Sociologie (Medicală)

în subiect
Introducere
în cunoașterea reciprocă (socializare)
Privire de ansamblu asupra sociologiei ca știință.
De ce studiem sociologia la medicină?
Subiecte care conectează Sociologia de Sănătate.
 De ce?... Studiem sociologia la medicină

 Există o serie de motive întemeiate pentru toți medicii de a poseda cunoștințe și abilități
în domeniul științelor comportamentale și sociale:
(1+2) Sănătatea (ca produs finit/ livrabil al serviciilor medicale) este dublu
determinată social:
 Odată pentru că natura și înțelesul conceptului de sănătate sunt construite social. Bunăoară, pe
parcursul istoriei, înțelesul noțiunii de sănătate s-a schimbat (de ex. sănătate=stare de bine vs. sănătate =
absența unei boli), fie din cauza schimbării de perspectivă în relația indivizilor cu corpul uman (de ex
inima=organul iubirii), fie datorită schimbărilor de percepție asupra statutelor bolnavilor sau a
profesioniștilor din medicină. De asemenea, pe spectrul geografic și cultural există înțelesuri diferite ale
sănătății, bolii sau altor cocepte relaționate cu acestea (ex. durerile sunt definite diferit, ''răul'' este
perceput diferit, etc)
 Apoi, prin Determinanții sociali ai sănătății (sau ai bolii). -cel mai important este faptul că aproximativ
jumătate din cauzele principale de morbiditate, mortalitate sau alte probleme de sănătate sunt legate de
factori sociali și de comportament.
 De ce?... Studiem sociologia la medicină
factorii care interacționează în determinarea sănătății și a bolilor: biologici, psihologici,
sociali, culturali, comportamentali și economici.
Științele comportamentale și sociale pot să aporteze cunoștințe bazate pe cercetare în
fiecare dintre aceste domenii, care pot alimenta abordări din domeniul medical: prevenire,
diagnostic, îngrijirea pacientului, întreținere sănătate, conduită preventivă și profilaxie.
Alți factori asociați cu primii doi:
Schimbările demografice și culturale: (Populațiile îmbătrânesc și devin tot mai diverse
cultural). Tipurile de boli se schimbă după spectrul populațional (schimbări
epidemiologice, de exemplu ''cronicizarea'')
Activitatea și interacțiunile umane. Mediul de muncă, stresul, relațiile de putere, au rol
atât în viața pacienților cât și în propriile lor vieți și oferă strategii de adaptare. Noi
activități sociale (sportul, frumusețea, reproducerea, alimentația) sunt subiecte medicale =
noi probleme/ specialități în sănătate/medicină
 Medici = sociologi/ psihologi

(3) Comunicarea/ relația cu pacienții - În cadrul întâlnirii clinice, anumite competențe

interacționale sunt critice pentru eficiența și rezultatele ulterioare de îngrijire a sănătății.
 Investigarea istoricului medical pentru acuratețea diagnosticului(identificarea
factorilor/cauzelor bolilor)
 comunicare,
 consiliere,
 managementul comportamental
Aceste aspecte subliniază necesitatea unor abilități și capacități sporite ale medicului în
științele comportamentale și sociale. Mai mult decât atât, competența în aceste domenii
este un element important în promovarea unei practici medicale mai umane (etica).
 Medici = sociologi/ psihologi

 (4) Medicul are nevoie de informație socială inclusiv pentru ’uzul propriu’
profesional.
 Medicul sau profesionistul din sănătate este membru al unuia sau mai multe grupuri
sociale definite prin criteriul profesional, cu norme distincte, ierarhii și relații de
putere, este deci pus în contexte (de)codificate prin chei specifice care țin de ’’internul
lumii medicale’’.
 Sociologia nu numai că oferă informații esențiale cu privire la contextul de sănătate și
boală, dar, foarte important, sociologia ne poate dota cu instrumente relevante pentru
a cerceta și pentru a explora lumea din jurul nostru.
 În acest sens, există și o sociologie a medicinei dincolo de sociologia aplicată în domeniul
medical.
 Subiecte care conectează
Sociologia de Sănătate

 Comportamentul social și stilul de viață- (care se raliază subiectului mai general al

determinanților sociali ai sănătății care vor fi tratați într-un curs separat).
 Exemple: fumatul (formă de comportament social și stil de viață)—influențează semnificativ riscul de
cancer sau boli cronice, sau riscul de boală cardio-vasculară.
 Sedentarismul, este asociat cu afecțiunile cardio-vasculare și diabetul ca posibile consecințe în plan
medical dar poate fi abordată și cauza sedentarismului prin prisma socialului.
 Consumul de alcool, un alt comportament, este considerat ca fiind a treia cauză a mortalității în unele
țări.

 Bolile legate de factori de comportament includ, printre altele, cancer, boli de inimă,
probleme de sarcină, boli pulmonare, obstructive, diabet zaharat de tip II. În plus față
de aceste efecte adverse asupra sănătății ale comportamentelor nocive, există o serie
de factori sociali și psihologici care s-au dovedit a influența riscul de boli cronice și
recuperarea din aceste boli.
 Subiecte care conectează
Sociologia de Sănătate
 Psihologia determinată social: Factorii psihologici precum personalitatea,
dezvoltarea și parcursul personal, convingerile spirituale, așteptările, temerile,
speranțele, și experiențele din trecut, reacțiile emoționale sunt formate prin
contextul social arondat indivizilor și formează, la rândul lor, indivizii în
comportamentele viitoare cu privire la sănătate și boală.
 Factorii sociali, de grup: sprijinul familiei și al prietenilor, instituții, comunități,
cultură, politică și economie, pot avea efecte profunde asupra stării de sănătate
sau asupra percepției stării de sănătate. De exemplu, dovezile științifice au arătat
că stresul psiho-social poate fi un factor important de risc pentru o varietate de
boli. În acest sens, au fost emise teorii care susțin intervenții comportamentale în
procesul curativ cu scopul de a modifica cursul bolii. Este cunoscut și probat faptul
că limitarea practicilor nesănătoase, de cele mai multe ori, încetinește progresia
bolii sau reduce reapariția (recidiva) bolii în urma tratamentului.
Arii de interacțiune între social și medical
(nevoi de cunoaștere)
 Interacțiuni minte-corp Interacțiuni minte-corp – Se referă la modalitatea de
percepție a situațiilor de sănătate (boală, stare de bine/rău) de către indivizi. Fie că
vorbim de o viziune carteziană a separării între minte și corp, fie că acceptăm filosofia
a unitarității între minte și trup, medicina postulează că orice eveniment sau fapt
medical este definit ca o perturbare care afectează această interacțiune. Bunăoară,
există patru căi principale ale acțiunii bolii asupra individului: biologice,
comportamentale, psihologice și sociale. Studenții/ medicii/ practicienii trebuie să
recunoască și să înțeleagă mai multe interacțiuni complexe între aceste căi pentru a
ajuta sau a nu compromite sănătatea unui pacient.
 În funcție de percepția (sau înțelegerea prin cunoaștere) asupra corpului, înțelegem și
conceptele (noțiunile) de sănătate și boală. De exemplu, am putut înțelege (descoperi)
ideea de transplant numai după ce am înțeles mecanismul de funcționare al corpului
în care diverse organe controlează diverse funcțiuni… sau, am înțeles că nu astrele
determină stările patologice când am înțeles cauzele diverselor patologii (în care, cel
mult, și astrele puteau avea influență-de ex. magnetismul)
 Arii de interacțiune
(nevoi de cunoaștere)

 Comportamentul de sănătate al pacientului – concept central în sănătate –vizează

orientarea practicianului pentru promovarea la pacient a unui comportament țintit pe
promovarea sănătății și prevenirea bolilor. Educarea studenților/ practicienilor despre
comportamentele care prezintă un risc pentru sănătatea îi va pregăti mai bine pentru
a oferi intervenții adecvate și de a influența comportamentele pacienților
 Rolul și comportamentul medicului (corelat cu interacțiunea umană medic-
pacient) aduce în sistem (și în dezbatere) credințele personale medicului, care pot
afecta îngrijirea pacientului, precum și satisfacția sau bunăstarea medicului care sunt
în mijlocită legătură cu procesul curativ al pacienților. În acest sens, societatea a
atribuit medicului (doctorului sau profesionistului) de-a lungul istoriei, diverse roluri
raportate la pacient sau la bolnav (controlor social-relație paternalistă, salvator-
antreprenor moral, partener, etc.)
 Arii de interacțiune
(nevoi de cunoaștere)
 Interacțiunea (profesională) Medic - pacient - se concentrează pe capacitatea de a
comunica eficient, în termeni de exercitare a profesiei. Simplul protocol medical nu este
suficient pentru medici în obținerea celor mai bune rezultate. Vindecarea sau gestiunea
bolii sunt procese conectate cu foarte multe aspecte ale vieții care pot fi determinate
social. În cadrul întâlnirii clinice, anumite competențe interacționale sunt critice pentru
eficiența și rezultatele ulterioare de îngrijire a sănătății: investigarea istoricului medical,
comunicare, consiliere, managementul comportamental, etc.
 Probleme sociale si culturale (interacțiunea cu mediul) în domeniul sănătății și de
îngrijire se referă la ce trebuie să cunoască și să facă medicii (practicienii) pentru a oferi
îngrijire corespunzătoare la pacienții care provin din diferite culturi, medii sociale,
structurale și economice.
 Politica de sănătate și noțiunile de economie, includ subiectele la care trebuie expuși
studenții și practicienii pentru a înțelege sistemul de sănătate în care își vor practica
meseria în cele din urmă (deși un material suplimentar în ceea ce privește sistemul de
sănătate ar trebui asimilat în anii de rezidențiat)
 Dimensiuni în abordarea socială a sănătății
(domeniile sociologiei medicale)
Dimensiunea pacienților
 Pacienții - parte a sistemului de sănătate.
 Aceștia au devenit ‘’subiect activ’’ în procesele de sănătate. De la
popularizarea informației medicale - astăzi vorbim de pacientul
informat - și până la extensia drepturilor umane, care a generat litigii
de natură juridică până și în procesele medicale sau în interacțiunile
medic-pacient, se conchide că pacienții au dobândit un rol activ în
ultimele decenii.
 Contribuția lor la sistemul de sănătate ia diferite forme: de la relațiile
terapeutice (în care sunt actanți și ‘’ajutor’’) până la acțiunea
concertată din cadrul mai colectiv al asociațiilor de pacienți sau a
organizațiilor nonguvernamentale.
 Dimensiunea inegalităților sociale în sănătate
 Indivizii nu sunt egali în fața morții sau a bolii (ca expunere la boală și / sau ca acces la
servicii)
 O cunoaștere mai bună a elementelor de diferențiere contribuie la ameliorarea calității
îngrijirii (la țintirea mai bună a programelor) în sănătatea publică. În primă abordare, se
impune analiza globală a inegalităților în termeni de stratificare socială sau în
termeni geografici.
 Clarificarea diverselor tipuri de inegalități și răsfrângerea lor în prevalența expunerii la
anumite riscuri este, de asemenea, importantă.
 Sociologia este interesată în descrierea inegalităților de acces și impactul strategiilor în
sănătate.
 De asemenea, această dimensiune poate viza și abordarea din punctul de vedere al
populațiilor specifice, populații vulnerabile, grupuri etnice și implicit probleme
normative pentru diversele grupări și probleme de echitate și etică.
 Dimensiunea organizațională

 ORGANIZARE-SISTEM-schimbare
 Dimensiunea organizațională se referă la relațiile existente în
sistem și la schimbările ce au loc în configurația acestor relații din
perspectiva inovărilor tehnologice sau organizaționale.
 Există o sociologie a organizațiilor, țintind spre unele dintre
aceste relații desfășurate în cadrul formal al organizațiilor existente
(servicii, filiere și ierarhii, rețele de sănătate) sau de manieră mai
mult informală, interacțiuni, conflicte, ‘’jocuri’’ între părțile
interesate.
 Dimensiunea organizațională include și problemele economice
 Dimensiunea instituțională

 Problemele de sănătate se derulează într-un mediu instituțional

 – nu foarte diferită de dimensiunea organizațională, dar acoperind
un spectru mai larg al structurilor și normelor sociale care activează
în comunitatea medicală sau din sănătate. Indiferent de nivel,
problemele de sănătate sunt dezvoltate într-un mediu instituțional
definit, în care sunt asociate diverse abilități și perspective.
 Indiferent de nivel, problemele de sănătate sunt dezvoltate într-un
mediu instituțional definit, în care sunt asociate diverse tipuri de
relații, competențe, abilități și scopuri.
 Nevoie de armonizarea a diverselor: obiective specifice, seturi de
relații, pluralitate de actori. (adică armonizare între instituții)
 Dimensiunea profesională

 Profesia = (definește un) grup social= problematică sociologică

 - pentru numeroasele ''cazuri medicale''(patologii, simptome, probleme de
sănătate) în societate există diverse profesii/tipuri profesionale care le
tratează .
 În cadrul fiecărei profesii, și între diferite profesii, chiar și în rândul
profesioniștilor și profanilor apar mai multe probleme de aptitudini,
competențe și remunerare care pot solicita analize sociologice
corespunzătoare.
 Sociologia profesiilor, sociologia organizațiilor și sociologia muncii, în
special, studiul dimensiunii profesionale este utilizat pentru a analiza
obiectivă a acestor elemente.
 Dimensiunea inovării și schimbării

 Sistemele și înțelesurile sociale sunt în schimbare

 --face referință la dinamica din spectrul instituțional, organizațional și
profesional al sănătății.
 Progresele în tehnologia medicală și difuziunea acestor progrese schimbă,
de foarte multe ori, și modul de acțiune și comportamentele umane,
implicit se schimbă paradigma de îngrijire. De exemplu, astăzi numeroase
patologii sunt manageriabile prin controlul propriu al pacientului,
prezența cadrului medical devenind opțională.
 De asemenea, tot în cadrul acestei dimensiuni se pune problema accesului
echitabil din perspectiva difuziunii progreselor la toate nivelurile sociale.
 În sfârșit, tot aici vorbim și de ameliorarea sistemelor, reforma și
reorganizarea sistemelor, noi materiale, noi substanțe, noi proceduri de
organizare, etc.
 Nevoi suplimentare:

 pentru a fi complet, un sociolog al sănătății mai trebuie să

cunoască și noțiuni de istorie a sociologiei și filozofiei medicale
pentru a putea înțelege ideile în evoluția lor. (Cum a evoluat
concepția umană despre corp boală și sănătate de-a lungul
secolelor de istorie?).
 O caracteristică de forță a disciplinei Sociologie este CRITICISMUL
ei care ne permite să punem la îndoială ceea ce este considerat de
la sine. (adevăruri relative sau probabile, teorii contradictorii care
pot coexista prin plauzibilitate).
 Nevoi de cunoaștere…
din perspectiva studentului

 Parcurgerea literaturii de specialitate- abordările actuale folosite de școli medicale

consacrate.
 Dezvoltarea unei liste de subiecte prioritare din științele sociale cu aplicabilitate în
sănătate.
 Aplicarea cunoștințelor în programele politicii de sănătate.
 Dezvoltarea unei culturi generale umaniste a viitorilor medici.
 Înțelegerea de către viitorii specialiști a contextului social în care își vor desfășura
activitatea profesionala.
 Înțelegerea fenomenelor sociale generate de îngrijirea stării de SĂNĂTATE;
 Constituirea unui fundament sociologic în domeniul Sănătății Publice, Medicinei
Sociale și teoriilor îngrijirii (asistență medicală);
 Teme majore ale cursului

 1. Teorii și curente în Sociologie și sociologia medicală. Construcția socială a

noțiunilor de sănătate, boală, durere, bunăstare, medicină. Interpretări, diferențe
culturale în prestarea sănătății

 2. Determinanții sociali ai sănătății. Accesul la sănătate. Grupuri vulnerabile

 3. Instituții sociale în domeniul sănătății. Relații fundamentale, instituții și

interacțiuni. Profesiuni în sănătate, relații de putere.

 4. Sănătate publică. Sistem și organizare. Politici și noțiuni de economie a sănătății

.

Ce este SOCIOLOGIA?

 ’’overview of sociology itself’’

Sociologia, în afară de a fi o știință este și o componentă a agendei

politice, un instrument de gestiune a guvernării și a organizării
statului sau diverselor instituții, un subiect media de maximă miză și o
preocupare populară.
Obiect/subiect de studiu (dificil de stabilit) - ceea ce este distinctiv cu
privire la sociologie ca disciplină- .
Metodologie. Metode de anchetă și dovezi care stau la baza
disciplinei.
 Sociologie

 O primă abordare - sociologia știința socialului.

 În limbajul comun, termenul de "social" și "societate" are mai multe
înțelesuri, de exemplu:
 1) Este "social" tot ceea ce este/generează o problemă (sărăcie, droguri
...) în rândul populației sau comunităților umane
 2) ideea de societate se referă la constrângere prin existența normelor
sociale (individ opoziție / eliberare de stres colectiv);
 3) ideea de societate face trimitere la un grup specific de persoane, de
exemplu, o națiune.
 Sociologie

DAR,
 sociologia studiază și probleme (precum, șomajul) – dar și ceea ce
funcționează (munca);
 studiază și sistemele de constrângere- dar și libertatea sau gradele de
libertat /activitățile umane în libertate (de exemplu, individualismul);
 studiază statele națiune dar și grupuri efemere, rețele, și chiar
parcursuri individuale
 Sociologie

 O altă abordare: sociologia studiază ființele umane, dar în contextul în care

trăiesc în grupuri, iar în acele grupuri, oamenii împărtășesc roluri in diverse
maniere. Acesta este motivul pentru care ‘’ceea ce suntem este parțial
determinat de așteptările altora’’.
 În această abordare putem defini două moduri complementare de
constituire a obiectului în Sociologie:
 1) ca un "sistem de interacțiune",
 2) ca 'istituții'/ 'structuri' - modele instituționalizate ale
comportamentelor.
 Sociologie

 Termenul "interacțiune" se referă la faptul că ceea ce se întâmplă între doi

oameni este produsul unei ajustări a două serii de acțiuni. Prin definirea
societății ca un sistem de interacțiune, se subliniază ideea că acesta este
produsul acțiunii umane: societatea este un produs uman.
 Termenul "instituție" pune în schimb accent pe faptul că acțiunile noastre
sunt parte a unui sistem de reguli care au existat înainte de a ne naște, și,
astfel, faptul că ceea ce suntem este parțial rezultatul acțiunilor celor care ne-
au precedat,… omul este un produs social. (Path dependency)
 Despre sociologie

 În 1959 CW Mills într-un celebru tratat de Sociologie încearcă să delimiteze

(clarifice) obiectul de studiu printr-o întrebare: Ce aduce sociologia unic în
înțelegerea lumii și a oamenilor?
 Tot el remarca faptul că fiecare sociolog, indiferent de școala de proveniență
are altă părere despre "imaginația sociologică’’, și aproape toată lumea care
a abordat un curs de sociologie a întâmpinat o versiune distinctă a acesteia.
De aceea, mai ușor de conturat ar fi o listă de fapte comune și o serie de
distincții (adică ce nu este sociologie) care se regăsesc în aceste cursuri sau
tratate .
 De exemplu: legătura/ distincția dintre individ și societate, separarea între
problemele personale și probleme sociale, separarea între biografie și
istorie, separarea între crize individuale și contradicțiile instituționale, etc.
În acest sens, temele majore ale domeniului sociologic ar fi:
 Teme majore ale domeniului

 Viața comunitară (problematica colectivă)

 Sistemul de grupare și clasele sociale
 Inegalitățile care subsumează primele două problematici
 Munca și instituțiile pentru o distribuire corectă și echitabilă a resurselor
 Servicii sociale (munca în folosul comunității)
Teme în SM (sociologia medicală)

 Cum au evoluat conceptele și concepțiile în funcție de transformările sociale și

schimbările paradigmatice
 Inegalități, putere, stratificare și diferențiere socială
 Probleme demografice și populaționale. Epidemiologie
 Ierarhii, piețe, rețele / Privatizarea
 Organizarea sistemului și reforma sistemului
 Puterea profesională (practicianul medical în context social)
 Managementul serviciilor corelate cu sănătatea
 Probleme de gen
 Promovarea sănătății din perspectiva teoriilor sociale
 Agenda pentru cercetare și politici în domeniul sănătății
Metodologie (pt curs de 7 săpt)

 Sociologie de ‘’cabinet’’
 Metodele cantitative
 Metodele calitative
 Epidemiologie (vs. Sociologie)