Sunteți pe pagina 1din 75

Firme producatoare

1.1 Compania Gru Dalbe

Macara GRU DALBE 818 cu braț orizontal și montaj rapid


Firma producătoare de macarale turn Gru Dalbe și-a inceput activitatea in anul 1962 in Italia,
comercializand macarale turn si automontante. Acumuland o experienta de peste 50 de ani,
macaralele GruDalbe au propulsat compania in topul producatorilor din acest segment. La succesul
companiei au contribuit in mare masura personalul tanar si calificat prin intermediul know-how-ului
acumulat dar si a tehnologiei de varf folosite pentru fabricarea produselor. Fiind intr-o continua
cautare de a se dezvolta si a-si imbunatati produsele, GruDalbe pune accent foarte mare pe
feedback-ul primit de la clienti/ distribuitori. Pentru a se asigura de conformitatea produselor,
proiectarea si verificarea macaralelor se face computerizat conform normelor germane DIN.
Caracteristici:
 montaj fara a se folosi automacara
 montaj automat hidraulic din tablou de comanda
 posibilitatea de a lucra cu brat ridicat sau partial indoit
 sunt disponibile mai multe variante de motorizari
 gabarit de rotatie redus
Detalii tehnice:
 Felul actionarii: electrica
 Sarcina nominala brat drept 18 m max 800 kg/ 10m
 Inaltime de ridicare cu brat orizontal 15,85 m
 Viteza rotire brat 0.8 rpm
 Viteza ridicare greutate 18 m/ min.
 Translatie greutate 30 m/ min
 Cursa carucior 18 m
 Ecartament/ Ampatament 2,70/ 2,70
 Loc de comanda – la sol
 Masa macaralei fara balast 5700 kg
 Masa contragreutatii 5350 kg
 Alimentare cu energie la 380 V
 Unghi de rotire nelimitat
Pret: 600 euro/ luna
Macara GRU DALBE 818 cu braț orizontal
1.2 SISTEM ANTICOLIZIUNE AC3 PENTRU MACARA TURN
SISTEM DE GESTIUNE A COLIZUNILOR PENTRU MACARALE TURN AC3 Referinta
21988

Santierele cu multiple macarale turn prezinta zone de lucru care se intersecteaza, acest lucru
necesitand mai mult ca niciodata sisteme capabile sa gestioneze ansamblul tuturor constrangerilor
legate de securitate. Noul sistem anticoliziune AC3 gestioneaza securitatea santierelor cu mai multe
macarale garantand o securitate optima in gestionarea, in timp real, a miscarilor acestora. Cresterea
complexitatii modului de gestionare a santierelor impune necesitatea unor sisteme deschise capabile
sa integreze elemente specifice: configurare macarale multiple, zone cu interdictie temporara de
lucru, stalpi de beton, automacarale, forta vantului, greutatea sarcinilor manipulate, etc... Sistemul
AC3 este un sistem informatic puternic pentru gestionarea interferentelor, a zonelor de lucru
interzise pentru toate configuratiile de santier si pentru toate tipurile de macarale turn. Acest sistem
a fost conceput astfel incat sa respecte Nota tehnica din 6 martie 1991 privind aplicarea articolului
22 din decretul N0471592 din 23 august 1947; si modificata apoi pentru a tine cont de cerintele din
nota CRAMIF fin 13 iulie 1994. Aceasta cerinta prevede de a monta pe macaralele turn, a caror
zone de actiune se intersecteaza, dispozitive corespunzatoare care sa previne orice lovire intre
cablul de ridicare a sarcinii al unei macarale turn si bratele sau contrabratele macaralelor turn care
se gasesc mai jos.
CARACTERISTICI TEHNICE ALE SISTEMULUI Sisten de tip urmarire, care tine cont de
miscarile caruciorului de sarcina, de rotirea macaralei, de ridicarea/coborarea sarcinii si de miscarea
de translatie a macaralelor. Gestiune riscuri de coliziune: - brat macara / cablu de sarcina - brat
macara inalta / turn macara joasa - brat macara / contrabrat - brat macara joasa / turn macara inalta
Sistem de securitate pozitiv: in cazul unei defectiuni (detectata prin autoverificari) si/sau la
intreruperea alimentarii electrice, sistemul opreste automat toate miscarile gestionate din motive de
securitate. Semnalizare exterioara: prin lumina intermitenta, pentru sistemul suntat sau la o
defectiune. Semnalizare catre macaragiu cu ajutorul unui ecran tactil colorat ETI care permite 3
functii: - dinamica sinoptica (cu evolutia riscului de coliziune) - supervizarea tuturor macaralelor
din santier - setare intuitiva in mai multe limbi Telecomanda cu cheie de suntare: Permite o
debreiere a sistemului de securitate de la piciorul macaralei turn cu ajutorul unei chei specifice.
Aceasta actiune neutralizeaza numai actiunea sistemului de pe macaraua dorita, fara a avea efecte
asupra functionarii generale. 8 comenzi posibile de combinare exterioara permit activarea si
dezactivarea gestionarii interferentelor si a zonelor interzise. Instructiuni pentru punerea in girueta a
macaralei: La macaralele joase: gestionarea automata asupra unei macarale inalte pe o zona de
survol interzice zona de interferenta cu o macara joasa in girueta.
La macaralele inalte: pentru a permite lucrul unei macarale joase atunci cand o macara inalta
este in girueta, sistemul AC3 este alimentat in amonte de elementul de izolare al macaralei; sistemul
poate continua sa gestioneze pozitia caruciorului in piciorul bratului si sa lase macaraua joasa sa
lucreze pe zona sa totala de lucru. Gestionare interferente: Setare simplificata prin cuplarea
macaralelor. Gestionare automata a interferentelor multiple. Gestionarea zonelor interzise:
Gestionarea zonelor multiforme prin puncte de translatie. Gestionarea sectoarelor interzise definite
prin puncte parametrice, tinand cont de translatie. Gestionarea unei zone interzise pe aria de scanare
a unei macarale joase in interferenta, dar care nu este echipata cu un sistem anticoliziune.
Gestionare distanta minima intre turnurile macaralelor (atunci cand exista riscul coliziunii intre
brat / turn la macaralele in translatie). Control miscari macara in rotatie, in translatie si de deplasare
carucior cu o diferentiere a riscurilor potentiale si cu declansarea automata a blocarii miscarilor
corespunzatoare. Autoverificari de functionare automata si a componentelor periferice: Control al
comunicarii. Control al veridicitatii informatiilor senzorilor: control prezenta senzor si control
integritate valori.
III. PREZENTARE GENERALA A ECHIPAMENTULUI

1.3 Compania China XCMG

China XCMG ridică 4500 de tone cu macara pe șenile XGC88000

Crawlerul XGC88000 de pe site-ul de depanare a tonajelor mari (furnizat).


Producătorul de echipamente Chineze XCMG a anunțat un record mondial pentru macaraua pe
șenile de 4000 de tone, după ce a finalizat cu succes testul de suprasarcină de 4500 de tone de mai
multe ori.
XGC88000 este cea mai mare macara pe șenile mobile din lume, mai mare decât crawler-ul
Sany de 3600t care a fost expus la bauma China și LR 13000 de la Liebherr.
Ordinul pentru XGC88000 a venit de la Sinopec, companie chineză de petrol și gaze, iar
modelul este conceput pentru a răspunde cererii de ridicare integrală a industriei petrochimice,
petrolului, energiei nucleare și chimice, a declarat XCMG.
Testarea macaralei a inclus ridicarea blocurilor de test de încărcare de 2500 de tone cu brațul
principal de 96 de metri pe 6 noiembrie și ridicarea blocurilor de încercare de 4500 de tone cu brațul
principal de 60 de metri pe 29 noiembrie.
"Care este echivalentul a 4500 tone? Să presupunem că greutatea unui camion încărcat este de
10 tone, ridicarea a 4500 de tone înseamnă ridicarea a 450 de camioane încărcate". a declarat Sun
Li, director al XCMG Construction Machinery Crawler Crane Research Institute.
"Capacitatea excelentă de ridicare este atribuită structurii avansate și aspectului macaralei."
XCMG a solicitat mai mult de 10 brevete naționale pentru proiectarea macaralei, care include
un dispozitiv rotator combinat.

Tehnologii moderne pentru realizarea turnurilor de răcire


 
1.1.GENERALITATI
Turnurile de răcire sunt construcții speciale caracteristice, destinate răcirii cu circuit închis
a apei din schimbătoarele de căldura. Realizarea acestora a devenit necesară odata cu creșterea
necesităților de apă rece, ce nu au mai putut fi asigurate de sursele naturale fără să fi condus la
poluare termică. Un turn de răcire este o instalație care elimină căldura din apă prin evaporare sau
prin conducție. În industrie sunt folosite diferite tipuri de turnuri de răcire. Există sisteme de răcire
în care apa este folosită o singura dată (cu trecere unică) după care apa este evacuată la canalizare și
sunt procedee de răcire în care apa este recirculată. Acestea din urmă pot fi cu circuit închis sau cu
circuit deschis.

1.2.CLASIFICARE
Clasificarea turnurilor de răcire se face pornind atât de la modul de realizare a construcției cât
și de la modul de realizare a contactului dintre apă și aer:
 dupa forma turnurilor, aceasta fiind în strânsă legătură cu materialele din care este
executat și cu cu debitul pe care îl au :
 cilindrice;
 cilindrice cu nervuri;
 cilindrice cu evazare inferioară;
 hiperboloizi de rotație;
 tronconice.
După felul tirajului necesar pentru contactul dintre apă și aer se întâlnesc :
a – sistem de răcire cu tiraj natural; b – sistem de răcire cu tiraj fortat;
Fig.1 Sisteme de răcire
1– turn; 2 – instalație de răcire; 3 – bazin de colectare a apei răcite; 4 – ventilator

După materialul din care este executat scheletul de rezistență turnurile, pot fi :
 din lemn;
 cu schelet metalic căptușit cu panouri de lemn;
 din beton armat monolit;
 din beton armat prefabricat.
Din punct de vedere al sistemului de răcire admis, există :
 sisteme de răcire în circuit deschis care utilizează iazuri de răcire sau bazine artificiale;
 sisteme de răcire în circuit închis care utilizează bazine de stropire;
 sisteme de răcire descoperite.
Sisteme de răcire în circuit închis se clasifică în funcție de elementele instalație interiore de
irigație, sisteme de răcire :
 prin stropire;
 cu picurare;
 cu pânză de apă
 mixte.
Turnurile de răcire cu tiraj natural, circulația aerului este determinată de diferența între
greutatea aerului exterior rece și cea a aerului din turn, încălzit, de multe ori mai umed decât aerul
exterior. La cele cu regim de funcționare umed, apa caldă cedeaza prin contact direct cu aerul,
răcindu-se prin evaporare, prin convecție și prin radiație. Sistemul de răcire din interiorul turnului
constă într-un procedeu de stropire a apei sau prelingere a ei sub forma unor pelicule subțiri pe
panouri din lemn, azbociment sau materiale polimerice. Reducerea pierderilor de apa se obține
utilizându-se sistemul de funcționare în regim uscat, la care răcirea se produce în convectori așezați
în jurul turnului de tiraj.
În figura următoare este prezentată secţiunea printr-un turn de răcire cu tiraj natural în
contracurent
Fig.1.1 Turn de răcire cu tiraj natural în contracurent
1-coş de tiraj; 2- bazin; 3-sistem de distribuţie a apei; 4-conductă pentru aducerea apei; 5-sistem de răcire.

În prezentarea de mai sus, tirajul natural este produs de diferența dintre densitatea aerului la
intrare în turn și cea de la ieșirea din turn. Diferența este dată de creșterea temperaturii aerului, cît și
de încărcarea aerului cu vapori de apă la trecerea prin turn. În continuare se vor analiza turnurile de
răcire cu circulație forțată sau cu tiraj artificial, ce sunt în prezent des utilizate. La aceste turnuri
debitul real de aer este mai mare decât la trunurile cu tiraj natural.
Turnurile de răcire cu tiraj forțat circulația aerului se asigură prin ventilatoare de absorbție sau
de refulare. Instalațiile de răcire sunt identice turnurilor cu tiraj natural. Deoarece turnurile cu tiraj
fortaț au consumuri de energie mari și performanțe de răcire mai scăzute, s-au impus cu
preponderență turnurile de răcire cu tiraj natural și cu regim de funcționare uscat.

Fig.1.2 Elemente componente ale turnului de răcire cu tiraj forțat:


1-coş de tiraj; 2-ventilator; 3-motorul electric şi reductorul de turaţie; 4-bazin; 5-sistem de răcire;
6-distribuţia apei; 7-sistem de reţinere a picăturilor; 8-canal de acces.
1.3. ASPECTE TEHNICE ȘI CONSTRUCTIVE
Schelet de susținere al coșului
Coșul turnului rezemat pe inelul de fundație prin intermediul unui schelet prevăzut cu goluri
necesare admisiei aerului în turn. Deasupra golurilor de admisie se realizează inelul superior al
scheletului de susținere.

Acesta reprezintă elementul de rezistență prin care peretele coșului reazemă pe scheletul de
susținere și care adăpostește instalația de răcire a apei. Din motive tehnologice zona turnului care
cuprinde golurile pentru admisia aerului și instalația de răcire se evazează în raport cu
coșul propriu zis. Acest fapt creeaza dificultăți la alcătuirea structurilor de rezistență ale turnurilor
cilindrice și avantaje turnurilor hiperbolice. Asigurarea unor goluri de admisie a aerului cât mai
mari se obține prin alcătuirea scheletului de susținere a coșului turnului sub formă de grinzi
Vierendel sau sub formă de grinzi cu zăbrele cu diagonale simple sau încrucișate.
 
Coșul turnului
Coșurile turnurilor de răcire se realizează din beton armat turnat monolit sau din
elemente prefabricate monolitizate prin executarea unor îmbinări umede sau asamblate prin precom
-primare.

Forma geometrică a coșurilor turnurilor de răcire poate fi cilindrică, tronconică, prismatică,


troncopiramidala sau hiperboloid de rotatie.
Coșurile turnurilor se pot realiza din:
 Beton armat monolit
 Elemente prefabricate de beton armat

Bazinul de apa
Bazinul de apă este rezervorul în care se înmagazinează apa după ce a trecut prin instalația de
răcire. Bazinele se execută îngropate parțial sau pe toată înălțimea. Bazinul de apă al turnurilor este
alcătuit dintr-un rezervor de apă descoperit având forma circulară sau poligonală și cu un diametru
de 50-60 m. Adâncimea medie a apei este de 2,50 m. Din bazin, apa racită este recirculată prin
conducte alimentate de la partea inferioară a rezervorului. Dimensiunile în plan ale bazinului sunt
determinate de suprafața de colectare a apei, care depinde de instalația de răcire. Bazinul poate fi
continuu sau prevăzut cu un rezervor central sau lateral de diametru de circa 5 m și de adâncime
variabilă, după cantitatea de apă necesară a fi înmagazinată ca rezervă. Pe durata lucrărilor de
întreținere sau reparații, pentru a evita întreruperea funcționării turnului, bazinele sunt prevăzute de
regula cu pereți despărțitori care asigură funcționarea independentă a unei părți din turnul de răcire.
Asigurarea izolării pereților și asigurarea deplasării independente între rezervor și turn se realizează
cu materiale hidrofuge între peretele bazinului și inelul de susținere a coșului. Uneori inelul de
susținere a coșului îndeplinește și rolul de perete lateral al rezervorului (teren de fundare cu tasări
reduse) .
La turnurile de răcire de formă cilindrică, realizarea bazinelor independente de structura sunt
dificil de obținut.

Fig.1.3 Poziționarea bazinului în raport cu turnul de răcire


1– inelul de fundatie al conului turnului; 2– scheletul de sustinere al turnului, prevazut cu goluri de admisie a
aerului; 3– peretele turnului; 4– bazinul de apa; 5– argila.

Bazinul are solicitări mari iarna din efectul variațiilor de temperatură. Din această cauză i
se prevăd posibilități de rosturi de dilatare. Bazinul se face, când este posibil, cu totul independent
de construcția turnului de răcire și este astfel proiectat încât să poată avea mișcări libere la variațiile
de temperatură. El se face pe un radier armat cu grosime de 20 cm, iar pereții verticali se fac
încastrați într-o fundație inelară continuă. Rostul între bazin și pereții verticali se etanșeaza cu mare
atenție, având un rol fundamental. Pereții verticali se încastrează în radier când nu se poate realiza
independența bazinului. Radierul se armează dublu cu vergele ϕ 10 -12 mm, așezate la distanțe de
20 – 25 cm .

1.4. PRINCIPII DE FUNCȚIONARE


 
În turnurile cu circuit închis apa care trebuie racita circula printr-un schimbator
de calduratubular etans care este racit prin stropire cu apa din turnul de racire. O mică parte din apa
de răcire se evapora asigurand în acest fel eliminarea caldurii. Turnurile de răcire închise, cu
schimbator de caldură răcit cu apa, au anumite avantaje. Acest mod de răcire permite restrângerea
apei de răcire numai la cantitatea ce se află în interiorul turnului. Circuitul primar este închis și nu
intra în contact cu aerul. Apa de răcire pulverizată nu poate fi contaminată de bacterii care se pot
dezvolta în tubulatura sistemului de răcire. Cantitatea de apă care trebuie tratată este mai mică,
redusă numai la aceea care se găsește în turnul de răcire. În plus, temperatura acesteia este mai
scazută decat apa din circuitul sistemului de răcire. Cu cât temperatura apei este mai ridicată, cu atât
riscul contaminarii bacteriene este mai ridicat.

Turn de răcire cu circuit închis

În turnurile de răcire cu circiut deschise apa care provine din sistemul de răcire este
distribuită direct pe suprafața de pulverizare și intră în contact cu aerul suflat prin turn, asigurând
astfel răcirea acesteia prin evaporarea unei anumite cantități de apa. Acest tip de racire este cel mai
avantajos din punct de vedere al randamentului, al dimensiunilor, al costului și al consumului
energetic. În ceea ce privește riscurile legate de calitatea apei trebuie ținut cont de volumul de apă
ce trebuie gestionat (apa din turnul de răcire și a celei din rețeaua de răcire) și de diversitatea de
materiale cu care aceasta intră în contact. În aceste sisteme apa are temperaturi ridicate ceea ce
favorizează proliferarea microbiană, iar punctele calde ale sistemului reprezintă zone favorabile
depunerilor de piatră și de producere a coroziunii. Apa care vine din sistemul de răcire, înainte de
răcire, are temperaturi cuprinse între 40–60 grade C. Apa este pompata în partea superioară a
turnului de răcire este pulverizată și se scurge apoi până la baza turnului printre conducte de plastic
sau lemn. Această cădere prin turn face ca apa să cedeze caldura astfel încat se răcește până la
10– 20 grade C. O parte din apă se evaporează astfel eliminând o cantitate mare de caldură. Apa
care trece prin turn cade într-un bazin de la baza turnului de unde este reintrodusă în procesul de
răcire. Contactul apei de răcire cu aerul care trece prin turn duce la poluarea acesteia cu poluanții
din aer și cu microorganisme. Aceste microorganisme pot fi transmise ulterior în exterior prin
vaporii de apa.
Turn de răcire cu circuit deschis
CAPITOLUL 2
MEMORIU DE PREZENTARE
DOMENIUL DE UTILIZARE ȘI PARAMETRII ALEȘI
2 Descrierea macaralei și domeniului de utilizare
2.1.Generalițăți

Macaralele turn sunt mașini de ridicat, folosite în șantierele de construcții datorită avantajelor
certe pe care le prezintă și au destinația de a ridica și transporta diferite sarcini sub o anumită rază
de acționare dată de lungimea brațului.
Macaralele turn sunt mașini de ridicat confecționate din grinzi cu zăbrele având diferite tipuri
de secțiuni și anume: pătrată, dreptunghiulară, circulară. Aceste utilaje sunt foarte răspândite în
lucrările de construcții deoarece au o serie de avantaje cum ar fi: viteza de ridicare și de coborăre a
sarcinii care poate fi variabilă în limitele dorite la ridicare, respectiv la așezarea sarcinii pe locul de
montaj. Au un mecanism simplu (cărucior pe roți), au rază de acțiune mare, înălțime de ridicare
mare și capacitate de ridicare mare, pot fi comandate de la distanță, au dicpozitive automate de
pridere. Macaralele turn au o rază de acțiune variabilă și se folosesc pe șantierele de construcții
industriale sau civile la construcția furnalelor, a clădirilor din elemente prefabricate, la manipularea
materialelor în depozite și pe cheiuri, la montarea contrucțiilor hidrotehnice, etc.
Macaraua turn transportabilă, în a cărei componență intră elementele calculate în acest proiect
este o macara cu turn fix (nerotitor) deplasabilã pe calea de rulare sau montată pe o fundație, cu braț
orizontal si cărucior de sarcină.

Fig. 2.1. Macara turn cu braț orizontal


Principalele elemente ale macaralei turn:1-brațul cu căruciorul de sarcină și muflă ;2-contrabrațul cu căruciorul
cu contragreutate; 3-turnul rotitor cu turnul de rotire; 4-turnul fix; 5-platforma (șasiul) de bază cu căruciorul de
deplasare; 6-cablul de sarcină.
Brațul - se compune dintr-un tronson de bază, un tronson intermediar și un tronson de vârf.
Lungimea tronsoanelor a fost determinată astfel încât atunci când sunt strânse (introduse unul în
celălalt) să nu depășească o lungime maximă de 13,00m (raza maximă la care poate lucra macaraua
cu cărucioriul blocat la capătul tronsonului de vârf fiind de ≅ 13,3m).

Lanjeroanele - superioare pentru toate tronsoanele sunt confecționate din țeavă pătrată de
diferite mărimi. Lonjeroanele inferioare pentru tronsonul de vârf și intermediar sunt confecționate
din teavă pătrată, iar pentru lojeronul de bază din țeavă dreptunghiulară.
Pe braț și anume la capătul tronsonului de vârf, se găsește blocat căruciorul de sarcină de 120
KN, cu mufla respectivă. Micșorarea razei de acțiune se face prin strângerea (telescoparea)
tronsoanelor cu ajutorul unui cablu acționat de mecanismul de translație al căruciorului.
În momentul în care macaraua trebuie să lucreze sub raza de acțiune de ≅13,3m în mod automat
căruciorul se deplasează și cu ajutorul celui de-al doilea cablu pe calea de rulare de pe tronsonul de
bază.

Contrabrațul - Lonjeroanele inferioare ale contrabrațului sunt confecționate din profile U 20


întărite cu cornier cu aripi egale L60 x 6 x 6iar lonjeronul superior este executat din același tip de țeavă
cu lonjeronul superior al brațului. Lungimea contrabrațului a fost astfel aleasă încât să nu se
depășească lungimea de raza de acțiune de 13,3 m.
Turnul rotitor se compune din tronsonul vârf pe care este montată cabina și mecanismul de
rotire.
De tronsonul de vârf sunt articulate brațul și contrabrațul, suspendate cu ajutorul tiranților
respectivi. Turnul fix se compune din mai multe tronsoane curente cu secțiune pătrată, dintre care
cele de la bază sunt de un tip (mai grele), iar cele dintre vârf de alt tip (mai ușoare). La partea
superioară se află tronsonul mobil care servește la ridicare macaralei prin telescopare cu ajutorul
dispozitivului hidraulic de telescopare. La partea inferioară se află tronsonul de bază fixat pe patru
puncte de platformă și rigidizat cu patru contrafise în diagonală.
Platforma de bază susține întreaga macara. Pe ea se alfă instalat lestul de la baza turnului pentru
asigurarea stabilității generale. Cărucioarele de translație în număr de patru pot fi: două motoare (în
diagonală), două libere sau toate motoare. Cărucioarele sunt prevăzute cu clești de colare în repaos.

Dispozitive de siguranță - Pentru asigurarea funcționării în siguranță a macaralei, pentru a se


evita solicitări mai mari decât cele indicate în caracteristicile tehnice, pentru limitarea cursei
căruciorului pe calea de rulare respectivă și a cursei sarcinii pe verticală, macaraua este prevăzută
cu limitatoare și anume:

 limitator de moment pentru evitarea solicitării macaralei cu un moment de sarcină mai


mare decât cel indicat în diagrama de funcționare;
 limitatorul de sarcină pentru cazul când mărimea sarcinii nu este cunoscută și când
macaragiul nu o poate aprecia corect,
 limitator fine de cursă la ridicarea și coborârea sarcinii;
 limitator fine de cursă pentru mișcarea de translație a căruciorului de sarcină pe calea de
rulare.

Dotarea macaralei cu aceste limitatoare este obligatorie deoarece fac parte din măsurile de
protecția muncii.
Pentru ca aceasta să-și îndeplinească rolul în permanență trebuie ca:

a) Să fie reglate corect;


b) Să se facă verificarea reglajului lor.
În afară de aceste limitatoare, pentru buna funcționare a mecanismului de telescopare a
brațului, mai precis pentru blocarea diferitelor tronsoane ale brațului în pozițiile sale limită, pe braț
sunt montați indicatori electromagnetici cu cursă scurtă. Aceștia au rolul de blocare a tronsoanelor
brațului prin intermediul unor pene de blocare. Ridicătoriii electromagnetici cu cursă scurtă pot fi
montați pe orice traversă a tronsoanelor, respectându-se indicațiile date la funcționarea
mecanismului de translație.
De asemenea, pentru blocarea și deblocarea căruciorului pe calea de rulare din capul brațului
este prevăzut cu un mecanism simplu de blocare cu arc și pârghie. Acesta poate fi înlocuit cu doi
ridicători electromagnetici cu cursă scurtă montați pe ambele laturi ale cadrului căruciorului (vezi
funcționarea mecanismului de deplasare al sarcinii).
Căruciorul de sarcină este de 12/6 care utilizează un palan cu 4/2 fire. Prin deplasarea muflei
auxiliare de cărucior palanul rămâne pe două fire, deci avem o transformare în cărucior de sarcină
de 6, deci sarcina maximă pe care o poate ridică macaraua scade de la 12 la 6. Deplasarea
căruciorului de sarcină se realizează de către troliul de translație a căruciorului prin intermediul
unor role fixate la capătul tronsonului de vârf și respectiv pe contrabraț (vezi schema de înfășurare a
cablului de translație a căruciorului).

Troliul de sarcină - este prevăzut cu un motor tip macara, un reductor cu trei viteze (cu
schimbător prin cuplaje electromagnetice), frână electrodinamică (încetinitor cu curenți Foucoult)
pentru variația lină a vitezei și obținerea vitezelor mici și frână cu bandă cu ridicător hidraulic cu
acțiune progresivă.
Troliul de translație al căruciorului este prevăzut cu un motor cu viteză cu frână
electromagnetică inclusă.

Destinația și încadrarea în standarde


Macaraua este destinată șantierelor de construcții încadrându-se conform STAS 8290-80, în
clasa de utilizare T5, respectiv regimul de funcționre I în ceea ce pricește construcția metalică. În
ceea ce privește mecanismele, conform STAS 4262-77, ele se încadrează în clasa de utilizare T 5
pentru mecanismul de ridicare, translația căruciorului și rotire și pentru translația macaralei,
repectiv regimul de funcționare M5 pentru ridicare, translația căruciorului și rotire și pentru
translația macaralei.

Deci, conform STAS 4262-77 avem:

a) Pentru mecanismul de translație a căruciorului:


 clasa de utilizare T5;
 ipoteza de încărcare II;
 starea de încărcre L2;
 regim de funcționare M5;
 DA = (25.......40 0/0);
 conectăti pe oră (60.....120).

b) Pentru mecanismul de ridicare:


 clasa de utilizare T5;
 clasa de ridicat R2;
 regim de funcționare M5;
 ipoteza de încărcare L2;
 DA = (40.......60 0/0);
 conectăti pe oră (60.....480).
Domeniul de utilizare
Macaraua cu braț telescopic se poare utiliza foarte bine la construirea turnurilor de răcire de tip
hiperboloidal existând în condiții foarte bune.
România Pe plan mondial
d 1 max =51 [ m ] d 1 max =80 [ m ]
d 2 max =27 [ m ] d 2 max =47 [ m ]
H max =60 [ m ] H max =110 [ m ]

Axul macaralei la montaj va corespunde cu axul turnului de răcire. În cazul în care macaraua va
lucra la o înălțime mai mare decât înălțimea la care ea poate lucra independent, se va ancora de
clădire.
Lungimea contrabrațului (11m) și lungimea la deschidere maximă a brațului, precum și distanța
maximă la care poate lucra macaraua cu tronsoanele strânse au fost determinate funcție de diametrul
d2 al turnurilor de răcire construite în România.
Cu brațul și contrabrațul astfel dimensionate, se poate lucra cu macaraua la o construcție cu
d2 min = 27 m și dmax = 62,5 m.
Diametrul la baza turnului de răcire fiind, în general, mult mai mare decât d 3 și evident, decât
d2, până la o anumită înălțime se va lucra cu alte mijloace (aceasta numai în cazul în care diametrul
d1 > 62,5 m).
Macaraua se poate utiliza pentru orice tip de construcție închisă (poligonală sau rotundă – vezi
figurile de mai jos) la care raza interioară de construcție este mai mare de 13,5 m.
Macaraua poate fi utilizată în mod eficient la orice tip de lucrări de construcții-montaj de mare
înălțime, păstrându-se totuși ca domeniu specific de utilizare a macaralei tipurile de construcții
închise, având caracteristici prezentate mai înainte.

R egal cu 13,5m

Caracteristici tehnice

Sarcina maximă de ridicare: 12000/6000 daN


Palan cu 4/2 fire
Raza de acțiune (deschidere maximă) 31 m
Raza de acțiune (deschidere minimă) 2,7 m
Sarcina maximă de ridicare la deschidere maximă 30 KN
Cărucior 120 (4/2 fire) 30 KN

Deschiderea maximă pentru sarcina maximă:


Cărucior 12 (4/2 fire) 9,85 mm

Viteza de ridicare: palan cu 4/2 fire


Scăzută (VS) 0......16 m/mm
Medie (VM) 0......24 m/mm
Ridicată (VR) 0......56 m/mm

Sarcina maximă de ridicare în funcție de viteza de


ridicare:
Pentru VS 12000 daN
Pentru VM 9000 daN
Pentru VR 3600 daN

Viteza de translație a căruciorului:


Mică 16 m/min

Viteza de rotire a macaralei: 0......88 rot/min (după MTT 125 t/m)

Vânt maxim în funcționare:


Viteză 56 km/h
Presiune 15 daN/m2

Contragreutatea pentru braț de 31 m → 9,2 tone.


Cablu de sarcină tip 19-6-37-160/B-2/2 STAS 1353-86.
Cablurile de translație a căruciorului tip (vezi cap, 11, pgf 11,5)

Putere ( turație de sincronism) a motoarelor electrice:


Sarcină 45 KN/1000 rot/min
Deplasarea căruciorului 5,2 KN/750 rot/min
Temperatura minimă de lucru 0º C

Diagramele de ridicare (caracteristicile de sarcină)


Diagrama de ridicare (sarcina în funcție de deschidere) este determinată ținându-se cont de
modul de acționare a limitatoarelor de sarcină și moment.
Diagrama are o porțiune orizontală corespunzătoare sarcinii maxime de ridicat (controlat de
limitatorul de sarcină) și porțiune curbă corespunzătoare momentului static maxim pentru fiecare
punct (controlat de limitatorul de moment).
Ecuațiile diagramelor se referă la porțiunea curbă a acestora și sunt determinate din condiția
menținerii constante a momentului sarcinii. Ecuația de variație a sarcinii nominale ( Q nR ) în funcție
de deschiderea R este data de formula:

Ecuația de forma:

R m g ( Qn +q ) (2.1)
Q n ∙ R=
r

În relația 2.1. am notat:


Rm - deschiderea maxima la care se poate ridica sarcina maxima;
Q n - este sarcina nominal;

q=q cr + qm +q cb (2.2)

În relația de mai sus, am notat:


q cr - este greutatea căruciorului;
q m- este greutatea muflei;
q cb - este greutate cablului atunci când sarcina este jos.
În talelul 2.1. am notat caracteristicile tehnice geometrice pentru brațul macaralei

Tabelul 2.1
UM Cărucior 120 KN
Qn daN 12000
qcr daN 567
qm daN 377
qcb daN  256
q daN 1200
Rm ( braț de 30 m) m 9,85

Pentru un cărucior de 120 KN ecuția pentru sarcina normală este dată de relația:

9,86 ( 12000+1200 ) (2.3)


Qnr =
r−1200

Macarale cu braț

Macaralele cu braț sunt caracterizate de prezența unui braț de regulă rotitor în jurul unei axe
vertical, astfel încât câmpul de acțiune al dispozitivului de suspendare a sarcinii este un volum de
forma cilindrică.

Mișcările posibile sunt:


 ridicare-coborârea sarcinii;
 rotirea brațului;
 deplasarea dispozitivului de prindere în lungul brațului (în cazul brațului orizontal);
 deplasarea macaralei.

Bascularea brațului și deplasarea întregii macarale pot fi concepute fie ca mișcări care să se
poată efectua cu sarcina, fie ca mișcări care nu se pot efectua decât în gol: prima este mișcare de
lucru iar a doua este o mișcare de schimbare a poziției.
Din punct de vedere cinematic, macaralele sunt alcătuite din patru mecanisme principale:
 mecanismul de ridicare al sarcinii;
 mecanismul de rotire al sarcinii,
 mecanismul de variație a razei de acțiune a macaralei (de deplasare a căruciorului);
 mecanismul de deplasare al macaralei.
Principalele părți componente ale unei macarale turn cu braț orizontal și cele patru mecanisme
principale sunt prezentate în schema de principiu din fig. 2.2. pentru cazul general al unei macarale
turn cu braț orizontal.
DE VERIFICAT SCRISULfif.2.2

Componentele macaralei turn: 1-cale de rulare; 2-platforma de bază a macaralei cu contragreutăți,


3-roți de rulare și mecanism de deplasare a macaralei; 4-coloană (turn); 5-mecanism de rotire și
turn de rotitor (+cabina)
1- contrabraț cu contragreutăți
2- mecanism de ridicare a sarcinii
3- mecanism de deplasare a căruciorului
4- brațul macaralei
5- tirați
6- cărucior
7- mufla cu cârlig
8- cablu de sarcină

Macaralele turn cu braț orizontal de ultimă generație nu sunt prevăzute cu tirați, pentru a
preveni încovoierea brațului, acesta se realizează cu secțiune variabilă, ca în figura 2.3, sau cu
secțiune variabilă și săgeată, ca în figura 2.4.

Fig.2.3 Macara turn cu braț orizontal, fără tiranți cu Fig.2.4 Macara turn cu braț orizontal, cu secțiune
secțiune variabilă a brațului. variabilă a brațului și săgeată.
Fig.2.5 Schema de principiu a macaralei turn cu braț basculant.

1-turn rotitor; 2-braț basculant; 3-tiranși susținere cablu basculare braț; 4-palan; 5-platformă de bază cu mecanism
deplasare macara; 6-mecanism basculare braț; 7-mecanism ridicare sarcină; 8-contragreutăți; 9-bolț tiranți; 10-
mecanism rotire cu rulmenți; 11-cablu de sarcină; 12-muflă de sarcină; 13-cablu basculare braț.

Mecanismele de ridicare ale instalațiilor de ridicat

a) Mecanismul de ridicare al sarcinii


Mecanismul de ridicare a sarcinii este așezat pe contrabraț, pe un șasiu metalic sau direct pe
structura portantă a macaralei.

Fig. 2.6 Schema cinematică a mecanismului de deplasare a căruciorului


M – motor; C – cuplaj; F - frână electromagnetică cu saboți normal închisă; R – reductor; T - tambur înfășurare
cablu; CS - cablu de sarcină; L - lagăr

Motorul electric se alege din seria motoarelor asincrone de curent alternativ trifizat pentru
macarale. Frâna este de tipul semiautomată, normal închisă, cu saboți articulați. Reductorul de
turație este în mod obișnuit un reductor orizontal, cu agrenaje cilindrice. Cuplarea motorului cu
reductorul se face cu ajutorul unui cuplaj elastic cu bolțuri.
Fig.2.7 Mecanismul de ridicare al sarcinii

1-cuplaj şi frână; 2-reductor; 3-cuplaj; 4-tambur de cablu; 5-cablu; 6-braţ macara; 7-cărucior; 8-roţi de rulare;
9-rolă de cablu; 10-arc de pretensionare cablu.

b) Mecanismul de deplasare la maşini de ridicat

Fig2.8 Mecanism de deplasare la maşini de ridicat


1-motor; 2-cuplaj cu frană normal închisă; 3-reductor; 4-pinion; 5-coroană dinţată solidară cu roată
motoare; 6-roată motoare; 7-lagăr; 8-cale de rulare.

c) Mecanismul de înclinare a braţului

Din punct de vedere constructiv, mecanismele de înclinare (de basculare) a braţelor macaralelor
pot fi :
 cu palan cu cablu şi troliu;
 cu cilindri hidraulici;
 cu sisteme speciale.

Mecanismele cu palan cu cablu se utilizează la macarale turn, macarale pe şenile, macarale pe


pneuri şi la automacarale cu braţ zăbrelit .
Mecanismele cu cilindri hidraulici se utilizează la macarale pe pneuri şi la automacarale cu braţ
telescopic.
Mecanismele cu sisteme speciale se utilizează la macarale portuare şi plutitoare.

d) Mecanismul de înclinare a braţului cu palan cu cablu

Cel mai simplu sistem, pentru braţe de lungime mică (sub 20 m) ale automacaralelor,
macaralelor pe pneuri sau pe şenile este prezentat schematic în figura. Braţul 1 este articulat pe
platforma rotitoare a macaralei şi este susţinut la partea superioară de cablul 2 la care se ataşează
grupul mobil de role ale palanului de basculare 3; grupul fix de role ale palanului este montat pe un
suport metalic, iar ramura activă 4 a palanului se infăşoară pe tamburul troliului de basculare 5.
Fig.2.9 Schema mecanismului de înclinare a braţului cu palan cu cablu.
1-braţul macaralei; 2-cablu; 3-palanul de basculare; 4-ramura activă a palanului; 5-tobă de cablu.

e) Mecanisme de rotire

Fig.2.10 Schema cinematică de principiu a mecanismului de rotire


1-motor cu frână axială incorporate; 2-frană axială incorporate; 3-reductor; 4-rulment de presiune
axial; 5-coroană dinţată cu dantură interioară; 6-pinion; 7-turn rotator; 8-turn fix

Coroana dinţată cu dantură interioară 5 este fixă şi solidară cu partea fixă a turnului macaralei.
Pinionul 6, reductorul 3 şi motorul 1 sunt aşezate pe coloana rotitoare.
Motorul electric are frană axială încorporată 2. Rulmentul de presiune axial 4 are inelul inferior
fix, prevăzut cu coroana dinţată cu dantură interioară şi inelul superior mobil, solidar cu
turnul rotitor 7 al macaralei.
Mişcarea de rotaţie se transmite de la motor prin reductorul 3 la pinionul care aleargă peste
coroana dinţată fixă, rotind tronsonul mobil al macaralei. Braţul şi contrabraţul macaralei sunt
solidare cu turnul rotitor. Diametrul rulmentului variază între 1,5 m şi 1,9 m.Macara turn - macara
cu braţ rotitor care are braţul montat la partea superioară a unui turn vertical.

Acţionarea macaralei turn

În figura de mai jos, figura 2.11. este prezentată schema de acţionare a macaralei turn.
Acţionarea se face cu două motoare electrice 1 şi 4, printr-o transmisie clasică cu frână (2,5) şi
reductor (3,6). Frânele sunt normal închise.
Fig.2.11 Schema de acţionare a macaralei turn

Pe tamburul de sarcină 7 pe care se înfăşoară un capăt al cablului. Acest tambur este antrenat în
mişcare de rotaţie de un mecanism planetar compus din pinionul central 8 ce pune în mişcare
pinionul 9 solidar cu pinionul 10. 11 reprezintă coroana cu dantură interioară.
Axul pinioanelor 9 şi 10 este lăgăruit în pereţii 12 solidari cu tambur. Acţionarea propriu-zisă a
tamburului se face fie de la motul 1 cu motorul 4 blocat, fie de la motorul 4 la motorul 1 blocat, fie
de la motoarele 1 şi 4 cu mişcările în acelaşi sens, fie de la motoarele 1 şi 4 cu mişcările în sensuri
opuse, toate acestea ducând la patru turaţii diferite ale tamburului.
Dacă motoarele au câte două turaţii diferite, fiecare fâcând toate combinaţiile rezultă 16 turaţii
la tambur.

Transportul macaralei turn

Transportul, montarea-demontarea și exploatarea sânt faze distincte ale unui proces sau ciclu de
utilizare a macaralelor turn pe șantierele de costrucții. În condițiile de execuție ritmică a lucrărilor
de construcții-montaj, durata de transport, motare-demontare au foarte mare importanță, influențând
considerabil durata lucrărilor la care participă și costul general al lucrărilor.
Transportul macaralelor se efectuează în următoarele situații:
 de la uzina constructoare, în baza de utilaje sau direct la locul de lucru;
 din baza de utilje la locul de muncă;
 de la un loc de lucru la altul (pe șantier);
 de la locul de lucru în baza de utilaje sau direct la uzina reparatoare:

În funcție de distanța de transport și de tipul macaralei, deplasare în una din situațiile de mai
sus se poate face astfel:
 prin autopropulsare, dacă aceasta este posibilă prin construcția macaralei;
 pe treilere remorcate sau cu alte mijloace auto speciale;
 pe vagoane pe cale ferată.
Din aceste considerente, în ultimul timp s-au dezvoltat foarte mult automacaralele pe roți cu
pneuri la care deplasarea se realizeză prin motorul autovehiculului. Vitezele de deplasare prescrise
la aceste macararle sunt cuprinse între 40 și 70 km/h, iar dimensiunile de gabarit, în mod deosebit
lățimea și înălțimea sînt reduse astfel încât permit circulația lor pe drumurile publice.
În unele situații, la automacaralele mari contragreutatea, picioarele de calare și echipamentul de
braț cu zăbrele sau telescopic se demontează pe timpul deplasării de la un punct de lucru la altul.
Demontarea și remorcarea contragreutății se realizează la unele macarale cu instalația proprie a
macaralei.
Transportul macaralelor turn

În majoritatea cazurilor, macaralele turn se transportă în stare demontată, pe treilere remorcate,


mijloace de transport auto speciale și pe vagoane de cale ferată.
Utilizarea unuia din aceste mijloace de transport se face ținând seama de următorii factori:
 distanța de transport;
 posibilitatea de încărcare în mijlocul de transport și de descărcare din acesta la locul de
lucru;
 greutate și dimensiunile de gabarit ale sub ansamblelor și elementelor de construcție
metalică;
 traseul între punctele terminale de transport (capacitatea portantă a drumurilor,
trecerilor, în cazul trnsportului pe treilere remorcate și a mijloacelor auto speciale,
încadrarea în gabaritul normal de transport auto și pe cale ferată);
 durata de transport necesară, impusă de asigurarea cu mijloace de ridicat a șantierului
sau locului de lucru;
 mijloacele de transport existente în parcul propriu, precum și vogoanele de cale ferată
disponibile.
Alegerea mijlocului de transport cel mai adecvat va depinde deci de implicațiile de ordin
economic și de datele de transport, impuse de anumite condiții tehnologice.

Transportul macaralelor turn pe cale ferată

Acest trnsport se efectuează când distanța între punctele terminale este peste 150-200 km, astfel
ca efectul economic să poată fi evidențiat. Pentru executarea acestor transporturi, sânt necesare
existența pampelor de descărcare sau a liniilor de garaj auxiliare în punctele terminle, în special la
șantiere. În cazul în care aceste amenajări nu există, se crează uneori probleme diferite generatoare
de costuri nejustificate economic, privind manipularea elementelor de macara.
În timpul transportului pe calea ferată, subansamblurile sau elementele de macara trebuie bine
fixate pe platforma vagonului, elefiind supuse următoarelor solicitări:
 forțe de inerție pe direcția de transport, la accelerarea sau frânarea trenului;
 forțe centrifuge care apar la mișcarea trenului în curbe;
 forțe dinamice verticale date de șocurile care apar la trecerea roților peste punctele de
îmbinare ale șinelor și de deformațiile căii de rulare,
 forțe date de acțiunea vântului, care depind de viteaz vântului, de viteza de deplasare a
trenului, de dimensiunile suprafețelor expuse vântului etc.
Toate încercările care apar în timpul transportului, sânt preluate de dispozitivele de fixare ale
elementelor sau subansamblelor de macara, în același timp sau în diverse combinații.

FIGURA DE PUS

Transportul macaralelor turn în stare pliată

Ritmul rapid de execuțiea unor lucrări de costrucții-montaj a impus acceptarea macaralelor turn
la condiții de demontare, trasport și montare, care să necesite un consum minim de timp.
Plierea macararleor turn pentru condiții normale de trasport este posibilă pentru o anumită
categorie de macarale, în special pentru cele ușoare de capacitate redusă sau pentru cele ale căror
dimensiuni de gabarit după pliere se incadrează în gabaritul normal de transport pe drumurile
publice, fig. de mai jos.

De pus figura

Trasportul macaralelor turn în stare plină se efectuează prin tractare cu autotractoare sau
mijloace de trnsport auto speciale (autotractoare cu șa, autoplatforme cu vîrtej, vezi tabelele de mai
jos).

Specificația elementelor componente ale macaralei turn cu braț înclinat T 125/180

Denumire elementului de macara Lungimea Lățimea Înălțimea Greutatea


[mm] [mm] [mm] [mm]
Ansamblu platformă fixă + rotitoare 10900 3420 4150 34100
Șasiu 10900 2400 2400 19400
Platformă rotitoare 6720 2900 2350 10500
Troliu de ridicare 3350 1600 800 2250
Mecanism de rotiere 3300 1600 800 1940
Contragreutăți 5000 1670 2710 1700
Echipament de ridicare 7670 3035 550 3400
Tronson turn 1 9870 2200 2960 3370
Tronson turn 2 9000 2200 2800 2520
Tronson trun 3 9000 2200 2800 3040
Tronson turn 4 4500 2200 2800 1430
Tronson turn 5 8530 2200 2800 2350
Turn extensibil 4500 2200 2800 1430
Cadru de fixare braț la turn 3290 1920 620 800
Vârful turnului 13050 1800 2550 2300
Tronson braț 1 7820 1720 1370 700
Tronson braț 2 8650 1690 1500 580
Tronson braț 3 8600 1690 1370 580
Tronson braț 4 8600 1690 1370 605
Tronson braț 5 4350 1690 1460 330
Tronson braț auxiliar 6 8060 1690 1370 740
Tronson braț redus cu 40%, 50% și 8075 1690 1370 850
120%
12560 1690 1370 950
Role de balans 1450 230 735 170
Varianta de transport a macaralei Lungimea [mm] Lățimea Înălțimea H2
L L1 [mm] [mm]
Macara cu braț de 8,00 m 6000 3200 2500 3600
Macara cu braț de 11,50 m 9500 3200 2500 3600
Macara cu braț de 18,50 m 9450 5100 2500 3600

Înainte de începera transportului, trebuie efectuate unele lucrări pregătitoare, cum ar fi:
 stabilirea traseului, cu precizarea tuturor ounctelor de trecere dificile (curbe strânse,
pante, rampe, poduri, treceri pe sub viaducte a căror înălțime este limitată, etc.);
 o dată cu stabilirea traseului și a punctelor dificile de transport, se va întocmi schița
convoiului (autotractor + macara turn pliată), în care se vor trece toate cotele maxime de
gabarit, atât în plan orinzontal, cât și în plan vertical, comparate cu gabaritul normal de
transport;
 precizarea mijlocului de transport auto, care va efectua transportul, după ce au fost
verifiacte prin calcule: capacitatea de tracțiune (puterea motorului) a acestuia și
aderența ei cu solul;
 se verifică tehnologia turn deplasabile pe căi cu șine de rulare (MT40, MT100, MT110),
se vor pregăti roțile cu pneuri pe care va fi ridicată platforma fixă în poziție de
transport;
 se va verifica presiunea aerului în pneuri, precum și starea tehnică a acestora.

În afară de cunoașterea procesului de transport, personalul care se va ocupa cu pregătire și


efectuarea transportului, va ține seama și de necesitatea respectării vitezelor de transport pe diferite
porțiuni ale drumului, în special în curbe, pante sau rampe. De asemenea, va verifca pe tot traseul
starea legăturilor între autotractor și macaraua turn, starea roților cu pneuri pe care se sprijină
platforma fixă, precum și starea blocărilor tronsoanelor de turn și braț în poziție pliată. Deplasarea
convoiului (macara + autotractor), se va face numai cu mașină de însoțire, atât în față, cât și în spate
fig.de mai jos.
Transportul macaralelor turn cu remorci sau mijloace de trasport auto speciale

În cazul lucrărilor pregătiroare, la trasportul macaralelor cu remorci sau cu mijloace de


transport auto speciale, trebuie să se urmărească îndelpinirea următoarelor operații:
 să se stabilescă traseul, cu precizare tuturor punctelor de transport care pot creia
probleme, cum ar fi: treceri peste poduri cu capacitate limitată, pe sub viaducte cu
gabarit limitat, curbe, pante sau rampe etc.;
 la alegerea remorcii și a remorcherului se va ține seama de greutatea și dimensiunile de
gabarit, de solicitările dinamice suplimentare în transport;
 să se demonteze brațil complet su parțial, în funcție de necesitatea încadrării convoiului
în gabarit normal de transport pe drumurile publice;
 se vor stabili prin calcule numărul și tipurile dispozitivelor de fixare a macaralei pe
platforma remorcii;
 să se întocmească schița de amplasare a macaralei pe remorcă, cu încărcările statice și
dinamice pe cele două axe ale acestuia.
În cazul în care în schița de amplasare a macaralei pe platformă se constată că nu se încadrează
în gabaritul normal de transport, se vor stabili părțile, subansamblurile su elementele de macara care
urmeză a se demont și transporta separat, astfel încât să se poată înscrie în gabarit (vezi fig, de mai
jos).
Fixarea de remorcă a utilajului care va avea blocată platforma rotitoare se va face de personal
instruit și autorizat, cunoscător al regulilor de legare sau prindere a sarcinilor, pentru transportul în
condițiile de securitate. Răspunderea pentru fixarea corectă și sigură a utilajului revine celor care au
efectuat calculul, întocmit schița și au executat legăturile conform schiței. Deoarece transportul
macaralelor cu remorcă sau semiremorcă se efectuează și pe drumurile publice, uneori chiar cu
circulație intensă, trebuie luate toate măsurile de securitate necesare. Autorizarea transportului se
efectuează de către organle controlului republican auto și de inspectorul poliției, care precizează
data și orele de transport.
Indiferent de perioada în care se efectuează transportul, convoiul va fi însoțit pe tot traseul de
mijloace auto ușoare (autoturisme) menite să asigure securitatea deplasării. Conducătorul mijlocului
de transport (autotractorului) are obligația ca pe parcursul drumului să verifice starea legăturilor
macaralei cu platforma remorcii.
CAPITOLUL 3
MATERIALE, REZISTENȚE ADMISIBILE ȘI FORȚELE CARE
ACȚIONEAZĂ ASUPRA MACARALEI TURN
3.1 Materiale

Pentru execuția construcțiilor metalice a macaralei turn din discuție folosim următoarele
materiale:

 OL 42.3K STAS 500 / 2 – 80 pentru profile laminte, table și benzi ce intră în


compunerea structurii de rezistență;
 OLT 45 STAS 8183 – 86 pentru țevi folosite la structura de rezistență;
 OL 37.1 STAS 500 / 2 – 80 pentru profile laminate, table și benzi ce intră în
compunerea unor structuri auxiliare;
 OL 601K STAS 500 / 2 – 80 pentru bolțuri și șuruburi de asamblare.

Pentru structură sunt indicați a se folosi electrozii E 48.24.13 / R g 21, E 50.24.9 / Tg 21 STAS
7240 – 69 sau alți electrozi cu înveliș bazic pentru îmbinarea elementelor din OL 42.3K și OL 37.1.

3.2 Rezistențe admisibile

Rezistențele admisibile au fost stabilite conform indicațiilor din STAS 8290 – 83 și STAS 763 –
66 daN.
Pentru profile și table din OL 42.3K ( σ c =25,5 [ daN /m2 ] ) și pentru țevi din OL 45 cu coeficienții
de siguranță sunt de 1,6 și 1,4.

σ aI =1600 [ daN /cm3 ] ; σ aII =1800 [ daN /cm2 ]

Pentru profile și table din OL 37.1 s-au utilizat: σ aI =1500 [ daN /cm2 ] și σ aII =1800 [ daN /cm2 ]

Pentru coordonatele de sudură în relief solicitarea la forfecare este: σ as =0,65 ∙ τ a, respectiv


pentru OL.42.3K și OLT 45: σ asI =1050 [ daN /cm2 ] ; σ asII =1200 [ daN /cm2 ].

Pentru buloane păsuite din OL 60.1K acceptând: σ aI =2000 [ daN /cm2 ] și σ aII =2300 [ daN /cm2 ],
rezultă rezistențele admisibile la:

 forfecare ( 0,80 σ a ) : τ aI =1600 [ daN /cm2 ] ; τ aII =1850 [ daN /cm2 ].


 prelucrare de gamă( 2,00 σ a ) : σ agI =4000 [ daN /cm2 ] ; σ agII =4600 [ daN /cm2 ] .
 Întindere în tijă ( 0,75 σ a ) : σ aI =1500 [ daN /cm2 ] ; σ aII =1750 [ daN / cm2 ].

Pentru bolțuri de îmbinare din OL 60.1 solicitate la încovoiere și forfecare s-a considerat ca la
buloane păsuite:
σ aI =2000 [ daN /cm2 ] σ aII =2300 [ daN /cm2 ]
σ aI =2000 [ daN /cm2 ] σ aII =1350 [ daN / cm2 ]
σ agI =4000 [ daN /cm2 ] σ ag=4600 [ daN /cm2 ]
Pentru bolțuri de role, rezistențele admisibile la încovoiere s-au determinat conform principiilor
pentru mecanisme STAS 4662 – 79 și anume:

σr (3.1)
σ a=
C1 C2

în care:
C 1 = 1,12 este coeficient de siguranță pentru regimul MS;
C 2= 2,8 pentru ipoteza I și II de încărcare;
C = 2 pentru ipoteza III de încărcre.

Rezultă pentru diferite materiale (diametre de 40 ……1000 mm).


Tabelul 3.1
Materialul σ r [ daN /mm2 ] σ g [ daN /cm2 ]
Ipoteza I și II Ipoteza III
OL 501K 50 1600 2550
OL 601K 60 1900 2700
4T Mo CN 80 2550 3600

Pentru toate elementele de construcție solicitate în ipoteza III de încărcare s-a considerat ca
rezistență admisibilă, valoarea celei de la ipoteza I multiplicată cu 1,3.

3.3 Forțe care acționează asupra macaralei

3.3.1 Generlității

Forțele exterioare care acționează asupra macaralei sunt de mai multe categorii:
 sarcina de ridicare;
 greutatea propie a elementelor macaralei;
 forțe de inerție produse în timpul accelerării și frânării diferitelor mecanisme;
 forțe centrifuge;
 forțe de acțiunea vântului.

Forțele exterioare se pot grupa în două categorii:


 forțe concentrate sunt cele care se datoresc sarcinii de ridict și elementelor legate de ea;
 forțe distribuite care se datoresc elementelor macaralei.

Datorită acestei duble împărțiri, cu excepția sarcinii de ridicat, celelalte forțe sunt prezentate
mai întâi ca metodologie de calcul, după care sunt expuse tabelele cu calculul lor, în care sunt
reunite diferite categorii de forțe.

3.3.2 Forțe datorită sarcinii de ridicat

Pentru calculul de rezistență al macaralei se ia în considerație, în conformitate cu STAS 8290 –


83, valoarea sarcinii de ridicat amplificată printr-un coeficient dinamic de ridicare care pentru
instalații de ridicat din clasa de ridicare „ a ” în care se încadrează macaraua are valoarea:
Ψ¿ 1,15+0,0025 V r (3.2)

V r −¿este viteza de ridicare (m / min), iar peste viteza de 60 m / min valoarea lui se limitează
la 1,3.
În cazul de față, deoarece viteza de ridicare a sarcinii nu o cunosc, ținând seamă de faptul că la
vârf macaraua va ridica o sarcină mică (3 tone), iar la raza de acțiune mai mică va ridica o sarcină
până la 12, voi considera un coeficient dinamic Ψ pentru o viteză medie de ridicare Ψ ≈ 50 m/min.
În acest caz, cu relația de mai sus, coeficientul dinamic are valoarea Ψ =1,2.
Viteza de ridicare medie este de 1,2.
Coeficientul dinamic se aplică la sarcina utilă la care se adaugă greutatea muflei și a cotei parte
din cablu. Pentru ușurința calculului s-au grupat toate sarcinile mobile (cărucior, cablu, muflă și
sarcină) aplicându-se coeficientul conform celor arătate, rezultând sarcina dinamică Qd. Pentru
situațiile în care valoarea sarcinilor în mișcare nu a fost amplificată, a rezultat sarcina statică Qst.

Q d =q st +Ψ + ( Q+ qd ) (3.3)
q st =qcr +q cbst
q d =qm + qcbd

q cbst −¿ este partea de cablu considerată staționară;


q cbd −¿este partea de cablu considerate în mișcare.

Qst =Q+q (3.4)

Celelalte relații corespund celor de la capitolul 2.

Tabelul 3.2
UM Cărucior 12
Sarcina jos Sarcina sus
q cbst daN 128 3
q cbd daN 125 -
Total q cb daN 253 3

Obs. Greutate cablului a fost adaptată pentru o înălțime de aproximativ 150 m, s-a determinat
diametrul cablului pentru Q = 12t și o viteză de ridicare medie 50 m/min, apoi din STAS pentru
diametrul STAS rezultat s-a luat greutatea pe metru linear de cablu.
Întreg calculul de rezistență a fost făcut pentru situația în care folosesc căruciorul și mufla de
12 cu palan de patru fire.
Deoarece solicitarea diferențelor părți ale costrucției metalice este determinată pentru unele din
ele de valoare momentului încovoietor, iar pentru altele de valoarea forțelor tăietoare sau normale,
calculele încărcărilor s-au efectuat pentru două poziții ale căruciorului.
a) pentru Rmax (31 m)
b) pentru Rrmax respectiv pentru poziția în care forța tăietoare (axială pentru turn) are
valoarea maximă. Aceasta pentru secțiunile din braț aflate la distanță sub Rmin.
Pentru calculele fără sarcină apare numai greutatea căruciorului și muflei, fără factor dinamic la
distanța minimă, respectiv 2,7 m (cu mufla sus).
Calculul s-a efectuat în unele cazuri (braț) aflați la distanță sub (pentru două situații, respective
cu sarcina jos și cu ea sus), datorită efectelor diferite ale solicitării din sarcină și a celei din vârf.
În tabelul 3.3 sunt prezentate valorile sarcinilor statice și dinamice în diferite situații (pentru
cărucior de 12 cu patru fire).

Tabelul 3.3
Deschiderea R m 31 Rmin = 9,85
Coeficientul Ψ 1,2 1,2
Poziția sarcinii Jos Sus Jos Sus
Qstat = Q + q daN 4200 3944 13200 12944
Qd ( dat de 4.1 ) daN 4862 4295 15840 15533

Pentru alte poziții care vor apare în cursul calculului se va calcula sarcina dinamică în mod
special utilizându-se valorile sarcinii conform ecuațiilor din tabelul 3.3.
În afară de solicitarea directă datorită acțiunii sarcinii apar și forțe interioare care, însă, pentru
elementele respectve u aspectul unor forțe exterioare.
Este vorba de tracțiune din cablu care acționează asupra traverselor brațului, limitatorului de
sarcină, rolelor de deviere acestui cablu, sistemelor de blocare și deblocare a tronsoanelor în timpul
desfășurării sau strângerii tronsoanelor.
Mărimea forței este determinată de numărul de fire al palanului și de sarcina de ridicat.

3.3.3 Greutăți proprii


Încărcările din greutatea propie s-au calculat ținând seama de împărțirea macaralei în părți mari
conform figuri 1.1. în cazul brațului și contrabrațului compuse din tronsoane de diferite tipuri s-a
determinat analitic poziția centrului de greutate pentru fiecare tronson în parte considerat
descompus în elemente conform desenelor de execuție.
Poziția centrului de greutate calculată pe două axe de coordonate față de o origine aleasă
convențional este dată de coodonatele:

∑ Gixi ; Y = ∑ iYi (3.5)


X=
∑Gi ∑ Gi
În ceea ce privește încărcările de ansamblu ale brațului și contrabrațului la greutatea fiecărui
tronson s-au adunat cote din elementele distribuite (cabluri, șuruburi, bolțuri) fără a se mai modifica
poziția centrului de greutate.
În afară de tronsoane a căror mase distribuite, s-au considerat concentrate în centrele lor de
greutate, mai apar și sarcini concentrate și anume limitatorul de sarcină (capetele tronsoanelor,
diferite role, bolțuri au fost adunate la masa brațului).
În articulația tirantului s-a considerat concentrată jumătate din masa acestora. Originea axelor
din coordonate s-a considerat în articulația brațului respectiv contrabrațului cu turnul macaralei.
Datele de calcul sunt prezentate în tabelul 3.4 pentru braț și tabelul 3.5 pentru contrabraț.

Pentru determinarea coordonatelor centrului de greutate al ansamblului se utilizează tot


relațiile.......
Pentru contragreutate, căruciorul acesteia și scara ei, datele sunt prezentate în tabelul 3.6.
Pentru celelalte elemente care nu generază momente încovoietoare nu s-a mai determinat cu
precizie centrul de greutate făcându-se unde este cazul aprecieri.
3.3.4 Forțele de inerție din mișcarea de rotație

Forțele de inerție din mișcarea de rotație se ămpart în:


 forțe de inerție tangențiale ( FJ );
 forțe centrifuge ( FC ).

După parte care le generează ele se împart în:


 forțe concentrate datorită sarcinii și elementelor legate de aceasta;
 forțe distribuite datorită masei elementelor macaralei. Ca notație forțele din sarcină
poartă în plus indicele „Q” ( FJQ, FCQ ).

De notat că forțele FJ și FJQ corespund celor notate în STAS 8290 – 83 prin TJ și TQ.
Scimbarea notației are ca scop evitareaconfuziilor.
Forțele de inerție din mișcarea de rotație sunt generate de toate elementele părții rotitoare a
macaralei.

4.4. Ipoteze de încărcare

4.4.1 Ipoteze de încărcare

În conformitate cu prevederile STAS 8290-80 costrucția metalică a macaralei se calculează în


ipoteze de încărcare:
Ipoteza I – cuprinde sarcini fundamentale (prezentate la paragraful 4.1,4.5) în diferite grupări.
Ipoteza II – cuprinde sarcini fundamentale și accidentale (în cazul de față numai din vânt
prezentate la paragraful4.6
Ipoteza III – cuprinde combinațiile cele mai defavorabile de sarcini fundamentale și accidentale
cu cele extraordinare ce pot să apară realmente în timpul manipulărilor, transportului, montajului,
încercărilor de probă și al exploatării. Întrucât STAS 8289-90 nu clarifică absolut toate posibilitățile
de grupări de calcul, el poate fi utilizat numai ca un îndrumar. Întrucât fiecare parte a macaralei are
problemele ei specifice, stabilirea grupărilor de calcul s-a făcut în cadrul fiecărui capitol în parte. În
ceea ce privește respectarea grupărilor din standard s-a căutat să se obțină gruparea cea mai grea în
spiritul standardului, însă nu s-a mers în toate cazurile conform acestuia.

Astfel, STAS-ul nu indică efortul din translația căruciorului la macaralele turn, ci el indică
efortul din rotire (RO) independent de forța centrifugă (Fc) și de cea tangențială (T) cauzate de
sarcină, deși acestea apar în aceeași grupare cu sarcina de ridicare (Q), deci se suprapun și ele
obligatoriu eforturilor (RO).

Ca linie generală trebuie arătat că în ipoteza III s-au analizat următoarele situații:
a) funcționare cu suprapunerea tuturor categoriilor de eforturi;
b) probe dinamice cu sarcina mărită cu 10% (conform STAS 20027-70).

1. Ridicarea sarcinii la 10 cm de sol la care nu apar solicitări datorită altor mișcări, iar
sarcina se multiplică cu același coeficient dinamic (ca în funcționare).
2. Realizarea de manevre cu sarcină în cârlig la care se suprapun toate categoriile de eforturi,
cele din sarcină se determină pentru (Qst = 1).
a) probe statice cu sarcină mărită cu 33% conform STAS 20027-70 la care pentru perioada de
ridicare se aplică un coeficient dinamic ca în funcționare pentru viteză medie și viteză
scăzută.
b) în repaos cu vânt maxim. Din cele de mai sus se vede că gruparea b1 este inferioară, la
solicitarea grupării d rămânând valabilă numai b2. Pentru celelalte urmează ca analiza să se
facă pentru fiecare capitol în parte.

4.4.2 Situații de calcul

În afară de faptul că se iau în considerare anumite grupări de eforturi, interesează și poziția


diferitelor elemente unele în raport cu celelalte și în raport cu direcția vântului. Din acest motiv, la
fiecare capitol în parte sunt stabilite aceste poziții după cum ele conduc sau nu la apariția de eforturi
maxime în elementele părții tratate la capitolul respectiv.
În linii mari se poate arăta că pentru acele elemente în care eforturile sunt determinate de
momentul maxim al sarcinii s-a considerat căruciorul de sarcină la deschiderea maximă pentru
elementele în care eforturile sunt determinate de momentul maxim al sarcinii. S-a considerat
căruciorul de sarcină la deschiderea maximă pentru elementele în care eforturile sunt determinate de
forțe (tăietoare sau axiale) maxime derivate din sarcină. S-a considerat căruciorul la distanța
maximă corespunzătoare sarcinii maxime (9,85) sau în cazul brațului în dreptul primului nod din
vecinătatea punctului considerat pentru partea corespunzătoare porțiunii curbe a caracteristicii de
sarcină în cazul în care efortul este dat atât de moment, cât și de sarcină.
S-au luat în calcul anumite poziții urmând a se determina efortul unitar pentru valoarea maximă
a efortului.
În ceea ce privește solicitarea din vârf s-a considerat direcția vântului perpendiculară pe
aceasta.

a.Deformarea brațului în plan vertical

Calculul deformării brațului în plan vertical și orinzotal se face cu scopul de a le folosi în


diverse calcule, dintre acestea numai o parte fiind de rezistență. Trebuie arătat că atât brațul cât și
contrabrațul primesc o contra săgeată prin înclinarea generală din tronsonul de bază articulat de turn
și susținut de tirant.

Deformarea este de două feluri:


 în plan vertical, cauzată de greutatea propie și sarcina de ridicat;
 în plan orinzotal, cauzată de inerția în mișcarea de rotație sau de translație a macaralei
(perpendiculară pe braț) și de vânt.
O importanță maximă în ceea ce privește deformarea o prezintă brațul format din mai multe
tronsoane și având pe el un cărucior mobil. De aceea calculul prezentat se referă numai la aceasta.

Scopul este:
a) În plan vertical:
 determinarea (verificare) înclinării brațului tronsonului de bază și verificarea contra
săgeții brațului;
 stabilirea înclinării brațului în dreptul căruciorului, pentru diferite poziții ale acestuia în
vederea determinării efortului de tracțiune și a realizării primei probleme;
 determinarea săgeții maxime la deschiderea maximă.

b) În plan orizontal:

 determinarea săgeții maxime la deschiderea maximă în scopul calculării momentului de


torsiune suplimentar ce apare în acest caz sub acțiunea sarcinii.
Deoarece precizia necesară este diferită și metodologia de calcul a deformațiilor în cele două
plane au fost diferite, vor fi prezentate separat în cele ce urmează.
b.Metodologia de calcul

Calculul de deformații în plan vertical s-a efectuat prin metoda Maxwell-Morh (7) care ține
seama de deformația fiecărui element.

Pentru dezvoltarea problemelor prezentate la paragraful 7 este necesar să se calculeze:


 rotirea lonjeroanelor inferioare în diferite puncte (puncte particulare) sub influența
greutății proprii și a sarcinii plasate în punctul respectiv;
 săgeata la vârf (la deschiderea maximă în aceleași condiții).

b.1 Încărcările

Încărcările din greutatea proprie sunt cele prezentate la paragraful 2.3.2, tabelul 3.4, iar cele din
sarcină rezultă din ecuația diagramei tabel 2.2, relația 3.3 și tabelul 4.2. Pentru simplificarea
calculelor, erorile fiind mici, sarcinile din greutatea proprie a elementelor din zona tronsoanelor
curente (inclusiv), acestea au fost considerate în centrele de greutate respective, fiind luate în
considerație începând cu câmpul în dreptul căruia sunt plasate. Eroarea apare numai pentru
tronsonul respectiv, în rest valorile fiind corecte.

În figura 7.1 este prezentat brațul cu încărcările respective plasate în centrele de greutate chiar
și în zona tronsonului de bază. În figura 7.2 este detaliată zona tronsonului de bază (în proiecție), iar
în figura 7.3 aceeași zonă în planul înclinat al feței laterale (în adevărata mărime). În tabelul 7.1 este
prezentată reparația sarcinilor din greutatea proprie pe noduri în zona tronsonului de bază.

Simbolizarea sarcinilor corespunde celei din tabelul 3.4, repartiția s-a efectuat în următoarele
ipoteze:

 masa tronsonului de bază se repartizează nodurilor inferioare;


 tirantul este articulat în nodul 34, iar masa sa se repartizează nodului 34 (superior). Am
făcut acestă aproximare care nu duce la erori mari de calcul, mai ales că greutatea
tirantului este mai mică în comparație cu cele ale tronsoanelor. În calculele care
urmează forțele din tabelul 3.4, vor purta indicii respectivi, iar cele din noduri indicele
acestuia, deoarece nu există posibilitate de confuzie.

b.2 Secțiuni

Brațul este o grindă cu zăbrele spațiale, cu secțiune triunghiulară, formată din tronsoane,
alcătuite din profile diferite. În figura 7.4 este redată o secțiune prin braț, iar în tabelul 7.2 datele
referitoare la aceasta.Secțiunile trecute în tabel se referă numai la o singură bară, componentă a
lonjeronului inferior (tălpii) sau superior (coronei). S-a indict și distanța B necesară pentru calculul
deformațiilor (momentelor de inerție) determinată pe baza caracteristicilor secțiunilor prezentate la
capitolul 4.

Tabelul 3.4
Denumire tronson A h B
[ cm2 ] [ cm ] [ cm ]
Tronson de vârf 32,16 104,5 66
Tronson intermediar 39,36 143 103
Tronson de bază 42,96 180 145
În figura 7.5 este prezentată schema porțiunii curente a feței laterale a grinzii (adevărata
mărime).

Pentru simplitate, la determinarea unghiului (în vederea calculării eforturilor din diagonală s-a
considerat o valoare de hl = 1760, h2 = 1460, h3 = 1040) (i = 1,2,3 tronsoane) eroarea fiind mică,
eforturile din lonjeroane au fost însă determinate pentru înălțimea reală „h” a tronsonului.

 Formule de calcul pentru eforturi

M (3.6)
N 1=±
h (h )

semnul (+) este întindere pentru lonjeronul superior, iar semnul (–) este compresiune pentru cel
inferior, h este pentru lonjeronul superior, iar 2h este pentru lonjeronul inferior.

Efortul în montanți:

−T (3.7)
Nm=
2 cos α

Efortul în diagonale:

T h (3.8)
Nd= , sin β=
2cos α β ld cos α

în care: ld este lungimea diagonale.

h2 1 ld
ld =
√ 2
cos α
+ α 2 rezultă = deci :
2 cos α sin β 2h

ld (3.8')
Nd= T
2h

În aceste relații M reprezintă momentul încovoietor corespunzător nodului dinspre vârf în cazul
lonjeronului superior și dinspre bază în cazul celui inferior, iar T este forță tăietoare
corespunzătoare nodului inferior al diagonalei (dinspre vârf).

Pentru zona tronsonului de bază din ecuațiile de momente în urma secționării unor zone și din
ecuațiile de proiecție în noduri s-au dedus relțiile de calcul prezentate mai jos. În cele ce urmează
indicii pentru M și T reprezintă punctul față de care s-a efectuat calculul.

T 31 (3.9)
N 31−34=
2cos ∝ sin β

M 41 (3.10)
N 34−42=
Distanță latirant din ( 41 )
Proiecție pe orizontală lungime tirant (3.11)
N 34−42 H = N 34−42
Lungime tirant

Proiecție pe verticală lungimetirant (3.12)


N 34−42 V = N 34−42
Lungime tirant

−M 33 (3.13)
N 31−33=
2h

−M 33−236,4 N 34−42V (3.14)


N 33−35=
2h

−M 37−2236,4 N 34−42 v (3.15)


N 35−37=
2h

−m 39−3236,4 N 34−42 v (3.16)


N 37−41=
2h

l 33−36 (3.17)
N 33−36=( N 31−33−N 33−35 )
l 33−35

F33 l (3.18)
N 34−33= − 35−36 ( N 31−33−N 33−35 )
2cos ∝ l 35−33

l35−38 (3.19)
N 35−38= (N −N 35−37 )
l 35−37 33−35

F33 l (3.20)
N 36−35= − 37−38 ( N 33−35−N 35−37 )
2cos ∝ l 35−37

l 31−33 (3.21)
N 34−36=−N 34 −42 H + N 31−34
l 31−34

l 33−35 (3.22)
N 36−38=N 33−36 + N 34−36
l 33−36
l 35−37 (3.23)
N 38−40=N 35−38 + N 36−38
l 35−38

l 37−40 (3.24)
N 37−40= [ N −N 37−39 ]
l 37−39 35−37

l 40−41 l (3.25)
N 40−41=
l 39−41 [
N 37−40 37−39 + N 40−38
l 40−37 ]
F33 l (3.26)
N 38−37= − 39−40 [ N 35−37−N 37−39 ]
2cos ∝ l 37−39

l 40−39 l 40−39 (3.27)


N 40−39=N 40− 41 + N 37−40
l 40−41 l 40−37

 Tabele de calcul

În tabelul 3.9 sunt prezentate momentele încovoietoare și forțele tăietoare datorate greutăților
proprii.
În plus sunt trecute și momentele (MQ = 1) datorate unei forțe concentrate unitare în două
poziții particulare A (pentru R = 31 m) și B (pentru R = 9,85 m) și în noduri. Acestea din urmă sunt
exprimate de distanțele x – xi.
În tabelul 7.4 este prezentat calculul propriu-zis al deformațiilor. În el sunt trecute eforturile
produse în bare la greutatea proprie (N) de sarcini unitare plasate în nodurile de îmbinare a
tronsoanelor (n11, n27) și în punctele particulare, A, B (mA, mB) și de momente unitare plasate în
nodurile de îmbinare a tronsoanelor (m11, m27) și în punctele particulare A și B (mA, mB).
Pentru simplificarea prezentării tabelului, relațiile 3.6, 3.7 și 3.8' apar sub o formă comună.

1 (3.28)
N=±CM ; C 1= [ cm−1 ]
h(2 h)

h – este pentru lonjeronul superior, 2h – este pentru cel inferior.

d d (3.29)
N m =−Cm T ; C d = =
2 h 400

În tabel factorii C1, Cm, Cd apar în coloana „C”. Mai apare în tabel numărul de bare cu eforturi
identice „Z”, în general egal cu 2. Se fac produse de tipul:

Nl Nl Zl l (3.30)
Z= n ;Z m; nm; Z n2A
A A A A A
Deci, săgeata la R = 31 m rezultă din greutatea proprie.

1 Nl (3.31)
f Q= ∑ Z n [ cm ]
E A A

Din sarcina unitară rezultă:

1 l (3.32)
f Q=1= ∑ Z n2A [ daN−1 cm ]
E A

1 l (3.33)
f Q=1= ∑ Z n2A [ daN−1 cm ]
E A

Respectiv sarcina Qst

f Q=f Q =1Qst (3.34)

Unghiul de rotire pentru fiecare punct „K” considerat din greutatea proprie.

1 Nl (3.35)
φ KG = ∑ Z mK ¿ ¿
E A

Din sarcina unitară:

1 nK m K (3.36)
∅ KG = ∑ Z [ daN −1 cm−1 ]
E A

Respectiv la Qst

∅ K 1 Q=Q KQ =1Qst (3.37)

Din tabelul 7.4 rezultă:


 săgeata la R = 31m;
 din greutatea proprie fG = 10,564 cm;
 din sarcina unitară fQ = 1 = 7,23 x 10 – 3 cm /daN -1;
 din sarcina maximă jos fQ = 30,51 cm.

Săgeata totală: f =f G + f Q=41,0747 [ cm ].


La aceasta se adaugă o săgeată datorită deformării turnului.

c.Înclinarea brațului. Contrasăgeata

c.1Generalității
După cum s-a arătat în punctul a, din construcție brațul primește o înclinare constantă generală
dată de tronsonul de bază (b) și care se obține lungimea tirontului de suspendare.
Datorită faptului că tronsoanele glisează unul în interiorul celuilalt, pentru o glisare corectă,
între suprafețele de glisare a tronsoanelor există un joc stabilit în mod asemănător ca la ajustaje cu
joc. Sa-u stabilt astfel jocurile dintre un plan tangent la suprafața rolelor și fața de glisare a
lonjeronului.
Jocul între tronsonul de bază și cel intermediar este (Jmax = 2,70 mm și Jmin = 1 m), iar între
tronsonul intermediar și cel de vârf s-a păstrat același joc.
φ 1−¿ determinat în aceste condiții are valoarea aproximativă de 1,5 10-3 rad.
( φ1=1,5 10−3 rad ).
Cunoscând că unghiul inițial de înclinare (din construcție) este φ b peste cesta se suprapune
unghiul de deformare:

φ=φt +φG + φQ +φ J (3.38)

în care:
φ t−¿ unghiul de rotire a extremității superioare a turnului sub acțiunea momentului rezultat
din greutate proprie și sarcină.
φ G−¿unghiul de rotire al secțiunii sub acțiunea greutății proprii (din tabelul 7.4).
φ Q−Qst φ Q=1−¿unghiul de rotire sub acțiunea sarcinii, atunci când acesta se află în secțiunea
respectivă și are valoarea maximă corespunzătoare ei, conform diagramei de sarcină.

Valoarea unghiului dintre tronsoane ( φ J ) și a unghiului tronsonului de bază ( φ S ) s-u determinat


pentru a compensa cu aproximație săgeata totală la vârf și a realiza condiția denumită „criteriuQ φ”.

Criteriu Q φ- este condiția ca produsul dintre sarcina Qst și unghiul total de înclinare,
φ tot =φo + φ să aibă în valoare absolută o valoare minimă indiferent de poziția sarcinii. Cu alte
cuvinte produsul respectiv pentru sarcina la vârf să aibă același ordin de mărime (în valoare
absolută) ca pentru sarcina de bază.

S-a ținut seama ca și atunci când sarcina este minimă (fără sarcină) să nu se depășească aceasta
valoare. Scopul este ca efortul suplimentar de deplasare a căruciorului să fie minimă.

c.2 Calculul înclinării

În tabelul 7.5 este prezentat calculul pentru sarcina maximă și pentru cea minimă.
Condiții de calcul:
 pentru sarcina maximă;
 sarcina maximă conform diagramei (ecuații);
 sarcina jos;
 cantitatea minimă de cablu (se scade din momentrul contrabrațului)
M cb =0,400× (−8,381 )=−3,4;
 pentru sarcina minimă;
 sarcina dată numai de greutatea căruciorului și muflei;
 mufla sus;
 cantitatea maximă de cablu pe troliu de sarcină M cb =0.
În tabel s-a considerat semnul (+) pentru unghiurile măsurate de la poziția orinzotală în jos, iar
semnul (–) pentru cele măsurate în sus. Momentul care solicită turnul este dat de relația:
M =Qst ∙ R+ ( M c −M cb ) (3.39)

în care:
Macaraua - (–62,94) este momentul însumat al contrucției metalice (tabelul 5.3).
Semnul momentului (+) este cel care corespunde unghiului (+) [în sensul acelor de ceasornic].
Unghiul turnului:

M 2,325 ∙10−9
φ t=C φ = M ; M în[daNcm]
2 2

C φ −¿considerat ca pentru M.T.T. 125

 Săgeata de control

În punctul a..de unde,,,,,a fost determinată săgeata la raza maximă de acțiune de 31 m.


Datorittă sarcinii f Q=30,51 cm
Pentru verificarea deformării la punerea în funcțiune această săgeată trebuie măsurată. La ea se
suprapune o deplasare datorită deformării turnului și ănclinării, secțiunii lui superioare și odată ce
ea a întregului braț.

Din tabelul 7.5 rezultă unghiul de înclinare sub sarcina nominală.


φ t=8,204 ∙10−3. Fără sarcină în aceleași condiții
Qst =q=1200 [ daN ]

Momentul care solicită turnul este:


M =QstR+ ( M c −M cb ) =1200
31.075 +(-62,934+3,4) = - 22,163
iar unghiul de rotire este:
0,2325 −3
φ t= 10 M =−2,57 ∙10−3
2

În aceleași condiții săgeata este:


f c =f Q−F 'q + ( φt +φ 't ) R=30,510−8,676+ ( 8,204+257 ) ∙ 31,075
f c =55,170 [ cm ]

d.Deformația brațului în plan orizontal

d.1Metodologia de calcul

Calculul deformației s-a efectuat numai pentru forțele de inerție din mișcarea de rotație și
pentru vânt.
Deformația din cauza forțelor de inerție din mișcarea de translație, fiind de valoare foarte mică
s-a neglijat.
Pentru simplificarea calculelor, la calculul deformației în plan orizontal s-a renunțat la metoda
utilizată pentru planul vertical și s-a considerat brațul ca o grindă cu secțiune plină, dar cu moment
de inerție constant numai pentru anumite intervale (corespunzătoare tronsonului).
De notat că pentru deformația în plan orizontal se ia în considerare numai grinda cu zăbrele
formată de planul inferior al brațului. Pentru calculul momentului de inerție s-a utilizat relația:
AB 2
I =1,2 ∙ (3.40)
2

în care:
A – secțiunea unui lonjeron (unei tălpi);
B – distanța dintre centrele de greutate (tabelul 7.2).
1,2 – coeficient ce ține seama de influența rigidizării introduse de diagonale și montanți.
O relație asemănătoare este indicată în lucrarea (9).de verificat/

Metoda Maxwell- Mahr aplicată la grinzi cu secțiune plină solicitată la încovoiere (7) dă
expresia săgeții:

1 1
f= ∑ Mm d x
E l∫ (3.41)

în care:
M – momentul forțelor exterioare;
m – momentul unei forțe unitare în secțiune și pe direcția deformației (săgeții) ce trebuie
calculată.
Pentru aplicare ei este necesar să se cunoască diagramele de variație a celor două momente în
lungul grinzii.
Pentru anumite forme clasice ale acestora se dau direct expresiile integralelor ∫ Mm d x (7) care,
în cele ce urmează sunt particularizate pentru situații care ne interesează.
Calculul a fost condus în trei cazuri de ăncărcare și anume:
 din forțe distribuite cuzate de vânt (Mv)b;
 din forțe concentrate ( M F ) acestea pot fi și ele datorită inerției în rotație sau datorită
vântului.
În figura 7.7 sunt prezentate în principiu diagramele de variație ale momentelor. Pentru toate
cazurile momentul „m” variază liniar. Pentru momentul (Mj) care are o diagramă curbă, s-au făcut
aproximația ca pentru fiecare interval, variația este liniară, eroarea fiind foarte mică. Pentru
momentul Mv diagrama este tot curbă, fiind formată din fragmente de parabolă.
S-a făcut ipoteza că parabolele au vârful în extremitatea barei (x' = a). În tabelul (7.6) sunt
indicate formulele de calcul conform literaturii (7) și particularizate pentru cazul de față făcând
înlocuirea m i=x i ; mi−1=x i−1.

Pentru forțele concentrate s-a făcut și înlocuirea:

M i F ' x i și M i−1=F ' x i−1

În tabelul 7.7 este prezentat calculul momentelor încovoietoare Mj și Mv și în plus ale forțelor
tăietoare Tj și Tv, necesare în capitolele următoare, pentru calcul de rezistență al brațului.
Simbolizarea punctelor (secțiunilor) apar în figura 7.8 pentru a se putea folosi datele din tabelul
4.5, momentele și forțele tăietoare au căpătat expresiile de mai jos:

M j =Iε ; (3.42)
T j=φε (3.43)

R
J=∑ I io − φ (3.44)
g
în care:
I io −¿ momentul de inerție al elementului „i” în raport cu axa de rotație,
φ−¿ momentul static al forțelor de inerție în raport cu secțiunea (punctul) considerată.
φ=∑ Gixi+ RO ∑ Gi

Mv Tv (3.45)
M v= ; T v = gv
gv gv

Mv
=∑ Acxi− X ∑ A c (3.46)
gv

Tv (3.47)
gv
∑ Aci

Sumele ∑ I io ∑ Gi ; ∑ Gixi ; ∑ Ac ; ∑ Acxi sunt calculate pe baza datelor din tabelul 4.5
pentru pozițiile indicate în tabelul 7.7 pentru o serie de puncte neindicate în tabelul 7.7 s-a făcut o
interpolare liniară, erorile de calcul fiind în acest caz neglijabile. Cu valorile momentelor din tabelul
7.7 s-a efectuat calculul de deformație prezentat în tabelul 7.8 din care rezultă:
1
∑ I ∫ Mjndx 1476407
f j= =
E 2,1∙ 106

1 Mv
∑ I∫ mdx
fv gv 178937
= = =0,08528 [ cm daN−1 m2 ]
gv E 2,1∙ 10 6

De unde:
fv
fv= gv=1,278 [ cm ]
gv

1 MF
mdx
f F ∑ I∫ F 25490,88
= = =0,012138 [ cm/daN ]
F E 2,1 ∙10 6

Cu ajutorul ultimei valori se calculează săgeata sub acțiunea forței tangențiale F jQ sau forței de vânt
F vQ ,cu valorile forțelor din tabelul 4.10.
În tabelul 7.9 sunt prezentate săgețile ce rezultă pentru situația cu sarcina jos și pentru sarcina
sus.

Tabelul 7.1
Simbo Denumire G NODUL
l daN 31 33 34 35 36 37 38 39 40 41
sarcină
3 Tronson bază 1493 210 216 364 353 188 162
4 Alte concentrări 80 39 41
5 Cotă parte din tirant 620 620
Total 2193 210 216 620 364 39 353 41 188 162
Tabelul 7.2
Denumire tronson A h B
cm2 cm cm
Tronson de vârf 32,16 104,5 66
Tronson intermediar 39,36 143 103
Tronson de bază 42,96 180 145

Tabelul 7.3
Punctul 41 B 27 11 A
R [m] 1,075 9,85 10,351 21,307 31,075
103φ J [-]
1,25 1,5
103φ b [-] -26,5 -26,5 -26,5 -26,5 -26,5
103φ c [-] -26,5 -26,5 -26,5 -25,25 -25,25
106ε Q=1 [daN]-1
0,1776 0,2377 1,1938 3,9282
Q [daN] 12000 12000 11450 4934 3000
Qst max [daN] 13200 13200 12670 6154 4200
Qst max R [daN] 142,11 1305,1 1305,1 1305,1 1305,1
M [KNm] -453,24 709,74 709,74 709,74 709,74
103φ t [-] -5,319 8,204 8,204 8,204 8,204
103φ G [-] 1,255 1,255 4,655 4,661
103φ Q [-] 2,35 3,0116 7,347 16,498
103φ [-] -5,319 11,809 12,47 20,206 29,363
103φ tot [-] -31,818 -14,698 -14,03 -5,044 +4,363
Qst max φ tot [daN] -194 -177,7 -31 +18,32
Qst min [daN] 944 944 944 944 944
Qst min R [KNm] 10,15 92,98 97,71 201,14 293,34
M [KNm] -619,19 -536,36 -531,63 -428,2 -336,3
103φ t [-] -7,245 -6,284 -6,229 -5,029 -3,96
103φ G [-] 1,255 1,255 4,655 4,661
103φ Q [-] 0,168 0,224 1,127 3,708
103φ [-] -7,245 -4,861 -4,75 0,753 4,409
103φ tot [-] -33,745 -31,361 -31,25 -24,497 -20,591
Qst min φ tot [daN] -31,85 -29,6 -29,5 3 -19,437
CAPITOLUL 4
CALCULUL MECANISMELOR MACARALEI TURN

4.Calculul mecanismului de ridicare

4.1.1Generalități

Având în vedere că macaraua este destinată șantierelor de construcții pentru lucru la mare
înălțime și în exploatarea și în conformitate cu STAS 4662 – 79 care se referă la regimul de
exploatare și funcționarea mecanismelor, pentru mecanismul de ridicare al macaralei s-au extras
următoarele:
 Clasa de utilizare a mecanismului B;
 Gradul de încărcare al mecanismului 2;
 Regimul de funcționare M5;
 Ipoteza de încărcare II;
 Frecvența încărcărilor (60+120);
 Durata relativă a perioadei de funcționare D A =( 25 % … 40 % ) .

4.1.2 Componența și schema cinematică a mecanismului de ridicare

Din figura 8.1. se observă că troliul este dotat cu o tablă antrenată de un motor electric „tip
macara” prin intermediul unui reductor cu 3 viteze (rapoarte de transmisie).
Reglajul fin al vitezelor și în special micșorarea vitezei cablului până aproape de zero se face cu
ajutorul unei frâne electrodinamice (încetinitor cu curenți Foucoult), cuplată cu motorul.
Schimbarea vitezelor se face cu ajutorul unor cuplaje electromagnetice cu discuri.
Troliul este prevăzut cu frână electromagnetică cu ridicător electrohidraulic și limitator de cursă
cu șurub.
Tipul tolei utilizate: cu canale și fixarea cablului prin pană.

4.1.3 Alegerea cârligului


În conformitate cu STAS 1944 – 88 pentru regim de lucru cu Q=12 se alege cârligul S12,5
STAS 1944 – 88.

4.1.4 Alegerea palanului


Pentru ridicarea sarcinii aleg un palan cu 4 fire.
Schema de înfășurare fiind redată în figura 2.

4.1.5 Calculul cablului de ridicare

Mufla utilizată este de 120KW cu greutatea q m=377 K g STAS 7526 – 73, regim asimilat
conform STAS 20021 – 71 cu regimul M5 corespunzător mecanismului de ridicare C=5,5.
Deci efortul admisibil maxim de rupere Pr ≥ P c. c în care:
Pc −¿ efortul de clcul din cablu.

(4.1)
Qc ' 1
Pc = ( m ηP )
+ q cb n
η

Q c −¿ sarcina de calcul Qc =Q+ qm;


q m−¿ greutatea muflei;
q cb−¿ greutatea ramurii coborâtoare de cablu, q cb ≈ 1,371 N ;
dacă H max =74 m ⇒q'cb=120 daN ;
n−¿ numărul de role de deviere;
m−¿ numărul de fire al palanului (m=4);
η P−¿ randamentrul palanului;
q m−¿ 377 daN;
deci q c =1200+377=12377 daN .

Efortul maxim din cablu se determină în funcție de schema cablului, fiind funcție de
randamentrul rolelor.
Randamentul rolelor pe rulmenți se ia [1]
 Pentru unghi de 180° η=0,98
 Pentru unghi de 90° η=0,985
Deoarece nu se poate stbili cu precizie mărimea unghiului am considerat randamentele rolelor
ca fiind egale între ele η=0,98. Erorile de calcul sunt neglijabile.
Din figura.8.2. rezultă că rola (1) nu se învârtește, deci nu se ia în considerare, iar rola (8)
deoarece are unghiul de deviere foarte mic nu s-a luat în considerație.

În aceste condiții:
1−η 4
η P=
4 ¿¿
Deci:
12377 1
pc = (
4 ∙ 0,9704
+102 )
0,983

deci pc .c =3479 ∙ 5,5=19034,5 [ daN ]


Aleg cablul tip 19- 6x37-160/B-Z/z STAS 1353-86

.PARAGRAFUL 11.5 (CU 11.5.1,, 11.5.2,,,11.5.3)Alegerea cablurilor


a. Cablul pentru deplasarea căruciorului de contragreutate, W max =1089 [ daN ] .
Pentru regimul de fucționare M5 (vezi capitolul 1).
W calcul =W max , C=1089∙ 5,5=5990 [ daN ]
Aleg cablul construcție normală.
CN 11-6x19-160-z/z zincat STAS1353/86

Caracteristici:
Diametrul=11 [ mm ] σ r=160 [ daN m2 ] Pr =6037 [ daN ]
Masa cablului=0,404 [ mm ]

b. Cablul pentru strângerea tronsoanelor și deplasarea căruciorului,


W 1=1168 [ daN ].
Pentru regimul de fucționare M5 (vezi capitolul 1), c=5,5.
W calcul =W 1 ,c =1168 ∙5,5=6424 [ daN ]
Aleg cablul construcție normală.
CN 13-6x19-160-z/z zincat STAS1353/86

Caracteristici:
Diametrul=13 [ mm ]
σ r=160 [ daN /mm 2 ]
Pr =6935 [ daN mm2 ]

c. Cablul pentru desfășurarea tronsoanelor


W 1=794 [ daN ].
Pentru regimul de fucționare M5 (vezi capitolul 1), c=5,5.
W calcul =W 1 ,c =794 ∙5,5=4364 [ daN ]
Aleg două cabluri de construcție normală de tipul
CN 7,5-6x19-160-z/z zincat STAS1353/86

Caracteristici:
Diametrul=7,5 [ mm ]
2
σ r=160 [ daN /mm ]
Pr =3079 [ daN ]

4.1.6 Alegerea tamburului


 Calculul diametrului tamburului

Pentru calculul diametrului tobei se utilizează relația:


D ≥ d ( e−1 ) −¿ relația funcție de diametrul cablului ce se înfășoară pe tobă.
Pentru calculul paralel se consideră 0.9e.
Dacă pentru regimul II m e=20 atunci 0,9 e=0,9 ∙ 0,20=18.
Deci D ≥ d ( 18−1 ) ≥ 19∙ 17 ≥ 324
Aleg din STAS D=560 mm.
L
În cadrul tobelor pentru cablu trebuie îndeplinită condiția <2,5 în care:
d
L−¿ lungimea tobei

Desen tambur

4.1.7 Calculul lungimii tambur

N ∙ip
L= ( )
π ∙ i∙ Dm
∙d (4.2)
în care:
N−¿ înălțimea de ridicare;
i p−¿ gradul de multiplicare al palanului;
i−¿ numărul de straturi (înfășurări);
Dm −¿ diametrul mediu al înfășurării;
D m =D+ i d=560+3,19=617 [ mm ]
d−¿ diametrul cablului;
7−¿ numărul de spire pentru siguranța prinderii cablului la care se adaugă spirele de rezervă.
Alegând numărul de înfășurări a cablului egal cu 3 și înălțimea de ridicare la 74m rezultă:

50 ∙10 3 ∙ 4
L= ( 3,14 ∙3 ∙ 617 )
+ 7 ∙ 19=786,8 [ mm ]

Deci: D STAS =560 [ mm ]


L=800 [ mm ]

4.1.8 Dimensionare perete tambur

Pc (4.3)
δ=
t ∙ τ ac

în care: t−¿ pasul caneluri, τ ac=τ curgere


c ' =¿ 5 pentru tobe confecționate din fontă;
c=2 pentru tobe confecționate din oțel.

τ c F c =60 [ daN /mm2 ]

τ c OL37=23 [ daN /mm2 ]

deci:
60
τ = =12 [ daN /mm 2 ]
Fc 15
ac
5

23
τ OL
37
ac = =11,5 [ daN /mm 2 ]
2

t=d cablu + ( 2 …3 ) mm=19+3=22 [ mm ]

în care:
3479
δ Fc 15= =13,178 [ mm ]
22 ∙ 12
3479
δ OL37= =13,73 [ mm ]
22∙ 11,5

Din motive tehnologice δ α ≥ 15 [ mm ] , δ F ≥ 12 [ mm ]


c

Constructiv consider:
DSTAS =¿ 560[ mm ]
L=¿ 800[ mm ]
δ =¿ 25[ mm ]

3.1.9 Determinarea puterii motorului și alegerea lui

Determinarea puterii motorului se face cu relația:


Q ' √ rg
p= (3.4)
60000 ηtr

în care:
Q ' −sarcina reală=Q ' =Q n +q m=12000+377 ; Q' =12377 [ daN ] ;
g−¿ accelerația gravitațională g=10 [ m/ s2 ] ;
η−¿ randamentrul transmisiei
V r −¿ viteza de ridicare.

a) Datorită faptului că relația sarcinii are loc într-un interval destul de mare (3000...12000)
consider pentru sarcina maximă de ridicare (Q – 1200daN) viteza de ridicare =16m/min.

În aceste condiții puterea motorului este:

12377 ∙16 ∙ 10
P m 1= =42,314 [ KW ]
60000∙ 0,78

Aleg motor tip M 3−96−6 de 56KW cu următoarele caracteristici:

n s 1=1000 [ rot / min ] GD 2=14 [ daN m 2 ]


n as1=970 [ rot /min ] M max
4,5
P40 % =45 [ KW ] M min

b) Consider că pentru sarcina minimă de ridicare (Q=3000daN) viteza de ridicare egală cu


56m/min. În aceste condiții puterea motorului este:

3377 ∙ 56∙ 10
Pm =
2 =40,408 [ KW ]
60000 ∙0,78

Se va alege același tip de motor ca în cazul „a”.

c) Pentru o sarcină de ridicare Q=8220 consider viteza de ridicare egală cu 24m/min.


În acest caz puterea motorului va fi:

8220 ∙ 24 ∙10
Pm =
3 =42,15 KE
60000 ∙ 0,78

Se va alege același tip de motor ca în cazul „a”.


Pentru a realiza vitezele considerate, se va utiliza un reductor cu cuplaje electromagnetice
(fabricație U.M. Cugir) și roți dințate cu dantură înclinată.
Rapoartele de transmitere ale reductorului sunt: 4,950; 3,225; 1,454.
Raportul de transmitere ale angrenajului exterior al tobei este de 6,462.

4.1.10 Calculul momentului de frânare al mecanismului și alegerea frânei


Determinarea momentului de frânare se face cu relația:

η Q D2t
Mj=
QcDt
2 ip. Ired .
η pt η¿ + m
[ η η + K ( G D2g ) rm
375 i p2 i 2¿ pt ¿ ] (4.5)

M j −¿ rezultă în daN
Relația este dată de [9]
În această relație:
Q ' c[daN] – sarcina de calcul;
Dt [m] – diametrul tamburului;
i P −¿ raportul de transmitere al palanului;
i ¿−¿ raportul de transmitere al reductorului;
[s] = 0,5....1,5 – timp de frânare;
K = 1,1....1,15;
( GD 2 g ) rm [ daN m2 ]−¿ momentul de girație al rotorului motorului.

12377 970 12377 ∙ 0,562 ∙0,9704 ∙ 0,94


Mf =
2 ∙ 4 ∙ 6,462∙ 4,95 ∙ 1,454
0,9704 ∙0,94 +
[
375∙ 0,3 4 2 ∙ 6 ∙ 4622 ∙ 4,95 2 ∙ 1,4542 ]
+1,15 ∙14 =63 [ daNm ]

Se va utiliza o frână electrodinamică de tip FF80/215 fabricație Potay (Franța) cu momentul


nominal [la 100rot/min] de 75 daNm.
Se va mai utiliza încă o frână electrodinamică ∅ 400 /100 desen N 05−03/ 3 U.M.T., cu ridicător
hidraulic K 80 /60 bc.
La calculul momentului de frânare nu s-a ținut seama de momentul de girație al cuplajului
frânei cu ridicător electrohidraulic.
Reglarea frânei electromagnetice se va face în așa fel încât să asigure jocul saboților în stare
decuplată pe toată lungimea lor.

Figura 8.1, din pag 8/7


De scris continutul figurii
Figura 8,2
4.2Calculul brațului
4.2.1Solicitări

Tipurile de solicitări la care este supus brațul sunt prezentate mai jos:

1. Încovoiere în plan vertical


a) din sarcini distribuite (greutatea proprie) [G];
b) din sarcini concentrate (sarcina+cărucior),(muflă,cablu)[Ψ Q].

2. Încovoiere în plan orizontal


a) din sarcini distribuite:
 inerție în mișcare de rotație (j);
 inerție în mișcare de translație (a);
 vânt perpendicular pe braț (V).
b) din sarcini concentrate:
 inerție în mișcare de rotație (forța transport (IQ));
 inerție în mișcare de translație (aQ);
 vânt perpendicular pe braț (VQ).

3. Compresiune generală:

a) datorită cablului de sarcină (cs);


b) datorită cablului de translație a căruciorului (cc).

4. Torsiunea datorită excentricității sarcinii ca urmare a deformării în plan orinzontal:


 inerție în mișcare de rotație (tj);
 vânt (tr).

La solicitarea 4, așa cum s-a arătat la paragraful 7.3.1, nu s-au luat în considerare deformarea
datorită inerției în mișcare de translație a macaralei.
Totodată trebuie arătat că această solicitare s-a luat în considerare numai la calculul
panourilor laterale, deoarece la panoul (planul) inferior ca conducere la solicitări de sens contrar
cauzate de încovoierea în plan ozizontal, deci neglijarea dă valori acoperite. Pentru simplificarea
tabelelor de calcul și a prezentării grupărilor de încărcări s-au utilizat indici, trecuți între
paranteze în dreptul fiecărui tip de solicitare care corespund în general cu cei de la cap.4.
Nu s-au luat în considerarea forțele centrifuge care dau un efort de descărcare a lonjeroanelor
inferioare.

3.2.2 Ipoteze de încărcare

În baza principiilor de calcul prezentte la paragraful 4.4.1 și a principiilor STAS 8290-80 s-


au utilizat următoarele grupări de încărcîri pentru calculul brațului, prezentat simbolic sub forma
indiciilor de la 4.2.1.
Pentru situația în care se iau în considerare forțele de înerție în mișcarea de translație (a și
aQ) și considerăm sarcina statică (Q în loc de φQ) deoarece mișcarea de ridicare-coborâre nu se
poate produce simultan cu translația macaralei.

Ipoteza 1:

 Gruparea 1.1 G+Q+CS+a+ aQ;


 Gruparea 1.2 G+Ψ Q+C s +Cc ;
 Gruparea 1.3 G+Ψ Q+C s +t j + j+ jQ.

Ipoteza 2:

 Gruparea 1.1.1 G+Q+C s +a+ aQ+ t v + v +vQ=1.1+t v + v +vQ ;


 Gruparea 1.1.2 G+Ψ Q+C s +Cc +t v +v + vQ=1.2+t v +v + vQ;
 Gruparea 1.1.3 G+Ψ Q+C s +t j + j+ jQ+t v + v + vQ=1.3+t v + v+ vQ .

Din grupările prezentate rezultă că în ipoteza II nu este necesară calcularea decât pentru una
din grupări, corespunzătoare grupării din ipoteza I cu ce mai mare valoare a efortului unitar în
bara respectivă.

4.2.3 Situații de calcul


Întrucât efortul datorită încovoierii din sarcină este maxim pentru sarcina joasă, iar cel datorită
vântului pentru sarcina sus, calculul s-a efectuat în ambele situații în vederea determinării
eforturilor, în ipoteza II de încărcare, dau pentru sarcina sus, numai pentru gruparea la care apare
efortul maxim în ipoteza I.

Calculul a fost efectuat pentru două poziții ale căruciorului:


a) la deschiderea maximă R=31m;
b) la deschiderea corespunzătoare forței tăietoare maxime RTmax , zona curbei a diagramei și la
R=9,85m în zona orizontală a diagramei de ridicare.
Pentru poziția (b) s-au calculat numai diagramele și montanții din planele laterale.
Lonjeroanele solicitate numai din momentul încovoietor s-au calculat numai pentru poziția (a).
Barele din zona tronsonului de bază au fost calculate pentru ambele poziții.

4.2.4 Calculul construcției metalice


a. Metodologia relației de calcul
b. Eforturile N G se iau din tabelul 7.4
c. Eforturile Npsiq se iau din tabelul 7.4 pentru forța unitară npsiq și se calculează.
NQ=n Ψ Q , Qd, în care Qd se ia din tabelul 3.3 sau se calculează cu relația 3.3.

 Eforturile datorită încovoierii în plan orizontal


(Nj, NjQ, Na, Nv, NvQ) se calculează în funcție de momentele încovoietoare (Mj, MjQ, Ma,
MaQ, MvQ) pentru lonjeroane sau de forțe tăietoare.
(Ij, IjQ, Ta, TaQ, Tv, respectiv TvQ) Mj, Tj, Mv+Tv rezultă din tabele 7.7 direct sau prin
interpolare.
Forțele tăietoare TjQ, TaQ și TvQ se iau egale cu forțele FjQ, FQ și FvQ din tabelul 4.10nul
am si nul găsesc. Forțele tăietoare și momentul din inerția de translație se calculează cu relația:

a (4.5)
TQ= Gi
g∑

a (4.6)
M a= ( φ −x Gi )
g 1 ∑
În care: ∑ Gi și A rezultă din tabelul 7.7 direct sau prin interpolare. Momentele încovoietoare
din forțele concentrate se calculează cu relațiile:

MjQ=Fjax ; FaQ=FQx ; Mv=Fv x' (4.8)

În care x ' are semnificația din figura 7.7 și 7.8.

Din figura 9.1 este prezentată schema feței interioare a brațului iar în figura 9.2 schema
tronsoanelor intermediar și de bază.
De notat că pentru simplificarea calculelor s-au efectuat unele aproximații și anume:
a) s-a considerat că nodurile structurii inferioare, coincid cu cele ale structurilor laterale, cee
ce conduce la mici erori în ceea ce privește valoarea eforturilor din bare și în special din
diagonale.
b) pentru calculul „zvelteței” s-au luat în calcul așa numita lungime „reală” unică, care
reprezintă doferențe de ordinul milimetrilor față de cele ale tronsoanelor.

În figura 9.4 este prezentată schem tronsonului de bază. Eforturile datorită încovoierii în plan
orinzotal se calculează cu relațiile:
M
 în lonjeroane N 1=± ;[ 4.8 ' ]
B
 în traversa solicitată N t =±T ;[ 4.9 ' ]
T ld
 în diagonale N d =± =± T în care ld – lungimea diagonalei.[ 4.10 ' ]
sin γ B
Ca și la eforturile din încovoiere în plan vertical (relația 7.1, 7.1, 7.3) relațiile de mai sus pot
căpăta forma de mai jos mai ușor de utilizat ăn tabele:

1
N=±C I M ; C I =
B (4.8')

N t =±C t T ; C t =1 (4.9')

ld
N d =± Cd T ;C d = (4.10')
B

4.2.5 Eforturile din compresiunea generală


Aceste eforturi apar numai în lonjeroanele inferioare. Efortul dtorat cablului, neglijinând
randamentrul scripeților se poate lua.

1 1 (4.11)
N cs = [
2 4
( ]
Q+q m ) Ψ +q'cbst
în care:
q 'cbst −¿ greutatea ramurii de cablu dintre muflă și cărucior care este legtă în continuu la capătul
brațului;
' q cb
q cbst ≈ 64 daN = pentru sarcina jos;
4
q 'cbst ≈1 daN pentru sarcina sus.

Efortul datorat cablului de translație a căruciorului este N C =W în care W se calculează cu


c

relația 4.16' pentru pozițiile respective ale căruciorului. De notat că efortul apare în brț numai când
căruciorul se deplasează spre vârful acestuia, deci semnul din relația 4.16' NU O GASESC se ia cu
(-).
Rezultă:
N C =( 0,1441−φ ) Q st . (9.8)
c
(4.12)

 Eforturile din torsiune au fost calculate asimilând secțiunea brațului fig.74.. cu un


triunghi isoscel cu baza B1 și semiunghiurile α 1.
Momentul de torsiune se descompune într-un sistem de 3 forțe ce acționează pe fețele laterale,
solicitându-se la încovoiere (6).
În lonjeroane eforturile se anulează reciproc dar asupra diagonalelor și montanților, forțele din
fețe acționeză ca forțe tăietoare generând eforturi. Forțele din fețe pentru rotțiile amintite sunt:

- în planul inferior.
2Mt
T= =tg α i
B1

- în planul lateral
Mt
T=
Bi cos α 1

Dum cum s-a arătat la paragraful 4.2.1, s-a neglijat efectul din planul inferior. Pentru planul
lateral înlocuind valoarea momentrului de torsiune se obține:

QdfH (4.13)
T=
Bi cos α i

în care:
Qd – sarcina dinamică din tabelul 4.3 daN;
JH – sarcina în plan orizontal din tabelul 7.9 (în cm).
Cu relația 9.9 se clculează eforturile din bare.

În montanți
Nm=T (4.14)

În diagonale
T (4-15)
Nd=
sin β i

În altă formă
Nm=C'm T ; C 'm=1 (4.16')

' ' 1 Ld cos α i (4.17')


N d =C dT ; C d= =
sin β i h
cu aceleași specificații ca la cap. 7.LA PARAGRAFUL 3.4.2 SITUAȚII DE CALCUL

 Eforturile laterale din care se calculează făcând suma algebrică a eforturilor


prezentate mai sus în conformitate cu grupările de la paragraful 4.2.2 eforturile unitare s-au
calculat numai pentru valoarea cea mai mare a efortului total rezultat cu formulele clasice:

N
 Întindere τ = ;
A
N
 Compresiune τ = .
A

Semnele (+) întindere și (–) compresiune au fost incluse în N. Coeficientul de flambaj φ a fost
determinat pentru coeficienții de zveltețe a barelor conform STAS 763/1-71 din tabelul
corespunzător la oțelul OL38.

¿ ¿ nu stiu ce sa fac cu ea
imin

În care:
¿−¿ lungimea de flambaj al barei (între noduri);
i m−¿ raza de girație minimă a secțiunii barei.

 Calculul momentelor și forțelor tăietoare datorită încovoierii în plan orizontal.


În tabelul 9.2 este prezentat calculul momentelor încovoietoare și forțelor tăietoare datorită
încovoierii în plan orizontl. Datele au fost calculate pentru punctele care prezintă interes. Astfel
calculul a fost făcut începând cu punctul 23.
Tot odată pentru poziția corespunzătoare forței tăietoare maxime (RTmax) nu s-au calculat
momentele încovoietoare decât începând cu zona nodului 27. Valorile care nu interesează nu au fost
trecute în tabel.

4.2.7 Calculul eforturilor din compresiune generală.


Eforturile datorate cablurilor de transmisie a căruciorului( N Cc ) se calculează cu relația.4.1.
Unghiul de rotație φ se ia din tabelul 7.3 numai pentru sarcina jos, în rest trebuie calculat cu
aceeași metodologie. Tot în tabelul 9.3 este redat și calculul unghiului „ φ ” și al efortului N Cc
pentru sarcinile Q st preluate din tabelul 4.3.

4.2.8 Calculul forței tăietoare din torsiune.


În tabelul 9.4 este redat calculul forței tăietoare produse de momentul de torsiune în planul
lateral al brațului (relația 8).

Paragraful 4.6
a.Forțele din mișcarea de translație a căruciorului
Aceste forțe apar datorită rezistențelor la deplasarea căruciorului (în regim staționar)(Ws) și a
celor rezultate prin accelerarea sau frânarea căruciorului (dinamic)(Wd).
Md ( 4.13 )
W s=Q st C
D
Conform [3] în care:
M=(0,01....0,015)=0,015 coeficient de frecare în d=45 diametrul exterior al rulmentului;
K=(0,5....0,6)=0,5m, coeficient de frecare la rostogolire a roții pe calea de rulare;
D=115m diametrul roții de rulare;
C=1,5 coeficient ce ține seama de rezistențele suplimentare (stabilit prin experimente).
ac ( 4.14 )
W d = Q st
g
În care:
Ac-este accelerația maximă a căruciorului. În conforfitate cu prevederile STAS 20021-79
asiliând căruciorul macaralei turn cu cel al macaralei capră rezultă o accelerație maximă de
1,2m/s2.
La aceste forțe se adaugă forța datorită înclinării căii de rulare ( φ ).
W i =Q st tgφ ( 4.15 )
Rezultă forța totală
W =W s +W d ± W i ( 4.16 )
M +2 K a
W= d( D )
C + c ± tgφ Q st
g
Forța se transmite prin intermediul cablului de acționare a căruciorului asupra brațului și a
rolelor de deviere nultiplicată cu 2, datorită prezenței unui scripete fix pe acesta.
Apreciind tgφ ≅ φ atunci relația 4.16 devine:W =0,1441 ,Q st ± φ Q st , semnul (+)corespunde
deplasării spre baza brațului, iar semnul (–) deplasării spre vârf.

4.2.9 Calculul eforturilor din bare.

În tabelul 9.5 sunt prezentate eforturile din barele panourilor laterale (înclinate) conform
schemei din fig. 7.1 produse de încovoiere în plan vertical precum și de compresiune generală și de
torsiune. Eforturile au fost și aici notate cu (+) pentru întindere și cu (–) pentru compresiune.
În ceea ce privesc eforturile din torsiune, care pot fi atât de compresiune cât și de întindere
pentru oricare bară în funcție de direcția deformării și de planul lateral considerat, ele au fost luate
cu acel semn care conduc la un efort mai mare (de același semn cu celelalte eforturi).
Așa cum s-a arătat la punctul c eforturile n Ψ Q (pentru sarcina unitară) s-au luat din tabelul 7.4
pentru poziția corespunzătoare forței tăietoare maxime RT max la barele (diagonale și montanți) din
porțiunea curbă a diagramei caracteristice mărimile N φ Q au fost calculate pe baza încărcărilor Qd
determinate în tabelul 9.6.
Nu s-au mai prezentat calculul eforturilor în funcție de Q st necesar pentru ipotezele II și III
deoarece sunt mai mici, iar pe de altă parte ele nu se calculează mai departe (punctul b).
În tabelul 9.7 sunt prezentate eforturile din barele panoului inferior (orizontal) conform
schemei din fig. 9.1. În acest tabel eforturile au fost trecute fără semne întrucât toate pot fi atât de
întindere cât și de compresiune, urmând ca la însumarea conform grupărilor să fie luate cu acele
semne care conduc la solicitări mai mari.
În tabelul 9.7 elementele acestuia sunt fragmentate în conformitate cu structura din planul
orizontal.

4.2.10 Caracteristicile secțiunilor.

Pentru calculele barelor solicitate la compresiune este necesară raza de girație minimă care
pentru secțiunile compuse și pentru țevi trebuie calculată.
Lonjeroanele inferioare le tronsoanelor sunt compuse fiecare din teavă pătrată (pentru tronsonul
de vârf și intermediar) și teavă dreptunghiulară pentru tronsonul de bază. Lonjeroanele superioare
sunt confecționate tot din țevi pătrate.
Diagonalele și montanții sunt confecționați din țevi de diferite mărimi.
Pentru țevi:
D d2
L=
4 √
1+
D
în care: d și D sunt diametrele interior și exterior al țevi.
În tabelul 9.9 sunt date caracteristicile pentru țevile utilizate

Tabelul 9.9
Tipul țevi ( D × s ) A cm2 i cm2
10 x 4 12,32 3,47
89 x 4 10,68 3,01
70 x 4 8,29 2,34
60 x 4 7,03 1,87

Lonjeroane
Tipul țevii ¿) A cm2 i cm2 X
cm 2
140 x 140 x 6 32,16 964
160 x 160 x 6 36,96 1463
170 x 170 x 6 39,36 6,7 1767
190 x 190 x 8 58,24 7,44 3221
230 x 140 x 6 42,96 6,17 3144

BH 3−bh3 (pentru țevi pătrate și drepte)


i=0,289
√ BH −bh

4.2.11 Calculul eforturilor unitare din bare.


a. Eforturile în ipoteza I și II.
La paragraful 4.2.2 s-au arătat grupările de eforturi din cadrul ipotezelor de încărcare.
Analizând componența lor rezultă că toate au o parte comună, formată de solicitări din greutate
proprie, sarcina și compresiunea datorită cablului de sarcină. Comparând numai elementele care
diferă se poate spune de la început care grupare conduce la eforturi mai mari. O analiză sumară a
tabelului 9.5 și 9.7, arată că gruparea 1.3 este cea mai grea.
În consecință calculul a fost efectuat numai pentru această grupare, respectiv în ipoteza 2 de
încărcare pentru 1.1.3. în tabelul 9.10 sunt prezentate eforturile ce rezultă în bare pentru ipotezele I
și II în gruparea 3. Locurile necompletate sunt acelea pentru care așa cum s-au arătat, se cunoște
aprioric că eforturile sunt mai mici. În ipoteza II nu s-au mai calculat rubriscile acolo unde vțntul nu
are influență asupra barelor respective. Cu valorile maxime din diferite situații s-au calculat pentru
fiecare bară eforturile unitare τ max care sunt în limitele rezistențelor admisibile.

b. Eforturile în ipoteza III de încărcare.


Grupările de încărcări se fac conform paragrafului 4.4.1.
Pentru gruparea „d” (vânt maxim) se poate arăta că ea nu se aplică la calculul brațului, datorită
orientării automate după vânt.
Rămân de analizat celellalte trei situații.
a) Analizând valorile din tabelul 9.5 și 9.7 rezultă că plusul de efort ce ar apare din însumarea
tuturor eforturilor nu depășește 30% din valoarea eforturilor din ipoteza I.Cu rezistența
admisibilă se ia cu 30% mai mare (paragraful 3.2NUL GASESC) nu mai este necesar să se
efectueze calculele.
b) Plusul de efort ce apare este compensat de faptul că se ia N Ψ Q În plus rămâne valabilă și
observația de la gruparea „a”, în consecință nu se mai calculează.
c) Este gruparea cea mai favorabilă în care se aplică o sarcină, luată cu coeficient dinamic,
majorată cu 33%. Rezultă că la efortul N G șiNQ din tabelul 9.5 se aplică o majorare de
33%. Se poate demonstra că nici în acest caz nu apare un efort majorat mai mult de 30%.
Dacă se admite chiar numai cazul în care eforturile din ipoteza I sunt date doar de eforturile
N G și NQ atunci:
N I =N G + N Ψ Q și N III =N G +1,33 N Ψ Q

Punând condiția care rezultă din majoritatea efortului cu cel mai mult 30%
N III ≤1,3 N I rezultă condiția:
N G ≤ 0,1 N Ψ Q pentru care eforturile să fie depășite.
Cum în nici un caz această condiție nu este îndeplinită rezultă că nici pentru gruparea „c” nu
mai este necesară gruparea calculelor.

4.3Calculul traversei de la baza brațului.

4.3.1 Metodologie în calcul


În fig. 9.5.6 este prezentată partea dinspre bară a brațului.
Datorită faptului că distanța dintre urechile articulate este inferioară cotei „B” a tronsonului în
traversă apar solicitări de încovoiere atât în plan orizontal cât și în plan vertical. În plus apar
solicitări de torsiune și întindere.
Pentru calculul încovoierii traversei în plan orizontal s-a luat în considerare și rigiditatea pe
care o realizează lonjeroanele inferioare considerând partea respectivă ca un cadru articult în
nodurile 1.2.
Pentru simplificare s-a neglijat efectul de rigidizare a diagonalelor și traversei din cornier și s-a
considerat cadrul articulat. În fig.9.7 este figurat cadrul cu încărcările.
Se vede că reazimile reale A și B apar ca puncte de aplicare a unor forțe, iar punctele 1 și 2 au
devenit reazime.
Inversarea este convențională și servește pentru a se putea aplica formele de la calculul clasic
pentru cadre. În colțurile cadrului cționează forțele din diagonale Fd, care se descompun pe direcția
longitudinală (Fde) și transversală (Fdtr).
Pentru simplificare s-au neglijat forțele transversale, deci compresiunea sau întinderea traversei
și s-a aplicat forța Fd în punctele 1 și 2, înglobându-se în forțele F1 și F2. În acest fel s-a obținut
cadrul înlocuitor din fig. 9.8. La calculul barelor laterale ale cadrului se va scădea forța Fd.
Pentru calculul cadrului trebuie determinat momentul din colțurile 3 și 4.
Pentru cadru tip din fig.9.9 momentele din colțuri (b) sunt date de ralația:

−F ab 3 (9-12)
M 3=M 4 = ∙
l 2N
în care:
l h a (9-13)
N=2 K +3 ; K = 2 ∙ ; α =
l1 l e

Aplicând-o în cazul de față rezultă:


−F AQ ( l−a ) 3 F ( l−a ) 3
M 3=M 4 = ∙ − BQ ∙
l 2N l 2N
−3 a ( l−a )
M 3=M 4 = − ∙ ( F A −F B )
2N l

F A + F B=F 1 + F2
Deci:
−3 ( 1−α ) a
M 3=M 4 = ∙α ( f 1 + F 2 ) ; α=
2N 1

Dimensiunile cadrului sunt:


L=146 [cm]; h=77,8[cm]; a=24,5[cm].
Barele laterale au secțiunea din fig. 9.10.
Traversa are secțiunea din fig. 9.11.

Caracteristicile ei sunt:

l y =6752[cm4 ]; W y =613,8[cm¿¿ 3]; A=120,4 ¿


J x =3772[cm4 ]; W x =471,6 [cm3 ].

Înlocuind în formulele (9–13) avem:

α =0,158 ; K =2,745; A=120,4


deci ( 9−13' ) M 3 =M 4=−3,404 ( F1 + F 2)

Momentul în secțiunea periculoasă I – I este:

M I −I =( a+14,3 ) ∙ F 1−14,3 F 2 + M 3

Pentru calculul trversei la încovoiere în plan vertical, aceasta s-a considerat conform schemei
din fig. 9 – 12 M a=M I−I =Fv ∙ a. S-a neglijat efectul de torsiune.

4.3.2 Încărcări

S-a considerat momentul încovoietor în plan orizontal astfel încât F 1> F 2.


F 1=N G + N Q + N CS + N H
F 2=N G + N Q + N CS −N H
în care: N H – suma eforturilor din solicitările de încovoiere în plan orizontal.
Deci: F 1+ F 2=N G + N Q + N CS

N G , N Q ,și N CS se iau din tabelul 9.5 pentru bar 39-41, iar F 1 din tabelul 9-10 pentru bara
39 -39’’ la care se adaugă:

778
Fd IV = Fd
1020

În care Fd se ia din tabelul 9-10 pentru bara 39-41.


Forța F B se calculează făcând momente în rport cu punctul A.

F 1 ( l−a )−F 2 a
F B=
l−2 a
Calculul a fost efectuat pentru cele două poziții ale căruciorului la 31m și 9,85m RTmax în
ipoteza de încărcare I 3. În ipoteza II 3s-a efectuat calculul numai pentru R=31m.
Forța verticală F v este egală cu reacțiunea și se obține făcând proiecție verticală a forțelor.

1
F v = ( Fk +Qd−N 34−42 v )
2
în care:
N 34−42 v se calculează cu relația 7.7, din tabelul 9-5,
N 34−42 v=N G 34−42+ N Ψ Q−37.
Pentru calculul traversei la încovoiere în plan vertical s-a considerat schema 9.12.

4.3.3 Calculul eforturilor.


În tabelul 9.11 este prezentat calculul eforturilor în plan orizontal, vertical și însumarea lor.

4.3.4 Verificarea lonjeronlui.


Lonjeronul se verifică în secțiunea II-II.
Momentul încovoietor:
h−11
M II −II =M 3
h

Efortul unitar de compresiune din încovoiere este:

M II−II
τi=
w' y
Efortul de compresiune
N=F 1−Fdl

Efortul unitar de compresiune


N ef
τ c= λ= =18,1
φA i min

A=42,96 φ=0,93

În tabelul 9.12 este prezentat calculul efortului unitar din lonjeron.

4.3.5 Calculul traversei din capul brațului.

Traversa din capul brațului este prezentată schematic cu încărcările ei din fig. 9.13, în care
pentru situația cea mai defavorabilă, R=9,85m are valorile:

F s=2 N cs =3714[daN ]
F c =2 N ac=2336[daN ] ( vezi cap .11 )

Trebuie verificată traversa propriu–zisă care are secțiunea din fig.9.14 aceasta are următoarele
caracteristici, calculate ca și pentru celelalte secțiuni.

A=40,8 c [m¿¿ 2]¿ X =3,39[cm]


l¿ 40,8 [cm¿¿ 2]¿ W x =108,3[cm¿¿ 3] ¿

Traversa este solicitată la încovoiere și torsiune.


Pentru calculul la torsiune considerând secțiunea ca un cheson fig.9.15.
După (8) Wd=2 δ 1 ( h−δ 2 ) ( b−δ 1 )

Mt 1
ς 1= ς 2= ( în mijlocul laturii mici )
Wd 2

Pentru δ =0,8 [ cm ] ; δ=1,07 [cm]; h=18[cm]; avem Wd=167,9[cm¿¿ 3]¿.

Pentru calculul la încovoiere se folosește schema din fig.9.16.

F3 F c ∙ 55,5
R B= + =2990 [ daN ]
2 143

Momentul încovoietor maxim în mijlocul barei.

143
M s=R B =255685 [ daNcm ]
2

În dreptul lui Fc

Macara ¿ RB 76,5−Fs∙ 10,5=187595 [ daNcm ]


M
σ1= =1040 [ daN cm2 ]
W

Momentul de torsiune considerându-se că se distribuie pe cele două rezemări proporțional cu


distanțele este în mijlocul barei.

7,2 Fs 55,5
Mt= +27,4 Fc =45703 [ daNcm ]
2 143

Mt
ς 1= =272 [ daN cm2 ]
Wd

0,8
ς 2= ς =220 [ daN cm2 ]
1,07 1

Se calculează efortul unitar echivalent

ς echiv =√ σ 21 +3 ς 2 =1080 [ daN cm2 ]

4.4 Solicitarea locală a lonjeroanelor


4.4.1 Solicitarea locală a lonjeroanelor inferioare

Această solicitare apare datorită încărcării lonjeroanelor inferioare de către căruciorul plasat la
deschiderea dintre două noduri consecutive.
Pe această deschidere grinda este considerată simplu rezemată fig.9.19.

Qd x
Reacțiunea R B=
2 e
Sarcina Qd fiind variabilă cu valori mai mari în partea stângă a mijlocului grinzii, iar momentul
mxim este în dreptul punctului 2.
Q ( 9.15 )
(
M 2=R B l−x−
2 )
Pentru determinarea momentului maxim se face aproximația că Qd are o valoare constantă,
egală cu cea corespunzătore punctului O pentru:
a 1,2 ( 9.15 )
x= = =0,6
2 2

Derivând expresia 9.15 și egalând-o cu zero, rezultă poziția momentului Mmax.


dM Qd
= (−4 x+2 l−a )=0
dx 4 e

2 l−a
X M=
4
Înlocuind în relația 9.15 rezultă:

(2 l−a) ()
M max max = Qd
32 l

În această valoare se calculează:

M max max
τ1=
W

În care nodul de rezistență se ia din tabelul 9.8 pentru Wx. Efortul de încovoiere se suprapune
cu efortul de compresiune (flambaj) datorat sarcinilor din grutate proprie.

NG
τ c= în care N G se ia din tabelul 9.5

A și φ se ia din tabelul 9.10
σ =σ i +σ c

Calculul este prezentat în tabelul 9.14 pentru lonjeronul inferior al tronsonului de bază și pentru
calea de rulare din capul tronsonului de bază.

4.4.2 Încovoierea locală a lonjeronului superior

Această solicitare apare în lonjeronul superior datorită încărcării dată de sistemul de role din
capătul tronsoanelor (role de glisare), role plasate în deschiderea dintre două noduri consecutive.
S-a considerat poziția cea mai defavorabilă și anume, în momentul în care grupul de role se află
în deschiderea dintre nodurile (20-22) pentru lonjeronul superior de la tronsonul intermediar și (36-
38) pentru lonjeronul superior da la tronsonul de bază (vezi fig. 9.21, 9.25).
Pe aceste porțiuni s-a considerat grinda încastrată.
Asupra grinzii acționează un convoi de forțe, numărul forțelor din convoi fiing egal cu numărul
rolelor de glisare. Pentru simplificarea calculelor am considerat că fiecare rolă din convoi transmite
lonjeronului câte o forță P egale între ele. Grinda presupusă încastrată în ambele capete este o
grindă de trei ori static nedeterminată.
Rezolvare ei s-a fîcut cu schema de calcul din fig. 9.22. Schema și relațiile de calcul s-au făcut
după (13).
Conform schemei de calcul din fig. 9.22 rezultă:
Datorită simetriei avem A=B , M A =M B
4P
A= =2
2

B=2P
A=2P

M 1=2 P ( l2 − 392 )
2

l2 a
M 2=2 P ( −
2 2 )
l2
M 3=2 P
2

M4 ¿ M2
M 5¿ M 1
l 2=1

l 3a l 3a 9 P Q2
x 1=
−δ 10
=
−2 P ( −
2 2 )( −
2 2 )
+ P ( l−3 a ) 3 a+
2
δ 11 l

l2 2 Pl
Deci: M max =A −X 1= − X 1=Pl−X 1
2 2

M max =P1−X 1 este relația generală de calcul cu ajutorul căreia se va calcula momentul pe
grinda din fig. 9.22.

Din fig. 9.20 „a” și „b” făcând ∑ M B și ∑ M B se obține: '

V 1=12717 [ daN ] , V 2=19019 [ daN ] .


V 1=¿ acționează la jumatea deschiderii 20-22pentru tronsonul II și deschiderii 14-16 pentru
tronsonul I.
V 2=¿ acționează la jumătatea deschiderii 11-9 pentru tronsonul I și 17-15 pentru tronsonul II.
Din fig. 9.20 „Q” și „b” făcând ∑ M A și ∑ M A se obține: '

V 3=29342 [ daN ] ,V 4=37850 [ daN ]


V 3=¿ acționează la jumătate deschiderii 36-38 pentru tronsonul III și 30-32 pentru tronsonul II.
V 4 =¿ acționează la jumătate deschiderii 25-27 pentru tronsonul II și 31-33 pentru tronsonul III.

4.4.3 Verificarea barelor 36-38, 20-22, 30-32, 14-16.


Bara 36-38 are următoarele caracteristici:
l=2364 A1=58,24 [ cm2 ]
a=200
W x =339 [ cm3 ]
M max =P1−X 1
M max =867056 [ daNcm ] I x =3221 [ cm4 ]

V 3 29342
P= = , X 1=−864056 [ daNcm ]
4 4
864056
τi= =2548 [ daN cm2 ]
339
Relația de calcul al efortului unitar este: τ tot τ i + τ c ( τ t )
τ i – dat de încovoiere
τ c ( τ t ) – date de compresiune sau întinderea care apare datorită eforturilor din zăbrele.
Rezultă că Wx al secțiunii alese este insuficient pentru a prelua momentul care acționează
asupra grinzii.
Pentru a micșora efortul unitar din bară se poate acționa pe mai multe căi.
a) Mărirea numărului de role. Această soluție nu este convenabilă deoarece ar trebui dublat
numărul de role pentru a obține τ i < τ Qi ;
b) Micșorarea distanței dintre noduri. Un calcul efectuat în acest caz ar aduce la un rezultat
nefavorabil.
Deschiderea grinzii ar trebui micșorată cu aproape 650mm.
c) Schimbând secțiune grinzii. În acest caz există două posibilități:
1. Utilizarea unui profil I întărit ca în fig. 9.29 în acest caz pentru ghidarea lonjeronului
superior este necesar un sistem suplimentar de ghidare.

Desen fig, 9.29

2. Utilizarea secțiunii inițiale a lonjeronului superior la care se sudează un cornier cu aripi


egale.
L 90 x 90 x 8 ca în fig.9.30

Desen fig.9.30

În acest caz se observă că are loc o foarte bună ghidare tronsonului intermediar ăn tronsonul de
bază, rolele de ghidare având un profil special, va asigur și glisarea și ghidarea tronsoanelor.
Crește numărul de inerție foarte mult, dar va crește și greutatea pe metru liniar a tronsonului,
lucru care implicit duce la o rigiditate mai mare a brațului.
Asupra efortului de încovoiere se suprapune efortul de compresiune (pentru această grindă)
care apare în lonjeron datorită eforturilor din zăbrele și efortului din tirant.
Din fig.9.28 rezultă:

−V 4 2224 1 −1100 1100 1983


X1=
4 1993 2
∙ ; X6=
2224 (
; X 7=−N T + X 1
2224 )
∙ 2 X 2 =X 1
2224

X3= ( V4 − X ) 3053
4
2
1933
; X =X9
2364
30533
V
+ X ; X = −X
6
4
1933
4
3053
3
3

2364 3053
X 10= X 7− X 3 ∙2 ; X 5 =X 4
3053 2364
X 1 =−5443 ; X 6=2692 ; X 7 =31105 ; X 2=−4730 ; X 3=7485 ; X 8=8487 ;

X 4=2596 ; X 10=−42696

X 1 =X 31−34 ; X 2=X 33−34 ; X 3=X 33−36 ; X 7= X 34−36 ; X 6=X 31−33 ; X 8=X 33−35 ;

X 4= X 35−36 ; X 5= X 35−38 ; X 9 ¿ X 35−37 ; X 10 ¿ X 36−38 ;

Deci: N 36−38=X 36−38= X 10=−42696 [ daN ]

N 42696
τ c= = =−833,94 [ daN ¿ cm2 ]
φ A 0,894 ∙ 58,24

τ tot =τ i +τ c =1714 [ daN ¿ cm2 ]

Se observă că adăugând cornierul L 90 x 90 x 8, τ tot −¿ va scădea foarte mult.

Bara 20-22 are următoarele caracteristici:

l=2065 A1=58,24 [ cm2 ]


d=200
W x =339 [ cm3 ]
I x =3221 [ cm4 ]

V1
În acest caz P= ; X 1 =−328257 [ daN / cm ]
4

V1
M max =P1−X 1= l− X 1=328257 [ daN /cm ]
4

M max 328257 2
τi= = =969 [ daN /cm ]
W 339

Efortul din această bară a rezultat mic datorită deschiderii mici a grinzii.
Peste acest efort se suprapune efortul de compresiune sau de întindere care apare în bară
datorită eforturilor din zăbrele.
Din fig. 9.23 rezultă:

V 4 1823 960 960 1550


X1= (
4 1550 )
; X 6 =+ X 1
1823
; X 7=− X 1
1823
2 ; X 2=−X 1
1823
;

V4 2672 2176 V 1550


X3= ( 4
− X2)1550
; X 8 =X 3
2672
+ X 6 ; X 4= 1 −X 3
4 2672
;

2176 2582
X 10= X 7− X 3 2 ; X 5 =X 4
2672 1550
X 1 =−2796; X 6 =−1472 ; X 7 =2945 ; X 2 =2377 ; X 3=4099 ; X 8=1866 ;

X 4=805 ; X 10=−3731; X 5 =1341;

X 1 ≡ X 15−18 ; X 6 ≡ X 15−17 ; X 8 ≡ X 17−19 ; X 2 ≡ X 18−17 ; X 7 ≡ X 18−20 ;

X 10 ≡ X 20−22 ; X 9 ≡ X 19−21 ; X 3 ≡ X 17−12 ; X 4 ≡ X 19−20 ; X 5 ≡ X 22−19

N 20−22=−3731

N −3731
Deci: τ C = = =−72 [ daN /cm 2 ]
φ A 0,894 ∙ 58,24

τ tot =τ i +τ c =969−72=897 [ daN /cm2 ]

Bara 30-32
Bara 14-16
Datorită deschidererii mici, secțiunilor mari( A30−32=64 cm2 ; A 14−16 =40 cm2) cțt și datorită
sistemului final de zăbrelire ales nu mai este necesară o verificare a acestor bare. Sistemul de
zăbrezire ales pentru toate tronsoanele în partea de fixare a rolrlor de glisare a lonjeroanelor
superioare este redată în fig. 9.27. sistemul de zăbrelire ales micșorează pentru fiecare grindă,
deschiderea la jumătate și conferă sistemului o rogiditate bună.

4.4.4 Încovoierea locală a lonjeronului inferior

Solicitarea apare în lonjeronul inferior datorită încărcărilor date de sistemul de role din capătul
tronsoanelor, role considerate plasate în deschiderea a două noduri consecutive. S-a considerat
poziția ce mai defavorabilă și anume în momentul în care grupul de role se află în deschiderea
dintre nodurile 9-11 și 25-27 (fig.9.21 și 9.25).
Făcând aceleași considerente ca la paragraful 9.7.2 și utilizând aceleași relații pentru
determinarea eforturilor în bare supuse la încovoiere locală.

 Verificarea barelor 31-33, 25-27, 15-17, 9-11

Bara 31-33 are următoarele caracteristici:

l=1100 [ mm ] W x =273,4 [ cm2 ]


a=200 [ mm ] A=42,96 [ cm2 ]
I x =3144 [ cm4 ]

w4
X 1 =−260218 daNcm și P= (deoarece avem două lonjeroane)
8

M max =P1−X 1=260218 [ daNcm ]

260218
τ t= =952 [ daN /cm2 ]
273,4

Din fig. 9.28 (sau paragraful 3.4.3, la mine) rezultă:


N 31−33=X 6 =2692 [ daN /cm2 ]
τ tot =τ i +τ t=1015 [ daN /cm2 ]

Bara 25-27 are următoarele caracteristici:

l=1100 [ mm ] W x =273,4 [ cm2 ]


a=200 [ mm ] A=42,96 [ cm2 ]
V4
p= I x =3144 [ cm4 ]
8

Deoarece avem 8 role și distanța între două noduri este mai mică decât distanța dintre nodurile
36-38 o să rezulte că lonjeroanele inferioare pot prelua încărcările date de role.

Bara 15-17 și 9-11


Pentru aceste bare nu se mai face verificarea doarece atât încărcările cât și deschiderile sunt
mici, în plus numărul de role este mai mare.

4.4.5 Compresiunea inimii (pentru calea de rulare din capul tronsonului de vârf).

Compresiunea inimii din fig.9.17 sub presiunea roților căruciorului se verifică în conformitate
cu prevederile STAS 763/1-71.

p
τ=
2t

În care: t – grosimea inimii în cm;


2 – 50+2h, conform fig.9.27.

Qd
Înlocuind p=
4
Q
Rezultă: τ =
4 zt

Poziția cea mai defavorabilă este cea prezentată în fig. 9.18, adică atunci când căruciorul se află
la Rmin=9,85m, la trecerea de pe calea de rulare a tronsonului de bază.
Dacă calea de rulare din capul brațului este alcătuită din profil U 16 cu următoarele
caracteristici:

Tabelul 9.13
t=7,5 [ mm ] h=21,66 [ mm ] z=93 [ mm ] u=553
R=9,85 [ m ] Q=12000 [ daN ] Q d =15840 [ daN ]
φ=1,2

15840
Atunci τ= =568 [ daN ]
4 ∙ 9,3 ∙0,75

 Îmbinarea prin sudură a montanților și a diagonalelor din țeavă.

Pentru aceste îmbinări s-a procedat în felul următor:


S-a determinat lungimea necesară a sudurii, tipul de îmbinare este arătat în figura de mai jos.
1040
cos α 1=
1114

1430
cos α 2=
1550

1760
cos α 1=
1933

De pus unghiul alfa 1

Pentru diagonale efortul este de întindere, iar pentru montanți este de compresie. În primul caz,
apar în afară de solicitarea de frecare și una perpendiculară (de întindere).
 În montanți:

Ncos α 1 δ as=1050 [ daN / cm2 ]


δ= ≤ δ as
li a
a=0,6 [ cm ]
Deci:
Ncos α 1 cos α 1
li ≥
a ∙ δ as
= (0,6 ∙ 1050 )
N=K 1 N

l 1 ≥ K 1 N =0,00148 N

l 2 ≥ K 2 N =0,00145 N

l 3 ≥ K 3 N=0,001445 N

Li−¿ lungimea cordonului de sudură;


a−¿ grosimea sudurii

 În diagonale:

Dacă se consideră numai forfecarea (solicitarea principală)

Ncos α 1
ς= ≤ ς as
li a

l1 ≥ K 1 N

l2 ≥ K 2 N

l3 ≥ K 3 N

Dacă se consideră și întinderea, se lucrează ca pentru solicitări compuse

σ echiv =√ σ 2 +3 ς 2

Deși formula se folosește pentru valori importante ale lui σ


N sin α N cos α
σ= ; ς= rezultă
la la

N
σ echiv = √ sin α +3 cos 2 x ≤ σ as
la
sin2 x +3 cos 2 α
l≥
√ a σ as
sin 2 α 1+ 3 cos2 α 1
N

l1 ≥
√ a σ as
sin 2 α 2+ 3 cos2 α 2
N =K 1 N

l2 ≥
√ a σ as
sin 2 α 3 +3 cos2 α 3
N =K 2 N

l3 ≥
√ a σ as
N=K 3 N

Cu aceste relații s-au efectuat calculele prezentate în tabelul 9.15.

Capitolul 5.
Instrucțiuni generale de protecția muncii

5.1Generalități

 Pentru conducerea și deservirea mcaralelor turn sunt admiși numai muncitori care au o
calificare specială pentru aceste mașini;

Mecanicii (macaragii) de macarale turn trebuie:


 Să cunoască prezentele instrucțiuni și instrucțiunile uzinei constructoare privind
montajul și exploatarea macaralei;
 Să cunoască construcția mcrlei, construcția și destinația mecanismelor și dispozitivelor
de siguranță;
 Să aibă îndemânarea necesară pentru mânuirea mecnismelor macaralei și întreținerea
acestora;
 Să cunoască fctorii care influențează stabilitatea macaralei și cauzele pierderii
stabilității;
 Să cunoască calitatea unsorilor folosite pentru ungerea elementelor în mișcare (conform
schemei de ungere indicată în crtea tehnică a macaralei);
 Să cunoască modul de semnalizare pe șantier cu legătorii și manipulatorii de sarcină;
 Să cunoască dispozitivele de agățare a sarcinilor;
 Să știe să aprecieze starea bună de lucru cablurilor și a dispozitivelor de agățare;
 Să cunoscă regulile de transport a sarcinilor cu macaraua;
 Să cunoscă condițiile pe care trebuie să le îndeplinească calea de rulare;
 Să cunoască modul de scoatere a persoanelor de sub tensiune în caz de electrocutare ți
să asigure primul ajutor;
 Să cunoască persoanele care răspund de menținerea în stare de funcționare macaralelor.

5.2Obligațiile macaragiului înainte de începerea lucrului


1. Înainte de începerea lucrului macaragiul trebuie să ia cunoștință de cele consemnate în
registrul macaralei și să procedeze la primire verificând starea ei și a căii de rulare.

Pentru aceasta macaragiul trebuie:


Să controleze calea de rulare și opritorii de cap;
Să controleze cblul electric de alimentare cu energie electrică din șantier și conductorii de
împământare;
Să controleze mecanismele macaralei, frânele acestora, roțile de rulare și cleștii de fixare;
Să verifice ungerea transmisiilor, rulmenților și de semenea starea dispozitivelor de ungere
și semeringurilor;
Să controleze în locurile accesibile costrucția metalică a macaralei (turnul, brațul,
contrabrațul și șasiul de bază);
Sî controleze în locurile accesibile starea cablurilor de oțel, fixarea acestora pe tobe sau în
alte locuri și să verifice înfășurarea cablurilor pe tobă și scripeți;
Să verifice cârligul, fixarea acestuia la muflă și dispozituvul de blocare a cablului sau a altui
element de prindere a sarcinilor montate pe cârlig;
Să verifice fixarea contragreutăților pe contrabraț și fixarea lestului pe șsiul de bză;
Să verifice spațiul minim (500mm) de trecere a macaralei față de elemntele contrucției.

2. La luarea în primire a macaralei, verificarea trebuie să se facă cu participarea macaragiului


care predă schimbul. Pentru controlul macralei, conducerea șantierului trebuie să alegă
timpul potrivit
3. Controlul macaralei trebuie efectuat numai când mecanismele nu funcționează și a fost
realizată întreruperea generală a curentului
4. La controlul macaralei, mecnismul trebuie să folosească la nevoie o lampă portabilă cu
tensiune mximă de 12V
5. După verificarea macaralei, macaragiul este obligat să pornească în gol toate mecnismele și
să verifice prin aceasta buna funcționare
6. Dacă în timpul verificării au fost descoperite defecțiuni care pot să pereclitezesiguranța în
exploatare, defecțiuni ce nu pot fi remediate de macaragiu, acestaare obligația să anunțe
persoanele care răspund de repararea macaralei. În același timp mcaragiul are obligația să
anunțe și persoana care răspunde de securitatea muncii
7. Remedierea defecțiunilor la instalația electrică, racordarea macaralei turn la sursa de
energie electrică, schimbarea siguranțelor fuzubile, trebuie efectuate de către electricianul
macaralei. Îndeplinirea cestor operațiuni de către macaragiu este interzisă
8. La luare în primire a macaralei, macaragiul trebuie să consemneze în scris în registrul de
supraveghere rezultatele controlului efectuat și după primirea sarcinilor de la persoane care
dirijează instalațiile de ridicat, poate să înceapă efectiv lucrul cu macaraua
9. Înainte de începerea lucrului, macaragiul are obligația să se convingă de iluminarea
suficientă a locului de muncă în zona de lucru a macaralei. Dacă ilumintul este insuficient,
este ceață sau ninsoare puternică, macaragiul nu va începe lucrul și trebuie să comunice
aceasta persoanei care răspunde de securitatea muncii cu instalațiile de ridicat pe șantier.
10. La macaralele cre lucrează în aer liber, să verifice dacă dispozitivele de blacare pe calea de
rulare au fost deblocate.
11. Macaragiul trebuie să verifice ca pe macara să nu existe obiecte așezate liber.
12. Să verifice la macaralele cu braț variabil, buna funcționare a indictorului sarcinii maxime
admise corespunzător deschiderii brațului.

5.3Obligațiile macaragiului în timpul lucrului pe macara

1. Întimpul lucrului macaragiul trebuie să urmărească ca legătorii de sarcină să nu agațe


sarcinaîn timpul ridicării, deplasării sau rotirii cârligului macaralei.
2. Să efectueze manevre numai pe baza comenzilor date în conformitate cu codul de
semnalizare de către legătorul de sarcină. Semnlul de orpire va fi luat în considerare din
partea oricărei alte persoane.
3. Să nu transporte sarcina deasupra oamenilor.
4. În timpul lucrului mecanismelor, macaragiul nu trebuie să-și distragă atenția de la
obligațiile sale directe.
5. Macaragiul trebuie să admită urcarea persoanelor străine pe macara și nu are voie să
transmită conducerea macaralei fără aprobarea responsabilului cu instlațiile de ridicat de
pe șantier.
6. Dacă se produce întreruperea alimentării cu energie electrică a macaralei, macaragiul
trebuie să aducă manetele de comandă în poziția zero și să deconecteze întrerupătorul
general din cabină. Dacă în această situație sarcina a rămas suspendată în cârlig,
macaragiul este obligat ca în prezența responsabilului cu instalațiile de ridicat sau
persoana care răspunde de locul de muncă să coboare sarcina cu ajutorul frânei
asigurându-se în prelabil ca în zona de lucru să nu treacă persoane pe sub sarcină.
7. Macargiul nu are voie să schmbe înclinare brațului sau să translateze căruciorul de sarcină
(pentru macaralele cu braț orizontal) în timpul fixării sarcinii sau eliberării acesteia din
cârligul macaralei.
8. Exectutarea combinată a mișcărilor este permisă numai dacă în cartea tehnică a macaralei
este indicată această posibilitate. În cazul în care nu este dată nici o indicație
privindsuprapunerea mișcărilor, macaragiul are obligația să execute o singură operație.
9. Este interzis macaragiului să scoată din funcțiune dispozitivul de siguranță a macaralei.
10. Să urmărească să nu cadă cablul de pe rolele de deviere sau de pe tambur. De asemenea să
nu formeze noduri.
11. Să nu deplaseze macaralele cu braț având sarcina suspendată în cârlig, decât în condițiile
prevăzute de constructor și înscrise prin greutatea unor persoane.
12. Să nu trasporte persoane cu cârligul macaralei sau alte dispozitive de prindere, să nu
permită echilibrarea sarcinilor prin greutatea unor persoane.
13. Macragiul are obligația să oprească funcționarea macaralei care lucrează în aer liber când
vântul depășește limita până la care funcționarea este permisă și să o ancoreze
corespunzător. Dacă ancorarea se face pe cale de rulare, va verifica în prealabildacă șina
este fixată corespunzător.
14. Macargiul are obligația să utilizeze materialele și echipamentul de protecție prevăzut de
normativele legale în vogoare.
15. La ridicare și coborârea sarcinii, macargiul trebuie să urmărească.
 Să ridice, să coboare sau să deplaseze sarcina numai după semnalul dat de legător
sau cel care are misiunea de a semnaliza;
 Capacitatea de ridicare a macralei să fie conform diagramei de lucru;
 La ridicarea sarcinii, distanța între muflă și rolele de la vârful brațului (pentru
macaralele cu vârf inclinabil) nu trebuie să fie mai mică de 0,5m;
 Ridicarea și transportul sarcinii mărunte (cărămizi,etc.) se poate face numi în
containere sau platforme special amenajate care să nu permită căderea lor.
16. Macargiului îi este interzis să cupleze mecanismele macaralei atunci când pe platforma
macaralei sau la mecanismele acesteia se găsesc oameni, fac excepții situașiile în care se
procedeză la verificarea și controlul macaralei, de persoane însărcinate cu aceste operțiuni.
În acest caz, macaragiul pune în funcțiune mecanismele, numai la semnalul persoanelor
care efectuează verificarea și controlul macaralei.
17. La ridicare și deplasarea sarcinilor, macaragiul îi sunt interzise următoarele:
 Să admită legarea sau manipularea sarcinilor persoanelor întâmplătoare, care nu
au dreptul pentru legători de sarcină. De asemenea este interzisă folosirea
dispozitivelor de ridicre și legare a sarcinilor neetichetate;
 Să efectueze operații de ridicare și coborâre a sarcinilor dacă lipsește schema lor
de agățare;
 Să execute frânări bruște la rotirea brațului cu sarcină;
 Să tragă sarcina pe pământ, să ridice sarcina când direcți cablurilor este înclinată
față de verticală;
 Să ridice prefabricate din beton sau beton armat care nu au marcată greutatea;
 Să așeze greutatea pe cablurile electrice, conducte de apă, pe marginea gropilor
sau șanțurilor;
 Să execute încărcarea sarcinilor în autocamioane și descărcrea lor când șoferul sau
alte persoane sunt în cabină;
 Să execute reglarea frânei mecnismului de ridicare când sarcina se află în cârlig.
18. Mecanicul este obligat să coboare sarcina și să oprească funcționarea macaralei dacă:
 Au apătur defecțiuni la mecanisme sau contrucția metalică;
 Corpul motoarelor electrice, pupitrul de comandă, apărătorile aparatelor, cârligul
sau construcția metalicăa macaralei este sub tensiune;
 Se răsucesc cablurile muflei;
 Contagreutățile de pe contrabrațlovesc părțile proieminente ale construcției sau
schelei;
 A observat defecțiuni la calea de rulare.
19. Macaragiului îi este intezis să lase pe platformle mecanismelor, scule, piese sau diferite
obiecte ce pot cădea în timpul funcționării.

5.4Obligațiile macaragiului după terminarea lucrului

După terminarea lucrului, macaragiul este obligat să respecte următoarele:


 Să cobore sarcina pe sol, să scoată legăturile dispozitivului de ridicare și să ridice
cârligul în poziție suficient de înaltă;
 Să fixeze brațul pe direcția indicată în instrucțiunile macaralei și să pună în giruietă
partea rotitoare a macaralei dacă există această posibilitate;
 Să aducă în poziția de oprire toate aparatele de comandă;
 Să decupleze întrerupătorul general din cabină;
 Să inchidă ferestrele la cabină și să asigure ușa cu lacăt;
 Să fixeze macaraua de calea de rulare cu toți cleștii de fixare;
 Să aprindă lămpile de balizare la macaralele prevăzute cu aceste lămpi.

5.5Obligațiile legătorilor de sarcini

Legare și fixarea sarcinilor se poate face numai de muncitori instruiți în acest scop, denumiți
„legători de sarcini”. Legătorul de sarcină poate fi orice persoană care a împlinit vârsta de 18 ani, nu
are nici o imfirmitate corporală, este sănătos și a fost instruit special pentru a îndeplini această
funcție;
În exercitarea atribuțiilor sale, legătorul de sarcină are următorele obligații principale:
 Să cunoască, să aplice și să urmărească aplicarea regulilor de verificare a organelor de
legare și dispozitivele de prindere, precum și a normelor și instrucțiunilor de exploatare
a macaralei căror respecte depinde de el;
 Să supravegheze zilnic, controlând aspectul exterior al organelor de legare și
dispozitivele de prindere cu care lucrează, înscriind în registrul de supraveghere al
macaralei constatările sale cu privire la stare tehnică a acesteia;
 Să folosească la legare și transportul sarcinilor, numai organe și dispozitive
inscripționate cu sarcinile maxime admise și să nu lege sarcini a căror greutate
depășește sarcina admisă;
 Să țină seamă de faptul că în cazul ridicării sarcinilor cu șocuri sau la temperaturi sub
0ºC, sarcina maximă admisă se reduce la jumătate;
 Să nu lege srcini cre sunt aderente la sol sau la la pereți;
 Sî țină seama de faptul că lanțurile se înfășoară de mai multe ori în jurul sarcinii de
ridicat , nu trebuie să aibă margini suprapuse,
 Să lege obiectele de lingime mre și rigide în cel puțin două puncte, pentru a se evita
balansarea;
 Să nu lege la cârligul mcaralei pachete de tablă, prefabricate sau alte materiale, dacă
dispozitivul de prindere nu este prevăzut cu elemente care să excludă căderea
materialelor din pachet;
 Să asigure capetele cablurilor de legare cu cel puțin trei clame de stângere, de mărimi
corespinzătoare diametrului cablului;
 Să nu depoziteze materiale în stive a căror înălțime depășește de 1,5 ori latura mică a
bazei;
 Să supravegheze sarcina până ce se asigură că este coborâtă și plasată corect;
 Să nu părăsească locul de muncă fără a-l inștiința pe macaragiu.

5.6Deservirea macaralei și întreținerea ei


1. Macaragiul răspunde de deservirea corectă a macaralei, prin aceasta el trebuie:
 Să mențină mecanismele și echipamentele macaralei în stare bună de funcționare și
curate;
 Sî efectueze la timp ungerea tuturor punctelor indicate în schema de ungere.
2. Îndepărtarea defecțiunilor apărute în timpul lucrului cu macaraua, se execută numai la
cererea macaragiului;
3. La pornirea macaralei pentru verificarea după reparații, macagiul este obligat să execute
manevre numai în prezența persoanelor care au răspuns și să înceapă lucrul după ce a primit
dispoziție scrisă de la persoana care răspune de starea macaralei.
BIBLIOGRAFIE
De scris in continuare

Buzdugan Gh. Rezistența materialelor Ed. IX revăzută București


1970
Buzdugan Gh. Manualul inginerului Ed. IX revăzută București
mecanic I 1973
Gheorghe Manea Organe de mașini Iși II Ed. Tehnică, București
1956-1958
L.G. Kifer Mașini de ridicat-atlas I Ed. Tehnică, București 1957
Segall H. Mașini de rididcat și Editura didactică și
transportat pedagogică București 1966
Segall H. Organe de mașini-culegere
standarde I
Segall H. Lanțuri cu role Ed. I 1968 Independența
Sibiu