COVID-19

COVID-19 (abreviere din engleză coronavirus disease 2019), de asemenea

cunoscut sub numele de sindromul respirator acut 2019-
nCoV[7], sindromul respirator acut sever 2 și pneumonia Wuhan, este
un sindrom respirator viral cauzat de coronavirusul sindromului respirator acut sever
2 (SARS-CoV-2)[8][9]. Acesta este sindromul implicat în epidemia de coronavirus 2019-
20[10].

Modul primar de infecție la om este transmiterea om-om, care are loc în

general prin picături de secreții respiratorii de la persoane infectate care sunt
expulzate prin strănut, tuse sau expirație[11]. Virusul are o perioadă de incubație
în general de între 2 și 14 zile[12], cu o medie de 3 zile, deși au fost raportate
cazuri cu o perioadă de incubație de până la 24 de zile[13]. Transmiterea poate
fi limitată prin spălarea pe mâini, igienă și purtarea de măști chirurgicale[14][15]
[16]
.

Boala poate inițial să se prezinte asimptomatic sau cu puține simptome, iar

ulterior poate dezvolta febră, tuse, dificultăți de respirație, dureri musculare și
oboseală[17], urmate de pneumonie, sindrom de detresă respiratorie acută
și deces. Nu există nici vaccinuri, nici tratamente eficiente, iar eforturile sunt
de obicei limitate la ameliorarea simptomelor și măsuri de susținere[18]. Orice
persoană care bănuiește că este purtătoare a virusului este sfătuită să poarte
o mască chirurgicală de față și să ceară sfatul medicului prin telefon în loc de
a vizita în persoană o clinică[19][20][21].

Boala a fost identificată pentru prima dată în orașul Wuhan, capitala provincia

Hubei din China, în rândul pacienților care au dezvoltat pneumonie fără o cauză
clară[22]. Pe fondul răspândirii rapide a bolii, Organizația Mondială a Sănătății a
declarat focarul drept o Urgență de Sănătate Publică de Interes Internațional,
decizia fiind bazată pe impactul pe care virusul l-ar putea avea asupra țărilor
mai sărace, cu infrastructuri mai slabe de asistență medicală[23]. Infecții au fost
raportate în întreaga lume occidentală și Asia-Pacific, în cea mai mare parte la
turiști provenind din China Continentală, cu transmitere locală raportată
în Romania Italia Spania Germania[24], Franța[25], Hong
Kong[26], Vietnam[27], Thailanda[28], Singapore[29], Japonia, Coreea de Sud[30] și Australia[31].
Decese au fost raportate în China Continentală, în Filipine[32], Hong
Kong[33] și Japonia. Începând cu 11 februarie 2020, China Continentală este
considerată ca o zonă cunoscută cu transmitere comunitară de SARS-CoV-2 [34].
Persoanele infectate pot fi asimptomatice sau pot prezenta simptome, precum febră, tuse și
dificultăți de respirație[35][36][37]. Diareea sau simptome respiratorii superioare (de exemplu:
strănut, nas înfundat, dureri în gât) sunt mai puțin frecvente [38]. Infecțiile pot deveni la severe,
progresând până la pneumonie, insuficiență multiplă de organe și deces[39][40].
În perioada de incubație, timpul de expunere la debut, este estimat la 2 la 10 zile de către
Organizația Mondială a Sănătății și 2 până la 14 zile de Centrele pentru Controlul si
Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA[41].
Efectele psihologice pot fi cauzate de sentimentul situării în carantină, restricțiile de călătorie
și de izolare[42]. La sfârșitul lunii ianuarie 2020, Comisia Națională de Sănătate a Chinei a
publicat un ghid național de intervenție psihologică pentru această boală, recomandând
îngrijirea sănătății mintale a persoanelor afectate, a celor apropiați, a celor izolați la domiciliu,
a familiilor și prietenilor persoanelor afectate, a lucrătorilor în sistemul medical și a populației
care are nevoie de așa ceva[43][44].
Cauza infecției este coronavirusul sindromului respirator acut sever 2 (SARS-CoV-2),
cunoscut și sub numele de coronavirusul 2019-nCoV[8]. Se crede că virusul are origine
zoonotică[45].
Principalul mod de transmitere este prin picături de secreții respiratorii de la persoane
infectate care sunt eliminate prin strănut, tuse sau expirație[11]. Oficiali din Shanghai au
confirmat mai multe moduri de transmitere, inclusiv transmiterea directă, transmiterea prin
contact și transmiterea prin aerosoli, cele două din urmă implicând atingerea unei suprafațe
contaminate cu picături de secreții respiratorii infectate și inhalarea aerului contaminat cu
picături de secreții respiratorii infectate [46].

OMS a publicat mai multe protocoale de testare pentru boală [48][49]. Testarea folosește
transcrierea inversă-reacția în lanț a polimerazei în timp real (rRT-PCR)[50]. Testul poate fi
făcut pe mostre respiratorii sau probe de sânge[51]. Rezultatele sunt în general disponibile în
termen de câteva ore sau zile[52][53]. Cercetătorii chinezi au reușit să izoleze o tulpină de
coronavirus și au publicat secvența genetică, astfel încât laboratoare din întreaga lume ar
putea dezvolta în mod independent teste PCR pentru a depista infecția cu acest virus[54][55][56]
[57]
.
Recomandările de diagnosticare publicate de Spitalul Zhongnan de la Universitatea Wuhan
sugerează metode bazate pe caracteristicile clinice și risc epidemiologic. Acestea implică
identificarea pacienților care au avut cel puțin două dintre următoarele simptome, pe lângă o
călătorie în Wuhan sau contact cu alți pacienți infectați: febră, imagistică specifică
pneumoniei, nivel normal sau redus de celule albe în sânge, sau număr redus de limfocite [58].

Organizații ale sănătății din întreaga lume au publicat măsuri preventive pentru a reduce
șansele de infecție. Recomandările sunt similare cu cele publicate în cazul altor
coronavirusuri și includ: spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun, evitarea atingerii
ochilor, nasului sau gurii cu mâinile nespălate, și practicarea unei bune igiene respiratorii [59]
[60]
.
Pentru a preveni transmiterea, CDC recomandă ca persoanele infectate să stea acasă, cu
excepția cazului când necesită îngrijiri medicale. Este necesară contactarea furnizorului de
servicii medicale înainte de a-i vizita, purtarea unei maști pe față (în special în public),
acoperirea gurii la tuse și strănut cu un șervețel, spălarea regulată pe mâini cu apă și săpun
și evitarea folosirii la comun a obiectelor de uz personal [61].
În timp ce nu există tratamente eficiente împotriva acestei boli, există necesitatea gestionării
manifestărilor clinice și complicațiilor rezultate. OMS a publicat recomandări detaliate de
tratament pentru pacienții spitalizați cu forme severe de infecție respiratorie acută (SARI),
atunci când este suspectată infecția cu nCoV[62]. OMS a recomandat, de asemenea, crearea
de studii controlate randomizate cu voluntari pentru testarea siguranței și eficacității
potențialelor tratamente[63].
În ianuarie 2020 au fost inițiate primele cercetări pentru identificarea de potențiale tratamente
pentru boală, dar dezvoltarea de terapii noi poate dura până în 2021 [64]. Centrul Chinez
pentru Controlul și Prevenirea Bolilor a început testarea de tratamente existente pneumonie
cauzată de coronavirus la sfârșitul lunii ianuarie [65]. Au fost studiate și de inhibitorul de
polimerază ARN remdesivir[66][67][68][69] și interferon beta.
La sfârșitul lunii ianuarie 2020, cercetători din China și-au exprimat intenția de a începe teste
clinice cu remdesivir, clorochină și lopinavir/ritonavir, toate părând a avea „efecte inhibitoare
destul de bune” asupra virusului la nivel celular în cercetare exploratorie [70]. Pe 5 februarie
2020, China a început brevetarea utilizării de remdesivir pentru această boală [71][72][73].
Ministerul Sănătății din Rusia a identificat trei medicamente pentru adulți care pot ajuta la
tratarea bolii la sfârșitul lunii ianuarie 2020. Potrivit acestora,
medicamentele ribavirină, lopinavir/ritonavir și interferon beta-1b pot fi folosite pentru a lupta
împotriva coronavirusului. Aceste medicamente sunt de obicei folosite pentru a trata hepatita
C, HIV și scleroza multiplă. Ministerul Sănătății din Rusia a oferit descrieri și ghiduri despre
modul de funcționare al tratamentelor, precum și cantitațile în care trebuie prescrise de
medici în spitalele din toată Rusia[74]. În luna februarie, a fost raportat că China a început
testarea triazavirin, un medicament anti-viral rus din 2014, în speranța că acesta ar putea fi
de ajutor în controlul noului coronavirus. Triazavirin a fost dezvoltat la Ural Federal
University în Ekaterinburg, inițial pentru a combate H5N1. Datorită asemănărilor dintre cele
două infecții, cercetatorii au văzut potențialul testării, potrivit rapoartelor. Se susține că
medicamentul este eficace împotriva febrei Văii Marelui Rift și virusului West Nile, precum și
împotriva altor infecții virale[75][76].

Ratele de mortalitate și prevalență din cauza infecției nu sunt bine stabilite. În timp ce în caz

rata de fatalitate a suferit modificări de-a lungul timpului, în actuala epidemie, proporția
infecțiilor că progresul diagnosable boala rămâne neclar. [77][78] Cu toate acestea, o cercetare
preliminară a cedat caz rata de fatalitate numere între 2% și 3%, [79] și în ianuarie 2020,
CARE a sugerat că acest caz rata de fatalitate a fost de aproximativ 3%. [80] O unreviewed
Imperial College preprint studiu în rândul a 55 de cazuri fatale remarcat faptul că primele
estimări de mortalitate ar putea fi prea mare ca infecții asimptomatice sunt pierdute. Ei au
estimat o infecție fatalitate (raportul mortalității în rândul infectate) de la 0,8%, atunci când
inclusiv purtătorii asimptomatici la 18% când se include numai în cazuri simptomatice din
provincia Hubei.[81]
Pe 13 februarie 2020, 60.409 de cazuri au fost confirmate, din care 8.047 sunt severe (13%)
[82]
, iar 1.370 de persoane au decedat și 6.285 s-au recuperat. Proporția
decedați/(decedați+recuperați) este de 18,5%[83].

Din primele 41 de cazuri care au fost internate în spitalele în Wuhan, 13 (32%) persoane au
necesitat de terapie intensivă, iar 6 (15%) persoane au murit [38]. Dintre cei care au murit,
mulți aveau deja o stare de sănătate precară, suferind de boli, precum hipertensiune
arterială, diabet zaharat sau boli cardiovasculare, care le-au afectat sistemul imunitar [84].O
ipoteză posibilă ar putea fi faptul că persoanele care se incadreaza in aceste condiții au o
alimentație fără NaCl, iar o completare a alimentației cu NaCl în limitele de a nu înrăutăți
parametrii bolilor cronice a dus la cel puțin o evoluție favorabilă sesizabilă.
În primele cazuri care au avut ca rezultat decesul, timpul median al sindromului a fost
calculat la zile, cu o amplitudine totală de la 6 la 41 de zile [85].
Conform https://www.worldometers.info/coronavirus/ ,la data de 9 aprilie 2020 ,ora 00:00
erau 1,508,224 cazuri confirmate,din care 88,280 decedati si 329,542 recuperati,urcand rata
de fatalitate la 5.85% la nivel mondial.

[ CITATION wik \l 1048 ]

Bibliography
wikipedia, n.d. https://ro.wikipedia.org/wiki/COVID-19. [Online].