Mac Con Aanfinescu

Mihai Artgmeanu
Sandu Mad

Aspecte de airlà
cit Bitticuire$Iti

ti
LI

Edi Aura Trilbuna Ediniarii"

www.dacoromanica.ro
 Mac tonsilanfinesclut
Miami Artaireanu
Saudi' Eliad

Aspecte de a.ritii.
1 III Ilatictirelti

&Mural :Luna EcliIitarii"

www.dacoromanica.ro
 7

ESTETICA. STRAZII-
de MAC CONSTANTINESCU

Prietenii arbdtecti care m'au precedat la aceasta tribuna

au reusit Cu multa competenta SA' arate raul de care sufera
estetica arhitecturili bucurestene. S'a pus in evidenta atunci diver-
sitatea asa ziselor stiluri impreunate dupa fanteziile cele mai
sprintarc arcade masive ,de stil romanesc, salasluind intr'o cu-
rioasa vecinatate cu fata de zaharicale ale asa zisului stil cubist
gen Europa-centralà, transpus pe strazile bucurestilor de oameni
fart constiinta Sal de cele mai multe ori fara talent. Citeva ex-
ceptii salveaza savage; prea pilau insa, pentruca inteo viziune
urbanisticb exceptia nu poate fi dealt simplu punct de reper.
In ornamentica marble de locuit" s'a relevat spiritual stilul
.antenei de radio . s al monogramei proprietarului gravata in
"tenduiala. Ar mai fi sa se pomeneasca fatadele de zahar tos
si creme de fisticurd ce fara indoiala ar face delicille micilor
Henze] si Gretel din basmul casei de turta dulce. Daca genero-
Aitatea arhciteddor dilnainte de rashaiu ne-a coplesit fatadele cu
tot noianul de ciubucarE i elemente decorative imprumutate
tarn sä ceard vole dela ornamentica veche religioasa, .nu mai putin 2

bogata fantezie a constructorilor de mai Ureic ne-a oferit un

joc de plahari sci volume, care iau inaintea celor mai indraznete
intentii din arta unui Picasso Sant Elia sau Arhipenco. Fara
indoiala avem o mare capacitate de dingurgitare pint la indigestie.
Astfel stind lucrurile: edifdidge noi sau vechi fie ca sunt
palate sau siMple case burgheze, sufera mai toate de o-flagranta
lipsa de gust. Elemente decorative, bune sau proaste, rar se or-

www.dacoromanica.ro
4 Estetica strdzii

ganizeaza pe o fataciii dupe necesitatile estetice corespunzatoare.

De cele mai multe ori, motivul zis rominesc, zis clasic, zis
modern se procura in serie dela ipsosari cari au intotdeauna
in depozit cele citeva duzini de ornamente care sa aminteasca
Cu grosolania unui facsimil tras in tail de exemplare, tinda dela
Horez, Palatul Sans Souci sau ziguratul din Ninive.
In orice caz felul arbitrar cum aceste motive de or-
nament se lipesc pe o constructie, avand fara indoiala pronun-
tate afinitati cu arta oofeturilor de pe coliva, potrivindu-se ar
fi Cant s'o spunem ca nuca in perete, nu ne poata
face cinste.
Trecand la elementele minore care iau parte la desa-
varsirea esteticei unei metropole : grilajuri, chioscuri, corpi
de luminat, semnale de circulatie, band de odjhnà, guri de
apd si acele mini edicule cad amintesc de numele unui Postal
Imparat din familia Flavilor, constatam aceiasi totala lipsa de
gust. Efortul de a face opere de arta din toate aceste elemerCe
minore, totusi destul de impOrtante in %data strazii, deoarece
necesitatea lor se intalneste la fiecare pas, este foarte prezent
in marile metropole i realizarile in acest domeniu incadrate in
sobrietatea unitara a unei estetice urbanistice, formeaza una dintre
agreabilele atractit tale unei capitale. S'ar putea spune ca este cartea
de vizita a lima centru oclatizat.
In Bucuresti exista tutu% un pitoresc in arta strazii de
care trebulie sa se tie seama. SA nu se tate ca la educatia
plastica a cetateanolui a ajutat si mai ajuta insa minunatiile
de zugraveli expuse pe zidurile gradinilor au mititei in care
pajisti verzi ca looted, lebede si domnisoare, continua perspectiva
scaunelor strambe si a pietnisului mozaicat cu mucuri de tigari.
Dar fix/mete negustorilor ?
In pictura lor constiinaboasa si naiva sunt concentrate
toate genurile de arta: peisaj la muntele Ararat" marina:
Lupta dela Port Artur", flori: La doi trandafini" portret: La
nepotu", tablou istoric: La Generalul Kiseleff i sentinela Ro-
mana", tablou animalier: La leul si carnatul", nud: La Re-
gina Noptii", ca sa citam doar cateva la intamplare. Un studiu
asupra firmelor din capitate ar trebui sa se intreprinda fara
intarziere pana ce firma de metal cromat si neon nu le va fi facut .
complect sa dispart.
Ar trebui sa pomenim aeasernenea de suprafetele mari
ale baricadelor de lemn si ale calcanurilor descoperite. Pand

www.dacoromanica.ro
 Mac Constantinescu 5

mai eri, singura lor decorattune, in afara de patina vreniii,

penfru partite superioare, i a oamenillor pentru cele inferioare,
era mimosa din grafite obscene, din arabescuni trasate in car-
bune, cateodata cu oarecare /entente si din texte imptmatoare
scrise cu chinoroz de maini agramate. D2 cativa ani insanitatile
raman din ce in c'e mai periferice. Grafitele au schimbat de gen.
In locul lor a aparut aNul. La inceput, orori de arta tipografica
tu texte märunte culese in Mere inflorite i desene inepte, a
ajuns intr'un timp relativ scurt ,gratie vtigurosalui talent al ca-
torva artisti grafici romani si al unor tIpografi cari n'au pre-
cupetit nIna un sacriliciu pentru instalarea color mai perfectio-
nate prese, sä nivalizeze cu arta pubnlitarti, din strainatate,
contribuind astfel la aspectul decent pe care trebuie sa-1 alba
strhzile unei Capitate.
0 alta problema e aceia a elementului statuar. Fie ca se pre-
zinta sub forma de monument, in piata publica, de lucrare de
arta impodobind fruiter, agrementand scuaruni sil parcuri .sau de-
savarsind fatade de palate, in frumusetea si coloratura culturala
a unui oras, joaca un rol deosebit de important $1 merita a
fi luat in consideratie cu toata atentia cuvenita. Realizarea
artistica a monumenteler precum si punerea in valoare a aceStei
realizari: prin prezentare si. a5ezare, sunt de cea mai mare im-
portanta in estetica unei metropole. Structure Bucurestilor se tale
oare la inaltimea unei Capitate care prin definitie trebuie sa
fie un indreptar de gust artistic si de luminare pentru toate ce-
celelalte centre ale täriii? Fara indoiala, nu!
Prea numeroase ar fi degetele unei maini dace s'ar in-
cerca sa se numere pe ele statuile meritorii ale Bucurestilor.
Despre amplasamentul lor nici nu mai poate fi vorba.
In schimb avem: o supraproductie de redingote de bronz, de
soldati care joaca golf si de gaini jumulite care ar vrea sa para
vulturi. Stilul Standard al rnonumentului de dupa rasboiu, creiat
de artisti lipsiti de talent, de intelegere i scrupule, de multe ori
in colaborare cu comitete incOmpetente, stil nenoroobt care a con-
taminat dela un capat la altul tara româneased, isi are sucursala
51-a Bucuresti cu numeroase exemplare tipice, agravand estetica
statinara a Capitale. Dintre cede post si ante belice vom cita
cateva: astfel monumental depe cheiul Diambovitei in cartierul
Cotroceni, cel din cartierul Plata Lahovari, care parafrazeaza
celebrul l'ihomme qui marche" al lui Rodin in l'homme qui
tombe". Fivem monumentul din Piata Romanâ in care un plug

www.dacoromanica.ro
6 Estetica sträzi'

a crescut langa impecabila redingota a batranului patriot, Lascar

Catargiu. Exemplele sunt mult mai numeroase si ar da loc la,
descrieri destul de umonistice. 0 plimbare prin Bucurestii mo-
numentali este edificatoare.
0 cauaa care a contribuit la nenorocirea statuarei Bucures-
tene este o idee foarte laudabila cand e sincera i reprobabila
cand e aplicata fara intelegere. Intr'un timp cand sculptor:I romani
erau rari si no cu destula experientä pentru monumental s'a fact&
apel la artistid straini care sa realizeze cele mai importante
statui ale Bucurestilor; procedeul s'a contnuat Si mai tarziu,
chiar atunci cand nu se mai sitmtea nevoia.
Un rezultat fericit a fost state. lui Mihai Vileazu. Un
rezultat nefericit: monumentul lui Take Ionescu. S'au iscat destule
discuti in jurul acestui ultim monument. Nu voim sä
mai cadem in ele. Fara sa analizam prea mult cauzele ,putem
totusi face urmatoarele constatari: de cate ori s'a facut apel la
un artist strain acesta a fost ales dintre cei de a dower categoric
si care era departe sa reprezinte o vale.: artistica autentica,
in insasb tara lui. Cu o explicahila neintelegere i detasament,
artistul strain a tratat temele scumpe noua, cum ar fi tratat
temele scumpe noua, cum ar fd tratat pentru papuasii din Noua
Zeelanda. Tot ce l'a interesat dela noi a fost in special cantitatea
apreciabila . de aur cu care rid o tara din lame nu i-ar fi .
rasplatit munca.
De aceia vedem socluri care nu se leaga cu bronzurile,
reprezentari Umane de batrane naafi romanesti care seamana aidoma
cu un barbat model foarte cunoscut in cercul artistilor din Mont-
parnasse, prin bizareria imbracamintei si a barbel, soldati ro-
maul si taranoi despninsi din arta impersonala a secolului trecut
sd cai turtiti de peretii piedestalului. 0 arta sforaitoare si inexpre-
siva in goana diva, teatral eftin; care dacd e vorba s fim
romani se putea face cu bani mai put:11i i sigur ceva mai
bine de oricare dintre sculptonii nostri. In timp ce Dubois lucra
la Paris monumentul lui Take Iondscu, trala in acelas oras un
Bourdelle si la not un Han, Jealea, Medrea.
Duna cum o casa se conStrueste cunoscandu-i dinainte
terenul i. vednatatile pentru acordarea sa cu mediul inconjurator,
tot astfel un monument statuar se concepe cunoscand dintru in-
ceput cadral in care va fi inaltat. 11 deplasa un monument din
locul pentru care a lost creiat inseamna all reduce in mod sim-
titor efectul sau artistic. Soarta de proletar a unora dintre cele-
. -

www.dacoromanica.ro
 Mac Cone tantinescu 7

britattile neamulut ii unnareste in limp, cu o implatabila ironie.

Redingotele lor impietrite continua sa se mute la termene legate.
Astfel, statuile de pe Bulevard, astfel,
.
recent monumentul infan-
teriei conceput pentru o plata plasat intalta.
Bucurestitt supranumit orasul gradina sufera de lipsa de
gradini publbee. Nu sunt gradini, nu sunt seuaruri. Avem o ex-
celenta apa de Mat, n'avem insa fantani. Lipsind gradinile,
scuarunile ,fantanitle, e foarte greu de gash un loc pentru plasarea
unui grup statuar ,care sa fie altceva decat redingota, cased,
sau vultur.
Pentru arterele minore, precum si pentru statuara gradinilor,
motivele de plante i animate au format intotdeauna cele mai
agreabile utttizarei. Nevoia carierii unei arte cat mai autentice din
elementele POmenite nu este regent& Ea a format obLeet de
preocupare in spiritul unlit rege ,ca Henric al IV-lea al francezilor,
care in zonile celM de al XVII-lea secol creia langa Gobelins,
minunata Jardins des Plantes", inzestrata cu cea mai bogata
colectie de plante de ornament, menite sä serveasca drept model
de studiu decoratorilor de tapiterii flamande, adusi in Franta V
instalatt idapropriere la manufacture core's curand avea sa devina
atat de cerebra s i atat de franceza. De mat bine de trei secole
Jardin des Plantes continua sa fie pentru artisti acelas -Important
centru de documentare. Din ferieire avem si noi gradina botanica,
o podoaba a Bucurestilor prea putin cunoscuta Inca spre a fi
apreciatà cum se cuvine, pana mai deunazi servind doar ca in-
strument de lucru pentra studentil in stiinte naturale. Amenajari
speciale incepute de municipiu i conduse in mod destoinic o va
face in curand accesibila Bucurestlor.
N'avem animaheni pentruca n'avem un pare zoologic. Se
pare ea" un sculptor roman dorind de curand sä plaseze in-
tr'un monument o figura de leu a Penult se duca pana in
Italia, ca la o gradina zoologica de acolo s'ajunga sd-si studieze
modelul in carne i oase.
0 menagerie importanta a propus Muncipiului infiintarea unui
pare zoologic. Nu stim din ce cauza propunerea a esuat.
Este insa un mare pacat si o mare lips& Orasele apusului
se intrec care mai de care in realizarea cella mai sistematic si mai
complect pare zoologic, amenajari s imbunätätiri aducandu-se
in fiecare an. In ore anumite, zilnic, animalele pozeaza artistilor
. care isi au in salt speciale instalatia necesara unui atelier de

www.dacoromanica.ro
8 Estei, a strözii

picture si sculptura. Din medial acesta a inflorit arta atat de

universul cunosouta a unui Barge, Matteo Hernandez sau Pompon.
In fata atator atentate impotriva frumosului si a bunului
simj intrebarea se infirdpeaza firesc: existh oare la Primarie
vre-un control superior care sa vegheze cu autoritate si in special
cu pricepere asupra esteticei Capitalei, in afatta de serviciul
de arnitectura aglomerat cu atatea alte atributduni?
In Bucuresti exista decoratori; exista oare artist? Dace
totusi se afla un control, el este insuficient si mai ales gresit or-
ganizat. Inteo vrethe Municipiul mai sensibilizat si-a dat seátila
de o mare lacuna, pe care a cautat s'o remedieze. In consecinte,
in timpul primardatului d-lui Dobrescu, si din initiative d-sale,
se creiase pe langa Municipiu o comisie estetica formata din
artisti Si tehnicieni. Filegerea membrilor fusese facuta cu matte
pricepere insumänd elementele cele mai reprezentative ale unei
arte actuate, deci viialilä. E usor de injeles rolul important ce
l'ar fi avut aceastà comistie, in estetica urbanistica a Capitalei.
Din nefericire Comisia a avut o viata prea scurta ca sa' 'poetà
trece la realizari si cred ca pane azi a rams inca neinlocuita.
Este un mare pacat pentru Ca prezenta unei asemenea comisii
de estetica este impertioasa mai ales in orasele in care o indrumare
artistica e absolut necesara. Bucuresti se numara printre aceste
orase.
Un ores de proportii vaste ca Bucurestii ,cu o populatie
impresionanta, metropola unei jàri mari cu prestigiu indiscutabill
in sud-estul Europei ar trebui sa ckspuna de o intreaga legiune,
de decoratori si artisti plastici, pe care sa-i utilizeze in per-
manenta pentru propasirea si mennjinerea Capitalei la un nivel
cu totul superior. In strainatate nu numai Capitalele dar chiar
orasele de a doua categorie isl fac un punct de onoare de a
incuraja munca artistilor din care sa-si recruteze elemente pentru
folosul colectiv. Not avem o Koala de arte i meserii care furni-
nizeaza meseriasi merituosi, avem. o Academie de arte frumoase
care furnizeazä in special maestaii de desen i caligrafie 'Irma nu
avm nici scoala de arte decorative, care s'ar parea sa fie
atilt de ecesar,a pent% viata artistica a unei metropole. Cu-
rioastem orase din strainatate in care pe langa Deane primarie
de sector functioneaza o Koala serala de arte decorative, perfect
utilita cu atekere si instrumente pentru fdecare ramura cu pro-
fesori destoinici i deVotati, unde elevul sau amatorul gaseste in
mod cu totul gratuit ,materialul i indrumarea necesara.

www.dacoromanica.ro
 Mac Constantinesca 9

Complectarea cercetarilor in arta si sugestlilor ajutatoare

creatiei, se face pnin biblioted de specialitate in care un vast
material documentar clasat cat mai logic 5i cat mai practic stä cu
usurinta la indemana cercetatorilor. Un exemplii impresionant
n1-I ofera biblioteca afectata muzeului de arte decorative din
Paris, care in afara unei bogate colecti ae cart i reviste de
arta, cuprinde in Intense cartoane matenial de sugestie si do-
cumentare artistica aranjat dealungul aidurilor salii de lectura,
spre a fi consultat cu usurinta de cercetatorii care dispun de el,
fait nici o formalitate. Mese speciale pentru specialisti, hartie
de calc i creioane ii ajuta sa-si noteze pe loc elementele de
care au nevoie in cercetarile lor. Functicnari specializati in
materie, stau la dispozitie pentru orice fel de lamuriri suplimentare.
Daca intr'un oras in care arta se arata in toate formele sale, pe
strada, pe fatade, in muzee, poate functiona cu atata succes o
astfel de biblioteca cu atat mai mult intr'un oras ca Bucurestii,
in care materialul muzellstic este departe die a forma o documentare
complecta pentru un cercetator, necesitatea infidntärii unei astfel
de biblioted s'ar impune.
Suntem cu totik convitisi ca talentele plastice nu ne lipsesc.
Ba am putea afirma ca avem artist ale caror opere ar putea
cu succes sà figureze pe citmeza oricarei expozitii din strainätate.
Lucrarile lor se risipesc insa in case de mici burghezi i coleo-
tionari de make. Foarte rar in muzee i colectiuni instalate
in localuri facute pentru alte scopuri dealt cele.muzeistice si pe
care numal iritamplarea unor legate generoase le-a pus in situatia
curioasa de a trece dela locuinta pasnica de om asezat, la galerie
pretentioasa de muzeu. Municipiul cu ajutorul Statului ar avea
datoria sà centralizeze cat mai neintarziat intr'o cladire vastä
care sä raspundfl tuturor cerintelor impuse de muzeologia mo-
dernä, tot ce arta romaneasca are mai Moratoria Acest vast palat
care ar fi muzeul Bucure§iilor ,ar fit una din marile podoabe ale
capitalei, un important punot de atractie pentru straini si un
-enorm stimulent pentru adevaratt artist Can vor avea prin
certitudinea de a-si sti opera de arta pusa la adapost in acest
vestibul al nemunitii, un stimulent serios pentru calitatea productiei
artbstice. Muzeul Bucurestilor ar trebui sä intruneasca la un loc
sectie de arta plastica, pictura, sculptura, gravura, sectie de arta
populara ,sectie de mulage si reproduceri clasate metodic dupa
cele mai caractenistice reprezentari plastice din arta noastrA welch*,

www.dacoromanica.ro
10 Estetica streizii

laica i religioasa, precum i biblioteca de specialitate despre

care am pomenit. Flinta unui astfel de muzei ar trebui sA formeze
un rezumat al vieldli artistice românesti, o scoalà vie pentru
cetateni in formarea gustului si un important punct de atractie .

pentru cAlatoril straini, cari ne vizieazn capitate . Aceasta pentru

prestig:u1 merit noastre. -

www.dacoromanica.ro
 PENTRU 0 ARTA URBANISTICA
, de M. ARTAREANU

S'ar putea crede, de unit., ca anumite probleme au un

caracter atat de limitat, de strans intre realitati pipaibile, incat,
orice depaseste intelegerea obicinuita, insemneaza ori fantezie, .
ori dorinta de singularizare. Astfel, ar fi, de pilda, cercetarea frumo-
' sului in cadrul migalei urbanistice a Asociatiei care ne-a '
final cinstea sa ne insirue pe distal simposionului de azi. Si
tocmai acest fapt insemneaza ca nd egam o atare lipst de inte-
legere. Insenmeaza ca luptam pentru a restitui orasului, pe langa
atributele materiall:ste ale aglomeratiunilor de munca si de castig,
aspectul profund necesar pentru colectivitatea =lane, acela al
organizmului viu, servind nu numai ca scop practic imediat ,ci si
ca inlijloc ipentru un anumit tel social.
Orasul este un miraj inainte de a constitui o realitate
Spre acest oras, spre tinta tuturor dorintelor si mai ales a tu-
turor sperantelor, se indreapta pasii increzatoni si ai eelor ce cauta
painea; se avanta insa i sufletele celor ce bannesc, fara sä
atirme, cred, fara sa martuniseasca, Ca, in labirintul strazilor,
in vapaia mietii accelerate, in simfonia sgomotelor, se gaseste
scanteia rnagica, a unei trairi fericite. . . . .
Fir Di usor sa aratam ea painea se gäseste si
in afara ora,selor; nu se cade, Insa, sa negam irezistibila '-
atractiulne pe care o exeroita metropolele. i, suntem_convinsi ca nu
se poate inehipui nbei o cugetare einstita, irifluentakd chiar de
cei mai sedan: semidocti materialisti, cari sä creadra ea aerial
e o rnastna, cia toata viata nu e dead o loon pentru procuirarrea

www.dacoromanica.ro
12 Pentru o arta' urbanistleti

coinbUstibilului neoesar functionärei mastnei, ca, deci, in afarasau

inlanntrul indtvtdului nu mai exista nici o alta necesitate. Am
vazut cu tail cum, cigar in tara aplicarei pe teren a principiilor
Materialismului istortic, problemelor sociale li se recunoaste dubla
infatisare materialä, i sufleteasca ,cum insusi Koganovici, secretar
general-adjutant al partiduluti si prim ajutor al lui Stalin, exa-
minänd chlar problema urbanistica, insista in diverse lucrari a-
supra rolului frumosului in %data orasdneasca.
Este drept, ins& od intre aplicarea unor Planiticari, de dreapta
SaU de stanga, de extrema stanga sau de extrema dreapta, Si
dibuini, lipituri, improvizari si mai ales nepregatire, nu poate
eixsta nci o asemanare. $i, din nefericire, pond mai acum vre-o
zece anti, totul la noi s'a danprovizat in materie urbanistica, totul
Se petrecea sub semnul electoralultri ,primaria neconstituind cleat
o necesara tramliulin politicä. Penioada de cam o jumatate de
veac, Oonstitudind o rusdnoasa iincon$tjent i evidentierea unei triste
dar reale neirregatirt a elitelor conducatoare.
Timintitd-va, v rog, acea romantica epoca a semanato-
rismului: exaltarea virtutilor stramosesti $i exaltarea brazdei,
dar i imperdosul apel pentru intoarcerea la ogor. Cu .alte cu-
vinte, supra-evaluarea rolului pahnasului agricol, pentru a ajuta
declasarea unei burghezii neconsolidate si a Unui proletariat in
care se Manta, poate, o primejdie posibdla.
Arnlirrtitdj-iva excesele verbale ale acelui semanatonsm, in-,
fatisarea orastklu!, ca Sodoma a neamulud, afurisdrea urbanului si
zeificarea vdetti rurale. 'Afrninttli-va, ins& deasemenea, macar pentru
partea anecdotica a istoniel noastre contimporane, ca toti rota-
gonishi acelei mislead, plecaserd 'dela sat, lasand coarnele ru-
dimentarului plug vii. intorcand spatele frumosului static, pentru
a le canta virtuOle intité Muffle orasului Sodom& p caldara-
muffle cari dadeau un aspect cerninal oricarei actiuni, numai
si numai fthindca era oraseneasca. Ganditi-va daca nu se asemana
aceasta atitudine, cu cea a cetateanulud roman de origina. Strain&
care, in valtoa ea NW-el la care rnrf d Team in*eie'ere3 rta'ulra
sau national, vis mlllenar, hind intrebat ce ar dori sa fie in
erarhia administrativa a noului stat, a raspuns: Consul la Bucurestl.
Dar, sa admitem, c orasul n'ar constitui mira-
jul i ca dear ft decat o realitate. Sa presupunem,
deci, ca, in fata reacitatel urbane, ar fi reatitatea diralã si ca
aceasta din Ulna ar constitui idealul. C azel cantat Stat taranesc",
ar insemna programarea, pentru vittor, a c!nversArei exodului, de

www.dacoromanica.ro
 M. Ar ;Wean 13

asta data, dela oras la sate. Ar fi oare posibil pentru nafiune?

Raspunsul nu ne vom ingadui sa-1 mofivam. Este acel pe
care Dv. toti raft da: nu. Nu, earl ca i acel personagiu-al
lui Ibsen, dupa o serie intreaga de transformari, intoarcerea la
aspectul primar al flintelor, ar insemna i disparitia noastra.
Din ferktre insa, nici lozinca Statul taranesc" si nici alta
azi nu se incumeta sa sustina o atare aberatie. Orasului nu-i se
mai neaga insemnatatea, chtar dna de multe ori nu-i se banueste
menirea, tar doctoni sau numai prieteni, ii cerceteaza nevoile
asa Punt face apoiatio urdbantistica sub impulsul °mutt!! care a gAsit
fotolicul prim-lariat al Bucurestilor vacant aproa0 dela infiintare,
a dattelectualulut care a Myna, si a reusit, ceeace e mai mult, sa
fie un adevarat Primar, a D-lui Dem. I. Dobrescu.
In cadrul unui oras artele nu pot avea decat un rol de
capetenle ;i, va rog, sa binevoiti a refine Ca n spunem numai ca
orasul are indatorirea de a fi mediul prielnIc in care urmeaza a
se dezvolta artele, ci ,mai ales, ca rolul frumosului in viata
oraseneasca e de cea dintat insemnatate.
Deoi, pe cale de conseesita logica, asa cum vom privi
artele in cadrul orasului, urmeaza a le prIvi si in cadrul, mai
mare, al vietii de star:
Orasul este caracterizat, in primul rand, prin munca grea,
istovitoare, dar mai banoasä, care se desfasura intre zidurile
sale.
Dar munca, daca pnin acumUlarea de bogaT e, (là nastere
luxului, prin oboseala cere, imperios, distractie. Distract'. ochiului,
distractia auzului, incantarea simturifor.
Luxul orasenesc, incepand eu confortul (forma primara) $1
mergand pana la ultimele rafinamente ale model, reprezinta,
pentru greaua viata oraseneasca, implinirea partiala a obtigatiilor
acelui adevarat Contract de Munca ce este Tata, cu ore de lucru
si ore de repauz, cum spune intr'un studin despre Spectacol $1
Spectatori" din punct de vedere pathologic, Doctorul Tavernier.
Dar in intervalul intre orele de munca? Dar in orele de
repauz, in orele in cart intervine o alta ,activitate, si mai grea,
$i mai fstovitoare, activitatea psihica? Dar in orele in cari
sufletul se intreaba dece nu putem face in viata decat ce trebue
si nu putem nc ce visam, dar nici ce vroim sa facem?
In aceste ore de deprimare inerenta oboseri, in aceste ore
ale fiecaruia dintre noi, intervine Orasul, cu tot ce are ra:i, dar
si cil tot ce are bun. Intervine prin convulsiunea strazii vesele,

www.dacoromanica.ro
 f

14 Pentru o arta urbanistica

-
croite pentru oameni si nu pentru strania placere de a despart
casele dupa o anumitä simetrie, intervine prin sgomotul care ne
arata oa nu suntem singuri, dintervine prin distractia, care nu de-
pinde decat de starea de progres in care ne gasim pentru a
nu fi numai uitare, cad eitadinul, asemenea creatorilor de arta, nu
cauta decat posibilitatea de a fugi de sine insusi, ci i inaltare.
Arta Si orasul? Dar poate fi el 2nsu,si o opera de arta,
odata ou obligatia de a salaslui artele, constient i parinteste.
Rolul social al artelor? Dar reese clar din putinta ce o
dau omului de a se transfigura, identificandu-se.
Rolul social al artelor? Dar din chlar clipa in Care omul
a fost creat, a (titbit, a adorat, a admit at, iar efortul perr:tu a,
'exprima aceste sentimente s'a tradus in opere de arta. Origina
artelor salaslueste in aceste eforturi violente ale sufletului pri-
mitiv de a scapa de obsesia psihica a anumitor sentirnente prea
'
puternice, constente sau subcanstente pentru a le fixa in
afara, modeland din chanul sari, dolul intruchipat in piatra, in
sunet, in cuvinte. Si atunci, daca aceasta afirmatiune nu este un
neadevar, cline ar putea susfine à un popor poate fi inchegat
din neferdoiri multiple; ca poate dura ca atare?
Romani! spuneau Panem et circenses" si in aceasta for-
mula lapidara reuseau sa exprdme si necesitatea hranei, dar si
nevola, dniperdoasa, a jocului in viata sociala, joc inteles ca o
forma a artei, arta ce este considerata ca o forma superioata,
discIplinata,suhltmata a jocului. Si, ne ingaduim sa credem ca nu
suntem izolajfi atunoi cand afirmam parafrazand pe Profesorul
Freud, ca arta a fost creata, sub presianea nevoilor vietii so-
dale, pe socoteala satsfacerdi naturale a pornirilor vietii
duale si contnua sä file intretinuta de fiecare om care aduce,
la randul sau, acest sacrificiu, de a-si satisface pornirile in-
stinctive, nu in folosul sau propria, ci in folosul conrunitatii.
Ei Wine, daca veil binevoi sa admiteti ca nu suntem de-
parte de adevar, daca veti considera, ca si noi, ca eroii cotidia-
nului embei ai Parlamentutri, sau vai!, mai mutt. nu mai
satisfac nfic,i macar minimele cerinte ale sublimarit prin identificare,
daca jocul politic, scoborat dupa banicadele anului 1789, se
pravaleste in dispret spre tot ce e mai josnic, daca singuraticele
figuri ldmpezi in viata publica se pot numara pe'degetele unei
singure mini, daca deci, in loc de necesara inaltare i uitare
de sane, nu mat e cu putinta, pentru omul izolat, decat retragerea

www.dacoromanica.ro
,

. M. Artäreanu 1,5
-

in sine si dispretul, este clara, credem, ivirea nevrozei generatiei

de azi.
In slujba ei, viata oraseneasca trebue sa fie altceva &cat
e, orasul trebue sa inceteze de _a fi o aglomerape i sa devina,
in sfarsit ,reallzarea unui miraj necesar.
In temelia acestei renasteri nu poate fi decat arta, iar
Orawl non, pe de alta parte, nu poate fi, decat organlsmul vitt
prin care luana sa fie asigurata si trupului Si sufletului. 0 cere
nu numai necesarul mers spre progres, dar si o elementara pru-
denta social&
Spre atingerea acestutt scop, se cade sa se creeze, cad nu
se poate continua nitride. De ce, ne veti intreba, poate? Ei bine,
cu amaraciune, dar b cu rusine ,trebue sa spunem ea', in cadrul
legiferarilor masive si sgomotoase, in noianul celor vre-o cinci-
sprezecemii de legi votate de Camere, dela rasboi incoace, nu s'a
gds. &merit a se zamisli principiile necesare, imperioase ale
artei urbandstice. I L.11
I I IL. [.[[ ij
I

Imitam, pe cat putem mai servil, eantam ori cat de fats--

in diverse coruri de Wei gasite gata mestecate in Apusul prea
darnic in Wei, dar nu am lost in stare ,privind in spre soare-.
apune, sd furam entuziasmul musolinian, sau, spre soare-rasare,
sarbuinta creatoare a nouilor stapani ai fostului pravoslavnic
imperio.
Arta urbanistica, protectiunea si incurajarea artelor in Bucu-
curesti, depinde de capriciul urnelor prea abile pentru a fi in-
teligente, prinelpiiile dureaza cateva zeci de saptamani, progra-
mele primed implintirea strictelor obligatiuni de cinstitä adminis-
tratie de pilda pavarea sträzilor --- der nu pomenesc o iota
despre acel superflu" dispretiuit de e4ectori", dar care este
faisi es*dialul.
Ce am dori, deci, in visurile noastre ? La ce vor servi
Si Constatardle realitäted, tristei realitati de azi i plasmuirile
pentru vigor?
Visam ceva mai putin revolutionar decal ar putea avea in-
fatisarea: intronarea Artel urbanistice, utilizand si experientele
Subestive, din afara, neignorand, de buna seam& nici specificul
punctului geografic Si etnic in care ne gasim.
Neignorand deasemenea si cu precumpartre, un lucru si
anume: ca numai in colaborarea cu Arta, se poate inchega o ade-
varata in sensul bun politica urbanistica. 1

www.dacoromanica.ro
16 Pentru o arta urbonistica

Sperantele ne sunt oare ingaduite? Desigur cà da, cad

si d-1 Dobrescu i actualul Primar General ,au rupt, se pare, cu
traditia, nenorooita traditie a lipiturilor edilitare.
Mergand, deci, sore un non Bucuresti, spre un oras al vil-
torului drag indflattirii noastre, indrumandu-ne ,poate, spre acea
Metropola a culturiti, nadejde cantata, tot, aci, acum cateva sap-
tamani, este fireasca i necesara o privire necrutatoare a realitätii
de azi. told, clod ,rostul acestor Aspecte de Arte, cari sunt,
in fond, constatarea Calvarului de lent si de azi a Artei in
Capita la Tara romenesti.

www.dacoromanica.ro
- SPECTACOLELE STRAZII
de SANDU ELIAD

1
In calitate de cetäteni, Doamnelor i Donmilor, avem tin
permanent, dar märunt deziderat: nudi cerem piliniarului decat sa
ne fericeasca.
Suntem convtinsi ca avem dreptul nu numai la apa, lumina
eleciricL curatenthe, viata eftina, mijloace de transport, parcuri
inflorite, arene sportive dar ea e de datonta parintelui comunei sa
ne pue la dispozitie manifestari de arta i distractii de bun gust.
Ticeasta ar fi si legatura dintre urbanism si spectacol, am-
plificatä prin raportul dintre sufletul colectivitatii i administratie.
Legatura en atat mai strimsa cu cat e vorba de spectacolul
strazii si al arenei.
0 constatare ,mai intai ,deil nu nouä: timpul pe care ni-I
petreoem acasä edin ce in ce mai redus. Traim, pe masura
ce technica se desavarseste, o riga mai cOlectiva. Incepand eu
Incrul pe care-1 implinim in comun, in birouri ,in ateliere, labo-
ratoare, urine, trecand la masa pe care o luam in restaurante,
la spectacolele -la care asistam in colectiv, la lectura din biblioteci,
la rasfoitul ziarelor i revistelor la cafenele ,la muzica pe care o
auzim in &Mile de concert, ne trahn viata in comun cu semenii
nostril n foarte online ceasuri din cicrul celor 24 ne raman
la dispozitie, ea sd spunem asa, personala. Pentru o mai clara
prezentare a problemel e bine sa precizam poate ca tendinta de a trai
in comun, in multime, nu e datorita technicei, ca ea existe la asc-
zarile omenesti cele mai primitive ,dar, ca technica elibereaza pe
locuitorul oraselor, redandu-i timpul ca sa Si-1 intrebuinteze cum

www.dacoromanica.ro °
 .
13 Spectacolele strazii

vrea. Datorita nevolei de tovaräsie, sentimentului de scufundare,

de integrare in multime, cetatenti oraselor Muncie strazile in
timpul lor fiber, decum vremea e favorable.
Datorita unui alt instinct, acestälalt de ordin teatral, ati-
tudinea victonioasa a barbatilor, cea cuceritoare a femeilor, hainele
Mr Sarbatoresti, ciripitul i zumzetul lor, alcatuesc primul spec-
tacol neorganizat al orasului : viata in plimbare. Cat de masurat
ne este timpul, trebue totusi s ne opnim putin pentru a insista
asupra existentei instinctului teatral. In cursul vietii omenesti
instinctul despre care turban poate fi identificat de multe ori:
in felul cum isi organizeaza copilul joaca, in aerele pe care ni
le dam drupa imprejurari, in exagerarlle de masca s tinuta cand
primim o veste sau cu care intampinam un .prieten sau dusman.
Cu tot Ceeace e prefacut in atitudinea noastra dam dovada exis-
tentei acsestud instinct. Cei care s'ar interesa mai de aproape de el
vor gasi date ample in Le Theatre dans la vie" a lui Nicolas
Evreinof I.
Mantle spectacole ale still& sunt cu putinta datorita acestor
doua instincte: nevoia de multime si instinctul teatral, dar sunt
prilejuite totdeauna de un /notify instigator. 0 mare bucurie, o
mare durere, un eveniment al carui interes cucereste colectivitatea,
formeaza canavana pe care se brodeaza spectacolul multicolor si
polifon al strazii. Singura conditie pentru reusita acestui spectacol o
pasha precizata inteo fraza a lui Jean Jaques Rousseau: Ridicati in
mijlocul piettii o coloana inflorita adunati in jurul el poporul
si serbarea populara e gata; sau faceti sil mai bine, atrageti pe
spectatori in spectacol, faceti din spectatori actori ;faceti ca
fiestecare sa' se ogliindeasca in celalalt pentra o mai stransa in-
cIngere a colectimitätir.
t Gasiti in fraza filozofului francez conditia de baza a spe,c-
taoolului strazit: participarea multimei nu in calitate pasiva de
spectatori el in calitate dinamica de actori ai serbarii, de crea-
tori ai ei. L .

Serbari nu inseamna numaidecat eftine amuzamente cum

s'ar putea crede de catre cei care n'au incredere decat in arta
aristocrata a indtvidului. Toti cei cari s'au odupat vreodata de or-
ganizarea unut mare spectacol popular stilt ca cu putina atentie un
spectacol al sträzil san arenei poate deveni o mare desfasurare
de arta cti singura 'tonal& sä urmeze sfatul unui istoric al ser-
baffler i cantecelor revolutiei franceze Tirsot: Acei cari vor
sa schlimbe o serbare populara intr'o nesfarsita petrecere dansanta

www.dacoromanica.ro
 Scradu Eliud Ig

comit o mare greseala,a principala menire a unei serbari e sa

anime sufletele". Mari le spectacole ale straei pot si trebue sa fie
momente sarbatoresti de elevare sufleteascA. Sã parasim pe isto-
rid sti filozoti i cland o raita printre serbarile si spectacolele
de aiurea sa chtzu'im ce s'ar putea face la noi..
Cine nu cunoaste Carnavalul dela Nisa, daca nu din vAzute
macar din auzite. La inceput, o simple proceMune religioasa in
cinstea Craccionului s'a transformat cu incetul intr'o serbare cu
caracter grotesc. Defilarea de care alegorice, de fliguri extra-
vagante, de magi fantethste, de muz:ei sl multime in delir nu
are Milne comun cu procesriunea initiala, nici maca,r data, dar a
castigat in amploare $i fanteee atragand azi mii de turisti avizi
de un spectacol grandios.
Comma acestei statiuni balneare si marile intreprinderi co-
merciale % iindustriale investesc in fiece an sute de mii de franci
pentru reusita acestei serbari. Afluenta de turisti dovedeste ca
banti investiti de care comunä si comercianti sunt bine plasati.
Marile spectacole sub oer nber la Salzburg organizate de
conducerea acestui ores 5: larg stipenditate de statul Austriac aduc,
prin massele de figuranti utilizati i caracterul neobisnuit al mon-
tarilor, o contnibutie vie la exemplificarea unor reusite spectacole
populare.
Passionspiele" dela Oberamergrau, spectacol cu caracter
religtios, jucatli regisat in intregirne de locuitorii oraselulud, in
stilul pasiunelor din evul mediu, e din zece in zece ani object
de pelerinaj pentru o mare multime de turisti veniti din toate
continentele.
Gelosi-de aceste mar: manifested populare de arta care atrag
strand i anima pe concetateni, Italienii se straduesc de cativa ani
pentru organizarea unor atractii asemanatoare. Au facut apel la
marele legisor Max Reinhardt care a montat la Venea pe pieta
San-Mardi, Negustorul din Venezia", liar anul acesta in luna
Mai, la Florenta vor continua marile spectacole in aer liber.
Moscova Si Leningradul pain pozitia lor politica sunt si mai
obligate s'a determine manifestarilor de strada, marilor reuniuni
populare, caracterul lor artistic. Incepand cu revistele militare, ctt
propaganda pentru piatitetcd", cu opera de luminare, toate pro-
cesiundle Lserbarile sunt organizate i canduse de regizori cu
autoritate. Tot ceeace priveste spectacolul strAzii e studiat si pre-
gait cu minutiozitatea cu care e lucrata oricare manifestare de
arta. In cartea luii Rerschentzewc Das schaepferische Theater"
7
www.dacoromanica.ro
20 Spectacolele strtizii

aparuta Inca in 1922, sunt cuprinse cateva descrieri de asemeni

spectacole ale strazilor rusesti, care temesc prin maretia si
stilul lor.
Cu scurta trecere in revthsta a calor mai cunoscute manifestari
de arta a straziii 91 in arena, am vrut sit atragem atentiunea
asupra intetesuluth cu care sunt urmanite aiurea aceste forme de
arta care nu numai ca anima sufletele popoarelor dar au ajuns
in iilthnji ani adevarate atractii turistioe internationale. Orase, re-
giun( intregli, traesc rastimpul dintre un spectacol i altul din
castigul acumulat cu prilejul acestor manifestari de arta. Mai mult,
localitati care nu insemnau nimic pe harta lumii, au ajuns da-
torita spectaoolelor lor populare, sa fie celebre in iota lumea..
Dar attar daca n'am urmani dobandirea unei asemenea glorii
tot ar trebui facut ceva pentru spectacolele strazilor Bucurestiului;
la inceput macar pentru infrumusetarea vieft. orasului ,si pentru
elevarea qufleteasca a oetatenthlor. .

Ce sä facem?
Din vechth neamul romanesc are samtul teatral desvoltat.
Dace n'ar fi sa citam decat Vicleimul, Colindele, decat strigaturile
la bora, decat Calusarii i inca vedem ca ar exista un material
thilial pentru spectacolul de strada. Dar in afara de materialul cu
caracter oarecum religios, un alt material folcloric extrem de
bogat ar putea sluji de bazd unor procesient de arta si serbari
anuale ,de pilda in toamna, in dmstea culesulut de fructe: defilari
de care alegorice, expozitii, coneursuri cu participarea locuitorilor
in costurnele nationale ale regdunai din care sunt de bastina, cu
jocurile $i cantecele lor.
S'ar putea crea o saptamana a mestesugarilor. In aceastä
saptamana, pe una din pietele orasului s'ar tine zilnic concursuri
pentru alegerea celui mai bun fierar, tamplar, olar al Orli si. asa
mai departe. 0 incercare timIda, in 'genul acesta, am facut la
"Expozitia-Targ a Industniei Romdnesti", cu indemnul d-lui Cezar
Popescu, comisar al eipozitriel. S'au tinut atunci la Firenele
Romane o serie de concursuni intre brestag, foarte gustate de
Fume. Si cu drept ouvant: Un cor de 150 de Eerari in salopete,
treizeci de forje duduind sub focuri, nouazeci de ciocane cazand
ritmic pe nicovale, animatia la verificarea si clasarea obiectelor
faurite, nerabdarea pentru aflarea prenfetilor, bucuria la stri-
garea fiecarui nume de premiat nu sunt privelisti i emotii de
fiecare zi. E mai multi si mai largd emotie de arta, intr'un

www.dacoromanica.ro
 Sandu Eliad 21

asemenea spectacol decat in ;mite din spectacolele de pe sce-

nele teatrelor.
0 stiptamand a breslelor ar fi un neintrerupt spectacol
care ar angaja in sfera sa sufletul intregulai oras de muneitori
51 ar fi poate cel mai frumos chip de a sarbatori munca.

Dumneavoastra poate yeti rade, der v voi marturisi totusi

ca mi-ar place sa, vad la sosea inteo chnineata de primavara
un cortegiu de faetoane de laptari,, spilcuite de sarbatoare, cu
vasele de lapte puse la vedere, inmate, fiecare faeton, de vacile
stapanului sau, spilcuite i ele si inghirlandate cu flori. fir fi o
defilare pare condusa de liaptarit, locuitori suburbani, ar intro upe int
ceas monotonia automobilistica i ar stimula pe laptari pentru o
Wilda core* t o buna ingnijire a vtitelor.
Data acestei defilari ii s'ar alatura cateva care alegorice
(avem destule intreprinderi care se ocupa cu deKvatele laptelui)
daca moll ar fi integrati in vreun fel cortegiului; daca in aer,
baloane in chip de biberoane uniase i uriase roate de cascaval
ar plana asupra defilart, data' fluere ciobanesti s'ar acorda cu
talangi nu vi se pare cà ar fi mai renege aiNa Laptelai $1, s.
propaganda ?
Pentru ea e sporadica, la fel cu serbarea si teatrala de
esenta, sa ne oprini o clIpa si 'la decoratia ocazionala a strazii.
Spuneti drept nu vi s'a urat cu decorati.a de 10 Mai sau
. - Boboteaza? Aceasi pant rovii ,cu cate o tinichea scofalcita si cu trei
sau cincisprezece stegulete meschine si spalacite. In loc sa fie
insirati stalpii rosii si necioplirti ,cari cateodata mai suporta 51 o
ghirlanda de brad vested, pe tot parcursul cortegiului, n'ati fi
si D-stra de parere, ca in cateva incruelsäri, sau in cateva piete
numai de pe parcurs, sa se fiction cate o plastica mare alegorica
lucratii dintr'un material eftin, dar impresionanta prin ideie
si execute? Sau, in locul multelor stegulete sa se inalte la
rascruci si in plete, cate un catarg de 20-30 metrii inaltime care
sa poarte o mare flainana de matase geminate seara eu reflectoere?
Ficlaptand elemental surpriza i elementul grandoare in decorarea
ocazionala a sträzii n'am face decat sa ne apropiem cu un pas de
Ralizari ale esteticei strazii, instaurate de mult a1ltrea.
Ne-a ramas sa mai spunem ceva despre spectacolul cu-
prinzator de masse, insufletit tot de ele, dar care nu poate fl
considerat al sträzik el "avand nevoie din pricina caracterului lui
dramatic de o pregatire specala" si de o fixare in loc. Ne gandim
de pilda, la mantle reconstituiri istorice care s'ar putea face la

www.dacoromanica.ro
 - 22 Spectacolele sträzii

Snagov, utilizand iie lacul, fie un luminis din padure. 0 anume

saptamana ar fl consacratä acestor spectacole care ar trebui sa
fie repetate i pregatite Cu luni nainte. Locuitorii din imprejurimi
ar fi sa constitue baza adenine.. a spectacolelor. Tot in aceiasi
ordine de idei si CU aplicatie in pregatirea unei sarbatorlri a
Capitalei: F trebui abandonat :sistexnul static al expozitiei de
fotografii sau onice alt material de valoare Isthmian" numai, do-
cumentara, dar de fel emotional.
In cadrul intregului oras, o piesa, poem dramatic i muzical .

cu marl divertismente coreografice, piesa comandata sau, mai

curand, obtinuta prin concurs, care sa infatiseze in patru etape,
daca ar fi vorba de o sarbatoare care sa dureze o luna, mo-
mentele importante din viata Capitalei ,ar fi cel mai adecuat prilej
fie manifestare deanna. Fiecare din aceste parti, ar fi sa se joace
timp de o saptamana in cate un loc din Buouresti. .
Ultima din aceste parti ale piesii s'ar putea juca in una din
pietile orasului si ar putea ciprinde intr'o apoteoza uriasa grupuri
din tara Barsei, din Basarabia, din muntii Rpuseni, cl:n Bucovina
or" din Oltenl.a, din Moldova, intr'o intalnire festiva "in care cantecele,
jocurile, ar trebui sa se impleteasca intr'o mare unItate de arta si
canape. Sigur ca primal fragment al piesei ar cuprinde asezarea
-ciobanului Buicur si s'ar putea juca in una din imprejurimile
-Capitalei. 1'
CeaCe nu s'a facut pima acum nu exista n:ci un motiv'
sä nu se faca si de ad inainte.
Luminoasa scena a Bucurestilor cu pOdoabele sale de
flori si femel frumoase, cu tezaurul sufletelor ce-1 populeaza,
ramarie la dispozitia primarilor care vor veni, pentru organizarea
-vietei sale spectaculoase.
Sa 11i6dajclim numai ca acesti primari urbanisti nu se
-
-vor lasa asteptati prea mnit, atat. in cat sa ne o ia inainte
-capitalele veoine. Ne-ar parea 'ran ca iubitori de frumos ; ea bu-
-curesleni ins& am fi dezolati.

'

www.dacoromanica.ro .-
 14.4

.J

-; :.. linpriuiat n atelierele Tipografiei de Arta vi Editura'

Leopold Geller, Bucure26
Strada Campineanu 47. Telefon 3.82-68. .

www.dacoromanica.ro
 AU APARUT :
Viitorul Bucurestillor
de Dem. I. Dobrescu
Catre o arhitecturii a Bucurestillor
de Marcel Iancu
Horia Creanga.
Octav Doicescu
Realitate i fantezie in urbanistica Bucurestilor
de C. Argetoianu
Rucurestii, Metropola Cuhurii
de Liviu Rebreanu
Marin Simionescu Riamniceanu
Victor Ion Popa
Dem. I. Dobrescu
Urhanismul in Rusia Sovieticii
de Prof. C. Sfintescu
Istoria rasselor i civilizatiitior lin regiunea
Bucuresti
de Dr. Sabin Manuila
Dinu V. Rosetti
Dem. I. Dobrescu
Echillthrull intre sport si culturii
de General V. Badulescu
Em. Bucuta
Petre Pandrea
" Dern. Dobrescu
SUB TIPAR:
Tramvaele in circullatia oraselor moderne
de Prof. Gh. E. Filipescu
Metropolitamd i tehnica circullatiei in Bucuresti
de Prof. D. Leonida
Pitorescul Bucurestillor vzui de un bucurestean
de Prof. Al. Tzigara Samurcas
,

,
www.dacoromanica.ro
1j
,