Sunteți pe pagina 1din 1

Umanismul este o miscare social-culturară care militează pentru evoluția multilateral a

personalității, omul fiind o ființă superioară. Printre temele principale ale acestei miscari se
numara increderea în libertate, ratiunea ca motor al evoluției umane, promovarea omului
universal, armonia dintre om si natura, admiratia fata de valorile antichitatii Greco-latine… El
s-a dezvoltat în epoca Renașterii ( sec. XIV-XVI) care cunoaștem că e perioada dezvoltarii
științei,artei și a civilizației în general. Centrul miscării umaniste a fost Italia , mai apoi s-a
raspindit in toate tarile Europei . Sensul acestui termen pe lung e dragostea față de oameni. În
viziunea mea umanismul a pus baza dezvoltarii culturarea si ca urmare prin manifestarile sale
literare si culturare au sprijinit pornirea perioadele ulterioare .

Și atunci ne punem întrebarea: oare oamenii nu au cunoscut pina atunci noțiunea umanitații? Eu
consider că da , însă doar în perioada Renașterii toți au cunoscut-o ca pe o realitate. Anume
renasterea descopera si scoate la lumina omul in intregul sau și studiază tot ce este individual.
Cunoaștem noțiunile de umanism universal și național. Prototipul omului universal este
reprezentat prin excelență de Leonardo da Vinci ( pictor, sculptor, architect Italian). Acesta pune
accent pe faptul ca omul este o fiinta rationala, libera, inzestrata cu demnitate si liber arbitru.

Umanismul rominesc s-a manifestat mai tarziu decat cel european, mai precis in secolele XVI-
XVIII, fiind considerat perioada de maxima efervescenta a acestui curent literar in Tarile
Romane. A patruns la noi prin scrierile in limba greaca si latina care circularu in tipariturile
romanesti. Cronicarii moldoveni, Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, erau boieri
luminati, cunoscatori de limbi straine cu studile facute in strainatate. În cultura română ,
umanismul a deplasat solidaritatile fundamentale in sfera activitatii sociale si politice , a
dezvoltat spiritual civic etc. Dezvoltarea umasinmului rominesc in mare parte ii apartine
domnitorului Dimitrie cantemir carea fost autorul primilor scrieri filozofice originale rominesti.
El prin lucrarile sale , ca de exemplu : Divanul sau gilceava inteleptului cu lumea , istoria
ieroglifica demonstreaza ca stiinta omeneasca nu este un viciu ci o comoara a disciplinilor mintii
prin care omul ajunge la adevarata intelepciune. În continuare vreau să menționez lucrarile lui
Miron Costin, adică Letopisetul Tarii Moldovei (1975) unde cronicarul subliniaza la randul sau,
momentul etnogenezei romanesti, un moment foarte important in continuarea scrierii istorice.
Incearca sa-i faca pe oameni constienti de cum era situatia atunci. Acest Letopiset este scris
pentru a se pastra cursul tarii, continand tot ceea ce este mai important pentru istoria tarii. O altă
lucarea important este De neamul moldovenilor unde autorul urmãreste sã dovedeascã originea
românã si unitatea poporului nostru, latinitatea limbii române, aducând argumente lingvistice,
arheologice, etnografice, folclorice. Spre sfarsitul vietii sale, Ion Neculce, scrie Letopisetul Tarii
Moldovei, talentul lui fiind remarcabil Scopul lucrarilor istorice realizate de acestia era fomrarea
cunostintei nationale, formarea cunostintei apartenente la o tara si un neam.

Ca urmare a celor evedințiate, illustrate pot spune ca a fost un capitol productive pentru mine,
am facut cunostința cu multe lucrari literare de care doar auzisem cite putin pina acum, la fel ca
si de unele personalitatui despre care cunosteam doar cite ceva dar nu am privit mai adinc in
activitatea lor ca sa inteleg ca intradevar eli au avut un rol foarte important in istoria neamului
nostru.

S-ar putea să vă placă și