UNIVERSITATEA POLITEHNICA Din BUCURESTI PDF

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” din BUCUREŞTI
ŞCOALA DOCTORALĂ ETTI-B

Nr. Decizie 231 din 30.09.2014
TEZĂ DE DOCTORAT
TENDINŢE DE DEZVOLTARE A REŢELELOR ŞI
SERVICIILOR DE TELECOMUNICAŢII PRIN CABLU ŞI
FIBRĂ OPTICĂ
TRENDS IN DEVELOPMENT OF CABLE AND FIBER
OPTIC TELECOMMUNICATION NETWORKS
Doctorand: Ing. BACÎŞ (VASILE) IRINA BRISTENA
Conducător doctorat: Prof. Dr. Ing. PAUL ŞCHIOPU
COMISIA DE DOCTORAT
Universitatea Politehnica
Preşedinte Prof. Dr. Ing. Gheorghe BREZEANU de la
din Bucureşti
Conducător Universitatea Politehnica
Prof. Dr. Ing. Paul SCHIOPU de la
de doctorat din Bucureşti
Universitatea Politehnica
Referent Prof. Dr. Ing. Adrian MANEA de la
din Bucureşti
Referent Prof. Dr. Ing. Ioan LIŢĂ de la Universitatea Pitești
Institutul de Mecanică a
C.S. I Dr. Ing. Luige
Referent de la Solidelor al Academiei
VLĂDĂREANU
Române
BUCUREŞTI 2014
____________________
~2~
Tendințe de dezvoltare a rețelelor şi serviciilor de telecomunicații prin cablu şi fibră optică
Cuprins
Cuvinte de mulţumire …………………………………........................…………… 5
1. Introducere …………………………………………............…………………… 6
1.1. Prezentarea domeniului de doctorat ……….........................……………. 7
1.2. Scopul tezei de doctorat .................………........…………………………. 7
1.3. Conţinutul tezei de doctorat ......……..……………….………………….. 8
2. Aspecte privind dezvoltarea serviciilor si rețelelor de comunicații................ 10
2.1. Structura rețelelor de telecomunicații....................................................................... 7
2.1.1. Definirea tehnică a reţelei de acces ........................................................... 7
2.1.2. Moduri de transfer al informaţiei ................................................ 10
2.1.3. Tehnologii de acces....................................................................... 12
2.1.4. Dezvoltarea reţelei de acces........................................................... 14
2.1.5. Platforme de acces multiserviciu …………….........……………………. 25
2.1.6. Convergenţa date-voce............................................................................... 25
2.1.7. Narrowband, Wideband, Broadband.......................................................... 26
2.1.8. Servicii multimedia.................................................................................... 26
2.1.9. Serviciile VoIP........................................................................................... 27
2.1.10. Fibra optica................................................................................................. 29
2.2. Convergenţa reţelelor şi serviciilor de telecomunicaţii............................................. 33
3. Reţele de acces pe perechi din cupru şi fibră optică.......................................... 15
3.1. Soluţii de reţele de acces pe cablu cu perechi torsadate............................................ 35
3.1.1. Tehnologii de transmisie în reţeaua de acces pe perechi de cablu torsadat
(cablul de abonat)............................................................... 35
3.1.2. Soluţii pentru reţelele de acces pe linia de abonat ................................... 37
3.2. Soluţii hibride fibră optică – cablu de cupru............................................ 17
3.2.1. Soluţii hibride fibră optică – cablu de cupru cu multiplexoare de acces .. 56
3.2.2. Soluţii cu sisteme optice pasive PON şi active AON…………..........….. 58
3.2.3. Soluţii cu platforme multiserviciu............................................................. 69
3.2.4. Soluţii bazate pe convergenţa date-voce ................................................... 72
3.3. Soluţii hibride fibră optică - cablu coaxial................................................................ 74
3.3.1. Arhitectura hibridă fibră optică cablu coaxial ........................................... 74
3.3.2. Arhitectura HFC pentru telefonie .............................................................. 75
3.3.3. Problematica implementării serviciilor telefonice sau a serviciilor integrate 76
........................................................................................
3.3.4. Furnizarea unei game complete de servicii telefonice ............................. 77
3.3.5. Factori care afectează fluxul amonte ........................................................ 78
3.4. Reţele de acces hibride bazate pe ATM ................................................................... 79
3.4.1. Reţele de acces ATM, bazate pe TDM/TDMA ........................................... 79
3.4.2. Reţele optice pasive de bandă largă (SuperPON) ...................................... 80
3.4.3. Soluţie de acces de bandă largă CDMA ...................................................... 81
3.5. Soluţii hibride fibră optică - radio ........................................................................... 82
3.5.1. Acces radio multiplu ................................................................................. 83
3.5.2. Codarea semnalelor analogice în semnale binare ..................................... 85
3.5.3. Modulația complexă în comunicația radio ................................................ 85
3.5.4. Structuri şi sisteme WLL .......................................................................... 86
3.5.5. Sisteme WLL cu acces radio direct............................................................ 88
3.5.6. Sisteme WLL de tipul multireleu .............................................................. 90
3.6. Rețelele internet Wireless comparativ cu sistemul WLL …………………...… 92
3.7. Selectarea soluţiei optime de acces ……………….…………..………….. 20
3.8 Concluzii privind reţelele de acces …………………………………..............……. 94
4. Rețele de acces pe fibră optică ............................................................................ 20
4.1. Fibra optică .............................................................................................................. 97
4.1.1. Componente optice …………………………………..........……...…….. 97
4.1.2. Cabluri optice ................................................................................................. 102
~3~
4.1.3. Atenuarea în fibra optică ................................................................................. 106

4.1.4. Structura pentru studiul unui lanț de comunicații pe fibra 21
optică .............................................................................................
4.1.5. Experimentări privind parametrii dispozitivului optic de 22
putere ……………………………………………………………..
4.2. Tehnici de transmisie optică ..................................................................................... 128
4.2.1. Tehnici de transmisie digitală ......................................................................... 129
4.2.2. Tehnici de multiplexare în transmisiunea optică .......................................... 131
4.2.3. Tehnici de transmisiuni optice coerente ........................................................ 131
4.2.4. Multiplexarea în lungime de undă, WDM ..................................................... 132
4.3. Arhitecturi de rețele cu fibră optică .......................................................................... 136
4.3.1. Modelul generic cu fibră optică pasivă (PON) …….…......……... 24
4.3.2. Sistemul de transmisie a informaţiei ………………………..…................…... 140
4.4. Soluţii optice pentru reţeaua de acces ....................................................... 26
4.4.1. Soluții de acces cu sisteme optice ................................................. 26
4.4.2. Soluţii de acces cu fibră optică până la utilizator ……………...........…........ 147
4.5. Concluzii privind soluțiile optice pentru rețele de acces ......................................... 147
5. Servicii de telecomunicații .................................................................................. 29
5.1. Integrarea serviciilor de telecomunicaţii de bandă îngustă şi de bandă
largă ………………………………………………………………………. 29
5.1.1. Interfeţe, servicii, configuraţii ......................................................................... 151
5.1.2. Cerinţe impuse reţelei de acces …………………....………………….…… 153
5.1.3. Servicii de telecomunicaţii .............................................................................. 156
5.1.4. Evoluția spre o reţea de acces unificată cu integrarea serviciilor ……... 159
5.2. Servicii şi aplicaţii video, multimedia ........................................................ 30
5.2.1. Servicii bazate pe Televiziune ..................................................... 30
5.2.2. Servicii disponibile pe PC .......................................................... 34
5.2.3. Servicii vocale ............................................................................................... 171
5.2.4. Servicii complexe .......................................................................................... 171
5.3. Servicii „triple play” ................................................................................... 35
5.3.1. Internet de mare viteză ................................................................. 35
5.3.2. Televiziune digitală (DTV) ............................................................ 36
5.3.3. Video la cerere ................................................................................................ 177
5.4. Serviciile VoIP .............................................................................................
36
5.4.1. Servicii de bază..............................................................................
179
5.4.2. Modele funcţionale pentru implementarea VoIP .......................... 180
5.4.3. Dezvoltarea echipamentelor şi reţelelor care susţin serviciileVoIP 36
5.4.4. Conlucrarea reţelelor care oferă servicii de VoIP ...................... 37
5.4.5. Stadiul şi perspectivele implementărilor tehnologiei VoIP …... 38
5.4.6. Parametrii de calitate ai serviciului VoIP ....................................................... 191
5.5. Concluzii privind serviciile de telecomunicații ........................................ 38
6. Concluzii privind tendinţele de dezvoltare a reţelelor
şi serviciilor de telecomunicaţii prin fibră optică….......................................... 39
6.1. Rezultate obţinute …………………....…...............................................… 40
6.2. Contribuţii originale………………............................………..…........….. 40
6.3. Lista lucrărilor originale în domeniul tezei………................….......…… 41
6.4. Perspective de dezvoltare ulterioară …………..............................……… 43
Bibliografie selectivă….………………………………….……….………….…...… 44
Anexe ………………………………………….…………………...............................……. 202
A1.1. Lista rapoartelor de cercetare ştiinţifică cu autor Irina Bristena Vasile (Bacîş) ......... 203
A1.2. Lista comunicăriilor ştiinţifice şi publicaţiilor în edituri CNCSIS ............................... 204
A1.3. Copii ale diplomelor de premiere ale unor comunicari stiinţifice ……………….. 208
~4~
CUVINTE DE MULŢUMIRE
Teza de doctorat elaborată reprezintă rezultatul activității de cercetare științifică pe parcursul

a zece ani de studii desfășuraţi de autoare în Centrul de Electronică Tehnologică și Tehnici de
Interconectare, Departamentul Tehnologie şi Fiabilitate din cadrul Universității Politehnica
din București şi Institutul Naţional de Studii şi Cercetare în Comunicaţii
Doresc să aduc calde mulțumiri persoanelor care m-au sprijinit în finalizarea

prezentei lucrări:
 În primul rând doresc să mulțumesc conducătorului științific, domnului Profesor

Dr. Ing. Paul Şchiopu pentru îndrumarea științifică acordată pe întreaga perioadă
a studiilor doctorale, pentru sfaturile competente și susținerea permanentă pentru
elaborarea acestei lucrări;
 Mulţumesc domnului Prof. Dr. Ing. DHC Paul Svasta, pentru imboldul de a
începe unele activități după terminarea studiilor de licență printre care şi
doctoratul şi de asemenea pentru unele observațiile deosebite asupra acestei
lucrări;
 Mulțumesc Domnilor Prof. dr. ing. Ioan Lita, Prof. dr. ing. Adrian Manea, Prof.
dr. ing. Norocel Codreanu, membri ai comisiei de îndrumare pe parcursul
studiilor doctorale pentru îndrumarea şi sprijinul acordat în momente mai dificile
în activitatea mea ştiinţifică;
 Mulțumesc D-nei Prof. dr. ing. Tatiana Rădulescu alături de care am început
aprofundarea sistemelor de comunicaţii şi împreună cu care am făcut primele
experimentări, studii şi comunicări științifice în domeniul comunicațiilor;
 Mulțumesc D-nei Dipl. ing. Luminiţa Filip şi domnului Dipl. ing. Gheorghe
Rădulescu care m-au sprijinit şi încurajat la INSC în abordarea unui mod de a
studia evoluţia comunicaţiilor în decursul timpului;
 Mulțumesc colectivului CETTI pentru sprijinul tehnologic în realizarea structurii
lanțului de comunicații pe fibră optică, colectivului CCO şi mai ales d-lui dr.
ing. Neculai Grosu din cadrul departamentului pentru sprijinul în realizarea
măsurătorilor şi materialelor puse la dispoziție;
 La sfârșit, dar nu în ultimul rând, mulțumesc părinților mei pentru suportul
afectiv, înțelegerea și răbdarea de care au dat dovadă în perioada celor 10 ani.
~5~
1. Introducere
O reţea de telecomunicaţii corespunde, în sensul general al prezentei teze de doctorat,
unui ansamblu de linii (canale de transmisie) şi noduri (centre de comutare), dispuse astfel
încât mesajele pot să treacă dintr-un punct al reţelei spre oricare alt punct, prin intermediul
mai multor linii şi prin diverse noduri.
Prima reţea de telecomunicaţii (comunicaţii la distanţă) a fost reţeaua destinată
telegrafului, care începe să se dezvolte aproximativ din anul 1840. A doua reţea de
telecomunicaţii s-a dezvoltat după 1880, fiind destinată convorbirilor telefonice. O etapă
importantă în evoluţia transmisiilor telefonice a avut loc atunci când s-a trecut de la transmisia
în banda de bază la transmisia într-o bandă translatată (multiplexarea/partajarea în frecvenţă)
[16].
Evoluţia transmisiei semnalelor a fost în strânsă dependenţă cu dezvoltarea reţelei de
telecomunicaţii şi a traversat mai multe etape, identificarea acestora în ordine cronologică
fiind aproximativ următoarea:
- convorbiri telefonice universale, ceea ce a impus ca soluţie tehnică un cablu până
la fiecare utilizator (abonat) şi o centrala de comutaţie;
- realizarea unei reţele de telecomunicaţii eficiente şi economice, obținută prin
proiectarea şi amplasarea echipamentelor de transmisie multiplexată şi
interconectarea lor interurbană;
- legătura dintre două telefoane fără existenţa unui intermediar (operator), a fost
posibilă prin introducerea ca soluţie tehnică a centralei telefonice automate
(după anul 1900).
În Figura 1.1 este prezentată schema simplificată cu componentele de bază
caracteristice unei reţele de comunicaţii.
Prin multiplexare, o legătură de comunicaţie este utilizată în acelaşi timp de mai mulţi
utilizatori. La început, s-a utilizat transmisia multiplexată numai în porţiunea denumită
“transfer la distanţă” (Figura 1.1). Ulterior, o dată cu dezvoltarea tehnologică s-a transmis
prin metode de multiplexare şi în porţiunea “transfer zonal” sau în anumite situaţii în
porţiunea “acces” pentru abonaţii speciali.
Repartitor Repartitor Canale
de recepţie de transmisie de emisie
Concentrator
MUX
Post
Cablu de Canale de
abonat transmisie recepţie
Cablu de Cablu de
distribuţie transmisie
Accesul Transferul zonal Transferul la distanţă
DISTRIBUŢIA COMUTAŢIA TRANSMISIA
Figura 1.1. Schema simplificată cu componentele de bază caracteristice

unei reţele de comunicaţii
~6~
In ultimii ani şi în perspectivă s-a pus problema, realizării unor proiecte de

telecomunicaţii urbane şi interurbane bazate pe fibra optica. Politica de dezvoltare de reţele
metropolitane pentru comunicaţii este o iniţiativă a Comisiei Europene, în vederea cresterii
competitivităţii economiei europene pe plan mondial utilizând infrastructura existentă , cu
scopul principal de a reduce costurile comunicaţiilor municipalităţii si reducerea consumului
de cablu care devine tot mai scump.
Deşi multe proiecte de fibră optică sunt finanţate din fonduri publice, există reguli
stricte impuse de Uniunea Europeană în ceea ce priveşte utilizarea acestor reţele. Accesul va
fi comercializat en-gros către furnizorii de servicii, pe baze nediscriminatorii. Pot opta pentru
noile abonamente utilizatorii din peste 150 de localități, din orașe şi zonele rurale pe
infrastructura bazată pe fibra optică. Instalarea presupune schimbarea mufei de la capătul
cablului de fibră optică şi existenţa unui router care să suporte viteze de până la 1Gbps.
"Ţările din Europa de Est dețin supremația în acest domeniu, optând în mod decisiv
pentru fibra optică, în locul refacerii unor infrastructuri depășite şi neperformante".
Pe locul întâi în clasamentul țărilor cu cea mai răspândită rețea de fibră optică din
Europa se află Lituania, cu un procent de 22,6% pe total locuințe, urmată de Suedia şi
Norvegia, ambele cu 13,6%, apoi Slovenia, cu 12,2% şi Slovacia, cu 9,2% [39]
Potrivit sursei citate, Romania se află pe locul al cincisprezecelea, individualizată prin
specificul fibrei optice pe clădiri şi conexiunea la rețea locală de tip LAN.
1.1. Prezentarea domeniului tezei de doctorat

Școala doctorală ETTI-B organizează și coordonează studii universitare avansate de
doctorat științific în domeniul fundamental Științe Inginerești și domeniul de studii
universitare de doctorat Inginerie Electronică și Telecomunicații.
În contextul actual al societăţii informaţionale, electronica şi comunicaţiile, prin
performanţele şi avantajele lor, au reprezentat şi vor rămâne în continuare un domeniu foarte
important pentru societate. Tendinţele în dezvoltarea telecomunicaţiilor moderne reprezintă
convergenţa şi integrarea reţelelor de comunicaţii convenţionale şi dezvoltarea reţelelor
inteligente de comunicaţii. Interconectarea reţelelor de comunicaţii la nivel mondial, în cadrul
reţelei Internet s-a creat un mediu informaţional cu resurse şi servicii, aflate la distanţă.
Astfel, utilizarea eficientă a echipamentului electronic şi reţelelor de comunicaţii este
determinată de un sistem de dirijare bine dezvoltat şi de pregătirea cadrelor inginereşti cu
studii superioare de calificare înaltă în domeniul electronicii şi comunicaţiilor.
Una din direcţiile ştiinţifice la Departamentului de Tehnologie Electronică şi
Fiabilitate este de a promovata tendinţele actuale de dezvoltare a domeniului de comunicaţii
optoelectronice. In cadrul acestei direcții se înscrie şi teza „Tendințe de dezvoltare a rețelelor
şi serviciilor de telecomunicații prin cablu şi fibră optică”
1.2. Scopul tezei de doctorat

Prezenta teză de doctorat şi-a propus să analizeze comparativ performanţele diverselor
structuri de comunicație şi tendințele de dezvoltare în viitorul apropiat astfel încât costurile
pentru asigurarea comunicațiilor moderne să fie minime. In acest context au fost studiate,
cercetate şi analizate funcţiunile de multiplexare, concentrare şi cross-conectare ce conduc la
diminuarea costurilor din reţeaua de acces, astfel încât să se realizeze o compensare a
costurilor ridicate din secţiunea dinspre abonat cu cele mai scăzute din secţiunea dinspre
centrală. Trebuie luată în calcul şi tendinţa de micşorare a costului instalării fibrei optice.
Astfel sistemele bazate pe fibra optică sunt cele mai competitive, în mod deosebit în zona
dinspre centrală (secţiunea primară, “feeder”) spre cross-conectare şi distribuţie unde volumul
de trafic este foarte mare.
Un alt obiectiv al acestei lucrări a fost cercetarea şi realizarea unei structuri de
comunicaţie pe fibră optică cu dioda laser de mare putere Fabry-Perot, sistem compatibil cu
~7~
tehnica de calcul (alimentare, comandă, cuplaj, soft). Această structură se folosește pentru
studiul pierderilor în conectica fibrelor optice şi pentru studiul ulterior al comunicaţiilor pe
fibră optică pe distanţe foarte mari (peste 500km) fără amplificatoare intermediare
În acest sens teza de doctorat de față prin contribuţiile aduse propune unele soluţii de
asigurarea a unor servicii diverse şi de calitate cu costuri minime
1.3. Conținutul tezei de doctorat

Structura generală a tezei de doctorat este prezentată în rândurile următoare după cum
urmează:
Capitolul I, Introducere, prezintă câteva definiții specifice şi deziderate care se pun în
faţa unor proiecte de realizare a unei infrastructuri de telecomunicaţii urbane şi interurbane.
Politica de dezvoltare a reţelelor metropolitane pentru comunicaţii este o iniţiativă a Comisiei
Europene, în vederea creşterii competitivităţii economiei europene pe plan mondial prin
utilizarea infrastructurii existente, dar şi prin tehnologiile noi de comunicații înfiinţate,
începând cu anul 2000. Sistemele bazate pe fibra optică sunt cele mai competitive, în mod
deosebit în zona dinspre centrală (secţiunea primară, “feeder”) spre cross-conectare şi
distribuţie unde volumul de trafic este foarte mare in combinaţie cu infrastructura locală
existentă în vederea asigurării de viteze mari de comunicații.
Capitolul II, Aspecte privind dezvoltarea serviciilor şi rețelelor de comunicații,
prezintă structurarea tipurilor de reţele de acces ca o structură de tip stea, ceea ce înseamnă că
mai mulţi abonaţi sunt conectaţi într-un singur punct numit centru de telecomunicaţii, iar din
punct de vedere economico-financiar este justificată necesitatea instalării unor puncte
intermediare de concentrare a traficului de la abonat spre centrul de telecomunicaţii. Sunt
prezentate serviciile de reţea, grupate conform diferitelor moduri de transfer al informaţiei,
modul celulă ATM metodele şi procedeele de transfer al informaţiei dintr-o tehnologie în alta
pentru a putea fi folosite diferite medii de transmisiuni
Capitolul III, Reţele de acces pe perechi din cupru şi fibră optică, prezintă
performantele comunicațiilor care utilizează multiplexarea temporală pe o pereche torsadată
sau cablu coaxial şi mai apoi pe o fibră optică, multiplexări ce au dat posibilitatea unor
comunicaţii pe distanţe mari cu costuri mici de implementare. Au fost studiate si analizate
Tehnicile DSL, HDSL, ADSL, SDSL, VDSL utilizate în reţelele de acces care folosesc linia
de abonat cu costuri minime de implementare şi performanţe acceptabile. De asemenea este
prezentată soluția de acces hibridă fibră optică-cablu de cupru soluţie ce presupune, în linii
mari, utilizarea combinată a transmisiunii pe fibră optică şi pe reţeaua de televiziune prin
cablu coaxial (CATV). Sunt studiate sistemele optice pasive PON şi active AON care asigură
un anumit grad de partajare a utilizării unei fibre optice între mai mulţi abonaţi printr-o
arhitectură cu un splitter pasiv. Aceste sisteme hibride oferă practic debite binare între 2 …
6,5 Mbps în funcţie de calitatea reţelei de acces pe cupru care permite lărgimea de bandă
necesară serviciilor multimedia în timp real. Sunt prezentate soluțiile de conectare a
abonaţilor în inel SDH şi soluţiile de acces pentru diferite zone de abonaţi. O atenție deosebită
este acordată în acest capitol platformelor multiserviciu şi soluţiilor bazate pe convergenţa
date-voce. Reţelele de acces hibride bazate pe ATM, reţele optice pasive - de bandă largă
(SuperPON), Soluţiile hibride fibră optica – radio, precum şi structura WLL multireleu
(numită în literatură şi punct-la-multipunct (Point-to-Multipoint = PMP)) care înlocuieşte prin
radio, porţiunile de transport şi distribuţie ale reţelei de acces cu fir. Serviciile de comunicaţii
viitoare şi impactul lor asupra reţelei sunt dificil de prevăzut. Platformele multiserviciu permit
reţelei de acces să se adapteze schimbării cerinţelor abonaţilor prin reconfigurarea serviciilor
oferite. In finalul capitolului sunt prezentate rezultatele obţinute.
Capitolul IV, Rețele de acces pe fibră optică, în care după o prezentare a elementelor
din componenţa unui sistem optic de comunicaţie şi proprietăţilor luminii în cablurile optice
monomod şi multimod, se face un studiu privind distantele de comunicaţie pe fibră optică în
funcţie de tipul şi puterea diodei laser folosite. In urma unor calcule privind atenuarea în
~8~
diferite cazuri, s-a calculat atenuarea totală pe un sistem de comunicație şi pierderile în cazul
unor prelungiri de cablu sau reparații accidentale. Structura realizată şi prezentată în cadrul
acestui capitol, pentru studiul unui lanţ de comunicaţie pe fibră optică a dat posibilitatea
analizei modului de cuplare, puterile optice emise, pierderile pe fibră şi receptoarele optice, al
diferitelor dispozitive emițătoare de flux optic. S-a folosit o diodă laser de putere Fabry-Perot
1035 cu funcţionare în impulsuri 1055 nm, Ith40 mA şi Iop750 mA pe o fibră optică de
tip monomod SFM 128 cu un cuplaj optic de tipul EM conectate pentru aliniere. In urma unor
multiple experimentări a rezultat unghiul optim sub care trebuie să se secționeze cele două
capete astfel încât pierderea de putere optică să fie minimă, sau cuplajul optic în urma topirii
zonei să fie maxim. Tehnicile de transmisie optică sunt prezentate în partea a doua a
capitolului printre care şi multiplexarea în lungime de undă, WDM. Această multiplexare cu
diviziune în lungimea de undă dă posibilitatea ca un număr de canale să fie transportate pe
aceeaşi fibră cu lungimi de undă diferite, în aceeaşi direcţie sau în ambele direcţii. O atenție
deosebită se acordă şi variantelor de implementare a unei reţele cu fibră optică pasivă utilând
multiplexările WDM, TDM , FDM pentru telefonie şi televiziune. Toate acestea sunt posibile
prin soluții de acces cu sisteme optice optimizate printr-o infrastructură de acces cu două
niveluri de concentrare CSN (Centre Satelit Numerice) şi CN (Concentratoare Numerice). O
soluţie deosebită este Conectarea CSN prin inel SDH. Capitolul se încheie cu analiza limitelor
teoretice de dispersie cromatică ale diodei Fabry-Perot comparativ cu dioda DFB şi distanţele
limită de comunicaţie şi rezultatele obţinute.
Capitolul V, Integrarea serviciilor de telecomunicaţii de bandă îngustă şi de bandă
largă, abordează tehnologiile de acces care au fost dezvoltate având în vedere tendinţa majoră
de astăzi în lumea telecomunicaţiilor, convergenţa către o reţea de acces multiservicii
unificată care va integra toate aceste tipuri de trafic şi serviciile corespunzătoare. Pentru a
răspunde prompt la explozia cererii serviciilor, s-a stabilit o strategie de dezvoltare eficientă
ce cuprinde trei faze. In prima fază se vor fixa cele două mari posibilităţi de acces la Internet
oferite de operatori: prin N-ISDN (îmbunătăţit prin posibilităţi de interconectare cu reţelele
inteligente) pentru abonaţii rezidenţiali şi acces de bandă largă cu modem ADSL şi comutare
ATM pentru instituţii. În a doua fază principalul obiectiv este îmbunătăţirea randamentului de
exploatarea a reţelei prin concentrarea în interiorul comutatorului a traficului Internet N-
ISDN, împreună cu comunicaţiile analogice (prin conversie mod circuit/mod pachet). Se
realizează tot acum şi o mixare a traficului de bandă îngustă cu trafic de bandă largă prin
intermediul comutatorului auxiliar de cadre/celule (aceasta dă posibilitatea operatorilor ca
prin investiţii reduse să crească traficul IP cu un factor de 2,5. Dacă primele două faze au avut
ca obiectiv interoperabilitatea celor două tipuri de trafic de bandă largă şi de bandă îngustă, a
treia faza este cea în care se va încerca integrarea sistemelor de bandă largă. Strategia va
permite operatorilor posibilitatea de a oferi un serviciu integrat indiferent de tipul de acces şi
de debit, simultan cu posibilităţi de interoperabilitate cu reţeaua inteligentă, şi funcţii de
administrare şi management. Lărgimea de bandă mare disponibilă în ambele direcţii oferită de
noile tehnologii DSL permite să se furnizeze utilizatorilor servicii cu cerinţe de lărgime de
bandă mare, cum ar fi de la serviciile video şi multimedia pina la serviciile „triple play” şi
Servicii VoIP. In concluzia capitolului se precizează că nu există numai o singură soluţie
pentru dezvoltarea comunicaţiilor care să rezolve toate problemele sau care să fie ideală
pentru toate situaţiile. Operatorul care deţine o infrastructură de reţea ATM şi specialişti în
acest domeniu care să întreţină reţeaua poate alege soluţia optimă specifică. Operatori cu o
reţea bazată în întregime pe IP, sau un operator care doreşte să migreze spre IP, sau are o
reţea în care coexistă IP cu ATM poate alege VoIP. In finalul capitolului sunt prezentate
rezultatele obţinute.
Capitolul VI, Concluzii. Contribuţii. Direcții de dezvoltare, încheie lucrarea urmărind
să evidenţieze cele mai interesante aspecte şi rezultate, contribuţiile precum și perspectivele
de continuare a activităţii de cercetare și dezvoltare în domeniu.
~9~
2. Aspecte privind dezvoltarea serviciilor şi rețelelor de comunicații

Reţeaua de acces este o structură de tip stea, ceea ce înseamnă că mai mulţi
abonaţi sunt conectaţi într-un singur punct numit centru de telecomunicaţii. Din punct
de vedere financiar este economică instalarea unor puncte intermediare de concentrare a
traficului de la abonat spre centrul de telecomunicaţii şi de cross-conectare şi distribuţie
în sens opus. Funcţiunile de multiplexare, concentrare şi cross-conectare conduc la
diminuarea costurilor din reţeaua de acces, astfel că se realizează o compensare a
costurilor ridicate din secţiunea dinspre abonat cu cele mai scăzute din secţiunea dinspre
centrală. Trebuie luată în calcul şi tendinţa de micşorare a costului instalării fibrei
optice. Astfel sistemele bazate pe fibra optică sunt cele mai competitive, în mod
deosebit în cadrul secţiunii dinspre centrală (secţiunea primară, “feeder”) spre cross-
conectare şi distribuţie unde volumul de trafic este foarte mare.
2.1.2. Moduri de transfer al informaţiei
În anii '90 au fost introduse modurile cadru şi celulă prin intermediul

tehnologiilor Frame Relay şi ATM vezi (Figura 2.1).
Impactul tehnologiilor ATM în reţeaua de acces este major interesând atât pe
abonaţii rezidenţiali cât şi pe cei corporaţionali. În cazul corporaţiilor mici şi mijlocii
este posibilă utilizarea combinată a modului circuit (pentru voce şi multimedia) şi a
modului cadru/pachet (pentru date). Pentru abonaţii rezidenţiali tehnologia ATM este
capabilă să livreze servicii gen: video-la-cerere. Obiectivul principal urmărit de toți
operatorii, pentru optimizarea costurilor de investiții, îl reprezintă transformarea reţelei
de acces existente în reţea de acces de bandă largă. Reţeaua digitală PSTN foloseşte
multiplexarea cu diviziune în timp (TDM). Aceasta este o tehnologie punct la punct,
inflexibilă care nu poate partaja lăţimea fixă de bandă alocată, funcţie de tipul de trafic.
Traficul vocal bazat pe debite fixe de 64 kbps şi orientat pe conexiune a fost bine servit
de multiplexarea TDM. Dar această tehnologie nu este eficientă pentru a face faţă
traficului dinamic, fără conexiune şi de bandă largă, cum este de exemplu, traficul
Internet. În momentul de faţă, creşterea traficului Internet şi a traficului bazat pe
protocolul IP - care includ conţinut multimedia - conduce la cereri de transport de bandă
largă şi alocare dinamică în reţeaua de acces.
Spre deosebire de TDM, utilizarea accesului integrat bazat pe pachete permite
alocarea dinamică a lărgimii de bandă şi multiplexarea statistică, care reduce costurile.
Tehnologia folosită în prezent pentru comunicaţiile de bandă largă este ATM,
care a fost gândită pentru a facilita comunicaţiile multiserviciu. Sistemele ATM au
capabilitatea să transporte voce, date şi video dar au un „overhead” mare şi sunt relativ
scumpe şi complexe din punct de
vedere al utilizării lor pentru densităţi
mici de abonaţi şi număr mic de
Reţea ATM Mod pachet
Mod pachet servicii pe legături de mică capacitate.
Mod celulă ATM are propriul lui management,
Mod circuit Mod circuit
scheme de adresare şi mecanisme
pentru calitatea serviciului (QoS)
diferite de cele utilizate de protocolul
Internet, împiedicând dezvoltarea unei
Mod cadru Mod cadru scheme QoS unitare cap-cap între
Figura 2.1. Modul celulă ca infrastructură de reţeaua de acces şi reţeaua de bază
comunicaţie (core) bazată pe IP.
~ 10 ~
Tehnologia ATM este considerată ca fiind tehnica cea mai răspândită pentru
secţiunea de fibră optică, aşa cum fibra optică este mediul de transmisiuni care va fi
generalizat în ce priveşte legătura dintre centrul de telecomunicaţii şi punctul de
distribuţie cel mai apropiat de abonat. Este posibil ca tehnologia ATM să fie utilizată
pentru medii de transmisiuni cum ar fi: cablurile coaxiale, canalele radio şi cablurile cu
perechi de cupru. Tehnologia ATM poate oferi în principiu orice serviciu, inclusiv
Internetul de bandă largă.
Astfel, principalul dezavantaj al ATM este lipsa de integrare cu controlul IP. Cu
ATM operatorul trebuie să facă mentenanţa şi managementul în două planuri de control,
care complică reţeaua. ATM este de asemenea un mecanism de transport ineficient
pentru IP şi risipeşte aproximativ 10% din banda disponibilă.
În concluzie, atât tehnologiile TDM cât şi ATM pot transporta IP, dar sunt
dezavantaje semnificative în ceea ce priveşte eficienţa şi costurile.
Sistemele din viitoarele reţele trebuie să accepte şi să integreze modulele
existente pentru a furniza serviciile pe care abonaţii le au acum şi în plus să constituie o
platformă sigură pe care vor fi instalate noile servicii.
Concentrarea traficului în reţeaua de acces

Prin intermediul concentrării traficului se obţin importante reduceri ale costului
de transmisiune pe direcţia dinspre abonat. Acest procedeu este cu atât mai eficient cu
cât liniile de abonat sunt mai slab utilizate. Concentrarea liniilor abonaţilor rezidenţiali
este în particular cea mai profitabilă.
Concentrarea traficului se poate efectua prin mai multe metode cum ar fi:
 concentrarea legăturilor de telefonie comutată prin intermediul unor
concentratoare sau a unor unităţi distante de comutaţie;
 concentrarea traficului de acces radio prin intermediul accesului multiplu ;
 aplicarea unor procedee de multiplexare dinamică (statistică).
Concentrarea legăturilor de telefonie comutată

Concentratorul sau unitatea distantă de comutaţie care efectuează funcţiunea de
concentrare a traficului este administrată de către centrul de telecomunicaţii, care
deserveşte pe respectivii abonaţi (vezi Figura 2.2). Două servicii pentru care se poate
aplica acest procedeu sunt ISDN şi PSTN.
Concentratorul realizează şi funcţiuni de conversie analog/digitală spre reţeaua
publică PSTN. Gradul de concentrare poate fi de până la 10:1 pentru abonaţii
rezidenţiali.
La interfaţa de la abonat se pot conecta canale multiplexate digital provenind de
la diferite multiplexoare de acces sau de la centrale de instituţie PBX conform unor
standarde.
Acces fix în modul circuit PSTN V 5.1
Nod de acces Nod de comutaţie
Concentrator (unitate distantă Acces de bază ISDN

de comutaţie)
Figura 2.2. Concentrarea traficului Figura 2.3. Interfaţa standardizată de acces V5.1
comutat [11],[39]
Standardul V5, de exemplu, asigură o interfaţă independentă de furnizor dintre
reţeaua de acces şi nodul de comutaţie. Standardul V5.1 permite operarea serviciilor
~ 11 ~
PSTN şi ISDN la nivelul accesului de bază cu o alocare fixă a abonaţilor la nivelul

cadrului de multiplexare. În mod suplimentar, standardul V5.2 este legat de accesului
primar ISDN, care realizează concentrarea traficului şi comunicarea cu nodurile de
comutaţie (vezi Figura 2.4). Aceste interfeţe permit administrarea distinctă a
echipamentelor de acces şi a celor de comutaţie.
V 5.2
PSTN Acces fix în mod celulă
Acces de bază ISDN
Nod de comutaţie
Nod de acces Nod de acces ATM
Acces primar ISDN
Figura 2.4. Interfaţa standardizată de Figura 2.5. Concentrarea traficului în mod

acces V5.2 [11],[39] dinamic [80]
Concentrarea traficului de acces radio prin intermediul accesului multiplu

În mod normal abonatul mobil nu realizează trafic de acces cu staţia de bază.
Deşi frecvenţele şi canalele radio sunt în principiu disponibile, operatorul poate avea o
slabă utilizare a lor pentru multe intervale de timp, fenomen similar telefoniei fixe.
Aplicarea unor procedee de multiplexare dinamică (statistică) [80]
Abonaţii corporativi care utilizează celule, pachete sau cadre la nivelul interfeţei
de reţea de utilizator (UNI - User Network Interface) pot fi multiplexaţi statistic
(dinamic), care este de fapt tot o formă de concentrare a traficului Metoda de
multiplexare dinamică este bazată pe faptul că traficul ce provine de la mai mulţi
abonaţi este mai puţin aleatoriu decât cel care provine de la un singur abonat. Traficul
cu grad mare de aleatorizare provine în principal de la surse audio/video cu debit
variabil, de exemplu după codarea MPEG2 (ISO/IEC Moving Pictures Experts Group).
Adăugând celule care să preia traficul în cadrul sistemelor de transmisiuni mai
puţin utilizate la momentul respectiv, se ajunge la o utilizare mai bună a resurselor de
comunicaţie în mod deosebit pentru fluxul dinspre abonat.
Ca rezultat al concentrării se va realiza o utilizare de 2 până la 4 ori mai eficientă
a resurselor de comunicaţie.
2.1.3. Tehnologii de acces
Dezvoltarea pe viitor a reţelelor de telecomunicaţii a fost replanificată pentru a

se adapta mai bine noilor cerinţe, printre factorii determinanţi se pot enumera:
 creşterea traficului de date şi accesul la Internet;
 introducerea unor noi servicii, mai complexe;
 extinderea accesului la reţea spre noi regiuni, în principal în acelea cu
importanţă economică.
Formula optimă propusă şi acceptată în lumea telecomunicaţiilor constă în
ataşarea unei reţele de acces la multiservicii, cu scopul de a adapta reţelele de
telecomunicaţii deja existente la viteza mare de dezvoltare a tipurilor de terminale de
abonat, la numărul mare şi tot mai diversificat de servicii, la tehnologiile de acces tot
mai avansate (ex. xDSL). Figura 2.6 fixează sinoptic locul şi rolul reţelei de acces în
infrastructura de telecomunicaţii a viitorului.
~ 12 ~
Telefonie analogica,
VoIP
POTS ,PSTN
RETEA DE ACCES
(FO, cupru, hibrid FO/coax) Transfer de date
(Internet)
HDTV, VoD
Alte retele Gestionare reţea acces
Telefonie mobila
Figura 2.6. Concept general de reţea de acces [24]
Evoluţia reţelelor de acces este în principal determinată de creşterea continuă a

cererilor de acces la servicii de calitate în principal în ceea ce priveşte lărgimea de
bandă, garantarea unui timp de răspuns cât mai scurt, un raport semnal/zgomot optim,
reconfigurare în caz de eroare şi posibilitate de management a reţelei de acces.
Un factor important este dezvoltarea unor noi tehnologii de acces pe lângă cele
existente, ce au permis accesul la servicii de bandă largă, şi mai ales a lărgit şi
diversificat aria de abonaţi.
Sistemele actuale de comunicaţii pentru acces oferă posibilitatea dezvoltării unor
noduri de reţea de concentrare de capacitate mare cu posibilităţi de gestionare şi
partajare a accesului la servicii în zone de servicii oferind noi soluţii economice
operatorilor de reţea.
În Figura 2.7 sunt prezentate câteva exemple de soluţii de acces la servicii în
reţea şi tehnologii utilizate în prezent.
Secţiunea cu fibră optică până la nivelul centrului de telecomunicaţii are
structura de inel sau de stea (vezi Figura 2.8). Reţeaua de acces poate fi modularizată şi
stratificată după mai multe principii conducând la diferite tipuri de arhitecturi.
Părţile superioare ale structurii stratificate sunt legate de serviciile ce se oferă
diferitelor categorii de abonaţi: rezidenţiali, mobili, corporaţionali.
Acces pe fir
Fibră optica în buclă +
Pereche Torsadată +
Bandă Ingustă
(max 2 Mbps) DECT
Punct la Multipunct
Acces fara fir
Satelit pe orbita
joasa(Globalstar)
Tehnologia de
Acces Fibră optică la domiciliu
Acces pe fir ADSL
Hibrid fibră/coaxial
Bandă Largă
SDH
Radio de Bandă Largă

Acces fără fir
Satelit pe orbită joasă (SkyBridge)
Figura 2.7. Soluţii de acces la servicii în reţea, tehnologii utilizate în prezent [26]
~ 13 ~
Exploatare WDM
Rutare OAN OAN
WDM / TDM Y Perechi coaxiale
ONU
Y
OAN
Reţea WDM OAN
ONU
Acces
OAN OAN
rezidenţial
Transmisiune WDM Picocelule radio
Transmisiune
WDM / TDM Fibră FTTH Echipamente
OAN de abonat
Transmisiune TDMA
Reţea optică de distribuţie primară
Transmisiune TDMA, CDMA,WDMA Perechi de cupru (xDSL)

ONU
Reţea optică de distribuţie primară
Secţiunea de distribuţie primară Reţea de branşare a abonatului
Reţea optică de
transport Reţea hibridă de acces (HFx, xDSL, FTTx ), de până la 150 km
WDM Wavelength Division Multiplexing ONU Optical Network Unit

TDM Time Division Multiplexing OAN Optical Access Network
TDMA Time Division Multiple Access CDMA Code Division Multiple Access
WDMA Wavelength Division Multiple Access
Figura 2.8. Arhitectura reţelei de acces [55], [56]
Tehnicile de multiplexare cele mai răspândite sunt: PDH (Plesiochronous

Digital Hierarchy) şi SDH (Synchronous Digital Hierarchy). Acestea sunt utilizate atât
în secţiunea de acces cât şi în cea de joncţiune. Tendinţa de evoluţie a tehnicilor de
multiplexare este de legături punct-la-punct (realizate prin tehnica PDH) către reţele
avansate cu posibilităţi de administrare internă (bazate pe tehnica SDH).
Atât reţeaua de joncţiune cât şi cea de acces sunt reunite în cadrul conceptului de
reţea de transport, care este astfel percepută ca o reţea de transport pentru joncţiune
("core transport") şi o reţea de transport pentru acces ("access transport").
2.1.4. Dezvoltarea reţelei de acces
Reţeaua de acces este acea parte a reţelei de telecomunicaţii care realizează

conectarea abonaţilor la centrele de telecomunicaţii. Reţeaua de acces (cunoscută şi sub
numele de "reţea de abonat", "reţea locală", sau "buclă locală") determină aproximativ
50% din cheltuielile de investiţie ale unei reţele de telecomunicaţii. Până la nivelul
anilor '80, reţelele de acces erau dominate total de către monopolul operatorilor de
telecomunicaţii, care au investit pentru implementarea reţelei de cupru între abonat şi
centrele de comutaţie. Perechile de cupru au fost utilizate la început pentru a deservi
reţeaua publică de telefonie comutată, dar şi pentru a se oferi linii închiriate, alături de
aplicaţii care să deservească reţeaua telex.
PSTN (Public Switching Telecommunication Network) este o reţea de circuite
comutate, utilizată iniţial pentru comunicaţii vocale şi care are peste 800 milioane de
abonaţi de telefonie fixă. La început a fost o reţea de linii cu fire conductoare, destinată
în exclusivitate telefoniei analogice, dar de-a lungul timpului s-a transformat întro reţea
în cea mai mare parte digitală, care deserveşte atât telefonie fixă (analogică sau digitală)
cât şi telefonie mobilă celulară. Canalul digital de bază în reţeaua PSTN are debitul de
64 kb/s şi corespunde canalului vocal de circa 4 KHz (300 Hz … 3400 Hz).
~ 14 ~
Figura 2.9. Infrastructura reţelei de voce PSTN
3. Reţele de acces pe perechi din cupru şi fibră optică

Sistemul de transmisiuni asigură transmisia duplex pe linii locale metalice cu 2
fire. Transmisia duplex este asigurată prin utilizarea supresorului de ecou (ECH = Echo
Cancellation Hybrid), care produce o replică a ecoului semnalului transmis, care este
scăzut din semnalul recepţionat. Ecoul este determinat de imperfecţiunile sistemului
diferenţial (HB = Hybrid) de trecere de la 2 la 4 fire şi de asemenea de neadaptările de
impedanţă care apar în punctele de distribuţie a cablelor.
TX TX
EC HB HB EC
RCV
RCV
HDSL Tranceiver /NTU HDSL Tranceiver/LTU
TX = Tranceiver EC = Echo Canceller
RCV = Receiver HB = Hybrid
Figura 3.1. Diagrama funcţională a metodei de suprimare a ecoului [121]
Transmisia pentru HDSL pe 3 perechi de fire. Transmisia pe trei DLL este
asigurată de trei transceivere HDSL care lucrează în paralel, care au fiecare un debit de
784 kbps şi care utilizează codul de linie 2B1Q.
Transmisia pentru HDSL pe 2 perechi de fire. Transmisia pe trei DLL este
asigurată de două transceivere HDSL care lucrează în paralel, care au fiecare un debit
de 1168 kbps şi care utilizează codul de linie 2B1Q.
Reţea de acces cu SDSL
SDSL este o versiune a HDSL care utilizează pentru transmisia şi recepţia
semnalelor T1-E1, o singură pereche torsadată de linie de abonat. Acest echipament
este indicat atunci când abonatul individual nu are acces decât la o singură linie şi are
nevoie de un acces simetric, ca de exemplu interconexiune între servere şi utilizatori
LAN distante. Ele sunt complementare ADSL, dar la aceiaşi distanţă de interconectare,
rata de transfer a SDSL ( maxim 2 Mbps) este mult mai mică (rata de transfer a ADSL
poate fi 6 Mbps) .
~ 15 ~
Reţea de acces cu ADSL

Tehnologia de acces prin modem ADSL transformă linia telefonică (perechi de
cablu torsadate) într-un suport pentru transfer de date cu debit mare, care să permită
accesul cu viteză mare la Internet. Această tehnologie va încuraja foarte mult
dezvoltarea transferului de date de debit mare şi a comunicaţiilor video interactive.
Aplicaţiile ADSL sunt acces la Internet, teleworking, acces distant la reţele
specializate. Serviciile video interactive includ VoD (Video on Demand), jocuri video,
cataloage video.
Soluţiile ADSL sunt adaptate pentru a utiliza reţeaua clasică telefonică existentă
pentru transmisiuni de date de viteze mari, care pot avea loc simultan cu realizarea unei
comunicaţii telefonice, spre deosebire de celelalte modemuri care utilizează linia la un
moment dat pentru transmisiuni de date sau pentru comunicaţie telefonică. Putem avea
acces simultan la Internet, telefon şi fax printr-o linie telefonică.
Soluţia ADSL va fi exploatată intens în viitorul apropiat pentru a asigura accesul
distant la Internet pentru aplicaţiile care necesită un debit mare de transfer.
Reţea de acces cu VDSL
VDSL (Very high-speed Digital Subscriber Line) este o tehnologie care
transformă reţeaua de acces cu perechi de fire torsadate de cupru într-un suport de
transmisie de date de viteze care ajung la 58 Mbps. Soluţia VDSL este bazată pe
modulaţia DMT (Discrete Multi Tone), asigurând o compatibilitate cu serviciile
existente şi interoperabilitate cu ADSL.
VDSL suportă servicii simetrice sau asimetrice.
Figura 3.2. Integrarea serviciilor de bandă largă (BB) în reţeaua existentă [90]
Figura 3.3. Acces la servicii prin ASAM la distanţă [123]
~ 16 ~
Aplicaţiile principale ale VDSL sunt: acces rapid la Internet pentru utilizatori şi
furnizori de servicii, difuzarea video digitală, video interactiv, interconexiune LAN,
teleworking, videoconferinţe de calitate ridicată.
Configuraţii:
Punct la punct, Figura 3.4, ilustrează legătura dintre un sediu central a unei
instituţii (de exemplu, al unei bănci) şi sucursala ei.
LTU-S NTU-S SERVER
PC TELEFON PC
SERVER POS
POS TERMINAL
TERMINAL
VTU-O (VDSL Terminal Unit – Central Office) Unitate terminală VDSL la oficiu central
VTU-R (VDSLTerminal Unit – Remode) Unitate terminală VDSL la unitatea distantă
POS (Point Of Sale) Punct de vânzare
Figura 3.4. VDSL în configuraţia punct cu punct [81 ]
 Punct la punct multi-strat (vezi Figura 3.5)
PC/MODEM
PC/MODEM
E4
VDSL pe
PC/MODEM verticală 10Mbps
Modul
E5 VDSL
PC/MODEM
E4 NxE1 MLPPP
VDSL pe
verticală
Figura 3.5. VDSL în configuraţie punct la punct multi-strat [81]
3.2. Soluţii hibride fibră optică – cablu de cupru

Soluţiile de acces hibride fibră optică- cablu de cupru presupun, în linii mari,
utilizarea combinată a transmisiunii pe fibră optică şi pe reţeaua de televiziune prin
cablu coaxial (CATV). Cablul de fibră optică este instalat în porţiunea de reţea dintre
oficiului central sau alt nod de reţea (server, centru de distribuţie (head-end) etc.) şi
nodurile optice (ONU) situate în apropierea locuinţelor/sediilor abonaţilor. În porţiunea
terminală, adiacentă posturilor de abonat este instalat cablul coaxial.
Platformele multiserviciu au o flexibilitate mare, permiţând orice configuraţie,
orice mediu de transport, orice capacitate, orice reţea, orice serviciu şi orice aplicaţie.
~ 17 ~
Configuraţii
Posibilitatea platformelor de a fi folosite în orice configuraţie, le face adecvate

atât pentru zone de mică şi mare densitate, cât şi pentru zone suburbane şi rurale. În
figurile care urmează sunt ilustrate următoarele configuraţii: punct la punct (vezi Figura
3.6), până la 32 de unităţi distante în stea (vezi Figura 3.7), până la 5 unităţi în
configuraţie drop-insert (vezi Figura 3.8), combinaţii între acestea (arborescentă-vezi
Figura 3.9), în inel şi combinaţii inel-stea (vezi Figura 3.10).
Numărul de unităţi distante care pot fi legate într-un inel SDH STM-4, este
funcţie de producător şi puterea optică emisă (de exemplu, până la 32 de unităţi distante
în cazul platformei BroadAccess, produsă de ADC).
Figura 3.6. Configuraţie punct la punct
Figura 3.7. Configuraţie în stea [39]
Configuraţia în inel sau add/drop se caracterizează prin conectarea mai multor

unităţi distante (UD) printr-o legătură digitală la o buclă de transmisie comandată de o
singură unitate centrală (UC). Topologia în inel poate fi implementată printr-un inel de
fibră optică PDH sau inel dublu (cu redundanţă).
Figura 3.8. Configuraţie drop-insert [39]
~ 18 ~
CDMA este cunoscută din sistemele de transmisie electrice pentru suprimarea

zgomotului de intrare, sau în sistemele de comunicaţii mobile pentru suprimarea
interferenţei între căi. CDMA a fost propus pentru utilizare în partea de acces la reţelele
multiutilizatori asincrone de viteză mare. Rata de transfer a unui transmiţător este 155
Mbps, iar capacitatea reţelei se prevede a depăşi 5 Gbps.
Figura 3.9. Configurație arborescentă [38]
Figura 3.10. Configuraţie inel – stea [38]
Figura 3.11. Soluţii pentru abonaţi „afaceri” mari [99]
~ 19 ~
3.7. Selectarea soluţiei optime de acces

La alegerea unei soluţii de acces optime concură mai mulţi factori. In primul
rând este importantă satisfacerea cerinţelor clienţilor privind calitatea serviciilor. Din
punctul de vedere al operatorului, soluţia aleasă trebuie să se integreze cu uşurinţă pe
structurile de telecomunicaţii existente, oferind astfel posibilitatea ca în scurt timp să fie
recuperate investiţiile.
Astfel alegerea unei soluţii de acces are în vedere calitatea serviciilor,
tehnologiile de acces disponibile, reţeaua de telecomunicaţii existentă, fiabilitate
(capacitatea de reconfigurare în caz de eroare) şi costul soluţiilor posibile.
Figura 3.12 reprezintă paşii necesari a fi efectuaţi pentru a obţine o soluţie de
acces optimă.
In conformitate cu: Evaluare tehnico-
 Serviciile economică: Criterii de
 Capacitate  Valuarea netă a calificare:
 Disponibilitate costurilor
 Constrângerea de totale  Flexibilitate
exploatare  Investitii, costuri  Viteza de
iniţiale. răspuns
 Evolutie
 Experienţă
Tendinţe,
Scenarii
cereri, proiecte
alese
Modele de reţea Recomandări

Compararea Soluţii de reţea
soluţiilor selectionate
tehnice
Figura 3.12. Selectarea soluţiei de acces optime
O bună identificare a factorilor ce trebuie satisfăcuţi (scenariul de lucru) şi o

evaluare financiară exhaustivă incluzând toate resursele implicate, în curs de achiziţie
sau extensii (conectori, cabluri, conducte, piloni susţinere, repartitori, echipamente de
comutaţie, sisteme de gestiune, etc.) sunt principalele condiţii care conduc spre o
alegere corectă.
Experienţa a arătat că nu există o tehnologie optimă unică pentru toate
scenariile, prin urmare o dezvoltare care are in vedere includerea a diverse sisteme de
acces va permite totdeauna o implementare cu succes a diferitelor scenarii particulare.
Metoda folosită astăzi pentru selecţia unei soluţii optime se bazează pe statistici
şi analize a diverselor soluţii deja implementate, pe experienţa acumulată , principalul
criteriu de evaluare şi cel mai obiectiv fiind raportul între preţul investiţiei şi calitatea
serviciilor, concomitent cu deservirea unui număr cât mai mare de clienţi.
4.Rețele de acces pe fibră optică

Structura cablului optic
Un cablu optic este alcătuit din următoarele componente (pornind din centru
către margine): miezul (core),
cămaşa (cladding), înveliş (coating),
element de ranforsare (strength
member), manta (jaket). In lucrările
de specialitate cladding se traduce
prin “cămaşă”, iar coating se traduce
Figura 4.1. Fibră optică [27] prin “înveliş” (vezi Figura 4.1).
~ 20 ~
Miezul este partea centrală a cablului optic şi constituie mediul de propagare

pentru semnal. El poate fi din sticlă sau plastic cu un indice de refracţie mare.
Miezul este înconjurat de un alt strat
tot de sticlă numit “cămaşă” (cladding) care
are un indice de refracţie mai mic. Miezul
este din sticlă dopată cu “ceva” care are
indicele de refracţie mai mare decât
“claddingul” care este din sticlă de cuarţ
pur. Această diferenţă de indici formează o
oglindă la graniţa dintre miez şi cladding.
Din cauza indicelui mai mic ea reflectă
lumina înapoi spre centru miezului,
formând un ghid de undă optic.
Figura 4.2. Tipuri de fibră optică, dimensiunile Pentru diferenţierea diverselor tipuri de
acestora şi modul de propagare al fascicolului cămăşi se folosesc mai multe terminologii,
optic [4] astfel: “cladding”- pentru cămăşile depuse
pentru caracteristici optice şi “coating” -
pentru cămăşile depuse peste cele din prima
categorie pentru a asigura rigidizarea şi
protecţia fibrei.
Apertura numerică sau unghiul de
acceptanţă sunt două moduri diferite de
exprimare ale aceluiaşi lucru. Pentru ca
interfaţa dintre miez şi cămașă să lucreze
ca o oglindă, lumina trebuie să “cadă “ pe
ea sub un mic unghi (la care ne referim ca
unghiul de incidenţă). Acest unghi este
specificat ca unghi de acceptanţă şi este
Figura 4.3. Transportul luminii într-o fibră optică unghiul maxim sub care lumina poate fi
şi unghiul de acceptanţă acceptată de miez.
Diodele Laser sunt mai scumpe,
deoarece crearea cavităţii laser din interiorul aparatului este mai dificil de realizat, cipul
trebuie să fie separat de restul plachetei semiconductoare. Alinierea unei fibre optice cu
emițătorul este o problemă dificilă şi sensibilă de realizat motiv pentru care trebuie bine
studiată şi caracterizată alinierea dispozitivelor. In Tabelul 4.1 sunt prezentate
rezultatele unui studiu privind caracteristicile tehnice ale emiţătoarelor optice dedicate
telecomunicaţiilor.
Tabelul 4.1. Specificații tehnice ale unor emițătoare optice [104]
Putere în fibră
Tip dispozitiv lungimi de undă [nm] Lățime de bandă Tip de fibră
[dBm]
LED 850, 1300 -30 … -10 <250 MHz MM
850, 1310 (1280-1330)
Fabry-Perot Laser 0 … +10 >10 GHz MM, SM
1550 (1480-1650)
Laser DFB 1550(1480-1650) 0 … +25 >10 GHz SM
VCSEL 850 -10 … 0 >10 GHz MM
4.1.4. Structură pentru studiul unui lanţ de comunicaţie pe fibră optică

Scopul acestei lucrări este de a analiza modul de cuplare, puterile optice emise,
pierderile pe fibra si receptoarele optice, al diferitelor dispozitive emițătoare de flux
optic.
Un sistem de comunicație cu fibre optice este format din 3 elemente de bază:
emițătorul optic, cablul de fibra optica si receptorul optic.
~ 21 ~
Caracterizarea unei transmisii printr-un sistem optic cu ajutorul unui sistem de

calcul se poate face cu ajutorul unei platforme ce poate livra impulsuri de curent
controlate de către un calculator printr-un soft specializat care stabilește frecvenţa
impulsurilor, factorul de umplere şi intensitatea curentului.
O asemenea structură a cărei schemă electronică de principiu a fost concepută şi
realizată pentru caracterizarea unui lanț de comunicație optică prezentat în Figura 4.4.
Figura 4.4. Lanț de comunicație pe fibra optică pentru studiul alinierii elementelor de cuplaj
De menţionat că circuitul a fost proiectat astfel încât să poată fi realizat în
tehnologie SMD, dimensiunile constructive al suportului mecanic fiind destul mici.
a) b)
Figura 4.5. Emițătorul optic controlat soft: a) Cablajul imprimat; b) vedere cu componentele
electronice montate în tehnologie SMD
4.1.5. Experimentări privind parametrii dispozitivului optic de putere
S-a folosit o diodă laser de putere Fabry-Perot 1035 cu funcţionare în
impulsuri 1055 nm, Ith40 mA şi Iop750 mA pe o fibră optică de tip monomod
SFM 128 cu un cuplaj optic de tipul EM conectate pentru aliniere, în două tipuri de
măsurători pentru demonstrarea utilității structurii experimentale.
Structura a fost comandată pe intrarea J7 (VIN) cu impulsuri obţinute de la un
generator ce generează impulsuri al cărui factor de umplere a putut fi reglat la 10 % şi o
frecvenţă de 10 MHz, deci o durată a impulsului de 0,02 µs.
a) b)
Figura 4.6. Structura experimentală de emisie laser cu dioda Fabry – Perot: a)Subansmblele
structurii; b) Emiţătorul ansamblat şi cuplat cu receptorul optic
~ 22 ~
Curentul prin dioda de putere a fost determinat prin măsurarea pulsurilor de

tensiune pe rezistorul R19 în valoare de 0.25 Ω cu ajutorul osciloscopului. Valorile sunt
prezentate în Tabelul 4.2, iar variaţia este ilustrată în Figura 4.8.
Tabelul 4.2. Variația curentului prin dioda laser funcție de tensiunea de comandă
Tensiune comanda [mV] 0 50 100 150 200 250 300 350
Intrare ID[mA] 5 38 75 115 155 200 245 290
Figura 4.7. Dispozitivul de emisie laser Figura 4.8. Variația curentului prin dioda laser funcție de
pentru structura de încercări alimentat tensiunea de comandă
dintr-o sursă PC
În a doua etapă sau făcut măsurători pentru determinarea puterii optice injectate
în fibra optică şi recepționată pe celula de recepție a unui power-metru. Valorile sunt
prezentate în Tabelul 4.3. În cazul utilizării unui power-metru adaptat cu sarcina de 50
ohmi puterea recepționată este dependentă de mărimea curentului fără a se limita. De
asemenea se observă că dioda FPL 1055 începe să emită putere optică după ce se
injectează un curent prin ea mai mare de 40 mA (vezi Figura 4.10.)
Un alt parametru al cuplajelor optice ce se poate măsura pe structura
experimentală este Iradianţa. În Tabelul 4.3 sunt prezentate valorile obţinute, iar în vezi
Figura 4.10. caracteristica respectivă, în care diametrul celulei detectoare este de 6mm,
rezultând o suprafă S=28,5 mm2.
Tabelul 4.3. Puterea şi iradiaţa în funcție de distanţă la ID=200 mA şi S= 28.5mm2

Distanta [mm]; 10 50 100 120 150 200 300
Putere [W] 1000 500 260 190 115 60 18
Iradianta [W.mm2] 35 17.5 9,1 6,7 4 2,1 0,6
Figura 4.9. Platforma pentru măsurarea puterii Figura 4.10. Variaţia Iradianţei în funcție de
optice şi iradianţei distanţă la ID=200 mA
~ 23 ~
Determinarea unghiului optim de tăiere a fibrei pentru sudura de continuitate

Plasarea fibrei optice în teren nu este simplă şi de multe ori trebuie secţionată.
De asemenea şi prelungirea diferitelor tronsoane cauzate de reconfigurări de reţea sau în
urma unor avarii impune sudura fibrei optice. Oricât se vor şlefui cele două capete,
suprafețele rezultate nu sunt perfecte şi rămân anumite bavuri sau impurități care se
comporta ca nişte reflectori pentru unda optică. Pe o fibră optică de tip monomod SFM
128 cu un cuplaj optic de tipul EM conectate pentru aliniere am făcut diferite
experimentări (vezi Figura 4.11). În urma unor încercări făcute prin tăierea fibrei sub
anumite unghiuri cu ajutorul unui dispozitiv a rezultat unghiul optim sub care trebuie să
se secţioneze cele două capete astfel încât pierderea de putere optică sa fie minimă sau
cuplajul în urma topirii zonei să fie maxim (vezi Figura 4.12). Rezultă un unghi φ=9o
Figura 4.11. Structura de măsură a unghiului sub Figura 4.12. Variaţia puterii optice funcţie de
care se debitează fibra pentru determinarea unghiul φ sub care se sectionează o fibră optică în
puterii optice transmise funcţie de unghiul φ vederea prelungirii
Figura 4.13. Platforma pentru măsurarea puterii recepţionate prin fibră optică
4.3.1. Modelul generic cu fibră optică pasivă (PON)

Implementarea fibrei optice pasive (PON) îmbină în mod optim avantajele unei
~ 24 ~
tehnologii performante de transmisiune pe fibra optică la un cost minim, justificând

instalarea chiar pentru cazul oferirii numai a serviciului telefonic. Costul unei linii
optice pasive poate fi redus la un nivel comparabil cu cel al reţelelor pe perechi de
cupru, datorită utilizării aceleiaşi linii optice şi a aceluiaşi echipament de reţea de către
mai mulţi abonaţi.
Utilizarea fibrei optice pasive (PON) va permite operatorilor de telecomunicaţii
să ofere nu numai serviciul telefonic la un cost rezonabil, dar şi să asigure infrastructura
pentru viitoarele servicii de bandă largă, cum ar fi televiziunea analogică/digitală, sau
ISDN-ul de bandă largă.
În Figura 4.14 este ilustrată o implementare ce utilizează tehnica TDM între
centrală şi abonat, pentru fiecare abonat fiind alocat un număr specific de intervale
temporale, în funcţie de serviciul accesat.
Figura 4.14. Variantă de implementare a unei reţele cu fibră optică pasivă [72]
În sensul abonat -> centrală, terminalul de abonat este programat să transmită
numai în cadrul anumitor intervale temporale, astfel asigurându-se sincronizarea de bit
către centrală. În Figura 4.15 se poate urmări o implementare ce asigură adăugarea unui
număr de canale de televiziune, utilizând o a doua lungime de undă.
Canalele de televiziune sunt multiplexate electric FDM şi semnalul rezultat este
utilizat pentru a modula puterea optică a unui dispozitiv optic de emisie. Această tehnică
este denumită ca fiind o multiplexare cu sub-purtătoare. Ca o alternativă, se poate
efectua conversia analog/digitală a canalelor de televiziune, urmând o multiplexare
TDM.
Rata de transmisiune pentru serviciile de televiziune este mai mare decât cea
necesară transmiterii serviciilor de bandă îngustă şi de aceea limita puterii optice emise
este mai redusă. Pentru a se compensa acest lucru, este necesară reducerea numărului
splitterelor pasive din reţea. Configuraţiile expuse în Figura 4.16 şi Figura 4.17
îndeplinesc această cerinţă prin faptul că anumite splittere sunt ocolite de către fibrele
optice ce transmit informaţie de bandă largă.
O metodologie eficientă de reducere a costului per abonat constă în utilizarea
partajării terminalului de reţea între mai mulţi abonaţi, aşa cum se poate urmări in
Figura 4.16.
Figura 4.15. Variantă de implementare a unei reţele cu fibră optică pasivă utilizând
multiplexările WDM, FDM, TDM [27]
~ 25 ~
Figura 4.16. Variantă de implementare a unei reţele cu fibră optică pasivă utilând
multiplexările WDM, TDM pentru telefonie şi televiziune [27]
Figura 4.17. Variantă de implementare a unei reţele cu fibră optică pasivă utilizând partajarea
între abonaţi a terminalului de reţea [26]
În scopul adăugării unor alte servicii, folosind tehnici de transmisiune cum ar fi
ATM, se poate efectua transmiterea pe lungimi de undă suplimentare. În viitor banda de
transmisiune utilizabilă va fi practic nelimitată prin introducerea metodelor de detecţie
coerentă şi prin reducerea costului de instalare. Astfel reţelele optice pasive punct-la-
punct şi punct-la-multipunct vor avea o lărgime de bandă practic nelimitată.
4.4. Soluții optice pentru reţeaua de acces

4.4.1. Soluții de acces cu sisteme optice
Reţeaua de acces este realizată cu CSN (Centre Satelit Numerice) şi CN
(Concentratoare Numerice) care pot fi instalate local (în centrală) sau distant, în
apropierea unui grup de abonaţi. Capacitatea maximă de instalare este pentru CSN de
5000 abonaţi, iar pentru CN este de 512 terminale analogice sau 256 terminale digitale.
Această infrastructură de acces cu două niveluri de concentrare (CSN, CN),
permite optimizarea reţelei.
De exemplu Alcatel utilizează în prezent sisteme de acces prin fibră optică.
Dezvoltarea suporturilor optice cu o foarte mare capacitate de transmisie şi a
sistemelor SDH care permit arhitecturi care asigură siguranţă în funcţionare şi facilităţi
deosebite de exploatare şi întreţinere, a determinat integrarea în reţeaua de acces a
sistemelor STM-1 cu 155 Mbit/s utilizate ca sisteme de transmisie terminale sau ca
multiplexoare cu inserţie-extracţie (ADM - Add Drop Multiplexer).
Configuraţii ale reţelei de acces care utilizează sistemele de transmisiuni PDH şi
SDH sunt prezentate în Figura 4.18 şi Figura 4.19.
Gama de servicii solicitate în prezent, care va cunoaşte o dezvoltare
semnificativă în viitor, necesită debite ridicate de câteva zeci de Mbit/s. Aceste servicii
pot fi asigurate prin reţea de telecomunicaţii de bandă largă, care permite realizarea de
servicii interactive de bandă largă cu imagini animate de înaltă rezoluţie, în culori.
~ 26 ~
Aceste reţele de bandă largă sunt de asemenea soluţii optime pentru interconectarea
reţelelor locale fără restricţii de bandă de trecere pentru serviciile oferite.
 2/155Mbps
CSN OCB 283
distant PDH-SDH Reţea
 telefonică
comutată
CN 2/34 Mbps
 CSN
local
 CN
Figura 4.18. Optimizarea utilizării buclei de abonat [9]

Sistemele de comutaţie digitale au fost adaptate pentru a asigura o comutaţie de
bandă largă. Strategia separării reţelei de acces de reţeaua de comutaţie şi control a
permis sistemelor Alcatel 1000 E10 adaptarea cu uşurinţă la noile cerinţe impuse de
serviciile de bandă largă.
Soluţiile de adaptare a sistemelor de comutaţie la cerinţele de bandă largă au fost
următoarele:
a. integrarea STM-1 pentru conexiuni directe la reţeaua SDH;
b. integrarea în sistemul 1000 E10 a unei matrici de comutaţie ATM capabilă
să gestioneze traficul de bandă îngustă şi de bandă largă.
CSN
 distant
ADM
155 Mbit/s
CSN Reţeaua
distant OCB
ADM ADM telefonică
283
comutată
 ADM
CSN
 distant
Fibră optică
Figura 4.19. Conectarea CSN prin inel SDH [9], [128]
In Tabelul 4.4. sunt indicate valorile tipice pentru fibrele monomod necesare
planificării reţelei locale.
Fibrele multimod au atenuarea uşor mai mare decât fibrele monomod şi lărgimea
de bandă limitată. De aceea fibrele multimod sunt nepotrivite pentru a transporta unele
servicii de bandă largă. Ele pot fi folosite în reţeaua de distribuţie, pe distanţe limitate şi
rezultând o economie datorită componentelor folosite pentru acest tip de fibre optice.
~ 27 ~
Tabelul 4.4. Valori tipice pentru fibrele mono-mod necesare planificării reţelei locale
Lungimea de undă Atenuarea cablului Atenuarea joncţiunii Dispersia
(nm) (dB/km) (dB) (ps/nm.km)
1285-1330 0,45 0,1 la 0,2 3,5
1270-1340 0,50 0,1 la 0,2 6
1550 0,30 0,1 la 0,2 20
In această lucrarea s-a acordat atenţie numai fibrei monomod recunoscută în

publicaţiile de specialitate ca mediul de transmisie al viitorului apropiat. Folosirea
ambelor tipuri de fibră în reţeaua de distribuţie conduce la costuri mai mari atât pentru
operare cât şi pentru mentenanţă.
Topologia reţelei pe fibră optică va determina numărul şi tipul componentelor în
legăturile punct la punct şi prin urmare atenuarea unei transmisiuni cap-cap.
Fibra multimod are un miez mult mai mare decât fibra monomod, permiţând
propagarea simultană a sute de raze de lumină.
Fibra monomod cu un miez mult mai mic permite numai unui singur mod de
lumină să se propage. Deşi poate părea că fibrele multimod pot avea o capacitate de
transport superioară, în realitate fibrele monomod păstrează integritatea fiecărui puls de
lumină pe întreaga distanţă, permiţând transmiterea de mai multă informaţie. Această
lărgime de bandă face ca fibra monomod să fie ideală ca mediu de transmisie pentru
multe aplicaţii. Fibra multimod poate fi folosită acolo unde distanţele de transmisie sunt
sub 2 km.
În concluzie, există două tipuri de bază de fibre optice folosite astăzi -
monomod şi multimod şi o varietate de tipuri de cabluri de fibră optică. Fibra monomod
este mai scumpă dar mai eficientă decât fibra multimod. La rândul lor cablurile optice
au diverse configuraţii determinate de o varietate de factori, fiecare având trăsături şi
beneficii specifice. Alegerea cablului optic se face în funcţie de aplicaţie; se alege cablul
cel mai potrivit care să îndeplinească cerinţele impuse.
Tăierea fibrei pentru prelungiri sau reparațiile unor avarii se face sub anumit
unghi optim sub care pierderea de putere optică sa fie minimă sau cuplajul in urma
topirii zonei sa fie maxim. Unghiul determinat experimental este φ=9o.
Conectarea CSN prin inel SDH este o soluție foarte buna atât din punct de
vedere economic cât şi din punct de vedere al vitezei de transmisie pentru asigurarea
legăturilor de comunicație între localităţile cu un număr redus de utilizatori, dar aflați la
distanţe mari faţă de nodurile de comunicație.
Legătura în inel SDH are avantajul în localitățile rurale a unor legături
redondante, pentru ca ruperea inelului într-un anume loc din cauza unor condiţii meteo
sau intemperiilor, comunicaţia nu se întrerupe efectuându-se pe restul secţiunilor care
rămân conectate.
Au fost analizate limitele teoretice de dispersie cromatică ale diodei Fabry-Perot
comparativ cu dioda DFB (un tip de diodă laser, cuantic în cascadă cu fibră optică în
care regiunea activă a dispozitivului este structurată periodic), pentru transmisii de
televiziune standard SDTV şi transmisii de televiziune de înaltă definiție HDTV.
Rezultatele sunt prezentate in Tabelul 4.5.
Tabelul 4.5. Limitele teoretice dependente de dispersia cromatică şi alți factori restrictivi [113]
Fabry-Perot DFB
1310 [nm] 1550 [nm] 1310 [nm] 1550 [nm]
HDTV 25 km 3 km 500 km 58 km
SDTV 137 km 32 km 2750 km 323 km
~ 28 ~
5. Servicii de telecomunicații
5.1. Integrarea serviciilor de telecomunicaţii de bandă îngustă şi de bandă
largă
Tehnologiile de acces la servicii de bandă îngustă, care asigură acces la servicii
cu debit maxim 1920 Kbit/s, utilizează N-ISDN cu reţele de acces realizate cu perechi
torsadate de cupru şi/sau fibră optică. Utilizatorii pot avea acces la: nx64 kbps (n  30),
- acces de bază N-ISDN (2 B + D / 2 x 64 kbps + 1 x 16 kbps),
- acces de primar N-ISDN (30 B + D / 30 x 64 kbps + 1 x 64 kbps).
Accesul la serviciile de bandă largă utilizează tehnologii de bandă largă bazate
pe B-ISDN şi ATM. Accesul imediat la aceste servicii de bandă largă poate fi realizat
prin folosirea cablului de abonat sau a modemurilor ADSL şi VDSL. Pe termen lung se
prevede acces prin fibra optică care oferă un mijloc de transport de bandă foarte largă.
Reţelele B-ISDN / ATM asigură în prezent transferul informaţiilor binare cu debite
cuprinse între 2 - 599 Mbps.
De interes mare este şi accesul fără fir, solicitat din ce în ce mai mult de
utilizatori. In condiţiile în care cererea pentru trafic multimedia este din ce în ce mai
mare, şi pentru că reţelele dezvoltate până acum sunt specializate diferit pentru fiecare
tip de trafic (date, voce, video) tendinţa majoră astăzi în lumea telecomunicaţiilor
este convergenţa către o reţea de acces multiservicii unificată care va integra toate
aceste tipuri de trafic şi serviciile corespunzătoare.
Diversificarea serviciilor de telecomunicaţii şi cerinţele de bandă largă pentru
servicii Internet şi video, impun în prima fază dezvoltarea în paralel cu reţeaua de bandă
îngustă (NB) a reţelei de bandă largă (BB). Pentru utilizatorii rezidenţiali şi societăţile
mici este necesară introducerea noilor tehnici în reţeaua de acces pentru a avea acces la
reţeaua de bandă largă prin acces ATM. Aceste tehnici sunt ADSL (Asynchronous
Digital Subscriber Line) sau VDSL (Very high bit rate Digital Subscriber Line) dacă se
folosesc perechi de cablu de abonat din cupru sau HFC pentru reţeaua de cablu TV.
Pot fi accesate în acest fel servicii de tipul VoD (Video on Demand) sau acces
servicii Internet de viteză mare.
Pentru utilizatorii care au conexiuni prin PSTN sau ISDN, este necesară
utilizarea de interfeţe IWU, pentru adaptarea accesului la reţeaua ATM.
Operatorul reţelei pune la dispoziţie o varietate de “provider” de servicii (ISP =
Internet Service Provider), pentru acces la servicii VoD (Video On Demand), acces
Internet prin servere sau rutere IP pentru trafic fără conexiune, servicii de emulare LAN
care sunt furnizate prin servere LANE (LAN Emulation) pentru interconectarea LAN-
urilor unităţilor cu mai multe sedii (vezi Figura 5.1).
TCP/IP over
ASAM ATM/FR
incl.IWU ISDN/PSTN
PBX Reţea
ATM PBX
ATM over
ADSL/VDSL
Comutator
ATM
IWU IWU
Video on Acces ATM Ethernet PBX
Demand Internet Internetworking Acces
Frame
-Relay PSTN
ADSL = Asynchronous Digital Subscriber Line; IWU = Interworking Unit;

VDSL = Very high bit rate Digital Subscriber Line; ATM = Asynchronous Transfer Mod;
ASAM = ADSL Access Multiplexer; PSTN=Public Switching Telecommunication
Network
Figura 5.1. Reţea de bandă largă cu integrare a serviciilor [80]
~ 29 ~
5.2. Servicii şi aplicaţii video, multimedia
Lărgimea de bandă mare disponibilă în ambele direcţii oferită de noile

tehnologii DSL permite să se furnizeze utilizatorilor servicii cu cerinţe de lărgime de
bandă mare, cum ar fi serviciile video şi multimedia. În continuare sunt descrise diferite
servicii la care se poate ascede în mod simultan cu ajutorul diferitelor echipamente
domestice, utilizându-se perechile de cupru.
În funcţie de numărul de canale TV oferite simultan, sistemul este capabil să
aloce dinamic lărgimea de bandă serviciilor TV sau bazate pe PC. Această posibilitate
este denumită „alocare dinamică a lărgimi de bandă” (Dynamic Bandwidth allocation).
5.2.1. Servicii bazate pe televiziune

În acest subcapitol se trec în revistă serviciile care pot să fie desfăşurate în
cadrul unei oferte de servicii axate pe TV. Lista nu este completă, dar corespunde majo-
rităţii caracteristicilor curente furnizate sau planificate ale unei reţele
Difuzare televiziune
Difuziunea TV este un serviciu tradiţional de televiziune digitală cuprinzând un
singur flux video precum şi unul sau mai multe fluxuri audio stereo (în mai multe
limbi). Pentru codare trebuie să fie folosite standardele industriale (de exemplu MPEG).
Semnalele sunt transportate utilizând platforme VDSL şi decodate la nivelul VTPD
(VDSL Termination Processing and Decoding) sau la STB-uri (Set-Top-Box). Semnalul
TV este decodat pentru a se reconstitui starea lui originală în formă analogică, de
exemplu NTSC/PAL/SECAM cu Dolby ACE3 sau audio Musicam. Aceste cerinţe se
aplică tuturor serviciilor de furnizare de conţinut audio/video menţionate în acest
capitol.
Trebuie, de asemenea, transmis un anumit conţinut şi anumite elemente de date,
ca de exemplu datele VBI (Vertical Blanking Interval) (pentru subtitrarea textului,) ca şi
datele de protecţie contra copierii pentru canalele analogice. Aceste cerinţe pot fi
aplicate în egală măsură pentru toate serviciile de furnizare de conţinut audio/video.
Semnalele de difuziune tipice cuprind canale TV locale (de exemplu locale,
comunitare sau cu circuit închis), canale TV naţionale şi canale TV internaţionale.
Datorită restricţiilor locale şi de reglementare, sistemul trebuie să permită
controlul zonele „black-out” a anumitor programe (de obicei pentru evenimentele
sportive). Zona „black-out”-ului este în general definită cu adrese de facturate sau
locaţii geografice.
Sistemul trebuie să fie de asemenea capabil să ofere pachete de canale bazate pe
interesul local precum şi grupuri tematice/gen cum ar fi ştiri, sport şi canale pentru
copii. Anumite canale pot fi oferite individual, cum ar fi canalele pentru adulţi.
Televiziune de înaltă definiţie
Conţinutul televiziunii de înaltă definiţie HDTV (High Definition Television)
este mult mai uşor accesibil în conformitate cu cererea FCC (Federal Communications
Commission) în SUA. În momentul de faţă, conţinutul este relativ limitat la evenimente
sportive, filme şi PPV. Pentru a recepţiona HDTV necesită codere HD şi decodere STB.
Standardele impun o codare de 19,2 Mbps pentru conţinutul HDTV, totuşi această
exigenţă nu este practică pentru transportatorii care folosesc tehnologia VDSL. De
aceea, sunt încurajate noi tehnici de codare pentru a obţine TV de înaltă definiţie la
debit mai redus [38].
Difuziune audio
Serviciu audio stereo este livrat în condiţii similare cu difuziunea TV, dar
semnalul video este înlocuit prin date/informaţii text legate de artist, titlu sau album.
Serviciul DMX (Digital Music Express – serviciu radio pe cablu, care asigură 100 de
~ 30 ~
canale muzicale în format digital) este un exemplu al acestui serviciu. Informaţia text
poate fi codată în format MPEG sau furnizată prin STB.
Pay Per View (PPV)
Acest serviciu implică difuzarea continuă (streaming) de filme sau evenimente
speciale (de exemplu meciuri de box, fotbal, etc.). Aceste semnale utilizează în general
canale de difuziune digitală în format MPEG şi deci clientul nu are control pentru a
efectua video la cerere. După ce este adresată o cerere pentru acest serviciu, utilizatorul
este autorizat să participe la sesiune pornind de la o oră de start programată. Unii
furnizori pot permite o perioadă de reziliere şi o fereastră temporară de cumpărare
(înainte şi după pornire).
Cvasi VoD este o altă metodă de furnizare PPV. În acest caz, un film este
transmis continuu pe mai multe canale cu timp de start tipic eşalonat la fiecare 15-30 de
minute. Utilizatorul final poate naviga între aceste canale derulând în înainte sau
derulând înapoi filmul în cadrul unei ferestre de vizualizare NVoD predefinite.
PPV nu trebuie limitat la un singur program sau canal. De asemenea,
comandarea unui PPV poate include evenimente multiple (de exemplu, setul complet de
filme StarWars în timpul sfârşitului de săptămână) şi canale multiple (playoffs NCAA -
National Collegiate Athletic Association).
Pentru a împiedica cumpărările neautorizate, sistemul (EPG - Electronic
Programming Guide) trebuie să includă un cod „PIN cumpărat” în plus la codul PIN de
control parental.
Video la cerere (VoD - Video on demnad)
Într-un serviciu VoD utilizatorul final accesează filmul dintr-un director
bibliotecă. Librăria poate include un motor de căutare care accesează o descriere şi o
evaluare a filmului. Pentru evitarea cumpărărilor neautorizate trebuie incluse codurile
PIN „parentale” şi „cumpărate”. Ca şi la PPV codarea este tipic bazată pe codarea video
digitală MPEG [117].
Comenzile de acces la VoD tipice includ comenzile „tip VCR” (Pause, Play,
Fwd, Rwd), comenzile suplimentare „tip DVD” (derulare înainte, înapoi, avans rapid
nX) cât şi diferite funcţii (de exemplu, informaţii suplimentare, interviuri, clipuri,
puncte de vedere).
Accesul la filme este de obicei controlat prin reguli comerciale, ca de exemplu,
fereastra predeterminată de vizualizare VoD, sau numărul de vizionări permis per
cumpărare.
VDSL (Very high speed Digital Subscriber Line) are capacitatea de a suporta
difuziunea TV digitală, video la cerere şi televiziunea cu înaltă definiţie, la standardele
existente. Echipamentul „head-end” poate fi localizat central, sau distribuit în reţea,
transportând lărgimea de bandă garantată pe ATM la nodul de acces local. Toate
canalele programabile sunt disponibile, comutate la nodul de acces şi transportate la
eventuali clienţi, pe sistemele VDSL. Aceste sisteme trebuie îmbunătăţite pentru a
suporta serviciul video la cerere şi necesită o revizuire pentru a putea suporta TV cu
înaltă definiţie. VDSL suportă serviciile video interactive, comerţul electronic, video
conferinţa şi jocurile electronice, acestea fiind un set de servicii care nu poate fi
disponibil operatorilor DBS (Data Base Server). În Figura 5.2 sunt ilustrate exemple de
video la cerere/acces rapid la Internet.
Navigator pe ecran (On-screen Navigator)
Ţinând cont de numeroasele servicii noi disponibile acum pe televizor, un
navigator pe ecran este esenţial, permiţând abonatului o navigare uşoară între diferitele
segmente de servicii Difuziune/PPV/VoD, EPG-ul, aplicaţii interactive TV, configuraţii
de sistem şi ecrane personalizate, precum şi alte servicii care pot fi livrate pe TV.
~ 31 ~
Ghidul de programe electronic (EPG - Electronic Programming Guide)

Versiunea clasică de programe de televiziune pe hârtie (ghidul TV) a devenit
dificil de utilizat ţinând cont de multitudinea de canale. Un EPG uşor de folosit permite
abonatului o trecere în revistă rapidă a programele, permite să ia cunoştinţă de descri-e-
rea şi evaluarea programului, să caute un titlu, un actor sau un cuvânt cheie, permite
programarea automată (sincronizare sau înregistrare), setarea codului de acces PIN şi a
codului parental, vizionarea comenzilor (a elementelor de program cumpărate), verifica-
rea conturilor şi vizionarea informaţiilor furnizorului de servicii şi modificarea datelor
de abonament. Un EPG tipic va include informaţia despre programe pe cel puţin 7 zile.
Un ghid EPG mai poate de asemenea să furnizeze o fereastră video PIP (Picture
In Picture) cât şi o funcţie de transfer audio.
1000BaseSX (până la 100Km)

Fibră
Module
PBX VDSL
Spliter
10BaseS
Punct de
acces VDSL 10MbpsFDX
10BaseT pe linii POTS
10BaseT (până la 1.2Km) 10BaseS
SOHO
Punct de
10Mbps FDX acces VDSL
pe linii POTS 10BaseS
(până la 1.2Km) 10BaseT
Utilizatori rezidenţiali
1000Base - SX Fibră multimod cu lungime de undă mică, utilizată la lungimi maxime de 500m.
FDX (Full DupleX) - Duplex
SOHO (Small Office, Home Office) - Firme mici, firme la domiciliu
MDU (Multiple Dwelling Unit) - Termen generic utilizat pentru clădirile cu apartamente rezidenţiale
Figura 5.2. Video la cerere [106]

Imagine în imagine (Picture In Picture, PIP)
Includerea unei caracteristici PIP ca parte a VTPD (VDSL Termination
Processing and Decoding) (decodor multiplu STB care include modem VDSL) este de
dorit.
Metoda cea mai simplă este de a permite trimiterea a două semnale de difuziune
de la STB spre receptorul TV-ul PIP cu dublă sincronizare.
Soluţia VTPD VDSL oferă pe de altă parte posibilitatea suplimentară de a
suprapune două fluxuri de difuziune şi de a decoda un singur flux de ieşire. În acest caz
nu este necesar un TV cu opţiune PIP. Abonatul poate avea, de asemenea, posibilitatea
de a inversa fluxurile video de intrare, de activare/dezactivare a caracteristicilor PIP, de
schimbare a canalelor afişate în una sau în ambele ferestre, de redimensionare a ferestrei
PIP şi deplasarea sa pe ecran. Pentru o folosire uşoară este de preferat o singură atingere
basculantă.
Sunt încurajate metode creatoare de afişare a conţinutului în fereastra PIP pentru
a minimiza cerinţelor privind lărgimea de bandă.
Imagine în browser (Picture in Browser)
Similar cu PIP, această caracteristică permite utilizatorului final să afişeze
semnalul TV într-o fereastră suprapusă pe/sau încorporată în pagina de navigare.
~ 32 ~
Ca şi la PIP, utilizatorul final trebuie să aibă posibilitatea să dezactiveze,

redimensioneze, să schimbe canalul şi să deplaseze fereastra pe ecran. Pentru o folosire
uşoară este de preferat o singură atingere basculantă.
Videorecorder personal (Personal Video Recorder -PVR)
PVR-ul poate fi folosit în mai multe prilejuri. În cele ce urmează sunt descrise
câteva caracteristici de tip VCR (VideoCassette Recorder) la dispoziţia utilizatorului.
În general funcţionalitatea PVR include posibilitatea STB-ului de a înregistra
programele serviciului de difuziune TV. Acesta posibilitate este similară cu utilizarea
VCR domestic tipic cu următoarele excepţii: hardisk-ul PVR (Hard Disk Drive –HDD)
este inclus ca o componentă inerentă în VTPD sau în STB; abonatul foloseşte ghidul
EPG pentru a selecta programul de înregistrat (o dată sau de mai multe ori) şi este inclus
un sistem de arhivare pentru gestionarea mai uşoară a filmelor înregistrate. Pentru
conţinutul stocat digital pe PVR este necesar a se lua în consideraţie problema gestiunii
DRM (Digital Rights Management).
Datorită posibilităţilor mari de lărgime de bandă ale sistemelor VDSL, un server
de reţea bazat pe soluţia PVR poate fi de asemenea o soluţie interesantă.
Televiziune interactivă (iTV)
iTV poate include multe aplicaţii convergente bazate pe Internet. Acestea se
folosesc de o conexiune de date de mare viteză cât şi pe caracteristicile serviciilor de
date. Acestea mai pot de asemenea să se integreze în serviciile oferite de un furnizor de
servicii sau furnizor de acces (ISP/ASP) pe un cont obişnuit de client.
Caracteristica imagini în browser poate fi activată cu aceste servicii astfel încât
utilizatorul final să poată continua să urmărească/asculte într-o fereastră de program
redusă şi să basculeze pe tot ecranul printr-o singură comandă.
Pentru serviciile iTV, folosirea unei telecomezi cu interfaţă prietenoasă şi a unei
tastaturi fără fir este esenţială.
Telefonie utilizând receptorul TV
Afişaj simplu al serviciilor CLASS (Custom Local Area Signaling Service) pe
ecran. Acesta poate include numărul chemătorului (Caller ID) şi numele acestuia,
registrul de apeluri, apeluri activate prin web. Utilizatorul final trebuie să poată
activa/dezactiva afişajul.
Browser Web pe monitorul TV
Un browser web postat pe TV trebuie să poată funcţiona în permanenţă (always
on) atâta timp cât este activ. Acesta va permite abonatului să treacă de la programe la
web fără să relanseze browser-ul. Browser-ul şi dispozitivul STB trebuie să includă
caracteristici TV prietenoase care pot face răsfoirea pe TV a unui serviciu cu valoare
adăugată. Acestea pot include corectarea culorilor cu filtraj anti-aliasing, dispozitiv anti
jitter, redimensionarea textului, adaptarea marginilor, bare de derulare, funcţii de zoom
şi încă multe alte caracteristici ale browser-ului tradiţional. Browser-ul trebuie să fie
compatibil cu multe module de extensie Internet, în special cu modulele legate de
divertisment, animaţie şi grafică.
E-mail pe monitorul TV
O aplicaţie client de e-mail prietenoasă, adaptată la TV trebuie să includă multe
din caracteristici tipice care se găsesc pe un PC, dar acestea trebuie să fie proiectate
într-un context diferit. Trebuie avută în vedere compatibilitatea cu funcţia
„attachement”.
Datorită conexiunii permanente, utilizatorul este avertizat de mesajele care vin.
Un utilizator final trebuie, de asemenea, să poată defini mai multe conturi de la
domiciliu.
Acest serviciu poate utiliza fie un server (IMAP, POP) fie Web-ul. Serviciu e-
mail pe TV poate fi asociat cu un serviciu de furnizare de acces la Internet deci creând
~ 33 ~
o convergenţă între TV şi PC. Sistemul trebuie să fie compatibil cu sistemele populare

de mail bazate pe web.
Mesagerie instantanee pe TV (TV Instant Messaging)
Ca şi la e-mail, aplicaţia de mesagerie instantanee ar putea fi îndeaproape legată
de un serviciu de furnizare de acces Internet sau poate fi tratată independent.
Pentru a maximiza valoare sa pentru client, serviciul IM (Instant Messaging)
trebuie să fie compatibil cu serviciile IM curente bazate pe web.
Conexiunea permanentă trebuie să permită avertizarea abonatului de mesajele
nou venite precum şi identificarea persoanelor de pe lista sa de contact care sunt online.
Capacitatea de a dispune simultan de funcţiile de IM şi de fereastră video PIP
poate duce la capabilităţi ale serviciilor interesante.
Notificare TV
Sistemul trebuie să profite de caracterul permanent al conexiunii de mare viteză
şi să asigure notificarea pe ecran a noilor mesaje instantanee şi a e-mailurilor primite.
Utilizatorul final trebuie să aibă capacitatea de a activa/dezactiva această caracteristică.
Sesiuni de conversaţie „TV Chat”
„Chat-ul” pe TV este similar şi compatibil cu serviciile de „chat” existente astăzi
pe Internet („Chat rooms”, „News groops”, dialog boxes, etc.). Redarea conţinutului
trebuie să fie adaptat pentru vizualizarea pe TV.
Posibilitatea de a participa la chat pe TV şi de a deschide ferestre video PIP
poate duce la posibilităţi interesante de servicii.
Jocuri interactive pe TV
Jocurile interactive pot implica unul sau mai mulţi jucători („single player” sau
„multi-players”. Aceste jocuri trebuie să fie bazate pe un server şi pot fi fie descărcate
fie jucate direct pe acesta.
Soluţia cea mai simplă a jocurilor interactive include o selecţie exclusivă a
jocurilor pre-plătite/încărcate în set top box.
Capabilităţile VTP/D şi a top set-ului (CPU - Central Processing Unit, memoria
RAM - Random Access Memory, HDD - Hard Disk Drive, memoria Flash, motorul
grafic, etc.) vor determina posibilităţile proprii ale fiecărui joc.
De asemenea, trebuie să se ţină cont de regulile DRM (Digital Rights
Management.)
Tonomatul muzical ( Schimbare automată de discuri)
Acest serviciu va activa redarea titlurilor audio selectate dintr-o librărie.
Conţinutul poate fi încărcat pe un HDD, citit direct din reţea sau de pe un server intern
(in-home). De asemenea, trebuie luate în considerare cerinţele DRM. Acest serviciu
utilizează numeroase formate de codare audio tradiţionale, ca de exemplu:
- MPEG2 (Moving Pictures Experts Group Audio Layer-2);
- MP3 (MPEG-1 Audio Layer-3);
- Real Networks şi WMP (Windows Media Player).
5.2.2. Servicii disponibile pe PC

Această secţiune prezintă pe scurt serviciile care pot fi desfăşurate ca parte a
serviciilor disponibile pe PC.
Acces la Internet de mare viteză
Acest serviciu furnizează utilizatorului final acces la Internet. Pot să fie livrate
diferite opţiuni de servicii în funcţie de debitele în aval, în amonte şi de lărgimea de
bandă agregată lunar (de exemplu octeţii descărcaţi). Acest serviciu este în general
asigurat permanent (always-on). Utilizatorii finali vor accesa toate aplicaţiile bazate pe
web prin acest serviciu (webmail, chat, mesagerie instantanee, căutare web, FTP - File
Transfer Protocol, etc.). Un ISP poate de asemenea oferii servicii de valoare adăugată
~ 34 ~
cum ar fii firewall, detectare de viruşi, control parental, acces la reţea VPN (Virtual
Private Network), (vezi Figura 5.3), etc.
Acces e-mail
Este serviciul de mail tradiţional IMAP (Internet Message Access Protocol) sau
POP (Point-Of-Presence) oferit de ISP.
TV în direct pe PC
Acest serviciu implică furnizarea prin reţea a media audio/video în direct. Pentru
codarea conţinutului se folosec în general codec-urile standard web cum ar fi WMP -
Windows Media Player, Real Network, variante de MPEG, AVI - Audio Video
Interleaved, MIDI - Musical Instrument Digital Interface, etc. În general, clientul PC
foloseşte un codec soft pentru a decoda fluxurile media.
1000BaseSX
Fibră Modul VDSL
4 trunchiuri
4 trunchiuri
40Mbps
40Mbps
Apartamentul 1 Apartamentul 2 Apartamentul 1 Apartamentul 2
Etajul 4 10BaseS 10BaseS Etajul 4

Apartamentul 1 Apartamentul 2
10Mbps FDX pe cupru până la 1.2
Apartamentul 1 Apartamentul 2
10Mbps FDX pe cupru până la 1.2
Punct de Punct de
acces Etajul 3 acces Etajul 3
Etajul 2 Etajul 2
Etajul 1 Etajul 1
Punct de acces Punct de acces
Modul VDSL Modul VDSL

Subsol Subsol
Figura 5.3. Acces rapid la Internet [37], [81]
5.4. Servicii „triple play”
5.4.3. Internet de mare viteză
Serviciul de bandă largă de bază desfăşurat astăzi pe reţelele xDSL este Internet
de mare viteză (HSI). Serviciul poate fi dezvoltat în mai multe configuraţii în funcţie de
tipul reţelei cap-cap existentă. În acest studiu sunt definite doar 2 posibile scenarii :
implementarea serviciului HSI într-o reţeaua ATM pur şi implementarea acolo unde
reţeaua de acces este ATM iar reţeaua nucleu este IP. În ambele cazuri există 3 opţiuni
în funcţie de protocol utilizat pentru livrarea serviciului şi locul unde se termină acest
protocol.
Implementarea serviciul Internet într-o reţea ATM
În Figura 5.4 este prezintat scenariul în care serverul de acces distant de bandă
largă, care asigură accesul la Internet, interconectează multiple DSLAM-uri fie printr-o
reţea nucleu ATM sau direct (unde reţeaua nucleu are funcţie nulă). Când DSLAM-urile
sunt conectate direct la un server B-RAS (Broadband Remote Access Server), atunci
serverul B-RAS este de obicei în domeniul furnizorului de reţea şi suportă un singur
~ 35 ~
furnizor de serviciu HSI. Când serverul B-RAS este conectată printr-o reţea nucleu,
atunci el este la marginea domeniului furnizorului de serviciu. În acest caz reţeaua
furnizorului conectează simplu circuitele PVC (Permanent Virtual Circuit) ale
abonatului pentru serviciu HSI spre serverul B-RAS corespunzător. Acest ultim model
poate în consecinţă suporta furnizori de serviciu multipli conectaţi printr-un singur fur-
nizor de reţea dar implică nişte pregătiri suplimentare deoarece de fiecare dată un client
nou este adăugat la un server B-RAS al furnizorului de servicii, furnizorul de serviciu
trebuie să asigure un circuit PVC prin reţeaua sa între abonat şi serverul B-RAS.
Fluxul PPPoE (opţiunea b)
Fluxul PPPoA (opţiunea a)
Reţea
FPD VTP DSLAM nucleu B-RAS* Internet
ATM
* Nod de serviciu
Figura 5.4. Serviciul Internet în reţea ATM [34]
5.3.2. Televiziune digitala (DTV)
Televiziunea digitala asigură un serviciu de recepţie a serviciilor de televiziune
şi radio transmise atât prin satelit cât şi prin difuziune terestră, pe o conexiune DSL.
Figura 5.5. prezintă componentele pentru asigurarea acestui serviciu.
Flux de date multicast (M-TFTP) Server date

multicast
Flux de sistem IPTV (HTTP, SNMP)* Server

aplicaţii DTV
Fluxul canalului multicast (MPEG-2 SPTS) Cap

terminal de
Fluxul de schimbare a canalului difuziune
multicast (IMGP)
Reţea Nod de
FPD VTP nucleu
DSLAM serviciu
ATM
* poate fi 36tability folosind protocolul PPPoE sau DHCP (Dynamic Host Configuration Protocol)
Figura 5.5. Componentele şi fluxurile televiziunii digitale [106]
5.4. Servicii VoIP
5.4.1. Dezvoltarea echipamentelor şi reţelelor care susţin serviciile VoIP
Migraţia de la PSTN la VoIP

Dezvoltarea ofertei de echipamente de telefonie IP este strâns legată de creşterea
pieţei pentru acest gen de servicii, iar piaţa este influenţată de costurile de utilizare şi de
operare induse de reţelele ce susţin serviciile VoIP. Astfel, aşa cum s-a arătat şi în
cadrul capitolului introductiv al acestui material, deşi în acest moment serviciile VoIP
reprezintă un segment de piaţă încă mic prin comparaţie cu PSTN, perspectivele sunt
mai mult decât optimiste în condiţiile în care VoIP poate aduce o scădere dramatică a
costurilor, mai ales pentru convorbirile la mare distanţă. Singurele impedimente, în
acest moment, în calea dezvoltării mai rapide a pieţei VoIP le constituie mediul
eterogen în ceea ce priveşte oferta de protocoale pentru implementarea VoIP şi
dificultăţile de asigurare a unei calităţii a serviciului comparabilă (identică) cu ce se
oferă în telefonia prin PSTN.
~ 36 ~
Cu toate acestea, evoluţia protocoalelor şi tehnologiilor aferente VoIP conduc la

concluzia că, mai devreme sau mai târziu, traficul vocal şi de fax (văzut ca serviciu ce
migrează din PSTN în IP) se va realiza preponderent prin reţele de pachete şi în special,
prin reţele IP.
5.4.4. Conlucrarea reţelelor care oferă servicii de VoIP

Aşa cum s-a arătat în cadrul acestei lucrări, în momentul de faţă există mai multe
opţiuni de implementare a reţelelor ce oferă servicii de VoIP.
Astfel, există posibilitatea implementării unor reţele cu arhitectură centralizată,
pentru care se instalează stiva de protocoale MGCP sau H.248/Megaco, precum şi cea a
implementării unor reţele cu arhitectură distribuită, corespunzătoare stivelor de
protocoale H.323 şi SIP.
Indiferent de opţiunile unuia sau altuia din furnizorii de servicii VoIP în ceea ce
priveşte una sau alta dintre implementări, la un moment apare necesitatea interconectării
acestor reţele şi a conlucrării lor.
Între controlerele porţilor media şi porţile de semnalizare apare, în acest caz,
necesitatea conversiei de semnalizare, conform cu protocolul SCTP (Sigtran) al IETF,
prin care se asigură posibilitatea transportului semnalizării SS7 prin reţelele IP (prin
reţelele IP, semnalizarea SS7 este transportată prin pachete TCP sau UDP).
Porţile de semnalizare, pe partea de conectare cu PSTN, semnalizează cu reţelele
PSTN, ISDN, etc. în modul cunoscut de acestea din urmă (SS7, Q.SIG, etc.).
Semnalele mediilor (semnalul vocal) sunt transportate în pachete între porţile
media prin perechea de protocoale RTP/RTCP.
La interconectarea a două sau mai multe reţele IP, care oferă servicii de VoIP
este necesară, de cele mai multe ori, folosirea unor porţi pentru conversia semnalizărilor
şi a unor porţi pentru conversia modului de codare al mediilor (audio, în cazul VoIP).
Aceste porţi de conversie pot fi rezidente în reţeaua unuia sau altuia dintre furnizorii de
servicii VoIP, interconectaţi, sau pot aparţine unei terţe părţi.
Aceste porţi de conversie introduc în reţelele astfel interconectate unele
probleme suplimentare legate de securitatea comunicaţiilor. Dacă o astfel de poartă
aparţine reţelei unuia dintre furnizorii de servicii, fiind controlată de către acesta,
securitatea comunicaţiei ar putea să nu mai fie o problemă, atâta timp cât ea poate fi
parte a acordurilor cu privire la serviciile oferite utilizatorilor (utilizatorii, aici, pot fi
chiar alţi furnizori de servicii VoIP). Această poartă devine o problemă de securitate
doar în momentul în care ea aparţine unei terţe părţi, caz în care trebuie luate măsuri
suplimentare (acorduri speciale) pentru a se asigura securitatea comunicaţiei prin
aceasta.
O altă problemă care poate apare la interconectarea furnizorilor de servicii VoIP
este tranzitarea dispozitivelor de protecţie IP de tip firewall de către fluxurile media şi
de semnalizare, caz în care trebuie adoptate soluţii care să nu perturbe tranzitarea
acestor dispozitive (conform cu principiile de realizare, unele dintre dispozitive de
protecţie pot introduce chiar întârzieri suplimentare la tranzitarea fluxurilor media prin
ele).
Tranzacţii de trafic între furnizorii de servicii VoIP

Într-o piaţă a serviciilor de VoIP în care apare necesitatea interconectării mai
multor furnizori de servicii, pentru tranzitarea fluxurilor de voce între diverse zone
răspândite geografic, o problemă destul de serioasă este balansarea economică a
traficului realizat dintr-o reţea în alta. Astfel, la interconectarea a 37ale as mai multor
furnizori de servicii, cantităţile de trafic tranzitate prin reţelele proprii, trafic ce aparţine
altor furnizori de servicii, sunt contrabalansate de traficul generat de reţeaua proprie
prin reţelele celorlalţi, la un moment dat ajungându-se la un moment de bilanţ, în care se
plătesc, de regulă, diferenţele pozitive de trafic între furnizori.
~ 37 ~
5.4.5. Stadiul şi perspectivele implementărilor tehnologiei VoIP

În acest moment, pe piaţa de echipamente pentru VoIP există implementări
dintre cele mai diverse, corespunzătoare diferitelor tipuri de arhitecturi posibile.
Astfel, pentru arhitectura centralizată, căreia îi corespund protocoalele MGCP şi
Megaco, terminalele de telefonie IP sunt, în general, lipsite de inteligenţă şi au foarte
puţine caracteristici implementate (dar au avantajul unui preţ de cost mai scăzut), iar
logica porţilor media şi de semnalizare este controlată dintr-un punct central (controler-
ul porţilor media). Acest gen de arhitectură are, pe moment, avantajele unor costuri mai
scăzute dar, pe termen lung, este un gen de implementare condamnat la dispariţie,
datorită faptului că lasă foarte puţine posibilităţi operatorilor şi furnizorilor de servicii
pentru implementarea noilor servicii şi aplicaţii. Este un mod de abordare mai apropiat
de mediul moştenit din PSTN, foarte potrivit pentru reţele monolitice, ieftine şi lejer
administrabile în actualul mediu de telecomunicaţii.
Pentru trecerea la VoIP, există mai multe strategii graduale, cea mai citată fiind
cea în care, într-o primă fază, un operator sau o companie cu reţea proprie de
comunicaţii vocale între punctele de prezenţă îşi echipează PBX-urile cu interfeţe
pentru IP (transportând la distanţă trunchiuri de voce multiplexate în fluxuri de pachete
IP), apoi se trece la PBX-uri IP, inclusiv pentru trafic telefonic parţial IP în interiorul
reţelei proprii, pentru ca într-un final, să comute întreaga infrastructură pe o reţea IP
pură pentru telefonie vocală.
5.5. Concluzii privind serviciile de telecomunicaţii

Tehnologiile xDSL ocupă o poziţie importantă în infrastructura de
telecomunicaţii prin re-utilizarea perechilor de cupru într-un mod inovator. În timp ce
ariile centrale beneficiază de un spectru bogat de aplicaţii bazate pe tehnologii IT
avansate, ariile periferice au acces la o reţea WAN dar au resurse IT foarte limitate.
Tehnologiile xDSL se afirmă ca o soluţie de legătură între aceste părţi. În acelaşi timp,
implementarea vocii prin pachete trece printr-o creştere explozivă datorită avantajelor
ca folosirea eficientă a lăţimii de bandă, reducerea costurilor pe distanţe lungi, creşterea
eficienţei şi posibilitatea introducerii de noi servicii.
Soluţiile de procesare a vocii de la marginea reţelei vor fi puternic dezvoltate
pentru a face posibilă deplasarea transmiterii vocii prin reţelele de pachete pe întreaga
infrastructura globală de telecomunicaţii. Sistemele xDSL fac posibilă această opţiune
prin VoDSL.Reţeaua de referinţă luată în considerare este dată în Figura 5.6 şi este
conformă cu cea dată în „Voice and Multimedia over ATM-LES (Loop Emulation
Service) using AAL2”, TM Forum document FB-VMOA-0145.000 emanat de la ATM
Forum.
Figura 5.6. Soluţii standard DSL comparativ cu soluţiile VoDSL [8]
~ 38 ~
Funcţiile porţii VGW pot fi implementate într-un element de reţea autonom,

localizat într-un punct de prezenţă (PoP) al operatorului, sau poate fi integrat într-un
multiplexor DSLAM fără a trece prin reţeaua ATM.VoATM este metoda preferată
pentru VoDSL, datorită performanţelor sale superioare. Totuşi, aşa cum s-a discutat în
lucrare, utilizarea VoIP oferă unele avantaje clare, datorită omniprezenţei protocolului
IP deschizând 39ale aspre telefonia IP cap-cap. Pachetele de voce pot fi transportate
ieftin prin reţeaua de date. Aceste avantaje motivează puternic cercetarea în asigurarea
unui QoS IP pentru traficul vocal în timp real. Nu există numai o singură soluţie pentru
dezvoltarea VoDSL care să rezolve toate problemele, sau care să fie ideală pentru toate
situaţiile. Operatorul care deţine o infrastructură de reţea ATM şi specialişti în acest
domeniu care să întreţină reţeaua poate alege soluţia VoATM pentru desfăşurarea vocii
pe DSL. Noii operatori cu o reţea bazată în întregime pe IP, sau un operator care doreşte
să migreze spre IP, sau are o reţea în care coexistă IP cu ATM poate alege VoIP.
În concluzie, este clar că VoDSL este un pas important în evoluţia tehnologiei
digitale pe linia de abonat. Avantajele VoDSL sunt evidente : convergenţa de voce şi
date folosind o singură linie conduce la avantaje economice pentru furnizorii de servicii
de toate tipurile, înţelegând operatorii tradiţionali cât şi noii operatori.
6. Concluzii privind tendinţele de dezvoltare a reţelelor şi serviciilor de

telecomunicaţii prin fibră optică
Serviciile complexe de telecomunicații reprezintă o componentă foarte
importantă şi în continuă expansiune a pieţei de telecomunicaţii şi unul dintre serviciile
pe care furnizorii le oferă într-un mediu concurenţial. Odată cu convergenţa serviciilor
cu telefonia, soluţia hibridă fibră-coaxial este o cale eficientă de a oferi telefonia
împreună cu alte servicii într-un pachet flexibil, rentabil din punct de vedere economic.
HFC este uşor de instalat, creşte incremental şi oferă capacitatea de a susţine servicii de
bandă largă cu volume mari de transfer şi cu diverse protocoale. De asemenea promite
abilitatea de a face faţă schimbărilor, care sunt o certitudine pentru viitorul predictibil.
Prin introducerea fibrei optice în reţeaua de acces, operatorul de telecomunicaţii
este cu un pas înaintea solicitărilor de servicii de bandă largă. Aceasta este o investiţie
importantă pe termen lung şi implică multe necunoscute. Investiţiile în avans sunt de
bază chiar dacă nu există încă abonaţi conectaţi la reţea şi solicitări de servicii de bandă
largă. Pentru soluţiile hibride cupru-fibră optică, investiţiile se efectuează sub forma
abonaţilor potenţiali, încă neconectaţi la reţea. Acest gen de investiţii au un grad mare
de risc, deoarece este dificilă efectuarea unei prognoze precise a evoluţiei pieţei de
abonat.
Introducerea fibrei optice în reţeaua de acces este indicată în situaţii ca: existenţa
unei mari densităţi de abonaţi, zone nou construite, sau pentru a înlocui o reţea de cupru
depreciată. De asemenea, introducerea fibrei optice în reţeaua de acces dă posibilitatea
valorificării investiţiilor mari făcută în reţelele de cupru şi de cablu coaxial existente.
Astfel, reţeaua de cupru va fi folosită pe distanţe mai scurte şi cu performanţe mai bune,
iar reţeaua HFC va putea fi folosită pentru transmiterea serviciilor telefonice şi
multimedia interactivă.
De asemenea, introducerea fibrei optice este indicată pentru conectarea firmelor
mici sau mari şi instituţiilor care devin tot mai dependente de telecomunicaţii în cadrul
operaţiunilor lor. Din cauza acestor circumstanţe este foarte important ca sistemul de
telecomunicaţii să fie în mod corespunzător dimensionat pentru a se asigura nivelul de
calitate dorit al serviciilor.
Platformele multiserviciu reprezintă o soluţie de acces flexibilă şi adaptată
evoluţiilor rapide din telecomunicaţii. Soluţiile cu multiplexoare de circuite rămân
preferabile în zonele în care serviciile telefonice şi derivate din telefonie vor rămâne
predominante în următorii 2 … 5 ani.
~ 39 ~
Ca o sinteză, avantajele sistemelor pe fibră optică sunt:

 capacitate foarte mare de transmisie - până la 2,5 GHz;
 cabluri de dimensiuni mici;
 greutate mică;
 distanţe mari între repetori;
 lipsa diafoniei;
 imunitate la interferenţele electromagnetice;
 raze de curbură mici (small bending radius).
6.1. Rezultate obţinute

In cadrul capitolului 3 la concluzii sunt prezentate principalele rezultate:
1. Optimizarea rețelelor de acces în localitățile îndepărtate cu un număr mic de
utilizatori
2. Optimizarea unor structuri de acces pe infrastructura existentă în vederea creșterii
vitezei rețelei de telecomunicații
3. Soluţii VoDSL de recepție funcţie de protocolul utilizat la transmisie.
4. Soluţie pentru transmisia semnalelor video şi multimedia utilizând tehnologii
xDSL
In cadrul capitolului 4 s-au obtinut urmatoarele rezultate:
1. Realizarea unui sistem adaptabil la un PC pentru măsurarea şi caracterizarea
sistemelor de comunicații cu dioda laser de mare putere Fabry-Perot.
2. Măsurarea şi caracterizarea unui dispozitiv de emisie laser cu dioda de mare
putere Fabry-Perot
3. Determinarea unghiului optim sub care se prelucrează mecanic fibra optică în
vederea conectării pentru prelungirea fibrei sau remedieri în caz de avarii.
4. Realizarea şi testarea unui dispozitiv electromecanic de interconectare flexibil
pentru structura diodei laser de mare putere.
5. O soluție stea de comunicație pe fibră optică pentru informațiile pe magistrala
CAN între diferite elemente de pe un autovehicul.
6. Un sistem serial de comunicație pe fibră optică pentru informațiile pe magistrala
LIN între diferite elemente „inteligente” dintr-un autovehicul.
7. Tehnici moderne de acces degrupat în bucla locală.
8. Soluţii optice pentru reţeaua de acces degrupată.
In capitolul 5 la concluzii sunt prezentate si rezultatele obţinute:
1. Parametrii de calitate ai serviciului V0IP.
2. Soluţii pentru asigurarea serviciilor POTS/ISDN pe infrastructura buclei de
cupru.
6.2. Contribuţii originale
1. Studiu de sinteză privind evoluția rețelelor de acces pe fibră optică [9], [4]
2. Optimizarea rețelelor de acces al localităților îndepărtate cu un număr mic de
utilizatori [24], [2]
3. Realizarea unui sistem adaptabil la un PC pentru măsurarea şi caracterizarea
sistemelor de comunicații cu dioda laser de mare putere Fabry-Perot [28], [29]
4. Determinarea unghiului optim sub care se prelucrează mecanic fibra optică în
vederea conectării pentru prelungirea fibrei sau remedierii în caz de avarii [2]
5. Realizarea şi testarea unui dispozitiv electromecanic de interconectare flexibil
pentru structura diodei laser de mare putere [29]
6. Optimizarea unor structuri de acces pe infrastructura existentă în vederea
~ 40 ~
creșterii vitezei rețelei de telecomunicații [12]

7. Studiu comparativ al performanţelor tehnico-economice al diferitelor structuri de
comunicații in vederea reducerii costurilor de investiții [132]
8. O soluție stea de comunicație pe fibra optică pentru informațiile pe magistrala
CAN intre diferite elemente de pe un autovehicul [20], [13]
9. Un sistem serial de comunicație pe fibră optică pentru informațiile pe magistrala
LIN între diferite elemente „inteligente” dintr-un autovehicul [22]
10. Soluţie pentru transmisia semnalelor video şi multimedia utilizând tehnologii
xDSL [17]
11. Studiul arhitecturi unui senzor optic de ploaie pentru controlul liniar al
ștergătoarelor de parbriz [23]
12. Studiu configurației specifice unei rețele de acces VDSL [5]; [6]
13. Dezvoltarea unei metode noi de anulare a erorilor de ecou la transmiterea
datelor în rețelele de telecomunicații [1]
14. Soluţii VoDSL de recepție funcţie de protocolul utilizat la transmisie [11]
15. Tehnici moderne de acces degrupat în bucla locală [25]
16. Soluţii optice pentru reţeaua de acces degrupată [24]
6.3. Lista comunicărilor ştiinţifice în domeniu tezei

[1]. Irina Vasile, ş.a., “An echo canceller using a low errors method for data
transmission”, ISSE 2000, Balatonfüred, Ungaria;
[2]. Irina Bacîş; Cristina Marghescu Optimizing Optical Power Loss in Optical
Coupling Elements, pg. 325-328, 2014 IEEE 20th International Symposium for Design
and Technology in Electronic Packaging (SIITME), 978-1-4799-6962-3/14/$31.00
©2014 IEEE
[3]. Tatiana Radulescu, Irina Vasile, “Optic fiber access network through SDH
systems”, ATOM 2002, Bucuresti, Romania.
[4]. Irina Vasile ş.a., “xDSL technologies for the packed transmission of the voice
signals (VoDSL)” SIITME 2003, Timisoara, Romania
[5]. Irina Vasile ş.a, “Modern technologies for video transmissions, data and voice on
copper networks, Part A: Configuration and the specific features of the VDSL
technology” MTM Sofia–Sozopol, Bulgaria, 2003
[6]. Irina Vasile, ş.a “Modern technologies for video transmissions, data and voice on
copper networks, Part B: Modulation techniques and VDSL applications”, "MTM"
Sofia – Sozopol, Bulgaria, 2003
[7]. Irina Bristena Vasile,, Luminița Emilia Filip, The Coexistence of the Systems Based
on xDSL Access Techniques in the Unbundled Local Loop, The 10th International
Symposium for Design and Tehnology Electronic Packages SIITME 2004, 23-26
septembrie 2004, București, Romania, pag.184-185, ISBN973-9463-83-5
[8]. Irina Vasile, Luminița Filip, ş.a „Modemuri VDSL”, Revista Telecomunicatii, Buc.,
2004
[9]. Irina Vasile, Luminița Filip, ş.a „Utilizarea tehnologiilor xDSL pentru transmiterea
pachetizată a semnalelor vocale (VoDSL), video şi multimedia”, Revista
Telecomunicații, București, 2004
[10]. Irina Vasile, Tatiana Radulescu, ş.a “Architectures of fiber optic network in
telecommunications”, Advanced Topics in Optoelectronics, Microelectronics and
Nanotechnologies; "Advanced Topics in Optoelectronics, Microelectronics and
Nanotechnologies"-ATOM 2004. Vol. SPIE no. 5269, ISBN 973-9463-91-6, October 2004
[11]. Irina Bristena Vasile Luminița Emilia Filip M.Sc., Solutions and VoDSL
applications, The 36-th international scientific symposium of METRA, 26,27 mai, 2005,
~ 41 ~
Bucharest, Romania, pag.562-567, ISBN973-9463-83-5

[12]. Irina Vasile, Tatiana Rădulescu, ş.a ”Optical transmission techniques”, ATOM 2004,
Advanced Topics in Optoelectronics, Microelectronics and Nanotechnologies"; "Advanced
Topics in Optoelectronics, Microelectronics and Nanotechnologies"-ATOM 2004. Vol.
SPIE no. 5269, ISBN 973-9463-91-6, October 2004 U.S.A, ISI.
[13]. Alexandru V., Irina Bristena Vasile, Fiber optics and smart transducers in vehicles’
electronic systems, The 36-th international scientific symposium of METRA, 26-27 mai,
2005, Bucharest, Romania, pag.231-236, ISBN973-9463-83-5Irina Vasile, ş.a “Solutions
and VoDSL applications”, ACTTM, București, Romania 2005
[14]. Irina Vasile, ş.a “Network Elements for Transmissions of Packetised Voice
Signals Using the xDSL Technologies” SIITME 2005, Cluj-Napoca, Romania
[15]. Irina Vasile, ş.a “VoDSL Solutions Related to the Transmission Protocols”
SIITME 2005, Cluj-Napoca, Romania
[16]. Irina Vasile, ş.a “Calitatea serviciului furnizat utilizatorilor reţelelor publice
bazate pe IP” Revista Telecomunicații, București, 2005
[17]. Irina Vasile, ş.a “Soluţii pentru transmisia semnalelor video şi multimedia
utilizând tehnologii xDSL de generaţia a doua” Revista Telecomunicații, Buc., 2005
[18]. Irina Bristena Vasile , Alexandru V., Stan Luciana “WAVELENGTH DIVISION
MULTIPLEXING (WDM) AND CWDM, DWDM APPLICATIONS” Advanced Topics in
Optoelectronics, Microelectronics and Nanotechnologies"-ATOM 2006. Vol. SPIE no.
6229, ISBN 0-8194-8100-2, October 2006.California USA pag. 492-498, ISI.
[19]. Irina Bristena Vasile, Alexandru V., Sorin Puscoci, “Evaluation of voice signal
quality in VoDSL networks” The 12 th International Symposium for design and
technology of electronic packaging” SIITME 2006 Iasi ISBN 978-973-8961-23-4 pag
236- 239
[20]. Alexandru V., Irina Vasile, ş.a, „Trends in fiber optics applications for
automotive industry” , ISSE 2007, Cluj Napoca, Romania
[21]. Irina Bristena Vasile .,Alexandru V. Luminița Emilia Filip M.Sc., Solutions and
VoDSL applications, The 36-th international scientific symposium of METRA, 26,27
mai, 2005, Bucharest, Romania, pag.562-567, ISBN973-9463-83-5
[22]. Alexandru V., Irina Vasile, ş.a „Coupling devices for smart transducers with
optical fiber link used in automotive industry”, “Advanced Topics in Optoelectronics,
Microelectronics and Nanotechnologies"-ATOM 2008. Vol. SPIE no. 8239, ISBN 0-
8194-9100-2
[23]. Irina Vasile, L. Vladareanu, M. Pantazica, Alexandru V., F. Caldararu, A.
Drumea, I. Plotog, Rain optic sensor for automatic systems on vehicles, “Advanced
Topics in Optoelectronics, Microelectronics, and Nanotechnologies V, Procedings of
SPIE [7821-43], Constanta, Volume 7821, Washington USA, ISBN 978-08194-7670-8
pag v4, ISI, 2010
[24]. Bacis (Vasile) Irina Bristena “Optical solutions for unbundled access network”,
“Advanced Topics in Optoelectronics, Microelectronics and Nanotechnologies"-ATOM
2014. Constanta; Vol. SPIE no. 9258, ISBN 9781628413250258
[25]. Bacis (Vasile) Irina Bristena; Paul Șchiopu; Cristina Marghescu; “Modern
Techniques and Technologies for Unbundled Access in the Local Loop”; “Advanced
Topics in Optoelectronics, Microelectronics and Nanotechnologies"-ATOM 2014.
Constanta; Vol. SPIE no. 9258, ISBN 9781628413250258
[26]. Radu Vadim Caramaliu, Alexandru V., Irina Bacîş; “Wearable Vital Parameters
Monitoring System”; ” Advanced Topics in Optoelectronics, Microelectronics and
Nanotechnologies"-ATOM 2014. Constanta; Vol. SPIE no. 9258, ISBN
9781628413250258
[27]. Irina Vasile, ş.a “Modern technologies for video transmissions, data and voice on
copper networks, Part B: Modulation techniques and VDSL applications”, "MTM"
~ 42 ~
Sofia – Sozopol, Bulgaria, 2003.

[28]. Irina Bacîş; Cristina Marghescu, Testing Method and Platform for Power Device
Radiant Flux Emitters in DC and in Impulse, pg. 321-324, 2014 IEEE 20th International
Symposium for Design and Technology în Electronic Packaging (SIITME), 978-1-
4799-6962-3/14/$31.00 ©2014 IEEE
[29].Irina Bacîş; Cristina Marghescu, Andrei DRUMEA, EXPERIMENTAS
REGARDING THE PARAMETERS OF POWER OPTIC DEVICES, Hervex 2014
Proceedings of 2014 International Conference of Hydraulics and Pneumatics HERVEX,
November 5 – 7, Călimaneşti-Căciulata, Romania, 2014 ISSN 1454 – 8003, pg. 51… 56
6.4. Perspective de dezvoltare ulterioară
Anii următori vor aduce o dezvoltare pe scară largă a fibrei optice pentru
FTTC/FTTB şi în anumite cazuri pentru FTTH. Sistemele PON, care au făcut obiectul
unor experimentări, pot servi ca tehnologie de plecare care să susţină această evoluţie.
Pe termen lung, tehnologiile optice vor fi aplicate nu numai în reţeaua de bază,
dar în mod egal, în viitoarele reţele de acces de bandă largă.
Aria de acoperire foarte mare şi factorii de splittare superiori ai super PON-ului
vor conduce la reducerea sensibilă a numărului de noduri de comutaţie.
Detectarea defectărilor este rapidă, deoarece terminalele de reţea ale abonatului
sunt "inteligente" şi este necesară utilizarea unui antet redus ca dimensiune pentru
efectuarea monitorizării continue a reţelei optice. De aceea, operatorul de reţea poate
detecta şi repara defectările înainte ca abonatul să sesizeze degradarea serviciului.
Infrastructura pe fibră optică necesită doar un mic capital de pornire a investiţiei,
costurile adiţionale fiind necesare doar atunci când se efectuează implementarea unui
anumit serviciu. Astfel profitul urmăreşte mult mai bine costul investiţiilor.
Principala preocupare de dezvoltare a sistemelor pe fibră optică pasivă va consta
în reducerea costurilor, puterii consumate şi a dimensiunilor echipamentului terminal, în
mod deosebit pentru unităţile optice de reţea atunci când nu este posibilă partajarea
costului între mai mulţi abonaţi.
Livrarea serviciului de televiziune este cu siguranţă cea mai profitabilă ofertă de
noi servicii din a doua generaţie de sisteme de transmitere optică a informaţiei. Cu toate
că nu au fost definite încă standarde pentru livrarea diferitelor servicii noi pe suport
optic, totuşi există tendinţa utilizării ferestrei de transmisie de 1300 nm pentru oferirea
serviciilor de bandă îngustă, lucru ce va conduce la minimizarea costului emiţătoarelor
laser la nivelul unităţii de reţea ONU. Serviciile de bandă largă, cum ar cel de
televiziune, vor fi transmise cel mai probabil utilizând fereastra de 1550 nm permiţând
folosirea unor amplificatoare optice pentru transportul semnalului video.
Serviciile avansate din domeniul afacerilor vor conduce la utilizarea întregului
potenţial al lărgimii de bandă oferită de reţelele optice. Acest lucru va fi realizat cel mai
probabil prin introducerea de reţele suprastructurate în genul ATM şi B-ISDN.
Evoluţia comunicaţiilor mobile şi radio va conduce cu siguranţă la modificarea
reţelei de acces prin introducerea terminalelor mobile de acces.
Schimbări de profunzime se vor produce la nivelul reţelei de comunicaţii în
domeniul automobilelor prin înlocuirea cablurilor de comunicaţie prin fibra optică o
dată cu apariţia senzorilor şi actuatorilor inteligenţi, care vor influenţa în mod
semnificativ introducerea reţelelor optice pasive în domeniul “automotive“.
~ 43 ~
Bibliografie selectivă
[3]. Paul Șchiopu, Neculai Grosu, Măsurări Optoelectronice, Îndrumar, Ed.
Matrix Rom 2011
[4]. Laser Focus World. Tehnologia laserilor si a fibrelor optice;
[8]. **** http://www.freepatentsonline.com/6771763.html Method and apparatus
for providing efficient VoDSL gateway-to-gateway communication
[9]. Ovum Ltd.: “The Impact on Telco Services and Revenues”. 1998.
[11]. I EC 875-1 Dispozitive de ramificare a fibrei optice
[18]. Yablon A.D., Optical Fiber Fusion Splicing, Ed. Springer 2005
[24]. * * * Integrated Access Solutions, Tutorial Alcatel 2009
[26]. http://www.integralaccess.com, „PurePacket”
[27]. http://www.fibre.com, „UMC 1000”
[34]. ITU-T G.998.1 “SERIES G: TRANSMISSION SYSTEMS AND MEDIA,
DIGITAL SYSTEMS AND NETWORKS - Digital sections and digital line system –
Access networks - ATM-based Multi-Pair Bonding ”, 01/2005
[37]. ITU-T H.610 ”SERIES H: AUDIOVISUAL AND MULTIMEDIA SYSTEMS
Broadband and triple-play multimedia services – Broadband multimedia services over
VDSL”, 07/2007
[38]. ITU-T H.611 ”SERIES H: AUDIOVISUAL AND MULTIMEDIA SYSTEMS
Broadband and triple-play multimedia services – Broadband multimedia services over
VDSL”, 07/2008
[39]. Official Journal of the European Communities L 108/33, 24.4.2002, p.33 -
Directive 2002/21/EC of the European Parliament and of the Council, of 7 march 2002,
on a common regulatory framework for electronic communications networks and
services (Framework Directive);
[55]. Richards, Christina a.o., CDMA versus TDMA, http://fiddle.ee.vt.edu/courses/
ee4984/ Projects1996/creque_richards.html
[56]. * * * http://home.san.rr.com/denbeste/ cdmatdma.html How is CDMA superior
to TDMA
[72]. ***Optical Fiber Sendai New. 2009.
[80 ]. Web Pro Forum Tutorials „Digital Subscriber Line Access Multiplexer
(DSLAM)”
[81]. Net to Net Technologies, “Voice over Digital Subscriber Line”
[82]. V.I. Gaftoneanu, Fibra optică gradată, Cercetări privind performanţele şi
calităţile îmbinărilor prin sudare a fibrelor optice de telecomunicaţii Teză de doctorat
[90]. Emori Y, Less than 4,7 dB noise figure broadband in line EDFA with a Raman
amplifier, 1300 ps/nm DCF pumped by multi channel WDM laser diodes, Tech. Dig.
OAA (1998)
[99]. O. Ziemann, J. Krauser, P. E. Zamzow, W. Daum, POF Handbook-Optical Short
Range Transmission Systems. 2nd ed., Springer, (2008)
[104]. ***http://www.blondertongue.com/shop-by-department/catv/fiber-optics
[105]. ***Mircea Sabău Tehnologii VoIP convergente: SIP şi ENUM,Net
Report/nr.aug-sep.2005
[106]. *** Nick GaleaThe Session Description Protocol (SDP)-VoIP Part 1 October 11,
2009, Last modified on : April 09, 2014
[113]. IETF RFC 2302: “Tag Image File Format (TIFF) – image/tiff MIME Sub-type
Registration” – www.ietf.org/rfc/rfc2302.txt;
~ 44 ~

UNIVERSITATEA POLITEHNICA Din BUCURESTI PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA POLITEHNICA Din BUCURESTI PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” din BUCUREŞTI

ŞCOALA DOCTORALĂ ETTI-B

Doctorand: Ing. BACÎŞ (VASILE) IRINA BRISTENA

Conducător doctorat: Prof. Dr. Ing. PAUL ŞCHIOPU

4.1.3. Atenuarea în fibra optică ................................................................................. 106

Teza de doctorat elaborată reprezintă rezultatul activității de cercetare științifică pe parcursul

Doresc să aduc calde mulțumiri persoanelor care m-au sprijinit în finalizarea

 În primul rând doresc să mulțumesc conducătorului științific, domnului Profesor

Accesul Transferul zonal Transferul la distanţă

DISTRIBUŢIA COMUTAŢIA TRANSMISIA

Figura 1.1. Schema simplificată cu componentele de bază caracteristice

In ultimii ani şi în perspectivă s-a pus problema, realizării unor proiecte de

1.1. Prezentarea domeniului tezei de doctorat

1.2. Scopul tezei de doctorat

1.3. Conținutul tezei de doctorat

2. Aspecte privind dezvoltarea serviciilor şi rețelelor de comunicații

2.1.2. Moduri de transfer al informaţiei

În anii '90 au fost introduse modurile cadru şi celulă prin intermediul

Concentrarea traficului în reţeaua de acces

Concentrarea legăturilor de telefonie comutată

Nod de acces Nod de comutaţie

Concentrator (unitate distantă Acces de bază ISDN

PSTN şi ISDN la nivelul accesului de bază cu o alocare fixă a abonaţilor la nivelul

Acces de bază ISDN

Figura 2.4. Interfaţa standardizată de Figura 2.5. Concentrarea traficului în mod

Concentrarea traficului de acces radio prin intermediul accesului multiplu

2.1.3. Tehnologii de acces

Dezvoltarea pe viitor a reţelelor de telecomunicaţii a fost replanificată pentru a

Figura 2.6. Concept general de reţea de acces [24]

Evoluţia reţelelor de acces este în principal determinată de creşterea continuă a

Acces pe fir ADSL

Radio de Bandă Largă

Satelit pe orbită joasă (SkyBridge)

Reţea optică de distribuţie primară

Transmisiune TDMA, CDMA,WDMA Perechi de cupru (xDSL)

Secţiunea de distribuţie primară Reţea de branşare a abonatului

WDM Wavelength Division Multiplexing ONU Optical Network Unit

Tehnicile de multiplexare cele mai răspândite sunt: PDH (Plesiochronous

2.1.4. Dezvoltarea reţelei de acces

Reţeaua de acces este acea parte a reţelei de telecomunicaţii care realizează

Figura 2.9. Infrastructura reţelei de voce PSTN

3. Reţele de acces pe perechi din cupru şi fibră optică

Reţea de acces cu ADSL

Figura 3.3. Acces la servicii prin ASAM la distanţă [123]

LTU-S NTU-S SERVER

Figura 3.4. VDSL în configuraţia punct cu punct [81 ]

 Punct la punct multi-strat (vezi Figura 3.5)

Figura 3.5. VDSL în configuraţie punct la punct multi-strat [81]

3.2. Soluţii hibride fibră optică – cablu de cupru

Posibilitatea platformelor de a fi folosite în orice configuraţie, le face adecvate

Figura 3.6. Configuraţie punct la punct

Figura 3.7. Configuraţie în stea [39]

Configuraţia în inel sau add/drop se caracterizează prin conectarea mai multor

Figura 3.8. Configuraţie drop-insert [39]

CDMA este cunoscută din sistemele de transmisie electrice pentru suprimarea

Figura 3.9. Configurație arborescentă [38]

Figura 3.10. Configuraţie inel – stea [38]

Figura 3.11. Soluţii pentru abonaţi „afaceri” mari [99]

3.7. Selectarea soluţiei optime de acces

Modele de reţea Recomandări

O bună identificare a factorilor ce trebuie satisfăcuţi (scenariul de lucru) şi o

4.Rețele de acces pe fibră optică

Miezul este partea centrală a cablului optic şi constituie mediul de propagare