaĠiile membrului inferior propriu-zis. articulaĠiile centurii membrului inferior úi articulaĠiile membrului inferior propriu-zis.
ArticulaĠiile centurii membrului inferior realizeazӽ o unitate osteofibroasӽ care asigurӽ o ArticulaĠiile centurii membrului inferior realizeazӽ o unitate osteofibroasӽ care asigurӽ o
dublӽ funcĠie: dublӽ funcĠie:
- asigurӽ rezistenĠa necesarӽ echilibrӽrii bazinului - asigurӽ rezistenĠa necesarӽ echilibrӽrii bazinului
- asigurӽ elasticitatea necesarӽ atenuӽrii úocurilor produse în mers, fugӽ, salt. - asigurӽ elasticitatea necesarӽ atenuӽrii úocurilor produse în mers, fugӽ, salt.
Aceastӽ unitate este realizatӽ: Aceastӽ unitate este realizatӽ:
- anterior úi median prin simfiza pubian΁ - anterior úi median prin simfiza pubian΁
- posterior úi median prin articulaĠiile sacroiliace - posterior úi median prin articulaĠiile sacroiliace
- prin ligamentele iliolombare care fixeazӽ oasele coxale de coloana lombarӽ - prin ligamentele iliolombare care fixeazӽ oasele coxale de coloana lombarӽ
- prin ligamentele sacroischiadice care fixeazӽ oasele coxale de pӽrĠile laterale ale - prin ligamentele sacroischiadice care fixeazӽ oasele coxale de pӽrĠile laterale ale
sacrului úi coccigelui sacrului úi coccigelui
- prin membrana obturatoare care acoperӽ gaura obturatӽ. - prin membrana obturatoare care acoperӽ gaura obturatӽ.
ArticulaĠia sacroiliacӽ( sinovial΁, plan΁). ArticulaĠia sacroiliacӽ( sinovial΁, plan΁).
1) SuprafeĠe articulare :- feĠele auriculare ale sacrului úi osului coxal acoperite cu cartilaj 1) SuprafeĠe articulare :- feĠele auriculare ale sacrului úi osului coxal acoperite cu cartilaj
hialin. hialin.
2) Mijloace de unire: 2) Mijloace de unire:
-capsula articular΁, înlocuitӽ posterior prin ligamente sacroiliace interosoase -capsula articular΁, înlocuitӽ posterior prin ligamente sacroiliace interosoase
-ligamente:- sacroiliace ventrale între aripioara/faĠa pelvianӽ a osului sacru úi vecinӽtatea -ligamente:- sacroiliace ventrale între aripioara/faĠa pelvianӽ a osului sacru úi vecinӽtatea
liniei arcuate liniei arcuate
- sacroiliace dorsale între spina iliacӽ posterosuperioarӽ. úi creasta sacralӽ lateralӽ; conĠin - sacroiliace dorsale între spina iliacӽ posterosuperioarӽ. úi creasta sacralӽ lateralӽ; conĠin
fibre scurte úi lungi. fibre scurte úi lungi.
- sacroiliac interosos care uneúte tuberozitatea iliacӽ cu cea sacratӽ; este foarte puternic. - sacroiliac interosos care uneúte tuberozitatea iliacӽ cu cea sacratӽ; este foarte puternic.
- iliolombar între procesele transverse L4, L5 úi creasta iliacӽ. ConĠine fibre transversale úi - iliolombar între procesele transverse L4, L5 úi creasta iliacӽ. ConĠine fibre transversale úi
oblice. oblice.
Miúcӽrile sunt reduse ( nutaĠie úi contranutaĠie), cu importanĠӽ majorӽ în naútere deoarece Miúcӽrile sunt reduse ( nutaĠie úi contranutaĠie), cu importanĠӽ majorӽ în naútere deoarece
permit modificarea diametrelor bazinului. permit modificarea diametrelor bazinului.
Miúcarea de nutaĠie duce baza sacrului înainte úi în jos úi vârful sus úi înapoi; este limitatӽ Miúcarea de nutaĠie duce baza sacrului înainte úi în jos úi vârful sus úi înapoi; este limitatӽ
de ligamentele sacroischiadice (exemplu: susĠinerea unei greutӽĠi pe umeri; greutatea se transmite de ligamentele sacroischiadice (exemplu: susĠinerea unei greutӽĠi pe umeri; greutatea se transmite
prin intermediul coloanei vertebrale spre baza sacrului). In naútere reduce diametrul anteroposterior prin intermediul coloanei vertebrale spre baza sacrului). In naútere reduce diametrul anteroposterior
al strâmtorii superioare úi mӽreúte diametrul omonim al strâmtorii inferioare. al strâmtorii superioare úi mӽreúte diametrul omonim al strâmtorii inferioare.
In miúcarea de contranutaĠie baza sacrului se îndreaptӽ înapoi úi în sus. Exemplu: repaosul In miúcarea de contranutaĠie baza sacrului se îndreaptӽ înapoi úi în sus. Exemplu: repaosul
unei persoane pe regiunea lombarӽ, sprijinit pe o bancӽ, în miúcarea de hiperextensie a trunchiului unei persoane pe regiunea lombarӽ, sprijinit pe o bancӽ, în miúcarea de hiperextensie a trunchiului
sau în poziĠia culcat. sau în poziĠia culcat.
Ambele miúcӽri sunt miúcӽri de basculare ale bazinului în jurul unui ax transversal care trec Ambele miúcӽri sunt miúcӽri de basculare ale bazinului în jurul unui ax transversal care trec
prin ligamentele sacroiliace dorsale sau prin cel interosos. Sunt mai puĠin ample la nivelul bazei úi prin ligamentele sacroiliace dorsale sau prin cel interosos. Sunt mai puĠin ample la nivelul bazei úi
mai ample la nivelul vârfului. mai ample la nivelul vârfului.
Simfiza pubianӽ ( cartilaginoas΁, semimobil΁). Simfiza pubianӽ ( cartilaginoas΁, semimobil΁).
1) SuprafeĠe articulare: ovalare, la nivelul osului pubian, sub unghiul pubelui, acoperite de 1) SuprafeĠe articulare: ovalare, la nivelul osului pubian, sub unghiul pubelui, acoperite de
cartilaj hialin. cartilaj hialin.
2) Mijloace de unire: 2) Mijloace de unire:
- discul interpubian (fibrocartilaginos) care umple spaĠiul dintre cele 2 suprafeĠe - discul interpubian (fibrocartilaginos) care umple spaĠiul dintre cele 2 suprafeĠe
articulare. articulare.
- ligamente periferice : - ligamentul pubian superior între cei doi tuberculi - ligamente periferice : - ligamentul pubian superior între cei doi tuberculi
pubieni. pubieni.
-ligamentul pubian arcuat ce aderӽ la ramurile -ligamentul pubian arcuat ce aderӽ la ramurile
descendente pubiene úi discul interpubian. Marginea descendente pubiene úi discul interpubian. Marginea
inferioarӽ formeazӽ o sarcadӽ pubianӽs. inferioarӽ formeazӽ o sarcadӽ pubianӽs.
152 152
Ligamentele sacroischiadice Ligamentele sacroischiadice

- ligamentul sacrotuberal -are formӽ dreptunghiularӽ cu baza pe sacru úi vârful pe - ligamentul sacrotuberal -are formӽ dreptunghiularӽ cu baza pe sacru úi vârful pe
tuberozitatea ischiadicӽ tuberozitatea ischiadicӽ
- ligamentul sacrospinos este situat anterior de precedentul. Se inserӽ pe marginile - ligamentul sacrospinos este situat anterior de precedentul. Se inserӽ pe marginile
laterale ale sacrului úi coccigelui úi prin vârf pe spina ischiadicӽ . laterale ale sacrului úi coccigelui úi prin vârf pe spina ischiadicӽ .
Aceste ligamente completeazӽ peretele lateral al pelvisului osos. Aceste ligamente completeazӽ peretele lateral al pelvisului osos.
Muúchii bazinului Muúchii bazinului

Sunt aúezaĠi cu corpul muscular la nivelul bazinului úi se întind de aici la extremitatea Sunt aúezaĠi cu corpul muscular la nivelul bazinului úi se întind de aici la extremitatea
superioarӽ a femurului, alcӽtuind un adevӽrat con muscular în jurul articulaĠiei coxofemurale. Sunt superioarӽ a femurului, alcӽtuind un adevӽrat con muscular în jurul articulaĠiei coxofemurale. Sunt
muúchi relativ scurĠi, voluminoúi úi puternici (muúchi de forĠӽ). Datoritӽ originii lor care ocupӽ muúchi relativ scurĠi, voluminoúi úi puternici (muúchi de forĠӽ). Datoritӽ originii lor care ocupӽ
suprafeĠe întinse în interiorul úi la exteriorul bazinului úi terminaĠiei la nivelul celor doi trohanteri úi suprafeĠe întinse în interiorul úi la exteriorul bazinului úi terminaĠiei la nivelul celor doi trohanteri úi
regiunile femurale învecinate se mai numesc úi pelvitrohanterieni. regiunile femurale învecinate se mai numesc úi pelvitrohanterieni.
Se împart în douӽ grupe: Se împart în douӽ grupe:
A. Grupul anterior sau interior format din: - muúchiul iliopsoas A. Grupul anterior sau interior format din: - muúchiul iliopsoas
- muúchiul psoas mic (inconstant) - muúchiul psoas mic (inconstant)
Aceúti muúchi intrӽ împreunӽ cu pӽtratul lombelor úi în constituĠia peretelui abdominal Aceúti muúchi intrӽ împreunӽ cu pӽtratul lombelor úi în constituĠia peretelui abdominal
posterior. posterior.
B. Grupul posterior sau exterior cuprinde 10 muúchi aúezaĠi pe suprafaĠa externӽ a B. Grupul posterior sau exterior cuprinde 10 muúchi aúezaĠi pe suprafaĠa externӽ a
pelvisului, suprapuúi în 2-3 plane pe faĠa postero-lateralӽ a bazinului úi formând în pelvisului, suprapuúi în 2-3 plane pe faĠa postero-lateralӽ a bazinului úi formând în
totalitate fesa. Acesti muschi sunt reprezentati de: m. gluteu mare, m. gluteu mijlociu, m. totalitate fesa. Acesti muschi sunt reprezentati de: m. gluteu mare, m. gluteu mijlociu, m.
gluteu mic, m. tensor al fasciei lata, m. piriform, m. obturator intern, m. obturator extern, gluteu mic, m. tensor al fasciei lata, m. piriform, m. obturator intern, m. obturator extern,
m. gemen superior si inferior, m. patratul lombelor. m. gemen superior si inferior, m. patratul lombelor.
Muúchii bazinului acĠioneazӽ asupra articulaĠiei coxofemurale împreunӽ cu numeroúi muúchi Muúchii bazinului acĠioneazӽ asupra articulaĠiei coxofemurale împreunӽ cu numeroúi muúchi
ai coapsei. ai coapsei.
Coapsa este segmentul cuprins între regiunea glutealӽ úi peretele abdominal anterior pe de Coapsa este segmentul cuprins între regiunea glutealӽ úi peretele abdominal anterior pe de
o parte úi genunchi pe de altӽ parte. Ea poate fi asemӽnatӽ cu un trunchi de con cu baza mare în sus. o parte úi genunchi pe de altӽ parte. Ea poate fi asemӽnatӽ cu un trunchi de con cu baza mare în sus.
Are contururi rotunjite la femei úi copii (datoritӽ paniculului adipos mai bogat) úi formӽ prismatic Are contururi rotunjite la femei úi copii (datoritӽ paniculului adipos mai bogat) úi formӽ prismatic
triunghiularӽ la subiecĠii musculoúi. PoziĠia sa nu este verticalӽ, ci uúor înclinatӽ de sus în jos úi triunghiularӽ la subiecĠii musculoúi. PoziĠia sa nu este verticalӽ, ci uúor înclinatӽ de sus în jos úi
latero-medial; înclinaĠia este mai accentuatӽ la femei din cauzӽ cӽ diametrul transversal al pelvisului latero-medial; înclinaĠia este mai accentuatӽ la femei din cauzӽ cӽ diametrul transversal al pelvisului
este mai mare. Limitele regiunii sunt: este mai mare. Limitele regiunii sunt:
- proximal - o linie accidentatӽ, circularӽ care începe de la tuberculul pubian, trece - proximal - o linie accidentatӽ, circularӽ care începe de la tuberculul pubian, trece
prin plica inghinalӽ, spina iliacӽ anterosuperioarӽ, coboarӽ peste trohanterul prin plica inghinalӽ, spina iliacӽ anterosuperioarӽ, coboarӽ peste trohanterul
mare, strӽbate úanĠul gluteal, úanĠul genitofemural úi ajunge din nou la tuberculul mare, strӽbate úanĠul gluteal, úanĠul genitofemural úi ajunge din nou la tuberculul
pubian. pubian.
- distal - o linie circularӽ dusӽ la douӽ lӽĠimi de deget deasupra bazei patelei. - distal - o linie circularӽ dusӽ la douӽ lӽĠimi de deget deasupra bazei patelei.
Topografic se subdivide în douӽ regiuni: una anterioarӽ úi una posterioarӽ. Topografic se subdivide în douӽ regiuni: una anterioarӽ úi una posterioarӽ.
Scheletul coapsei este format de osul femur. Scheletul coapsei este format de osul femur.
Legӽtura dintre bazin úi coapsӽ se realizeazӽ prin articulaĠia coxofemuralӽ (sinovial΁, Legӽtura dintre bazin úi coapsӽ se realizeazӽ prin articulaĠia coxofemuralӽ (sinovial΁,
sferoidal΁, triaxial΁). sferoidal΁, triaxial΁).
SuprafeĠele articulare sunt: - capul femural (2/3 sferӽ) SuprafeĠele articulare sunt: - capul femural (2/3 sferӽ)
- acetabulul. - acetabulul.
Mijloacele de unire includ: Mijloacele de unire includ:
- capsula articular΁ care la nivelul femurului se inserӽ la distanĠӽ de suprafaĠa - capsula articular΁ care la nivelul femurului se inserӽ la distanĠӽ de suprafaĠa
articularӽ (la nivelul colului); acoperӽ în întregime faĠa anterioarӽ úi 2/3 mediale articularӽ (la nivelul colului); acoperӽ în întregime faĠa anterioarӽ úi 2/3 mediale
ale feĠei posterioare. Este foarte rezistentӽ, fiind formatӽ din fibre longitudinale ale feĠei posterioare. Este foarte rezistentӽ, fiind formatӽ din fibre longitudinale
(superficiale) úi circulare (profunde). (superficiale) úi circulare (profunde).
153 153
- ligamentele articulare: - ligamentele articulare:

- ligamentul iliofemural (anterior, în evantai). Este cel mai puternic ligament, suportӽ - ligamentul iliofemural (anterior, în evantai). Este cel mai puternic ligament, suportӽ
greutӽĠi între 350-500 kg. Se întinde între spina iliacӽ anteroinferioarӽ úi linia greutӽĠi între 350-500 kg. Se întinde între spina iliacӽ anteroinferioarӽ úi linia
intertrohanterianӽ. Limiteazӽ extensia, rotaĠia externӽ, adducĠia. intertrohanterianӽ. Limiteazӽ extensia, rotaĠia externӽ, adducĠia.
-ligamentul ischiofemural (posterior). Se întinde între ischion (posterior úi sub acetabul) -ligamentul ischiofemural (posterior). Se întinde între ischion (posterior úi sub acetabul)
úi baza trohanterului mare. Limiteazӽ rotaĠia internӽ úi adducĠia. úi baza trohanterului mare. Limiteazӽ rotaĠia internӽ úi adducĠia.
-ligamentul capului femural (ligamentul rotund) se întinde între acetabul úi capul -ligamentul capului femural (ligamentul rotund) se întinde între acetabul úi capul
femural. ConĠine vase nutritive pentru capul femural. In staĠiune verticalӽ contribuie la femural. ConĠine vase nutritive pentru capul femural. In staĠiune verticalӽ contribuie la
menĠinerea capului în acetabul menĠinerea capului în acetabul
-ligamentul pubofemural (anterior). Se inserӽ pe eminenĠa iliopubianӽ úi ramura -ligamentul pubofemural (anterior). Se inserӽ pe eminenĠa iliopubianӽ úi ramura
superioarӽ a pubelui, fibrele fixându-se în final înaintea trohanterului mic. Limiteazӽ superioarӽ a pubelui, fibrele fixându-se în final înaintea trohanterului mic. Limiteazӽ
abducĠia úi rotaĠia externӽ. abducĠia úi rotaĠia externӽ.
La acĠiunea de unire mai participӽ: labrul acetabular, muúchii periarticulari úi presiunea La acĠiunea de unire mai participӽ: labrul acetabular, muúchii periarticulari úi presiunea
atmosfericӽ atmosfericӽ
In articulaĠia coxofemuralӽ sunt relativ frecvente luxaĠiile, fie congenitale, fie câútigate în In articulaĠia coxofemuralӽ sunt relativ frecvente luxaĠiile, fie congenitale, fie câútigate în
urma unor traumatisme. Pentru explorarea articulaĠiei în caz de luxaĠie se utilizeazӽ linia Nelaton- urma unor traumatisme. Pentru explorarea articulaĠiei în caz de luxaĠie se utilizeazӽ linia Nelaton-
Roser; aceasta uneúte spina iliacӽ anterosuperioarӽ cu tuberozitatea ischiadicӽ. In flexia moderatӽ Roser; aceasta uneúte spina iliacӽ anterosuperioarӽ cu tuberozitatea ischiadicӽ. In flexia moderatӽ
(45q) trohanterul mare atinge mijlocul liniei; în luxaĠiile superioare trohanterul se ridicӽ deasupra (45q) trohanterul mare atinge mijlocul liniei; în luxaĠiile superioare trohanterul se ridicӽ deasupra
acestei linii. acestei linii.
Muúchii coapsei sunt grupaĠi în jurul femurului astfel încât acesta mai prezintӽ ca reper Muúchii coapsei sunt grupaĠi în jurul femurului astfel încât acesta mai prezintӽ ca reper
palpatoriu numai trohanterul mare úi cei doi condili. palpatoriu numai trohanterul mare úi cei doi condili.
Se împart în 3 grupe: Se împart în 3 grupe:

A. Grupul anterior cu muúchii extensori: - cvadriceps, A. Grupul anterior cu muúchii extensori: - cvadriceps,
- croitor. - croitor.
B. Grupul medial cu muúchii adductori: - adductor mare, scurt, lung B. Grupul medial cu muúchii adductori: - adductor mare, scurt, lung
- gracilis - gracilis
- pectineu. - pectineu.
C. Grupul posterior cu muúchii flexori (muúchii ischiogambieri): C. Grupul posterior cu muúchii flexori (muúchii ischiogambieri):
- bicepsfemural - bicepsfemural
- semitendinos - semitendinos
- semimembranos. - semimembranos.
PosibilitӽĠile de miúcare pe care le oferӽ articulaĠia coxofemuralӽ ca articulaĠie sferoidalӽ ar PosibilitӽĠile de miúcare pe care le oferӽ articulaĠia coxofemuralӽ ca articulaĠie sferoidalӽ ar
fi foarte largi, dar nu pot fi valorificate pe deplin din cauza dispoziĠiei aparatului ligamentar, fi foarte largi, dar nu pot fi valorificate pe deplin din cauza dispoziĠiei aparatului ligamentar,
deosebit de puternic care asigurӽ rectitudinea corpului. deosebit de puternic care asigurӽ rectitudinea corpului.
Având punctul fix pe pelvis muúchii ce acĠioneazӽ asupra articulaĠiei coxofemurale se Având punctul fix pe pelvis muúchii ce acĠioneazӽ asupra articulaĠiei coxofemurale se
contractӽ dinamic mobilizând coapsa în locomoĠie úi alte miúcӽri complexe nelocomotorii. contractӽ dinamic mobilizând coapsa în locomoĠie úi alte miúcӽri complexe nelocomotorii.
Având punctul fix situat distal (pe coapsa fixatӽ) muúchii asigurӽ miúcӽrile trunchiului sau Având punctul fix situat distal (pe coapsa fixatӽ) muúchii asigurӽ miúcӽrile trunchiului sau
balansarea pelvisului cu pӽstrarea rectitudinii trunchiului (prin contracĠia dinamicӽ), fie stabilizarea balansarea pelvisului cu pӽstrarea rectitudinii trunchiului (prin contracĠia dinamicӽ), fie stabilizarea
oricӽrei poziĠii a bazinului pe membrul fixat (prin contracĠie staticӽ). oricӽrei poziĠii a bazinului pe membrul fixat (prin contracĠie staticӽ).
Miúcӽrile coapsei sunt: Miúcӽrile coapsei sunt:
Flexie (120q- 130q; pasiv 140-150q) úi extensie (20q; pasiv 30q) în plan sagital, în jurul unui Flexie (120q- 130q; pasiv 140-150q) úi extensie (20q; pasiv 30q) în plan sagital, în jurul unui
ax transversal care trece prin vârful trohanterului mare. Prin miúcarea de flexie, coapsa se apropie ax transversal care trece prin vârful trohanterului mare. Prin miúcarea de flexie, coapsa se apropie
de peretele anterior al abdomenului; prin extensie ea se îndepӽrteazӽ. de peretele anterior al abdomenului; prin extensie ea se îndepӽrteazӽ.
In flexie partea anterioarӽ a capsului úi ligamentul iliofemural se relaxeazӽ iar limitarea miúcӽrii In flexie partea anterioarӽ a capsului úi ligamentul iliofemural se relaxeazӽ iar limitarea miúcӽrii
se face de cӽtre muúchii posteriori ai coapsei. Amplitudinea maximӽ a flexiei se realizeazӽ cu se face de cӽtre muúchii posteriori ai coapsei. Amplitudinea maximӽ a flexiei se realizeazӽ cu
genunchiul flectat (130º); cu genunchiul extins flexia este de 90º. genunchiul flectat (130º); cu genunchiul extins flexia este de 90º.
Flexorii principali sunt iliopsoasul úi dreptul femural. Iliopsoasul este cel mai important; Flexorii principali sunt iliopsoasul úi dreptul femural. Iliopsoasul este cel mai important;
datoritӽ componentei lungi (psoas) ridicӽ coapsa peste orizontalӽ, fiind indispensabil pentru datoritӽ componentei lungi (psoas) ridicӽ coapsa peste orizontalӽ, fiind indispensabil pentru
154 154
lungimea pasului, în timp ce componenta iliacӽ este cea de forĠӽ. In momentul în care coapsa este lungimea pasului, în timp ce componenta iliacӽ este cea de forĠӽ. In momentul în care coapsa este
uúor flexatӽ intervine úi tensorul fasciei lata. Croitorul este al 4-lea muschi în ordinea forĠei. uúor flexatӽ intervine úi tensorul fasciei lata. Croitorul este al 4-lea muschi în ordinea forĠei.
Flexorii secundari sunt gluteul mijlociu, gluteul mic, adductorii. Flexorii secundari sunt gluteul mijlociu, gluteul mic, adductorii.
Nervul principal al flexiei este nervul femural care asigurӽ ¾ din randamentul total posibil Nervul principal al flexiei este nervul femural care asigurӽ ¾ din randamentul total posibil
al grupului; nervul gluteal superior realizeazӽ abia 1/5-1/4 iar nervul obturator 1/10. al grupului; nervul gluteal superior realizeazӽ abia 1/5-1/4 iar nervul obturator 1/10.
In extensie partea anterioarӽ a capsulei úi ligamentul iliofemural se întind, limitând In extensie partea anterioarӽ a capsulei úi ligamentul iliofemural se întind, limitând
miúcarea. Când se executӽ cu genunchiul extins amplitudinea este de 15-20q; cu genunchiul flectat miúcarea. Când se executӽ cu genunchiul extins amplitudinea este de 15-20q; cu genunchiul flectat
mӽsoarӽ 10q. Este posibilӽ úi executarea unei extensii forĠate, ca în miúcӽrile din balet sau patinaj mӽsoarӽ 10q. Este posibilӽ úi executarea unei extensii forĠate, ca în miúcӽrile din balet sau patinaj
când valoarea maximӽ a miúcӽrii nu se obĠine în articulaĠia úoldului respectiv, ci printr-o miúcare de când valoarea maximӽ a miúcӽrii nu se obĠine în articulaĠia úoldului respectiv, ci printr-o miúcare de
flexie executatӽ în articulaĠia úoldului de partea opusӽ (a membrului fixat), ceea ce are ca urmare úi flexie executatӽ în articulaĠia úoldului de partea opusӽ (a membrului fixat), ceea ce are ca urmare úi
o aplecare a trunchiului spre anterior; miúcarea se petrece úi la nivelul coloanei vertebrale, o aplecare a trunchiului spre anterior; miúcarea se petrece úi la nivelul coloanei vertebrale,
accentuându-se curbura lombarӽ. accentuându-se curbura lombarӽ.
Muúchii extensori au în primul rând un rol static, antigravitaĠional, de susĠinere a pelvisului Muúchii extensori au în primul rând un rol static, antigravitaĠional, de susĠinere a pelvisului
úi trunchiului pe membrul de sprijin. Participӽ úi la realizarea lanĠului triplei extensii împreunӽ cu úi trunchiului pe membrul de sprijin. Participӽ úi la realizarea lanĠului triplei extensii împreunӽ cu
extensorii celorlalte douӽ articulaĠii principale ale membrului inferior intervenind în urcatul pe scӽri extensorii celorlalte douӽ articulaĠii principale ale membrului inferior intervenind în urcatul pe scӽri
úi teren ascendent, ridicarea din poziĠie úezândӽ, propulsia corpului în locomoĠie. úi teren ascendent, ridicarea din poziĠie úezândӽ, propulsia corpului în locomoĠie.
In acĠiune sinergicӽ cu dreptul abdominal ei realizeazӽ bascularea posterioarӽ a pelvisului úi reduc In acĠiune sinergicӽ cu dreptul abdominal ei realizeazӽ bascularea posterioarӽ a pelvisului úi reduc
lordoza lombarӽ. lordoza lombarӽ.
Se grupeazӽ în 3 grupe principale: glutei, ischiogambieri úi adductori din care cei mai Se grupeazӽ în 3 grupe principale: glutei, ischiogambieri úi adductori din care cei mai
importanĠi sunt gluteul mare ce realizeazӽ o forĠӽ egalӽ aproape cu ½ din totalul muúchilor, importanĠi sunt gluteul mare ce realizeazӽ o forĠӽ egalӽ aproape cu ½ din totalul muúchilor,
adductor mare úi ischiogambierii care fiind muúchi biarticulari au úi o acĠiune mai complexӽ adductor mare úi ischiogambierii care fiind muúchi biarticulari au úi o acĠiune mai complexӽ
solidarizând miúcӽrile coapsei cu ale gambei. solidarizând miúcӽrile coapsei cu ale gambei.
Numeroúi alĠi muúchi mai au o componentӽ constantӽ sau ocazionalӽ de extensie Numeroúi alĠi muúchi mai au o componentӽ constantӽ sau ocazionalӽ de extensie
funcĠionând ca extensori secundari: piriformul, obturatorul intern, gemenii, obturatorul extern, funcĠionând ca extensori secundari: piriformul, obturatorul intern, gemenii, obturatorul extern,
adductorul mic, gracilisul. adductorul mic, gracilisul.
InervaĠia extensorilor este realizatӽ în primul rând de cei doi nervi gluteali (3/5) restul de 2/5 InervaĠia extensorilor este realizatӽ în primul rând de cei doi nervi gluteali (3/5) restul de 2/5
din forĠa totalӽ este controlatӽ de nervul ischiadic úi nervul obturator. din forĠa totalӽ este controlatӽ de nervul ischiadic úi nervul obturator.
AbducĠia (40º) úi adducĠia (30º) se realizeazӽ în plan frontal, în jurul unui ax sagital care AbducĠia (40º) úi adducĠia (30º) se realizeazӽ în plan frontal, în jurul unui ax sagital care
trece prin centrul capului femural. Când coapsele sunt extinse amplitudinea maximӽ a abducĠiei este trece prin centrul capului femural. Când coapsele sunt extinse amplitudinea maximӽ a abducĠiei este
de 60º iar în flexie atinge 70º. de 60º iar în flexie atinge 70º.
Abductorii úi adductorii au ca rol principal balansarea pelvisului în plan frontal pe un singur Abductorii úi adductorii au ca rol principal balansarea pelvisului în plan frontal pe un singur
membru de sprijin, indispensabilӽ în mers úi staĠiune asimetricӽ. Adductorii apropie prin contracĠie membru de sprijin, indispensabilӽ în mers úi staĠiune asimetricӽ. Adductorii apropie prin contracĠie
dinamicӽ coapsele împotriva unui obstacol (înot, cӽlӽrie), iar prin contracĠie staticӽ împiedicӽ dinamicӽ coapsele împotriva unui obstacol (înot, cӽlӽrie), iar prin contracĠie staticӽ împiedicӽ
depӽrtarea exageratӽ a membrului inferior în întregime, contrabalansând greutatea corporalӽ. depӽrtarea exageratӽ a membrului inferior în întregime, contrabalansând greutatea corporalӽ.
Muúchii adductori sunt mai puternici decât cei abductori úi sunt reprezentaĠi de: adductor Muúchii adductori sunt mai puternici decât cei abductori úi sunt reprezentaĠi de: adductor
mare, lung, scurt, pectineu, gluteul mare prin porĠiunea profundӽ, ischiogambierii úi iliopsoasul. mare, lung, scurt, pectineu, gluteul mare prin porĠiunea profundӽ, ischiogambierii úi iliopsoasul.
Adductori secundari sunt obturatorul extern, gracilis, croitorul, obturatorul intern úi cei Adductori secundari sunt obturatorul extern, gracilis, croitorul, obturatorul intern úi cei
doi gemeni. doi gemeni.
Nervul principal al miúcӽrii este nervul obturator (2/3) la care se adaugӽ nervul ischiadic úi Nervul principal al miúcӽrii este nervul obturator (2/3) la care se adaugӽ nervul ischiadic úi
nervul gluteal inferior. nervul gluteal inferior.
Miúcarea de adducĠie este limitatӽ de întâlnirea coapselor, iar când acestea se încruciúeazӽ Miúcarea de adducĠie este limitatӽ de întâlnirea coapselor, iar când acestea se încruciúeazӽ
de ligamentul pretrohanterian úi ligamentul capului femural. de ligamentul pretrohanterian úi ligamentul capului femural.
Prin contracĠia dinamicӽ úi bilateralӽ a abductorilor se realizeazӽ îndepӽrtarea membrelor Prin contracĠia dinamicӽ úi bilateralӽ a abductorilor se realizeazӽ îndepӽrtarea membrelor
inferioare în staĠiune úi în anumite forme de salturi. Prin contracĠie unilateralӽ intervin în diferite inferioare în staĠiune úi în anumite forme de salturi. Prin contracĠie unilateralӽ intervin în diferite
miúcӽri coregrafice, patinaj, gimnasticӽ. In mers împiedicӽ înclinaĠia pelvisului spre partea miúcӽri coregrafice, patinaj, gimnasticӽ. In mers împiedicӽ înclinaĠia pelvisului spre partea
membrului nesprijinit în faza sprijinului unilateral. membrului nesprijinit în faza sprijinului unilateral.
Muúchii abductori principali sunt muúchii glutei, tensorul fasciei late úi dreptul femural. Muúchii abductori principali sunt muúchii glutei, tensorul fasciei late úi dreptul femural.
Rol secundar au piriformul úi croitorul. InervaĠia abductorilor e asiguratӽ în principal de nervul Rol secundar au piriformul úi croitorul. InervaĠia abductorilor e asiguratӽ în principal de nervul
gluteal superior, urmat de nervul gluteal inferior úi nervul femural. gluteal superior, urmat de nervul gluteal inferior úi nervul femural.
Atât amplitudinea abducĠiei cât úi cea a adducĠiei poate fi mӽritӽ prin miúcӽri Atât amplitudinea abducĠiei cât úi cea a adducĠiei poate fi mӽritӽ prin miúcӽri
complementare ale bazinului úi coloanei lombare. complementare ale bazinului úi coloanei lombare.
155 155
RotaĠia internӽ úi externӽ se realizeazӽ în plan transversal, în jurul unui ax vertical care RotaĠia internӽ úi externӽ se realizeazӽ în plan transversal, în jurul unui ax vertical care
trece prin capul femural. trece prin capul femural.
Amplitudinea maximӽ a rotaĠiei externe (lateralӽ) este de 20º, cea a rotaĠiei interne (medialӽ) Amplitudinea maximӽ a rotaĠiei externe (lateralӽ) este de 20º, cea a rotaĠiei interne (medialӽ)
este de 35º. In cazul în care coapsa se aflӽ în poziĠie de flexie úi abducĠie (cu ligamentele relaxate) este de 35º. In cazul în care coapsa se aflӽ în poziĠie de flexie úi abducĠie (cu ligamentele relaxate)
amplitudinea totalӽ a rotaĠiei atinge valori de 100º. amplitudinea totalӽ a rotaĠiei atinge valori de 100º.
Rotatorii, având punctul fix pe bazin, acĠioneazӽ asupra membrului inferior liber; prin Rotatorii, având punctul fix pe bazin, acĠioneazӽ asupra membrului inferior liber; prin
interacĠiunea celor douӽ grupe antagoniste se asigurӽ pӽstrarea planului sagital în timpul pendulӽrii interacĠiunea celor douӽ grupe antagoniste se asigurӽ pӽstrarea planului sagital în timpul pendulӽrii
membrului inferior. In timpul mersului prin succesiunea alternativӽ úi bilateralӽ a miúcӽrii de rotaĠie membrului inferior. In timpul mersului prin succesiunea alternativӽ úi bilateralӽ a miúcӽrii de rotaĠie
medialӽ rezultӽ slegӽnatul úolduluis. medialӽ rezultӽ slegӽnatul úolduluis.
Principalii muúchi care realizeazӽ rotaĠia medialӽ sunt: gluteul mijlociu, mic úi adductorul Principalii muúchi care realizeazӽ rotaĠia medialӽ sunt: gluteul mijlociu, mic úi adductorul
mare, tensorul fasciei lata. AcĠiune secundarӽ au dreptul femural, lunga porĠiune a bicepsului, mare, tensorul fasciei lata. AcĠiune secundarӽ au dreptul femural, lunga porĠiune a bicepsului,
semimembranosul, gracilisul. RotaĠia medialӽ este cea mai slabӽ miúcare în articulaĠia semimembranosul, gracilisul. RotaĠia medialӽ este cea mai slabӽ miúcare în articulaĠia
coxofemuralӽ, fiind completatӽ úi de alte forĠe, gravitaĠia, inerĠia; acĠiunea este mai puternicӽ când coxofemuralӽ, fiind completatӽ úi de alte forĠe, gravitaĠia, inerĠia; acĠiunea este mai puternicӽ când
coapsa este flectatӽ. Este limitatӽ de ligamentul ischiofemural. coapsa este flectatӽ. Este limitatӽ de ligamentul ischiofemural.
Rotatorii externi sunt mai numeroúi úi mai puternici faĠӽ de grupul antagonist. Muúchii Rotatorii externi sunt mai numeroúi úi mai puternici faĠӽ de grupul antagonist. Muúchii
principali sunt: gluteul mare, gluteul mijlociu úi mic, obturatorul intern, gemenii, iliopsoasul, principali sunt: gluteul mare, gluteul mijlociu úi mic, obturatorul intern, gemenii, iliopsoasul,
pӽtratul femural. pӽtratul femural.
Muúchii secundari sunt: piriformul, obturatorul extern, adductorii, lunga porĠiune a Muúchii secundari sunt: piriformul, obturatorul extern, adductorii, lunga porĠiune a
bicepsului, dreptul femural. Miúcarea este limitatӽ de ligamentul iliofemural, ligamentul rotund úi bicepsului, dreptul femural. Miúcarea este limitatӽ de ligamentul iliofemural, ligamentul rotund úi
pubofemural. pubofemural.
Nervul principal al rotaĠiei laterale este nervul gluteal inferior, urmat de nervul gluteal Nervul principal al rotaĠiei laterale este nervul gluteal inferior, urmat de nervul gluteal
superior úi secundar nervul femural. superior úi secundar nervul femural.
Miúcӽrile de extensie, adducĠie úi rotaĠie lateralӽ au amplitudine mai micӽ faĠӽ de miúcӽrile Miúcӽrile de extensie, adducĠie úi rotaĠie lateralӽ au amplitudine mai micӽ faĠӽ de miúcӽrile
lor complementare (flexie, abducĠie úi rotaĠie internӽ) dar se executӽ în schimb prin grupe lor complementare (flexie, abducĠie úi rotaĠie internӽ) dar se executӽ în schimb prin grupe
musculare mai puternice. Aceastӽ forĠӽ muscularӽ mare se poate valorifica dacӽ miúcarea se executӽ musculare mai puternice. Aceastӽ forĠӽ muscularӽ mare se poate valorifica dacӽ miúcarea se executӽ
nu din poziĠie intermediarӽ ci din cea opusӽ, extremӽ, impusӽ de gravitaĠie sau de acĠiunea nu din poziĠie intermediarӽ ci din cea opusӽ, extremӽ, impusӽ de gravitaĠie sau de acĠiunea
muúchilor antagoniúti. muúchilor antagoniúti.
Genunchiul este o regiune intermediarӽ între coapsӽ úi gambӽ care cuprinde totalitatea Genunchiul este o regiune intermediarӽ între coapsӽ úi gambӽ care cuprinde totalitatea
pӽrĠilor moi situate în jurul articulaĠiei genunchiului. pӽrĠilor moi situate în jurul articulaĠiei genunchiului.
Limitele regiunii sunt: Limitele regiunii sunt:
- proximal - linia circularӽ dusӽ la douӽ lӽĠimi de deget deasupra bazei patelei - proximal - linia circularӽ dusӽ la douӽ lӽĠimi de deget deasupra bazei patelei
- distal - planul orizontal care trece prin tuberozitatea tibiei (douӽ lӽĠimi de deget - distal - planul orizontal care trece prin tuberozitatea tibiei (douӽ lӽĠimi de deget
sub vârful patelei) sub vârful patelei)
Topografic este subîmpӽrĠitӽ într-o regiune anterioarӽ (patelarӽ, rotunjitӽ) úi una posterioarӽ Topografic este subîmpӽrĠitӽ într-o regiune anterioarӽ (patelarӽ, rotunjitӽ) úi una posterioarӽ
(poplitee). (poplitee).
Gamba este cuprinsӽ între genunchi úi gâtul piciorului; are forma unui trunchi de con cu Gamba este cuprinsӽ între genunchi úi gâtul piciorului; are forma unui trunchi de con cu
baza mare proximal. Este frecvent expusӽ traumatismelor. Limitele regiunii sunt: baza mare proximal. Este frecvent expusӽ traumatismelor. Limitele regiunii sunt:
- proximal - planul orizontal dus prin tuberozitatea tibiei - proximal - planul orizontal dus prin tuberozitatea tibiei
- distal - planul transversal care trece prin baza celor douӽ maleole. - distal - planul transversal care trece prin baza celor douӽ maleole.
Topografic este subîmpӽrĠitӽ într-o regiune anterioarӽ úi una posterioarӽ. Topografic este subîmpӽrĠitӽ într-o regiune anterioarӽ úi una posterioarӽ.
Scheletul gambei este realizat de tibie úi fibulӽ. Scheletul gambei este realizat de tibie úi fibulӽ.
Oasele gambei sunt unite prin epifizele lor: superior printr-o articulaĠie sinovialӽ plan΁ Oasele gambei sunt unite prin epifizele lor: superior printr-o articulaĠie sinovialӽ plan΁
(articulaĠia tibiofibularӽ), inferior printr-o sindesmozӽ. (articulaĠia tibiofibularӽ), inferior printr-o sindesmozӽ.
Legӽtura dintre gambӽ úi coapsӽ se realizeazӽ prin articulaĠia genunchiului. Aceasta Legӽtura dintre gambӽ úi coapsӽ se realizeazӽ prin articulaĠia genunchiului. Aceasta
este cea mai mare articulaĠie a corpului omenesc, dar úi cea mai puĠin protejatӽ de pӽrĠi moi, ceea ce este cea mai mare articulaĠie a corpului omenesc, dar úi cea mai puĠin protejatӽ de pӽrĠi moi, ceea ce
156 156
explicӽ frecventele traumatisme. De asemeni este foarte solicitatӽ în staticӽ úi locomoĠie, ceea ce explicӽ frecventele traumatisme. De asemeni este foarte solicitatӽ în staticӽ úi locomoĠie, ceea ce
grӽbeúte uzura elementelor componente. grӽbeúte uzura elementelor componente.
Este o articulaĠie sinovial΁, condilian΁, uniaxial΁. Este o articulaĠie sinovial΁, condilian΁, uniaxial΁.
SuprafeĠele articulare sunt reprezentate de condilii femurali, platoul tibial úi faĠa SuprafeĠele articulare sunt reprezentate de condilii femurali, platoul tibial úi faĠa
posterioarӽ a patelei. posterioarӽ a patelei.
Cei doi condili sunt orientaĠi oblic de sus în jos úi dinspre posterior spre anterior; raza lor de Cei doi condili sunt orientaĠi oblic de sus în jos úi dinspre posterior spre anterior; raza lor de
curburӽ descreúte dinainte-înapoi (în partea anterioarӽ are 45 mm, în cea posterioarӽ 16 mm); de curburӽ descreúte dinainte-înapoi (în partea anterioarӽ are 45 mm, în cea posterioarӽ 16 mm); de
asemeni ei diverg dinainte-înapoi astfel încât diametrul transversal al extremitӽĠii inferioare asemeni ei diverg dinainte-înapoi astfel încât diametrul transversal al extremitӽĠii inferioare
femurale este mai mare posterior decât anterior. femurale este mai mare posterior decât anterior.
Sunt acoperiĠi de cartilaj hialin cu grosime de 2-3 mm. Sunt acoperiĠi de cartilaj hialin cu grosime de 2-3 mm.
Condilul medial este mai proeminent decât cel lateral úi se aflӽ pe un plan inferior faĠӽ de Condilul medial este mai proeminent decât cel lateral úi se aflӽ pe un plan inferior faĠӽ de
acesta. acesta.
Platoul tibial prezintӽ douӽ fose articulare (cavitӽĠi glenoide) separate prin spina tibiei. Platoul tibial prezintӽ douӽ fose articulare (cavitӽĠi glenoide) separate prin spina tibiei.
Cartilajul care acoperӽ fosele articulare este mai subĠire la periferie úi mai gros central (6-7 mm). Cartilajul care acoperӽ fosele articulare este mai subĠire la periferie úi mai gros central (6-7 mm).
Este foarte elastic úi are rolul de a atenua presiunile úi traumatismele produse de miúcӽrile ce se Este foarte elastic úi are rolul de a atenua presiunile úi traumatismele produse de miúcӽrile ce se
efectueazӽ în mers, fugӽ, sӽriturӽ. efectueazӽ în mers, fugӽ, sӽriturӽ.
Mijloacele de unire sunt reprezentate de capsulӽ úi ligamente. Mijloacele de unire sunt reprezentate de capsulӽ úi ligamente.
Capsula se inserӽ pe cele 3 oase, lӽsând extracapsular epicondilii femurali úi articulaĠia Capsula se inserӽ pe cele 3 oase, lӽsând extracapsular epicondilii femurali úi articulaĠia
tibiofibularӽ. Aderӽ la baza meniscurilor (circumferinĠa externӽ). Este mai slabӽ anterior úi lateral úi tibiofibularӽ. Aderӽ la baza meniscurilor (circumferinĠa externӽ). Este mai slabӽ anterior úi lateral úi
întӽritӽ pe partea posterioarӽ. întӽritӽ pe partea posterioarӽ.
Ligamentele articulare sunt: Ligamentele articulare sunt:
- ligamentul patelei (rotulian) - o formaĠiune fibroasӽ, puternicӽ lungӽ de 5-6 cm, latӽ de 2- - ligamentul patelei (rotulian) - o formaĠiune fibroasӽ, puternicӽ lungӽ de 5-6 cm, latӽ de 2-
3 cm, situatӽ anterior, consideratӽ ca tendon terminal al cvadricepsului. Se poate palpa sub 3 cm, situatӽ anterior, consideratӽ ca tendon terminal al cvadricepsului. Se poate palpa sub
piele în semiflexie. piele în semiflexie.
- ligamentele posterioare formeazӽ un plan fibros aúezat ca o punte peste scobitura - ligamentele posterioare formeazӽ un plan fibros aúezat ca o punte peste scobitura
intercondilianӽ. Includ: intercondilianӽ. Includ:
- ligamentul popliteu oblic între tendonul muúchiului semimembranos úi condilul - ligamentul popliteu oblic între tendonul muúchiului semimembranos úi condilul
lateral (tendonul recurent al muúchiului) lateral (tendonul recurent al muúchiului)
- ligamentul popliteu arcuat - ligamentul popliteu arcuat
- ligamentul colateral fibular între epicondilul lateral femural úi capul fibulei; este - ligamentul colateral fibular între epicondilul lateral femural úi capul fibulei; este
relaxat în flexie relaxat în flexie
- ligamentul colateral tibial între epicondilul medial femural úi faĠa medialӽ a tibiei. - ligamentul colateral tibial între epicondilul medial femural úi faĠa medialӽ a tibiei.
FaĠa lui superficialӽ este acoperitӽ de fascia femuralӽ úi tendoanele ce formeazӽ complexul FaĠa lui superficialӽ este acoperitӽ de fascia femuralӽ úi tendoanele ce formeazӽ complexul
slaba gâútiis. Aceste douӽ ligamente asigurӽ stabilitatea articularӽ în extensia genunchiului slaba gâútiis. Aceste douӽ ligamente asigurӽ stabilitatea articularӽ în extensia genunchiului
- ligamentele încruciúate, ce se gӽsesc între feĠele intercondiliene ale femurului úi - ligamentele încruciúate, ce se gӽsesc între feĠele intercondiliene ale femurului úi
ariile intercondiliene ale tibiei. Sunt în afara membranei sinoviale. Dupӽ situaĠia lor úi ariile intercondiliene ale tibiei. Sunt în afara membranei sinoviale. Dupӽ situaĠia lor úi
inserĠia tibialӽ au fost denumite unul anterior úi unul posterior. Ligamentul anterior este inserĠia tibialӽ au fost denumite unul anterior úi unul posterior. Ligamentul anterior este
anterior prin inserĠia tibialӽ úi lateral prin cea femuralӽ. Ambele sunt formaĠiuni anterior prin inserĠia tibialӽ úi lateral prin cea femuralӽ. Ambele sunt formaĠiuni
extraarticulare ce prezintӽ o dublӽ încruciúare. extraarticulare ce prezintӽ o dublӽ încruciúare.
Datoritӽ faptului cӽ în aceastӽ articulaĠie nu existӽ o concordaĠӽ perfectӽ între suprafeĠele Datoritӽ faptului cӽ în aceastӽ articulaĠie nu existӽ o concordaĠӽ perfectӽ între suprafeĠele
oaselor s-au dezvoltat douӽ fibrocartilaje semilunare denumite meniscuri intraarticulare. De oaselor s-au dezvoltat douӽ fibrocartilaje semilunare denumite meniscuri intraarticulare. De
asemeni la soliditatea articulaĠiei contribuie úi muúchii úi ligamentele. Meniscurile se inserӽ pe asemeni la soliditatea articulaĠiei contribuie úi muúchii úi ligamentele. Meniscurile se inserӽ pe
platoul tibial prin douӽ extremitӽĠi numite coarne úi alunecӽ pe acesta în timpul miúcӽrilor. Sunt platoul tibial prin douӽ extremitӽĠi numite coarne úi alunecӽ pe acesta în timpul miúcӽrilor. Sunt
aderente de capsula articularӽ. aderente de capsula articularӽ.
Meniscul lateral are forma unui cerc în timp ce meniscul medial are forma unei semilune. Meniscul lateral are forma unui cerc în timp ce meniscul medial are forma unei semilune.
Sunt unite în partea anterioarӽ printr-o bandeletӽ transversalӽ. Sunt unite în partea anterioarӽ printr-o bandeletӽ transversalӽ.
La întӽrirea capsulei mai participӽ úi formaĠiuni aponevrotice: fascia genunchiului întӽritӽ La întӽrirea capsulei mai participӽ úi formaĠiuni aponevrotice: fascia genunchiului întӽritӽ
lateral de tractul iliotibial; expansiunea cvadricipitalӽ care se desprinde din tendonul cvadricepsului lateral de tractul iliotibial; expansiunea cvadricipitalӽ care se desprinde din tendonul cvadricepsului
úi trece anterior de articulaĠia genunchiului úi aripioarele patelei, între marginile patelei úi faĠa úi trece anterior de articulaĠia genunchiului úi aripioarele patelei, între marginile patelei úi faĠa
cutanatӽ a condilului femural respectiv. cutanatӽ a condilului femural respectiv.
157 157
La nivelul articulaĠiei genunchiului se gӽsesc o serie de burse seroase: La nivelul articulaĠiei genunchiului se gӽsesc o serie de burse seroase:
- bursa suprapatelarӽ - o prelungire pe care sinoviala genunchiului o trimite sub - bursa suprapatelarӽ - o prelungire pe care sinoviala genunchiului o trimite sub
muúchiul cvadriceps, între acesta úi femur, favorizând alunecarea tendonului muúchiul cvadriceps, între acesta úi femur, favorizând alunecarea tendonului
- burse prepatelare: în numӽr de 3 - burse prepatelare: în numӽr de 3
- burse pretibiale în numӽr de 3, douӽ superficiale úi una profundӽ. - burse pretibiale în numӽr de 3, douӽ superficiale úi una profundӽ.
De asemeni mai existӽ úi douӽ mase adipoase, una anterioarӽ între condilii femurali úi De asemeni mai existӽ úi douӽ mase adipoase, una anterioarӽ între condilii femurali úi
platoul tibial úi una posterioarӽ. Corpul adipos anterior se poate palpa în extensie, formând douӽ platoul tibial úi una posterioarӽ. Corpul adipos anterior se poate palpa în extensie, formând douӽ
perniĠe de fiecare parte a tendonului patelei. perniĠe de fiecare parte a tendonului patelei.
Muúchii gambei sunt grupaĠi asimetric în jurul celor douӽ oase, astfel încât faĠa medialӽ, Muúchii gambei sunt grupaĠi asimetric în jurul celor douӽ oase, astfel încât faĠa medialӽ,
marginea anterioarӽ a tibiei úi cele douӽ maleole rӽmân neacoperite de muúchi. Corpurile musculare marginea anterioarӽ a tibiei úi cele douӽ maleole rӽmân neacoperite de muúchi. Corpurile musculare
sunt aúezate proximal úi se continuӽ cu tendoane, ceea ce determinӽ forma caracteristicӽ a sunt aúezate proximal úi se continuӽ cu tendoane, ceea ce determinӽ forma caracteristicӽ a
gambei,de con trunchiat cu baza în sus. gambei,de con trunchiat cu baza în sus.
Muúchii se împart în 3 grupe, situate în loji speciale, despӽrĠite prin peretele osteofibros Muúchii se împart în 3 grupe, situate în loji speciale, despӽrĠite prin peretele osteofibros
(tibie, fibulӽ, membranӽ interosoasӽ) úi prin 2 septuri intermusculare întinse între marginea (tibie, fibulӽ, membranӽ interosoasӽ) úi prin 2 septuri intermusculare întinse între marginea
anterioarӽ respectiv posterioarӽ a fibulei úi fascia gambierӽ. Acest aparat facial úi aponevrotic în anterioarӽ respectiv posterioarӽ a fibulei úi fascia gambierӽ. Acest aparat facial úi aponevrotic în
porĠiunea proximalӽ serveúte ca suprafaĠӽ de inserĠie, completând-o pe cea oasoasӽ iar în porĠiunea porĠiunea proximalӽ serveúte ca suprafaĠӽ de inserĠie, completând-o pe cea oasoasӽ iar în porĠiunea
distalӽ are rol de înveliú úi susĠinere, îngroúându-se la nivelul gâtului piciorului sub forma distalӽ are rol de înveliú úi susĠinere, îngroúându-se la nivelul gâtului piciorului sub forma
retinaculelor. retinaculelor.
A. Grupul anterior (extensori) cuprinde muúchii: tibial anterior, extensor lung al A. Grupul anterior (extensori) cuprinde muúchii: tibial anterior, extensor lung al
halucelui, extensor lung al degetelor úi peronierul al treilea. Muúchii sunt inervaĠi halucelui, extensor lung al degetelor úi peronierul al treilea. Muúchii sunt inervaĠi
de nervul peronier profund (L4-S1). de nervul peronier profund (L4-S1).
B. Grupul lateral cuprinde lungul úi scurtul peronier. Nervul motor este nervul B. Grupul lateral cuprinde lungul úi scurtul peronier. Nervul motor este nervul
peronier superficial. peronier superficial.
C. Grupul posterior (flexori) este cel mai voluminos úi puternic; conĠine douӽ C. Grupul posterior (flexori) este cel mai voluminos úi puternic; conĠine douӽ
planuri : planuri :
- planul profund format din tibialul posterior, flexor lung al halucelui, flexor lung al - planul profund format din tibialul posterior, flexor lung al halucelui, flexor lung al
degetelor úi popliteul. Au ca nerv motor nervul tibial (L5-S1,2) degetelor úi popliteul. Au ca nerv motor nervul tibial (L5-S1,2)
- planul superficial format din tricepsul sural (gastrocnemianul úi solearul) úi muúchiul - planul superficial format din tricepsul sural (gastrocnemianul úi solearul) úi muúchiul
plantar. Are ca nerv motor nervul tibial (L4-S2). plantar. Are ca nerv motor nervul tibial (L4-S2).
Tricepsul sural împreun΁ cu gluteul mare úi cvadricepsul formeazӽ lanĠul triplei extensii a Tricepsul sural împreun΁ cu gluteul mare úi cvadricepsul formeazӽ lanĠul triplei extensii a
membrului inferior cu acĠiune anti-gravitaĠionalӽ úi importanĠӽ majorӽ în menĠinerea poziĠiei membrului inferior cu acĠiune anti-gravitaĠionalӽ úi importanĠӽ majorӽ în menĠinerea poziĠiei
verticale úi locomoĠie. verticale úi locomoĠie.
Muúchii gambei intervin dinamic în locomoĠie úi miúcӽri nelocomotorii. Rolul lor în staticӽ Muúchii gambei intervin dinamic în locomoĠie úi miúcӽri nelocomotorii. Rolul lor în staticӽ
este foarte important. Luând punctul fix pe piciorul sprijinit pe sol, ancoreazӽ gamba, menĠinând este foarte important. Luând punctul fix pe piciorul sprijinit pe sol, ancoreazӽ gamba, menĠinând
rectitudinea acesteia în staĠiune verticalӽ. Cu punctul fix pe gambӽ menĠin în mod activ bolta rectitudinea acesteia în staĠiune verticalӽ. Cu punctul fix pe gambӽ menĠin în mod activ bolta
plantarӽ alӽturi de muúchii piciorului. plantarӽ alӽturi de muúchii piciorului.
Biomecanica articulaĠiei genunchiului Biomecanica articulaĠiei genunchiului

ArticulaĠia genunchiului formatӽ între cele 2 segmente principale ale membrului inferior ArticulaĠia genunchiului formatӽ între cele 2 segmente principale ale membrului inferior
realizeazӽ douӽ mecanisme prin care aceasta poate sӽ îndeplineascӽ alternativ douӽ funcĠii: realizeazӽ douӽ mecanisme prin care aceasta poate sӽ îndeplineascӽ alternativ douӽ funcĠii:
- prin flexia gambei, membrul inferior are rol în locomoĠie úi susĠinerea elasticӽ a greutӽĠii - prin flexia gambei, membrul inferior are rol în locomoĠie úi susĠinerea elasticӽ a greutӽĠii
trunchiului trunchiului
- prin stabilizarea genunchiului în extensie, membrul inferior funcĠioneazӽ ca o coloanӽ rigidӽ, - prin stabilizarea genunchiului în extensie, membrul inferior funcĠioneazӽ ca o coloanӽ rigidӽ,
necesarӽ susĠinerii greutӽĠii corporale în ortostatism úi în mers; mecanismul de stabilizare în staĠiune necesarӽ susĠinerii greutӽĠii corporale în ortostatism úi în mers; mecanismul de stabilizare în staĠiune
e realizat prin aparatul ligamentar al articulaĠiei genunchiului. e realizat prin aparatul ligamentar al articulaĠiei genunchiului.
158 158
ArticulaĠia genunchiului este o articulaĠie sinovial΁, condilian΁, uniaxial΁, prezentând douӽ ArticulaĠia genunchiului este o articulaĠie sinovial΁, condilian΁, uniaxial΁, prezentând douӽ
miúcӽri principale: flexia úi extensia. Pe lângӽ acestea mai sunt posibile úi miúcӽri secundare de miúcӽri principale: flexia úi extensia. Pe lângӽ acestea mai sunt posibile úi miúcӽri secundare de
rotaĠie medialӽ úi lateralӽ ca úi de înclinare lateralӽ úi medialӽ, foarte reduse. rotaĠie medialӽ úi lateralӽ ca úi de înclinare lateralӽ úi medialӽ, foarte reduse.
Flexia este miúcarea prin care gamba se apropie de faĠa posterioarӽ a coapsei. Se realizeazӽ Flexia este miúcarea prin care gamba se apropie de faĠa posterioarӽ a coapsei. Se realizeazӽ
în jurul unui ax transversal care trece prin condilii femurali. Se apreciazӽ cӽ miúcӽrile de flexie pânӽ în jurul unui ax transversal care trece prin condilii femurali. Se apreciazӽ cӽ miúcӽrile de flexie pânӽ
la 70º sunt miúcӽri spures, necombinate cu altӽ miúcare. Peste 70º aceste miúcӽri se combinӽ cu o la 70º sunt miúcӽri spures, necombinate cu altӽ miúcare. Peste 70º aceste miúcӽri se combinӽ cu o
miúcare de rotaĠie internӽ a gambei (pânӽ la 20º). Flexia gambei atinge un unghi de 130º, iar pasiv miúcare de rotaĠie internӽ a gambei (pânӽ la 20º). Flexia gambei atinge un unghi de 130º, iar pasiv
gamba poate fi flectatӽ úi mai mult (150º). gamba poate fi flectatӽ úi mai mult (150º).
Muúchii principali ai flexiei sunt cei 3 muúchi ischiocrurali, dintre ei semimembranosul Muúchii principali ai flexiei sunt cei 3 muúchi ischiocrurali, dintre ei semimembranosul
fiind cel mai puternic. Secundar intervin úi gracilisul úi croitorul. fiind cel mai puternic. Secundar intervin úi gracilisul úi croitorul.
Limitarea flexiei se realizeazӽ de întâlnirea feĠei posterioare a gambei cu cea a coapsei. In Limitarea flexiei se realizeazӽ de întâlnirea feĠei posterioare a gambei cu cea a coapsei. In
acest moment muúchiul cvadriceps femural se aflӽ întins la maximum úi el poate fi considerat ca un acest moment muúchiul cvadriceps femural se aflӽ întins la maximum úi el poate fi considerat ca un
factor frenator activ al miúcӽrii de flexie. Ligamentul colateral fibular se relaxeazӽ total, cel factor frenator activ al miúcӽrii de flexie. Ligamentul colateral fibular se relaxeazӽ total, cel
colateral tibial se relaxeazӽ puĠin iar ligamentul încruciúat posterior este întins. colateral tibial se relaxeazӽ puĠin iar ligamentul încruciúat posterior este întins.
In poziĠiile de flexie în care centrul de greutate cade înapoia axului transversal al In poziĠiile de flexie în care centrul de greutate cade înapoia axului transversal al
genunchiului, forĠa gravitaĠiei activeazӽ în acelaúi sens cu flexia, adicӽ tinde sӽ îndoaie genunchiul. genunchiului, forĠa gravitaĠiei activeazӽ în acelaúi sens cu flexia, adicӽ tinde sӽ îndoaie genunchiul.
Pentru a împiedica o prӽbuúire bruscӽ a genunchiului sau pentru a-l stabiliza în orice poziĠie Pentru a împiedica o prӽbuúire bruscӽ a genunchiului sau pentru a-l stabiliza în orice poziĠie
intermediarӽ de flexie este necesarӽ contracĠia antigravitaĠionalӽ a cvadricepsului. intermediarӽ de flexie este necesarӽ contracĠia antigravitaĠionalӽ a cvadricepsului.
Miúcarea de extensie este miúcarea prin care faĠa posterioarӽ a gambei se îndepӽrteazӽ de Miúcarea de extensie este miúcarea prin care faĠa posterioarӽ a gambei se îndepӽrteazӽ de
cea a coapsei. Se însoĠeúte de o miúcare de rotaĠie externӽ. ArticulaĠia femurotibialӽ lucreazӽ dupӽ cea a coapsei. Se însoĠeúte de o miúcare de rotaĠie externӽ. ArticulaĠia femurotibialӽ lucreazӽ dupӽ
principiul unei pârghii de gradul III. atât în miúcarea de flexie cât úi în cea de extensie. principiul unei pârghii de gradul III. atât în miúcarea de flexie cât úi în cea de extensie.
Muúchii extensori principali sunt muúchiul cvadriceps ajutat de tensorul fasciei lata. Acesta Muúchii extensori principali sunt muúchiul cvadriceps ajutat de tensorul fasciei lata. Acesta
din urmӽ este important în biomecanica genunchiului, ajutând la stabilizarea genunchiului în plan din urmӽ este important în biomecanica genunchiului, ajutând la stabilizarea genunchiului în plan
frontal úi împiedicând apariĠia unui genu varum. frontal úi împiedicând apariĠia unui genu varum.
Extensia se poate executa numai dintr-o flexie prealabilӽ úi se opreúte la 180º. In limitarea Extensia se poate executa numai dintr-o flexie prealabilӽ úi se opreúte la 180º. In limitarea
extensiei intervin ligamentele posterioare ale genunchiului úi ligamentul încruciúat anterior. extensiei intervin ligamentele posterioare ale genunchiului úi ligamentul încruciúat anterior.
Pentru rotaĠie nu existӽ muúchi speciali, ea fiind asociatӽ aúa cum am arӽtat flexiei úi Pentru rotaĠie nu existӽ muúchi speciali, ea fiind asociatӽ aúa cum am arӽtat flexiei úi
extensiei. Rolul miúcӽrilor de rotaĠie constӽ în adaptarea piciorului la un teren accidentat úi gӽsirea extensiei. Rolul miúcӽrilor de rotaĠie constӽ în adaptarea piciorului la un teren accidentat úi gӽsirea
celei mai potrivite poziĠii pentru susĠinerea greutӽĠii corporale. Cu genunchiul în extensie membrul celei mai potrivite poziĠii pentru susĠinerea greutӽĠii corporale. Cu genunchiul în extensie membrul
în întregime poate face miúcӽri doar din articulaĠia coxofemuralӽ; acestea au rol de adaptare în întregime poate face miúcӽri doar din articulaĠia coxofemuralӽ; acestea au rol de adaptare
grosolanӽ. RotaĠiile gambei din poziĠia de flexie a genunchiului oferӽ în schimb posibilitatea ca grosolanӽ. RotaĠiile gambei din poziĠia de flexie a genunchiului oferӽ în schimb posibilitatea ca
piciorul sӽ caute în mod activ suprafaĠa de sprijin cea mai potrivitӽ în mers pe teren dificil, pantӽ piciorul sӽ caute în mod activ suprafaĠa de sprijin cea mai potrivitӽ în mers pe teren dificil, pantӽ
ascendentӽ, cӽĠӽrare. ascendentӽ, cӽĠӽrare.
In afara acestor miúcӽri, în mod pasiv se pot realiza úi miúcӽri de înclinare lateralӽ úi In afara acestor miúcӽri, în mod pasiv se pot realiza úi miúcӽri de înclinare lateralӽ úi
medialӽ. Pentru realizarea lor se fixeazӽ coapsa iar gamba este dusӽ în semiflexie. Din aceastӽ medialӽ. Pentru realizarea lor se fixeazӽ coapsa iar gamba este dusӽ în semiflexie. Din aceastӽ
poziĠie se imprimӽ gambei miúcӽri oscilatorii de pendulare, atât în sens medial cât úi în sens lateral, poziĠie se imprimӽ gambei miúcӽri oscilatorii de pendulare, atât în sens medial cât úi în sens lateral,
de amplitudine redusӽ (2-2,5 cm). Sunt limitate de ligamentele colaterale úi încruciúate. de amplitudine redusӽ (2-2,5 cm). Sunt limitate de ligamentele colaterale úi încruciúate.
Patologic, pot apare urmӽtoarele miúcӽri: Patologic, pot apare urmӽtoarele miúcӽri:
-sde sertars- se depisteazӽ cu genunchiul în semiflexie; reprezintӽ alunecӽri -sde sertars- se depisteazӽ cu genunchiul în semiflexie; reprezintӽ alunecӽri
anteroposterioare ale tibiei faĠӽ de condilii femurali úi sunt consecinĠa laxitӽĠii ligamentelor anteroposterioare ale tibiei faĠӽ de condilii femurali úi sunt consecinĠa laxitӽĠii ligamentelor
încruciúate. încruciúate.
-sde lateralitates- se depisteazӽ cu genunchiul în extensie completӽ úi evidenĠiazӽ laxitatea -sde lateralitates- se depisteazӽ cu genunchiul în extensie completӽ úi evidenĠiazӽ laxitatea
ligamentelor colaterale. ligamentelor colaterale.
159 159
Gâtul piciorului este regiunea de trecere a elementelor anatomice de la gambӽ la picior. Gâtul piciorului este regiunea de trecere a elementelor anatomice de la gambӽ la picior.
Fiind un segment îngust, la nivelul sӽu se concentreazӽ numeroase formaĠiuni: tendoane, vase úi Fiind un segment îngust, la nivelul sӽu se concentreazӽ numeroase formaĠiuni: tendoane, vase úi
nervi. Aceste particularitӽĠi îi conferӽ o deosebitӽ importanĠӽ clinicӽ deoarece entorsele, luxaĠiile, nervi. Aceste particularitӽĠi îi conferӽ o deosebitӽ importanĠӽ clinicӽ deoarece entorsele, luxaĠiile,
fracturile, hematoamele pot imobiliza articulaĠiile. Limitele regiunii sunt: fracturile, hematoamele pot imobiliza articulaĠiile. Limitele regiunii sunt:
- proximal - planul transversal care trece prin baza celor douӽ maleole - proximal - planul transversal care trece prin baza celor douӽ maleole
- distal planul oblic în jos úi posterior care trece anterior la 3 cm sub plica de - distal planul oblic în jos úi posterior care trece anterior la 3 cm sub plica de
flexie talocruralӽ flexie talocruralӽ
- lateral úi medial - acelaúi plan oblic care trece la câte 1 cm sub vârful - lateral úi medial - acelaúi plan oblic care trece la câte 1 cm sub vârful
maleolelor, iar posterior prin tuberozitatea calcaneanӽ maleolelor, iar posterior prin tuberozitatea calcaneanӽ
Gâtul piciorului este subîmpӽrĠit printr-un plan frontal într-o regiune anterioarӽ úi una Gâtul piciorului este subîmpӽrĠit printr-un plan frontal într-o regiune anterioarӽ úi una
posterioarӽ. posterioarӽ.
Piciorul este segmentul terminal al membrului inferior. Limitele sunt reprezentate de: Piciorul este segmentul terminal al membrului inferior. Limitele sunt reprezentate de:
- posterior - planul oblic în jos úi înapoi care trece în partea superioarӽ la 3 cm sub - posterior - planul oblic în jos úi înapoi care trece în partea superioarӽ la 3 cm sub
plica de flexie talocruralӽ, lateral úi medial la 1 cm sub vârful maleolelor inferior plica de flexie talocruralӽ, lateral úi medial la 1 cm sub vârful maleolelor inferior
prin tuberozitatea calcaneanӽ prin tuberozitatea calcaneanӽ
- anterior - linia curbӽ cu concavitatea postero-medialӽ care trece prin vârful - anterior - linia curbӽ cu concavitatea postero-medialӽ care trece prin vârful
degetelor degetelor
In ortostatism, piciorul formeazӽ cu gamba un unghi drept, deschis anterior. Fiind turtit de In ortostatism, piciorul formeazӽ cu gamba un unghi drept, deschis anterior. Fiind turtit de
sus în jos el prezintӽ douӽ feĠe: una liberӽ privind în sus (faĠa dorsal΁) úi alta în contact cu solul sus în jos el prezintӽ douӽ feĠe: una liberӽ privind în sus (faĠa dorsal΁) úi alta în contact cu solul
(faĠa plantar΁). Axul sӽu antero-posterior (care trece prin degetul al doilea) se gӽseúte în acelaúi (faĠa plantar΁). Axul sӽu antero-posterior (care trece prin degetul al doilea) se gӽseúte în acelaúi
plan sagital cu axul anteroposterior al gambei. Datoritӽ unor tulburӽri în dezvoltare sau a unor plan sagital cu axul anteroposterior al gambei. Datoritӽ unor tulburӽri în dezvoltare sau a unor
deficienĠe la nivelul muúchilor gambei se poate întâmpla ca orientarea piciorului în raport cu cea a deficienĠe la nivelul muúchilor gambei se poate întâmpla ca orientarea piciorului în raport cu cea a
gambei sӽ sufere modificӽri mai mult sau mai puĠin importante cunoscute sub denumirea genericӽ gambei sӽ sufere modificӽri mai mult sau mai puĠin importante cunoscute sub denumirea genericӽ
de spicior strâmbs (varus, valgus, equin etc.). In ansamblu piciorul poate fi împӽrĠit în douӽ porĠiuni: de spicior strâmbs (varus, valgus, equin etc.). In ansamblu piciorul poate fi împӽrĠit în douӽ porĠiuni:
una proximalӽ (piciorul propriu-zis) ce corespunde scheletului tarsometatarsian úi o porĠiune una proximalӽ (piciorul propriu-zis) ce corespunde scheletului tarsometatarsian úi o porĠiune
distalӽ, reprezentatӽ de cele cinci degete, corespunzӽtoare scheletului falangian. Piciorul propriu- distalӽ, reprezentatӽ de cele cinci degete, corespunzӽtoare scheletului falangian. Piciorul propriu-
zis se subîmparte la rândul sӽu într-o regiune dorsalӽ úi una plantarӽ prin planul transversal care zis se subîmparte la rândul sӽu într-o regiune dorsalӽ úi una plantarӽ prin planul transversal care
trece prin marginile medialӽ úi lateralӽ. trece prin marginile medialӽ úi lateralӽ.
Scheletul piciorului este alcӽtuit din 26 de oase dispuse în 3 grupe: tarsul, metatarsul úi Scheletul piciorului este alcӽtuit din 26 de oase dispuse în 3 grupe: tarsul, metatarsul úi
oasele degetelor. oasele degetelor.
Tarsul este format din 7 oase dispuse în douӽ rânduri: Tarsul este format din 7 oase dispuse în douӽ rânduri:
- posterior: talusul (astragalul) úi calcaneul - posterior: talusul (astragalul) úi calcaneul
- anterior: navicularul, cuboidul, trei cuneiforme. - anterior: navicularul, cuboidul, trei cuneiforme.
Metatarsul conĠine cele 5 metatarsiene iar oasele degetelor sunt reprezentate de 14 falange. Metatarsul conĠine cele 5 metatarsiene iar oasele degetelor sunt reprezentate de 14 falange.
ArticulaĠiile piciorului. La picior ca úi la mânӽ putem distinge douӽ mari grupe ArticulaĠiile piciorului. La picior ca úi la mânӽ putem distinge douӽ mari grupe
articulare: o articulaĠie superioarӽ (talocrural΁) úi una inferioarӽ, divizatӽ în mai multe articulaĠii articulare: o articulaĠie superioarӽ (talocrural΁) úi una inferioarӽ, divizatӽ în mai multe articulaĠii
secundare (talotarsal΁). secundare (talotarsal΁).
La nivelul articulaĠiei talocrurale au loc miúcӽrile de flexie dorsalӽ úi plantarӽ; articulaĠia La nivelul articulaĠiei talocrurale au loc miúcӽrile de flexie dorsalӽ úi plantarӽ; articulaĠia
talotarsalӽ este responsabilӽ de miúcarea de pronaĠie - supinaĠie a piciorului. talotarsalӽ este responsabilӽ de miúcarea de pronaĠie - supinaĠie a piciorului.
1. ArticulaĠia talocruralӽ (sgâtul picioruluis) este o articulaĠie sinovial΁, în balama, 1. ArticulaĠia talocruralӽ (sgâtul picioruluis) este o articulaĠie sinovial΁, în balama,
uniaxial΁. La nivelul ei au loc miúcӽri de flexie dorsalӽ úi plantarӽ. SuprafeĠele articulare aparĠin uniaxial΁. La nivelul ei au loc miúcӽri de flexie dorsalӽ úi plantarӽ. SuprafeĠele articulare aparĠin
tibiei úi fibulei (superior) úi faĠa superioarӽ a talusului (inferior) úi sunt acoperite de cartilaj hialin. tibiei úi fibulei (superior) úi faĠa superioarӽ a talusului (inferior) úi sunt acoperite de cartilaj hialin.
Mijloacele de unire sunt: Mijloacele de unire sunt:
- capsula articular΁; laxӽ, subĠire - capsula articular΁; laxӽ, subĠire
- ligamentul colateral lateral (de la maleola lateralӽ la oasele tarsiene învecinate) - ligamentul colateral lateral (de la maleola lateralӽ la oasele tarsiene învecinate)
- ligamentul colateral medial (puternic, de formӽ triunghiularӽ). - ligamentul colateral medial (puternic, de formӽ triunghiularӽ).
160 160
2. ArticulaĠiile intertarsiene includ articulaĠiile: 2. ArticulaĠiile intertarsiene includ articulaĠiile:

- articulaĠia subtalarӽ (talocalcaneeanӽ posterioarӽ) - elipsoidal΁; prezintӽ o capsulӽ úi 4 - articulaĠia subtalarӽ (talocalcaneeanӽ posterioarӽ) - elipsoidal΁; prezintӽ o capsulӽ úi 4
ligamente. Principalul ligament este cel bifurcat (în sys sau cheia articulaĠiei lui Chopart). ligamente. Principalul ligament este cel bifurcat (în sys sau cheia articulaĠiei lui Chopart).
- articulaĠia talocalcaneonavicularӽ - sferoidal΁ - articulaĠia talocalcaneonavicularӽ - sferoidal΁
- articulaĠia calcaneocuboidalӽ - selar΁ - articulaĠia calcaneocuboidalӽ - selar΁
- articulaĠia cuneonavicularӽ - plan΁ - articulaĠia cuneonavicularӽ - plan΁
- articulaĠia cuboideonavicularӽ - plan΁ - articulaĠia cuboideonavicularӽ - plan΁
- articulaĠii intercuneene - articulaĠii intercuneene
- articulaĠia cuneocuboidianӽ - plan΁. - articulaĠia cuneocuboidianӽ - plan΁.
Se mai descrie úi articulaĠia transversalӽ a tarsului (mediotarsianӽ a lui Chopart) ce reuneúte Se mai descrie úi articulaĠia transversalӽ a tarsului (mediotarsianӽ a lui Chopart) ce reuneúte
complexul talo-navicular úi articulaĠia calcaneocuboidianӽ. complexul talo-navicular úi articulaĠia calcaneocuboidianӽ.
3.ArticulaĠiile tarsometatarsiene reunesc cuboidul úi cele trei cuneiforme cu oasele 3.ArticulaĠiile tarsometatarsiene reunesc cuboidul úi cele trei cuneiforme cu oasele
metatarsului. Sunt articulaĠii plane, cunoscute împreunӽ sub numele de sarticulaĠia Lisfrancs. metatarsului. Sunt articulaĠii plane, cunoscute împreunӽ sub numele de sarticulaĠia Lisfrancs.
Interlinia articularӽ are o formӽ neregulatӽ. SuprafeĠele articulare sunt menĠinute în contact de o Interlinia articularӽ are o formӽ neregulatӽ. SuprafeĠele articulare sunt menĠinute în contact de o
serie de ligamente interosoase, dorsale úi plantare. serie de ligamente interosoase, dorsale úi plantare.
4.ArticulaĠiile intermetatarsiene unesc bazele metatarsienilor; capetele acestora sunt unite 4.ArticulaĠiile intermetatarsiene unesc bazele metatarsienilor; capetele acestora sunt unite
printr-un ligament transversal. Sunt articulaĠii plane. printr-un ligament transversal. Sunt articulaĠii plane.
5.ArticulaĠiile degetelor includ articulaĠiile metatarsofalangiene (elipsoidale), realizate 5.ArticulaĠiile degetelor includ articulaĠiile metatarsofalangiene (elipsoidale), realizate
între capul metatarsului úi baza falangelor proximale úi întӽrite de douӽ ligamente laterale, úi între capul metatarsului úi baza falangelor proximale úi întӽrite de douӽ ligamente laterale, úi
articulaĠiile falangiene (în balama). articulaĠiile falangiene (în balama).
Muúchii piciorului Muúchii piciorului

Spre deosebire de mânӽ unde toĠi muúchii sunt aúezaĠi, exclusiv palmar, la picior, pe lângӽ Spre deosebire de mânӽ unde toĠi muúchii sunt aúezaĠi, exclusiv palmar, la picior, pe lângӽ
majoritatea muúchilor situaĠi la plantӽ, mai existӽ úi doi muúchi ai dosului piciorului: extensorul majoritatea muúchilor situaĠi la plantӽ, mai existӽ úi doi muúchi ai dosului piciorului: extensorul
scurt al degetelor úi extensorul scurt al halucelui. scurt al degetelor úi extensorul scurt al halucelui.
Muúchi plantei se divid în trei grupe: Muúchi plantei se divid în trei grupe:
A. Grupul medial cuprinde trei muúchi destinaĠi halucelui: abductorul halucelui, A. Grupul medial cuprinde trei muúchi destinaĠi halucelui: abductorul halucelui,
flexorul scurt al halucelui úi adductorul halucelui. flexorul scurt al halucelui úi adductorul halucelui.
B. Grupul lateral este format din doi muúchi destinaĠi degetului mic: abductorul B. Grupul lateral este format din doi muúchi destinaĠi degetului mic: abductorul
degetului mic úi flexorul scurt al degetului mic. degetului mic úi flexorul scurt al degetului mic.
C. Grupul mijlociu cuprinde muúchi aúezaĠi pe mai multe planuri: flexorul scurt al C. Grupul mijlociu cuprinde muúchi aúezaĠi pe mai multe planuri: flexorul scurt al
degetelor, pӽtratul plantar, lombricalii, muúchii interosoúi (trei plantari úi patru degetelor, pӽtratul plantar, lombricalii, muúchii interosoúi (trei plantari úi patru
dorsali). dorsali).
Dupӽ forma lor, muúchii plantei sunt alungiĠi (cu excepĠia flexorului scurt al degetelor úi al Dupӽ forma lor, muúchii plantei sunt alungiĠi (cu excepĠia flexorului scurt al degetelor úi al
pӽtratului plantar care are formӽ turtitӽ) úi puĠin voluminoúi. DirecĠia lor este preponderent sagitalӽ, pӽtratului plantar care are formӽ turtitӽ) úi puĠin voluminoúi. DirecĠia lor este preponderent sagitalӽ,
iar inserĠiile sunt complicate. Au origine pe oasele tarsului úi metatarsului, dar úi pe aponevroza iar inserĠiile sunt complicate. Au origine pe oasele tarsului úi metatarsului, dar úi pe aponevroza
plantarӽ, unele ligamente plantare, tendoanele flexorului lung al degetelor. InserĠia lor terminalӽ se plantarӽ, unele ligamente plantare, tendoanele flexorului lung al degetelor. InserĠia lor terminalӽ se
face în cea mai mare parte direct pe falange, dar úi indirect prin intermediul aponevrozei dorsale a face în cea mai mare parte direct pe falange, dar úi indirect prin intermediul aponevrozei dorsale a
degetelor. degetelor.
Cei doi muúchi ai dosului piciorului sunt inervaĠi din nervul peronier profund (L5-S1), iar Cei doi muúchi ai dosului piciorului sunt inervaĠi din nervul peronier profund (L5-S1), iar
muúchii plantei sunt inervaĠi din cei doi nervi plantari. muúchii plantei sunt inervaĠi din cei doi nervi plantari.
Biomecanica piciorului Biomecanica piciorului

Miúcӽrile dintre gambӽ úi picior cât úi stabilizarea poziĠiei între ele sunt realizate de cӽtre Miúcӽrile dintre gambӽ úi picior cât úi stabilizarea poziĠiei între ele sunt realizate de cӽtre
muúchii gambei (cu excepĠia popliteului úi plantarului). In miúcӽrile piciorului participӽ întotdeauna muúchii gambei (cu excepĠia popliteului úi plantarului). In miúcӽrile piciorului participӽ întotdeauna
toĠi muúchii, fie ca sinergiúti fie ca antagoniúti. Sensul miúcӽrii rezultӽ din aúezarea tendoanelor toĠi muúchii, fie ca sinergiúti fie ca antagoniúti. Sensul miúcӽrii rezultӽ din aúezarea tendoanelor
terminale la nivelul gâtului piciorului faĠӽ de cele douӽ axe de miúcare ale articulaĠiei talusului. terminale la nivelul gâtului piciorului faĠӽ de cele douӽ axe de miúcare ale articulaĠiei talusului.
Diferitele grupe musculare sunt dezvoltate inegal în volum úi forĠӽ în raport cu importanĠa Diferitele grupe musculare sunt dezvoltate inegal în volum úi forĠӽ în raport cu importanĠa
miúcӽrii úi în funcĠie de condiĠiile biomecanice în sensul flexiei dorsale úi a eversiunii, ajutând miúcӽrii úi în funcĠie de condiĠiile biomecanice în sensul flexiei dorsale úi a eversiunii, ajutând
muúchii respectivi. Ea tinde sӽ încline gamba înainte pe piciorul sprijinit úi sӽ turteascӽ bolta la muúchii respectivi. Ea tinde sӽ încline gamba înainte pe piciorul sprijinit úi sӽ turteascӽ bolta la
nivelul marginii mediale. nivelul marginii mediale.
161 161
Miúcӽrile piciorului sunt: flexia dorsalӽ, flexia plantarӽ, abducĠia, adducĠia, supinaĠia, Miúcӽrile piciorului sunt: flexia dorsalӽ, flexia plantarӽ, abducĠia, adducĠia, supinaĠia,
pronaĠia úi circumducĠia. pronaĠia úi circumducĠia.
Flexia dorsalӽ (flexia, dorsiflexia) este miúcarea prin care faĠa dorsalӽ a piciorului se Flexia dorsalӽ (flexia, dorsiflexia) este miúcarea prin care faĠa dorsalӽ a piciorului se
apropie de faĠa anterioarӽ a gambei; flexia plantarӽ (extensia) este miúcarea opusӽ prin care faĠa apropie de faĠa anterioarӽ a gambei; flexia plantarӽ (extensia) este miúcarea opusӽ prin care faĠa
dorsalӽ a piciorului se depӽrteazӽ de gambӽ. dorsalӽ a piciorului se depӽrteazӽ de gambӽ.
AdducĠia (35-40q) este miúcarea prin care vârful halucelui se apropie de planul mediosagital AdducĠia (35-40q) este miúcarea prin care vârful halucelui se apropie de planul mediosagital
al corpului; abducĠia (35-40q) este miúcarea prin care el se depӽrteazӽ de acest plan. al corpului; abducĠia (35-40q) este miúcarea prin care el se depӽrteazӽ de acest plan.
SupinaĠia (25-30q) este miúcarea prin care marginea medialӽ a piciorului este ridicatӽ de pe SupinaĠia (25-30q) este miúcarea prin care marginea medialӽ a piciorului este ridicatӽ de pe
sol, iar pronaĠia este miúcarea inversӽ prin care marginea lateralӽ se ridicӽ de pe sol. sol, iar pronaĠia este miúcarea inversӽ prin care marginea lateralӽ se ridicӽ de pe sol.
CircumducĠia este miúcarea prin care vârful halucelui descrie un cerc; ea rezultӽ din CircumducĠia este miúcarea prin care vârful halucelui descrie un cerc; ea rezultӽ din
executarea alternativӽ a miúcӽrilor precedente (cu excepĠia pronaĠiei úi supinaĠiei). executarea alternativӽ a miúcӽrilor precedente (cu excepĠia pronaĠiei úi supinaĠiei).
Aceste miúcӽri nu se produc în mod egal úi simultan în toate articulaĠiile piciorului. Aceste miúcӽri nu se produc în mod egal úi simultan în toate articulaĠiile piciorului.
Flexia dorsal΁ (20-25q) úi plantar΁ (45-50q) au loc în articulaĠia talocruralӽ în plan Flexia dorsal΁ (20-25q) úi plantar΁ (45-50q) au loc în articulaĠia talocruralӽ în plan
sagital, în jurul unui ax transversal care trece prin vârful celor douӽ maleole. sagital, în jurul unui ax transversal care trece prin vârful celor douӽ maleole.
Flexorii dorsali apropie gamba úi dosul piciorului, fiind ajutaĠi de gravitaĠie. La nivelul Flexorii dorsali apropie gamba úi dosul piciorului, fiind ajutaĠi de gravitaĠie. La nivelul
membrului mobil flexia dorsalӽ este necesarӽ scurtӽrii membrului pentru a-i permite pendularea membrului mobil flexia dorsalӽ este necesarӽ scurtӽrii membrului pentru a-i permite pendularea
liberӽ. In caz de paralizie a grupului anterior, piciorul cade în flexie plantarӽ datoritӽ greutӽĠii lui liberӽ. In caz de paralizie a grupului anterior, piciorul cade în flexie plantarӽ datoritӽ greutӽĠii lui
proprii úi a predominanĠei antagoniútilor; este necesarӽ o flexie compensatoare exageratӽ în proprii úi a predominanĠei antagoniútilor; este necesarӽ o flexie compensatoare exageratӽ în
articulaĠiile genunchiului úi coxofemuralӽ pentru a realiza scurtarea necesarӽ mersului (mers stepat). articulaĠiile genunchiului úi coxofemuralӽ pentru a realiza scurtarea necesarӽ mersului (mers stepat).
La nivelul membrului de sprijin participӽ la menĠinerea rectitudinii gambei, nepermiĠând La nivelul membrului de sprijin participӽ la menĠinerea rectitudinii gambei, nepermiĠând
înclinarea ei înapoi. înclinarea ei înapoi.
Principalii muúchi care realizeazӽ flexia dorsalӽ sunt: tibialul anterior, extensorul comun al Principalii muúchi care realizeazӽ flexia dorsalӽ sunt: tibialul anterior, extensorul comun al
degetelor, extensor propriu al halucelui. degetelor, extensor propriu al halucelui.
Nervul motor principal este exclusiv nervul peronier profund. Miúcarea este limitatӽ de Nervul motor principal este exclusiv nervul peronier profund. Miúcarea este limitatӽ de
întinderea fasciculelor posterioare ale ligamentelor colaterale úi a tendonului lui Achile, precum úi întinderea fasciculelor posterioare ale ligamentelor colaterale úi a tendonului lui Achile, precum úi
de întâlnirea colului talusului cu marginea anterioarӽ a scoabei gambiere. de întâlnirea colului talusului cu marginea anterioarӽ a scoabei gambiere.
Flexorii plantari sunt superiori ca volum úi forĠӽ grupului antagonist, datoritӽ rolului lor Flexorii plantari sunt superiori ca volum úi forĠӽ grupului antagonist, datoritӽ rolului lor
antigravitaĠional. In mers ei aplicӽ cu forĠӽ planta pe sol úi apoi o dezlipesc începând cu cӽlcâiul antigravitaĠional. In mers ei aplicӽ cu forĠӽ planta pe sol úi apoi o dezlipesc începând cu cӽlcâiul
pânӽ la capetele metatarsienilor, ridicând astfel toatӽ greutatea corpului (lanĠul triplei extensii). pânӽ la capetele metatarsienilor, ridicând astfel toatӽ greutatea corpului (lanĠul triplei extensii).
In contracĠie staticӽ împiedicӽ înclinarea înainte a gambei pe piciorul fixat úi astfel participӽ In contracĠie staticӽ împiedicӽ înclinarea înainte a gambei pe piciorul fixat úi astfel participӽ
la menĠinerea în rectitudine a coloanei membrului de sprijin, stabilizând articulaĠia talocruralӽ. la menĠinerea în rectitudine a coloanei membrului de sprijin, stabilizând articulaĠia talocruralӽ.
Principalii muúchi care realizeazӽ flexia plantarӽ sunt: tricepsul sural, flexorul lung al Principalii muúchi care realizeazӽ flexia plantarӽ sunt: tricepsul sural, flexorul lung al
degetelor, peronierul scurt. degetelor, peronierul scurt.
InervaĠia miúcӽrii de flexie plantarӽ este asiguratӽ aproape exclusiv de nervul tibial. InervaĠia miúcӽrii de flexie plantarӽ este asiguratӽ aproape exclusiv de nervul tibial.
Limitarea se realizeazӽ prin întinderea fasciculelor anterioare ale ligamentelor colaterale úi se Limitarea se realizeazӽ prin întinderea fasciculelor anterioare ale ligamentelor colaterale úi se
opreúte prin întâlnirea procesului posterior al talusului cu marginea posterioarӽ a scoabei opreúte prin întâlnirea procesului posterior al talusului cu marginea posterioarӽ a scoabei
tibiotarsiene. tibiotarsiene.
Nu putem trece la un alt grup de miúcӽri înainte de a sublinia rolul talusului care se poate Nu putem trece la un alt grup de miúcӽri înainte de a sublinia rolul talusului care se poate
solidariza cu oasele tarsului (în flexie plantarӽ úi dorsalӽ) úi miúcӽrile se petrec între el úi gambӽ, sau solidariza cu oasele tarsului (în flexie plantarӽ úi dorsalӽ) úi miúcӽrile se petrec între el úi gambӽ, sau
cu oasele gambei (în abducĠie, adducĠie, supinaĠie úi pronaĠie) úi miúcӽrile se realizeazӽ între el úi cu oasele gambei (în abducĠie, adducĠie, supinaĠie úi pronaĠie) úi miúcӽrile se realizeazӽ între el úi
celelalte oase ale piciorului. Aceste miúcӽri menĠionate anterior se asociazӽ realizând miúcӽri celelalte oase ale piciorului. Aceste miúcӽri menĠionate anterior se asociazӽ realizând miúcӽri
complexe de inversiune úi eversiune. Ele se realizeazӽ la nivelul articulaĠiilor formate între oasele complexe de inversiune úi eversiune. Ele se realizeazӽ la nivelul articulaĠiilor formate între oasele
tarsului posterior (talocalcaneonavicularӽ). Aceste articulaĠii sunt independente din punct de tarsului posterior (talocalcaneonavicularӽ). Aceste articulaĠii sunt independente din punct de
vedere anatomic, dar solidare din punct de vedere funcĠional, cu combinarea miúcӽrilor individuale, vedere anatomic, dar solidare din punct de vedere funcĠional, cu combinarea miúcӽrilor individuale,
având ca rezultat miúcӽri complexe. având ca rezultat miúcӽri complexe.
Inversiunea este compusӽ din adducĠie, supinaĠie úi flexie plantarӽ. Muúchii care realizeazӽ Inversiunea este compusӽ din adducĠie, supinaĠie úi flexie plantarӽ. Muúchii care realizeazӽ
miúcarea au o forĠӽ aproape dublӽ faĠӽ de antagoniútii lor (muúchi antigravitaĠionali). Muúchii miúcarea au o forĠӽ aproape dublӽ faĠӽ de antagoniútii lor (muúchi antigravitaĠionali). Muúchii
principali sunt tricepsul sural úi tibialul posterior; ca auxiliari intervin tibialul anterior, cei doi principali sunt tricepsul sural úi tibialul posterior; ca auxiliari intervin tibialul anterior, cei doi
flexori lungi úi extensorul lung al halucelui. flexori lungi úi extensorul lung al halucelui.
InervaĠia miúcӽrii este asiguratӽ preponderent de nervul tibial; secundar intervine úi nervul InervaĠia miúcӽrii este asiguratӽ preponderent de nervul tibial; secundar intervine úi nervul
peronier profund. peronier profund.
162 162
Miúcarea de eversiune include abducĠie, pronaĠie úi flexia dorsalӽ a piciorului. Muúchii Miúcarea de eversiune include abducĠie, pronaĠie úi flexia dorsalӽ a piciorului. Muúchii
principali sunt cei doi peronieri úi extensorul lung al degetelor; tibialul anterior úi extensorul lung principali sunt cei doi peronieri úi extensorul lung al degetelor; tibialul anterior úi extensorul lung
al halucelui sunt auxiliari. InervaĠia este asiguratӽ în cea mai mare parte de nervul peronier al halucelui sunt auxiliari. InervaĠia este asiguratӽ în cea mai mare parte de nervul peronier
superficial úi, în rest de nervul peronier profund. superficial úi, în rest de nervul peronier profund.
MenĠionӽm cӽ miúcӽrile de flexie plantarӽ úi dorsalӽ pot fi adiĠionate sau sustrase celor din MenĠionӽm cӽ miúcӽrile de flexie plantarӽ úi dorsalӽ pot fi adiĠionate sau sustrase celor din
articulaĠiile tarsului posterior. articulaĠiile tarsului posterior.
Miúcӽrile de inversiune úi eversiune sunt miúcӽri în staĠiune úi locomoĠie prin care se Miúcӽrile de inversiune úi eversiune sunt miúcӽri în staĠiune úi locomoĠie prin care se
realizeazӽ adaptarea membrului de sprijin la terenuri neregulate úi înclinate lateral sau se face realizeazӽ adaptarea membrului de sprijin la terenuri neregulate úi înclinate lateral sau se face
posibilӽ înclinarea lateralӽ a membrului inferior faĠӽ de piciorul fixat pe un plan orizontal. posibilӽ înclinarea lateralӽ a membrului inferior faĠӽ de piciorul fixat pe un plan orizontal.
La nivelul articulaĠiior tarsului anterior (plane) nu sunt posibile decât miúcӽri reduse de La nivelul articulaĠiior tarsului anterior (plane) nu sunt posibile decât miúcӽri reduse de
alunecare; ele continuӽ de fapt miúcӽrile tarsului posterior. Rolul cel mai important al acestor alunecare; ele continuӽ de fapt miúcӽrile tarsului posterior. Rolul cel mai important al acestor
articulaĠii este de a asigura elasticitatea tarsului în diferite împrejurӽri fiziologice úi de a-l proteja articulaĠii este de a asigura elasticitatea tarsului în diferite împrejurӽri fiziologice úi de a-l proteja
împotriva traumatismelor. împotriva traumatismelor.
La nivelul articulaĠiilor metatarsofalangiene au loc miúcӽri de flexie úi extensie ale La nivelul articulaĠiilor metatarsofalangiene au loc miúcӽri de flexie úi extensie ale
degetelor úi miúcӽri de lateralitate. degetelor úi miúcӽri de lateralitate.
Extensia se face mai mult pasiv în timpul mersului când piciorul se desprinde de pe sol úi Extensia se face mai mult pasiv în timpul mersului când piciorul se desprinde de pe sol úi
se ridicӽ pânӽ la capetele metatarsienilor, degetele rӽmânând încӽ fixate. In ultima fazӽ a se ridicӽ pânӽ la capetele metatarsienilor, degetele rӽmânând încӽ fixate. In ultima fazӽ a
desprinderii membrului de sprijin intervine flexia activӽ a degetelor care sunt presate cu forĠӽ contra desprinderii membrului de sprijin intervine flexia activӽ a degetelor care sunt presate cu forĠӽ contra
solului, ajutând ca niúte arcuri elastice la desprindere úi propulsie. In desprindere un rol major îl are solului, ajutând ca niúte arcuri elastice la desprindere úi propulsie. In desprindere un rol major îl are
halucele care în faza finalӽ susĠine singur toatӽ greutatea corpului. halucele care în faza finalӽ susĠine singur toatӽ greutatea corpului.
Extensia degetelor este realizatӽ de cei doi extensori lungi ajutaĠi de cei doi extensori scurĠi. Extensia degetelor este realizatӽ de cei doi extensori lungi ajutaĠi de cei doi extensori scurĠi.
Muúchii care realizeazӽ flexia sunt: Muúchii care realizeazӽ flexia sunt:
- pentru degetele II-V: flexorul lung al degetelor, flexorul scurt al degetelor, flexorul scurt - pentru degetele II-V: flexorul lung al degetelor, flexorul scurt al degetelor, flexorul scurt
al degetului mic; al degetului mic;
- pentru haluce: flexorul lung al halucelui úi flexorul scurt al halucelui. - pentru haluce: flexorul lung al halucelui úi flexorul scurt al halucelui.
Miúcӽrile active úi voluntare de lateralitate sunt foarte reduse. Ele sunt realizate de trei Miúcӽrile active úi voluntare de lateralitate sunt foarte reduse. Ele sunt realizate de trei
muúchi: adductorul úi abductorul halucelui úi abductorul degetului mic. muúchi: adductorul úi abductorul halucelui úi abductorul degetului mic.
Existӽ úi miúcӽri însoĠitoare, úi anume flexia degetelor úi acĠiunea interosoúilor plantari este Existӽ úi miúcӽri însoĠitoare, úi anume flexia degetelor úi acĠiunea interosoúilor plantari este
însoĠitӽ de adducĠie (convergenĠӽ), extensia degetelor úi acĠiunea interosoúilor dorsali este însoĠitӽ însoĠitӽ de adducĠie (convergenĠӽ), extensia degetelor úi acĠiunea interosoúilor dorsali este însoĠitӽ
de abducĠie (divergenĠӽ). de abducĠie (divergenĠӽ).
La nivelul articulaĠiilor interfalangiene au loc exclusiv miúcӽri de flexie úi extensie, dar La nivelul articulaĠiilor interfalangiene au loc exclusiv miúcӽri de flexie úi extensie, dar
slabe úi incomplete la nivelul degetelor II-V úi mai bine individualizate la nivelul halucelui. Muúchii slabe úi incomplete la nivelul degetelor II-V úi mai bine individualizate la nivelul halucelui. Muúchii
motori sunt aceeaúi flexori úi extensori care realizeazӽ úi miúcӽrile în articulaĠiile motori sunt aceeaúi flexori úi extensori care realizeazӽ úi miúcӽrile în articulaĠiile
metatarsofalangiene. Flexia celei de a doua falange pe cea proximalӽ o realizeazӽ flexorul scurt metatarsofalangiene. Flexia celei de a doua falange pe cea proximalӽ o realizeazӽ flexorul scurt
plantar pentru degetele II-V úi flexorul lung al halucelui. Flexia falangei distale pe falanga mijlocie plantar pentru degetele II-V úi flexorul lung al halucelui. Flexia falangei distale pe falanga mijlocie
se realizeazӽ de cӽtre flexorul lung al degetelor. se realizeazӽ de cӽtre flexorul lung al degetelor.
Extensia falangei distale úi a celei mijlocii este realizatӽ de extensorii degetelor, interosoúi, Extensia falangei distale úi a celei mijlocii este realizatӽ de extensorii degetelor, interosoúi,
lombricali, pediosul. lombricali, pediosul.
Factori vasculari úi nervoúi ai membrului inferior. Factori vasculari úi nervoúi ai membrului inferior.
A. La nivelul regiunii gluteale întâlnim: A. La nivelul regiunii gluteale întâlnim:
- mӽnunchiul vasculo-nervos gluteal superior format din vasele gluteale superioare úi nervul - mӽnunchiul vasculo-nervos gluteal superior format din vasele gluteale superioare úi nervul
gluteal superior ce inerveazӽ muúchii gluteu mic úi mijlociu ce trece prin spaĠiul suprapiriform, gluteal superior ce inerveazӽ muúchii gluteu mic úi mijlociu ce trece prin spaĠiul suprapiriform,
delimitat de muúchii piriform úi gluteu mijlociu; delimitat de muúchii piriform úi gluteu mijlociu;
- mӽnunchiul vasculo-nervos gluteal inferior format de vasele gluteale inferioare ce coboarӽ - mӽnunchiul vasculo-nervos gluteal inferior format de vasele gluteale inferioare ce coboarӽ
prin spaĠiul infrapiriform pânӽ în regiunea posterioarӽ a coapsei úi nervul gluteu inferior (pentru prin spaĠiul infrapiriform pânӽ în regiunea posterioarӽ a coapsei úi nervul gluteu inferior (pentru
muúchiul gluteu mare). muúchiul gluteu mare).
- nervul cutanat femural posterior úi nervul ischiadic ce coboarӽ vertical spre coapsӽ, - nervul cutanat femural posterior úi nervul ischiadic ce coboarӽ vertical spre coapsӽ,
încruciúând muúchii sratului mijlociu; încruciúând muúchii sratului mijlociu;
- mӽnunchiul vasculo-nervos ruúinos intern. - mӽnunchiul vasculo-nervos ruúinos intern.
163 163
Aorta abdominalӽ Aorta abdominalӽ

a.iliaca comunӽ a.iliaca comunӽ
A a. iliacӽ internӽ A a. iliacӽ internӽ
a.iliacӽ externӽ a.iliacӽ externӽ
a. poplitee a. poplitee
a.femuralӽ a.femuralӽ
a.lateralӽ superioarӽ a. medialӽ superioarӽ a a.lateralӽ superioarӽ a. medialӽ superioarӽ a
a. circumflexe femurale a. circumflexe femurale
a genunchiului genunchiului a genunchiului genunchiului
a.lateralӽ inferioarӽ a a.lateralӽ inferioarӽ a
a. femuralӽ profundӽ a. femuralӽ profundӽ
genunchiului a.medialӽ inferioarӽ a genunchiului a.medialӽ inferioarӽ a
a. perforante a. perforante
genunchiului genunchiului
a.tibialӽ anterioarӽ a.tibialӽ anterioarӽ
a. fibularӽ a. fibularӽ
a.tibialӽ poaterioarӽ a.tibialӽ poaterioarӽ
a. tibialӽ recurentӽ a. tibialӽ recurentӽ
a.maleolarӽ medialӽ a.maleolarӽ medialӽ

anterioarӽ a. tibialӽ anterioarӽ anterioarӽ a. tibialӽ anterioarӽ
ramuri calcaneene din a. ramuri calcaneene din a.
tbialӽ posterioarӽ tbialӽ posterioarӽ
a. plantarӽ medialӽ a. plantarӽ medialӽ

a. plantarӽ lateralӽ a. plantarӽ lateralӽ
arcadӽ plantarӽ arcadӽ plantarӽ
a. digitale plantare a. metatarsiene plantare a. digitale plantare a. metatarsiene plantare
B B
v. safenӽ mare v. safenӽ mare
v. femuralӽ v. femuralӽ
v. tibialӽ posterioarӽ v. tibialӽ posterioarӽ
164 164
C C
Filum terminale Filum terminale
n. femural n. femural
n. sciatic n. sciatic
n. fibular comun n. fibular comun
n. tibial n. tibial
Figura 3. 12. Principalele elemente vasculonervoase ale membrului inferior. A. Artere Figura 3. 12. Principalele elemente vasculonervoase ale membrului inferior. A. Artere
B. Vene ; C. Nervi B. Vene ; C. Nervi
In practica medicalӽ este importantӽ proiectarea la suprafaĠa regiunii gluteale a unor In practica medicalӽ este importantӽ proiectarea la suprafaĠa regiunii gluteale a unor
elemente vasculo-nervoase din stratul muscular mijlociu. elemente vasculo-nervoase din stratul muscular mijlociu.
Astfel se pot repera prin palpare spina iliacӽ posterosuperioarӽ, tuberozitatea ischiadicӽ úi Astfel se pot repera prin palpare spina iliacӽ posterosuperioarӽ, tuberozitatea ischiadicӽ úi
marele trohanter; liniile convenĠionale care unesc cele 3 puncte delimiteazӽ un triunghi. Se marele trohanter; liniile convenĠionale care unesc cele 3 puncte delimiteazӽ un triunghi. Se
repereazӽ milocul liniei spino-tuberale; puĠin lateral de acest punct se proiecteazӽ spaĠiul repereazӽ milocul liniei spino-tuberale; puĠin lateral de acest punct se proiecteazӽ spaĠiul
infrapiriform úi deci locul de trecere a elementelor vasculare enumerate anterior. Pe linia spino- infrapiriform úi deci locul de trecere a elementelor vasculare enumerate anterior. Pe linia spino-
trohanterianӽ se marcheazӽ punctul de unire a treimii sale superioare cu cele 2 treimi inferioare; trohanterianӽ se marcheazӽ punctul de unire a treimii sale superioare cu cele 2 treimi inferioare;
imediat sub acest reper se proiecteazӽ spaĠiul suprapiriform. Pe linia tubero-trohanterianӽ se imediat sub acest reper se proiecteazӽ spaĠiul suprapiriform. Pe linia tubero-trohanterianӽ se
repereazӽ punctul de unire a treimii mediale cu cele 2 treimi laterale; este unul din locurile unde se repereazӽ punctul de unire a treimii mediale cu cele 2 treimi laterale; este unul din locurile unde se
fac infiltraĠii pentru anestezia nervului ischiadic. fac infiltraĠii pentru anestezia nervului ischiadic.
Regiunea glutealӽ reprezintӽ zona de elecĠie pentru injecĠiile intramusculare care se Regiunea glutealӽ reprezintӽ zona de elecĠie pentru injecĠiile intramusculare care se
realizeazӽ în masa muscularӽ a gluteilor mijlociu úi mic. realizeazӽ în masa muscularӽ a gluteilor mijlociu úi mic.
165 165
Pentru aceasta se împarte regiunea glutealӽ în 4 cadrane printr-o orizontalӽ ce uneúte Pentru aceasta se împarte regiunea glutealӽ în 4 cadrane printr-o orizontalӽ ce uneúte
marginea superioarӽ a trohanterului mare cu úanĠul intergluteal intersectatӽ la mijlocul ei de o linie marginea superioarӽ a trohanterului mare cu úanĠul intergluteal intersectatӽ la mijlocul ei de o linie
verticalӽ; injecĠiile se fac în cadrul supero-lateral. verticalӽ; injecĠiile se fac în cadrul supero-lateral.
B. La nivelul regiunii coapsei principalele elemente vasculo-nervoase sunt: B. La nivelul regiunii coapsei principalele elemente vasculo-nervoase sunt:
- vena safenӽ mare úi afluenĠii sӽi ; - vena safenӽ mare úi afluenĠii sӽi ;
- ramuri cutanate ale nervului femural ; - ramuri cutanate ale nervului femural ;
- limfonodurile inghinale superficiale situate în aria triunghiului femural Scarpa (delimitat - limfonodurile inghinale superficiale situate în aria triunghiului femural Scarpa (delimitat
între tensorul fasciei lata, adductorul lung, plica inghinalӽ); între tensorul fasciei lata, adductorul lung, plica inghinalӽ);
- mӽnunchiul vasculo-nervos femural (artera femuralӽ úi ramurile ei: circumflexa lateralӽ, - mӽnunchiul vasculo-nervos femural (artera femuralӽ úi ramurile ei: circumflexa lateralӽ,
circumflexa medialӽ úi 3 artere perforante, venele aferente, nervul femural ce dӽ ramuri pentru circumflexa medialӽ úi 3 artere perforante, venele aferente, nervul femural ce dӽ ramuri pentru
croitor úi cvadriceps úi ramuri cutanate - nervul safen); croitor úi cvadriceps úi ramuri cutanate - nervul safen);
- nervul obturator ce inerveazӽ muúchii regiunii mediale a coapsei. La nivelul regiunii - nervul obturator ce inerveazӽ muúchii regiunii mediale a coapsei. La nivelul regiunii
posterioare a coapsei nu existӽ un trunchi arterial propriu, ci o reĠea arterialӽ realizatӽ prin posterioare a coapsei nu existӽ un trunchi arterial propriu, ci o reĠea arterialӽ realizatӽ prin
anastomozarea mai multor artere provenite din regiunile vecine: glutealӽ inferioarӽ úi ramuri din anastomozarea mai multor artere provenite din regiunile vecine: glutealӽ inferioarӽ úi ramuri din
artera femuralӽ. Prin aceastӽ reĠea se poate restabili circulaĠia arterialӽ în cazul ligaturii sau artera femuralӽ. Prin aceastӽ reĠea se poate restabili circulaĠia arterialӽ în cazul ligaturii sau
obstruӽrii arterei femurale. obstruӽrii arterei femurale.
Nervul ischiadic este elementul cel mai important al regiunii. El descinde aproape vertical Nervul ischiadic este elementul cel mai important al regiunii. El descinde aproape vertical
din regiunea glutealӽ úi dӽ ramuri pentru muúchii ischiogambieri úi adductorul mare. din regiunea glutealӽ úi dӽ ramuri pentru muúchii ischiogambieri úi adductorul mare.
ImportanĠa practicӽ a regiunii constӽ în prezenĠa celor 2 zone herniare (canalul femural úi ImportanĠa practicӽ a regiunii constӽ în prezenĠa celor 2 zone herniare (canalul femural úi
canalul obturator). De asemeni, nodurile limfatice superficiale sunt destul de frecvent sediul canalul obturator). De asemeni, nodurile limfatice superficiale sunt destul de frecvent sediul
adenitelor inghinale ca rezultat al unui proces inflamator localizat la nivelul membrului inferior adenitelor inghinale ca rezultat al unui proces inflamator localizat la nivelul membrului inferior
(grupul inferior), la nivelul regiunii gluteale sau a zonei subombilicale a peretelui abdominal (grupul inferior), la nivelul regiunii gluteale sau a zonei subombilicale a peretelui abdominal
(grupul supero-lateral) sau la nivelul organelor genitale externe (grupul superomedial). (grupul supero-lateral) sau la nivelul organelor genitale externe (grupul superomedial).
Muúchiul cvadriceps reprezintӽ datoritӽ volumului sӽu mare al doilea loc de elecĠie pentru Muúchiul cvadriceps reprezintӽ datoritӽ volumului sӽu mare al doilea loc de elecĠie pentru
injecĠiile intramusculare. In sfârúit, artera femuralӽ este situatӽ relativ superficial în lacuna vascularӽ injecĠiile intramusculare. In sfârúit, artera femuralӽ este situatӽ relativ superficial în lacuna vascularӽ
úi repauzeazӽ pe planul osos al marginii anterioare a coxalului; aici se poate lua pulsul arterial sau úi repauzeazӽ pe planul osos al marginii anterioare a coxalului; aici se poate lua pulsul arterial sau
se poate comprima vasul pentru hemostazӽ provizorie. se poate comprima vasul pentru hemostazӽ provizorie.
C. La nivelul regiunii genunchiului se gӽseúte reĠeaua arterialӽ patelarӽ realizatӽ prin C. La nivelul regiunii genunchiului se gӽseúte reĠeaua arterialӽ patelarӽ realizatӽ prin
anastomoza ramurilor din artera poplitee, femuralӽ úi tibialӽ anterioarӽ. Aceste anastomoze sunt anastomoza ramurilor din artera poplitee, femuralӽ úi tibialӽ anterioarӽ. Aceste anastomoze sunt
însӽ precoce úi insuficiente pentru refacerea circulaĠiei în caz de ligaturӽ sau obstacol pe artera însӽ precoce úi insuficiente pentru refacerea circulaĠiei în caz de ligaturӽ sau obstacol pe artera
poplitee. Posterior, conĠinutul fosei poplitee (delimitatӽ între cele 2 capete ale gastrocnemianului poplitee. Posterior, conĠinutul fosei poplitee (delimitatӽ între cele 2 capete ale gastrocnemianului
úi porĠiunile terminale ale muúchilor ischiocrurali) este reprezentat de elemente vasculo-nervoase úi porĠiunile terminale ale muúchilor ischiocrurali) este reprezentat de elemente vasculo-nervoase
aúezate într-o atmosferӽ de grӽsime. Nervul ischiadic se bifurcӽ la acest nivel în ramurile sale aúezate într-o atmosferӽ de grӽsime. Nervul ischiadic se bifurcӽ la acest nivel în ramurile sale
terminale: nervul fibular comun (sciatic popliteu extern) úi nervul tibial (sciatic popliteu intern). terminale: nervul fibular comun (sciatic popliteu extern) úi nervul tibial (sciatic popliteu intern).
Artera poplitee continuӽ femurala úi emite în fosa poplitee 5 ramuri articulare ale Artera poplitee continuӽ femurala úi emite în fosa poplitee 5 ramuri articulare ale
genunchiului úi arterele surale destinate gastrocnemianului. Este însoĠitӽ de vena poplitee. Cele 3 genunchiului úi arterele surale destinate gastrocnemianului. Este însoĠitӽ de vena poplitee. Cele 3
elemente formeazӽ mӽnunchiul vasculo-nervos popliteu elemente formeazӽ mӽnunchiul vasculo-nervos popliteu
.D. La nivelul gambei, principalele elemente vasculo-nervoase sunt: .D. La nivelul gambei, principalele elemente vasculo-nervoase sunt:
- mӽnunchiul vasculo-nervos tibial anterior format din artera tibialӽ anterioarӽ, 2 vene - mӽnunchiul vasculo-nervos tibial anterior format din artera tibialӽ anterioarӽ, 2 vene
omonime úi nervul fibular profund; omonime úi nervul fibular profund;
- mӽnunchiul vasculo-nervos tibial posterior format din artera tibialӽ posterioarӽ, nervul - mӽnunchiul vasculo-nervos tibial posterior format din artera tibialӽ posterioarӽ, nervul
tibial úi vene omonime tibial úi vene omonime
166 166
m. biceps femural m. biceps femural
m. gracilis m. gracilis
m. semitendinos n. tibial m. semitendinos n. tibial

m. semimembranos n. fibular comun m. semimembranos n. fibular comun
artera úI vena poplitee artera úI vena poplitee
n. cutanat lateral n. cutanat lateral
. Figura 3. 13. Elemente vasculonervoase ale regiunii poplitee . Figura 3. 13. Elemente vasculonervoase ale regiunii poplitee
E. La nivelul gâtului piciorului se descriu ramuri maleolare din artera tibialӽ, care iau parte la E. La nivelul gâtului piciorului se descriu ramuri maleolare din artera tibialӽ, care iau parte la
formarea reĠelelor maleolare medialӽ úi lateralӽ, nervul fibular superficial úi profund. formarea reĠelelor maleolare medialӽ úi lateralӽ, nervul fibular superficial úi profund.
Numeroasele teci sinoviale ale tendoanelor de la nivelul gâtului piciorului pot fi frecvent Numeroasele teci sinoviale ale tendoanelor de la nivelul gâtului piciorului pot fi frecvent
sediul tenosinovitelor, ca urmare a unor eforturi intense úi îndelungate, mai ales la nivelul sediul tenosinovitelor, ca urmare a unor eforturi intense úi îndelungate, mai ales la nivelul
tendoanelor flexorilor care au raporturi mai intime cu planul osteo-articular. tendoanelor flexorilor care au raporturi mai intime cu planul osteo-articular.
F. La nivelul piciorului întâlnim: F. La nivelul piciorului întâlnim:

- artera dorsalӽ a piciorului care ulterior îúi schimbӽ denumirea în arterӽ plantarӽ profundӽ. - artera dorsalӽ a piciorului care ulterior îúi schimbӽ denumirea în arterӽ plantarӽ profundӽ.
Ea emite o serie de colaterale (artere tarsiene) care prin anastomoze dau naútere reĠelei arteriale Ea emite o serie de colaterale (artere tarsiene) care prin anastomoze dau naútere reĠelei arteriale
dorsale a piciorului. Din aceasta se desprinde artera arcuatӽ, din convexitatea cӽreia pornesc 4 artere dorsale a piciorului. Din aceasta se desprinde artera arcuatӽ, din convexitatea cӽreia pornesc 4 artere
metatarsiene dorsale ce se bifurcӽ fiecare în câte 2 artere dorsale ale degetelor; metatarsiene dorsale ce se bifurcӽ fiecare în câte 2 artere dorsale ale degetelor;
- nervul fibular profund care inverseazӽ muúchii extensori scurĠi úi participӽ la inervaĠia - nervul fibular profund care inverseazӽ muúchii extensori scurĠi úi participӽ la inervaĠia
senzitivӽ a primelor degete; senzitivӽ a primelor degete;
- ramuri cutanate din nervul fibular superficial; - ramuri cutanate din nervul fibular superficial;
167 167
- artera plantarӽ medialӽ úi lateralӽ, nervii plantari mediali úi laterali. - artera plantarӽ medialӽ úi lateralӽ, nervii plantari mediali úi laterali.
Din artera plantarӽ lateralӽ se formeazӽ arcada plantarӽ de la nivelul cӽreia pornesc arterele Din artera plantarӽ lateralӽ se formeazӽ arcada plantarӽ de la nivelul cӽreia pornesc arterele
metatarsiene plantare, fiecare bifurcându-se în artere digitale proprii. Metatarsienele dorsale se metatarsiene plantare, fiecare bifurcându-se în artere digitale proprii. Metatarsienele dorsale se
anastomozeazӽ cu cele plantare prin ramurile perforante, câte douӽ pentru fiecare spaĠiu interosos. anastomozeazӽ cu cele plantare prin ramurile perforante, câte douӽ pentru fiecare spaĠiu interosos.
Trebuie menĠionat úi faptul cӽ la nivelul regiunii dorsale a piciorului planul Trebuie menĠionat úi faptul cӽ la nivelul regiunii dorsale a piciorului planul
subcutanat este format din Ġesut lax cu puĠinӽ grӽsime; este astfel uúor infiltrabil cu lichid patologic subcutanat este format din Ġesut lax cu puĠinӽ grӽsime; este astfel uúor infiltrabil cu lichid patologic
(edeme, flegmoane difuze). (edeme, flegmoane difuze).
tendonul m. flexor lung al tendonul m. flexor lung al

halucelui halucelui
tendonul m. flexor scurt al tendonul m. flexor scurt al
degetelor degetelor
m. lombricali m. lombricali
tendonul m. flexor lung al tendonul m. flexor lung al

degetelor degetelor
cap transvers al m. adductor cap transvers al m. adductor
al halucelui al halucelui
m. flexor scurt al halucelui m. flexor scurt al halucelui
m. interosoúI dorsali cap oblic al m. adductor al m. interosoúI dorsali cap oblic al m. adductor al
halucelui halucelui
m. abductor al halucelui m. abductor al halucelui

m. flexor al degetului m. flexor al degetului
mic mic
ligament plantar lung tendonul m. flexor lung al ligament plantar lung tendonul m. flexor lung al
degetelor degetelor
tendonul m. fibular tendonul m. fibular

lung lung
mӽnunchi vasculonervos plantar mӽnunchi vasculonervos plantar
m. abductor al m. abductor al halucelui m. abductor al m. abductor al halucelui

degetului mic degetului mic
aponevroza plantarӽ aponevroza plantarӽ
168 168
n. digitali plantari comuni n. digitali plantari comuni
a. digitale plantare a. digitale plantare
Aponevroza plantarӽ Aponevroza plantarӽ
Ramuri superficiale n. Ramuri superficiale n.

plantari laterali plantari laterali
Figura 3.14. Elemente vasculonervoase ale piciorului Figura 3.14. Elemente vasculonervoase ale piciorului
Statica piciorului Statica piciorului

Saltul calitativ care a avut loc în evoluĠia animalӽ prin trecerea de la staĠiunea patrupedӽ la Saltul calitativ care a avut loc în evoluĠia animalӽ prin trecerea de la staĠiunea patrupedӽ la
cea bipedӽ a fӽcut ca piciorul omului sӽ sufere importante modificӽri morfofuncĠionale. cea bipedӽ a fӽcut ca piciorul omului sӽ sufere importante modificӽri morfofuncĠionale.
Bolta plantarӽ are trei stâlpi de sprijin reprezentaĠi de: Bolta plantarӽ are trei stâlpi de sprijin reprezentaĠi de:
- tuberozitatea calcaneului (posterior) - tuberozitatea calcaneului (posterior)
- capul metatarsienilor I, II, III (anteromedial) - capul metatarsienilor I, II, III (anteromedial)
- capul metatarsienilor IV, V (anterolateral). - capul metatarsienilor IV, V (anterolateral).
Stâlpii sunt uniĠi prin douӽ arcuri longitudinale: Stâlpii sunt uniĠi prin douӽ arcuri longitudinale:
- arcul lateral format din calcaneu, cuboid úi metatarsienii IV úi V. - arcul lateral format din calcaneu, cuboid úi metatarsienii IV úi V.
- arcul medial format de calcaneu, talus, navicular, cele 3 cuneiforme úi primii 3 - arcul medial format de calcaneu, talus, navicular, cele 3 cuneiforme úi primii 3
metatarsieni. metatarsieni.
Calcaneul reprezintӽ, deci, stâlpul posterior, comun, pentru cele douӽ arcuri, în timp ce Calcaneul reprezintӽ, deci, stâlpul posterior, comun, pentru cele douӽ arcuri, în timp ce
anterior arcurile diverg spre ceilalĠi doi stâlpi. anterior arcurile diverg spre ceilalĠi doi stâlpi.
Arcul longitudinal medial este mai înalt úi nu intrӽ în contact cu suprafaĠa de sprijin a Arcul longitudinal medial este mai înalt úi nu intrӽ în contact cu suprafaĠa de sprijin a
plantei; este arcul de miúcare. Arcul longitudinal lateral, mai puĠin boltit, atinge suprafaĠa de sprijin; plantei; este arcul de miúcare. Arcul longitudinal lateral, mai puĠin boltit, atinge suprafaĠa de sprijin;
este arcul de sprijin. este arcul de sprijin.
Arcurile longitudinale sunt unite prin arcuri transversale, mai înalte posterior úi mai turtite Arcurile longitudinale sunt unite prin arcuri transversale, mai înalte posterior úi mai turtite
anterior. anterior.
169 169
Tibie Tibie
Navicular Navicular
Talus Talus
Cuneiform I Cuneiform I
Metatarsian I Metatarsian I
Calcaneu Metatarsiene Calcaneu Metatarsiene
Falange Falange
Arc longitudinal medial Arc longitudinal medial

Fibula Fibula
Tibia Tibia
Navicular Navicular
Tibia Tibia
Cuneiform II Cuneiform II
Cuneiform III Arc transversal Cuneiform III Arc transversal
Cuboid Cuboid
Calcaneu Arc longitudinal lateral Calcaneu Arc longitudinal lateral
Arc longitudinal Arc longitudinal
Figura 3.15. Arcurile piciorului; (a) arcuri longitudinale-picior drept; (b) arc transvers-picior drept; Figura 3.15. Arcurile piciorului; (a) arcuri longitudinale-picior drept; (b) arc transvers-picior drept;
distribuĠia greutӽĠii în cazul purtӽrii de toc jos (c) úi înalt (d). distribuĠia greutӽĠii în cazul purtӽrii de toc jos (c) úi înalt (d).
Asamblarea oaselor tarsului contribuie la alcӽtuirea scobiturii formate de bolta plantarӽ. Asamblarea oaselor tarsului contribuie la alcӽtuirea scobiturii formate de bolta plantarӽ.
FeĠele dorsale ale oaselor tarsului sunt, în general, mai largi ca cele plantare. De asemeni, FeĠele dorsale ale oaselor tarsului sunt, în general, mai largi ca cele plantare. De asemeni,
trabeculele osoase din substanĠa spongioasӽ a tarsului úi a metatarsului sunt dispuse paralel cu trabeculele osoase din substanĠa spongioasӽ a tarsului úi a metatarsului sunt dispuse paralel cu
arcurile bolĠii plantare, întӽrind arhitectural bolta. Trohleea talusului conĠine trabecule verticale, arcurile bolĠii plantare, întӽrind arhitectural bolta. Trohleea talusului conĠine trabecule verticale,
care exprimӽ liniile de forĠӽ transmise de la oasele gambei. De aici trabeculele se grupeazӽ în douӽ care exprimӽ liniile de forĠӽ transmise de la oasele gambei. De aici trabeculele se grupeazӽ în douӽ
grupe principale: grupe principale:
a) unul se îndreaptӽ posteroinferior úi se continuӽ în calcaneu cu trabeculele terminate la a) unul se îndreaptӽ posteroinferior úi se continuӽ în calcaneu cu trabeculele terminate la
nivelul tuberozitӽĠii calcaneului; nivelul tuberozitӽĠii calcaneului;
b) altul se îndreaptӽ anteroinferior úi se continuӽ cu sistemul trabecular al navicularului, al b) altul se îndreaptӽ anteroinferior úi se continuӽ cu sistemul trabecular al navicularului, al
cuneiformului medial úi al metatarsianului I. Aceste douӽ grupe trabeculare se sprijinӽ pe doi din cei cuneiformului medial úi al metatarsianului I. Aceste douӽ grupe trabeculare se sprijinӽ pe doi din cei
3 stâlpi ai bolĠii: stâlpul posterior úi anteromedial. Din calcaneu porneúte al treilea grup de trabecule 3 stâlpi ai bolĠii: stâlpul posterior úi anteromedial. Din calcaneu porneúte al treilea grup de trabecule
care se continuӽ cu cel din cuboid, metatarsianul IV úi V; acest grup se terminӽ în al treilea stâlp, care se continuӽ cu cel din cuboid, metatarsianul IV úi V; acest grup se terminӽ în al treilea stâlp,
stâlpul anterolateral al bolĠii. stâlpul anterolateral al bolĠii.
170 170
Bolta plantarӽ este menĠinutӽ de ligamente, muúchi úi tendoane, care se opun turtirii acesteia Bolta plantarӽ este menĠinutӽ de ligamente, muúchi úi tendoane, care se opun turtirii acesteia
sub acĠiunea greutӽĠii corporale. Aceste forĠe cu acĠiune antigravitaĠionalӽ sunt aúezate sub formӽ de sub acĠiunea greutӽĠii corporale. Aceste forĠe cu acĠiune antigravitaĠionalӽ sunt aúezate sub formӽ de
corzi anteroposterioare, pentru menĠinerea arcului longitudinal al bolĠii plantare. Sunt reprezentate corzi anteroposterioare, pentru menĠinerea arcului longitudinal al bolĠii plantare. Sunt reprezentate
de o serie de formaĠiuni anatomice active úi pasive, cu lungimi úi eficienĠӽ diferite, aúezate pe mai de o serie de formaĠiuni anatomice active úi pasive, cu lungimi úi eficienĠӽ diferite, aúezate pe mai
multe planuri: o parte din aparatul ligamentar al plantei úi aponevroza plantarӽ constituie elementele multe planuri: o parte din aparatul ligamentar al plantei úi aponevroza plantarӽ constituie elementele
pasive; tendoanele unor muúchi ai gambei care funcĠioneazӽ ca niúte cordoane elastice, reglabile pasive; tendoanele unor muúchi ai gambei care funcĠioneazӽ ca niúte cordoane elastice, reglabile
activ úi muúchii plantei reprezintӽ forĠele active. activ úi muúchii plantei reprezintӽ forĠele active.
Cu cât sunt aúezaĠi mai superficial, deci mai lungi úi orietaĠi mai sagital, acĠiunea este mai Cu cât sunt aúezaĠi mai superficial, deci mai lungi úi orietaĠi mai sagital, acĠiunea este mai
eficientӽ asupra arcului longitudinal în întregime. Asupra arcului transversal acĠioneazӽ mai mult eficientӽ asupra arcului longitudinal în întregime. Asupra arcului transversal acĠioneazӽ mai mult
adductorul degetului mare. Muúchii mai scurĠi úi cu aúezare distalӽ úi profundӽ (interosoúii) sau adductorul degetului mare. Muúchii mai scurĠi úi cu aúezare distalӽ úi profundӽ (interosoúii) sau
oblicӽ (adductorul halucelui) acĠionând de pe degetele fixate asupra metatarsului, schimbӽ úi oblicӽ (adductorul halucelui) acĠionând de pe degetele fixate asupra metatarsului, schimbӽ úi
potrivesc poziĠia razelor metatarsienilor în raport cu direcĠia úi cu mӽrimea greutӽĠii ce acĠioneazӽ potrivesc poziĠia razelor metatarsienilor în raport cu direcĠia úi cu mӽrimea greutӽĠii ce acĠioneazӽ
asupra piciorului, în aúa fel încât asigurӽ o adaptare optimӽ la conformaĠia solului úi pӽstrarea asupra piciorului, în aúa fel încât asigurӽ o adaptare optimӽ la conformaĠia solului úi pӽstrarea
echilibrului. Ei acĠioneazӽ deci ca muúchi tensori asupra arcului piciorului úi de aceea un picior bine echilibrului. Ei acĠioneazӽ deci ca muúchi tensori asupra arcului piciorului úi de aceea un picior bine
antrenat nu se turteúte, ci chiar se scurteazӽ când este supus unei încӽrcӽturi (greutate). Modul în antrenat nu se turteúte, ci chiar se scurteazӽ când este supus unei încӽrcӽturi (greutate). Modul în
care se transmit presiunile la nivelul piciorului este legat úi de forma încӽlĠӽmintei. Piciorul a fost care se transmit presiunile la nivelul piciorului este legat úi de forma încӽlĠӽmintei. Piciorul a fost
astfel construit de naturӽ încât sӽ suporte în cele mai bune condiĠii tensiunile de presiune atunci astfel construit de naturӽ încât sӽ suporte în cele mai bune condiĠii tensiunile de presiune atunci
când axa lui lungӽ este perpendicularӽ pe axa gambei. Sub aceastӽ incidenĠӽ presiunea se când axa lui lungӽ este perpendicularӽ pe axa gambei. Sub aceastӽ incidenĠӽ presiunea se
repartizeazӽ în mod egal la tarsul posterior úi la tarsul anterior. repartizeazӽ în mod egal la tarsul posterior úi la tarsul anterior.
ViaĠa sedentarӽ úi lipsa exerciĠiului (mers, alergӽri, sӽrituri) au atras însӽ o prӽbuúire a bolĠii ViaĠa sedentarӽ úi lipsa exerciĠiului (mers, alergӽri, sӽrituri) au atras însӽ o prӽbuúire a bolĠii
plantare. De aceea, la încӽlĠӽminte s-a adӽugat un toc de 2 cm înӽlĠime, care are rolul de a accentua plantare. De aceea, la încӽlĠӽminte s-a adӽugat un toc de 2 cm înӽlĠime, care are rolul de a accentua
bolta plantarӽ úi deci de a reconstitui sistemul arhitectural normal al piciorului. bolta plantarӽ úi deci de a reconstitui sistemul arhitectural normal al piciorului.
InӽlĠimea excesivӽ a tocului atrage însӽ grave tulburӽri în repartizarea tensiunilor de InӽlĠimea excesivӽ a tocului atrage însӽ grave tulburӽri în repartizarea tensiunilor de
presiune úi calcaneul nu mai ajunge sӽ primeascӽ decât 2/5 din greutatea corpului, restul presiune úi calcaneul nu mai ajunge sӽ primeascӽ decât 2/5 din greutatea corpului, restul
transmiĠându-se antepiciorului. transmiĠându-se antepiciorului.
Fasciile úi aponevrozele membrului inferior Fasciile úi aponevrozele membrului inferior

Muúchii membrului inferior sunt înveliĠi de o teacӽ fibroasӽ, de formӽ cilindricӽ, care în Muúchii membrului inferior sunt înveliĠi de o teacӽ fibroasӽ, de formӽ cilindricӽ, care în
partea superioarӽ se continuӽ cu fasciile trunchiului, iar în jos se terminӽ la nivelul degetelor. partea superioarӽ se continuӽ cu fasciile trunchiului, iar în jos se terminӽ la nivelul degetelor.
Cu toate cӽ aceastӽ fascie de înveliú este unicӽ ea se descrie separat pentru diferitele Cu toate cӽ aceastӽ fascie de înveliú este unicӽ ea se descrie separat pentru diferitele
segmente ale membrului inferior. segmente ale membrului inferior.
Distingem astfel: Distingem astfel:
- fascia iliacӽ ce acoperӽ muúchiul iliopsoas; - fascia iliacӽ ce acoperӽ muúchiul iliopsoas;
- fascia glutealӽ ce acoperӽ muúchii gluteali. La nivelul muúchiului gluteu mare se împarte - fascia glutealӽ ce acoperӽ muúchii gluteali. La nivelul muúchiului gluteu mare se împarte
în trei foiĠe; între foiĠa mijlocie úi cea profundӽ existӽ un Ġesut celular foarte dezvoltat care în trei foiĠe; între foiĠa mijlocie úi cea profundӽ existӽ un Ġesut celular foarte dezvoltat care
comunicӽ úi cu bazinul úi cu Ġesutul celular al coapsei, permiĠând propagarea unei colecĠii purulente; comunicӽ úi cu bazinul úi cu Ġesutul celular al coapsei, permiĠând propagarea unei colecĠii purulente;
- fascia lata este fascia de înveliú a coapsei, prezintӽ îngroúӽri în partea lateralӽ (tractul - fascia lata este fascia de înveliú a coapsei, prezintӽ îngroúӽri în partea lateralӽ (tractul
iliotibial), dedublӽri (teci pentru vasele femurale úi muúchi), prelungiri în profunzime (septuri iliotibial), dedublӽri (teci pentru vasele femurale úi muúchi), prelungiri în profunzime (septuri
intermusculare); intermusculare);
- fascia cruralӽ (gambierӽ) înveleúte muúchii gambei. SuprafaĠa exterioarӽ este despӽrĠitӽ de - fascia cruralӽ (gambierӽ) înveleúte muúchii gambei. SuprafaĠa exterioarӽ este despӽrĠitӽ de
piele prin Ġesut conjuctiv grӽsos subcutanat în care merg vasele úi nervii superficiali. Prezintӽ piele prin Ġesut conjuctiv grӽsos subcutanat în care merg vasele úi nervii superficiali. Prezintӽ
prelungiri în profunzime (septuri intermusculare), îngroúӽri ce formeazӽ retinaculele gâtului prelungiri în profunzime (septuri intermusculare), îngroúӽri ce formeazӽ retinaculele gâtului
piciorului sau ligamentele inelare, dedublӽri (teacӽ pentru tendonul lui Ahile). piciorului sau ligamentele inelare, dedublӽri (teacӽ pentru tendonul lui Ahile).
Ligamentul inelar anterior (cruciform) este aúezat în regiunea anterioarӽ a gâtului piciorului Ligamentul inelar anterior (cruciform) este aúezat în regiunea anterioarӽ a gâtului piciorului
úi are forma literei sys culcatӽ orizontal. Mai este numit úi retinaculul inferior al extensorilor. úi are forma literei sys culcatӽ orizontal. Mai este numit úi retinaculul inferior al extensorilor.
Retinaculul flexorilor este situat pe partea medialӽ a gâtului piciorului. Impreunӽ cu muúchiul Retinaculul flexorilor este situat pe partea medialӽ a gâtului piciorului. Impreunӽ cu muúchiul
abductor al halucelui delimiteazӽ canalul calcanean. Retinaculul peronierilor se întinde de la abductor al halucelui delimiteazӽ canalul calcanean. Retinaculul peronierilor se întinde de la
maleola lateralӽ spre faĠa lateralӽ a calcaneului (superior) sau se inserӽ cu ambele capete pe faĠa maleola lateralӽ spre faĠa lateralӽ a calcaneului (superior) sau se inserӽ cu ambele capete pe faĠa
lateralӽ a calcaneului (inferior). Alte formaĠiuni sunt reprezentate de aponevroza plantarӽ, fascia lateralӽ a calcaneului (inferior). Alte formaĠiuni sunt reprezentate de aponevroza plantarӽ, fascia
plantarӽ profundӽ , fascia dorsalӽ a piciorului. plantarӽ profundӽ , fascia dorsalӽ a piciorului.
171 171
CAPITOLUL IV. INTRODUCERE IN SPLAHNOLOGIE CAPITOLUL IV. INTRODUCERE IN SPLAHNOLOGIE
Cavitatea toracica (limite, subîmpărĠire, conĠinut) Cavitatea toracica (limite, subîmpărĠire, conĠinut)
Sistemul respirator Sistemul respirator
- Notiuni introductive - Notiuni introductive
- Nasul si sinusurile paranazale - Nasul si sinusurile paranazale
- Laringele - Laringele
- Traheea - Traheea
- Plamanii - Plamanii
- Consideratii clinice - Consideratii clinice
Sistemul cardiovascular Sistemul cardiovascular
- Cordul - Cordul
- Artere. Arborele arterial - Artere. Arborele arterial
- Vene. Arborele venos - Vene. Arborele venos
- Capilarele - Capilarele
- Sistemul vascular limfatic - Sistemul vascular limfatic
Tesutul sanguin Tesutul sanguin
- Compartimentul tisular central - Compartimentul tisular central
- Compartimentul circulant - Compartimentul circulant
Cavitatea abdominala (limite, subîmpărĠire, conĠinut) Cavitatea abdominala (limite, subîmpărĠire, conĠinut)
Sistemul digestiv Sistemul digestiv
- Cavitatea bucala. Anexe - Cavitatea bucala. Anexe
- Faringe - Faringe
- Esofag - Esofag
- Stomac - Stomac
- Intestin subtire - Intestin subtire
- Intestin gros - Intestin gros
- Ficat. Cai biliare - Ficat. Cai biliare
- Pancreas - Pancreas
Sistemul uro-genital Sistemul uro-genital
- Rinichii - Rinichii
- Cai excretoare urinare - Cai excretoare urinare
- Sistemul reproducator feminin - Sistemul reproducator feminin
- Introducere
Capitolul IV– Sistemulinreproducator
splanhnologie masculine - Introducere
Capitolul IV– Sistemulinreproducator
splanhnologie masculine
173 173
CAVITATEA TORACICĂ CAVITATEA TORACICĂ

-limite, subîmpărĠire, conĠinut- -limite, subîmpărĠire, conĠinut-
Cavitatea toracică imprumuta forma toracelui osos, fiind delimitată de abdomen Cavitatea toracică imprumuta forma toracelui osos, fiind delimitată de abdomen
prin diafragm (peretele inferior al cavitatiii toracice). Forma boltita cu convexitatea prin diafragm (peretele inferior al cavitatiii toracice). Forma boltita cu convexitatea
superioara a acesteia determina o patrundere a organelor din cavitatea abdominala spre superioara a acesteia determina o patrundere a organelor din cavitatea abdominala spre
torace. ConĠine organe de importanĠă vitală: plămânii, cordul, vasele mari de sânge, torace. ConĠine organe de importanĠă vitală: plămânii, cordul, vasele mari de sânge,
esofagul, timusul, cuprinse in 3 regiuni topografice viscerale : 2 regiuni laterale (regiunile esofagul, timusul, cuprinse in 3 regiuni topografice viscerale : 2 regiuni laterale (regiunile
pleuropulmonare) si o regiune mediana, incadrata de precedentele (regiunea pleuropulmonare) si o regiune mediana, incadrata de precedentele (regiunea
mediastinala). Fiecare din aceste regiuni isi are limitele, raporturile si continutul ei si mediastinala). Fiecare din aceste regiuni isi are limitele, raporturile si continutul ei si
intra in relatii topografice importante cu peretii cavitatii toracice. intra in relatii topografice importante cu peretii cavitatii toracice.
Mediastinul este regiunea topografica mediana, usor deplasata spre stanga, Mediastinul este regiunea topografica mediana, usor deplasata spre stanga,
situata intre cele doua regiuni pleuropulmonare. El contine organe importante inconjurate situata intre cele doua regiuni pleuropulmonare. El contine organe importante inconjurate
de o atmosfera conjunctivo-grasoasa care le solidarizeaza. Este limitat : de o atmosfera conjunctivo-grasoasa care le solidarizeaza. Este limitat :
- lateral de cele 2 pleure mediastinale; - lateral de cele 2 pleure mediastinale;
- anterior de fata posterioara a sternului; - anterior de fata posterioara a sternului;
- posterior de corpurile vertebrelor toracice; - posterior de corpurile vertebrelor toracice;
- in sus de planul conventional oblic al orificiului superior al toracelui - in sus de planul conventional oblic al orificiului superior al toracelui
- in jos de fata superioara a diafragmei . - in jos de fata superioara a diafragmei .
Oblicitatea diafragmei este atat de accentuata incat posterior, intre muschi si coloana Oblicitatea diafragmei este atat de accentuata incat posterior, intre muschi si coloana
vertebrala se formeaza o puternica adancitura a mediastinului. Pe sectiune transversala vertebrala se formeaza o puternica adancitura a mediastinului. Pe sectiune transversala
mediastinul are forma ovoidala cu diametrul mare antero-posterior. Comunica cu : mediastinul are forma ovoidala cu diametrul mare antero-posterior. Comunica cu :
- gatul prin orificiul superior al toracelui prin care trec traheea, esofagul, vase si - gatul prin orificiul superior al toracelui prin care trec traheea, esofagul, vase si
nervi; nervi;
- cavitatea abdominala prin orificiul aortic, hiatul esofagian, triunghiul - cavitatea abdominala prin orificiul aortic, hiatul esofagian, triunghiul
lombosacrat, triunghiul sternocostal, spatiul dintre cele 2 fascicule sternale ale lombosacrat, triunghiul sternocostal, spatiul dintre cele 2 fascicule sternale ale
diafragmei. Prin aceste spatii se pot propaga colectii purulente in ambele directii diafragmei. Prin aceste spatii se pot propaga colectii purulente in ambele directii
sau se pot produce hernii diafragmatice. sau se pot produce hernii diafragmatice.
- Regiunile pleuropulmonare – de-a lungul pediculilor pulmonari – prin care - Regiunile pleuropulmonare – de-a lungul pediculilor pulmonari – prin care
tesutul conjunctiv mediastinal se continua cu stroma pulmonara. tesutul conjunctiv mediastinal se continua cu stroma pulmonara.
Mediastinul este divizat printr-un plan oblic dinainte inapoi si de sus in jos care Mediastinul este divizat printr-un plan oblic dinainte inapoi si de sus in jos care
uneste unghiul sternal cu marginea inferioara a vertebrei T4, intr-un etaj superior si unul uneste unghiul sternal cu marginea inferioara a vertebrei T4, intr-un etaj superior si unul
inferior. inferior.
Mediastinul superior raspunde anterior manubriului sternal iar posterior primelor Mediastinul superior raspunde anterior manubriului sternal iar posterior primelor
4 vertebre toracice. Formatiunile continute sunt dispuse pe 4 planuri, respectiv: timusul, 4 vertebre toracice. Formatiunile continute sunt dispuse pe 4 planuri, respectiv: timusul,
venele brahiocefalice, vena cava superioara, nervii frenici, noduri limfatice mediastinale, venele brahiocefalice, vena cava superioara, nervii frenici, noduri limfatice mediastinale,
arcul aortic si ramurile sale, portiunea toracica a traheei, esofagul, ductul toracic, noduri arcul aortic si ramurile sale, portiunea toracica a traheei, esofagul, ductul toracic, noduri
limfatice (paratraheale, traheobronsice superioare). limfatice (paratraheale, traheobronsice superioare).
Mediastinul inferior prezinta 3 compartimente: anterior, mijlociu si posterior. Mediastinul inferior prezinta 3 compartimente: anterior, mijlociu si posterior.
Mediastinul anterior este un compartiment ingust, turtit anteroposterior, interus Mediastinul anterior este un compartiment ingust, turtit anteroposterior, interus
intre fata posterioara a muschiului transvers al toracelui si fata anterioara a pericardului. intre fata posterioara a muschiului transvers al toracelui si fata anterioara a pericardului.
Contine: - extremitatea inferioara a timusului (copil) si tesut conjunctiv adipos de Contine: - extremitatea inferioara a timusului (copil) si tesut conjunctiv adipos de
inlocuire (adult) ; inlocuire (adult) ;
- ligamente sternopericardice ; - ligamente sternopericardice ;
- ramuri ale arterei toracice interne; - ramuri ale arterei toracice interne;
Capitolul IV– Introducere in splanhnologie Capitolul IV– Introducere in splanhnologie
174 174
- noduri limfatice frenice superioare si peripericardice - noduri limfatice frenice superioare si peripericardice
- tesut conjunctiv lax si adipos. - tesut conjunctiv lax si adipos.
Mediastinul mijlociu este compartmentul cel mai mare, intins intre planul Mediastinul mijlociu este compartmentul cel mai mare, intins intre planul
prepericardic si cel pretraheal. Contine : prepericardic si cel pretraheal. Contine :
- pericardul cu inima; - pericardul cu inima;
- portiunea inferioara a venei cave superioare; - portiunea inferioara a venei cave superioare;
- aorta acendenta; - aorta acendenta;
- trunchiul pulmonar; - trunchiul pulmonar;
- nervii frenici; - nervii frenici;
- plexul cardiac. - plexul cardiac.
Mediastinul posterior este compartimentul cuprins intre planul pretraheal si coloana Mediastinul posterior este compartimentul cuprins intre planul pretraheal si coloana
vertebrala. Contine: vertebrala. Contine:
- pediculii pulmonari (bronhii principale, artera pulmonara, vene pulmonare, a. si - pediculii pulmonari (bronhii principale, artera pulmonara, vene pulmonare, a. si
vena bronsica, vase limfatice si limfonodulii bronhopulmonari, plexuri nervoase vena bronsica, vase limfatice si limfonodulii bronhopulmonari, plexuri nervoase
pulmonar anterior si posterior); pulmonar anterior si posterior);
- esofagul si nervii vagi; noduri limfatice prevertebrale; - esofagul si nervii vagi; noduri limfatice prevertebrale;
- aorta toracica, vena azygos, ductul toracic ; - aorta toracica, vena azygos, ductul toracic ;
- vena hemiazygos, vase intercostale posterioare, lanturi simpatice toracice, nervii - vena hemiazygos, vase intercostale posterioare, lanturi simpatice toracice, nervii
splanhnici. splanhnici.
Consideratii clinice. Comunicarile mediastinului cu regiunile cervicale si cu Consideratii clinice. Comunicarile mediastinului cu regiunile cervicale si cu
abdomenul, raporturile lui cu regiunile pleuropulmonare, prezenta tesutului conjunctiv abdomenul, raporturile lui cu regiunile pleuropulmonare, prezenta tesutului conjunctiv
mediastinal si a unui mare numar de noduri limfatice, sunt factori care favorizeaza mediastinal si a unui mare numar de noduri limfatice, sunt factori care favorizeaza
extinderea unor procese patologice in mediastin. Inflamatia tesutului conjunctiv extinderea unor procese patologice in mediastin. Inflamatia tesutului conjunctiv
mediastinal poarta numele de mediastinita. mediastinal poarta numele de mediastinita.
Explorarea mediastinului este variata si vizeaza diverse organe, motiv pentru care Explorarea mediastinului este variata si vizeaza diverse organe, motiv pentru care
aceste metode se studiaza impreuna cu organele respective. Mediastinoscopia este o aceste metode se studiaza impreuna cu organele respective. Mediastinoscopia este o
metoda care permite explorarea directa a mediastinului, a pediculului si hilului pulmonar, metoda care permite explorarea directa a mediastinului, a pediculului si hilului pulmonar,
a limfonodulilor, a unor eventuale tumori ; sub controlul ei se pot efectua biopsii din a limfonodulilor, a unor eventuale tumori ; sub controlul ei se pot efectua biopsii din
nodurile mediastinale. nodurile mediastinale.
175 175
SISTEMUL RESPIRATOR SISTEMUL RESPIRATOR
I. Notiuni introductive. Ocupant al extremităĠii cefalice úi al cavităĠii I. Notiuni introductive. Ocupant al extremităĠii cefalice úi al cavităĠii
toracice, sistemul respirator este format din totalitatea organelor ce servesc la efectuarea toracice, sistemul respirator este format din totalitatea organelor ce servesc la efectuarea
respiraĠiei pulmonare prin care se elimină CO2 din sânge úi se utilizează O2 din aerul respiraĠiei pulmonare prin care se elimină CO2 din sânge úi se utilizează O2 din aerul
ambiant. ambiant.
Aparatul respirator este alcătuit din: Aparatul respirator este alcătuit din:
1. căi respiratorii reprezentate de nasul extern úi cavitatea nazală, faĠă de care de o 1. căi respiratorii reprezentate de nasul extern úi cavitatea nazală, faĠă de care de o
parte úi de alta se află sinusurile paranazale, laringe, trahee, bronhii principale. parte úi de alta se află sinusurile paranazale, laringe, trahee, bronhii principale.
Acestea se ramifica in bronhii de dimensiuni din ce in ce mai mici, formand Acestea se ramifica in bronhii de dimensiuni din ce in ce mai mici, formand
arborele bronsic situat intrapulmonar. arborele bronsic situat intrapulmonar.
2. organe respiratorii : plamanii 2. organe respiratorii : plamanii
II. Nasul extern. are formă de piramidă triunghiulară úi este alcătuit din rădăcină, II. Nasul extern. are formă de piramidă triunghiulară úi este alcătuit din rădăcină,
dosul nasului cu două feĠe laterale úi aripile nasului. dosul nasului cu două feĠe laterale úi aripile nasului.
Cavitatea nazală se află în centrul maxilarului superior până la porĠiunea nazală a Cavitatea nazală se află în centrul maxilarului superior până la porĠiunea nazală a
faringelui. Segementul inferior al cavităĠii se numeúte vestibul nazal, deschiderea spre faringelui. Segementul inferior al cavităĠii se numeúte vestibul nazal, deschiderea spre
exterior realizându-se prin orificiile nărilor. Peretele lateral al cavităĠii nazale corespunde exterior realizându-se prin orificiile nărilor. Peretele lateral al cavităĠii nazale corespunde
aripii nasului, iar peretele medial este reprezentat de septul nazal, care separă fosele aripii nasului, iar peretele medial este reprezentat de septul nazal, care separă fosele
nazale. Cavitatea nazală comunică cu sinusurile paranazale. nazale. Cavitatea nazală comunică cu sinusurile paranazale.
VascularizaĠia arterială este realizată prin ramuri ale arterei carotide interne, VascularizaĠia arterială este realizată prin ramuri ale arterei carotide interne,
reprezentate de artera dorsală a nasului, care irigă rădăcina nasului úi care se reprezentate de artera dorsală a nasului, care irigă rădăcina nasului úi care se
anastomozează cu alte ramuri arteriale provenite din artera facială. anastomozează cu alte ramuri arteriale provenite din artera facială.
VascularizaĠia venoasă permite drenajul sângelui venos prin vena facială úi vena VascularizaĠia venoasă permite drenajul sângelui venos prin vena facială úi vena
aripii nasului, vene care se deschid împreună cu vena oftalmică în sinusul cavernos . aripii nasului, vene care se deschid împreună cu vena oftalmică în sinusul cavernos .
InervaĠia este senzitivă úi motorie. Teritoriul motor aparĠine nervului facial, iar cel InervaĠia este senzitivă úi motorie. Teritoriul motor aparĠine nervului facial, iar cel
senzitiv nervului trigemen, care prin cele trei ramuri (nervul nazal extern, nervul nazo- senzitiv nervului trigemen, care prin cele trei ramuri (nervul nazal extern, nervul nazo-
lobar úi nervul suborbitar) deservesc feĠele laterale ale nasului, regiunea dorsală úi lobar úi nervul suborbitar) deservesc feĠele laterale ale nasului, regiunea dorsală úi
rădăcina nasului. rădăcina nasului.
Fosele nazale se află în mijlocul masivului facial; separate prin septul nazal Fosele nazale se află în mijlocul masivului facial; separate prin septul nazal
median, comunică cu exteriorul prin orificiile nărilor, iar lateral cu sinusurile paranazale. median, comunică cu exteriorul prin orificiile nărilor, iar lateral cu sinusurile paranazale.
Fosa nazală are două regiuni: -vestibulul nazal Fosa nazală are două regiuni: -vestibulul nazal
- fosa nazală propriu- zisă - fosa nazală propriu- zisă
Vestibulul nazal este un conduct vertical lung de 15 mm limitat anterior de nară. Vestibulul nazal este un conduct vertical lung de 15 mm limitat anterior de nară.
Fosa nazală are un perete medial format de septul nazal care este osos, Fosa nazală are un perete medial format de septul nazal care este osos,
cartilaginos úi membranos. Peretele lateral al fosei nazale este format din mai multe oase cartilaginos úi membranos. Peretele lateral al fosei nazale este format din mai multe oase
dispuse antero – posterior ; pe el se prind cornetele nazale. dispuse antero – posterior ; pe el se prind cornetele nazale.
Peretele superior se mai numeúte arcadă a foselor nazale, avand menirea de a Peretele superior se mai numeúte arcadă a foselor nazale, avand menirea de a
separa cavitatea craniană de fosele nazale. separa cavitatea craniană de fosele nazale.
Peretele inferior desparte cavitatea nazală de cavitatea bucală úi este format din Peretele inferior desparte cavitatea nazală de cavitatea bucală úi este format din
componente al osului maxilar. componente al osului maxilar.
Cornetele nazale sunt componente ale peretelui lateral al fosei nazale, având Cornetele nazale sunt componente ale peretelui lateral al fosei nazale, având
aspectul unor lame osoase. Se împart în cornet nazal superior, cornet nazal mijlociu úi aspectul unor lame osoase. Se împart în cornet nazal superior, cornet nazal mijlociu úi
cornet nazal inferior. cornet nazal inferior.
176 176
Structura mucoasei nazale = tunica pituitară are două regiuni corespunzătoare Structura mucoasei nazale = tunica pituitară are două regiuni corespunzătoare
cornetului superior-regiunea mucoasei olfactorii úi regiunea inferioară corespunzătoare cornetului superior-regiunea mucoasei olfactorii úi regiunea inferioară corespunzătoare
celorlalte două cornete-regiunea mucoasei respiratorii. celorlalte două cornete-regiunea mucoasei respiratorii.
VascularizaĠia arterială este asigurată de arterele provenite din artera maxilară, care se VascularizaĠia arterială este asigurată de arterele provenite din artera maxilară, care se
distribuie regiunii postero-inferioare úi ramuri accesorii din artera oftalmică, care irigă distribuie regiunii postero-inferioare úi ramuri accesorii din artera oftalmică, care irigă
regiunea antero-superioară. regiunea antero-superioară.
VascularizaĠia venoasă - sângele venos drenează în vena oftalmică úi aceasta în sinusul VascularizaĠia venoasă - sângele venos drenează în vena oftalmică úi aceasta în sinusul
venos cavernos, după ce a fost colectat în două reĠele venoase, una superficială úi una venos cavernos, după ce a fost colectat în două reĠele venoase, una superficială úi una
profundă. profundă.
InervaĠia este senzitivo-senzorială, cea senzorială realizată prin nervul olfactiv, iar cea InervaĠia este senzitivo-senzorială, cea senzorială realizată prin nervul olfactiv, iar cea
senzitivă aparĠine nervului trigemen prin ramura maxilară. senzitivă aparĠine nervului trigemen prin ramura maxilară.
III. Sinusurile paranazale sunt cavitaĠi pneumatice ataúate foselor nazale, cu care III. Sinusurile paranazale sunt cavitaĠi pneumatice ataúate foselor nazale, cu care
comunică. comunică.
1)Sinusul etmoidal este format din celulele etmoidale în număr de 8-10 situate în 1)Sinusul etmoidal este format din celulele etmoidale în număr de 8-10 situate în
grosimea osului etmoid, úi se deschide în porĠiunea superioară a foselor nazale. grosimea osului etmoid, úi se deschide în porĠiunea superioară a foselor nazale.
2)Sinusul frontal este un sinus de formă piramidală, care se dezvoltă în copilărie úi 2)Sinusul frontal este un sinus de formă piramidală, care se dezvoltă în copilărie úi
este în raport cu orbita úi cu osul etmoid. este în raport cu orbita úi cu osul etmoid.
3)Sinusul sfenoidal situat în jumătatea laterală a osului sfenoid, este în raport cu 3)Sinusul sfenoidal situat în jumătatea laterală a osului sfenoid, este în raport cu
úaua turcească, în care se adăposteúte glanda hipofiză. úaua turcească, în care se adăposteúte glanda hipofiză.
4)Sinusul maxilar este o cavitate osoasă situată în stânca osului maxilar, de formă úi 4)Sinusul maxilar este o cavitate osoasă situată în stânca osului maxilar, de formă úi
dimensiuni variabile, plin cu aer în condiĠii normale. dimensiuni variabile, plin cu aer în condiĠii normale.
IV. Laringele este situat în regiunea antero-mediană a gâtului, în dreptul ultimelor IV. Laringele este situat în regiunea antero-mediană a gâtului, în dreptul ultimelor
patru vertebre cervicale, sub osul hioid, înaintea porĠiunii laringiene a faringelui, patru vertebre cervicale, sub osul hioid, înaintea porĠiunii laringiene a faringelui,
posterior de tiroidă úi se continuă cu traheea. Laringele este un organ cu dublu rol : in posterior de tiroidă úi se continuă cu traheea. Laringele este un organ cu dublu rol : in
respiratie si in fonatie. In deglutitie se ridica 2-3 cm, intr-un ax longitudinal; de respiratie si in fonatie. In deglutitie se ridica 2-3 cm, intr-un ax longitudinal; de
asemenea in fonatie, in respiratia profunda, in ridicarea capului ; in flexia capului si asemenea in fonatie, in respiratia profunda, in ridicarea capului ; in flexia capului si
gatului coboara. gatului coboara.
Dimensiunile laringelui sunt dependente de vârstă úi sex, dar are úi variaĠii Dimensiunile laringelui sunt dependente de vârstă úi sex, dar are úi variaĠii
individuale. Valorile medii ale dimensiunilor laringelui sunt: lungimea 35-50mm, individuale. Valorile medii ale dimensiunilor laringelui sunt: lungimea 35-50mm,
diametrul anteroposterior 25-36mm, iar diametrul transeversal 35-43mm. diametrul anteroposterior 25-36mm, iar diametrul transeversal 35-43mm.
ConformaĠia exterioară - laringele are forma unei piramide triunghiulare ConformaĠia exterioară - laringele are forma unei piramide triunghiulare
trunchiată, cu baza mare sus úi baza mică jos. trunchiată, cu baza mare sus úi baza mică jos.
Baza mare comunică cu faringele úi poartă numele de aditusul laringelui, în Baza mare comunică cu faringele úi poartă numele de aditusul laringelui, în
inspiraĠie intră aer din faringe în laringe, iar în expiraĠie iese aerul din laringe spre inspiraĠie intră aer din faringe în laringe, iar în expiraĠie iese aerul din laringe spre
faringe. Aditusul laringelui este delimitat: - anterior de epiglota faringe. Aditusul laringelui este delimitat: - anterior de epiglota
- posterior de cartilajul aritenoid - posterior de cartilajul aritenoid
- cartilajele corniculate - cartilajele corniculate
FeĠele laringelui sunt: -antero - laterale reprezentate de cartilajul tiroidian, FeĠele laringelui sunt: -antero - laterale reprezentate de cartilajul tiroidian,
membrana tirohidiană úi cartilajul cricoid membrana tirohidiană úi cartilajul cricoid
- posterioară - proemină în faringe, cu care delimitează - posterioară - proemină în faringe, cu care delimitează
recesul piriform al faringelui. recesul piriform al faringelui.
Baza mică reprezintă vârful laringelui care se continuă cu traheea úi este formată de Baza mică reprezintă vârful laringelui care se continuă cu traheea úi este formată de
cartilajul cricoid. cartilajul cricoid.
ConformaĠia interioară - fiind organ cavitar, laringele are un schelet cartilaginos, ConformaĠia interioară - fiind organ cavitar, laringele are un schelet cartilaginos,
articulaĠii, ligamente, muúchi motori, vase úi nervi. articulaĠii, ligamente, muúchi motori, vase úi nervi.
177 177
Cavitatea laringelui are aspectul a două pâlnii unite prin vârf úi prezintă o Cavitatea laringelui are aspectul a două pâlnii unite prin vârf úi prezintă o
porĠiune superioară -vestibulul laringian- delimitat de aditusul laringian úi plicele porĠiune superioară -vestibulul laringian- delimitat de aditusul laringian úi plicele
ventriculare. PorĠiunea mijlocie a laringelui (ventriculul laringelui) se întinde de la plicele ventriculare. PorĠiunea mijlocie a laringelui (ventriculul laringelui) se întinde de la plicele
ventriculare la plicele vocale, iar de la acest nivel până la cartilajul cricoid, care ventriculare la plicele vocale, iar de la acest nivel până la cartilajul cricoid, care
reprezintă limita inferioară a cavităĠii laringelui, se află porĠiunea inferioară (cavitatea reprezintă limita inferioară a cavităĠii laringelui, se află porĠiunea inferioară (cavitatea
infraglotica). infraglotica).
Plicele ventriculare sunt cute orizontale ale mucoasei, denumite úi false coarde Plicele ventriculare sunt cute orizontale ale mucoasei, denumite úi false coarde
vocale, delimitează între ele ventriculul laringian. vocale, delimitează între ele ventriculul laringian.
Plicele vocale se află inferior de plicele ventriculare, ele reprezentând aparatul Plicele vocale se află inferior de plicele ventriculare, ele reprezentând aparatul
vocal propriu-zis. Plicele vocale se mai numesc úi coarde vocale -dreaptă úi stângă- între vocal propriu-zis. Plicele vocale se mai numesc úi coarde vocale -dreaptă úi stângă- între
care se delimitează fanta glotică, úi se prind pe cartilajul úi cartilajele aritenoide. Plicelor care se delimitează fanta glotică, úi se prind pe cartilajul úi cartilajele aritenoide. Plicelor
vocale li se ataúează ligamentul vocal úi muúchiul vocal. vocale li se ataúează ligamentul vocal úi muúchiul vocal.
Segmentul laringian cuprins între plicele vocale (jos), vestibulare (sus) úi vârf Segmentul laringian cuprins între plicele vocale (jos), vestibulare (sus) úi vârf
reprezintă sediul apartului de fonaĠie úi respiraĠie (glota). reprezintă sediul apartului de fonaĠie úi respiraĠie (glota).
Ventriculii laringelui, cuprinúi anterior úi posterior între plicele vocale úi plicele Ventriculii laringelui, cuprinúi anterior úi posterior între plicele vocale úi plicele
ventriculare, comunică cu glota. ventriculare, comunică cu glota.
În inspirul profund - plicele vocale se depărtează, -fanta glotică este deschisă. În inspirul profund - plicele vocale se depărtează, -fanta glotică este deschisă.
În fonaĠie plicele vocale se ating medial, iar fanta glotică este închisă. În fonaĠie plicele vocale se ating medial, iar fanta glotică este închisă.
Structura laringelui. Prezinta un schelet alcatuit din cartilaje si ligamente; la nivelul Structura laringelui. Prezinta un schelet alcatuit din cartilaje si ligamente; la nivelul
cartilajelor se insera muschi ; in interior ese tapetat de o mucoasa. cartilajelor se insera muschi ; in interior ese tapetat de o mucoasa.
a) scheletul cartilaginos este format din trei cartilaje neperechi (tiroid, cricoid, a) scheletul cartilaginos este format din trei cartilaje neperechi (tiroid, cricoid,
epiglotic) úi opt cartilaje perechi (aritenoide, corniculate, cuneiforme, sesamoide). epiglotic) úi opt cartilaje perechi (aritenoide, corniculate, cuneiforme, sesamoide).
Epiglota contribuie la inchiderea orificiului laringian, dirijand astfel lichidele si Epiglota contribuie la inchiderea orificiului laringian, dirijand astfel lichidele si
bolul alimentar spre faringe si esofag. bolul alimentar spre faringe si esofag.
b) muúchii laringelui: b) muúchii laringelui:
*muúchi extrinseci cu inserĠie pe laringe *muúchi extrinseci cu inserĠie pe laringe
- constrictorul inferior al faringelui - constrictorul inferior al faringelui
- longitudinal superior al limbii - longitudinal superior al limbii
- palatofaringian - palatofaringian
- stilofaringian - stilofaringian
- tirohiodianul - tirohiodianul
- muúchii subhioidieni - muúchii subhioidieni
*muúchii intrinseci sunt în număr de cincisprezece; grupati in grupe funcĠionale: *muúchii intrinseci sunt în număr de cincisprezece; grupati in grupe funcĠionale:
- constrictori ai fant ei glotice (adductori ai plicelor vocale): - constrictori ai fant ei glotice (adductori ai plicelor vocale):
- muúchiul cricoaritenoidian - muúchiul cricoaritenoidian
- muúchiul aritenoidian transvers - muúchiul aritenoidian transvers
- muúchiul aritenoidian oblic - muúchiul aritenoidian oblic
- muúchiul tiroaritenoidian - muúchiul tiroaritenoidian
- muúchiul tiroepiglotic - muúchiul tiroepiglotic
- muúchiul ariepiglotic - muúchiul ariepiglotic
- dilatatori ai fantei glotice (abductori ai plicelor vocale): muúchiul cricoaritenoidian - dilatatori ai fantei glotice (abductori ai plicelor vocale): muúchiul cricoaritenoidian
posterior posterior
- tensori ai plicelor vocale - muúchiul vocal care pune sub tensiune ligamentul vocal: - tensori ai plicelor vocale - muúchiul vocal care pune sub tensiune ligamentul vocal:
muúchiul cricotiroidian. muúchiul cricotiroidian.
c) aparatul ligamentar c) aparatul ligamentar
178 178
Partile anterioare ale osului hioid, ale cartilajelor tiroid si cricoid sunt unite prin Partile anterioare ale osului hioid, ale cartilajelor tiroid si cricoid sunt unite prin
membrane care suspenda scheletul laringelui de osul hioid. Acesta, prin ligamentul membrane care suspenda scheletul laringelui de osul hioid. Acesta, prin ligamentul
stilohioidian si muschii limbii se fixeaza de baza craniului. stilohioidian si muschii limbii se fixeaza de baza craniului.
Aparatul ligamentar care leaga laringele de organele vecine este format de: Aparatul ligamentar care leaga laringele de organele vecine este format de:
membrana hiotiroidiana, hioepiglotica, ligamentele glosoepiglotice, faringoepiglotice, membrana hiotiroidiana, hioepiglotica, ligamentele glosoepiglotice, faringoepiglotice,
tiroepiglotic si ligamentul sau membrana cricotraheala. tiroepiglotic si ligamentul sau membrana cricotraheala.
d) articulatiile laringelui d) articulatiile laringelui
Unele cartilaje se srticuleaza liber, ceea ce le permite sa se miste liber in cursul Unele cartilaje se srticuleaza liber, ceea ce le permite sa se miste liber in cursul
fonatiei. Exista 2 perechi de ariculatii sinoviale (diartroze): articulatia cricoaritenoidiana fonatiei. Exista 2 perechi de ariculatii sinoviale (diartroze): articulatia cricoaritenoidiana
si cricotiroidiana. si cricotiroidiana.
e) mucoasa laringelui e) mucoasa laringelui
Acopera scheletul cartilaginos, ligamentele si muschii laringelui, formand plici. Acopera scheletul cartilaginos, ligamentele si muschii laringelui, formand plici.
VascularizaĠia arterială a laringelui: VascularizaĠia arterială a laringelui:
- artera tiroidiană -superioară ram din artera carotidă externă - artera tiroidiană -superioară ram din artera carotidă externă
-inferioară ram din artera subclaviculară -inferioară ram din artera subclaviculară
VascularizaĠia venoasă: VascularizaĠia venoasă:
- vena laringiană superioară -care se deschide în vena jugulară internă - vena laringiană superioară -care se deschide în vena jugulară internă
InervaĠia laringelui este realizată de fibre nervoase: InervaĠia laringelui este realizată de fibre nervoase:
- somatomotorii - somatomotorii
- somatosenzitivă -nervul laringeal superior úi inferior - somatosenzitivă -nervul laringeal superior úi inferior
- vegetativă - simpatică provine din ganglionii cervicali superiori - vegetativă - simpatică provine din ganglionii cervicali superiori
V. Traheea este un organ tubular aflat în continuarea laringelui, se bifurcă în V. Traheea este un organ tubular aflat în continuarea laringelui, se bifurcă în
cele două bronhii principale. Are formă de tub cilindric cu peretele posterior turtit, cele două bronhii principale. Are formă de tub cilindric cu peretele posterior turtit,
lungime de 100 - 120 mm úi grosime 16 - 18 mm si este situata posterior de glanda lungime de 100 - 120 mm úi grosime 16 - 18 mm si este situata posterior de glanda
tiroidă. Prezinta două porĠiuni: cervicală si toracică. tiroidă. Prezinta două porĠiuni: cervicală si toracică.
PorĠiunea cervicală se află anterior de esofag, iar lateral de ea se găsesc lobii PorĠiunea cervicală se află anterior de esofag, iar lateral de ea se găsesc lobii
tiroidei tiroidei
PorĠiunea toracică se găseúte în torace - posterior de arcul aortic PorĠiunea toracică se găseúte în torace - posterior de arcul aortic
- anterior de esofag - anterior de esofag
- lateral vine în raport cu pleura - lateral vine în raport cu pleura
Structura traheei corespunde unui schelet fibrocartilaginos la care se adaugă Structura traheei corespunde unui schelet fibrocartilaginos la care se adaugă
adventice úI mucoasă. adventice úI mucoasă.
a) Scheletul este alcătuit din 15 - 20 de arcuri cartilaginoase elastice, incomplete în partea a) Scheletul este alcătuit din 15 - 20 de arcuri cartilaginoase elastice, incomplete în partea
posterioară. Cartilajele sunt unite între ele prin inele fibroelastice. În porĠiunea posterioară. Cartilajele sunt unite între ele prin inele fibroelastice. În porĠiunea
posterioară unde cartilajele sunt incomplete, scheletul cartilaginos este format de un posterioară unde cartilajele sunt incomplete, scheletul cartilaginos este format de un
perete membranos. perete membranos.
b)Adventicea este situată superficial úi este alcătuită din Ġesut conjunctivo- adipos. b)Adventicea este situată superficial úi este alcătuită din Ġesut conjunctivo- adipos.
c) Mucoasa căptuúeúte cavitatea traheei, úI este formată din epiteliu cu cili (au rolul de a c) Mucoasa căptuúeúte cavitatea traheei, úI este formată din epiteliu cu cili (au rolul de a
elimina secreĠia). elimina secreĠia).
VI. Bronhiile principale sunt două, dreaptă úi stângă; rezultă din bifurcarea VI. Bronhiile principale sunt două, dreaptă úi stângă; rezultă din bifurcarea
traheei la nivelul vertebrei toracale T4. De aici se îndreaptă lateral în jos, formându-se traheei la nivelul vertebrei toracale T4. De aici se îndreaptă lateral în jos, formându-se
între cele două bronhii principale un unghi de 75 - 85 grade. In hilul pulmonar úi se între cele două bronhii principale un unghi de 75 - 85 grade. In hilul pulmonar úi se
ramifică intrapulmonar. Bronhia dreaptă este mai scurtă úi mai voluminoasă. ramifică intrapulmonar. Bronhia dreaptă este mai scurtă úi mai voluminoasă.
179 179
Structura : Bronhia stângă este alcătuită din 9 - 12 inele cartilaginoase, iar bronhia Structura : Bronhia stângă este alcătuită din 9 - 12 inele cartilaginoase, iar bronhia
dreaptă din 6-7 inele cartilaginoase. dreaptă din 6-7 inele cartilaginoase.
VII. Plamanii sunt organele principale ale respiraĠiei, situaĠi în cavitatea toracică, VII. Plamanii sunt organele principale ale respiraĠiei, situaĠi în cavitatea toracică,
conĠinuĠi în cele două seroase pleurale. Greutatea plămânului este de aproximativ 1200 g, conĠinuĠi în cele două seroase pleurale. Greutatea plămânului este de aproximativ 1200 g,
iar capacitatea pulmonară totală este de 4500- 5000 cm 3. Au o consistenĠa moale, iar capacitatea pulmonară totală este de 4500- 5000 cm 3. Au o consistenĠa moale,
spongioasă úi foarte elastică. spongioasă úi foarte elastică.
ConformaĠia exterioară . Prezinta: ConformaĠia exterioară . Prezinta:
- o bază - faĠa diafragmatică care se mulează pe diafragm - o bază - faĠa diafragmatică care se mulează pe diafragm
- un vârf - apex ce depăúeúte cu 2-3 cm orificiul superior al toracelui - un vârf - apex ce depăúeúte cu 2-3 cm orificiul superior al toracelui
- o faĠa costală convexa - urmează curba descrisă de coastă - o faĠa costală convexa - urmează curba descrisă de coastă
- o faĠa medială - între cei doi plămâni, in raport cu mediastinul; conĠine hilul - o faĠa medială - între cei doi plămâni, in raport cu mediastinul; conĠine hilul
pulmonar pe unde trec elementele pediculului pulmonar pulmonar pe unde trec elementele pediculului pulmonar
- o margine anterioară - separă faĠa costală de cea medială - o margine anterioară - separă faĠa costală de cea medială
- o margine inferioară - circumscrie baza plămânului - o margine inferioară - circumscrie baza plămânului
Pe feĠele plămânilor există fisuri sau scizuri care împart plămânul în lobi. Pe feĠele plămânilor există fisuri sau scizuri care împart plămânul în lobi.
Plămânul stâng prezintă fisura oblică care porneúte de pe faĠa medială, merge în Plămânul stâng prezintă fisura oblică care porneúte de pe faĠa medială, merge în
sus úi posterior apoi trece pe faĠa costală, în jos úi anterior intersectează marginea sus úi posterior apoi trece pe faĠa costală, în jos úi anterior intersectează marginea
inferioară úi ajunge pe faĠa medială. inferioară úi ajunge pe faĠa medială.
Împarte plămânul stâng în doi lobi: - superior Împarte plămânul stâng în doi lobi: - superior
- inferior - inferior
Plămânul drept prezintă fisura oblică úi fisura orizontală, care are originea pe faĠa Plămânul drept prezintă fisura oblică úi fisura orizontală, care are originea pe faĠa
costală la jumătatea celei oblice, merge medial spre marginea anterioară apoi spre faĠa costală la jumătatea celei oblice, merge medial spre marginea anterioară apoi spre faĠa
medială úi se termină în hil. Este impartit în trei lobi: -superior medială úi se termină în hil. Este impartit în trei lobi: -superior
-mijlociu -mijlociu
-inferior - cel mai mare -inferior - cel mai mare
Pediculul pulmonar cuprinde elementele anatomice care vin sau pleacă de la Pediculul pulmonar cuprinde elementele anatomice care vin sau pleacă de la
plămân, la nivelul hilului pulmonar: bronhii principale, artera pulmonară, două vene plămân, la nivelul hilului pulmonar: bronhii principale, artera pulmonară, două vene
pulmonare, artere bronhice, vene bronhice, plexul nervos pulmonar. pulmonare, artere bronhice, vene bronhice, plexul nervos pulmonar.
Structura plămânilor include: Structura plămânilor include:
- componenta bronhială - componenta bronhială
- componenta parenchimatoasă - componenta parenchimatoasă
- stroma - stroma
- vase úi nervi - vase úi nervi
Componenta bronhială formează ramificaĠii intrapulmonare. Bronhiile Componenta bronhială formează ramificaĠii intrapulmonare. Bronhiile
intrapulmonare grupează în jurul lor: parenchimul, stroma, vase, nervi care alcătuiesc intrapulmonare grupează în jurul lor: parenchimul, stroma, vase, nervi care alcătuiesc
teritoriul bronhopulmonar. teritoriul bronhopulmonar.
La intrarea în plămân bronhia principală se ramifică în trei bronhii lobare (în La intrarea în plămân bronhia principală se ramifică în trei bronhii lobare (în
dreapta) úi două bronhii lobare (în stânga), care se distribuie lobilor pulmonari. dreapta) úi două bronhii lobare (în stânga), care se distribuie lobilor pulmonari.
Bronhiile lobare se continuă cu bronhii segmentare care deservesc teritoriile Bronhiile lobare se continuă cu bronhii segmentare care deservesc teritoriile
bronhopulmonare numite segmente brohhopulmonare care au aeratie proprie, pedicul bronhopulmonare numite segmente brohhopulmonare care au aeratie proprie, pedicul
arterial propriu, stromă. Pentru plămânul drept sunt zece bronhii segmentare pentru zece arterial propriu, stromă. Pentru plămânul drept sunt zece bronhii segmentare pentru zece
segmente bronhopulmonare, iar pentru plămânul stâng sunt opt bronhii segmentare. segmente bronhopulmonare, iar pentru plămânul stâng sunt opt bronhii segmentare.
Bronhiile segmentare se divid în bronhiole lobulare sau terminale care Bronhiile segmentare se divid în bronhiole lobulare sau terminale care
deservesc unitaĠile morfologice ale plămânilor reprezentate de lobulii pulmonari. deservesc unitaĠile morfologice ale plămânilor reprezentate de lobulii pulmonari.
Bronhiile lobulare se continuă cu bronhiolele respiratorii care se ramifică în ducte Bronhiile lobulare se continuă cu bronhiolele respiratorii care se ramifică în ducte
180 180
alveolare terminate prin dilataĠii denumite săculeĠi alveolari compartimentaĠi în alveole alveolare terminate prin dilataĠii denumite săculeĠi alveolari compartimentaĠi în alveole
pulmonare. pulmonare.
Bronhiola respiratorie împreună cu ramificaĠiile lor, cu ducte alveolare úI cu Bronhiola respiratorie împreună cu ramificaĠiile lor, cu ducte alveolare úI cu
alveolele pulmonare formează acinii pulmonari, care reprezintă unitatea morfologică a alveolele pulmonare formează acinii pulmonari, care reprezintă unitatea morfologică a
plămânului. Totalitatea aciniilor pulmonari formează parenchimul pulmonar plămânului. Totalitatea aciniilor pulmonari formează parenchimul pulmonar
(componenta parenchimatoasă). (componenta parenchimatoasă).
Bronhiile mari sunt formate din arcuri cartilaginoase; bronhiolele lobulare au Bronhiile mari sunt formate din arcuri cartilaginoase; bronhiolele lobulare au
pereĠi fibroelastici úi fibre musculare netede care dispar la bronhiolele respiratorii, iar in pereĠi fibroelastici úi fibre musculare netede care dispar la bronhiolele respiratorii, iar in
ductele alveolare găsim membrana fibroelastică úi epiteliu respirator unistratificat. ductele alveolare găsim membrana fibroelastică úi epiteliu respirator unistratificat.
Alveolele prezintă un epiteliu alveolar aúezat pe o membrană bazală. Peretele Alveolele prezintă un epiteliu alveolar aúezat pe o membrană bazală. Peretele
alveolar este delimitat de septuri conjunctive, care aparĠin stromei úI din capilare alveolar este delimitat de septuri conjunctive, care aparĠin stromei úI din capilare
rezultând complexul alveolo - capilar. Dinspre cavitatea alveolară spre capilarul sanguin rezultând complexul alveolo - capilar. Dinspre cavitatea alveolară spre capilarul sanguin
acest complex este alcătuit din acest complex este alcătuit din
- epiteliu alveolar unistratificat - epiteliu alveolar unistratificat
- membrana bazală a epiteliului - membrana bazală a epiteliului
- surfactantul - surfactantul
- membrana bazală a capilarului - membrana bazală a capilarului
- endoteliu capilar (endoteliu) - endoteliu capilar (endoteliu)
Stroma este formată din Ġesutul conjunctiv elastic care însoĠeúte arborizaĠiile Stroma este formată din Ġesutul conjunctiv elastic care însoĠeúte arborizaĠiile
bronhiilor în interiorul plămânului. bronhiilor în interiorul plămânului.
VascularizaĠia plămânilor este dublă - funcĠională úI nutritivă. VascularizaĠia plămânilor este dublă - funcĠională úI nutritivă.
a) vascularizatia funcĠională (mica circulatie/ circulatia pulmonara) a) vascularizatia funcĠională (mica circulatie/ circulatia pulmonara)
Are originea în ventriculul drept de unde pleacă artera pulmonară cu sânge sărac Are originea în ventriculul drept de unde pleacă artera pulmonară cu sânge sărac
în oxigen; aceasta se distribuie la nivel pulmonar urmărind ramificaĠiile arborelui în oxigen; aceasta se distribuie la nivel pulmonar urmărind ramificaĠiile arborelui
bronhic, până la nivel alveolar, unde are loc schimbul de gaze. De la acest nivel pornesc bronhic, până la nivel alveolar, unde are loc schimbul de gaze. De la acest nivel pornesc
capilare venoase care se colectează în venele pulmonare ce se deschid în atriul stâng. capilare venoase care se colectează în venele pulmonare ce se deschid în atriul stâng.
b) vascularizatia nutritivă b) vascularizatia nutritivă
Este asigurată de arterele bronhice, ramuri ale aortei toracice, cu traseu prin Este asigurată de arterele bronhice, ramuri ale aortei toracice, cu traseu prin
pereĠii bronhiilor, permitand aportul sângelui oxigenat la nivelul parenchimului pereĠii bronhiilor, permitand aportul sângelui oxigenat la nivelul parenchimului
pulmonar; aici îúi are originea sistemul venos bronhic care se deschide în sistemul venos pulmonar; aici îúi are originea sistemul venos bronhic care se deschide în sistemul venos
cav superior. cav superior.
Limfaticele plamanului pornesc de la nivelul unei retele perilobulare si Limfaticele plamanului pornesc de la nivelul unei retele perilobulare si
subpleurale, de unde dreneaza in limfonodulii peritraheobronsici, apoi in cei mediastimali subpleurale, de unde dreneaza in limfonodulii peritraheobronsici, apoi in cei mediastimali
anteriori si posteriori. anteriori si posteriori.
VIII. Pleura VIII. Pleura

Este o seroasă formată din două membrane (foite) care învelesc plămânii. Pleura Este o seroasă formată din două membrane (foite) care învelesc plămânii. Pleura
plămânului stâng nu comunică cu pleura plămânului drept fiind separate prin mediastin. plămânului stâng nu comunică cu pleura plămânului drept fiind separate prin mediastin.
Fiecare pleură are două lame sau foiĠe : viscerală si parietală care delimitează între ele Fiecare pleură are două lame sau foiĠe : viscerală si parietală care delimitează între ele
cavitatea pleurală. cavitatea pleurală.
FoiĠa viscerală este fixată la suprafaĠa plămânului iar cea parietală căptuúeúte FoiĠa viscerală este fixată la suprafaĠa plămânului iar cea parietală căptuúeúte
peretele toracic. Între cele două foiĠe se găseúte o peliculă de lichid pleural care asigură peretele toracic. Între cele două foiĠe se găseúte o peliculă de lichid pleural care asigură
adeziunea celor două foiĠe úi mobilitatea plămânilor. Cavitatea pleurală este virtuală, adeziunea celor două foiĠe úi mobilitatea plămânilor. Cavitatea pleurală este virtuală,
devenind reală numai când în ea apare aerul sau unele revărsate patologice. devenind reală numai când în ea apare aerul sau unele revărsate patologice.
FoiĠa viscerală - pătrunde prin fisurile pulmonare tapetând feĠele interlobare ale FoiĠa viscerală - pătrunde prin fisurile pulmonare tapetând feĠele interlobare ale
plămânilor. plămânilor.
181 181
FoiĠa parietală este unică úi împărĠită în : FoiĠa parietală este unică úi împărĠită în :
- pleura mediastinală - formează limita laterală a mediastinului - pleura mediastinală - formează limita laterală a mediastinului
- pleura costală - căptuúeúte peretele interior al toracelui , de la stern, coaste până la - pleura costală - căptuúeúte peretele interior al toracelui , de la stern, coaste până la
coloana vertebrală coloana vertebrală
- pleura diafragmatică - acoperă faĠa superioară a diafragmei - pleura diafragmatică - acoperă faĠa superioară a diafragmei
- cupola pleurală (domul pleural)- acoperă vârful plămânului. - cupola pleurală (domul pleural)- acoperă vârful plămânului.
IX. Consideratii clinice. IX. Consideratii clinice.

Rolul antrenorului, profesorului de educatie fizica si/sau kinetoterapeutului constă Rolul antrenorului, profesorului de educatie fizica si/sau kinetoterapeutului constă
în depistarea precoce a modificărilor de formă ale toracelui, de statică ale coloanei în depistarea precoce a modificărilor de formă ale toracelui, de statică ale coloanei
vertebrale care influenteaza functia respiratorie úI iniĠierea unor programe de posturare, vertebrale care influenteaza functia respiratorie úI iniĠierea unor programe de posturare,
profilaxie úi recuperare; elaborarea úi realizarea unor programe de gimnastică profilaxie úi recuperare; elaborarea úi realizarea unor programe de gimnastică
respiratorie; recuperarea complexă în diverse patologii respiratorii, indicaĠii privind respiratorie; recuperarea complexă în diverse patologii respiratorii, indicaĠii privind
balneoterapia, aerosoloterapia. balneoterapia, aerosoloterapia.
Sinuzitele. Deoarece fiecare sinus paranazal se continua cu cavitatea nazala Sinuzitele. Deoarece fiecare sinus paranazal se continua cu cavitatea nazala
printr-un orificiu care se deschide intr-un meat al cavitatii nazale, infectia se poate printr-un orificiu care se deschide intr-un meat al cavitatii nazale, infectia se poate
propaga de la nas, provocand inflamatia si tumefactia mucoasei (sinuzita) si durere propaga de la nas, provocand inflamatia si tumefactia mucoasei (sinuzita) si durere
locala. Deseori aceste modificari ale mucoasei duc la blocarea deschiderii sinusului in locala. Deseori aceste modificari ale mucoasei duc la blocarea deschiderii sinusului in
cavitatea nazala. Infectiile acute ale sinusurilor frontale sau maxilare se manifesta clinic cavitatea nazala. Infectiile acute ale sinusurilor frontale sau maxilare se manifesta clinic
printr-o sensibilitate locală, dureroasa la presiune la nivelul sunusului infectat. Sinusul printr-o sensibilitate locală, dureroasa la presiune la nivelul sunusului infectat. Sinusul
frontal poate fi explorat prin comprimare cu degetul dirijat in sus spre extremitatea frontal poate fi explorat prin comprimare cu degetul dirijat in sus spre extremitatea
mediana a marginii superioare a orbitei. Sinusurile etmiodale pot fi explorate aplicand mediana a marginii superioare a orbitei. Sinusurile etmiodale pot fi explorate aplicand
policele in unul din unghiurile interne ale ochiului si aratatorul in celalalt, apasand spre policele in unul din unghiurile interne ale ochiului si aratatorul in celalalt, apasand spre
inapoi, posterior fata de osul lacrimal inapoi, posterior fata de osul lacrimal
Intrucat sinusurile sunt situate langa nas exista posibilitatea ca dupa o raceala sa Intrucat sinusurile sunt situate langa nas exista posibilitatea ca dupa o raceala sa
se produca inflamatia acestora (pansinuzita). Formarea de puroi (supuratia) nu este rara. se produca inflamatia acestora (pansinuzita). Formarea de puroi (supuratia) nu este rara.
Infectia se poate extinde de la abcesul unui molar in sinusul maxilar. Infectia se poate extinde de la abcesul unui molar in sinusul maxilar.
Fracturile nasului sunt frecvente, mai ales in cazul loviturilor directe Fracturile nasului sunt frecvente, mai ales in cazul loviturilor directe
Mucoasa nazala se inflameaza usor din cauza vascularizatiei sale bogate (rinita) Mucoasa nazala se inflameaza usor din cauza vascularizatiei sale bogate (rinita)
in cursul infectiilor cailor respiratorii superioare sau a unor alergii. Secretia nazala in cursul infectiilor cailor respiratorii superioare sau a unor alergii. Secretia nazala
crescuta poate surveni si in traumatisme craniocerebrale (scurgere de LCR prin cavitatile crescuta poate surveni si in traumatisme craniocerebrale (scurgere de LCR prin cavitatile
nazale). nazale).
Tot datorita vascularizatiei bogate a mucoasei nazale epistaxisul este relativ Tot datorita vascularizatiei bogate a mucoasei nazale epistaxisul este relativ
frecvent. In majoritatea cazurilor cauza sangerarii este un traumatism, iar sediul frecvent. In majoritatea cazurilor cauza sangerarii este un traumatism, iar sediul
sangerarii este in 1/3 anterioara a nasului. Un epistaxis redus rezulta frecvent din sangerarii este in 1/3 anterioara a nasului. Un epistaxis redus rezulta frecvent din
„scobirea” nasului cu degetul prin ruperea retelei venoase abundente din jurul foselor „scobirea” nasului cu degetul prin ruperea retelei venoase abundente din jurul foselor
nazale anterioare. El poate fi insa determinat si de infectii sau hipertensiune. nazale anterioare. El poate fi insa determinat si de infectii sau hipertensiune.
Septul nazal cartilaginos poate fi deplasat la nastere sau poate devia de la planul Septul nazal cartilaginos poate fi deplasat la nastere sau poate devia de la planul
median in urma unui traumatism. Pentru sportivi consecintele directe ale deviatiei de median in urma unui traumatism. Pentru sportivi consecintele directe ale deviatiei de
sept se adreseaza limitarii aportului de aer (oxigen) si in consecinta a capacitatii de efort. sept se adreseaza limitarii aportului de aer (oxigen) si in consecinta a capacitatii de efort.
Corpii straini nazali se extrag relativ usor datorita prezentei cornetelor nazale. Corpii straini nazali se extrag relativ usor datorita prezentei cornetelor nazale.
Laringele creste pana in jurul varstei de 3 ani dupa care are loc o crestere redusa Laringele creste pana in jurul varstei de 3 ani dupa care are loc o crestere redusa
pana la aproximativ 12 ani; inainte de acesata varsta nu exista diferente majore, privind pana la aproximativ 12 ani; inainte de acesata varsta nu exista diferente majore, privind
laringele, intre sexe. La pubertate, in special la sexul masculin (13-16 ani), peretii laringele, intre sexe. La pubertate, in special la sexul masculin (13-16 ani), peretii
laringieni devin mai solizi, cavitatea laringiana se mareste, coardele vocale se lungesc si laringieni devin mai solizi, cavitatea laringiana se mareste, coardele vocale se lungesc si
se ingroasa, iar proeminenta laringiana devine mai evidenta. La femei unghiul de intalnire se ingroasa, iar proeminenta laringiana devine mai evidenta. La femei unghiul de intalnire
182 182
al lamelor cartilajului tiroidian este mai mare de aceea laringele este mai putin al lamelor cartilajului tiroidian este mai mare de aceea laringele este mai putin
proeminent. proeminent.
Lungimea coardelor vocale creste progresiv la ambele sexe pana la pubertate; in Lungimea coardelor vocale creste progresiv la ambele sexe pana la pubertate; in
aceasta perioada, cresterea la sexul masculin este marcata. Inaltimea vocii coboara cu o aceasta perioada, cresterea la sexul masculin este marcata. Inaltimea vocii coboara cu o
octava la baieti, modificarea lungimii coardelor vocale fiind raspunzatoare in mare octava la baieti, modificarea lungimii coardelor vocale fiind raspunzatoare in mare
masura de schimbarile de voce la acest sex. masura de schimbarile de voce la acest sex.
Simptomul cel mai frecvent al afectiunilor laringiene este „raguseala” Simptomul cel mai frecvent al afectiunilor laringiene este „raguseala”
Inhalarea de corpi straini in laringe produce rapid sufocare. Daca obiectul este Inhalarea de corpi straini in laringe produce rapid sufocare. Daca obiectul este
ascutit apare o durere acuta si o obstructie respiratorie progresiva. Mucoasa laringiana de ascutit apare o durere acuta si o obstructie respiratorie progresiva. Mucoasa laringiana de
deasupra corzilor vocale este extrem de sensibila si contactul cu un corp strain provoaca deasupra corzilor vocale este extrem de sensibila si contactul cu un corp strain provoaca
imediat o tuse exploziva. imediat o tuse exploziva.
In cazul unor infectii sau sindroame alergice se poate produce insuficienta In cazul unor infectii sau sindroame alergice se poate produce insuficienta
respiratorie acuta prin edem glotic. respiratorie acuta prin edem glotic.
Inflamatiile bronhiilor poarta numele de bronsite iar ale parenchimului pulmonar Inflamatiile bronhiilor poarta numele de bronsite iar ale parenchimului pulmonar
de pneumonii. Pot fi de cauza virala, bacteriana sau micotica. Astmul bronsic este o de pneumonii. Pot fi de cauza virala, bacteriana sau micotica. Astmul bronsic este o
afectiune de obicei de natura alergica caracterizata prin spasmul musculaturii afectiune de obicei de natura alergica caracterizata prin spasmul musculaturii
bronhiolelor. bronhiolelor.
Limfa transporta de la plamani, fagocite continand particule de carbon care au fost Limfa transporta de la plamani, fagocite continand particule de carbon care au fost
depuse in peretii alveolelor, din aerul inspirat. La persoane varstnice, in special la depuse in peretii alveolelor, din aerul inspirat. La persoane varstnice, in special la
fumatori si/sau locuitorii din marile orase, suprafata plamanului are un aspect pestrit fumatori si/sau locuitorii din marile orase, suprafata plamanului are un aspect pestrit
cenusiu-negru datorita prezentei acestor particule. cenusiu-negru datorita prezentei acestor particule.
Cancerul bronsic este cel mai frecvent la barbati, principalii factori etiologici Cancerul bronsic este cel mai frecvent la barbati, principalii factori etiologici
fiind fumatul si poluarea. Din cauza dispozitiei limfaticelor aceste tumori metastazeaza fiind fumatul si poluarea. Din cauza dispozitiei limfaticelor aceste tumori metastazeaza
frecvent (determina cancere secundare) la pleura, hiluri, mediastin, ganglioni limfatici, frecvent (determina cancere secundare) la pleura, hiluri, mediastin, ganglioni limfatici,
creier, oase, glande suprarenale datorita diseminarii limfogene. Deseori ganglionii creier, oase, glande suprarenale datorita diseminarii limfogene. Deseori ganglionii
limfatici situati imediat deasupra claviculei (supraclaviculari) sunt hipertrofiati si indurati limfatici situati imediat deasupra claviculei (supraclaviculari) sunt hipertrofiati si indurati
in cazul unui cancer bronsic sau gastric (ganglioni sentinela). in cazul unui cancer bronsic sau gastric (ganglioni sentinela).
Procesul tumoral poate invada pleura si sa produca un revarsat pleural (lichid in Procesul tumoral poate invada pleura si sa produca un revarsat pleural (lichid in
cavitatea pleurala). cavitatea pleurala).
Urmare a stransei relatii a nervului laringeu recurent cu varful plamanului acesta Urmare a stransei relatii a nervului laringeu recurent cu varful plamanului acesta
poate fi afectat in cancerele pulmonare apicale si, consecutiv, apare raguseala din cauza poate fi afectat in cancerele pulmonare apicale si, consecutiv, apare raguseala din cauza
paraliziei unei coarde vocale. paraliziei unei coarde vocale.
In timpul inspitatiei si expiratiei pleurele normale, netede si umede nu produc nici In timpul inspitatiei si expiratiei pleurele normale, netede si umede nu produc nici
un zgomot; in schimb in cazul unei inflamatii (pleurita) suprafetele devin rugoase, apare un zgomot; in schimb in cazul unei inflamatii (pleurita) suprafetele devin rugoase, apare
o frecatura (frecatura pleurala) care poate fi auzita. Pleurita duce de obicei la formarea de o frecatura (frecatura pleurala) care poate fi auzita. Pleurita duce de obicei la formarea de
aderente intre pleura parietala si cea viscerala. aderente intre pleura parietala si cea viscerala.
Acumularea de lichid intre cele 2 foite pleurale poarta numele de pleurezie. Acumularea de lichid intre cele 2 foite pleurale poarta numele de pleurezie.
Aceasta poate fi provocata de o serie de cauze (insuficienta cardiaca, fenomene Aceasta poate fi provocata de o serie de cauze (insuficienta cardiaca, fenomene
inflamatorii, traumatisme toracice, tumori). Daca lichidul este in cantitate mare plamanul inflamatorii, traumatisme toracice, tumori). Daca lichidul este in cantitate mare plamanul
este impins úi comprimat spre hil, apoi se poate provoca deplasarea inimii si este impins úi comprimat spre hil, apoi se poate provoca deplasarea inimii si
mediastinului spre partea opusa. mediastinului spre partea opusa.
Patrunderea aerului in cavitatea pleurala poarta numele de pneumotorax si se Patrunderea aerului in cavitatea pleurala poarta numele de pneumotorax si se
produce in urma unei plagi penetrante sau a rupturii unui plaman. Conduce la colabarea produce in urma unei plagi penetrante sau a rupturii unui plaman. Conduce la colabarea
partiala a plamanului. Fracturile costale produc frecvent un pneumotorax, dar tipul cel partiala a plamanului. Fracturile costale produc frecvent un pneumotorax, dar tipul cel
mai obisnuit este pneumotoraxul spontan, rezultat prin ruperea unor bule (vezicule) de pe mai obisnuit este pneumotoraxul spontan, rezultat prin ruperea unor bule (vezicule) de pe
suprafata plamanului. suprafata plamanului.
183 183
SISTEMUL CARDIOVASCULAR SISTEMUL CARDIOVASCULAR
I. Notiuni introductive. Sistemul cardiovascular (circulator) mentine I. Notiuni introductive. Sistemul cardiovascular (circulator) mentine
constant calitativ si cantitativ „lichidul tisular”, deci mediul intern al organismului. Acest constant calitativ si cantitativ „lichidul tisular”, deci mediul intern al organismului. Acest
sistem integrator al organismului are, in principal, rolul de a aduce oxigenul si sistem integrator al organismului are, in principal, rolul de a aduce oxigenul si
substantele nutritive la nivelul tesuturilor si de a duce dioxidul de carbon si produsii de substantele nutritive la nivelul tesuturilor si de a duce dioxidul de carbon si produsii de
dezasimilatie (metaboliti) la nivelul organelor unde se realizeaza eliminarea acestora. dezasimilatie (metaboliti) la nivelul organelor unde se realizeaza eliminarea acestora.
Este format dintr-un organ central numit cord si unsistem de vase prin care circula Este format dintr-un organ central numit cord si unsistem de vase prin care circula
sangele (artere, vene, capilare) si limfa (vase limfatice). sangele (artere, vene, capilare) si limfa (vase limfatice).
Structura comuna si esentiala a intregului sistem – inima, artere, vene, capilare, Structura comuna si esentiala a intregului sistem – inima, artere, vene, capilare,
inclusiv vase limfatice – este endoteliul, reprezentat printr-un epiteliu simplu pavimentos, inclusiv vase limfatice – este endoteliul, reprezentat printr-un epiteliu simplu pavimentos,
provenit din celulele periferice ale insulelor lui Wolff-Pander (insulele sanguine), din a provenit din celulele periferice ale insulelor lui Wolff-Pander (insulele sanguine), din a
caror elemente centrale se diferentiaza hematiile primitive. caror elemente centrale se diferentiaza hematiile primitive.
II. Cordul (cor) este un organ cavitar cu două atrii úi două ventricule, având II. Cordul (cor) este un organ cavitar cu două atrii úi două ventricule, având
formă de trunchi de con cu baza situată posterior úi vârful anterior. Are axul mare formă de trunchi de con cu baza situată posterior úi vârful anterior. Are axul mare
orientat oblic anterior úi în jos (aproape orizontal) la brevilini úi aproape vertical la orientat oblic anterior úi în jos (aproape orizontal) la brevilini úi aproape vertical la
longilini si o greutate de 270 g. longilini si o greutate de 270 g.
ConfiguraĠia externă. Cordul are trei feĠe, trei margini, o bază úi un vârf. ConfiguraĠia externă. Cordul are trei feĠe, trei margini, o bază úi un vârf.
Pe faĠa exterioară există úanĠuri care limitează cele patru cavităĠi úi anume: Pe faĠa exterioară există úanĠuri care limitează cele patru cavităĠi úi anume:
úanĠul interatrial, úanĠul interventricular, úanĠul atrioventricular. úanĠul interatrial, úanĠul interventricular, úanĠul atrioventricular.
a) FeĠele: - anterioară în raport cu sternul úI coastele - sternocostală a) FeĠele: - anterioară în raport cu sternul úI coastele - sternocostală
- inferioară în raport cu diafragmul - diafragmatică - inferioară în raport cu diafragmul - diafragmatică
- laterală - partea stângă a cordului - laterală - partea stângă a cordului
Inima fiind situată asimetric, cea mai mare parte a sa se găseúte în partea dreaptă Inima fiind situată asimetric, cea mai mare parte a sa se găseúte în partea dreaptă
a liniei mediane a corpului; din acest motiv se poate vorbi de o inimă dreaptă sau a liniei mediane a corpului; din acest motiv se poate vorbi de o inimă dreaptă sau
venoasă, care este situată mai anterior, úi o inimă stângă sau arterială situată mai venoasă, care este situată mai anterior, úi o inimă stângă sau arterială situată mai
b) Baza: este reprezentată de faĠa posterioară a atriilor úi de vene - vena cavă b) Baza: este reprezentată de faĠa posterioară a atriilor úi de vene - vena cavă
superioară, vena cavă inferioară, venele pulmonare. superioară, vena cavă inferioară, venele pulmonare.
Raporturile inimii Raporturile inimii
- anterior - cordul vine în raport cu plastronul sternocostal prin faĠa sternocostală - anterior - cordul vine în raport cu plastronul sternocostal prin faĠa sternocostală
- inferior - cu diafragma de care este fixată prin ligamente. - inferior - cu diafragma de care este fixată prin ligamente.
FeĠele dreaptă úi stângă - vin în raport cu pleura mediastinală. FeĠele dreaptă úi stângă - vin în raport cu pleura mediastinală.
ConfiguraĠia interioară a inimii ConfiguraĠia interioară a inimii
Inima este compartimentată în cele patru cavităĠi două atrii úi două ventricule Inima este compartimentată în cele patru cavităĠi două atrii úi două ventricule
separate între ele prin septurile interventriculare úi interatriale. separate între ele prin septurile interventriculare úi interatriale.
Atriul úi ventriculul comunică între ele prin orificiile atrioventriculare care Atriul úi ventriculul comunică între ele prin orificiile atrioventriculare care
posedă aparat valvular alcătuit din valve atrioventriculare - tricuspidă în dreapta úI posedă aparat valvular alcătuit din valve atrioventriculare - tricuspidă în dreapta úI
bicuspidă în stânga. bicuspidă în stânga.
Din fiecare ventricul porneúte câte o arteră mare, din ventriculul drept arterele Din fiecare ventricul porneúte câte o arteră mare, din ventriculul drept arterele
pulmonare iar din ventriculul stâng artera aortă, comunicarea ventriculelor cu arterele pulmonare iar din ventriculul stâng artera aortă, comunicarea ventriculelor cu arterele
corespunzătoare se realizează printr-un orificiu arterial prevăzut cu trei valvule (valvulele corespunzătoare se realizează printr-un orificiu arterial prevăzut cu trei valvule (valvulele
sigmoide). sigmoide).
184 184
a) Septurile a) Septurile
- septul ventricular - are formă de triunghi cu vârful în jos úi baza sus; se - septul ventricular - are formă de triunghi cu vârful în jos úi baza sus; se
continuă cu septul interatrial continuă cu septul interatrial
- corespunde orificiului mitral úi aortic în stânga; în - corespunde orificiului mitral úi aortic în stânga; în
dreapta corespunde orificiilor tricuspid úi pulmonar. dreapta corespunde orificiilor tricuspid úi pulmonar.
- septul interatrial - este mai subĠire, membranos, separă cele două atrii. Fata sa - septul interatrial - este mai subĠire, membranos, separă cele două atrii. Fata sa
dreapta corespunde atriului drept si prezinta, in partea sa posteroinferoara, o dreapta corespunde atriului drept si prezinta, in partea sa posteroinferoara, o
depresiune: fosa ovala (orificiul Botallo). depresiune: fosa ovala (orificiul Botallo).
b) Ventriculele – sunt cavităĠi piramidale. Au pereĠii mai groúi decât atriile. b) Ventriculele – sunt cavităĠi piramidale. Au pereĠii mai groúi decât atriile.
Ventriculul drept - are trei pereĠi care au în structura lor trabecule musculare sub Ventriculul drept - are trei pereĠi care au în structura lor trabecule musculare sub
forma unor coloane úi trei muúchi papilari. Baza sa prezintă: forma unor coloane úi trei muúchi papilari. Baza sa prezintă:
- orificiul atrioventricular tricuspid prevazut cu trei valve articulate spre cei trei - orificiul atrioventricular tricuspid prevazut cu trei valve articulate spre cei trei
pereĠi. pereĠi.
- orificiul arterei pulmonare cu trei valvule sigmoide. - orificiul arterei pulmonare cu trei valvule sigmoide.
Ventriculul stâng - are doi pereĠi alcătuiĠi din coloane musculare, mai groúi decât Ventriculul stâng - are doi pereĠi alcătuiĠi din coloane musculare, mai groúi decât
ventriculul drept. Prezinta: ventriculul drept. Prezinta:
- orificiul atrioventricular bicuspid prevazut cu două valve mitrale - orificiul atrioventricular bicuspid prevazut cu două valve mitrale
- orificiul arterei aorte prevazut cu valvule sigmoide. - orificiul arterei aorte prevazut cu valvule sigmoide.
c) Atriile - au forma cuboidală, úi sunt separate prin septul interatrial. c) Atriile - au forma cuboidală, úi sunt separate prin septul interatrial.
Atriul drept are: - un perete anterior alcătuit din miocard atrial Atriul drept are: - un perete anterior alcătuit din miocard atrial
- medial - septul interatrial - medial - septul interatrial
- superior - orificiul de deschidere a venei cave superioare - superior - orificiul de deschidere a venei cave superioare
- inferior - orificiul venei cave inferioare - inferior - orificiul venei cave inferioare
- anterior - orificiul atrioventricular tricuspid - anterior - orificiul atrioventricular tricuspid
Atriul stâng - prezintă pe peretele anterior orificiul mitral. Peretele posterior are Atriul stâng - prezintă pe peretele anterior orificiul mitral. Peretele posterior are
patru orificii de deschidere a venelor pulmonare. patru orificii de deschidere a venelor pulmonare.
Cele 2 atrii au 2 zone numite auricule (urechiuse). Cele 2 atrii au 2 zone numite auricule (urechiuse).
Structural cordul prezinta trei tunici: Structural cordul prezinta trei tunici:
- externă = epicardul - pericardul visceral - externă = epicardul - pericardul visceral
- mijlocie = miocardul - mijlocie = miocardul
- internă = endocardul - internă = endocardul
a) Miocardul - tunica musculară groasă, alcătuită din fibre musculare striate a) Miocardul - tunica musculară groasă, alcătuită din fibre musculare striate
proprii pentru fiecare cavitate sau unitare celor două ventricule. proprii pentru fiecare cavitate sau unitare celor două ventricule.
Aceste fibre se inseră pe scheletul inimii care este un aparat fibros aúezat la baza Aceste fibre se inseră pe scheletul inimii care este un aparat fibros aúezat la baza
inimii úi alcătuit din patru inele fibroase care formează conturul celor patru orificii ale inimii úi alcătuit din patru inele fibroase care formează conturul celor patru orificii ale
inimii. inimii.
b) Endocardul căptuúeúte cavitatea inimii úi se continuă cu endoteliul arterelor. b) Endocardul căptuúeúte cavitatea inimii úi se continuă cu endoteliul arterelor.
c) Sistemul excitoconductor ( cardionector) sau miocardul embrionar este un c) Sistemul excitoconductor ( cardionector) sau miocardul embrionar este un
dispozitiv neuromuscular , care asigură generarea impulsului de contracĠie intermitent úi dispozitiv neuromuscular , care asigură generarea impulsului de contracĠie intermitent úi
úi transmiterea lui din atrii úi ventricule. Începe cu nodulul sinoatrial situat la locul de úi transmiterea lui din atrii úi ventricule. Începe cu nodulul sinoatrial situat la locul de
vărsare al venei cave superioare în atriul drept. De aici excitaĠia porneúte úi se difuzează vărsare al venei cave superioare în atriul drept. De aici excitaĠia porneúte úi se difuzează
în musculatura atriului drept, stâng spre nodulul atrioventricular Aschoff-Tawara, apoi în musculatura atriului drept, stâng spre nodulul atrioventricular Aschoff-Tawara, apoi
prin fasciculul Hiss care străbate septul interventricular úi se împarte în două ramuri: prin fasciculul Hiss care străbate septul interventricular úi se împarte în două ramuri:
dreaptă pentru ventriculul drept úi stângă pentru ventriculul stâng. dreaptă pentru ventriculul drept úi stângă pentru ventriculul stâng.
185 185
5. VascularizaĠia inimii 5. VascularizaĠia inimii

a) Vascularizatia arteriala. Artera coronară stângă ia naútere din aortă deasupra a) Vascularizatia arteriala. Artera coronară stângă ia naútere din aortă deasupra
valvulei sigmoide, coboară prin úanĠul interventricular úi ajunge la vârful inimii pe care îl valvulei sigmoide, coboară prin úanĠul interventricular úi ajunge la vârful inimii pe care îl
înconjoară. Artera coronară dreaptă ia naútere în dreptul valvei sigmoidiale drepte ajunge înconjoară. Artera coronară dreaptă ia naútere în dreptul valvei sigmoidiale drepte ajunge
în úanĠul arterei valvei stângi apoi în septul interventricular úi se anastomozează cu artera în úanĠul arterei valvei stângi apoi în septul interventricular úi se anastomozează cu artera
coronară stângă. coronară stângă.
b) Vascularizatia venoasa - se caracterizează prin existenĠa unui imens sistem b) Vascularizatia venoasa - se caracterizează prin existenĠa unui imens sistem
colector care drenează majoritatea venelor, reprezentat de sinusul coronar in care se colector care drenează majoritatea venelor, reprezentat de sinusul coronar in care se
deschide marea venă coronară. Sinusul este prevazut cu 2 valvule: una la originea sa, deschide marea venă coronară. Sinusul este prevazut cu 2 valvule: una la originea sa,
valvula lui Vieussens si alta la varsarea sa, in atriul drept, valvula lui Thebessius. valvula lui Vieussens si alta la varsarea sa, in atriul drept, valvula lui Thebessius.
c) Vascularizatia limfatica este asigurata de o retea subpericardica, care primeste c) Vascularizatia limfatica este asigurata de o retea subpericardica, care primeste
limfaticele retelelor miocardului si endocardului prin colectoare periaarteriale. limfaticele retelelor miocardului si endocardului prin colectoare periaarteriale.
6. InervaĠia cordului este asigurată de ramuri din plexul cardiac, ramuri ale 6. InervaĠia cordului este asigurată de ramuri din plexul cardiac, ramuri ale
simpaticului provenite din cei trei ganglioni cervicali úi ramuri parasimpatice reprezentate simpaticului provenite din cei trei ganglioni cervicali úi ramuri parasimpatice reprezentate
de nervul vag. Plexul cardiac resultă din anastomoza acestor ramuri în jurul vaselor mari de nervul vag. Plexul cardiac resultă din anastomoza acestor ramuri în jurul vaselor mari
úi este format din plexul cardiac anterior úi plexul cardiac posterior. úi este format din plexul cardiac anterior úi plexul cardiac posterior.
7. Pericardul este sac fibros úi seros care îmbracă inima úi vasele sale, cu două 7. Pericardul este sac fibros úi seros care îmbracă inima úi vasele sale, cu două
componente una externă - pericard fibros , internă - pericard seros. Cele două foiĠe sunt componente una externă - pericard fibros , internă - pericard seros. Cele două foiĠe sunt
în continuitate una cu cealalta. în continuitate una cu cealalta.
a) Pericardul fibros are forma unui trunchi de con cu baza inferioară prinsă pe a) Pericardul fibros are forma unui trunchi de con cu baza inferioară prinsă pe
centrul tendinos al diafragmei úi vârful în sus. Este legat de organele vecine prin centrul tendinos al diafragmei úi vârful în sus. Este legat de organele vecine prin
ligamente: ligamente:
- ligamente sterno pericardice; - ligamente sterno pericardice;
- ligamente freno pericardice (legate de nervul frenic); - ligamente freno pericardice (legate de nervul frenic);
- ligamente vertebro-pericardice. - ligamente vertebro-pericardice.
b) Pericardul seros - are o foiĠă viscerală - epicard care îmbracă inima úi o forĠă b) Pericardul seros - are o foiĠă viscerală - epicard care îmbracă inima úi o forĠă
parietală care căptuúeúte pericardul fibros. Între ele se delimitează cavitatea pericardică în parietală care căptuúeúte pericardul fibros. Între ele se delimitează cavitatea pericardică în
care există o cantitate mică de lichid. care există o cantitate mică de lichid.
Epicardul îmbracă inima úi vasele sale, de la vârf spre bază, apoi urcă pe feĠele Epicardul îmbracă inima úi vasele sale, de la vârf spre bază, apoi urcă pe feĠele
anterioare ale arterelor mari până la locul de inserĠie a pericardului fibros unde se anterioare ale arterelor mari până la locul de inserĠie a pericardului fibros unde se
răsfrânge pe faĠa profundă a acesteia. răsfrânge pe faĠa profundă a acesteia.
III. Sistemul vascular este alcătuit din artere, capilare, vene úi vase III. Sistemul vascular este alcătuit din artere, capilare, vene úi vase
limfatice. limfatice.
Structural componentele sistemului vascular sunt alcătuite din endoteliu în jurul Structural componentele sistemului vascular sunt alcătuite din endoteliu în jurul
căruia se găsesc fibre de colagen úi reticulină, elemente de rezistenĠă úi fibre elastice. căruia se găsesc fibre de colagen úi reticulină, elemente de rezistenĠă úi fibre elastice.
Celule musculare netede alcătuiesc tunica musculară úi reprezintă elemente active. Se Celule musculare netede alcătuiesc tunica musculară úi reprezintă elemente active. Se
formează astfel trei tunici: formează astfel trei tunici:
- internă din fibre de colagen, fibre de reticulină, fibre elastice. - internă din fibre de colagen, fibre de reticulină, fibre elastice.
- medie -musculară din fibre musculare - medie -musculară din fibre musculare
- externă - adventice din fibre de colagen úi elastice - externă - adventice din fibre de colagen úi elastice
IV. Artere. Arbore arterial IV. Artere. Arbore arterial

Arterele reprezinta totalitatea vaselor sanguine care pleacă de la inimă; in Arterele reprezinta totalitatea vaselor sanguine care pleacă de la inimă; in
structura lor intra cele trei tunici. structura lor intra cele trei tunici.
După predominanĠa Ġesutului elastic sau muscular arterele se împart în : După predominanĠa Ġesutului elastic sau muscular arterele se împart în :
186 186
- artere de tip elastic mari care permit evacuarea ritmică a sângelui de la - artere de tip elastic mari care permit evacuarea ritmică a sângelui de la
inimă, pornesc direct de la inimă; structural predomină tunica medie úi inimă, pornesc direct de la inimă; structural predomină tunica medie úi
fibre elastice; fibre elastice;
- artere de tip muscular sau mediu care asigură circulaĠia adecvată stării - artere de tip muscular sau mediu care asigură circulaĠia adecvată stării
de funcĠionalitate a diferitelor Ġesuturi úi organe; menĠin raportul între de funcĠionalitate a diferitelor Ġesuturi úi organe; menĠin raportul între
debitul sanguin úi necesităĠile organului. debitul sanguin úi necesităĠile organului.
- arteriole prin care sângele circulă sub o presiune mare trebuie - arteriole prin care sângele circulă sub o presiune mare trebuie
distribuit la o presiune mai mică pentru a intra în capilare. Au un distribuit la o presiune mai mică pentru a intra în capilare. Au un
perete gros úi un lumen foarte strâmt. perete gros úi un lumen foarte strâmt.
Arborele arterial. Aorta - îúi are originea în ventriculul stâng úi se împarte în două Arborele arterial. Aorta - îúi are originea în ventriculul stâng úi se împarte în două
segmente: aorta toracică úi aorta abdominală. segmente: aorta toracică úi aorta abdominală.
Aorta toracică are două porĠiuni: Aorta toracică are două porĠiuni:
-crosa aortică este porĠiunea iniĠială de la orificiul de origine al aortei până în dreptul -crosa aortică este porĠiunea iniĠială de la orificiul de origine al aortei până în dreptul
vertebrei toracale T4. vertebrei toracale T4.
- a doua porĠiune este aorta toracică descendentă de la vertebra toracală T4 la hiatul - a doua porĠiune este aorta toracică descendentă de la vertebra toracală T4 la hiatul
diafragmatic în dreptul vertebrei toracale T12. diafragmatic în dreptul vertebrei toracale T12.
a) Crosa aortică - după emergenĠa din ventriculul stâng descrie un arc de cerc úi a) Crosa aortică - după emergenĠa din ventriculul stâng descrie un arc de cerc úi
are două segmente: un segment ascendent úi unul orizontal are două segmente: un segment ascendent úi unul orizontal
Segmentul ascendent se alătură trunchiului arterei pulmonare; de la acest nivel se Segmentul ascendent se alătură trunchiului arterei pulmonare; de la acest nivel se
desprind arterele coronare úi cele trei trunchiuri arteriale mari: desprind arterele coronare úi cele trei trunchiuri arteriale mari:
- trunchiul arterial brahiocefalic - trunchiul arterial brahiocefalic
- artera carotidă stângă - artera carotidă stângă
- artera subclaviculară stângă - artera subclaviculară stângă
b) Aorta toracică descendentă - continuă crosa aortică, coborând paralel cu b) Aorta toracică descendentă - continuă crosa aortică, coborând paralel cu
coloana vertebrală. Dă ramuri viscerale pentru bronhii, esofag úi ramuri parietale coloana vertebrală. Dă ramuri viscerale pentru bronhii, esofag úi ramuri parietale
pentru spaĠiile intercostale. pentru spaĠiile intercostale.
2. Aorta abdominală - se întinde de la vertebra toracală T 12 la vertebra lombară 2. Aorta abdominală - se întinde de la vertebra toracală T 12 la vertebra lombară
L 4 unde se trifurcă în arterele iliace comune úi artera sacrală. Artera iliacă comună se L 4 unde se trifurcă în arterele iliace comune úi artera sacrală. Artera iliacă comună se
bifurcă într-o ramură dreaptă úi una stângă, care merg oblic în jos úi în dreptul articulaĠiei bifurcă într-o ramură dreaptă úi una stângă, care merg oblic în jos úi în dreptul articulaĠiei
sacroiliace se împart în: artera iliacă internă úi artera iliacă externă. sacroiliace se împart în: artera iliacă internă úi artera iliacă externă.
Artera iliacă internă reprezinta principala arteră ale cărei ramuri irigă organele Artera iliacă internă reprezinta principala arteră ale cărei ramuri irigă organele
din pelvis. din pelvis.
Artera iliacă externă devine apoi artera femurală din care se desprind ramurile Artera iliacă externă devine apoi artera femurală din care se desprind ramurile
arteriale ce vascularizează membrul inferior. arteriale ce vascularizează membrul inferior.
1. Arterele extremitaĠii cefalice 1. Arterele extremitaĠii cefalice

Provin din arcul aortic, prin artera carotida comuna în jumătatea stângă (direct) sau Provin din arcul aortic, prin artera carotida comuna în jumătatea stângă (direct) sau
prin trunchiul brahiocefalic în jumătatea dreaptă (indirect); acesta se bifurcă în artera prin trunchiul brahiocefalic în jumătatea dreaptă (indirect); acesta se bifurcă în artera
carotidă comună si artera subclaviculară. carotidă comună si artera subclaviculară.
Arterele carotide comune se bifurcă în dreptul cartilajului tiroid, în artera carotidă Arterele carotide comune se bifurcă în dreptul cartilajului tiroid, în artera carotidă
externă si artera carotidă internă. externă si artera carotidă internă.
Artera carotidă externă dă úapte colaterale si două ramuri terminale, care se Artera carotidă externă dă úapte colaterale si două ramuri terminale, care se
distribuie structurilor anatomice de la nivelul gâtului, craniului visceral, calvariei. distribuie structurilor anatomice de la nivelul gâtului, craniului visceral, calvariei.
Artera carotidă internă participă la vascularizaĠia creierului. Artera carotidă internă participă la vascularizaĠia creierului.
187 187
2. Arterele membrelor superioare 2. Arterele membrelor superioare

Se desprind din arcul aortic prin artera subclaviculară stângă direct sau indirect prin Se desprind din arcul aortic prin artera subclaviculară stângă direct sau indirect prin
trunchiul branhiocefalic arterial drept din care se desprinde artera subclaviculară dreaptă. trunchiul branhiocefalic arterial drept din care se desprinde artera subclaviculară dreaptă.
a) Artera sublaviculară se întinde până la marginea exterioară a primei coaste si a) Artera sublaviculară se întinde până la marginea exterioară a primei coaste si
are trei porĠiuni, în raport cu clavicula, -supra, retro úi infraclaviculară. Dă ramuri are trei porĠiuni, în raport cu clavicula, -supra, retro úi infraclaviculară. Dă ramuri
pentru encefal, regiunea inferioară a gâtului, peretele toracic, si prin artera pentru encefal, regiunea inferioară a gâtului, peretele toracic, si prin artera
axilară úi ramurile sale irigă membrul superior. axilară úi ramurile sale irigă membrul superior.
b) Artera brahială continuă artera axilară, iar la plica cotului se bifurcă in două b) Artera brahială continuă artera axilară, iar la plica cotului se bifurcă in două
ramuri terminale: artera ulnară úi artera radială care se distribuie regiunilor ramuri terminale: artera ulnară úi artera radială care se distribuie regiunilor
antebraĠului, regiunii radiocarpiene si mâinii. antebraĠului, regiunii radiocarpiene si mâinii.
c) VascularizaĠia arterială a regiunilor palmare si digitale c) VascularizaĠia arterială a regiunilor palmare si digitale
La nivelul mâinii se formează: La nivelul mâinii se formează:
- arcada palmară superficială care provine din artera ulnară úi radială - arcada palmară superficială care provine din artera ulnară úi radială
- arcada palmară profundă - arcada palmară profundă
3. Arterele pereĠilor trunchiului si viscerelor 3. Arterele pereĠilor trunchiului si viscerelor
Sunt artere ce provin din artera subclaviculară. La nivelul abdomenului úi a Sunt artere ce provin din artera subclaviculară. La nivelul abdomenului úi a
viscerelor toraco abdomino-pelviene se distribuie ramurile aortei abdominale si aortei viscerelor toraco abdomino-pelviene se distribuie ramurile aortei abdominale si aortei
toracice. toracice.
Din portiunea toracica a aortei se desprind artere esofagiene, bronsice, pericardice, Din portiunea toracica a aortei se desprind artere esofagiene, bronsice, pericardice,
intercostale, diafragmatice superioare. In partea abdominala iau nastere trunchiul intercostale, diafragmatice superioare. In partea abdominala iau nastere trunchiul
celiac, din care pornesc arterele splenica, hepatica si gastrica stanga. Mai jos se celiac, din care pornesc arterele splenica, hepatica si gastrica stanga. Mai jos se
desprind artera mezenterica superioara, care iriga pancreasul, intestinul subtire si desprind artera mezenterica superioara, care iriga pancreasul, intestinul subtire si
colonul drept, artera mezenterica inferioara pentru restul colonului si rect, arterele colonul drept, artera mezenterica inferioara pentru restul colonului si rect, arterele
genitale si renale, arterele lombare si diafragmatice inferioare. genitale si renale, arterele lombare si diafragmatice inferioare.
4.Arterele membrelor inferioare 4.Arterele membrelor inferioare
Din aorta abdominală se desprind cele două artere iliace comune care se divid, fiecare Din aorta abdominală se desprind cele două artere iliace comune care se divid, fiecare
din ele in artera iliacă interna (sau hipogastrică) úi artera iliaca externă. din ele in artera iliacă interna (sau hipogastrică) úi artera iliaca externă.
a) Artera iliacă internă dă două trunchiuri: anterior si a) Artera iliacă internă dă două trunchiuri: anterior si
posterior, din care se vor separa ramuri viscerale si parietale pentru organele din bazin, posterior, din care se vor separa ramuri viscerale si parietale pentru organele din bazin,
pereĠii bazinului si coapsă. pereĠii bazinului si coapsă.
Pentru membrul inferior, importante sunt: arterele fesiere superioare, inferioare, artera Pentru membrul inferior, importante sunt: arterele fesiere superioare, inferioare, artera
obturatorie obturatorie
Artera iliacă externă este sursa principală de irigaĠie a membrului inferior, pentru Artera iliacă externă este sursa principală de irigaĠie a membrului inferior, pentru
că se continuă cu artera femurală de la nivelul ligamentului inghinal până în treimea că se continuă cu artera femurală de la nivelul ligamentului inghinal până în treimea
inferioară a coapsei. inferioară a coapsei.
1. Artera femurală - străbate triunghiul Scarpa úi trece în spaĠiul delimitat de 1. Artera femurală - străbate triunghiul Scarpa úi trece în spaĠiul delimitat de
muúchiul croitor (lateral), muúchiul adductor lung (medial) iar în profunzime de muúchiul muúchiul croitor (lateral), muúchiul adductor lung (medial) iar în profunzime de muúchiul
iliopsoaps úi muúchiul pectineu. Irigă articulaĠia coxofemurală , regiunea inferioară a iliopsoaps úi muúchiul pectineu. Irigă articulaĠia coxofemurală , regiunea inferioară a
abdomenului, regiunea coapsei (anterioară úi posterioară a coapsei) úi se continuă cu abdomenului, regiunea coapsei (anterioară úi posterioară a coapsei) úi se continuă cu
artera poplitee. Ramul cel mai gros este artera femurală profundă din care se desprind artera poplitee. Ramul cel mai gros este artera femurală profundă din care se desprind
arterele circumflexe pentru muúchii flexori ai coapsei. arterele circumflexe pentru muúchii flexori ai coapsei.
2. Artera poplitee continuă artera femurală úi se bifurcă în dreptul interliniei 2. Artera poplitee continuă artera femurală úi se bifurcă în dreptul interliniei
articulare a genunchiului în artera tibială anterioară úi trunchiul tibiofibular. Din această articulare a genunchiului în artera tibială anterioară úi trunchiul tibiofibular. Din această
arteră se formează reĠeaua arterială periarticulară a genunchiului. arteră se formează reĠeaua arterială periarticulară a genunchiului.
188 188
3. Artera tibială anterioară - la început este situată în partea posterioară a gambei úi 3. Artera tibială anterioară - la început este situată în partea posterioară a gambei úi
apoi trece pe faĠa anterioară. Se distribuie regiunii inferioare a coapsei genunchiului úi apoi trece pe faĠa anterioară. Se distribuie regiunii inferioare a coapsei genunchiului úi
regiunii maleolare laterală úi medială. regiunii maleolare laterală úi medială.
4. Artera pedioasă continuă artera tibială anterioară pe faĠa dorsală a piciorului între 4. Artera pedioasă continuă artera tibială anterioară pe faĠa dorsală a piciorului între
tendoanele lungului extensor al halucelui. tendoanele lungului extensor al halucelui.
5. Artera tibială posterioară - continuă direcĠia arterei poplitee úi se distribuie 5. Artera tibială posterioară - continuă direcĠia arterei poplitee úi se distribuie
muúhilor peronieri, regiunilor maleolare. Prin ramurile sale terminale formează arcadele muúhilor peronieri, regiunilor maleolare. Prin ramurile sale terminale formează arcadele
plantare din care se desprind ramuri digitale. plantare din care se desprind ramuri digitale.
IV. Vene. Arbore venos. IV. Vene. Arbore venos.

Venele -sunt vasele care colectează sângele de la nivel capilar úi îl transportă la Venele -sunt vasele care colectează sângele de la nivel capilar úi îl transportă la
inimă. inimă.
Sunt alcătuite din trei tunici dar au următoarele caracteristici: Sunt alcătuite din trei tunici dar au următoarele caracteristici:
- peretele este mult mai subĠire - peretele este mult mai subĠire
- lumenul mai larg - lumenul mai larg
- predomină adventicea - predomină adventicea
- fibre musculare úi elastice în procent mic - fibre musculare úi elastice în procent mic
- prezintă valvele venoase, structuri membranoase ale intimei prezente mai ales la - prezintă valvele venoase, structuri membranoase ale intimei prezente mai ales la
membrele inferioare cu rol de a fragmenta coloana de sânge împiedicând refluxul membrele inferioare cu rol de a fragmenta coloana de sânge împiedicând refluxul
acesteia. acesteia.
Drenajul venos se realizează prin cele două sisteme cave: Drenajul venos se realizează prin cele două sisteme cave:
- sistemul venos cav superior(VCS) - sistemul venos cav superior(VCS)
- sistemul venos cav inferior(VCI) - sistemul venos cav inferior(VCI)
A. Sistemul venos cav superior A. Sistemul venos cav superior
Drenează sângele venos din porĠiunea superioară, supradiafragmatică a corpului; la Drenează sângele venos din porĠiunea superioară, supradiafragmatică a corpului; la
acest nivel se varsa venele extremitaĠii cefalice, venele membrelor superioare úi vena acest nivel se varsa venele extremitaĠii cefalice, venele membrelor superioare úi vena
azigos. azigos.
Venele extremitaĠii cefalice sunt: Venele extremitaĠii cefalice sunt:
- vena jugulară internă - în care drenează vena facială, vene tiroidiene, vene - vena jugulară internă - în care drenează vena facială, vene tiroidiene, vene
faringiene faringiene
- vena jugulară externă - voluminoasă úi superficială culege sângele din regiunea - vena jugulară externă - voluminoasă úi superficială culege sângele din regiunea
feĠei, gâtului feĠei, gâtului
- vena jugulară anterioară - din regiunea anterioară a gâtului - vena jugulară anterioară - din regiunea anterioară a gâtului
- vena jugulară posterioară - din regiunea posteriară a gâtului - vena jugulară posterioară - din regiunea posteriară a gâtului
- vena vertebrală - vena vertebrală
Venele membrelor superioare se împart în vene superficiale úi vene profunde: Venele membrelor superioare se împart în vene superficiale úi vene profunde:
1. Venele superficiale sunt : - vena cefalică, vena bazilică úi vena antebranhială 1. Venele superficiale sunt : - vena cefalică, vena bazilică úi vena antebranhială
mediană. Acestea drenează sângele din venele digitale dorsale úi palmare. mediană. Acestea drenează sângele din venele digitale dorsale úi palmare.
2. Venele profunde - provin din arcadele palmare superficială úi profundă úi se 2. Venele profunde - provin din arcadele palmare superficială úi profundă úi se
continuă cu venele profunde ale antebraĠului, vena branhală, vena axilară úi vena continuă cu venele profunde ale antebraĠului, vena branhală, vena axilară úi vena
subclaviculară care se uneúte cu vena jugulară internă formând vena brahiocefalică. subclaviculară care se uneúte cu vena jugulară internă formând vena brahiocefalică.
Vena azigos are originea în cavitatea toracică. Vena azigos are originea în cavitatea toracică.
B. Sistemul cav inferior B. Sistemul cav inferior

Culege sângele venos de la membrele inferioare, micul bazin úi abdomen, fiind satelit Culege sângele venos de la membrele inferioare, micul bazin úi abdomen, fiind satelit
al aortei. al aortei.
189 189
Are originea la unirea celor două vene iliace primitive, dreaptă úi stângă, merge Are originea la unirea celor două vene iliace primitive, dreaptă úi stângă, merge
paralel cu coloana vertebrală lombară, apoi pe faĠa posterioară a ficatului; străbate paralel cu coloana vertebrală lombară, apoi pe faĠa posterioară a ficatului; străbate
diafragma, pericardul úi se deschide în aorta stângă. diafragma, pericardul úi se deschide în aorta stângă.
În vena cavă inferioară se deschid: vene diafragmatice; vene genitale; vene lombare; În vena cavă inferioară se deschid: vene diafragmatice; vene genitale; vene lombare;
vene suprahepatice. vene suprahepatice.
Vena portă care străbate ficatul drenează prin vase venoase suprahepatice în vena Vena portă care străbate ficatul drenează prin vase venoase suprahepatice în vena
cavă inferioară. Urcă în hilul hepatic unde se bifurcă într-o ramură dreaptă úi o ramură cavă inferioară. Urcă în hilul hepatic unde se bifurcă într-o ramură dreaptă úi o ramură
stângă. Are trei rădăcini principale: stângă. Are trei rădăcini principale:
- vena mezenterică inferioară - vena mezenterică inferioară
- vena mezenterică superioară - vena mezenterică superioară
- vena splenică - vena splenică
Toate aceste vene drenează sângele venos de la viscerele din etajul superior abdominal Toate aceste vene drenează sângele venos de la viscerele din etajul superior abdominal
(splină, pancreas, intestin subĠire, colon stâng). (splină, pancreas, intestin subĠire, colon stâng).
Venele membrului inferior Venele membrului inferior
1. Venele superficiale - formate din reĠele venoase plantară úi dorsală la nivelul 1. Venele superficiale - formate din reĠele venoase plantară úi dorsală la nivelul
piciorului care confluează în cele două vene marginale: piciorului care confluează în cele două vene marginale:
- laterală - pe faĠa laterală a gambei; - laterală - pe faĠa laterală a gambei;
- medială sau vena safenă (cea mai lungă venă din organism) - pe faĠa medială a - medială sau vena safenă (cea mai lungă venă din organism) - pe faĠa medială a
gambei gambei
2. Venele profunde marg paralel cu arterele úi pornesc de la vasele digitale plantare 2. Venele profunde marg paralel cu arterele úi pornesc de la vasele digitale plantare
(arcada venoasă plantară profundă), continuate cu vase venoase tibiale (anterioare úi (arcada venoasă plantară profundă), continuate cu vase venoase tibiale (anterioare úi
posterioare), apoi vena poplitee care se continuă cu vena femurală care se varsă în vena posterioare), apoi vena poplitee care se continuă cu vena femurală care se varsă în vena
iliacă externă. iliacă externă.
V. Capilarele V. Capilarele
Sistemul capilar este interpus între artere úi vene, úI este format din vase cu diametru Sistemul capilar este interpus între artere úi vene, úI este format din vase cu diametru
mic. Se găsesc în toate organele úi Ġesuturile, formând reĠele. Sunt alcătuite din endoteliu, mic. Se găsesc în toate organele úi Ġesuturile, formând reĠele. Sunt alcătuite din endoteliu,
membrana bazală, spatiu subendotelial, Ġesutul conjunctiv pericapilar. membrana bazală, spatiu subendotelial, Ġesutul conjunctiv pericapilar.
Clasificarea capilarelor: Clasificarea capilarelor:
- capilare sanguine - arteriovenoase - capilare sanguine - arteriovenoase
-sanguine adevărate care formează reĠele cunoscute sub numele -sanguine adevărate care formează reĠele cunoscute sub numele
de pat capilar. de pat capilar.
- capilare sinusoidale prezente în organele activ metabolice cu o circulaĠie lentă ce - capilare sinusoidale prezente în organele activ metabolice cu o circulaĠie lentă ce
favorizează schimburile dintre sânge úi Ġesuturi (ficat, splină, măduvă osoasă) favorizează schimburile dintre sânge úi Ġesuturi (ficat, splină, măduvă osoasă)
VI. Sistemul vascular limfatic VI. Sistemul vascular limfatic

Este ansamblul de vase prin care circulă limfa de la Ġesuturi úi organe spre inimă, Este ansamblul de vase prin care circulă limfa de la Ġesuturi úi organe spre inimă,
alcătuit din capilare limfatice, vase limfatice úi ganglioni limfatici. alcătuit din capilare limfatice, vase limfatice úi ganglioni limfatici.
Capilarele formează reĠele din care vor rezulta vasele limfatice reprezentate de: Capilarele formează reĠele din care vor rezulta vasele limfatice reprezentate de:
- ductul limfatic drept care colectează limfa din jumătatea dreaptă a capului úi gâtului; - ductul limfatic drept care colectează limfa din jumătatea dreaptă a capului úi gâtului;
jumătatea dreaptă a toracelui úi membrul superior drept jumătatea dreaptă a toracelui úi membrul superior drept
- canalul toracic începe printr-o dilataĠie numită Cisterna Chili (Pecquet) care drenează - canalul toracic începe printr-o dilataĠie numită Cisterna Chili (Pecquet) care drenează
limfa de la: - membrele superioare limfa de la: - membrele superioare
- jumătatea stângă cap úi gât - jumătatea stângă cap úi gât
- membrul superior stâng - membrul superior stâng
- jumătatea inferioară a trunchiului - jumătatea inferioară a trunchiului
190 190
La nivelul coloanei vertebrale cervicale, descrie o cârjă sau crosă úi se varsă la locul La nivelul coloanei vertebrale cervicale, descrie o cârjă sau crosă úi se varsă la locul
de unire dintre vena jugulară internă stângă cu vena subclaviculară stângă. de unire dintre vena jugulară internă stângă cu vena subclaviculară stângă.
VII. Consideratii clinice VII. Consideratii clinice

Activitatea fizicã creúte capacitatea de efort úI are un rol important în prevenirea Activitatea fizicã creúte capacitatea de efort úI are un rol important în prevenirea
primarã úI secundarã a factorilor de risc úI a afecĠiunilor cardiace, intervenind în primarã úI secundarã a factorilor de risc úI a afecĠiunilor cardiace, intervenind în
menĠinerea tensiunii arteriale normale, a greutãĠii optime, a unui spectru lipidic normal. menĠinerea tensiunii arteriale normale, a greutãĠii optime, a unui spectru lipidic normal.
øn acelaúI timp însã activitatea fizicã prezintã un risc potenĠial pentru apariĠia sau øn acelaúI timp însã activitatea fizicã prezintã un risc potenĠial pentru apariĠia sau
decompensarea tulburãrilor cardiovaculare, mai ales când este incorect condusã. Acest decompensarea tulburãrilor cardiovaculare, mai ales când este incorect condusã. Acest
risc potenĠial poate fi redus prin evaluare medicalã, stratificarea riscului, supraveghere úI risc potenĠial poate fi redus prin evaluare medicalã, stratificarea riscului, supraveghere úI
educaĠie. educaĠie.
Factorii de risc cardiovasculari pot fi corectaĠi sau atenuaĠi prin programe de Factorii de risc cardiovasculari pot fi corectaĠi sau atenuaĠi prin programe de
antrenament fizic . Detectarea, evaluarea úI prevenirea afecĠiunilor cardiovasculare sunt antrenament fizic . Detectarea, evaluarea úI prevenirea afecĠiunilor cardiovasculare sunt
activitãĠi ce se gãsesc într-o relaĠie permanentã. activitãĠi ce se gãsesc într-o relaĠie permanentã.
Rolul antrenorilor este deosebit de important în detectarea unor fenomene Rolul antrenorilor este deosebit de important în detectarea unor fenomene
anormale, semnalarea úI trimiterea la medic a sportivilor úI ulterior în aplicarea anormale, semnalarea úI trimiterea la medic a sportivilor úI ulterior în aplicarea
recomandãrilor acestora. recomandãrilor acestora.
De asemenea exerciĠiile fizice practicate timp indelungat produc in mod lent De asemenea exerciĠiile fizice practicate timp indelungat produc in mod lent
modificări morfologice úi funcĠionale asupra sistemului cardiovascular. Cand efortul este modificări morfologice úi funcĠionale asupra sistemului cardiovascular. Cand efortul este
judicios efectuat ca durată úi intensitate, modificările prpoduse dau o mai bună adaptare judicios efectuat ca durată úi intensitate, modificările prpoduse dau o mai bună adaptare
la efort úi o mărire a capacităĠii de lucru ( scaderea frecventei cardiace in repaos, a la efort úi o mărire a capacităĠii de lucru ( scaderea frecventei cardiace in repaos, a
tensiunii arteriale, cresterea dimensiunilor cordului). tensiunii arteriale, cresterea dimensiunilor cordului).
A. Examinarea cordului. A. Examinarea cordului.

InspecĠia regiunii precordiale poate evidenĠia un úoc apexian vizibil când peretele InspecĠia regiunii precordiale poate evidenĠia un úoc apexian vizibil când peretele
toracic este subĠire sau când este foarte amplu. toracic este subĠire sau când este foarte amplu.
Palparea include úocul apexian, toate focarele úi suprafaĠa precordială, aorta în Palparea include úocul apexian, toate focarele úi suprafaĠa precordială, aorta în
furculiĠa sternală úi ventriculul drept în epigastru, palparea carotidelor. furculiĠa sternală úi ventriculul drept în epigastru, palparea carotidelor.
PercuĠia cordului este utilă pentru stabilirea dimensiunilor cordului (matitatea PercuĠia cordului este utilă pentru stabilirea dimensiunilor cordului (matitatea
cardiacă). cardiacă).
AuscultaĠia inimii se realizează cu ajutorul stetoscopului pentru focarele mitral, AuscultaĠia inimii se realizează cu ajutorul stetoscopului pentru focarele mitral,
tricuspidian, aortic úi pulmonar. Se urmăreúte ritmul úi frecvenĠa ; dacă ritmul este regulat tricuspidian, aortic úi pulmonar. Se urmăreúte ritmul úi frecvenĠa ; dacă ritmul este regulat
se poate aprecia frecvenĠa pe 15 secunde úi se înmulĠeúte cu 4 ; dacă ritmul este neregulat se poate aprecia frecvenĠa pe 15 secunde úi se înmulĠeúte cu 4 ; dacă ritmul este neregulat
se apreciază frecvenĠa pe un minut. De asemenea se apreciază zgomotele cardiace se apreciază frecvenĠa pe un minut. De asemenea se apreciază zgomotele cardiace
(normale, modificate, zgomote supraadăugate), prezenĠa úi caracteristicile suflurilor (normale, modificate, zgomote supraadăugate), prezenĠa úi caracteristicile suflurilor
cardiace úi prezenĠa frecăturii pericardice. cardiace úi prezenĠa frecăturii pericardice.
Pulsatiile varfului inimii se pot observa la nivelul peretelui toracic in timpul sistolei. Pulsatiile varfului inimii se pot observa la nivelul peretelui toracic in timpul sistolei.
Proiectia varfului inimii se realizeaza in spatiul V intercostal V, pe linia Proiectia varfului inimii se realizeaza in spatiul V intercostal V, pe linia
medioclaviculara. Proiectia variaza cu varsta, tipul constitutional, modificari functionale medioclaviculara. Proiectia variaza cu varsta, tipul constitutional, modificari functionale
sau in anumite stari patologice. sau in anumite stari patologice.
Aria cardiaca se proiecteaza pe peretele toracic anterior, in suprafata cuprinsa inte Aria cardiaca se proiecteaza pe peretele toracic anterior, in suprafata cuprinsa inte
liniile curbe ce unesc, la dreapra spatiul al II-lea intercostal (capat sternal) si articulatia liniile curbe ce unesc, la dreapra spatiul al II-lea intercostal (capat sternal) si articulatia
condrosternala a V-a, iar in stanga, capatul sternal al spatiului al II-lea intercostal stang condrosternala a V-a, iar in stanga, capatul sternal al spatiului al II-lea intercostal stang
si proiectia vafului inimii. si proiectia vafului inimii.
Proiectia orificiilor cardiace corespund intr-o mare masura cu focarele de ascultatie Proiectia orificiilor cardiace corespund intr-o mare masura cu focarele de ascultatie
cardiaca : cardiaca :
191 191
- pentru orificiul aortic in spatiul II ic drept, la marginea sternului ; - pentru orificiul aortic in spatiul II ic drept, la marginea sternului ;
- pentru orificiul pulmonar in spatiul II ic stang, la marginea sternului; - pentru orificiul pulmonar in spatiul II ic stang, la marginea sternului;
- pentru orificiul mitral la varful inimii; - pentru orificiul mitral la varful inimii;
- pentru orificiul tricuspid la baza apendicelui xifoid - pentru orificiul tricuspid la baza apendicelui xifoid
Zgomotele cardiace fiziologice sunt in numar de 2: Zgomotele cardiace fiziologice sunt in numar de 2:
- zgomotul I, sistolic, produs de inchiderea valvulelor atrioventriculare; - zgomotul I, sistolic, produs de inchiderea valvulelor atrioventriculare;
- zgomotul II, diastolic, produs de inchiderea valvulelor semilunare ale arterei - zgomotul II, diastolic, produs de inchiderea valvulelor semilunare ale arterei
aorta si pulmonara. aorta si pulmonara.
B. Patologia cardiacă întâlnită mai frecvent la sportivi include valvulopatii, B. Patologia cardiacă întâlnită mai frecvent la sportivi include valvulopatii,
hipertrofii ale cordului, sindroame de ischemie cardiacă, tulburări ale ritmului cardiac, hipertrofii ale cordului, sindroame de ischemie cardiacă, tulburări ale ritmului cardiac,
blocuri, tulburări de repolarizare de sine stătătoare sau în contextul altor patologii, blocuri, tulburări de repolarizare de sine stătătoare sau în contextul altor patologii,
hipertensiune arterială. hipertensiune arterială.
Valvulopatiile reprezintă afectarea patologică a valvulelor cardiace Valvulopatiile reprezintă afectarea patologică a valvulelor cardiace
atrioventriculare (mitrale, tricuspide) sau semilunare (aflate la emergenĠa ventriculară a atrioventriculare (mitrale, tricuspide) sau semilunare (aflate la emergenĠa ventriculară a
arterelor aortă úI pulmonară). Se decelează stetacustic (ascultaĠia cu stetoscopul) prin arterelor aortă úI pulmonară). Se decelează stetacustic (ascultaĠia cu stetoscopul) prin
prezenĠa suflurilor cardiace sau prin anumite modificări EKG. Valvula mitrala este prezenĠa suflurilor cardiace sau prin anumite modificări EKG. Valvula mitrala este
cel mai frecvent afectat dintre valvulele cardiace. Una din cauzele cele mai frecvente este cel mai frecvent afectat dintre valvulele cardiace. Una din cauzele cele mai frecvente este
reumatismul articular acut (RAA), generat de streptococul beta hemolitic, cu cantonare reumatismul articular acut (RAA), generat de streptococul beta hemolitic, cu cantonare
de obicei la nivelul faringelui. Afectarea este iniĠial articulară (reversibilă) úi tardiv de obicei la nivelul faringelui. Afectarea este iniĠial articulară (reversibilă) úi tardiv
cardiacă (ireversibilă). Din acest motiv medicii afirmă că RAA « linge articulaĠiile úi cardiacă (ireversibilă). Din acest motiv medicii afirmă că RAA « linge articulaĠiile úi
muúcă cordul ». Pe cuspidele valvulelor se formeaza noduli, din aceasta cauza ele devin muúcă cordul ». Pe cuspidele valvulelor se formeaza noduli, din aceasta cauza ele devin
rugoase, urmarea fiind un flux cardiac neregulat. Ulterior cuspidele afectate sufera un rugoase, urmarea fiind un flux cardiac neregulat. Ulterior cuspidele afectate sufera un
proces de cicatrizare si scurtare ducand la insuficienta valvulara; sangele din ventricolul proces de cicatrizare si scurtare ducand la insuficienta valvulara; sangele din ventricolul
stang reflueaza in atriul stang in sistola. stang reflueaza in atriul stang in sistola.
Cicatrizarea in continuare a valvulelor duce la ingustarea progresiva a orificiului Cicatrizarea in continuare a valvulelor duce la ingustarea progresiva a orificiului
(stenoza valvulara) ; sangele se acumuleaza in atriul stang si in plamani, producand (stenoza valvulara) ; sangele se acumuleaza in atriul stang si in plamani, producand
congestie pulmonara si supunand la un efort suplimentar inima dreapta. congestie pulmonara si supunand la un efort suplimentar inima dreapta.
Suflurile cardiace apar datorită trecerii sângelui printr-o zonă strâmtorată úi se Suflurile cardiace apar datorită trecerii sângelui printr-o zonă strâmtorată úi se
decelează stetacustic. Este cazul stenozelor valvulare (valvulele cardiace nu se mai decelează stetacustic. Este cazul stenozelor valvulare (valvulele cardiace nu se mai
închid bine ) sau a insuficienĠelor valvulare (valvulele cardiace nu se mai deschid închid bine ) sau a insuficienĠelor valvulare (valvulele cardiace nu se mai deschid
complet). Aceste valvulopatii se numesc organice ; din caracterul úi localizarea suflului complet). Aceste valvulopatii se numesc organice ; din caracterul úi localizarea suflului
se poate deduce úi sediul acestuia (vezi proiectia orificiilor cardiace); cel mai frecvent se poate deduce úi sediul acestuia (vezi proiectia orificiilor cardiace); cel mai frecvent
apar în cadrul RAA. De asemenea sufluri organice se întâlnesc úi în cazul unor defecte apar în cadrul RAA. De asemenea sufluri organice se întâlnesc úi în cazul unor defecte
septale sau pot avea origine vasculară. Atragem atenĠia asupra sindromului prolapsului septale sau pot avea origine vasculară. Atragem atenĠia asupra sindromului prolapsului
valvular mitral întâlnit destul de frecvent în patologia cardiovasculară la sportivi. valvular mitral întâlnit destul de frecvent în patologia cardiovasculară la sportivi.
Suflurile se pot produce úi în cazul unor valvule cardiace intacte, când miocardul se Suflurile se pot produce úi în cazul unor valvule cardiace intacte, când miocardul se
contractă insuficient úi valvulele nu au posibilitatea de a închide complet orificiile, în contractă insuficient úi valvulele nu au posibilitatea de a închide complet orificiile, în
condiĠiile unor dezechilibre ale calcemiei sau magnezemiei sau la copii în perioada de condiĠiile unor dezechilibre ale calcemiei sau magnezemiei sau la copii în perioada de
creútere datorită unor turbulenĠe în circulaĠia sângelui prin inimă determinate de creútere datorită unor turbulenĠe în circulaĠia sângelui prin inimă determinate de
neconcordanĠe între dezvoltarea somatică úi cea a cordului, sindroame hiperkinetice neconcordanĠe între dezvoltarea somatică úi cea a cordului, sindroame hiperkinetice
(sufluri funcĠionale). În cazul acestora din urmă, suflurile sunt inconstante úi dispar de (sufluri funcĠionale). În cazul acestora din urmă, suflurile sunt inconstante úi dispar de
obicei după efort. obicei după efort.
192 192
Ritmul cardiac normal este regulat úi are o frecvenĠă de 60-80 bătăI/minut, fiind Ritmul cardiac normal este regulat úi are o frecvenĠă de 60-80 bătăI/minut, fiind
generat de nodului sinoatrial. Daca acesta este lezat controlul este preluat de nodulul generat de nodului sinoatrial. Daca acesta este lezat controlul este preluat de nodulul
atrio-ventricular ce imprima o frecventa cardiaca de 40 batai/minut. atrio-ventricular ce imprima o frecventa cardiaca de 40 batai/minut.
- sub 60 bătăi/minut = bradicardie; constituie semn de adaptare cardiovasculară - sub 60 bătăi/minut = bradicardie; constituie semn de adaptare cardiovasculară
la antrenanament (deci reprezintă o condiĠie favorabilă dacă persoana practică la antrenanament (deci reprezintă o condiĠie favorabilă dacă persoana practică
regulat efortul fizic) ; regulat efortul fizic) ;
- peste 80/bătăi/ minut = tahicardie; situaĠie nefavorabilă, semn că inima lucrează - peste 80/bătăi/ minut = tahicardie; situaĠie nefavorabilă, semn că inima lucrează
neeconomic din diverse motive ce trebuiesc investigate; excepĠie la copii la care neeconomic din diverse motive ce trebuiesc investigate; excepĠie la copii la care
frecvenĠa cardiacă are in mod fiziologic valori mai mari ca la adult. frecvenĠa cardiacă are in mod fiziologic valori mai mari ca la adult.
In conditii speciale si alte celule ale miocardului embrionar pot genera impulsuri In conditii speciale si alte celule ale miocardului embrionar pot genera impulsuri
de contractie. Patologic pot apare aritmii (ritmuri neregulate) scăderi sau creúteri ale de contractie. Patologic pot apare aritmii (ritmuri neregulate) scăderi sau creúteri ale
frecvenĠei cardiace, până la tulburări paroxistice de ritm, decelabile prin ascultaĠie sau frecvenĠei cardiace, până la tulburări paroxistice de ritm, decelabile prin ascultaĠie sau
EKG. EKG.
Tulburări de ritm (aritmii). Ritmurile se pot clasifica în : regulat (sinusal), Tulburări de ritm (aritmii). Ritmurile se pot clasifica în : regulat (sinusal),
bradicardic, tahicardic úi neregulat. Aritmile cardiace pot avea diverse cauze úi localizări. bradicardic, tahicardic úi neregulat. Aritmile cardiace pot avea diverse cauze úi localizări.
Astfel ritmul sinusal normal este rezultatul activităĠii nodului sinusal cu automatism Astfel ritmul sinusal normal este rezultatul activităĠii nodului sinusal cu automatism
dominant la o frecvenĠă de 60-100/min la adult úi 65-120/min. la copil. dominant la o frecvenĠă de 60-100/min la adult úi 65-120/min. la copil.
Tulburările de conducere (blocuri) reprezintă expresia alterării conductibilităĠii Tulburările de conducere (blocuri) reprezintă expresia alterării conductibilităĠii
normale la nivelul pacemaker-ului sinusal, atrioventricular sau ventricular, cu antrenarea normale la nivelul pacemaker-ului sinusal, atrioventricular sau ventricular, cu antrenarea
unor tulburări tranzitorii sau permanente, funcĠionale sau organice. Se decelează pe EKG. unor tulburări tranzitorii sau permanente, funcĠionale sau organice. Se decelează pe EKG.
Tulburările de ritm úi conducere cele mai frecvent întâlnite în practica sportivă Tulburările de ritm úi conducere cele mai frecvent întâlnite în practica sportivă
sunt tahicardia sinusală, aritmia sinusală respiratorie, aritmia extrasistolică, bloc sunt tahicardia sinusală, aritmia sinusală respiratorie, aritmia extrasistolică, bloc
atrioventricular grad I,II, bloc de ramură dreaptă grad I,II. atrioventricular grad I,II, bloc de ramură dreaptă grad I,II.
Tulburările de repolarizare ocupă un loc aparte, cu o etiopatogenie diversă Tulburările de repolarizare ocupă un loc aparte, cu o etiopatogenie diversă
(factori infecĠioúi, modificări de tonus vegetativ, arteroscleroză, tulburări electrolitice de (factori infecĠioúi, modificări de tonus vegetativ, arteroscleroză, tulburări electrolitice de
tip hipokaliemie sau hipocalcemie, suprasolicitare. tip hipokaliemie sau hipocalcemie, suprasolicitare.
Au adesea expresie exclusiv electrocardiografică dar cu semnificaĠia unuia din Au adesea expresie exclusiv electrocardiografică dar cu semnificaĠia unuia din
principii factori de risc în cardiopatia ischemică. principii factori de risc în cardiopatia ischemică.
Sindroamele de ischemie cardiacă. Au ca substrat dezechilibrul dintre nevoile de Sindroamele de ischemie cardiacă. Au ca substrat dezechilibrul dintre nevoile de
oxigen ale miocardului úi aportul de oxigen prin coronare (insuficienĠă coronariană). Din oxigen ale miocardului úi aportul de oxigen prin coronare (insuficienĠă coronariană). Din
punct de vedere anatomic se produc prin arteroscleroza care reduce lumenul coronar până punct de vedere anatomic se produc prin arteroscleroza care reduce lumenul coronar până
la ocluzie. Sindromul durere (conform OMS) împarte boala coronară în: la ocluzie. Sindromul durere (conform OMS) împarte boala coronară în:
- ischemie nedureroasă (mai rar) care cuprinde : moarte subită, tulburări de - ischemie nedureroasă (mai rar) care cuprinde : moarte subită, tulburări de
ritm, cardiomegalie fără etiologie specifică, insuficienĠă miocardică ; ritm, cardiomegalie fără etiologie specifică, insuficienĠă miocardică ;
- ischemie dureroasă, bine conturată úi diferită în angina pectorală úi - ischemie dureroasă, bine conturată úi diferită în angina pectorală úi
infarctul de miocard. infarctul de miocard.
Ramurile arterelor coronariene sunt de tip terminal, adica iriga regiuni miocardice Ramurile arterelor coronariene sunt de tip terminal, adica iriga regiuni miocardice
fara suprapuneri de la alte artere mari. Desi exista anastomoze abundente intre arteriole, fara suprapuneri de la alte artere mari. Desi exista anastomoze abundente intre arteriole,
acest aport de sange este insuficient pentru a acoperi nevoile miocardului, cand se acest aport de sange este insuficient pentru a acoperi nevoile miocardului, cand se
produce o ocluzie subita a unei ramuri mari. Ca rezultat regiunea respectiva se va produce o ocluzie subita a unei ramuri mari. Ca rezultat regiunea respectiva se va
infarctiza (va fi lipsita de aportul sanguin) si se va necroza. Regiunea miocardica infarctiza (va fi lipsita de aportul sanguin) si se va necroza. Regiunea miocardica
necrozata se numeste infarct. necrozata se numeste infarct.
Arterele coronare sunt frecvent afectate de procesul de arterioscleroza, ceea ce Arterele coronare sunt frecvent afectate de procesul de arterioscleroza, ceea ce
determina un grad mai mare sau mai mic de ingustare a lumenelor lor. Prin aceasta se determina un grad mai mare sau mai mic de ingustare a lumenelor lor. Prin aceasta se
193 193
reduce fluxul sanguin spre diferite regiuni ale inimii (ischemie). O reducere moderata a reduce fluxul sanguin spre diferite regiuni ale inimii (ischemie). O reducere moderata a
fluxului sanguin poate fi asimptomatica, pana cand apare o solicitare de travaliu crescuta. fluxului sanguin poate fi asimptomatica, pana cand apare o solicitare de travaliu crescuta.
Ca rezultat apare o durere caracteristica la efort, numita angina pectorala. Ca rezultat apare o durere caracteristica la efort, numita angina pectorala.
Ocluzia coronariana conduce la necroza miocardului irigat de artera respectiva. Ocluzia coronariana conduce la necroza miocardului irigat de artera respectiva.
Muschiul lezat este inlocuit de tesut fibros si se formeaza o cicatrice necontractila. Muschiul lezat este inlocuit de tesut fibros si se formeaza o cicatrice necontractila.
Durerea din angina pectorala si infarctul miocardic are caracter intens, de arsura Durerea din angina pectorala si infarctul miocardic are caracter intens, de arsura
retrosternala/ regiune pectorala stanga; iradiaza spre umarul si bratul stang. Inima este retrosternala/ regiune pectorala stanga; iradiaza spre umarul si bratul stang. Inima este
insensibila la palpare, taiere, cald si rece, dar terminatiile penru durere sunt stimulate de insensibila la palpare, taiere, cald si rece, dar terminatiile penru durere sunt stimulate de
ischemie si acumularea de produsi toxici (metaboliti). ischemie si acumularea de produsi toxici (metaboliti).
Trombii (cheaguri de sange) se pot dezvolta pe peretii atriului stang si in Trombii (cheaguri de sange) se pot dezvolta pe peretii atriului stang si in
urechiusa stanga in anumite tipuri de cardiopatii. Daca aceste cheaguri se rup ele sunt urechiusa stanga in anumite tipuri de cardiopatii. Daca aceste cheaguri se rup ele sunt
libere in circulatia sistemica si obstrueaza arterele periferice mari sau mici, in functie de libere in circulatia sistemica si obstrueaza arterele periferice mari sau mici, in functie de
marimea cheagului. Un cheag care obstrueaza un vas se numeste embol. marimea cheagului. Un cheag care obstrueaza un vas se numeste embol.
Ocluzia unui vas cerebral mic provoaca o leziune redusa datorita numeroaselor Ocluzia unui vas cerebral mic provoaca o leziune redusa datorita numeroaselor
anastomoze arteriale din creier, dar daca se produce obstructia unei artere principale va fi anastomoze arteriale din creier, dar daca se produce obstructia unei artere principale va fi
afectata o suprafata cerebrala intinsa (accident vascular cerebral) cu paralizia partilor afectata o suprafata cerebrala intinsa (accident vascular cerebral) cu paralizia partilor
corpului controlate de regiunea afectata. corpului controlate de regiunea afectata.
Hipertensiunea arterială. Mecanismele de producere ale tensiunii arteriale includ Hipertensiunea arterială. Mecanismele de producere ale tensiunii arteriale includ
creúterea debitului cardiac, creúterea rezistenĠei periferice (creúte TA diastolică), scăderea creúterea debitului cardiac, creúterea rezistenĠei periferice (creúte TA diastolică), scăderea
elesticităĠii vaselor mari. Tensiunea arterială (TA), se recoltează curent la nivelul arterei elesticităĠii vaselor mari. Tensiunea arterială (TA), se recoltează curent la nivelul arterei
brahiale, in repaos úi efort. brahiale, in repaos úi efort.
- valori normale maximă: 100-140 mmHg (10-14 cm Hg) - valori normale maximă: 100-140 mmHg (10-14 cm Hg)
- sub 100 mm Hg = hipotensiune arterială - sub 100 mm Hg = hipotensiune arterială
- peste 145 mm Hg = hipertensiune arterială - peste 145 mm Hg = hipertensiune arterială
- 140 mm Hg = tensiune arterială de graniĠă - 140 mm Hg = tensiune arterială de graniĠă
- valori normale minimă: ½ +10 mmHg din valoarea maximă ; - valori normale minimă: ½ +10 mmHg din valoarea maximă ;
- peste 85 mm Hg se consideră hipertensiune - peste 85 mm Hg se consideră hipertensiune
Toate abaterile de la normal trebuiesc investigate; la copii valorile tensiunii arteriale Toate abaterile de la normal trebuiesc investigate; la copii valorile tensiunii arteriale
sunt mai mici ca la adult. ExperĠii OMS recunosc ca normale valorile TA între 110-140 sunt mai mici ca la adult. ExperĠii OMS recunosc ca normale valorile TA între 110-140
mm Hg sistolica úi 65-90 mm Hg diastolica. mm Hg sistolica úi 65-90 mm Hg diastolica.
Marirea de volum a inimii poate fi rezultatul unei hipertrofii, in cazuri de Marirea de volum a inimii poate fi rezultatul unei hipertrofii, in cazuri de
presiune sanguina crescuta, situatie in care peretii se ingroasa prin cresterea numarului si presiune sanguina crescuta, situatie in care peretii se ingroasa prin cresterea numarului si
dimensiunilor fibrelor musculare cardiace. Marirea de volum a inimii poate fi de dimensiunilor fibrelor musculare cardiace. Marirea de volum a inimii poate fi de
asemenea si un rezultat al dilatarii (refluarea sangelui din aorta in ventriculul stang sau asemenea si un rezultat al dilatarii (refluarea sangelui din aorta in ventriculul stang sau
din ventriculul stang in atriul stang in printr-o valvula mitrala lezata) sau a unei din ventriculul stang in atriul stang in printr-o valvula mitrala lezata) sau a unei
pericardite cu acumulare de lichid intre foitele pericardului. pericardite cu acumulare de lichid intre foitele pericardului.
La sportivi dimensiunile cordului se măresc prin hipertrofia miocardului de la La sportivi dimensiunile cordului se măresc prin hipertrofia miocardului de la
300 g la 500 g. Această hipertrofie nu se produce prin creúterea numărului de fibre 300 g la 500 g. Această hipertrofie nu se produce prin creúterea numărului de fibre
musculare ci a diametrului fibrelor miocardice úi reprezintă o adaptare eficientă a inimii musculare ci a diametrului fibrelor miocardice úi reprezintă o adaptare eficientă a inimii
la necesităĠile crescute in efort. Ea este foarte accentuată la sportivii care realizează la necesităĠile crescute in efort. Ea este foarte accentuată la sportivii care realizează
eforturi de anduranĠă. eforturi de anduranĠă.
Un efort care ridică frecvenĠa cardiacă sub 130 pulsaĠii/min nu modifică Un efort care ridică frecvenĠa cardiacă sub 130 pulsaĠii/min nu modifică
dimensiunile inimii, ca úi eforturile care ridică frecvenĠa la peste 180 pulsaĠii/min. dimensiunile inimii, ca úi eforturile care ridică frecvenĠa la peste 180 pulsaĠii/min.
194 194
Modificările de antrenament ale sistemului cardiovascular sunt deci in funcĠie de Modificările de antrenament ale sistemului cardiovascular sunt deci in funcĠie de
ramura de sport practicată. Cele mai accentuate modificări se intalnesc la cei ce practică ramura de sport practicată. Cele mai accentuate modificări se intalnesc la cei ce practică
probe de fond úi mare fond (ciclism, canotaj, alergări, inot) ca úi la halterofili úi luptători. probe de fond úi mare fond (ciclism, canotaj, alergări, inot) ca úi la halterofili úi luptători.
Odată cu intreruperea practicii sportului modificările de antrenament dispar lent in acelaúi Odată cu intreruperea practicii sportului modificările de antrenament dispar lent in acelaúi
ritm in care s-au instalat. La canotori, cicliúti, inotători úi schiori fondiúti (efort de ritm in care s-au instalat. La canotori, cicliúti, inotători úi schiori fondiúti (efort de
rezistenĠă) creúte volumul cardiac prin hipertrofia pereĠilor musculari (efort de volum) in rezistenĠă) creúte volumul cardiac prin hipertrofia pereĠilor musculari (efort de volum) in
timp ce la sportivii din atletica grea miocardul este supus unui efort de presiune iar timp ce la sportivii din atletica grea miocardul este supus unui efort de presiune iar
creúterea dimensiunilor cordului se realizează prin dilatare. creúterea dimensiunilor cordului se realizează prin dilatare.
Un alt grup de afectiuni este cel al defectelor congenitale cardiace. Majoritatea Un alt grup de afectiuni este cel al defectelor congenitale cardiace. Majoritatea
unor astfel de defecte sunt cauzate de infectii virale (rubeola) sau administrare de unor astfel de defecte sunt cauzate de infectii virale (rubeola) sau administrare de
medicamente in timpul primelor luni de sarcinii. Pot fi clasificate in 3 categorii : stenoze, medicamente in timpul primelor luni de sarcinii. Pot fi clasificate in 3 categorii : stenoze,
sunturi (comunicari stanga-dreapta sau dreapta- stanga). Cele mai frecvent intalnite sunt : sunturi (comunicari stanga-dreapta sau dreapta- stanga). Cele mai frecvent intalnite sunt :
- coartatia de aorta - o stenoza a arterei aorte ce determina hipertrofie de - coartatia de aorta - o stenoza a arterei aorte ce determina hipertrofie de
ventricul stang; ventricul stang;
- persistenta canalului arterial. Acest canal existent in timpul vietii - persistenta canalului arterial. Acest canal existent in timpul vietii
intrauterine permite comunicarea intre aorta si pulmonara si in mod intrauterine permite comunicarea intre aorta si pulmonara si in mod
normal se inchide la nastere. Persistenta lui duce la amestecarea sangelui normal se inchide la nastere. Persistenta lui duce la amestecarea sangelui
venos cu cel arterial si scaderea concentratiei de oxigen ; venos cu cel arterial si scaderea concentratiei de oxigen ;
- defectul septal atrial - se datoreaza neinchiderii foramenului oval ce - defectul septal atrial - se datoreaza neinchiderii foramenului oval ce
permite comunicarea intraatriala ; permite comunicarea intraatriala ;
- defectul septal ventricular – reprezinta persistenta unei comunicari intre - defectul septal ventricular – reprezinta persistenta unei comunicari intre
cele 2 ventricule ; cele 2 ventricule ;
- tetralogia Fallot – reprezinta o malformatie congenitala ce include 4 - tetralogia Fallot – reprezinta o malformatie congenitala ce include 4
defecte defecte
La nivelul sistemului vascular se pot intalni : La nivelul sistemului vascular se pot intalni :
- anevrisme. Un anevrism este o dilatatie a peretelui arterial asociata cu - anevrisme. Un anevrism este o dilatatie a peretelui arterial asociata cu
subtierea tesutului la acest nivel si posibilitatea de rupere si hemoragie; subtierea tesutului la acest nivel si posibilitatea de rupere si hemoragie;
- arteroscleroza. Reprezinta depunerea de lipide la nivelul peretilor - arteroscleroza. Reprezinta depunerea de lipide la nivelul peretilor
vasculari si formarea de placi de aterom. Factorii favorizanti includ dieta vasculari si formarea de placi de aterom. Factorii favorizanti includ dieta
alimentara bogata in colesterol si nivel sanguin ridicat de LGL. alimentara bogata in colesterol si nivel sanguin ridicat de LGL.
Colesterolul reprezinta o varietate de lipide din sange. Se discuta despre Colesterolul reprezinta o varietate de lipide din sange. Se discuta despre
3 tipuri de valori ale colesterolului : colesterolul total (CT), colesterolul cu 3 tipuri de valori ale colesterolului : colesterolul total (CT), colesterolul cu
densitate crescuta (CDC cau HDL) si colesterolul cu densitate scazuta densitate crescuta (CDC cau HDL) si colesterolul cu densitate scazuta
(CDC sau LDL). CDC este asa numitul colesterol « bun », de aceea este (CDC sau LDL). CDC este asa numitul colesterol « bun », de aceea este
bine cand valorile sale cresc, iar CDS este colesterolul « rau » care se bine cand valorile sale cresc, iar CDS este colesterolul « rau » care se
depune in interiorul vaselor si creste riscul de arteroscleroza. Raportul depune in interiorul vaselor si creste riscul de arteroscleroza. Raportul
CT/CDC nu trebuie să fie mai mare de 5; valori crescute indica un risc CT/CDC nu trebuie să fie mai mare de 5; valori crescute indica un risc
mare de boli cardiovasculare. mare de boli cardiovasculare.
Explorarea cordului se realizează prin metode paraclinice ; radiografia pentru Explorarea cordului se realizează prin metode paraclinice ; radiografia pentru
evaluarea dimensiunilor cordului, ecografia, fonografia, electrocardiograma. evaluarea dimensiunilor cordului, ecografia, fonografia, electrocardiograma.
195 195
Electrocardiograma este o înscriere grafică cu ajutorul electrocardiografului, a Electrocardiograma este o înscriere grafică cu ajutorul electrocardiografului, a
activităĠii bioelectrice produse în timpul activităĠii cardiace. Se apreciază astfel modificări activităĠii bioelectrice produse în timpul activităĠii cardiace. Se apreciază astfel modificări
ale grosimii miocardului în sensul hipertrofiei, tulburări ale ritmului cardiac, blocuri, ale grosimii miocardului în sensul hipertrofiei, tulburări ale ritmului cardiac, blocuri,
tulburări de repolarizare. Prin EKG, aceste modificări pot fi urmărite în dinamică, pentru tulburări de repolarizare. Prin EKG, aceste modificări pot fi urmărite în dinamică, pentru
că schimbările morfofuncĠionale ce Ġin de hipertrofie sau dilatare se pot accentua odată cu că schimbările morfofuncĠionale ce Ġin de hipertrofie sau dilatare se pot accentua odată cu
efortul sau pot diminua în cazul în care efortul diminuă. efortul sau pot diminua în cazul în care efortul diminuă.
Ca variante, cu semnificaĠie clinică, pentru aprecierea evoluĠiei acestor modificări, Ca variante, cu semnificaĠie clinică, pentru aprecierea evoluĠiei acestor modificări,
dar úi a gravităĠii lor, se utilizează testul EKG de efort sau examenul Holter dar úi a gravităĠii lor, se utilizează testul EKG de efort sau examenul Holter
(monitorizarea activităĠii cardiace prin EKG în decurs de 24ore). (monitorizarea activităĠii cardiace prin EKG în decurs de 24ore).
Urmărirea úi cunoaúterea, modificărilor EKG la un sportiv, este importantă pentru Urmărirea úi cunoaúterea, modificărilor EKG la un sportiv, este importantă pentru
că ne permite aprecierea riscului de moarte subită, frecvent întâlnită la sportivi. că ne permite aprecierea riscului de moarte subită, frecvent întâlnită la sportivi.
Monitorizarea EKG , la sportivi se face la un interval de 6 luni úi cuprinde EKG Monitorizarea EKG , la sportivi se face la un interval de 6 luni úi cuprinde EKG
de repaus úi de efort. MenĠionăm că úi în afara acestei perioade, examenul EKG este de repaus úi de efort. MenĠionăm că úi în afara acestei perioade, examenul EKG este
recomandat la cei care prezintă fenomene clinice de ordin cardiac. recomandat la cei care prezintă fenomene clinice de ordin cardiac.
Ecocardiografia (ECO) este o tehnică neinvazivă ce permite vizualizarea Ecocardiografia (ECO) este o tehnică neinvazivă ce permite vizualizarea
structurilor cardiace, măsurarea cavităĠilor cordului úi grosimii pereĠilor cardiaci, structurilor cardiace, măsurarea cavităĠilor cordului úi grosimii pereĠilor cardiaci,
observarea cordului în miúcare (sistolă-diastolă), prezenĠa unor regurgitări valvulare, a observarea cordului în miúcare (sistolă-diastolă), prezenĠa unor regurgitări valvulare, a
defectelor de sept, dar úI aprecierea volumului cardiac. Permite úi evaluarea funcĠiei defectelor de sept, dar úI aprecierea volumului cardiac. Permite úi evaluarea funcĠiei
cardiace, dacă examenul se completează cu examen ECO Doppler, pentru că permite cardiace, dacă examenul se completează cu examen ECO Doppler, pentru că permite
obĠinerea imaginilor , în miúcare ale inimii, valvelor, pereĠilor, cavităĠilor, vaselor mari, obĠinerea imaginilor , în miúcare ale inimii, valvelor, pereĠilor, cavităĠilor, vaselor mari,
dar úI sensul de circulaĠie al sângelui. La sportivi examenul ECO cord este important a fi dar úI sensul de circulaĠie al sângelui. La sportivi examenul ECO cord este important a fi
coroborat cu datele oferite de examenul EKG, mai ales în cazurile de hipertrofie coroborat cu datele oferite de examenul EKG, mai ales în cazurile de hipertrofie
ventriculară, examinarea ECO fiind recomandată a se face după realizarea EKG pentru a ventriculară, examinarea ECO fiind recomandată a se face după realizarea EKG pentru a
orienta ecografistul cu privire la urmărirea anumitor aspecte morfologice úi de dinamică a orienta ecografistul cu privire la urmărirea anumitor aspecte morfologice úi de dinamică a
cordului. De aceea este recomandat a se efectua la acelaúi interval de timp ca úi EKG, cordului. De aceea este recomandat a se efectua la acelaúi interval de timp ca úi EKG,
adică la 6 luni. De asemenea la ora actuală este recomandat ca explorare de screening adică la 6 luni. De asemenea la ora actuală este recomandat ca explorare de screening
uzual, pre úi postefort (Maron, 1986). uzual, pre úi postefort (Maron, 1986).
În medicina sportivă examenul ECO al cordului se face ori de câte ori, clinic sau În medicina sportivă examenul ECO al cordului se face ori de câte ori, clinic sau
EKG se observă modificări în activitatea normală a cordului. EKG se observă modificări în activitatea normală a cordului.
Mijloacele de investigare paraclinică ale arterelor includ măsurarea tensiunii arteriale Mijloacele de investigare paraclinică ale arterelor includ măsurarea tensiunii arteriale
úi oscilometria. úi oscilometria.
Pacemakerii (stimulatorii cardiaci artificiali) sunt destinati sa emita un impuls Pacemakerii (stimulatorii cardiaci artificiali) sunt destinati sa emita un impuls
electric care sa produca o contractie ventriculara cu o viteza prestabilita. Este alimentat electric care sa produca o contractie ventriculara cu o viteza prestabilita. Este alimentat
cu o baterie si se implanteaza in scopul unei stimulari permanente. cu o baterie si se implanteaza in scopul unei stimulari permanente.
Defibrilatia consta in aplicarea prin peretele toracic a unui soc electric pe cord, prin Defibrilatia consta in aplicarea prin peretele toracic a unui soc electric pe cord, prin
intermediul electrozilor. Se aplica atunci cand contractile ventriculare normale sunt intermediul electrozilor. Se aplica atunci cand contractile ventriculare normale sunt
inlocuite de miscari anormale, rapide, neregulate, insuficiente pentru pomparea sangelui; inlocuite de miscari anormale, rapide, neregulate, insuficiente pentru pomparea sangelui;
sistemul excitoconductor nu functioneaza normal. Socul electric provoaca oprirea tuturor sistemul excitoconductor nu functioneaza normal. Socul electric provoaca oprirea tuturor
miscarilor cardiace, iar dupa cateva minute inima poate sa inceapa sa bata regulat. miscarilor cardiace, iar dupa cateva minute inima poate sa inceapa sa bata regulat.
La bolnavii cu angina coronariana poate fi efectuata o procedura chirurgicala numita La bolnavii cu angina coronariana poate fi efectuata o procedura chirurgicala numita
by-pass coronarian. by-pass coronarian.
196 196
TESUTUL SANGUIN TESUTUL SANGUIN
I. Notiuni introductive. Sângele este un Ġesut lichid circulant care împreună I. Notiuni introductive. Sângele este un Ġesut lichid circulant care împreună
cu limfa úi lichidele intra/extracelulare constituie mediul intern al organismului. cu limfa úi lichidele intra/extracelulare constituie mediul intern al organismului.
Este alcătuit din: elemente figurate úi substanĠă fundamentală lichidă. Este alcătuit din: elemente figurate úi substanĠă fundamentală lichidă.
Tesutul sanguin reprezintă totalitatea elementelor circulante, precursorii lor (din Tesutul sanguin reprezintă totalitatea elementelor circulante, precursorii lor (din
segmente hematoformatoare ), elemente celulare sanguine. segmente hematoformatoare ), elemente celulare sanguine.
Compartimentele Ġesutului sanguin sunt reprezentate de: Compartimentele Ġesutului sanguin sunt reprezentate de:
1) compartiment tisular central = organele hematoformatoare. 1) compartiment tisular central = organele hematoformatoare.
2) Compartiment tisular periferic = celulele sanguine din Ġesuturi úi organe. 2) Compartiment tisular periferic = celulele sanguine din Ġesuturi úi organe.
II. Compartimentul tisular central este format din celule ce îúi menĠin II. Compartimentul tisular central este format din celule ce îúi menĠin
capacitatea de diviziune toată viaĠa. capacitatea de diviziune toată viaĠa.
Procesul de formare al elementelor sanguine se numeste hematopoieza; se Procesul de formare al elementelor sanguine se numeste hematopoieza; se
desfăúoară diferit la embrion-făt úi adult. desfăúoară diferit la embrion-făt úi adult.
A. Hematopoieza embrionofetală are 2 perioade: A. Hematopoieza embrionofetală are 2 perioade:
a) perioada prehepatică - zilele 16 - 18 începe în insulele sanguine unde există a) perioada prehepatică - zilele 16 - 18 începe în insulele sanguine unde există
hemogoniile (hematiile primitive); hemogoniile (hematiile primitive);
b) perioada hepatosplenică - săptămâna a VI-a úi se menĠine până la naútere b) perioada hepatosplenică - săptămâna a VI-a úi se menĠine până la naútere
(hematopoieza primitivă); hematopoieze secundare (definitive). (hematopoieza primitivă); hematopoieze secundare (definitive).
Ficatul, ca organ hematopoietic, formează elemente de tip medular care cuprind Ficatul, ca organ hematopoietic, formează elemente de tip medular care cuprind
granulocite, hematii definitive úi trombocite. granulocite, hematii definitive úi trombocite.
Splina are funcĠie hematopoietică mai complexă, astfel că până în luna a V-a a Splina are funcĠie hematopoietică mai complexă, astfel că până în luna a V-a a
vieĠii intrauterine úi aici se formează elemente de tip medular, după care datorită vieĠii intrauterine úi aici se formează elemente de tip medular, după care datorită
colonizării splinei cu celule de tip limfatic provenite din timus, funcĠia hematopietică a colonizării splinei cu celule de tip limfatic provenite din timus, funcĠia hematopietică a
splinei se modifică, în sensul că nu mai produce elemente de tip medular úi produce splinei se modifică, în sensul că nu mai produce elemente de tip medular úi produce
numai elemente limfoide . numai elemente limfoide .
B. Perioada meduloganglionară; B. Perioada meduloganglionară;
- funcĠia hematopoietică a ganglionilor pe seria eritrocitară úi granulocitare până - funcĠia hematopoietică a ganglionilor pe seria eritrocitară úi granulocitare până
în luna a V-a când devin structuri de tip limfoid ca úi splina. în luna a V-a când devin structuri de tip limfoid ca úi splina.
C. Hematopoieza adultului - se desfăúoară în organe hematopoietice - structurii C. Hematopoieza adultului - se desfăúoară în organe hematopoietice - structurii
anatomice din celule reticulohistiocitare, celule ale seriilor sanguine aflate în diferite anatomice din celule reticulohistiocitare, celule ale seriilor sanguine aflate în diferite
stadii de dezvoltare. stadii de dezvoltare.
După naútere hematopoieza se realizează în două principale complexe structurale: După naútere hematopoieza se realizează în două principale complexe structurale:
măduva roúie hematoformatoare - din canalele Ġesutului mieloid osos; Ġesut limfoid măduva roúie hematoformatoare - din canalele Ġesutului mieloid osos; Ġesut limfoid
(splină, ganglioni limfatici). (splină, ganglioni limfatici).
Organele hematopoietice au un plan de organizare ce cuprinde: Organele hematopoietice au un plan de organizare ce cuprinde:
a) capsula - din Ġesut conjunctiv; a) capsula - din Ġesut conjunctiv;
b) stroma - prin Ġesut reticular, care formează o reĠea tridimensională de ochiuri: b) stroma - prin Ġesut reticular, care formează o reĠea tridimensională de ochiuri:
unele mici ce conĠin elementele parenchimului; altele mari, pe unde circulă unele mici ce conĠin elementele parenchimului; altele mari, pe unde circulă
sângele limfa (capilare sinusoide). sângele limfa (capilare sinusoide).
c) Parenchimul -alcătuit din celule, elemente tinere, dar complet diferenĠiate, c) Parenchimul -alcătuit din celule, elemente tinere, dar complet diferenĠiate,
elemente de tranziĠie, elemente mature. elemente de tranziĠie, elemente mature.
197 197
1) Măduva roúie hematoformatoare la făt úi copil (7 ani) se găseúte în toate 1) Măduva roúie hematoformatoare la făt úi copil (7 ani) se găseúte în toate
oasele apoi se transformă în măduvă galbenă; maduva roúie ramane doar în diafiza oasele apoi se transformă în măduvă galbenă; maduva roúie ramane doar în diafiza
oaselor lungi, iar la adult în epifizele oaselor lungi, stern, coxal, corpi vertebrali, coaste. oaselor lungi, iar la adult în epifizele oaselor lungi, stern, coxal, corpi vertebrali, coaste.
În funcĠie de capacitatea de diviziune a celulelor medulare, sectorul medular se În funcĠie de capacitatea de diviziune a celulelor medulare, sectorul medular se
împarte într-un compartiment mitotic (elemente tinere capabile de mitoză) úi împarte într-un compartiment mitotic (elemente tinere capabile de mitoză) úi
compartiment de maturare (celule mature). compartiment de maturare (celule mature).
Prin hematopoieza medulară rezultă cele trei serii principale: Prin hematopoieza medulară rezultă cele trei serii principale:
- granulocitara - granulocitara
-eritrocitara -eritrocitara
-trombocitara. -trombocitara.
Toate cele trei serii pleacă de la aceeaúi celulă mamă reprezentată de Toate cele trei serii pleacă de la aceeaúi celulă mamă reprezentată de
hemocitoblast, de la care începe procesul de diferenĠiere úi mitoză. hemocitoblast, de la care începe procesul de diferenĠiere úi mitoză.
După maturare la nivel medular, celulele finale ale celor trei serii (G ,E, T) părăsesc După maturare la nivel medular, celulele finale ale celor trei serii (G ,E, T) părăsesc
măduva prin procesul de cilodiabază úi pătrund în sângele circulant. măduva prin procesul de cilodiabază úi pătrund în sângele circulant.
2) Tesutul limfatic (limfoid), al II-lea Ġesut hematoformator, cuprinde Ġesutul 2) Tesutul limfatic (limfoid), al II-lea Ġesut hematoformator, cuprinde Ġesutul
hematoformator al splinei úi ganglioni limfatici colonizaĠii cu elemente limfatice cu hematoformator al splinei úi ganglioni limfatici colonizaĠii cu elemente limfatice cu
origine în timus. Prin urmare Ġesutul limfoid are două compartimente: un compartiment origine în timus. Prin urmare Ġesutul limfoid are două compartimente: un compartiment
central – timusul si un compartiment periferic - splina. central – timusul si un compartiment periferic - splina.
Organele limfoide sunt reprezntate de: Organele limfoide sunt reprezntate de:
a) ganglioni limfatici - au rol în limfopoieză úi filtrare a) ganglioni limfatici - au rol în limfopoieză úi filtrare
b) splina - organ limfatic pe traiectul circulator sanguin, situată în hipocondrul b) splina - organ limfatic pe traiectul circulator sanguin, situată în hipocondrul
stâng; este structurată în pulpa roúie (de filtrare); pulpa albă (limfopoietică), reprezentand stâng; este structurată în pulpa roúie (de filtrare); pulpa albă (limfopoietică), reprezentand
segmente situate de-a lungul arterelor rezultate din ramificaĠii ale arterei splenice. segmente situate de-a lungul arterelor rezultate din ramificaĠii ale arterei splenice.
Rolurile splinei sunt: Rolurile splinei sunt:
- de filtrare a sângelui - de filtrare a sângelui
- rezervor sanguin - rezervor sanguin
- în metabolismul Fe, apei, K, lipidelor, proteinelor - în metabolismul Fe, apei, K, lipidelor, proteinelor
- hemoliză - hemoliză
- apărare (produce anticorpi, fagocitoză) - apărare (produce anticorpi, fagocitoză)
c) timusul este un organ limfoid de tranziĠie alcătuit din celule de tip reticular úi c) timusul este un organ limfoid de tranziĠie alcătuit din celule de tip reticular úi
timocite (care reprezintă suportul imunităĠii celulare asigură apărare organismului la timocite (care reprezintă suportul imunităĠii celulare asigură apărare organismului la
infecĠii fungice, virale úi mai puĠin faĠă de cele bacteriene). infecĠii fungice, virale úi mai puĠin faĠă de cele bacteriene).
Astfel în ceea ce priveúte sistemul limfocitelor constatăm că există limfocite cu Astfel în ceea ce priveúte sistemul limfocitelor constatăm că există limfocite cu
originea în timus si limfocite formate în splină. originea în timus si limfocite formate în splină.
III. Compartimentul circulant al tesutului sanguin reprezinta cantitativ 6-8% III. Compartimentul circulant al tesutului sanguin reprezinta cantitativ 6-8%
din greutatea corpului. Sângele este alcătuit din plasmă úi elemente figurate. din greutatea corpului. Sângele este alcătuit din plasmă úi elemente figurate.
Roluri: transport al gazelor respiratorii, al metabolitilor; apărare; reglare umorală; Roluri: transport al gazelor respiratorii, al metabolitilor; apărare; reglare umorală;
termoreglare termoreglare
Componentele principale ale sangelui sunt plasma (55-60%) si elementele figurate Componentele principale ale sangelui sunt plasma (55-60%) si elementele figurate
(40-45%). (40-45%).
Plasma este constituita din apă 90 % si reziduri uscate 10 % ( substanĠe organice Plasma este constituita din apă 90 % si reziduri uscate 10 % ( substanĠe organice
si anorganice); densitatea plasmei este 1027 . si anorganice); densitatea plasmei este 1027 .
Elementele figurate se gasesc in suspensie in plasma si sunt reprezentate de Elementele figurate se gasesc in suspensie in plasma si sunt reprezentate de
eritrocite, leucocite si trombocite. eritrocite, leucocite si trombocite.
198 198
Eritrocitele (hematii, globule rosii) sunt celule anucleate. Avand din profil Eritrocitele (hematii, globule rosii) sunt celule anucleate. Avand din profil
forma unui disc biconcav, cu diametrul de 7,2-7,4 microni, ceea ce asigura o suprafata forma unui disc biconcav, cu diametrul de 7,2-7,4 microni, ceea ce asigura o suprafata
maxima pentru volumul lor, favorizează schimburile gazoase. Numarul eritrocitelor este maxima pentru volumul lor, favorizează schimburile gazoase. Numarul eritrocitelor este
de- 4,5 - 5 mil./mm3 de- 4,5 - 5 mil./mm3
Hemogobina din eritrocite este o substanta proteica complexa formata dintr-o Hemogobina din eritrocite este o substanta proteica complexa formata dintr-o
proteina (globina) si o grupare neproteica (hemul), care contine fier bivalent. Indeplineste proteina (globina) si o grupare neproteica (hemul), care contine fier bivalent. Indeplineste
roluri importante in transportul oxigenului si dioxidului de carbon. roluri importante in transportul oxigenului si dioxidului de carbon.
Legarea O2 se face de catre fierul bivalent din molecula hemoglobinei sub forma Legarea O2 se face de catre fierul bivalent din molecula hemoglobinei sub forma
unei combinatii labile numita oxihemoglobina. O mica parte circula dizolvat direct in unei combinatii labile numita oxihemoglobina. O mica parte circula dizolvat direct in
plasma. plasma.
Co2 se combina cu gruparile aminice ale globinei formand carbohemoglobina. Se Co2 se combina cu gruparile aminice ale globinei formand carbohemoglobina. Se
transporta si sub forma de bicarbonati de sodiu si potasiu. transporta si sub forma de bicarbonati de sodiu si potasiu.
Formarea globulelor rosii (eritropoieza) are loc in maduva osoasa hematogena si Formarea globulelor rosii (eritropoieza) are loc in maduva osoasa hematogena si
este controlata de un hormon secretat de rinichi (eritropoietina). Distrugerea hematiilor este controlata de un hormon secretat de rinichi (eritropoietina). Distrugerea hematiilor
are loc in splina, ficat, ganglioni limfatici, maduva osoasa (hemoliza). are loc in splina, ficat, ganglioni limfatici, maduva osoasa (hemoliza).
Globulele albe (leucocitele) sunt celule mobile, nucleate, cu rol deosebit de Globulele albe (leucocitele) sunt celule mobile, nucleate, cu rol deosebit de
important in procesele de aparare contra agentilor patogeni (infectii). Pe baza originii, important in procesele de aparare contra agentilor patogeni (infectii). Pe baza originii,
formei, structurii si rolului fiziologic, sunt de mai multe tipuri : formei, structurii si rolului fiziologic, sunt de mai multe tipuri :
- polimorfonucleare - neutrofile, bazofile, eozinofile (acidofile); - polimorfonucleare - neutrofile, bazofile, eozinofile (acidofile);
- mononucleare - limfocite si monocite. - mononucleare - limfocite si monocite.
Deoarece contin in citoplasma granulatii, polinuclearele se numesc si granulocite. Deoarece contin in citoplasma granulatii, polinuclearele se numesc si granulocite.
Granulatiile contin indeosebi lizozomi ce participa la fagocitoza. In functie de afinitatea Granulatiile contin indeosebi lizozomi ce participa la fagocitoza. In functie de afinitatea
acestor granulatii fata de anumiti coloranti se clasifica in neutrofile, bazofie si acidofile. acestor granulatii fata de anumiti coloranti se clasifica in neutrofile, bazofie si acidofile.
Numarul leucocitelor in sangele circulant este de 4000-8000 /mm3. Exprimarea Numarul leucocitelor in sangele circulant este de 4000-8000 /mm3. Exprimarea
procentuala a tipurilor de leucocite reprezinta formula leucocitara. procentuala a tipurilor de leucocite reprezinta formula leucocitara.
Formula sau indicile lui Arneth reprezinta stabilirea raporturilor procentuale ale Formula sau indicile lui Arneth reprezinta stabilirea raporturilor procentuale ale
granulocitelor in raport cu gradul de segmentare al nucleului lor. granulocitelor in raport cu gradul de segmentare al nucleului lor.
Trombocitele (plachetele sanguine) au un rol important in hemostaza si Trombocitele (plachetele sanguine) au un rol important in hemostaza si
coagularea sangelui. Numarul lor este de 180.000 - 300.000/mm.3 Sunt lipsite de nucleu coagularea sangelui. Numarul lor este de 180.000 - 300.000/mm.3 Sunt lipsite de nucleu
si au in citoplasma granulatii mici. si au in citoplasma granulatii mici.
IV. Consideratii clinice IV. Consideratii clinice

Globulele roúii (eritocitele, hematiile) au un rol important in transportul O2 úi Globulele roúii (eritocitele, hematiile) au un rol important in transportul O2 úi
CO2. prin intermediul hemoglobinei (O2 se leagă de fierul bivalent din structura acesteia). CO2. prin intermediul hemoglobinei (O2 se leagă de fierul bivalent din structura acesteia).
Hemoglobina este deci esenĠială performanĠei sportive; o cantitate mai mare de Hemoglobina este deci esenĠială performanĠei sportive; o cantitate mai mare de
hemoglobină inseamnă o cantitate mai mare de oxigen úi deci obĠinere sporită de energie. hemoglobină inseamnă o cantitate mai mare de oxigen úi deci obĠinere sporită de energie.
Aceasta a condus la ideea suplimentării pe cale artificială cu hemoglobină (transfuzii sau Aceasta a condus la ideea suplimentării pe cale artificială cu hemoglobină (transfuzii sau
administrarea de produúi sintetici). administrarea de produúi sintetici).
Hemoglobina nu se găseúte liberă in sange, ci "impachetată" in celulele roúii al Hemoglobina nu se găseúte liberă in sange, ci "impachetată" in celulele roúii al
căror număr este de peste 300 de milioane in fiecare picătură de sange. In condiĠiile căror număr este de peste 300 de milioane in fiecare picătură de sange. In condiĠiile
scăderii numărului de eritrocite úi implicit al cantităĠii de hemoglobină apare anemia scăderii numărului de eritrocite úi implicit al cantităĠii de hemoglobină apare anemia
(prin scăderi in producĠie prin lipsă de fier, proteine, vitamine sau distrugeri crescute). (prin scăderi in producĠie prin lipsă de fier, proteine, vitamine sau distrugeri crescute).
Anemia va conduce iniĠial la o stare de slăbiciune generală, accentuată de efortul fizic, úi Anemia va conduce iniĠial la o stare de slăbiciune generală, accentuată de efortul fizic, úi
urmată de o serie de manifestări mai grave. La sportivi anemia survine cel mai frecvent urmată de o serie de manifestări mai grave. La sportivi anemia survine cel mai frecvent
prin aport alimentar insuficient de fier úi vitamina B12 (alimentaĠie vegetariană) sau prin prin aport alimentar insuficient de fier úi vitamina B12 (alimentaĠie vegetariană) sau prin
199 199
pierderi sanguine minore úi repetate (menstruaĠie in exces); este corectabilă prin pierderi sanguine minore úi repetate (menstruaĠie in exces); este corectabilă prin
administrare de preparate cu fier. administrare de preparate cu fier.
Cresterile temporare sau stabile ale eritrocitelor circulante se numesc poliglobulii. Cresterile temporare sau stabile ale eritrocitelor circulante se numesc poliglobulii.
Cele temporare pot fi cauzate de efort fizic, durere, postprandial si sunt rezultatul Cele temporare pot fi cauzate de efort fizic, durere, postprandial si sunt rezultatul
mobilizarii sangelui mai bogat in hematii din depozite (ficat, splina). Cresterile stabile mobilizarii sangelui mai bogat in hematii din depozite (ficat, splina). Cresterile stabile
sunt prezente la cei care locuiesc la altitudine mare sau la cei la care este alterat aportul sunt prezente la cei care locuiesc la altitudine mare sau la cei la care este alterat aportul
de oxigen la nivel celular. de oxigen la nivel celular.
Antrenamentul de anduranta duce atat la cresteri ale volumului sanguin total cu Antrenamentul de anduranta duce atat la cresteri ale volumului sanguin total cu
15% cat si la cresteri ale capacitatii de legare a oxigenului de catre hemoglobina. La 15% cat si la cresteri ale capacitatii de legare a oxigenului de catre hemoglobina. La
persoanele care locuiesc la altitudine s-a observat o crestere de durata a hematocritului persoanele care locuiesc la altitudine s-a observat o crestere de durata a hematocritului
(% din sangele total ocupat de celulele rosii). (% din sangele total ocupat de celulele rosii).
Antrenamentul la altitudine medie pe perioade scurte (21 zile) s-a dovedit Antrenamentul la altitudine medie pe perioade scurte (21 zile) s-a dovedit
benefic pentru pregatire sau competitie: eforturile scurte, explozive sunt influentate benefic pentru pregatire sau competitie: eforturile scurte, explozive sunt influentate
benefic chiar in timpul sederii la altitudine (forta, viteza) anduranta se diminueaza la benefic chiar in timpul sederii la altitudine (forta, viteza) anduranta se diminueaza la
altitudine medie, neatingand valorile de la ses; revenirea la ses se face printr-o perioada altitudine medie, neatingand valorile de la ses; revenirea la ses se face printr-o perioada
de 5-7 zile de scadere a capacitatii de efort, de tulburari vegetative (reaclimatizarea), de 5-7 zile de scadere a capacitatii de efort, de tulburari vegetative (reaclimatizarea),
dupa care urmeaza asa numita supracompensatie compatibila cu rezultatele superioare in dupa care urmeaza asa numita supracompensatie compatibila cu rezultatele superioare in
eforturile de anduranta. Programarea unor astfel de antrenamente trebuie sa tina deci cont eforturile de anduranta. Programarea unor astfel de antrenamente trebuie sa tina deci cont
de tipul efortului si de programul competitional. de tipul efortului si de programul competitional.
O crestere artificiala, de scurta durata si ilegala se poate realiza prin metodele de O crestere artificiala, de scurta durata si ilegala se poate realiza prin metodele de
doping cu sange, asa cum se va arata in cadrul unui capitol urmator. doping cu sange, asa cum se va arata in cadrul unui capitol urmator.
Cresterea leucocitelor (leucocitoza) poate avea loc in efort fizic, in boli Cresterea leucocitelor (leucocitoza) poate avea loc in efort fizic, in boli
infectioase (15-30000/mm3, leucemii (peste 100 000 /mm3). infectioase (15-30000/mm3, leucemii (peste 100 000 /mm3).
Neutrofilele au cea mai mare sensibilitate fata de prezenta bacteriilor in organism, Neutrofilele au cea mai mare sensibilitate fata de prezenta bacteriilor in organism,
patrunderea si inmultirea acestora fiind urmata de cresterea PMN in sange si tesutul patrunderea si inmultirea acestora fiind urmata de cresterea PMN in sange si tesutul
infectat. infectat.
Eozinofilele cresc in boli alergice sau parazitare, iar bazofilele sunt crescute in Eozinofilele cresc in boli alergice sau parazitare, iar bazofilele sunt crescute in
stadiile tardive ale inflamatiilor, fiind un marker al procesului de vindecare. stadiile tardive ale inflamatiilor, fiind un marker al procesului de vindecare.
Scaderea trobocitelor (trombocitopenie) survine mai frecvent in boli hepatice si Scaderea trobocitelor (trombocitopenie) survine mai frecvent in boli hepatice si
se insoteste de tulburari de coagulare. se insoteste de tulburari de coagulare.
Tulburarile de coagulare sunt deaosebit de grave. Pentru initierea coagularii se Tulburarile de coagulare sunt deaosebit de grave. Pentru initierea coagularii se
foloseste vitamina K. Opus acestui fenomen este cel de a impiedica coagularea atunci foloseste vitamina K. Opus acestui fenomen este cel de a impiedica coagularea atunci
cand nu exista leziuni vasculare, si deci nu este necesara. Mecanismul include activarea cand nu exista leziuni vasculare, si deci nu este necesara. Mecanismul include activarea
de catre heparina a unei proteine numita antitrombina.. de catre heparina a unei proteine numita antitrombina..
Trombul reprezinta un cheag de sange atasat peretelui vascular unde s-a format. Trombul reprezinta un cheag de sange atasat peretelui vascular unde s-a format.
Embolul reprezinta otice corp strain care se gaseste in fluxul sanguin : trombi ce s-au Embolul reprezinta otice corp strain care se gaseste in fluxul sanguin : trombi ce s-au
desprins de pe peretele vascular, bule de aer, etc. Formarea trombilor este frecventa la desprins de pe peretele vascular, bule de aer, etc. Formarea trombilor este frecventa la
nivelul venelor bolnavilor imobilizati , datorita stazei stanguine. nivelul venelor bolnavilor imobilizati , datorita stazei stanguine.
Obstructia unei artere coronare de catre un tromb conduce la infarct miocardic. Obstructia unei artere coronare de catre un tromb conduce la infarct miocardic.
Infarcte vasculare se pot produce si pe alte vase (pulmonare, mezenterice). Infarcte vasculare se pot produce si pe alte vase (pulmonare, mezenterice).
CID (coagularea intravasculara diseminata) reprezinta o afectiune in care CID (coagularea intravasculara diseminata) reprezinta o afectiune in care
simultan si in tot corpul au loc hemoragii si coagulari. Este cauzata de prezenta unor simultan si in tot corpul au loc hemoragii si coagulari. Este cauzata de prezenta unor
toxine bacteriene. toxine bacteriene.
Hemofilia este o afectiune ereditara in care nu se sintetizeaza anumiti factori ai Hemofilia este o afectiune ereditara in care nu se sintetizeaza anumiti factori ai
coagularii (factor VII, IX). coagularii (factor VII, IX).
200 200
CAVITATEA ABDOMINALA CAVITATEA ABDOMINALA

-limite, subimpartire, continut- -limite, subimpartire, continut-
Este o cavitate viscerala, de forma ovoidala, cu axul mare orientat vertical. Este o cavitate viscerala, de forma ovoidala, cu axul mare orientat vertical.
Depaseste la ambele extremitati limitele superficiale ale abdomenului. Depaseste la ambele extremitati limitele superficiale ale abdomenului.
Cavitatea abdominala este captusita de peritoneul parietal, care reprezinta planul Cavitatea abdominala este captusita de peritoneul parietal, care reprezinta planul
profund al regiunilor parietale. Intre acesta si planurile musculare ale peretilor se gaseste profund al regiunilor parietale. Intre acesta si planurile musculare ale peretilor se gaseste
spatiul extraperitoneal, ocupat de fascia extraperitoneala, ce face parte integranta din spatiul extraperitoneal, ocupat de fascia extraperitoneala, ce face parte integranta din
regiunile parietale. La nivelul peretelui posterior al cavitatii abdominale unde spatiul regiunile parietale. La nivelul peretelui posterior al cavitatii abdominale unde spatiul
extraperitoneal (retroperitoneal) are o adancime mai mare decat la nivelul celorlalti pereti extraperitoneal (retroperitoneal) are o adancime mai mare decat la nivelul celorlalti pereti
sunt dispuse cateva organe, care, nefiind invelite de peritoneu, se numesc organe sunt dispuse cateva organe, care, nefiind invelite de peritoneu, se numesc organe
retroperitoneale. retroperitoneale.
In cavitatea abdominala se gasesc insa si viscere asezate la distanta de peretii In cavitatea abdominala se gasesc insa si viscere asezate la distanta de peretii
excavatiei. In dreptul lor peritoneul parietal se desprinde de pe pereti pentru a forma excavatiei. In dreptul lor peritoneul parietal se desprinde de pe pereti pentru a forma
peritoneul visceral, care le inveleste. Intre pereti si organele respective se formeaza peritoneul visceral, care le inveleste. Intre pereti si organele respective se formeaza
astfel mezouri sau ligamente peritoneale. astfel mezouri sau ligamente peritoneale.
Intre cele 2 lame – parietala si viscerala a peritoneului se delimiteaza cavitatea Intre cele 2 lame – parietala si viscerala a peritoneului se delimiteaza cavitatea
peritoneala, care comunica cu exteriorul numai la femeie, prin intermediul tractului peritoneala, care comunica cu exteriorul numai la femeie, prin intermediul tractului
genital. Organele invelite de peritoneul visceral se numesc organe intraperitoneale. genital. Organele invelite de peritoneul visceral se numesc organe intraperitoneale.
Prezenta acestora, ca si formatiunilor peritoneale de legatura, subimparte cavitatea Prezenta acestora, ca si formatiunilor peritoneale de legatura, subimparte cavitatea
peritoneala in mai multe diviziuni. peritoneala in mai multe diviziuni.
Astfel deschizand abdomenul prin incizia peretelui anterior se patrunde in Astfel deschizand abdomenul prin incizia peretelui anterior se patrunde in
cavitatea peritoneala mare. Este denumita astfel deoarece exista si o cavitate cavitatea peritoneala mare. Este denumita astfel deoarece exista si o cavitate
peritoneala mica, insinuata inapoia stomacului (bursa omentala). In cavitatea peritoneala mica, insinuata inapoia stomacului (bursa omentala). In cavitatea
peritoneala mare se recunosc usor in portiunea superioara ficatul si stomacul. Mai jos peritoneala mare se recunosc usor in portiunea superioara ficatul si stomacul. Mai jos
viscerele sunt acoperite de o formatiune peritoneala care pare sa coboare de la stomac; viscerele sunt acoperite de o formatiune peritoneala care pare sa coboare de la stomac;
acesta este omentul mare. acesta este omentul mare.
Spatiul virtual dintre peretele abdominal anterior, captusit de peritoneul parietal, si Spatiul virtual dintre peretele abdominal anterior, captusit de peritoneul parietal, si
organele ante-mentionate reprezinta spatiul previsceral al cavitatii peritoneale mari. organele ante-mentionate reprezinta spatiul previsceral al cavitatii peritoneale mari.
Colonul transvers este fixat de peretele abdominal posterior printr-o formatiune Colonul transvers este fixat de peretele abdominal posterior printr-o formatiune
peritoneala numita mezocolon transvers. Astfel cavitatea peritoneala este subimpartita peritoneala numita mezocolon transvers. Astfel cavitatea peritoneala este subimpartita
intr-un etaj supramezocolic si submezocolic. intr-un etaj supramezocolic si submezocolic.
Etajul supramezocolic contine 3 organe mari, fiecare intr-o loja proprie; de la Etajul supramezocolic contine 3 organe mari, fiecare intr-o loja proprie; de la
dreapta spre staga acestea sunt: loja hepatica ce contine ficatul si caile biliare dreapta spre staga acestea sunt: loja hepatica ce contine ficatul si caile biliare
extrahepatice; loja gastrica ce contine stomacul; loja splenica ce contine splina. In acest extrahepatice; loja gastrica ce contine stomacul; loja splenica ce contine splina. In acest
etaj, in spatele stomacului se gaseste bursa omentala. etaj, in spatele stomacului se gaseste bursa omentala.
Etajul submezocolic se continua in jos cu excavatia pelviana. Totusi planul Etajul submezocolic se continua in jos cu excavatia pelviana. Totusi planul
stramtorii superiaoare a pelvisului, separa cavitatea peritoneala abdominala de cea stramtorii superiaoare a pelvisului, separa cavitatea peritoneala abdominala de cea
pelviana. In portiunea abdominala se gaseste cecul, apendicele vermiform, colonul pelviana. In portiunea abdominala se gaseste cecul, apendicele vermiform, colonul
ascendent (in partea dreapta), o portiune din colonul sigmoidian in fosa iliaca stanga si ascendent (in partea dreapta), o portiune din colonul sigmoidian in fosa iliaca stanga si
in rest masa anselor jejunileale. Aceste anse sunt legate posterior printr-o formatiune in rest masa anselor jejunileale. Aceste anse sunt legate posterior printr-o formatiune
peritoneala (mezenterul). In partea stanga apar si colonul descendent si restul colonului peritoneala (mezenterul). In partea stanga apar si colonul descendent si restul colonului
sigmoidian, dar situate descendent, in cavitatea pelviana. sigmoidian, dar situate descendent, in cavitatea pelviana.
La acest nivel se gasesc numeroase formatiuni peritoneale: La acest nivel se gasesc numeroase formatiuni peritoneale:
201 201
- omentul mare (sortul epiploic, epiploonul mare) coboara de pe colonul transvers, - omentul mare (sortul epiploic, epiploonul mare) coboara de pe colonul transvers,
anterior fata de ansele intestinale. El separa incomplet spatiul previsceral de restul anterior fata de ansele intestinale. El separa incomplet spatiul previsceral de restul
cavitatii peritoneale mari.. cavitatii peritoneale mari..
- omentul mic (epiplonul mic, ligamentul gastrohepatic) se intinde intre fata viscerala a - omentul mic (epiplonul mic, ligamentul gastrohepatic) se intinde intre fata viscerala a
ficatului, unde se insera pe santul transversal si pe portiunea retrohilara a santului sagital ficatului, unde se insera pe santul transversal si pe portiunea retrohilara a santului sagital
stang, esofagul abdominal, curbura mica a stomacului si portiunea superioara a stang, esofagul abdominal, curbura mica a stomacului si portiunea superioara a
duodenului. Marginea sa dreapta, libera, contine pediculul hepatic si delimiteaza anterior duodenului. Marginea sa dreapta, libera, contine pediculul hepatic si delimiteaza anterior
orificiul omental. orificiul omental.
- ligamentul falciform leaga fata diafragmatica a ficatului de peretele abdominal anterior - ligamentul falciform leaga fata diafragmatica a ficatului de peretele abdominal anterior
supraombilical si de fat inferioara a diafragmei. In partea sa cea mai anteroinferioara supraombilical si de fat inferioara a diafragmei. In partea sa cea mai anteroinferioara
(marginea libera) contine ligamentul rotund al ficatului. (marginea libera) contine ligamentul rotund al ficatului.
- ligamentul coronar al ficatului leaga fata diafragmatica a organului, pe de o parte cu - ligamentul coronar al ficatului leaga fata diafragmatica a organului, pe de o parte cu
fata inferioara a diafragmei, iar pe de alta cu peretele abdominal posterior, ligamentul fata inferioara a diafragmei, iar pe de alta cu peretele abdominal posterior, ligamentul
gastrocolic se intinde intre portiunea orizontala a curburii mari a stomacului si colonul gastrocolic se intinde intre portiunea orizontala a curburii mari a stomacului si colonul
transvers; contine vasele gastro-omentale. transvers; contine vasele gastro-omentale.
- ligamentul gastrosplenic (gastrolienal) continua spre stanga ligamentul gastrocolic. El - ligamentul gastrosplenic (gastrolienal) continua spre stanga ligamentul gastrocolic. El
leaga portiunea verticala a curburii mari a stomacului de fata gastrica a splinei. Intre cele leaga portiunea verticala a curburii mari a stomacului de fata gastrica a splinei. Intre cele
2 foite contine vasele gastro-omentale stangi si vasele gastrice scurte. 2 foite contine vasele gastro-omentale stangi si vasele gastrice scurte.
- ligamentul splenicorenal (frenicolienal, pancreaticosplenic) uneste fata inferioara a - ligamentul splenicorenal (frenicolienal, pancreaticosplenic) uneste fata inferioara a
diafragmei cu hilul splinei Contine vasele splenice. diafragmei cu hilul splinei Contine vasele splenice.
- mezocolonul transvers leaga colonul transvers de peretele posterior al abdomenului. - mezocolonul transvers leaga colonul transvers de peretele posterior al abdomenului.
Intre cele 2 foite ale sale, intr-o atmosfera de tesut conjunctiv adipos, se gasesc vasele Intre cele 2 foite ale sale, intr-o atmosfera de tesut conjunctiv adipos, se gasesc vasele
colice medii si stangi, precum si anastomoza dintre ele. colice medii si stangi, precum si anastomoza dintre ele.
- mezenterul fixeaza jejunileonul de peretele abdominal posterior. Intre cele 2 foite se - mezenterul fixeaza jejunileonul de peretele abdominal posterior. Intre cele 2 foite se
gasesc vasele mezenterice superioare, vase si noduri limfatice mezenterice, ramuri gasesc vasele mezenterice superioare, vase si noduri limfatice mezenterice, ramuri
nervoase si tesut adipos. nervoase si tesut adipos.
- mezocolonul sigmoidian leaga portiunea pelviana a colonului sigmoidian de peretele - mezocolonul sigmoidian leaga portiunea pelviana a colonului sigmoidian de peretele
posterior abdomino-pelvin. posterior abdomino-pelvin.
Diferitele formatiuni peritoneale amintite, ce compartimenteaza cavitatea Diferitele formatiuni peritoneale amintite, ce compartimenteaza cavitatea
peritoneala, pot participa la limitarea extinderii unor procese inflamatorii peritonale peritoneala, pot participa la limitarea extinderii unor procese inflamatorii peritonale
(peritonite localizate). (peritonite localizate).
In afara acestor prelungiri peritoneale mari, constante, se mai intalnesc si unele In afara acestor prelungiri peritoneale mari, constante, se mai intalnesc si unele
plice inconstante, determinate uneori de vase sangvine, de diferite ducte sau de plice inconstante, determinate uneori de vase sangvine, de diferite ducte sau de
formatiuni fibroase. Ele determina formarea unor recesuri in care se pot angaja mai ales formatiuni fibroase. Ele determina formarea unor recesuri in care se pot angaja mai ales
ansele intestinului subtire, producandu-se hernii intraperitoneale strangulate. Principalele ansele intestinului subtire, producandu-se hernii intraperitoneale strangulate. Principalele
recesuri se gasesc in regiunea portiunii asendente a duodenului si in regiunea ileocecala. recesuri se gasesc in regiunea portiunii asendente a duodenului si in regiunea ileocecala.
In spatiul retroperitoneal al cavitatii abdominale sunt situate: duodenul si In spatiul retroperitoneal al cavitatii abdominale sunt situate: duodenul si
pancreasul, segmentele asendent si descendent ale colonului, rinichii si ureterele, pancreasul, segmentele asendent si descendent ale colonului, rinichii si ureterele,
glandele suprarenale, vasele sangvine mari, nodui limfatice si nervi. glandele suprarenale, vasele sangvine mari, nodui limfatice si nervi.
202 202
SISTEMUL DIGESTIV SISTEMUL DIGESTIV
I. Notiuni introductive. Este format din toate organele care participă la I. Notiuni introductive. Este format din toate organele care participă la
funcĠia de digestie úi absorbĠie a alimentelor. Se compune din: funcĠia de digestie úi absorbĠie a alimentelor. Se compune din:
1. Tubul digestiv sau tractul digestiv care comunică cu mediul exterior úi începe 1. Tubul digestiv sau tractul digestiv care comunică cu mediul exterior úi începe
cu cavitatea bucală apoi celelalte segmente străbat cavitatea toracică, cavitatea cu cavitatea bucală apoi celelalte segmente străbat cavitatea toracică, cavitatea
abdominală úi bazinul. Componentele tubului digestiv sunt: cavitatea bucală, faringele- abdominală úi bazinul. Componentele tubului digestiv sunt: cavitatea bucală, faringele-
orofaringele, esofagul, stomacul, intestinul subĠire, intestinul gros. orofaringele, esofagul, stomacul, intestinul subĠire, intestinul gros.
2. Anexele tubului digestiv sunt reprezentate de glandele satelite tubului digestiv, 2. Anexele tubului digestiv sunt reprezentate de glandele satelite tubului digestiv,
cu rol de secreĠie a sucurilor digestive, care prin conĠinutul enzimatic participă la cu rol de secreĠie a sucurilor digestive, care prin conĠinutul enzimatic participă la
procesele de digestie (glande salivare, ficat, pancreas). procesele de digestie (glande salivare, ficat, pancreas).
II. Cavitatea bucală II. Cavitatea bucală

Se găseúte în partea inferioară a feĠei, sub fosele nazale, înaintea faringelui. Este Se găseúte în partea inferioară a feĠei, sub fosele nazale, înaintea faringelui. Este
împărĠită prin intermediul arcadelor dentare în: vestibulul bucal úi cavitatea bucală împărĠită prin intermediul arcadelor dentare în: vestibulul bucal úi cavitatea bucală
propriu-zisă. propriu-zisă.
1) Vestibulul bucal - este mărginit de arcadele dentare úi buze. Are un perete 1) Vestibulul bucal - este mărginit de arcadele dentare úi buze. Are un perete
exterior musculo-cutanat úi unul interior-osos reprezentat de arcadele dentare fixate pe exterior musculo-cutanat úi unul interior-osos reprezentat de arcadele dentare fixate pe
mandibulă úi maxilarul superior. La locul de întâlnire al celor doi pereĠi se formează mandibulă úi maxilarul superior. La locul de întâlnire al celor doi pereĠi se formează
úanĠurile gingivolabiale - superior úi inferior. În vestibulul bucal se deschide canalul úanĠurile gingivolabiale - superior úi inferior. În vestibulul bucal se deschide canalul
Stenon al glandei parotide. Stenon al glandei parotide.
2) Cavitatea bucală propriu-zisă 2) Cavitatea bucală propriu-zisă
Este cuprinsă între arcadele dentare, bolta palatină úi limbă. Posterior comunică Este cuprinsă între arcadele dentare, bolta palatină úi limbă. Posterior comunică
cu orofaringele úi are úase pereĠi: cu orofaringele úi are úase pereĠi:
- anterior format din buze-superioară úi inferioară. Buzele sunt două formaĠiuni - anterior format din buze-superioară úi inferioară. Buzele sunt două formaĠiuni
musculo-membranoase, cea superioară are un úanĠ median úI subnazal. Pe faĠa posterioară musculo-membranoase, cea superioară are un úanĠ median úI subnazal. Pe faĠa posterioară
buzele prezintă orificiile glandelor care se găsesc în profunzimea buzelor (glande labiale). buzele prezintă orificiile glandelor care se găsesc în profunzimea buzelor (glande labiale).
ExtremităĠile celor două buze se unesc úi formează comisurile labiale . ExtremităĠile celor două buze se unesc úi formează comisurile labiale .
- laterali - obrajii au foma patrulateră cu 2 feĠe (exterioară úi interioară): - laterali - obrajii au foma patrulateră cu 2 feĠe (exterioară úi interioară):
marginea superioară - margina inferioară orbitei; marginea superioară - margina inferioară orbitei;
- margina inferioară - mandibula - margina inferioară - mandibula
- marginea posterioară - m. maseter - marginea posterioară - m. maseter
- marginea anterioară - buzele - marginea anterioară - buzele
In structura lor intra: pielea, Ġesut celulo-grăsos, muúchii pieloúi care sunt In structura lor intra: pielea, Ġesut celulo-grăsos, muúchii pieloúi care sunt
străbătuĠi de canalul Stenon al glandelor parotide. străbătuĠi de canalul Stenon al glandelor parotide.
- inferior -prezintă regiunea linguală úi sublinguală úi este format din: - inferior -prezintă regiunea linguală úi sublinguală úi este format din:
* diafragma gurii - reprezentată de muúchii milohidieni; * diafragma gurii - reprezentată de muúchii milohidieni;
* deasupra diafragmei există regiunea sublinguală úi regiunea linguală -limba. * deasupra diafragmei există regiunea sublinguală úi regiunea linguală -limba.
Limba este un organ musculo-membranos, este organ al gustului (la nivelul căreia Limba este un organ musculo-membranos, este organ al gustului (la nivelul căreia
se găsesc receptorii analizatorului gustativ). Prezintă: o rădăcină, situată spre faringe, se găsesc receptorii analizatorului gustativ). Prezintă: o rădăcină, situată spre faringe,
prin care se fixează de mandibulă úi osul hioid; corpul limbii, separat de rădăcină prin prin care se fixează de mandibulă úi osul hioid; corpul limbii, separat de rădăcină prin
úanĠul terminal sub forma literei V. În structura corpului intră un schelet osteo-fibros, un úanĠul terminal sub forma literei V. În structura corpului intră un schelet osteo-fibros, un
Ġesut muscular cu muúchi extrinseci, muúchi intrinseci úi mucoasa linguală. Ġesut muscular cu muúchi extrinseci, muúchi intrinseci úi mucoasa linguală.
Mucoasa linguală prezintă glande, papile úi foliculi limfatici. Papilele sunt Mucoasa linguală prezintă glande, papile úi foliculi limfatici. Papilele sunt
proeminenĠe, în care se găsesc mugurii gustativi. proeminenĠe, în care se găsesc mugurii gustativi.
Se descriu următoarele grupe de papile: Se descriu următoarele grupe de papile:
203 203
- valate - 7 - 12 în vălul lingual; - valate - 7 - 12 în vălul lingual;

- fungiforme - pe faĠa dorsală a limbii; - fungiforme - pe faĠa dorsală a limbii;
- filiforme - pe faĠa dorsală a limbii; - filiforme - pe faĠa dorsală a limbii;
- foliate - cu cei mai mulĠi muguri gustativi. - foliate - cu cei mai mulĠi muguri gustativi.
Glandele linguale sunt de tip seros úi mucos. Glandele linguale sunt de tip seros úi mucos.
Foliculii limfatici formează amigdala linguală, situată la zona de tranziĠie spre Foliculii limfatici formează amigdala linguală, situată la zona de tranziĠie spre
faringe. faringe.
- superior - bolta palatină formată de procesul palatin al maxilei tapetat cu - superior - bolta palatină formată de procesul palatin al maxilei tapetat cu
mucoasa palatină. Bolta palatină (palatul dur) desparte cavitatea bucală de fosele nazale. mucoasa palatină. Bolta palatină (palatul dur) desparte cavitatea bucală de fosele nazale.
În structura sa intră stratul osos format prin sutura în planul sagital a celor două lame În structura sa intră stratul osos format prin sutura în planul sagital a celor două lame
orizontale ale osului palatin. orizontale ale osului palatin.
- posterior - vălul palatin, alcătuit dintr-o formaĠiune musculo-membranoasă, cu - posterior - vălul palatin, alcătuit dintr-o formaĠiune musculo-membranoasă, cu
rol în deglutiĠie. Vălul palatin poate coborî sau se poate ridica venind astfel în raport cu rol în deglutiĠie. Vălul palatin poate coborî sau se poate ridica venind astfel în raport cu
cavitatea bucală úi cu nazofaringele, cavităĠi pe care le poate închide sau deschide în cavitatea bucală úi cu nazofaringele, cavităĠi pe care le poate închide sau deschide în
funcĠie de importantĠa funcĠională a momentului, respiraĠie sau deglutiĠie. funcĠie de importantĠa funcĠională a momentului, respiraĠie sau deglutiĠie.
Vălul palatin prezintă o faĠă anteroinferioară-bucală; o faĠă posterosuperioară-nazală, Vălul palatin prezintă o faĠă anteroinferioară-bucală; o faĠă posterosuperioară-nazală,
care participă la formarea planúeului foselor nazale; o margine anterioară; margini care participă la formarea planúeului foselor nazale; o margine anterioară; margini
laterale úi o margine inferioară la nivelul căreia se găsesc repere anatomice importante: laterale úi o margine inferioară la nivelul căreia se găsesc repere anatomice importante:
lueta, pilierii vălului care delimitează orificiul de comunicare a faringelui cu orofaringele lueta, pilierii vălului care delimitează orificiul de comunicare a faringelui cu orofaringele
úi cu nazofaringele, de aceea se mai numeúte úi istmul nazo-faringian. Pilierii sunt patru úi cu nazofaringele, de aceea se mai numeúte úi istmul nazo-faringian. Pilierii sunt patru
la număr, doi anteriori úi doi posteriori, între ei delimitându-se o fosă denumită fosă la număr, doi anteriori úi doi posteriori, între ei delimitându-se o fosă denumită fosă
amigdaliană în care se adăpostesc amigdalele. Cavitatea bucală este căptuúită de mucoasa amigdaliană în care se adăpostesc amigdalele. Cavitatea bucală este căptuúită de mucoasa
bucală cu epiteliu de tip pavimentos stratificat necheratinzat. bucală cu epiteliu de tip pavimentos stratificat necheratinzat.
Anexele cavităĠii bucale: Anexele cavităĠii bucale:
a) Gingiile sunt structuri care aparĠin mucoasei bucale, între cavitatea bucală a) Gingiile sunt structuri care aparĠin mucoasei bucale, între cavitatea bucală
propriu-zisă úi vestibulul bucal, acoperă arcadele dentare úi alveolele dentare. propriu-zisă úi vestibulul bucal, acoperă arcadele dentare úi alveolele dentare.
b) DinĠii sunt organe dure, implantaĠi în alveolele maxilarelor cu rol în b) DinĠii sunt organe dure, implantaĠi în alveolele maxilarelor cu rol în
masticaĠie úi în vorbire. În ceea ce priveúte numărul, există două dentiĠii: masticaĠie úi în vorbire. În ceea ce priveúte numărul, există două dentiĠii:
DentiĠia primara alcătuită din 20 de dinĠi : 10 pe arcada superioară úi 10 pe DentiĠia primara alcătuită din 20 de dinĠi : 10 pe arcada superioară úi 10 pe
arcada inferioară: incisivi 2/2 ; canini 1/1; molari 2/2 . arcada inferioară: incisivi 2/2 ; canini 1/1; molari 2/2 .
DentiĠia permanentă: 32 dinĠi (16 x2) pentru fiecare arcadă câte 16 dinĠi: incisivi DentiĠia permanentă: 32 dinĠi (16 x2) pentru fiecare arcadă câte 16 dinĠi: incisivi
2/2; canini 1/1; premolari 2/2; molari 3/3. 2/2; canini 1/1; premolari 2/2; molari 3/3.
DinĠii sunt implantaĠi în alveolele dentare la nivelul maxilarelor, alveole care pot DinĠii sunt implantaĠi în alveolele dentare la nivelul maxilarelor, alveole care pot
fi uniloculare sau multiloculare (în cazul dinĠilor cu mai multe rădăcini). Sunt implantaĠi fi uniloculare sau multiloculare (în cazul dinĠilor cu mai multe rădăcini). Sunt implantaĠi
vertical, direcĠie de la care pot exista deviaĠii-înclinaĠii. Înclinarea accentuată spre vertical, direcĠie de la care pot exista deviaĠii-înclinaĠii. Înclinarea accentuată spre
anterior dă naútere prognatismului alveolodentar. Fixarea dinĠilor în alveolele dentare se anterior dă naútere prognatismului alveolodentar. Fixarea dinĠilor în alveolele dentare se
face cu ajutorul ligamentelor alveolo-dentare, între dinte úi alveolă fiind o adevărată face cu ajutorul ligamentelor alveolo-dentare, între dinte úi alveolă fiind o adevărată
articulaĠie de tipul sinartroza. articulaĠie de tipul sinartroza.
DinĠilor li se descriu caractere commune úi caractere particulare, care ne permit DinĠilor li se descriu caractere commune úi caractere particulare, care ne permit
diferenĠierea dinĠilor între în funcĠie de grupul căruia aparĠin. diferenĠierea dinĠilor între în funcĠie de grupul căruia aparĠin.
a) Caracterele comune: fiecare dinte are o parte vizbilă-coroana dentară; o parte a) Caracterele comune: fiecare dinte are o parte vizbilă-coroana dentară; o parte
ascunsă în alveolă-rădăcina; úi o porĠiune care leagă cele două porĠiuni anterioare-colul ascunsă în alveolă-rădăcina; úi o porĠiune care leagă cele două porĠiuni anterioare-colul
(gâtul). (gâtul).
Rădăcina este unică pentru dinĠii situaĠi anterior úi multiplă pentru cei situaĠi Rădăcina este unică pentru dinĠii situaĠi anterior úi multiplă pentru cei situaĠi
lateral. Are formă conică úi este aplatizată în partea superioară. De-a lungul său este lateral. Are formă conică úi este aplatizată în partea superioară. De-a lungul său este
strabatută de un canal, care găzduieúte vasele de sânge úi nervii. strabatută de un canal, care găzduieúte vasele de sânge úi nervii.
204 204
Colul este delimitat de coroana dentară printr-o linie neregulată, acoperită de Colul este delimitat de coroana dentară printr-o linie neregulată, acoperită de
mucoasa gingivală. mucoasa gingivală.
Coroana se remarcă prin coloraĠia albă, este partea cea mai rezistenĠă a dintelui. Coroana se remarcă prin coloraĠia albă, este partea cea mai rezistenĠă a dintelui.
Între dinĠi, la nivelul coroanelor dentare, se află spaĠiile dentare, de formă Între dinĠi, la nivelul coroanelor dentare, se află spaĠiile dentare, de formă
triunghiulară, prin care mucoasa gingivală se răsfrânge úi se continuă cu mucoasa bucală triunghiulară, prin care mucoasa gingivală se răsfrânge úi se continuă cu mucoasa bucală
propriu-zisă, ce tapetează cavitatea bucală propriu-zisă. Frecvent aceste spaĠii sunt sediul propriu-zisă, ce tapetează cavitatea bucală propriu-zisă. Frecvent aceste spaĠii sunt sediul
unor procese inflamatorii, infecĠioase úi reprezintă punte de plecare pentru cariile dentare. unor procese inflamatorii, infecĠioase úi reprezintă punte de plecare pentru cariile dentare.
b)Caracterele particulare sunt cele care permit aúezarea dinĠilor în patru grupe: b)Caracterele particulare sunt cele care permit aúezarea dinĠilor în patru grupe:
incisive, canini, premolari, molari. incisive, canini, premolari, molari.
Incisivii- ocupă partea anterioară a arcadelor dentare superioară úi inferioară, sunt în Incisivii- ocupă partea anterioară a arcadelor dentare superioară úi inferioară, sunt în
număr de opt. Au o coronaă bine dezvoltată, cu patru feĠe. Rădăcina are forma unui număr de opt. Au o coronaă bine dezvoltată, cu patru feĠe. Rădăcina are forma unui
trunchi de con. trunchi de con.
Caninii-sunt în număr de patru, doi superiori úI doi inferiori, lateral de incisivi. La Caninii-sunt în număr de patru, doi superiori úI doi inferiori, lateral de incisivi. La
om sunt consideraĠi a fi elemente dentare rudimentare. Au o rădăcină unică úi om sunt consideraĠi a fi elemente dentare rudimentare. Au o rădăcină unică úi
voluminoasă. voluminoasă.
Premolarii-sunt situaĠi posterior de canini, sunt opt, patru superiori úi patru Premolarii-sunt situaĠi posterior de canini, sunt opt, patru superiori úi patru
inferiori, au coroană cilindroidă úi o rădăcină unică. inferiori, au coroană cilindroidă úi o rădăcină unică.
Molarii -sunt úase pe fiecare arcadă. Rădăcina molarilor este întotdeauna multiplă, Molarii -sunt úase pe fiecare arcadă. Rădăcina molarilor este întotdeauna multiplă,
mai frecvent trei ramuri úi foarte rar patru ramuri. mai frecvent trei ramuri úi foarte rar patru ramuri.
În structura dintelui intră: În structura dintelui intră:
- dentina,o substanĠă dură, albicioasă, alcătuită din fosfaĠi, carbonaĠi de Ca, oseină, fibre - dentina,o substanĠă dură, albicioasă, alcătuită din fosfaĠi, carbonaĠi de Ca, oseină, fibre
colagene; colagene;
- smalĠul - acoperă dentina, este foarte dur, rezistent, protejează dintele faĠă de agenĠii - smalĠul - acoperă dentina, este foarte dur, rezistent, protejează dintele faĠă de agenĠii
fizici úi chimici. fizici úi chimici.
- cementul acoperă colul, este mai moale. - cementul acoperă colul, este mai moale.
VascularizaĠia dinĠilor se face pentru fiecare arcadă în parte. Pentru arcada VascularizaĠia dinĠilor se face pentru fiecare arcadă în parte. Pentru arcada
superioară vascularizaĠia arterială este asigurată de arterea alveolară superioară, ramură superioară vascularizaĠia arterială este asigurată de arterea alveolară superioară, ramură
din artera maxilară superioară, úi care se distribuie molarilor úi premolarilor. din artera maxilară superioară, úi care se distribuie molarilor úi premolarilor.
Prin artera suborbitară se realizează vascularizaĠia arterială a arcadei dentare Prin artera suborbitară se realizează vascularizaĠia arterială a arcadei dentare
superioare, care deserveúte incisivii úi caninii. superioare, care deserveúte incisivii úi caninii.
Arcada dentară inferioară este vascularizată arterial prin artera dentară inferioară, Arcada dentară inferioară este vascularizată arterial prin artera dentară inferioară,
care pătrunde prin canalul dentar úi apoi se distribuie într-o ramură mentonieră, ce care pătrunde prin canalul dentar úi apoi se distribuie într-o ramură mentonieră, ce
deserveúte molarii úi premolarii úi o ramură incisiveă care deserveúte incisivii úu caninii. deserveúte molarii úi premolarii úi o ramură incisiveă care deserveúte incisivii úu caninii.
VascularizaĠia venoasă este realizată prin vene dentare inferiaore, pentru arcada VascularizaĠia venoasă este realizată prin vene dentare inferiaore, pentru arcada
inferiaoră úi vene alveolare, vene supraorbitare , pentru arcada superioară. inferiaoră úi vene alveolare, vene supraorbitare , pentru arcada superioară.
InervaĠia dinĠilor asigură sensibilitatea dureroasă, termică, presională úi este InervaĠia dinĠilor asigură sensibilitatea dureroasă, termică, presională úi este
realizată prin fibre ale nervului trigemen, care are o ramură maxilară superioară úi o realizată prin fibre ale nervului trigemen, care are o ramură maxilară superioară úi o
ramură maxilară inferioară. ramură maxilară inferioară.
c) Glandele salivare c) Glandele salivare
- glanda parotidă -glandă cu secreĠie exocrină, cea mai voluminoasă glandă - glanda parotidă -glandă cu secreĠie exocrină, cea mai voluminoasă glandă
salivară situată înapoia madibulei, într-o lojă denumită anatomic loja parotidiană. Are o salivară situată înapoia madibulei, într-o lojă denumită anatomic loja parotidiană. Are o
coloraĠie gri deschis, volumul său variază de la un subiect la altul, iar greutatea medie coloraĠie gri deschis, volumul său variază de la un subiect la altul, iar greutatea medie
este de 25-30 grame. Prin poziĠia ei vine în raport cu structuri anatomice importante: este de 25-30 grame. Prin poziĠia ei vine în raport cu structuri anatomice importante:
muúchiul sternocleidomastoidian,artera carotidă externă, vena jugulară externă, vase muúchiul sternocleidomastoidian,artera carotidă externă, vena jugulară externă, vase
limfatice úi nervul facial. Structural parotida este formată din acini glandulari, alcătuiĠi limfatice úi nervul facial. Structural parotida este formată din acini glandulari, alcătuiĠi
din epiteliul secretor, care îúi varsă produsul de secreĠie în cavitatea acinului glandular, la din epiteliul secretor, care îúi varsă produsul de secreĠie în cavitatea acinului glandular, la
205 205
nivelul căruia se află canalicule radiare intercelulare. A doua componentă este Ġesutul nivelul căruia se află canalicule radiare intercelulare. A doua componentă este Ġesutul
interstiĠial conjunctiv, care separă lobulii úi lobii parotidei. Aparatul excretor al glandei interstiĠial conjunctiv, care separă lobulii úi lobii parotidei. Aparatul excretor al glandei
este reprezentat de canale intralobulare, interlobulare, care se deschid în canalul excretor este reprezentat de canale intralobulare, interlobulare, care se deschid în canalul excretor
Stenon. Stenon.
- glanda submandibulară ( submaxilara) situată în planúeul bucal în loja - glanda submandibulară ( submaxilara) situată în planúeul bucal în loja
submandibulară. Are o culoare gri, când este în repaus, iar când este în funcĠiune capătă o submandibulară. Are o culoare gri, când este în repaus, iar când este în funcĠiune capătă o
culoare roúie. Are o greutate de 7-8 grame. Este o glandă tubulo-acinoasă, sero-mucoasă. culoare roúie. Are o greutate de 7-8 grame. Este o glandă tubulo-acinoasă, sero-mucoasă.
ConstituĠia anatomică a glandei constă în prezenĠa lobulilor secundari alcătuiĠi, la rândul ConstituĠia anatomică a glandei constă în prezenĠa lobulilor secundari alcătuiĠi, la rândul
lor din lobuli primitivi úi aceútia din acini glandulari. La aceste structuri se adaugă Ġesutul lor din lobuli primitivi úi aceútia din acini glandulari. La aceste structuri se adaugă Ġesutul
conjunctiv interstiĠial, iar aparatul excretor al glandei este format din canale intralobulare, conjunctiv interstiĠial, iar aparatul excretor al glandei este format din canale intralobulare,
interlobulare care se deschid în canalul principal al glandei, canalul Warthon. interlobulare care se deschid în canalul principal al glandei, canalul Warthon.
- glanda sublinguală situată în loja sublinguală, imediat înapoia simfizei - glanda sublinguală situată în loja sublinguală, imediat înapoia simfizei
mentoniere. Are o greutate de 3 grame úi forma unei măsline. Este o glandă mixtă, mentoniere. Are o greutate de 3 grame úi forma unei măsline. Este o glandă mixtă,
alcătuită din acini seroúi úi mucoúi, are o porĠiune principală úi lobuli accesorii, de aceea alcătuită din acini seroúi úi mucoúi, are o porĠiune principală úi lobuli accesorii, de aceea
anatomic se vorbeúte despre glanda sublinguală principală úi glanda sublinguală anatomic se vorbeúte despre glanda sublinguală principală úi glanda sublinguală
accesorie. Aparatul excretor al glandei este format din canale intraglandulare din lobului accesorie. Aparatul excretor al glandei este format din canale intraglandulare din lobului
úi dintre lobuli. La acestea se adaugă canalele extraglandulare, canalul Bartholin úi úi dintre lobuli. La acestea se adaugă canalele extraglandulare, canalul Bartholin úi
canalul Walther. canalul Walther.
III. Faringele III. Faringele

Reprezinta a doua porĠiune a tubului digestiv si este un conduct musculo- Reprezinta a doua porĠiune a tubului digestiv si este un conduct musculo-
membranos, la nivelul căruia se intersectează calea respiratorie cu cea digestivă. Se află membranos, la nivelul căruia se intersectează calea respiratorie cu cea digestivă. Se află
posterior de fosele nazale úi cavitatea bucală, úi anterior de coloana vertebrală cervicală. posterior de fosele nazale úi cavitatea bucală, úi anterior de coloana vertebrală cervicală.
Se continuă cu laringele úi porĠiunea superioară a esofagului. Comunică cu urechea medie Se continuă cu laringele úi porĠiunea superioară a esofagului. Comunică cu urechea medie
prin trompa Eustachio. prin trompa Eustachio.
Are forma unei pâlnii musculo-membranoase, situată anterior de coloana Are forma unei pâlnii musculo-membranoase, situată anterior de coloana
vertebrală cervicală. Prin localizarea sa faringele aparĠine în cele două treimi superioare vertebrală cervicală. Prin localizarea sa faringele aparĠine în cele două treimi superioare
capului, iar treimea inferioară este în raport cu laringele, se continuă cu esofagul úi capului, iar treimea inferioară este în raport cu laringele, se continuă cu esofagul úi
aparĠine topografic regiunii gâtului. Diviziunea faringelui cuprinde trei porĠiuni:porĠiunea aparĠine topografic regiunii gâtului. Diviziunea faringelui cuprinde trei porĠiuni:porĠiunea
care comunică cu fosele nazale se numeúte nazofaringe; porĠiunea care comunică cu care comunică cu fosele nazale se numeúte nazofaringe; porĠiunea care comunică cu
cavitatea bucală, se numeúte orofaringe; porĠiunea care se continuă cu laringele, se cavitatea bucală, se numeúte orofaringe; porĠiunea care se continuă cu laringele, se
numeúte laringofaringe. numeúte laringofaringe.
Pentru sistemul respirator prezintă interes. nazofaringele úI laringo-faringele Pentru sistemul respirator prezintă interes. nazofaringele úI laringo-faringele
Nazofaringele este componenta bolĠii faringelui, comunică anterior cu fosele Nazofaringele este componenta bolĠii faringelui, comunică anterior cu fosele
nazale, iar în pereĠii laterali se găsesc orificiile tubelor auditive prin care faringele nazale, iar în pereĠii laterali se găsesc orificiile tubelor auditive prin care faringele
comunică cu urechea medie. comunică cu urechea medie.
Laringo-faringele este segmentul de tranziĠie spre laringe, ce corespunde Laringo-faringele este segmentul de tranziĠie spre laringe, ce corespunde
corpurilor vertebrelor cervicale C3-C6. corpurilor vertebrelor cervicale C3-C6.
ConfiguraĠia externă. Limita superioară este reprezentată de baza craniului; ConfiguraĠia externă. Limita superioară este reprezentată de baza craniului;
inferior se găseúte vertebra C 6 (limită care din punct de vedere anatomic este inferior se găseúte vertebra C 6 (limită care din punct de vedere anatomic este
discutabilă). Dimensiuni: lungime 14 cm , diametrul transversal variabil pe porĠiuni ale discutabilă). Dimensiuni: lungime 14 cm , diametrul transversal variabil pe porĠiuni ale
faringelui, fiind curpins între 2-5cm. Se împarte în exofaringe (suprafaĠa externa) si faringelui, fiind curpins între 2-5cm. Se împarte în exofaringe (suprafaĠa externa) si
endofaringe (suprafata interna). endofaringe (suprafata interna).
206 206
Are forma unei pâlnii fără perete anterior, prezentand o bază si trei pereĠi (unul Are forma unei pâlnii fără perete anterior, prezentand o bază si trei pereĠi (unul
posterior úi doi laterali). posterior úi doi laterali).
Baza faringelui se inseră pe baza craniului la nivel posterior, în regiunea bazilară Baza faringelui se inseră pe baza craniului la nivel posterior, în regiunea bazilară
a occipitalului, vârful se continuă cu esofagul. a occipitalului, vârful se continuă cu esofagul.
Posterior faringele vine în raport cu corpul vertebrei cervicale iar lateral cu Posterior faringele vine în raport cu corpul vertebrei cervicale iar lateral cu
muúchiul sternocleidomastoidian. muúchiul sternocleidomastoidian.
SuprafaĠa externă ( exofaringele) are raporturi cu elemente anatomice importante, SuprafaĠa externă ( exofaringele) are raporturi cu elemente anatomice importante,
aretera carotidă primitivă, vena jugulară internă, lobii glandei tiroide, nervul cranian X aretera carotidă primitivă, vena jugulară internă, lobii glandei tiroide, nervul cranian X
(în treimea superioară a faringelui). În treimea medie faringele are raporturi cu arterele (în treimea superioară a faringelui). În treimea medie faringele are raporturi cu arterele
carotide externă úi internă, dar úi cu lanĠul ganglionilor limfatici jugulari. Treimea carotide externă úi internă, dar úi cu lanĠul ganglionilor limfatici jugulari. Treimea
superioară a faringelui este separată de ramurile posterioare ale maxilarului inferior superioară a faringelui este separată de ramurile posterioare ale maxilarului inferior
printr-un spaĠiu maxilo-faringian. printr-un spaĠiu maxilo-faringian.
ConfiguraĠia internă. Endofaringele are trei porĠiuni: ConfiguraĠia internă. Endofaringele are trei porĠiuni:
a) nazofaringele sau rinofaringe cuprins între baza craniului úi vălul a) nazofaringele sau rinofaringe cuprins între baza craniului úi vălul
palatin.Comunică anterior cu fosele nazale. Pe pereĠii laterali ai nazofaringelui se găsesc palatin.Comunică anterior cu fosele nazale. Pe pereĠii laterali ai nazofaringelui se găsesc
orificiile tubei auditive. orificiile tubei auditive.
b) orofaringele cuprins între vălul palatin úi osul hioid. La acest nivel pe pereĠii b) orofaringele cuprins între vălul palatin úi osul hioid. La acest nivel pe pereĠii
laterali se găsesc foliculi limfatici care alcătuiesc inelul limfatic - Waldeyer. laterali se găsesc foliculi limfatici care alcătuiesc inelul limfatic - Waldeyer.
b) laringo-faringele cuprins între osul hioid úi cartilajul cricoid. b) laringo-faringele cuprins între osul hioid úi cartilajul cricoid.
Endofaringelui i se descriu două extremităĠi: o extremitate superioară, care corespunde Endofaringelui i se descriu două extremităĠi: o extremitate superioară, care corespunde
osului occipital, este porĠiunea care se înclină anterior sau posterior, în funcĠie de rolul de osului occipital, este porĠiunea care se înclină anterior sau posterior, în funcĠie de rolul de
moment al faringelui ( participă la digestie sau la respiraĠie). moment al faringelui ( participă la digestie sau la respiraĠie).
Extremitatea inferioară se continuă cu esofagul úi laringele, prin orificii eliptice, Extremitatea inferioară se continuă cu esofagul úi laringele, prin orificii eliptice,
limita imaginară dintre faringe úi cele două structuri anatomice care îl urmează fiind un limita imaginară dintre faringe úi cele două structuri anatomice care îl urmează fiind un
plan orizontal, care trece prin corpul vertebrei cervicale 6. plan orizontal, care trece prin corpul vertebrei cervicale 6.
In structura faringelui se intalnesc 4 straturi: In structura faringelui se intalnesc 4 straturi:
a. tunica fibroasă - serveúte ca schelet pe care se inseră la exterior muúchii; a. tunica fibroasă - serveúte ca schelet pe care se inseră la exterior muúchii;
b. tunica musculară - muúchi constrictori: - superiori b. tunica musculară - muúchi constrictori: - superiori
- mijlocii - mijlocii
- inferiori - inferiori
Rolul lor este de a apropia pereĠii faringelui, modificând calibrul faringelui Rolul lor este de a apropia pereĠii faringelui, modificând calibrul faringelui
antero-posterior úi transversal. Muúchii constrictori ai faringelui îúI au originea pe osul antero-posterior úi transversal. Muúchii constrictori ai faringelui îúI au originea pe osul
hiod, iar inserĠiile pe aponevrozele faringelui. hiod, iar inserĠiile pe aponevrozele faringelui.
- muúchi ridicători: - stilofaringian - muúchi ridicători: - stilofaringian
- palatofaringian - palatofaringian
Aceútia ridică faringele cu rol de deglutiĠie. Muúchii ridicători au originea pe Aceútia ridică faringele cu rol de deglutiĠie. Muúchii ridicători au originea pe
procesul stiloid al osului temporal, iar inserĠiile pe aponevrozele faringelui. procesul stiloid al osului temporal, iar inserĠiile pe aponevrozele faringelui.
c. adventicea - alcătuită din Ġesut conjunctiv subĠire. c. adventicea - alcătuită din Ġesut conjunctiv subĠire.
d. mucoasa faringelui: al cărei aspect depinde de zona căreia aparĠine. d. mucoasa faringelui: al cărei aspect depinde de zona căreia aparĠine.
Astfel la nivelul nazofaringelui - mucoasa este asemănătoare mucoasei nazale, iar Astfel la nivelul nazofaringelui - mucoasa este asemănătoare mucoasei nazale, iar
la nivelul esofaringelui asemănătoare cu mucoasa bucală. la nivelul esofaringelui asemănătoare cu mucoasa bucală.
În mucoasa faringelui se găsesc: tonsila (amigdala) faringiană alcătuită din În mucoasa faringelui se găsesc: tonsila (amigdala) faringiană alcătuită din
folicului limfatici, situaĠi posterior de fosele nazale, pe suprafaĠa cărora există numeroase folicului limfatici, situaĠi posterior de fosele nazale, pe suprafaĠa cărora există numeroase
depresiuni - cripte tonsilare - inelul limfatic Waldeyer (amigdala faringiană) alcătuită din depresiuni - cripte tonsilare - inelul limfatic Waldeyer (amigdala faringiană) alcătuită din
úase foliculi dispuúi spre vestibulul faringian, tuba auditivă, palat, limbă. úase foliculi dispuúi spre vestibulul faringian, tuba auditivă, palat, limbă.
207 207
VascularizaĠia faringelui este: VascularizaĠia faringelui este:

- arterială; se realizează prin artera faringiană inferioară, care provine din artera - arterială; se realizează prin artera faringiană inferioară, care provine din artera
carotidă externă. carotidă externă.
- venoasă; asigurată de cele două plexuri venoase, submucos úi profund. Aceste două - venoasă; asigurată de cele două plexuri venoase, submucos úi profund. Aceste două
plexuri drenează sângele venos în plexurile venoase superficiale, care se deschid apoi în plexuri drenează sângele venos în plexurile venoase superficiale, care se deschid apoi în
venele faringiene aferente venei jugulare interne. venele faringiene aferente venei jugulare interne.
Vasele limfatice faringiene sunt dispuse în reĠele musculare úi mucoase. Vasele limfatice faringiene sunt dispuse în reĠele musculare úi mucoase.
InervaĠia faringelui este realizată de nervii cranieni glosofaringian, vag úi InervaĠia faringelui este realizată de nervii cranieni glosofaringian, vag úi
accesor. accesor.
IV. Esofagul IV. Esofagul

Este un conduct musculo-membranos, cu traiect longitudinal, care transmite Este un conduct musculo-membranos, cu traiect longitudinal, care transmite
alimentele dinspre faringe spre stomac. Reprezinta segmental tubului digestiv unde are alimentele dinspre faringe spre stomac. Reprezinta segmental tubului digestiv unde are
loc timpul esofagian al deglutiĠiei. loc timpul esofagian al deglutiĠiei.
ConfiguraĠia externă. Limita superioara este reprezentata de C 6 (planul ce trece ConfiguraĠia externă. Limita superioara este reprezentata de C 6 (planul ce trece
orizontal la acest nivel). Această limită se modifică, după cum capul este în extensie, orizontal la acest nivel). Această limită se modifică, după cum capul este în extensie,
situaĠie în care limita este la nivelul vertebrei cervicale 5, sau în flexie, situaĠie în care situaĠie în care limita este la nivelul vertebrei cervicale 5, sau în flexie, situaĠie în care
limita este în dreptul vertebrei cervicale 7. Limita inferioara este reprezentată de orificiul limita este în dreptul vertebrei cervicale 7. Limita inferioara este reprezentată de orificiul
circular numit cardia (în dreptul T 1) circular numit cardia (în dreptul T 1)
Esofagul străbate regiunea gâtului , toracelui, diafragma, având patru porĠiuni: Esofagul străbate regiunea gâtului , toracelui, diafragma, având patru porĠiuni:
cervicală, toracică, diafragmatică, abdominală. Este o structură flexibilă úi prezintă cervicală, toracică, diafragmatică, abdominală. Este o structură flexibilă úi prezintă
multiple inflexiuni în sens longitudinal úi transversal. Dacă privim esofagul în plan multiple inflexiuni în sens longitudinal úi transversal. Dacă privim esofagul în plan
frontal anatomic vorbim despre două curburi: o curbură superioară, cu concavitatea frontal anatomic vorbim despre două curburi: o curbură superioară, cu concavitatea
îndreptată spre dreapta úi o curbură inferioară, cu concavitatea îndreptată spre stânga. îndreptată spre dreapta úi o curbură inferioară, cu concavitatea îndreptată spre stânga.
Esofagul are ca mijloace de susĠinere: superior - faringele, numeroase repliuri Esofagul are ca mijloace de susĠinere: superior - faringele, numeroase repliuri
peritoneale, în regiunea abdominală, úi Ġesut conjunctiv organizat sub formă de fascii. peritoneale, în regiunea abdominală, úi Ġesut conjunctiv organizat sub formă de fascii.
Dimensiuni: lungimea 25 cm, din care 16 cm sunt în porĠiunea toracală Forma úi Dimensiuni: lungimea 25 cm, din care 16 cm sunt în porĠiunea toracală Forma úi
calibrul esofagului depinde de starea de vacuitate sau de distensie. Când este gol esofagul calibrul esofagului depinde de starea de vacuitate sau de distensie. Când este gol esofagul
are forma unei benzi musculare, iar când este în stare de distensie are aspect cilindric. are forma unei benzi musculare, iar când este în stare de distensie are aspect cilindric.
Esofagul este distensibil dar foarte puĠin extensibil. Esofagul este distensibil dar foarte puĠin extensibil.
Ca úi faringele, anatomic se consideră că esofagul are două suprafeĠe: una externă Ca úi faringele, anatomic se consideră că esofagul are două suprafeĠe: una externă
úi una internă. úi una internă.
- suprafaĠa internă-prezintă numeroase pliuri longitudinale, care se atenuează sau se - suprafaĠa internă-prezintă numeroase pliuri longitudinale, care se atenuează sau se
accentuează odată cu trecerea alimentelor, úi sunt formate de mucoasă úi submucoasă. accentuează odată cu trecerea alimentelor, úi sunt formate de mucoasă úi submucoasă.
- suprafaĠa externă corespunde celor patru porĠiuni ale esofagului. - suprafaĠa externă corespunde celor patru porĠiuni ale esofagului.
În porĠiunea cervicală vine în raport cu glanda tiroidă, mănunchiul vasculo- În porĠiunea cervicală vine în raport cu glanda tiroidă, mănunchiul vasculo-
nervos al gâtului, coloana cervicală, de care este separat prin muúchii prevertebrali. nervos al gâtului, coloana cervicală, de care este separat prin muúchii prevertebrali.
În porĠiunea toracală vine în raport cu traheea la locul de bifurcare a acesteia în În porĠiunea toracală vine în raport cu traheea la locul de bifurcare a acesteia în
cele două bronhii principale, având astfel un segment suprabronhic úi un segment cele două bronhii principale, având astfel un segment suprabronhic úi un segment
subbronhic. În aceste porĠiuni mai vine în raport cu aorta toracică, arterele subbronhic. În aceste porĠiuni mai vine în raport cu aorta toracică, arterele
intercostale, ductul toracic, nervul vag, pericardul. Posterior, la acest nivel, esofagul vine intercostale, ductul toracic, nervul vag, pericardul. Posterior, la acest nivel, esofagul vine
în raport cu coloana vertebrală toracală . în raport cu coloana vertebrală toracală .
In porĠiunea diafragmatică - esofagul străbate diafragma prin hiatul esofagian. In porĠiunea diafragmatică - esofagul străbate diafragma prin hiatul esofagian.
In porĠiunea abdominală - este uúor dilatat, vine în raport cu ficatul, aorta In porĠiunea abdominală - este uúor dilatat, vine în raport cu ficatul, aorta
abdominală, fornixul stomacului. abdominală, fornixul stomacului.
208 208
Configuratia interna. In structura esofagului intra 4 tunici: Configuratia interna. In structura esofagului intra 4 tunici:
- tunica musculară - fibre longitudinale, circulare - tunica musculară - fibre longitudinale, circulare
- submucoasă - foarte laxă asigură mobilitatea mucoasei. - submucoasă - foarte laxă asigură mobilitatea mucoasei.
- mucoasă - alcătuită din epiteliul pavimentos, conĠine glande esofagiene úi glande - mucoasă - alcătuită din epiteliul pavimentos, conĠine glande esofagiene úi glande
cardice ce secretă mucus cardice ce secretă mucus
- seroasă - seroasă
Esofagul prezintă plici longitudinale. În peretele esofagian se găsesc glande Esofagul prezintă plici longitudinale. În peretele esofagian se găsesc glande
esofagiene, úi glande cardiale . esofagiene, úi glande cardiale .
VascularizaĠia arterială - arterele esofagiene provin din mai multe surse úi se VascularizaĠia arterială - arterele esofagiene provin din mai multe surse úi se
împart în artere esofagiene superioare, care provin din artera tiroidiană; artere esofagiene împart în artere esofagiene superioare, care provin din artera tiroidiană; artere esofagiene
mijlocii, provin din arterele intercostale, bronhice úi din aorta toracică; artere esofagiene mijlocii, provin din arterele intercostale, bronhice úi din aorta toracică; artere esofagiene
inferioare cu originea în ramuri ale aortei abdominale. inferioare cu originea în ramuri ale aortei abdominale.
VascularizaĠia venoasă - venele formează plexuri care drenează în venele VascularizaĠia venoasă - venele formează plexuri care drenează în venele
tiroidiene (pentru partea toracică úi în vena gastrică stângă pentru porĠiunea tiroidiene (pentru partea toracică úi în vena gastrică stângă pentru porĠiunea
abdominală). abdominală).
Vasele limfatice sunt reprezentate de reĠele limfatice extrem de bogate care Vasele limfatice sunt reprezentate de reĠele limfatice extrem de bogate care
drenează limfa, trecând prin ganglionii supraiacenĠi muúchiului sternocleidomastoidian, drenează limfa, trecând prin ganglionii supraiacenĠi muúchiului sternocleidomastoidian,
în porĠiunea cervicală, în ganglionii mediastinali, pentru porĠiunea toracică úi în în porĠiunea cervicală, în ganglionii mediastinali, pentru porĠiunea toracică úi în
ganglionii gastrici, pentru porĠiunea abdominală. ganglionii gastrici, pentru porĠiunea abdominală.
InervaĠia esofagului este vegetativă, parasimpatică prin nervul vag úi simpatică InervaĠia esofagului este vegetativă, parasimpatică prin nervul vag úi simpatică
prin plexul intramural Auerbach. prin plexul intramural Auerbach.
V. Stomacul V. Stomacul
Reprezinta segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv cu formă si dimensiuni Reprezinta segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv cu formă si dimensiuni
variabile de la individ la individ, impuse de vârstă, tip constituĠional úi perioadă variabile de la individ la individ, impuse de vârstă, tip constituĠional úi perioadă
funcĠională. Este locul în care alimentele suferă modificări importante, din punct de funcĠională. Este locul în care alimentele suferă modificări importante, din punct de
vedere biologic, rezultand chimul gastric. Stomacul se găseúte în cavitatea abdominală, vedere biologic, rezultand chimul gastric. Stomacul se găseúte în cavitatea abdominală,
sub diafragm, în epigastru. Deúi prezintă numeroase mijloace de fixare (repliuri sub diafragm, în epigastru. Deúi prezintă numeroase mijloace de fixare (repliuri
peritoneale, esofagul, duodenul) are totuúi o mobilitate ridicată, fiind unul din viscerele peritoneale, esofagul, duodenul) are totuúi o mobilitate ridicată, fiind unul din viscerele
abdominale cele mai mobile. abdominale cele mai mobile.
Forma reală a stomacului este cea a literei J cu o porĠiune verticală úi una Forma reală a stomacului este cea a literei J cu o porĠiune verticală úi una
orizontală. Limitele de separaĠie cu esofagul úi cu duodenul sunt: orificiul cardia úi orizontală. Limitele de separaĠie cu esofagul úi cu duodenul sunt: orificiul cardia úi
respectiv orificiul piloric. respectiv orificiul piloric.
Dimensiunile stomacului sunt variabile, având o lungime de 25 cm la nivelul Dimensiunile stomacului sunt variabile, având o lungime de 25 cm la nivelul
marii curburi úi 12 cm la nivelul micii curburi. Capacitatea medie a stomacului este de marii curburi úi 12 cm la nivelul micii curburi. Capacitatea medie a stomacului este de
1300cm3. 1300cm3.
În loja gastrică stomacul este menĠinut prin presa abdominală, dată de contracĠia În loja gastrică stomacul este menĠinut prin presa abdominală, dată de contracĠia
muúchilor pereĠilor abdominali, úi de ale formaĠiunii vasculo-nervoase úi peritoneale care muúchilor pereĠilor abdominali, úi de ale formaĠiunii vasculo-nervoase úi peritoneale care
îl leagă de organele vecine. îl leagă de organele vecine.
ConfiguraĠia exterioară. Stomacul are două feĠe, două curburi, două extremităĠi. ConfiguraĠia exterioară. Stomacul are două feĠe, două curburi, două extremităĠi.
Curbura mică, continuă marginea esofagului , úi are două porĠiuni una verticală, Curbura mică, continuă marginea esofagului , úi are două porĠiuni una verticală,
una orizontală uúor ascendentă . Se continuă cu antrul piloric. una orizontală uúor ascendentă . Se continuă cu antrul piloric.
Curbura mare formează cu marginea esofagului un unghi, numit incizura Curbura mare formează cu marginea esofagului un unghi, numit incizura
cardică (unghiul His). In porĠiunea superioară se află sub cupola diafragmatică, iar în cardică (unghiul His). In porĠiunea superioară se află sub cupola diafragmatică, iar în
porĠiunea inferioară vine în raport cu unghiul colic stâng. porĠiunea inferioară vine în raport cu unghiul colic stâng.
209 209
Extremitatea superioară (esofagiană-cardia), corespunde vertebrei toracale 7, Extremitatea superioară (esofagiană-cardia), corespunde vertebrei toracale 7,
posterior, úi cartilajului costal 7, anterior. posterior, úi cartilajului costal 7, anterior.
Extremitatea inferioară (duodenală-pilor), are raporturi anatomice cu vena portă, Extremitatea inferioară (duodenală-pilor), are raporturi anatomice cu vena portă,
capul pancreasului, peritoneu. capul pancreasului, peritoneu.
FaĠa anterioară este în raport cu peretele abdominal anterior, cu spaĠiile FaĠa anterioară este în raport cu peretele abdominal anterior, cu spaĠiile
intercostale 7;8. intercostale 7;8.
FaĠa posterioară, considerată de unii anatomiúti ca fiind faĠă inferioară, vine în FaĠa posterioară, considerată de unii anatomiúti ca fiind faĠă inferioară, vine în
strânsă legătură cu colonul tranvers, duodenul pancreas, rinichi. strânsă legătură cu colonul tranvers, duodenul pancreas, rinichi.
Diviziunea stomacului se face în: Diviziunea stomacului se face în:
- o porĠiune verticală, dilatată; reprezintă 2/3 din stomac, are la rândul ei - o porĠiune verticală, dilatată; reprezintă 2/3 din stomac, are la rândul ei
următoarele părĠi: următoarele părĠi:
- partea cardică sau orificiul cardic úi prezintă glandele cardice - partea cardică sau orificiul cardic úi prezintă glandele cardice
- fornixul, porĠiune dilatată, plină cu aer - fornixul, porĠiune dilatată, plină cu aer
- corpul stomacului - cuprinsă între unghiul colic úi incizura unghiulară - corpul stomacului - cuprinsă între unghiul colic úi incizura unghiulară
- o porĠiune orizontală sau porĠiunea pilorică care cuprinde antrul piloric úi - o porĠiune orizontală sau porĠiunea pilorică care cuprinde antrul piloric úi
canalul piloric terminat cu pilorul. Acesta conĠine sfincterul piloric care circumscrie canalul piloric terminat cu pilorul. Acesta conĠine sfincterul piloric care circumscrie
orificiul piloric. orificiul piloric.
ConfiguraĠia interioară ConfiguraĠia interioară

a) Pliurile mucoasei - pe suprafaĠa internă a stomacului există plice ale a) Pliurile mucoasei - pe suprafaĠa internă a stomacului există plice ale
mucoasei, unele transversale, altele oblice, care permit distensia stomacului. mucoasei, unele transversale, altele oblice, care permit distensia stomacului.
De asemenea pe suprafaĠa internă se găsesc orificiile de deschidere ale glandelor De asemenea pe suprafaĠa internă se găsesc orificiile de deschidere ale glandelor
gastrice. Pliurile mucoasei sunt orientate paralel cu axul lung al stomacului, unele sunt gastrice. Pliurile mucoasei sunt orientate paralel cu axul lung al stomacului, unele sunt
orientate invers de la curbura mică spre curbura mare. Aceste plici se desfac pe măsură ce orientate invers de la curbura mică spre curbura mare. Aceste plici se desfac pe măsură ce
stomacul se umple. stomacul se umple.
b) Orificiul cardia: - prezintă o plică a mucoasei care delimitează orificiul. b) Orificiul cardia: - prezintă o plică a mucoasei care delimitează orificiul.
c) Orificiul piloric - prevăzut cu un sfincter format prin îngroúarea fibrelor c) Orificiul piloric - prevăzut cu un sfincter format prin îngroúarea fibrelor
circulare ale musculaturii gastrice. circulare ale musculaturii gastrice.
In structura stomacului se gasesc urmatoarele tunici: In structura stomacului se gasesc urmatoarele tunici:
a) Tunica seroasă, formată din peritoneu, care la nivelul stomacului dă naútere a) Tunica seroasă, formată din peritoneu, care la nivelul stomacului dă naútere
ligamentelor peritoneale cu fixarea stomacului de organele vecine (splină, colon). ligamentelor peritoneale cu fixarea stomacului de organele vecine (splină, colon).
b) Stratul subseros alcătuit din Ġesut conjunctiv subĠire. b) Stratul subseros alcătuit din Ġesut conjunctiv subĠire.
c) Tunica musculară cu trei planuri: c) Tunica musculară cu trei planuri:
- planul superficial format din fibre musculare longitudinale de-alungul - planul superficial format din fibre musculare longitudinale de-alungul
stomacului; stomacului;
- planul mijlociu din fibre circulare , formează sfincterul piloric ; - planul mijlociu din fibre circulare , formează sfincterul piloric ;
- planul profund din fibre oblice - planul profund din fibre oblice
Rolul tunicii musculare: reprezintă aparatul motor al stomacului prin care se Rolul tunicii musculare: reprezintă aparatul motor al stomacului prin care se
asigură depozitarea alimentelor, amestecarea alimentelor cu sucul gastric; asigură asigură depozitarea alimentelor, amestecarea alimentelor cu sucul gastric; asigură
golirea lentă a chimului gastric în duoden. golirea lentă a chimului gastric în duoden.
d) Tunica submucoasă - formată din Ġesut conjunctiv lax. d) Tunica submucoasă - formată din Ġesut conjunctiv lax.
e) Tunica mucoasă - reprezintă principala componentă morfologică a stomacului, e) Tunica mucoasă - reprezintă principala componentă morfologică a stomacului,
conĠine glandele gastrice care secretă HCl, pepsină; glande cardiale, pilorice; glande cu conĠine glandele gastrice care secretă HCl, pepsină; glande cardiale, pilorice; glande cu
secreĠie internă – secreta gastrina, serotonina, enteroglucagon, factor intrinsec. secreĠie internă – secreta gastrina, serotonina, enteroglucagon, factor intrinsec.
210 210
VascularizaĠia arterială se realizeaza din ramuri arteriale provenite din trunchiul VascularizaĠia arterială se realizeaza din ramuri arteriale provenite din trunchiul
celiac, úi anume:artera hepatică, splenică, gastrică stângă. Din ramificaĠiile acestora se celiac, úi anume:artera hepatică, splenică, gastrică stângă. Din ramificaĠiile acestora se
formează două arcuri ateriale: al curburii mici úi al curburii mari. Cele două arcuri se formează două arcuri ateriale: al curburii mici úi al curburii mari. Cele două arcuri se
anastomozează între ele formându-se marele cerc gastric care porneúte de la nivelul anastomozează între ele formându-se marele cerc gastric care porneúte de la nivelul
cardiei, de-alungul micii curburi spre pilor úi urcă de-a lungul marii curburi a stomacului. cardiei, de-alungul micii curburi spre pilor úi urcă de-a lungul marii curburi a stomacului.
Din aceste arcuri se formează reĠele arteriale submucoase. Din aceste arcuri se formează reĠele arteriale submucoase.
VascularizaĠia venoasă este reprezentata de reĠele de capilare venoase, ce se VascularizaĠia venoasă este reprezentata de reĠele de capilare venoase, ce se
continuă în trunchiuri venoase, de-a lungul curburilor úi se varsă în vena portă. continuă în trunchiuri venoase, de-a lungul curburilor úi se varsă în vena portă.
Limfaticele au fost descries de Teichmann úi Loven si îúi au originea în tunica Limfaticele au fost descries de Teichmann úi Loven si îúi au originea în tunica
musculară a stomacului úi tunica mucoasă. De la aceste nivele se formează plexuri musculară a stomacului úi tunica mucoasă. De la aceste nivele se formează plexuri
limfatice, din care se vor forma colectoare limfatice de-alungul curburii mari úi mici . limfatice, din care se vor forma colectoare limfatice de-alungul curburii mari úi mici .
InervaĠia este vegetativă, asigurata prin ramuri ale nervului vag úi ramuri din InervaĠia este vegetativă, asigurata prin ramuri ale nervului vag úi ramuri din
plexul celiac (fibre simpatice). Ramurile din nervului vag úi din plexul celiac formează plexul celiac (fibre simpatice). Ramurile din nervului vag úi din plexul celiac formează
în tunica musculară plexurile mezenteric Auerbach úi submucos Meissner. în tunica musculară plexurile mezenteric Auerbach úi submucos Meissner.
VI. Intestinul subtire VI. Intestinul subtire

Este un conduct musculo-membranos cu aspect aplatizat când este gol; devine de Este un conduct musculo-membranos cu aspect aplatizat când este gol; devine de
formă cilindrică atunci când este plin. Are trei porĠiuni, a căror delimitare netă este greu formă cilindrică atunci când este plin. Are trei porĠiuni, a căror delimitare netă este greu
de realizat: duodenul, care prin direcĠia úi poziĠia sa merită o descriere aparte; jejunul; de realizat: duodenul, care prin direcĠia úi poziĠia sa merită o descriere aparte; jejunul;
ileonul, între ultimele două porĠiuni nu este clară limita. Reprezintă sediul digestiei ileonul, între ultimele două porĠiuni nu este clară limita. Reprezintă sediul digestiei
intestinale în care conĠinutul alimentar este supus acĠiunii sucului pancreatic, intestinal úi intestinale în care conĠinutul alimentar este supus acĠiunii sucului pancreatic, intestinal úi
biliar. biliar.
Limite, dimensiuni, diviziune: este cuprins între valvula pilorică úi cea iliocecală, Limite, dimensiuni, diviziune: este cuprins între valvula pilorică úi cea iliocecală,
între stomac úi intestinul gros; lungimea de 5-6 m între stomac úi intestinul gros; lungimea de 5-6 m
A.Duodenul A.Duodenul
Reprezinta porĠiunea fixă a intestinului subĠire, care continuă pilorul si descrie o Reprezinta porĠiunea fixă a intestinului subĠire, care continuă pilorul si descrie o
curbă care ajunge în dreptul vertebrei lombare L2. Deúi în porĠiunea iniĠială duodenul curbă care ajunge în dreptul vertebrei lombare L2. Deúi în porĠiunea iniĠială duodenul
este în acelaúi plan cu pilorul, adică superficial, ulterior devine profund, ceea ce îl face este în acelaúi plan cu pilorul, adică superficial, ulterior devine profund, ceea ce îl face
greu palpabil. greu palpabil.
Localizarea duodenului, în raport cu regiunile topografice ale abdomenului, este Localizarea duodenului, în raport cu regiunile topografice ale abdomenului, este
în regiunile epigastrică úi ombilicală; cuprins între coastele VIII si ombilic, paramedian la în regiunile epigastrică úi ombilicală; cuprins între coastele VIII si ombilic, paramedian la
3-4 cm în raport cu coloana vertebrală. 3-4 cm în raport cu coloana vertebrală.
Este menĠinut în cavitatea abdominală prin presa abdominală, realizată de muúchii Este menĠinut în cavitatea abdominală prin presa abdominală, realizată de muúchii
abdominali. abdominali.
ConformaĠia exterioară. Este fixat de peretele abdominal ceea ce îl deosebeúte de ConformaĠia exterioară. Este fixat de peretele abdominal ceea ce îl deosebeúte de
jejun úi ileon. Are forma unei potcoave cu concavitatea orientată spre stânga, în care jejun úi ileon. Are forma unei potcoave cu concavitatea orientată spre stânga, în care
pătrunde capul pancreasului. pătrunde capul pancreasului.
Pornind de la nivelul pilorului are pe traiectul său până la jejun, trei flexuri: la Pornind de la nivelul pilorului are pe traiectul său până la jejun, trei flexuri: la
nivelul vezicii biliare, în jurul capului pancreasului si apoi deasupra rinichiului drept (în nivelul vezicii biliare, în jurul capului pancreasului si apoi deasupra rinichiului drept (în
dreptul vertebrei lombare L 2 L3); ultima flexură este în dreptul L4 de unde se continuă dreptul vertebrei lombare L 2 L3); ultima flexură este în dreptul L4 de unde se continuă
cu jejunul. Datorită acestor flexuri, duodenul are 4 porĠiuni: cu jejunul. Datorită acestor flexuri, duodenul are 4 porĠiuni:
1) superioară - bulbul duodenal; 1) superioară - bulbul duodenal;
2) descendentă - până la rinichiul drept; 2) descendentă - până la rinichiul drept;
3) orizontală - (inferioară) - traversează coloana. vertebrală în dreptul vertebrei 3) orizontală - (inferioară) - traversează coloana. vertebrală în dreptul vertebrei
lombare L4 ; lombare L4 ;
211 211
4) ascendentă - care urcă până în dreptul vertebrei lombare L2 4) ascendentă - care urcă până în dreptul vertebrei lombare L2
Raporturile duodenului cu organele vecine, sunt următoarele: Raporturile duodenului cu organele vecine, sunt următoarele:
- înconjoară capul pancreasului formând cu ductul coledoc úi cu pancreasul un - înconjoară capul pancreasului formând cu ductul coledoc úi cu pancreasul un
complex funcĠional foarte important.; complex funcĠional foarte important.;
- este împărĠit de mezocolonul transvers în două segmente: supramezocolic care - este împărĠit de mezocolonul transvers în două segmente: supramezocolic care
vine în raport cu vezicula biliară úi faĠa viscerală a ficatului úi submezocolic care vine vine în raport cu vezicula biliară úi faĠa viscerală a ficatului úi submezocolic care vine
în raport cu ansele jejunale. în raport cu ansele jejunale.
ConformaĠia interioară. În interiorul duodenului există plici circulare úi vilozităĠi ConformaĠia interioară. În interiorul duodenului există plici circulare úi vilozităĠi
intestinale. Plicile circulare sunt cute transversale ale mucoasei, prezente úi la nivelul intestinale. Plicile circulare sunt cute transversale ale mucoasei, prezente úi la nivelul
jejunului úi ileonului. Au rolul de a mări suprafaĠa de absorbĠie. jejunului úi ileonului. Au rolul de a mări suprafaĠa de absorbĠie.
VilozităĠile sunt proeminenĠe cilindrice ce acoperă suprafaĠa mucoasei, mai VilozităĠile sunt proeminenĠe cilindrice ce acoperă suprafaĠa mucoasei, mai
numeroase în duoden úi jejun.VilozităĠile intestinului au rolul de a realiza funcĠia de numeroase în duoden úi jejun.VilozităĠile intestinului au rolul de a realiza funcĠia de
absorbĠie a intestinului subĠire. absorbĠie a intestinului subĠire.
In structura duodenului se intalnes : In structura duodenului se intalnes :
- tunica seroasă - peritoneul, sub care se găseúte un strat de Ġesut conjunctiv lax - - tunica seroasă - peritoneul, sub care se găseúte un strat de Ġesut conjunctiv lax -
strat subseros. strat subseros.
- tunica musculară alcătuită din două straturi musculare netede: - tunica musculară alcătuită din două straturi musculare netede:
- extern subĠire, fibre longitudinale - extern subĠire, fibre longitudinale
- intern - fibre circulare - intern - fibre circulare
Tunica musculară asigură miúcări: Tunica musculară asigură miúcări:
- segmentare - de amestecare - segmentare - de amestecare
- de pendulare - realizate de sus în jos - de pendulare - realizate de sus în jos
- tonice - favorizează contactul dintre vilozităĠi úi chim. - tonice - favorizează contactul dintre vilozităĠi úi chim.
- peristaltice - asigură progesiuneaconĠinutului - peristaltice - asigură progesiuneaconĠinutului
- tunica submucoasă este formată din Ġesut conjunctiv elastic - tunica submucoasă este formată din Ġesut conjunctiv elastic
- tunica mucoasă - prezintă plicele úi vilozităĠile. În structura mucoasei intra - tunica mucoasă - prezintă plicele úi vilozităĠile. În structura mucoasei intra
enterocite, celule endocrine úi foliculi limfatici. enterocite, celule endocrine úi foliculi limfatici.
VascularizaĠia arterială se realizeaza prin artera gastroduodenală; artera VascularizaĠia arterială se realizeaza prin artera gastroduodenală; artera
mezenterica superioară mezenterica superioară
VascularizaĠia venoasă. Venele au traiect paralel cu ramificaĠiile arterelor úi se VascularizaĠia venoasă. Venele au traiect paralel cu ramificaĠiile arterelor úi se
varsă în vena mezenterică superioară sau direct în vena portă; varsă în vena mezenterică superioară sau direct în vena portă;
InervaĠia este vegetativa: simpatica prin plexul celiac, parasimpatica prin nervul InervaĠia este vegetativa: simpatica prin plexul celiac, parasimpatica prin nervul
vag. vag.
B. Jejun úi ileon B. Jejun úi ileon
Sunt componente a intestinului subĠire întinse de la flexura duodeno-jejunală la Sunt componente a intestinului subĠire întinse de la flexura duodeno-jejunală la
valvula ileocecală. valvula ileocecală.
ConfiguraĠia externă. Sunt legate de peretele abdominal posterior prin mezenter; ConfiguraĠia externă. Sunt legate de peretele abdominal posterior prin mezenter;
au un număr mare de curburi, cu multe anse úi mobilitate mare. Ocupă cavitatea au un număr mare de curburi, cu multe anse úi mobilitate mare. Ocupă cavitatea
abdominală, regiunile ombilicală úi hipogastrică. abdominală, regiunile ombilicală úi hipogastrică.
Primele anse jejuno-ileale se găsesc în dreptul vertebrei lombare L5 , iar în Primele anse jejuno-ileale se găsesc în dreptul vertebrei lombare L5 , iar în
porĠiunea terminală prezintă un diverticul denumit diverticul Meckel (apendice). porĠiunea terminală prezintă un diverticul denumit diverticul Meckel (apendice).
Jejunul úi ileonul se proiectează pe peretele abdominal în regiunea cuprinsă la 2 Jejunul úi ileonul se proiectează pe peretele abdominal în regiunea cuprinsă la 2
cm deasupra ombilicului úi simfiza pubiană, corespunzând regiunilor ombilicală, cm deasupra ombilicului úi simfiza pubiană, corespunzând regiunilor ombilicală,
hipogastrică, flancuri, fosa iliacă dreaptă. hipogastrică, flancuri, fosa iliacă dreaptă.
212 212
Ansele vin în raport cu duodenul, rinichii , ureterele, vasele mari úi în profunzime Ansele vin în raport cu duodenul, rinichii , ureterele, vasele mari úi în profunzime
cu coloana vertebrală lombară. Mijloacele de fixare ale jejunului úi ileonului sunt cu coloana vertebrală lombară. Mijloacele de fixare ale jejunului úi ileonului sunt
reprezentate de mezenter, care fixează posterior. Cu toate că sunt fixate posterior, ansele reprezentate de mezenter, care fixează posterior. Cu toate că sunt fixate posterior, ansele
jejuno-ileale sunt mobile. jejuno-ileale sunt mobile.
Segmentul jejuno-ileal al intestinului subĠire are o lungime de 6-8 m, úi are Segmentul jejuno-ileal al intestinului subĠire are o lungime de 6-8 m, úi are
raporturi anatomice cu vena cavă inferioară, aorta úi peretele posterior al abdomenului raporturi anatomice cu vena cavă inferioară, aorta úi peretele posterior al abdomenului
(posterior); cu peretele anterior al cavităĠii abdominale (anterior); segmentele ascendent úi (posterior); cu peretele anterior al cavităĠii abdominale (anterior); segmentele ascendent úi
descendent ale colonului (lateral), transvers (superior), iar inferior vine în raport cu descendent ale colonului (lateral), transvers (superior), iar inferior vine în raport cu
organele din micul bazin. organele din micul bazin.
ConfiguraĠia internă úi structura sunt aceleaúi ca ale duodenului. ConfiguraĠia internă úi structura sunt aceleaúi ca ale duodenului.
VascularizaĠia arterială se realizeaza prin artera mezenterică superioară care dă VascularizaĠia arterială se realizeaza prin artera mezenterică superioară care dă
ramuri jejunale úi ileale care la rândul lor se ramifică formând arcade vasculare. ramuri jejunale úi ileale care la rândul lor se ramifică formând arcade vasculare.
VascularizaĠia venoasă. Venele pleacă din mucoasa intestinală úi formează o VascularizaĠia venoasă. Venele pleacă din mucoasa intestinală úi formează o
reĠea subseroasă, apoi sunt tributare venelor jejunale ileale care se varsă în vena reĠea subseroasă, apoi sunt tributare venelor jejunale ileale care se varsă în vena
mezenterică superioară. mezenterică superioară.
InervaĠia - plexul celiac (fibre simpatice) úi plexul Auerbach (parasimpatic). InervaĠia - plexul celiac (fibre simpatice) úi plexul Auerbach (parasimpatic).
VII. Intestinul gros VII. Intestinul gros

Segmentul terminal al tubului digestiv este intestinul gros, care continuă Segmentul terminal al tubului digestiv este intestinul gros, care continuă
intestinul subĠire, zona de demarcaĠie fiind valvula ileo-cecală; la exterior se deschide intestinul subĠire, zona de demarcaĠie fiind valvula ileo-cecală; la exterior se deschide
prin orificiul anal. prin orificiul anal.
Dimensiuni: lung de 1,60 m, cu diametrul de 7 cm. Dimensiuni: lung de 1,60 m, cu diametrul de 7 cm.
Ca úi traiect intestinal porneúte din fosa iliacă dreaptă, apoi urcă, ajunge sub ficat Ca úi traiect intestinal porneúte din fosa iliacă dreaptă, apoi urcă, ajunge sub ficat
unde face o flexură (flexura coli dreaptă sau hepatica), merge transversal úi ajunge sub unde face o flexură (flexura coli dreaptă sau hepatica), merge transversal úi ajunge sub
splină, unde face a doua flexură (flexura colică stângă, splenică), coboară úI ajunge în splină, unde face a doua flexură (flexura colică stângă, splenică), coboară úI ajunge în
fosa iliacă stângă, după care se angajează în micul bazin. fosa iliacă stângă, după care se angajează în micul bazin.
Plecând de la acest traiect, intestinal gros se împarte în: cec, colon úi rect. Colonul Plecând de la acest traiect, intestinal gros se împarte în: cec, colon úi rect. Colonul
are următoarele subdiviziuni: ascendent, transversal, descendent, sigmoidian. are următoarele subdiviziuni: ascendent, transversal, descendent, sigmoidian.
ConformaĠia exterioară. Intestinul gros este mai scurt, mai gros decât intestinul ConformaĠia exterioară. Intestinul gros este mai scurt, mai gros decât intestinul
subĠire úi prezintă teniile musculare. Teniile sunt benzi musculare late de 0,5 cm. subĠire úi prezintă teniile musculare. Teniile sunt benzi musculare late de 0,5 cm.
Haustrele colonului sunt porĠiuni bombate ale intestinului gros către exterior, din Haustrele colonului sunt porĠiuni bombate ale intestinului gros către exterior, din
peretele intestinal, separate între ele prin plici semilunare ale colonului, datorate unor peretele intestinal, separate între ele prin plici semilunare ale colonului, datorate unor
inele de contracĠie a musculaturii circulare. inele de contracĠie a musculaturii circulare.
Conformatie interioara. Peretele intestinului gros este alcătuit din patru tunici : Conformatie interioara. Peretele intestinului gros este alcătuit din patru tunici :
- tunica seroasă - la nivelul cecului, colonului ascendent úi porĠiunea iniĠială a - tunica seroasă - la nivelul cecului, colonului ascendent úi porĠiunea iniĠială a
rectului. rectului.
- tunica musculară - alcătuită din două straturi musculare (extern - fibre - tunica musculară - alcătuită din două straturi musculare (extern - fibre
longitudinale grupate în cele trei tenii; intern - circular). Această musculatură asigură longitudinale grupate în cele trei tenii; intern - circular). Această musculatură asigură
motilitatea intestinului gros prin miúcări lente - peristaltice motilitatea intestinului gros prin miúcări lente - peristaltice
- strat submucos - conĠine vase sanguine , formaĠiuni ale mucoasei úi foliculi - strat submucos - conĠine vase sanguine , formaĠiuni ale mucoasei úi foliculi
limfatici. limfatici.
213 213
Cecul este prima porĠiune a intestinului gros, situat deasupra unui plan tranversal, Cecul este prima porĠiune a intestinului gros, situat deasupra unui plan tranversal,
care trece prin valva ileo-cecală. Are forma unui sac, în partea inferioară, iar pe faĠa care trece prin valva ileo-cecală. Are forma unui sac, în partea inferioară, iar pe faĠa
medială se inseră apendicele vermiform. medială se inseră apendicele vermiform.
Este situat în fosa iliacă dreaptă, existând însă úi variaĠii de poziĠie ale acestuia - în Este situat în fosa iliacă dreaptă, existând însă úi variaĠii de poziĠie ale acestuia - în
regiunea lombară, sub ficat, în pelvis. Are un grad redus de mobilitate. regiunea lombară, sub ficat, în pelvis. Are un grad redus de mobilitate.
Pe peretele medial se găsesc orificiile de deschidere ale ileonului úi apendicelui Pe peretele medial se găsesc orificiile de deschidere ale ileonului úi apendicelui
orificiul ileocecal prevazut cu valva ileocecală - care închide intestinul subĠire úi orificiul orificiul ileocecal prevazut cu valva ileocecală - care închide intestinul subĠire úi orificiul
apendicelui vermiform situat sub valva ileocecală. apendicelui vermiform situat sub valva ileocecală.
Raporturile cecului sunt: anterior cu peretele abdominal, fiind palpabil atunci când Raporturile cecului sunt: anterior cu peretele abdominal, fiind palpabil atunci când
este în stare de distensie; posterior vine în raport cu muúchiul iliopsoas; lateral cu este în stare de distensie; posterior vine în raport cu muúchiul iliopsoas; lateral cu
muúchiul iliac, iar medial cu ultimele anse jejuno-ileale. muúchiul iliac, iar medial cu ultimele anse jejuno-ileale.
Structural, cecul prezintă benzi musculare longitudinale, care se continuă la Structural, cecul prezintă benzi musculare longitudinale, care se continuă la
nivelul celorlalte segmente ale colonului, între care se găsesc boseluri, ce dau aspectul de nivelul celorlalte segmente ale colonului, între care se găsesc boseluri, ce dau aspectul de
sac. sac.
Apendicele vermiform este un segment rudimentar al intestinului gros transformat Apendicele vermiform este un segment rudimentar al intestinului gros transformat
în organ limfoid. Situat în fosa iliacă dreaptă împreună cu cecul, poate fi liber sau fixat. în organ limfoid. Situat în fosa iliacă dreaptă împreună cu cecul, poate fi liber sau fixat.
Cecul úi apendicele prezintă în structura lor: Cecul úi apendicele prezintă în structura lor:
- tunica musculară - cu fibre longitudinale úi circulare - tunica musculară - cu fibre longitudinale úi circulare
- tunica submucoasă - tunica submucoasă
- tunica mucoasă - caracterizată la nivelul apendicelui printr-un număr mare de - tunica mucoasă - caracterizată la nivelul apendicelui printr-un număr mare de
foliculi limfatici. foliculi limfatici.
- tunica seroasă (peritoneul) - care aderă de cele două organe - tunica seroasă (peritoneul) - care aderă de cele două organe
VascularizaĠia arterială provine din ramurile terminale ale arterei mezenterice VascularizaĠia arterială provine din ramurile terminale ale arterei mezenterice
superioare, din care ia naútere artera ileocolică; din aceasta se desprind artera cecală superioare, din care ia naútere artera ileocolică; din aceasta se desprind artera cecală
anterioară, artera cecală posterioară si artera apendiculară; anterioară, artera cecală posterioară si artera apendiculară;
VascularizaĠia venoasă. Venele însoĠesc arterele úi conflueaza în vena ileocolică VascularizaĠia venoasă. Venele însoĠesc arterele úi conflueaza în vena ileocolică
ce se varsă în vena portă. ce se varsă în vena portă.
Limfaticele au acelaúi traiect ca úi vasele sanguine úi se împart în trei grupe: Limfaticele au acelaúi traiect ca úi vasele sanguine úi se împart în trei grupe:
limfatice anterioare, limfatice posterioare si limfatice apendiculare. limfatice anterioare, limfatice posterioare si limfatice apendiculare.
InervaĠia este atribuită ramurilor plexului solar úi mezenteric superior, ramuri care InervaĠia este atribuită ramurilor plexului solar úi mezenteric superior, ramuri care
se distribuie tunicii seroase, musculare úi mucoase. se distribuie tunicii seroase, musculare úi mucoase.
Colonul este cuprins între cec úi rect, de la nivelul valvei ileocecale la nivelul Colonul este cuprins între cec úi rect, de la nivelul valvei ileocecale la nivelul
vertebrei sacrale S3. Pleacă din fosa iliacă dreaptă, în continuarea cecului, merge vertebrei sacrale S3. Pleacă din fosa iliacă dreaptă, în continuarea cecului, merge
ascendent formând colonul ascendent, la nivelul ficatului formează flexura colică dreaptă ascendent formând colonul ascendent, la nivelul ficatului formează flexura colică dreaptă
de unde pleacă colonul transvers până la nivelul splinei unde se formează flexura colică de unde pleacă colonul transvers până la nivelul splinei unde se formează flexura colică
stângă úi apoi coboară descendent, colonul descendent care se continuă cu colonul stângă úi apoi coboară descendent, colonul descendent care se continuă cu colonul
sigmoidian ce străbate fosa iliacă stângă úi coboară în bazin. sigmoidian ce străbate fosa iliacă stângă úi coboară în bazin.
Colonul este fixat prin presa abdominală si prin peritoneu care se aplică direct pe Colonul este fixat prin presa abdominală si prin peritoneu care se aplică direct pe
peretele posterior al abdomenului. Se imparte in: peretele posterior al abdomenului. Se imparte in:
a) Colonul ascendent - între valva ileocecală - úi faĠa viscerală a ficatului, are a) Colonul ascendent - între valva ileocecală - úi faĠa viscerală a ficatului, are
15 cm lungime, ocupă regiunea lombară dreaptă úi partea superioară a fosei iliace drepte. 15 cm lungime, ocupă regiunea lombară dreaptă úi partea superioară a fosei iliace drepte.
Este fixat de peretele posterior al abdomenului prin mezocolon úi are raporturi cu Este fixat de peretele posterior al abdomenului prin mezocolon úi are raporturi cu
rinichiul drept, cu ansele jejuno-ileale. rinichiul drept, cu ansele jejuno-ileale.
b) Flexura colică dreaptă sau unghiul hepatic, este situata în hipocondrul drept, b) Flexura colică dreaptă sau unghiul hepatic, este situata în hipocondrul drept,
se proiectează la nivelul extremităĠii anterioare a coastelor X, XI. se proiectează la nivelul extremităĠii anterioare a coastelor X, XI.
214 214
c) Colonul transvers - are o direcĠie transversală uúor oblic ascendentă de la c) Colonul transvers - are o direcĠie transversală uúor oblic ascendentă de la
ficat spre splină, până la nivelul coastei VIII. Are 50-60 cm lungime, prezentand două ficat spre splină, până la nivelul coastei VIII. Are 50-60 cm lungime, prezentand două
segmente - drept úi stâng. Este fixat prin mezocolonul transvers de peretele abdominal segmente - drept úi stâng. Este fixat prin mezocolonul transvers de peretele abdominal
posterior. Vine în raport cu vezicula biliară, porĠiunea mijlocie a curburii mari a posterior. Vine în raport cu vezicula biliară, porĠiunea mijlocie a curburii mari a
stomacului (superior), ansele intestinului subĠire (inferior), peretele anterior al stomacului (superior), ansele intestinului subĠire (inferior), peretele anterior al
abdomenului (anterior), duoden si capul pancreasului (posterior). abdomenului (anterior), duoden si capul pancreasului (posterior).
d) Flexura colică stângă sau unghiul splenic, este situată mai sus úi mai în d) Flexura colică stângă sau unghiul splenic, este situată mai sus úi mai în
profunzime faĠă de unghiul hepatic. profunzime faĠă de unghiul hepatic.
e) Colonul descendent – coboară până la creasta iliacă stângă, are 14-20 cm úi e) Colonul descendent – coboară până la creasta iliacă stângă, are 14-20 cm úi
este mai fix úi mai profund. Este mai mobil, fiind fixat de peretele posterior abdominal, este mai fix úi mai profund. Este mai mobil, fiind fixat de peretele posterior abdominal,
prin peritoneu, care formează un mezocolon descendent foarte scurt. Are raporturi prin peritoneu, care formează un mezocolon descendent foarte scurt. Are raporturi
anatomice cu muúchiul patrat al lombelor úi cu marginea externă a rinichiului stâng. anatomice cu muúchiul patrat al lombelor úi cu marginea externă a rinichiului stâng.
f) Colonul sigmoidian – de la creasta iliacă stângă trece prin fosa iliacă stângă - f) Colonul sigmoidian – de la creasta iliacă stângă trece prin fosa iliacă stângă -
sigmoidiană- úi coboară în bazin. Are forma literei S, un calibru mai uniform úi o sigmoidiană- úi coboară în bazin. Are forma literei S, un calibru mai uniform úi o
lungime de 45 cm cu două porĠiuni: iliacă - fixă úi scurtă si pelvină - care este mobilă. lungime de 45 cm cu două porĠiuni: iliacă - fixă úi scurtă si pelvină - care este mobilă.
Se mai numeúte si colon ilio-pelvin. Anatomic i se descriu patru porĠiuni: prima Se mai numeúte si colon ilio-pelvin. Anatomic i se descriu patru porĠiuni: prima
porĠiune este verticală, descendentă, de la creasta iliacă înspre fosa iliacă; a doua porĠiune este verticală, descendentă, de la creasta iliacă înspre fosa iliacă; a doua
porĠiune-transversală, trece peste muúchiul psoas; a treia porĠiune cu traiect uúor îndreptat porĠiune-transversală, trece peste muúchiul psoas; a treia porĠiune cu traiect uúor îndreptat
spre fosa iliacă dreaptă; a patra porĠiune coboară paralel cu simfiza sacroiliacă, median. spre fosa iliacă dreaptă; a patra porĠiune coboară paralel cu simfiza sacroiliacă, median.
In structura colonului se gasesc: In structura colonului se gasesc:
- tunica seroasă - acoperă colonul ascemdent úi descendent, iar la nivelul colonului - tunica seroasă - acoperă colonul ascemdent úi descendent, iar la nivelul colonului
transvers úi sigmoid formează mezou. transvers úi sigmoid formează mezou.
- tunica musculară - reprezentată prin fibre longitudinale, al căror traiect este paralel cu - tunica musculară - reprezentată prin fibre longitudinale, al căror traiect este paralel cu
axul lung al colonului úi îúi schimbă direcĠia în funcĠie de traiectul colonului. axul lung al colonului úi îúi schimbă direcĠia în funcĠie de traiectul colonului.
– tunica submucoasă úi mucoasă – tunica submucoasă úi mucoasă
VascularizaĠia arterială - din artera mezenterică superioară úi inferioară din VascularizaĠia arterială - din artera mezenterică superioară úi inferioară din
care se desprind artera colică dreaptă, strângă, mijlocie. care se desprind artera colică dreaptă, strângă, mijlocie.
VascularizaĠia venoasă - venele formează reĠele seroase la nivelul tunicii VascularizaĠia venoasă - venele formează reĠele seroase la nivelul tunicii
mucoase, care se varsă în vena mezenterică superioară úi inferioară úi apoi în vena portă. mucoase, care se varsă în vena mezenterică superioară úi inferioară úi apoi în vena portă.
Rectul este ultima porĠiune a intestinului gros. Limita superioară corespunde Rectul este ultima porĠiune a intestinului gros. Limita superioară corespunde
vertebrei sacrale S3 iar limita inferioară este linia de joncĠiune dintre tegumentul anal úi vertebrei sacrale S3 iar limita inferioară este linia de joncĠiune dintre tegumentul anal úi
pielea perineului. Coboară prin pelvis úi se deschide la exterior prin anus. Prezinta două pielea perineului. Coboară prin pelvis úi se deschide la exterior prin anus. Prezinta două
porĠiuni: - pelvină largă - ampulă cu rol de rezervor; porĠiuni: - pelvină largă - ampulă cu rol de rezervor;
- perineală - îngustă - canal anal de evacuare - perineală - îngustă - canal anal de evacuare
Traiectul rectului este sinuos cu curburi în plan sagital úi în plan frontal. Traiectul rectului este sinuos cu curburi în plan sagital úi în plan frontal.
În plan sagital - în planul superior este flexura sacrală orientată cu concavitatea În plan sagital - în planul superior este flexura sacrală orientată cu concavitatea
anterioară si flexura perineală cu concavitatea posterioară anterioară si flexura perineală cu concavitatea posterioară
În planul frontal - în portiunea superioara exista o flexura cu concavitatea la În planul frontal - în portiunea superioara exista o flexura cu concavitatea la
stânga (în dreptul S3 - S4 ), iar inferior - cu concavitatea la dreapta la nivelul articulaĠiei stânga (în dreptul S3 - S4 ), iar inferior - cu concavitatea la dreapta la nivelul articulaĠiei
sacrococcigiene. sacrococcigiene.
ConformaĠia exterioară .Când este gol are un aspect tubular mai larg în ConformaĠia exterioară .Când este gol are un aspect tubular mai larg în
porĠiunea ampulară. În distensie media are aspect ovoidal. Pe suprafaĠa exterioară porĠiunea ampulară. În distensie media are aspect ovoidal. Pe suprafaĠa exterioară
lipsesc tunicile musculare úi haustrele. lipsesc tunicile musculare úi haustrele.
215 215
ConformaĠia interioară ConformaĠia interioară

- ampula rectală - prezintă plice existente atunci când rectul este gol. - ampula rectală - prezintă plice existente atunci când rectul este gol.
- canalul anal - prezintă coloane alcătuite din fibre musculare longitudinale. - canalul anal - prezintă coloane alcătuite din fibre musculare longitudinale.
- valvule situate la bazele coloanelor (pe care le uneúte) - valvule situate la bazele coloanelor (pe care le uneúte)
- sinusuri anale delimitate între valvule úi peretele anal. - sinusuri anale delimitate între valvule úi peretele anal.
In structura rectului se descriu: In structura rectului se descriu:
- tunica externă - peritoneu - acoperă jumătate din suprafaĠa ampulei; în rest - tunica externă - peritoneu - acoperă jumătate din suprafaĠa ampulei; în rest
este înlocuit de Ġesutul conjunctiv lax. este înlocuit de Ġesutul conjunctiv lax.
- tunica musculară - este formată din fibre longitudinale úi circulare ; - tunica musculară - este formată din fibre longitudinale úi circulare ;
- strat submucos - conĠine reĠele vasculare úi mai ales plexuri venoase. - strat submucos - conĠine reĠele vasculare úi mai ales plexuri venoase.
- tunica mucoasă - formată din epiteliu. - tunica mucoasă - formată din epiteliu.
Anusul este orificiul de deschidere al rectului la exterior, în profunzimea Anusul este orificiul de deschidere al rectului la exterior, în profunzimea
úanĠului interfesier. úanĠului interfesier.
VascularizaĠia arterială este asigurata prin arterele rectale: superioare, mijlocii, VascularizaĠia arterială este asigurata prin arterele rectale: superioare, mijlocii,
inferioare. inferioare.
VascularizaĠia venoasă este reprezentata de venele care formează iniĠial un plex VascularizaĠia venoasă este reprezentata de venele care formează iniĠial un plex
venos úi apoi se varsă în vena rectală: superioare, mijlocii, inferioare tributare venei venos úi apoi se varsă în vena rectală: superioare, mijlocii, inferioare tributare venei
iliace interne. iliace interne.
VIII. Glandele anexe ale tubului digestiv VIII. Glandele anexe ale tubului digestiv
Tubul digestiv este însoĠit de glandele anexe, aúezate "paralel" cu tubul digestiv, Tubul digestiv este însoĠit de glandele anexe, aúezate "paralel" cu tubul digestiv,
produsul lor de secreĠie descărcându-se în segmente ale tubului digestive. Glandele produsul lor de secreĠie descărcându-se în segmente ale tubului digestive. Glandele
salivare au fost descrise anterior. salivare au fost descrise anterior.
Ficatul este cel mai voluminos viscer, un segment glandular cu funcĠii Ficatul este cel mai voluminos viscer, un segment glandular cu funcĠii
multiple. Se studiază în cadrul aparatului digestiv pentru că provine din aceleaúi structuri multiple. Se studiază în cadrul aparatului digestiv pentru că provine din aceleaúi structuri
embrionare ca úi acesta iar căile biliare extrahepatice îúi varsă produsul de secreĠie în embrionare ca úi acesta iar căile biliare extrahepatice îúi varsă produsul de secreĠie în
duoden. duoden.
Este un organ foarte vascularizat cu greutate de 1900-2000 g; diametru Este un organ foarte vascularizat cu greutate de 1900-2000 g; diametru
transversal de 28 cm; diametrul antero-posterior de 18 cm; diametrul vertical 8 cm (lobul transversal de 28 cm; diametrul antero-posterior de 18 cm; diametrul vertical 8 cm (lobul
drept). Culoarea este roúie-brună iar consistenĠa dură; este friabil, puĠin elastic. drept). Culoarea este roúie-brună iar consistenĠa dură; este friabil, puĠin elastic.
Ca localizare este un organ asimetric, cea mai mare parte este în jumătatea Ca localizare este un organ asimetric, cea mai mare parte este în jumătatea
dreaptă a abdomenului úi restul în jumătatea stângă. Proiectia se realizează in hipocondrul dreaptă a abdomenului úi restul în jumătatea stângă. Proiectia se realizează in hipocondrul
drept úi epigastru, sub diafragm. drept úi epigastru, sub diafragm.
Ficatul se fixează în abdomen, datorită presei abdominale, datorită ligamentelor, Ficatul se fixează în abdomen, datorită presei abdominale, datorită ligamentelor,
care îl leagă de organele vecine úi datorită venei cave inferioare úi venei ombilicale. care îl leagă de organele vecine úi datorită venei cave inferioare úi venei ombilicale.
ConformaĠia exterioară. Ficatul are două feĠe: inferioară viscerală si superioară ConformaĠia exterioară. Ficatul are două feĠe: inferioară viscerală si superioară
diafragmatică, separate prin marginea inferioară úi două extremităĠi. La exterior apare diafragmatică, separate prin marginea inferioară úi două extremităĠi. La exterior apare
format din doi lobi: drept, stâng, separati prin ligamentul falciform care este aúezat în format din doi lobi: drept, stâng, separati prin ligamentul falciform care este aúezat în
planul mediosagital. planul mediosagital.
FaĠa viscerală, inferioară cuprinde: hilul úi are trei úanĠuri cu direcĠie antero- FaĠa viscerală, inferioară cuprinde: hilul úi are trei úanĠuri cu direcĠie antero-
posterioară: úanĠul sagital drept si stâng si santul transversal. Aceste santuri sunt legate posterioară: úanĠul sagital drept si stâng si santul transversal. Aceste santuri sunt legate
între ele, ceea ce realizează aspectul literei H. între ele, ceea ce realizează aspectul literei H.
216 216
SanĠul sagital stâng are o parte anterioară úi o parte posterioară, care conĠine SanĠul sagital stâng are o parte anterioară úi o parte posterioară, care conĠine
ligamentul rotund úi canalul venos. ligamentul rotund úi canalul venos.
SanĠul sagital drept are tot două segmente: fosa vezicii biliare anterior, iar SanĠul sagital drept are tot două segmente: fosa vezicii biliare anterior, iar
posterior úanĠul venei cave inferioare. posterior úanĠul venei cave inferioare.
SanĠul transversal conĠine hilul ficatului. SanĠul transversal conĠine hilul ficatului.
Cele trei úanĠuri împart faĠa viscerală în trei zone: - 2 zone laterale (zone Cele trei úanĠuri împart faĠa viscerală în trei zone: - 2 zone laterale (zone
marginale, dreaptă úi stângă) si zona mijlocie. La randul sau aceasta se imparte in zona marginale, dreaptă úi stângă) si zona mijlocie. La randul sau aceasta se imparte in zona
marginii drepte - corespunde lobului drept úi este în raport cu colonul, rinichiul, marginii drepte - corespunde lobului drept úi este în raport cu colonul, rinichiul,
glandele suprarenalele, duodenul si zona marginii stângi - corespunde lobului stâng úi are glandele suprarenalele, duodenul si zona marginii stângi - corespunde lobului stâng úi are
raport cu stomacul. raport cu stomacul.
FaĠa diafragmatică, superioară, convexă este acoperită de peritoneu în cea mai FaĠa diafragmatică, superioară, convexă este acoperită de peritoneu în cea mai
mare parte úi se găseúte sub cupola diafragmului. Pe această faĠă se observă limita dintre mare parte úi se găseúte sub cupola diafragmului. Pe această faĠă se observă limita dintre
lobul drept hepatic úi lobul stâng, demarcaĠie realizată prin ligamentul falciform numit si lobul drept hepatic úi lobul stâng, demarcaĠie realizată prin ligamentul falciform numit si
suspensor, pentru că leagă ficatul de diafragmIn acest mod ficatul, prin lobul drept, are suspensor, pentru că leagă ficatul de diafragmIn acest mod ficatul, prin lobul drept, are
raporturi de vecinătate cu baza plămânului drept úi cu ultimele coaste. raporturi de vecinătate cu baza plămânului drept úi cu ultimele coaste.
Marginea anterioară este oblică de jos în sus úi are două scobituri ce corespund Marginea anterioară este oblică de jos în sus úi are două scobituri ce corespund
ligamentului rotund úi incizurii cistice. Marginea anterioară a lobului hepatic stâng vine ligamentului rotund úi incizurii cistice. Marginea anterioară a lobului hepatic stâng vine
în raport cu coastele VI úi VII. în raport cu coastele VI úi VII.
Marginea posterioară-este neregulată úI foarte aproape de elemente anatomice Marginea posterioară-este neregulată úI foarte aproape de elemente anatomice
care vin din torace sau se duc în torace. care vin din torace sau se duc în torace.
Structura ficatului. Ficatul este învelit la exterior de două membrane (peritoneul Structura ficatului. Ficatul este învelit la exterior de două membrane (peritoneul
úi tunica fibroasă); în interior se găseúte parenchim hepatic úi tunica fibroasă); în interior se găseúte parenchim hepatic
Invelisurile hepatice. Peritoneul visceral formează tunica seroasă. Sub peritoneu Invelisurile hepatice. Peritoneul visceral formează tunica seroasă. Sub peritoneu
se gaseste tunica fibroasă numită capsula Glisson, din care pleacă prelungiri conjunctive se gaseste tunica fibroasă numită capsula Glisson, din care pleacă prelungiri conjunctive
în parenchim formând stroma conjunctivo-vasculară. De la acest nivel se desprind septuri în parenchim formând stroma conjunctivo-vasculară. De la acest nivel se desprind septuri
conjunctive ce separă lobulii hepatici. conjunctive ce separă lobulii hepatici.
Parenchimul hepatic Unitatea morfofuncĠională a ficatului este reprezentat de Parenchimul hepatic Unitatea morfofuncĠională a ficatului este reprezentat de
lobulul hepatic format din parenchimul tributar unei vene centrale (vena centrolobulară). lobulul hepatic format din parenchimul tributar unei vene centrale (vena centrolobulară).
Lobulul hepatic are formă prismatică triunghiulară; între lobuli se delimitează Lobulul hepatic are formă prismatică triunghiulară; între lobuli se delimitează
spaĠiul port în care se găsesc ramificaĠii ale venei porte si un duct biliar. În cadrul spaĠiul port în care se găsesc ramificaĠii ale venei porte si un duct biliar. În cadrul
lobulului celulele sunt aúezate sub forma unor lame legate între ele, cu dispozitie lobulului celulele sunt aúezate sub forma unor lame legate între ele, cu dispozitie
radiala. În grosimea unei lame, între două celule hepatice (hepatocite) se delimitează radiala. În grosimea unei lame, între două celule hepatice (hepatocite) se delimitează
canaliculele biliare. Canaliculele biliare se adună în canale colectoare care converg radiar canaliculele biliare. Canaliculele biliare se adună în canale colectoare care converg radiar
spre vena situată în centrul lobulului. La locul de întâlnire a mai multor lobuli se spre vena situată în centrul lobulului. La locul de întâlnire a mai multor lobuli se
delimitează spaĠiul interlobular care conĠine vena interlobulară, artera interlobulară úi delimitează spaĠiul interlobular care conĠine vena interlobulară, artera interlobulară úi
canaliculul biliar interlobular. Aceste trei elemente formează triada Glisson. canaliculul biliar interlobular. Aceste trei elemente formează triada Glisson.
Hepatocitul are aspect poligonal, prezentand un pol vascular ce vine în contact cu Hepatocitul are aspect poligonal, prezentand un pol vascular ce vine în contact cu
capilarele sinusoide (ramificaĠii ale venei porte) úi un pol biliar ce vine în raport cu capilarele sinusoide (ramificaĠii ale venei porte) úi un pol biliar ce vine în raport cu
canaliculele biliare. canaliculele biliare.
VascularizaĠia ficatului este dubla: nutritiva si functionala. VascularizaĠia ficatului este dubla: nutritiva si functionala.
CirculaĠia nutritivă asigură aportul de sânge bogat în oxigen prin artera CirculaĠia nutritivă asigură aportul de sânge bogat în oxigen prin artera
hepatică, ramură din trunchiul celiac. Sângele, după ce a asigurat nutriĠia ficatului, se hepatică, ramură din trunchiul celiac. Sângele, după ce a asigurat nutriĠia ficatului, se
varsă în venele hepatice, acestea părăsesc ficatul pe la polul superior, drenand în vena varsă în venele hepatice, acestea părăsesc ficatul pe la polul superior, drenand în vena
cavă inferioară. . cavă inferioară. .
217 217
CirculaĠia funcĠională se face prin vena portă care aduce sângele cu substanĠe CirculaĠia funcĠională se face prin vena portă care aduce sângele cu substanĠe
nutritive, absorbite la nivelul organelor digestive abdominale. Aceste substanĠe vor fi nutritive, absorbite la nivelul organelor digestive abdominale. Aceste substanĠe vor fi
prelucrate úi depozitate la nivelul ficatului. De aici sângele este condus tot prin venele prelucrate úi depozitate la nivelul ficatului. De aici sângele este condus tot prin venele
hepatice apoi în vena portă. hepatice apoi în vena portă.
Ficatul are un sistem vascular alcătuit din doi pediculi. Ficatul are un sistem vascular alcătuit din doi pediculi.
- pedicul aferent (inferior) al circulaĠiei de aport, format din artera hepatică úi vena - pedicul aferent (inferior) al circulaĠiei de aport, format din artera hepatică úi vena
portă, la care se adaugă vase limfatice, nervi, ductul hepatic. portă, la care se adaugă vase limfatice, nervi, ductul hepatic.
- pedicul eferent (superior) format de venele hepatice - pedicul eferent (superior) format de venele hepatice
Venele hepatice se împart în: vena dreaptă, vena stângă, vena mijlocie. Venele hepatice se împart în: vena dreaptă, vena stângă, vena mijlocie.
InervaĠia - provine din nervul vag úi plexul celiac. InervaĠia - provine din nervul vag úi plexul celiac.
Caile biliare. Se împart în căi biliare intrahepatice (în interiorul ficatului) úi căi biliare Caile biliare. Se împart în căi biliare intrahepatice (în interiorul ficatului) úi căi biliare
extrahepatice. extrahepatice.
1) Căile biliare intrahepatice încep cu canaliculele biliare - intralobulare 1) Căile biliare intrahepatice încep cu canaliculele biliare - intralobulare
perilobulare, interlobulare, biliforme; se adună în cele două ducte hepatice drept úi perilobulare, interlobulare, biliforme; se adună în cele două ducte hepatice drept úi
stâng, care drenează astfel bila de la nivelul ficatului. stâng, care drenează astfel bila de la nivelul ficatului.
2) Căile biliare extrahepatice 2) Căile biliare extrahepatice
Cuprind calea biliară principală cu o lungime de 8-9 cm formată din unirea Cuprind calea biliară principală cu o lungime de 8-9 cm formată din unirea
canalelor hepatice provenite de la cei doi lobi hepatici, canalul hepatic drept úi canalul canalelor hepatice provenite de la cei doi lobi hepatici, canalul hepatic drept úi canalul
hepatic stâng. Se formeaza astfel canalul hepatic comun, continuat de ductul coledoc . hepatic stâng. Se formeaza astfel canalul hepatic comun, continuat de ductul coledoc .
Căile biliare extrahepatice sunt situate sub ficat, răspund epigastrului, se găsesc în Căile biliare extrahepatice sunt situate sub ficat, răspund epigastrului, se găsesc în
pediculul (hilul) hepatic înaintea venei porte, se unesc cu ductul cistic úi formează ductul pediculul (hilul) hepatic înaintea venei porte, se unesc cu ductul cistic úi formează ductul
(canalul) coledoc. (canalul) coledoc.
Ductul coledoc - continuă ca traiect ductul hepatic comun, úi se varsă în duoden, Ductul coledoc - continuă ca traiect ductul hepatic comun, úi se varsă în duoden,
având trei porĠiuni: retropancreatică, retroduodenală, intraparietală (locul de deschidere având trei porĠiuni: retropancreatică, retroduodenală, intraparietală (locul de deschidere
în peretele duodenal) în peretele duodenal)
Ductul cistic leagă vezica biliară de calea biliară principală, prezintă porĠiuni Ductul cistic leagă vezica biliară de calea biliară principală, prezintă porĠiuni
dilatate alternând cu porĠiuni îngustate. Prin acest canal, în perioada dintre mese, bila dilatate alternând cu porĠiuni îngustate. Prin acest canal, în perioada dintre mese, bila
ajunge în vezica biliară úi apoi se scurge în coledoc înapoi în timpul meselor. ajunge în vezica biliară úi apoi se scurge în coledoc înapoi în timpul meselor.
3) Aparatul diverticular este format din vezicula biliară úi ductul (canalul) 3) Aparatul diverticular este format din vezicula biliară úi ductul (canalul)
cistic. cistic.
Vezica biliară-colecistul este un rezervor anexat căilor biliare, de excreĠie, Vezica biliară-colecistul este un rezervor anexat căilor biliare, de excreĠie,
în care se acumulează bila în intervalul dintre mese. Este situat pe faĠa viscerală a în care se acumulează bila în intervalul dintre mese. Este situat pe faĠa viscerală a
ficatului în fosa vezicii biliare, are o capacitate de 5-60 cm3,, formă de pară úi i se descriu ficatului în fosa vezicii biliare, are o capacitate de 5-60 cm3,, formă de pară úi i se descriu
trei porĠiuni: trei porĠiuni:
a) fundul - la extremitatea anterioară, este învelit de peritoneu. Se proiectează pe a) fundul - la extremitatea anterioară, este învelit de peritoneu. Se proiectează pe
peretele abdomenului anterior de coasta a X a. peretele abdomenului anterior de coasta a X a.
b) corpul - partea aderentă de faĠa viscerală a ficatului se îngustează spre col b) corpul - partea aderentă de faĠa viscerală a ficatului se îngustează spre col
c) colul este extremitatea profundă a vezicii biliare situat în stânga corpului c) colul este extremitatea profundă a vezicii biliare situat în stânga corpului
vezicii, prezintă neregularităĠi pe suprafaĠa externă, cea mai mare numindu-se bazinet. vezicii, prezintă neregularităĠi pe suprafaĠa externă, cea mai mare numindu-se bazinet.
Este liber úi nu aderă de ficat. Este liber úi nu aderă de ficat.
În interior vezica biliară, goală, prezintă o mucoasă cu numeroase cute numite În interior vezica biliară, goală, prezintă o mucoasă cu numeroase cute numite
plicele tunicii mucoase, care dispar atunci când este plină. plicele tunicii mucoase, care dispar atunci când este plină.
218 218
Structura căilor biliare extrahepatice este reprezentata de: Structura căilor biliare extrahepatice este reprezentata de:
- tunica internă - mucoasă alcătuită din epiteliu de tip intestinal. - tunica internă - mucoasă alcătuită din epiteliu de tip intestinal.
- tunica externă - fibromusculară - alcătuită din Ġesut fibros cu fibre musculare netede. - tunica externă - fibromusculară - alcătuită din Ġesut fibros cu fibre musculare netede.
Dispuse circular formează aparatul sfincterian în porĠiunea terminală a coledocului, Dispuse circular formează aparatul sfincterian în porĠiunea terminală a coledocului,
alcătuit din trei sfinctere : alcătuit din trei sfinctere :
- sfincterul ductului coledoc - sfincterul ductului coledoc
- sfincterul ampulei hepatopancreatic (sfincter Oddi) - sfincterul ampulei hepatopancreatic (sfincter Oddi)
- sfincterul ductului pancreatic (al canalului Wirsung) - sfincterul ductului pancreatic (al canalului Wirsung)
VascularizaĠia arterială se realizeaza prin artera cistică. VascularizaĠia arterială se realizeaza prin artera cistică.
VascularizaĠia venoasă - venele au traiect invers decât arterele úi se varsă în vena VascularizaĠia venoasă - venele au traiect invers decât arterele úi se varsă în vena
portă. portă.
InervaĠia este vegetativă prin plexul celiac úi prin nervul vag (X). InervaĠia este vegetativă prin plexul celiac úi prin nervul vag (X).
Pancreasul este o glandă voluminoasă cu dublă secreĠie: exocrină úi endocrină, Pancreasul este o glandă voluminoasă cu dublă secreĠie: exocrină úi endocrină,
anexată duodenului. Pentru că prezintă analogii cu glandele salivare a fost numit úi anexată duodenului. Pentru că prezintă analogii cu glandele salivare a fost numit úi
glandă salivară abdominală. Este situat în etajul superior al abdomenului, posterior de glandă salivară abdominală. Este situat în etajul superior al abdomenului, posterior de
stomac, prevertebral (anterior de vertebrele lombare L1 úI L2). Este fixat în abdomen prin stomac, prevertebral (anterior de vertebrele lombare L1 úI L2). Este fixat în abdomen prin
vase de sânge úi canale excretoare, care îl leagă de duoden, úi numai prin vase sanguine vase de sânge úi canale excretoare, care îl leagă de duoden, úi numai prin vase sanguine
ce îl leagă de splină. Este un organ retroperitoneal, aúezat transversal, cu o greutate de ce îl leagă de splină. Este un organ retroperitoneal, aúezat transversal, cu o greutate de
aproximativ 70 grame aproximativ 70 grame
ConformaĠia exterioară. Forma pancreasului este neregulată, fiind alungit în ConformaĠia exterioară. Forma pancreasului este neregulată, fiind alungit în
sens transversal, cu o extremitate dreaptă - voluminoasă úi o porĠiune stângă ascuĠită. sens transversal, cu o extremitate dreaptă - voluminoasă úi o porĠiune stângă ascuĠită.
ConsistenĠa este fermă, elastică, lungimea de 15 - 20 cm. ConsistenĠa este fermă, elastică, lungimea de 15 - 20 cm.
Extremitatea dreaptă, capul pancreasului, adăpostit de potcoava duodenală, are Extremitatea dreaptă, capul pancreasului, adăpostit de potcoava duodenală, are
un contur neregulat; este legat de duoden prin Ġesut conjunctiv. Posterior capul un contur neregulat; este legat de duoden prin Ġesut conjunctiv. Posterior capul
pancreasului vine în raport cu aorta abdominală, de care este separat printr-o lamă de pancreasului vine în raport cu aorta abdominală, de care este separat printr-o lamă de
Ġesut conjunctiv fibros. Tot posterior capul pancreasului se află în vecinătatea Ġesut conjunctiv fibros. Tot posterior capul pancreasului se află în vecinătatea
coledocului. Anterior se învecinează cu artere importante, care irigă segmente ale tubului coledocului. Anterior se învecinează cu artere importante, care irigă segmente ale tubului
digestive úi cu mezocolonul transvers. digestive úi cu mezocolonul transvers.
Extremitatea stânga este oblică, se numeúte corp, terminat prin coadă. Are formă Extremitatea stânga este oblică, se numeúte corp, terminat prin coadă. Are formă
de prismă triunghiulară cu trei feĠe: superioară, anterioară úi inferioară úi două margini de prismă triunghiulară cu trei feĠe: superioară, anterioară úi inferioară úi două margini
superioară úi inferioară. FaĠa posterioară este în raport cu aorta, venele mezenterice úi superioară úi inferioară. FaĠa posterioară este în raport cu aorta, venele mezenterice úi
rinichiul stâng. FaĠa anterioară vine în raport cu peritoneul. rinichiul stâng. FaĠa anterioară vine în raport cu peritoneul.
Între capul pancreasului úI corp se află istmul pancreatic sau colul pancreatic, cu Între capul pancreasului úI corp se află istmul pancreatic sau colul pancreatic, cu
două feĠe úi două margini. două feĠe úi două margini.
Coada pancreasului este parte a extremităĠii stângi, fiind greu de delimitat de Coada pancreasului este parte a extremităĠii stângi, fiind greu de delimitat de
corpul pancreasului. corpul pancreasului.
Conformatie interioara. Pancreasul este o glanda mixtă - amificrină - cu Conformatie interioara. Pancreasul este o glanda mixtă - amificrină - cu
secreĠie - exo úi endocrină. La periferie prezintă o capsulă conjunctivă ce se continuă în secreĠie - exo úi endocrină. La periferie prezintă o capsulă conjunctivă ce se continuă în
interior prin stromă formată din septuri conjunctivo-vasculare care separă lobi úi lobuli. interior prin stromă formată din septuri conjunctivo-vasculare care separă lobi úi lobuli.
În structura glandei pancreatice se disting două părĠi componente: În structura glandei pancreatice se disting două părĠi componente:
- masa principală cu funcĠie exocrină, secretă sucul pancreatic ce se varsă în - masa principală cu funcĠie exocrină, secretă sucul pancreatic ce se varsă în
duoden, unde participă la procesele de digestie chimică (acini pancreatici). duoden, unde participă la procesele de digestie chimică (acini pancreatici).
219 219
- o parte mai mică cu funcĠie endocrină alcătuită din grămezi de celule ce - o parte mai mică cu funcĠie endocrină alcătuită din grămezi de celule ce
formează insulele Langerhans care secretă insulina úi glucagonul formează insulele Langerhans care secretă insulina úi glucagonul
a) Pancreasul exocrin reprezintă 97 % din masa glandei. Structural pancreasul a) Pancreasul exocrin reprezintă 97 % din masa glandei. Structural pancreasul
exocrin este format din acinii pancreatici, care au un perete propriu, un epiteliu secretor úi exocrin este format din acinii pancreatici, care au un perete propriu, un epiteliu secretor úi
o cavitate. Din acini ia naútere úi un sistem canalicular excretor care formează ducte o cavitate. Din acini ia naútere úi un sistem canalicular excretor care formează ducte
colectoare, ce se termină în ductul principal Wirsung úi în canalul pancreatic secundar. colectoare, ce se termină în ductul principal Wirsung úi în canalul pancreatic secundar.
Ambele se deschid în duoden prin orficiul prevăzut cu sfincterul Oddi. Ambele se deschid în duoden prin orficiul prevăzut cu sfincterul Oddi.
b) Pancreasul endocrin reprezintă 3% din volumul glandei si este alcătuit din b) Pancreasul endocrin reprezintă 3% din volumul glandei si este alcătuit din
insulele Langerhans, formate din cordoane celulare de două tipuri: insulele Langerhans, formate din cordoane celulare de două tipuri:
-A (alfa) -) secretă insulina; glucagon -A (alfa) -) secretă insulina; glucagon
- B (beta) - mai numeroase - secretă insulina - B (beta) - mai numeroase - secretă insulina
- C - precursoare ale celulelor A - C - precursoare ale celulelor A
c) Canalele execretoare. Canalul Wirsung străbate pancreasul de la coadă spre c) Canalele execretoare. Canalul Wirsung străbate pancreasul de la coadă spre
cap, unde se alătură canalului coledoc úi se deschid împreună prin ampula lui Vater în cap, unde se alătură canalului coledoc úi se deschid împreună prin ampula lui Vater în
duoden, printr-un sfincter prezentat mai sus, sfincterul Oddi. duoden, printr-un sfincter prezentat mai sus, sfincterul Oddi.
Canalul pancreatic accesor ia naútere din canalul principal, străbate capul Canalul pancreatic accesor ia naútere din canalul principal, străbate capul
pancreasului úi se deschide în duoden. pancreasului úi se deschide în duoden.
VascularizaĠia arterială este realizată de artera hepatică comună úi artera VascularizaĠia arterială este realizată de artera hepatică comună úi artera
mezenterică superioară, la care se adaugă ramuri din arterele hepatică úi splenică. mezenterică superioară, la care se adaugă ramuri din arterele hepatică úi splenică.
VascularizaĠia venoasă- venele au traiect paralel cu arterele úi se varsă în vena VascularizaĠia venoasă- venele au traiect paralel cu arterele úi se varsă în vena
splenică úi apoi în vena portă. splenică úi apoi în vena portă.
Pancreasul dispune de o bogată reĠea de vase capilare, care se grupează în Pancreasul dispune de o bogată reĠea de vase capilare, care se grupează în
limfatice superioare, inferioare, drepte, stângi, care traversează multiple staĠii ganglionare limfatice superioare, inferioare, drepte, stângi, care traversează multiple staĠii ganglionare
abdominale. abdominale.
InervaĠia pancreasului provine din plexul solar, ramuri care ajung să formeze plexuri InervaĠia pancreasului provine din plexul solar, ramuri care ajung să formeze plexuri
nervoase periacinoase. nervoase periacinoase.
Consideratii clinice Consideratii clinice

Patologia faringelui. InflamaĠiile faringo-amigdaliene se numesc angine. Exudatul Patologia faringelui. InflamaĠiile faringo-amigdaliene se numesc angine. Exudatul
faringian poate evidenĠia cauza. faringian poate evidenĠia cauza.
Patologia esofagului include: Patologia esofagului include:

- tulburări motorii - tulburări motorii
- reflux esofagian ; reprezintă o returnare a conĠinutului gastric, determinată - reflux esofagian ; reprezintă o returnare a conĠinutului gastric, determinată
de o insuficienĠă a segmentului esofagin inferior sau de o intrare oblică a de o insuficienĠă a segmentului esofagin inferior sau de o intrare oblică a
esofagului în stomac. Principalele simptome sunt pirozisul úi regurgitaĠia. esofagului în stomac. Principalele simptome sunt pirozisul úi regurgitaĠia.
- hernia hiatală ; reprezintă o protruziune a unei porĠiuni a stomacului prin - hernia hiatală ; reprezintă o protruziune a unei porĠiuni a stomacului prin
hiatusul esofagian, produsă permanent sau intermitent hiatusul esofagian, produsă permanent sau intermitent
- esofagite ; reprezintă o inflamaĠie acută sau cronică a mucoasei - esofagite ; reprezintă o inflamaĠie acută sau cronică a mucoasei
esofagiene ; esofagiene ;
- stenoze esofagiene : peptice (disfagia progresivă) sau maligne (disfagie - stenoze esofagiene : peptice (disfagia progresivă) sau maligne (disfagie
permanentă, scăderi în greutate) permanentă, scăderi în greutate)
- diverticuli esofagieni - diverticuli esofagieni
220 220
Durerea abdominală. Poate apare brusc, acut, de intensitate mare (colică) sau Durerea abdominală. Poate apare brusc, acut, de intensitate mare (colică) sau
este de intensitate mică si durată lungă (cronică). Cauzele sunt reprezentate de : este de intensitate mică si durată lungă (cronică). Cauzele sunt reprezentate de :
- perforaĠia unui viscer abdominal úi iritaĠie peritoneală (peritonita) ; - perforaĠia unui viscer abdominal úi iritaĠie peritoneală (peritonita) ;
constituie o urgenĠă medico-chirurgicală constituie o urgenĠă medico-chirurgicală
- durere de origine vasculară produsă prin ischemie acută : infarct - durere de origine vasculară produsă prin ischemie acută : infarct
mezenteric, infarcte de organ mezenteric, infarcte de organ
- durere de cauză parietală, determinată de afecĠiuni ale coloanei vertebrale - durere de cauză parietală, determinată de afecĠiuni ale coloanei vertebrale
úi ale nervilor rahidieni (discopatii, hernii de disc, spondiloze) úi ale nervilor rahidieni (discopatii, hernii de disc, spondiloze)
- durere de origine centrală în tabes úi tumori cerebrale ; - durere de origine centrală în tabes úi tumori cerebrale ;
- dureri de cauză extraparietală : dureri iradiate de la plămâni úi inimă - dureri de cauză extraparietală : dureri iradiate de la plămâni úi inimă
Simptomele care însoĠesc durerea sunt reprezentate de modificări de apetit, Simptomele care însoĠesc durerea sunt reprezentate de modificări de apetit,
greĠuri, vărsături, tulburări de tranzit intestinal (diaree, constipaĠie). greĠuri, vărsături, tulburări de tranzit intestinal (diaree, constipaĠie).
Cauzele durerii sunt multiple Cauzele durerii sunt multiple
A. Durerea acută : A. Durerea acută :
- gastro-intestinală ; apare în ulcer gastro-duodenal, apendicită acută, - gastro-intestinală ; apare în ulcer gastro-duodenal, apendicită acută,
ocluzie intestinală, infarct mezenteric úi toxinfecĠii alimentare ; ocluzie intestinală, infarct mezenteric úi toxinfecĠii alimentare ;
- hepato-biliară ; apare în colecistita acută, colica biliară determinată de - hepato-biliară ; apare în colecistita acută, colica biliară determinată de
litiază ; litiază ;
- pancreatică ; în pancreatita acută ; - pancreatică ; în pancreatita acută ;
- alte cauze : colica reno-ureterală, sarcina ectopică ruptă - alte cauze : colica reno-ureterală, sarcina ectopică ruptă
- cauze rare : parazitoze, infarct splenic, rupturi de organe, anevrism - cauze rare : parazitoze, infarct splenic, rupturi de organe, anevrism
disecant de aortă, infarct miocardic, crize de hemoliză acută. disecant de aortă, infarct miocardic, crize de hemoliză acută.
B. Durere cronică B. Durere cronică
- de cauză digestivă : în reflux gastro-esofagian, ulcer gastro-duodenal, - de cauză digestivă : în reflux gastro-esofagian, ulcer gastro-duodenal,
pancreatită cronică, colecistopatie cronică, apendicită cronică, diverticuli ; pancreatită cronică, colecistopatie cronică, apendicită cronică, diverticuli ;
de cauză extradigestivă : boli ale coloanei vertebrale, boli ale peretelui abdominal. de cauză extradigestivă : boli ale coloanei vertebrale, boli ale peretelui abdominal.
GreaĠa. Poate fi un simptom solitar sau poate preceda vărsăturile. Poate fi GreaĠa. Poate fi un simptom solitar sau poate preceda vărsăturile. Poate fi
percepută ca senzaĠie de repulsie faĠă de alimente sau ca nevoia de a vărsa. Poate fi percepută ca senzaĠie de repulsie faĠă de alimente sau ca nevoia de a vărsa. Poate fi
însoĠită de tulburări nervoase, tulburări vasomotorii (paloare, transpiraĠii, tahicardie, însoĠită de tulburări nervoase, tulburări vasomotorii (paloare, transpiraĠii, tahicardie,
hipotensiune arterială, senzaĠie de gol). hipotensiune arterială, senzaĠie de gol).
Cauzele cele mai frecvente sunt : Cauzele cele mai frecvente sunt :
- digestive : gastrite, duodenite, ulcer, colite, afecĠiuni hepato-biliare, - digestive : gastrite, duodenite, ulcer, colite, afecĠiuni hepato-biliare,
pncreatice, colici biliare ; pncreatice, colici biliare ;
- extardigestive : sarcină, colici reno-uretrale, migrene de diverse etiologii, - extardigestive : sarcină, colici reno-uretrale, migrene de diverse etiologii,
boli renale, neurologice, etilism, hipercalcemii, rău de mare, intoxicaĠii boli renale, neurologice, etilism, hipercalcemii, rău de mare, intoxicaĠii
medicamentoase (digitalice, unele antibiotice -tetraciclină, negram, medicamentoase (digitalice, unele antibiotice -tetraciclină, negram,
metronidazol). metronidazol).
Vărsăturile. Reprezintă eliminarea bruscă úi forĠată pe gură a conĠinutului gastric Vărsăturile. Reprezintă eliminarea bruscă úi forĠată pe gură a conĠinutului gastric
úi intestinal, precedată sau nu de greaĠă. Pot fi de acuză centrală sau periferică. úi intestinal, precedată sau nu de greaĠă. Pot fi de acuză centrală sau periferică.
Vărsăturile periferice sunt frecvent întâlnite în boli digestive (gstrite, duodenite, Vărsăturile periferice sunt frecvent întâlnite în boli digestive (gstrite, duodenite,
hepatite acute úi cronice, afecĠiuni biliare, pancreatite, paritonite), boli extradigestive hepatite acute úi cronice, afecĠiuni biliare, pancreatite, paritonite), boli extradigestive
(afectări ale urechii medii úi labirintice, sindroame febrile). (afectări ale urechii medii úi labirintice, sindroame febrile).
Vărsăturile centrale sunt spontane, explozive, fără efort úi neprecedate de greaĠă ; Vărsăturile centrale sunt spontane, explozive, fără efort úi neprecedate de greaĠă ;
se întâlnesc în tumori, accidente vasculate cerebrale, traumatisme craniene. se întâlnesc în tumori, accidente vasculate cerebrale, traumatisme craniene.
Hematemeza úi melena. Hematemeza este definită ca eliminarea prin vărsături de Hematemeza úi melena. Hematemeza este definită ca eliminarea prin vărsături de
sânge proaspăt sau digerat provenit din stomac úi duoden. Melena reprezintă eliminarea sânge proaspăt sau digerat provenit din stomac úi duoden. Melena reprezintă eliminarea
221 221
de sânge digerat prin scaun, având la origine o sângerare digestivă superioară (scaune de sânge digerat prin scaun, având la origine o sângerare digestivă superioară (scaune
lucioase, de culoare neagră ca păcura). lucioase, de culoare neagră ca păcura).
Cauzele sunt multiple : ulcer gastric úi duodenal, rupturi ale varicelor esogastrice Cauzele sunt multiple : ulcer gastric úi duodenal, rupturi ale varicelor esogastrice
la cirotici, gastrită acută hemoragică, polipoză gastrică, tumori maligne, hernie hiatală, la cirotici, gastrită acută hemoragică, polipoză gastrică, tumori maligne, hernie hiatală,
uremie, TBC, parazitoze. uremie, TBC, parazitoze.
Hematemeza se diferenĠiază de hemoragia esofagiană, hemoptizie úi epistaxis Hematemeza se diferenĠiază de hemoragia esofagiană, hemoptizie úi epistaxis
Melena se deosebeúte de scaunul închis la culoare indus de alimente (spanac), Melena se deosebeúte de scaunul închis la culoare indus de alimente (spanac),
medicamente (fier, bismut, cărbune medicinal), hemoragii digestive inferioare produse de medicamente (fier, bismut, cărbune medicinal), hemoragii digestive inferioare produse de
ano sau rectoragii (sânge roúu), hemoroizi sângerânzi, tumori anorectale, rectocolită ano sau rectoragii (sânge roúu), hemoroizi sângerânzi, tumori anorectale, rectocolită
ulcero-hemoragică, dizinterie. ulcero-hemoragică, dizinterie.
Tulburări ale apetitului : Tulburări ale apetitului :
- Hiperorexia (exagerarea apetitului) în ulcerul duodenal, hipertiroidie, - Hiperorexia (exagerarea apetitului) în ulcerul duodenal, hipertiroidie,
parazitoză intestinală, polifagie în diabet zaharat, bulimie (foame de lup) parazitoză intestinală, polifagie în diabet zaharat, bulimie (foame de lup)
cu revenirea senzaĠiei de foame imediat după mese. Acoria sau absenĠa cu revenirea senzaĠiei de foame imediat după mese. Acoria sau absenĠa
totală a senzaĠiei de saĠietate se poate instala în psihonevoze. totală a senzaĠiei de saĠietate se poate instala în psihonevoze.
- Anorexia (inapetenĠa) reprezintă lipsa senzaĠiei de foame ; poate fi totală, - Anorexia (inapetenĠa) reprezintă lipsa senzaĠiei de foame ; poate fi totală,
pentru orice fel de mâncare úi selectivă pentru unele alimente. Se pentru orice fel de mâncare úi selectivă pentru unele alimente. Se
întâlneúte în afecĠiuni digestive sau extradigestive. La femei tinere cu întâlneúte în afecĠiuni digestive sau extradigestive. La femei tinere cu
tulburări endocrine sau în unele psihopatii se întâlneúte anorexia mentală. tulburări endocrine sau în unele psihopatii se întâlneúte anorexia mentală.
- Sitofobia în care apetitul este păstrat, dar bolnavului îi este frică să - Sitofobia în care apetitul este păstrat, dar bolnavului îi este frică să
mănânce pentru a nu-úi declanúa durerea (afecĠiuni bucale, faringiene, mănânce pentru a nu-úi declanúa durerea (afecĠiuni bucale, faringiene,
esofagiene, gastrice) sau pentru a slăbi. esofagiene, gastrice) sau pentru a slăbi.
- Parorexia reprezintă o convertire a apetitului întâlnită în sarcină úi în - Parorexia reprezintă o convertire a apetitului întâlnită în sarcină úi în
unele stări patologice, manifestându-se prin ingestie de var, cretă, lemne, unele stări patologice, manifestându-se prin ingestie de var, cretă, lemne,
pământ, coprofagie, etc. pământ, coprofagie, etc.
Meteorismul abdominal reprezintă o creútere a conĠinutului gazos al tubului Meteorismul abdominal reprezintă o creútere a conĠinutului gazos al tubului
digestiv. În condiĠii normale există aer, mai ales în zona fundică gastrică úi în zona digestiv. În condiĠii normale există aer, mai ales în zona fundică gastrică úi în zona
cecală. Se produce prin aerofagie úi prin procese bacteriene de fermentaĠie úi putrefacĠie cecală. Se produce prin aerofagie úi prin procese bacteriene de fermentaĠie úi putrefacĠie
intestinală. Poate fi generalizat sau localizat. Cauzele de producere includ : tahifagie, intestinală. Poate fi generalizat sau localizat. Cauzele de producere includ : tahifagie,
hernie hiatală, colite de fermentaĠie úi putrefacĠie, eliminare insuficientă de gaze în hernie hiatală, colite de fermentaĠie úi putrefacĠie, eliminare insuficientă de gaze în
enterită, ocluzii, ileus paralitic, ciroză hepatică. enterită, ocluzii, ileus paralitic, ciroză hepatică.
Patologia pancreasului Patologia pancreasului

În prima copilărie se întâlneúte mucoviscidoza (fibroza chistică a pancreasului), În prima copilărie se întâlneúte mucoviscidoza (fibroza chistică a pancreasului),
boală ereditară cu transmitere recesivă. La vârsta adultă apare pancreatita acută úi boală ereditară cu transmitere recesivă. La vârsta adultă apare pancreatita acută úi
cronică. La vârstnici se întâlneúte cancerul pancreatic. cronică. La vârstnici se întâlneúte cancerul pancreatic.
Pancreatita este frecvent întâlnită la indivizii cu obezitate úi etilism cronic. Pancreatita este frecvent întâlnită la indivizii cu obezitate úi etilism cronic.
Trebuie uneori acordată atenĠie úi factorilor nocivi de mediu úi traumelor psihice, ce pot Trebuie uneori acordată atenĠie úi factorilor nocivi de mediu úi traumelor psihice, ce pot
determina dereglări însoĠite de diskinezii biliare, disfuncĠii vasomotorii úi secretorii determina dereglări însoĠite de diskinezii biliare, disfuncĠii vasomotorii úi secretorii
pancreatice. pancreatice.
Sindromul pancreatic acut apare datorită digestiei pancreatice prin obstacol pe căi Sindromul pancreatic acut apare datorită digestiei pancreatice prin obstacol pe căi
biliare sau prin agresiune pancreatică directă prin infecĠie, anorexie sau traumatism. biliare sau prin agresiune pancreatică directă prin infecĠie, anorexie sau traumatism.
Apare pe teren etilic, cu boli hepatobiliare, hiperlipemie, diabet zaharat, graviditate, Apare pe teren etilic, cu boli hepatobiliare, hiperlipemie, diabet zaharat, graviditate,
infecĠii virale, hepatite acute, traumatism abdominal, tratamente prelungite cu Prednison infecĠii virale, hepatite acute, traumatism abdominal, tratamente prelungite cu Prednison
sau alĠi glucocorticoizi, nefrix, antitiroidiene. Durerea este de intensitate violentă, cu sau alĠi glucocorticoizi, nefrix, antitiroidiene. Durerea este de intensitate violentă, cu
222 222
sediul în epigastru, irdiere în bară ; apare brusc, în plină stare de sănătate, după un exces sediul în epigastru, irdiere în bară ; apare brusc, în plină stare de sănătate, după un exces
etanolic sau alimentar. Se însoĠeúte de stare de anxietate, facies congestiv, sincopă , etanolic sau alimentar. Se însoĠeúte de stare de anxietate, facies congestiv, sincopă ,
manifestări dispeptice úi fenomene subocluzive. manifestări dispeptice úi fenomene subocluzive.
Sindromul de pancreatită cronică este întâlnit în inflamaĠiile cronice ale Sindromul de pancreatită cronică este întâlnit în inflamaĠiile cronice ale
pancreasului úi include o serie se simptome úi semne clinice date de scleroza interstiĠială pancreasului úi include o serie se simptome úi semne clinice date de scleroza interstiĠială
a glandei, urmată de scăderea capacităĠii secretorii. În antecedente se noteză consum a glandei, urmată de scăderea capacităĠii secretorii. În antecedente se noteză consum
abuziv de alcool, abuzuri alimentare, carenĠe nutriĠionale, hiperlipemie úi abuziv de alcool, abuzuri alimentare, carenĠe nutriĠionale, hiperlipemie úi
hiperparatiroidism. Durerea apare după mese si mai ales după abateri alimentare, cu hiperparatiroidism. Durerea apare după mese si mai ales după abateri alimentare, cu
sediul periombilical sau hipocondrial drept în interesarea capului pancreasului, în bară úi sediul periombilical sau hipocondrial drept în interesarea capului pancreasului, în bară úi
în hipocondrul stâng. Când sunt interesate capul úi coada pancreasului, uneori sunt în hipocondrul stâng. Când sunt interesate capul úi coada pancreasului, uneori sunt
adoptate poziĠii antalgice, în aneflexie sau în cocoú de puúcă. Se asociază manifestări adoptate poziĠii antalgice, în aneflexie sau în cocoú de puúcă. Se asociază manifestări
dispeptice (greaĠă, vărsături, tulburări de tranzit, meteorism abdominal) úi uneori deficit dispeptice (greaĠă, vărsături, tulburări de tranzit, meteorism abdominal) úi uneori deficit
marcat în greutate. marcat în greutate.
Afectarea secretiei de insulina duce la aparitia diabetului zaharat. Afectarea secretiei de insulina duce la aparitia diabetului zaharat.
Patologia vezicii biliare Patologia vezicii biliare

Durerea este un simptom important în patologia biliară. Are sediul în hipocondrul Durerea este un simptom important în patologia biliară. Are sediul în hipocondrul
drept úi epigastru úi iradiază de regulă în scapulă úi umărul drept. Colica biliară, datorată drept úi epigastru úi iradiază de regulă în scapulă úi umărul drept. Colica biliară, datorată
de obicei creúterii tensiunii în căile biliare prin inclavarea unui calcul, are intensitate de obicei creúterii tensiunii în căile biliare prin inclavarea unui calcul, are intensitate
mare, cu paroxisme, bolnavul fiind nevoit să adopte o poziĠie antalgică. Apare brusc, al mare, cu paroxisme, bolnavul fiind nevoit să adopte o poziĠie antalgică. Apare brusc, al
câteva ore după masă, în special seara úi noaptea, după mese copioase (bogate în câteva ore după masă, în special seara úi noaptea, după mese copioase (bogate în
grăsimi), surmenaj, emoĠii, premenstrual. Se însoĠeúte de greaĠă, vărsături alimentare sau grăsimi), surmenaj, emoĠii, premenstrual. Se însoĠeúte de greaĠă, vărsături alimentare sau
bilioase, uneori febră sau ileus reflex. bilioase, uneori febră sau ileus reflex.
Durerea cronică este simĠită ca o senzaĠie de tensiune sau greutate în hipocondrul Durerea cronică este simĠită ca o senzaĠie de tensiune sau greutate în hipocondrul
drept, pe un fond permanent, accentuată în cursul inspiraĠiei, nu se calmează după mese drept, pe un fond permanent, accentuată în cursul inspiraĠiei, nu se calmează după mese
sau administrare de alcaline. Apare în litiază biliară, diskinezie biliară, colecistite cronice. sau administrare de alcaline. Apare în litiază biliară, diskinezie biliară, colecistite cronice.
Pacientul mai poate prezenta intoleranĠă faĠă de unele alimente (grăsimi, ouă, Pacientul mai poate prezenta intoleranĠă faĠă de unele alimente (grăsimi, ouă,
prăjeli, ciocolată, cafea, alcool, smântână) sau faĠă de unele medicamente. Apar prăjeli, ciocolată, cafea, alcool, smântână) sau faĠă de unele medicamente. Apar
manifestări dispeptice (greĠuri, vărsături biliare, gust amar, balonări postprandiale úi stări manifestări dispeptice (greĠuri, vărsături biliare, gust amar, balonări postprandiale úi stări
de disconfort). Frecvent aceste amnifestări sunt prezente circa 2-3 zile (criza de 3 zile). de disconfort). Frecvent aceste amnifestări sunt prezente circa 2-3 zile (criza de 3 zile).
La personele tinere se întâlnesc afecĠiuni diskinetice, litiaza biliară este mai La personele tinere se întâlnesc afecĠiuni diskinetice, litiaza biliară este mai
frecventă după 40 de ani ; afecĠiunile colecistului sunt mai întâlnite la femei (F/B=5/1). frecventă după 40 de ani ; afecĠiunile colecistului sunt mai întâlnite la femei (F/B=5/1).
Patologia ficatului Patologia ficatului

Copiii úi tinerii fac frecvent hepatită virală, la adulĠi este frecventă hepatita Copiii úi tinerii fac frecvent hepatită virală, la adulĠi este frecventă hepatita
cronică úi ciroza hepatică. Femeile pot face congestii hepatice înainte de ciclu prin cronică úi ciroza hepatică. Femeile pot face congestii hepatice înainte de ciclu prin
hiperestrogenemism. ViaĠa în colectivităĠi (cămine, úcoli, internate) favorizează hiperestrogenemism. ViaĠa în colectivităĠi (cămine, úcoli, internate) favorizează
transmiterea hepatitei virale : condiĠiile de alimentaĠie (alcoolismul cronic, noxele transmiterea hepatitei virale : condiĠiile de alimentaĠie (alcoolismul cronic, noxele
profesionale, astenia fizică úi psihică) pot induce diverse boli hepatice. profesionale, astenia fizică úi psihică) pot induce diverse boli hepatice.
Hepatita virală acută (în special cu virus B sau C) indică frecvent posibilităĠi de Hepatita virală acută (în special cu virus B sau C) indică frecvent posibilităĠi de
cronicizare, toxiinfecĠiile alimentare afectează secundar ficatul, leptospirozele, TBC -ul cronicizare, toxiinfecĠiile alimentare afectează secundar ficatul, leptospirozele, TBC -ul
pot da afectări hepatice, intoxicaĠiile exogene (ciuperci, tetraclorură de carbon, alcool, pot da afectări hepatice, intoxicaĠiile exogene (ciuperci, tetraclorură de carbon, alcool,
medicamente diverse) sau endogene (cu produúi intestinali), bolile căilor biliare úi ale medicamente diverse) sau endogene (cu produúi intestinali), bolile căilor biliare úi ale
colecistului, bolile gastrointestinale (gastrită, ulcer, colită cronică, rectocolite), afecĠiunile colecistului, bolile gastrointestinale (gastrită, ulcer, colită cronică, rectocolite), afecĠiunile
cardiovasculare (insuficienĠă cardiacă, pericardită constrictivă) pot da determinări cardiovasculare (insuficienĠă cardiacă, pericardită constrictivă) pot da determinări
hepatice. hepatice.
223 223
Debutul bolii poate fi acut în hepatite acute sau în hepatoze (toxice) úi lent în Debutul bolii poate fi acut în hepatite acute sau în hepatoze (toxice) úi lent în
hepatite cronice, ciroză. Simptomele generale sunt reprezentate de febră cu alterarea hepatite cronice, ciroză. Simptomele generale sunt reprezentate de febră cu alterarea
stării generale în hepatita virală ; astenie fizică úi psihică, somnolenĠă postprandială în stării generale în hepatita virală ; astenie fizică úi psihică, somnolenĠă postprandială în
hepatite cronice ; manifestări hemoragice cutaneo-mucoase (gingivoragii, epistaxis, hepatite cronice ; manifestări hemoragice cutaneo-mucoase (gingivoragii, epistaxis,
echimoze, peteúii, hematemeză úi melenă) în ciroză. echimoze, peteúii, hematemeză úi melenă) în ciroză.
Hepatalgia (durerea hepatică) are sediul în hipocondrul drept, sub rebordul costal Hepatalgia (durerea hepatică) are sediul în hipocondrul drept, sub rebordul costal
úi baza hemitoracelui drept. Este determinată de distensia capsulei Glisson úi afectarea úi baza hemitoracelui drept. Este determinată de distensia capsulei Glisson úi afectarea
peritoneului de înveliú (distensie úi inflamaĠie). peritoneului de înveliú (distensie úi inflamaĠie).
224 224
SISTEMUL UROGENITAL SISTEMUL UROGENITAL
I. Notiuni introductive. Sistemul urinar este sistemul corpului responsabil cu I. Notiuni introductive. Sistemul urinar este sistemul corpului responsabil cu
formarea úi excreĠia urinei. Rolul de filtru îl joacă rinichiul, care prin filtrarea sângelui dă formarea úi excreĠia urinei. Rolul de filtru îl joacă rinichiul, care prin filtrarea sângelui dă
naútere urinii, ce este transportată prin sistemul de tuburi al rinichiului, úi apoi prin naútere urinii, ce este transportată prin sistemul de tuburi al rinichiului, úi apoi prin
uretere la nivelul vezcii urinare. uretere la nivelul vezcii urinare.
În general studierea aparatului urinar úi genital se face împreună pentru că există În general studierea aparatului urinar úi genital se face împreună pentru că există
numeroase legături anatomice între organele urinare úi genitale. În prezenta lucrare ne numeroase legături anatomice între organele urinare úi genitale. În prezenta lucrare ne
vom referi la segmentele commune sistemului urinar úi genital, mai exact acele segmente vom referi la segmentele commune sistemului urinar úi genital, mai exact acele segmente
genitale care participă la transportul urinei de la vezica urinară spre exterior. Se poate genitale care participă la transportul urinei de la vezica urinară spre exterior. Se poate
vorbi astfel de sistem urogenital. vorbi astfel de sistem urogenital.
Aparatul urogenital este alcătuit din: organele urinare, organele genitale masculine úi Aparatul urogenital este alcătuit din: organele urinare, organele genitale masculine úi
organele genitale feminine. organele genitale feminine.
Organele urinare cuprind: Organele urinare cuprind:

1.un sistem de organe secretoare reprezentat de cei doi rinichi - cu rol în producerea 1.un sistem de organe secretoare reprezentat de cei doi rinichi - cu rol în producerea
urinei urinei
2.un sistem de canale excretoare care transportă urina produsă de rinichi spre vezica 2.un sistem de canale excretoare care transportă urina produsă de rinichi spre vezica
urinară úi apoi spre exterior format din: urinară úi apoi spre exterior format din:
- caliciile mici - caliciile mici
- caliciile mari - caliciile mari
- pelvisul renal - pelvisul renal
- ureterele - ureterele
Vezica urinară are rol de rezervor, în care se acumulează urina temporar. Vezica urinară are rol de rezervor, în care se acumulează urina temporar.
Uretra reprezintă un conduct prin care urina este transportată din vezica urinară la Uretra reprezintă un conduct prin care urina este transportată din vezica urinară la
exterior. exterior.
II. Rinichii produc urina, fiind indispenabili vieĠii. Reprezintă partea fundamentală II. Rinichii produc urina, fiind indispenabili vieĠii. Reprezintă partea fundamentală
a aparatului urinar. a aparatului urinar.
Configuratie exterioara. Sunt in numar de 2, existând insa situaĠii în care nu exista Configuratie exterioara. Sunt in numar de 2, existând insa situaĠii în care nu exista
decât un rinichi sau mai mulĠi rinichi, acestea reprezentând anomalii congenitale. Cei doi decât un rinichi sau mai mulĠi rinichi, acestea reprezentând anomalii congenitale. Cei doi
rinichi sunt separaĠi, dar pot fi úi fuzionaĠi prin una sau prin ambele extremitaĠi. rinichi sunt separaĠi, dar pot fi úi fuzionaĠi prin una sau prin ambele extremitaĠi.
La adult rinichiul are o lungime de 10-12 cm, laĠime 5-6 cm úi grosime 3 cm, având o La adult rinichiul are o lungime de 10-12 cm, laĠime 5-6 cm úi grosime 3 cm, având o
greutate de 115-150 gr. Culoarea rinichilor este roúie brună iar consistenĠa este fermă; cu greutate de 115-150 gr. Culoarea rinichilor este roúie brună iar consistenĠa este fermă; cu
toate acestea parenchimul este friabil ceea ce face posibilă distrugerea lor, relativ uúor în toate acestea parenchimul este friabil ceea ce face posibilă distrugerea lor, relativ uúor în
traumatisme. Forma rinichilor este asemănătoare bobului de fasole. traumatisme. Forma rinichilor este asemănătoare bobului de fasole.
Ca localizare rinichii sunt situaĠi în regiunea posterioară a abdomenului, de o parte úi Ca localizare rinichii sunt situaĠi în regiunea posterioară a abdomenului, de o parte úi
de alta a coloanei vertebrale dorsolombare (T11,T12, L1,L2,L3), retroperitoneal în fosa de alta a coloanei vertebrale dorsolombare (T11,T12, L1,L2,L3), retroperitoneal în fosa
lombo-diafragmatică . Fosa este delimitată astfel: lombo-diafragmatică . Fosa este delimitată astfel:
- superior - orizontala ce trece prin corpul vertebrei toracale T11 - superior - orizontala ce trece prin corpul vertebrei toracale T11
- inferior - orizontala ce trece prin corpul vertebrelor lombare L2 sau L3 - inferior - orizontala ce trece prin corpul vertebrelor lombare L2 sau L3
- medial - verticala ce uneúte procesele transversale ale vertebrelor - medial - verticala ce uneúte procesele transversale ale vertebrelor
- lateral - verticala ce trece prin marginea masei comune lombare - lateral - verticala ce trece prin marginea masei comune lombare
Rinichiul drept este de obicei mai coborat decât rinichiul stâng. Rinichiul drept este de obicei mai coborat decât rinichiul stâng.
DirecĠia rinichilor este verticală, axul lung fiind paralel cu linia mediană, fiind mai DirecĠia rinichilor este verticală, axul lung fiind paralel cu linia mediană, fiind mai
aporpiaĠi prin extremităĠile superioare. aporpiaĠi prin extremităĠile superioare.
225 225
Mijloacele de fixare ale rinichilor sunt vasele de sânge, fiind vorba despre arterele úi Mijloacele de fixare ale rinichilor sunt vasele de sânge, fiind vorba despre arterele úi
venele renale, care fac legătura rinichilor cu vena cavă inferioară úi cu aorta. Peritoneul se venele renale, care fac legătura rinichilor cu vena cavă inferioară úi cu aorta. Peritoneul se
află anterior de rinichi, pentru ca rinichii sunt organe retroperitoneale. Astfel rinichii vor află anterior de rinichi, pentru ca rinichii sunt organe retroperitoneale. Astfel rinichii vor
fi fixaĠi între acesta úi peretele posterior abdominal. Fascia perirenală, la nivelul marginii fi fixaĠi între acesta úi peretele posterior abdominal. Fascia perirenală, la nivelul marginii
externe a rinichiului se împarte în două foiĠe, una anterioară úi una posterioară, învelind externe a rinichiului se împarte în două foiĠe, una anterioară úi una posterioară, învelind
astfel rinichiul. astfel rinichiul.
SpaĠiile în care sunt adăpostiĠi rinichii se numesc loji renale, úi sunt delimitate de SpaĠiile în care sunt adăpostiĠi rinichii se numesc loji renale, úi sunt delimitate de
fasciile perirenale úi capsula renală. Aceste loje comunică cu spaĠiul perivertebral, printr- fasciile perirenale úi capsula renală. Aceste loje comunică cu spaĠiul perivertebral, printr-
un orificiu situat median, iar cu fosele iliace printr-un orificiu situat inferior. un orificiu situat median, iar cu fosele iliace printr-un orificiu situat inferior.
Aúa cum am menĠionat úi mai sus, există anomalii de poziĠie ale rinichilor, cunoscute Aúa cum am menĠionat úi mai sus, există anomalii de poziĠie ale rinichilor, cunoscute
sub numele de ectopii renale. Cele mai frecvente ectopii sunt cele în care rinichiul este sub numele de ectopii renale. Cele mai frecvente ectopii sunt cele în care rinichiul este
situat anterior de coloana lombară; sub unghiul sacrovertebral sau la nivelul simfizei situat anterior de coloana lombară; sub unghiul sacrovertebral sau la nivelul simfizei
sacroiliace; în bazin, mai frecvent anterior sau posterior de rect. sacroiliace; în bazin, mai frecvent anterior sau posterior de rect.
Rinichiul prezintă: - două feĠe : anterioară úi posterioară Rinichiul prezintă: - două feĠe : anterioară úi posterioară
- două extremitaĠi : superioară úi inferioară - două extremitaĠi : superioară úi inferioară
- două margini : laterală úi medială - două margini : laterală úi medială
Rinichii sunt înveliĠi de capsula renală. Rinichii sunt înveliĠi de capsula renală.
FaĠa anterioară este străbătută de mezocolonul transvers, dar sub aspectul FaĠa anterioară este străbătută de mezocolonul transvers, dar sub aspectul
raporturilor acestea sunt diferite în stânga úi în dreapta. raporturilor acestea sunt diferite în stânga úi în dreapta.
FaĠa posterioară-vine în raport cu coasta a XII-a, în porĠiunea toracică, iar în FaĠa posterioară-vine în raport cu coasta a XII-a, în porĠiunea toracică, iar în
porĠiunea lombară vine în raport cu planurile regiunii lombare. porĠiunea lombară vine în raport cu planurile regiunii lombare.
Pe marginea medială se găseúte hilul rinichiului în care găsim elementele Pe marginea medială se găseúte hilul rinichiului în care găsim elementele
pediculului renal úi care se continuă în profunzime cu sinusul renal. pediculului renal úi care se continuă în profunzime cu sinusul renal.
Raporturile rinichilor cu celelalte elemente anatomice din abdomen sunt diferite Raporturile rinichilor cu celelalte elemente anatomice din abdomen sunt diferite
pentru cei doi rinichi. pentru cei doi rinichi.
FeĠele anterioare: FeĠele anterioare:
1)Rinichiul drept vine în raport cu: 1)Rinichiul drept vine în raport cu:
-capsula renală -capsula renală
-faĠa viscerală a lobului drept al ficatului -faĠa viscerală a lobului drept al ficatului
-flexura colică dreaptă; colonul ascendent -flexura colică dreaptă; colonul ascendent
-medial porĠiunea descendentă a duodenului -medial porĠiunea descendentă a duodenului
-vena cavă inferioară -vena cavă inferioară
-peritoneul parietal (acoperă cea mai mare parte a feĠei anterioare) -peritoneul parietal (acoperă cea mai mare parte a feĠei anterioare)
2)Rinichiul stâng vine în raport cu : 2)Rinichiul stâng vine în raport cu :
-capsula renală -capsula renală
-coada pancreasului -coada pancreasului
-flexura colică stângă -flexura colică stângă
- faĠa renală a splinei - faĠa renală a splinei
- faĠa posterioară a stomacului - faĠa posterioară a stomacului
-ansele intestinului subĠire -ansele intestinului subĠire
-colonul descendent -colonul descendent
FeĠele posterioare: FeĠele posterioare:
Posterior cei doi rinichi se învecinează cu aceleaúi structuri, care pot fi sistematizate Posterior cei doi rinichi se învecinează cu aceleaúi structuri, care pot fi sistematizate
astfel: arcada muúchiului pătrat al lombelor, ligamentul diafragmatic, ce leagă coasta a astfel: arcada muúchiului pătrat al lombelor, ligamentul diafragmatic, ce leagă coasta a
XII a de procesul transversal al vertebrei lombare L2. XII a de procesul transversal al vertebrei lombare L2.
226 226
Extremitatea superioară - este în raport cu glanda suprarenală úi este sub diafragm, Extremitatea superioară - este în raport cu glanda suprarenală úi este sub diafragm,
răspunzând coastei a XI a. răspunzând coastei a XI a.
Extremitatea inferioară denumită úI pol inferior, corespunde planului orizontal ce Extremitatea inferioară denumită úI pol inferior, corespunde planului orizontal ce
trece prin procesul transversal al vertebrei lombare L3 situat la 2-5 cm deasupra creastei trece prin procesul transversal al vertebrei lombare L3 situat la 2-5 cm deasupra creastei
iliace. iliace.
Marginea externă este convexă, vine în raport cu muúchiul pătrat al lombelor, în Marginea externă este convexă, vine în raport cu muúchiul pătrat al lombelor, în
porĠiunea inferioară úi cu muúchii spinali, iar în partea stângă vine în raport cu colonul porĠiunea inferioară úi cu muúchii spinali, iar în partea stângă vine în raport cu colonul
descendent. descendent.
Marginea internă este concavă úi prezintă hilul renal , care are o direcĠie verticală úi Marginea internă este concavă úi prezintă hilul renal , care are o direcĠie verticală úi
conĠine: vena renală, situată anterior, urmat spre posterior de artera renală, bazinet úi conĠine: vena renală, situată anterior, urmat spre posterior de artera renală, bazinet úi
ureter. ureter.
Sinusul renal este o dependenĠă a capsulei renale, aflat pe marginea internă a Sinusul renal este o dependenĠă a capsulei renale, aflat pe marginea internă a
rinichiului, prin care hilul renal comunică cu spaĠiul perirenal. rinichiului, prin care hilul renal comunică cu spaĠiul perirenal.
Configuratia interioara. De la exterior spre interior în structura rinichiului descriem: Configuratia interioara. De la exterior spre interior în structura rinichiului descriem:
-capsula fibroasă -capsula fibroasă
-parenchimul renal alcătuită la periferie dintr-o substanĠă numită corticală iar în -parenchimul renal alcătuită la periferie dintr-o substanĠă numită corticală iar în
profunzime medulară. profunzime medulară.
Capsula fibroasă nu trebuie confundată cu capsula adipoasă. Are aspectul unei Capsula fibroasă nu trebuie confundată cu capsula adipoasă. Are aspectul unei
membrane translucide care pătrunde în sinusul renal de unde se continuă cu tunica membrane translucide care pătrunde în sinusul renal de unde se continuă cu tunica
fibroasă a caliciilor. Este inextensibilă úi se desprinde uúor de suprafaĠa rinichiului. fibroasă a caliciilor. Este inextensibilă úi se desprinde uúor de suprafaĠa rinichiului.
Parenchimul renal are două componenete: Parenchimul renal are două componenete:
- corticala renală - corticala renală
- medulara renală - medulara renală
Medulara rinichiului se găseúte în profunzime fiind alcătuită din mai multe Medulara rinichiului se găseúte în profunzime fiind alcătuită din mai multe
fragmente - piramidele renale - înconjurate de corticală. fragmente - piramidele renale - înconjurate de corticală.
Piramidele renale Malpighi au formă conică cu o bază, un vârf-papilă renală, având Piramidele renale Malpighi au formă conică cu o bază, un vârf-papilă renală, având
aspectul unui imens câmp de formă triunghiulară. Sunt în număr de 7-14 piramide pentru aspectul unui imens câmp de formă triunghiulară. Sunt în număr de 7-14 piramide pentru
fiecare rinichi. Papila renală se continuă cu un calice mic, în care se deschid 10-20 de fiecare rinichi. Papila renală se continuă cu un calice mic, în care se deschid 10-20 de
orificii papilare. orificii papilare.
Piramidele au consistenĠă fermă úi sunt separate între ele prin coloane de substanĠă Piramidele au consistenĠă fermă úi sunt separate între ele prin coloane de substanĠă
corticală numite coloane renale Bertin. corticală numite coloane renale Bertin.
Corticala rinichiului este de culoare brună-gălbuie sau cenuúie cu aspect granulat Corticala rinichiului este de culoare brună-gălbuie sau cenuúie cu aspect granulat
dat de prezenĠa glomerulilor renali úi o consistenĠă mai redusă. Corticala înveleúte dat de prezenĠa glomerulilor renali úi o consistenĠă mai redusă. Corticala înveleúte
piramidele renale úi se insinuează printre acestea (coloanele Bertin). Corticala renală se piramidele renale úi se insinuează printre acestea (coloanele Bertin). Corticala renală se
întinde de la baza piramidelor spre capsulă úi se compune din două ordine de structură: întinde de la baza piramidelor spre capsulă úi se compune din două ordine de structură:
piramidele Ferrein úi labirintul renal. piramidele Ferrein úi labirintul renal.
Piramidele Ferrein sau zona radiata, care se desprind din baza piramidelor renale úi Piramidele Ferrein sau zona radiata, care se desprind din baza piramidelor renale úi
sunt în număr de 400-500 radiaĠii pentru fiecare piramidă Malpighi, cuprinzând 50-100 sunt în număr de 400-500 radiaĠii pentru fiecare piramidă Malpighi, cuprinzând 50-100
tubi renali tubi renali
Labirintul renal, formează zona convulută, situată între piramidele Ferrein úi în care Labirintul renal, formează zona convulută, situată între piramidele Ferrein úi în care
se găsesc corpusculii renali, tubii contorĠi úi vase sanguine. se găsesc corpusculii renali, tubii contorĠi úi vase sanguine.
227 227
Rinichiul este divizat în lobi renali, lobuli úi tubi uriniferi. Rinichiul este divizat în lobi renali, lobuli úi tubi uriniferi.
Lobul renal este format dintr-o piramidă renală împreună cu piramidele Ferrein Lobul renal este format dintr-o piramidă renală împreună cu piramidele Ferrein
corespunzătoare úi corticala. Lobii se împart în lobi corticali alcatuiĠi dintr-o piramidă corespunzătoare úi corticala. Lobii se împart în lobi corticali alcatuiĠi dintr-o piramidă
Ferrein úi substanĠa labirintului renal din jur. Lobulii renali sunt în medie în număr de Ferrein úi substanĠa labirintului renal din jur. Lobulii renali sunt în medie în număr de
400-500 pentru fiecare lob. Lobulul renal are o parte centrală în medulară úi o parte 400-500 pentru fiecare lob. Lobulul renal are o parte centrală în medulară úi o parte
periferică, în corticală în jurul piramidelor Ferrein. Tubii uriniferi intră în alcătuirea periferică, în corticală în jurul piramidelor Ferrein. Tubii uriniferi intră în alcătuirea
lobulilor renali, fiecare dintre aceútia funcĠionează independent fiind asimilat cu un mic lobulilor renali, fiecare dintre aceútia funcĠionează independent fiind asimilat cu un mic
rinichi. rinichi.
Deúi parenchimul renal apare ca fiind compact úi dens el este alcătuit dintr-un sistem Deúi parenchimul renal apare ca fiind compact úi dens el este alcătuit dintr-un sistem
de tubi format din două segmente nefronii úi ductele colectoare. de tubi format din două segmente nefronii úi ductele colectoare.
Nefronii sunt asezaĠi în corticală úi au rol secretor, deschizându-se în tubii Nefronii sunt asezaĠi în corticală úi au rol secretor, deschizându-se în tubii
colectori. Nefronul este unitatea morfofuncĠională a rinichiului. Cei doi rinichi conĠin 2,5 colectori. Nefronul este unitatea morfofuncĠională a rinichiului. Cei doi rinichi conĠin 2,5
milioane nefroni. milioane nefroni.
Nefronul are două porĠiuni: - corpusculul renal úi tubul renal Nefronul are două porĠiuni: - corpusculul renal úi tubul renal
a) Corpusculii renali Malpighi sunt segmentele iniĠiale ale nefronilor, situaĠi în a) Corpusculii renali Malpighi sunt segmentele iniĠiale ale nefronilor, situaĠi în
corticală, alcătuiĠi din glomerulul renal úi capsulele glomerulilor. corticală, alcătuiĠi din glomerulul renal úi capsulele glomerulilor.
Glomerulul renal este alcătuit dintr-un ghem de anse capilare arteriale interpus Glomerulul renal este alcătuit dintr-un ghem de anse capilare arteriale interpus
între două arteriole - aferentă (din artera renală), care se împarte în 3-6 ramuri, si arteriola între două arteriole - aferentă (din artera renală), care se împarte în 3-6 ramuri, si arteriola
aferenta. aferenta.
La pătrunderea arteriolei aferente în glomerul se găseúte aparatul La pătrunderea arteriolei aferente în glomerul se găseúte aparatul
juxtoglomerular format din celule epiteliale care au rolul de a regla fluxul sanguin în juxtoglomerular format din celule epiteliale care au rolul de a regla fluxul sanguin în
glomerul. glomerul.
Glomerulul este conĠinut într-o capsulă numită capsula Bowman, cu două foiĠe Glomerulul este conĠinut într-o capsulă numită capsula Bowman, cu două foiĠe
(viscerală úi parietală); între ele se formează spaĠiul Bowman unde se varsă filtratul (viscerală úi parietală); între ele se formează spaĠiul Bowman unde se varsă filtratul
glomerular, spaĠiu care se continuă cu lumenul tubului renal. glomerular, spaĠiu care se continuă cu lumenul tubului renal.
b) Tubul renal - este important din punct de vedere funcĠional deoarece la acest b) Tubul renal - este important din punct de vedere funcĠional deoarece la acest
nivel filtratul glomerular este transformat calitativ úi cantitativ. nivel filtratul glomerular este transformat calitativ úi cantitativ.
Începe de la nivelul corpusculului renal, după care pătrunde în medulară, prin Începe de la nivelul corpusculului renal, după care pătrunde în medulară, prin
piramida renală spre papilă unde formează ansa Henle cu două braĠe - ascendent úi piramida renală spre papilă unde formează ansa Henle cu două braĠe - ascendent úi
descendent. Se reântoarce apoi în corpusculul renal corespunzător úi se deschide într-un descendent. Se reântoarce apoi în corpusculul renal corespunzător úi se deschide într-un
tub colector. Regiunile tubilor renali situaĠi în corticală se numesc tubi renali contorĠi, iar tub colector. Regiunile tubilor renali situaĠi în corticală se numesc tubi renali contorĠi, iar
cele situate în medulară tubi renali drepĠi. cele situate în medulară tubi renali drepĠi.
Pentru că există particularitaĠi morfologice úi funcĠionale tubii renali au trei porĠiuni: Pentru că există particularitaĠi morfologice úi funcĠionale tubii renali au trei porĠiuni:
- segment proximal - segment proximal
- segment intermediar - segment intermediar
- segment distal - segment distal
Tubii colectori nu aparĠin nefronilor, se găsesc în majoritate în medulară, având Tubii colectori nu aparĠin nefronilor, se găsesc în majoritate în medulară, având
funcĠie de colectare úi excreĠie a urinei. Se descriu trei tipuri: funcĠie de colectare úi excreĠie a urinei. Se descriu trei tipuri:
1. Piesele intermediare care primesc tubii distali úi trec în medulară 1. Piesele intermediare care primesc tubii distali úi trec în medulară
2. Tubii colectori drepĠi 2. Tubii colectori drepĠi
3. Ductele papilare Bellini se deschid în canalele colectoare principale, prin orificiile 3. Ductele papilare Bellini se deschid în canalele colectoare principale, prin orificiile
papilare. papilare.
Raporturile acestor structuri cu celelalte zone ale rinichiului sunt următoarele: canalul Raporturile acestor structuri cu celelalte zone ale rinichiului sunt următoarele: canalul
colector vine în raport cu piramidele Malpighi; tubii contorĠi se află în zona corticală; colector vine în raport cu piramidele Malpighi; tubii contorĠi se află în zona corticală;
corpusculii Malpighi dau naútere tubului renal úi se dispune în jurul piramidelor Ferrein; corpusculii Malpighi dau naútere tubului renal úi se dispune în jurul piramidelor Ferrein;
228 228
ansa Henle aparĠine coricalei prin porĠiunea iniĠială, porĠiunea mijlocie se află la nivelul ansa Henle aparĠine coricalei prin porĠiunea iniĠială, porĠiunea mijlocie se află la nivelul
coloanelor Bertin, iar porĠiunea finală are cele două braĠe-ascendent úi descendent. coloanelor Bertin, iar porĠiunea finală are cele două braĠe-ascendent úi descendent.
Toate structurile descrise mai sus alcătuiesc Ġesutul renal propriu-zis, situat într-o Toate structurile descrise mai sus alcătuiesc Ġesutul renal propriu-zis, situat într-o
structură de Ġesut conjunctiv (stroma rinichiului). Stroma are în structura sa elemente structură de Ġesut conjunctiv (stroma rinichiului). Stroma are în structura sa elemente
conjunctive úi fibre musculare. conjunctive úi fibre musculare.
VascularizaĠia arterială VascularizaĠia arterială
Arterele provin din aorta abdominală (artere renale). Primele ramuri ale arterei renale Arterele provin din aorta abdominală (artere renale). Primele ramuri ale arterei renale
sunt anterioară úi posterioară, din care apoi se desprind numerose ramuri, în vecinătatea sunt anterioară úi posterioară, din care apoi se desprind numerose ramuri, în vecinătatea
hilului resultând cinci ramuri terminale pentru cele cinci segmente renale ( lobi renali). hilului resultând cinci ramuri terminale pentru cele cinci segmente renale ( lobi renali).
Aceste artere se numesc artere lobare; ele se continua cu arterele segmentare. Din Aceste artere se numesc artere lobare; ele se continua cu arterele segmentare. Din
arterele segmentare se desprind arterele interlobare care la baza piramidelor se arterele segmentare se desprind arterele interlobare care la baza piramidelor se
inflectează rezultând arterele arcuate continuate cu arterele interlobulare din care se inflectează rezultând arterele arcuate continuate cu arterele interlobulare din care se
desprind vasele aferente din care se va forma glomerulul renal. După o remarcabilă desprind vasele aferente din care se va forma glomerulul renal. După o remarcabilă
inflexiune la nivel renal, la nivelul corpusculului renal, arterele arcuate se adună úi inflexiune la nivel renal, la nivelul corpusculului renal, arterele arcuate se adună úi
formează arterele eferente. Arterele eferente după ce părăsesc corpusculul renal, merg formează arterele eferente. Arterele eferente după ce părăsesc corpusculul renal, merg
spre tubii contorĠi, úi apoi dau naútere unei bogate reĠele arteriale, care înfăúoară tubii spre tubii contorĠi, úi apoi dau naútere unei bogate reĠele arteriale, care înfăúoară tubii
uriniferi. uriniferi.
VascularizaĠia venoasă VascularizaĠia venoasă
Venele formează un arc venos - venele arcuate la nivelul parenchimului renal, Venele formează un arc venos - venele arcuate la nivelul parenchimului renal,
continuate cu venele interlobulare care se deschid în venele interlobare care ajunse în continuate cu venele interlobulare care se deschid în venele interlobare care ajunse în
sinusul renal se unesc úi formează venele renale care se varsă în vena cavă inferioară. sinusul renal se unesc úi formează venele renale care se varsă în vena cavă inferioară.
InervaĠia rinichiului provine din plexul solar úi nervii splahnici. InervaĠia rinichiului provine din plexul solar úi nervii splahnici.
III. Căile excretoare ale urinei III. Căile excretoare ale urinei
Urina eliminată prin orificiile papilare trece în calicele mici apoi în calicele mari, Urina eliminată prin orificiile papilare trece în calicele mici apoi în calicele mari,
pelvisul renal, ureter úi ajunge în vezica urinară. pelvisul renal, ureter úi ajunge în vezica urinară.
1) Calicele mici sunt tuburi musculo-membranoase situate în sinusul renal, 1) Calicele mici sunt tuburi musculo-membranoase situate în sinusul renal,
inserate cu un capăt în papilele renale, iar cealaltă extremitate se uneúte cu celelalte calice inserate cu un capăt în papilele renale, iar cealaltă extremitate se uneúte cu celelalte calice
mici resultând calicele mari. Sunt în număr de 6-12, lungi de 10 mm. Au o suprafaĠă mici resultând calicele mari. Sunt în număr de 6-12, lungi de 10 mm. Au o suprafaĠă
exterioară in raport cu ramificaĠiile arterei úi venei renale si o suprafaĠa interioară ce exterioară in raport cu ramificaĠiile arterei úi venei renale si o suprafaĠa interioară ce
continuă papilele renale úi se deschide spre calicele mari. continuă papilele renale úi se deschide spre calicele mari.
Extremitatea inferioară are aspectul unui trunchi de con úi participă la formarea Extremitatea inferioară are aspectul unui trunchi de con úi participă la formarea
calicelor mari. calicelor mari.
Extremitatea superioară corespunde papilei renale de care aderă strâns. Extremitatea superioară corespunde papilei renale de care aderă strâns.
2 )Calicele mari sunt două sau trei pâlnii musculo-membranoase situate în 2 )Calicele mari sunt două sau trei pâlnii musculo-membranoase situate în
sinusul renal, ce rezultă din unirea celor 6-12 calice mici. Se unesc între ele formând sinusul renal, ce rezultă din unirea celor 6-12 calice mici. Se unesc între ele formând
pelvisul renal. pelvisul renal.
3) Pelvisul renal sau bazinetul este o structură musculo-membranoasă dilatată în 3) Pelvisul renal sau bazinetul este o structură musculo-membranoasă dilatată în
formă de pâlnie turtită dinainte înapoi. Are o lungime de 2-3 cm iar transversal 1-2 cm ; formă de pâlnie turtită dinainte înapoi. Are o lungime de 2-3 cm iar transversal 1-2 cm ;
capacitatea 5-7 ml. Prezinta două porĠiuni: intrarenală úi extrarenală. capacitatea 5-7 ml. Prezinta două porĠiuni: intrarenală úi extrarenală.
4) Ureterul este un conduct urinar lung de la pelvisul renal la vezica urinară; 4) Ureterul este un conduct urinar lung de la pelvisul renal la vezica urinară;
străbate cavitatea abdominală úi cea pelviană, este situat extraperitoneal. Are o lungime străbate cavitatea abdominală úi cea pelviană, este situat extraperitoneal. Are o lungime
25-30 cm, două porĠiuni - abdominală úi pelviană úi trei curburi (flexuri): la rinichi, la 25-30 cm, două porĠiuni - abdominală úi pelviană úi trei curburi (flexuri): la rinichi, la
nivelul liniei marginale a pelvisului osos úi în pelvis. nivelul liniei marginale a pelvisului osos úi în pelvis.
229 229
Ureterului i se descriu o porĠiune descendentă úi una transversală. PorĠiunea Ureterului i se descriu o porĠiune descendentă úi una transversală. PorĠiunea
descendentă are raporturi cu peretele excavaĠiei pelvine, iar cea transversală cu organele descendentă are raporturi cu peretele excavaĠiei pelvine, iar cea transversală cu organele
micului bazin. În porĠiunea vezicală prezinta o porĠiune intravezicală úi una extravezicală. micului bazin. În porĠiunea vezicală prezinta o porĠiune intravezicală úi una extravezicală.
El traversează oblic tunica musculară a vezicii urinare úi se deschide printr-un orificiu El traversează oblic tunica musculară a vezicii urinare úi se deschide printr-un orificiu
ovalar. ovalar.
Structura căilor excretoare include: Structura căilor excretoare include:
a) tunica externă – adventicea; la exterior este alcătuită din Ġesut conjunctiv elastic, a) tunica externă – adventicea; la exterior este alcătuită din Ġesut conjunctiv elastic,
se continuă în sus cu capsula fibroasă a rinichiului, iar în jos cu peretele vezicii se continuă în sus cu capsula fibroasă a rinichiului, iar în jos cu peretele vezicii
urinare urinare
b) tunica musculară - fibre musculare netede cu rol de colectare a urinei din papilele b) tunica musculară - fibre musculare netede cu rol de colectare a urinei din papilele
renale în calicele superioare; iar la nivelul uretrului prin contracĠii ritmice renale în calicele superioare; iar la nivelul uretrului prin contracĠii ritmice
peristaltice împinge urina sub formă de jeturi (1-4/min) în vezică. peristaltice împinge urina sub formă de jeturi (1-4/min) în vezică.
c) tunica mucoasă - epiteliu stratificat de tip special c) tunica mucoasă - epiteliu stratificat de tip special
VascularizaĠia arterială este realizată prin ramuri ale arterei renale, care se distribuie VascularizaĠia arterială este realizată prin ramuri ale arterei renale, care se distribuie
calicelor úi pelvisului. calicelor úi pelvisului.
VascularizaĠia venoasă îúi are originea în plexurile venoase de la nivelul calicelor úi VascularizaĠia venoasă îúi are originea în plexurile venoase de la nivelul calicelor úi
bazinetului. Acestea vor conflua , după ce formează două trunchiuri venoase, în vena bazinetului. Acestea vor conflua , după ce formează două trunchiuri venoase, în vena
iliacă internă úi apoi în vena iliacă primitivă. iliacă internă úi apoi în vena iliacă primitivă.
InervaĠia-este asigurată de nervii care intră în alcătuirea unor plexuri: renal, InervaĠia-este asigurată de nervii care intră în alcătuirea unor plexuri: renal,
spermatic, hipogastric. spermatic, hipogastric.
IV. Vezica urinară IV. Vezica urinară

Este un rezervor musculo-membranos în care urina se acumulează în intervalul dintre Este un rezervor musculo-membranos în care urina se acumulează în intervalul dintre
micĠiuni, úi apoi este expulzată prin uretră în exterior. Este organ pelvin situat micĠiuni, úi apoi este expulzată prin uretră în exterior. Este organ pelvin situat
extraperitoneal. Are o formă piramidală. extraperitoneal. Are o formă piramidală.
Vezica goală - prezintă o faĠă anterioară, o faĠă posterioară Vezica goală - prezintă o faĠă anterioară, o faĠă posterioară
- două margini laterale - două margini laterale
- inferior (fundul vezicii urinare) - inferior (fundul vezicii urinare)
Vezica plină are un aspect ovoid cu feĠe laterale, anterioară , posterioară, inferioară. Vezica plină are un aspect ovoid cu feĠe laterale, anterioară , posterioară, inferioară.
Capacitatea vezicii urinare se discută în următoarele situaĠii: la individul în viaĠă, la Capacitatea vezicii urinare se discută în următoarele situaĠii: la individul în viaĠă, la
cadavru, în funcĠie de prezenĠa unor situaĠii patologice, în funcĠie de sex. cadavru, în funcĠie de prezenĠa unor situaĠii patologice, în funcĠie de sex.
Experimental s-a constatat existenĠa unei capacităĠii minime de aproximativ 40 grame úi o Experimental s-a constatat existenĠa unei capacităĠii minime de aproximativ 40 grame úi o
capacitate maximă de 500 grame. Capacitatea fiziologică maximă a vezicii urinare este capacitate maximă de 500 grame. Capacitatea fiziologică maximă a vezicii urinare este
de 300-350 grame. de 300-350 grame.
În bazin vezica se găseúte într-o lojă ai cărei pereĠi sunt formaĠi din: În bazin vezica se găseúte într-o lojă ai cărei pereĠi sunt formaĠi din:
-perete posterior reprezentat de septul rectovezical -perete posterior reprezentat de septul rectovezical
- perete lateral alcătuit din muúchii obturatori interni úi muúchii - perete lateral alcătuit din muúchii obturatori interni úi muúchii
ridicători anali ridicători anali
-perete inferior format de prostată -perete inferior format de prostată
- perete superior reprezentat de peritoneu - perete superior reprezentat de peritoneu
La femeie peretele posterior este format de lama vezico - vaginală, iar peretele inferior de La femeie peretele posterior este format de lama vezico - vaginală, iar peretele inferior de
diafragma urogenitală úi vagin. diafragma urogenitală úi vagin.
Raporturile vezicii urinare cu structurile anatomice din jur sunt importante úi sunt Raporturile vezicii urinare cu structurile anatomice din jur sunt importante úi sunt
realizate prin feĠele laterale, anterioară , posterioară úi inferioară. Astfel anterior vezica realizate prin feĠele laterale, anterioară , posterioară úi inferioară. Astfel anterior vezica
urinară vine în raport cu cu un spaĠiu virtual denumit spaĠiu prevezical, plin cu Ġesut urinară vine în raport cu cu un spaĠiu virtual denumit spaĠiu prevezical, plin cu Ġesut
conjunctiv lax úi Ġesut adipos. Când vezica este în stare de vacuitate faĠa anterioară a conjunctiv lax úi Ġesut adipos. Când vezica este în stare de vacuitate faĠa anterioară a
230 230
vezicii se află în totalitatea posterior de simfiza pubiană. În stare de distensie a vezicii vezicii se află în totalitatea posterior de simfiza pubiană. În stare de distensie a vezicii
urinare, peretele anterior se amplifică, iar baza vezicii urinare urcă posterior astfel că urinare, peretele anterior se amplifică, iar baza vezicii urinare urcă posterior astfel că
limita bază-perete anterior este greu de observat. limita bază-perete anterior este greu de observat.
Peretele posterior al vezicii urinare este acoperit de peritoneu úi vine în raport cu Peretele posterior al vezicii urinare este acoperit de peritoneu úi vine în raport cu
rectul, la bărbaĠi úi cu uterul la femei. rectul, la bărbaĠi úi cu uterul la femei.
PereĠii laterali, în cazul vezicii urinare goale, se rezumă la existenĠa unor margini, PereĠii laterali, în cazul vezicii urinare goale, se rezumă la existenĠa unor margini,
iar în stare de distensie vin în raport cu ansele intestinale superior, iar inferior vin în iar în stare de distensie vin în raport cu ansele intestinale superior, iar inferior vin în
raport cu muúchiul obturator intern. raport cu muúchiul obturator intern.
Baza vezicii (faĠa inferioară) urinare corespunde spaĠiului vezico-rectal, la bărbat, úi Baza vezicii (faĠa inferioară) urinare corespunde spaĠiului vezico-rectal, la bărbat, úi
spaĠiului vezico-uterin, la femeie. spaĠiului vezico-uterin, la femeie.
Mijloacele de fixare ale vezicii urinare: Mijloacele de fixare ale vezicii urinare:
- inferior se fixează de perineu - inferior se fixează de perineu
- superior sunt ligamentele ombilicale - superior sunt ligamentele ombilicale
- anterior se află formaĠiuni conjunctive - ligamente pubovezicale ( la femei ) - anterior se află formaĠiuni conjunctive - ligamente pubovezicale ( la femei )
- ligamente puboprostatice ( la bărbat). - ligamente puboprostatice ( la bărbat).
ConformaĠia interioară. ConformaĠia interioară.

Baza vezicii urinare prezintă o suprafaĠă triunghiulară denumită trigon vezical Baza vezicii urinare prezintă o suprafaĠă triunghiulară denumită trigon vezical
Lieutaud delimitat de orificiile ureterale úi orificiul uretral. Orificiile ureterale se prezintă Lieutaud delimitat de orificiile ureterale úi orificiul uretral. Orificiile ureterale se prezintă
ca niúte fante dirijate oblic dinapoi înainte, în jurul cărora unii autori descriu muúchii ca niúte fante dirijate oblic dinapoi înainte, în jurul cărora unii autori descriu muúchii
ureterali. ureterali.
Orificiul uretral are forma unei fante transversale, este considerat punctul cel mai Orificiul uretral are forma unei fante transversale, este considerat punctul cel mai
decliv al vezicii urinare. Baza propriu-zisă a vezicii urinare este de forma unei depresiuni decliv al vezicii urinare. Baza propriu-zisă a vezicii urinare este de forma unei depresiuni
elipsoidale dirijată transversal. elipsoidale dirijată transversal.
PereĠii vezicii urinare prezintă o hieprtrofie neregulată ceea ce le conferă aspectul PereĠii vezicii urinare prezintă o hieprtrofie neregulată ceea ce le conferă aspectul
areolat. areolat.
In structura vezicii intra 3 straturi: tunica seroasă, tunica musculară úi tunica In structura vezicii intra 3 straturi: tunica seroasă, tunica musculară úi tunica
mucoasă. mucoasă.
Tunica externă sau stratul fibro- seros este o dependinĠă a peritoneului, acesta aderă Tunica externă sau stratul fibro- seros este o dependinĠă a peritoneului, acesta aderă
de suprafaĠa vezicii urinare astfel că se destinde úi se retractă odată cu vezica urinară. de suprafaĠa vezicii urinare astfel că se destinde úi se retractă odată cu vezica urinară.
Tunica mijlocie sau stratul mijlociu este strat muscular format din fibre musculare Tunica mijlocie sau stratul mijlociu este strat muscular format din fibre musculare
longitudinale anterioare, posterioare úI laterale. Toate aceste fibre formează stratul extern longitudinale anterioare, posterioare úI laterale. Toate aceste fibre formează stratul extern
al tunicii musculare. al tunicii musculare.
Stratul mijlociu al tunicii musculare este reprezentat de fibre musculare circulare Stratul mijlociu al tunicii musculare este reprezentat de fibre musculare circulare
care intră în alcătuirea sfincterului vezical intern al uretrei. care intră în alcătuirea sfincterului vezical intern al uretrei.
Stratul profund este alcătuit din fibre musculare care au traiect descendent, Stratul profund este alcătuit din fibre musculare care au traiect descendent,
discontinuu, de aceea poartă numele de strat plexiform. discontinuu, de aceea poartă numele de strat plexiform.
Tunica internă, mucoasă, tapetează suprafaĠa internă a vezicii urinare, úi este Tunica internă, mucoasă, tapetează suprafaĠa internă a vezicii urinare, úi este
alcătuită din corion úi epiteliu. alcătuită din corion úi epiteliu.
VascularizaĠia arterială este asigurată de ramuri din artera vezicală superioară, VascularizaĠia arterială este asigurată de ramuri din artera vezicală superioară,
ramuri care formează plexul perivezical; ramuri din artera vezicală inferioară, din arterele ramuri care formează plexul perivezical; ramuri din artera vezicală inferioară, din arterele
vezicale posterioare úI anterioare. Ramurile acestor artere se distribuie la suprafaĠa vezicii vezicale posterioare úI anterioare. Ramurile acestor artere se distribuie la suprafaĠa vezicii
urinare formând o reĠea perivezicală, apoi traversează tunica musculară formând o reĠea urinare formând o reĠea perivezicală, apoi traversează tunica musculară formând o reĠea
submucoasă, reĠea din care se desprind capilare care formează o reĠea mucoasă. submucoasă, reĠea din care se desprind capilare care formează o reĠea mucoasă.
VascularizaĠia venoasă îúi are originea în reĠeaua mucoasă, prin venule grupate VascularizaĠia venoasă îúi are originea în reĠeaua mucoasă, prin venule grupate
în 5-6 vene care se varsă într-un canal venos colector. ReĠeaua venoasă intramusculară în 5-6 vene care se varsă într-un canal venos colector. ReĠeaua venoasă intramusculară
231 231
este dispusă paralel cu coloanele musculare corespunzătoare având traiect spre reĠeaua este dispusă paralel cu coloanele musculare corespunzătoare având traiect spre reĠeaua
perivezicală, care se continuă cu reĠeaua subperitoneală. Întregul sistem venos drenează perivezicală, care se continuă cu reĠeaua subperitoneală. Întregul sistem venos drenează
în vena hipograstrică, venă care se va deschide în vena iliacă internă. în vena hipograstrică, venă care se va deschide în vena iliacă internă.
InervaĠia vezicii urinare se realizează prin fibre nervoase vegetative, motorii úi InervaĠia vezicii urinare se realizează prin fibre nervoase vegetative, motorii úi
senzitive, care inervează musculatura vezicii urinare úi sfincterul intern, neted. Fibrele senzitive, care inervează musculatura vezicii urinare úi sfincterul intern, neted. Fibrele
nervoase somatomotorii inervează sfincterul vezical extern, striat. nervoase somatomotorii inervează sfincterul vezical extern, striat.
Uretra este canalul prin care urina este expulzată din vezica urinară; reprezintă Uretra este canalul prin care urina este expulzată din vezica urinară; reprezintă
ultimul segement al sistemului urinar, care are traiect úi raporturi diferite la bărbat úi ultimul segement al sistemului urinar, care are traiect úi raporturi diferite la bărbat úi
femeie. femeie.
Uretra masculină incepe de la orificiul uretral al vezicii - orificiul extern; este situată Uretra masculină incepe de la orificiul uretral al vezicii - orificiul extern; este situată
în partea inferioară a bazinului si prezinta trei porĠiuni: porĠiunea prostatică, porĠiunea în partea inferioară a bazinului si prezinta trei porĠiuni: porĠiunea prostatică, porĠiunea
membranoasă (diafragmatică), porĠiunea spongioasă. Are o lungime de 16 cm, iar după membranoasă (diafragmatică), porĠiunea spongioasă. Are o lungime de 16 cm, iar după
mobilitate i se descriu o porĠiune fixă úi o porĠiune mobilă. mobilitate i se descriu o porĠiune fixă úi o porĠiune mobilă.
Uretra feminină are o lungime de 4 cm úi diametru de 7-8 mm. Este elastică úi Uretra feminină are o lungime de 4 cm úi diametru de 7-8 mm. Este elastică úi
prezinta două porĠiuni : pelvină úi perineală; străbate diafragma urogenitală si are două prezinta două porĠiuni : pelvină úi perineală; străbate diafragma urogenitală si are două
orificii : intern situat înapoia simfizei pubiene úi extern- meat urinar . orificii : intern situat înapoia simfizei pubiene úi extern- meat urinar .
VascularizaĠia este asigurată de ramuri provenite din artera vezicală úi artera vaginală VascularizaĠia este asigurată de ramuri provenite din artera vezicală úi artera vaginală
(la femeie), iar inervaĠia de nervul ruúinos. (la femeie), iar inervaĠia de nervul ruúinos.
V. Sistemul reproducator. V. Sistemul reproducator.

Prin reproducere se asigura perperuarea speciei umane. Fiinta noua rezulta prin Prin reproducere se asigura perperuarea speciei umane. Fiinta noua rezulta prin
dezvoltarea ontogenetica a zigotului. Acesta se formeaza prin fecundatia dintre 2 celule dezvoltarea ontogenetica a zigotului. Acesta se formeaza prin fecundatia dintre 2 celule
sexuate numite gameti. Gametii se formeaza in gonadele cuprinse in sistemele genitale sexuate numite gameti. Gametii se formeaza in gonadele cuprinse in sistemele genitale
masculin si feminin. masculin si feminin.
Sistemul genital masculin este alcatuit din organele genitale interne si externe. Sistemul genital masculin este alcatuit din organele genitale interne si externe.
Organele genitale interne sunt testiculele, conductele excretoare si glandele anexe. Organele genitale interne sunt testiculele, conductele excretoare si glandele anexe.
Testiculele, gonadele masculine, sunt organe pereche de forma ovoida, avand pe Testiculele, gonadele masculine, sunt organe pereche de forma ovoida, avand pe
marginea posterioara epididimul, care contine canalul de excretie al spermei. Sunt situate marginea posterioara epididimul, care contine canalul de excretie al spermei. Sunt situate
in scrot si acoperite de o membrana fibroasa (albugineea). Aceasta trimite spre interior in scrot si acoperite de o membrana fibroasa (albugineea). Aceasta trimite spre interior
septuri ce impart testiculul in lobuli formati din 2-3 tubi seminiferi, producatori de septuri ce impart testiculul in lobuli formati din 2-3 tubi seminiferi, producatori de
sperma, si tesut interstitial, producator de hormoni masculini. sperma, si tesut interstitial, producator de hormoni masculini.
Tubii seminiferi se unesc formand un canal unic care, la iesirea din epididim, devine Tubii seminiferi se unesc formand un canal unic care, la iesirea din epididim, devine
canal deferent. Canalele deferente patrund in bazin, inapoia vezicii urinare, si se continua canal deferent. Canalele deferente patrund in bazin, inapoia vezicii urinare, si se continua
cu canalul ejaculator, care se uneste cu canalul de excretie al veziculei seminale, strabate cu canalul ejaculator, care se uneste cu canalul de excretie al veziculei seminale, strabate
prostata si se deschide in uretra. prostata si se deschide in uretra.
Vascularizatia testiculului este asigurata de mai multe artere. Cea mai importanta este Vascularizatia testiculului este asigurata de mai multe artere. Cea mai importanta este
artera testiculara, ramura a aortei abdominale. Sangele venos este colectat de vene artera testiculara, ramura a aortei abdominale. Sangele venos este colectat de vene
omonime. Limfa este colectata de vase limfatice, care merg paralel cu venele. omonime. Limfa este colectata de vase limfatice, care merg paralel cu venele.
Inervatia testiculului este vegetativa, simpatica si parasimpatica. Inervatia testiculului este vegetativa, simpatica si parasimpatica.
Testicului indeplineste doua functii: producerea de spermatoizi si secretia de hormoni Testicului indeplineste doua functii: producerea de spermatoizi si secretia de hormoni
androgeni. Ambele functii sunt controlate de hipofiza anterioara prin hormonii androgeni. Ambele functii sunt controlate de hipofiza anterioara prin hormonii
gonadotropi. gonadotropi.
Spermatogeneza incepe la 14 –16 ani. Procesul este permanent si este o succesiune de Spermatogeneza incepe la 14 –16 ani. Procesul este permanent si este o succesiune de
diviziuni celulare in urma carora se matureaza spermatozoizii. diviziuni celulare in urma carora se matureaza spermatozoizii.
232 232
Principalul hormon androgen este testosteronul, sintetizat din colesterol. Stimuleaza Principalul hormon androgen este testosteronul, sintetizat din colesterol. Stimuleaza
cresterea si dezvoltarea gonadelor masculine, asigura dezvoltarea si mentinerea cresterea si dezvoltarea gonadelor masculine, asigura dezvoltarea si mentinerea
caracterelor sexuale secundare (anumite particularitati somatice, vocea, pilozitatea, caracterelor sexuale secundare (anumite particularitati somatice, vocea, pilozitatea,
dezvoltarea musculaturii si a scheletului, distribuirea stratului adipos) si are efect dezvoltarea musculaturii si a scheletului, distribuirea stratului adipos) si are efect
anabolic asupra proteinelor. anabolic asupra proteinelor.
Veziculele seminale secreta un lichid care se elimina in canalul ejaculator, servind ca Veziculele seminale secreta un lichid care se elimina in canalul ejaculator, servind ca
transportor si ca mediu nutritiv pentru spermatoizi. transportor si ca mediu nutritiv pentru spermatoizi.
Prostata, glanda tubuloacinoasa situata in jurul portiunii initiale a uretrei, secreta un Prostata, glanda tubuloacinoasa situata in jurul portiunii initiale a uretrei, secreta un
lichid laptos care intra in compozitia spermei. lichid laptos care intra in compozitia spermei.
Organul genital extern este penisul, organul copulator masculin, alcatuit din 2 corpi Organul genital extern este penisul, organul copulator masculin, alcatuit din 2 corpi
cavernosi si corpul spongios care acopra complet uretra. El este si organ al mictiunii. cavernosi si corpul spongios care acopra complet uretra. El este si organ al mictiunii.
Sistemul genital feminin este alcatuit din organe genitale interne si externe. Sistemul genital feminin este alcatuit din organe genitale interne si externe.
Organele genitale interne sunt: ovarul, trompa uterina, uterul si vaginul. Organele genitale interne sunt: ovarul, trompa uterina, uterul si vaginul.
Ovarele, gonadele feminine, sunt organe pereche situate in pelvis . Au forma ovoida Ovarele, gonadele feminine, sunt organe pereche situate in pelvis . Au forma ovoida
si sunt legate prin ligamente de peretele bazinului, uter, trompe uterine. Au un invelis si sunt legate prin ligamente de peretele bazinului, uter, trompe uterine. Au un invelis
conjunctiv sub care se disting 2 zone: zona corticala in care se afla foliculii ovarieni conjunctiv sub care se disting 2 zone: zona corticala in care se afla foliculii ovarieni
(formatiuni veziculare in care se formeaza cate un ovul), si zona medulara, tesut (formatiuni veziculare in care se formeaza cate un ovul), si zona medulara, tesut
conjunctiv lax, in care se gasesc vase sangvine si nervi. conjunctiv lax, in care se gasesc vase sangvine si nervi.
In ovar se gasesc foliculi in diferite stadii de dezvoltare. Acestia se maturizeaza cate In ovar se gasesc foliculi in diferite stadii de dezvoltare. Acestia se maturizeaza cate
unul pe luna si expulzeaza ovulul impreuna cu lichidul folicular. In timpul vietii sexuale a unul pe luna si expulzeaza ovulul impreuna cu lichidul folicular. In timpul vietii sexuale a
femeii se maturizează circa 400 de foliculi. femeii se maturizează circa 400 de foliculi.
Trompele uterine, conducte pereche intre ovare si uter, in forma de palnie, au Trompele uterine, conducte pereche intre ovare si uter, in forma de palnie, au
marginile franjurate spre ovar si servesc pentru captarea ovulului expulzat din foliculul marginile franjurate spre ovar si servesc pentru captarea ovulului expulzat din foliculul
matur. matur.
Uterul, organ musculos cavitar, nepereche, situat intre vezica urinara si rect are Uterul, organ musculos cavitar, nepereche, situat intre vezica urinara si rect are
forma de para. Este format dintr-un corp si colul uterin, care proemina in vagin. Are o forma de para. Este format dintr-un corp si colul uterin, care proemina in vagin. Are o
musculatura neteda cu fibre longitudinale, radiare si spiralate. musculatura neteda cu fibre longitudinale, radiare si spiralate.
Cavitatea uterului prezinta o mucoasa (endometrul) care sufera modificari ciclice sub Cavitatea uterului prezinta o mucoasa (endometrul) care sufera modificari ciclice sub
influenta hormonilor ovarieni influenta hormonilor ovarieni
Vaginul se gaseste in continuarea uterului. Este un organ cavitar, care se deschide in Vaginul se gaseste in continuarea uterului. Este un organ cavitar, care se deschide in
exterior in regiunea vulvei. exterior in regiunea vulvei.
Ciclul menstrual normal are o durata de 28 de zile; incepe la pubertate (11-15 ani) si Ciclul menstrual normal are o durata de 28 de zile; incepe la pubertate (11-15 ani) si
inceteaza in jurul varstei de 50 de ani. Cuprinde 3 faze: inceteaza in jurul varstei de 50 de ani. Cuprinde 3 faze:
a) faza menstruala, cu durata de 2-3 zile, in care stratul superficial al a) faza menstruala, cu durata de 2-3 zile, in care stratul superficial al
mucoasei uterine distruse se elimina impreuna cu o anumita cantitate de mucoasei uterine distruse se elimina impreuna cu o anumita cantitate de
sange sange
b) faza proliferativa, intre a 4-a si a 14-a zi, caracterizata prin ingrosarea b) faza proliferativa, intre a 4-a si a 14-a zi, caracterizata prin ingrosarea
mucoasei uterine; mucoasei uterine;
c) faza secretorie care dureaza de la a 15-a zi pana la un nou ciclu, in cazul c) faza secretorie care dureaza de la a 15-a zi pana la un nou ciclu, in cazul
cand nu a avut loc fecundarea ovulului. cand nu a avut loc fecundarea ovulului.
233 233
Fig. 4.1. Fazele ciclului menstrual Fig. 4.1. Fazele ciclului menstrual
În timpul perioadei reproductive femeia produce un ovul la fiecare 28 de zile. În cazul În timpul perioadei reproductive femeia produce un ovul la fiecare 28 de zile. În cazul
unui contact sexual în perioada de ovulaĠie va avea loc fertilizarea, dar graviditatea va unui contact sexual în perioada de ovulaĠie va avea loc fertilizarea, dar graviditatea va
apare numai dacă ovulul fertilizat este implantat la nivelul mucoasei uterine. apare numai dacă ovulul fertilizat este implantat la nivelul mucoasei uterine.
În vederea realizării acestei implantări mucoasa uterină (endometrul) este înlocuită În vederea realizării acestei implantări mucoasa uterină (endometrul) este înlocuită
lunar, odată cu înlocuirea având loc úi pierderi minore de sânge (menstruaĠia), urmate de lunar, odată cu înlocuirea având loc úi pierderi minore de sânge (menstruaĠia), urmate de
o fază intensă de reconstrucĠie. Timpul este esenĠial în reconstrucĠie deoarece endometrul o fază intensă de reconstrucĠie. Timpul este esenĠial în reconstrucĠie deoarece endometrul
regenerat trebuie să fie gata pentru ovulul următor în cazul în care acesta va fi fertilizat. regenerat trebuie să fie gata pentru ovulul următor în cazul în care acesta va fi fertilizat.
Această balanĠă a pierderilor úi refacerilor este echilibrată de patru hormoni. Această balanĠă a pierderilor úi refacerilor este echilibrată de patru hormoni.
Hormonii sunt substanĠe chimice elaborate de un anumit organ (glanda) úi eliberaĠi în Hormonii sunt substanĠe chimice elaborate de un anumit organ (glanda) úi eliberaĠi în
fluxul sanguin ce îi conduce spre un organ "Ġintă" asupra căruia acĠionează. În cazul fluxul sanguin ce îi conduce spre un organ "Ġintă" asupra căruia acĠionează. În cazul
nostru, doi dintre hormoni (LH - hormonul luteinizant úi FSH - hormonul nostru, doi dintre hormoni (LH - hormonul luteinizant úi FSH - hormonul
foliculinizant) sunt eliberaĠi de glanda hipofiză (lobul anterior) situată în apropierea foliculinizant) sunt eliberaĠi de glanda hipofiză (lobul anterior) situată în apropierea
creierului úi influenĠată direct de hipotalamus. creierului úi influenĠată direct de hipotalamus.
Aceúti hormoni, cunoscuĠi úi sub denumirea de gonadotropine, controlează Aceúti hormoni, cunoscuĠi úi sub denumirea de gonadotropine, controlează
dezvoltarea ovulului în ovar, ovulaĠia (eliberarea ovulului din ovar) úi secreĠia ovariană dezvoltarea ovulului în ovar, ovulaĠia (eliberarea ovulului din ovar) úi secreĠia ovariană
de estrogen úi progesteron, cei doi hormoni sexuali feminini. de estrogen úi progesteron, cei doi hormoni sexuali feminini.
Hormonii sexuali feminini sunt de natură steroidică, similară din punct de vedere Hormonii sexuali feminini sunt de natură steroidică, similară din punct de vedere
chimic cu cea a hormonilor masculini (testosteronul) úi cu cea a hormonilor anabolizanĠi chimic cu cea a hormonilor masculini (testosteronul) úi cu cea a hormonilor anabolizanĠi
de care abuzează unii atleĠi, dar diferită total prin efectele lor. de care abuzează unii atleĠi, dar diferită total prin efectele lor.
Hormonii steroizi controlează resinteza endometrului úi influenĠează glanda Hormonii steroizi controlează resinteza endometrului úi influenĠează glanda
hipofiză prin mecanisme de feed-back negativ controlând astfel secreĠia gonadotropinelor hipofiză prin mecanisme de feed-back negativ controlând astfel secreĠia gonadotropinelor
La primele zile ale vieĠii fiecare din cele două ovare ale femeii conĠin aproximativ La primele zile ale vieĠii fiecare din cele două ovare ale femeii conĠin aproximativ
1 milion de ovule, fiecare înconjurat de celule ce formează foliculul ovarian. La începutul 1 milion de ovule, fiecare înconjurat de celule ce formează foliculul ovarian. La începutul
unui ciclu menstrual câĠiva din aceúti foliculi îúi măresc volumul dezvoltând o cavitate unui ciclu menstrual câĠiva din aceúti foliculi îúi măresc volumul dezvoltând o cavitate
plină cu lichid ce înconjoară ovulul; în ziua a 6-a unul din foliculi începe să se dezvolte plină cu lichid ce înconjoară ovulul; în ziua a 6-a unul din foliculi începe să se dezvolte
mai rapid, depăúindu-i pe ceilalĠi. mai rapid, depăúindu-i pe ceilalĠi.
Acest folicul produs de obicei alternativ în fiecare lună în unul din cele 2 ovare se Acest folicul produs de obicei alternativ în fiecare lună în unul din cele 2 ovare se
transformă în foliculul de Graaf. transformă în foliculul de Graaf.
234 234
Dezvoltarea acestui folicul este iniĠiată de o creútere a FSH-ului în primele zile ale Dezvoltarea acestui folicul este iniĠiată de o creútere a FSH-ului în primele zile ale
ciclului iar în jurul zilei a 14-a creúteri ale LH úi FSH determină ovulaĠia. ciclului iar în jurul zilei a 14-a creúteri ale LH úi FSH determină ovulaĠia.
Ovulul este preluat de trompa uterină úi îúi începe călătoria spre uter, ajutat de Ovulul este preluat de trompa uterină úi îúi începe călătoria spre uter, ajutat de
miúcările cililor celulelor tubare. În timpul acestei călătorii poate avea loc fecundaĠia, miúcările cililor celulelor tubare. În timpul acestei călătorii poate avea loc fecundaĠia,
urmată de prima diviziune celulară cu formarea blastocistului ce se va implanta ulterior în urmată de prima diviziune celulară cu formarea blastocistului ce se va implanta ulterior în
mucoasa uterină pentru a-úi continua dezvoltarea în embrion. mucoasa uterină pentru a-úi continua dezvoltarea în embrion.
În timpul dezvoltării foliculului de Graaf, celulele sale secretă estrogeni úi acest În timpul dezvoltării foliculului de Graaf, celulele sale secretă estrogeni úi acest
hormon steroidian joacă un rol major in ovulaĠie. Imediat după ovulaĠie, celulele hormon steroidian joacă un rol major in ovulaĠie. Imediat după ovulaĠie, celulele
foliculului de Graaf se multiplică rapid úi se dezvoltă în corpul luteal ce secretă cantităĠi foliculului de Graaf se multiplică rapid úi se dezvoltă în corpul luteal ce secretă cantităĠi
mari din al II-lea hormon steroid, progesteronul. mari din al II-lea hormon steroid, progesteronul.
Dacă fecundaĠia nu are loc, corpul luteal începe să degenereze în ziua a 24-a a Dacă fecundaĠia nu are loc, corpul luteal începe să degenereze în ziua a 24-a a
ciclului, astfel încât hormonii steroidieni nu se mai produc úi rata lor de secreĠie scade. În ciclului, astfel încât hormonii steroidieni nu se mai produc úi rata lor de secreĠie scade. În
consecinĠă se va produce menstruaĠia úi reînceperea ulterioară a unui alt ciclu. consecinĠă se va produce menstruaĠia úi reînceperea ulterioară a unui alt ciclu.
Dacă fecundaĠia are loc, corpul luteal nu mai degenerează úi va continua să secrete Dacă fecundaĠia are loc, corpul luteal nu mai degenerează úi va continua să secrete
estrogen úi progesteron, menĠinând concentraĠii ridicate ale hormonilor steroizi în sânge estrogen úi progesteron, menĠinând concentraĠii ridicate ale hormonilor steroizi în sânge
úi împiedicând astfel menstruaĠia úi iniĠierea unui nou ciclu. úi împiedicând astfel menstruaĠia úi iniĠierea unui nou ciclu.
Mucoasa uterină - endometrul - are o irigaĠie sanguină foarte bogată pentru a Mucoasa uterină - endometrul - are o irigaĠie sanguină foarte bogată pentru a
asigura hrănirea embrionului, dacă se produce fertilizarea. Dacă aceasta nu se produce, asigura hrănirea embrionului, dacă se produce fertilizarea. Dacă aceasta nu se produce,
atunci endometrul este înlocuit úi aceasta are ca rezultat menstruaĠia. Scăderea atunci endometrul este înlocuit úi aceasta are ca rezultat menstruaĠia. Scăderea
concentraĠiei estrogenului úi progesteronului în sânge odată cu degenerarea corpului concentraĠiei estrogenului úi progesteronului în sânge odată cu degenerarea corpului
luteal determină creúteri úi descreúteri alternative ale fluxului sanguin endometrial. luteal determină creúteri úi descreúteri alternative ale fluxului sanguin endometrial.
Predomină descreúterea gradată úi celulele endometrului lipsite de oxigen mor. Predomină descreúterea gradată úi celulele endometrului lipsite de oxigen mor.
Aceasta va atrage leucocitele care eliberează o enzimă ce distruge proteinele ce leagă Aceasta va atrage leucocitele care eliberează o enzimă ce distruge proteinele ce leagă
celulele între ele. ğesutul se distruge úi este eliminat prin menstruaĠie, împreună cu celulele între ele. ğesutul se distruge úi este eliminat prin menstruaĠie, împreună cu
sângele din capilarele alterate. Acest sânge formează 50-75% din fluxul menstrual. sângele din capilarele alterate. Acest sânge formează 50-75% din fluxul menstrual.
În timpul perioadei de mijloc a ciclului menstrual, estrogenul stimulează În timpul perioadei de mijloc a ciclului menstrual, estrogenul stimulează
multiplicarea celulelor epiteliale úi dezvoltarea intensă a capilarelor. Se dezvoltă de multiplicarea celulelor epiteliale úi dezvoltarea intensă a capilarelor. Se dezvoltă de
asemeni úi glandele uterine ce secretă un lichid în interiorul uterului, asigurând condiĠii asemeni úi glandele uterine ce secretă un lichid în interiorul uterului, asigurând condiĠii
optime pentru supravieĠuirea spermatozoizilor úi implantarea blastocistului. optime pentru supravieĠuirea spermatozoizilor úi implantarea blastocistului.
VI. Consideratii clinice VI. Consideratii clinice

Patologia aparatului urinar include infectii ale parenchimului renal Patologia aparatului urinar include infectii ale parenchimului renal
(glomerulonefrite), ale aparatului pielo-caliceal (pielonefrite), litiaze cu diferite (glomerulonefrite), ale aparatului pielo-caliceal (pielonefrite), litiaze cu diferite
localizari, neoplasme, malformatii renale sau ale cailor urinare. localizari, neoplasme, malformatii renale sau ale cailor urinare.
Simptomele funcĠionale renale sunt reprezentate de : durere, tulburări de diureză, Simptomele funcĠionale renale sunt reprezentate de : durere, tulburări de diureză,
tulburări de micĠiune. tulburări de micĠiune.
Durerea poate fi localizată lombar, lombo-sacrat, lombo-abdominal sau Durerea poate fi localizată lombar, lombo-sacrat, lombo-abdominal sau
pelviperineal. Durerea reno-uretrală este de regulă violentă, dar poate fi úi surdă, continuă pelviperineal. Durerea reno-uretrală este de regulă violentă, dar poate fi úi surdă, continuă
sau intermitentă, spontană sau provocată (efort, mers în vehicule, sărituri) ; pate fi sau intermitentă, spontană sau provocată (efort, mers în vehicule, sărituri) ; pate fi
calmată de repaos sau tratament. calmată de repaos sau tratament.
Colica renală este o durere paroxistică, cu sediul în lombă, de intensitate foarte Colica renală este o durere paroxistică, cu sediul în lombă, de intensitate foarte
mare, continuă, cu exacerbări, însoĠită de o mare stare de agitaĠie (bolnavul îúi caută mare, continuă, cu exacerbări, însoĠită de o mare stare de agitaĠie (bolnavul îúi caută
poziĠii antalgice). Iradiază pe flanc, în hipogastru, în organele genitale, pe faĠa medială a poziĠii antalgice). Iradiază pe flanc, în hipogastru, în organele genitale, pe faĠa medială a
coapsei. Are ca simptome de însoĠire tenesme vezicale, polakiurie, uneori febră (infecĠie coapsei. Are ca simptome de însoĠire tenesme vezicale, polakiurie, uneori febră (infecĠie
urinară). Este determinată de distensia bazinetului úi calicelor, ca o consecinĠă a urinară). Este determinată de distensia bazinetului úi calicelor, ca o consecinĠă a
235 235
spasmului ureteral apărut din cauza unui obstacol (calcul, cheag, stricturi, tumori, cuduri spasmului ureteral apărut din cauza unui obstacol (calcul, cheag, stricturi, tumori, cuduri
ureterale prin ptoză renală). ureterale prin ptoză renală).
Diureza (gr. disurein=a urina) se referă la procesul de formare úi eliminare a Diureza (gr. disurein=a urina) se referă la procesul de formare úi eliminare a
urinei. Cantitatea de urină din 24 de ore variază în condiĠii fiziologice după sex (bărbaĠi urinei. Cantitatea de urină din 24 de ore variază în condiĠii fiziologice după sex (bărbaĠi
1500-2000 ml ; femei 120-1500 ml), ingestia de lichide úi eliminările prin transpiraĠie. 1500-2000 ml ; femei 120-1500 ml), ingestia de lichide úi eliminările prin transpiraĠie.
Acestă cantitate variază cu pozitia : creste în clinostatism, scade în ortostatism. Acestă cantitate variază cu pozitia : creste în clinostatism, scade în ortostatism.
Tulburările de diureză includ : poliuria (creútera volumului urinar peste 2000 Tulburările de diureză includ : poliuria (creútera volumului urinar peste 2000
ml/24 ore); oligurie (scăderea volumului urinar sub 500 ml /24 ore), oligo-anurie ml/24 ore); oligurie (scăderea volumului urinar sub 500 ml /24 ore), oligo-anurie
(scăderea volumului urinar sub 50 ml /24 ore) úi anurie (încetarea diurezei). (scăderea volumului urinar sub 50 ml /24 ore) úi anurie (încetarea diurezei).
Tulburările de micĠiune sunt reprezentate de : Tulburările de micĠiune sunt reprezentate de :
- polakiurie = frecvenĠă crescută a micĠiunilor, cauzată de afecĠiuni situate - polakiurie = frecvenĠă crescută a micĠiunilor, cauzată de afecĠiuni situate
în special la nivelul căilor urinare ; în special la nivelul căilor urinare ;
- micĠiuni dureroase ; disuria reprezintă o dificultate în micĠiune (cu sau fără - micĠiuni dureroase ; disuria reprezintă o dificultate în micĠiune (cu sau fără
dureri), conducând la micĠiuni prelungite, cu scurgere lentă úi persistenĠă dureri), conducând la micĠiuni prelungite, cu scurgere lentă úi persistenĠă
de reziduu vezical. de reziduu vezical.
- MicĠiuni imperioase ; - MicĠiuni imperioase ;
- MicĠiuni incomplete ; - MicĠiuni incomplete ;
- MicĠiuni imposibile ; - MicĠiuni imposibile ;
- IncontinenĠa urinară (pierderea controlului conútient asupra conĠinutului - IncontinenĠa urinară (pierderea controlului conútient asupra conĠinutului
vezical). La copiii se numeúte enurezis. vezical). La copiii se numeúte enurezis.
La sportivi in cadrul substantelor dopante sunt inclusi si agentii anabolizanti. La sportivi in cadrul substantelor dopante sunt inclusi si agentii anabolizanti.
Această clasă include substanĠe chimice, care se aseamănă ca structură úi activitate cu Această clasă include substanĠe chimice, care se aseamănă ca structură úi activitate cu
hormonul masculin, testosteronul, care, de asemenea, este considerat doping. Efectul hormonul masculin, testosteronul, care, de asemenea, este considerat doping. Efectul
acestei clase de substanĠe este benefic pentru creúterea masei musculare úi a forĠei acestei clase de substanĠe este benefic pentru creúterea masei musculare úi a forĠei
musculare în special prin suplimentare proteică în raĠia alimentară úi în doze mici úi musculare în special prin suplimentare proteică în raĠia alimentară úi în doze mici úi
alimentaĠie normală, pentru creúterea competitivităĠii úi agresivităĠii. alimentaĠie normală, pentru creúterea competitivităĠii úi agresivităĠii.
In mod normal un adult de sex masculin produce 4-10mg testosteron/zi. Steroizii In mod normal un adult de sex masculin produce 4-10mg testosteron/zi. Steroizii
anabolizanĠi androgeni posedă atât efecte metabolice (de creútere) cât úi pe cele anabolizanĠi androgeni posedă atât efecte metabolice (de creútere) cât úi pe cele
androgenice (masculinizare) ale testosteronului. Cele două efecte ale testosteronului úi androgenice (masculinizare) ale testosteronului. Cele două efecte ale testosteronului úi
derivaĠilor săi nu sunt rezultatul unor acĠiuni diferite ci ale aceleiaúi acĠiuni pe Ġesuturi derivaĠilor săi nu sunt rezultatul unor acĠiuni diferite ci ale aceleiaúi acĠiuni pe Ġesuturi
diferite. diferite.
IndicaĠiile medicale ale tratamentului cu steroizi sunt multiple: anemie din bolile IndicaĠiile medicale ale tratamentului cu steroizi sunt multiple: anemie din bolile
renale, cancer de sân, insuficienĠă medulară osoasă, resorbĠie osoasă în zboruri spaĠiale, renale, cancer de sân, insuficienĠă medulară osoasă, resorbĠie osoasă în zboruri spaĠiale,
edem ereditar angioneurotic, hipogonadism, sindrom Turner, hiperlipemii, osteoporoză. edem ereditar angioneurotic, hipogonadism, sindrom Turner, hiperlipemii, osteoporoză.
Mecanismele de acĠiune ale AAS în creúterea forĠei musculare sunt: Mecanismele de acĠiune ale AAS în creúterea forĠei musculare sunt:
- creúterea sintezei proteinelor musculare; - creúterea sintezei proteinelor musculare;
- inhibarea efectelor catabolice ale glucocorticoizilor; - inhibarea efectelor catabolice ale glucocorticoizilor;
- inducerea agresivităĠii ce determină creúterea travaliului muscular. - inducerea agresivităĠii ce determină creúterea travaliului muscular.
Haupt úi Rovera în 1984 au elaborat un studiu foarte amănunĠit luând în Haupt úi Rovera în 1984 au elaborat un studiu foarte amănunĠit luând în
considerare toate argumentele proúi contra utilizării steroizilor. Concluziile au fost că considerare toate argumentele proúi contra utilizării steroizilor. Concluziile au fost că
îmbunătăĠirile marcate în înălĠimea corpului, greutate úi forĠă sunt realizate numai prin îmbunătăĠirile marcate în înălĠimea corpului, greutate úi forĠă sunt realizate numai prin
îndeplinirea următoarelor condiĠii: îndeplinirea următoarelor condiĠii:
- înainte úi în timpul administrării steroizilor să se practice un antrenament intens - înainte úi în timpul administrării steroizilor să se practice un antrenament intens
de forĠă; de forĠă;
- sportivii să utilizeze o dietă hipercalorică, hiperproteică; - sportivii să utilizeze o dietă hipercalorică, hiperproteică;
236 236
- aceste creúteri sunt evidenĠiate mai mult prin simplă cântărire decât prin - aceste creúteri sunt evidenĠiate mai mult prin simplă cântărire decât prin
explorare izometrică cu dinamometrul. explorare izometrică cu dinamometrul.
Din păcate răspunsul masei musculare la administrarea de steroizi este strâns legat Din păcate răspunsul masei musculare la administrarea de steroizi este strâns legat
de doza acestora. Astfel, o doză redusă produce un efect modest, în timp ce o doză de doza acestora. Astfel, o doză redusă produce un efect modest, în timp ce o doză
crescută are ca efect o mare creútere a masei active. De asemenea, un alt argument crescută are ca efect o mare creútere a masei active. De asemenea, un alt argument
împotriva folosirii acestor substanĠe în sport îl constituie marele număr de efecte adverse împotriva folosirii acestor substanĠe în sport îl constituie marele număr de efecte adverse
pe aproape toate organele úi sistemele corpului uman. pe aproape toate organele úi sistemele corpului uman.
SNC: agresivitate, suicid/omicid, depresie, psihoze acute, iritabilitate, episoade SNC: agresivitate, suicid/omicid, depresie, psihoze acute, iritabilitate, episoade
maniacale, creúterea/scăderea libidoului, accidente vasculocerebrale, cefalee, euforie, maniacale, creúterea/scăderea libidoului, accidente vasculocerebrale, cefalee, euforie,
dependenĠă dependenĠă
HEPATICE: alterarea testelor hepatice, carcinom hepatic, icter colestatic HEPATICE: alterarea testelor hepatice, carcinom hepatic, icter colestatic
CUTANATE: acnee, pierderi temporare de păr, alopecie, îngroúarea pielii, foliculite CUTANATE: acnee, pierderi temporare de păr, alopecie, îngroúarea pielii, foliculite
CARDIACE: hipertensiune arteriala, scăderea HDL colesterol, creúterea LDL colesterol, CARDIACE: hipertensiune arteriala, scăderea HDL colesterol, creúterea LDL colesterol,
creúterea trigliceridelor, infarct miocardic creúterea trigliceridelor, infarct miocardic
RENAL: edeme, creúterea creatininei, tumora Wilms, uretrite RENAL: edeme, creúterea creatininei, tumora Wilms, uretrite
ENDOCRINE ENDOCRINE
BărbaĠi: atrofie testiculară, oligospermie/azospermie, hipertrofie prostatică, carcinom de BărbaĠi: atrofie testiculară, oligospermie/azospermie, hipertrofie prostatică, carcinom de
prostată, ginecomastie prostată, ginecomastie
Femei: masculinizare , atrofia glandei mamare (piept plat), îngroúarea vocii, hirsutism, Femei: masculinizare , atrofia glandei mamare (piept plat), îngroúarea vocii, hirsutism,
amenoree/dismenoree amenoree/dismenoree
DIVERSE: ameĠeli, greĠuri, dureri scrotale, obstrucĠii ale intestinului subĠire DIVERSE: ameĠeli, greĠuri, dureri scrotale, obstrucĠii ale intestinului subĠire
Antrenamentul intens úi regulat poate afecta ciclul menstrual pe diverse căi, nu Antrenamentul intens úi regulat poate afecta ciclul menstrual pe diverse căi, nu
toate dăunătoare ci unele din ele chiar benefice. Aúa cum se întâmplă cu unele fenomene toate dăunătoare ci unele din ele chiar benefice. Aúa cum se întâmplă cu unele fenomene
fiziologice există o variaĠie individuală considerabilă în efectele efortului asupra ciclului fiziologice există o variaĠie individuală considerabilă în efectele efortului asupra ciclului
menstrual. menstrual.
* Întârzierea apariĠiei primei menstruaĠii (menarha). Menarha se instalează în * Întârzierea apariĠiei primei menstruaĠii (menarha). Menarha se instalează în
medie în Ġările civilizate din vest în jurul vârstei de 12 ani. În sporturi ca gimnastica, medie în Ġările civilizate din vest în jurul vârstei de 12 ani. În sporturi ca gimnastica,
înnotul, dans modern, balet menarha este adesea întârziată. Nu există nici o dovadă că înnotul, dans modern, balet menarha este adesea întârziată. Nu există nici o dovadă că
această ar avea un efect dăunător asupra vieĠii reproductive ulterioare. această ar avea un efect dăunător asupra vieĠii reproductive ulterioare.
* Scurtarea ciclului. Ciclul menstrual poate fi divizat în 4 faze (fig. 41) : faza * Scurtarea ciclului. Ciclul menstrual poate fi divizat în 4 faze (fig. 41) : faza
foliculară; faza ovulatorie; faza luteală úi faza menstruaĠiei. foliculară; faza ovulatorie; faza luteală úi faza menstruaĠiei.
Efortul fizic intens, mai ales în antrenamentul de vârf poate reduce faza luteală cu Efortul fizic intens, mai ales în antrenamentul de vârf poate reduce faza luteală cu
3-4 zile. Cauza ce determină această modificare nu este cunoscută; se presupune că este 3-4 zile. Cauza ce determină această modificare nu este cunoscută; se presupune că este
legată de modificări în secreĠia hormonilor gonadotropi. legată de modificări în secreĠia hormonilor gonadotropi.
* Scăderea durerilor menstruale. Perioada de discomfort úi durere pe care o * Scăderea durerilor menstruale. Perioada de discomfort úi durere pe care o
încearcă majoritatea femeilor la menstruaĠie este cauzată de prostaglandine - hormoni încearcă majoritatea femeilor la menstruaĠie este cauzată de prostaglandine - hormoni
interni care îúi cresc concentraĠia pe măsură ce estrogenul úi progesteronul scad în faza interni care îúi cresc concentraĠia pe măsură ce estrogenul úi progesteronul scad în faza
luteală. După efort scade secreĠia prostaglandinelor printr-un mecanism necunoscut. luteală. După efort scade secreĠia prostaglandinelor printr-un mecanism necunoscut.
* Reducerea stressului pre-menstrual. Scăderea pre-menstruală a hormonilor steroizi * Reducerea stressului pre-menstrual. Scăderea pre-menstruală a hormonilor steroizi
cauzează la anumite femei un set de răspunsuri incluzând iritabilitate, depresie, cauzează la anumite femei un set de răspunsuri incluzând iritabilitate, depresie,
sensibilitatea sânilor, retenĠie de lichid úi scăderea apetitului, sindrom denumit pre- sensibilitatea sânilor, retenĠie de lichid úi scăderea apetitului, sindrom denumit pre-
menstrual. După unii autori responsabil de aceste modificări este testosteronul a cărui menstrual. După unii autori responsabil de aceste modificări este testosteronul a cărui
concentraĠie creúte după efort. Testosteronul este secretat de glande adrenergice úi la concentraĠie creúte după efort. Testosteronul este secretat de glande adrenergice úi la
femeie úi unele din efectele antrenamentului pot fi rezultatul acĠiunii acestui hormon. femeie úi unele din efectele antrenamentului pot fi rezultatul acĠiunii acestui hormon.
Nivele înalte pot interfera cu acĠiunea hormonilor feminini conducând la perturbări ale Nivele înalte pot interfera cu acĠiunea hormonilor feminini conducând la perturbări ale
ciclului úi scăderea stressului premenstrual. ciclului úi scăderea stressului premenstrual.
* Lipsa ovulaĠiei. Dacă schimbările de concentraĠie ale hormonilor în timpul * Lipsa ovulaĠiei. Dacă schimbările de concentraĠie ale hormonilor în timpul
fazelor ciclului sunt mari, ovulaĠia poate să nu aibă loc. Această modificare în sine nu fazelor ciclului sunt mari, ovulaĠia poate să nu aibă loc. Această modificare în sine nu
237 237
este dăunătoare (dacă femeia nu doreúte să rămână gravidă) dar poate fi un semn ce este dăunătoare (dacă femeia nu doreúte să rămână gravidă) dar poate fi un semn ce
indică supraantrenamentul. indică supraantrenamentul.
* Lipsa menstruaĠiei. Oligomenoreea (cicluri neregulate) úi amenoreea (absenĠa * Lipsa menstruaĠiei. Oligomenoreea (cicluri neregulate) úi amenoreea (absenĠa
menstruaĠiei timp de 6 luni consecutiv) sunt cele mai dramatice efecte ale menstruaĠiei timp de 6 luni consecutiv) sunt cele mai dramatice efecte ale
antrenamentului intens úi regulat. În cadrul alergătorilor de performanĠă, incidenĠa antrenamentului intens úi regulat. În cadrul alergătorilor de performanĠă, incidenĠa
îregistrată pentru acest simptom a fost de 50%. Cauza precisă a acestor modificări nu este îregistrată pentru acest simptom a fost de 50%. Cauza precisă a acestor modificări nu este
pe deplin cunoscută dar se pare că efortul nu poate fi singurul responsabil : o dietă cu un pe deplin cunoscută dar se pare că efortul nu poate fi singurul responsabil : o dietă cu un
conĠinut scăzut de hidraĠi de carbon, stressul emoĠional sau o infecĠie virală sunt adesea conĠinut scăzut de hidraĠi de carbon, stressul emoĠional sau o infecĠie virală sunt adesea
factori asociaĠi. Scăderile asociate amenoreei în nivelul estrogenilor pot reduce depunerea factori asociaĠi. Scăderile asociate amenoreei în nivelul estrogenilor pot reduce depunerea
de calciu în oase, cu apariĠia osteoporozei ce conduce la creúterea riscului de injurii de calciu în oase, cu apariĠia osteoporozei ce conduce la creúterea riscului de injurii
osoase (fracturi). osoase (fracturi).
Problema devine extrem de importantă având în vedere faptul că femeia adultă, Problema devine extrem de importantă având în vedere faptul că femeia adultă,
cel mai frecvent după menopauză începe să piardă fosfaĠi de calciu din os úi astfel cel mai frecvent după menopauză începe să piardă fosfaĠi de calciu din os úi astfel
osteoporoza afectează vârsta de mijloc cu atât mai mult cu cât densitatea osoasă este deja osteoporoza afectează vârsta de mijloc cu atât mai mult cu cât densitatea osoasă este deja
scăzută la vârsta adolescenĠei úi a primei tinereĠi. Exacerbări pot surveni mai ales la scăzută la vârsta adolescenĠei úi a primei tinereĠi. Exacerbări pot surveni mai ales la
femeile cu un regim alimentar alterat (anemie úi bulimie). În America au fost înregistrate femeile cu un regim alimentar alterat (anemie úi bulimie). În America au fost înregistrate
cazuri de femei tinere cu densităĠi osoase la nivelul coloanei vertebrale echivalente cu cazuri de femei tinere cu densităĠi osoase la nivelul coloanei vertebrale echivalente cu
cele ale unor femei de 70-80 de ani. cele ale unor femei de 70-80 de ani.
În aceste cazuri este necesară suplimentarea calciului sau o terapie bazată pe În aceste cazuri este necesară suplimentarea calciului sau o terapie bazată pe
hormoni. Aceste implicaĠii ne asigură de obligativitatea cunoaúterii lor de către sportivă úi hormoni. Aceste implicaĠii ne asigură de obligativitatea cunoaúterii lor de către sportivă úi
antrenor în scopul remedierii aspectelor negative acolo unde este posibil. antrenor în scopul remedierii aspectelor negative acolo unde este posibil.
Deci dacă atletismul afectează ciclul menstrual, este valabilă úi implicaĠia inversă? Deci dacă atletismul afectează ciclul menstrual, este valabilă úi implicaĠia inversă?
Considerând modificările fiziologice implicate răspunsul este da. Studiile útiinĠifice însă Considerând modificările fiziologice implicate răspunsul este da. Studiile útiinĠifice însă
nu oferă un răspuns concludent : după unii autori performanĠa optimă se obĠine în faza nu oferă un răspuns concludent : după unii autori performanĠa optimă se obĠine în faza
luteală (înainte de menstruaĠie), după alĠii după menstruaĠie, iar pentru a treia categorie luteală (înainte de menstruaĠie), după alĠii după menstruaĠie, iar pentru a treia categorie
nu există nici o diferenĠă. Din cele 107 femei, campioane olimpice în diverse sporturi, nu există nici o diferenĠă. Din cele 107 femei, campioane olimpice în diverse sporturi,
interogate de Ingman în 1953, numai 39 de atlete s-au plâns că performanĠa a fost negativ interogate de Ingman în 1953, numai 39 de atlete s-au plâns că performanĠa a fost negativ
afectată în timpul menstruaĠiei, iar două au afirmat că ea a fost îmbunătăĠită. afectată în timpul menstruaĠiei, iar două au afirmat că ea a fost îmbunătăĠită.
Cunoaúterea útiinĠifică a fenomenelor implicate în ciclul menstrual sugerează că Cunoaúterea útiinĠifică a fenomenelor implicate în ciclul menstrual sugerează că
performanĠa ar trebui să fie optimă imediat înainte sau imediat după ziua ovulaĠiei. În performanĠa ar trebui să fie optimă imediat înainte sau imediat după ziua ovulaĠiei. În
timpul antrenamentului intens, articulaĠiile, tendoanele, muúchii úi oasele sunt supuse timpul antrenamentului intens, articulaĠiile, tendoanele, muúchii úi oasele sunt supuse
unui stress puternic. unui stress puternic.
Modificările hormonale afectează úi ele aceste Ġesuturi úi s-a înregistrat o creútere Modificările hormonale afectează úi ele aceste Ġesuturi úi s-a înregistrat o creútere
a numărului de injurii în timpul perioadei menstruale. Aceasta sugerează că a numărului de injurii în timpul perioadei menstruale. Aceasta sugerează că
antrenamentele intense trebuie evitate în această fază úi dacă este posibil úi în zilele ce o antrenamentele intense trebuie evitate în această fază úi dacă este posibil úi în zilele ce o
preced. preced.
Mai exista úi o altă strategie în abordarea problemei : folosirea pilulei Mai exista úi o altă strategie în abordarea problemei : folosirea pilulei
contraceptive. Această pilulă conĠine un amestec de steroizi sintetici ce acĠionează ca contraceptive. Această pilulă conĠine un amestec de steroizi sintetici ce acĠionează ca
estrogenul úi progesteronul natural; administrate pe cale bucală ei determină schimbările estrogenul úi progesteronul natural; administrate pe cale bucală ei determină schimbările
lunare normale. Nivelul ridicat úi constant al acestor hormoni sintetici steroizi "păcăleúte" lunare normale. Nivelul ridicat úi constant al acestor hormoni sintetici steroizi "păcăleúte"
corpul femeii făcându-l să creadă că a avut loc fecundaĠia astfel încât nu se vor mai corpul femeii făcându-l să creadă că a avut loc fecundaĠia astfel încât nu se vor mai
induce ovulaĠii. induce ovulaĠii.
Tipic pilula se administrează zilnic, timp de 21 de zile urmat de o pauză de 7 zile Tipic pilula se administrează zilnic, timp de 21 de zile urmat de o pauză de 7 zile
în care produce menstruaĠia. Atletelor li se poate prescrie o pilulă care necesită o pauză în care produce menstruaĠia. Atletelor li se poate prescrie o pilulă care necesită o pauză
pentru menstruaĠie după 63 de zile. pentru menstruaĠie după 63 de zile.
S-au alcătuit diferite regimuri pentru a reduce doza hormonală, pentru a S-au alcătuit diferite regimuri pentru a reduce doza hormonală, pentru a
minimaliza orice efort advers cu menĠinerea eficacităĠii acestui tratament. Pilula poate fi minimaliza orice efort advers cu menĠinerea eficacităĠii acestui tratament. Pilula poate fi
prescrisă úi femeilor ce suferă de sindrom pre-menstrual sau de pierderi severe de sânge prescrisă úi femeilor ce suferă de sindrom pre-menstrual sau de pierderi severe de sânge
în timpul menstruaĠiei. Există argumente experimentale că femeile sportive care folosesc în timpul menstruaĠiei. Există argumente experimentale că femeile sportive care folosesc
anticoncepĠionalele suferă mai puĠine traumatisme în timpul perioadei pre-menstruale. anticoncepĠionalele suferă mai puĠine traumatisme în timpul perioadei pre-menstruale.
Totuúi ca în cazul oricărui tratament medicamentos beneficiile trebuie puse faĠă în faĠă cu Totuúi ca în cazul oricărui tratament medicamentos beneficiile trebuie puse faĠă în faĠă cu
dezavantajele, ambele putând varia de la individ la individ. dezavantajele, ambele putând varia de la individ la individ.
238 238
CAPITOLUL 5. INTRODUCERE IN ANATOMIA DEZVOLTARII CAPITOLUL 5. INTRODUCERE IN ANATOMIA DEZVOLTARII
CREùTEREA ùI DEZVOLTAREA FIZICĂ - DEFINIğIE, BAZE CREùTEREA ùI DEZVOLTAREA FIZICĂ - DEFINIğIE, BAZE
ANATOMICE, FACTORII CARE LE CONDIğIONEAZĂ ANATOMICE, FACTORII CARE LE CONDIğIONEAZĂ
Ontogeneza organismului uman, respectiv viabilitatea din momentul concepĠiei Ontogeneza organismului uman, respectiv viabilitatea din momentul concepĠiei
până la exit, recunoaúte trei perioade importante: până la exit, recunoaúte trei perioade importante:
- perioada de creútere úi dezvoltare; - perioada de creútere úi dezvoltare;
- perioada de maturitate úi reproducere; - perioada de maturitate úi reproducere;
- perioada de involuĠie (senescenĠa - termenul de senilitate indică o involuĠie - perioada de involuĠie (senescenĠa - termenul de senilitate indică o involuĠie
timpurie). timpurie).
Privind durata normală a acestor etape menĠionăm faptul că perioada de creútere úi Privind durata normală a acestor etape menĠionăm faptul că perioada de creútere úi
dezvoltare acoperă 22-23 ani, după úcoala americană s-a demonstrat, prin cercetări dezvoltare acoperă 22-23 ani, după úcoala americană s-a demonstrat, prin cercetări
efectuate asupra unor multitudini de specii din lumea animală. că durata totală a vieĠii, în efectuate asupra unor multitudini de specii din lumea animală. că durata totală a vieĠii, în
mod normal, trebuie să fie de 5 ori mai mare decât perioada de creútere úi dezvolare; deci, mod normal, trebuie să fie de 5 ori mai mare decât perioada de creútere úi dezvolare; deci,
pentru om, în jurul a 120-125 ani. Datorită însă unor factori artificiali ai mediului pentru om, în jurul a 120-125 ani. Datorită însă unor factori artificiali ai mediului
înconjurător, factori în bună măsură creaĠi voit sau fortuit de fiinĠa umană, această durată înconjurător, factori în bună măsură creaĠi voit sau fortuit de fiinĠa umană, această durată
medie a vieĠii a scăzut considerabil. Printre aceúti factori nocivi menĠionăm alimentaĠia medie a vieĠii a scăzut considerabil. Printre aceúti factori nocivi menĠionăm alimentaĠia
excesivă (mai ales după 45 de ani, când metabolismul scade la 70% din valoarea lui excesivă (mai ales după 45 de ani, când metabolismul scade la 70% din valoarea lui
iniĠială), sedentarismul, stresul nervos, situaĠi pe prim plan. iniĠială), sedentarismul, stresul nervos, situaĠi pe prim plan.
Vom aborda în mod deosebit perioada de creútere úi dezvoltare, fără a ne referi la Vom aborda în mod deosebit perioada de creútere úi dezvoltare, fără a ne referi la
perioada de maturitate úi reproducere, care face obiectul anatomiei úi fiziologiei úi la perioada de maturitate úi reproducere, care face obiectul anatomiei úi fiziologiei úi la
perioada de senescenĠă (începe conform clasificării făcută de către úcoala americană, la perioada de senescenĠă (începe conform clasificării făcută de către úcoala americană, la
75 de ani), care constituie obiectul gerontologiei. 75 de ani), care constituie obiectul gerontologiei.
Totodată ne vom referi úi la corelarea úi dozarea efortului cu particularităĠile Totodată ne vom referi úi la corelarea úi dozarea efortului cu particularităĠile
antropologice de vârstă, în raport cu cerinĠele sportului de înaltă performanĠă. antropologice de vârstă, în raport cu cerinĠele sportului de înaltă performanĠă.
Prin creútere úi dezvoltare înĠelegem un complex dinamic de procese biologice Prin creútere úi dezvoltare înĠelegem un complex dinamic de procese biologice
prin care trece organismul omenesc în evoluĠia sa până la maturitate. prin care trece organismul omenesc în evoluĠia sa până la maturitate.
Creúterea este un proces cantitativ de înmulĠire celulară privind sporirea în Creúterea este un proces cantitativ de înmulĠire celulară privind sporirea în
greutate, volum úi dimensiuni a corpului, iar dezvoltarea este un proces calitativ de greutate, volum úi dimensiuni a corpului, iar dezvoltarea este un proces calitativ de
diferenĠiere celulară, care se traduce prin modificări funcĠionale úi îmbunătăĠiri calitative, diferenĠiere celulară, care se traduce prin modificări funcĠionale úi îmbunătăĠiri calitative,
ce marchează o perfecĠionare úi o adaptare a aparatelor úi sistemelor din organism, o ce marchează o perfecĠionare úi o adaptare a aparatelor úi sistemelor din organism, o
evoluĠie complexă úi o integrare coordonată a lor într-un tot unitar. evoluĠie complexă úi o integrare coordonată a lor într-un tot unitar.
Aceste procese sunt condiĠionate de acĠiunea unor factori interni reprezentaĠi de Aceste procese sunt condiĠionate de acĠiunea unor factori interni reprezentaĠi de
ereditate, de mecanismele neuroendocrine genetic determinate úi de a unor serii de factori ereditate, de mecanismele neuroendocrine genetic determinate úi de a unor serii de factori
externi printre care cităm: în perioada intrauterină - starea de sănătate a mamei úi evoluĠia externi printre care cităm: în perioada intrauterină - starea de sănătate a mamei úi evoluĠia
normală a sarcinii, apoi factorii geoclimatici, alimentaĠia, noxele din mediul ambiant ú.a. normală a sarcinii, apoi factorii geoclimatici, alimentaĠia, noxele din mediul ambiant ú.a.
Printre factorii externi, activitatea motrică, exerciĠiul fizic, efortul fizic úi psihic (deoarece Printre factorii externi, activitatea motrică, exerciĠiul fizic, efortul fizic úi psihic (deoarece
aceste două tipurii de solicitare în sport nu pot fi disociate), prin fenomenele de adaptare, aceste două tipurii de solicitare în sport nu pot fi disociate), prin fenomenele de adaptare,
compensare úi supracompensare pe care le declanúează, stimulează úi, în unele compensare úi supracompensare pe care le declanúează, stimulează úi, în unele
împrejurări, chiar dirijează creúterea úi dezvoltarea. împrejurări, chiar dirijează creúterea úi dezvoltarea.
ExerciĠiul fizic úi orice activitate motrică dezvoltă în mod evident elementele ExerciĠiul fizic úi orice activitate motrică dezvoltă în mod evident elementele
componente ale aparatului locomotor. Prin intermediul acestora sunt angajate în lucru, la componente ale aparatului locomotor. Prin intermediul acestora sunt angajate în lucru, la
un nivel înalt de solicitare, respiraĠia úi circulaĠia, schimburile nutritive úi procesele de un nivel înalt de solicitare, respiraĠia úi circulaĠia, schimburile nutritive úi procesele de
regenerare, sistemele de reglare neuroendocrine. regenerare, sistemele de reglare neuroendocrine.
Capitolul IV – Introducere in anatomia dezvoltarii Capitolul IV – Introducere in anatomia dezvoltarii

239 239
Exercitarea lor desăvârúeúte structura funcĠională a Ġesuturilor, stimulează Exercitarea lor desăvârúeúte structura funcĠională a Ġesuturilor, stimulează
creúterea úi dezvoltarea úi duce la o mai bună integrare a elementelor care alcătuiesc creúterea úi dezvoltarea úi duce la o mai bună integrare a elementelor care alcătuiesc
organismul. organismul.
Antrenarea aparatelor, sistemelor úi funcĠiilor organismului, utilizarea lor dincolo Antrenarea aparatelor, sistemelor úi funcĠiilor organismului, utilizarea lor dincolo
de nivelul moderat al solicitărilor curente, determină reacĠii de răspuns cu caracter de de nivelul moderat al solicitărilor curente, determină reacĠii de răspuns cu caracter de
supraadaptare úi supracompensare, fenomene care explică efectele utile ale exerciĠiului supraadaptare úi supracompensare, fenomene care explică efectele utile ale exerciĠiului
fizic asupra întregii evoluĠii individuale. fizic asupra întregii evoluĠii individuale.
Procesele de creútere úi dezvoltare recunosc reglări neuroendocrine complexe. Procesele de creútere úi dezvoltare recunosc reglări neuroendocrine complexe.
În această reglare intervine o mare complexitate de structuri úi circuite nervoase, În această reglare intervine o mare complexitate de structuri úi circuite nervoase,
rolul majoritar revenind secreĠiei de somatostatină (STH) la nivelul hipotalamusului dar rolul majoritar revenind secreĠiei de somatostatină (STH) la nivelul hipotalamusului dar
si a unor structuri extrahipotalamice: si a unor structuri extrahipotalamice:
Se consideră că sporirea secreĠiei de STH în exerciĠiile fizice, unde scade glicemia Se consideră că sporirea secreĠiei de STH în exerciĠiile fizice, unde scade glicemia
úi creúte concentraĠia argininei, se face prin intermediul mecanismelor hipotalamice úi creúte concentraĠia argininei, se face prin intermediul mecanismelor hipotalamice
serotoninergice ; acetilcolina úi acizii grasi liberi inhibă secreĠia de STH in timp ce serotoninergice ; acetilcolina úi acizii grasi liberi inhibă secreĠia de STH in timp ce
betaendorfinele au o acĠiune pozitivă asupra secreĠiei de STH. betaendorfinele au o acĠiune pozitivă asupra secreĠiei de STH.
Dezvoltarea fizică este un proces biologic calitativ, la care participă toate Dezvoltarea fizică este un proces biologic calitativ, la care participă toate
mecanismele de adaptare úi perfecĠionare prin care trece organismul, modificări biologice mecanismele de adaptare úi perfecĠionare prin care trece organismul, modificări biologice
de reacĠie la acĠiunile factorilor de mediu: sociali, economici, geografici, ce implică o de reacĠie la acĠiunile factorilor de mediu: sociali, economici, geografici, ce implică o
anumită activitate fizică, psihică sau intelectuală, cu un anumit grad de participare a anumită activitate fizică, psihică sau intelectuală, cu un anumit grad de participare a
tuturor sistemelor funcĠionale ale organismului. Aceste procese calitative au loc paralel tuturor sistemelor funcĠionale ale organismului. Aceste procese calitative au loc paralel
cu procesul de creútere în copilărie úi adolescenĠă, dar continuă úi după încetarea creúterii cu procesul de creútere în copilărie úi adolescenĠă, dar continuă úi după încetarea creúterii
staturale. Astfel, în perioada de maturitate úi reproducere au loc modificări calitative de staturale. Astfel, în perioada de maturitate úi reproducere au loc modificări calitative de
dezvoltare fizică ce pot prezenta mari variaĠii, în sens pozitiv sau negativ, în raport direct dezvoltare fizică ce pot prezenta mari variaĠii, în sens pozitiv sau negativ, în raport direct
cu condiĠiile de mediu úi în special cu sistemul de alimentaĠie, cu regimul de viaĠă cu condiĠiile de mediu úi în special cu sistemul de alimentaĠie, cu regimul de viaĠă
(sedentar sau de practicare a sportului), starea de sănătate, condiĠiile de igienă etc. Au loc (sedentar sau de practicare a sportului), starea de sănătate, condiĠiile de igienă etc. Au loc
modificări metabolice úi funcĠionale, însoĠite de hipertrofii sau atrofii musculare, de modificări metabolice úi funcĠionale, însoĠite de hipertrofii sau atrofii musculare, de
reduceri sau creúteri de Ġesut adipos, cu modificări biomotrice în limite foarte mari la reduceri sau creúteri de Ġesut adipos, cu modificări biomotrice în limite foarte mari la
sportivi. Odată cu perioada de îmbătrânire, procesul de dezvoltare cedează treptat, având sportivi. Odată cu perioada de îmbătrânire, procesul de dezvoltare cedează treptat, având
loc procesul de involuĠie, ce poate fi brusc (în caz de boală úi sedentarism, cu lipsă de loc procesul de involuĠie, ce poate fi brusc (în caz de boală úi sedentarism, cu lipsă de
activitate intelectuală úi psihică echilibrată) sau încetinit (în cadrul unui sistem de viaĠă activitate intelectuală úi psihică echilibrată) sau încetinit (în cadrul unui sistem de viaĠă
raĠional echilibrat). Ca noĠiuni de apreciere se utilizează termeni calitativi: foarte bine raĠional echilibrat). Ca noĠiuni de apreciere se utilizează termeni calitativi: foarte bine
dezvoltat sau insuficient dezvoltat etc. Nu sunt modificări importante ale staturii úi ale dezvoltat sau insuficient dezvoltat etc. Nu sunt modificări importante ale staturii úi ale
proporĠiilor segmentare, dar apar frecvent variaĠii mari ale stării de nutriĠie, însoĠite de proporĠiilor segmentare, dar apar frecvent variaĠii mari ale stării de nutriĠie, însoĠite de
modificări de structură (manifestate prin creúterea sau reducerea masei active, prin exces modificări de structură (manifestate prin creúterea sau reducerea masei active, prin exces
de Ġesut adipos sau reducerea acestuia), de modificări biometrice cu variaĠii ale vitezei, de Ġesut adipos sau reducerea acestuia), de modificări biometrice cu variaĠii ale vitezei,
forĠei, rezistenĠei, coordonării, mobilităĠii articulare, tonusului neuromuscular, elasticităĠii forĠei, rezistenĠei, coordonării, mobilităĠii articulare, tonusului neuromuscular, elasticităĠii
musculo-ligamentare, odată cu modificări funcĠionale ale diferitelor sisteme metabolice úi musculo-ligamentare, odată cu modificări funcĠionale ale diferitelor sisteme metabolice úi
cardiorespiratorii. cardiorespiratorii.
Procesele de creútere úi dezvoltare se desfăúoară după anumite norme stricte, care Procesele de creútere úi dezvoltare se desfăúoară după anumite norme stricte, care
pot fi sistematizate în următoarele cinci legi. pot fi sistematizate în următoarele cinci legi.
Legea creúterii inegale úi asimetrice a Ġesuturilor úi organelor Legea creúterii inegale úi asimetrice a Ġesuturilor úi organelor
ğesuturile úi organele constitutive ale organismului cresc úi se dezvoltă inegal úi ğesuturile úi organele constitutive ale organismului cresc úi se dezvoltă inegal úi
în perioade de timp variate, pe parcursul evoluĠiei. în perioade de timp variate, pe parcursul evoluĠiei.
De exemplu, de la naútere úi până la maturitate, creierul creúte de 4 ori, ficatul de De exemplu, de la naútere úi până la maturitate, creierul creúte de 4 ori, ficatul de
9 ori, splina de 13 ori, rinichii de 14 ori, inima de 20 de ori, iar intestinul de 30 de ori. 9 ori, splina de 13 ori, rinichii de 14 ori, inima de 20 de ori, iar intestinul de 30 de ori.

240 240
ğesuturile úi organele pot creúte mai repede sau mai lent; unele se dezvoltă ğesuturile úi organele pot creúte mai repede sau mai lent; unele se dezvoltă
continuu, altele cunosc perioade de staĠionare sau pot chiar involua. continuu, altele cunosc perioade de staĠionare sau pot chiar involua.
Printre cele care cresc rapid putem enumera unele componente ale sistemului Printre cele care cresc rapid putem enumera unele componente ale sistemului
nervos. În decursul primului an de viaĠă, sistemul nervos central, dar mai ales ochiul úi nervos. În decursul primului an de viaĠă, sistemul nervos central, dar mai ales ochiul úi
urechea internă, ajung la dimensiuni úi proporĠii apropiate de cele definitive. Organele urechea internă, ajung la dimensiuni úi proporĠii apropiate de cele definitive. Organele
sexuale au o dezvoltare aproape explozivă la pubertate. Tot atunci, timusul úi organele sexuale au o dezvoltare aproape explozivă la pubertate. Tot atunci, timusul úi organele
limfoide încep să evolueze. limfoide încep să evolueze.
Deúi se dezvoltă inegal, Ġesuturile úi organele păstrează un anumit grad úi anumite Deúi se dezvoltă inegal, Ġesuturile úi organele păstrează un anumit grad úi anumite
limite de proporĠionalitate, care nu tulbură prea mult armonia formelor úi echilibrul limite de proporĠionalitate, care nu tulbură prea mult armonia formelor úi echilibrul
funcĠiilor. funcĠiilor.
De asemenea, între cele două jumătăĠi verticale ale corpului se produc asimetrii în De asemenea, între cele două jumătăĠi verticale ale corpului se produc asimetrii în
forma úi dispoziĠia organelor sau în lungimea úi grosimea segmentelor, mai ales la nivelul forma úi dispoziĠia organelor sau în lungimea úi grosimea segmentelor, mai ales la nivelul
membrelor superioare úi inferioare. membrelor superioare úi inferioare.
Această asimetrie se caracterizează prin: Această asimetrie se caracterizează prin:
a) Între organele perechi există o asimetrie funcĠională; de exemplu, la dreptaci, a) Între organele perechi există o asimetrie funcĠională; de exemplu, la dreptaci,
membrul superior drept este mai lung, mai gros, umărul drept mai coborât úi invers membrul superior drept este mai lung, mai gros, umărul drept mai coborât úi invers
pentru stângaci; pentru stângaci;
b) Asimetria normală a organelor perechi úi a trunchiului evoluează progresiv cu b) Asimetria normală a organelor perechi úi a trunchiului evoluează progresiv cu
vârsta, în sens invers creúterii úi în acelaúi sens cu funcĠia; vârsta, în sens invers creúterii úi în acelaúi sens cu funcĠia;
c) La dreptaci, superioritatea de lungime úi grosime a membrului superior drept c) La dreptaci, superioritatea de lungime úi grosime a membrului superior drept
faĠă de cel stâng, de cele mai multe ori se însoĠeúte de o superioritate funcĠională faĠă de cel stâng, de cele mai multe ori se însoĠeúte de o superioritate funcĠională
încruciúată. încruciúată.
Elementele de mai sus au o importanĠă deosebită în sport, deoarece s-a dovedit că Elementele de mai sus au o importanĠă deosebită în sport, deoarece s-a dovedit că
există sporturi simetrice úi asimetrice, în sensul că în sporturile simetrice dau rezultate există sporturi simetrice úi asimetrice, în sensul că în sporturile simetrice dau rezultate
sportivii care au un cât mai mare grad de simetrie stânga-dreapta, în timp ce în cele sportivii care au un cât mai mare grad de simetrie stânga-dreapta, în timp ce în cele
asimetrice, obĠin performanĠe subiecĠii cu o marcată asimetrie dreapta-stânga. asimetrice, obĠin performanĠe subiecĠii cu o marcată asimetrie dreapta-stânga.
Legea ritmului diferit de creútere úi dezvoltare Legea ritmului diferit de creútere úi dezvoltare
La nivelul fiecărui organ úi Ġesut, condiĠionat de factori ereditari úi de mediu există La nivelul fiecărui organ úi Ġesut, condiĠionat de factori ereditari úi de mediu există
un anumit sistem de creútere úi dezvoltare. un anumit sistem de creútere úi dezvoltare.
Cele mai multe dintre elementele somatice urmează ritmul de creútere a taliei úi Cele mai multe dintre elementele somatice urmează ritmul de creútere a taliei úi
greutăĠii corpului, care devin pentru noi etaloane sau termeni de comparaĠie. Organele greutăĠii corpului, care devin pentru noi etaloane sau termeni de comparaĠie. Organele
păstrează, în general, un ritm propriu de creútere úi diferenĠiere structurală úi de păstrează, în general, un ritm propriu de creútere úi diferenĠiere structurală úi de
perfecĠionare funcĠională. perfecĠionare funcĠională.
Importante variaĠii de ritm se constată úi în creúterea diferitelor părĠi sau regiuni Importante variaĠii de ritm se constată úi în creúterea diferitelor părĠi sau regiuni
ale corpului. Astfel, în timp ce capul îúi dublează înălĠimea de la naútere úi până la ale corpului. Astfel, în timp ce capul îúi dublează înălĠimea de la naútere úi până la
maturitate, trunchiul creúte în acest răstimp aproximativ de trei ori, membrele superioare maturitate, trunchiul creúte în acest răstimp aproximativ de trei ori, membrele superioare
de patru ori. de patru ori.
Ca urmare a ritmului diferit de creútere úi dezvoltare, pot să apară discordanĠe úi Ca urmare a ritmului diferit de creútere úi dezvoltare, pot să apară discordanĠe úi
chiar disociaĠii fiziologice între diferite părĠi ale organismului. chiar disociaĠii fiziologice între diferite părĠi ale organismului.
Legea proporĠiilor Legea proporĠiilor
Ritmul diferit de creútere úi dezvoltare atrage după sine modificări permanente Ritmul diferit de creútere úi dezvoltare atrage după sine modificări permanente
privind proporĠiile dintre diferitele părĠi constitutive ale organismului, copilul nefiind privind proporĠiile dintre diferitele părĠi constitutive ale organismului, copilul nefiind
deci un adult în miniatură. deci un adult în miniatură.
Schimbarea proporĠiilor dintre părĠi începe din viaĠa intrauterină úi se continuă Schimbarea proporĠiilor dintre părĠi începe din viaĠa intrauterină úi se continuă
până la pubertate. Urmărind, în timpul evoluĠiei organismului, schimbarea raporturilor până la pubertate. Urmărind, în timpul evoluĠiei organismului, schimbarea raporturilor
dintre înălĠimea capului úi a taliei, constatăm că, la embrionul de două luni, înălĠimea dintre înălĠimea capului úi a taliei, constatăm că, la embrionul de două luni, înălĠimea

241 241
capului este cât jumătate din lungimea corpului întreg. La naútere, lungimea corpului capului este cât jumătate din lungimea corpului întreg. La naútere, lungimea corpului
reprezintă de 4 ori înălĠimea capului; la un an, de 4.5 ori; la doi ani, de 5 ori; la trei ani, reprezintă de 4 ori înălĠimea capului; la un an, de 4.5 ori; la doi ani, de 5 ori; la trei ani,
de 5.25 ori; la patru ani, de 5.5 ori; la cinci ani, de 5.75 ori; la úase ani, de 6 ori; la opt de 5.25 ori; la patru ani, de 5.5 ori; la cinci ani, de 5.75 ori; la úase ani, de 6 ori; la opt
ani, de 6.25 ori; la zece ani, de 6.5 ori; la unsprezece ani, de 6.75 ori; la doisprezece ani, ani, de 6.25 ori; la zece ani, de 6.5 ori; la unsprezece ani, de 6.75 ori; la doisprezece ani,
de 7 ori. de 7 ori.
În ceea ce priveúte raportul dintre membrele superioare úi cele inferioare, se În ceea ce priveúte raportul dintre membrele superioare úi cele inferioare, se
constată că, în timpul vieĠii intrauterine, membrele superioare sunt ceva mai lungi decât constată că, în timpul vieĠii intrauterine, membrele superioare sunt ceva mai lungi decât
cele inferioare; la puĠin timp după naútere lungimea lor devine egală; după 10 ani cele inferioare; la puĠin timp după naútere lungimea lor devine egală; după 10 ani
membrele inferioare devin mai lungi decât cele superioare. membrele inferioare devin mai lungi decât cele superioare.
De asemenea, centrul de greutate se deplasează în jos, pe măsură ce copilul creúte. De asemenea, centrul de greutate se deplasează în jos, pe măsură ce copilul creúte.
Făcând o sistematizare, se remarcă următoarele: Făcând o sistematizare, se remarcă următoarele:
a) Există trei perioade în evoluĠia variaĠiilor de proporĠie dintre lungimea úi a) Există trei perioade în evoluĠia variaĠiilor de proporĠie dintre lungimea úi
lăĠimea corpului: de la 4 la 6 ani, de la 6 la 15 ani úi de la 15 ani în sus; lăĠimea corpului: de la 4 la 6 ani, de la 6 la 15 ani úi de la 15 ani în sus;
b) De la naútere úi până la vârsta adultă, fiecare segment al corpului are felul său b) De la naútere úi până la vârsta adultă, fiecare segment al corpului are felul său
propriu de a se comporta faĠă de înălĠime. În antropologie úi în medicina judiciară această propriu de a se comporta faĠă de înălĠime. În antropologie úi în medicina judiciară această
lege oferă posibilitatea de a aprecia cu exactitate talia unui individ după dimensiunile lege oferă posibilitatea de a aprecia cu exactitate talia unui individ după dimensiunile
unuia dintre oasele membrelor; unuia dintre oasele membrelor;
c) Dacă un segment al corpului are o creútere proporĠională superioară celei c) Dacă un segment al corpului are o creútere proporĠională superioară celei
staturale, segmentele imediat superioare sau inferioare celui considerat c=vor avea o staturale, segmentele imediat superioare sau inferioare celui considerat c=vor avea o
creútere proporĠional inferioară celei staturale. creútere proporĠional inferioară celei staturale.
Legea alternanĠei Legea alternanĠei
În decursul perioadei de creútere úi dezvoltare se manifestă, privind succesiunea în În decursul perioadei de creútere úi dezvoltare se manifestă, privind succesiunea în
timp, o serie de alternanĠe între procesele de creútere úi dezvoltare, între sporul în înălĠime timp, o serie de alternanĠe între procesele de creútere úi dezvoltare, între sporul în înălĠime
úi cel în greutate, între creúterea diverselor segmente corporale vecine. úi cel în greutate, între creúterea diverselor segmente corporale vecine.
Există o alternanĠă între creúterea activă a dimensiunilor corpului úi dezvoltarea Există o alternanĠă între creúterea activă a dimensiunilor corpului úi dezvoltarea
organelor. În fazele de creútere cantitativă foarte intensă, îndeosebi în timpul creúterii organelor. În fazele de creútere cantitativă foarte intensă, îndeosebi în timpul creúterii
taliei úi greutăĠii, dezvoltarea organelor úi perfecĠionarea funcĠiilor sunt încetinite. După taliei úi greutăĠii, dezvoltarea organelor úi perfecĠionarea funcĠiilor sunt încetinite. După
aceste perioade lungi de acumulare cantitativă urmează o stagnare sau o diminuare a aceste perioade lungi de acumulare cantitativă urmează o stagnare sau o diminuare a
creúterii. În perioadele scurte de pauză se produc adevărate salturi calitative, care duc la o creúterii. În perioadele scurte de pauză se produc adevărate salturi calitative, care duc la o
dezvoltare organică superioară. dezvoltare organică superioară.
O alternanĠă evidentă se produce deseori între creúterea rapidă úi intensă a O alternanĠă evidentă se produce deseori între creúterea rapidă úi intensă a
înălĠimii úi creúterea încetinită a greutăĠii corpului. înălĠimii úi creúterea încetinită a greutăĠii corpului.
Bartels úi Stratz au împărĠit vârsta de la1 an până la 20 de ani în perioade Bartels úi Stratz au împărĠit vârsta de la1 an până la 20 de ani în perioade
alternante de împlinire sau creútere în greutate úi de întindere (alungire) sau creútere în alternante de împlinire sau creútere în greutate úi de întindere (alungire) sau creútere în
înălĠime. Perioada primei împliniri durează de la 1 an la 4 ani, iar a primei întinderi de la înălĠime. Perioada primei împliniri durează de la 1 an la 4 ani, iar a primei întinderi de la
5 la 7 ani; perioada celei de a doua împliniri durează de la 8 la 10 ani, iar a doua 5 la 7 ani; perioada celei de a doua împliniri durează de la 8 la 10 ani, iar a doua
întindere, de la 11 la 15 ani; perioada celei de a treia îMpliniri úi întindere durează de la întindere, de la 11 la 15 ani; perioada celei de a treia îMpliniri úi întindere durează de la
15 la 20 de ani. 15 la 20 de ani.
Creúterea în înălĠime alternează cu creúterea în lăĠime sau în grosime a corpului. Creúterea în înălĠime alternează cu creúterea în lăĠime sau în grosime a corpului.
Oasele îúi alternează creúterea în lungime cu îngroúarea lor. Oasele îúi alternează creúterea în lungime cu îngroúarea lor.
La membrele superioare, creúterea în lungime a braĠului (humerus), alternează cu La membrele superioare, creúterea în lungime a braĠului (humerus), alternează cu
a antebraĠului (radius úi cubitus); la membrele inferioare creúterea coapsei (femurul) a antebraĠului (radius úi cubitus); la membrele inferioare creúterea coapsei (femurul)
alternează cu a gambei (tibia úi peroneul). alternează cu a gambei (tibia úi peroneul).
Cea mai importantă alternanĠă se produce între creúterea în lungime a membrelor Cea mai importantă alternanĠă se produce între creúterea în lungime a membrelor
inferioare úi creúterea în înălĠime a bustului (marea alternanĠă a lui Godin) la pubertate. inferioare úi creúterea în înălĠime a bustului (marea alternanĠă a lui Godin) la pubertate.

242 242
Legea maturaĠiei pubertare Legea maturaĠiei pubertare

Conform acestei legităĠi, pubertatea, prin care înĠelegem totalitatea modificărilor Conform acestei legităĠi, pubertatea, prin care înĠelegem totalitatea modificărilor
morfofuncĠionale care au loc în organism odată cu intrarea în acĠiune a gonadelor, morfofuncĠionale care au loc în organism odată cu intrarea în acĠiune a gonadelor,
determină creúterea úi dezvoltarea diferenĠiată pe sexe. Vom reveni asupra acestui aspect determină creúterea úi dezvoltarea diferenĠiată pe sexe. Vom reveni asupra acestui aspect
odată cu descrierea perioadei pubertare. odată cu descrierea perioadei pubertare.
Criteriile pentru aprecierea creúterii se bazează, în principal, pe examinarea Criteriile pentru aprecierea creúterii se bazează, în principal, pe examinarea
biometrică. Examinarea biometrică de bază constă în măsurarea taliei (distanĠa dintre biometrică. Examinarea biometrică de bază constă în măsurarea taliei (distanĠa dintre
vertex úi plante), greutăĠii perimetrului toracic úi a capacităĠii vitale. Aceste date sunt vertex úi plante), greutăĠii perimetrului toracic úi a capacităĠii vitale. Aceste date sunt
corelate, materializându-se în indicii Broca, Pignet, Gourtner, Speel úi cardiac, care ne corelate, materializându-se în indicii Broca, Pignet, Gourtner, Speel úi cardiac, care ne
indică gradul de dezvoltare. indică gradul de dezvoltare.
Factorii ce influenĠează creúterea úi dezvoltarea fizică se prezintă în continuare. Factorii ce influenĠează creúterea úi dezvoltarea fizică se prezintă în continuare.
Factorul genetic Factorul genetic
Se consideră astăzi că însuúirile morfologice úi funcĠionale ale individului se Se consideră astăzi că însuúirile morfologice úi funcĠionale ale individului se
formează în decursul evoluĠiei lui úi a speciei, sub influenĠa condiĠiilor mediului fizic, a formează în decursul evoluĠiei lui úi a speciei, sub influenĠa condiĠiilor mediului fizic, a
biotipului, a materiei nevii úi a biocenozei, a materiei vii a ecosistemului. Prin repetarea biotipului, a materiei nevii úi a biocenozei, a materiei vii a ecosistemului. Prin repetarea
aceloraúi condiĠii, unele caractere se întăresc úi se transmit ereditar. În funcĠie de aceste aceloraúi condiĠii, unele caractere se întăresc úi se transmit ereditar. În funcĠie de aceste
proprietăĠi câútigate úi ereditare, individul posedă o reactivitate particulară, specifică în proprietăĠi câútigate úi ereditare, individul posedă o reactivitate particulară, specifică în
relaĠiile sale cu mediul ambiant, care îl deosebeúte esenĠial de alte persoane, pentru că, relaĠiile sale cu mediul ambiant, care îl deosebeúte esenĠial de alte persoane, pentru că,
deúi produs ereditar al celei doi părinĠi, copilul este fiinĠă diferită de ei, cu caractere deúi produs ereditar al celei doi părinĠi, copilul este fiinĠă diferită de ei, cu caractere
proprii, rezultate din unirea în proporĠii variate a celor două úi foarte complexe patrimonii proprii, rezultate din unirea în proporĠii variate a celor două úi foarte complexe patrimonii
ereditare. Progresele rapide ale geneticii, care aduc o adevărată explozie informaĠională ereditare. Progresele rapide ale geneticii, care aduc o adevărată explozie informaĠională
privind mecanismele ereditare, bazate pe interdependenĠa dintre acizii nucleici úi privind mecanismele ereditare, bazate pe interdependenĠa dintre acizii nucleici úi
proteine, permit înĠelegerea unor fenomene. Unele însuúiri au un caracter puternic proteine, permit înĠelegerea unor fenomene. Unele însuúiri au un caracter puternic
dominant úi nu se schimbă în cursul vieĠii unui individ (culoarea ochilor, a părului, forma dominant úi nu se schimbă în cursul vieĠii unui individ (culoarea ochilor, a părului, forma
capului, nasului, pomeĠilor); altele suferă unele modificări moderate (dezvoltarea centurii capului, nasului, pomeĠilor); altele suferă unele modificări moderate (dezvoltarea centurii
scapulare la canotaj); altele se pot modifica puternic (hipertrofia musculară la halterofili, scapulare la canotaj); altele se pot modifica puternic (hipertrofia musculară la halterofili,
aruncători, capacitatea funcĠională aerobă prin antrenamentul de rezistenĠă). aruncători, capacitatea funcĠională aerobă prin antrenamentul de rezistenĠă).
Recunoscând acĠiunea activă a condiĠiilor mediului asupra organismului, se poate Recunoscând acĠiunea activă a condiĠiilor mediului asupra organismului, se poate
obĠine o întărire sau slăbire úi transformare a însuúirilor moútenite în sensul dorit, efect pe obĠine o întărire sau slăbire úi transformare a însuúirilor moútenite în sensul dorit, efect pe
care îl urmărim prin practicarea sportului, pentru a creúte o generaĠie puternică úi care îl urmărim prin practicarea sportului, pentru a creúte o generaĠie puternică úi
sănătoasă. sănătoasă.
Ereditatea influenĠează nu numai forma corpului, dar úi structura intimă a Ereditatea influenĠează nu numai forma corpului, dar úi structura intimă a
Ġesuturilor, metabolismul úi funcĠiile organice, deci potenĠialul biologic al individului. Ġesuturilor, metabolismul úi funcĠiile organice, deci potenĠialul biologic al individului.
Odată cu dezvoltarea noului domeniu al geneticii, ingineria genetică, se deschid Odată cu dezvoltarea noului domeniu al geneticii, ingineria genetică, se deschid
nebănuite orizonturi pentru cercetarea fundamentală în domeniul eredităĠii, în selecĠia nebănuite orizonturi pentru cercetarea fundamentală în domeniul eredităĠii, în selecĠia
sportului de performanĠă. sportului de performanĠă.
Factorii endocrini Factorii endocrini
Rolul factorilor hormonali asupra proceselor de creútere este foarte important, Rolul factorilor hormonali asupra proceselor de creútere este foarte important,
activitatea lor fiind coordonată de sistemul hipotalamo-hipofizar. activitatea lor fiind coordonată de sistemul hipotalamo-hipofizar.
Hipofiza îúi exercită rolul direct asupra creúterii prin hormonul somatotrop (STH). Hipofiza îúi exercită rolul direct asupra creúterii prin hormonul somatotrop (STH).
Hormonii tiroidieni au o acĠiune puternică asupra osteogenezei úi joacă un rol în Hormonii tiroidieni au o acĠiune puternică asupra osteogenezei úi joacă un rol în
metabolismul proteic úi mineral. metabolismul proteic úi mineral.
Timusul participă în procesele de creútere úi dezvoltare din primele luni, cu Timusul participă în procesele de creútere úi dezvoltare din primele luni, cu
imprimarea unor caractere constituĠionale. imprimarea unor caractere constituĠionale.

243 243
Suprarenalele, prin componenta corticală, participă la metabolismul bazal, al Suprarenalele, prin componenta corticală, participă la metabolismul bazal, al
glucidelor, al apei úi sărurilor minerale. SubstanĠa medulară a suprarenalei, sinergică cu glucidelor, al apei úi sărurilor minerale. SubstanĠa medulară a suprarenalei, sinergică cu
sistemul nervos simpatic, participă la reglarea circulaĠiei periferice úi a funcĠiilor sistemul nervos simpatic, participă la reglarea circulaĠiei periferice úi a funcĠiilor
musculare. musculare.
Începând din perioada pubertară, intră în funcĠie hormonii gonadali, apar Începând din perioada pubertară, intră în funcĠie hormonii gonadali, apar
caracterele sexuale secundare, iar anabolismul proteic este stimulat úi urmat de caracterele sexuale secundare, iar anabolismul proteic este stimulat úi urmat de
dezvoltarea sistemului muscular úi a forĠei. dezvoltarea sistemului muscular úi a forĠei.
Sub acĠiunea neuroendocrină complexă, creúterea somatică are un caracter global, Sub acĠiunea neuroendocrină complexă, creúterea somatică are un caracter global,
care duce la sporirea masei, úi un caracter diferenĠiat, care realizează forma úi funcĠia care duce la sporirea masei, úi un caracter diferenĠiat, care realizează forma úi funcĠia
Ġesuturilor úi organelor. Organismul trece de la faza de brahitipie úi megalosplachnie, la Ġesuturilor úi organelor. Organismul trece de la faza de brahitipie úi megalosplachnie, la
cea de longitipie cu microsplachnie, cu perioade anabolice determinate de acĠiunea cea de longitipie cu microsplachnie, cu perioade anabolice determinate de acĠiunea
vagului, care stimulează creúterea ponderală, alternate cu perioade catabolice, dominate vagului, care stimulează creúterea ponderală, alternate cu perioade catabolice, dominate
de sistemul simpatic. de sistemul simpatic.
Factori patologici Factori patologici
În primul rând trebuie subliniat deficitul statural în anomaliile cromozomiale, În primul rând trebuie subliniat deficitul statural în anomaliile cromozomiale,
precum úi în cadrul unor sindroame malformative. precum úi în cadrul unor sindroame malformative.
Toate afecĠiunile cronice cu evoluĠie prelungită pot opri sau încetini procesele Toate afecĠiunile cronice cu evoluĠie prelungită pot opri sau încetini procesele
normale de dezvoltare (digestive, metabolice, cardiopatiile, hepatopatiile, hemopatiile, ca normale de dezvoltare (digestive, metabolice, cardiopatiile, hepatopatiile, hemopatiile, ca
úi toate bolile infecĠioase cronice - TBC etc.). úi toate bolile infecĠioase cronice - TBC etc.).
Factori externi Factori externi
În perioada de viaĠă intrauterină, starea de sănătate a mamei, sistemul de În perioada de viaĠă intrauterină, starea de sănătate a mamei, sistemul de
alimentare, stările de oboseală sau de stress, utilizarea băuturilor alcoolice sau a alimentare, stările de oboseală sau de stress, utilizarea băuturilor alcoolice sau a
medicaĠiei teratogene pot influenĠa evoluĠia fătului. medicaĠiei teratogene pot influenĠa evoluĠia fătului.
După naútere, creúterea este influenĠată permanent de factorii de mediu, micro úi După naútere, creúterea este influenĠată permanent de factorii de mediu, micro úi
macroclimatul, dintre care apa, aerul, soarele, căldura unt foarte activi. macroclimatul, dintre care apa, aerul, soarele, căldura unt foarte activi.
CondiĠiile de igienă permanentă, încă din primele zile de viaĠă úi până la adânci CondiĠiile de igienă permanentă, încă din primele zile de viaĠă úi până la adânci
bătrâneĠe, îúi spun de asemenea cuvântul. bătrâneĠe, îúi spun de asemenea cuvântul.
Dacă din punct de vedere social úi economic, mediul urban oferă condiĠii pentru o Dacă din punct de vedere social úi economic, mediul urban oferă condiĠii pentru o
mai bună dezvoltare, gradul de poluare, aglomerarea úi expunerea la afecĠiuni epidemice mai bună dezvoltare, gradul de poluare, aglomerarea úi expunerea la afecĠiuni epidemice
úi infecĠioase, stressul psihic deosebit fac să apară, la ora actuală, unele aspecte negative: úi infecĠioase, stressul psihic deosebit fac să apară, la ora actuală, unele aspecte negative:
sănătatea mai precară, tendinĠa la obezitate úi diabet, deficienĠe fizice ca urmare a sănătatea mai precară, tendinĠa la obezitate úi diabet, deficienĠe fizice ca urmare a
hipotoniei sistemului neuro-musculo-ligamentar. hipotoniei sistemului neuro-musculo-ligamentar.
Factorul alimentar Factorul alimentar
În perioada de creútere, în copilărie úi adolescenĠă, nevoile energetice úi plastice În perioada de creútere, în copilărie úi adolescenĠă, nevoile energetice úi plastice
sunt deosebit de mari. În afară de faptul că această perioadă este caracterizată prin exces sunt deosebit de mari. În afară de faptul că această perioadă este caracterizată prin exces
de miúcare, metabolismul bazal este de 2-2.5 ori mai mare la copiii între 1 úi 3 ani decât de miúcare, metabolismul bazal este de 2-2.5 ori mai mare la copiii între 1 úi 3 ani decât
la adult, exprimat pe kilocorp. La adolescenĠi, cheltuiala minimă de energie este cu 30- la adult, exprimat pe kilocorp. La adolescenĠi, cheltuiala minimă de energie este cu 30-
60% mai mare decât la adult. Aceasta se datoreúte faptului că, din energia eliberată, o 60% mai mare decât la adult. Aceasta se datoreúte faptului că, din energia eliberată, o
parte este utilizată în reacĠiile anabolice, care stau la baza procesului de creútere, úi apoi, parte este utilizată în reacĠiile anabolice, care stau la baza procesului de creútere, úi apoi,
în continuare, pentru dezvoltarea masei musculare. Fiecare gram adăugat reprezintă 1.8- în continuare, pentru dezvoltarea masei musculare. Fiecare gram adăugat reprezintă 1.8-
2.2 calorii, plus 1.5 calorii cheltuite pentru formarea lui. S-a constatat că pentru procesul 2.2 calorii, plus 1.5 calorii cheltuite pentru formarea lui. S-a constatat că pentru procesul
de creútere este necesar un plus de 10-22% din valoarea raĠiei calorice. Comitetul F.A.O. de creútere este necesar un plus de 10-22% din valoarea raĠiei calorice. Comitetul F.A.O.
recomandă pentru tineri să se calculeze raĠii calorice sporite faĠă de adulĠi, cu 12.4% recomandă pentru tineri să se calculeze raĠii calorice sporite faĠă de adulĠi, cu 12.4%
pentru băieĠi úi cu 9.3% pentru fete. pentru băieĠi úi cu 9.3% pentru fete.

244 244
Copii úi tinerii care practică sportul cheltuiesc la început un surplus de energie Copii úi tinerii care practică sportul cheltuiesc la început un surplus de energie
pentru miúcările încă neautomatizate úi fac multe miúcări inutile în cadrul pentru miúcările încă neautomatizate úi fac multe miúcări inutile în cadrul
antrenamentului. antrenamentului.
Important astăzi este nivelul ridicat al performanĠei, fapt care necesită o pregătire Important astăzi este nivelul ridicat al performanĠei, fapt care necesită o pregătire
timpurie, cu volum úi intensitate de efort foarte mari. Dacă copilul practică un sport în timpurie, cu volum úi intensitate de efort foarte mari. Dacă copilul practică un sport în
care performanĠa este favorizată de o greutate corporală redusă, evoluĠia proceselor de care performanĠa este favorizată de o greutate corporală redusă, evoluĠia proceselor de
creútere trebuie atent urmărită. Excesul ponderal prin exces de Ġesut adipos nu trebuie creútere trebuie atent urmărită. Excesul ponderal prin exces de Ġesut adipos nu trebuie
admis, acesta putând fi redus până la 9% din greutatea corporală. Este interzisă însă cura admis, acesta putând fi redus până la 9% din greutatea corporală. Este interzisă însă cura
de slăbire sistematică, pentru că stagnează procesele de creútere în defavoarea sănătăĠii úi de slăbire sistematică, pentru că stagnează procesele de creútere în defavoarea sănătăĠii úi
performanĠei. performanĠei.
RaĠia calorică se realizează prin aport echilibrat de trofine. La sportivi este RaĠia calorică se realizează prin aport echilibrat de trofine. La sportivi este
necesar un aport proteic crescut, până la 2-3g/kilocorp, care să reprezinte 14-15% din necesar un aport proteic crescut, până la 2-3g/kilocorp, care să reprezinte 14-15% din
raĠia calorică. Aportul calorigen provenit din glucide úi lipide se reglează după proporĠia raĠia calorică. Aportul calorigen provenit din glucide úi lipide se reglează după proporĠia
de Ġesut adipos de rezervă úi după viteza curbei de creútere în raport cu vârsta. de Ġesut adipos de rezervă úi după viteza curbei de creútere în raport cu vârsta.
Regimul de viaĠă Regimul de viaĠă
CondiĠiile de existenĠă ale omului modern sunt caracterizate prin reducerea CondiĠiile de existenĠă ale omului modern sunt caracterizate prin reducerea
efortului fizic, datorită puternicii dezvoltări a mijloacelor de transport úi a maúinilor de efortului fizic, datorită puternicii dezvoltări a mijloacelor de transport úi a maúinilor de
diferite feluri. diferite feluri.
Sedentarismul a devenit unul din factorii cei mai frecvent incriminaĠi în patologia Sedentarismul a devenit unul din factorii cei mai frecvent incriminaĠi în patologia
bolilor metabolice. Excesul de aport energogen prin alimentaĠie, asociat cu lipsa de bolilor metabolice. Excesul de aport energogen prin alimentaĠie, asociat cu lipsa de
miúcare, stă la baza dislipidemiilor úi a aterosclerozei. miúcare, stă la baza dislipidemiilor úi a aterosclerozei.
Numeroase studii de biochimie, histologie, radiologie au pus în evidenĠă urmările Numeroase studii de biochimie, histologie, radiologie au pus în evidenĠă urmările
practicării sportului asupra organismului uman. Miúcarea - consumatorul cel mai mare de practicării sportului asupra organismului uman. Miúcarea - consumatorul cel mai mare de
energie - realizată într-o corelaĠie corectă cu gradul de pregătire fizică a individului, energie - realizată într-o corelaĠie corectă cu gradul de pregătire fizică a individului,
rămâne un puternic factor ce duce la întărirea sănătăĠii. rămâne un puternic factor ce duce la întărirea sănătăĠii.
Prin tip constituĠional se înĠelege totalitatea caracterelor morfologice, funcĠionale Prin tip constituĠional se înĠelege totalitatea caracterelor morfologice, funcĠionale
úi psihice care definesc o anumită fiinĠă umană. Această împărĠire în trei categorii este úi psihice care definesc o anumită fiinĠă umană. Această împărĠire în trei categorii este
făcută, se înĠelege, din motive didactice, fiinĠa umană fiind însă un tot unitar, ceea ce făcută, se înĠelege, din motive didactice, fiinĠa umană fiind însă un tot unitar, ceea ce
explică limitele acestei viziuni, care contravine adevărului formulat încă de Aristotel, explică limitele acestei viziuni, care contravine adevărului formulat încă de Aristotel,
după care, în biologie, întregul nu este egal cu suma părĠilor componente. Luând în după care, în biologie, întregul nu este egal cu suma părĠilor componente. Luând în
considerare adevărul aristotelic, vom analiza aspectele de tipologie constituĠională prin considerare adevărul aristotelic, vom analiza aspectele de tipologie constituĠională prin
prisma acestor trei grupe principale de caractere definitorii, dar având permanent în prisma acestor trei grupe principale de caractere definitorii, dar având permanent în
vedere posibilitatea ca rezultanta tipologică să se realizeze printr-o compensare vedere posibilitatea ca rezultanta tipologică să se realizeze printr-o compensare
funcĠională a diferitelor componente ale organismului, fără a absolutiza, prin sumare funcĠională a diferitelor componente ale organismului, fără a absolutiza, prin sumare
aritmetică, valoarea oricărei părĠi constitutive. aritmetică, valoarea oricărei părĠi constitutive.
Interesându-ne în mod deosebit problematica tipologiei constituĠionale úi Interesându-ne în mod deosebit problematica tipologiei constituĠionale úi
corelarea acesteia cu valoarea performanĠei - atât în scopul unei selecĠii sportive corelarea acesteia cu valoarea performanĠei - atât în scopul unei selecĠii sportive
judicioase, cât úi a unui antrenament individualizat - vom urmări, în definirea tipului judicioase, cât úi a unui antrenament individualizat - vom urmări, în definirea tipului
constituĠional, aspectele morfologice úi fiziologice principale (tipul somatic), aspectele constituĠional, aspectele morfologice úi fiziologice principale (tipul somatic), aspectele
privind calităĠile úi deprinderile biomotrice, condiĠionate unele în mare măsură de privind calităĠile úi deprinderile biomotrice, condiĠionate unele în mare măsură de
ortostatism (tipul motric), condiĠionările existente între nivelul acestor caractere úi ortostatism (tipul motric), condiĠionările existente între nivelul acestor caractere úi
bioritmurile individuale úi, atât în final cât úi pe parcursul fiecărei secĠiuni analizate, bioritmurile individuale úi, atât în final cât úi pe parcursul fiecărei secĠiuni analizate,
corelaĠiile existente între tipul constituĠional úi performanĠa sportivă. În întreaga corelaĠiile existente între tipul constituĠional úi performanĠa sportivă. În întreaga
prezentare se va sublinia elementul esenĠial, úi anume, că tipul constituĠional (fenotipul) prezentare se va sublinia elementul esenĠial, úi anume, că tipul constituĠional (fenotipul)
este alcătuit, la nivelul tuturor componentelor sale, din genotip, respectiv moútenirea este alcătuit, la nivelul tuturor componentelor sale, din genotip, respectiv moútenirea
ereditară úi paratip, respectiv ceea ce se dobândeúte sub influenĠa mediului exterior. ereditară úi paratip, respectiv ceea ce se dobândeúte sub influenĠa mediului exterior.

245 245
Delimitând conĠinutul noĠiunii de tip constituĠional prin prisma cerinĠelor Delimitând conĠinutul noĠiunii de tip constituĠional prin prisma cerinĠelor
antropologiei motrice, al cărei obiectiv principal este úi stabilirea tipului antropologic antropologiei motrice, al cărei obiectiv principal este úi stabilirea tipului antropologic
optim, specific fiecărei ramuri de sport, rezultă următoarele trei secĠiuni importante ale optim, specific fiecărei ramuri de sport, rezultă următoarele trei secĠiuni importante ale
biotipului sportiv: somatofiziologic, tipul motric úi tipul psihic, pe care le vom prezenta biotipului sportiv: somatofiziologic, tipul motric úi tipul psihic, pe care le vom prezenta
în continuare. Incontestabil că această delimitare a celor trei componente ale noĠiunii de în continuare. Incontestabil că această delimitare a celor trei componente ale noĠiunii de
tip antropologic sportiv este arbitrară úi o facem din motive didactice, organismul uman tip antropologic sportiv este arbitrară úi o facem din motive didactice, organismul uman
fiind un tot unitar, iar suma părĠilor sale nefiind egală cu suma părĠilor. De aici decurg úi fiind un tot unitar, iar suma părĠilor sale nefiind egală cu suma părĠilor. De aici decurg úi
limitele atât ale acestei prezentări, cât úi ale aplicabilităĠii noĠiunilor pe care le posedăm la limitele atât ale acestei prezentări, cât úi ale aplicabilităĠii noĠiunilor pe care le posedăm la
ora actuală asupra organismului uman. Rămâne valabil faptul că fiecare organism ora actuală asupra organismului uman. Rămâne valabil faptul că fiecare organism
reprezintă o individualitate, iar tipologia constituĠională, deúi ne ajută la realizarea unei reprezintă o individualitate, iar tipologia constituĠională, deúi ne ajută la realizarea unei
mai bune cunoaúteri a potenĠelor úi valenĠelor sale, în scopul unei cât mai bune orientări mai bune cunoaúteri a potenĠelor úi valenĠelor sale, în scopul unei cât mai bune orientări
socioprofesionale, în cazul de faĠă în alegerea unei discipline sportive în care să poată socioprofesionale, în cazul de faĠă în alegerea unei discipline sportive în care să poată
dobândi performanĠa, ea totuúi prezintă limite foarte mari, iar interpretarea datelor trebuie dobândi performanĠa, ea totuúi prezintă limite foarte mari, iar interpretarea datelor trebuie
efectuată în mod strict individualizat. efectuată în mod strict individualizat.
Tipul somatic Tipul somatic
NoĠiunea de tip somatic este încetăĠenită în literatura de specialitate, referindu-se NoĠiunea de tip somatic este încetăĠenită în literatura de specialitate, referindu-se
la totalitatea parametrilor morfologici care definesc organismul uman. Se consideră că la totalitatea parametrilor morfologici care definesc organismul uman. Se consideră că
există o strânsă interdependenĠă între formă úi funcĠie, anatomia fiind útiinĠa formei vii. există o strânsă interdependenĠă între formă úi funcĠie, anatomia fiind útiinĠa formei vii.
Prin prisma acestui concept morfofuncĠional, fundamentat la noi în Ġară, nu se poate face Prin prisma acestui concept morfofuncĠional, fundamentat la noi în Ġară, nu se poate face
o disociere între formă úi funcĠie. Ca urmare, nu putem defini tipul somatic, strict o disociere între formă úi funcĠie. Ca urmare, nu putem defini tipul somatic, strict
morfologic, făcând abstracĠie de funcĠionalitatea sa. În acest context se impune să morfologic, făcând abstracĠie de funcĠionalitatea sa. În acest context se impune să
introducem noĠiunea de tip somatofiziologic, pentru sport această abordare fiind de introducem noĠiunea de tip somatofiziologic, pentru sport această abordare fiind de
însemnătate majoră. Astfel, tipul somatofiziologic este definit de totalitatea parametrilor însemnătate majoră. Astfel, tipul somatofiziologic este definit de totalitatea parametrilor
morfologici úi fiziologici care intră în constituĠia organismului uman. Dintre aceútia, ne morfologici úi fiziologici care intră în constituĠia organismului uman. Dintre aceútia, ne
vom opri doar asupra parametrilor principali, cu importanĠă pentru activitatea sportivă, vom opri doar asupra parametrilor principali, cu importanĠă pentru activitatea sportivă,
după cum urmează, fără a detalia conĠinutul lor morfologic úi fiziologic, acesta după cum urmează, fără a detalia conĠinutul lor morfologic úi fiziologic, acesta
constituind obiectul lucrărilor de strictă morfologie úi fiziologie. constituind obiectul lucrărilor de strictă morfologie úi fiziologie.
a) Parametrii morfologici. Aceúti parametri sunt reprezentaĠi de înălĠimea a) Parametrii morfologici. Aceúti parametri sunt reprezentaĠi de înălĠimea
corpului, anvergura dimensională a diferitelor segmente corporale, proporĠiile úi forma corpului, anvergura dimensională a diferitelor segmente corporale, proporĠiile úi forma
lor, greutatea, compoziĠia chimică tisulară - din care, îndeosebi, interesează masa lor, greutatea, compoziĠia chimică tisulară - din care, îndeosebi, interesează masa
corporală activă, masa musculară, cantitatea de apă liberă úi intracelulară, structura corporală activă, masa musculară, cantitatea de apă liberă úi intracelulară, structura
histologică úi histochimică a fibrei viscerale, elemente care definesc tipul constituĠional histologică úi histochimică a fibrei viscerale, elemente care definesc tipul constituĠional
somatic. Aceste elemente sunt prezentate pe larg în cadrul metodologiei antropologice, somatic. Aceste elemente sunt prezentate pe larg în cadrul metodologiei antropologice,
constituind principalii indici structurali antropometrici pe baza cărora - prin diferite constituind principalii indici structurali antropometrici pe baza cărora - prin diferite
metode detaliate, se defineúte tipul constituĠional. Există corelaĠii strânse între tipurile metode detaliate, se defineúte tipul constituĠional. Există corelaĠii strânse între tipurile
constituĠionale somatice astfel delimitate úi activitatea sportivă de performanĠă. constituĠionale somatice astfel delimitate úi activitatea sportivă de performanĠă.
b) Parametrii fiziologici. Aceúti parametri vizează nivelul funcĠional al diferitelor b) Parametrii fiziologici. Aceúti parametri vizează nivelul funcĠional al diferitelor
structuri evaluate prin parametrii morfologici. În esenĠă, ei definesc întreaga structuri evaluate prin parametrii morfologici. În esenĠă, ei definesc întreaga
funcĠionalitate a organismului. funcĠionalitate a organismului.
Pentru activitatea de educaĠie fizică úi sport, îndeosebi pentru selecĠia úi dirijarea Pentru activitatea de educaĠie fizică úi sport, îndeosebi pentru selecĠia úi dirijarea
antrenamentului sporrtiv, dintre parametrii fiziologici cei mai importanĠi cităm următorii, antrenamentului sporrtiv, dintre parametrii fiziologici cei mai importanĠi cităm următorii,
fără a detalia conĠinutul la acest capitol úi fără a-i enumera într-o ordine a importanĠei lor. fără a detalia conĠinutul la acest capitol úi fără a-i enumera într-o ordine a importanĠei lor.
Aparatul osteoarticular úi muscular Aparatul osteoarticular úi muscular
- forĠa diferitelor grupe funcĠionale musculare úi a muúchilor individualizaĠi - forĠa diferitelor grupe funcĠionale musculare úi a muúchilor individualizaĠi
- mobilitatea musculară - mobilitatea musculară
- tonusul muscular - tonusul muscular

246 246
Organele de simĠ Organele de simĠ

- acuitatea vizuală - acuitatea vizuală
- simĠul cromatic - simĠul cromatic
- câmpul vizual - câmpul vizual
- acuitatea vizuală - acuitatea vizuală
- simĠul chinestezic (metoda Weil) - simĠul chinestezic (metoda Weil)
- simĠul echilibrului - simĠul echilibrului
Sistemul nervos central Sistemul nervos central
- tipul de sistem nervos - tipul de sistem nervos
- determinarea emisferei dominante prin testul Pardue-Pegboard - determinarea emisferei dominante prin testul Pardue-Pegboard
- determinarea excitabilităĠii prin EEG, EMG, cronaximetrie - determinarea excitabilităĠii prin EEG, EMG, cronaximetrie
- determinarea reactivităĠii prin timpul de reacĠie, viteza de execuĠie la o sarcină - determinarea reactivităĠii prin timpul de reacĠie, viteza de execuĠie la o sarcină
motrică simplă sau complexă (metoda Csinady), viteza de repetiĠie prin testul Tapping motrică simplă sau complexă (metoda Csinady), viteza de repetiĠie prin testul Tapping
- determinarea coordonării neuromotorii prin tremometrie, testul trasaj etc. - determinarea coordonării neuromotorii prin tremometrie, testul trasaj etc.
- determinarea funcĠionalităĠii sinapselor prin măsurarea timpului de latenĠă - determinarea funcĠionalităĠii sinapselor prin măsurarea timpului de latenĠă
periferică (placa neuromotorie) úi reflexul Hoffman periferică (placa neuromotorie) úi reflexul Hoffman
Sistemul endocrin Sistemul endocrin
- determinarea funcĠionalităĠii sistemului endocrin prin dozări hormonale corelate - determinarea funcĠionalităĠii sistemului endocrin prin dozări hormonale corelate
cu tipologia endocrină. Dintre acestea cele mai importante vizează hormonul de creútere cu tipologia endocrină. Dintre acestea cele mai importante vizează hormonul de creútere
dozat radioimunologic, ACTH-ul, hormonii tiroidieni, corelaĠi cu metabolismul bazal, dozat radioimunologic, ACTH-ul, hormonii tiroidieni, corelaĠi cu metabolismul bazal,
reflexograma achiliană úi variaĠia raportului creatină-creatinină cu ser, hormonii reflexograma achiliană úi variaĠia raportului creatină-creatinină cu ser, hormonii
medulosuprarenali, respectiv catecolaminele, prin metoda fluorometrică, hormonii medulosuprarenali, respectiv catecolaminele, prin metoda fluorometrică, hormonii
androgeni, dintre care în special testosteronul úi hormonii estrogeni, respectiv estriolul, androgeni, dintre care în special testosteronul úi hormonii estrogeni, respectiv estriolul,
estradiolul úi progesteronul. estradiolul úi progesteronul.
O atenĠie deosebită se acordă hormonilor principali solicitaĠi la un efort, respectiv O atenĠie deosebită se acordă hormonilor principali solicitaĠi la un efort, respectiv
tiroidieni - cortizol úi catecolamine - la care se adaugă androgeni úi esterogeni. tiroidieni - cortizol úi catecolamine - la care se adaugă androgeni úi esterogeni.
Tipul endocrin astfel determinat pe baza stabilirii dominanĠei úi subdominanĠei Tipul endocrin astfel determinat pe baza stabilirii dominanĠei úi subdominanĠei
anumitor glande endocrine se corelează cu tipul morfologic stabilindu-se normele anumitor glande endocrine se corelează cu tipul morfologic stabilindu-se normele
individuale de dozare a efortului úi corelarea cu cerinĠele din diferite ramuri în sport, în individuale de dozare a efortului úi corelarea cu cerinĠele din diferite ramuri în sport, în
vederea obĠinerii performanĠei. vederea obĠinerii performanĠei.
Aparatul respirator Aparatul respirator
- mobilitatea toracică - mobilitatea toracică
- frecvenĠa respiratorie - frecvenĠa respiratorie
- capacitatea vitală - capacitatea vitală
Aparatul cardiovascular Aparatul cardiovascular
- frecvenĠa cardiacă - frecvenĠa cardiacă
- tensiunea arterială - tensiunea arterială
- debitul cardiac - debitul cardiac
Parametrii metabolici Parametrii metabolici
- capacitatea aerobă - capacitatea aerobă
- capacitatea anaerobă - capacitatea anaerobă
Atât parametrii morfologici cât úi cei fiziologici recunosc un grad bun de Atât parametrii morfologici cât úi cei fiziologici recunosc un grad bun de
condiĠionare genetică, aúa încât, la stabilirea lor se impune a se determina úi nivelul de condiĠionare genetică, aúa încât, la stabilirea lor se impune a se determina úi nivelul de
condiĠionare genetică. Aceasta cu atât mai mult cu cât selecĠia în sport, făcându-se la condiĠionare genetică. Aceasta cu atât mai mult cu cât selecĠia în sport, făcându-se la
vârste foarte timpurii, legat de necesitatea însuúirii în timp a deprinderilor motrice úi a vârste foarte timpurii, legat de necesitatea însuúirii în timp a deprinderilor motrice úi a
complexităĠii diferitelor ramuri de sport,impune a se stabili o tipologie constituĠională pe complexităĠii diferitelor ramuri de sport,impune a se stabili o tipologie constituĠională pe

247 247
grupe de vârstă, în funcĠie de stadiul de selecĠie, iniĠială, secundară úi finală, tipologie în grupe de vârstă, în funcĠie de stadiul de selecĠie, iniĠială, secundară úi finală, tipologie în
care descifrarea condiĠionării genetice - în scopul precizării măsurii în care subiectul va care descifrarea condiĠionării genetice - în scopul precizării măsurii în care subiectul va
deveni sau nu tip antropologic optim pentru ramura de sport în care se pregăteúte - este deveni sau nu tip antropologic optim pentru ramura de sport în care se pregăteúte - este
esenĠială. esenĠială.
De asemenea, în afară de tipologia somatofiziologică globală care, în De asemenea, în afară de tipologia somatofiziologică globală care, în
complexitatea sa, este tot mai mult descifrată, în prezent se acordă atenĠie deosebită úi complexitatea sa, este tot mai mult descifrată, în prezent se acordă atenĠie deosebită úi
tipologiilor segmentare, cu importanĠă în diferite ramuri de sport. tipologiilor segmentare, cu importanĠă în diferite ramuri de sport.
Astfel, spre exemplu, tipul morfofuncĠional al boltei plantare are o semnificaĠie Astfel, spre exemplu, tipul morfofuncĠional al boltei plantare are o semnificaĠie
foarte mare în performanĠa din diferite ramuri de sport (atletism, jocuri sportive etc.), sau foarte mare în performanĠa din diferite ramuri de sport (atletism, jocuri sportive etc.), sau
tipul cranian brahicran este esenĠial în fotbal pentru realizarea loviturilor eficiente cu tipul cranian brahicran este esenĠial în fotbal pentru realizarea loviturilor eficiente cu
capul. capul.
Privit sub raport morfologic úi tipologic, tipul somatofiziologic, definit de o Privit sub raport morfologic úi tipologic, tipul somatofiziologic, definit de o
complexitate de caractere morfofuncĠionale, este de o importanĠă covârúitoare în complexitate de caractere morfofuncĠionale, este de o importanĠă covârúitoare în
obĠinerea performanĠei sportive. obĠinerea performanĠei sportive.
Creúterea Creúterea
A. Una din cele mai caracteristice fenomene ale copilăriei îl constituie creúterea úi A. Una din cele mai caracteristice fenomene ale copilăriei îl constituie creúterea úi
dezvoltarea, diferenĠierea, care reprezintă un proces biologic complex. Ele nu sunt dezvoltarea, diferenĠierea, care reprezintă un proces biologic complex. Ele nu sunt
independente úi se petrec într-o dinamică armonioasă, având o semnificaĠie evidentă de independente úi se petrec într-o dinamică armonioasă, având o semnificaĠie evidentă de
desprindere a organismului uman de o serie de factori de care el este dependent. desprindere a organismului uman de o serie de factori de care el este dependent.
Copilul creúte, dar în acelaúi timp se úi dezvoltă, el creúte în proporĠii úi se Copilul creúte, dar în acelaúi timp se úi dezvoltă, el creúte în proporĠii úi se
diferenĠiază în structură úi funcĠii. Procesele creúterii úi dezvoltării se desfăúoară în mod diferenĠiază în structură úi funcĠii. Procesele creúterii úi dezvoltării se desfăúoară în mod
dinamic din momentul concepĠiei produs. uman úi până la maturitate imprimând dinamic din momentul concepĠiei produs. uman úi până la maturitate imprimând
particularităĠi pregnante prin care copilul se deosebeúte de adult. particularităĠi pregnante prin care copilul se deosebeúte de adult.
Organismul uman în această perioadă de viaĠă este supus unor continui modificări Organismul uman în această perioadă de viaĠă este supus unor continui modificări
de ordin morfofuncĠional, psihointelectual care se diferenĠiază în acel timp de el însăúi în de ordin morfofuncĠional, psihointelectual care se diferenĠiază în acel timp de el însăúi în
decursul întregii lui copilării. decursul întregii lui copilării.
Aceste modificări cu caracter particular, permit împărĠirea copilăriei în mai multe Aceste modificări cu caracter particular, permit împărĠirea copilăriei în mai multe
perioade: perioade:
a). Prima copilărie (0-3 ani) a). Prima copilărie (0-3 ani)
- perioada neonatală 0-1l; - perioada neonatală 0-1l;
- perioada sugar 1-12l; - perioada sugar 1-12l;
- perioada copil mic 1-3 ani. - perioada copil mic 1-3 ani.
b) A doua copilărie (3-6 ani) = perioada preúcolară b) A doua copilărie (3-6 ani) = perioada preúcolară
c) A treia copilărie (6-16 ani) = úcolară: c) A treia copilărie (6-16 ani) = úcolară:
- perioada úcolar mic: - perioada úcolar mic:
- Fete - 6-10/11 ani - Fete - 6-10/11 ani
- BăieĠi - 6-11/13 ani - BăieĠi - 6-11/13 ani
- perioada prepubertară -11-13/14 ani (cu puseu de creútere în Talie úi Greutate) - perioada prepubertară -11-13/14 ani (cu puseu de creútere în Talie úi Greutate)
- perioada pubertară (matutizare sexuală): - perioada pubertară (matutizare sexuală):
- Fete - 13-15 ani - Fete - 13-15 ani
- BăieĠi - 14-16 ani - BăieĠi - 14-16 ani
d) AdolescenĠa propriu zisă (adolescenĠă juvenilă) - 16-17/18 ani; d) AdolescenĠa propriu zisă (adolescenĠă juvenilă) - 16-17/18 ani;
e) TinereĠea -17-18 ani -> 22-23 ani e) TinereĠea -17-18 ani -> 22-23 ani
Se consideră că prepubertatea, pubertatea, adolescenĠa úi tinereĠea formează vârsta Se consideră că prepubertatea, pubertatea, adolescenĠa úi tinereĠea formează vârsta
de tranziĠie între copilăria propriu-zisă úi maturitate. de tranziĠie între copilăria propriu-zisă úi maturitate.
Ritmul, intensitatea úi succesiunea fenomenului de creútere úi dezvoltare se Ritmul, intensitatea úi succesiunea fenomenului de creútere úi dezvoltare se

248 248
diferenĠiază de la o perioadă la alta de vârstă, de la un sistem aparat sau organ la altul, diferenĠiază de la o perioadă la alta de vârstă, de la un sistem aparat sau organ la altul,
diferenĠieri ce se petrec atât în forma cât úi-n structura lor. Există astfel perioade, ca de diferenĠieri ce se petrec atât în forma cât úi-n structura lor. Există astfel perioade, ca de
pildă primii ani din viaĠa úi pubertatea, în care dezvoltarea se face cu paúi rapizi úi care pildă primii ani din viaĠa úi pubertatea, în care dezvoltarea se face cu paúi rapizi úi care
sunt extrem de bogate în schimbării morfofuncĠionale. sunt extrem de bogate în schimbării morfofuncĠionale.
De asemenea, sistemul nervos se dezvoltă rapid mai ales în primii ani, iar organele De asemenea, sistemul nervos se dezvoltă rapid mai ales în primii ani, iar organele
genitale îndeosebi la pubertate. genitale îndeosebi la pubertate.
Criteriile de apreciere ale creúterii includ: Criteriile de apreciere ale creúterii includ:
1. Determinări directe somatometrice: 1. Determinări directe somatometrice:
- elemente morfologice globale (greutate, talie) - elemente morfologice globale (greutate, talie)
- elemente morfologice parĠiale (perimetre diametrale în segm.) - elemente morfologice parĠiale (perimetre diametrale în segm.)
- rapoarte dintre lungime, greutate úi unele perimetre. - rapoarte dintre lungime, greutate úi unele perimetre.
2. ApariĠia nucleelor de osificare úi evoluĠia procesului de maturizare osoasă (semnul 2. ApariĠia nucleelor de osificare úi evoluĠia procesului de maturizare osoasă (semnul
Riesser) Riesser)
3. ErupĠie dentară. 3. ErupĠie dentară.
4. Unele constante biologice. 4. Unele constante biologice.
Creúterea în greutate este influenĠată de alimentaĠia deficitară sau în exces, de practici úi Creúterea în greutate este influenĠată de alimentaĠia deficitară sau în exces, de practici úi
obiúnuinĠe din mediul familial, de factori patologici úi de aici constituĠionali (ereditari). obiúnuinĠe din mediul familial, de factori patologici úi de aici constituĠionali (ereditari).
Copii obezi se recrutează de obicei din familii de gurmanzi, iar obezitatea la Copii obezi se recrutează de obicei din familii de gurmanzi, iar obezitatea la
adulĠi se înscrie încă din perioada micii copilării. adulĠi se înscrie încă din perioada micii copilării.
Rata lunară úi anuală de creútere în greutate este mare în primii ani de viaĠă úi în Rata lunară úi anuală de creútere în greutate este mare în primii ani de viaĠă úi în
timpul puberĠăĠii. timpul puberĠăĠii.
Creúterea în lungime se realizează pe seama creúterii úi maturizării scheletului. În Creúterea în lungime se realizează pe seama creúterii úi maturizării scheletului. În
general, talia la băieĠi este mai mare cu 10-15 cm decât a fetelor. Această creútere nu general, talia la băieĠi este mai mare cu 10-15 cm decât a fetelor. Această creútere nu
interesează în mod egal toate segmentele corpului pe întreg parcursul copilăriei. De la interesează în mod egal toate segmentele corpului pe întreg parcursul copilăriei. De la
naútere la adolescenĠă: naútere la adolescenĠă:
- capul se măreúte de 2 ori; - capul se măreúte de 2 ori;
- trunchiul se măreúte de 3 ori; - trunchiul se măreúte de 3 ori;
- membrele superioare se măresc de 4 ori; - membrele superioare se măresc de 4 ori;
- membrele inferioare se măresc de 5 ori, creúterea statutară este de 3,5 ori mai mare. - membrele inferioare se măresc de 5 ori, creúterea statutară este de 3,5 ori mai mare.
Modificări importante ale creúterii se produc în adolescenĠă - etapă a ontogenezei Modificări importante ale creúterii se produc în adolescenĠă - etapă a ontogenezei
în care un ansamblu de fenomene transformă copilul în adult. Momentul său nodal este în care un ansamblu de fenomene transformă copilul în adult. Momentul său nodal este
pubertatea când gradul de dezvoltare a glandelor genitale le permite să intre în funcĠie. pubertatea când gradul de dezvoltare a glandelor genitale le permite să intre în funcĠie.
Acest moment este precedat de o fază de pregătire -prepubertatea, când profunde Acest moment este precedat de o fază de pregătire -prepubertatea, când profunde
modificări morfologice, fiziologice, biochimice, psihilogice, pregătesc acel eveniment. modificări morfologice, fiziologice, biochimice, psihilogice, pregătesc acel eveniment.
Există o strânsă legătură între ritmurile creúterii úi momentul maturităĠii sexuale. Există o strânsă legătură între ritmurile creúterii úi momentul maturităĠii sexuale.
Toate dimensiunile corpului pentru aceiaúi vârstă, sunt cu mult mai mari cu cât vârsta Toate dimensiunile corpului pentru aceiaúi vârstă, sunt cu mult mai mari cu cât vârsta
pubertăĠii este mai timpurie. Pubertatea timpurie corespunde unei creúteri mai intense. pubertăĠii este mai timpurie. Pubertatea timpurie corespunde unei creúteri mai intense.
Vârstele medii ale realizării pubertăĠii oferă o gamă largă de variabilitate, strâns Vârstele medii ale realizării pubertăĠii oferă o gamă largă de variabilitate, strâns
legată de gradul de urbanizare a localităĠilor de provenienĠă, ele fiind întotdeauna mai legată de gradul de urbanizare a localităĠilor de provenienĠă, ele fiind întotdeauna mai
timpurii în cele cu un grad de urbanizare mai încet. timpurii în cele cu un grad de urbanizare mai încet.
Astfel vârsta medie pubertară a fetelor provenind din o serie de oraúe din Ġara Astfel vârsta medie pubertară a fetelor provenind din o serie de oraúe din Ġara
noastră, este de 13,2 ani, iar cea a băieĠilor de 15 ani. Pentru o grupă rurală constituită din noastră, este de 13,2 ani, iar cea a băieĠilor de 15 ani. Pentru o grupă rurală constituită din
subiecĠi provenind din diverse zone ale Ġării, ea este de 14,1 ani la fete úi de 16,3 ani la subiecĠi provenind din diverse zone ale Ġării, ea este de 14,1 ani la fete úi de 16,3 ani la
băieĠi. băieĠi.
Imediat ce apar primele semne de pubertate (perioada prepubertară), creúterea se Imediat ce apar primele semne de pubertate (perioada prepubertară), creúterea se
accelerează datorită midificărilor endocrine survenite. Dezvoltarea glandelor genitale cu accelerează datorită midificărilor endocrine survenite. Dezvoltarea glandelor genitale cu

249 249
apariĠia hormonilor sexuali (androgeni - testosteronul úi ginogeni - estrosteronul care pe apariĠia hormonilor sexuali (androgeni - testosteronul úi ginogeni - estrosteronul care pe
lângă alte acĠiuni, au o acĠiune, în special testosteronul, asupra scheletului, în doze mici lângă alte acĠiuni, au o acĠiune, în special testosteronul, asupra scheletului, în doze mici
stimulând creúterea cartilagiilor de conjugare, iar în doze mari, grăbeúte osificarea lor. stimulând creúterea cartilagiilor de conjugare, iar în doze mari, grăbeúte osificarea lor.
Tot în pubertate, hipofiza, secretă cantităĠi mari de STH, care în doze mici Tot în pubertate, hipofiza, secretă cantităĠi mari de STH, care în doze mici
stimulează creúterea determinând accentuarea ritmului acesteia, culminând cu puseu stimulează creúterea determinând accentuarea ritmului acesteia, culminând cu puseu
prepubertar al creúterii taliei, mai ales pe seama alungirii membrelor inferioare. Odată cu prepubertar al creúterii taliei, mai ales pe seama alungirii membrelor inferioare. Odată cu
puseul prepubertar al staturii are loc, dar numai la fete úi o creútere apreciabilă a puseul prepubertar al staturii are loc, dar numai la fete úi o creútere apreciabilă a
bazinului, care schimbă raportul acromio-iliac. bazinului, care schimbă raportul acromio-iliac.
La băieĠi, hormonii vor produce o relativă inhibare a creúterii bazinului, La băieĠi, hormonii vor produce o relativă inhibare a creúterii bazinului,
realizându-se astfel un raport acromio-iliac diferit de fete. realizându-se astfel un raport acromio-iliac diferit de fete.
Dat fiind că puseul prepubertar al staturii nu este însoĠit de ritmuri tot atât de mari ale Dat fiind că puseul prepubertar al staturii nu este însoĠit de ritmuri tot atât de mari ale
creúterii altor dimensiuni, proporĠiile corporale oferă un aspect disarmonic (membre creúterii altor dimensiuni, proporĠiile corporale oferă un aspect disarmonic (membre
alungite, trunchi scurt, torace îngust). La realizarea acestui aspect mai contribuie úi faptul alungite, trunchi scurt, torace îngust). La realizarea acestui aspect mai contribuie úi faptul
că puseul creúterii greutăĠii corporale intervine puĠin mai târziu (aspectul clasic al că puseul creúterii greutăĠii corporale intervine puĠin mai târziu (aspectul clasic al
adolescentului (nepubertar) - "de deúirat". adolescentului (nepubertar) - "de deúirat".
Un an, sau cel mult doi ani după puseul prepubertar al staturii, începe pubertatea Un an, sau cel mult doi ani după puseul prepubertar al staturii, începe pubertatea
care se caracterizează prin maturizarea glandelor genitale, prin dezvoltarea caracterelor care se caracterizează prin maturizarea glandelor genitale, prin dezvoltarea caracterelor
sexuale secundare úi printr-o schimbare a proporĠiilor corporale, determinată de o sexuale secundare úi printr-o schimbare a proporĠiilor corporale, determinată de o
alungire apreciabilă a bustului úi o încetinire a creúterii memebrelor. alungire apreciabilă a bustului úi o încetinire a creúterii memebrelor.
Curând după realizarea pubertăĠii (mai repede la fete) creúterea în lungime a Curând după realizarea pubertăĠii (mai repede la fete) creúterea în lungime a
corpului din ce în ce mai înceată se va opri în urma osificării cartilagiilor de creútere corpului din ce în ce mai înceată se va opri în urma osificării cartilagiilor de creútere
(ultimele care se închid sunt cele vertebrale). Odată cu aceasta, vârsta marilor schimbări (ultimele care se închid sunt cele vertebrale). Odată cu aceasta, vârsta marilor schimbări
involutive ia sfârúit, adolescentul transformându-se în adultul tânăr. involutive ia sfârúit, adolescentul transformându-se în adultul tânăr.
Patologia procesului de creútere úi dezvoltare fizică Patologia procesului de creútere úi dezvoltare fizică
În aprecierea evoluĠiei normale sau patologia dezvoltării fizice se folosesc În aprecierea evoluĠiei normale sau patologia dezvoltării fizice se folosesc
reperele antropometrice faĠă de cele standard. reperele antropometrice faĠă de cele standard.
În general, determinarea periodică a taliei, greutaĠii úi a perimetrului capului, În general, determinarea periodică a taliei, greutaĠii úi a perimetrului capului,
reprezintă screeningul de rutină pentru evaluarea dezvoltării fizice. Există tabele de reprezintă screeningul de rutină pentru evaluarea dezvoltării fizice. Există tabele de
creútere care utilizează fie media úi deviaĠia standard, fie forma percentil, care este cea creútere care utilizează fie media úi deviaĠia standard, fie forma percentil, care este cea
mai precisă. mai precisă.
În practică, valoarea antropometriei constă în a defini creúterea secvenĠială a unui În practică, valoarea antropometriei constă în a defini creúterea secvenĠială a unui
subiect úi acest motiv impune repetarea măsurătorilor. subiect úi acest motiv impune repetarea măsurătorilor.
Tulburările procesului de creútere includ : Tulburările procesului de creútere includ :
1. Tulburări prin deficit de creútere. O deviaĠie standard de peste 8% în minus, poate fi 1. Tulburări prin deficit de creútere. O deviaĠie standard de peste 8% în minus, poate fi
apreciată ca o întârziere a creúterii. apreciată ca o întârziere a creúterii.
Cu cât factorii patologici, indiferent de natura lor, intervin mai devreme úi pe o Cu cât factorii patologici, indiferent de natura lor, intervin mai devreme úi pe o
durată mai mare în viaĠa copilului cu atât influenĠa lor este mai accentuată asupra creúterii durată mai mare în viaĠa copilului cu atât influenĠa lor este mai accentuată asupra creúterii
úi dezvoltării ulterioare a copilului. úi dezvoltării ulterioare a copilului.
După gradul deficitului statural, copii de vârstă úcolară se consideră: După gradul deficitului statural, copii de vârstă úcolară se consideră:
- subdezvoltaĠi; - subdezvoltaĠi;
- de statură mică; - de statură mică;
- subnanici (deficit statural între 10-20 %); - subnanici (deficit statural între 10-20 %);
- nanici (deficit statural mai mare de 20%) - nanici (deficit statural mai mare de 20%)
Cauzele nanismului pot fi: Cauzele nanismului pot fi:
- nanism nutriĠial: - nanism nutriĠial:
- aport alimentar deficitar; - aport alimentar deficitar;

250 250
- insuficienĠă digestivă (lipsa secreĠiei digestive); - insuficienĠă digestivă (lipsa secreĠiei digestive);
- tulburări metabolice (de asimilare). - tulburări metabolice (de asimilare).
- nanism endocrin: - nanism endocrin:
- hipofizar; - hipofizar;
- hipotiroidian (mixedem congenital); - hipotiroidian (mixedem congenital);
- pancreatic (diabet zaharat netratat); - pancreatic (diabet zaharat netratat);
- suprarenal (boala Cushing, sindrom adrenogenital); - suprarenal (boala Cushing, sindrom adrenogenital);
- gonadic (pseudopubertar). - gonadic (pseudopubertar).
- nanism neurologic (discerebral): - nanism neurologic (discerebral):
- microcefalic; - microcefalic;
- malformaĠii cerebrale; - malformaĠii cerebrale;
- encefalopatie cronică infantilă. - encefalopatie cronică infantilă.
- nanism de etiologie multiplă, incertă: - nanism de etiologie multiplă, incertă:
- pubertate precoce; - pubertate precoce;
- boala Hutchinson. - boala Hutchinson.
- nanism dismetabolic úi visceral: - nanism dismetabolic úi visceral:
- nanism renal - malformat; - nanism renal - malformat;
- nefrită cronică; - nefrită cronică;
- nanism intestinal (celia K, megan.); - nanism intestinal (celia K, megan.);
- nanism pancreatic (mucov.) - nanism pancreatic (mucov.)
- nanism hepatic (ciroză); - nanism hepatic (ciroză);
- nanism pulmonar ; - nanism pulmonar ;
- nanism cardiac (malformaĠii); - nanism cardiac (malformaĠii);
- nanism hemopatic (anemie hemolitică). - nanism hemopatic (anemie hemolitică).
- nanism osos: - nanism osos:
- condrodistrofia; - condrodistrofia;
- osteogeneza imperfectă. - osteogeneza imperfectă.
- nanism genetic: - nanism genetic:
- boala Langdon-Down; - boala Langdon-Down;
- sindromul Turner. - sindromul Turner.
2. Tulburări prin exces de creútere 2. Tulburări prin exces de creútere
a) Talie - gigantismele (cu deviaĠia standard >20%) a) Talie - gigantismele (cu deviaĠia standard >20%)
Cauze: ereditare; hiperfuncĠia hipofizei. Cauze: ereditare; hiperfuncĠia hipofizei.
Ca un efect negativ al fenomenului de accelerare a dezvoltării biopsihosociale Ca un efect negativ al fenomenului de accelerare a dezvoltării biopsihosociale
asupra creúterii se observă o frecvenĠă mai mare a tulburărilor de postură, a piciorului asupra creúterii se observă o frecvenĠă mai mare a tulburărilor de postură, a piciorului
plat. plat.
b) Greutate - câútig excesiv în greutate - obezitatea. Este relativ frecventă (1,1% la băieĠi b) Greutate - câútig excesiv în greutate - obezitatea. Este relativ frecventă (1,1% la băieĠi
úi 1,6% la fete) úi 1,6% la fete)
Începând cu vârsta preúcolară, vârstă de la care se poate începe iniĠierea în Începând cu vârsta preúcolară, vârstă de la care se poate începe iniĠierea în
anumite sporturi (gimnastica sportivă úI ritmică, patinajul artistic, înotul, schiul alpin) se anumite sporturi (gimnastica sportivă úI ritmică, patinajul artistic, înotul, schiul alpin) se
disting următoarele perioade: disting următoarele perioade:
Preúcolari mari ( 5-6 ani) Preúcolari mari ( 5-6 ani)
Caracteristic în această perioadă sunt: Caracteristic în această perioadă sunt:
- ritm de creútere încetinit; - ritm de creútere încetinit;
- valorile medii ale ambelor sexe sunt aproximativ egale; - valorile medii ale ambelor sexe sunt aproximativ egale;

251 251
- se observă o creútere ceva mai accentuată a membrelor, astfel încât anvergura care era - se observă o creútere ceva mai accentuată a membrelor, astfel încât anvergura care era
mai mică decât talia devine egală cu aceasta; mai mică decât talia devine egală cu aceasta;
- trunchiul creúte într-un ritm mai lent. - trunchiul creúte într-un ritm mai lent.
Sistem nervos : Sistem nervos :
- Creierul, ca volum este aproape ca la adulĠi, însă aria motrică este departe de - Creierul, ca volum este aproape ca la adulĠi, însă aria motrică este departe de
maturizare; maturizare;
- ExcitaĠia este mai puternică decât inhibiĠia, are mare mobilitate úi iradiere. - ExcitaĠia este mai puternică decât inhibiĠia, are mare mobilitate úi iradiere.
- Sistemul al II-lea de semnalizare (vorbirea) are incă rol redus în activitate úi - Sistemul al II-lea de semnalizare (vorbirea) are incă rol redus în activitate úi
comportament. comportament.
Aspecte practice: copiii invaĠă repede miúcări noi, le execută însă imprecis, angrenând Aspecte practice: copiii invaĠă repede miúcări noi, le execută însă imprecis, angrenând
mari grupe musculare, peste necesar. Coordonarea miúcărilor, orientarea în timp úi în mari grupe musculare, peste necesar. Coordonarea miúcărilor, orientarea în timp úi în
spaĠiu sunt slabe din cauza dezvoltării incomplete a analizatorului kinestezic. spaĠiu sunt slabe din cauza dezvoltării incomplete a analizatorului kinestezic.
Aparatul locomotor: Aparatul locomotor:
- Oasele se pot deforma uúor în urma unor mari solicitări úi îndelungate. - Oasele se pot deforma uúor în urma unor mari solicitări úi îndelungate.
Aspecte practice: Se va evita efortul static úi se vor corecta permanent poziĠia úi Aspecte practice: Se va evita efortul static úi se vor corecta permanent poziĠia úi
eventualele atitudini vicioase. eventualele atitudini vicioase.
- Muúchii sunt putin dezvoltaĠi, forĠa flexorilor predomină asupra extensorilor, ceea ce - Muúchii sunt putin dezvoltaĠi, forĠa flexorilor predomină asupra extensorilor, ceea ce
poate conduce la deformaĠii ale coloanei vertebrale. poate conduce la deformaĠii ale coloanei vertebrale.
Aspecte practice: Din acest motiv, în jocurile dinamice, în procesul educaĠiei fizice se va Aspecte practice: Din acest motiv, în jocurile dinamice, în procesul educaĠiei fizice se va
pune accentul pe grupele extensoare úi pe exerciĠiile de corectare prin miúcare a pune accentul pe grupele extensoare úi pe exerciĠiile de corectare prin miúcare a
deficienĠelor posturale. deficienĠelor posturale.
- Dintre calităĠile motrice, viteza úi forĠa sunt puĠin dezvoltate, iar rezistenĠa este cel mai - Dintre calităĠile motrice, viteza úi forĠa sunt puĠin dezvoltate, iar rezistenĠa este cel mai
slab exprimată dintre calităĠile motrice. slab exprimată dintre calităĠile motrice.
Aspecte practice: Nu se vor folosi exerciĠii cu efort static, ci numai efort dinamic. Se Aspecte practice: Nu se vor folosi exerciĠii cu efort static, ci numai efort dinamic. Se
recomandă ca jocurile dinamice să aibă pauze lungi. recomandă ca jocurile dinamice să aibă pauze lungi.
- Aparatul respirator are urmatoarele particularitati: - Aparatul respirator are urmatoarele particularitati:
-plamanii sunt mai mari decat cutia toracica; -plamanii sunt mai mari decat cutia toracica;
-amplitudinea excursiilor respiratorii este mica; -amplitudinea excursiilor respiratorii este mica;
-tesutul pulmonar este mai bine dezvoltat, mai bogat vascularizat decat la adult; tesutul -tesutul pulmonar este mai bine dezvoltat, mai bogat vascularizat decat la adult; tesutul
elastic este mai putin dezvoltat. elastic este mai putin dezvoltat.
- Aparatul cardio-vascular este incomplet dezvoltat; oboseala apare rapid. - Aparatul cardio-vascular este incomplet dezvoltat; oboseala apare rapid.
Cresterea inimii drepte ramane in urma inimii stangi. Partea atriala este mai lata, Cresterea inimii drepte ramane in urma inimii stangi. Partea atriala este mai lata,
comparativ cu cea ventriculara. comparativ cu cea ventriculara.
Aspecte practice: Această vârstă permite iniĠierea copiilor în practicarea unui număr Aspecte practice: Această vârstă permite iniĠierea copiilor în practicarea unui număr
mare de discipline sportive, învăĠarea înotului este cea mai îndicată. mare de discipline sportive, învăĠarea înotului este cea mai îndicată.
Vârsta úcolară mică (antepubertară) = 6-11 ani fete; 6-12 ani băieĠi. Vârsta úcolară mică (antepubertară) = 6-11 ani fete; 6-12 ani băieĠi.
Deja din acest moment se observă acĠiunea creúterii accelerate, pubertatea coborând faĠă Deja din acest moment se observă acĠiunea creúterii accelerate, pubertatea coborând faĠă
de secolul trecut cu 1-2 ani. Fenomenul principal care acĠionează în această perioadă este de secolul trecut cu 1-2 ani. Fenomenul principal care acĠionează în această perioadă este
accelerarea ritmului de creútere în înălĠime până la 13 ani úI în greutate până la 14 ani, accelerarea ritmului de creútere în înălĠime până la 13 ani úI în greutate până la 14 ani,
mult mai pregnant la fete. Este singura perioadă în care valorile somatice ale fetelor sunt mult mai pregnant la fete. Este singura perioadă în care valorile somatice ale fetelor sunt
mai mari decât ale băieĠilor, curba creúterii fetelor depăúind-o pe cea a băieĠilor cu 3-4 mai mari decât ale băieĠilor, curba creúterii fetelor depăúind-o pe cea a băieĠilor cu 3-4
ani. Creúterea este în general uniformă, accelerându-se spre sfârúitul perioadei. Ea se face ani. Creúterea este în general uniformă, accelerându-se spre sfârúitul perioadei. Ea se face
mai ales pe seama alungirii membrelor inferioare. mai ales pe seama alungirii membrelor inferioare.
Până la 10 ani, diferenĠele între sexe nu sunt mari. La fete începe o accelerare a Până la 10 ani, diferenĠele între sexe nu sunt mari. La fete începe o accelerare a
creúterii datorită apariĠiei pubertăĠii. La fete se înregistrează dezvoltarea întregului creúterii datorită apariĠiei pubertăĠii. La fete se înregistrează dezvoltarea întregului
organism, accentuându-se în acelaúi timp diferenĠele de sex. La fete creúterea membrelor organism, accentuându-se în acelaúi timp diferenĠele de sex. La fete creúterea membrelor

252 252
inferioare se opreúte înainte de pubertate, deci trunchiul devine mai lung. La băieĠi inferioare se opreúte înainte de pubertate, deci trunchiul devine mai lung. La băieĠi
creúterea membrelor inferioare continuă până la 15 ani, trunchiul devenind mai scurt. creúterea membrelor inferioare continuă până la 15 ani, trunchiul devenind mai scurt.
Membrele inferioare cresc mult la 12 ani, deci anvergura creúte. Membrele inferioare cresc mult la 12 ani, deci anvergura creúte.
- Activitatea S.N.C. se perfecĠionează. Creierul este aproape ca la adult ca - Activitatea S.N.C. se perfecĠionează. Creierul este aproape ca la adult ca
greutate, insa din punct de vedere functional dezvoltarea nu este completa ; aria motrica greutate, insa din punct de vedere functional dezvoltarea nu este completa ; aria motrica
corticala se apropie de maturatie fiind complet dezvoltata abia la 13-14 ani. In aceasta corticala se apropie de maturatie fiind complet dezvoltata abia la 13-14 ani. In aceasta
perioada fenomenul cel mai izbitor este lipsa echilibrului dintre procesele corticale perioada fenomenul cel mai izbitor este lipsa echilibrului dintre procesele corticale
fundamentale, remarcandu-se o predominanta a excitatiei . Inhibitia de diferentiere este fundamentale, remarcandu-se o predominanta a excitatiei . Inhibitia de diferentiere este
slab dezvoltata si ingreuiaza fixarea corticala a elementelor nou receptionate . slab dezvoltata si ingreuiaza fixarea corticala a elementelor nou receptionate .
Plasticitatea accentuata a sistemului nervos central la aceasta varsta asigura o Plasticitatea accentuata a sistemului nervos central la aceasta varsta asigura o
receptivitate deosebita, dar slaba dezvoltare a inhibitiei de diferentiere ingreuneaza sau receptivitate deosebita, dar slaba dezvoltare a inhibitiei de diferentiere ingreuneaza sau
face dificila fixarea stabila a notiunilor noi . face dificila fixarea stabila a notiunilor noi .
Activitatea nervoasa superioara se perfectioneaza in sensul ca se dezvolta Activitatea nervoasa superioara se perfectioneaza in sensul ca se dezvolta
capacitatea de inhibitie corticala, fara insa a echilibra excitatia . capacitatea de inhibitie corticala, fara insa a echilibra excitatia .
Analizatorul kinestezic, vestibular si vizual se perfectioneaza, coordonarea si Analizatorul kinestezic, vestibular si vizual se perfectioneaza, coordonarea si
miscarile devin mai precise iar contractiile inutile se exclud treptat. Timpul úi spaĠiul sunt miscarile devin mai precise iar contractiile inutile se exclud treptat. Timpul úi spaĠiul sunt
apreciate mai just. apreciate mai just.
- Aparatul locomotor - creúte rezistenĠa úI duritatea oaselor, ceea ce va conduce la - Aparatul locomotor - creúte rezistenĠa úI duritatea oaselor, ceea ce va conduce la
creúterea rezistenĠei la tracĠiune, presiune úi răsucire. creúterea rezistenĠei la tracĠiune, presiune úi răsucire.
La inceputul perioadei (6-7 ani) ritmul de crestere este mai rapid , ulterior (8-11 La inceputul perioadei (6-7 ani) ritmul de crestere este mai rapid , ulterior (8-11
ani) acesta se incetineste mai ales in sfera somatica (cresterea taliei). ani) acesta se incetineste mai ales in sfera somatica (cresterea taliei).
Intre 7 si 9 ani , la fete si 7 si 11 ani la baieti , scade ritmul de osificare si de Intre 7 si 9 ani , la fete si 7 si 11 ani la baieti , scade ritmul de osificare si de
crestere fara de etapa precedenta . In aceasta etapa nu mai apar centri noi de osificare, crestere fara de etapa precedenta . In aceasta etapa nu mai apar centri noi de osificare,
pentru ca ulterior, intre 9 si 11 ani la fete si 11 si 12 ani la baieti sa fie o etapa de pentru ca ulterior, intre 9 si 11 ani la fete si 11 si 12 ani la baieti sa fie o etapa de
proliferare activa care duce la aparitia apofizelor, a oaselor sesamoide si la definitivarea proliferare activa care duce la aparitia apofizelor, a oaselor sesamoide si la definitivarea
cavitatilor medulare cavitatilor medulare
- Musculatura cunoaúte o bună dezvoltare; creúte úi tonusul muscular ceea ce va - Musculatura cunoaúte o bună dezvoltare; creúte úi tonusul muscular ceea ce va
conduce la îmbunătăĠitea staticii posturale. Tonusul muscular este însă încă mai scazut conduce la îmbunătăĠitea staticii posturale. Tonusul muscular este însă încă mai scazut
fata de adult , ceea ce favorizeaza efectuarea mai ampla a miscarilor in articulatii , dar fata de adult , ceea ce favorizeaza efectuarea mai ampla a miscarilor in articulatii , dar
ingreuneaza realizarea unor miscari fine, diferentiate , de precizie . ingreuneaza realizarea unor miscari fine, diferentiate , de precizie .
Vitezele de reactie si de executie sunt mai bune , insa forta este slaba din cauza Vitezele de reactie si de executie sunt mai bune , insa forta este slaba din cauza
masei musculare inca reduse . masei musculare inca reduse .
- Aparatul cardio-vascular - cordul reacĠionează puternic, dar neeconomic la efort, irigatia - Aparatul cardio-vascular - cordul reacĠionează puternic, dar neeconomic la efort, irigatia
coronariana este bogata; mecanismele de reglare sunt inca slabe pana la 7 ani , fiind mai coronariana este bogata; mecanismele de reglare sunt inca slabe pana la 7 ani , fiind mai
adecvate la solicitarile usoare . adecvate la solicitarile usoare .
- Aparatul respirator - Toracele devine asemanator cu cel al adultului ca forma, nu insa si - Aparatul respirator - Toracele devine asemanator cu cel al adultului ca forma, nu insa si
ca dimensiuni ; diametrul transversal si cel anteroposterior sunt mai mari ca la adult. ca dimensiuni ; diametrul transversal si cel anteroposterior sunt mai mari ca la adult.
Coastele iau o directie descendenta deoarece nu mai sunt atat de orizontalizate. Plamanii Coastele iau o directie descendenta deoarece nu mai sunt atat de orizontalizate. Plamanii
incep sa se asemene ca structura ca plamanii de adult inca de la 7 ani, dar volumul este incep sa se asemene ca structura ca plamanii de adult inca de la 7 ani, dar volumul este
mic ; datorita acestui fapt , capacitatea de efort creste , insa fara prea multa eficienta . mic ; datorita acestui fapt , capacitatea de efort creste , insa fara prea multa eficienta .
Muschii respiratori accesorii (abdominali, marele dintat, scalenii, pectoralii , Muschii respiratori accesorii (abdominali, marele dintat, scalenii, pectoralii ,
sternocleidomastoidienii) , insuficient dezvoltati, nu pot asigura marirea corespunzatoare sternocleidomastoidienii) , insuficient dezvoltati, nu pot asigura marirea corespunzatoare
a volumului toracelui in efort, amplitudinea miscarilor respiratorii fiind din aceasta cauza a volumului toracelui in efort, amplitudinea miscarilor respiratorii fiind din aceasta cauza
relativ mica . relativ mica .
Capacitatea de efort creúte, însă este departe de a atinge valorile maxime. Capacitatea de efort creúte, însă este departe de a atinge valorile maxime.
AplicaĠii practice: Se insistă asupra unei Ġinute corecte, însuúirea unui ritm corect al AplicaĠii practice: Se insistă asupra unei Ġinute corecte, însuúirea unui ritm corect al

253 253
miúcării; miúcării;
- se recomandă atenĠie la dezvoltarea musculaturii extensoare a spatelui úi - se recomandă atenĠie la dezvoltarea musculaturii extensoare a spatelui úi
gâtului. gâtului.
- rezistenĠa la efort static este mică; efortul dinamic este favorizat de gradul mai - rezistenĠa la efort static este mică; efortul dinamic este favorizat de gradul mai
mare al forĠei; mare al forĠei;
- eforturile de forĠă úi de rezistenĠă nu sunt recomandate. - eforturile de forĠă úi de rezistenĠă nu sunt recomandate.
Vârsta úcolară mijlocie (pubertară) = 11-13 ani la fete ; 12-14 ani la baieti Vârsta úcolară mijlocie (pubertară) = 11-13 ani la fete ; 12-14 ani la baieti
Caracteristicile acestei perioade sunt: Caracteristicile acestei perioade sunt:
- înălĠimea - ritmul de creútere al fetelor se încetineúte progresiv, pe când la băieĠi se - înălĠimea - ritmul de creútere al fetelor se încetineúte progresiv, pe când la băieĠi se
înregistrează o creútere compensatorie; înregistrează o creútere compensatorie;
- curba greutăĠii - continuă să fie intensă până după pubertate, mai ales la fete, prin - curba greutăĠii - continuă să fie intensă până după pubertate, mai ales la fete, prin
depuneri de Ġesut adipos în exces, caracteristice sexului; depuneri de Ġesut adipos în exces, caracteristice sexului;
- se schimbă ritmul creúterii segmentare, bustul marcând la rândul său o creútere; - se schimbă ritmul creúterii segmentare, bustul marcând la rândul său o creútere;
- se stabilesc definitiv proporĠiile corpului; - se stabilesc definitiv proporĠiile corpului;
- cresc dimensiunile toracelui, lăĠimea umerilor (diametrul biacromial) la băieĠi, umerii - cresc dimensiunile toracelui, lăĠimea umerilor (diametrul biacromial) la băieĠi, umerii
fetelor rămânând mai înguúti ; fetelor rămânând mai înguúti ;
- paralel cu membrele inferioare cresc úI membrele superioare, anvergura depăúind cu 2- - paralel cu membrele inferioare cresc úI membrele superioare, anvergura depăúind cu 2-
4cm înălĠimea; 4cm înălĠimea;
- aparatul locomotor gracil în perioada pubertară devine mai viguros, segmentele osoase - aparatul locomotor gracil în perioada pubertară devine mai viguros, segmentele osoase
crescând mai puĠin în lungime úI mai mult în grosime; crescând mai puĠin în lungime úI mai mult în grosime;
- cresc volumul úI forĠa musculară; - cresc volumul úI forĠa musculară;
- funcĠiile motrice devin mai active. - funcĠiile motrice devin mai active.
La sfârúitul acestei perioade de mare furtună endocrină, se instalează definitiv La sfârúitul acestei perioade de mare furtună endocrină, se instalează definitiv
diferenĠele între sexe: fetele au talia mai mică, Ġesutul osos mai gracil, Ġesut adipos în diferenĠele între sexe: fetele au talia mai mică, Ġesutul osos mai gracil, Ġesut adipos în
exces ce conferă corpului rotunjimile caracteristice, Ġesutul muscular úI forĠa mai slabe, exces ce conferă corpului rotunjimile caracteristice, Ġesutul muscular úI forĠa mai slabe,
apare graĠia feminină; băieĠii depăúesc fetele ca talie, greutate (pe seama masei active) úI apare graĠia feminină; băieĠii depăúesc fetele ca talie, greutate (pe seama masei active) úI
a dezvoltării dimensiunilor laterale, sistemul osos fiind mai puternic. a dezvoltării dimensiunilor laterale, sistemul osos fiind mai puternic.
Aúa cum am arătat fenomenul central al acestei perioade este pubertatea úI Aúa cum am arătat fenomenul central al acestei perioade este pubertatea úI
maturizarea sexuală, produsa de fluxul crescut al hormonilor sexuali, ceea ce determina maturizarea sexuală, produsa de fluxul crescut al hormonilor sexuali, ceea ce determina
aparitia caracterelor sexuale secundare , concomitent cu profunde modificari somato- aparitia caracterelor sexuale secundare , concomitent cu profunde modificari somato-
vegetative si psihice. Daca pana la varsta de 11 ani secretiile endocrine abundau in vegetative si psihice. Daca pana la varsta de 11 ani secretiile endocrine abundau in
hormoni de crestere, dupa aceasta varsta sistemul endocrin se caracterizeaza printr-o hormoni de crestere, dupa aceasta varsta sistemul endocrin se caracterizeaza printr-o
intensa activitate secretorie a ovarului respectiv a testiculului, care, prin hormonii sexuali, intensa activitate secretorie a ovarului respectiv a testiculului, care, prin hormonii sexuali,
determina modificari morfologice si functionale ale organismului . Evenimentul este determina modificari morfologice si functionale ale organismului . Evenimentul este
marcat la fete prin aparitia primei menstruatii , iar la baieti prin aparitia ejacularii . Se marcat la fete prin aparitia primei menstruatii , iar la baieti prin aparitia ejacularii . Se
produce sexualizarea corpului, fenomenele de maturizare sexuala impletindu-se cu acelea produce sexualizarea corpului, fenomenele de maturizare sexuala impletindu-se cu acelea
de maturizare neuro-psihica. Apar caracterele sexuale primare, care constau in de maturizare neuro-psihica. Apar caracterele sexuale primare, care constau in
maturizarea si dezvoltarea organelor genitale ce capata forma anatomica de la adult , maturizarea si dezvoltarea organelor genitale ce capata forma anatomica de la adult ,
devenind in acelaúi timp functionale . devenind in acelaúi timp functionale .
Odata cu pubertatea se evidentiaza caracterele sexuale secundare , respectiv la Odata cu pubertatea se evidentiaza caracterele sexuale secundare , respectiv la
baieti dezvoltarea laringelui si schimbarea vocii, aparitia pilozitatii axiale si pubiene (de baieti dezvoltarea laringelui si schimbarea vocii, aparitia pilozitatii axiale si pubiene (de
tip rombic), cresterea masei musculare , iar la fete, dezvoltarea glandelor mamare, tip rombic), cresterea masei musculare , iar la fete, dezvoltarea glandelor mamare,
aparitia pilozitatii axilare si pubiene (de tip triunghiular), depunerea caracteristica a aparitia pilozitatii axilare si pubiene (de tip triunghiular), depunerea caracteristica a
paniculului adipos. La femei diametrele bazinului sunt mai mari, acesta fiind adaptat paniculului adipos. La femei diametrele bazinului sunt mai mari, acesta fiind adaptat
pentru parturitie. Fenomenele sexuale secundare conduc la profunde modificări somatice. pentru parturitie. Fenomenele sexuale secundare conduc la profunde modificări somatice.

254 254
Pubertatea este marcata de doua fenomene importante: acceleratia si neotenia. Pubertatea este marcata de doua fenomene importante: acceleratia si neotenia.
Acceleratia este fenomenul biologic conform caruia generatia actuala comparativ cu cele Acceleratia este fenomenul biologic conform caruia generatia actuala comparativ cu cele
trecute inregistreaza un spor in inaltime si in greutate. Explicatia acestui fenomen consta trecute inregistreaza un spor in inaltime si in greutate. Explicatia acestui fenomen consta
in implicarea a trei factori : alimentatia calitativ superioara, mai bogata in proteine , in implicarea a trei factori : alimentatia calitativ superioara, mai bogata in proteine ,
urbanizarea si factorii genetici . urbanizarea si factorii genetici .
Neotenia este fenomenul biologic de accelerare a maturizarii somato-sexuale si Neotenia este fenomenul biologic de accelerare a maturizarii somato-sexuale si
intarzierea maturizarii psiho-intelectuale, odata cu intarzierea maturizarii sociale intarzierea maturizarii psiho-intelectuale, odata cu intarzierea maturizarii sociale
(integrarea socio-profesionala mai tardiva, urmare a cresterii perioadelor de scolarizare, (integrarea socio-profesionala mai tardiva, urmare a cresterii perioadelor de scolarizare,
legat de sporirea volumului informational necesar specializarii in diferite domenii). legat de sporirea volumului informational necesar specializarii in diferite domenii).
Fenomenul de neotenie prezinta avantaje cat si dezavantaje . Fenomenul de neotenie prezinta avantaje cat si dezavantaje .
Avantajul major este marea plasticitate a sistemului nervos , de unde decurge Avantajul major este marea plasticitate a sistemului nervos , de unde decurge
capacitatea psiho-intelectuala , la parametrii mult mai inalti a generatiei actuale . capacitatea psiho-intelectuala , la parametrii mult mai inalti a generatiei actuale .
Consecinta negativa este crearea unui conflict biologic intre nivelul de maturizare Consecinta negativa este crearea unui conflict biologic intre nivelul de maturizare
psiho-intelectuala si maturizarea sexuala incheiata timpuriu . psiho-intelectuala si maturizarea sexuala incheiata timpuriu .
- Aparatul locomotor: - Aparatul locomotor:
- Oasele se dezvolta la aceasta varsta mai ales pe seama cresterii lor in grosime , - Oasele se dezvolta la aceasta varsta mai ales pe seama cresterii lor in grosime ,
prin depunerea de saruri minerale (calciu si fosfor) si prin consolidarea structurii prin depunerea de saruri minerale (calciu si fosfor) si prin consolidarea structurii
functionale intime. Ele devin mai rezistente la actiunea factorilor mecanici de presiune, functionale intime. Ele devin mai rezistente la actiunea factorilor mecanici de presiune,
tractiune si rasucire in detrimentul elasticitatii lor anterioare . tractiune si rasucire in detrimentul elasticitatii lor anterioare .
La nivelul coloanei vertebrale, intre 13 si 15 ani are loc inchiderea canalului La nivelul coloanei vertebrale, intre 13 si 15 ani are loc inchiderea canalului
sacrat; la 13 ani se termina procesul de sinostozare al pediculilor corpurilor vertebrale . sacrat; la 13 ani se termina procesul de sinostozare al pediculilor corpurilor vertebrale .
Dezvoltarea toracelui in prima parte a varstei pubertare este lenta , dupa care Dezvoltarea toracelui in prima parte a varstei pubertare este lenta , dupa care
urmeaza o dezvoltare mai accentuata . urmeaza o dezvoltare mai accentuata .
La osul coxal remarcam sudarea celor trei oase componente (ilion , ischion si La osul coxal remarcam sudarea celor trei oase componente (ilion , ischion si
pubis), intre 12 si 16 ani la fete si 13 si 18 la baieti . pubis), intre 12 si 16 ani la fete si 13 si 18 la baieti .
Capul humeral se sudeaza de restul epifizei intre 13 si 16 ani la fete si 14/17 ani la Capul humeral se sudeaza de restul epifizei intre 13 si 16 ani la fete si 14/17 ani la
baieti . baieti .
- ArticulaĠiile sunt slab dezvoltate iar ligamentele nu asigură în suficientă măsură - ArticulaĠiile sunt slab dezvoltate iar ligamentele nu asigură în suficientă măsură
rezistenĠa la tracĠiune, răsucire. rezistenĠa la tracĠiune, răsucire.
- Muúchii se dezvoltă mai ales prin alungirea fibrelor, nu úi în grosime, ceea ce explică - Muúchii se dezvoltă mai ales prin alungirea fibrelor, nu úi în grosime, ceea ce explică
valorile încă mici ale forĠei musculare. valorile încă mici ale forĠei musculare.
Cresterea in lungime a oaselor si alungirea muschilor dau aspectul caracteristic al Cresterea in lungime a oaselor si alungirea muschilor dau aspectul caracteristic al
puberului: inalt si slab, cu toracele ingust , plamanii cu volum mic, tonus muscular puberului: inalt si slab, cu toracele ingust , plamanii cu volum mic, tonus muscular
scazut, predispunand la deformari ale coloanei vertebrale , aparitia sau accentuarea scazut, predispunand la deformari ale coloanei vertebrale , aparitia sau accentuarea
piciorului plat . piciorului plat .
- SN se dezvoltă rapid. Cresc procesele de inhibiĠie. FuncĠia celui de al II-lea sistem de - SN se dezvoltă rapid. Cresc procesele de inhibiĠie. FuncĠia celui de al II-lea sistem de
semnalizare domină asupra primului. Miúcările au încă un caracter brusc, cu precizie semnalizare domină asupra primului. Miúcările au încă un caracter brusc, cu precizie
redusă. Viteza de reacĠie úi de repetiĠie sunt dezvoltate însă rezistenĠa nu atinge încă redusă. Viteza de reacĠie úi de repetiĠie sunt dezvoltate însă rezistenĠa nu atinge încă
valorile adultului. valorile adultului.
- Aparatul cardiovascular. Cordul este voluminos comparativ cu toracele ; mecanismele - Aparatul cardiovascular. Cordul este voluminos comparativ cu toracele ; mecanismele
de reglare a circulatiei sunt frecvent tulburate (predominanta simpatica, care se de reglare a circulatiei sunt frecvent tulburate (predominanta simpatica, care se
exagereaza la efort) Se întâlnesc frecvent sufluri cardiace, aritmii úi crize de HTA. exagereaza la efort) Se întâlnesc frecvent sufluri cardiace, aritmii úi crize de HTA.
Deúi aparatul circulator úi respirator sunt mult solicitate din cauza creúterii masei Deúi aparatul circulator úi respirator sunt mult solicitate din cauza creúterii masei
corporale, efortul fizic nu este contraindicat decât în cadrul unor leziuni organice. corporale, efortul fizic nu este contraindicat decât în cadrul unor leziuni organice.

255 255
- Aparatul respirator . Se dezvolta intens in perioada pubertara. Creste amplitudinea - Aparatul respirator . Se dezvolta intens in perioada pubertara. Creste amplitudinea
miscarilor respiratorii, creste frecventa respiratorie, creste capacitatea vitala si de miscarilor respiratorii, creste frecventa respiratorie, creste capacitatea vitala si de
asemenea respiratia tisulara (apreciata dupa consumul maxim de oxigen pe minut). asemenea respiratia tisulara (apreciata dupa consumul maxim de oxigen pe minut).
- Modificările endocrine, nervoase úi neuro-psihice accentuează discrepanĠa dintre - Modificările endocrine, nervoase úi neuro-psihice accentuează discrepanĠa dintre
dezvoltarea fizică úi capacitatea funcĠională reală a organismului, lucru ce se manifestă dezvoltarea fizică úi capacitatea funcĠională reală a organismului, lucru ce se manifestă
prin miúcări nesigure, stângace, tulburări în coordonarea miúcărilor, tulburări neuro- prin miúcări nesigure, stângace, tulburări în coordonarea miúcărilor, tulburări neuro-
vegetative vasomotorii, irascibilitate, emotivitate, tendinĠa spre jocurile competiĠionale vegetative vasomotorii, irascibilitate, emotivitate, tendinĠa spre jocurile competiĠionale
zgomotoase. zgomotoase.
AplicaĠii practice - la această vârstă este suficient dezvoltat substratul nervos úi AplicaĠii practice - la această vârstă este suficient dezvoltat substratul nervos úi
locomotor necesar învăĠării motrice complexe úi se pot efectua eforturi de viteză pe locomotor necesar învăĠării motrice complexe úi se pot efectua eforturi de viteză pe
distanĠe scurte, săriturile, aruncările cu materiale sportive corespunzătoare, jocurile distanĠe scurte, săriturile, aruncările cu materiale sportive corespunzătoare, jocurile
sportive, alternate cu pauze de odihnă mai lungi, înotul, gimnastica. sportive, alternate cu pauze de odihnă mai lungi, înotul, gimnastica.
- sunt contraindicate eforturile maximă cu solicitări mari ale aparatului - sunt contraindicate eforturile maximă cu solicitări mari ale aparatului
locomotor. locomotor.
- sunt indicate exerciĠiile fizice cu structuri diferite ale miúcării úi cu caracter - sunt indicate exerciĠiile fizice cu structuri diferite ale miúcării úi cu caracter
variat al efortului neuromuscular. variat al efortului neuromuscular.
- La vârsta pubertară exerciĠiile trebuie alese în funcĠie de natura efortului úi de - La vârsta pubertară exerciĠiile trebuie alese în funcĠie de natura efortului úi de
solicitările specifice fiecărei ramuri. solicitările specifice fiecărei ramuri.
Vârsta úcolară mare (post pubertară) = 16-19 ani Vârsta úcolară mare (post pubertară) = 16-19 ani
Odata pubertatea incheiata, copilul s-a transformat in tanar care, atat din punct de vedere Odata pubertatea incheiata, copilul s-a transformat in tanar care, atat din punct de vedere
al dezvoltarii morfofunctionale cat si al capacitatii de efort si caracteristicilor psihice ,se al dezvoltarii morfofunctionale cat si al capacitatii de efort si caracteristicilor psihice ,se
apropie tot mai mult de adult. Studiile au aratat ca, la varsta de 18-19 ani unii indici ai apropie tot mai mult de adult. Studiile au aratat ca, la varsta de 18-19 ani unii indici ai
dezvoltarii fizice, ca inaltimea,greutatea si perimetrul toracic ating aproape complet dezvoltarii fizice, ca inaltimea,greutatea si perimetrul toracic ating aproape complet
nivelul indicilor morfologici similari ai adultilor. nivelul indicilor morfologici similari ai adultilor.
In etapa postpubertara se constata o incetinire a ritmului dezvoltarii somatice. In etapa postpubertara se constata o incetinire a ritmului dezvoltarii somatice.
Prin prisma varstei cronologice, etapa postpubertara se intinde pana la 20-22 ani, Prin prisma varstei cronologice, etapa postpubertara se intinde pana la 20-22 ani,
la fete si 23-25 ani, la baieti. la fete si 23-25 ani, la baieti.
La nivelul coloanei vertebrale are loc inchiderea canalului sacral, intre 15-18 ani. La nivelul coloanei vertebrale are loc inchiderea canalului sacral, intre 15-18 ani.
Oasele membrelor prezinta un ritm lent de crestere si definitivare a procesului de Oasele membrelor prezinta un ritm lent de crestere si definitivare a procesului de
osificare. Osificarea scheletului continua de-a lungul perioadei postpubertare; sudarea osificare. Osificarea scheletului continua de-a lungul perioadei postpubertare; sudarea
centrilor de osificare primari cu cei secundari are loc mai tarziu (intre 20 si 25 de ani) . centrilor de osificare primari cu cei secundari are loc mai tarziu (intre 20 si 25 de ani) .
Oasele se apropie de structura si rezistenta osului adult; cartilagiile de creútere se Oasele se apropie de structura si rezistenta osului adult; cartilagiile de creútere se
subtiaza, marcand inceputul osificarii lor si a incetarii cresterii in inaltime . subtiaza, marcand inceputul osificarii lor si a incetarii cresterii in inaltime .
- Muúchii cresc în volum, ceea ce conduce la creúterea forĠei, rămân în urmă - Muúchii cresc în volum, ceea ce conduce la creúterea forĠei, rămân în urmă
viteza, coordonarea. Creúte tonusul muscular úi capacitatea de rezistenĠă la efortul static. viteza, coordonarea. Creúte tonusul muscular úi capacitatea de rezistenĠă la efortul static.
- S.N. atinge nivelul de dezvoltare al adulĠilor. Al II-lea sistem de semnalizare este - S.N. atinge nivelul de dezvoltare al adulĠilor. Al II-lea sistem de semnalizare este
dezvoltat, ceea ce permite folosirea explicaĠiei ca metodă de predare. dezvoltat, ceea ce permite folosirea explicaĠiei ca metodă de predare.
- Sistemul cardio-vascular se caracterizează prin echilibrarea în dezvoltare a organelor - Sistemul cardio-vascular se caracterizează prin echilibrarea în dezvoltare a organelor
centrale úi periferice. Aparatul cardiovascular isi accelereaza vascularizarea. Volumul centrale úi periferice. Aparatul cardiovascular isi accelereaza vascularizarea. Volumul
si greutatea miocardului cresc , mai ales cordul stang. Arterele si venele mari ating si greutatea miocardului cresc , mai ales cordul stang. Arterele si venele mari ating
aproape dimensiunile de la adult Creúte economia funcĠiilor de efort úi adaptarea la aproape dimensiunile de la adult Creúte economia funcĠiilor de efort úi adaptarea la
efort. efort.
Aparatul respirator , morfologic , se apropie de situatia de la adult dar functional Aparatul respirator , morfologic , se apropie de situatia de la adult dar functional
este inca departe si isi continua dezvoltarea. In aceasta perioada se constata dezvoltarea este inca departe si isi continua dezvoltarea. In aceasta perioada se constata dezvoltarea
laringelui precum si sporirea numarului de fibre elastice pulmonare. De asemenea, laringelui precum si sporirea numarului de fibre elastice pulmonare. De asemenea,

256 256
frecventa respiratorie scade, in timp ce amplitudinea miscarilor respiratorii creste, frecventa respiratorie scade, in timp ce amplitudinea miscarilor respiratorii creste,
capacitatea vitala sporeste, consumul maxim de oxigen creste considerabil . capacitatea vitala sporeste, consumul maxim de oxigen creste considerabil .
In aceasta perioada are loc stabilizarea secretiei interne si a reglarilor vegetative In aceasta perioada are loc stabilizarea secretiei interne si a reglarilor vegetative
simpatice si parasimpatice . simpatice si parasimpatice .
AplicaĠii practice - Pe lângă eforturile bazate pe exerciĠii de viteză se poate include AplicaĠii practice - Pe lângă eforturile bazate pe exerciĠii de viteză se poate include
treptat úi efortul de rezistenĠă úi de forĠă, cu condiĠia ca efortul să fie corespunzător dozat treptat úi efortul de rezistenĠă úi de forĠă, cu condiĠia ca efortul să fie corespunzător dozat
iar subiecĠii să fie supuúi periodic controlului medical. iar subiecĠii să fie supuúi periodic controlului medical.
ParticularităĠi psihice - profesorul de educaĠie fizică, antrenorul sau kinetoterapeutul ParticularităĠi psihice - profesorul de educaĠie fizică, antrenorul sau kinetoterapeutul
trebuie să individualizeze efortul în raport cu dezvoltarea psihică a copilului. Cunoaúterea trebuie să individualizeze efortul în raport cu dezvoltarea psihică a copilului. Cunoaúterea
úi respectarea particularităĠilor de vârstă constituie o necesitate pedagogică, care úi respectarea particularităĠilor de vârstă constituie o necesitate pedagogică, care
determină selectarea úi folosirea metodelor úi mijloacelor de pregătire în raport cu determină selectarea úi folosirea metodelor úi mijloacelor de pregătire în raport cu
posibilităĠile úi particularităĠile dezvoltării copiilor. posibilităĠile úi particularităĠile dezvoltării copiilor.
Motricitatea Motricitatea
Motricitatea este condiĠionată de factori interni úI externi care acĠionează toată Motricitatea este condiĠionată de factori interni úI externi care acĠionează toată
viaĠa, dar cu intensitate sporită în copilărie úI adolescenĠă. Factorii interni sunt viaĠa, dar cu intensitate sporită în copilărie úI adolescenĠă. Factorii interni sunt
reprezentaĠi de caracterele ereditare (stabile úI labile). Caracterele ereditare stabile sunt reprezentaĠi de caracterele ereditare (stabile úI labile). Caracterele ereditare stabile sunt
dimensiunile longitudinale ale corpului úI segmentelor, iar dintre calităĠile motrice, viteza dimensiunile longitudinale ale corpului úI segmentelor, iar dintre calităĠile motrice, viteza
úI îndemânarea, acestea fiind mai greu influenĠabile de efortul fizic. Caracterele ereditare úI îndemânarea, acestea fiind mai greu influenĠabile de efortul fizic. Caracterele ereditare
labile sunt perimetrele corpului, greutatea, iar dintre calităĠile motrice forĠa úI rezistenĠa. labile sunt perimetrele corpului, greutatea, iar dintre calităĠile motrice forĠa úI rezistenĠa.
Nivelul performanĠelor este direct proporĠional cu gradul de maturizare al Nivelul performanĠelor este direct proporĠional cu gradul de maturizare al
substratului morfofuncĠional respectiv, care după cum s-a văzut, se maturizează la vârste substratului morfofuncĠional respectiv, care după cum s-a văzut, se maturizează la vârste
diferite. diferite.
EvoluĠia ontogenetică a calităĠilor motrice EvoluĠia ontogenetică a calităĠilor motrice

Viteza reprezintă un caracter ereditar stabil, având ca substrat morfofuncĠional Viteza reprezintă un caracter ereditar stabil, având ca substrat morfofuncĠional
scoarĠa cerebrală care se maturizează la 14 ani, ceea ce înseamnă că selecĠia finală având scoarĠa cerebrală care se maturizează la 14 ani, ceea ce înseamnă că selecĠia finală având
în vedere această calitate se face în jurul vârstei menĠionate. Se prezintă în continuare o în vedere această calitate se face în jurul vârstei menĠionate. Se prezintă în continuare o
scară de regresie a dezvoltării vitezei: scară de regresie a dezvoltării vitezei:
BăieĠi Fete BăieĠi Fete
12 ani 83% 94% 12 ani 83% 94%
13 ani 86% 97% 13 ani 86% 97%
14 ani 89% 98% 14 ani 89% 98%
15 ani 95% 99% 15 ani 95% 99%
16 ani 97% 100% 16 ani 97% 100%
17 ani 100% 100% 17 ani 100% 100%
Îndemânarea are substratul biologic situat în aria motrică a scoarĠei cerebrbale úI Îndemânarea are substratul biologic situat în aria motrică a scoarĠei cerebrbale úI
a analizatorului kinestezic, care se maturizează la 12-14 ani, deci o maturizare precoce a analizatorului kinestezic, care se maturizează la 12-14 ani, deci o maturizare precoce
care asigură realizarea performanĠelor în sporturile de îndemânare (gimnastica sportivă úI care asigură realizarea performanĠelor în sporturile de îndemânare (gimnastica sportivă úI
ritmică, sărituri în apă, schi alpin). La selecĠie se impune o foarte mare exigenĠă faĠă de ritmică, sărituri în apă, schi alpin). La selecĠie se impune o foarte mare exigenĠă faĠă de
această calitate. Îndemânarea generală fiind o calitate înnăscută stă la baza îndemânării această calitate. Îndemânarea generală fiind o calitate înnăscută stă la baza îndemânării
speciale care se dezvoltă numai în condiĠii speciale ale sportului respectiv. Este o calitate speciale care se dezvoltă numai în condiĠii speciale ale sportului respectiv. Este o calitate
complexă care este rezultante mai multor factori, cum ar fi: simĠul echilibrului, al complexă care este rezultante mai multor factori, cum ar fi: simĠul echilibrului, al
orientării corpului în spaĠiu, coordonarea membrelor úI a marilor grupe musculare, orientării corpului în spaĠiu, coordonarea membrelor úI a marilor grupe musculare,
diferenĠierea úI reproducerea direcĠiei, a vitezei úI amplitudinii miúcării, al diferenĠierii úI diferenĠierea úI reproducerea direcĠiei, a vitezei úI amplitudinii miúcării, al diferenĠierii úI

257 257
reproducerii intensităĠii contracĠiilor musculare. EvoluĠia úI perfecĠionarea acestor simĠuri reproducerii intensităĠii contracĠiilor musculare. EvoluĠia úI perfecĠionarea acestor simĠuri
are loc astfel: are loc astfel:
- echilibrul static deplin evoluat la 6 ani; - echilibrul static deplin evoluat la 6 ani;
- echilibrul dinamic se îmbunătăĠeúte rapid úI timpuriu, deci solicitările mari la vârste - echilibrul dinamic se îmbunătăĠeúte rapid úI timpuriu, deci solicitările mari la vârste
mici găsesc un aparat vestibular bine dezvoltat, fetele devansându-i pe băieĠi; mici găsesc un aparat vestibular bine dezvoltat, fetele devansându-i pe băieĠi;
- orientarea corpului în spaĠiu este mai bună la 12-14 ani chiar în comparaĠie cu adultul; - orientarea corpului în spaĠiu este mai bună la 12-14 ani chiar în comparaĠie cu adultul;
- simĠul ritmului se dezvoltă uúor de la 7-8 ani, el influenĠând favorabil calitatea úI - simĠul ritmului se dezvoltă uúor de la 7-8 ani, el influenĠând favorabil calitatea úI
economia miúcării, rezultat din jocul contracĠiei úI relaxării musculare; economia miúcării, rezultat din jocul contracĠiei úI relaxării musculare;
- diferenĠierea úI reproducerile amplitudinii úI intensităĠii contracĠiei musculare sunt - diferenĠierea úI reproducerile amplitudinii úI intensităĠii contracĠiei musculare sunt
deplin evoluate la 14 ani. deplin evoluate la 14 ani.
Din cele expuse mai sus se poate desprinde concluzia conform căreia dezvoltarea Din cele expuse mai sus se poate desprinde concluzia conform căreia dezvoltarea
îndemânării trebuie să se facă timpuriu, pentru că efortul fizic produce modificări îndemânării trebuie să se facă timpuriu, pentru că efortul fizic produce modificări
calitative ca efect al acĠiunii factorilor interni (interoceptivi) úI externi (exteroceptivi) de calitative ca efect al acĠiunii factorilor interni (interoceptivi) úI externi (exteroceptivi) de
pe ambele emisfere cerebrale. În timpul pubertăĠii această calitate înregistrează un regres, pe ambele emisfere cerebrale. În timpul pubertăĠii această calitate înregistrează un regres,
deci se impune ca antrenarea ei să aibă loc înaintea pubertăĠii (la grădiniĠă úI úcoala deci se impune ca antrenarea ei să aibă loc înaintea pubertăĠii (la grădiniĠă úI úcoala
elementară). elementară).
ForĠa este calitatea care depinde de dezvoltarea Ġesutului muscular. Se prezintă ForĠa este calitatea care depinde de dezvoltarea Ġesutului muscular. Se prezintă
alăturat nivelul de dezvoltare a forĠei în copilărie: alăturat nivelul de dezvoltare a forĠei în copilărie:
BăieĠi Fete BăieĠi Fete

10-14 ani 56% 56.2% 10-14 ani 56% 56.2%
14-16 ani 68% 81.2% 14-16 ani 68% 81.2%
16-18 ani 80% 87.5% 16-18 ani 80% 87.5%
18-20 ani 92% 93.7% 18-20 ani 92% 93.7%
20-30 ani 100% 100% 20-30 ani 100% 100%
RezistenĠa generală are ca substrat biologic capacitatea sistemului RezistenĠa generală are ca substrat biologic capacitatea sistemului
cardiorespirator. Volumul maxim al cordului úI consumul maxim de oxigen se cardiorespirator. Volumul maxim al cordului úI consumul maxim de oxigen se
maturizează după vârsta de 19 ani, acesta din urmă crescând liniar de la 12 la 20 de ani maturizează după vârsta de 19 ani, acesta din urmă crescând liniar de la 12 la 20 de ani
(Astrand). Se útie că fetele la 14 ani úI băieĠii la 16 ani posedă un volum cardiac de 80% (Astrand). Se útie că fetele la 14 ani úI băieĠii la 16 ani posedă un volum cardiac de 80%
din cel al adultului. din cel al adultului.
- RezistenĠa musculară locală úI generală depind foarte mult de forĠă. - RezistenĠa musculară locală úI generală depind foarte mult de forĠă.
- Detenta (forĠa/viteză) este expresia puterii musculare maxime în minimum de timp, deci - Detenta (forĠa/viteză) este expresia puterii musculare maxime în minimum de timp, deci
travaliul exploziv, depinzând de numărul úI viteza de angrenare a unităĠilor travaliul exploziv, depinzând de numărul úI viteza de angrenare a unităĠilor
neuromusculare. Această calitate combinată înregistrează dezvoltarea maximă la 14-16 neuromusculare. Această calitate combinată înregistrează dezvoltarea maximă la 14-16
ani, ceea ce este foarte important pentru selecĠie. ani, ceea ce este foarte important pentru selecĠie.
Mobilitatea articulară depinde de elasticitatea muúchilor úI ligamentelor, putând Mobilitatea articulară depinde de elasticitatea muúchilor úI ligamentelor, putând
fi modificată de factori interni úI externi (temperatura ambiantă, oboseala, gradul de fi modificată de factori interni úI externi (temperatura ambiantă, oboseala, gradul de
antrenament etc.). Valoarea ei maximă se găseúte la 15-16 ani úI se obĠine foarte uúor în antrenament etc.). Valoarea ei maximă se găseúte la 15-16 ani úI se obĠine foarte uúor în
copilărie (11-14 ani). Dezvoltarea excesivă a mobilităĠii articulare produce efecte copilărie (11-14 ani). Dezvoltarea excesivă a mobilităĠii articulare produce efecte
negative atât pentru perfecĠionarea celorlalte calităĠi motrice, cât úI deficienĠe de postură. negative atât pentru perfecĠionarea celorlalte calităĠi motrice, cât úI deficienĠe de postură.
Se vor prezenta în continuare câteva aspecte caracteristice ale motricităĠii raportat Se vor prezenta în continuare câteva aspecte caracteristice ale motricităĠii raportat
la diferite perioade biologice de creútere. la diferite perioade biologice de creútere.
Perioada preúcolară (4-6 ani) în care organismul dispune de deprinderile Perioada preúcolară (4-6 ani) în care organismul dispune de deprinderile
elementare necesare principalelor forme de miúcare; nivelul calităĠilor motrice este elementare necesare principalelor forme de miúcare; nivelul calităĠilor motrice este

258 258
scăzut, dar totuúi este posibilă úI chiar indicată pregătirea sportivă (gimnastică, înot, scăzut, dar totuúi este posibilă úI chiar indicată pregătirea sportivă (gimnastică, înot,
patinaj artistic, schi alpin). patinaj artistic, schi alpin).
Perioada copilăriei úcolare (6-10 ani) se caracterizează prin: Perioada copilăriei úcolare (6-10 ani) se caracterizează prin:
- progrese mari úI rapide ale motricităĠii; - progrese mari úI rapide ale motricităĠii;
- se perfecĠionează miúcările de bază din perioada anterioară; - se perfecĠionează miúcările de bază din perioada anterioară;
- se formează úI se consolidează forme noi de miúcare. - se formează úI se consolidează forme noi de miúcare.
Aceasta este perioada cea mai indicată pentru învăĠarea úI perfecĠionarea Aceasta este perioada cea mai indicată pentru învăĠarea úI perfecĠionarea
deprinderilor sportive, deoarece: deprinderilor sportive, deoarece:
- cresc îndemânarea, capacitatea de efort, de viteză, în special viteza úI îndemânarea, - cresc îndemânarea, capacitatea de efort, de viteză, în special viteza úI îndemânarea,
precum úI rezistenĠa generală; precum úI rezistenĠa generală;
- capacitatea de învăĠare înregistrează un nivel foarte ridicat; - capacitatea de învăĠare înregistrează un nivel foarte ridicat;
- atenĠie la exerciĠiile deforĠă úI la rezistenĠa anaerobă (rezistenĠa în regim de viteză). - atenĠie la exerciĠiile deforĠă úI la rezistenĠa anaerobă (rezistenĠa în regim de viteză).
Perioada pubertară se caracterizează prin următoarea evoluĠie: Perioada pubertară se caracterizează prin următoarea evoluĠie:
- începe maturizarea sexuală în prima parte; - începe maturizarea sexuală în prima parte;
- către sfârúit aproape toĠi indicii motricităĠii sunt în creútere; - către sfârúit aproape toĠi indicii motricităĠii sunt în creútere;
- motricitatea atinge un randament remarcabil, în această perioadă înregistrându-se - motricitatea atinge un randament remarcabil, în această perioadă înregistrându-se
rezultate sportive foarte bune. rezultate sportive foarte bune.
Dezvoltarea psihică, ca úI celelalte calităĠi menĠionate anterior, se dezvoltă în Dezvoltarea psihică, ca úI celelalte calităĠi menĠionate anterior, se dezvoltă în
etape, deci se va Ġine seama de stadiul de dezvoltare psihică atât la selecĠie, cât úI în etape, deci se va Ġine seama de stadiul de dezvoltare psihică atât la selecĠie, cât úI în
procesul de antrenament. procesul de antrenament.
1. La vârsta úcolară mică copilul se caracterizează prin exces de miúcare, are 1. La vârsta úcolară mică copilul se caracterizează prin exces de miúcare, are
putere de învăĠare a tehnicii, dar pentru obĠinerea rezultatelor bune în pregătire putere de învăĠare a tehnicii, dar pentru obĠinerea rezultatelor bune în pregătire
antrenamentele trebuie să fie simple, multilaterale, atractive, deoarece atenĠia se fixează antrenamentele trebuie să fie simple, multilaterale, atractive, deoarece atenĠia se fixează
mai greu, copii obosesc úI nu mai pot acumula corect tehnica. Climatul de lucru trebuie mai greu, copii obosesc úI nu mai pot acumula corect tehnica. Climatul de lucru trebuie
să fie optimist úI să domnească buna dispoziĠie. să fie optimist úI să domnească buna dispoziĠie.
2. Pubertatea ridică alte probleme. Copilul posedă o mai mare capacitate de 2. Pubertatea ridică alte probleme. Copilul posedă o mai mare capacitate de
gândire, aceasta fiind vârsta la care se poate realiza perfecĠionarea tehnicii. Miúcările gândire, aceasta fiind vârsta la care se poate realiza perfecĠionarea tehnicii. Miúcările
trebuie învăĠate corect, conútient, la metoda demonstraĠiei adăugându-se cu bune rezultate trebuie învăĠate corect, conútient, la metoda demonstraĠiei adăugându-se cu bune rezultate
úI cea a explicaĠiei. Adolescentul prezintă crize de timiditate destul de frecvent, are o úI cea a explicaĠiei. Adolescentul prezintă crize de timiditate destul de frecvent, are o
teamă de ridicol, este anxios în ceea ce priveúte corectitudinea exerciĠiilor. De aceea teamă de ridicol, este anxios în ceea ce priveúte corectitudinea exerciĠiilor. De aceea
antrenorul trebuie să dea dovadă în comportament de mult tact, de încredere, de antrenorul trebuie să dea dovadă în comportament de mult tact, de încredere, de
înĠelegere, de sinceritate úI chiar de prietenie. înĠelegere, de sinceritate úI chiar de prietenie.
3. În postpubertate (adolescenĠă) conduita este plină de dinamism, de vivacitate, 3. În postpubertate (adolescenĠă) conduita este plină de dinamism, de vivacitate,
se dezvoltă stăpânirea de sine úI faĠă de alĠii, apare seriozitatea. Datorită fenomenului de se dezvoltă stăpânirea de sine úI faĠă de alĠii, apare seriozitatea. Datorită fenomenului de
accelerare în această perioadă se obĠin rezultate sportive foarte bune, ceea ce impune o accelerare în această perioadă se obĠin rezultate sportive foarte bune, ceea ce impune o
reconsiderare a atitudinii psihopedagogice faĠă de aceútia. În acest moment, pregătirea reconsiderare a atitudinii psihopedagogice faĠă de aceútia. În acest moment, pregătirea
psihologică trebuie să îmbrace virtuĠi specializate úI individualizate. Se cere formarea úI psihologică trebuie să îmbrace virtuĠi specializate úI individualizate. Se cere formarea úI
educarea hotărârii, iniĠiativei, curajului, perseverenĠei, tenacităĠii. educarea hotărârii, iniĠiativei, curajului, perseverenĠei, tenacităĠii.
În cazul în care nu sunt respectate recomandările ca în procesul de antrenament să În cazul în care nu sunt respectate recomandările ca în procesul de antrenament să
fie prelucrate numai acele calităĠi pentru care există maturizarea substratului biologic fie prelucrate numai acele calităĠi pentru care există maturizarea substratului biologic
adecvat, organismul are de suferit, iar performanĠele nu mai apar. În susĠinerea afirmaĠiei adecvat, organismul are de suferit, iar performanĠele nu mai apar. În susĠinerea afirmaĠiei
prezentăm câteva exemple: prezentăm câteva exemple:
- utilizarea eforturilor unilaterale (care solicită o singură funcĠie), poate fi dăunătoare în - utilizarea eforturilor unilaterale (care solicită o singură funcĠie), poate fi dăunătoare în
primii ani de pregătire. Este cazul exerciĠiilor de forĠă, al celor izometrice în special, care primii ani de pregătire. Este cazul exerciĠiilor de forĠă, al celor izometrice în special, care
influenĠează negativ dezvoltarea longitudinală a scheletului, putând produce úI alterări ale influenĠează negativ dezvoltarea longitudinală a scheletului, putând produce úI alterări ale
sistemului articular; sistemului articular;

259 259
- integritatea articulară úI capsuloligamentară mai pot fi afectate úI prin efectuarea unor - integritatea articulară úI capsuloligamentară mai pot fi afectate úI prin efectuarea unor
miúcări mai ample decât permite în mod normal articulaĠia respectivă (gimnastică, miúcări mai ample decât permite în mod normal articulaĠia respectivă (gimnastică,
patinaj, handbal, volei etc.); patinaj, handbal, volei etc.);
- singura limită în afara aparatului locomotor constă în nivelul de dezvoltare a sistemului - singura limită în afara aparatului locomotor constă în nivelul de dezvoltare a sistemului
nervos central. Copiii au o mare capacitate de a fi antrenaĠi, dar dacă motivaĠia este nervos central. Copiii au o mare capacitate de a fi antrenaĠi, dar dacă motivaĠia este
insuficientă sau antrenamentele nu sunt corespunzătoare dezvoltării fizice úI psihice, insuficientă sau antrenamentele nu sunt corespunzătoare dezvoltării fizice úI psihice,
rezultatele sunt incerte; rezultatele sunt incerte;
- după efortul de rezistenĠă durata restabilirii este mai mare la juniori decât la seniori, - după efortul de rezistenĠă durata restabilirii este mai mare la juniori decât la seniori,
deoarece la aceútia după o stare de oboseală marcată nu se produce o intensificare a deoarece la aceútia după o stare de oboseală marcată nu se produce o intensificare a
proceselor de refacere (ca la seniori), ci dimpotrivă o deprimare a acesteia, iar urmarea proceselor de refacere (ca la seniori), ci dimpotrivă o deprimare a acesteia, iar urmarea
este apariĠia oboselii cronice, plafonare etc. este apariĠia oboselii cronice, plafonare etc.
- antrenamentele sistematice au efecte favorabile, dar ele pot deveni dăunătoare pentru - antrenamentele sistematice au efecte favorabile, dar ele pot deveni dăunătoare pentru
buna dezvoltare a organismului dacă volumul úI intensitatea sunt exagerate, buna dezvoltare a organismului dacă volumul úI intensitatea sunt exagerate,
antrenamentele unilaterale, plicticoase úI refacerea insuficientă. antrenamentele unilaterale, plicticoase úI refacerea insuficientă.
Vârsta iniĠierii timpurii în sport depinde de următorii factori: Vârsta iniĠierii timpurii în sport depinde de următorii factori:
- nivelul de dezvoltare al suportului biologic (fizic úI psihic) al calităĠilor necesare - nivelul de dezvoltare al suportului biologic (fizic úI psihic) al calităĠilor necesare
sportului respectiv; sportului respectiv;
- numărul anilor de pregătire necesari marilor performanĠe; - numărul anilor de pregătire necesari marilor performanĠe;
- vârsta performanĠelor maxime în sportul respectiv. - vârsta performanĠelor maxime în sportul respectiv.
Tabel 5. 1. Initierea in sport Tabel 5. 1. Initierea in sport
Sportul Vârsta iniĠierii Ani de Vârsta performanĠei Sportul Vârsta iniĠierii Ani de Vârsta performanĠei
pregătire maxime pregătire maxime
B F B F
Atletism Atletism
-alergări 9-10 10-11 8 20 -alergări 9-10 10-11 8 20
-sărituri 12-13 13-14 8 20 -sărituri 12-13 13-14 8 20
- aruncări 14-15 14-15 8 20 - aruncări 14-15 14-15 8 20
- probe comb. 12-13 12-13 8 20 - probe comb. 12-13 12-13 8 20
Baschet 8-10 8-10 10 19-20 Baschet 8-10 8-10 10 19-20
Box 12-13 - 7 20 Box 12-13 - 7 20
Caiac-canoe 12-13 13-14 7 21 Caiac-canoe 12-13 13-14 7 21
Canotaj post pubertar 5 21 Canotaj post pubertar 5 21
Gimnastică 7-8 7-8 8 16 Gimnastică 7-8 7-8 8 16
sportivă sportivă
Gimnastică - 6-7 8 16 Gimnastică - 6-7 8 16
ritmică ritmică
Fotbal 9-10 11-12 10 20 Fotbal 9-10 11-12 10 20
Haltere 12-14 - 10 24 Haltere 12-14 - 10 24

260 260
BAZELE ANATOMICE BAZELE ANATOMICE
ALE MISCARII ALE MISCARII
Iconografia a fost realizata de autor utilizand piese anatomice sI CD-uri interactive din dotarea Iconografia a fost realizata de autor utilizand piese anatomice sI CD-uri interactive din dotarea
Laboratorului de Anatomie Functionala din cadrul Facultatii de Educatie Fizica sI Sport Laboratorului de Anatomie Functionala din cadrul Facultatii de Educatie Fizica sI Sport
261 261
I I
PRINCIPALELE REGIUNI TOPOGRAFICE PRINCIPALELE REGIUNI TOPOGRAFICE

ALE CORPULUI UMAN ALE CORPULUI UMAN
- REPERE VIZIBILE SI PALPABILE - REPERE VIZIBILE SI PALPABILE
263 263
Figura 1.1. REPERE VIZIBILE ALE TRUNCHIULUI- vedere posterioara Figura 1.1. REPERE VIZIBILE ALE TRUNCHIULUI- vedere posterioara
264 264
Figura 1.2. REGIUNILE TOPOGRAFICE ALE TRUNCHIULUI- vedere Figura 1.2. REGIUNILE TOPOGRAFICE ALE TRUNCHIULUI- vedere
265 265
Figura 1.3. REPERE VIZIBILE ALE TRUNCHIULUI- vedere anterioara Figura 1.3. REPERE VIZIBILE ALE TRUNCHIULUI- vedere anterioara
266 266
Figura 1.4. REGIUNILE TOPOGRAFICE ALE TRUNCHIULUI- vedere Figura 1.4. REGIUNILE TOPOGRAFICE ALE TRUNCHIULUI- vedere
267 267
Figura 1.5. REPERE VIZIBILE ALE TRUNCHIULUI - vedere laterala Figura 1.5. REPERE VIZIBILE ALE TRUNCHIULUI - vedere laterala
268 268
Figura 1.6. REGIUNILE TOPOGRAFICE ALE GATULUI- vedere anterioara Figura 1.6. REGIUNILE TOPOGRAFICE ALE GATULUI- vedere anterioara
269 269
Figura 1.7. REPERE VIZIBILE ALE MEMBRULUI SUPERIOR – vedere Figura 1.7. REPERE VIZIBILE ALE MEMBRULUI SUPERIOR – vedere
270 270
Figura 1.8. REGIUNILE TOPOGRAFICE ALE MEMBRULUI SUPERIOR- Figura 1.8. REGIUNILE TOPOGRAFICE ALE MEMBRULUI SUPERIOR-
vedere anterioara vedere anterioara
271 271
Figura 1.9. REPERE VIZIBILE ALE MEMBRULUI SUPERIOR – Figura 1.9. REPERE VIZIBILE ALE MEMBRULUI SUPERIOR –
vedere posterioara vedere posterioara
272 272
Figura 1.10. REGIUNILE TOPOGRAFICE ALE MEMBRULUI Figura 1.10. REGIUNILE TOPOGRAFICE ALE MEMBRULUI
SUPERIOR- vedere posterioara SUPERIOR- vedere posterioara
273 273
Figura 1.11. REPERE VIZIBILE ALE MEMBRULUI INFERIOR – vedere Figura 1.11. REPERE VIZIBILE ALE MEMBRULUI INFERIOR – vedere
274 274
POSTERIOR - vedere anterioara POSTERIOR - vedere anterioara
275 275
Figura 1.13. REPERE VIZIBILE ALE MEMBRULUI INFERIOR – vedere Figura 1.13. REPERE VIZIBILE ALE MEMBRULUI INFERIOR – vedere
276 276
INFERIOR- vedere posterioara INFERIOR- vedere posterioara
277 277
II. BAZELE ANATOMICE ALE
MISCARII - SCHELETUL
279
II. BAZELE ANATOMICE ALE
MISCARII - SCHELETUL
279
Orbita
Clavicula Os nazal
Maxila
Mandibula
Apendice xifoid
Cartilaj costal
Coloana vertebrala
Os coxal
Sacru
Carpiene Trohanter mare
Metacarpiene Coccige
Falange Trohanter mic
280
Tarsiene
Metatarsiene Falange
Figura 2.1. SCHELETUL CORPULUI UMAN - VEDERE ANTERIOARA
Orbita
Clavicula Os nazal
Maxila
Mandibula
Apendice xifoid
Cartilaj costal
Coloana vertebrala
Os coxal
Sacru
Carpiene Trohanter mare
Metacarpiene Coccige
Falange Trohanter mic
280
Tarsiene
Metatarsiene Falange
Figura 2.1. SCHELETUL CORPULUI UMAN - VEDERE ANTERIOARA

Os parietal Os occipital SCHELETUL
Vertebre cervicale
Acromion
CORPULUI UMAN
Scapula
Humerus
Vertebre toracale SCHELETUL
Olecran Vertebre lombare CAPULUI
Ulna
Radius SCHELETUL
TRUNCHIULUI
281
SCHELETUL
MEMBRELOR
SUPERIOARE
SCHELETUL
MEMBRELOR
INFERIOARE
Figura 2.2. SCHELETUL CORPULUI UMAN - VEDERE POSTERIOARA
Os parietal Os occipital SCHELETUL

Vertebre cervicale
Acromion
CORPULUI UMAN
Scapula
Humerus
Vertebre toracale SCHELETUL
Olecran Vertebre lombare CAPULUI
Ulna
Radius SCHELETUL
TRUNCHIULUI
281
SCHELETUL
MEMBRELOR
SUPERIOARE
SCHELETUL
MEMBRELOR
INFERIOARE
Figura 2.2. SCHELETUL CORPULUI UMAN - VEDERE POSTERIOARA
SCHELETUL TRUNCHIULUI
Scheletul coloanei
vertebrale (1)
2
Scheletul toracelui (2)
1
Scheletul bazinului (3)
282
3
Figura 2. 3. SCHELETUL TRUNCHIULUI – VEDERE ANTERIOARA (A) SI POSTERIOARA (B)
SCHELETUL TRUNCHIULUI
Scheletul coloanei
vertebrale (1)
2
Scheletul toracelui (2)
1
Scheletul bazinului (3)
282
Figura 2. 3. SCHELETUL TRUNCHIULUI – VEDERE ANTERIOARA (A) SI POSTERIOARA (B)

283
Figura 2. 4. SCHELETUL COLOANEI VERTEBRALE - VEDERE ANTERIOARA (A); VEDERE LATERALA (B)
283
Figura 2. 4. SCHELETUL COLOANEI VERTEBRALE - VEDERE ANTERIOARA (A); VEDERE LATERALA (B)
SCHELETUL COLOANEI
B
VERTEBRALE = 27 VERTEBRE
A
7 VERTEBRE CERVICALE
12 VERTEBRE TORACALE
5 VERTEBRE LOMBARE
1 SACRU (vertebra falsa

formata prin sudarea a 5
vertebre sacrale)
284
1 COCCIGE (vertebra falsa
formata prin sudarea a 4-5
vertebre coccigiene)
Figura
Figura2.1.5.5.SCHELETUL
SCHELETUL COLOANEI
COLOANEI VERTEBRALE
VERTEBRALE -- VEDERE
VEDERE ANTERIOAR{
ANTERIOARA (A);
(A);VEDERE LATERALA (B)
VEDERELATERAL{(B)
SCHELETUL COLOANEI
B
VERTEBRALE = 27 VERTEBRE
A
7 VERTEBRE CERVICALE
12 VERTEBRE TORACALE
5 VERTEBRE LOMBARE
1 SACRU (vertebra falsa

formata prin sudarea a 5
vertebre sacrale)
284
1 COCCIGE (vertebra falsa

formata prin sudarea a 4-5
vertebre coccigiene)
Figura
Figura2.1.5.5.SCHELETUL
SCHELETUL COLOANEI
COLOANEI VERTEBRALE
VERTEBRALE -- VEDERE
VEDERE ANTERIOAR{
ANTERIOARA (A);
(A);VEDERE LATERALA (B)
VEDERELATERAL{(B)
1
285
5
A B C
Figura 2.6. REGIUNILE COLOANEI VERTEBRALE; A- Figura 2.7. TIPURI DE VERTEBRE; 1 – atlas; 2-
cervicala; B- toracala; C - lombara sI sacrala axis; 3 – cervicala; 4 – toracala ; 5- lombara
B - toracala; C - lombosacrata
4
285
A B C
Figura 2.6. REGIUNILE COLOANEI VERTEBRALE; A- Figura 2.7. TIPURI DE VERTEBRE; 1 – atlas; 2-
cervicala; B- toracala; C - lombara sI sacrala axis; 3 – cervicala; 4 – toracala ; 5- lombara
B - toracala; C - lombosacrata
A
286
C7
C3
Figura 2.8. SCHELETUL COLOANEI CERVICALE – A. Vedere laterala; B. Vedere posterioara
B
286
C7
C3
Figura 2.8. SCHELETUL COLOANEI CERVICALE – A. Vedere laterala; B. Vedere posterioara

Cavitatea articulara
Ligament transversal Fetisoara articulara pentru dintele axisului
Tubercul anterior superioara pentru
Arc anterior articulatia cu condilii
Masa laterala occipitali
A
Arc posterior B
Foramen Foramen
transversar vertebral
Tubercul posterior
Proces spinos
287
C Tubercul Proces transvers
Procese articulare
posterior
superioare
D
Tubercul
Foramen
anterior
transversar
Procese articulare
Corp vertebral inferioare
Figura 2. 9. SCHELETUL COLOANEI CERVICALE. A Atlas - vedere superioara; B. - Atlas – vedere posterioara.
C. Vertebra cervicala - vedere anterioara; D. Vertebra cervicala - vedere superioara
Cavitatea articulara
Ligament transversal Fetisoara articulara pentru dintele axisului
Tubercul anterior superioara pentru
Arc anterior articulatia cu condilii
Masa laterala occipitali
A
Arc posterior B
Foramen Foramen
transversar vertebral
Tubercul posterior
Proces spinos
287
C Tubercul Proces transvers

Procese articulare
posterior
superioare
D
Tubercul
Foramen
anterior
transversar
Procese articulare
Corp vertebral inferioare
Figura 2. 9. SCHELETUL COLOANEI CERVICALE. A Atlas - vedere superioara; B. - Atlas – vedere posterioara.
C. Vertebra cervicala - vedere anterioara; D. Vertebra cervicala - vedere superioara
B
A Proces spinos
Dinte (proces
odontoid) Corp vertebral
Arc posterior
Foramen vertebral
Proces
Proces
articular
transvers
Proces superior
articular
Foramen
superior
transversar
Dinte
D
C Proces spinos
Procese articulare
288
Lame vertebrale superioare
Procese Proces transvers
articulare
superioare Pedicul
vertebral
Foramen
vertebral
Corp Corp vertebral
vertebral
Figura 2..10. A. AXIS - vedere superioara; B. AXIS- vedere superioara; C- D CARACTERELE GENERALE ALE
VERTEBRELOR ADEVARATE
B
A Proces spinos
Dinte (proces
odontoid) Corp vertebral
Arc posterior
Foramen vertebral
Proces
Proces
articular
transvers
Proces superior
articular
Foramen
superior
transversar
Dinte
D
C Proces spinos
Procese articulare
288
Lame vertebrale superioare

Procese Proces transvers
articulare
superioare Pedicul
vertebral
Foramen
vertebral
Corp Corp vertebral
vertebral
Figura 2..10. A. AXIS - vedere superioara; B. AXIS- vedere superioara; C- D CARACTERELE GENERALE ALE
VERTEBRELOR ADEVARATE
A
B
Procese articulare
superioare
Fetisoara transverso-
costala Foseta costala
Corp vertebral superioara
Foseta costala
Procese articulare inferioara
inferioare
Proces spinos
D
C
289
Procese articulare
superioare
Proces
transvers Procese articulare
inferioare
Foseta costala
Inferioar[
Proces spinos
Figura 2..11. VERTEBRA TORACALA . A. Vedere anterioara; B. vedere laterala; C. Vedere posterioara; D. vedere superioara
A
B
Procese articulare
superioare
Fetisoara transverso-
costala Foseta costala
Corp vertebral superioara
Foseta costala
Procese articulare inferioara
inferioare
Proces spinos
D
C
289
Procese articulare
superioare
Proces
transvers Procese articulare
inferioare
Foseta costala
Inferioar[
Proces spinos
Figura 2..11. VERTEBRA TORACALA . A. Vedere anterioara; B. vedere laterala; C. Vedere posterioara; D. vedere superioara
A B
290
C
Figura 2..12. COLOANA TORACALA; A-C. Vedere laterala; B. Coloana de "bambus"
A B
290
Figura 2..12. COLOANA TORACALA; A-C. Vedere laterala; B. Coloana de "bambus"

B
A
Proces spinos
Proces articular inferior

Proces articular superior
Proces costiform
Proces accesor
Proces articular
superior
291
Corp vertebral C
Proces
costiform
Proces articular
inferior
Figura 2.13. COLOANA LOMBARA; A. Vedere de ansamblu; B. VERTEBRA
LOMBARA- vedere superioara; C. Vertebra lombara - vedere posterioara
B
A
Proces spinos
Proces articular inferior

Proces costiform
Proces accesor
Proces articular
superior
291
Corp vertebral C
Proces
costiform
Proces articular
inferior
Figura 2.13. COLOANA LOMBARA; A. Vedere de ansamblu; B. VERTEBRA
LOMBARA- vedere superioara; C. Vertebra lombara - vedere posterioara
A
B
292
Figura 2. 14. A-B. COLOANA LOMBARA; procese degenerative
A
B
292
Figura 2. 14. A-B. COLOANA LOMBARA; procese degenerative

Orificiul superior
al canalului sacral
A B
Fata auriculara
Foramen sacral dorsal
Creasta sacrala mediana
293
Creasta sacrala laterala
Creasta sacrala intermediara
Hiatul sacral
Cornul sacral
Figura 2..15. COLOANA LOMBOSACRATA A. vedere larerala; B. SACRUL - vedere posterioara
Orificiul superior
al canalului sacral
A B
Fata auriculara
Foramen sacral dorsal
Creasta sacrala mediana

293
Creasta sacrala laterala
Creasta sacrala intermediara
Hiatul sacral
Cornul sacral
Figura 2..15. COLOANA LOMBOSACRATA A. vedere larerala; B. SACRUL - vedere posterioara

B
A
Cornul coccigelui
Baza
294
Varful
coccigelui
Figura 2..16. SACRUL SI COCCIGELE. A. Sacrul - vedere anterioara ; B. Coccigele – vedere anterioara sI posterioara
B
A
Cornul coccigelui
Baza
294
Varful
coccigelui
Figura 2..16. SACRUL SI COCCIGELE. A. Sacrul - vedere anterioara ; B. Coccigele – vedere anterioara sI posterioara
Incizura sternala
C7
Clavicula
T1
Manubriu
Cartilaj costal Unghiul sternal (Louis)
295
Articulatia Corpul sternului
condrosternala sI
condrocostala Proces xifoidian
Figura 2.17. SCHELETUL TORACELUI – vedere anterioara
Incizura sternala
C7
Clavicula
T1
Manubriu
Cartilaj costal Unghiul sternal (Louis)

295
Articulatia Corpul sternului

condrosternala sI
condrocostala Proces xifoidian
Figura 2.17. SCHELETUL TORACELUI – vedere anterioara

SCHELETUL
TORACELUI
- Stern
- Coaste (12 perechi)

I-VII adevarate
VIII-X false
XI-XII flotante
296
- Coloana vertebrala
toracala
Figura 2.18. SCHELETUL TORACELUI – vedere

posterioara
SCHELETUL
TORACELUI
- Stern
- Coaste (12 perechi)

I-VII adevarate
VIII-X false
XI-XII flotante
296
- Coloana vertebrala
toracala
Figura 2.18. SCHELETUL TORACELUI – vedere

posterioara
A B
Incizura
Incizura jugulara Incizura
claviculara
clavicular[
Unghiul
sternal
Manubriu (Louis)
Unghiul sternal
(Louis) Incizuri
Incizuri costale
costale
Corpul
sternului
297
Proces xifoidian
Proces
Figura 2..19. STERNUL– vedere anterioara (A) si laterala (B)
A B
Incizura
Incizura jugulara Incizura
claviculara
clavicular[
Unghiul
sternal
Manubriu (Louis)
Unghiul sternal
(Louis) Incizuri
Incizuri costale
costale
Corpul
sternului
297
Proces xifoidian
Proces
Figura 2..19. STERNUL– vedere anterioara (A) si laterala (B)

A B
Extremitatea anterioara
Fata mediala
Santul venei subclavii

Tuberculul m. scalen anterior
Santul arterei subclavii
Capul coastei
capul coastei
298
Tuberculul coastei
Figura 2.20. COASTA. A. Coasta I; B. Coasta - vedere laterala
A B
Extremitatea anterioara
Fata mediala
Santul venei subclavii

Tuberculul m. scalen anterior
Santul arterei subclavii
Capul coastei
capul coastei
298
Tuberculul coastei
Figura 2.20. COASTA. A. Coasta I; B. Coasta - vedere laterala

299
Figura 2.21. COASTA. A. Vedere mediala; B. Vedere laterala
299
Figura 2.21. COASTA. A. Vedere mediala; B. Vedere laterala

SCHELETUL MEMBRULUI
SUPERIOR
SCHELETUL CENTURII

SCAPULARE
- Clavicula
- Scapula
SCHELETUL BRATULUI

- Humerus
SCHELETUL ANTEBRATULUI

- Radius
- Ulna
SCHELETUL MAINII

- Carpiene(8)
- Metacarpiene (5)
- Falange (14)
Figura 2.22. SCHELETUL MEMBRULUI SUPERIOR
SCHELETUL MEMBRULUI
SUPERIOR
SCHELETUL CENTURII

SCAPULARE
- Clavicula
- Scapula
SCHELETUL BRATULUI

- Humerus
SCHELETUL ANTEBRATULUI

- Radius
- Ulna
SCHELETUL MAINII

- Carpiene(8)
- Metacarpiene (5)
- Falange (14)
Figura 2.22. SCHELETUL MEMBRULUI SUPERIOR
Margine
Extremitate laterala
posterioara
Linia trapezoidiana
Impresiunea Extremitate
Extremitate Margine anterioara Extremitate
Tubercul conoidian ligamentului mrdiala
mediala laterala
302
costoclavicula
(sternala) (acromiala)
Figura 2..23. CLAVICULA.
Margine
Extremitate laterala
posterioara
Linia trapezoidiana
Impresiunea Extremitate
Extremitate Margine anterioara Extremitate
Tubercul conoidian ligamentului mrdiala
mediala laterala
302
costoclavicula
(sternala) (acromiala)
Figura 2..23. CLAVICULA.

A B Acromion
Marginea Spina scapulei
superioara Proces coracoid Unghi
superior
Proces
Unghi
Acromion coracoid
superior Cavitate
glenoida
Fosa
Cavitate
subscapulara
glenoida
Marginea laterala
Marginea
Marginea
mediala
laterala
Fosa Acromion Impresiuni
303
infraspinoasa costale
Proces coracoid
Unghi inferior
Tubercul
supraglenoidal
Cavitate
glenoida
C
Marginea
Figura 2..24. SCAPULA. A. Fata dorsala; B. Fata
anterioara; C. Unghiul lateral laterala
A B Acromion
Marginea Spina scapulei
superioara Proces coracoid Unghi
superior
Proces
Unghi
Acromion coracoid
superior Cavitate
glenoida
Fosa
Cavitate
subscapulara
glenoida
Marginea laterala
Marginea
Marginea
mediala
laterala
Fosa Acromion Impresiuni

303
infraspinoasa costale
Proces coracoid
Unghi inferior
Tubercul
supraglenoidal
Cavitate
glenoida
C
Marginea
Figura 2..24. SCAPULA. A. Fata dorsala; B. Fata
anterioara; C. Unghiul lateral laterala
B
A
Cap humeral
Col chirurgical Tubercul mare

Col anatomic
Santul nervului
304
radial
Fosa olecraniana
Epicondil
Epicondil lateral
lateral
Santul n. ulnar
Trochleea
Figura 2.25. HUMERUS. A. Vedere posterioara;
B. Vedere anterioara
B
A
Cap humeral
Col chirurgical Tubercul mare

Col anatomic
Santul nervului
304
radial
Fosa olecraniana
Epicondil
Epicondil lateral
lateral
Santul n. ulnar
Trochleea
Figura 2.25. HUMERUS. A. Vedere posterioara;
B. Vedere anterioara
Proces olecranian al ulnei
A
B
Incizura trohleara
Proces coronoidian al
Capul radiusului ulnei Humerus
Tuberozitatea ulnei
Tuberozitatea Fosa coronoidiana
radiusului
Epicondilul medial
Marginea mediala
(interosoasa) a radiusului Epicondil Trohleea
lateral Incizura trohleara
Marginea laterala Capitul Proces coronoidian
(interosoasa) a ulnei Incizura radiala
Tuberozitatea
305
Capul
radiusului radiusului
Colul Ulna
radiusului Radiusul
Capul ulnei
Procesul
Procesul stiloid
stiloid al al ulnei
radiusului
Figura 2.26. SCHELETUL ANTEBRATULUI; A. Vedere anterioara; B. Scheletul cotului
Proces olecranian al ulnei

A
B
Incizura trohleara
Proces coronoidian al
Capul radiusului ulnei Humerus
Tuberozitatea ulnei
Tuberozitatea Fosa coronoidiana
radiusului
Epicondilul medial
Marginea mediala
(interosoasa) a radiusului Epicondil Trohleea
lateral Incizura trohleara
Marginea laterala Capitul Proces coronoidian
(interosoasa) a ulnei Incizura radiala
Tuberozitatea
305
Capul
radiusului radiusului
Colul Ulna
radiusului Radiusul
Capul ulnei
Procesul
Procesul stiloid
stiloid al al ulnei
radiusului
Figura 2.26. SCHELETUL ANTEBRATULUI; A. Vedere anterioara; B. Scheletul cotului

A
B C
306
Figura 2.27. . SCHELETUL ANTEBRATULUI. A. ULNA- vedere posterioara; B. ULNA- vedere laterala.
C. RADIUS- vedere posterioara
A
B C
306
Figura 2.27. . SCHELETUL ANTEBRATULUI. A. ULNA- vedere posterioara; B. ULNA- vedere laterala.
C. RADIUS- vedere posterioara
B
A
1 2 3
4
12
9 10 11
5 6 7 8
307
C
Figura 2.28. SCHELETUL MAINII A. Vedere dorsala;1- scafoidul; 2- trapezoidul; 3- trapez; 4- police; 5- metacarpian; 6- falanga
proximala; 7- falanga mijlocie; 8- falanga distala; 9- os capitat; 10- pisiform; 11- os cu carlig; 12- semilunarul B. Vedere palmara.
C. Articulatia metacarpofalangiana a policelui
B
A
1 2 3
4
12
9 10 11
5 6 7 8
307
Figura 2.28. SCHELETUL MAINII A. Vedere dorsala;1- scafoidul; 2- trapezoidul; 3- trapez; 4- police; 5- metacarpian; 6- falanga
proximala; 7- falanga mijlocie; 8- falanga distala; 9- os capitat; 10- pisiform; 11- os cu carlig; 12- semilunarul B. Vedere palmara.
C. Articulatia metacarpofalangiana a policelui
SCHELETUL
MEMBRULUI INFERIOR
SCHELETUL CENTURII
MEMBRULUI INFERIOR
- osul coxal
SCHELETUL COAPSEI
- femur
308
- patela
SCHELETUL GAMBEI
- tibie
- fibula
SCHELETUL PICIORULUI
- tarsiene (7)
- metatarsiene (5)
- falange (14)
Figura 2.29. SCHELETUL MEMBRULUI INFERIOR
SCHELETUL
MEMBRULUI INFERIOR
SCHELETUL CENTURII
MEMBRULUI INFERIOR
- osul coxal
SCHELETUL COAPSEI
- femur
308
- patela
SCHELETUL GAMBEI
- tibie
- fibula
SCHELETUL PICIORULUI
- tarsiene (7)
- metatarsiene (5)
- falange (14)
Figura 2.29. SCHELETUL MEMBRULUI INFERIOR
SEX MASCULIN SEX FEMININ
Promontoriu Sacrul
Sacrul
Os iliac
Os iliac
Diametru
Diametru
309
Linia anteroposterior
transvers
arcuata
Coccige Pube
Pube Foramen
Simfiza obturat
pubiana Ischion
Ischion
Unghi subpubian
Unghi subpubian
Figura 2.30. PELVISUL OSOS- vedere anterioara
SEX MASCULIN SEX FEMININ
Promontoriu Sacrul
Sacrul
Os iliac
Os iliac
Diametru
Diametru
309
Linia anteroposterior
transvers
arcuata
Coccige Pube
Pube Foramen
Simfiza obturat
pubiana Ischion
Ischion
Unghi subpubian
Unghi subpubian
Figura 2.30. PELVISUL OSOS- vedere anterioara

A B
Diametru
promontosuprapubian
(11,5 cm)
Diametru
Linia
Oblic (12 cm)
arcuata
Diametru
Diametru
transversal
mediu
310
maxim
(13,5 cm)
Diametru oblic ( 11-

12 cm)
Diametru
Diametru
promontoretropubian
anteroposterior (9,5
(11 cm)
cm)
Figura 2.31. DIAMETRELE PELVISULUI OSOS- A. Diametrele stramtorii inferioare; B.

Diametrele stramtorii superioare
A B
Diametru
promontosuprapubian
(11,5 cm)
Diametru
Linia
Oblic (12 cm)
arcuata
Diametru
Diametru
transversal
mediu
310
maxim
(13,5 cm)
Diametru oblic ( 11-

12 cm)
Diametru
Diametru
promontoretropubian
anteroposterior (9,5
(11 cm)
cm)
Figura 2.31. DIAMETRELE PELVISULUI OSOS- A. Diametrele stramtorii inferioare; B.

Diametrele stramtorii superioare
A
Linie gluteala posterioar[
Creasta iliaca
B Suprafata semilunara
a acetabulului
Linie gluteala anterioar[
Fosa acetabulului
Os iliac (suprafata
gluteala)
Spina iliaca
anterosuperioara
Spin[ iliac[
Spina iliaca
posterosuperioar[
anteroinferioara Tuberozitate
Spin[ iliac[ ischiadica
posteroinferioar[ Acetabul
Marea incizura
311
ischiadica Foramen
Spina ischiadic[ obturat
Mica incizura
ischiadica C
Unghiul
pubelui
Tuberozitatea
Ramura
ischiadica
ischiopubiana
Corpul pubelui
Ramura
Figura 2.32. OS COXAL. A. Vedere laterala; B-C. Acetabul superioar[ a
pubelui
A
Linie gluteala posterioar[
Creasta iliaca
B Suprafata semilunara
a acetabulului
Linie gluteala anterioar[
Fosa acetabulului
Os iliac (suprafata
gluteala)
Spina iliaca
anterosuperioara
Spin[ iliac[
posterosuperioar[ Spina iliaca
anteroinferioara Tuberozitate
Spin[ iliac[ ischiadica
posteroinferioar[ Acetabul
Marea incizura
311
ischiadica Foramen
Spina ischiadic[ obturat
Mica incizura
ischiadica C
Unghiul
pubelui
Tuberozitatea
Ramura
ischiadica
ischiopubiana
Corpul pubelui
Ramura
Figura 2.32. OS COXAL. A. Vedere laterala; B-C. Acetabul superioar[ a
pubelui
Trohanter
A
mare B C
Linia intretrohanteriana
Capul femoral
Cap femural
Trohanter Trohanter mare
Col
mare Creasta
intretrohanteriana Trohanter mic
Trohanter
mic
Linia aspra
312
Condil Condil
Condil
lateral medial Epifiza inferioara
lateral
Fata patelara
Figura 2.33. FEMURUL. A. Vedere laterala B. Vedere anterioara C. Vedere posterioara
Trohanter
A
mare B C
Linia intretrohanteriana
Capul femoral
Cap femural
Trohanter Trohanter mare
Col
mare Creasta
intretrohanteriana Trohanter mic
Trohanter
mic
Linia aspra
312
Condil Condil
Condil
lateral medial Epifiza inferioara
lateral
Fata patelara
Figura 2.33. FEMURUL. A. Vedere laterala B. Vedere anterioara C. Vedere posterioara

B
A
Trohanter
mic
Trohanter
Fata poplitee
mare
Fosa intercondiliana
Epicondil medial
Cap Condil medial

femural
313
C
D
Cap
femural
Col Linia aspra
Creasta
Figura 2.34. FEMURUL. A Epifiza superioara - vedere superioara; B. Epifiza inferioara – vedere posterioara.
C-D Epifiza superioara- vedere posterioara
B
A
Trohanter
mic
Trohanter
Fata poplitee
mare
Fosa intercondiliana
Epicondil medial
Cap Condil medial

femural
313
C
D
Cap
femural
Col Linia aspra
Creasta
Figura 2.34. FEMURUL. A Epifiza superioara - vedere superioara; B. Epifiza inferioara – vedere posterioara.
C-D Epifiza superioara- vedere posterioara
B C
A
Condil lateral
Condil lateral
Tuberozitatea
tibiei
314
Figura 2.35. TIBIE; A. Epifiza superioara; B. Patela; C. Oasele gambei
B C
A
Condil lateral
Condil lateral
Tuberozitatea
tibiei
314
Figura 2.35. TIBIE; A. Epifiza superioara; B. Patela; C. Oasele gambei

B
A
315
Figura 2.35. TIBIE; A. Vedere anterioara
B. Vedere posterioara
B
A
315
Figura 2.35. TIBIE; A. Vedere anterioara

B. Vedere posterioara
C
B
A
316
Figura 2.36. FIBULA ; A. Vedere anterioara; B. Vedere posterioara; C. Vedere mediala
C
B
A
316
Figura 2.36. FIBULA ; A. Vedere anterioara; B. Vedere posterioara; C. Vedere mediala

B
A C
Falange
Fibula
Metatarsiene
Tibie
Cueiforme Calcaneu Talus Cuboid

Navicular
Navicular Navicular Capul
Cuboid
Cuneiforme talusului
Metatarsiene Sustenaculum
Calcaneu
317
Falange tali
Tibie
Tuberoziratea
calcaneului
Trohleea talusului
Figura 2.37. SCHELETUL PICIORULUI. A-B. Fata dorsala: C. Fata

plantara
B
A C
Falange
Fibula
Metatarsiene
Tibie
Cueiforme Calcaneu Talus Cuboid

Navicular
Navicular Navicular Capul
Cuboid
Cuneiforme talusului
Metatarsiene Sustenaculum
Calcaneu
317
Falange tali
Tibie
Tuberoziratea
calcaneului
Trohleea talusului
Figura 2.37. SCHELETUL PICIORULUI. A-B. Fata dorsala: C. Fata

plantara
A B
318
C
Figura 2.38. SCHELETUL

PICIORULUI; A. Vedere superioara;
B. Vedere laterala; C. Vedere mediala
A B
318
Figura 2.38. SCHELETUL

PICIORULUI; A. Vedere superioara;
B. Vedere laterala; C. Vedere mediala
III. BAZELE ANATOMICE ALE
MISCARII - ARTICULATIILE
III. BAZELE ANATOMICE ALE

MISCARII - ARTICULATIILE
PRINCIPALELE
UMAN -
GRUPEFigura
DE. ARTICULATIILE
ARTICULATIICORPULUI
ALE CORPULUI
VEDERE ANTERIOARA
UMAN
Articulatiile capului
Articulatiile coloanei vertebrale
Articulatiile toracelui
Articulatiile bazinului
320
Articulatiile membrelor superioare
Articulatiile membrelor inferioare
Figura 3.1 . ARTICULATIILE CORPULUI UMAN - vedere anterioara de ansamblu
PRINCIPALELE
UMAN -
GRUPEFigura
DE. ARTICULATIILE
ARTICULATIICORPULUI
ALE CORPULUI
VEDERE ANTERIOARA
UMAN
320

Figura 3.1 . ARTICULATIILE CORPULUI UMAN - vedere anterioara de ansamblu

PRINCIPALELE
GRUPE DE ARTICULATII ALE CORPULUI
UMAN
321
Figura . ARTICULATIILE CORPULUI

Figura 3.2 . ARTICULATIILE CORPULUI - VEDERE
UMANUMAN - vederePOSTERIOARA
posterioara de ansamblu
PRINCIPALELE
GRUPE DE ARTICULATII ALE CORPULUI
UMAN
321

Figura . ARTICULATIILE CORPULUI

Figura 3.2 . ARTICULATIILE CORPULUI - VEDERE
UMANUMAN - vederePOSTERIOARA
posterioara de ansamblu
ARTICULATIILE COLOANEI VERTEBRALE
A. ARTICULATII EXTRINSECI
1) Articulatiile coloanei vertebrale cu capul : - atlantooccipitala (condiliana)
- atlantoaxiodiana (trohoida)
2) Articulatiile coloanei vertebrale cu coastele : - costotransversare (plane)
- costovertebrale (plane)
3) Articulatiile coloanei vertebrale cu bazinul : - sacroiliace (plane)
B. ARTICULATII INTRINSECI
I. Articulatiile vertebrelor adevarate

1) Articulatiile corpurilor vertebrale (simfize)
322
2) Articulatiile proceselor articulare (plane in regiunile cervicala si toracala;
trohoide in regiunea lombara)
3) Articulatiile lamelor vertebrale (sinelastoze)
4) Articulatiile proceselor spinoase (ligamente interspinoase; ligamentul supraspinos)
5) Articulatiile proceselor transversale (ligamentele intertransversale)
II. Articulatiile vertebrelor false

1) Articulatia lombosacrata
2) Articulatia sacrococcigiana (simfiza)
3) Articulatia mediococcigiana
ARTICULATIILE COLOANEI VERTEBRALE

1) Articulatiile coloanei vertebrale cu capul : - atlantooccipitala (condiliana)
- atlantoaxiodiana (trohoida)
2) Articulatiile coloanei vertebrale cu coastele : - costotransversare (plane)
3) Articulatiile coloanei vertebrale cu bazinul : - sacroiliace (plane)
I. Articulatiile vertebrelor adevarate

1) Articulatiile corpurilor vertebrale (simfize)
322
2) Articulatiile proceselor articulare (plane in regiunile cervicala si toracala;

trohoide in regiunea lombara)
3) Articulatiile lamelor vertebrale (sinelastoze)
4) Articulatiile proceselor spinoase (ligamente interspinoase; ligamentul supraspinos)
5) Articulatiile proceselor transversale (ligamentele intertransversale)
II. Articulatiile vertebrelor false

1) Articulatia lombosacrata
2) Articulatia sacrococcigiana (simfiza)
3) Articulatia mediococcigiana
2
2
1
1
323
3 4
A
4 B
Figura 3.3. ARTICULATIILE TRUNCHIULUI; A. Vedere posterioara; 1- articulatii costotransversare; 2- ligament

intertransversar; 3- ligament interspinos; 4- ligament sacrotuberal;
B. Vedere anterioara; 1- ligament longitudinal vertebral anterior; 2- articulatii intercondrale; 3- ligament iliolombar;
4- ligament sacroiliac ventral
2
2
1
1
3
323
3 4
A
4 B
Figura 3.3. ARTICULATIILE TRUNCHIULUI; A. Vedere posterioara; 1- articulatii costotransversare; 2- ligament

intertransversar; 3- ligament interspinos; 4- ligament sacrotuberal;
B. Vedere anterioara; 1- ligament longitudinal vertebral anterior; 2- articulatii intercondrale; 3- ligament iliolombar;
4- ligament sacroiliac ventral
MISCARILE COLOANEI VERTEBRALE
Tipul miscarii Plan Muschi motori principali Observatii
Flexia sagital - dreptul abdominal, oblicul intern si Odata miscarea initiata, grupul
extern, iliopsoasul, antagonist al extensiilor coloanei
strenocleidomastoidian, lungul intra in actiune si gradeaza flexia
gatului, scalenii. trunchiului invingand fortele
gravitationale.
Extensia sagital - muschii santurilor vertebrale Miscarea este controlata apoi de

errector spinal; semispinalul, grupul anterior
multifizii, interspinosii, spleniusul
capului si gatului
Inclinari laterale frontal - patratul lombelor; Amplitudinea creste cand
intertransversarii, scalenii, miscarea se asociaza si cu rotatie
sternocleidomastoidianul, lungul
324
gatului, spleniusul, ridicator al
scapulei, trapezul.
Etaj CV Flexie Extensie Inclin. lat. Rotatie

Cervical 70º 60º 30º 75º
Dorsal 50º 55º 100º 40º
Lombar 40º 30º 35º 5º
Total teor./practic 160/110-135 145/50-75 165/60-80 120/75-105
Observatie. Fiecare articulatie intervertebrala are miscari proprii reduse. Miscarile coloanei ca intreg rezulta prin insumarea miscarilor partiale. Acestea se executa in jurul
unui numar infinit de axe orizontale si transversale pentru miscarile de flexie-extensie, orizontale si sagitale pentru miscarile de inclinatie laterala, un ax longitudinal care trce
ptin centrul discurilor intervertebrale pentru miscarile de rotatie ; atentie la diferenta dintre termenii anatomici si cei utilizati in gimnastica.
MISCARILE COLOANEI VERTEBRALE

Tipul miscarii Plan Muschi motori principali Observatii
Flexia sagital - dreptul abdominal, oblicul intern si Odata miscarea initiata, grupul
extern, iliopsoasul, antagonist al extensiilor coloanei
strenocleidomastoidian, lungul intra in actiune si gradeaza flexia
gatului, scalenii. trunchiului invingand fortele
gravitationale.
Extensia sagital - muschii santurilor vertebrale Miscarea este controlata apoi de

errector spinal; semispinalul, grupul anterior
multifizii, interspinosii, spleniusul
capului si gatului
Inclinari laterale frontal - patratul lombelor; Amplitudinea creste cand
intertransversarii, scalenii, miscarea se asociaza si cu rotatie
sternocleidomastoidianul, lungul
324
gatului, spleniusul, ridicator al

scapulei, trapezul.
Etaj CV Flexie Extensie Inclin. lat. Rotatie

Cervical 70º 60º 30º 75º
Dorsal 50º 55º 100º 40º
Lombar 40º 30º 35º 5º
Total teor./practic 160/110-135 145/50-75 165/60-80 120/75-105
Observatie. Fiecare articulatie intervertebrala are miscari proprii reduse. Miscarile coloanei ca intreg rezulta prin insumarea miscarilor partiale. Acestea se executa in jurul
unui numar infinit de axe orizontale si transversale pentru miscarile de flexie-extensie, orizontale si sagitale pentru miscarile de inclinatie laterala, un ax longitudinal care trce
ptin centrul discurilor intervertebrale pentru miscarile de rotatie ; atentie la diferenta dintre termenii anatomici si cei utilizati in gimnastica.
3
A B
4
5
1
6
2
325
7
C
1
Figura 3.4. ARTICULATIILE COLOANEI VERTEBRALE; A Vedere posterioara
de ansamblu ; B. Articulatii intervertebrale ; 1- ligament longitudial anterior; 2- disc
intervertebral ; 3- proces articular ; 4- fetisoara articulara pentru tuberculul coastei ;
5- fetisoara articulara pentru capul coastei ;6- ligament costotransversal lateral ; 7-
ligament radiat; C. Articulatiile capului cu coloana vertebrala - art. atlantooccipitala ;
1- membrana atlantooccipitala posterioara
325
3
A B
4
5
1
6
2
325
7
C
1
Figura 3.4. ARTICULATIILE COLOANEI VERTEBRALE; A Vedere posterioara
de ansamblu ; B. Articulatii intervertebrale ; 1- ligament longitudial anterior; 2- disc
intervertebral ; 3- proces articular ; 4- fetisoara articulara pentru tuberculul coastei ;
5- fetisoara articulara pentru capul coastei ;6- ligament costotransversal lateral ; 7-
ligament radiat; C. Articulatiile capului cu coloana vertebrala - art. atlantooccipitala ;
1- membrana atlantooccipitala posterioara
325
B
A
4
3
1
1
5
2
2
326
C 1
2
3
Figura 3. 5. ARTICULATIILE COLOANEI VERTEBRALE
A. Articulatiile coloanei cervicale -vedere laterala ; 1- ligament nuchal; 2-
disc intervertebral; 3- atlas; 4- membrana atlantooccipitala posterioara; 5-
4 ligament longitudinal anterior
B. Articulatia atlantooccipitala ;1- ligament apical al dintelui; 2- ligamente
alare; 3- articulatie atlantoaxoidiana laterala
C. Articulatia atlantoaxoidiana - vedere superioara; 1- dintele axisului; 2-
ligament longitudinal posterior; 3- suprafata articulara pentru condilii
occipitali; 4- ligament transvers al atlasului
B
A
4
3
1
1
5
2
2
3
326
C 1
2
3
A. Articulatiile coloanei cervicale -vedere laterala ; 1- ligament nuchal; 2-
disc intervertebral; 3- atlas; 4- membrana atlantooccipitala posterioara; 5-
4 ligament longitudinal anterior
B. Articulatia atlantooccipitala ;1- ligament apical al dintelui; 2- ligamente
alare; 3- articulatie atlantoaxoidiana laterala
C. Articulatia atlantoaxoidiana - vedere superioara; 1- dintele axisului; 2-
ligament longitudinal posterior; 3- suprafata articulara pentru condilii
occipitali; 4- ligament transvers al atlasului
B C
A
5
1
3
1
4 2 1
2
6 2
327
D

2 A.Articulatia atlantoaxoidiana; 1- ligament transvers al atlasului; 2-
ligament cruciform al atlasului; 3- ligamente alare; 4- capsula
1 articulara; 5- proces bazilar al occipitalului; 6- arc posterior al atlasului
B. Articulatia atlantooccipitala - vedere anterioara; 1- membrana
atlantooccipitala anterioara; 2- ligament longitudinal anterior;
C. Articulatia sacrococcigiana - vedere anterioara; 1- ligament
sacrococcigian anterior; 2- ligament sacrococcigian lateral
D. Articulatia sacrococcigiana - vedere posterioara; 1-ligament
sacrococcigian posterior; 2- ligament sacrococcigian lateral
B C
A
3 1
1
4 2 1
2
6 2
327

2 A.Articulatia atlantoaxoidiana; 1- ligament transvers al atlasului; 2-
ligament cruciform al atlasului; 3- ligamente alare; 4- capsula
1 articulara; 5- proces bazilar al occipitalului; 6- arc posterior al atlasului
B. Articulatia atlantooccipitala - vedere anterioara; 1- membrana
atlantooccipitala anterioara; 2- ligament longitudinal anterior;
C. Articulatia sacrococcigiana - vedere anterioara; 1- ligament
sacrococcigian anterior; 2- ligament sacrococcigian lateral
D. Articulatia sacrococcigiana - vedere posterioara; 1-ligament
sacrococcigian posterior; 2- ligament sacrococcigian lateral
ARTICULATIILE TORACELUI
1. Articulatiile toracelui (coastelor) cu coloana vertebrala:
- costotransversare (plane)
2. Articulatiile toracelui cu centura scapulara :
- sternoclaviculare (selare)
- planul de alunecare al scapului pe torace (articulatie falsa)
328
1. Articulatiile costocondrale (sincondroze)
2. Articulatiile condrosternale (plane)
3. Articulatiile intercondrale
4. Articulatiile pieselor sternale :
- articulatia sternala superioara (intre manubriu si corpul sternului – simfiza) - articulatia
sternala inferioara (intre corpul sternului si apendicele xifoid - printr-un ligament interosos).
ARTICULATIILE TORACELUI
1. Articulatiile toracelui (coastelor) cu coloana vertebrala:
- costotransversare (plane)
2. Articulatiile toracelui cu centura scapulara :
- sternoclaviculare (selare)
- planul de alunecare al scapului pe torace (articulatie falsa)
328
1. Articulatiile costocondrale (sincondroze)
2. Articulatiile condrosternale (plane)
3. Articulatiile intercondrale
4. Articulatiile pieselor sternale :
- articulatia sternala superioara (intre manubriu si corpul sternului – simfiza) - articulatia
sternala inferioara (intre corpul sternului si apendicele xifoid - printr-un ligament interosos).
B
A
1
2
4
5 2
3
329
6
Figura 3.7. ARTICULATIILE TORACELUI

A. Vedere anterioara; 1- ligament costoclavicular; 2- ligament sternocostal radiat; 3- ligament costoxifoidian; 4- articulatii
condrosternale; 5- articulatii condrocostale; 6- articulatii intercondrale
B. Vedere posterioara; 1- ligament costotransversar ; 2- ligament intertransvers
B
A
1
2
4
5 2
3
329
Figura 3.7. ARTICULATIILE TORACELUI

A. Vedere anterioara; 1- ligament costoclavicular; 2- ligament sternocostal radiat; 3- ligament costoxifoidian; 4- articulatii
condrosternale; 5- articulatii condrocostale; 6- articulatii intercondrale
B. Vedere posterioara; 1- ligament costotransversar ; 2- ligament intertransvers
MISCARILE TORACELUI
Tipul miscarii Muschi motori principali

- ridicare, proiectie anterioara, indepartare laterala si rotatie Inspiratori: diafragmul, scalenii, sternocleidomastoidianul,
pentru fiecare coasta. supracostalii, intercostalii externi, pectoralul mare, pectoral
mic, dintatul posterosuperior, dintatul anterior (fascicul
superior si inferior).
- coborare, revenire la pozitia initiala Expiratori: drept abdominal, oblic extern, oblic intern,
transversul abdomenului, dintatul posteroinferior, dintat
anterior (fascicul mijlociu).
330
Observatie. Miscarile coastelor se insotesc de mobilizarea pasiva a sternului, puternic atasat de coaste, sI sunt legate de
miscarile coloanei dorsale. Consecinta acestor miscari este reprezentata de cresterea toracelui in toate cele 3 diametre
(sagital, transversal, longitudinal). Posterior coasta pivoteaza in jurul unui ax ce trece prin cele doua articulatii:
costovertebrala si costotransversala. Dar aceste articulatii nu sunt orientate in acelasi fel de-a lungul etajelor toracice si
acestea influenteaza miscarile coastelor. Pentru vertebrele dorsale superioare axa este transversala; miscarile coastei se
fac dinspre anterior spre posterior. Cand coasta se ridica creste diametrul sagital al toracelui. Pentru vertebrele dorsale
inferioare axa este aproape sagitala: miscarile coastei se fac lateral. Cand coasta se ridica creste diametrul transversal al
toracelui. Deci in inspiratie cand coastele se ridica exista o crestere a diametrului sagital toracelui superior si o crestere
a diametrului transversal in toracele inferior. In aceste miscari cartilajul costal sufera o torsiune. In timpul expiratiei cand
coastele coboara scade diametrul sagital si transversal al toracelui si cartilajul costal revine in pozitia initiala.
MISCARILE TORACELUI
Tipul miscarii Muschi motori principali

- ridicare, proiectie anterioara, indepartare laterala si rotatie Inspiratori: diafragmul, scalenii, sternocleidomastoidianul,
pentru fiecare coasta. supracostalii, intercostalii externi, pectoralul mare, pectoral
mic, dintatul posterosuperior, dintatul anterior (fascicul
superior si inferior).
- coborare, revenire la pozitia initiala Expiratori: drept abdominal, oblic extern, oblic intern,
transversul abdomenului, dintatul posteroinferior, dintat
anterior (fascicul mijlociu).
330
Observatie. Miscarile coastelor se insotesc de mobilizarea pasiva a sternului, puternic atasat de coaste, sI sunt legate de
miscarile coloanei dorsale. Consecinta acestor miscari este reprezentata de cresterea toracelui in toate cele 3 diametre
(sagital, transversal, longitudinal). Posterior coasta pivoteaza in jurul unui ax ce trece prin cele doua articulatii:
costovertebrala si costotransversala. Dar aceste articulatii nu sunt orientate in acelasi fel de-a lungul etajelor toracice si
acestea influenteaza miscarile coastelor. Pentru vertebrele dorsale superioare axa este transversala; miscarile coastei se
fac dinspre anterior spre posterior. Cand coasta se ridica creste diametrul sagital al toracelui. Pentru vertebrele dorsale
inferioare axa este aproape sagitala: miscarile coastei se fac lateral. Cand coasta se ridica creste diametrul transversal al
toracelui. Deci in inspiratie cand coastele se ridica exista o crestere a diametrului sagital toracelui superior si o crestere
a diametrului transversal in toracele inferior. In aceste miscari cartilajul costal sufera o torsiune. In timpul expiratiei cand
coastele coboara scade diametrul sagital si transversal al toracelui si cartilajul costal revine in pozitia initiala.
A
6
2
B
1
331
6
2
1
3
4
C Figura 3.8. ARTICULATIILE TORACELUI
A - C. Articulatii sternoclaviculare ; 1- clavicula ; 2-2'
ligament sternoclavicular anterior; 3- ligament
5 costoclavicular; 4- coasta 1; 5- manubriul sternal; 6-6'
ligament interclavicular; 7- ligament radiat costosternal
B. Articulatii intercondrale ; 1- ligament radiat costosternal ;
2- cartilaj costal
A
6
2
B
1
C
331
6
2
1
3
4
C Figura 3.8. ARTICULATIILE TORACELUI
A - C. Articulatii sternoclaviculare ; 1- clavicula ; 2-2'
ligament sternoclavicular anterior; 3- ligament
5 costoclavicular; 4- coasta 1; 5- manubriul sternal; 6-6'
ligament interclavicular; 7- ligament radiat costosternal
B. Articulatii intercondrale ; 1- ligament radiat costosternal ;
2- cartilaj costal
ARTICULATIILE MEMBRULUI SUPERIOR
A. ARTICULATIILE B. ARTICULATIA D. ARTICULATIILE
UMARULUI COTULUI (compusa) MAINII
(complex functional) 1. Articulatia radioulnara proximala 1.Articulatia radiocarpiana
1.Articulatia glenohumerala (trohoida) (elipsoidala)
(sferoidala) 2. Articulatia humeroulnara (in balama) 2.Articulatii intercarpiene (plane)
2.Articulatia 3. Articulatia humeroradiala 3.Articulatiile carpometacarpiene
acromioclaviculara (plana) (elipsoidala) a) Articulatia carpometacarpiana a
3.Articulatia sternoclaviculara policelui (selara).
(selara) b) Articulatiile carpometacarpiene ale
4.Sindesmoza celorlalte degete ( plane).
332
coracoclaviculara 4.Articulatiile intermetacarpiene
5.Planul de alunecare Cu exceptia primului metacarpian
scapulotoracic (articulatie
C. ARTICULATIILE care este independent, toate celelalte
falsa) RADIOULNARE (unitate metacarpiene sunt unite intre ele la
functionala) extremitatile lor proximale prin
1.Articulatia radioulnara proximala articulatii plane, iar la extremitatile
(trohoida) lor distale printr-un ligament.
2.Articulatia distala radioulnara(trohoida) 5.Articulatiile degetelor
3. Membrana interosoasa (uneste diafizele a)Articulatiile metacarpofalangiene
celor 2 oase ; sindesmoza). (elipsoidale).
b)Articulatiile interfalangiene (in
balama)
ARTICULATIILE MEMBRULUI SUPERIOR

A. ARTICULATIILE B. ARTICULATIA D. ARTICULATIILE
UMARULUI COTULUI (compusa) MAINII
(complex functional) 1. Articulatia radioulnara proximala 1.Articulatia radiocarpiana
1.Articulatia glenohumerala (trohoida) (elipsoidala)
(sferoidala) 2. Articulatia humeroulnara (in balama) 2.Articulatii intercarpiene (plane)
2.Articulatia 3. Articulatia humeroradiala 3.Articulatiile carpometacarpiene
acromioclaviculara (plana) (elipsoidala) a) Articulatia carpometacarpiana a
3.Articulatia sternoclaviculara policelui (selara).
(selara) b) Articulatiile carpometacarpiene ale
4.Sindesmoza celorlalte degete ( plane).
332
coracoclaviculara 4.Articulatiile intermetacarpiene

5.Planul de alunecare Cu exceptia primului metacarpian
scapulotoracic (articulatie
C. ARTICULATIILE care este independent, toate celelalte
falsa) RADIOULNARE (unitate metacarpiene sunt unite intre ele la
functionala) extremitatile lor proximale prin
1.Articulatia radioulnara proximala articulatii plane, iar la extremitatile
(trohoida) lor distale printr-un ligament.
2.Articulatia distala radioulnara(trohoida) 5.Articulatiile degetelor
3. Membrana interosoasa (uneste diafizele a)Articulatiile metacarpofalangiene
celor 2 oase ; sindesmoza). (elipsoidale).
b)Articulatiile interfalangiene (in
balama)
B
A
1
333
3
Figura 3.9. PRINCIPALELE GRUPE ARTICULARE ALE MEMBRULUI SUPERIOR; A. Vedere posterioaraB.
Vedere anterioara;
1- articulatiile umarului; 2- articulastia cotului; 3- articulatiile radioulnare ; 4- articulatiile mainii
B
A
1
2
333
Figura 3.9. PRINCIPALELE GRUPE ARTICULARE ALE MEMBRULUI SUPERIOR; A. Vedere posterioaraB.
Vedere anterioara;
1- articulatiile umarului; 2- articulastia cotului; 3- articulatiile radioulnare ; 4- articulatiile mainii
MISCARILE UMARULUI CA REGIUNE TOPOGRAFICA UNITARA -
GRUPE DE ARTICULATII (I)
Denumirea articulatiei Tipul Plan/axa Tipul Muschi efectori principali Observatii
articulatiei miscarii miscarii/limite
1. Sternoclaviculara - sinoviala frontal / sagitala ridicare / coborare R - s.c.m. (insertia claviculara)
- selara umar - trapez (fibre superioare)
- biaxiala 8-10 cm C - pectoral mare (fibre
(R/C) sternocostale)
- deltoid (fibre anterioare)
- subclavicular
orizontal / ante / retroproiectie AP - pectoral mare (fibre
verticala umar (AP/RP) sternocostale)
334
RP - trapez (fibre orizontale)
- s.c.m. (fibre claviculare)
2. Acromioclaviculara - sinoviala sagital / ante / retroproiectie AP- dintat mare
- plana transversala umar si scapulei - pectoral mic
- biaxiala (AP/RP) RP - romboizii
- trapez (fibre orizontale)
frontal / sagitala rotatie RM - ridicator al scapulei -este angrenata si articulatia
laterala/mediala - romboizii scapulotoracica
sbascularea scapulei - pectoral mic RM - apropierea varfului scapulei de
s (RM/RL) RL - trapez (fasciculele superior coloana vertebrala
si inferior) RL - indepartarea varfului scapulei de
- dintat anterior coloana vertebrala
Prin aceasta miscare bratul este ridicat
peste orizontala pana la 150q

GRUPE DE ARTICULATII (I)
Denumirea articulatiei Tipul Plan/axa Tipul Muschi efectori principali Observatii
articulatiei miscarii miscarii/limite
1. Sternoclaviculara - sinoviala frontal / sagitala ridicare / coborare R - s.c.m. (insertia claviculara)
- selara umar - trapez (fibre superioare)
- biaxiala 8-10 cm C - pectoral mare (fibre
(R/C) sternocostale)
- subclavicular
orizontal / ante / retroproiectie AP - pectoral mare (fibre
verticala umar (AP/RP) sternocostale)
334
RP - trapez (fibre orizontale)

- s.c.m. (fibre claviculare)
2. Acromioclaviculara - sinoviala sagital / ante / retroproiectie AP- dintat mare
- plana transversala umar si scapulei - pectoral mic
- biaxiala (AP/RP) RP - romboizii
- trapez (fibre orizontale)
frontal / sagitala rotatie RM - ridicator al scapulei -este angrenata si articulatia
laterala/mediala - romboizii scapulotoracica
sbascularea scapulei - pectoral mic RM - apropierea varfului scapulei de
s (RM/RL) RL - trapez (fasciculele superior coloana vertebrala
si inferior) RL - indepartarea varfului scapulei de
- dintat anterior coloana vertebrala
Prin aceasta miscare bratul este ridicat
peste orizontala pana la 150q
2 3 B
A
3
4
5
2
6
1 7
8
10 1
4
9
11 6
335
Figura 3. 10. ARTICULATIILE UM{RULUI ; A. Vedere anterioara ; 1- ligament transvers al scapulei; 2- ligament conoid ; 3-
ligament trapezoid ; 4- ligament acromioclavicular ; 5- ligament coracoacromial;6- tendonul m. supraspinos ; 7- ligament glenohumeral
superior ; teaca sinoviala ; 8- teaca sinoviala intertuberculara ; 9- tendonul capului lung al bicepsului brahial ; 10- ligament
glenohumeral medial ; 11- ligament glenohumeral inferior
B. Vedere posterioara; 1- ligamente glenohumerale; 2- ligament coracoacromial; 3- bursa acromiala subcutanata; 4- bursa
subdeltoidiana; 5- tendonul cap. lung al tricepsului brahial; 6- m. subscspular
2 3 B
A
3
4
5
2
6
1 7
8
10 1
4
9
11 6
5
335
Figura 3. 10. ARTICULATIILE UM{RULUI ; A. Vedere anterioara ; 1- ligament transvers al scapulei; 2- ligament conoid ; 3-
ligament trapezoid ; 4- ligament acromioclavicular ; 5- ligament coracoacromial;6- tendonul m. supraspinos ; 7- ligament glenohumeral
superior ; teaca sinoviala ; 8- teaca sinoviala intertuberculara ; 9- tendonul capului lung al bicepsului brahial ; 10- ligament
glenohumeral medial ; 11- ligament glenohumeral inferior
B. Vedere posterioara; 1- ligamente glenohumerale; 2- ligament coracoacromial; 3- bursa acromiala subcutanata; 4- bursa
subdeltoidiana; 5- tendonul cap. lung al tricepsului brahial; 6- m. subscspular
GRUPE DE ARTICULATII (II)
Denumirea Tipul Plan/axa Tipul Muschi efectori principali Observatii
articulatiei articulatiei miscarii miscarii/limite
Glenohumerala Sinoviala, sagital/ flexie / extensie F - pectoral mare F si E sunt miscari complexe de
sferoidala, transversala 120q / 35q - deltoidul (fascicul clavicular) anteductie si retroductie ale bratului.
triaxiala (F/E) - biceps (scurta portiune) AD include: flexie, adductie, rotatie
- coracobrahial mediala; RD include: extensie,
E - deltoidul (fascicul posterior) abductie, rotatie laterala.
- triceps (capat lung) Miscarile se realizeaza intr-un plan
- rotund mare oblic in continuarea scapulei
- dorsal mare
frontal/ abductie ABD - deltoid (fascicule acromiale) ABD - daca este initial din pozitia
sagitala /adductie - supraspinos (stabilizeaza articulatia) anatomica are amplitudini pana la 90q
(ABD/ADD) ADD - pectoral mare (fascicule sternocostale) - din rotatia mediala fortata=60q;peste
- dorsal mare
336
90q poate fi continuata pana la 150q
- rotund mare
prin rotatia laterala a scapulei in
articulatia mioclaviculara; poate fi
continuata pana la planul
mediosagital prin miscari
contralaterale ale coloane vertebrale.
ADD se poate realiza:
-din repaus (incrucisarea trunchiului)
-dupa prealabila abductie
orizontal/ rotatie mediala/ RM - subscapular
verticala laterala 95q/80q - pectoral mare (actiune de totalitate)
(RM/RL) - latissim dorsi
- deltoid (fascicule claviculare)
RL - infraspinos
- deltoid (fascicul posterior)
- rotund mic

GRUPE DE ARTICULATII (II)
Glenohumerala Sinoviala, sagital/ flexie / extensie F - pectoral mare F si E sunt miscari complexe de
sferoidala, transversala 120q / 35q - deltoidul (fascicul clavicular) anteductie si retroductie ale bratului.
triaxiala (F/E) - biceps (scurta portiune) AD include: flexie, adductie, rotatie
- coracobrahial mediala; RD include: extensie,
E - deltoidul (fascicul posterior) abductie, rotatie laterala.
- triceps (capat lung) Miscarile se realizeaza intr-un plan
- rotund mare oblic in continuarea scapulei
- dorsal mare
frontal/ abductie ABD - deltoid (fascicule acromiale) ABD - daca este initial din pozitia
sagitala /adductie - supraspinos (stabilizeaza articulatia) anatomica are amplitudini pana la 90q
(ABD/ADD) ADD - pectoral mare (fascicule sternocostale) - din rotatia mediala fortata=60q;peste
- dorsal mare
336
90q poate fi continuata pana la 150q

- rotund mare
prin rotatia laterala a scapulei in
articulatia mioclaviculara; poate fi
continuata pana la planul
mediosagital prin miscari
contralaterale ale coloane vertebrale.
ADD se poate realiza:
-din repaus (incrucisarea trunchiului)
-dupa prealabila abductie
orizontal/ rotatie mediala/ RM - subscapular
verticala laterala 95q/80q - pectoral mare (actiune de totalitate)
(RM/RL) - latissim dorsi
- deltoid (fascicule claviculare)
RL - infraspinos
- deltoid (fascicul posterior)
- rotund mic
6
1
7
8
2
9
3
10
5
337
Figura 3. 11. ARTICULATIILE UM{RULUI - vedere mediala ; 1- ligament coracoacromial; 2- capul lung al bicepsului brahial;
3- cavitate glenoida; 4- labrul glenoidal; 5- capsula articulara; 6- bursa subdeltoidiana (acromiala); 7- bursa subacromiala; 8- m.
supraspinos ;9- bursa coracobrahiala ; 10- bursa subtendinoasa a m. sub scapular
6
1
7
8
2
9
3
10
5
337
Figura 3. 11. ARTICULATIILE UM{RULUI - vedere mediala ; 1- ligament coracoacromial; 2- capul lung al bicepsului brahial;
3- cavitate glenoida; 4- labrul glenoidal; 5- capsula articulara; 6- bursa subdeltoidiana (acromiala); 7- bursa subacromiala; 8- m.
supraspinos ;9- bursa coracobrahiala ; 10- bursa subtendinoasa a m. sub scapular
MISCARILE ANTEBRATULUI – GRUPE DE ARTICULATII

1. Humeroulnara - sinoviala sagital/transversal flexie/extensie F - biceps brahial Daca flexia se realizeaza
- in balama 150º(F/E) - brahial impotriva unei rezistente atunci
- uniaxiala - brahioradial intervin si muschii brahioradial si
E - triceps brahial extensori radiali ai carpului
2. Radioulnara - sinoviala transversal/orizon pronatie / P - rotund pronator
(proximala si - trohoida tal supinatie (P/S) - patrat pronator
distala) - uniaxiala 135 F / 190 F - flexor radial al carpului
125 F / 100 B S - supinator
338
- biceps brahial
- brahioradial
MISCARILE ANTEBRATULUI – GRUPE DE ARTICULATII

1. Humeroulnara - sinoviala sagital/transversal flexie/extensie F - biceps brahial Daca flexia se realizeaza
- in balama 150º(F/E) - brahial impotriva unei rezistente atunci
- uniaxiala - brahioradial intervin si muschii brahioradial si
E - triceps brahial extensori radiali ai carpului
2. Radioulnara - sinoviala transversal/orizon pronatie / P - rotund pronator
(proximala si - trohoida tal supinatie (P/S) - patrat pronator
distala) - uniaxiala 135 F / 190 F - flexor radial al carpului
125 F / 100 B S - supinator
338
- biceps brahial
- brahioradial
A
C
3
2
4
5
6 Figura 2.12 .ARTICULATIILE
COTULUI
A. Vedere anterioara ; 1- capsula
articulara ; 2- ligament colateral
B radial; 3- ligament colateral ulnar; 4-
ligament inelar al radiusului; 5-
tendonul m. biceps brahial; 6- bursa
bicipitobrahiala ; B. Vedere
339
posterioara ; C. Articulatiile
antebratului
A
C
3
2
4
5
6 Figura 2.12 .ARTICULATIILE
COTULUI
A. Vedere anterioara ; 1- capsula
articulara ; 2- ligament colateral
B radial; 3- ligament colateral ulnar; 4-
ligament inelar al radiusului; 5-
tendonul m. biceps brahial; 6- bursa
bicipitobrahiala ; B. Vedere
339
posterioara ; C. Articulatiile
antebratului
MISCARILE MAINII – GRUPE DE ARTICULATII (I)
Denumirea articulatiei Tipul Plan/axa miscarii Tipul miscarii/limite Muschi efectori principali Observatii
articulatiei
1.Radiocarpiana - sinoviala sagital/transversal flexie/extensie F - flexor radial al carpului
- elipsoidala 90º / 75º - flexor ulnar al carpului
- biaxiala (F/E) - palmar lung
- flexor superficial al degetelor
- flexor profund al degetelor
E - extensori radiali ai carpului
- extensor ulnar al carpului
- extensor comun al degetelor
adductie/abductie AD - flexor ulnar al carpului
45º / 15º - extensor ulnar al carpului
(AD/AB) AB - flexor radial al carpului
- extensori radiali ai carpului
2. Carpometacarpiana a - sinoviala sagital/transversal flexie/extensie F - flexor lung al policelui
policelui - selara 40º / 40º - opozantul policelui
340
- biaxiala (F/E) E - extensor lung al policelui
- extensor scurt al policelui
- lung abductor al policelui
frontal/sagital adductie/abductie AD - adductorul policelui
35º / 40º AB - lung abductor al policelui
(AD/AB) - scurt abductor al policelui
3. Metacarpofalangiana a - sinoviala sagital/transversal flexie/extensie F- flexor lung al policelui
policelui - elipsoidala 90º / 0-90º E - extensor scurt al policelui
- axiala (F/E)
frontal/sagital adductie/abductie AD - adductor al policelui
30º (AD/AB) AB - abductor scurt al policelui
4. Interfalangiana a policelui - sinoviala sagital/transversal flexie/extensie F - flexor lung al policelui
- in balama 90º / 0-90(F/E) E - extensor lung si scurt al policelui
- uniaxiala
MISCARILE MAINII – GRUPE DE ARTICULATII (I)

Denumirea articulatiei Tipul Plan/axa miscarii Tipul miscarii/limite Muschi efectori principali Observatii
articulatiei
1.Radiocarpiana - sinoviala sagital/transversal flexie/extensie F - flexor radial al carpului
- elipsoidala 90º / 75º - flexor ulnar al carpului
- biaxiala (F/E) - palmar lung
- flexor superficial al degetelor
- flexor profund al degetelor
E - extensori radiali ai carpului
- extensor ulnar al carpului
- extensor comun al degetelor
adductie/abductie AD - flexor ulnar al carpului
45º / 15º - extensor ulnar al carpului
(AD/AB) AB - flexor radial al carpului
- extensori radiali ai carpului
2. Carpometacarpiana a - sinoviala sagital/transversal flexie/extensie F - flexor lung al policelui
policelui - selara 40º / 40º - opozantul policelui
340
- biaxiala (F/E) E - extensor lung al policelui

- extensor scurt al policelui
- lung abductor al policelui
frontal/sagital adductie/abductie AD - adductorul policelui
35º / 40º AB - lung abductor al policelui
(AD/AB) - scurt abductor al policelui
3. Metacarpofalangiana a - sinoviala sagital/transversal flexie/extensie F- flexor lung al policelui
policelui - elipsoidala 90º / 0-90º E - extensor scurt al policelui
- axiala (F/E)
frontal/sagital adductie/abductie AD - adductor al policelui
30º (AD/AB) AB - abductor scurt al policelui
4. Interfalangiana a policelui - sinoviala sagital/transversal flexie/extensie F - flexor lung al policelui
- in balama 90º / 0-90(F/E) E - extensor lung si scurt al policelui
- uniaxiala
MISCARILE MAINII – GRUPE DE ARTICULATII (II)
Denumirea articulatiei Tipul Plan/axa miscarii Tipul Muschi efectori principali Observatii
articulatiei miscarii/limite
5. Metacarpofalangiene - sinoviala sagital/transversal flexie/extensie F - flexor superficial si profund al
ale degetelor II-V - elipsoidala 90º / 0-90º degetelor
- biaxiala (F/E) E - extensor comun al degetelor
- extensor index
- extensor al degetului V
frontal/sagital adductie/abductie - interososi - dorsali (A)
- palmari (R)
(adunare/rasfirare)
6. Interfalangiene - sinoviala sagital/transversal flexie/extensie F - falanga II - flexor superficial al
- proximale - in balama (F/E) degetelor
341
- distale - uniaxiala - falanga III - flexor profund al
degetelor
E - extensor al degetelor
- extensorul degetului mic
- extensorul indexului
MISCARILE MAINII – GRUPE DE ARTICULATII (II)

Denumirea articulatiei Tipul Plan/axa miscarii Tipul Muschi efectori principali Observatii
articulatiei miscarii/limite
5. Metacarpofalangiene - sinoviala sagital/transversal flexie/extensie F - flexor superficial si profund al
ale degetelor II-V - elipsoidala 90º / 0-90º degetelor
- biaxiala (F/E) E - extensor comun al degetelor
- extensor index
- extensor al degetului V
frontal/sagital adductie/abductie - interososi - dorsali (A)
- palmari (R)
(adunare/rasfirare)
6. Interfalangiene - sinoviala sagital/transversal flexie/extensie F - falanga II - flexor superficial al
- proximale - in balama (F/E) degetelor
341
- distale - uniaxiala - falanga III - flexor profund al

degetelor
E - extensor al degetelor
- extensorul degetului mic
- extensorul indexului
A
B
5
4 4
3 3
2
1 2
342
Figura 3. 13. ARTICULATIILE M~INII; A.Vedere palmara; 1- articulatia radiocarpiana;2-
articulatiile carpului; 3- articulatii carpometacarpiene; 4- articulatii metacarpofalangiene; 5-
articulatii interfalangiene; B. Articulatiile degetelor- vedere laterala; 1- tendonul m. flexor
profund al degetelor; 2- tendonul m. flexor superficial al degetelor;3- tendonul m. extensor
comun al degetelor; 4- tendonul m.lombricali;
A
B
5
4 4
3 3
2
1 2
1
342
Figura 3. 13. ARTICULATIILE M~INII; A.Vedere palmara; 1- articulatia radiocarpiana;2-

articulatiile carpului; 3- articulatii carpometacarpiene; 4- articulatii metacarpofalangiene; 5-
articulatii interfalangiene; B. Articulatiile degetelor- vedere laterala; 1- tendonul m. flexor
profund al degetelor; 2- tendonul m. flexor superficial al degetelor;3- tendonul m. extensor
comun al degetelor; 4- tendonul m.lombricali;
A B
343
ARTICULATIILE MEMBRULUI
Figura 3. 13 bis. ARTICULATIILE INFERIOR
MAINII ; A. Vedere palmara; B. Vedere dorsala
A B
343
ARTICULATIILE MEMBRULUI
Figura 3. 13 bis. ARTICULATIILE INFERIOR
MAINII ; A. Vedere palmara; B. Vedere dorsala
ARTICULATIILE MEMBRULUI INFERIOR
A.ARTICULATIILE D. ARTICULATIILE
BAZINULUI (unitate TIBIOFIBULARE
1. Articulatia tibiofibulara proximala (plana)
osteofibroasa) 2. Articulatia tibiofibulara distala (sindesmoza)
1. Simfiza pubiana ( simfiza) 3. Membrana interosoasa crurala (uneste
2.Articulatiile sacroiliace (plane) diafizele celor 2 oase ; sindesmoza).
3.Ligamentele iliolombare (fixeaza oasele coxale de
coloana lombara)
4. Ligamentele sacroischiadice (fixeaza oasele coxale de
partile laterale ale sacrului si coccigelui)
E. ARTICULATIILE
344
5.Membrana obturatoare.
PICIORULUI
1.Articulatia talocrurala (in balama)
2.Articulatiile intertarsiene:
B. ARTICULATIA - articulatia subtalara/talocalcaneeana posterioara
(elipsoidala)
SOLDULUI - articulatia talocalcaneonaviculara - sferoidala
Articulatia coxofemurala (sferoidala) - articulatia calcaneocuboidala - selara
- articulatia cuneonaviculara - plana
- articulatia cuboideonaviculara - plana
- articulatii intercuneene
- articulatia cuneocuboidiana - plana.
3.Articulatiile tarsometatarsiene (plane)
C. ARTICULATIA 4.Articulatiile intermetatarsiene
5.Articulatiile degetelor:
GENUNCHIULUI - articulatiile metatarsofalangiene (elipsoidale)
Articulatia tibiofemuropatelara (condiliana) - articulatiile falangiene (in balama).
ARTICULATIILE MEMBRULUI INFERIOR
A.ARTICULATIILE D. ARTICULATIILE
BAZINULUI (unitate TIBIOFIBULARE
1. Articulatia tibiofibulara proximala (plana)
osteofibroasa) 2. Articulatia tibiofibulara distala (sindesmoza)
1. Simfiza pubiana ( simfiza) 3. Membrana interosoasa crurala (uneste
2.Articulatiile sacroiliace (plane) diafizele celor 2 oase ; sindesmoza).
3.Ligamentele iliolombare (fixeaza oasele coxale de
coloana lombara)
4. Ligamentele sacroischiadice (fixeaza oasele coxale de
partile laterale ale sacrului si coccigelui)
E. ARTICULATIILE
344
5.Membrana obturatoare.
PICIORULUI
1.Articulatia talocrurala (in balama)
2.Articulatiile intertarsiene:
B. ARTICULATIA - articulatia subtalara/talocalcaneeana posterioara
(elipsoidala)
SOLDULUI - articulatia talocalcaneonaviculara - sferoidala
Articulatia coxofemurala (sferoidala) - articulatia calcaneocuboidala - selara
- articulatia cuneonaviculara - plana
- articulatia cuboideonaviculara - plana
- articulatii intercuneene
- articulatia cuneocuboidiana - plana.
3.Articulatiile tarsometatarsiene (plane)
C. ARTICULATIA 4.Articulatiile intermetatarsiene
5.Articulatiile degetelor:
GENUNCHIULUI - articulatiile metatarsofalangiene (elipsoidale)
Articulatia tibiofemuropatelara (condiliana) - articulatiile falangiene (in balama).
A B
345
3
Figura 3. 14 PRINCIPALELE GRUPE ARTICULARE ALE MEMBRULUI INFERIOR; A. Vedere posterioara; B.

Vedere anterioara;
1- articulatiile bazinului ; 2- articulatia coxofemurala ; 3- articulatiile tibiofibulare ; 4- articulatia genunchiului ; 5-
articulatiile piciorului
A B
4
345
Figura 3. 14 PRINCIPALELE GRUPE ARTICULARE ALE MEMBRULUI INFERIOR; A. Vedere posterioara; B.

Vedere anterioara;
1- articulatiile bazinului ; 2- articulatia coxofemurala ; 3- articulatiile tibiofibulare ; 4- articulatia genunchiului ; 5-
articulatiile piciorului
A
B
1
9 2
3 3
5
5
4 7
11 1
6
10 4
346
6
7
8
Figura 3..15. ARTICULATIILE BAZINULUI ; A. Vedere anterioara; 1- ligamente iliolombare; 2- ligament

intertransversar; 3- ligament sacroiliac; 4- ligament sacrospinal; 5- ligament sacrotuberal; 6- ligament sacrococcigian
ventral; 7- membrana obturatoare; 8- simfiza pubiana; 9- articulatia sacroiliaca; 10- ligament pubofemural; 11- ligament
iliofemural
B. Vedere posterioara; 1- ligament sacrospinal ; 3- ligament sacroiliac; 4- ligament sacrococcigian dorsal; 5- ligament
sacrotuberal;6- ligament ischiofemural; 7- ligament iliofemural
A
B
1
9 2
3 3
5
5
4 7
11 1
6
10 4
346
7
8
Figura 3..15. ARTICULATIILE BAZINULUI ; A. Vedere anterioara; 1- ligamente iliolombare; 2- ligament

intertransversar; 3- ligament sacroiliac; 4- ligament sacrospinal; 5- ligament sacrotuberal; 6- ligament sacrococcigian
ventral; 7- membrana obturatoare; 8- simfiza pubiana; 9- articulatia sacroiliaca; 10- ligament pubofemural; 11- ligament
iliofemural
B. Vedere posterioara; 1- ligament sacrospinal ; 3- ligament sacroiliac; 4- ligament sacrococcigian dorsal; 5- ligament
sacrotuberal;6- ligament ischiofemural; 7- ligament iliofemural
MISCARI IN ARTICULATIA COXOFEMURALA
Tipul Plan/axa miscarii Tipul miscarii/limite Muschi efectori Muschi efectori Inervatie
articulatiei principali accesori
- sinoviala sagital/transversal flexie / extensie F: iliopsoas - gluteu mijlociu - nerv femural
- sferoidala 120 / 110 drept femural - gluteu mic - nerv gluteal
- triaxiala tensorul fasciei lata - adductorii superior
croitorul - nerv obturator
E: gluteu mare - obturator extern - nervi gluteali
adductor mare - adductor mic - nerv ischiadic
ischiogambieri - gluteu mijlociu - nerv obturator
- gluteu mic
frontal/sagital abductie / adductie Ab: gluteii - piriform - nerv gluteal
40q / 30q tensorul fasciei lata - croitorul superior
drept femural - nerv gluteal
inferior
- nerv femural
347
Ad: adductori - obturator extern - nerv obturator
pectineu - gracilis - nerv ischiadic
gluteu mare - croitor - nerv gluteal
ischiogambieri - obturator intern inferior
- gemeni
tranversal/vertical rotatie mediala / rotatie RM: gluteu mijlociu - drept femural
laterala gluteu mic - biceps femural
35q / 15q adductor mare - semimembranos
tensor al fasciei lata - gracilis
RL: gluteu mare - piriform - nerv gluteal
gluteu mijlociu - obturator extern inferior
gluteu mic - adductori - nerv gluteal
obturator intern - drept femural superior
gemeni - croitor - nerv femural
iliopsoas
MISCARI IN ARTICULATIA COXOFEMURALA

Tipul Plan/axa miscarii Tipul miscarii/limite Muschi efectori Muschi efectori Inervatie
articulatiei principali accesori
- sinoviala sagital/transversal flexie / extensie F: iliopsoas - gluteu mijlociu - nerv femural
- sferoidala 120 / 110 drept femural - gluteu mic - nerv gluteal
- triaxiala tensorul fasciei lata - adductorii superior
croitorul - nerv obturator
E: gluteu mare - obturator extern - nervi gluteali
adductor mare - adductor mic - nerv ischiadic
ischiogambieri - gluteu mijlociu - nerv obturator
- gluteu mic
frontal/sagital abductie / adductie Ab: gluteii - piriform - nerv gluteal
40q / 30q tensorul fasciei lata - croitorul superior
drept femural - nerv gluteal
inferior
- nerv femural
347
Ad: adductori - obturator extern - nerv obturator

pectineu - gracilis - nerv ischiadic
gluteu mare - croitor - nerv gluteal
ischiogambieri - obturator intern inferior
- gemeni
tranversal/vertical rotatie mediala / rotatie RM: gluteu mijlociu - drept femural
laterala gluteu mic - biceps femural
35q / 15q adductor mare - semimembranos
tensor al fasciei lata - gracilis
RL: gluteu mare - piriform - nerv gluteal
gluteu mijlociu - obturator extern inferior
gluteu mic - adductori - nerv gluteal
obturator intern - drept femural superior
gemeni - croitor - nerv femural
iliopsoas
A B
348
Figura 3. 16. ARTICULATIA COXOFEMURAL{. A. Vedere posterioara; B. Vedere anterioara
A B
348
Figura 3. 16. ARTICULATIA COXOFEMURAL{. A. Vedere posterioara; B. Vedere anterioara

B
A
8 4
3
2
1
3 5
349
5 1
6
2
4
Figura 3. 17. ARTICULATIA COXOFEMURALA A. Vedere anterioara; 1- ligament iliofemural; 2- ligament pubofemural; 3-
ligament sacrospinal; 4- simfiza pubiana; 5- capul femural; 6- colul femural; 7- ligamente iliolombare; 8- ligament sacroiliac -
B. Vedere mediala; 1- ligamentul capului femural; 2- fosa acetabulara; 3- suprafata articulara semilunara a acetabulului; 4-
spranceana acetabulara; 5- labrum acetabular
B
A
8 4
3
2
1
3 5
349
5 1
6
2
4
Figura 3. 17. ARTICULATIA COXOFEMURALA A. Vedere anterioara; 1- ligament iliofemural; 2- ligament pubofemural; 3-
ligament sacrospinal; 4- simfiza pubiana; 5- capul femural; 6- colul femural; 7- ligamente iliolombare; 8- ligament sacroiliac -
B. Vedere mediala; 1- ligamentul capului femural; 2- fosa acetabulara; 3- suprafata articulara semilunara a acetabulului; 4-
spranceana acetabulara; 5- labrum acetabular
MISCARI IN ARTICULATIA GENUNCHIULUI
Tipul articulatiei Plan/axa Tipul Muschi efectori principali Obsevatii
miscarii miscarii/limite
Sinoviala, ax transversal Flexia - muschi ischiocrurali, dintre ei Se apreciaza ca miscarile de flexie pana la 70º
condiliana,uniaxiala care trece prin semimembranosul fiind cel mai sunt miscari spures, necombinate cu alta miscare.
condilii puternic; secundar intervin si Peste 70º din aceste miscari se combina cu o
femurali gracilisul si croitorul. miscare de rotatie interna a gambei (pana la 20º).
Flexia gambei atinge un unghi de 130º, iar pasiv
gamba poate fi flectata si mai mult (150º).
Extensia - muschiul cvadriceps ajutat de Extensia se poate executa numai dintr-o flexie
tensorul fasciei lata. prealabila si se opreste la 180º.
350
Obsevatie. Exista sI miscari reduse de rotatie mediala sI laterala, asociate flexiei si extensiei, pentru care nu exista muschi speciali. In mod pasiv se pot realiza si miscari de
inclinare laterala si mediala. Patologic, pot apare miscari sde sertars sau sde lateralitate.s
MISCARI IN ARTICULATIA GENUNCHIULUI

Tipul articulatiei Plan/axa Tipul Muschi efectori principali Obsevatii
miscarii miscarii/limite
Sinoviala, ax transversal Flexia - muschi ischiocrurali, dintre ei Se apreciaza ca miscarile de flexie pana la 70º
condiliana,uniaxiala care trece prin semimembranosul fiind cel mai sunt miscari spures, necombinate cu alta miscare.
condilii puternic; secundar intervin si Peste 70º din aceste miscari se combina cu o
femurali gracilisul si croitorul. miscare de rotatie interna a gambei (pana la 20º).
Flexia gambei atinge un unghi de 130º, iar pasiv
gamba poate fi flectata si mai mult (150º).
Extensia - muschiul cvadriceps ajutat de Extensia se poate executa numai dintr-o flexie
tensorul fasciei lata. prealabila si se opreste la 180º.
350
Obsevatie. Exista sI miscari reduse de rotatie mediala sI laterala, asociate flexiei si extensiei, pentru care nu exista muschi speciali. In mod pasiv se pot realiza si miscari de
inclinare laterala si mediala. Patologic, pot apare miscari sde sertars sau sde lateralitate.s
B
A
1 3
2
11 3 7
4 15
7 5
8 6 16 11
9 6 5
16 13
10
1
351
14 12
Figura 3. 19. ARTICULATIA GENUNCHIULUI

A-B. Vedere anterioara; 1- ligamentul patelei; 3- fata articulara patelara;
3 4- ligament popliteu oblic; 5- menisc medial; 6- ligament colateral tibial;
7- tendonul m. biceps femural; 8- menisc lateral;
C. Vedere superioara; 1- menisc lateral; 2- menisc medial; 3- ligament
incrucisat anterior; 4- ligament incrucisat posterior
2 1
4 12
B
A
1 3
2
11 3 7
4 15
7 5
8 6 16 11
9 6 5
16 13
10
1
351
14 12

A-B. Vedere anterioara; 1- ligamentul patelei; 3- fata articulara patelara;
3 4- ligament popliteu oblic; 5- menisc medial; 6- ligament colateral tibial;
7- tendonul m. biceps femural; 8- menisc lateral;
C. Vedere superioara; 1- menisc lateral; 2- menisc medial; 3- ligament
incrucisat anterior; 4- ligament incrucisat posterior
2 1
4 12
C
A B
3 7 9
2 1
10
8 1
6
2 6
7
4 5 9 4
3 8
11
352
5
10

A-B Vedere laterala; 1- ligament incrucisat anterior; 2- ligament incrucisat posterior; 3- condil femural medial; 4- tibie; 5-
ligament patelar; 6- corp adipos anterior; 7- patela; 8- capsula articulara; 9- menisc; 10- ligament colateral fibular; 11- membrana
interosoasa; 12- cartilaj articular
C. Vedere posterioara; 1- condil femural lateral; 2- condil femural medial; 3- ligament incrucisat posterior; 4- ligament
meniscofemural posterior; 5- ligament posterior al capului fibulei 6- ligament incrucisat anterior; 7- ligament colateral fibular; 8-
menisc lateral; 9- menisc medial; 10- ligament colateral tibial
C
A B
3 7 9
2 1
10
8 1
6
2 6
7
4 5 9 4
3 8
11
352
5
10

A-B Vedere laterala; 1- ligament incrucisat anterior; 2- ligament incrucisat posterior; 3- condil femural medial; 4- tibie; 5-
ligament patelar; 6- corp adipos anterior; 7- patela; 8- capsula articulara; 9- menisc; 10- ligament colateral fibular; 11- membrana
interosoasa; 12- cartilaj articular
C. Vedere posterioara; 1- condil femural lateral; 2- condil femural medial; 3- ligament incrucisat posterior; 4- ligament
meniscofemural posterior; 5- ligament posterior al capului fibulei 6- ligament incrucisat anterior; 7- ligament colateral fibular; 8-
menisc lateral; 9- menisc medial; 10- ligament colateral tibial
MISCARILE PICIORULUI (I)
Denumirea articulatiei Tipul Plan/axa Tipul Muschi efectori principali Nervul
articulatie miscarii miscarii/limi miscarii
i te
1. Talocrurala - sinoviala sagital/trans -flexie FD: -tibial anterior - nerv peronier
-in balama versal dorsala / - extensor comun al degetelor profund
- uniaxiala flexie -extensor propriu al halucelui
plantara
25q/ 45q
FP: -triceps sural - nerv tibial
-flexor lung al halucelui
-peronier lung
- tibialul posterior
353
- flexor lung al degetelor
- peronier scurt
2.Talocalcaneonaviculara - - -inversiune / I: -triceps sural - nerv tibial
(articulatia tarsului eversiune -tibial poaterior - nerv peronier
posterior) I= adductie; -tibial anterior profund
supinatie ; -flexor lung al degetelor
flexie -flexor lung al halucelui
plantara
E= abductie ; E: -extensor lung al halucelui - nerv peronier

pronatie ; -peronier lung superficial
flexie -peronier scurt - nerv peronier
dorsala -tibial anterior profund
MISCARILE PICIORULUI (I)

Denumirea articulatiei Tipul Plan/axa Tipul Muschi efectori principali Nervul
articulatie miscarii miscarii/limi miscarii
i te
1. Talocrurala - sinoviala sagital/trans -flexie FD: -tibial anterior - nerv peronier
-in balama versal dorsala / - extensor comun al degetelor profund
- uniaxiala flexie -extensor propriu al halucelui
plantara
25q/ 45q
FP: -triceps sural - nerv tibial
-flexor lung al halucelui
-peronier lung
- tibialul posterior
353
- flexor lung al degetelor

- peronier scurt
2.Talocalcaneonaviculara - - -inversiune / I: -triceps sural - nerv tibial
(articulatia tarsului eversiune -tibial poaterior - nerv peronier
posterior) I= adductie; -tibial anterior profund
supinatie ; -flexor lung al degetelor
flexie -flexor lung al halucelui
plantara
E= abductie ; E: -extensor lung al halucelui - nerv peronier

pronatie ; -peronier lung superficial
flexie -peronier scurt - nerv peronier
dorsala -tibial anterior profund
MISCARILE PICIORULUI (II)
Denumirea Tipul Plan/axa Tipul Muschi efectori principali Nervul
articulatiei articulatiei miscarii miscarii/limite miscarii
3.Metatarsofalangiene - sinoviale sagital / -flexie / F.halucelui: -flexor lung al - nerv plantar
- a halucelui - elipsoidale tranversal extensie (F/E) halucelui median
- ale degetelor II-V - biaxiale -flexor scurt al halucelui - nerv plantar
F.degetelorII-V: -flexor lung al lateral
degetelor
-flexor scurt al
degetelor
-flexor deget mic
E: -extensorul lung al degetelor - nerv fibular
-extensorul lung al halucelui profund
-lateralitate -adductorul halucelui - nerv plantar
frontal / -abductorul halucelui median
354
sagital -abductorul degetului mic - nerv plantar
-interososi lateral
-lombricali
4.Interfalangiene - sinoviala -flexie / F.falangei 2 pe 1: -flexor scurt - nerv plantar
(proximale, distale) - in balama extensie (F/E) plantar median
- uniaxiala - flexor lung al - nerv plantar
halucelui lateral
F.falangei3 pe 2: -flexor lung al
degetelor
E: -extensorii degetelor
-interososi
-lombricali
-pedios
MISCARILE PICIORULUI (II)

Denumirea Tipul Plan/axa Tipul Muschi efectori principali Nervul
articulatiei articulatiei miscarii miscarii/limite miscarii
3.Metatarsofalangiene - sinoviale sagital / -flexie / F.halucelui: -flexor lung al - nerv plantar
- a halucelui - elipsoidale tranversal extensie (F/E) halucelui median
- ale degetelor II-V - biaxiale -flexor scurt al halucelui - nerv plantar
F.degetelorII-V: -flexor lung al lateral
degetelor
-flexor scurt al
degetelor
-flexor deget mic
E: -extensorul lung al degetelor - nerv fibular
-extensorul lung al halucelui profund
-lateralitate -adductorul halucelui - nerv plantar
frontal / -abductorul halucelui median
354
sagital -abductorul degetului mic - nerv plantar

-interososi lateral
-lombricali
4.Interfalangiene - sinoviala -flexie / F.falangei 2 pe 1: -flexor scurt - nerv plantar
(proximale, distale) - in balama extensie (F/E) plantar median
- uniaxiala - flexor lung al - nerv plantar
halucelui lateral
F.falangei3 pe 2: -flexor lung al
degetelor
E: -extensorii degetelor
-interososi
-lombricali
-pedios
A B 4
2
1
7
2 3
8
5
6
7
355
8
6 3 5 4
Figura 3. 21. ARTICULATIILE PICIORULUI

A. Vedere laterala; 1- ligament tibiofibular anterior; 2- ligament talofibular anterior; 3- ligament calcaneofibular; 4- tendonul m.
peronier scurt; 5- tendonul m. peronier lung; 6- retinaculul peronierilor; 7- ligament calcaneonavicular; 8- ligamente
tarsometatarsiane
B. Vedere anterioara;1- ligament tibiofibular anterior; 2- ligament talofibular;3- ligament talonavicular; 4- membrana interosoasa
crurala; 5- ligament calcaneonavicular;6- ligament calcaneocuboidian; 7- ligamente tarsometatarsiane; 8- ligamente
metatarsiene dorsale
A B 4
2
1
7
2 3
8
5
6
7
355
6 3 5 4

A. Vedere laterala; 1- ligament tibiofibular anterior; 2- ligament talofibular anterior; 3- ligament calcaneofibular; 4- tendonul m.
peronier scurt; 5- tendonul m. peronier lung; 6- retinaculul peronierilor; 7- ligament calcaneonavicular; 8- ligamente
tarsometatarsiane
B. Vedere anterioara;1- ligament tibiofibular anterior; 2- ligament talofibular;3- ligament talonavicular; 4- membrana interosoasa
crurala; 5- ligament calcaneonavicular;6- ligament calcaneocuboidian; 7- ligamente tarsometatarsiane; 8- ligamente
metatarsiene dorsale
B
A
3
11
2
1
3 4 14 2
8
4 10
15
356
12
13
5
5 6 6 5
8
16

A. Vedere mediala; 1- ligament tibiotalar anterior; 2- ligament tibiotalar posterior; 3- ligament tibionavicular; 4- ligament
tibiocalcanean; 5- ligament calcaneonavicular plantar; 6- ligament calcaneocuboidian plantar; 7- ligament plantar lung; 8-
tendonul m. tibial lung
B. Sectiune transversala ; 1- ligament talocalcanean interosos ; 2- articulatia talocalcaneana ; 3- articulatia subtalara ; 4- articulatia
calcaneocuboidiana ; 5- articulatia tarsometatarsiana ; 6- ligamente metatarsiene interosoase ; 7- articulatia cuneonaviculara ;
8- articulatia cuneocuboidiana ; 9- ligament cuneocuboidian; 10- ligament cuneocuboidian interosos; 11-talus; 12- navicular;
13- cuuneiforme; 14- navicular; 15- cuboid; 16- metatarsiene
B
A
3
11
2
1
3 4 14 2
8
4
10
15
356
12
13
5
5 6 6 5
8
16

A. Vedere mediala; 1- ligament tibiotalar anterior; 2- ligament tibiotalar posterior; 3- ligament tibionavicular; 4- ligament
tibiocalcanean; 5- ligament calcaneonavicular plantar; 6- ligament calcaneocuboidian plantar; 7- ligament plantar lung; 8-
tendonul m. tibial lung
B. Sectiune transversala ; 1- ligament talocalcanean interosos ; 2- articulatia talocalcaneana ; 3- articulatia subtalara ; 4- articulatia
calcaneocuboidiana ; 5- articulatia tarsometatarsiana ; 6- ligamente metatarsiene interosoase ; 7- articulatia cuneonaviculara ;
8- articulatia cuneocuboidiana ; 9- ligament cuneocuboidian; 10- ligament cuneocuboidian interosos; 11-talus; 12- navicular;
13- cuuneiforme; 14- navicular; 15- cuboid; 16- metatarsiene
7
6
8
1 9
10
11
2
12
3
5
357
13
Figura 3. 23. ARTICULATIILE PICIORULUI – Vedere anterosuperioara; 1- tendonul m. tibial posterior; 2-

ligament cuneeonavicular plantar; 3- tendonul m. tibial anterior; 4- ligament colateralal art. metatarsofalangiana;
5- ligament plantar tarsometatarsian; 6- tendonul m. flexor lung al halucelui; 7- tendonul m. flexor lung al
degetelor; 8- ligament plantar lung; 9- ligament calcaneonavicular; 10- tendonul m. fibular lung;11- ligament
cuboidonavicular; 12- ligamente metatarsiene plantare; 13- ligamente plantare
7
6
8
1 9
10
11
2
12
3
5
357
13
Figura 3. 23. ARTICULATIILE PICIORULUI – Vedere anterosuperioara; 1- tendonul m. tibial posterior; 2-

ligament cuneeonavicular plantar; 3- tendonul m. tibial anterior; 4- ligament colateralal art. metatarsofalangiana;
5- ligament plantar tarsometatarsian; 6- tendonul m. flexor lung al halucelui; 7- tendonul m. flexor lung al
degetelor; 8- ligament plantar lung; 9- ligament calcaneonavicular; 10- tendonul m. fibular lung;11- ligament
cuboidonavicular; 12- ligamente metatarsiene plantare; 13- ligamente plantare
IV.
BAZELE ANATOMICE ALE MISCARII - MUSCHII
IV.
BAZELE ANATOMICE ALE MISCARII - MUSCHII

REPARTITIA REGIONALA A MUSCHILOR CORPULUI UMAN
- muschi pielosi (mimicii)
MUSCHII CAPULUI - muschi masticatori
MUSCHII GATULUI - muschii regiunii laterale

- muschii regiunii mediane
- muschii prevertebrali
MUSCHII TRUNCHIULUI - muschii toracelui
360
- muschii abdomenului
MUSCHII MEMBRULUI SUPERIOR - muschii umarului

- muschii bratului
- muschii antebratului
- muschii mainii
MUSCHII MEMBRULUI INFERIOR

- muschii bazinului
- muschii coapsei
- muschii gambei
- muschii piciorului
REPARTITIA REGIONALA A MUSCHILOR CORPULUI UMAN

- muschi pielosi (mimicii)
MUSCHII CAPULUI - muschi masticatori
MUSCHII GATULUI - muschii regiunii laterale

- muschii regiunii mediane
- muschii prevertebrali
MUSCHII TRUNCHIULUI - muschii toracelui

360
- muschii abdomenului
MUSCHII MEMBRULUI SUPERIOR - muschii umarului

- muschii bratului
- muschii antebratului
- muschii mainii
MUSCHII MEMBRULUI INFERIOR

- muschii bazinului
- muschii coapsei
- muschii gambei
- muschii piciorului
Muschii
capului
Muschii
gatului Muschii
membrului Muschii
superior posteriori
ai
trunchiului
Muschii
anteriori ai
trunchiului
361
Muschii
membrului
inferior
Figura 4.1. REPARTITIA REGIONALA A MUSCHILOR CORPULUI

UMAN
Muschii
capului
Muschii
gatului Muschii
membrului Muschii
superior posteriori
ai
trunchiului
Muschii
anteriori ai
trunchiului
361
Muschii
membrului
inferior
Figura 4.1. REPARTITIA REGIONALA A MUSCHILOR CORPULUI

UMAN
Grup extensori ai m`nii si
Grup flexori ai
degetelor
m`nii si degetelor
Adductorii coapsei
362
Figura 4.2 . MUSCHII CORPULUI UMAN - VEDERE ANTERIOARA
Grup extensori ai m`nii si

Grup flexori ai
degetelor
m`nii si degetelor
Adductorii coapsei
362
Figura 4.2 . MUSCHII CORPULUI UMAN - VEDERE ANTERIOARA

Extensor digitorum
363
Figura 4.3. MUSCHII CORPULUI UMAN - VEDERE POSTERIOARA
Extensor digitorum
363
Figura 4.3. MUSCHII CORPULUI UMAN - VEDERE POSTERIOARA

MUSCHII CAPULUI
A. MUSCHII MIMICII B. MUSCHII MASTICATORI
MUSCHII BOL|II MUSCHII
- m. temporal (m. temporalis)
CRANIENE
-
(CALVARIEI) PLEOAPELOR - m. maseter (m. masseter)
- m. occipitofrontal (m. - m. orbicular al ochiului (m. - m. pterigoidian medial (m.
occipitofrontalis) orbicularis oculi) pterygoideus medialis)
- m. temporoparietal (m. - m. corugator al spr`ncenei - m. pterigoidian lateral (m.
temporoparietalis (m. corugator supercilii) pterygoideuslateralis)
- m. depresor al spr`ncenei
(m. depressor supercilii)
- m. procerus
364
MUSCHII NAZALI MUSCHII REGIUNII
- m. nazal (m. nazalis) GURII
- m.. depresor al septului (m. - m. orbicular al gurii (m. - m. ridicator al unghiului gurii
depressor septi) orbicularis oris) (m. levator anguli oris)
- m. buccinator (m. buccinator) - m. zigomatic mic (m.
- m. ridicator al buzei superioare zygomaticus minor)
sI al aripii nasului (m. levator - m. zigomatic mare(m.
labii superioris alaeque nasi) zygomaticus major)
- m. ridicator al buzei superioare - m. rizorius (m. rizorius)
(m. levator labii superioris) - m. triunghiularul buzelor (m.
- m. mental (m. mentalis) depressor angului oris)
- m. cobor`tor al buzei inferioare
(m. depressor labii inferioris)
MUSCHII CAPULUI
A. MUSCHII MIMICII B. MUSCHII MASTICATORI
MUSCHII BOL|II MUSCHII
- m. temporal (m. temporalis)
CRANIENE
-
(CALVARIEI) PLEOAPELOR - m. maseter (m. masseter)
- m. occipitofrontal (m. - m. orbicular al ochiului (m. - m. pterigoidian medial (m.
occipitofrontalis) orbicularis oculi) pterygoideus medialis)
- m. temporoparietal (m. - m. corugator al spr`ncenei - m. pterigoidian lateral (m.
temporoparietalis (m. corugator supercilii) pterygoideuslateralis)
- m. depresor al spr`ncenei
(m. depressor supercilii)
- m. procerus
364
MUSCHII NAZALI MUSCHII REGIUNII

- m. nazal (m. nazalis) GURII
- m.. depresor al septului (m. - m. orbicular al gurii (m. - m. ridicator al unghiului gurii
depressor septi) orbicularis oris) (m. levator anguli oris)
- m. buccinator (m. buccinator) - m. zigomatic mic (m.
- m. ridicator al buzei superioare zygomaticus minor)
sI al aripii nasului (m. levator - m. zigomatic mare(m.
labii superioris alaeque nasi) zygomaticus major)
- m. ridicator al buzei superioare - m. rizorius (m. rizorius)
(m. levator labii superioris) - m. triunghiularul buzelor (m.
- m. mental (m. mentalis) depressor angului oris)
- m. cobor`tor al buzei inferioare
(m. depressor labii inferioris)
365
Figura 4.4 . MUSCHII CAPULUI SI GATULUI - VEDERE LATERALA
365
Figura 4.4 . MUSCHII CAPULUI SI GATULUI - VEDERE LATERALA

MUSCHII GATULUI
MUSCHII REGIUNII MEDIANE
MUSCHII REGIUNII
LATERALE - m. suprahioidieni (m. suprahyoidei)
- m. platisma (m. platysma) - m. subhioidieni (m. infrahyoidei)
- m. sternocleidomastoidian (m.
sternocleidomastoideus)
- m. scalen anterior (m. scalenus
anterior)
- m. scalen posterior (m. scalenus
posterior)
- m. scalen mijlociu (m. scalenus
medius)
366
- m. drept lateral al capului (m. rectus
capitis lateralis)
- m. drept lateral al capului
MUSCHII PREVERTEBRALI
- m. lung al capului (m. longus capitis)
- m. lung al g`tului (m. longus colli)
- m. drept anterior al capului (m.rectus
capitis anterior)
MUSCHII GATULUI
MUSCHII REGIUNII MEDIANE
MUSCHII REGIUNII
LATERALE - m. suprahioidieni (m. suprahyoidei)
- m. platisma (m. platysma) - m. subhioidieni (m. infrahyoidei)
- m. sternocleidomastoidian (m.
sternocleidomastoideus)
- m. scalen anterior (m. scalenus
anterior)
- m. scalen posterior (m. scalenus
posterior)
- m. scalen mijlociu (m. scalenus
medius)
366
- m. drept lateral al capului (m. rectus

capitis lateralis)
- m. drept lateral al capului
- m. lung al capului (m. longus capitis)
- m. lung al g`tului (m. longus colli)
- m. drept anterior al capului (m.rectus
capitis anterior)
A B
7
1
1
5
2
2
367
3
Figura 4.5. MUSCHII G~TULUI - vedere de ansamblu; A. incidenta

anterioara; B. incidenta posterioara 6
1-m. sternocleido mastoidian; 2- m. platisma; 3- m. trapez; 4-omohioidian;
5- m. ridicator al scapulei; 6- m. scalen anterior; 7- m. semispinal al capului 4
A B
7
1
1
5
2
2
367
Figura 4.5. MUSCHII G~TULUI - vedere de ansamblu; A. incidenta

anterioara; B. incidenta posterioara 6
1-m. sternocleido mastoidian; 2- m. platisma; 3- m. trapez; 4-omohioidian;
5- m. ridicator al scapulei; 6- m. scalen anterior; 7- m. semispinal al capului 4
Nr. crt. Denumirea muschiului Insertie proximala Insertie distala Inervatie Actiune
1 m. lung al capului procese transverse C3- portiunea bazilara a ramuri profunde ale flexia capului
C6 occipitalului n. cervical
2 m. lung al gatului ramuri profunde ale flexia gatului

(multifid) n. cervical flexia capului
-portiunea verticala Corpurile C5 -C7- T1- Corpurile C2-C4
-portiunea oblica T3 procese transverse C5-
inferioara Corpurile T1-T3 C6
- portiunea oblica tuberculul anterior al
368
superioara Procese transverse C3- atlasului
C6
3 m. drept anterior al Procesul transvers al Procesul bazilar al ramuri profunde ale flexia capului
capului atlasului occipitalului n. cervical
Nr. crt. Denumirea muschiului Insertie proximala Insertie distala Inervatie Actiune
1 m. lung al capului procese transverse C3- portiunea bazilara a ramuri profunde ale flexia capului
C6 occipitalului n. cervical
2 m. lung al gatului ramuri profunde ale flexia gatului

(multifid) n. cervical flexia capului
-portiunea verticala Corpurile C5 -C7- T1- Corpurile C2-C4
-portiunea oblica T3 procese transverse C5-
inferioara Corpurile T1-T3 C6
- portiunea oblica tuberculul anterior al
368
superioara Procese transverse C3- atlasului

C6
3 m. drept anterior al Procesul transvers al Procesul bazilar al ramuri profunde ale flexia capului
capului atlasului occipitalului n. cervical
A
1
2
B C
3
7
369
Figura 4..6. MUSCHII
PREVERTEBRALI SI
5 SCALENI;
A- vedere de ansamblu;1- m. lung al capului; 2-
4 m.ridicator al scapulei; 3- m. scalen mijlociu; 4- m. scalen
posterior; 5- m. scalen anterior; 6-m. lung al g`tului (port.
6 oblica inferioara); 7- m. lung al gatului (port. verticala);
8- m. drept anterior al capului; m. drept lateral al capului
B. M. lung al capului (individualizare)
C. M. lung al g`tului (individualizare –port.
verticala)
1
2
B C
3
7
369
Figura 4..6. MUSCHII

PREVERTEBRALI SI
5 SCALENI;
A- vedere de ansamblu;1- m. lung al capului; 2-
4 m.ridicator al scapulei; 3- m. scalen mijlociu; 4- m. scalen
posterior; 5- m. scalen anterior; 6-m. lung al g`tului (port.
6 oblica inferioara); 7- m. lung al gatului (port. verticala);
8- m. drept anterior al capului; m. drept lateral al capului
B. M. lung al capului (individualizare)
C. M. lung al g`tului (individualizare –port.
verticala)
MUSCHII SUPRAHIOIDIENI
Nr. crt. Denumirea Insertie proximala Insertie distala Inervatie Actiune
muschiului
1 M. digastric Incizura mastoidiana a Foseta digastrica a n. mandibular, Coboara mandibula (masticatie)
temporalului mandibulei facial, Ridica hioidul sI laringele
glosofaringian (deglutitie)
2. M. stilohioidian Procesul stiloid al Os hioid n. stilohioidian Ridica hioidul
temporalului (ram facial)
3. M. milohioidian Linia milohioidiana a Os hioid Ram milohioidian Coboara mandibula (masticatie)
mandibulei din n. alveolar Ridica hioidul (deglutitie)
superior Formeaza diafragma gurii
370
4. M. geniohioidian Spina mentala Os hioid Coboara mandibula (masticatie)
Ridica hioidul (deglutitie)
MUSCHII SUPRAHIOIDIENI
muschiului
1 M. digastric Incizura mastoidiana a Foseta digastrica a n. mandibular, Coboara mandibula (masticatie)
temporalului mandibulei facial, Ridica hioidul sI laringele
glosofaringian (deglutitie)
2. M. stilohioidian Procesul stiloid al Os hioid n. stilohioidian Ridica hioidul
temporalului (ram facial)
3. M. milohioidian Linia milohioidiana a Os hioid Ram milohioidian Coboara mandibula (masticatie)
mandibulei din n. alveolar Ridica hioidul (deglutitie)
superior Formeaza diafragma gurii
370
4. M. geniohioidian Spina mentala Os hioid Coboara mandibula (masticatie)

Ridica hioidul (deglutitie)
A
B
1
2
3
371
C Figura 4.7. MUSCHII SUPRAHIOIDIENI D
A. Vedere de ansamblu;1- m. digastric
(pantec superior) ;2- m. milohioidieni;
3-os hioid; 4- - m. digastric (pantec
inferior);
B. Diafragma oris
C. M. digastric
D. M. geniohioidian
A
B
1
2
3
4
371
C Figura 4.7. MUSCHII SUPRAHIOIDIENI D

A. Vedere de ansamblu;1- m. digastric
(pantec superior) ;2- m. milohioidieni;
3-os hioid; 4- - m. digastric (pantec
inferior);
B. Diafragma oris
C. M. digastric
D. M. geniohioidian
MUSCHII INFRAHIODIENI

muschiului
1. M. sternohioidian Articulatia Os hioid Ramuri ale ansei Coboara hioidul
sternoclaviculara cervicale
2. M. omohioidian Marginea superioara a Os hioid Ramura Inspir fortat
scapulei superioara a ansei
cervicale
3. M. sternotiroidian Cartilaj tiroid Stern (fata posterioara a Ansa cervicala a Trage laringele in jos
manubriului) plexului cervical
4. M. tirohioidian Cartilaj tiroid Os hioid N. tirohioidian, Coboara hioidul
372
ram din hipoglos Ridica laringele
MUSCHII INFRAHIODIENI

muschiului
1. M. sternohioidian Articulatia Os hioid Ramuri ale ansei Coboara hioidul
sternoclaviculara cervicale
2. M. omohioidian Marginea superioara a Os hioid Ramura Inspir fortat
scapulei superioara a ansei
cervicale
3. M. sternotiroidian Cartilaj tiroid Stern (fata posterioara a Ansa cervicala a Trage laringele in jos
manubriului) plexului cervical
4. M. tirohioidian Cartilaj tiroid Os hioid N. tirohioidian, Coboara hioidul
372
ram din hipoglos Ridica laringele

3
4
2
1
A B
373
Figura 4.8.
MUSCHII
INFRAHIOIDIENI
A. Vedere de ansamblu; 1- m.
omohioidian; 2- sternotiroidian; 3- D
m. tireohioidian; 4-cartilaj tiroid
B. Muschiul stilohioidian
C C. Muschiul omohioidian
D. . Muschiul sternohioidian
3
4
2
1
A B
373
Figura 4.8.
MUSCHII
INFRAHIOIDIENI
A. Vedere de ansamblu; 1- m.
omohioidian; 2- sternotiroidian; 3- D
m. tireohioidian; 4-cartilaj tiroid
B. Muschiul stilohioidian
C C. Muschiul omohioidian
D. . Muschiul sternohioidian
MUSCHII REGIUNII LATERALE A GATULUI (I)
Nr. Denumirea Origine Insertie Inervatie Actiune

crt. muschiului
1. Muschiul platisma -tesut subcutanat al regiunii -tesut subcutanat -nerv facial - coboara buzele
infraclaviculare al regiunii faciale - increteste pielea gatului
inferioare
2. Muschiul -stern -mastoida -nerv accesor - rotatie de partea opusa +
sternocleidomastoidian -clavicula (intern) -ram plex cervical inclinatie de aceeasi parte
374
(contractie homolaterala)
- flexia gatului (contractie
bilaterala)
- inspiratori
MUSCHII REGIUNII LATERALE A GATULUI (I)

crt. muschiului
1. Muschiul platisma -tesut subcutanat al regiunii -tesut subcutanat -nerv facial - coboara buzele
infraclaviculare al regiunii faciale - increteste pielea gatului
inferioare
2. Muschiul -stern -mastoida -nerv accesor - rotatie de partea opusa +
sternocleidomastoidian -clavicula (intern) -ram plex cervical inclinatie de aceeasi parte
374
(contractie homolaterala)
- flexia gatului (contractie
bilaterala)
- inspiratori
B
A
375
Figura 4.9. MUSCHII REGIUNII LATERALE A GATULUI –
individualizare
A. m. platisma ; B. m. sternocleidomastoidian
B
A
375
Figura 4.9. MUSCHII REGIUNII LATERALE A GATULUI –

individualizare
A. m. platisma ; B. m. sternocleidomastoidian
MUSCHII REGIUNII LATERALE A GATULUI (II)
Denumirea Origine Insertie Inervatie Actiune

muschiului
Muschii scaleni -procese transverse ale -fata superioara a -ramuri ventrale - inclina coloana cervicala
- anterior vertebrelor cervicale C3-C6 coastei I ale nervilor de aceeasi parte (contractie
cervicali 4, 5, 6 homolaterala)
- inspiratori
- flexia coloanei cervicale
- mijlociu - procese transverse ale fata superioara a ramuri ventrale nclina coloana cervicala de
vertebrelor cervicale coastei I ale nervilor aceeasi parte (contractie
- inspiratori
376
- posterior - procese transverse ale fata superioara a ramuri ventrale nclina coloana cervicala de
vertebrelor cervicale C5-C77 coastei II ale nervilor aceeasi parte (contractie
- inspiratori
MUSCHII REGIUNII LATERALE A GATULUI (II)
Denumirea Origine Insertie Inervatie Actiune

muschiului
Muschii scaleni -procese transverse ale -fata superioara a -ramuri ventrale - inclina coloana cervicala
- anterior vertebrelor cervicale C3-C6 coastei I ale nervilor de aceeasi parte (contractie
- inspiratori
- flexia coloanei cervicale
- mijlociu - procese transverse ale fata superioara a ramuri ventrale nclina coloana cervicala de
vertebrelor cervicale coastei I ale nervilor aceeasi parte (contractie
- inspiratori
376
- posterior - procese transverse ale fata superioara a ramuri ventrale nclina coloana cervicala de
vertebrelor cervicale C5-C77 coastei II ale nervilor aceeasi parte (contractie
- inspiratori
3
1
2
B
A
377
Figura 4.10. MUSCHII SCALENI
A. Vedere de ansamblu ; 1- scalen
posterior ; 2- scalen mijlociu ; 3-
scalen anterior
B. M. scalen anterior
C. M. scalen mijlociu
D. M. scalen posterior
C
D
3
1
2
B
A
377
Figura 4.10. MUSCHII SCALENI

A. Vedere de ansamblu ; 1- scalen
posterior ; 2- scalen mijlociu ; 3-
scalen anterior
B. M. scalen anterior
C. M. scalen mijlociu
D. M. scalen posterior
C
D
MUSCHII SPATELUI
PLANUL I PLANUL IV
- m. transversospinal:
- m. trapez (m. trapezius)
m. semispinal (m. semispinalis)
- m. dorsal mare (m. latissimus dorsi)
mm. multifizi (m. multifidi)
m. rotatori (m. rotatores)
PLANUL II
- m. ridicator al scapulei (m. levator scapulae)
- m. romboid (m. rhomboideus)
PLANUL V
- m. intrespinosI (m. interspinales)
- m. din\at posterior si superior (m. serratus
- m. intertransversari (m. intertransversarii)
378
posterior superior)
- m. rotatori ai capului :
- m. din\at posterior si inferior (m. serratus
M. marele drept posterior al
posterior inferior)
capului (m. rectus capitis
- m. splenius (m. splenius)
posteriori major)
M. micul drept posterior al
PLANUL III posteriori minor)
- m. erector spinae: M. oblic superior al capului (m.
masa comuna obliquus capitis superior)
m. iliocostal (m. iliocostalis) M. oblic inferior al capului (m.
m. lungul dorsal (longissimus) obliquus capitis inferior)
- m. sacrococcigieni
m. spinal (m. spinalis)
MUSCHII SPATELUI
PLANUL I PLANUL IV
- m. transversospinal:
- m. trapez (m. trapezius)
m. semispinal (m. semispinalis)
- m. dorsal mare (m. latissimus dorsi)
mm. multifizi (m. multifidi)
m. rotatori (m. rotatores)
PLANUL II
- m. ridicator al scapulei (m. levator scapulae)
- m. romboid (m. rhomboideus)
PLANUL V
- m. intrespinosI (m. interspinales)
- m. din\at posterior si superior (m. serratus
- m. intertransversari (m. intertransversarii)
378
posterior superior)
- m. rotatori ai capului :
- m. din\at posterior si inferior (m. serratus
M. marele drept posterior al
posterior inferior)
- m. splenius (m. splenius)
posteriori major)
M. micul drept posterior al
PLANUL III posteriori minor)
- m. erector spinae: M. oblic superior al capului (m.
masa comuna obliquus capitis superior)
m. iliocostal (m. iliocostalis) M. oblic inferior al capului (m.
m. lungul dorsal (longissimus) obliquus capitis inferior)
- m. sacrococcigieni
m. spinal (m. spinalis)
379
Figura 4.11 . MUSCHII SPATELUI - vedere de ansamblu a planelor
musculare
379
Figura 4.11 . MUSCHII SPATELUI - vedere de ansamblu a planelor

musculare
MUSCHII SPATELUI – PLANUL I
crt. muschiului/plan
1. Muschiul trapez (I) - linia nuchala superioara + - claviculei - nerv accesor - ridica umprul si trage inautru (actiune
protuberanta occipitala (1/3laterala / - ram din plexul de totalitate) - ridica umarul, inclina
externa fascicul superior) cervical capul de aceeasi parte
- ligamentul nuchal - acromion = spina (fascicul superior)
- procese spinoase C7-T12 scapulei - duce scapula inauntru, inclina coloana
- ligamentul supraspinos (fascicul de aceeasi
dorsal mijlociu) parte (fascicul mijlociu)
- spina scapulei - coborarea umarului, catararea (fascicul
(fascicul inferior)
inferior)
380
2. Latissimus dorsi - procese spinoase D7-D12, - santul - nerv toracodorsal - adductia bratului (coboara bratul
(dorsal mare) (I) L1-L5, sacru intertubercular al (plex brahial) ridicat)
- ultimele 4 coaste humerusului - rotatie interna
- creasta iliaca (culisa - extensie spune mainile la spates
bicipitala) - inspiratie
MUSCHII SPATELUI – PLANUL I

1. Muschiul trapez (I) - linia nuchala superioara + - claviculei - nerv accesor - ridica umprul si trage inautru (actiune
protuberanta occipitala (1/3laterala / - ram din plexul de totalitate) - ridica umarul, inclina
externa fascicul superior) cervical capul de aceeasi parte
- ligamentul nuchal - acromion = spina (fascicul superior)
- procese spinoase C7-T12 scapulei - duce scapula inauntru, inclina coloana
- ligamentul supraspinos (fascicul de aceeasi
dorsal mijlociu) parte (fascicul mijlociu)
- spina scapulei - coborarea umarului, catararea (fascicul
(fascicul inferior)
inferior)
380
2. Latissimus dorsi - procese spinoase D7-D12, - santul - nerv toracodorsal - adductia bratului (coboara bratul
(dorsal mare) (I) L1-L5, sacru intertubercular al (plex brahial) ridicat)
- ultimele 4 coaste humerusului - rotatie interna
- creasta iliaca (culisa - extensie spune mainile la spates
bicipitala) - inspiratie
1 6
7
9
2
3
6' 8
4
381
10
Figura 4.12. MUSCHII SPATELUI - vedere de ansamblu a planurilor musculare I-II; 1- m. trapez; 2- m. infraspinos;
3- m. rotund mare; 4-m. dorsal mare; 5- m. deltoid ; 6- 6'm. romboid; 7- m. supraspinos; 8- m.triceps; 9- m. rotund
mic; 10- m. oblic extern
1 6
7
9
2
3
6' 8
4
381
10
Figura 4.12. MUSCHII SPATELUI - vedere de ansamblu a planurilor musculare I-II; 1- m. trapez; 2- m. infraspinos;
3- m. rotund mare; 4-m. dorsal mare; 5- m. deltoid ; 6- 6'm. romboid; 7- m. supraspinos; 8- m.triceps; 9- m. rotund
mic; 10- m. oblic extern
A B C
382
Figura 4.13. MUSCHII PLANULUI I -
individualizare
A. M. trapez (a);
m. sternocleidomastoidian (b)
B. M. trapez ( fascicul superior)
C. M. trapez ( fascicul inferior)
D. M. trapez ( fasciculmijlociu)
E. M. dorsal mare
E
D
A B C
382
Figura 4.13. MUSCHII PLANULUI I -

individualizare
A. M. trapez (a);
m. sternocleidomastoidian (b)
B. M. trapez ( fascicul superior)
C. M. trapez ( fascicul inferior)
D. M. trapez ( fasciculmijlociu)
E. M. dorsal mare
E
D
MUSCHII SPATELUI – PLANUL II
1 Muschiul splenius - procese - mastoida+linia - ramuri dorsale ale - extensia capului (contractie bilaterala)
(spleniusul capului; spinoase nuchala nervilor cervicali inclinare+rotatia capului de aceeasi parte
spleniusul gatului) C7-T1- - procese transverse (contractie unilaterala)
T5 atlas si axis
- ligament
nuchal
Figura 4.14. MUSCHIUL
383
A SPLENIUS B
A. M. spleniusul gatului
B. B. Spleniusul capului
MUSCHII SPATELUI – PLANUL II

1 Muschiul splenius - procese - mastoida+linia - ramuri dorsale ale - extensia capului (contractie bilaterala)
(spleniusul capului; spinoase nuchala nervilor cervicali inclinare+rotatia capului de aceeasi parte
spleniusul gatului) C7-T1- - procese transverse (contractie unilaterala)
T5 atlas si axis
- ligament
nuchal
Figura 4.14. MUSCHIUL

383
A SPLENIUS B
A. M. spleniusul gatului
B. B. Spleniusul capului
MUSCHII SPATELUI – PLANUL II (CONTINUARE)
2 Muschiul ridicator al - procese - unghi superior al - nervul ridicatorului - adductor si ridicator al umarului
scapulei (II) transverse C1-C4 scapulei scapulei (plex (sinergic cu trapezul)
cervical) - rotatia scapulei
- nerv dorsal al - inclina coloana de partea sa
scapulei - contribuie la mentinerea scapului
(plex brahial) in pozitie (cu romboidul)
3 Muschiul dintat procese spinoase - fata externa a - nervi intercostali 2-5 - inspirator
posterior si superior(II) C7-T3 coastelor 2-5
4 Muschiul dintat - procese - fata externa a - nervi intercostali 9- - expirator
384
posterior si inferior (II) spinoase T11-T12, ultimelor 4 12
L1-L2 coaste
5 Muschiul romboid - procese - marginea mediala - n. muschiului - sinergic cu m. ridicator al scapulei
(marele sI micul spinoase C7 -T4 a scapulei romboid din plex
romboid) cervical
MUSCHII SPATELUI – PLANUL II (CONTINUARE)

2 Muschiul ridicator al - procese - unghi superior al - nervul ridicatorului - adductor si ridicator al umarului
scapulei (II) transverse C1-C4 scapulei scapulei (plex (sinergic cu trapezul)
cervical) - rotatia scapulei
- nerv dorsal al - inclina coloana de partea sa
scapulei - contribuie la mentinerea scapului
(plex brahial) in pozitie (cu romboidul)
3 Muschiul dintat procese spinoase - fata externa a - nervi intercostali 2-5 - inspirator
posterior si superior(II) C7-T3 coastelor 2-5
4 Muschiul dintat - procese - fata externa a - nervi intercostali 9- - expirator
384
posterior si inferior (II) spinoase T11-T12, ultimelor 4 12

L1-L2 coaste
5 Muschiul romboid - procese - marginea mediala - n. muschiului - sinergic cu m. ridicator al scapulei
(marele sI micul spinoase C7 -T4 a scapulei romboid din plex
romboid) cervical
A B
385
Figura 4.15. MUSCHII SPATELUI- plan
II - individualizare
A. M. ridicator al scapulei
B. M. dintat posterosuperior
D C. M. dintat posteroinferior E
D-E. M. romboid
A B
C
385
Figura 4.15. MUSCHII SPATELUI- plan

II - individualizare
A. M. ridicator al scapulei
B. M. dintat posterosuperior
D C. M. dintat posteroinferior E
D-E. M. romboid
1
22
23
24 2
3
21 4
5 Figura 4. 16. MUSCHII SPATELUI – vedere de
20 6 ansamblu a planelor musculare profunde
1- m. spleniusul capului; 2- m. spleniusul g`tului;
7 3- m. din\at posterosuperior; 4- m. romboid ; 5-
m. longossimus toracal; 6- m. iliocostal toracal;
8 7- m. dorsal mare; 8- m. din\at posteroinferior; 9-
386
m. oblic intern; 10- m. fascia gluteala; 11- m.
gluteu mare; 12- m. gluteu mic; 13- m. gluteu
9 mijlociu; 14- m. piriform; 15- m. gemen
superior; 16- m. obturator intern; 17- m. gemen
inferior; 18- m. patrat femural; 19- m. adductor
10 mic; 20- m. spinal toracal; 21- m.iliocostal
11 toracal ; 22- m. semispinal al capului; 23- m.
12 longissimus capului; 24- m. ridicator al scapulei
13
14
15
16
17
18
19
1
22
23
24 2
3
21 4
5 Figura 4. 16. MUSCHII SPATELUI – vedere de
20 6 ansamblu a planelor musculare profunde
1- m. spleniusul capului; 2- m. spleniusul g`tului;
7 3- m. din\at posterosuperior; 4- m. romboid ; 5-
m. longossimus toracal; 6- m. iliocostal toracal;
8 7- m. dorsal mare; 8- m. din\at posteroinferior; 9-
386
m. oblic intern; 10- m. fascia gluteala; 11- m.

gluteu mare; 12- m. gluteu mic; 13- m. gluteu
9 mijlociu; 14- m. piriform; 15- m. gemen
superior; 16- m. obturator intern; 17- m. gemen
inferior; 18- m. patrat femural; 19- m. adductor
10 mic; 20- m. spinal toracal; 21- m.iliocostal
11 toracal ; 22- m. semispinal al capului; 23- m.
12 longissimus capului; 24- m. ridicator al scapulei
13
14
15
16
17
18
19
MUSCHII SPATELUI – PLANUL III
Denumirea muschiului/plan Origine Insertie Inervatie Actiune
Muschiul errector spinae (III) extensorul - procesele spinoase ale - (b) uneste bazinul cu - ramuri - extensia
coloanei vertebrale ultimelor lombare coastele si coastele intre posterioare capului si
- masa comuna (a) - creasta sacrala mediana ele ale trunchiului
- muschiul iliocostal (b) - portiune - creasta iliaca - (c) leaga bazinul de nervilor
lombara, toracala, cervicala - fascia toracolombara coaste si procese transverse spinali
- muschiul longissimus (c) - portiune - (d) uneste bazinul cu
toracala, cervicala, cefalica procesele spinoase si
- muschiul spinal (d)- portiune toracala, procesele spinoase intre ele
cervicala, cefalica
387
B C Figura 4.17. MUSCHII
A
SPATELUI
- plan III -
individualizare
A. M. iliocostal
(portiunea cervicala)
B. M. iliocostal
(portiunea toracala)
C. M. iliocostal
(portiunea lombara)
MUSCHII SPATELUI – PLANUL III

Denumirea muschiului/plan Origine Insertie Inervatie Actiune
Muschiul errector spinae (III) extensorul - procesele spinoase ale - (b) uneste bazinul cu - ramuri - extensia
coloanei vertebrale ultimelor lombare coastele si coastele intre posterioare capului si
- masa comuna (a) - creasta sacrala mediana ele ale trunchiului
- muschiul iliocostal (b) - portiune - creasta iliaca - (c) leaga bazinul de nervilor
lombara, toracala, cervicala - fascia toracolombara coaste si procese transverse spinali
- muschiul longissimus (c) - portiune - (d) uneste bazinul cu
toracala, cervicala, cefalica procesele spinoase si
- muschiul spinal (d)- portiune toracala, procesele spinoase intre ele
cervicala, cefalica
387
B C Figura 4.17. MUSCHII

A
SPATELUI
- plan III -
individualizare
A. M. iliocostal
B. M. iliocostal
C. M. iliocostal
(portiunea lombara)
Figura 4.17. MUSCHII
D
E SPATELUI -
continuare
- plan III -
individualizare
D. M. longissimus
(portiunea cefalica)
E. M. longissimus
F. M. longissimus
388
F
Figura 4.17. MUSCHII

D
E SPATELUI -
continuare
- plan III -
individualizare
D. M. longissimus
(portiunea cefalica)
E. M. longissimus
F. M. longissimus
388
F
A B
Figura 4. 18. MUSCHII
SPATELUI - plan III -
individualizare
A. M. spinal (por\iunea
cefalica)
B. M. spinal (por\iunea
cervicala)
C. M. spinal (por\iunea
toracala)
389
C
A B
SPATELUI - plan III -
individualizare
A. M. spinal (por\iunea
cefalica)
B. M. spinal (por\iunea
cervicala)
C. M. spinal (por\iunea
toracala)
389
C
MUSCHII SPATELUI – PLANUL IV
Nr. Crt. Denumirea Origine Insertie Inervatie Actiune
muschiului/plan
1 - muschiul - proces - proces spinos - ramuri posterioare ale - fixeaza coloana vertebrala in extensie
transversospinal (IV) transvers suprarajacent nervilor spinali
- muschiul semispinal vertebral sarind peste - 4
(a) - toracic, cervical, vertebre (a)
al capului -2-3 vertebre (b)
- muschii multifizi (b) -1 vertebra (c)
- muschi rotatori (c)
390
A C
BB C Figura 4. 19. MUSCHII
SPATELUI - plan IV-
individualizare
A. M. semispinal al capului
B. M. semispinal al g`tului
C. M. semispinal toracal
MUSCHII SPATELUI – PLANUL IV

Nr. Crt. Denumirea Origine Insertie Inervatie Actiune
muschiului/plan
1 - muschiul - proces - proces spinos - ramuri posterioare ale - fixeaza coloana vertebrala in extensie
transversospinal (IV) transvers suprarajacent nervilor spinali
- muschiul semispinal vertebral sarind peste - 4
(a) - toracic, cervical, vertebre (a)
al capului -2-3 vertebre (b)
- muschii multifizi (b) -1 vertebra (c)
- muschi rotatori (c)
390
A C
BB C Figura 4. 19. MUSCHII
SPATELUI - plan IV-
individualizare
A. M. semispinal al capului
B. M. semispinal al g`tului
C. M. semispinal toracal
A B
C
391
D E
Figura 4. 20. MUSCHII SPATELUI -
plan IV- individualizare
A. M. multifizi cervicali
B. M. multifizi toracali
C. M. multifizi lombari
D. M. rotatori toracali
E. M. rotatori lombari
A B
C
391
D E
Figura 4. 20. MUSCHII SPATELUI -
plan IV- individualizare
A. M. multifizi cervicali
B. M. multifizi toracali
C. M. multifizi lombari
D. M. rotatori toracali
E. M. rotatori lombari
MUSCHII SPATELUI – PLANUL V
Nr. crt. Denumirea Origine Insertie Inervatie Actiune
muschiului/plan
1. Muschii - proces spinos - procesul spinos al - ramuri - extensie
interspinosi vertebrei vecine posterioare ale - fixeaza coloana vertebrala in extensie
(cervicali, lombari) nervilor spinali
2. M. - proces transvers - procesul transvers al - ramuri - miscari de inclinare laterala a coloanei
intertransversari vertebrei vecine anterioare ale vertebrale
3 M. rotatori ai -ramura dorsala a - extensia
capuli primului nerv - rotatia capului de aceeasi parte (b,c)
-m. marele drept - proces spinos al - sub linia nuchala cervical (nerv - de partea opusa (d)
posterior al capului axisului inferioara suboccipital)
392
(a)
- m. micul drept - tubercul posterior -sub linia nuchala in-
posterior al capului al atlasului ferioara
(b)
- m. oblic inferior - proces spinos al - proces transvers al
al capului (c) axisului atlasului
- m. oblic superior - proces transvers - sub linia nuchala in-
al capului (d) al atlasului ferioara
MUSCHII SPATELUI – PLANUL V

Nr. crt. Denumirea Origine Insertie Inervatie Actiune
muschiului/plan
1. Muschii - proces spinos - procesul spinos al - ramuri - extensie
interspinosi vertebrei vecine posterioare ale - fixeaza coloana vertebrala in extensie
2. M. - proces transvers - procesul transvers al - ramuri - miscari de inclinare laterala a coloanei
intertransversari vertebrei vecine anterioare ale vertebrale
3 M. rotatori ai -ramura dorsala a - extensia
capuli primului nerv - rotatia capului de aceeasi parte (b,c)
-m. marele drept - proces spinos al - sub linia nuchala cervical (nerv - de partea opusa (d)
posterior al capului axisului inferioara suboccipital)
392
(a)
- m. micul drept - tubercul posterior -sub linia nuchala in-
posterior al capului al atlasului ferioara
(b)
- m. oblic inferior - proces spinos al - proces transvers al
al capului (c) axisului atlasului
- m. oblic superior - proces transvers - sub linia nuchala in-
al capului (d) al atlasului ferioara
5
8 4
10
9
11
3 6
1'
4' 7
2'
2
5'
1
393
Figura 4. 21. MUSCHII SPATELUI – plan IV-V- vedere de ansamblu ; 1- m. multifizi ; 2-m.
intertransversari lombari ; 3-m. rotatori ; 4-4'-m.interspinosi ; 5-m. semispinal cervical ;6- m. semispinal
toracal ; 7-m. ridicatori ai coastelor ; 8- m. mic drept posterior al capului ; 9- m. mare drept posterior al
capului ;10- m. oblic superior al capului ; 11- m. oblic inferior al capului
5
8 4
10
9
11
3 6
1'
4' 7
2'
2
5'
1
393
Figura 4. 21. MUSCHII SPATELUI – plan IV-V- vedere de ansamblu ; 1- m. multifizi ; 2-m.
intertransversari lombari ; 3-m. rotatori ; 4-4'-m.interspinosi ; 5-m. semispinal cervical ;6- m. semispinal
toracal ; 7-m. ridicatori ai coastelor ; 8- m. mic drept posterior al capului ; 9- m. mare drept posterior al
capului ;10- m. oblic superior al capului ; 11- m. oblic inferior al capului
A B C
394
D
Figura 4.22. MUSCHII SPATELUI – plan V-
individualizare
A. M intertransversari posteriori laterali cervicali
B. M intertransversari toracali
C. M intertransversari lombari
D. M intertransversari lombari
A B C
394
D
Figura 4.22. MUSCHII SPATELUI – plan V-
individualizare
A. M intertransversari posteriori laterali cervicali
B. M intertransversari toracali
C. M intertransversari lombari
D. M intertransversari lombari
A
B
395
C D
Figura 4. 23. MUSCHII SPATELUI – plan V-

individualizare
3 A. M. interspinali toracali
1
2 B. M. interspinali lombari
4 2 C-D. M. rotatori ai capului ; 1-1' m. mic drept
5 1'' posterior al capului ; 2-2' m. mare drept
posterior al capului ;3-3' m. oblic superior al
3' capului ; 4-4' m. oblic inferior al capului ;
5- m. drept lateral al capului
4'
A
B
395
C D
Figura 4. 23. MUSCHII SPATELUI – plan V-

individualizare
3 A. M. interspinali toracali
1
2 B. M. interspinali lombari
4 2 C-D. M. rotatori ai capului ; 1-1' m. mic drept
5 1'' posterior al capului ; 2-2' m. mare drept
posterior al capului ;3-3' m. oblic superior al
3' capului ; 4-4' m. oblic inferior al capului ;
5- m. drept lateral al capului
4'
MUSCHII TORACELUI
MUSCHI EXTRINSECI MUSCHI INTRINSECI

- m. vertebrohumerali (m. latissim dorsi) - m. intercostali externi (m. intercostalis
- m. costoscapulari : externi)
-m.din\at anterior (m. serratus anterior) - m. intercostali interni (m. intercostalis
- m. pectoral mic (m. pectoralis minor) interni)
396
- m. costoclaviculari - m. ridicatori ai coastelor/supracostali (m.
- m. subclaviculari (m. subclavicularis) levatores costarum)
- m. toracohumerali - m. subcostali (m. subcostales)
- m. pectoral mare (pectoralis major) - m. transvers al toracelui/triunghiularul
sternului (m. transversus thoracis)
MUSCHII TORACELUI
MUSCHI EXTRINSECI MUSCHI INTRINSECI

- m. vertebrohumerali (m. latissim dorsi) - m. intercostali externi (m. intercostalis
- m. costoscapulari : externi)
-m.din\at anterior (m. serratus anterior) - m. intercostali interni (m. intercostalis
- m. pectoral mic (m. pectoralis minor) interni)
396
- m. costoclaviculari - m. ridicatori ai coastelor/supracostali (m.

- m. subclaviculari (m. subclavicularis) levatores costarum)
- m. toracohumerali - m. subcostali (m. subcostales)
- m. pectoral mare (pectoralis major) - m. transvers al toracelui/triunghiularul
sternului (m. transversus thoracis)
3'
EXTRINSECI AI TORACELUI –
vedere de ansamblu; 1-1'm. deltoid;
2- m.coracobrahial; 3-m. pectoral
mare; 4- 4' m. dintat anterior; 5- m.
triceps (cap lung); 6- m. biceps; 7-
m. pectoral mic; 8- m. subclavicular
397
7
1
2
1'
3
4'
4
3'
EXTRINSECI AI TORACELUI –
vedere de ansamblu; 1-1'm. deltoid;
2- m.coracobrahial; 3-m. pectoral
mare; 4- 4' m. dintat anterior; 5- m.
triceps (cap lung); 6- m. biceps; 7-
m. pectoral mic; 8- m. subclavicular
8
397
7
1
2
1'
3
4'
4
7
MUSCHII EXTRINSECI AI TORACELUI
crt. muschiului
1. Muschiul - clavicula (1/3 - creasta - nerv pectoral medial anastomozat - adductor al bratului
pectoral mare interna) tuberculului mare cu nerv pectoral lateral (plex brahial - flexor al bratului
(3 fascicule) - stern (fata al humerusului C5, C6, C7, D1 - rotatie interna
anterioara) - inspiratie fortata
- cartilajul primelor
6-7
coaste
2. Muschiul - fetele anterolaterale - proces coracoid - nerv pectoral medial anastomozat - coboara umarul
pectoral mic ale coastelor 3, 4, 5 al scapulei cu nerv pectoral lateral (plex brahial - proiectia anterioara a
C5, C6, C7, D1 umarului
398
- bascularea scapulei
- inspirator
3. Muschiul - prima coasta - clavicula (fata - nerv subclavicular (plex brahial) - coboara umarul
subclavicular inferioara) - protejeaza plexul
brahial si vasele
subclaviculare
4. Muschiul dintat - fata externa a - unghiul - nerv toracic lung (plex brahial) C5, - rotatie externa a
anterior (3 primelor 8-9 coaste suprascapular C6, C7 scapulei
fascicule) - marginea - abductia umarului
mediala - inspirator
- unghiul inferior
al scapulei
MUSCHII EXTRINSECI AI TORACELUI

crt. muschiului
1. Muschiul - clavicula (1/3 - creasta - nerv pectoral medial anastomozat - adductor al bratului
pectoral mare interna) tuberculului mare cu nerv pectoral lateral (plex brahial - flexor al bratului
(3 fascicule) - stern (fata al humerusului C5, C6, C7, D1 - rotatie interna
anterioara) - inspiratie fortata
- cartilajul primelor
6-7
coaste
2. Muschiul - fetele anterolaterale - proces coracoid - nerv pectoral medial anastomozat - coboara umarul
pectoral mic ale coastelor 3, 4, 5 al scapulei cu nerv pectoral lateral (plex brahial - proiectia anterioara a
C5, C6, C7, D1 umarului
398
- bascularea scapulei
- inspirator
3. Muschiul - prima coasta - clavicula (fata - nerv subclavicular (plex brahial) - coboara umarul
subclavicular inferioara) - protejeaza plexul
brahial si vasele
subclaviculare
4. Muschiul dintat - fata externa a - unghiul - nerv toracic lung (plex brahial) C5, - rotatie externa a
anterior (3 primelor 8-9 coaste suprascapular C6, C7 scapulei
fascicule) - marginea - abductia umarului
mediala - inspirator
- unghiul inferior
al scapulei
A B C
399
D E
Figura 4. 25. MUSCII EXTRINSECI AI
TORACELUI – individualizare
A-B. M. pectoral mare (fascicul superior si

mijlociu)
C. M. pectoral mic
D. M. subscapular
E. M. din\at anterior
A B C
399
D E
Figura 4. 25. MUSCII EXTRINSECI AI
TORACELUI – individualizare
A-B. M. pectoral mare (fascicul superior si

mijlociu)
C. M. pectoral mic
D. M. subscapular
E. M. din\at anterior
MUSCHII INTRINSECI AI TORACELUI
Nr. crt. Denumirea muschiului Origine Insertie Inervatie Actiune
1 M. intercostali externi -Buza externa a - Buza externa a - n. intercostali - inspiratori
marginii coastei marginii coastei vecine
2 M. intercostali interni -Buza interna a - marginea inferioara sI - n. intercostali - expiratori
marginii coastei buza interna a coastei
supraajacente
3 M. ridicatori ai coastelor/ - n. intercostali - inspiratori
m. supracostali) - Varful proceselor
-scurti transverse C7-T11 - spatiul dintre tubercul
-lungi sI unghiul coastei
corespunzatoare
- spatiul dintre tubercul
400
sI unghiul coastei a II-a
subajacenta
4 M subcostali - Fata mediala a - Fata mediala a coastei - n. intercostali - m. rudimentari
coastei a II-a/III-a subajacenta
5 M. transvers al - Fata profunda a - Fata profunda a - ramuri ale n. - m. rudimentari
toracelui/triunghiularul plastronului plastronului sternocostal intercostali II-VI
sternului sternocostal
MUSCHII INTRINSECI AI TORACELUI

Nr. crt. Denumirea muschiului Origine Insertie Inervatie Actiune
1 M. intercostali externi -Buza externa a - Buza externa a - n. intercostali - inspiratori
marginii coastei marginii coastei vecine
2 M. intercostali interni -Buza interna a - marginea inferioara sI - n. intercostali - expiratori
marginii coastei buza interna a coastei
supraajacente
3 M. ridicatori ai coastelor/ - n. intercostali - inspiratori
m. supracostali) - Varful proceselor
-scurti transverse C7-T11 - spatiul dintre tubercul
-lungi sI unghiul coastei
corespunzatoare
- spatiul dintre tubercul
400
sI unghiul coastei a II-a

subajacenta
4 M subcostali - Fata mediala a - Fata mediala a coastei - n. intercostali - m. rudimentari
coastei a II-a/III-a subajacenta
5 M. transvers al - Fata profunda a - Fata profunda a - ramuri ale n. - m. rudimentari
toracelui/triunghiularul plastronului plastronului sternocostal intercostali II-VI
sternului sternocostal
A B
C
401
Figura 4. 26. MUSCHII INTRINSECI AI
D E
TORACELUI - INDIVIDUALIZARE
A. M. inteercostali interni
B. B. M. intercostali externi
C. M. transvers al toracelui
D. M. Ridicatori ai coastelor
E. M. subcostali
A B
C
401
Figura 4. 26. MUSCHII INTRINSECI AI

D E
TORACELUI - INDIVIDUALIZARE
A. M. inteercostali interni
B. B. M. intercostali externi
C. M. transvers al toracelui
D. M. Ridicatori ai coastelor
E. M. subcostali
MUSCHII ABDOMENULUI
MUSCHII REGIUNII ANTEROLATERALE MUSCHII REGIUNII POSTERIOARE

- m. drept abdominal (m. rectus abdominis) (LOMBOILIACE)
- m. piramidal (m. pyramidalis) - m. patratul lombelor (m. quadratus lumborum)
- m. oblic extern al abdomenului (m. obliquus externus
abdominis)
- m. oblic intern al abdomenului (m. obliquus internus
abdominis)
- m. cremaster (m. cremaster)
- m. transvers abdominal (m. transversus abdominis)
402
MUSCHII REGIUNII SUPERIOARE MUSCHII REGIUNII INFERIOARE
DIAFRAGMA (PERINEALE)
- componenta aponevrotica (centrul tendinos)
- componenta musculara: - studiati in volumul urmator
-portiune lombara
-portiune costala
-portiune sternala
MUSCHII ABDOMENULUI
MUSCHII REGIUNII ANTEROLATERALE MUSCHII REGIUNII POSTERIOARE

- m. drept abdominal (m. rectus abdominis) (LOMBOILIACE)
- m. piramidal (m. pyramidalis) - m. patratul lombelor (m. quadratus lumborum)
- m. oblic extern al abdomenului (m. obliquus externus
abdominis)
- m. oblic intern al abdomenului (m. obliquus internus
abdominis)
- m. cremaster (m. cremaster)
- m. transvers abdominal (m. transversus abdominis)
402
MUSCHII REGIUNII SUPERIOARE MUSCHII REGIUNII INFERIOARE

DIAFRAGMA (PERINEALE)
- componenta aponevrotica (centrul tendinos)
- componenta musculara: - studiati in volumul urmator
-portiune lombara
-portiune costala
-portiune sternala
1
2
6
3
403
4
5
Figura 4. 27. MUSCHII INTRINSECI AI TORACELUI SI DIAFRAGMA ; 1- m.

intercostali interni ; 2 - centrul tendinos al diafragmei; 3- m. transvers al toracelui ; 4- m.
diafragma ; 5- portiune costala a diafragmei ; 6- portiune lombara a diafragmei ; 7-
portiune sternala a diafragmei ;
1
2
6
3
7
403
4
5
Figura 4. 27. MUSCHII INTRINSECI AI TORACELUI SI DIAFRAGMA ; 1- m.

intercostali interni ; 2 - centrul tendinos al diafragmei; 3- m. transvers al toracelui ; 4- m.
diafragma ; 5- portiune costala a diafragmei ; 6- portiune lombara a diafragmei ; 7-
portiune sternala a diafragmei ;
MUSCHII ABDOMENULUI

crt. muschiului
1. Muschiul drept - cartilajul - marginea superioara a - nervi intercostali 7-12 - flexia trunchiului
abdominal coastelor 5, 6, 7 pubelui - nerv ilioinghinal - retroversia bazinului
- apendice xifoid - simfiza pubiana - nerv iliohipogastric - expiratie
2. Muschiul oblic - fata externa a - creasta iliaca (1/2 - nervi intercostali 7-12 - flexia trunchiului
extern coastelor 5-12 anterioara) - nerv ilioinghinal (contractie bilaterala)
- pube si simfiza pubiana - nerv iliohipogastric - rotatie de parte opusa
3. Muschiul oblic - cresta iliaca (2/3 - cartilajele ultimelor 6 - nervi intercostali 7-12 - flexia trunchiului
intern anterioare) coaste - nerv ilioinghinal (contractie bilaterala)
- ligament inghinal - linia alba - nerv iliohipogastric - rotatie de aceeasi parte
404
- pube
4. Muschiul transvers - procese - rebordul costal inferior - nervi intercostali 7-12 - creeaza centura
abdominal transverse lombare - creasta iliaca (3/4 - nerv ilioinghinal fiziologica a abdomenului
anterioare) - nerv iliohipogastric - expiratie
- arcada crurala
5 Muschiul piramidal - pube - linia alba - identica cu a m. drept - actiune de totalitate cu
abdominal ceilalti muschi abdominali
6. Muschiul cremaster - din m. oblic - tunica musculara a - formeaza tunica
intern sI transvers scrotului musculara a scrotului
- tubercul pubian
5. Muschiul patratul - ligamentul - procese transverse ale - nerv subcostal - ridica bazinul (contractie
lombelor iliolombar vertebrelor lombare - ramuri anterioare ale homolaterala)
- creasta iliaca - marginea inferioara a nervilor lombari I-IV - inclinatia laterala a
(1/3 interna) ultimelor coaste coloanei lombare
MUSCHII ABDOMENULUI

crt. muschiului
1. Muschiul drept - cartilajul - marginea superioara a - nervi intercostali 7-12 - flexia trunchiului
abdominal coastelor 5, 6, 7 pubelui - nerv ilioinghinal - retroversia bazinului
- apendice xifoid - simfiza pubiana - nerv iliohipogastric - expiratie
2. Muschiul oblic - fata externa a - creasta iliaca (1/2 - nervi intercostali 7-12 - flexia trunchiului
extern coastelor 5-12 anterioara) - nerv ilioinghinal (contractie bilaterala)
- pube si simfiza pubiana - nerv iliohipogastric - rotatie de parte opusa
3. Muschiul oblic - cresta iliaca (2/3 - cartilajele ultimelor 6 - nervi intercostali 7-12 - flexia trunchiului
intern anterioare) coaste - nerv ilioinghinal (contractie bilaterala)
- ligament inghinal - linia alba - nerv iliohipogastric - rotatie de aceeasi parte
404
- pube
4. Muschiul transvers - procese - rebordul costal inferior - nervi intercostali 7-12 - creeaza centura
abdominal transverse lombare - creasta iliaca (3/4 - nerv ilioinghinal fiziologica a abdomenului
anterioare) - nerv iliohipogastric - expiratie
- arcada crurala
5 Muschiul piramidal - pube - linia alba - identica cu a m. drept - actiune de totalitate cu
abdominal ceilalti muschi abdominali
6. Muschiul cremaster - din m. oblic - tunica musculara a - formeaza tunica
intern sI transvers scrotului musculara a scrotului
- tubercul pubian
5. Muschiul patratul - ligamentul - procese transverse ale - nerv subcostal - ridica bazinul (contractie
lombelor iliolombar vertebrelor lombare - ramuri anterioare ale homolaterala)
- creasta iliaca - marginea inferioara a nervilor lombari I-IV - inclinatia laterala a
(1/3 interna) ultimelor coaste coloanei lombare
5
4
11
3
6
7
2
405
8
1
9
10
14
13
12
Figura 4. 28. MUSCHII ABDOMENULUI - vedere de ansamblu ; 1- m. oblic intern ; 2- m. oblic extern ; 3- m.dintat anterior ;
4- m. pectoral mare; 5-m. pectoral mic; 6- m. intercostali externi; 7- m. intercostali interni; 8- m. transvers abdominal; 9- teaca
m. drep\i abdominali; 10- m. drep\I abdominali; 11-; 12- m. piramidal; 13- m. cremaster; 14 - canal inghinal
5
4
11
3
6
7
2
405
8
1
9
10
14
13
12
Figura 4. 28. MUSCHII ABDOMENULUI - vedere de ansamblu ; 1- m. oblic intern ; 2- m. oblic extern ; 3- m.dintat anterior ;
4- m. pectoral mare; 5-m. pectoral mic; 6- m. intercostali externi; 7- m. intercostali interni; 8- m. transvers abdominal; 9- teaca
m. drep\i abdominali; 10- m. drep\I abdominali; 11-; 12- m. piramidal; 13- m. cremaster; 14 - canal inghinal
A B C
406
D Figura 4. 29. MUSCHII
ABDOMENULUI - individualizare
A. M. drepti abdominali
B. M. oblic extern;
C. M. oblic intern;
D. M. transvers abdominal
E. M. patratul lombelor
A B C
E
406
D Figura 4. 29. MUSCHII

ABDOMENULUI - individualizare
A. M. drepti abdominali
B. M. oblic extern;
C. M. oblic intern;
D. M. transvers abdominal
E. M. patratul lombelor
A B M. cremaster; M. piramidal C
2
3
4
6
407
ABDOMENULUI 7
A. M. cremaster (individualizare) 5
B. M. piramidal (individualizare) E
D C. M. regiunii perineale; 1- piriform;
2- m. obturator intern; 3- m.
coccigian; 4- m. iliococcigian;
5- sfincter anal extern; 6- m.
pubococcigian; 7- m. levator ani
D. M. levator ani (individualizare)
E. M. coccigian (individualizare)
A B M. cremaster; M. piramidal C
2
3
4
6
407

ABDOMENULUI 7
A. M. cremaster (individualizare) 5
B. M. piramidal (individualizare) E
D C. M. regiunii perineale; 1- piriform;
2- m. obturator intern; 3- m.
coccigian; 4- m. iliococcigian;
5- sfincter anal extern; 6- m.
pubococcigian; 7- m. levator ani
D. M. levator ani (individualizare)
E. M. coccigian (individualizare)
1
408
3
4
7 5
9
6
Figura 4. 31. MUSCHII REGIUNII PERINEALE (diafragma pelvis); 1- m. coccigian; 2- m. levator ani,
ileococcigian; 3- m. levator ani, puborectalis; 4- m. transvers superficial al perineului; 5- m. transvers profund al
perineului; 6- m. ischiocavernosI; 7- m. bulbocavernosI; 8- uretra feminina; 9- vagina
2
408
4
7 5
9
6
Figura 4. 31. MUSCHII REGIUNII PERINEALE (diafragma pelvis); 1- m. coccigian; 2- m. levator ani,
ileococcigian; 3- m. levator ani, puborectalis; 4- m. transvers superficial al perineului; 5- m. transvers profund al
perineului; 6- m. ischiocavernosI; 7- m. bulbocavernosI; 8- uretra feminina; 9- vagina
1
2
3
409
5
Figura 4. 32. MUSCHII PERINEULUI; 1- m. puborectal; 2- m. pubococcigian; 3- m. oblic intern; 4- m.

coccigian; 5- m. piriform
1
2
3
4
409
Figura 4. 32. MUSCHII PERINEULUI; 1- m. puborectal; 2- m. pubococcigian; 3- m. oblic intern; 4- m.

coccigian; 5- m. piriform
MUSCHII MEMBRULUI SUPERIOR (I)
MUSCHII UMARULUI MUSCHII BRATULUI

- m. deltoid (m. deltoideus) A. Muschii regiunii anterioare
- m. supraspinos (m. supraspinatus) - m. biceps brachial ((m. biceps brachii)
- m. infraspinos (m. infraspinatus) - m. brahial (m. brachialis)
- m. rotund mic (m. teres minor) - m. coracobrahial (m. coracobrachialis)
- m. rotund mare (m. teres major) B. Muschii regiunii posterioare
- m. subscapular (m. subscapularis) - m. triceps brachial (m. triceps brachii)
410
MUSCHII ANTEBRATULUI MUSCHII ANTEBRATULUI
A. Muschii regiunii anterioare B. Muschii regiunii posterioare
- m. rotund pronator ( m. pronator teres) - m. extensor al degetelor (m. extensor digitorum)
- m. flexor radial al carpului (m. flexor carpi radialis) - m. extensor al degetului mic (m. extensor digiti-
- m. palmar lung (m. palmaris longus) minimi)
- m. . flexor ulnar al carpului (m. flexor carpi ulnaris) - m. extensor ulnar al carpului (m. extensor carpi
- m. flexor superficial al degetelor (m. flexoris ulnaris)
digitorum superficialis) - m. anconeu (m. anconeus)
- m. flexor profund al degetelor (m. flexoris digitorum - m. abductor lung al policelui (m. abductor pollicis
profundus) longus)
- m. p[trat pronator (m. pronator quadratus) - m. extensor scurt al policelui (m. extensor pollicis
brevis)
- m. extensor lung al policelui (m. extensor pollicis
longus
- m. extensor al indexului (m. extensor indicis).
MUSCHII MEMBRULUI SUPERIOR (I)
MUSCHII UMARULUI MUSCHII BRATULUI

- m. deltoid (m. deltoideus) A. Muschii regiunii anterioare
- m. supraspinos (m. supraspinatus) - m. biceps brachial ((m. biceps brachii)
- m. infraspinos (m. infraspinatus) - m. brahial (m. brachialis)
- m. rotund mic (m. teres minor) - m. coracobrahial (m. coracobrachialis)
- m. rotund mare (m. teres major) B. Muschii regiunii posterioare
- m. subscapular (m. subscapularis) - m. triceps brachial (m. triceps brachii)
410
MUSCHII ANTEBRATULUI MUSCHII ANTEBRATULUI

A. Muschii regiunii anterioare B. Muschii regiunii posterioare
- m. rotund pronator ( m. pronator teres) - m. extensor al degetelor (m. extensor digitorum)
- m. flexor radial al carpului (m. flexor carpi radialis) - m. extensor al degetului mic (m. extensor digiti-
- m. palmar lung (m. palmaris longus) minimi)
- m. . flexor ulnar al carpului (m. flexor carpi ulnaris) - m. extensor ulnar al carpului (m. extensor carpi
- m. flexor superficial al degetelor (m. flexoris ulnaris)
digitorum superficialis) - m. anconeu (m. anconeus)
- m. flexor profund al degetelor (m. flexoris digitorum - m. abductor lung al policelui (m. abductor pollicis
profundus) longus)
- m. p[trat pronator (m. pronator quadratus) - m. extensor scurt al policelui (m. extensor pollicis
brevis)
- m. extensor lung al policelui (m. extensor pollicis
longus
- m. extensor al indexului (m. extensor indicis).
MUSCHII MEMBRULUI SUPERIOR (II)
MUSCHII ANTEBRATULUI
C. Muschii regiunii laterale
- m. brahioradial (m. brahioradialis)
- m. lung extensor radial al carpului (m. extensor carpi
radialis longus)
- m. scurt extensor radial al carpului (m. extensor carpi
radialis brevis)
- m. supinator (m. supinator)
411
MUSCHII MAINII
A. Muschii eminentei tenare B. Mu]chii eminentei hipotenare
- m. scurt abductor al policelui (m. abductor policis brevis) - m. palmar scurt (m. palmaris brevis)
- m. adductor al policelui (m. adductor pollicis) - m. flexor scurt al degetului mic (m. flexor digiti minimi brevis)
- m. opozant al policelui (m. opponens pollicis) - m. abductorul degetului mic (m. abductor digiti minimi)
- m. scurt flexor al policelui (m. flexor pollicis brevis) - m. opozant al degetului mic (m. opponens digiti minimi)
C. Muschii regiunii palmare mijlocii

- m. lombricali (m. lumbricales)
- m. interoso]i (m. interossei): dorsali ]I palmari
MUSCHII MEMBRULUI SUPERIOR (II)
MUSCHII ANTEBRATULUI
C. Muschii regiunii laterale
- m. brahioradial (m. brahioradialis)
- m. lung extensor radial al carpului (m. extensor carpi
radialis longus)
- m. scurt extensor radial al carpului (m. extensor carpi
radialis brevis)
- m. supinator (m. supinator)
411
MUSCHII MAINII
A. Muschii eminentei tenare B. Mu]chii eminentei hipotenare
- m. scurt abductor al policelui (m. abductor policis brevis) - m. palmar scurt (m. palmaris brevis)
- m. adductor al policelui (m. adductor pollicis) - m. flexor scurt al degetului mic (m. flexor digiti minimi brevis)
- m. opozant al policelui (m. opponens pollicis) - m. abductorul degetului mic (m. abductor digiti minimi)
- m. scurt flexor al policelui (m. flexor pollicis brevis) - m. opozant al degetului mic (m. opponens digiti minimi)
C. Muschii regiunii palmare mijlocii

- m. lombricali (m. lumbricales)
- m. interoso]i (m. interossei): dorsali ]I palmari
Figura 4. 33.
MUSCHII
MEMBRULUI
SUPERIOR – vedere
C de
B ansamblu
A A.Vedere anterioara
1- m. pectoral mare;
1 2- m. deltoid; 3- m.
1 triceps brahial; 4- m.
brahioradial; 5- m.
2 2 lung extensor radial al
carpului; 6- m. scurt
extensor radial al
carpului; 7-7' m.
3 B 3 biceps brahial; 8- m.
412
4 7 rotund pronator; 9-
11 7 5 8 m. flexor radial al
4 4' 2' 7' 9 carpului; 10- m.
8 4 6 10
6 flexor ulnar al
12 ' 7
8 carpului; 11- m.
5 9 5 brahial; 12- m. palmar
6 10 lung
B.Vedere laterala; 1- m. coracobrahial; 2' m. deltoid; 3'- m. triceps brahial; 4'-

3 m. brahioradial; 5- m. . flexor radial al carpului; 6- m.extensor ulnar al
' carpului; 7- m. flexor ulnar al carpului; 8- m. palmar lung
C.Vedere posterioar[;1- m. deltoid; 2- m. triceps brahial; 3- m. lung extensor
radial al carpului; 4- m. scurt extensor radial al carpului; 5- m. extensor al
degetelor; 6- m. extensor ulnar al carpului; 7- m. scurt extensor radial al
carpului; 8- m. flexor nradial al carpului; 9- m. palmar lung; 10- m. flexor
ulnar al carpului
412
Figura 4. 33.
MUSCHII
MEMBRULUI
SUPERIOR – vedere
C de
B ansamblu
A A.Vedere anterioara
1- m. pectoral mare;
1 2- m. deltoid; 3- m.
1 triceps brahial; 4- m.
brahioradial; 5- m.
2 2 lung extensor radial al
carpului; 6- m. scurt
extensor radial al
carpului; 7-7' m.
3 B 3 biceps brahial; 8- m.
412
4 7 rotund pronator; 9-
11 7 5 8 m. flexor radial al
4 4' 2' 7' 9 carpului; 10- m.
8 4 6 10
6 flexor ulnar al
12 ' 7
8 carpului; 11- m.
5 9 5 brahial; 12- m. palmar
6 10 lung
B.Vedere laterala; 1- m. coracobrahial; 2' m. deltoid; 3'- m. triceps brahial; 4'-

3 m. brahioradial; 5- m. . flexor radial al carpului; 6- m.extensor ulnar al
' carpului; 7- m. flexor ulnar al carpului; 8- m. palmar lung
C.Vedere posterioar[;1- m. deltoid; 2- m. triceps brahial; 3- m. lung extensor
radial al carpului; 4- m. scurt extensor radial al carpului; 5- m. extensor al
degetelor; 6- m. extensor ulnar al carpului; 7- m. scurt extensor radial al
carpului; 8- m. flexor nradial al carpului; 9- m. palmar lung; 10- m. flexor
ulnar al carpului
412
MUSCHII UMARULUI (I)
Muschi scapulo-humerali
Nr. MuSchiul Insertia Actiune Inervatia

crt Proximala Distala principala
1. Dintatul anterior fata posterioara a scapulei; fata externa a fixeaza scapula pe n. toracic lung
unghiul superior; coastelor 1-10 torace;
marginea mediala; rotatie laterala
unghiul inferior;
2. Subclavicular I coasta clavicula (fata coboara umarul n. subclavicular
inferioara);
3. Pectoral mic coastele 3,4,5 proces coracoid; coboara umarul ; n. pectorali medial Si lateral
fata anterolaterala bascularea scapulei
413
4. Sternocleido- clavicula; mastoida ridica umarul n. accesor
mastoidian stern
5. Ridicator al procese transverse unghiul superior al ridica umarul; rotatia n. ridicator al scapulei Si
scapulei C1-C5 scapulei scapulei dorsal al scapulei
6. Trapez linia nuchala superioara; clavicula (lat); ridica/coboara n.accesor
protuberanta occipitala acromion umarul; ramuri din plexul cervical
externa; spina scapulei; mentine umarul
ligament nuchal ; procese
spinoase C7-T12
Observatie. AceSti muSchi nu apartin propriu-zis regiunii topografice a umarului, dar au rol functional, mobilizand ansamblul osteoarticular al umarului
MUSCHII UMARULUI (I)

Muschi scapulo-humerali
Nr. MuSchiul Insertia Actiune Inervatia

1. Dintatul anterior fataposterioara a scapulei; fata externa a fixeaza scapula pe n. toracic lung
unghiul superior; coastelor 1-10 torace;
marginea mediala; rotatie laterala
unghiul inferior;
2. Subclavicular I coasta clavicula (fata coboara umarul n. subclavicular
inferioara);
3. Pectoral mic coastele 3,4,5 proces coracoid; coboara umarul ; n. pectorali medial Si lateral
fata anterolaterala bascularea scapulei
413
4. Sternocleido- clavicula; mastoida ridica umarul n. accesor

mastoidian stern
5. Ridicator al procese transverse unghiul superior al ridica umarul; rotatia n. ridicator al scapulei Si
scapulei C1-C5 scapulei scapulei dorsal al scapulei
6. Trapez linia nuchala superioara; clavicula (lat); ridica/coboara n.accesor
protuberanta occipitala acromion umarul; ramuri din plexul cervical
externa; spina scapulei; mentine umarul
ligament nuchal ; procese
spinoase C7-T12
Observatie. AceSti muSchi nu apartin propriu-zis regiunii topografice a umarului, dar au rol functional, mobilizand ansamblul osteoarticular al umarului
MUSCHII UMARULUI (II)
Nr Insertia Actiune Inervatia
MuSchiul
1. Subscapular fosa subscapulara tubercul mic rotatie interna a bratului n. subscapular
2. Supraspinos fosa supraspinoasa 2/3 int. tubercul mare ; capsula articulara abductia bratului; n. suprascapular
a umarului mentine capul humeral C 4,5,6
in cavitatea glenoidala
3. Infraspinos fosa infraspi-noasa tubercul mare rotatie externa a bratului n. supra-scapular
4. Rotund mic marginea laterala a scapulei tubercul mare rotatie externa a bratului n. rotund mic (din n.
axilar)
(1-4) = coiful o tendoanele lor adera la capsula Si au un rol important de ligamente active ale articulatiei
rotatorilor
5. Coracobra- proces coracoid humerus -fata med. 1/3 mijl. adductie anteproiectie n. musculo cutanat
hial
414
6. Biceps proces coracoid (cap scurt) tuberozitatea radiusului flexia Si n. musculo cutanat
brahial tubercul supra-glenoidal (cap supinatia antebratului.
lung) abductia/ad-ductia
bratului
7. Pectoral mare clavicula (medial) tubercul mare adductia bratului n. pectoral medial Si
stern (fata anterioara) lateral
teaca m. drepti abdominali
8. Dorsal mare ultimele 3-4 coaste Sant intertubercular. adductie n. toracodorsal
procese spinoase T6-T12 rotatie interna a bratului
procese spinoase L
creasta sacrala mediala.
9. Rotund mare marginea laterala a scapulei tubercul mic humeral adductie n. toracodorsal
unghi inferior rotatie interna a bratului
(a pune mainile la spate)
10. Deltoid clavicula (1/3 laterala) tuberozitatea deltoidiana a abductia brat (pana la n. axilar
acromion humerusului orizontala)
spina scapulei.
MUSCHII UMARULUI (II)

Nr Insertia Actiune Inervatia
MuSchiul
1. Subscapular fosa subscapulara tubercul mic rotatie interna a bratului n. subscapular
2. Supraspinos fosa supraspinoasa 2/3 int. tubercul mare ; capsula articulara abductia bratului; n. suprascapular
a umarului mentine capul humeral C 4,5,6
in cavitatea glenoidala
3. Infraspinos fosa infraspi-noasa tubercul mare rotatie externa a bratului n. supra-scapular
4. Rotund mic marginea laterala a scapulei tubercul mare rotatie externa a bratului n. rotund mic (din n.
axilar)
(1-4) = coiful o tendoanele lor adera la capsula Si au un rol important de ligamente active ale articulatiei
rotatorilor
5. Coracobra- proces coracoid humerus -fata med. 1/3 mijl. adductie anteproiectie n. musculo cutanat
hial
414
6. Biceps proces coracoid (cap scurt) tuberozitatea radiusului flexia Si n. musculo cutanat
brahial tubercul supra-glenoidal (cap supinatia antebratului.
lung) abductia/ad-ductia
bratului
7. Pectoral mare clavicula (medial) tubercul mare adductia bratului n. pectoral medial Si
stern (fata anterioara) lateral
teaca m. drepti abdominali
8. Dorsal mare ultimele 3-4 coaste Sant intertubercular. adductie n. toracodorsal
procese spinoase T6-T12 rotatie interna a bratului
procese spinoase L
creasta sacrala mediala.
9. Rotund mare marginea laterala a scapulei tubercul mic humeral adductie n. toracodorsal
unghi inferior rotatie interna a bratului
(a pune mainile la spate)
10. Deltoid clavicula (1/3 laterala) tuberozitatea deltoidiana a abductia brat (pana la n. axilar
acromion humerusului orizontala)
spina scapulei.
B
8
C
415
Figura 4. 34 . MUSCHII
UMARULUI
3 A. Vedere de ansamblu; 1-3 m.
4 deltoid; 2- m. infraspinos; 4- m.
rotund mare ; 5- triceps brahial (cap
lateral) ; 6- triceps brahial (cap
5 lung) ; 7- m. supraspinos; 8- m.
rotund mic;
B. M. deltoid (individualizare) -
6 fascicul
C. M. deltoid (individualizare) -
fascicul
8
C
415
Figura 4. 34 . MUSCHII
UMARULUI
3 A. Vedere de ansamblu; 1-3 m.
4 deltoid; 2- m. infraspinos; 4- m.
rotund mare ; 5- triceps brahial (cap
lateral) ; 6- triceps brahial (cap
5 lung) ; 7- m. supraspinos; 8- m.
rotund mic;
B. M. deltoid (individualizare) -
6 fascicul
C. M. deltoid (individualizare) -
fascicul
A B C
1
416
Figura. 4. 35. MUSCHII SCAPULARI
D E
A. Vedere de ansamblu ;
1- m. supraspinos; 2- m. infraspinos
3- m. rotund mic
B. M. subscapular
C. M. rotund mic
D. M. rotund mare
E. M. supra spinos
A B C
1
416
Figura. 4. 35. MUSCHII SCAPULARI

D E
A. Vedere de ansamblu ;
1- m. supraspinos; 2- m. infraspinos
3- m. rotund mic
B. M. subscapular
C. M. rotund mic
D. M. rotund mare
E. M. supra spinos
MUSCHII BRATULUI
Nr MuSchiul Insertia Actiune Inervatia

1. Biceps cap lung - tubercul supraglenoidal; tuberozitate radius flexia antebratului pe n.
brahial cap scurt - proces coracoid brat musculocutanat
(completa cu
antebratul in supinatie)
supinator al
antebratului
2. Coraco- proces coracoid fata mediala adductor brat n.
brahial humerus (portiunea anteproiectie brat musculocutanat
417
mijlocie)
3. Brahial humerus (fete laterala Si mediala) ulna (baza proces flexor antebrat pe n.
coronoid) brat (cel mai puternic) musculocutanat
(rar din n. radial)
4. Triceps cap lung - tubercul infraglenoidal; olecran extensia antebratului n. radial
brahial cap lateral - humerus (fata extensor/
posterioara deasupra Santului adductor al bratului
nervului radial) (cap lung
cap medial - humerus (fata
posterioara sub Santul n. radial
MUSCHII BRATULUI
Nr MuSchiul Insertia Actiune Inervatia

1. Biceps cap lung - tubercul supraglenoidal; tuberozitate radius flexia antebratului pe n.
brahial cap scurt - proces coracoid brat musculocutanat
(completa cu
antebratul in supinatie)
supinator al
antebratului
2. Coraco- proces coracoid fata mediala adductor brat n.
brahial humerus (portiunea anteproiectie brat musculocutanat
417
mijlocie)
3. Brahial humerus (fete laterala Si mediala) ulna (baza proces flexor antebrat pe n.
coronoid) brat (cel mai puternic) musculocutanat
(rar din n. radial)
4. Triceps cap lung - tubercul infraglenoidal; olecran extensia antebratului n. radial
brahial cap lateral - humerus (fata extensor/
posterioara deasupra Santului adductor al bratului
nervului radial) (cap lung
cap medial - humerus (fata
posterioara sub Santul n. radial
1
8
1 9
10
2
3
4
2
5
6 3
4
10 11
7
418
5
11 12 6
13
12 7
14
8
13
9
Figura 4. 36. MUSCHII BRATULUI SI ANTEBRATULUI vedere de ansamblu ; A. Vedere anterioar[a;1- m. subscapular; 2- m.
rotund mare; 3- m. coracobrahial; 4-5 m. triceps brahial; 6- m. brahial; 7- m. flexor superficial al degetelor; 8- os pisiform; 9- m.
abductor al degetului mic; 10- m. brahioradial; 11- m. flexor superficial al degetelor; 12- m. flexor lung al degetelor; 13- m. abductor
scurt al policelui.
B. Vedere posterioara; 1- m. supraspinos; 2- m. triceps brahial; 3- m. brahioradial; 4- m. lung extensor radial al carpului; 5- m.
supinator; 6- m. scurt extensor radial al carpului; 7- m. scurt extensor al policelui; 8- m. infraspinos ; 9- m. rotund mic ; 10- m. rotund
mare ; 11- m. anconeu; 12- m. lung abductor al policelui; 13- m. lung extensor al policelui; 14- m. extensor al indexului
1
8
1 9
10
2
3
4
2
5
6 3
4
10 11
7
418
5
11 12 6
13
12 7
14
8
13
9
Figura 4. 36. MUSCHII BRATULUI SI ANTEBRATULUI vedere de ansamblu ; A. Vedere anterioar[a;1- m. subscapular; 2- m.
rotund mare; 3- m. coracobrahial; 4-5 m. triceps brahial; 6- m. brahial; 7- m. flexor superficial al degetelor; 8- os pisiform; 9- m.
abductor al degetului mic; 10- m. brahioradial; 11- m. flexor superficial al degetelor; 12- m. flexor lung al degetelor; 13- m. abductor
scurt al policelui.
B. Vedere posterioara; 1- m. supraspinos; 2- m. triceps brahial; 3- m. brahioradial; 4- m. lung extensor radial al carpului; 5- m.
supinator; 6- m. scurt extensor radial al carpului; 7- m. scurt extensor al policelui; 8- m. infraspinos ; 9- m. rotund mic ; 10- m. rotund
mare ; 11- m. anconeu; 12- m. lung abductor al policelui; 13- m. lung extensor al policelui; 14- m. extensor al indexului
C
B
A
419
Figura 4. 37. MU}CHII BRATULUI –
D
E individualizare
A. M. triceps
B. M. regiunii anterioare a bra\ului; 1-
m. biceps brahial; 2- m. brahial
C. M. . coracobrahial
D. M. biceps brahial
E. M. brahial
C
B
A
419 2
Figura 4. 37. MU}CHII BRATULUI –

D
E individualizare
A. M. triceps
B. M. regiunii anterioare a bra\ului; 1-
m. biceps brahial; 2- m. brahial
C. M. . coracobrahial
D. M. biceps brahial
E. M. brahial
MUSCHII ANTEBRATULUI – REGIUNEA ANTERIOARA
Nr. Denumirea muSchiului Origine Insertie Inervatie Actiune
crt.
1. Rotund pronator - epicondil medial - 1/3 medie a fetei - nerv median (C6, C7) - pronator mai ales in miScarea
- proces coronoid externe cu rezistenta sau viteza
2. Flexor radial al carpului - epicondil medial - baza metacarpian III - nerv median (C6, C7) - flexor al mainii
(marele palmar)
3. Palmar lung - epicondil medial - aponevroza palmara - nerv median - flexor al mainii
4. Flexor ulnar al carpului - epicondil medial - pisiformul - nerv cubital (C8, D1) - flexor al mainii
(cubital anterior) - olecran - osul cu carlig Si baza
metacarpianului V
5. Flexor superficial al - epicondil medial - fata latero-mijlocie a - nerv median (C7, C8, - flexorul falangei II
degetelor (Flexor - proces coronoid falangelor II D1) - flexorul falangei I
comun superficial) - flexorul manii
6. Flexor profund al - ulna - 2/3 superioare ale - baza ultimelor - nerv median (degetele - flexorul falangei III
420
degetelor (Flexor fetei mediale falange (degetele II-V) II, III) - flexorul falangei II
comun profund) - membrana interosoasa - nerv cubital (degetele - flexorul manii
IV, V)
7. Flexor lung al policelui - fata anterioara a - baza falangei II a - nerv median (C8, D1)) - flexor al falangelor I,II ale
radiusului policelui policelui
- membrana interosoasa
8. Patrat pronator - ulna - fata anterioara - radius - fata - nerv median (C7, C8, - pronator (principal)
(inferior) anterioara (inferioara) D1))
MUSCHII ANTEBRATULUI – REGIUNEA ANTERIOARA

crt.
1. Rotund pronator - epicondil medial - 1/3 medie a fetei - nerv median (C6, C7) - pronator mai ales in miScarea
- proces coronoid externe cu rezistenta sau viteza
2. Flexor radial al carpului - epicondil medial - baza metacarpian III - nerv median (C6, C7) - flexor al mainii
(marele palmar)
3. Palmar lung - epicondil medial - aponevroza palmara - nerv median - flexor al mainii
4. Flexor ulnar al carpului - epicondil medial - pisiformul - nerv cubital (C8, D1) - flexor al mainii
(cubital anterior) - olecran - osul cu carlig Si baza
metacarpianului V
5. Flexor superficial al - epicondil medial - fata latero-mijlocie a - nerv median (C7, C8, - flexorul falangei II
degetelor (Flexor - proces coronoid falangelor II D1) - flexorul falangei I
comun superficial) - flexorul manii
6. Flexor profund al - ulna - 2/3 superioare ale - baza ultimelor - nerv median (degetele - flexorul falangei III
420
degetelor (Flexor fetei mediale falange (degetele II-V) II, III) - flexorul falangei II
comun profund) - membrana interosoasa - nerv cubital (degetele - flexorul manii
IV, V)
7. Flexor lung al policelui - fata anterioara a - baza falangei II a - nerv median (C8, D1)) - flexor al falangelor I,II ale
radiusului policelui policelui
8. Patrat pronator - ulna - fata anterioara - radius - fata - nerv median (C7, C8, - pronator (principal)
(inferior) anterioara (inferioara) D1))
A B
1
4
7 2
2
8 3
9 Figura 4. 38. MUSCHII

3 ANTEBRATULUI
4 A.Vedere anterioara de ansamblu; 1-
421
10 5 m. brahial; 2- originea comun[ a
flexorilor anteriori ; 3- m. flexor ulnar
6 al carpului ; 4- m. flexor lung al
policelui ; 5-6 m. flexor profund al
degetelor ; 7- m. brahioradial; 8- m.
supinator ; 9- m. lung extensor radial
al carpului; 10- m. flexor lung al
11 policelui; 11- m. p[trat pronator
B. Mu]chii regiunii anterioare- plan I
1- m. flexor radial al carpului; 2- m.
palmar lung ; 3- m. flexor superficial
al degetelor ; 4- m. flexor ulnar al
carpului
A B
1
4
7 2
2
8 3
9 Figura 4. 38. MUSCHII

3 ANTEBRATULUI
4 A.Vedere anterioara de ansamblu; 1-
421
10 5 m. brahial; 2- originea comun[ a

flexorilor anteriori ; 3- m. flexor ulnar
6 al carpului ; 4- m. flexor lung al
policelui ; 5-6 m. flexor profund al
degetelor ; 7- m. brahioradial; 8- m.
supinator ; 9- m. lung extensor radial
al carpului; 10- m. flexor lung al
11 policelui; 11- m. p[trat pronator
B. Mu]chii regiunii anterioare- plan I
1- m. flexor radial al carpului; 2- m.
palmar lung ; 3- m. flexor superficial
al degetelor ; 4- m. flexor ulnar al
carpului
B
A
Figura 4. 39 MUSCHII
1
ANTEBRATULUI - regiunea
422
anterioara
3 A. 1- m. flexor lung al policelui; 2- m.
flexor profund al degetelor ; 3- m.
p[trat pronator
B. M. palmar lung
B
A
Figura 4. 39 MUSCHII
1
ANTEBRATULUI - regiunea
422
anterioara
3 A. 1- m. flexor lung al policelui; 2- m.
flexor profund al degetelor ; 3- m.
p[trat pronator
B. M. palmar lung
A B C
423
Figura 4. 40 MUSCHII ANTEBRATULUI - regiunea
anterioara
A-B. M. rotund pronator
C. M. flexor radial al carpului
A B C
423
Figura 4. 40 MUSCHII ANTEBRATULUI - regiunea

anterioara
A-B. M. rotund pronator
C. M. flexor radial al carpului
C
A B
424
Figura 4. 41. MUSCHII ANTEBRATULUI - regiunea anterioara
A-B M. flexor ulnar al carpului
C. M. flexor superficial al degetelor (II)
C
A B
424

A-B M. flexor ulnar al carpului
C. M. flexor superficial al degetelor (II)
A B C
425
A. M. flexor profund al degetelor
B. M. flexor lung al policelui
C. M. patrat pronator
A B C
425

A. M. flexor profund al degetelor
B. M. flexor lung al policelui
C. M. patrat pronator
MUSCHII ANTEBRATULUI –REGIUNEA LATERALA
crt. muSchiului
Brahioradial - 1/3 inferioara a humerusului - stiloida radiala - nerv radial (C5, - flexor al antebratului (in
(lungul supinator) C7) semipronatie Si pronatie, in miScarea
cu rezistenta)
- pronosupinator pana la semisupinatie
Si in miScarea cu rezistenta
Lungul extensor - 1/3 inferioara a crestei - fata posterioara a - nerv radial (C6, - extensia mainii
radial al carpului supraepicondiliene humerale bazei metacarpianului C7)
II
Scurt extensor - epicondil lateral - fata posterioara a - nerv radial (C6, - extensia mainii
radial al carpului bazei metacarpianului C7)
426
III
Supinator - epicondilul lateral - radius - fata postero- - nerv radial (C6, - supinator al antebratului
- ulna externa a diafizei C7)
MUSCHII ANTEBRATULUI –REGIUNEA LATERALA

crt. muSchiului
Brahioradial - 1/3 inferioara a humerusului - stiloida radiala - nerv radial (C5, - flexor al antebratului (in
(lungul supinator) C7) semipronatie Si pronatie, in miScarea
cu rezistenta)
- pronosupinator pana la semisupinatie
Si in miScarea cu rezistenta
Lungul extensor - 1/3 inferioara a crestei - fata posterioara a - nerv radial (C6, - extensia mainii
radial al carpului supraepicondiliene humerale bazei metacarpianului C7)
II
Scurt extensor - epicondil lateral - fata posterioara a - nerv radial (C6, - extensia mainii
radial al carpului bazei metacarpianului C7)
426
III
Supinator - epicondilul lateral - radius - fata postero- - nerv radial (C6, - supinator al antebratului
- ulna externa a diafizei C7)
B C
A
1
2
427
Figura 4. 43. MU}CHII ANTEBRA|U.LUI - regiunea laterala
A. M. supinator ; B.1- m. brahioradial ;2- m. lung extensor radial al carpului ; 3-
m. scurt extensor radial al carpului;
C. M. scurt extensor radial al carpului
B C
A
1
2
3
427
Figura 4. 43. MU}CHII ANTEBRA|U.LUI - regiunea laterala

A. M. supinator ; B.1- m. brahioradial ;2- m. lung extensor radial al carpului ; 3-
m. scurt extensor radial al carpului;
C. M. scurt extensor radial al carpului
MUSCHII ANTEBRATULUI - REGIUNEA POSTERIOARA
crt.
1 Extensorul degetelor - epicondilul lateral - baza falangelor II, III - nerv radial (C6, C7, C8) - extensor al falangei I
- ligamentul lateral ale
MCE
2 Extensorul degetului - epicondilul lateral - ultimele falange ale - nerv radial (C6, C7) - extensor al degetului mic
mic degetului mic - extensor al mainii
3 Extensor ulnar al - epicondilul lateral - baza metacarpianului - nerv radial (C6, C7) - extensor al mainii
carpului - marginea postero- V - adductor al mainii
superioara a ulnei
4 Anconeul - epicondilul lateral - ulna - fata - nerv radial (C6, C7) - extensor al antebratului
posterioara
5 Lung abductor al - fata posterioara a - baza metacarpului I - nerv radial (C6, C7) - abductor al metacarpului I
428
policelui radiusului Si ulnei - flexor al metacarpului I
6 Scurt extensor al - fata posterioara a - fata dorsala a primei - nerv radial (C6, C7, - extensor al falangei I si al
policelui radiusului si ulnei falange a policelui C8) metacarpianului
7 Lung extensor al - 1/3 medie a fetei - baza falangei distale - nerv radial (C6, C7, - extensor al intregii raze I
policelui posterioare a ulnei a policelui C8) (falange, metacarpiene)
8 Extensorul indexului - fata posterioara a ulnei - ultimele falange ale - nerv radial (nerv - extenso r al indexului
- membrana interosoasa indexului interosos posterior) - extensia mainii
MUSCHII ANTEBRATULUI - REGIUNEA POSTERIOARA

crt.
1 Extensorul degetelor - epicondilul lateral - baza falangelor II, III - nerv radial (C6, C7, C8) - extensor al falangei I
- ligamentul lateral ale
MCE
2 Extensorul degetului - epicondilul lateral - ultimele falange ale - nerv radial (C6, C7) - extensor al degetului mic
mic degetului mic - extensor al mainii
3 Extensor ulnar al - epicondilul lateral - baza metacarpianului - nerv radial (C6, C7) - extensor al mainii
carpului - marginea postero- V - adductor al mainii
superioara a ulnei
4 Anconeul - epicondilul lateral - ulna - fata - nerv radial (C6, C7) - extensor al antebratului
posterioara
5 Lung abductor al - fata posterioara a - baza metacarpului I - nerv radial (C6, C7) - abductor al metacarpului I
428
policelui radiusului Si ulnei - flexor al metacarpului I

6 Scurt extensor al - fata posterioara a - fata dorsala a primei - nerv radial (C6, C7, - extensor al falangei I si al
policelui radiusului si ulnei falange a policelui C8) metacarpianului
7 Lung extensor al - 1/3 medie a fetei - baza falangei distale - nerv radial (C6, C7, - extensor al intregii raze I
policelui posterioare a ulnei a policelui C8) (falange, metacarpiene)
8 Extensorul indexului - fata posterioara a ulnei - ultimele falange ale - nerv radial (nerv - extenso r al indexului
- membrana interosoasa indexului interosos posterior) - extensia mainii
A B C
3
4
5
429
Figura 4. 44. MUSCHII ANTEBRATULUI
A. Mu]chii regiunii posterioare, plan superficial- vedere de ansamblu;
1- m. supinator; 2- m. abductor lung al policelui; 3- m. extensor
scurt al policelui; 4- m. extensor al indexului; 5- m. extensor lung al
policelui
B. M. extensor al degetelor (individualizare)
C. M. extensor al degetului mic (individualizare)
A B C
3
4
5
429
Figura 4. 44. MUSCHII ANTEBRATULUI

A. Mu]chii regiunii posterioare, plan superficial- vedere de ansamblu;
1- m. supinator; 2- m. abductor lung al policelui; 3- m. extensor
scurt al policelui; 4- m. extensor al indexului; 5- m. extensor lung al
policelui
B. M. extensor al degetelor (individualizare)
C. M. extensor al degetului mic (individualizare)
B C
A
430
Figura 4. 45. MUSCHII ANTEBRATULUI – regiunea posterioara
A. M. extensor ulnar al carpului
B. M. Anconeu
C. M. extensor al indexului (profund)
B C
A
430
Figura 4. 45. MUSCHII ANTEBRATULUI – regiunea posterioara

A. M. extensor ulnar al carpului
B. M. Anconeu
C. M. extensor al indexului (profund)
B
A C
431
Figura 4.46. MUSCHII ANTEBRATULUI – regiunea posterioara
A. M. extensor lung al policelui
B. M. abductor lung al policelui
C. M. extensor scurt al policelui
B
A C
431
Figura 4.46. MUSCHII ANTEBRATULUI – regiunea posterioara

A. M. extensor lung al policelui
B. M. abductor lung al policelui
C. M. extensor scurt al policelui
MUSCHII MAINII – MUSCHII EMINENTEI TENARE
crt muSchiului
.
1. Scurt abductor al - tubercul scafoid - baza falangei I a policelui - nerv median (C6, - abductor al
policelui - ligamentul inelar anterior al - expensiunea extensorului C7) metacarpianului I
carpului policelui - flexor al metacarpianului I
- extensor al falangei distale
a policelui
2. Opozantul policelui - tubercul scafoid - primul metacarpian - nerv median (C6, - opozitia olicelui=adductie
- ligamentul inelar anterior C7) Si flexie +adductie Si
rotatiametacarpianului I
3. Scurt flexor al - ligament anterior - baza falangei I pe fetele - nerv median - flexor al falangei I Si al
432
policelui - tuberculul trapexului laterale pentru fasciculul metacarpianului I
- primul metacarpian extern - adductia policelui
- trapezoidul, os capitat - nerv ulnar pentru - opozitia policelui
fasciculul intern
4. Adductorul policelui - fata palmara a - baza falangei I, fata palmara - nerv ulnar (C8, D1) - adductor al policelui
metacarpianului III - flexor al policelui
- trapezoid
- ligamentul interosos al
carpului
MUSCHII MAINII – MUSCHII EMINENTEI TENARE

crt muSchiului
.
1. Scurt abductor al - tubercul scafoid - baza falangei I a policelui - nerv median (C6, - abductor al
policelui - ligamentul inelar anterior al - expensiunea extensorului C7) metacarpianului I
carpului policelui - flexor al metacarpianului I
- extensor al falangei distale
a policelui
2. Opozantul policelui - tubercul scafoid - primul metacarpian - nerv median (C6, - opozitia olicelui=adductie
- ligamentul inelar anterior C7) Si flexie +adductie Si
rotatiametacarpianului I
3. Scurt flexor al - ligament anterior - baza falangei I pe fetele - nerv median - flexor al falangei I Si al
432
policelui - tuberculul trapexului laterale pentru fasciculul metacarpianului I

- primul metacarpian extern - adductia policelui
- trapezoidul, os capitat - nerv ulnar pentru - opozitia policelui
fasciculul intern
4. Adductorul policelui - fata palmara a - baza falangei I, fata palmara - nerv ulnar (C8, D1) - adductor al policelui
metacarpianului III - flexor al policelui
- trapezoid
- ligamentul interosos al
carpului
A B
9
5 10
4 11
9
12
433
8
7 1
6 2
Figura 4. 47. MUSCHII MAINII - fata palmara

A. Vedere de ansamblu; 1- m. abductor scurt al policelui ; 2- opozantul policelui ; 3- flexor scurt al policelui ; 4- m.
interoso]i ; 5- m. lombricali ; 6- abductorul degetului mic ; 7- flexor scurt al degetului mic ; 8- opozantul degetului
mic ; 9- m. flexor scurt al policelui
B. Mu]chii eminen\ei tenare - vedere de ansamblu ; 9- m. abductor scurt al policelui ; 10- m. opozant al policelui ;
11- m. flexor scurt al policelui ; 12- m. adductor al policelui
A B
9
5 10
4 11
9
12
433
8
7 1
6 2
Figura 4. 47. MUSCHII MAINII - fata palmara

A. Vedere de ansamblu; 1- m. abductor scurt al policelui ; 2- opozantul policelui ; 3- flexor scurt al policelui ; 4- m.
interoso]i ; 5- m. lombricali ; 6- abductorul degetului mic ; 7- flexor scurt al degetului mic ; 8- opozantul degetului
mic ; 9- m. flexor scurt al policelui
B. Mu]chii eminen\ei tenare - vedere de ansamblu ; 9- m. abductor scurt al policelui ; 10- m. opozant al policelui ;
11- m. flexor scurt al policelui ; 12- m. adductor al policelui
A B C
434
E
D Figura 4. 48. MUSCHII MAINII – eminenta
tenara- individualizare
A. M. abductor scurt al policelui;
B. M. flexor scurt al policelui ;
C. M. opozant al policelui ;
D-E. M. Adductor al policelui
A B C
434
E
D Figura 4. 48. MUSCHII MAINII – eminenta
tenara- individualizare
A. M. abductor scurt al policelui;
B. M. flexor scurt al policelui ;
C. M. opozant al policelui ;
D-E. M. Adductor al policelui
1
2
3
4
5
10 Figura 4. 49. A. MUSCHII MAINII - fata palmara-

9 individualizare;
435
1- teaca comunaa tendoanelor m. flexori; 2- teaca
8 sinovialaa tend. m. flexor lung al policelui; 3- teaca
11
7 sinovialaa tend. m. flexor radial al carpului; 4- tendonul
m. flexor ulnar al carpului; 5- tendonul m. palmar lung; 6-
6 m. abductor al degetului mic; 7- m. flexor scurt al
12
degetului mic; 8- m. opozant al degetului mic; 9- m.
lombricali; 10- m. adductor al policelui; 11- m. flexor
scurt al policelui; 12- m. abductor scurt al policelui
B. Unghia; 1- margine libera; 2- corp; 3- lunula; 4-
cuticula; 5- radacina
4 1 5 2 3
1
2
3
4
5
10 Figura 4. 49. A. MUSCHII MAINII - fata palmara-

9 individualizare;
435
1- teaca comunaa tendoanelor m. flexori; 2- teaca

8 sinovialaa tend. m. flexor lung al policelui; 3- teaca
11
7 sinovialaa tend. m. flexor radial al carpului; 4- tendonul
m. flexor ulnar al carpului; 5- tendonul m. palmar lung; 6-
6 m. abductor al degetului mic; 7- m. flexor scurt al
12
degetului mic; 8- m. opozant al degetului mic; 9- m.
lombricali; 10- m. adductor al policelui; 11- m. flexor
scurt al policelui; 12- m. abductor scurt al policelui
B. Unghia; 1- margine libera; 2- corp; 3- lunula; 4-
cuticula; 5- radacina
4 1 5 2 3
MUSCHII MAINII – MUSCHII EMINENTEI HIPOTENARE
crt. muSchiului
5. Palmar scurt - fata profunda a pielii - aponevroza palmara - nerv ulnar - increteSte pielea regiunii
regiunii - protejeaza artera ulnara
6. Flexor scurt al - osul cu carlig - tendonului abductorului - nerv ulnar (C8) - flexor al degetului I
degetului mic - expansiunea flexorilor degetului V - abductor al degetului V
comuni
7. Abductorul degetului - pisiform - baza falangei I a degetului V - nerv ulnar (C8) - abductor al degetului V
mic - tendonul flexorului ulnar al - expansiunea extensorului - flexor al degetului V
carpului propriu al degetului V
436
8. Opozantul degetului - osul cu carlig - metacarpianul V pe fata - nerv ulnar (C8) - opozitia degetului V
mic - expansiunea flexorilor cubitala
comuni
MUSCHII MAINII – MUSCHII EMINENTEI HIPOTENARE

crt. muSchiului
5. Palmar scurt - fata profunda a pielii - aponevroza palmara - nerv ulnar - increteSte pielea regiunii
regiunii - protejeaza artera ulnara
6. Flexor scurt al - osul cu carlig - tendonului abductorului - nerv ulnar (C8) - flexor al degetului I
degetului mic - expansiunea flexorilor degetului V - abductor al degetului V
comuni
7. Abductorul degetului - pisiform - baza falangei I a degetului V - nerv ulnar (C8) - abductor al degetului V
mic - tendonul flexorului ulnar al - expansiunea extensorului - flexor al degetului V
carpului propriu al degetului V
436
8. Opozantul degetului - osul cu carlig - metacarpianul V pe fata - nerv ulnar (C8) - opozitia degetului V
mic - expansiunea flexorilor cubitala
comuni
B
A C
1
2
3
437
Figura 4. 50. MUSCHII MAINII - eminenta hipotenara
A. Vedere de ansamblu; 1- m. palmar scurt; 2- - m.
D abductor al degetului mic; 3- m. flexor scurt al
degetului mic;
B. M. palmar scurt
C. M. flexor scurt al degetului mic;
D. M. opozant al degetului mic
B
A C
1
2
3
437
Figura 4. 50. MUSCHII MAINII - eminenta hipotenara

A. Vedere de ansamblu; 1- m. palmar scurt; 2- - m.
D abductor al degetului mic; 3- m. flexor scurt al
degetului mic;
B. M. palmar scurt
C. M. flexor scurt al degetului mic;
D. M. opozant al degetului mic
MUSCHII MAINII –REGIUNEA PALMARA MIJLOCIE
crt. muSchiului
9. MuSchii interosoSi - marginile adiacente a 2 - baza falangelor - nerv ulnar (C8, D1) - flexori ai falangei I
- dorsali (4 muSchi) metacarpiene vecine (dorsalii) - extensori ai falangei II
- palmari (3 muSchi) - fata anterioara a cand falanga I e in flexie
metacarpienilor II, IV, V - abductori ai degetelor
(palmarii) (dorsalii)
- adductori ai degetelor
(palmarii)
- translare anterioara
10. MuSchii lombricali - pe tendonul flexorului - pe tendonul extensorului - nerv ulnar (C8) - flexori ai falangei I
438
(4 muSchi) comun; lombricalii I Si II pe comun pentru lombricalii (numai cand falanga II sau
tendonul indexului Si III-IV III sunt extinse)
mediusului; III pe medius Si - nerv median (C6, - adductori - abductori ai
inelar; IV pe auricular Si C7) pentru primei falange
inelar lombricalii I-II
MUSCHII MAINII –REGIUNEA PALMARA MIJLOCIE

crt. muSchiului
9. MuSchii interosoSi - marginile adiacente a 2 - baza falangelor - nerv ulnar (C8, D1) - flexori ai falangei I
- dorsali (4 muSchi) metacarpiene vecine (dorsalii) - extensori ai falangei II
- palmari (3 muSchi) - fata anterioara a cand falanga I e in flexie
metacarpienilor II, IV, V - abductori ai degetelor
(palmarii) (dorsalii)
- adductori ai degetelor
(palmarii)
- translare anterioara
10. MuSchii lombricali - pe tendonul flexorului - pe tendonul extensorului - nerv ulnar (C8) - flexori ai falangei I
438
(4 muSchi) comun; lombricalii I Si II pe comun pentru lombricalii (numai cand falanga II sau
tendonul indexului Si III-IV III sunt extinse)
mediusului; III pe medius Si - nerv median (C6, - adductori - abductori ai
inelar; IV pe auricular Si C7) pentru primei falange
inelar lombricalii I-II
A B C
439
Figura 4. 51. MUSCHII MAINII – regiunea mijlocie- individualizare
A. M. lombricali;
B. M. interososi dorsali ;
C. M. interososi palmari
A B C
439
Figura 4. 51. MUSCHII MAINII – regiunea mijlocie- individualizare

A. M. lombricali;
B. M. interososi dorsali ;
C. M. interososi palmari
MUSCHII MEMBRULUI INFERIOR (I)
MUSCHII BAZINULUI (pelvi-trohanterieni) MUSCHII COAPSEI

A. Grup anterior (interior) A. Regiunea anterioara
- m. iliopsoas (m. iliopsoas) - m. croitor (m. sartorius)
- m. psoas mic (m. psoas minor) - m. cvadriceps femural (m. quadriceps femoris)
m. drept femural (m. rectus femoris)
B. Grup posterior (exterior) m. vast lateral (m. vastus lateralis)
- m. gluteu mare (m. gluteus maximus) m. vast medial (m. vastus medialis)
m. vast intermediar (m. vastus intermedius)
440
- m. gluteu mijliciu (m. gluteus medius)
- m. gluteu mic (m. gluteus minimus) m. articular al genunchiului (m. articularis genu)
- m. tensor al fasciei lata (m. tensor fasciae latae) B. Regiunea mediala
- m. piriform (m. piriformis) - m. pectineu (m. pectineus)
- m. obturator intern (m. obturator internus) - m. adductor lung (m. adductor longus)
- m. obturator extern (m. obturator externus) - m. adductor scurt (m. adductor brevis)
- m. gemen superior (m. gemellus superior) - m. adductor mare (m. adductor magnus)
- m. gemen inferior (m. gemellus inferior) - m. gracilis (m. gracilis)
- m. p[trat femural (m. quadratus femoris) C. Regiunea posterioara
- m. biceps femural (m. biceps femoris)
- m. semitendinos (m. semitemdinosus)
- m. semimembranos (m. semimembranosus)
MUSCHII MEMBRULUI INFERIOR (I)
MUSCHII BAZINULUI (pelvi-trohanterieni) MUSCHII COAPSEI

A. Grup anterior (interior) A. Regiunea anterioara
- m. iliopsoas (m. iliopsoas) - m. croitor (m. sartorius)
- m. psoas mic (m. psoas minor) - m. cvadriceps femural (m. quadriceps femoris)
m. drept femural (m. rectus femoris)
B. Grup posterior (exterior) m. vast lateral (m. vastus lateralis)
- m. gluteu mare (m. gluteus maximus) m. vast medial (m. vastus medialis)
m. vast intermediar (m. vastus intermedius)
440
- m. gluteu mijliciu (m. gluteus medius)

- m. gluteu mic (m. gluteus minimus) m. articular al genunchiului (m. articularis genu)
- m. tensor al fasciei lata (m. tensor fasciae latae) B. Regiunea mediala
- m. piriform (m. piriformis) - m. pectineu (m. pectineus)
- m. obturator intern (m. obturator internus) - m. adductor lung (m. adductor longus)
- m. obturator extern (m. obturator externus) - m. adductor scurt (m. adductor brevis)
- m. gemen superior (m. gemellus superior) - m. adductor mare (m. adductor magnus)
- m. gemen inferior (m. gemellus inferior) - m. gracilis (m. gracilis)
- m. p[trat femural (m. quadratus femoris) C. Regiunea posterioara
- m. biceps femural (m. biceps femoris)
- m. semitendinos (m. semitemdinosus)
- m. semimembranos (m. semimembranosus)
MUSCHII MEMBRULUI INFERIOR (II)
MUSCHII GAMBEI MUSCHII PICIORULUI

A. Grup anterior A. MUSCHII PLANTEI
- m. tibial anterior (m. tibialis anterior) A1. Grup plantar medial
- m. extensor lung al halucelui (m. extensor hallucis - m. abductor al halucelui (m. abductor hallucis)
longus) - m. flexor scurt al halucelui (m. flexor hallucis
- m. extensor lung al degetelor (m. extensor brevis)
digitorum longus) - m. adductor al halucelui (m. adductor hallucis)
- m. peronierul al III-lea (m. peroneus tertius) A2. Grup plantar lateral
B. Grup lateral - m. abductor al degetului mic (m. abductor digiti
- m peronier lung (m. peroneus longus, m. fibularis minimi)
longus - m. flexor scurt al degetului mic (m. flexor digiti
441
- m. peronier scurt (m. peroneus brevis, m. fibularis minimi brevis)
brevis) A3. Grup plantar mijlociu
C. Grup posterior - m. flexor scurt al degetelor (m. flexor digitorum
- m. gastrocnemian (m. gastrocnemius) brevis)
- m. solear (m. soleus) - m. p[tratul plantar ( m. quadratus plantae)
- m. plantar (m. plantaris) - m. lombricali (4) (m. lumbricales)
- m. popliteu (m. popliteus) - m. interososi (3 plantari, 4 dorsali) (m.
- m. flexor lung al degetelor (m. flexor digitorum interossei)
longus) B. Muschii dosului piciorului :
- m. flexor lung al halucelui (m. flexor hallucis - m. extensor scurt al degetelor (m. extensor
longus) digitorum brevis)
- m. tibial posterior (m. tibialis posterior) - m. extensor scurt al halucelui (m. extensor
hallucis brevis)
MUSCHII MEMBRULUI INFERIOR (II)
MUSCHII GAMBEI MUSCHII PICIORULUI

A. Grup anterior A. MUSCHII PLANTEI
- m. tibial anterior (m. tibialis anterior) A1. Grup plantar medial
- m. extensor lung al halucelui (m. extensor hallucis - m. abductor al halucelui (m. abductor hallucis)
longus) - m. flexor scurt al halucelui (m. flexor hallucis
- m. extensor lung al degetelor (m. extensor brevis)
digitorum longus) - m. adductor al halucelui (m. adductor hallucis)
- m. peronierul al III-lea (m. peroneus tertius) A2. Grup plantar lateral
B. Grup lateral - m. abductor al degetului mic (m. abductor digiti
- m peronier lung (m. peroneus longus, m. fibularis minimi)
longus - m. flexor scurt al degetului mic (m. flexor digiti
441
- m. peronier scurt (m. peroneus brevis, m. fibularis minimi brevis)

brevis) A3. Grup plantar mijlociu
C. Grup posterior - m. flexor scurt al degetelor (m. flexor digitorum
- m. gastrocnemian (m. gastrocnemius) brevis)
- m. solear (m. soleus) - m. p[tratul plantar ( m. quadratus plantae)
- m. plantar (m. plantaris) - m. lombricali (4) (m. lumbricales)
- m. popliteu (m. popliteus) - m. interososi (3 plantari, 4 dorsali) (m.
- m. flexor lung al degetelor (m. flexor digitorum interossei)
longus) B. Muschii dosului piciorului :
- m. flexor lung al halucelui (m. flexor hallucis - m. extensor scurt al degetelor (m. extensor
longus) digitorum brevis)
- m. tibial posterior (m. tibialis posterior) - m. extensor scurt al halucelui (m. extensor
hallucis brevis)
1
2 14
1
15 Figura 4..52. MUSCHII
4 MEMBRULUI INFERIOR
2
17 A.Vedere posterioara ;
3 3
5 16 1- m. gluteu mijlociu; 2- m.
tensor al fasciei lata ; 3- m.
17 4
gluteu mare ; 4- tract iliotibial ;
18 6 5- m. vast lateral ; 6- m.
16 5
semitendinos ; 7- m. biceps
7 femural ; 8-16m.
semimembranos ; 9- m.
plantar ; 10- m.
8 gastrocnemieni ; 11- m.
9 11 18
peronier lung ; 12- m. solear ;
12 9 6
13- m. extensor lung al
442
10 10 7
degetelor ; 14- m. scurt
extensor al degetelor ; 15- m.
11 13 8
abductor al degetului mic;
17m. gracilis; 18- m. adductor
mare
12
13
14
15
B. Vedere anterioara; 1- m. iliopsoas; 2- m. pectineu; 3- m. adductor lung; 4- m. gracilis; 5- m. vast medial; 6- m. gastrocnemian; 7- m.
solear; 8- m. flexor lung al degetelor; 9- m. gastrocnemian; 10- m. solear; 11- m. peronier lung; 12- m. lung extensor al degetelor;13- m.
peronier scurt; 14- m. tensor al fasciei lata ; 15- m. drept femural; 16- m. biceps femural; 17- m. vast lateral; 18- m. tibial anterior
1
2 14
1
15 Figura 4..52. MUSCHII
4 MEMBRULUI INFERIOR
2
17 A.Vedere posterioara ;
3 3
5 16 1- m. gluteu mijlociu; 2- m.
tensor al fasciei lata ; 3- m.
17 4
gluteu mare ; 4- tract iliotibial ;
18 6 5- m. vast lateral ; 6- m.
16 5
semitendinos ; 7- m. biceps
7 femural ; 8-16m.
semimembranos ; 9- m.
plantar ; 10- m.
8 gastrocnemieni ; 11- m.
9 11 18
peronier lung ; 12- m. solear ;
12 9 6
13- m. extensor lung al
442
10 10 7
degetelor ; 14- m. scurt
extensor al degetelor ; 15- m.
11 13 8
abductor al degetului mic;
17m. gracilis; 18- m. adductor
mare
12
13
14
15
B. Vedere anterioara; 1- m. iliopsoas; 2- m. pectineu; 3- m. adductor lung; 4- m. gracilis; 5- m. vast medial; 6- m. gastrocnemian; 7- m.
solear; 8- m. flexor lung al degetelor; 9- m. gastrocnemian; 10- m. solear; 11- m. peronier lung; 12- m. lung extensor al degetelor;13- m.
peronier scurt; 14- m. tensor al fasciei lata ; 15- m. drept femural; 16- m. biceps femural; 17- m. vast lateral; 18- m. tibial anterior
MUSCHII BAZINULUI

crt. muSchiului
1. MuSchiul psoas - apofize transverse - trohanter mic - nerv femural (L2,L3) - flexor al coapsei
mare lombare sau direct din plexul - extensor al coloanei
- fata laterala a lombar lombare
corpului vertebrelor
(D12-L5)
2. MuSchiul iliac - fosa iliaca interna - flexor al coapsei (fara
- prin tendonul comun cu - nerv femural (L2,L3)
- marginea interna a muSchiul psoas pe primele 30q)
crestei iliace trohanterul mic - flexor al bazinului
- baza sacrului - rotatia laterala a coapsei
3. MuSchiul - fosa iliaca externa - tractul iliotibial - nerv fesier inferior - extensor al coapsei
443
gluteu mare - creasta iliaca - tuberozitatea gluteala (micul sciatic L5, - rotatie exter na
- fata postero-
- fascia lata S1,S2) - abductor (contra unei
inferioara a sacrului Si rexistente cand coapsa este
coccigelui la 90q)
- ligamentul - adductor (contra unei
sacrotuberal rexistente cand coapsa este
in adductie)
4. MuSchiul - fosa iliaca externa - trohanterul mare (fata - nerv fesier superior - abductor al coapsei
gluteu mijlociu - creasta iliaca (3/4 externa) (L4, L5) - rotatie interna
anterioare) -inclina bazinul
homolateral
-flecteaza coapsa (din
ortostatism la inceputul
miScarii)
5. MuSchiul - fosa iliaca externa - trohanterul mare (fata - nerv fesier superior - rotatie interna a coapsei
gluteu mic anterioara) (L4, L5, S1) - abductor al coapsei
MUSCHII BAZINULUI

crt. muSchiului
1. MuSchiul psoas - apofize transverse - trohanter mic - nerv femural (L2,L3) - flexor al coapsei
mare lombare sau direct din plexul - extensor al coloanei
- fata laterala a lombar lombare
corpului vertebrelor
(D12-L5)
2. MuSchiul iliac - fosa iliaca interna - flexor al coapsei (fara
- prin tendonul comun cu - nerv femural (L2,L3)
- marginea interna a muSchiul psoas pe primele 30q)
crestei iliace trohanterul mic - flexor al bazinului
- baza sacrului - rotatia laterala a coapsei
3. MuSchiul - fosa iliaca externa - tractul iliotibial - nerv fesier inferior - extensor al coapsei
443
gluteu mare - creasta iliaca - tuberozitatea gluteala (micul sciatic L5, - rotatie exter na
- fata postero-
- fascia lata S1,S2) - abductor (contra unei
inferioara a sacrului Si rexistente cand coapsa este
coccigelui la 90q)
- ligamentul - adductor (contra unei
sacrotuberal rexistente cand coapsa este
in adductie)
4. MuSchiul - fosa iliaca externa - trohanterul mare (fata - nerv fesier superior - abductor al coapsei
gluteu mijlociu - creasta iliaca (3/4 externa) (L4, L5) - rotatie interna
anterioare) -inclina bazinul
homolateral
-flecteaza coapsa (din
ortostatism la inceputul
miScarii)
5. MuSchiul - fosa iliaca externa - trohanterul mare (fata - nerv fesier superior - rotatie interna a coapsei
gluteu mic anterioara) (L4, L5, S1) - abductor al coapsei
6. MuSchi tensor - spina iliaca antero- - tractul iliotibial - nerv fesier superior - flexor al coapsei
al fasciei lata superioara (L4, L5, S1) - abductor al coapsei
- rotatie interna a coapsei
- fixeaza genunchiul extins
- flexia genunchiului (daca
in prealabil a fost flectat de
alti muSchi)
7. MuSchiul - fata anterioara a - trohanter mare - ramuri din plexul - rotatie externa
piriform sacrului sacrat - abductie
- extensia coapsei
8. M. obturator - membrana - trohanter mare - nerv obturator extern - rotatie externa a coapsei
intern obturatoare (fata (plex sacrat)
mediala)
9. M. obturator - membrana - fosa fosa - nerv obturator - rotatie externa a coapsei
extern obturatoare (fata intertrohanteriana
laterala)
444
10. M. gemen - spina ischidica - tendonul obturator intern - ramuri din plexul - rotatie externa a coapsei
superior Si - tuberozittea sacrat
gemen inferior ischiadica
11. MuSchiul - tuberozittea - creasta intertrohanteriana - ramuri din plexul - rotatie externa a coapsei
patratul ischiadica sacrat
lombelor
6. MuSchi tensor - spina iliaca antero- - tractul iliotibial - nerv fesier superior - flexor al coapsei
al fasciei lata superioara (L4, L5, S1) - abductor al coapsei
- rotatie interna a coapsei
- fixeaza genunchiul extins
- flexia genunchiului (daca
in prealabil a fost flectat de
alti muSchi)
7. MuSchiul - fata anterioara a - trohanter mare - ramuri din plexul - rotatie externa
piriform sacrului sacrat - abductie
- extensia coapsei
8. M. obturator - membrana - trohanter mare - nerv obturator extern - rotatie externa a coapsei
intern obturatoare (fata (plex sacrat)
mediala)
9. M. obturator - membrana - fosa fosa - nerv obturator - rotatie externa a coapsei
extern obturatoare (fata intertrohanteriana
laterala)
444
10. M. gemen - spina ischidica - tendonul obturator intern - ramuri din plexul - rotatie externa a coapsei
superior Si - tuberozittea sacrat
gemen inferior ischiadica
11. MuSchiul - tuberozittea - creasta intertrohanteriana - ramuri din plexul - rotatie externa a coapsei
patratul ischiadica sacrat
lombelor
2
3 9
1
4'
4
5 5'
6 7'
8'
445
7 6'
Figura 4. 53. MUSCHII BAZINULUI - GRUP POSTERIOR - vedere de ansamblu;

1- m. gluteu mare; 2- m. gluteu mijlociu; 3- m. gluteu mic; 4- m. piriform; 5- m. gemen superior; 6- m. obturator intern; 7-
m. gemen inferior; 8- m. patrat femural; 9- m. gluteu mare
3 9
1
4'
4
5 5'
6 7'
8'
445
7 6'
Figura 4. 53. MUSCHII BAZINULUI - GRUP POSTERIOR - vedere de ansamblu;

1- m. gluteu mare; 2- m. gluteu mijlociu; 3- m. gluteu mic; 4- m. piriform; 5- m. gemen superior; 6- m. obturator intern; 7-
m. gemen inferior; 8- m. patrat femural; 9- m. gluteu mare
A B C
446
E
Figura . 54. MUSCHII BAZINULUI -
individualizare
A. M. iliac ;
B. M. psoas mare;
C. M. gluteu mare ;
D. M. gluteu mijlociu ;
E. M. gluteu mic ;
A B C
D
446
E
Figura . 54. MUSCHII BAZINULUI -
individualizare
A. M. iliac ;
B. M. psoas mare;
C. M. gluteu mare ;
D. M. gluteu mijlociu ;
E. M. gluteu mic ;
A B C
447
D E F
Figura.4. 55. MUSCHII BAZINULUI – individualizare ; A. M. obturator intern ; B. M. piriform ; C. M tensor al fasciei lata; D.
M. gemen inferior ; E. M. patrat femural; F. M. obturator extern.
A B C
447
D E F
Figura.4. 55. MUSCHII BAZINULUI – individualizare ; A. M. obturator intern ; B. M. piriform ; C. M tensor al fasciei lata; D.
M. gemen inferior ; E. M. patrat femural; F. M. obturator extern.
MUSCHII COAPSEI – REGIUNEA ANTERIOARA
crt. muSchiului
1. MuSchiul croitor - spina iliaca antero- - fata interna a tibiei (slaba - nerv femural (L1, L2, - flexia coapsei
superioara de gascas cu gracilis Si L3) - rotatia interna a
semitendinos) coapsei
- flexia gambei
- rotatia interna a gambei
(cu genunchii in flexie)
2. MuSchiul a) - spina iliaca - tendonul cvadricipital - nerv femural (L2, L3, - flexor al coapsei
cvadriceps antero-superioara (rotulian), ligamentul L4) - extensor al gambei a
femural (tendon direct) rotulian, tuberozitatea tibiei - rotatie externa
a) dreptul - deasupra sprancenei - abductia coapsei
femural acetabulare (tendon - extensor al gambei (b,
b) vastul lateral reflectat) c, d)
448
c) vastul medial b) - trohanter mare
d) vastul - linia aspra
intermediar c) - toata linia aspra
d) - 2/3 superioare ale
femurului
MUSCHII COAPSEI – REGIUNEA ANTERIOARA

crt. muSchiului
1. MuSchiul croitor - spina iliaca antero- - fata interna a tibiei (slaba - nerv femural (L1, L2, - flexia coapsei
superioara de gascas cu gracilis Si L3) - rotatia interna a
semitendinos) coapsei
- flexia gambei
- rotatia interna a gambei
(cu genunchii in flexie)
2. MuSchiul a) - spina iliaca - tendonul cvadricipital - nerv femural (L2, L3, - flexor al coapsei
cvadriceps antero-superioara (rotulian), ligamentul L4) - extensor al gambei a
femural (tendon direct) rotulian, tuberozitatea tibiei - rotatie externa
a) dreptul - deasupra sprancenei - abductia coapsei
femural acetabulare (tendon - extensor al gambei (b,
b) vastul lateral reflectat) c, d)
448
c) vastul medial b) - trohanter mare

d) vastul - linia aspra
intermediar c) - toata linia aspra
d) - 2/3 superioare ale
femurului
Figura 4. 56.
A B MUSCHII COAPSEI
A.Vedere anterioara; 1- m.
1 drept femural; 2- m. vast
medial; 3- m. vast lateral;
1 4- m. croitor; 5- m. vast
2 intermediar; 6- m. tensor
al fasciei lata
2
3 B.Vedere mediala;
4 3 1- m. croitor; 2- m. drept
6 femural ; 3- m. adductor
7 lung; 4- m. vast medial; 5-
artera sI vena femurala; 6-
m. pectineu; 7- m.
4 adductor scurt; 8- m.
5 semimembranos; 9-
449
ligament tibial colateral;
10 – retinacul patelar
8 medial; 11- tendonul m.
croitor
10
11
Figura 4. 56.
A B MUSCHII COAPSEI
A.Vedere anterioara; 1- m.
1 drept femural; 2- m. vast
medial; 3- m. vast lateral;
1 4- m. croitor; 5- m. vast
2 intermediar; 6- m. tensor
al fasciei lata
2
3 B.Vedere mediala;
4 3 1- m. croitor; 2- m. drept
6 femural ; 3- m. adductor
7 lung; 4- m. vast medial; 5-
artera sI vena femurala; 6-
m. pectineu; 7- m.
4 adductor scurt; 8- m.
5 semimembranos; 9-
449
ligament tibial colateral;

10 – retinacul patelar
8 medial; 11- tendonul m.
croitor
10
11
D
A B C
450
Figura 4. 57. MUSCHII COAPSEI - vedere anterioara
A. Vedere de ansamblu; 1- m. croitor; 2- m. drept femural; 3- m. vast medial; 4- m. vast lateral;
B. M. vast lateral (individualizare)
C. M. vast intermediar (individualizare)
D. M. vast medial (individualizare)
D
A B C
4
450
Figura 4. 57. MUSCHII COAPSEI - vedere anterioara

A. Vedere de ansamblu; 1- m. croitor; 2- m. drept femural; 3- m. vast medial; 4- m. vast lateral;
B. M. vast lateral (individualizare)
C. M. vast intermediar (individualizare)
D. M. vast medial (individualizare)
A B
451
Figura 4. 58. MUSCHII COAPSEI - vedere anterioara- individualizare
A. M. articular al genunchiului
B. M. croitor
A B
451
Figura 4. 58. MUSCHII COAPSEI - vedere anterioara- individualizare

A. M. articular al genunchiului
B. M. croitor
MUSCHII COAPSEI – REGIUNEA MEDIALA
crt. muSchiului
1 Adductorii - pubis - femur - linia aspra - nerv obturator (L2, - adductia coapsei
coapsei: L3, L4) - rotatia externa a
- mare (III) - nerv ischiadic coapsei
- lung (I) (portiunea inferioara - flexia coapsei (0-40q)
- mic (II) a adductorului mare) (lung si mare)
2 MuSchiul - pubis - fata interna a tibiei (s - nerv obturator (L3, - adductia coapsei
gracilis laba de gascas) L4) - flexia coapsei (pana
la 40q)
- rotatia interna a
gambei (cand
452
genunchiul este flectat)
3 MuSchiul - creasta pectineala - linia aspra (linia - nerv femural - flexia coapsei
pectineu mijlocie de bifurcare) - nerv obturator - adductia coapsei
- rotatiei externa a
coapsei
- aseaza coapsa in
pozitia croitorului cu
adductorul scurt si lung
MUSCHII COAPSEI – REGIUNEA MEDIALA

crt. muSchiului
1 Adductorii - pubis - femur - linia aspra - nerv obturator (L2, - adductia coapsei
coapsei: L3, L4) - rotatia externa a
- mare (III) - nerv ischiadic coapsei
- lung (I) (portiunea inferioara - flexia coapsei (0-40q)
- mic (II) a adductorului mare) (lung si mare)
2 MuSchiul - pubis - fata interna a tibiei (s - nerv obturator (L3, - adductia coapsei
gracilis laba de gascas) L4) - flexia coapsei (pana
la 40q)
- rotatia interna a
gambei (cand
452
genunchiul este flectat)

3 MuSchiul - creasta pectineala - linia aspra (linia - nerv femural - flexia coapsei
pectineu mijlocie de bifurcare) - nerv obturator - adductia coapsei
- rotatiei externa a
coapsei
- aseaza coapsa in
pozitia croitorului cu
adductorul scurt si lung
A
B
C
1
4
2
3
453
Figura 4. 59. MUSCHII D E F
COAPSEI - vedere mediala
A.Vedere de ansamblu; 1- m.
gracilis; 2- m. adductor mare;
3- m. adductor lung; 4- m.
adductor scurt; 5- m. pectineu
B. M. adductor lung
(individualizare)
C. M. adductor scurt
(individualizare)
D. M. adductor mare
(individualizare)
E. M. gracilis
(individualizare)
F. M. pectineu
(individualizare)
A
B
C
1
4
2
3
453
Figura 4. 59. MUSCHII D E F

COAPSEI - vedere mediala
A.Vedere de ansamblu; 1- m.
gracilis; 2- m. adductor mare;
3- m. adductor lung; 4- m.
adductor scurt; 5- m. pectineu
B. M. adductor lung
(individualizare)
C. M. adductor scurt
(individualizare)
D. M. adductor mare
(individualizare)
E. M. gracilis
(individualizare)
F. M. pectineu
(individualizare)
MUSCHII COAPSEI –REGIUNEA POSTERIOARA
crt. muSchiului
1 MuSchiul - ischion - condilul medial al tibiei - nerv sciatic (L4, L5, S1, - flexia gambei
semimembranos S2, S3) - rotatia interna a
gambei
- extensia coapsei
2 MuSchiul - ischion - fata interna a tibiei (slaba de gascas) - nerv sciatic (L4, L5, S1, - flexia gambei
semitendinos S2, S3) - rotatia interna a
gambei
- extensia coapsei
3 MuSchiul biceps - ischion - capul fibulei - nerv sciatic (L5, S1, S2, - flexia gambei
femural (lunga - condilul lateral al tibiei S3) - rotatia externa a
454
portiune) - nerv fibular comun gambei (cu
- linia genunchiul flectat)
aspra - extensia coapsei
(scurta
portiune)
MUSCHII COAPSEI –REGIUNEA POSTERIOARA

crt. muSchiului
1 MuSchiul - ischion - condilul medial al tibiei - nerv sciatic (L4, L5, S1, - flexia gambei
semimembranos S2, S3) - rotatia interna a
gambei
- extensia coapsei
2 MuSchiul - ischion - fata interna a tibiei (slaba de gascas) - nerv sciatic (L4, L5, S1, - flexia gambei
semitendinos S2, S3) - rotatia interna a
gambei
- extensia coapsei
3 MuSchiul biceps - ischion - capul fibulei - nerv sciatic (L5, S1, S2, - flexia gambei
femural (lunga - condilul lateral al tibiei S3) - rotatia externa a
454
portiune) - nerv fibular comun gambei (cu

- linia genunchiul flectat)
aspra - extensia coapsei
(scurta
portiune)
A B C D D
455
3
Figura 4. 60. MUSCHII COAPSEI - vedere posterioara

A. vedere de ansamblu; 1- m. biceps femural; 2- m. semitendinos; 3- m. semimembranos
B. M. semimembranos (individualizare)
C. M. biceps femural (cap lung)
D. M. semitendinos
A B C D D
2
455
Figura 4. 60. MUSCHII COAPSEI - vedere posterioara

A. vedere de ansamblu; 1- m. biceps femural; 2- m. semitendinos; 3- m. semimembranos
B. M. semimembranos (individualizare)
C. M. biceps femural (cap lung)
D. M. semitendinos
MUSCHII GAMBEI – REGIUNEA ANTERIOARA

crt. muSchiului
1. MuSchiul tibial - condilul lateral Si - primul cuneiform - nerv fibular - flexia dorsala a
anterior fata laterala a tibiei - baza metatarsianului I profund piciorului
- inversiunea
piciorului (cu
piciorul in flexie)
2. Extensorul lung al - fata mediala a fibulei - baza ultimei falange a - nerv fibular - extensia (flexia
halucelui (portiunea mijlocie) halucelui profund dorsala a halucelui)
456
- membrana - flexia dorsala a
interosoasa halucelui
3. Extensorul lung al - fibula (cap, fata - fata dorsala a ultimelor - nerv fibular - extemsia degetelor
degetelor mediala) doua falange ale profund - flexia dorsala a
- condilul lateral tibial degetelor II-V piciorului
- eversiunea
piciorului
MUSCHII GAMBEI – REGIUNEA ANTERIOARA

crt. muSchiului
1. MuSchiul tibial - condilul lateral Si - primul cuneiform - nerv fibular - flexia dorsala a
anterior fata laterala a tibiei - baza metatarsianului I profund piciorului
- inversiunea
piciorului (cu
piciorul in flexie)
2. Extensorul lung al - fata mediala a fibulei - baza ultimei falange a - nerv fibular - extensia (flexia
halucelui (portiunea mijlocie) halucelui profund dorsala a halucelui)
456
- membrana - flexia dorsala a

interosoasa halucelui
3. Extensorul lung al - fibula (cap, fata - fata dorsala a ultimelor - nerv fibular - extemsia degetelor
degetelor mediala) doua falange ale profund - flexia dorsala a
- condilul lateral tibial degetelor II-V piciorului
- eversiunea
piciorului
1 B Figura 4. 61. MU}CHII GAMBEI
1
A A. Vedere laterala; 1- tract iliotaibial;
2
2 2- ligament patelar; 3- ligament
3
colateral fibular; 4- capsula
15 4
3 articular[; 5- m. gastrocnemian; 6-
4 m. tibial anterior; 7- m. peronier
5
lung; 8- m. solear; 9- m. lung
extensor al degetelor; 1o- m.
6
peronier scurt; 11- m. lung extensor
al halucelui; 12- ligamentul
transvers al gleznei; 13- retinaculul
7
5 9 peronierilor; 14- tendonul m.
8
peronier al III-lea; 15- m. plantar;
457
16- ligament calcaneofibular
9
B. Vedere anterioara; 1- m. drept
femural; 2- m. vast medial; 3- m.
vast lateral; 4- tract iliotibial; 5-
tendonul m. biceps femural; 6- m.
10
peronier lung; 7- m. lung extensor
11
6 al degetelor; 8- m. tibial anterior; 9-
12
7 m. croitor; 10- m. gastrocnemian;
13 10 11- m. solear
16 14
8
11
1 B Figura 4. 61. MU}CHII GAMBEI

1
A A. Vedere laterala; 1- tract iliotaibial;
2
2 2- ligament patelar; 3- ligament
3
colateral fibular; 4- capsula
15 4
3 articular[; 5- m. gastrocnemian; 6-
4 m. tibial anterior; 7- m. peronier
5
lung; 8- m. solear; 9- m. lung
extensor al degetelor; 1o- m.
6
peronier scurt; 11- m. lung extensor
al halucelui; 12- ligamentul
transvers al gleznei; 13- retinaculul
7
5 9 peronierilor; 14- tendonul m.
8
peronier al III-lea; 15- m. plantar;
457
16- ligament calcaneofibular

9
B. Vedere anterioara; 1- m. drept
femural; 2- m. vast medial; 3- m.
vast lateral; 4- tract iliotibial; 5-
tendonul m. biceps femural; 6- m.
10
peronier lung; 7- m. lung extensor
11
6 al degetelor; 8- m. tibial anterior; 9-
12
7 m. croitor; 10- m. gastrocnemian;
13 10 11- m. solear
16 14
8
11
B C D
A
458
Figura 4.62. MUSCHII REGIUNII ANTERIOARE A GAMBEI – individualizare
A. M. extensor lung al degetelor
B. M. tibial anterior
C. M. extensor lung al halucelui
D. M. peronier al III-lea
B C D
A
458
Figura 4.62. MUSCHII REGIUNII ANTERIOARE A GAMBEI – individualizare

A. M. extensor lung al degetelor
B. M. tibial anterior
C. M. extensor lung al halucelui
D. M. peronier al III-lea
MUSCHII GAMBEI – REGIUNEA LATERALA
crt. muSchiului
Peronierii laterali - fibula - metatarsian I - nerv fibular - flexia plantei
a) lungul peronier - cuneiform I superficial - eversiunea piciorului
b) scurtul peronier - metatarsian V
B
A C
459
2
Figura 4. 63.
MUSCHII REGIUNII LATERALE A GAMBEI ;
A. Vedere de ansamblu ; 1- m. peronier scurt ; 2- m. peronier lung
B. M. lungul peronier ; C. M. scurtul peronier
MUSCHII GAMBEI – REGIUNEA LATERALA

crt. muSchiului
Peronierii laterali - fibula - metatarsian I - nerv fibular - flexia plantei
a) lungul peronier - cuneiform I superficial - eversiunea piciorului
b) scurtul peronier - metatarsian V
B
A C
1
459
Figura 4. 63.
MUSCHII REGIUNII LATERALE A GAMBEI ;
A. Vedere de ansamblu ; 1- m. peronier scurt ; 2- m. peronier lung
B. M. lungul peronier ; C. M. scurtul peronier
MUSCHII GAMBEI – REGIUNEA POSTERIOARA
crt. muSchiului
Tricepsul sural a) - condil femural medial - tendonul ahilian - - nerv tibial - flexia plantei
a) gastrocnemian - condil femural lateral tuberozitatea calcaneului - flexia
b) solear (fata cutanata) genunchiului
b) - fibula (1/3
posterosuperioara)
- tibie (linia oblica Si
marginea mediala)
Popliteu - condilul lateral tibial - 1/3 superioara a fetei - nerv tibial - rotatia interna a
posterioare a tibiei gambei
- flexia gambei (0-
20q)
460
- extensia gambei
(90-130q)
Flexorul lung al - fata posterioara a tibiei - baza ultimelor falange ale - nerv tibial - flexia plantara Si
degetelor degetelor II-V a degetelor II-V
Tibialul posterior - fibula (fata mediala) - navicular - nerv tibial - inversiunea
- tibie (fata posterioara) - expansiuni ale oaselor piciorului
invecinate Si metatarsienilor - flexor plantar
Flexor lung al - fibula (fata - ultima falanga a halucelui - nerv tibial - flexia ultimei
halucelui posterioara/interna) falange a halucelui
- membrana interosoasa - flexia plantara
MUSCHII GAMBEI – REGIUNEA POSTERIOARA

crt. muSchiului
Tricepsul sural a) - condil femural medial - tendonul ahilian - - nerv tibial - flexia plantei
a) gastrocnemian - condil femural lateral tuberozitatea calcaneului - flexia
b) solear (fata cutanata) genunchiului
b) - fibula (1/3
posterosuperioara)
- tibie (linia oblica Si
marginea mediala)
Popliteu - condilul lateral tibial - 1/3 superioara a fetei - nerv tibial - rotatia interna a
posterioare a tibiei gambei
- flexia gambei (0-
20q)
460
- extensia gambei
(90-130q)
Flexorul lung al - fata posterioara a tibiei - baza ultimelor falange ale - nerv tibial - flexia plantara Si
degetelor degetelor II-V a degetelor II-V
Tibialul posterior - fibula (fata mediala) - navicular - nerv tibial - inversiunea
- tibie (fata posterioara) - expansiuni ale oaselor piciorului
invecinate Si metatarsienilor - flexor plantar
Flexor lung al - fibula (fata - ultima falanga a halucelui - nerv tibial - flexia ultimei
halucelui posterioara/interna) falange a halucelui
- membrana interosoasa - flexia plantara
B C D
A
461
Figura 4. 64. MUSCHII REGIUNII POSTERIOARE A GAMBEI - plan superficial;
A. Vedere de ansamblu
B. M. triceps sural; 1- m. gastrocnemieni; 2- m. solear
C. M. plantar
D. M. sural
B C D
A
461
Figura 4. 64. MUSCHII REGIUNII POSTERIOARE A GAMBEI - plan superficial;

A. Vedere de ansamblu
B. M. triceps sural; 1- m. gastrocnemieni; 2- m. solear
C. M. plantar
D. M. sural
C
A B
462
D
Figura 4. 65. MUSCHII REGIUNII
POSTERIOARE A GAMBEI - plan profund;
A. M. tibial posterior
B. M. flexor lung al degetelor
C. M. flexor lung al halucelui
D. M. popliteu
C
A B
462
D
Figura 4. 65. MUSCHII REGIUNII
POSTERIOARE A GAMBEI - plan profund;
A. M. tibial posterior
B. M. flexor lung al degetelor
C. M. flexor lung al halucelui
D. M. popliteu
MUSCHII PICIORULUI (I)
crt. muSchiului
1. a) Extensorul scurt - fata superioara a - tendonul extensorului lung - nerv - extensia
al degetelor calcaneului fibular degetelor II-V pe
b) Extensorul scurt - retinaculul inferior al profund metatars
al halucelui extensorilor
2. Abductorul - tuberozitatea calcaneului - sesamoid medial - nerv - abductia
halucelui (medial) - prima falanga a halucelui plantar - flexia halucelui
- aponevroza plantara medial
- retinaculul flexorilor
3. Flexorul scurt al - cuboid - sesamoid medial+prima falanga a - nerv - flexia halucelui
halucelui - cuneiform halucelui plantar
- ligamente + expansiuni medial
463
tendinoase - nerv
plantar
lateral
4. Adductorul - cuneiform III+oasele Si - sesamoid lateral - nerv - adductia halucelui
halucelui ligamentele vecine (fascicul - baza primei falange a halucelui plantar - apropierea
oblic) lateral degetelor
- capsulele articulatiilor
metatarso-falangiene
(fascicul transvers)
5. Abductorul - tuberozitatea - prima falanga a - nerv - abductia
degetului mic calcaneului degetului mic plantar degetului mic
- aponevroza lateral -flexia
plantara degetului mic
MUSCHII PICIORULUI (I)

crt. muSchiului
1. a) Extensorul scurt - fata superioara a - tendonul extensorului lung - nerv - extensia
al degetelor calcaneului fibular degetelor II-V pe
b) Extensorul scurt - retinaculul inferior al profund metatars
al halucelui extensorilor
2. Abductorul - tuberozitatea calcaneului - sesamoid medial - nerv - abductia
halucelui (medial) - prima falanga a halucelui plantar - flexia halucelui
- aponevroza plantara medial
- retinaculul flexorilor
3. Flexorul scurt al - cuboid - sesamoid medial+prima falanga a - nerv - flexia halucelui
halucelui - cuneiform halucelui plantar
- ligamente + expansiuni medial
463
tendinoase - nerv
plantar
lateral
4. Adductorul - cuneiform III+oasele Si - sesamoid lateral - nerv - adductia halucelui
halucelui ligamentele vecine (fascicul - baza primei falange a halucelui plantar - apropierea
oblic) lateral degetelor
- capsulele articulatiilor
metatarso-falangiene
(fascicul transvers)
5. Abductorul - tuberozitatea - prima falanga a - nerv - abductia
degetului mic calcaneului degetului mic plantar degetului mic
- aponevroza lateral -flexia
plantara degetului mic
MUSCHII PICIORULUI (II)
crt. muSchiului
6. Flexorul scurt al - marele ligament plantar - prima falanga a degetului mic - nerv - flexia degetului
degetului mic plantar mic
lateral
7. Flexorul scurt al - tuberozitatea calcaneului - a doua falanga a degetelor II-IV - nerv - flexia falangei a
degetelor - aponevroza plantara dupa ce a fost perforat de tendonul plantar doua pe prima
flexorului lung medial
8. Patratul plantar - calcaneu - tendonul flexorului lung al - nerv - auxiliarul lungului
degetelor plantar flexor al degetelor
medial
9. MuSchii lombricali - tendonul flexorului lung al - baza primei falange - nerv - flexia primei
degetelor - tendonul extensorului comun plantar falange
464
medial - extensia celorlalte
- nerv doua falange
plantar
lateral
10. MuSchii interosoSi - nerv - flexia primei
a) plantari a) fata mediala a a) baza primei falange plantar falange
b) dorsali metatarsienilor III-V b) prima falanga lateral
b) doi metatarsieni vecini
MUSCHII PICIORULUI (II)

crt. muSchiului
6. Flexorul scurt al - marele ligament plantar - prima falanga a degetului mic - nerv - flexia degetului
degetului mic plantar mic
lateral
7. Flexorul scurt al - tuberozitatea calcaneului - a doua falanga a degetelor II-IV - nerv - flexia falangei a
degetelor - aponevroza plantara dupa ce a fost perforat de tendonul plantar doua pe prima
flexorului lung medial
8. Patratul plantar - calcaneu - tendonul flexorului lung al - nerv - auxiliarul lungului
degetelor plantar flexor al degetelor
medial
9. MuSchii lombricali - tendonul flexorului lung al - baza primei falange - nerv - flexia primei
degetelor - tendonul extensorului comun plantar falange
464
medial - extensia celorlalte

- nerv doua falange
plantar
lateral
10. MuSchii interosoSi - nerv - flexia primei
a) plantari a) fata mediala a a) baza primei falange plantar falange
b) dorsali metatarsienilor III-V b) prima falanga lateral
b) doi metatarsieni vecini
A B C
7
1
5
4
8
1 2
3 2 3
4
465
9
Figura 4. 66. MUSCHII PICIORULUI; A- Vedere de

D E
ansamblu; 1- m. abductor al halucelui ; 2- patratul plantar ; 3-
m. abductor al degetului mic ; 4- m. interososi plantari ; 5- m.
lombricali ; 6- tendonul flexor scurt al degetelor ; 7- tendonul
m. flexor lung al halucelui ; 8- tendonul m. flexor lung al
degetelor ; 9- m. flexor scurt al degetelor
B. Muschii plantei- grup medial si lateral; 1- m. adductor al
halucelui; 2- m. abductor al halucelui; 3- m. flexor scurt al
degetelor; 4- m. abductor al degetului mic
C. M. abductor al halucelui
D. M. adductor al halucelui
E. M. flexor scurt al halucelui
A B C
7
1
5
4
8
1 2
3 2 3
4
465
Figura 4. 66. MUSCHII PICIORULUI; A- Vedere de

D E
ansamblu; 1- m. abductor al halucelui ; 2- patratul plantar ; 3-
m. abductor al degetului mic ; 4- m. interososi plantari ; 5- m.
lombricali ; 6- tendonul flexor scurt al degetelor ; 7- tendonul
m. flexor lung al halucelui ; 8- tendonul m. flexor lung al
degetelor ; 9- m. flexor scurt al degetelor
B. Muschii plantei- grup medial si lateral; 1- m. adductor al
halucelui; 2- m. abductor al halucelui; 3- m. flexor scurt al
degetelor; 4- m. abductor al degetului mic
C. M. abductor al halucelui
D. M. adductor al halucelui
E. M. flexor scurt al halucelui
A B
C
D E F
466
Figura 4. 67. MUSCHII PLANTEI - grup lateral (A,B) si mijlociu (C, C. M. patratul plantei
D, E, F) D. M. lombricali
A. M. abductor al degetului mic; E. M. interososi dorsali ;
B. M. flexor scurt al degetului mic F. M. interososi plantari
A B
C
D E F
466
Figura 4. 67. MUSCHII PLANTEI - grup lateral (A,B) si mijlociu (C, C. M. patratul plantei
D, E, F) D. M. lombricali
A. M. abductor al degetului mic; E. M. interososi dorsali ;
B. M. flexor scurt al degetului mic F. M. interososi plantari
A B C
D
467
Figura 4. 68. MUSCHII PLANTEI (A)S]I
REGIUNII DORSALE A PICIORULUI (B,
C,D)
A. M. flexor scurt al degetelor
B. Mu]chii regiunii dorsale a
piciorului - vedere de
ansamblu ; 1- m. extensor scurt
al halucelui; 2-m. extensor
scurt al degetelor
C. M. extensor scurt al degetelor;
A. M. extensor scurt al halucelui
467
A B C
D
2
467
Figura 4. 68. MUSCHII PLANTEI (A)S]I

REGIUNII DORSALE A PICIORULUI (B,
C,D)
A. M. flexor scurt al degetelor
B. Mu]chii regiunii dorsale a
piciorului - vedere de
ansamblu ; 1- m. extensor scurt
al halucelui; 2-m. extensor
scurt al degetelor
C. M. extensor scurt al degetelor;
A. M. extensor scurt al halucelui
467
V.INTRODUCERE IN SPLANHNOLOGIE
V.INTRODUCERE IN SPLANHNOLOGIE
A. carotida
Artera carotida
Tiroida
Vena jugulara comunacomuna
Trunchi
Vena subclaviculara
brahiocefalic
Aorta ascendenta
Artera Crosa aportei
subclaviculara
Plaman stang
PlamanPlaman
stang drept
Cord
Cord
Diafragm Pericard
Ficat Stomac
Ligament Ligament rotund
Falciform
470
Vezicula Colon transvers
biliara
Oment mare
Intestin subtire
Colon sigmoid
Vezica
urinara
Fig. 4.1. Cavitatea toracica si cavitatea abdominala
A. carotida
Artera carotida
Tiroida
Vena jugulara comunacomuna
Trunchi
Vena subclaviculara
brahiocefalic
Aorta ascendenta
Artera Crosa aportei
subclaviculara
Plaman stang
PlamanPlaman
stang drept
Cord
Cord
Diafragm Pericard
Ficat Stomac
Ligament Ligament rotund
Falciform
470
Vezicula Colon transvers

biliara
Oment mare
Intestin subtire
Colon sigmoid
Vezica
urinara
Fig. 4.1. Cavitatea toracica si cavitatea abdominala

CAVITATEA
NAZALA
Cavitate Nazofaringe
nazala Orofaringe
Laringe Epiglota
Esofag
Trahee
Bronhie dreapta
Bronhie stanga
Plaman drept Plaman stang
1-cornet superior; 2- cornet mijlociu; 3- cornet inferior; 4- orificiul trompei lui Eustachio; 5-palat
osos; 6-palat moale; 7- sinus sfenoid; 8- amigdala nasofaringiana; 9- limba; 10-sept nazal; 11-
471
sinus frontal; 13-ligament vocal; 14-trahee; 15-esofag; 16-maduva spinarii; 17-epiglota; 18-
maduva spinarii
Fig. 4.3. Cavitatea nazala
Fig. 4.2. Sistemul respirator
Cavitate nazala-vedere posterioara

(choane)
Cavitate nazala-vedere anterioara
CAVITATEA
NAZALA
Cavitate Nazofaringe
nazala Orofaringe
Laringe Epiglota
Esofag
Trahee
Bronhie dreapta
Bronhie stanga
1-cornet superior; 2- cornet mijlociu; 3- cornet inferior; 4- orificiul trompei lui Eustachio; 5-palat
osos; 6-palat moale; 7- sinus sfenoid; 8- amigdala nasofaringiana; 9- limba; 10-sept nazal; 11-
471
sinus frontal; 13-ligament vocal; 14-trahee; 15-esofag; 16-maduva spinarii; 17-epiglota; 18-
maduva spinarii
Fig. 4.3. Cavitatea nazala
Fig. 4.2. Sistemul respirator
Cavitate nazala-vedere posterioara

(choane)
Cavitate nazala-vedere anterioara
Sinus frontal
Sinus etmoidal
472
Sinus maxilar
Os hioid
Fig. 4.4. Sinusurile paranazale
Sinus frontal
Sinus etmoidal
472
Sinus maxilar
Os hioid
Fig. 4.4. Sinusurile paranazale

Cartilaj epiglotic
Cartilaj tiroid
Cartilaj cricoid
Glota – vedere superioara
473
Epiglota
Baza limbii
Plica ventriculara
Plica vocala
Rima
glotis Cuneiform
Cartilaj Tubercul corniculat
tiroidian Esofag
1-os hioid; 2-membrana tirohioidiana; 3- cartilaj

tiroidian; 4- muschi cricotiroidieni; 5- trahee
Laringele
Sectiune sagitala Vedere anterioara

Fig. 4.5. Laringe
Cartilaj epiglotic
Cartilaj tiroid
Cartilaj cricoid
Glota – vedere superioara
473
Epiglota
Baza limbii
Plica ventriculara
Plica vocala
Rima
glotis Cuneiform
Cartilaj Tubercul corniculat
tiroidian Esofag
1-os hioid; 2-membrana tirohioidiana; 3- cartilaj

tiroidian; 4- muschi cricotiroidieni; 5- trahee
Laringele
Sectiune sagitala Vedere anterioara

Fig. 4.5. Laringe
Lobi pulmonari
Vedere laterala
474
Vedere mediala (mediastinala)
Fig. 4.6. Plamanii – configuratie externa Segmente pulmonare

474
Lobi pulmonari
Vedere laterala
474
Vedere mediala (mediastinala)
Fig. 4.6. Plamanii – configuratie externa Segmente pulmonare

474
Lob superior
A B
Lob inferior Bronhiola terminala
Lob superior
Ramuri ale venelor
pulmonare
Lob superior Hil pulmonar
Lob inferior
Hil pulmonar Bronhiola respiratorie
Margine anterioar[
Lob mijlociu
Margine inferioar[
Fa\a diafragmatic[
Ramuri ale
arterei
pulmonare
Saci alveolari
Alveola pulmonara
475
Fata diafragmatica
Lob inferior
C Trahee
Fig. 4.7. Plamani
A. Configuratie externa
B. Alveole pulmonare
C. Vascularizatie pulmonara
Bronhie principala
Artera pulmonara
Vena pulmonara
Lob superior
A B
Lob inferior Bronhiola terminala
Lob superior
Ramuri ale venelor
pulmonare
Lob superior Hil pulmonar
Lob inferior
Hil pulmonar Bronhiola respiratorie
Margine anterioar[
Lob mijlociu
Margine inferioar[
Fa\a diafragmatic[
Ramuri ale
arterei
pulmonare
Saci alveolari
Alveola pulmonara
475
Fata diafragmatica
Lob inferior
C Trahee
Fig. 4.7. Plamani
A. Configuratie externa
B. Alveole pulmonare
C. Vascularizatie pulmonara
Bronhie principala
Artera pulmonara
Vena pulmonara
A B
Fig. 4.8. Plamani – configuratie interna
A. Lobuli secundari
B. Plaman « curat »
C. Plamani cu diferite grade de « incarcare »
476
(poluare)
A B
Fig. 4.8. Plamani – configuratie interna
A. Lobuli secundari
B. Plaman « curat »
C. Plamani cu diferite grade de « incarcare »
476
(poluare)
C
a) Vena cava superioara
Trunchi brahiocefalic Atriu stang
A. carotida comuna A B
stanga
A. subclaviculara stanga
Vene pulmonare
Vena cava superioara
Artera pulmonara
Atriu drept
Aorta (port. ascendenta)
Sept interatrial
Vena interventriculara Valva bicuspida
anterioara
Atriu stang Valva tricuspida
Sept interventricular
A. coronara b)
dr. Vena cava inferioara Ventricul stang
Ventricul drept
477
Atriu stang
Vena cava
Vena inferioara
interventriculara
posterioara
Ventricul stang
Fig. 4.9. Cordul

A. Configuratie externa ; (a) vedere anterioara; (b) vedere posterioara
B. Configuratie interna ; sectiune longitudinala
a) Vena cava superioara

Trunchi brahiocefalic Atriu stang
A. carotida comuna A B
stanga
A. subclaviculara stanga
Vene pulmonare
Vena cava superioara
Artera pulmonara
Atriu drept
Aorta (port. ascendenta)
Sept interatrial
Vena interventriculara Valva bicuspida
anterioara
Atriu stang Valva tricuspida
Sept interventricular
A. coronara b)
dr. Vena cava inferioara Ventricul stang
Ventricul drept
477
Atriu stang
Vena cava
Vena inferioara
interventriculara
posterioara
Ventricul stang
Fig. 4.9. Cordul

A. Configuratie externa ; (a) vedere anterioara; (b) vedere posterioara
B. Configuratie interna ; sectiune longitudinala
Pericard
Aorta
Artera pulmonara
Atriu drept
Ventricul drept
Atriul drept
Miocard ventricular
478
Valva tricuspida
Cordaje tendinoase
Muschi papilari
Fig. 4.10. Cordul – configuratie interna
Pericard
Aorta
Artera pulmonara
Atriu drept
Ventricul drept
Atriul drept
Miocard ventricular
478
Valva tricuspida
Cordaje tendinoase
Muschi papilari
Fig. 4.10. Cordul – configuratie interna

A. orbitala
A. temporala
A. faciala
A. carotida externa
Vena jugulara externa A. carotida
479
interna
Vena jugulara interna
Sinus carotidian
A. carotida comuna
Trunchi
Vena subclavie Trunchi A subclaviculara brahiocefalic
dreapta brahiocefalic dreapta
Fig. 4.11. Vascularizatia extremitatii cefalice

A. Vascularizatie venoasa; B. Vascularizatie arteriala
A. orbitala
A. temporala
A. faciala
A. carotida externa
Vena jugulara externa A. carotida
479
interna
Vena jugulara interna
Sinus carotidian
A. carotida comuna
Trunchi
Vena subclavie Trunchi A subclaviculara brahiocefalic
dreapta brahiocefalic dreapta
Fig. 4.11. Vascularizatia extremitatii cefalice

A. Vascularizatie venoasa; B. Vascularizatie arteriala
A. subclaviculara dreapta Carja aortei
V. subclavie A. axilara
Trunchi Vena cava

brahiocefalic inferioara
Aorta toracica A. renala
Vena renala
Ven acava
inferioara
Aorta abdominala
Vena renala
A. iliaca
A. iliaca comuna comuna
A. iliaca
A. iliaca
480
Vena iliaca externa
interna
comuna
Fig. 4.12. Sistemul cav superior si Fig. 4.13. Sistemul arterial aortic Fig. 4.14. Vascularizatia abdominala
inferior
A. subclaviculara dreapta Carja aortei
V. subclavie A. axilara
Trunchi Vena cava

brahiocefalic inferioara
Aorta toracica A. renala
Vena renala
Ven acava
inferioara
Aorta abdominala
Vena renala
A. iliaca
A. iliaca comuna comuna
A. iliaca
A. iliaca
480
Vena iliaca externa

interna
comuna
Fig. 4.12. Sistemul cav superior si Fig. 4.13. Sistemul arterial aortic Fig. 4.14. Vascularizatia abdominala
inferior
Ganglioni limfatici
submandibulari
Canal limfatic drept Ganglioni limfatici

A. carotida externa cervicali profunzi
Sinus carotidian A.carotida interna
A.vertebrala dreapta A.carotida comuna Vena jugulara
interna
A.subclavie Vena subclavie dr. Vena subclavie stg.
Trunchi brahiocefalic
A. axilara Ganglioni limfatici
A. toracica interna Arcul aortei axilari
A. brahiala A.coronara Ganglioni limfatici intestinali
Trunchi celiac Duct toracic
A. intercostale
Aota descendenta Cisterna chili
A.mezenterica superioara Ganglioni limfatici inghinali
A. ulnara Ganglioni limfatici
A. radiala A. mezenterica inferioara
A. iliaca comuna
481
A. iliaca interna
A. iliaca externa
A. testiculara
A. femurala profunda
A. femurala
A. poplitee
A. tibiala posterioara
A. tibiala anterioara
A. dorsala a piciorului
Fig. 4.16. Sistemul limfatic. Zona umbrita reprezinta aria corpului
Fig. 4.15. Sistemul arterial ce nu este drenata de ductul limfatic
Ganglioni limfatici
submandibulari
Canal limfatic drept Ganglioni limfatici

A. carotida externa cervicali profunzi
Sinus carotidian A.carotida interna
A.vertebrala dreapta A.carotida comuna Vena jugulara
interna
A.subclavie Vena subclavie dr. Vena subclavie stg.
Trunchi brahiocefalic
A. axilara Ganglioni limfatici
A. toracica interna Arcul aortei axilari
A. brahiala A.coronara Ganglioni limfatici intestinali
Trunchi celiac Duct toracic
A. intercostale
Aota descendenta Cisterna chili
A.mezenterica superioara Ganglioni limfatici inghinali
A. ulnara Ganglioni limfatici
A. radiala A. mezenterica inferioara
A. iliaca comuna
481
A. iliaca interna
A. iliaca externa
A. testiculara
A. femurala profunda
A. femurala
A. poplitee
A. tibiala posterioara
A. tibiala anterioara
A. dorsala a piciorului
Fig. 4.16. Sistemul limfatic. Zona umbrita reprezinta aria corpului
Fig. 4.15. Sistemul arterial ce nu este drenata de ductul limfatic
Tunca interna (intima)
Tesut conjunctiv
A
Tesut elastic Tunica medie
B
Adventice
Seroasa
Plasma
Sistemul cav
Strat intermediar
superior ]i inferior
ARTERA Sediment celular
Arteriola
Leucocite
Pat Pat Tunica interna
482
capilar capilar
VENA Directia curgerii sanguine
Venule
Tesut elastic
Tunica medie Hematii
Asventice Trombocite
Fig. 4.17. Sistem circulator
A. Structura peretelui vascular pentru diverse tipuri de vase
B. Sangele - componente
Endoteliu Medie Tunica externa Endoteliu Medie Tunica externa

482
Tunca interna (intima)

Tesut conjunctiv
A
Tesut elastic Tunica medie
B
Adventice
Seroasa
Plasma
Sistemul cav
Strat intermediar
superior ]i inferior
ARTERA Sediment celular
Arteriola
Leucocite
Pat Pat Tunica interna

482
capilar capilar
VENA Directia curgerii sanguine
Venule
Tesut elastic
Tunica medie Hematii
Asventice Trombocite
Fig. 4.17. Sistem circulator
A. Structura peretelui vascular pentru diverse tipuri de vase
B. Sangele - componente
Endoteliu Medie Tunica externa Endoteliu Medie Tunica externa

482
Ficat Stomac Colon transvers
Oment mare
Oment mic
Vezicula biliara Stomac
Mezocolon
Duoden Colon
transvers
Colon Colon
ascendent descendent
Oment mare Jejun

Colon sigmoid
Colon
483
sigmoid Mezenter
Ficat
Oment mic
Stomac
Pancreas Intestin subtire (segment jejunoileal)
Mezocolon
Colon transvers Duoden
Peritoneu parietal
Jejun Fig. 4.18. Cavitatea abdominala

Oment mare
Ileon Rect
Uter
Vezica urinara
Simfiza pubiana
Vagin
483
Ficat Stomac Colon transvers
Oment mare
Oment mic
Vezicula biliara Stomac
Mezocolon
Duoden Colon
transvers
Colon Colon
ascendent descendent
Oment mare Jejun

Colon sigmoid
Colon
483
sigmoid Mezenter
Ficat
Oment mic
Stomac
Pancreas Intestin subtire (segment jejunoileal)
Mezocolon
Colon transvers Duoden
Peritoneu parietal
Jejun Fig. 4.18. Cavitatea abdominala

Oment mare
Ileon Rect
Uter
Vezica urinara
Simfiza pubiana
Vagin
483
Dentitie
permanenta
Dinti
mandibulari
Dinti maxilari
1. incisiv central; 2 incisiv lateral; 3-canin; 4-premolar I; 5-preilar II; 6-

molar I; 7-molar II; 8-molar III
484
Dentitie permanenta
Fig. 4.19. Cavitatea bucala
Dentitie
permanenta
Dinti
mandibulari
Dinti maxilari
1. incisiv central; 2 incisiv lateral; 3-canin; 4-premolar I; 5-preilar II; 6-

molar I; 7-molar II; 8-molar III
484
Dentitie permanenta
Fig. 4.19. Cavitatea bucala

Fig. 4.20. Limba si orofaringele
4- amigdala palatina; 5-orofaringe; 6- epiglota; 7- papile

foloate; 8- papile circumvalate; 9- foramen caecum; 10-
amigdala linguala; 11- plica vocala; 12- glota;.
485
Mezenter SEROASA
Vas sanguin
Nerv
Epiteliu
Lamina proprie
MUCOASA Fig. 4.21. Structura peretelui tubului digestiv
Tunica
Glande
submucoase
Nodul limfatic
TUNICA MUSCULARA
Strat muscular longitudinal
Strat muscular circular
Plex
Auerbach SUBMUCOASA
Plex Meissner
Fig. 4.20. Limba si orofaringele
4- amigdala palatina; 5-orofaringe; 6- epiglota; 7- papile

foloate; 8- papile circumvalate; 9- foramen caecum; 10-
amigdala linguala; 11- plica vocala; 12- glota;.
485
Mezenter SEROASA
Vas sanguin
Nerv
Epiteliu
Lamina proprie
MUCOASA Fig. 4.21. Structura peretelui tubului digestiv
Tunica
Glande
submucoase
Nodul limfatic
TUNICA MUSCULARA
Strat muscular longitudinal
Strat muscular circular
Plex
Auerbach SUBMUCOASA
Plex Meissner
Coroana
Col
Radacina
486
Glanda sublinguala
Canal alveolar
Alveole dentare
Glanda submaxilara
Glanda sublinguala
Orificiul de deschidere al
glandei sublinguale Fig. 4. 22. Cavitatea bucala – componente
A. Glandele salivare
B. Palatul osos si arcadele dentare
C. Componentele dintelui
D. Regiunea sublinguala
Coroana
Col
Radacina
486
Glanda sublinguala
Canal alveolar
Alveole dentare
Glanda submaxilara
Glanda sublinguala
Orificiul de deschidere al
glandei sublinguale Fig. 4. 22. Cavitatea bucala – componente
A. Glandele salivare
B. Palatul osos si arcadele dentare
C. Componentele dintelui
D. Regiunea sublinguala
Orificiul trompei lui
Eustachio
Vestibul bucal
Orofaringe
Laringofaringe
487
Laringe
Fig. 4. 23. Sectiune sagitala prin cavitatea bucala, faringe,

laringe
Orificiul trompei lui

Eustachio
Vestibul bucal
Orofaringe
Laringofaringe
487
Laringe
Fig. 4. 23. Sectiune sagitala prin cavitatea bucala, faringe,

laringe
A B C
Fornix
Curbura mare
Curbura mica
Corpul
stomacului
488
Antru
Canal piloric
piloric
D
Fibre musculare oblice
Fibre musculare Fig. 4.24. Stomacul.

circulare A. Configuratie interna (sectiune sagitala)
B. Configuratie externa (sectiune sagitala)
C. Radiografie
Fibre musculare
longitudinale
D. Structura tunicii musculare si vascularizatia
A B C
Fornix
Curbura mare
Curbura mica
Corpul
stomacului
488
Antru
Canal piloric
piloric
D
Fibre musculare oblice
Fibre musculare Fig. 4.24. Stomacul.

circulare A. Configuratie interna (sectiune sagitala)
B. Configuratie externa (sectiune sagitala)
C. Radiografie
Fibre musculare
longitudinale
D. Structura tunicii musculare si vascularizatia
B A
Canalul
coledoc
Canal
pancreatic
accesor
Canal
pancreatic
principal
489
Fig. 4.25. A. Tubul digestiv – componente
B. Duodenul (vedere anterioara)
B A
Canalul
coledoc
Canal
pancreatic
accesor
Canal
pancreatic
principal
489
Fig. 4.25. A. Tubul digestiv – componente

B. Duodenul (vedere anterioara)
Colon
transvers
Colon descendent
Colon
Colon sigmoid
ascendent
Apendice
vermiform
Rect
490
Anus
Fig. 4.26. Intestinul gros (vedere anterioara)
Colon
transvers
Colon descendent
Colon
Colon sigmoid
ascendent
Apendice
vermiform
Rect
490
Anus
Fig. 4.26. Intestinul gros (vedere anterioara)

A B
491
C
Fig. 4.27. Jejunul

A. Configuratie interna (plici semicirculare)
B. Mucoasa
C. Noduli limfatici agregati (inflamatie)
A B
491
Fig. 4.27. Jejunul

A. Configuratie interna (plici semicirculare)
B. Mucoasa
C. Noduli limfatici agregati (inflamatie)
A B
Coada
pancreasului
Corpul
pancreasului
Capul
492
pancreasului
Lob stang hepatic
Ligament falciform
Lob drept hepatic
Fig. 4.28 Etajul superior abdominal

A. Pancreasul
B. Ficatul (fata diafragmatica)
A B
Coada
pancreasului
Corpul
pancreasului
Capul
492
pancreasului
Lob stang hepatic
Ligament falciform
Lob drept hepatic
Fig. 4.28 Etajul superior abdominal

A. Pancreasul
B. Ficatul (fata diafragmatica)
Vena centrolobulara
Lob hepatic stang Vena cava inferioara
Lob caudat Vena cava inferioara Vena porta
A
B Artera hepatica
Lob
Hepatic
Vena drept
Hepatica
Lob patrat
493
Lobul drept hepatic
Canal hepatic stang
Canal hepatic drept

C
Colecist
Canal cistic
Fig. 4.29. Ficatul; vezicula biliara si caile biliare

Canal
A. Ficatul – fata viscerala
coledoc B. Ficatul – configuratie interna
C. Vezicula biliara si caile biliare
Sfincter Oddi
Orificiul Vater
Vena centrolobulara
Lob hepatic stang Vena cava inferioara
Lob caudat Vena cava inferioara Vena porta
A
B Artera hepatica
Lob
Hepatic
Vena drept
Hepatica
Lob patrat
493
Lobul drept hepatic

Canal hepatic stang
Canal hepatic drept

C
Colecist
Canal cistic
Fig. 4.29. Ficatul; vezicula biliara si caile biliare

Canal
A. Ficatul – fata viscerala
coledoc B. Ficatul – configuratie interna
C. Vezicula biliara si caile biliare
Sfincter Oddi
Orificiul Vater
Glanda suprarenala
Rinichi stang
Artera renala
Vena renala
Aorta abdominala
Rinichi
drept Rinichi stang Vena cava inferioara
Uretere
Vezica urinara
Ureter
494
Uretra
Vezica urinara
Fig. 4.30. Sistemul urinar
Glanda suprarenala
Rinichi stang
Artera renala
Vena renala
Aorta abdominala
Rinichi
drept Rinichi stang Vena cava inferioara
Uretere
Vezica urinara
Ureter
494
Uretra
Vezica urinara
Fig. 4.30. Sistemul urinar

495
Fig. 4.31. Anatomia microscopica a rinichiului; schema irigatiei arteriale renale
495
Fig. 4.31. Anatomia microscopica a rinichiului; schema irigatiei arteriale renale

Calice mici
Artere Calice mari

suprarenale Piramida Malpighi
Glanda
suprarenala
496
Vena renala
Artera renala
Bazinet Corticala renala
Fig. 4.32. Anatomia macroscopica si microscopica a rinichiului (sectiune sagitala)
Calice mici
Artere Calice mari

suprarenale Piramida Malpighi
Glanda
suprarenala
496
Vena renala
Artera renala
Bazinet Corticala renala
Fig. 4.32. Anatomia macroscopica si microscopica a rinichiului (sectiune sagitala)

497
Fig. 4.33. Structura nefronului
497
Fig. 4.33. Structura nefronului

Perete vezical
Perete vezical
Ureter
Ureter
Sfincter vezical intern
498
Sfincter vezical extern
Fig. 4.34. Vezica urinara – configuratie interna
Perete vezical
Perete vezical
Ureter
Ureter

498
Fig. 4.34. Vezica urinara – configuratie interna

Bibliografie Bibliografie
1. Albu I., Georgia R., ed. Anatomie topografică, Bucureúti, Ed. All, 1994 1. Albu I., Georgia R., ed. Anatomie topografică, Bucureúti, Ed. All, 1994
2. Baciu C., ed: Anatomia funcĠională úI biomecanica aparatului locomotor, Bucureúti, Ed. 2. Baciu C., ed: Anatomia funcĠională úI biomecanica aparatului locomotor, Bucureúti, Ed.
Sport-Turism, 1977 Sport-Turism, 1977
3. Cerbulescu C, Ifrim M., Maroú T., Niculescu Gh., ed. Atlas de anatomie umană, vol.I, 3. Cerbulescu C, Ifrim M., Maroú T., Niculescu Gh., ed. Atlas de anatomie umană, vol.I,
Bucureúti, Ed. ùtiinĠifică úi Enciclopedică, 1983 Bucureúti, Ed. ùtiinĠifică úi Enciclopedică, 1983
4. Cerbulescu C, Ifrim M., Maroú T., Niculescu Gh., ed. Atlas de anatomie umană, vol.II, 4. Cerbulescu C, Ifrim M., Maroú T., Niculescu Gh., ed. Atlas de anatomie umană, vol.II,
Bucureúti, Ed. ùtiinĠifică úi Enciclopedică, 1984 Bucureúti, Ed. ùtiinĠifică úi Enciclopedică, 1984
5. Cerbulescu C, Ifrim M., Maroú T., Niculescu Gh., ed. Atlas de anatomie umană, 5. Cerbulescu C, Ifrim M., Maroú T., Niculescu Gh., ed. Atlas de anatomie umană,
vol.III, Bucureúti, Ed. ùtiinĠifică úi Enciclopedică, 1985 vol.III, Bucureúti, Ed. ùtiinĠifică úi Enciclopedică, 1985
6. Cordun M., ed. Kinetologie medicală, Bucureúti, Ed. Axa, 1995 6. Cordun M., ed. Kinetologie medicală, Bucureúti, Ed. Axa, 1995
7. Creager J.G., ed. Human anatomy and physiology, second edition, USA, C. Brown 7. Creager J.G., ed. Human anatomy and physiology, second edition, USA, C. Brown
Publishers, 1992 Publishers, 1992
8. Diaconescu N., Rottenberg N., Niculescu V., ed. Ghid de anatomie practică, Timiúoara, 8. Diaconescu N., Rottenberg N., Niculescu V., ed. Ghid de anatomie practică, Timiúoara,
Ed. Facla, 1988 Ed. Facla, 1988
9. Doty S., Robinson R.A., Schonfield B. Morphology of bone and histochemical staining 9. Doty S., Robinson R.A., Schonfield B. Morphology of bone and histochemical staining
characteristics of bone cells. In: American Phy. Soc., ed. Handbook of physiology. characteristics of bone cells. In: American Phy. Soc., ed. Handbook of physiology.
Washington: Aurbach, 1976, p.3-23. Washington: Aurbach, 1976, p.3-23.
10. Drăgoi Gh. S., ed.:Anatomia Omului, vol.1,Craiova: Ed. UniversităĠii, 1982. 10. Drăgoi Gh. S., ed.:Anatomia Omului, vol.1,Craiova: Ed. UniversităĠii, 1982.
11. Drăgoi Gh. S., ed.:Anatomia Generală a sistemelor corpului omenesc, vol.1,Craiova: Ed. 11. Drăgoi Gh. S., ed.:Anatomia Generală a sistemelor corpului omenesc, vol.1,Craiova: Ed.
UniversităĠii, 2003. UniversităĠii, 2003.
12. Frost, H.M, ed. Intermediary Organisation of the Skeleton. Boca Raton: CRC Press, 12. Frost, H.M, ed. Intermediary Organisation of the Skeleton. Boca Raton: CRC Press,
Vol.1, 1986a. Vol.1, 1986a.
13. Frost, H.M, ed. Intermediary Organisation of the Skeleton. Boca Raton: CRC Press, 13. Frost, H.M, ed. Intermediary Organisation of the Skeleton. Boca Raton: CRC Press,
Vol.2, 1986b. Vol.2, 1986b.
14. Frost, H.M. Vital biomechanics. Proposed general concepts for skeletal adaptations to 14. Frost, H.M. Vital biomechanics. Proposed general concepts for skeletal adaptations to
mechanical usage. In: Calcif. Tissue Int., nr 42 (1987), p.145-156. mechanical usage. In: Calcif. Tissue Int., nr 42 (1987), p.145-156.
15. Frost, H.M. Vital biomechanics; proposed general concepts for skeletal adaptations to 15. Frost, H.M. Vital biomechanics; proposed general concepts for skeletal adaptations to
mechanical usage. In: Calcif. Tissue Int., nr. 42 (1988), p.145-156. mechanical usage. In: Calcif. Tissue Int., nr. 42 (1988), p.145-156.
16. Frost, H.M. Skeletal structural adaptation to mechanical usage (SATMU): redefining 16. Frost, H.M. Skeletal structural adaptation to mechanical usage (SATMU): redefining
Wolff
s law:the remodeling problem. In: Anat. Rec., nr.226 (1990), p. 412-422. Wolff
s law:the remodeling problem. In: Anat. Rec., nr.226 (1990), p. 412-422.
17. Frost, H.M. The role of changes in mechanical usage set points in the pathogenesis of 17. Frost, H.M. The role of changes in mechanical usage set points in the pathogenesis of
osteoporosis. In: J. Bone Min. Res., nr.7 (1992), p.253-261. osteoporosis. In: J. Bone Min. Res., nr.7 (1992), p.253-261.
499 499
18. Fung Y.C. ed. Biomechanics. Mechanical properties of living tissues. Berlin: 18. Fung Y.C. ed. Biomechanics. Mechanical properties of living tissues. Berlin:
Springer,1993. Springer,1993.
19. Grant J.C.B., ed. Method of Anatomy. 8th edn. Baltimore.: Williams & Wilkins, 1971. 19. Grant J.C.B., ed. Method of Anatomy. 8th edn. Baltimore.: Williams & Wilkins, 1971.
20. Katz J.L. The structure and biomechanics of bone. In Vincent, J.F.V. and Currey, J.C., 20. Katz J.L. The structure and biomechanics of bone. In Vincent, J.F.V. and Currey, J.C.,
ed. Mechanical Properties of Biological Materials, Cambridge: Cambridge University ed. Mechanical Properties of Biological Materials, Cambridge: Cambridge University
Press (1980b), p.137-168. Press (1980b), p.137-168.
21. Martin R.B., Burr D.B., Sharkey N.A.,ed. Skeletal Tissue Mechanics. New York: 21. Martin R.B., Burr D.B., Sharkey N.A.,ed. Skeletal Tissue Mechanics. New York:
Springer, 1998. Springer, 1998.
22. Marza D., Reflexologie în kinetoterapie, Bacúu, Ed. Plums, 1998 22. Marza D., Reflexologie în kinetoterapie, Bacúu, Ed. Plums, 1998
23. Nigg B.M. Selected historical highlights. In: Nigg B.M., Herzog W., ed.Biomechanics of 23. Nigg B.M. Selected historical highlights. In: Nigg B.M., Herzog W., ed.Biomechanics of
the musculo-skeletal system. New York: Willey J, and Sons Ltd, 1994, p.3-36. the musculo-skeletal system. New York: Willey J, and Sons Ltd, 1994, p.3-36.
24. Nigg B.M., Grimston S.K.Bone. In: Nigg B.M., Herzog W., ed.Biomechanics of the 24. Nigg B.M., Grimston S.K.Bone. In: Nigg B.M., Herzog W., ed.Biomechanics of the
musculo-skeletal system. New York: Willey J, and Sons Ltd, 1994, p.48-76. musculo-skeletal system. New York: Willey J, and Sons Ltd, 1994, p.48-76.
25. Papilian V., ed. Anatomia omului, ediĠia V., vol. I. Bucureúti, Ed. Didactică úi 25. Papilian V., ed. Anatomia omului, ediĠia V., vol. I. Bucureúti, Ed. Didactică úi
Pedagogică, 1974 Pedagogică, 1974
26. Papilian V., ed. Anatomia omului, ediĠia V., vol. II. Bucureúti, Ed. Didactică úi 26. Papilian V., ed. Anatomia omului, ediĠia V., vol. II. Bucureúti, Ed. Didactică úi
Pedagogică, 1982 Pedagogică, 1982
27. Rinderu ET, Rinderu P.L. O metodă cu element finit pentru analiza microfracturilor - 27. Rinderu ET, Rinderu P.L. O metodă cu element finit pentru analiza microfracturilor -
aplicaĠii în activităĠi sportive; In: Proc 4-th An. Cong. Europ. College Sport Sc. (1999), aplicaĠii în activităĠi sportive; In: Proc 4-th An. Cong. Europ. College Sport Sc. (1999),
Roma, p.728 . Roma, p.728 .
28. Rinderu E.T. A finite element model for analysing the microfractures-applications in 28. Rinderu E.T. A finite element model for analysing the microfractures-applications in
sport activities. In: Proc. XVIIth Meet. Fed. Europ. Connect. Tissue Soc. (2000), Patras, sport activities. In: Proc. XVIIth Meet. Fed. Europ. Connect. Tissue Soc. (2000), Patras,
J17. J17.
29. Rinderu ET, Rinderu P.L., Ghenea M. A biomechanical study of trabecular bone 29. Rinderu ET, Rinderu P.L., Ghenea M. A biomechanical study of trabecular bone
microfractures - a finite element method approach, In: Vol. Rez. Simp. Aniv. Univ. Vest, microfractures - a finite element method approach, In: Vol. Rez. Simp. Aniv. Univ. Vest,
Timiúoara (2000), p.41. Timiúoara (2000), p.41.
30. Rinderu E.T. O analiză a microfracturilor osoase - avantajele folosirii metodei 30. Rinderu E.T. O analiză a microfracturilor osoase - avantajele folosirii metodei
elementului finit. In: Rom. J .Anat, vol.3, nr.1 (2001a), p.9-15. elementului finit. In: Rom. J .Anat, vol.3, nr.1 (2001a), p.9-15.
31. Rinderu E.T. Modele actuale de reconstrucĠie úi analiză ale arhitecturii osoase.In: Rom. J 31. Rinderu E.T. Modele actuale de reconstrucĠie úi analiză ale arhitecturii osoase.In: Rom. J
.Anat, vol.3, nr.2 (2001b), p.22-30. .Anat, vol.3, nr.2 (2001b), p.22-30.
32. Rinderu ET, Dragomir M., Cosaceanu D. A FEA analysis for the trabecular 32. Rinderu ET, Dragomir M., Cosaceanu D. A FEA analysis for the trabecular
architecture in sport events - the hematopoetic microclimat. In: Proc. 6-th An. Cong. architecture in sport events - the hematopoetic microclimat. In: Proc. 6-th An. Cong.
Europ. College Sport Sc. (2001a), Cologne, p.867 Europ. College Sport Sc. (2001a), Cologne, p.867
500 500
33. Rinderu ET, Ortanescu C., Tapurin D., The femur as a shock absorber in the alpine 33. Rinderu ET, Ortanescu C., Tapurin D., The femur as a shock absorber in the alpine
skiing events - a finite element method approach. In: Proc. 6-th An. Cong. Europ. College skiing events - a finite element method approach. In: Proc. 6-th An. Cong. Europ. College
Sport Sc. (2001b), Cologne, p.1310. Sport Sc. (2001b), Cologne, p.1310.
34. Rinderu ET, Rusu L., Roúulescu E., ed: Anatomia Omului, vol. I, Craiova: Scorilo, 34. Rinderu ET, Rusu L., Roúulescu E., ed: Anatomia Omului, vol. I, Craiova: Scorilo,
2001. 2001.
35. Rinderu ET, Rinderu P.L., Stănescu M.R. AplicaĠii ale teoriei omogenizării în 35. Rinderu ET, Rinderu P.L., Stănescu M.R. AplicaĠii ale teoriei omogenizării în
modelarea microstructurii osoase. In: Vol. Rez. al VI=lea Cong. NaĠ. cu modelarea microstructurii osoase. In: Vol. Rez. al VI=lea Cong. NaĠ. cu
part. internaĠ. Soc. Anat. Rom ania (2002), Iaúi, p.116. part. internaĠ. Soc. Anat. Rom ania (2002), Iaúi, p.116.
36. Rinderu E.T.,Vasilescu M. Noi abordări în analiza microfracturilor osoase. In Vol. Rez. 36. Rinderu E.T.,Vasilescu M. Noi abordări în analiza microfracturilor osoase. In Vol. Rez.
Al XII-a Conf. NaĠ. Med.Sport (2002),Bucureúti, p.30. Al XII-a Conf. NaĠ. Med.Sport (2002),Bucureúti, p.30.
37. Rinderu P.L, Rinderu E.T, Călinescu C. ConsideraĠii asupra unor modele ale Ġesutului 37. Rinderu P.L, Rinderu E.T, Călinescu C. ConsideraĠii asupra unor modele ale Ġesutului
osos din punct de vedere biomecanic ( implicaĠii în sport úi recuperare). In: Analele osos din punct de vedere biomecanic ( implicaĠii în sport úi recuperare). In: Analele
UniversităĠii de Vest (1998) , Timiúoara, p.143-150 UniversităĠii de Vest (1998) , Timiúoara, p.143-150
38. Rinderu P.L., Rinderu ET, Ghenea M. Biomechanical behaviour of the bone tissue a 38. Rinderu P.L., Rinderu ET, Ghenea M. Biomechanical behaviour of the bone tissue a
finite element method approach. In: Vol. Rez. Simp. Aniv. Univ. Vest (2000), Timiúoara, finite element method approach. In: Vol. Rez. Simp. Aniv. Univ. Vest (2000), Timiúoara,
p.40 p.40
39. Rinderu, P.L, DrăgoiG. S., Rinderu ET. A finite element model for analysing the bone 39. Rinderu, P.L, DrăgoiG. S., Rinderu ET. A finite element model for analysing the bone
microfractures ( static and dynamic approaches). In: Proc. 17-th Intern. Simp. Sports Med. microfractures ( static and dynamic approaches). In: Proc. 17-th Intern. Simp. Sports Med.
(2001a), Ierusalim, p.40 (2001a), Ierusalim, p.40
40. Rinderu P.L, Rinderu ET, Gruionu LA finite element model for analysing the compact 40. Rinderu P.L, Rinderu ET, Gruionu LA finite element model for analysing the compact
bone microfractures, Proc 2-nd Cong. Europ. Fed. Sports Med. (2001b), Oviedo, p.510. bone microfractures, Proc 2-nd Cong. Europ. Fed. Sports Med. (2001b), Oviedo, p.510.
41. Van de Graaf, K.M., ed: Human Anatomy, 5th ed., New York: McGraw-Hill Book 41. Van de Graaf, K.M., ed: Human Anatomy, 5th ed., New York: McGraw-Hill Book
Company, 1998. Company, 1998.
42. Zbenghe T.ed Bazele teoretice úI practice ale kinetoterapiei, Bucureúti: Editura Medicală, 42. Zbenghe T.ed Bazele teoretice úI practice ale kinetoterapiei, Bucureúti: Editura Medicală,
1999. 1999.
43. Zbenghe T.ed. Kinesiologie.ùtiinĠa miúcării. Bucureúti: Editura Medicală, 2002. 43. Zbenghe T.ed. Kinesiologie.ùtiinĠa miúcării. Bucureúti: Editura Medicală, 2002.
501 501

Anatomia Omului Anatomia Omului Natomia Omului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anatomia Omului Anatomia Omului Natomia Omului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

(/(1$7$,1$$95$0(6&8/,*,$5868 (/(1$7$,1$$95$0(6&8/,*,$5868

Editura Universitaria Editura Universitaria

Copyright  2006 Universitaria Copyright  2006 Universitaria

Descrierea CIP a Bibliotecii NaĠionale Descrierea CIP a Bibliotecii NaĠionale

ANATOMIA OMULUI ANATOMIA OMULUI

502 p.; 502 p.;

TEHNOREDACTARE : Elena Taina Avramescu TEHNOREDACTARE : Elena Taina Avramescu

Tipografia UniversităĠii din Craiova Tipografia UniversităĠii din Craiova

DefiniĠia si diviziunile anatomiei omului 10 DefiniĠia si diviziunile anatomiei omului 10

Introducere în osteologie 32 Introducere în osteologie 32

Introducere în artrologie 42 Introducere în artrologie 42

Introducere în miologie 51 Introducere în miologie 51

Capul, gâtul si trunchiul 120 Capul, gâtul si trunchiul 120

CAPITOLUL 5. INTRODUCERE IN ANATOMIA DEZVOLTARII CAPITOLUL 5. INTRODUCERE IN ANATOMIA DEZVOLTARII

INTRODUCERE ÎN STUDIUL ANATOMIEI OMULUI INTRODUCERE ÎN STUDIUL ANATOMIEI OMULUI

DefiniĠia úi diviziunile anatomiei omului DefiniĠia úi diviziunile anatomiei omului

-Nivele de organizare în corpul uman -Nivele de organizare în corpul uman

-Terminologia anatomică internaĠională -Terminologia anatomică internaĠională

-ğesutul epitelial -ğesutul epitelial

-ğesutul conjunctiv -ğesutul conjunctiv

-ğesutul muscular -ğesutul muscular

-ConsideraĠii clinice -ConsideraĠii clinice

DEFINIğIA ùI DIVIZIUNILE ANATOMIEI OMULUI DEFINIğIA ùI DIVIZIUNILE ANATOMIEI OMULUI

NIVELE DE ORGANIZARE ÎN CORPUL UMAN. NIVELE DE ORGANIZARE ÎN CORPUL UMAN.

Organismul uman Organismul uman

Sisteme de organe: Sisteme de organe:

|esut Tesuturi |esut Tesuturi

Celula Celule: Celula Celule:

TABEL 1. 1. Sistemele corpului uman. TABEL 1. 1. Sistemele corpului uman.

Muscular Muúchii Excitabilitate, miúcare Muscular Muúchii Excitabilitate, miúcare

Sistemul endocrin Sistemul urinar Sistemul endocrin Sistemul urinar

Figura 1. 2. Sistemele corpului uman Figura 1. 2. Sistemele corpului uman

TERMINOLOGIA ANATOMICĂ INTERNAğIONALĂ TERMINOLOGIA ANATOMICĂ INTERNAğIONALĂ

ECTODERM MEZODERM ENDODERM ECTODERM MEZODERM ENDODERM

ğESUTUL EPITELIAL ğESUTUL EPITELIAL

Tipul de glandă Caracteristici Localizare Tipul de glandă Caracteristici Localizare

ğESUTUL CONJUNCTIV ğESUTUL CONJUNCTIV

Tesuturi conjunctive moi Tesuturi conjunctive moi

ğesutul cartilaginos ğesutul cartilaginos

Cartilaj tiroid Cartilaj tiroid

(a) (b) (a) (b)

Cartilaj traheal Cartilaj traheal

Fibre de colagen Fibre de colagen

ğESUTUL MUSCULAR ğESUTUL MUSCULAR

Muschi scheletic Muschi scheletic

Muschi cardiac Muschi cardiac

Muschi neted Muschi neted

CONSIDERAğII CLINICE CONSIDERAğII CLINICE

BAZELE ANATOMICE ALE MIùCĂRII BAZELE ANATOMICE ALE MIùCĂRII

Introducere in anatomia aparatului locomotor Introducere in anatomia aparatului locomotor

Introducere în studiul sistemului nervos Introducere în studiul sistemului nervos

Flexie dorsală Flexie dorsală

INTRODUCERE IN OSTEOLOGIE INTRODUCERE IN OSTEOLOGIE

Clasificarea oaselor. Clasificarea oaselor.

Elemente descriptive ale oaselor. Elemente descriptive ale oaselor.

Găurile úi canalele pot fi: Găurile úi canalele pot fi:

- sulcus (úanĠ) - sulcus (úanĠ)

ConfiguraĠia internă a oaselor. ConfiguraĠia internă a oaselor.

Osul compact Osul compact

Fibre perforante Osteocit Fibre perforante Osteocit

Vase sanguine Vase sanguine

Osteon Canal Havers Osteon Canal Havers

Osul trabecular Osul trabecular

(/(1$7$,1$$95$0(6&8/,,$5868 (/(1$7$,1$$95$0(6&8/,,$5868

Copyright 2006 Universitaria Copyright 2006 Universitaria