Poverty Report Dana Ciolan Study

RAPORT DE CERCETARE SOCIOLOGICĂ
LA NIVELUL COMUNITAȚII ”CORBI” – JUDEȚUL ARGEȘ – ROMÂNIA
Realizat de Pish. Dana Ciolan
2016
Cuprins
Capitolul I
Cadrul general și fundamentarea necesității analizei..................................................................... pag.3-5
Descrierea comunității .....................................................................................................................pag.5-6
Capitolul II
Metodologia Cercetării......................................................................................................................pag.6-7
Capitolul III
Prelucrarea primară a datelor............................................................................................................pag.7-9
Indicatori principali ce descriu calitatea vietii..................................................................................pag. 10
Capitolul IV
Sectiunea I – Date despre educatie....................................................................................................pag.11-20
Sectiunea II – Nevoi de sănătate.......................................................................................................pag.21-26
Sectiunea III – Nevoi de ocupare......................................................................................................pag.26-32
Nivelul de trai ...................................................................................................................................pag.33-35
Date privind locuirea si deprivarea materiala ..................................................................................pag 35 - 40
2
Dekra Akademie study – realized by Psih. Dana Cioan
CAPITOLUL I
Cadrul general și fundamentarea necesitatii analizei
Cadrul general contextual
Conform tintelor stabilite în Planulului Naţional pentru Reformă 2011-2013 în cadrul strategiei Europa 2020
și Strategiei Naționale privind Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei pentru perioada 2015-2020, România
intenţionează să reducă numărul de persoane aflate in situaţie de risc de sărăcie şi excluziune socială cu
580.000 persoane până în anul 2020. O abordare integrată este necesară pentru a atinge această ţintă,
precum îmbunătățirea incluziunii sociale, a condiţiilor de locuit, a accesului pe piaţa muncii, a accesului la
securitate socială de bună calitate și servicii de educaţie şi sănătate.*
Strategia Europa 2020, care are o importantă dimensiune socială și acordă o importanţă deosebită
problemelor sociale referitoare la incluziune, prin stabilirea unor ţinte precise pentru următorii 10 ani,
referitoare la reducerea ratei abandonului şcolar sub nivelul de 10% şi reducerea numărului persoanelor
ameninţate de sărăcie cu 20 de milioane. În acest context se lansează un apel ţărilor din Uniunea Europeană
de a găsi soluţii la nivel naţional pentru combaterea sărăciei.* cadrul national pentru combaterea saraciei –
rommi
În România, conform Strategiei Naționale privind incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei, elaborarea și
implementarea politicilor, programelor și intervențiilor orientate către persoanele sărace și vulnerabile către
zonele sărace și marginalizate, necesită o abordare comună, coordonată și integrată. Având în vedere
corelarea puternică a sărăciei cu excluziunea socială, obținerea de rezultate în politicile de combatere a
acestor fenomene, necesită un set integrat de politici sociale, destinate să faciliteze accesul oamenilor la
locuri de muncă, forme de suport financiar și servicii sociale.
În acest context, în România există deja un spectru larg de politici, programe și intervenții sectoriale care
vizează reducerea sărăciei și excluziunii sociale, unul dintre acestea fiind Programul Operațional Capital
Uman, care stabilește prioritățile de investiții, obiectivele specifice și acțiunile asumate de către România în
domeniul resurselor umane, continuând astfel investițiile realizate prin Fondul Social European în perioada
2007-2013 și contribuind, totodată, la atingerea obiectivului general al Acordului de Parteneriat (AP 2014-
3
2020) - implicit al Fondurilor Europene Structurale și de Investiții din România, şi anume, de a reduce
disparităţile de dezvoltare economică şi socială dintre România şi Statele Membre ale UE.
Cu intervenţii integrate planificate în domeniul ocupării forţei de muncă, al incluziunii sociale și educaţiei,
POCU va funcţiona ca un mijloc de stimulare a creşterii economice şi a coeziunii şi, de asemenea, va susţine
atingerea obiectivelor stabilite în cadrul altor provocări de dezvoltare, contribuind la îndeplinirea
obiectivelor asumate de România în contextul Strategiei Europa 2020 pentru o creştere inteligentă,
durabilă şi favorabilă incluziunii.
În acest sens, POCU lanseaza al 3-lea apel de proiecte - ”Dezvoltare Locală Integrată (DLI 360) în comunitățile
marginalizate”, în cadrul Axei Prioritare 4 - Incluziunea socială și combaterea sărăciei, OS.4.2 – Reducerea
numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială în comunitățile marginalizate, prin
implementarea de măsuri integrate.
Marginalizarea, definită ca fiind un cumul de dezavantaje în ceea ce privește capitalul uman, ocuparea forței
de muncă formală și condițiile de locuit, este puternic corelată cu sărăcia.
Conform Ghidului Solicitantului Conditii Specifice ”Dezvoltare Locală Integrată (DLI 360) în comunitățile
marginalizate” care face referire la studiul „Elaborarea strategiilor de integrare a comunităților urbane
marginalizate – Atlasul zonelor urbane marginalizate din România”, există 3 (trei) criterii principale pentru
definirea și analiza diferitelor tipuri de zone/ comunități marginalizate și anume:
- capitalul uman,
- ocuparea forței de muncă
- condițiile de locuire.
În luna martie 2016 a fost finalizat acest document, Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate şi al Dezvoltării
Umane Locale din România, care a fost elaborat de Banca Mondială în cadrul Acordului de Servicii de
Consultanță pentru pregătirea unui Proiect de Strategie Națională și a unui Plan de acțiune privind
incluziunea socială și reducerea sărăciei (2015-2020).
Fundamentarea necesității analizei
Conform Atlasului Zonelor Rurale Marginalizate şi al Dezvoltării Umane Locale din România, dar si
prevederilor Ghidului Conditii Specifice ”Dezvoltare Locală Integrată (DLI 360) în comunitățile marginalizate”
este posibil să existe o comună "bogată" dar care să conțină o comunitate/zonă marginalizată. Dacă zona
identificată nu se suprapune cu niciun sector de recensământ identificat ca fiind marginalizat în Atlasul
Zonelor Urbane Marginalizate sau în Atlasul zonelor rurale marginalizate şi al dezvoltării umane locale în
România, sau realitatea din zonă diferă față de momentul elaborării acestor documente strategice, aplicantul
4
are posibilitatea de a justifica încadrarea zonei/ comunității vizate prin proiect ca fiind marginalizată prin
justificarea îndeplinirii cerințelor minime prezentate în tabelul 1 (Ghid Conditii Specifice)
Pornind de la acest principiu, având la dispoziție date statistice înregistrate la finele anului 2015, precum și
date statistice privind ultimul recensământ realizat în anul 2011, Primăria Comunei Corbi (Județul Argeș), a
inițiat un demers analitic cu Scopul de a evidenția și valida un teritoriu format din mai multe zone ale
comunei Corbi ca fiind marginalizat, raportându-se la indicatorii statistici utilizați pentru delimitarea acestor
zone și la cele 3 criterii principale menționate mai sus, prin intermediul unor instrumente specifice de
cercetare sociologică.
Comunitatea trebuie înţeleasă ca sistem social complex, fiind necesara cunoaşterea originilor sale, a
organizării interne, a valorilor, a nevoilor ori a interacţiunilor dintre subsisteme. A analiza şi interpreta o
comunitate înseamnă a activa un proces în care membrii comunităţii devin protagonişti activi si devin
conştienţi de propriile condiţii, nevoi şi limite, ca şi de resursele de care dispun.
Comuna Corbi, situată în Nordul județului Arges, se confruntă şi se va confrunta şi în viitorul apropiat cu
importante probleme sociale precum:
 extinderea fenomenului de sărăcie prin:

un nivel scăzut de educație
rată scăzută de ocupare a forței de muncă,
o proporție ridicată a numărului de locuințe supraaglomerate,
un nivel extrem de ridicat privind gradul de deprivare materială severă
un număr ridicat de gospodării care nu dețin acte de proprietate pentru locuință
Pe termen mediu şi lung accentuarea acestor probleme va conduce la diminuarea calităţii vieţii în toată
comuna, fiind obligatorie implementarea unui pachet integrat de măsuri privind educația, ocuparea pe piața
muncii, furnizarea de servicii (sociale/ medicale/ juridice) precum și de îmbunătățire a condițiilor de locuit și
de incluziune socială.
Astfel, obiectivul prezentei analize îl constituie acela de a furniza date concrete și relevante cu privire la
capitalul uman, ocuparea forței de muncă și locuire, educație și sănătate pentru a fundamenta analiza
nevoilor și problemelor populației din comunitatea marginalizată, a căror rezolvare se propune a fi realizată
prin intermediul unui proiect.
Descrierea Comunității
Structură Socio-demografică
Comuna Corbi este situata in Nordul judetului Arges si este formata din formată din
satele Corbi (reședința), Corbișori, Jgheaburi, Poduri, Poienărei și Stănești. Populația totală la nivelul
5
comunei, conform ultimului recensământ este de 3784 locuitori, în scădere față de recensământul anterior
din 2002, când se înregistrau 4.395 de locuitori. Suprafața totală este de 56.52 km².
Vecinii comunei Corbi sunt:
Majoritatea locuitorilor sunt români (97,28%). Pentru 2,22% din populație, apartenența etnică nu este
cunoscută, celelalte etnii fiind ditribuite după cum urmează, conform datelor ultimului recensământ.
97,28% - romani, 2.21% - necunoscuta, 0.5% - alta etnie.
Dinamica populației față de recensământul din 2002 este de – 14 %
Actualmente, in comuna sunt cinci scoli, cinci gradinite de copii, opt biserici, trei camine culturale, cinci
biblioteci scolare, doua biblioteci satesti, trei cabinete medicale individuale, un cabinet veterinar, farmacie,
ghiseu postal, telefonie digitala, telecentru cu acces la internet si telefonie mobila, televiziune prin cablu,
Agentie CEC, Agentie Loto, Post de Politie, magazine ale cooperatiei de consum, societati comerciale private,
mori pentru macinarea cerealelor, brutarie, centre de achizitie si procesare a laptelui, sectii de prelucrare a
lemnului, poverne traditionale cu cazane de cupru pentru fabricat tuica de prune.
CAPITOLUL II
Metodologia Cercetării
Demersul de faţă reprezintă o cercetare sociologica la nivelul comunei Corbi, judetul Arges, privind
identificarea si validarea acesteia ca zona marginalizata.
Cercetarea are la baza metode mixte. Au fost colectate date cantitative prin metoda ancheti sociale. Datele
cantitative au fost completate cu observatiile operatorilor de teren, cu fotografii pentru a crea o imagine cât
mai reală și actuală a comunității dar si cu informatii obtinute in cadrul unui focus grup organizat de primaria
Corbi, la care au fost prezenti actori implicati in viata comunitatii precum: primarul, reprezentanti ai directiei
sociale de la nivelul primariei, directorul scolii Corbi, reprezentati ai agentilor economici.
Date generale privind Cercetarea
 Postulatul este acela ca la nivelul comunei Corbi exista zone care sunt marginalizate, asa cum sunt
ele descrise in literatura si studiile de specialitate de actualitate.
 Scopul analizei este acela de a valida comunitatea ca fiind zonă marginalizată, raportandu-se la cele
3 criterii de argumentare prevazute in Ghidul Conditii Specifice ”Dezvoltare Locală Integrată (DLI 360)
în comunitățile marginalizate” – pag 6.
6
 Obiectivul analizei îl constituie acela de a furniza date concrete și relevante pentru a fundamenta
analiza nevoilor și problemelor populației din comunitatea marginalizată identificată, a căror
rezolvare se propune a fi realizată prin intermediul unui proiect care va fi depus în cadrul acestei
Cereri de Proiecte.
 Metoda si instrumentele de investigare: ancheta sociologica pe teren pe baza de chestionar. Alte

metode interogative folosite: metoda interviului, metoda fous-grupului. Instrumentul utilizat in
acnheta a fost chestionarul. Chestionarul utilizat în anchetă este structurat pe 4 secțiuni, fiecare
dintre ele urmărind să măsoare 4 dimensiuni importante in validarea ipotezei. Fiecare sectiune este
construită din dinferiti indicatori, fiind folosite întrebări închise cu variante de raspuns dihotomice,
întrebări cu răspuns multiplu, precodificate, dar si intrebari deschise. Au fost folosite intrebari cu
functie de identificare, de filtru, de control si de bifurcatie.
 Eșantionul. S-a folosit metoda de esantionare prin identificare (snowball), iar eșantionul reprezinta
1/3 (o treime) din populatia de la nivelul comunei. Populatie la nivel de comuna 4181, populatie
esantion 1348 persoane.
 Etica - Metodele utilizate în cercetare sunt impartiale si obiective si nu favorizeaza o ipoteza sau alta.
CAPITOLUL III
PRELUCRAREA PRIMARA A DATELOR
Chestionarul conceput este o imbinare intre un chestionar de tip factual/administrativ si unul de opinie.
Pentru asigurarea corectitudinii si validarea datelor inregistrate, s-a efectuat un instructaj cu operatorii de
interviu implicati in activitatea de teren, privind structura chestionarului, stabilirea corecta a sensului si
corelarii intrebarilor, a elementelor deontologice privind refuzul participarii, folosirea corecta a tonalitatii si
evitarea inducerii raspunsului, precum si eliminarea oricaror neclaritati sugerate de acestia.
Chestionarele au fost aplicate mergand la resedinta fiecarei gospodarii esantionate. Au fost desemnati 2
operatori de teren pentru aplicarea chestionarelor in comunitate. S-au adus la cunostinta respondentilor
toate instructiunile privind modul de completare a chestionarului, faptul ca pot refuza raspunsul daca
regasesc intrebari incomode sau nu detin suficiente date pentru a raspunde. A fost oferit sprijin in
completarea chestionarelor (intelegerea sau corelarea anumitor intrebari) atunci cand acesta a fost solicitat
sau cand operatorul a considerat ca este necesar sa intervina sau sa ceara date suplimentare pentru
probarea raspunsurilor.
Intervievarea (completarea chestionarelor). • Verificarea chestionarelor (de cãtre operatori si echipe ). •

Codificarea rãspunsurilor (dupã necesitate). • Introducerea datelor • Verificarea datelor si corectarea
erorilor de introducere • Prelucrarea primarã a datelor si analiza preliminarã a rezultatelor • Introducerea
de corectii (dupã necesitate) • Elaborarea rezultatelor si a raportului final. • Prezentarea rezultatelor
7
cercetãrii. Studiul începe prin prezentarea variabilelor independente si explorarea indicatorilor cheie,
precum si prin compararea rezultatelor din eșantionului reprezentativ cu pragurile minimale pentru
validarea comunității ca fiind marginalizata.
SECIUNEA I – DATE DE INDENTIFICARE
Variabilele independente introduse în chestionar sunt urmatoarele: Genul, Vărsta, Educație
Genul
Fig. 1 Repartizarea pe gen a eșantionului
Repartizarea pe gen a eșantionului

49,70% 50,30%
Feminin
Masculin
La nivelul chestionarelor aplicate în cele 530 de gospodării, din care 529 validate, s-a totalizat un numar de
1348 de persoane, din care 678 femei reprezentând un procent 50,30% și 670 bărbați, reprezentând un
procent de 49,70%.
Vărsta
Fig 2 Distributia pe categorii de vârstă a populatiei în esantion
Distributia mediei de varsta a populatiei din

esantion
18,10% 0-18 ani
24,25% 19-24 ani
29,30% 25-45 ani
7,05% 46-64 ani

21,30%
0,00% 5,00% 10,00% 15,00% 20,00% 25,00% 30,00% 35,00%
8
Populația comunității Corbi este una tânără, dupa cum se poate observa in graficul de mai sus, persoanele
cu vârste cuprinse intre 0 si 64 de ani reprezentând un procent de de 82% din eșantion, în timp pe persoanele
cu vărsta peste 65 de ani cumulează un procent de 18%. (cf.stadiilor de dezvoltare dupa E.Erikson).
Nivel educației
Populația adultă a comunității Corbi are un nivel foarte scăzut de educație. De altfel, unul dintre obiectivele
strategice ale administratiei locale Corbi este acela de a reduce abandonul scolar timpuriu sub 10% si de a
creste rata absolvire a studiilor superioare pana la 40%. Dar sa observam datele inregistrate pentru acest
indicator, in analiza noastra.
Din 1075 persoane adulte (18 ani) conform esantion, s-au acoperit date cu privire la educatie pentru 1058
de persoane. Astfel, din ețantionul rezultat pentru aceasta variabilă , reiese ca un procent de 53,69% (568
persoane) – mai mult de jumătate, au absolvit maxim cliclul gimnazial, respectiv 8 clase, si doar procentul
persoanelor care nu au finalizat studiile liceale este de aproape o treime - 27.13% . Persoanele care au
terminat studiile preuniversitare (liceul) sunt în procent de doar 17.48% (287 de persoane).
Se contureaza, în concluzie, un procent îngrijorător de 80,82% din populația adultă investigată, care prezintă
un nivel de educație scăzut, avand în vedere ca numai un procent de 1,13% au reușit să acceadă și să
finalizeze studii superioare. 11 persoane nu au urmat niciodata o forma de invatamant. (Fig.3)
Fig.3 Nivelul de educație al populației adulte
Nivelul de educație al populatiei adulte în

eșantion
Liceu nefinalizat;
27,13
Maxim 8 clase
53,69
Maxim 8 clase
Studii superioare
Liceu finalizat
Abandon studii Abandon studii superioare
superioare; 0,57
Liceu nefinalizat
Stdii superioare
Liceu finalizat finalizate
17,48 1,13
9
Indicatori principali ce descriu calitatea vieții
Pe baza chestionarului, am măsurat dimensiunile capital uman, ocuparea forței de muncă și locuire, așa
cum se poate vedea în tabelul de mai jos.
Dintr-o populatie totala de 4181 de persoane la nielul comunei Corbi, am acoperit informatii cu privire la
1348 persoane, in 529 gospodarii.
Criterii/ Praguri Valoare in Valoare in

Indicatori cheie
Dimensiune minimale populatie esantion
Proporția persoanelor de 15-64 de ani care au absolvit maxim 8
22% 26%
clase (gimnaziu) 45.39%
Capital uman Proporția persoanelor cu dizabilități, boli cronice sau alte afecțiuni
8% 12%
care le limitează activitățile zilnice 11.16
Proporția copiilor și tinerilor (0-17 ani) din populația totală 20,5% 21% 20.35%
Proporția persoanelor de 16-64 ani care nu sunt încadrate pe piața
Ocuparea formală a muncii (salariați cu contract de muncă sau lucrează
forței de oficial pe cont propriu, cu sau fără angajați - patron sau 22,5% 62% 56.88%
muncă administrator de firmă, PFA, AF, întreprindere individuală, liber
profesionist) și nici nu urmează o formă de învățământ
Proporția locuințelor supra-aglomerate (< 15,33 m2 pe persoană) 54% 56% 32%
Locuire* Nesiguranță locativă: proporția gospodăriilor ce nu dețin locuința
12% 25%
în proprietate personală 63%
După cum putem observa în tabelul de indicatori cheie prezentat mai sus, comunitatea Corbi indeplinește
simultan toate cele 3 (trei) condiții prevăzute în Ghidului Solicitantului Conditii Specifice ”Dezvoltare Locală
Integrată (DLI 360) în comunitățile marginalizate”, mai mult de atât, zona marginalizată identificată,
depășește aproape fiecare prag minimal impus per indicator cheie.
Comunitatea este marginalizata, deoarece:
Capital uman:
(1) Proporția persoanelor de 15-64 de ani care au absolvit maxim 8 clase (gimnaziu) depaseste
pragurile minimale prevazute in ghid, atat in esantion cat si in populatie conform datelor furnizate
de primarie. Valoarea in esantion este cu mult mai mare decat cea in populatie, intrucat
chestionarele s-au aplicat preponderent in zonele sarace, unde, pe cale de consecinta si nivelul
de educatie este foarte scazut.
10
(2) In comunitate exista persoane cu dizabilitati, boli cronice si alte afectiuni ale sanatatii care
limiteaza activitatile zilnice ale acestora. Persoanele cu boli care le limiteaza activitatea (inclusiv
handicap) sunt in proportie de aproximativ 12% in populatie si intre 11% in esantion la un nivel
de incredere de 95% si un interval de incredere de 1.5.
Ocuparea forței de muncă
(3) Are un nivel scăzut de ocupare în sectorul formal, proporția persoanelor de 16-64 ani care nu sunt
încadrate pe piața formală a muncii fiind de 62% in populatie si 57% in esantion. Rata de ocupare
in aceasta comuna este de 6 ori mai mica decat media pe tara.
Siguranta locativa
(3) Nesiguranța locativă privind proporția gospodăriilor ce nu dețin locuința în proprietate personală
este de 63% in esantion si 25%in populatie.
CAPITOLUL IV
SECTIUNEA II - DATE DESPRE EDUCAȚIE
Care este nivelul de studii al persoanelor din gopodaria dvs?
Deciziile, strategiile adoptate de indivizi de a urma anumite rute educaționale sau de a părăsi sistemul de
învățământ vin, de regula, pe fondul climatului socio-familial şi economic de provenienţă al acestora. Nivelul
educational sau de scolarizare, este intotdeauna in stransa corelatie cu accesul pe piata muncii, intrucat un
nivel ridicat de educatie presupune un acces mai facil pe piata muncii. Oamenii cu niveluri ridicate ale
educaţiei au şanse mai mari pe piaţa muncii, concretizate în rate mai ridicate de ocupare.
Asa cum am putut observa mai devreme, in analiza variabilei „educatie”, la nivelul comunitatii Corbi, se
inregistreaza un nivel scazut de educatie, un procent de 53,69% (568 persoane din 1058 in esantion
rezultat), au absolvit maxim cliclul gimnazial, respectiv 8 clase, inclusiv persoanele care nu au finalizat cele
8 clase si doar 6% (35 persoane) dintre acestia sunt angajati. Nivelul educational al femeilor din comunitate
este de asemenea foarte scazut, dintre persoanele care au absolvit maxim 8 clase, adica 55,63% (316
persoane) fiind femei.
Mai jos, este reprezentată grafic frecventa raspunsurilor pentru privind nivelul de educație al persoanelor
adulte investigate în eșantion, la nivelul celor 529 de gospodarii. Dintr-un total de 1075 persoane adulte in
cele 529 gospodarii, am reusit sa acoperim informații cu privire la 1058. (Fig.4)
11
Fig. 4 Frecventa răspunsurilor privind nivelul de educație al persoanelor adulte la nivel de esșantion
Frecventa răspunsurilor privind nivelul de educație al

persoanelor adulte în eșantion
neterminat studii sup 6
terminat studii sup 12
neterminat postliceala 1
terminat posticeala 0
neterminat liceu 287
terminat liceu 185
neterminat 8 cls 102
terminat 8 cls 342
neterminat 4 cls 2
terminat 4 cls 112
fara educatie 10
0 50 100 150 200 250 300 350 400
Frecventa
Rezultatul analizei de corespondenţă dintre educatie si statutul ocupaţional indica o asociere puternica,
negativa (cf indicelui de corelatie Pearson), intrucat, cu cat nivelul de educatie mai scazut cu atat rata de
ocupare este mai mica.
Din perspectiva potențialului de dezvoltare socio-economice, asigurarea unei educații incluzive, de calitate,
pentru copii si adultii din mediul rural, va avea efecte asupra calității forței de muncă viitoare. O educație
precară, care nu se finalizează cu dezvoltarea de competențe, reprezintă o amenințare pentru
competitivitatea pe termen mediu și afectează capacitatea de inserție a unei mari părți din populatie pe
piata fortei de muncă.
În măsura în care se va creste rata de scolarizare si de calificare iar oportunitățile de muncă sunt disponibile
în mediul în care trăiesc membri comunitatii, sau in zonele adiacente comunei, atunci acest lucru va contribui
la dezvoltarea economică a zonei respective si a inlaturarii fenomenului de saracie si marginalizare.
Daca nu ati terminat scoala, doriti sa va intoarceti in scoala, sa fiti absolvent/a de 4/8 clase?
Avand in vedere cele constatate mai sus, privind gradul educational si gradul de ocupare, s-a dorit o
conturare clara a intentiei celor care se afla in situatia aboandon scolar, de a continua ruta educationala si
de a finaliza studiile intrerupte. Din nefericire, rezultatete sunt dezamagitoare, intrucat, din cele 226 de
persoane care ar fi putut opta pentru reîntoarcerea în școală (”a doua sansa”), doar 7 au răspuns pozitiv.
(vezi Tabel 1. “A doua sansa”)
12
Tabel Nr.1 A 2-a sansa
Doriti sa va intoarceti in scoala si sa fiti absolventi de 4/8 clase?

Statut educational Nr. persoane Nu Da NR
Fara educatie 10 2 2 6
Nefinalizat 4 cls 2 2 0 0
Finalizat 4 cls 112 64 1 47
Nefinalizat 8 cls 102 71 5 26
Utilizand analiza de corespondenţă dintre varsta si nivelul studiilor, rezultatele ne arata ca cei care se afla in
situatie de abandon scolar sau nu au finalizat cel putin 8 clase, au varste cuprinse preponderent intre 21 si
respectiv 65 de ani.
Educaţia şi formarea sunt esenţiale pentru comunitatea Corbi, constituind instrumente importante pentru
conversia forţei de muncă agricole, specifica pentru cei care nu au studiile finalizate, în forţă de muncă non-
agricolă.
Abandon Scolar – Aveti copii care nu sunt înscriși la școală sau au abandonat scoala?
Validat ca problemă socială gravă în rândul ţărilor subdezvoltate şi în curs de dezvoltare, în ţara noastră
abandonul şcolar a luat amploare în ultimii ani, în special în mediul rural. Nu insa si in comunitatea Corbi,
intrucat, la nivelul rezultatelor inregistrate in analiza, pentru un esantion de 273 copii, avem un singur caz
de abandon scolar declarat, caz care va fi analizat in cadrul raportului nostru. Desi se inregistreaza un singur
caz de abandon scolar, discutiile cu cadrele didactice si alti actori importanti la nivelul comunitatii, din
prespectiva educatiei, s-au identificat potentiale situatii de risc de abandon, identificandu-se o anumita
categorie de copii care se afla sub indrumarea bunicilor sau a altor rude, dat fiind faptul ca parintii lor sunt
plecati sa munceasca in strainatate. In stituatiile de risc de abandon, foarte importanti sunt parintii, tutorii
sau persoanele care ingrijesc de copiii respectivi. Atata timp cat acestia nu vor gestiona corect procesul de
control parental, situatia copiilor poate degenera in abandon scolar. Aceasta problema ne-a fost sesizata de
directorul scolii Corbi, precum si de reprezentantul directiei Sociale din cadrul primariei, ca fiind una foarte
serioasa si care necesita interventie de tip preventiv.
Din cele 529 de gospodării investigate, în urma inregistrarii datelor primare, au fost identificate 168 familii
care au copii, totalizand un numar de 273 copii la nivel de esantion.
13
Tabel Nr.2 – Abandon Scolar
Abandon Scolar
Nr gospodarii cu Nu Da Nr
copii
168 163 1 4
Gospodăria care înregistrează situația de abandon școlar are în total 8 membri de etnie romă declarați la
nivel de chestionar, din care unul cu handicap, 3 casnice, un singur salariat și 2 preșcolari. Copilul aflat în
abandon are 15 ani, este de sex feminin, aflandu-se în situație de repetență clasa a 7 -a. Copila a fost
declarata ca si casnica. Familia trăiește intr-un spațiu locativ de 40 mp, cu grave probleme de locuire, aflandu-
se și în situație de deprivare materială severă.
Motivația. Familia a motivat abandonul școlar prin faptul că copilul nu a reușit să promoveze clasa a 7-a,
renunțând astfel la finalizarea ciclului gimnazial.
Abandon grădiniță – Aveți copii care nu sunt înscriși la grădiniță sau care au abandonat grădinița?
Tabel Nr.3 – Abandon Gradinita
Abandon Preșcolar
Nr gospodarii cu copii Nu Da Nr
168 155 0 13
Motivația. – Nu este cazul
Copiilor din gospodaria dvs le puteti asigura zilnic, pentru scoala:?
În continuare, ne vom concentra asupra situaţiei socio-economice tipice pentru familiile cu copii, in corelatie
cu statutul ocupaţional al părinţilor si veniturile medii ale familiilor din diferite surse.
În România, un sfert dintre copii trăiesc în gospodării cu venituri sub pragul relativ de sărăcie, iar două din
cinci familii cu trei sau mai mulţi copii se situează sub acest prag ( conf. MMFPS, 2008)
Acest indicator a fost construit pentru a investiga situatia socio-economica a familiilor cu copii, in vederea
asigurarii strictului necesar zilnic pentru activitatile scolare. Întrebarea contine 4 criterii de evaluare,
prevăzute fiecare cu 2 variante predefinite de răspuns dihotomice, codate astfel: 1 – da, 2 – nu. Intrucat
anumiti respondenti au bifat variante de raspuns doar pentru anumite criterii, iar la fiecare criteriu avem un
total dinamic, vom reprezenta tabelar situatia raspunsurilor. (vezi Tabel 4)
14
Astfel, din cele 168 de gospodarii cu copii, am acoperit informatii cu privire la 154 , reprezentând un procent
de 91.66% in esantion.
Tabel Nr.4 –Asigurarea strictului necesar pentru scoala
Copiilor din gospodaria dvs le puteti asigura zilnic, pentru scoala:
Rechizite (carti, caiete, Imbracaminte si Pachete cu alimente? Bani pentru strictul

pixuri, creioane)? incaltaminte etc.? necesar?
Nu 111 Nu 109 Nu 99 Nu 98
Da 22 Da 21 Da 18 Da 9
Total 133 Total 130 Total 117 Total 107
Nu e cazul 4 Nu e cazul 4 Nu e cazul 4 Nu e cazul 4
Nr 17 20 32 43
Total 154 154 154 154
Potentialul redus de a oferi copiilor strictul necesar pentru scoala, este in stransa corelatie cu venitul familial,
media veniturilor gospodariilor care au frunizat raspunsuri pentru aceasta intrebare fiind de 212.38 lei/luna
Proporțiile din graficul de mai jos (Error! Reference source not found. ) nu sunt din total respondenti, ci din
total gospodarii care au răspuns valid (1 sau 2) la întrebările de mai sus, excluzând non-răspunsurile sau
răspunsurile cu ”nu este cazul”. (vezi tabel 4)
Fig 5. Asigurarea strictului necesar pentru școală
Copiilor li se asigura zilnic rechizite Copiilor li se asigura zilnic

scolare? imbracaminte pt scoala?
DA - DA
16.55 16.15
DA DA
NU NU
NU
NU-
83,84
83.45
15
Copiilor li se asigura zilnic pachete cu Copiilor li se asigura zilnic bani pentru
alimente pentru scoala? strictul necesar?
DA- DA-
15% 8%
DA DA
NU NU
NU - NU-
84,61, 91,58,
Copiii saraci de astazi, vor deveni adultii saraci de maine.
La nivelul comunitatii Corbi, există in crestere, un grup vulerabil extins de copii, care provin din familii sărace,
cu un singur tip de venit, adesea doar alocaţia sau venitul social, uneori fara niciun fel de venit. In demersul
nostru se observa capacitatea foarte redusa a parintilor de a oferi copiilor chiar si strictul necesar in vederea
desfasurarii procesului instructiv-educativ, la un nivel decent, respectiv rechizite, alimente, imbracaminte.
Astfel, 253 de copii, prescolari si elevi, se duc zilnic flămânzi la scoala, 85% dintre familii fiind incapabile sa
le ofere o alimente pentru cele 4 ore petrecute in scoala, hrana necesara organismelor lor care sunt in
crestere.
Lipsurile majore şi responsabilităţile domestice nu le mai permit copiilor să se concentreze si sa aiba parte
de o educaţie corespunzatoare, astfel că, in comunitate au fost raportate cazuri de analfabetism funcţional,
unii copii avand dificultati majore in a se focusa si a intelege sarcinile la ora.
Care sunt activitatile la care copiii dvs. doresc sa participe?
Acest item a fost construit pentru a masura intentia si reactia parintilor cu privire la anumite tipuri de
interventie propuse pentru remedierea/ameliorarea lipsurilor pe segmentul educational pe care le
inregistram in ceea ce-i priveste pe copiii comunitatii Corbi.
Dimensiunea masurata contine 4 criterii de evaluare (optiuni), prevăzute fiecare cu 2 variante dihotomice,
codate astfel: 1 – da, 2 – nu. De asemenea, a mai fost prevazut un subcriteriu, privind participarea parintilor
la programe de educatie parentala, codificat cu 7.1 si 7.2, care contine 2 optiuni prevazute fiecare cu variante
predefinite, codate astfel: 1 – da, 2 – nu. (tabel 5)
S-au obtinut raspunsuri de la 156 gospodarii din 168, respectiv, 93% in esantion, care au raspuns partial sau
au furnizat date pentru toate subcriteriile.
16
Activitatea cea mai dorita in randul parintilor pentru copiii lor s-a constatat a fi ”excursiile tematice” cu 133
raspunsuri, urmata de ”activitati diverse/ateliere” cu 100 raspunsuri, apoi ”orientare scolara si profesionala”
cu 85 raspunsuri si ”petrecerea timpului liber in centrul comunitar” cu 61 raspunsuri.
Tabel Nr.5 – Activitati extracurriculare
Care sunt activitatile la care copiii dvs doresc sa participe?
Excursii tematice Activitati Orientare scolara Petrecerea

diverse/ateliere si profesionala timpului in
centrul Fig. 6 Preferintele pentru
comunitar activitatile propuse, in
randul parintilor
Nu 7 Nu 2 Nu 3 Nu 4
Da 133 Da 100 Da 85 Da 61
Total 140 Total 102 Total Total 65
NR 16 NR 54 NR 68 NR 91
Total 156 156 156 156
Distributie raspunsuri preferinte

activitati scolare
150 133
100
100
85
61
50 Nr raspunsuri
0
Ateliere Excursii Consiliere Centru
scolara Comunitar
Preferintele pentru excursiile tematice se explica prin faptul ca la nivelul comunitatii, asa cum se va vedea
din analiza urmatorului indicator, familiile cu copii nu le pot oferi/plati acestora vacante/excrusii/tabere,
activitati care sunt deosebit de importante în dezvoltarea armonioasă a copiilor. Acestea reprezintă o
excelentă îmbinare între programe culturale, educative și multe activități în aer liber. Ieșirile de acest gen îi
fac pe copii să se accepte unul pe celălalt, să se ajute între ei și, nu în ultimul rând, să se înțeleagă unii pe
ceilalți, ele avand ca scop cresterea gradului de cultura generala, dezvoltarea unor abilitati practice dar si
emotionale si accentuarea gradului de apartenenta la un grup.
Atelierele sau activitatile extracurriculare, desfasurate cel mai probabil in centrul comunitar, sunt, de
asemenea, o premisa importanta in cresterea gradului de adaptabilitate la scoala, la viata, cat si a
rezultatelor scolare bune. Reprezinta, totodata, un mod placut de a deprinde abilitati necesare in viata,
precum dezvoltarea simţului iniţiativei, capacitatea de a transforma ideile in actiune, posibilitatea de a da
curs expresiei culturale si emotionale, precum si capacitatea de a se orienta profesional catre un domeniu
care le face placere si pentru care manifesta aptitudini.
17
Totodata, s-a semnalat necesitatea unui program de tip after school, acesta venind in intampinarea si
solutionarea mai multor probleme precum cea a rezolvarii temelor intr-un cadru adecvat, sub supraveghere
de specialitate, cea a timpului parintilor care lucreaza si nu pot sau nu au alternative pentru supravegherea
copiilor dupa inchierea cursurilor, dar in special problema copiilor care, dupa ore, petrec timp pentru a face
diverse „sarcini” in gospodarie, in loc sa isi petreaca timpul lucrand temele scolare. In cadrul vizitei comunei,
multi dintre parinti s-au plans de complexitatea sarcinilor scolare, multi dintre ei fiind in imposibilitatea de a
le oferi copiilor un minim ajutor in rezolvarea temelor.
De asemenea, In cadrul sesiunii de focus grup, mai multi actori relevanti in domeniul educational precum
directorul scolii, au atras atentia asupra unor cazuri frecvente de tulburari de limbaj in randul scolarilor din
clasele primare, aparute, cel mai probabil in urma unor incapacitati de gestionare a emotiilor, sau din cauza
lipsei de exercitiu conversational in familie. Aceste semnale atrag atentia asupra acestui fenomen atat de
des intalnit dar atat de rar corectat in randul prescolarilor si scolarilor din ciclul primar, care are urmari
extrem de importante asupra dezvoltarii emotionale si cognitive a copilului. Este cunoscut faptul ca un copil
care nu pronunta corect sau intampina deficiente/tulburari de limbaj, se confrunta cu probleme de integrare,
probleme emotionale, deseori fiind ridiculizat de colegi si neacceptat. Aceste elemente pot avea urmari
grave si sfarsesc prin marginalizare sau autoexculdere, toleranta scazuta la frustrare, incapacitate de a se
adapta si de a gestiona emotiile si bineinteles, rezultate proaste la invatatura.
Ati participat vreodata la sesiuni de informare/consiliere sau programe de educatie parentala?
Pentru a putea determina o imagine completa asupra interventiilor pe segmentul de educatie, este necesar
ca toti factorii care au un statut activ si dinamic in descrierea acestui indicator, sa fie corect si individual
analizati. Educaţia parentală este unul dintre acesti factori si este extrem de important sa intelegem premisa
actuala de la care porneste conceptualizarea actiunilor din perspectiva educatiei în aceasta comunitate.
Scopul acestei intrebari in cadrul chetionarului a fost acela de a masura gradul de constientizare si implicare
al parintilor in procesul de educatie al copiilor lor.
Pentru acest indicator s-au prevazut 2 intrebari specifice cu doua variante de raspuns dihotomice, pentru a
masura participarea si gradul de informare al parintilor la actiuni specifice de educatie parentala.
S-au obtinut informatii de la 156 de gospodarii cu copii din totalul de 168, raspunsurile fiind distribuite astfel:
Tabel Nr.6 – Participarea la programe de educație parentală
Ati participat vreodata la:
Sesiuni de informare/consiliere pt % Programe de educatie parentala %

parinti
Da 2 1,28 Da 2 1,28
Nu 152 97,44 Nu 152 97,44
SubTotal 154 98,72 SubTotal 154 98,72
18
NR 2 1,28 NR 2 1,28
156 100 156 100
Observam un procent de 97% dintre gospodariile cu copii, care nu au participat niciodată la programe sau
sesiuni de educație/consiliere parentală, conform rezultate înregistrate. Comportamentele pozitive se
învaţă de la vârstele cele mai fragede, iar pentru asta este nevoie ca cei care se ocupă de educarea copiilor,
să aibe la rândul lor, acces la informații și metode de gestiune parentală corecte.
Proporțiile din graficul de mai jos (Fig.7) nu sunt din populație, ci dintre persoanele care au răspuns valid la
întrebările de mai sus, excluzând non-răspunsurile (vezi tabel 6)
Fig.7. Participare la sesiuni si programe de consiliere si educatie parentala
Ati participat vreodata la sesiuni Ati participat vreodata la

de consiliere parentala? programe de educatie parentala?
98,7 98,7
DA NU DA NU
In comunitate exista o proportie covarsitoare de parinti care nu au participat niciodata la o sesiune de

consiliere parentala. 98,7% dintre parinti nu au discutat si nu au fost vreodata indrumati in privinta educarii
copiilor lor, de catre un specialist, educarea in familie facandu-se doar prin replicare de comportamente
mostenite. Din informatiile culese din randul locuitorilor din comunitatea Corbi, in cadrul unor discutii,
acestia spun ca sunt prea saraci pentru a-si permite sa apeleze la un psiholog sau consilier in educatie
parentala. O trime din cei cu care am discutat nu auzisera de asemenea tip de educatie si nu stiau ce
presupune. Cateva mame au spus ca singurele modalitati prin care au mai fost sfatuite in privinta eliminarii
unor comportamente indezirabile ale copiilor, au fost sedintele scolare cu invatatoarea sau dirigintii.
De asemenea, din informatiile provenite de la reprezentantul directiei de Asistenta Sociala la nivelul

Primariei, in cadrul focus-grupului desfasurat la invitatia primariei, s-a subliniat faptul ca scolile din comuna
nu au psiholog, prezenta acestuia fiind solicitata atat pentru copii cat si pentru persoanele adulte (parinti
sau persoane responsabile cu cresterea si educarea copiilor și nu numai). S-a semnalat existenta unui grup
de copii ( cca 10-15 copii) scapat de sub control si autoritate parentala, situație care poate duce la abandon
scolar si delincventa juvenila.
De asemenea, s-a subliniat in repetate randuri necesitatea unui psiholog/consilier si pentru copiii care au
parintii plecati in strainatate.
Stim deja ca un copil are nevoie de concursul tuturor factorilor implcati in educatia si dezvoltarea sa ca adult
independent, matur si echilibrat, iar educatia parentala este unul din instrumentele extrem de importante,
19
ca masura de interventie, prin temele abordate si abilitatile pe care le dezvolta in randul parintilor pentru
beneficiul copiilor.
Rezultatele ingregistrate ne demonstreaza faptul ca, populatia (familiile cu copii, in cazul acesta) comunității
Corbi are nevoie urgentă de servicii sociale specializate precum consilierea psihologica si educatie parentala.
Copiii din gospodaria dumneavoastra au fost vreodata in vacanta la mare sau la munte?
Este cunoscut deja faptul ca dezvoltarea unui copil nu presupune doar rezultate scolare sau oferta strict
materiala in ceea ce priveste cresterea si educatia lui, ci si integrarea sociala, idendificarea cu un grup la care
sa adere, cu care sa lege si sa dezvolte relatii in afara cadrului institutional pe care il reprezinta scoala.
Vacantele/taberele petrecute impreuna cu colegii, cadrele didactice, pot sprijini si imbunatatii si cimenta
relatia elev-profesor, elev-elev, elev-grup (clasa).
Aceasta intrebare a fost inserata la nivelul chestionarului pentru a masura pe de-o parte, nivelul de
socializare al copiilor la nivelul clasei/scolii in afara procesului instructiv-educativ, iar pe de alta parte
posibilitatile familiei de a oferi copiilor lor aceasta oportunitate de a cunoaste in mediul extern, intr-un mod
placut, agreabil, cum este o vacanta sau o tabara.
Astfel, 154 din 168 de gospodarii cu copii ne-au oferit date prin intermediul chestionarului pentru analiza
rezultatelor la nivelul acestui item.
Mai jos este reprezentata forma tabelara a rezultatelor inregistrate.
Tabelul Nr.7 – Accesul copiilor în tabere/excursii
Copiii dvs au fost vreodata in vacanta/tabara la:
MARE % MUNTE %
Da 3 1.95 Da 6 3.90
Nu 151 98.05 Nu 148 96.10
Ttotal 154 100% Total 154 100%
Fig.8 Accesul copiilor în tabere/excursii
Copiii dvs au mers la munte? Copiii dvs au mers la mare?
DA DA
3,89% 1,95%
NU NU
96,1% 98,05%
DA NU DA NU
Dupa analiza rezultatelor inregistrate, in comunitatea Corbi se observa un grad extrem de redus al
posibilitatii familiilor cu copii de a le oferi vacante/tabere la mare sau la munte, 98% si respectiv 96%. din
20
gospodariile chestionate nu au putut să le ofere copiilor lor o vacanta fie la munte ori la mare. Este cunoscut
deja faptul ca un procent foarte redus dintre copiii din mediul rural au iesit mai departe de spatiul
localitatii/comunei in care traiesc, iar comunitatea Corbi nu reprezinta exceptia in acest caz.
In cadrul focus-groupului realizat de Primaria Corbi, doamna director al scolii Corbi întărește acest aspect
identificat la nivel de eșantion și subliniază faptul că în comunitate există foarte mulți copii care nu au mers
niciodată la mare sau la munte și că acest lucru reprezinta un lux pentru ei.
De asemenea, a mai punctat faptul ca la nivelul scolii au fost demarate câteva initiative de a le oferi copiilor
cel putin excrusii tematice. Singurele iesiri ale copiilor din comunitate sunt cele care au loc in cadrul
programului Scoala Altfel, program organizat si reglementat de catre MENCS. Dna director a mentionat
excursii, vizite tematice la salină, cetatea Râșnov, muzee etc, programul dorindu-se a fi combinat astfel încat,
pe parcursul unei excursii, să fie atinse mai multe teme, domenii, discipline.
SECTIUNEA III – NEVOI DE SANATATE
In cadrul acestei sectiuni sunt masurate, prin intermediul a 8 indicatori, nevoile si starea de sanatate a
comunitatii.
Chestionarul a fost prevazut cu intrebari care sa poata masura indicatorii de sanatate prevazuti in Ghidul
Conditii Specifice 4.2, dar care să și identifice problemele și nevoile reale cu care se confruntă comunitatea
din punct de vedere medical.
La nivelul comunei Corbi exista 1 dispensar care deserveste celor 4181 de locuitori si sunt inregistrati 3 medici
de familie.
In gospodaria dvs exista persoane carora le-a spus vreun medic ca sunt bolnave cronic sau sufera de una
din urmatoarele boli?
Dintre cele 529 de gospodarii investigate, am reusit sa colectam informatii de la 501 gospodarii,
reprezentand un procent de 94,70%. La nivelul comunitatii, 99 dintre gospodarii au cel putin o persoana
care sufera de boli limitative, reprezentand un procent de 18.71%.
112 persoane sufera de boli cronice, handicap sau maladii irecuperabile precum: cancer, TBC, diabet, retard,
afectiuni cardiace severe, epilepsie, sindromul Noonan, HIV, membre amputate, samd., reprezentand un
procent de aproximativ 11.16% in esantion.
La nivelul datelor puse la dispozitie de primaria Corbi, prin colaborarea celor 3 medici de familie, numărul
persoanelor afectate de aceste boli, este mai ridicat, după cum poate fi observat in urmatorul tabel.
Tabelul nr 8 – Tabel persoane cu boli cronice sau alte afecțiuni care le limitează activitățile zilnice
Tabel-persoane cu boli cronice, handicap sau maladii

irecuperabile, inregistrate la medicul de familie
Afectiuni/boli cronice Nr persoane inregistrate la
medicul de familie
Hipertensiune 119
Diabet 32
21
Epilepsie 14
Afectiuni ale plamanilor 10
Tumori 8
Ciroza 7
Schizofrenie 3
Afectiuni cardiace severe 2
Insuficienta renala (cu dializa) 1
TOTAL 196
La nivelul comunității se inregistreaza un numar mare de persoane care sufera de afectiuni care le limiteaza
activitatea zilnica (196 persoane). Corelat cu acest aspect, in analiza noastra am identificat faptul ca, in unele
gospodarii in care exista bolnavi cronici sau cu handicap, exista de asemenea si un asistent personal, care
are in grija sa persoana bolnava si care este, de regula, este un membru al familiei/gospodariei. Nu putem
determina din informatiile pe care le-am inregistrat, daca asistentii personali sunt persoane care ar fi putut
fi ocupate pe piata muncii intr-un alt domeniu si daca statutul de asistent personal este rezultatul unui act
volutiv sau o decizie pe cale de consecinta impusa de natura situatiei, generand astfel o constrangere socio-
economica la nivel personal pentru cei care se afla in situatia asta.
In gospodaria dvs exista persoane care nu sunt inscrise la medicul de familie?

20 de persoane la nivelul a 19 gospodarii – 3.59% din esantion, nu sunt inscrise la medicul de familie.
Motivati de ce?
Unii dintre respondenti au motivat neinscrierea la medicul de familie, din cauza lipsei oricarei asigurari
medicale si/sau a dezinteresului fata de acest aspect. Alții au ales insa, să nu răspundă. Lipsa asigurarilor
medicale este corelata cu gradului scazut de ocupare prin muncă contractuală, care va fi analizat in cadrul
sectiunii IV – Nevoi de ocupare.
In medie cam la ce interval de timp vreun membru adult al familiei dvs. consulta un medic (personal sau
la telefon) in privinta unei probleme personale de sanatate, disconfort sau boala?
Intrebarea are 5 variante predefinite de rapuns codate astfel:
1 – doua saptamani
1 – mai mult de 2 saptamani dar mai putin de o luna
2 – mai mult de o luna dar mai putin de un an
3 – un an sau mai mult
4 – nu s-a mers niciodata la doctor
La aceasta intrebare s-au obtinut informatii de la 522 de gospodarii din cele 529 chestionate, reprezentand
un procent de 98,67%.
Membri comunitatii Corbi se ingrijesc de sanatatea lor, din graficul de mai jos reiese faptul ca jumatate din
populatia investigata merge sa consulte un medic la un interval de maxim 12 luni (mai mult de 1 luna dar
mai putin de 1 an). Din informatiile primite de la Primarie, medicii de familie merg pe teren si se deplaseaza
22
in mod regulat la domiciliul oamenilor, acest serviciu fiind facilitat. In concluzie, nu putem determina in ce
masura vizita la medic reprezinta intentia proprie sau gradul crescut al frecventei unui specialist in medicina
la domiciliul gospodariilor.
Iata distributia raspunsurilor, in functie de variantele de raspuns bifate
Fig.9 Frecventa interval consult medical
Interval consult medic

Un an sau mai mult Niciodată 2 saptamani
11% 1% 1%
2 saptamani
Mai mult de 2 sapt dar

mai putin de 1 luna
Mai mult de 2
Mai mult de 1 luna dar
sapt dar mai
mai putin de 1 an
putin de 1 luna
Mai mult de 1 37% Un an sau mai mult
luna dar mai
putin de 1 an
50%
In medie, cam la ce interval de timp vreun membru adult al familiei dvs. consultă un medic (personal sau
la telefon) in privința copiilor asupra unor probleme personale de santate disconfort?
Pentru validarea rezultatelor la acest item, proporția s-a făcut din total gospodării care au copii și care au
dat un răsuns valid, având în vedere specificul întrebării, eliminandu-se raspunsurile bifate de gospodarii
care nu au copii si in consecinta nu ar fi trebuit sa raspunda la intrebare. Astfel, la nivel de esantion din cele
168 de gospodării cu copii, am inregistrat date cu privire la 164 gospodării, 4 – NR. Celelalte răspunsuri
centralizate au fost codate cu ”nu este cazul” (val 0).
Iată distribuția răspunsurilor din eșantionul rezultat.
23
Fig.10 Frecvență interval consult meical copii
Frecventa răspunsurilor/gospodarie privind interval consult

medical copii
Niciodata 1r
Un an sau mai mult 14 r
Mai mult de 1 luna dar mai putin de 1 an 75 r
Mai mult de 2 saptamani dar mai putin de 1 luna 72 r
2 saptamani 2r
0 10 20 30 40 50 60 70 80
Frecventa raspunsuri/gospodarie cu copii
Se observa faptul ca familiile care au copii se ingrijesc de aspectul medical si sanatatea acestora. Din discutiile
purtate cu factorii locali reiese faptul ca medicii de familie se deplaseaza in teritoriu si fac vizite la domiciliul
gospodariilor care au copii. Totusi, din informatiile primite de la doamna director al scolii Corbi, s-au
semnalat cazuri repetate de copii cu paduchi sau cu o igiena necorespunzatoare (unghii netaiate si murdare,
uregchi murdare, aspect neingrijit), aspecte care au fost semnalate în cadrul focus-grupului organizat de
primarie, pentru care există înregistrări video și o transcriere.
Frecventa serivcii igiena orala. In ultimele 3 luni ati fost/au fost copiii (copilul duneavoastra) la dentist,
stomatolog sau la un expert in igiena orala?
Intrebarea are ca scop masurarea frecventei cu care membri din gospodăriile investigate în esation, merg la
stomatolog, luandu-se ca reper un interval de timp predefinit - 3 luni (conform prevederilor OMS privind
Sanatatea si Igiena Orala). Variantele de raspuns sunt ”da”, respectiv ”nu”, iar in chestionar sunt codate
astfel: da-1, nu-2.
Deși membri gospodăriilor din comunitate merg in mod regulat la medicul de familie sau consulta un
specialist pentru probleme personale de santate sau disconfort, așa cum reiese din rezultatele inregistrate
la intrebarile precedente, nu putem afirma același lucru și despre igiena orala sau masuri de preventie
stomatologica, 77.33% dintre respondenti (406 gospodării), nu au consultat un expert in igiena orala in
ultimele 3 luni. Dintre acestea, un numar de 24 gospodării au bifat la itemul urmator ca nu au mers nicodata
la stomatolog. (fig.11)
Conform unui studiu realizat de către IPSOS Research în mai 2012, referitor la îngrijirea orală, în România -
80% dintre români au probleme dentare iar aceştia prezintă o puternică reticenţă faţă de mersul la dentist
– 49% nu vizitaseră un cabinet stomatologic în ultimul an, în timp ce doar 29% au mers la cabinet pentru un
control iar un procent de 9% dintre români nu au mers niciodată la dentist.
Comportamentele sănătoase se învaţă de la vârstele cele mai mici, acţiunile de prevenţie privind adoptarea
unui comportament activ sanogen trebuie să înceapă de timpuriu şi ele se adresează nu numai copilului ci şi
părinţilor acestuia, rolul familiei în educaţia pentru sănătate fiind esenţial şi fundamental.
24
Valorile inregistrate in cadrul analizei noastre sunt urmatoarele:
Tabel Nr.9 – Vizită stomatolog DA – 22.66%
In ultimele 3 luni ati fost la stomatolog?
Total Nr DA NU Total NR
NU –
gospodarii
77,33%
529 92 314 406 123
Daca nu s-a mers la dentist in ultimele 3 luni, cat timp a trecut de cand ati fost ultima data la
dentist/stomatolog?
Aceasta întrebare are 3 variante de răspuns, valabile doar pentru acele gospodării care nu au bifat varianta
”1 – da” la itemul anterior și sunt codate astfel:
1 – Peste 3 luni, dar mai putin de 1 an

2 – Un an sau mai mult
3 – Nu s-a mers niciodata
Răspunsurile nu sunt în totalitate consistente, operatorii sau respondenții făcând anumite greșeli în
culegerea/oferirea datelor pentru aceasta intrebare. In acest sens, mentionam ca la nivelul esantionului, in
etapa de inregistrare date s-au identificat chestionare la nivelul carora am regasit bife pentru optiunile de
raspuns la acest item, desi la intrebarea precedenta optiunea lor de raspuns a fost ”da” – am consultat un
expert in igiena orala in ultimele 3 luni. Pentru acesti respondenti, raspunsul la aceasta intrebare a fost codat
cu ”nu este cazul” (val 0). O altă observație este aceea că în aceasta sectiune se inregistreaza un numar mare
de non -raspunsuri, refuzuri de a furniza date cu privire la situatia medicala a starii de sanatate si preventie
in domeniul medical și igiena orală.
Este cunoscut faptul că, peste tot în lume, serviciile de igienă orală sunt dintre cele mai scumpe pe piața
medicală, iar în România politica de subvenție pentru aceaste tipuri de servicii medicale, in special pentru
pentru persoanele aflate in risc de saracie, nu este suficient de accesibilă, chiar și în condițiile în care în
gospodării există membri salariați, iar
Cat timp a trecut de la ultima %

vizita la stomatolog?
Mai mult de 3 luni, 15 3,96

dar mai putin de 1 an
1 an sau mai mult 339 89,68
Nu s-a mers niciodata 24 6,34
25
Total gospodării 378 Fig.11 Ultima viizită la stomatolog
raspuns valid
NR 58 Cand ati fost ultima data la
N/A 93 stomatolog?
Total gospodării 529
eșantion
6.34 3,96
Mai mult de3 luni
dar mai putin de 1
an
1 an sau mai mult
Nu s-a mers
niciodata
89,68
medicul respectiv colaborează cu Casa de Sănătate în vederea decontării parțiale a serviciilor.
In comuna Corbi nu există cabinet stomatologic. Populația comunității Corbi înregistrează un nivel scăzut de
frecvență in cabinetele de igiena orală, aproximativ 90% din gospodării au afirmat că membrii lor nu au fost
la stomatolog în ultimul an sau mai mai mult, 6.34% (24 gospodării cu un număr de 68 membri in total, din
care 8 gospodării cu copii) nu au fost niciodata la stomatolog, în timp ce doar 3.96% au vizitat un expert în
igienă orală in ultimul an.
Din cele 15 de gospodării care au răspuns cu 1 la acest item, doar 2 înregistreaza membri salariati, restul
declarând venituri din pensii, alte surse de venit – neînegistrate și VMG (Venit minim garantat, în baza legii
416/2001)
Cand ati facut ultima data analize complete pentru a va cunoaste starea de sanatate?
Pentru analiza acestui indicator s-au acoperit informatii de la 524 de gospodarii din cele 529 investigate,
reprezentand un procent de 99% în eșantion.
Fig.12 Data ultimelor analize complete
a -2,48%
d -10,10%
a- niciodata
b - 37,60% b - anul trecut
c - 49,80% c - in urma cu 2-5 ani
d - in urma cu peste 5 ani
26
In comunittea Corbi, desi peste 50% din gospodarii consulta regulat un medic in privinta starii de sanatate,
se pare ca lucrurile se opresc doar acolo, intrucat 49.8% - aproape jumatate din populatie, nu a mai mers sa
recolteze sange pentru analize de peste 2 și pana la 5 ani, in timp ce 10% nu au mai recoltat sange de peste
5 ani. Reiese ca un procent de 60% din populatie nu si-a mai facut analize complete de mai mult de 2-5 ani
si peste 5 ani. Mentionam faptul ca gospodariile care au bifat varianta d) – de peste 5 ani, acopera un numar
total de 48 de membri dintre care:
21 fara ocupatie
9 pensionari
5 salariati
7 casnice
4 muncitori la negru
2 elevi
2 asistati social prin acordarea Venitului Minim Garantat (Legea 416/2001)
In gospodariile care au spus ca nu au fost niciodata sa-si faca analize, ingrijorator este ca 5 din cele 28 de
persoane, sunt elevi, 13 sunt persoane fara ocupatie, 9 sunt casnice si 1 persoana cu handicap. Observam ca
statutul pe piata muncii este in stransa corelatie cu faptul ca oamenii nu merg la medic pentru recoltare,
motivatia fiind veniturile insuficente.
SECTIUNEA IV – NEVOIE DE OCUPARE
Capitalul uman reprezintă o importantă componentă și un vector deosebit pentru dezvoltarea oricărei structuri sociale
sau economice. Dezvoltarea şi diversificarea economiei, obiective asumate în strategia de dezvoltare locală a comunei
Corbi, depind de nivelul educaţiei, al cunoştinţelor şi al calificării capitalului uman. Prin analiza indicatorului principal
al acestei sectiuni si anume cel al nevoilor de ocupare, se dorește inregistrarea cu exactitate a situației actuale în
comunitate și generarea unor soluții care să vină în sprijinul real al ocupării pe piața muncii, susţinerea culturii
antreprenoriale și creşterea adaptabilităţii locuitorilor la particularităţile socio-economice locale prin dezvoltarea unor
interventii integrate.
Prin urmare, pentru a identifica gradul de ocupare precum si nevoile comunitatii in acest sens, in chestionar s-au
prevazut 9 indicatori specifici, dintre care vom evidentia aici doar pe cei mai importanti sau care inregistreaza valori
semnificative , dupa cum urmeaza:
Ce ocupatie au persoanele adulte din gospodaria dvs.?
Pentru a putea determina in mod corect gradul de ocupare, în funcție de particularităţile socio-economice locale, este
necesar să cunoaștem mai întai care este statutul ocupational al mebrilor gospodăriilor investigate.
La aceasta intrebare am obtinut raspunsuri de la 517 gospodarii din cele 529 investigate, respectiv 98% in esantion si
informatii cu privire la 1117 persoane (inclusiv 16 ani, cf. Codului Muncii, Art. 13.
(1) Persoana fizică dobândeşte capacitate de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani.)
Variantele de raspuns au fost urmatoarele:
Patron cu salariati
Liber profesionist (PFA)
Salariat
27
Elev student
Casnica
Pensionar
Somer
Muncitor la negru
Fara ocupatie
Altele
Din 517 gospodarii investigate, doar un procent de 21.47% (111 gospodarii) au membri care sunt angajati
sau patroni. La nivel de populatie, 120 persoane din 1117, adica un procent de 10.74% sunt angajate pe piata
muncii, din care 4 sunt patroni cu angajati.
Ponderea salariaţilor este foarte redusă, respectiv 10.74% din populatie fiind salariati. Proporţia lucrătorilor
pe cont propriu (zilieri, muncitori la negru sau cu alta ocupatie ori liber profesionisti) este de aproximativ
4.28%.
Fig.13 Statutul ocupational
Elevi/studenti Angajati si
11,54 patroni; 10,74
Zilier/muncitor la
negru, alte
venituri 4,28
Pensionari
Grad ocupare/gospodarii
17,11 Angajat/
patron;
10,74
28,55 Elevi/stu
Asistati social Fara
Fara ocupatie denti;
2,7 ocupatie
Pension 11,54
56,33
ari;
Someri; 1 17,11
Angajat/patron
Casnice; 24,08
Elevi/studenti
Pensionari
Se inregistreaza un procent de 56.33% in populatie, totalizand persoane care nu au o ocupatie, inclusiv

casnice si persoane care presteaza forme de munca precara, non-contractuala (zilieri, muncitori la negru),
dar si someri sau asistati social. Categoriile pensionari si elevi/studenti au fost reprezentate separat, desi ei
sunt sutinuti financiar in mod direct de catre salariati/patroni/liber profesionisti, respectiv de cei care
constituie procentul de 10.74%.
În anul 2015, in Romania, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 61,7% pentru
persoanele din mediul rural. In comunitatea Corbi, rata de ocupare este de 6 ori mai mica decat media pe
tara, indicand faptul ca aceasta zona se confrunta cu o problema majora fie in capacitatea de a oferi locuri
de munca, fie in privinta gradului de calificare si pregatire profesionala, insclusiv educatie al locuitorilor.
28
De asemenea, la nivelul analizei s-au colectat date privind gospodăriile care detin membri asistati social, 22
de gospodării inregistrand venituri doar in baza legii 416/2001 privind venitul minim garantat, niciun
membru nefiind ocupat pe piata muncii. Multi dintre acesti oameni prefera munca la negru sau cu ziua,
motivele fiind variate si pornind de la oferta redusa pe piata muncii coroborata cu nivelul scazut de pregatire
sau lipsa de calificare a localnicilor.
Se observa de asemenea, existența fenomenlului de muncă la negru, zilierii nefiind inregistrati ca someri,
ceea ce ne duce la concluzia ca rata de ocupare in anul precedent a fost la fel de redusă. In acest registru, în
care munca este slab reglementată şi formele informale de muncă sunt frecvente, iar veniturile obţinute
sunt mici, riscurile privind marginalizare sunt foarte ridicate.
Ocuparea în randul femeilor
In acest context, rata de ocupare a femeilor din comunitate este extrem de redusa, doar 4% (50 de femei)
au un loc de munca, 269 dintre acestea, respectiv 24%, fiind casnice. Nivelul redus de ocupare a femeilor
vorbeste despre faptul ca acestea au in grija lor si treburile casnice sau ingrijirea copiilor, lucruri care duc la
formarea unui handicap de timp in ceea ce priveste imbunatatirea bagajului de cunostinte si abilitati,
necesare ocuparii pe piata muncii dar si despre alternativele unor activitati precum munca ziliera sau la
negru, alternative care vin sa rotunjeasca veniturile familiei și care sunt preferate, in acest context,
veniturilor salariale, generand un castig relativ similar cu cel al salariului minim pe economie.
Pentru ce meserii sunt calificate persoanele din gospodaria dvs (meserii pentru care exista o atestare)
In continuare, analiza nevoilor de ocupare s-a concentrat pe cunoasterea gradului de pregatire profesionala
la nivelul comunitatii si in ce masura este acesta mulat pe climatul economic al acesteia sau al zonelor
adiacente. Astfel, pentru a inventaria care sunt calificarile locuitorilor comunitatii, in chestionar s-a prevazut
aceasta intrebare deschisa.
Din 529 gospodarii, am obtinut informatii cu privire la 298 de gospodarii. La nivelul acestora, 175 de
gospodarii, iar 58.72%, spun ca NU au membrii in familie care sa aiba o calificare in vreun domeniu, calificare
atestata cu diploma. 41,28%, respectiv 123 dintre gospodarii, au furnizat informatii privind domeniile in care
sunt calificati membri din componenta lor. Astfel, am realizat o grupare a raspunsurilor pe domenii de
ocupare, avand in vedere ca intrebarea este deschisa si nu poate oferi date statistice cantitative.
La nivel de populatie, s-au obtinut raspunsuri cu privire la 151 de persoane si domeniile de calificare ale
acestora. Se evidentiaza faptul ca ,desi la nivel in comunitate exista 151 de persoane calificate in diverse
domenii, doar 31 au statut de salariat pe piata muncii. Sa urmarim rezultatele inregistrate. (v. Tabel nr.10)
29
Tabel Nr.10 Distributie meserrii la nivel de gospodarii
Pentru ce meserii sunt calificate persoanele din gospodaria dvs?
Domeniu Frecventa Domeniu Frecventa
Agricultura/pomicultura 6 Ghaterist 1
Apilcultura 2 Infirmiera 1
Arte si meserii 3 Instalator 1
Alimentatie publica 5 Profesor 1
(barman/ospatar/chelner, etc)
Industria si prelucrarea 5 Teolog 1
lemnului
Textile (confectii/croitorie) 18 Tractorist 1 Comuna Corbi dispune
Mecanica(mecanic/vopsitor/lac 70 Sortator 1 de mai multi agenti
atus/tinichigiu) economici, printre care
Sofer 8 Industrie usoara 1
2, care doresc sa isi
Drujbist 1 Muncitor calificat 1
dezvolte afacerea, asta
Economist/contabil 4 Avocat 1
insemnand creare de
Electrician 4 Inginer chimist 1
locuri de munca. Cei doi
Frizer 2
Silvicultura si mediu 4
agenti economici
Strungar 3 activeaza in domeniul
Sudor 3 textil si auto. La nivelul
Zootehnist 2 comunitatii se observa
ca membri
gospodariilor
investigate detin o
calificare preponderent in aceste 2 domenii, identificate la randul lor de catre oameni, ca fiind oportunitati
de angajare. Insa, capacitatea redusă a agentilor economici de ofertare pe piata muncii (20 de locuri – fabrica
de textile si 20 de locuri service-ul auto), tradusa prin lipsa locurilor de munca comparativ cu proportia
persoanelor apte de munca, limitarea sau slaba diversitate a domeniilor de ocupare, cumulat cu slaba
pregatire a membrilor comunitatii atat din punct de vedere educational cat si profesional, determina gradul
extrem de redus al ocupare.
Totusi, in zonele adiacente comunei exista agenti economici capabili sa genereze locuri de munca atat in
domeniile in care exista calificari, dar si in alte domenii. Spre exemplu, uzina de automobile Dacia-Renault
este un agent economic puternic dezvoltat, cu o capacitate mare de operare, avand undeva la peste 13.000
de angajati. Acest angajator mamut, ofera in plus posibilitati de ocupare si in arii conexe, dezvoltand firme
satelit care au si ele la randul lor o capacitate de operare destul de ridicata. Printre aceste enumeram
transportatori, fabrica de cablaje auto, fabrica de cutii viteze, samd.
30
In gospodaria dvs sunt persoane dispuse sa-si deschida o mica afacere daca ar fi sprijinite cu o suma
de bani si ar primi consultanta? In ce domeniu?
La acest item am acoperit in formatii cu privire la 281 de gospodarii (53,11%) in care traiesc 753 de oameni.
248 de gospodarii nu au raspuns la aceasta intrebare. Din cele 281 de familii, 175 au declarat ca nu ar fi
dispuse sa-si dechida o afacere, indiferent de sprijinul de natura financiara oferit si de serviciile de consultanta
puse la dispozitie. In cele 175 de gospodarii traiesc 438 de persoane. 106 gospodarii din cele 281 care oferit
au raspuns valid, in care traiesc 315 oameni, au declarat ca si-ar deschide o mica afacere si au furnizat si date
despre domeniile preferate. Astfel, domeniul preferat de oameni este in continuare cel agricol, 59 de
gospodarii indicand acesta optiune pentru dezvoltarea unei afaceri proprii. Celelalte preferinte sunt corelate,
in mare masura, cu domeniile in care respondentii au spus ca detin deja o calificare, dupa cum urmeaza:
constructii – 4,
fabrica caramida – 1,
patiserie – 1,
service auto – 11,
servicii – 1,
frizerie – 1,
teracota – 4,
textile – 10,
transporturi – 6 ,
turism – 4,
apicultura – 1,
da (fara domeniu specificat),
mecanica – 1,
zootehnie – 1. 8 dintre gospodarii au bifat cate 2 domenii diferite in care ar fi dispusee sa isi deschida
o afacere.
Fig.14. Frecventa domenii afaceri pe cont propriu
Considerati ca este bine sa participati la un curs de calificare profesionala si sa invatati o meserie?
La aceasta intrebare operatorii s-au lovit de un puternic fenomen al refuzului de a raspunde. Intrebati care
ar fi motivul, unii dintre ei au spus ca nu stiu ce presupune un curs de formare, altii au spus ca „daca nu au
invatat carte la timp, nu au ce sa mai invete la un curs”, iar majoritatea, in special cei care muncesc cu ziua,
31
au spus ca nu doresc pentru ca nu au resurse financiare si nici timp, in sensul ca treburile gospodariei nu pot
astepta si nu pot fi amanate. Se observa gradul redus de informare si constientizare privind formarea
profesionala si beneficiile acesteia, oamenii fiind mult prea preocupati de grija zilei de maine, investitia intr-
un astfel de program parandu-li-se aproape nejustificata si fara beneficii. Iata rezultatele inregistrate in
esantion.
La aceasta intrebare au raspuns un numar de 389 de gospodarii din 529, acoperind informatii cu privire la
un numar de 997 persoane, iar 140 de gospodarii nu au raspuns. Observam ca au raspuns afirmativ doar 110
de gospodarii – 28.27%, la nivelul carora oamenii s-au aratat interesati sa urmeze un program de formare
profesionala, acoperind informatii despre 653 de persoane potentiali cursanti, la nivel de esantion rezultat,
respectiv 65%. (v.fig 15)
Fig.15. Frecventa intentie curs calificare
Doriti sa participati la un curs de calificare profesionala?
390
280
290
Da Nu
190 110
90
-10
Da Nu
In ce domenii/meserii v-ar interesa sa fie organizate aceste cursuri si la ce calificari v-ati gandit?
Intrebarea este una deschisa, cu scopul de a obtine informatii cat mai concrete referitor la identificarea
domeniilor in care pot fi realizate aceste cursuri dar si numarul celor care opteaza pentru o anumita meserie.
Avand in vedere ca interpretarea din punct de vedere statistic pentru acest item nu este 100% posibila, fiind
o intrebare deschisa, am recurs la centralizarea raspunsurilor si incadrarea lor pe categori mari de domenii.
Dintre cele 110 gospodarii/529, respectiv 20.79%, care au declarat ca la nivelul lor sunt membri care doresc
sa urmeze un curs de formare, doar 75 au indicat si domeniile in care vor sa se califice. Astfel, 34 au bifat ca
domeniu principal cel agricol, 3 dintre ei mentionand ca domeniu secundar, textile, turism si mecanica auto.
9 gospodarii au indicat domeniul alimentar/panificatie/brutarie/patiserie, 2 cu domenii secundare – agricol
si constructii, 4 au raspuns comert, cu domenii secundare mecanica auto si agricol, 23 au optat pentru
domeniul confectii-textile-croitorie, o gospodarie bifand constructii ca domeniu alternativ, turism 1,
transporturi 2, alte optiuni – domeniul medical si frizer.
32
Tabel Nr.11 – Domenii de interes pentru cursuri calificare
Domenii principale Nr raspunsuri Domenii secundare

Agricol 34 Textile
Turism
Mecanica auto
Alimentar/panificatie 9 Agricol
Constructii
Comert 4 Mecanica auto
Agricol
Textile/confectii 23 Constructii
Transporturi 2 -
Turism 1 -
Medical 1 -
Frizerie 1 -
Total 75 -
Nivelul de trai
Securitatea materială şi socială conferită de munca contractuală prin regularitatea venitului, ajuta la
indepartarea fenomenului de segregare socială în funcţie de statutul ocupaţional. In analiza acestui
indicator, vom constata faptul ca la nivelul comunitatii Corbi segregarea sociala tinde sa ia amploare prin
faptul ca doar 10.74% din populatie detine un loc de munca si inregistreaza venituri din activitati salariale,
in timp ce peste 60% din populatie nu are o ocupatie, fiind casnice, someri, asistati social sau presteaza
munca ziliera ori la negru.
Care au fost sursele de venit ale membrilor din gospodarria in ultimele 12 luni?
Aceasta intrebare este prevazuta cu 9 variante predefinite de raspuns si o varianta deschisa. Am obtinut
raspunsuri de la 484 de gospodarii, din 529 chestionate, in care locuiesc 1239 de persoane. Tipurile de
raspuns sunt urmatoarele si sunt codate astfel: 1 – activitati salariale, 2 – activitati agricole independente, 3
– activitati neagricole independente, 4 – pensii, 5 – ajutoare de somaj, 6 – indemnizatii sau alte prestatii, 7
– venituri din proprietate, 8 – vanzari de bunuri din patrimoniul gospodariei, 9 – venituri in natura, 10 – alte
venituri.
Rezultatele ne arata ca 354 de gospodarii, adica 73.14% din esantionul rezultat la acest item, au inregistrat
venituri dintr-o singura sursa, 115 gospodarii, respectiv 23.76% au inregistrat venituri din 2 surse, 8
gospodarii, insemnand 1.65% au inregistrat venituri din 3 surse, 1 gospodarie a declarat ca a inregistrat
venituri din 4 surse si 6 gospodarii au declarat ca nu au avut nicio sursa de venit anul trecut. (fig.16)
33
Fig.16 Surse de venit per gospodarii/anul precedent
Surse de venit per gospodarii/anul precedent
4 surse de venit 1 gospodarie
3 surse de venit 8 gospodarii
1 sursa de venit 354

gospodarii
0 50 100 150 200 250 300 350 400

Frecventa
Din cei care au declarat ca anul trecut au inregistrat venituri dintr-o singura sursa, numai 52 de gospodarii -
14.69% au incasat venituri salariale, restul fiind in mare parte venituri din pensii de orice fel – 36.15% (128
gospodarii), indemnizatii sau alte prestari sociale (preponderent alocatii copii sau asistati social) – 28.81%
(102 gospodarii) si venituri din alte surse precum munca la negru, prestatie cu ziua, sau venituri
inconsecvente – 16.66% (59 gospodarii). Mai jos este reprezentata distributia veniturilor pe mai multe
surse/anul precedent, la nivel de gospodarii.
Fig.17 Distributia veniturilor dintr-o singura sura per categorii/an precedent/gospodarie
Distributia veniturilor dintr-o singura sursa pe

categorii/inregistrate anul precedent, la nivel de gospodarie
pensii de orice fel,
40,00 indemnizatii 36,16%
28.81%
30,00 alte surse (zilieri/munca
salarii, la negru),
20,00 14,69% 16,67%
V. agricole/indep/v.
natura,
10,00
3,67%
0,00
1 sursa venit
salarii indemnizatii
pensii de orice fel alte surse (zilieri/munca la negru)
V. agricole/indep/v. natura Linear (salarii)
34
Care este venitul lunar pe gospodarie?
S-au acoperit informatii cu privire la 446 de gospodarii din cele 529 investigate – 84.3% si pentru 1176
persoane din 1348 esantionate. 83 de gopsodarii au ales sa nu raspunda la aceasta intrebare.
Veniturile calculate pentru o persoană pe parcursul unui an pornind de la venitul lunar, sunt in proportie de
89.30% sub pragul riscului de sărăcie care este de 5821 lei/an, conform datelor Institutului Național de
Statistică pentru anul 2014. Astfel, 1052 de persoane din 1178 de la care s-au obtinut informatii, respecitv
89.3% in populatie, se află sub pragul riscului de sărăcie, veniturile anuale medii fiind de 1281.37 lei per
persoană, de aproximativ 4.5 ori mai mici decat pragul stabilit, așa cum reiese și din graficele de mai jos
(Error! Reference source not found.).
Tabel Nr.12 Venitul mediu lunar/gospodarie
Nr. Nu am un Venit min Venit max

Răspunsuri/gospodarii venit lunar
Care este venitul 446 49 82 lei 2265 lei

lunar pe
gospodarie?
Dezechilibrele economice și sociale existente între nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni/zone ale unei
comunitati, in special in mediul rural, impun adoptarea unor politici active care să asigure concomitent
dezvoltarea economică, potentarea capitalului uman, creare de locuri de munca. În orientarea acestor
politici este necesară analiza factorilor favorizanți dar și restrictivi ai dezvoltării. In comunitatea Corbi,
nivelul de trai, din perspectiva venitului lunar, este de 4.5 ori sub limita pragului de saracie ceea ce indica
din nou, un dezechilibru socioeconomic sever, care necesita o evaluare realistă a spațiului rural din punctul
de vedere al resurselor disponibile si de stabilire a setului de criterii și indicatori relevanți pentru
evidenţierea potenţialului socioeconomic.
Pragul riscului de sărăcie este stabilit la 60 % din medianațională a veniturilor disponibile pe adult-
echivalent. Acesta este adesea exprimat în standardele puterii de cumpărare (SPC), astfel încât să se țină
seama de diferențele de la o o regiune la alta în ceea ce privește costurile vieții. Sa urmarim graficul privind
distributia in populatie a veniturilor anuale/persoana, pe intervale.
35
Fig.18 Distributia veniturilor pe surse/an precedent/gospodarie
7501-9000 lei, Venituri anuale/persoana/lei

2,72% 9001-15000 lei, Intervale
2,04%
6001-7500…
0-1500 lei
0-1500 lei,
4501-6000 lei, 1501-3000 lei
38,44%
14,20%
3001-4500 lei
3001-4500 lei,
17,43% 4501-6000 lei
1501-3000 lei, 6001-7500 lei
21,00% 7501-9000 lei
9001-15000 lei
Ratele riscului de sărăcie nu sunt distribuite uniform între gospodăriile cu un număr diferit de adulți și de
copii aflați în întreținere. Gospodăriile cu copii aflați în întreținere si persoanele care locuiesc singure au fost
cel mai probabil expuse riscului de sărăcie, situație cu care s-au confruntat 69.21 % dintre gospodăriile cu
copii.
Date privind locuirea
Siguranta locativa este o problema stringenta pentru comunitatea Corbi, 318 din 498 de gospodarii, adica
63%, nu detin acte pe proprietatea in care locuiesc. Motivele cele mai des oferite sunt lipsa banilor pentru
a face succesiunea, pierdea actelor, existența unor acte neînregistrate, „hârtie scrisă de mână”.
De asemenea, din informatiile obtinute de la primarie, se evidentiaza date statistice concrete privind
locuirea, precum:
conditii de locuire insalubre,

lipsa utilitati,
materiale de constructie folosite neconforme si neconventioanale,
lipsa izolatiilor,
lipsa acte de proprietate
constructii neautorizate.
Gospodaria dvs este formata din populatie roma?
Intrebarea are 3 varianta de raspuns, codate astfel: 1 - da, 2 – partial, 3 – nu,. 8 gospodarii nu au raspuns la
aceasta intrebare, colectandu-se raspunsuri pentru 521 de gospodarii 96,59%, din 529 esantionate (respectiv
pentru 1311 persoane din 1348 esantionate).
36
Fig.19. Distributie etnie
Etnie
2% 2%
Romi
Romani
Mixt
96%
Care este tipul de gospodarie in care locuiti?
Variante de raspuns: A – casa individuala, b – apartament/garsoniera bloc
Locuitorii comunitatii Corbi, locuiesc in case de tip individual, in comuna fefiind construite blocuri, 448
furnizand informatii despre tipul locuintei. Pe de alta parte, referindu-ne la statutul de ocupare al locuintei,
rezultatele arata ca 424 de locuinte/gospodarii sunt proprietate personala – 80% si 93 sunt locuinte
mostenite – 20.75.
Care este suprafata locuintei dvs?
In ceea ce priveste suprafata locuibila, s-au acoperit informatii cu privire la 519 gospodarii (1322 persoane),
in timp ce titularii a 10 gospodarii au declarat ca nu cunosc suprafata sau nu au vrut sa raspunda. Astfel,
suprafata medie a gospodariilor este de 60 mp, valoarea minimă pentru o gospodărie fiind de 9 metri pătrați
și cea maximă de 189. Din verificarile la fata locului, echipa care a efectuat analiza a observat ca suprefetele
foarte mari declarate in chestionare se raporteaza la suprafata totala a gospodariei, inclusiv curtea si nu la
suprafata locuintei, influentand intr-o oarecare masura rezultatele. Cu toate astea, 32% dintre gospodării au
maximum 15 metri pătrați/persoană, media suprafeței fiind de 32 metri pe persoană. (Fig.20)
37
Fig.20 Distributia persoanelor in gospodarii
Nr persoane/gospodarie
8 persoane 3
7 persoane 4
6 persoane 10
5 persoane 21
4 persoane 82
3 persoane 125
2 persoane 136
1 persoana 144
0 20 40 60 80 100 120 140 160

Frecventa
Conditii de locuire
La nivelul comunitatii s-au identificat de asemenea, probleme majore in ceea ce priveste conditiile de locuire,
cele mai multe familii confruntandu-se cu probleme privind structura peretilor (pereti deteriorati), fundatie
degradata, si igrasie (409 gospodarii/529), lipsa utilitatilor in casa (apa curenta, curent electric sau canalizare)
325 de gospodarii/529, lipsa unui grup sanitar in casa 414 gospodarii precum si scurgeri in acoperis 377
gospodarii. 192 gospodarii se confrunta simultan cu toate cele 4 probeleme enumerate mai sus, intrunind si
alte probleme precum lipsa izolatiei termice, tocuri de fereste deteriorte sau chiar lipsa lor, lipsa gardurilor
sau starea precara aa acestora. Toate acestea duc la accentuarea gradului de saracie si ulterior, la
marginalizare.
38
39
Deprivarea materiala
Termenul de sărăcie se referă la o serie de fenomene sociale corelate. In comunitatea Corbi nivelul deprivarii
materiale, a atins cote absolut ingrijoratoare. In urma analizei efectuate reiese ca 98% din gospodariile la
nivel de esantion se afla in situatie de deprivare materiala severa, unde deprivarea materială severa se refera
la persoanele care dispun de condiții de trai extrem de limitate datorită lipsei resurselor, la care se
înregistrează cel puțin 4 din cele 9 elemente de deprivare si anume nu își pot permite sa:
1) să plătească chiria sau facturile la utilități,
2) să asigure încălzirea adecvată a locuinței,
3) să facă față unor cheltuieli neprevăzute,
4) să mănânce carne, pește sau un echivalent proteic în fiecare zi,
5) o săptămână de vacanță departe de casă,
6) un autoturism,
7) o mașină de spălat,
8) un TV color, sau
40
9) un telefon.
La acest indicator s-au obtinut raspunsuri de la 464 de gospodarii din care 462 au bifat cel putin 4 din
variantele de mai sus.
Fig. 21 – Gradul de deprivare materiala in comunitatea Corbi
Gradul de deprivare materiala
2% Gosp cu cel putin 4

elemente de
deprivare
Gosp sub 4
elemente de
98%
deprivare
Incadrarea gurpului tinta
În cadrul ghidului solicitantului – condiții specifice, grupul țintă cuprinde persoane din comunitățile marginalizate
(non–roma) aflate în risc de sărăcie și excluziune socială.
Indicatorul „Persoane în risc de sărăcie şi excluziune socială”, denumit pe scurt AROPE, corespunde întregii categorii
de persoane care sunt în următoarea situație:
A) în risc de sărăcie
sau
B) se confruntă cu o deprivare materială severă
sau
C) trăiesc în gospodării cu o intensitate extrem de redusă a activității.
41
Concluzii
Comuna Corbi, se confruntă şi se va confrunta şi în viitorul apropiat cu importante probleme socio-

economice precum: cresterea decalajului dintre gospodariile bogate si cele sarace, extinderea fenomenului
de sărăcie prin, un nivel scăzut de educație, rată scăzută de ocupare a forței de muncă, o proporție ridicată
a nesiguranței locative, proporția dar, un nivel extrem de ridicat privind gradul de deprivare materială
severă a comunitatii marginalizate, dar si conditii de sanatate precare.
Pe termen mediu şi lung accentuarea acestor probleme va conduce la diminuarea calităţii vieţii în toată
comuna, la cresterea inegalitatii dintre cei saraci si cei bogati si in final la marginalizarea absoluta a
comunitatii identificate in analiza. Pe acest fond, este obligatorie implementarea unui pachet integrat de
măsuri privind educația, ocuparea pe piața muncii, furnizarea de servicii (sociale/ medicale/ juridice) precum
și de îmbunătățire a condițiilor de locuit și de incluziune socială, in vederea diminuarii si ulterior stoparii
acestui fenomen al saraciei si marginalizarii, care a evoluat cu rapiditate in ultimii ani la nivelul comunei.
Consecinţele sociale ale dezavantajelor materiale sunt multiple, mai ales dacă sunt cumulate cu accesul
îngreunat la servicii publice, forme de segregare spaţială şi prejudecăţi identitare manisfeste prin diviziuni
sociale. Poziţiilor sociale diferite le corespund strategii de mobilitate/reproducere socială diferite, ceea ce
întăreşte mecanismele de transmitere inter-generaţională a saraciei. Pentru familiile cu un deficit de resurse
economice, educaţionale şi de reţele sociale exterioare comunităţii de apartenenţă, costurile investiţiei într-
un traseu potenţial de mobilitate socială ascendentă pot excede beneficiile plauzibile aşteptate, de aceea,
se propun măsuri integrate si targetate.
In urma analizei rezultatelor obtinute recomandam urmatoarele tipuri de interventii integrate, pentru
ameliorarea fenomenului de marginalizare si stoparea fenomenului de transmiterea inter-generationala a
saraciei.
Segmentul educational:
 Interventii de tip „preventie” pentru domeniile: sanatate, abandon scolar, delincventa juvenila,
 Interventii de tip „dezvoltare de abilitati”: dezvoltare personala a prescolarilor/scolarilor, activitati
extracurriculare
 Interventii de tip „remedial”: logopedie, educatie parentala.
Segmentul ocupare
 Interventii de tip formativ: formare profesionala, ucenicie in domenii in care exista potential de
ocupare, atat in comunitate cat si in zonele adiacente.
Segmentul conditii de locuire si siguranta locativa

 Interventii specifice edilitare – reparatii, ajustari locuinte degradate
 Interventii de tip facilitare servicii juridice pentru reglementarea documentelor privind statutul
locuintei sau documente de identitate personala.
42

Poverty Report Dana Ciolan Study

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Poverty Report Dana Ciolan Study

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT DE CERCETARE SOCIOLOGICĂ

LA NIVELUL COMUNITAȚII ”CORBI” – JUDEȚUL ARGEȘ – ROMÂNIA

Realizat de Pish. Dana Ciolan

Cadrul general și fundamentarea necesității analizei..................................................................... pag.3-5

Descrierea comunității .....................................................................................................................pag.5-6

Prelucrarea primară a datelor............................................................................................................pag.7-9

Indicatori principali ce descriu calitatea vietii..................................................................................pag. 10

Sectiunea I – Date despre educatie....................................................................................................pag.11-20

Sectiunea II – Nevoi de sănătate.......................................................................................................pag.21-26

Sectiunea III – Nevoi de ocupare......................................................................................................pag.26-32

Nivelul de trai ...................................................................................................................................pag.33-35

Date privind locuirea si deprivarea materiala ..................................................................................pag 35 - 40

Cadrul general și fundamentarea necesitatii analizei

Cadrul general contextual

Fundamentarea necesității analizei

 extinderea fenomenului de sărăcie prin:

Vecinii comunei Corbi sunt:

97,28% - romani, 2.21% - necunoscuta, 0.5% - alta etnie.

Dinamica populației față de recensământul din 2002 este de – 14 %

Date generale privind Cercetarea

 Metoda si instrumentele de investigare: ancheta sociologica pe teren pe baza de chestionar. Alte

PRELUCRAREA PRIMARA A DATELOR

Intervievarea (completarea chestionarelor). • Verificarea chestionarelor (de cãtre operatori si echipe ). •

SECIUNEA I – DATE DE INDENTIFICARE

Variabilele independente introduse în chestionar sunt urmatoarele: Genul, Vărsta, Educație

Fig. 1 Repartizarea pe gen a eșantionului

Repartizarea pe gen a eșantionului

Distributia mediei de varsta a populatiei din

24,25% 19-24 ani

29,30% 25-45 ani

7,05% 46-64 ani

0,00% 5,00% 10,00% 15,00% 20,00% 25,00% 30,00% 35,00%

Fig.3 Nivelul de educație al populației adulte

Nivelul de educație al populatiei adulte în

Criterii/ Praguri Valoare in Valoare in

Comunitatea este marginalizata, deoarece:

Ocuparea forței de muncă

Care este nivelul de studii al persoanelor din gopodaria dvs?

Frecventa răspunsurilor privind nivelul de educație al

0 50 100 150 200 250 300 350 400

Doriti sa va intoarceti in scoala si sa fiti absolventi de 4/8 clase?

Finalizat 4 cls 112 64 1 47

Nefinalizat 8 cls 102 71 5 26

Tabel Nr.3 – Abandon Gradinita

Motivația. – Nu este cazul

Copiilor din gospodaria dvs le puteti asigura zilnic, pentru scoala:?

Copiilor din gospodaria dvs le puteti asigura zilnic, pentru scoala:

Rechizite (carti, caiete, Imbracaminte si Pachete cu alimente? Bani pentru strictul

Nu e cazul 4 Nu e cazul 4 Nu e cazul 4 Nu e cazul 4

Total 154 154 154 154

Fig 5. Asigurarea strictului necesar pentru școală

Copiilor li se asigura zilnic rechizite Copiilor li se asigura zilnic

Copiii saraci de astazi, vor deveni adultii saraci de maine.

Care sunt activitatile la care copiii dvs. doresc sa participe?

Care sunt activitatile la care copiii dvs doresc sa participe?

Excursii tematice Activitati Orientare scolara Petrecerea

Distributie raspunsuri preferinte

Ati participat vreodata la sesiuni de informare/consiliere sau programe de educatie parentala?

Tabel Nr.6 – Participarea la programe de educație parentală

Ati participat vreodata la:

Sesiuni de informare/consiliere pt % Programe de educatie parentala %

Nu 152 97,44 Nu 152 97,44

SubTotal 154 98,72 SubTotal 154 98,72

156 100 156 100