GHIDUL

PACIENTULUI

1
 CE ESTE
COLESTEROLUL?

Colesterolul este un compus lipidic cu structura chimica de sterol (combinatie de

steroid si alcool). Cea mai mare parte din colesterol este sintetizata in organism
(ficatul fiind principalul loc de producere a colesterolului=75%), doar o mica parte
provine din alimentatie (25%).
 Colesterolul participa la diferite procese metabolice, intra in compozitia unor
hormoni (estrogeni, testosteron), vitaminei D. Colesterolul care nu este utilizat este
eliminat prin ficat. ( bila care este apoi eliberata in intestinul subtire).
 Fiind insolubil in apa, colesterolul este transportat in organism de catre lipoproteine
(complexe formate din proteine hidrosolubile si lipide) clasificate in functie de
densitate in: chilomicroni, VLDL (very low density lipoprotein), LDL (low density
lipoprotein), IDL (intermediate density lipoprotein), HDL (high density
lipoprotein).

 colesterol LDL - lipoproteine cu densitate mică aşa numitul

colesterol “rău”, are un continut in colesterol de 50 %, Este implicat in
arteroscleroza Această fracţiune a colesterolului, dacă este în exces, se
depune pe vasele de sânge. Se formează astfel placa de aterom. Ca urmare a
acestui fenomen, vasul de sânge se îngroaşă şi îşi pierde elasticitatea din ce în
ce mai mult, crescand riscul aparitiei bolilor de inima (cardiopatie ischemica,
infarct miocardic, hipertensiune arteriala); Acest tip de colesterol creste in
cazul consumului crescut de grasimi saturate in dieta.
 colesterol HDL - lipoproteine cu densitate mare aşa numitul
colesterol “bun” este sintetizat la nivelul ficatului si intestinului si are rolul
de a esterifica colesterolul liber si de a-l transporta de la celulele periferice
spre ficat opunandu-se procesului de ateroscleroza.O dieta bogata in fructe si
legume proaspete, bogata in acizi grasi omega 3, poate ajuta la cresterea
acestui tip de colesterol in sange

Trigliceridele sunt un alt tip de grasime. Acestea se gasesc in produse alimentare, in zonele
grase ale corpului si in sange. Folosim trigliceridele pentru a face rost de energia necesara la
un moment dat sau le inmagazinam pentru mai tarziu. Consumul unui numar mare de calorii,
in special zaharuri sau carbohidrati, determina cresterea nivelul de trigliceride din sange.

2
CARE SUNT VALORILE NORMALE ALE COLESTEROLULUI SI
FRACTIUNILOR SALE?

Valoarea colesterolului seric se determina din sange. Se recomanda testarea profilului

lipidic (colesterol, HDL-colesterol, trigliceride) de la varsta de 20 ani. Daca acesta este
normal se recomanda repetarea la 4 - 5 ani.

Valorile lipidelor considerata optima pentru adulti:

 Colesterol total – <200 mg/dl; dupa unii
<170mg/dl
 LDL-Cs (colesterolul „rau”) – <100-120 mg/dl
HDL-Cs (colesterolul „bun”) – >40-60 mg/dl
 Trigliceridele – <150 mg/dl
 copiii intre 4-19 ani valorile normale sunt:
Colesterol total<170mg/dl
LDL<110 mg/dl.
 Colesterol “ratio” = colesterolul total / HDL;
Valori normale 4:1

Pentru a stabilii diagnosticul, trebuie efectuate cel

putin doua dozari ale colesterolului la o luna interval. Evaluarea tine cont de cresterea
normala a colesterolemiei cu varsta, cu aproximativ 0,26 milimoli (adica 10mg/dl pentru
fiecare zece ani de viata in plus peste 30 ani).

Ghidul general pentru rezultatele colesterolului total:

 Mai puțin de 200 mg /dL: Rezultat optim
 200-239: Destul de mare
 Peste 240: Mare
Inainte cu 12 ore de a merge la un test de sange pentru a stabili valorile colesterolului, este de
preferat sa nu mancati si sa nu beti nimic (cu exceptia apei). In acest fel va asigurati ca veti
afla cele mai precise rezultate. Dupa o cina copiasa cu doua feluri si desert, nivelul LDL-ului
si cel al trigliceridelor poate creste foarte mult.

Valorile normale ale colesterolului LDL :

 Sub 130mg/dL pentru majoritatea persoanelor
 Sub 100 daca prezentati risc de a dezvolta o boala de inima
 Sub 70 daca riscul de a dezvolta o boala de inima este foarte ridicat

TG
 150 -199 mg / dl: Destul de mare
 200-499: Mare
 500 sau mai ridicat: Foarte mare
Valorile normale ale colesterolului HDL
 Sub 40 mg/dL-riscant pentru barbati
 Sub 50 mg/dL-riscant pentru femei

3
Ce sunt DISLIPIDEMIILE ?

DISLIPIDEMIILE sunt anomalii ale metabolismului lipoproteinelor, incluzand

supraproductia si deficitul delipoproteine.Se pot manifesta prin hipercolesterolemie,
hipertrigliceridemie, hiper-LDLsau scaderea HDL.

HIPERLIPIDEMIILE reprezinta cresterea concentratiei lipidelor (grasimilor) in sange

(colesterolul, trigliceridele etc). Pot fi:
*primare –ereditare, rezultate din defecte monogenice sau din interacţiunea dintre
factorii
genetici şi cei de mediu (boli mulifactoriale)
* secundare -boli metabolice (diabetul zaharat, alcoolism, sindrom nefrotic.
anticonceptionale orale, hipotiroidism, ciroză biliară, boli hepatice obstructive)

CARE SUNT FACTORII DE RISC?

Factorii de risc care favorizeaza procesul de ateroscleroza pot fi grupati in :

= factori de risc nemodificabili (factori genetici; varsta la barbati > 45 ani, iar la femei >
55 ani)
= factori de risc modificabili (fumatul; stilul de viata : obezitate, sedentarism, dieta bogata
in grasimi animale), hipertensiunea arteriala; HDL colesterol scazut; LDL colesterol
crescut, diabetul.

4
Factori genetici
Exista afectiuni genetice de tipul hipercolesterolemiei familiale (care inseamna valori
crescute ale colesterolului sanguin la membrii aceleiasi familii, datorate unui bagaj genetic
mostenit si care determina deficiente ale metabolismului grasimilor) si care fac destul de
dificila dar nu imposibila tratarea valorilor crescute ale colesterolului.
Dieta
Este un factor de baza care in afara unui teren genetic predispozant duce la aparitia valorilor
crescute ale colesterolului sanguin. Alimentatia bogata in grasimi saturate cum ar fi: carnea
si produsele din carne, produsele lactate grase, lactate procesate (branza topita, cascaval)
precum si consumul de zahar alb si inlocuitori de zahar, toate acestea contribuie la
producerea crescuta de colesterol. Consumul de faina alba si produse cu faina alba (pastele,
spaghetele, produsele de patiserie) aditivii alimentari sintetici, colorantii, conservantii din
alimente, duc la dereglari lae metabolismului lipidelor cu aparitia cresterilor anormale de
colesterol sanguin.
Sedentarismul
Un alt factor cu implicatii nebanuit de mari este viata sedentara si lipsa efortului fizic realizat
constant. Studiile au dovedit ca efortul fizic nu numai ca reduce valorile crescute ale
colesterolului sanguin dar favorizeaza cresterea colesterolului “bun” care protejeaza
organismul de bolile cardiovasculare.
Fumatul
Factor de risc major pentru cresterea peste masura a valorilor colesterolului sanguin si
aparitia afectiunilor cardiovasculare (infarct miocardic, accident vascular cerebral,
tromboflebita).
Hormonii
Femeile aflate in perioada fertila, au o protectie naturala impotriva colesterolului “rau”,
datorita hormonilor estrogeni care au rol important in arderea naturala a grasimilor si
transformarea lor in colesterol “ bun” (HDL). Dupa menopauza, datorita scaderii cantitatii de
estrogen, creste riscul aparitiei colesterolului “rau” (LDL).

Studiile clinice -arată că un nivel redus al colesterolului total (<160 mg/100 ml)
scade riscul apariţiei bolii coronariene, chiar dacă sunt prezenţi mai mulţi factori de
risc

5
CUM TRATAM HIPERCOLESTEROLEMIA?

Tratamentul hipercolesterolemiei presupune :

 schimbarea stilului de viata :
o evitarea fumatului
o dieta hipolipidica
o evitarea excesului de alcool
o hidratare (2 - 3 l lichide/zi)
o combaterea sedentarismului; activitate fizica moderata
 controlul tensiunii arteriale
 tratament medicamentos daca evaluarea factorilor de risc impune acest lucru

6
MEDICAMENTELE HIPOLIPEMIANTE

Tratamentul se face pentru a atinge anumite valori, considerate “tinta” pentru LDL-colesterol.
Valorile tin cont de context (de gravitatea bolilor asociate).

• se utilizeaza în monoterapie sau terapie asociată

• se însoţesc obligatoriu de regim dietetic (hipocaloric, sărac în colesterol şi grăsimi
saturate) si de exercitiu fizic !!!!!!!

Principiul fundamental al tratamentului hiperlipemiilor este următorul: tratamentul începe prin

regim alimentar si exerciţiu fizic. Dacă după 2-3 luni nu se observă o scădere satisfăcătoare a lipidelor
(grăsimilor) in sânge, se introduc medicamentele hipolipemiante, fără a abandona primele două metode.

TIPURI de Medicamente

1. STATINELE.
Exemple de statine: Simvastatin (Mivastin®,
Zocor®, Vasilip®), Atorvastatin (Sortis®),
Fluvastatin (Lescol®), Rosuvastatin
(Crestor®), Lovastatina (Mevacor®,
Medostatin®), Pravastina
(Lipostat®)
În farmacii există numeroase produse de
acest gen. Tipul şi doza de medicament
vor fi stabilite de către medic în funcţie de
valorile de colesterol ale fiecărei
persoane, şi vor fi modificate periodic în De reţinut că aceste medicamente se
functie de reevaluările care se recomandă administrează de preferat seara şi că odată
să fie făcute la 3 luni. cu oprirea tratamentului nivelele de
colesterol vor creşte.

2.FIBRAŢII
Reprezentantul cel mai utilizat:
Fenofibrat (Lipanthyl®), Bezafibrat
(Bezalip®, Regadrin®, Verbital®),
Gemfibrozil (Innogem®, Ipolipid®),
Ciprofibrat (Lipanor®). Aceste
medicamente se administrează în general
dacă sub tratament cu statină valorile TG
rămân crescute şi ale HDL se menţin
scăzute. Aceste medicamente se folosesc
in general alături de statine.

3. COLESTIRAMINA
Este o răşină schimbătoare de ioni ce leagă acizii biliari şi sărurile biliare în intestinul
subţire, complexul răşină -acizi biliari se elimină prin fecale.

7
4. ACIDUL NICOTINIC (NIACINA)
Este o vitamină hidrosolubilă din complexul B ce produce produce scăderea tuturor lipidelor
serice dar are utilizare clinică limitată datorită efectelor secundare. Se gaseste sub forma de
Acid nicotinic si Acipimox (Olbetam®)

5. PROBUCOLUL
Scade LDL, dar scade marcat şi HDL. Mecanismul de acţiune nu este lămurit. Nu afectează
concentraţia trigliceridelor.

6. EZETIMIB
Determina inhibiţia absorbţiei intestinale a colesterolului.

Ca orice medicament şi cele aminitite mai sus se pot însoţi de reacţii adverse, dar de obicei
acestea nu sunt severe şi apar rar. Exemple de reacţii adverse: diaree, constipaţie, greaţă,
cefalee, ameţeli, dureri musculare.
Tratamentul medicamentos pentru scaderea colesterolului poate avea si efecte
secundare:
 afectare musculara resimtita ca dureri la nivelul muschilor, in special la membrele
inferioare.
 afectarea ficatului: oboseala extrema, durere/disconfort in epigastru (“capul
pieptului”), urina colorata ca berea neagra, scaun decolorat.
De aceea, este recomandat ca la o luna de la inceperea tratamentului medicamentos sa fiti
reevaluat de catre medicul de familie care va poate recomanda analize (transaminaza pentru
detectia disfunctiei ficatului si creatinkinaza pentru detectia afectarii musculare).
Se pare ca o anumita medicatie hipolipemianta (statinele) urmeaza acelasi mecanism de
actiune ca si sucul de grapefruit in ficat, iar in urma acestui mecanism sunt eliminati produsi
toxici pentru organism. De aceea nu se recomanda asocierea administrarii concomitente a
medicamentului care scade colesterolul (statina) cu suc de grapefruit.

8
REGIMUL ALIMENTAR

Dieta hipolipemianta reduce colesterolul. Este importanta si este recomandata tuturor

persoanelor cu colesterol marit. In multe cazuri este singurul lucru recomandat pentru
scaderea colesterolului.
Regimul hipocolesterolemiant are o deosebita importanta si o larga utilizare. Cand este cazul
va fi si hipocaloric.

Alimente interzise:
- Carnurile grase, mezelurile, viscerele, conservele, ouale (este permis doar albusul si nu mai
mult de 1-2 galbenusuri/saptamana), pastele fainoase cu oua, fasolea uscata, mazarea uscata.
- Grasimile animale (unt, smantana, frisca, slanina, untura).
- Dulciurile interzise: toate preparatele cu oua, inghetate, creme cu unt, frisca, prajiturile cu
fructe oleaginoase (nuci, alune, arahide), ciocolata si in general dulciurile concentrate.
- Sunt permise (dar nu in cantitate mare) dulciurile preparate din albus (spume, bezele), tarte
de fructe, gelatine cu fructe, orez cu lapte degresat.
- Fructele sunt permise cu exceptia: smochinelor, curmalelor, migdalelor, nucilor, alunelor,
arahidelor, prunelor, bananelor.

Fumatul este un factor care creşte tendinţa sângelui de a se coagula şi de a forma

trombi/cheaguri pe plăcile de aterom din vase, urmarea fiind înfundarea acestora şi infarctul
acut de miocard sau accidentul vascular cerebral. Astfel, persoanele care ştiu că au colesterol
mărit trebuie să renunţe la acest obicei.
Grăsimile alimentare reprezintă principalul pericol pentru oricine, atât prin concentraţia lor
calorică, cât şi datorită diversităţii formelor şi aspectelor sub care se găsesc. O persoană care
are colesterolul mărit ar trebui să evite carnea şi produsele din carne care au slănină, ouăle
(nu sunt premise mai mult de două ouă pe săptămână, fierte, nu prăjite, iar ceea ce este de
evitat este gălbenuşul), laptele şi produsele lactate grase (unt, smântână etc.), produsele de
patiserie, alimentele semipreparate (snacks-uri), prăjeli, produse de tip fast-food etc. Totuşi,
în alimente există şi grăsimi bune, care ajută la scăderea colesterolului mărit, dacă sunt
consumate cu moderaţie: este vorba de uleiul de măsline, uleiul de seminţe de in, nucile,
seminţele oleaginoase în general, avocado, peşte.
Consumul zilnic de alcool conduce la creşterea colesterolului şi chiar la ficat gras (steatoză
hepatică); unei persoane cu colesterol mărit îi este interzisă consumarea băuturilor alcoolice,
în orice cantitate. Dacă în familie, la rude de gradul I, există antecedente de boli cardiace,
infarct miocardic, accident vascular celebral – toate semne de ateroscleroză şi colesterol
mărit – la baza existenţei colesterolului mărit pot fi implicaţi şi factori genetici, familiali. De
asemenea, prezenţa diabetului zaharat la o persoană cu colesterol mărit ne determină să ne
gândim serios la urmările hipercolesterolemiei, pentru că diabetul accelerează efectele nocive
ale colesterolului, agravând o ateroscleroză.
9
Alimente indicate

 Cereale: preparate din faina integrala. Paine integrala, neagra, de secara, grau
germinat, orez (de preferinta nedecorticat), paste din faina integrala. Cereale (musli) fara
zahar, gris, fulgi de ovaz si mici cantitati de faina pentru sosuri etc;
 Fructe si legume: fructe proaspete, uscate sau conservate fara zahar; legume
proaspete sau conservate prin frig, fierte, inabusite, coapte la cuptor; legume si fructe verzi,
cu continut redus in glucide si fara lipide: spanac, loboda, castraveti, ardei, rosii, vinete,
fasole verde, conopida, varza, cartofi, morcovi, preparate fie ca salate, pireuri sau fierte a-la-
grec. De asemenea mere, portocale, capsuni, zmeura, pepene verde, coacaze, cirese
timpurii;ciuperci.
 Peste: orice fel de peste proaspat sau inghetat (cod, hering, macrou, etc.); conserve
de peste in saramura sau sos tomat (sardine, ton). Peste fiert, inabusit, la gratar.
 Carne: pui, curcan (fara piele), iepure, vitel, vanat, Carne din proteine de soia.
Carne rosie foarte slaba: carne slaba de vaca, vitel; peste slab (lin, salau, biban, stiuca),
preparate numai fierte in apa, fripte la gratar, rasol sau perisoare dietetice;
Oua si lactate: Albus de ou, lapte degresat, iaurt degresat, branza de vaci dietetica, lapte de
soia.
 Grasimi: cantitati extrem de mici, de preferat grasimile vegetale (uleiurile folosite
crude)- 1-2 lingurite de ulei de floarea-soarelui sau de porumb adaugate la salate);
Dulciuri: Serbet, sarlota din lapte degresat, salata de fructe, tarte cu fructe, budinci de gris,
orez, paste cu lapte degresat si albusuri de ou (fara galbenusuri). Indulcitori artificiali,
dulceturi si marmelade cu continut redus de grasimi.
 Bauturi: Ceai, cafea, bauturi hipocalorice, sucuri naturale de fructe si legume, apa
minerala.
 Sosuri si condimente: piper, mustar, boia, lamaie, otet, dafin, maghiran, cimbru,
verdeata, usturoi, soia.
 Printre plantele medicinale utilizate frecvent sunt: anghinarea, papadia, coada
soricelului, obligeana, gentiana, rostopasca.

10
COLESTEROLUL SI EXERCITIUL FIZIC
Stilul de viaţă sedentar creşte riscul apariţiei bolilor cardiovasculare. Se cunoaşte faptul că
exerciţiul fizic efectuat în mod regulat, creşte nivelul HDL-ului (colesterolul bun), contribuie
la controlul greutăţii şi al valorilor glicemiei şi tensiunii arteriale. Se recomandă zilnic între
30-60 minute de activitate fizică, care să nu cauzeze totuşi dureri în piept, respiraţie dificilă
sau ameţeli.

COLESTEROLUL SI STRESUL
Pentru a câştiga războiul împotriva colesterolului, controlul stresului este la fel de important
precum o dietă sănătoasă şi exerciţiile fizice regulate. Pentru că atunci când eşti încordat sau
nervos, ai mai multe şanse de a neglija acţiunile de reducere a colesterolului decât atunci
când nu eşti stresat. Stresul, în combinaţie cu emoţiile negative, nervozitatea, stările
anxioase, depresii declanşează eliberarea unor substanţe chimice care contractă arterele,
reduc circulaţia sângelui la nivelul inimii, cresc tensiunea arterială. Aceste fenomene, în
combinaţie cu un colesterol mărit, cresc şansele de a avea atac de cord. Pentru a evita stresul
este importantă relaxarea, distragerea de la problemele tensionate.

11
 12

KINETO-PLUS CRAIOVA http://www.kineto-plus.ro/