Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Reflexele medulare pot fi de tip monosinaptic sau polisinaptic. Diferenta primara dintre
acestea este capacitatea reflexelor polisinaptice de a iradia contralateral. Spre exemplu:
Un reflex monosinaptic (miotatic) prezinta un neuron aferent (pseudounipolar, care
conduce informatia de la receptor pana la cornul anterior al maduvei spinarii; acest neuron are
corpul neuronal in ganglionul spinal) si un neuron eferent (are corpul in cornul anterior,
primeste eferenta de la primul neuron si isi intinde axonul pana la organul efector).
In contrast, un reflex polisinaptic are dispus neuronul aferent pana in cornul posterior al
maduvei spinarii, unde face sinapsa cu un neuron de asociatie (un interneuron), care preia informatia
si o transmite mai departe neuronului efector (motor) din cornul anterior. Acest interneuron poate
face sinapsa si cu un moto-neuron din cornul anterior contralateral, asa cum se intampla la stimuli
durerosi puternici (ex. Incerc sa aprind un ochi de la aragaz cu o bricheta stricata. Dupa o perioada
variabila in care se hotaraste bricheta mea sa functioneze, excesul de gaz declanseaza o flacara mare,
iar eu evident ma ard la mana dreapta, cu care aprindeam ochiul de aragaz. Nu o sa-mi retrag doar
mana dreapta, o sa ma retrag cu totul cativa pasi mai in spate).
Astfel, reflexele polisinaptice sunt reflexe nociceptive, iar reflexele monosinaptice (miotatice),
sunt reflexe de intindere. Întinderea tendonului duce la activarea fusurilor neuromusculare (fibre
musculare cu caractere embrionare, dispuse în paralel cu fibrele musculare contractile - numite şi
fibre extrafusale). Fiecare fus neuro-muscular conţine aproximativ zece fibre musculare învelite de o
capsulă de ţesut conjuctiv. Fusul se inseră la un capăt pe tendonul muşchiului, iar la celălalt capăt pe
locul de inserţie al fibrelor extrafusale. Fibrele intrafusale sunt de două tipuri:
-fibre cu sac nuclear, care prezintă nucleii adunati într-o zonă centrală dilatată;
-fibre cu lanţ nuclear, la care nucleii sunt asezaţi central, într-un şir unic.
Fibrele intrafusale sunt si receptori si efectori. Informatia dobandita e gradul de intindere al
tendonului, informatie preluata prin fibre nervoase senzitive.
Se observa in urmatoarea figura cele doua tipuri de fibre ale fusului neuromuscular (cu sac
nuclear - nuclear bag fiber in legenda si cu lant nuclear - nuclear chain fibers). Printr-un exercitiu de
imaginatie, fibrele senzitive anulo-spirale se distribuie atat fibrelor cu lant cat si a celor cu sac (pentru
ca nu am gasit figura care sa se potriveasca cu cartea de lp), iar fibrele senzitive “in buchet” se
distribuie lantului nuclear. Fibrele anulo-spirale transmit informatii privind gradul de intindere al
muschiului si au importanta in mentinerea posturii, in timp ce fibrele “in buchet” au rol in
transmiterea alungirii instantanee a muschiului (ex. Reflex rotulian, ahilean..).
Fibrele senzitive anulo-spirale sunt aferenţele arcului reflex osteotendinos. Ele intră în
radacina dorsală a măduvei spinarii şi trec direct în cornul anterior al substanţei cenusii. Aici,
realizeaza o sinapsă glutamatergica (excitatorie) cu neuronul motor α care se termină in fibrele
extrafusale.
Inervaţia motorie a fibrelor intrafusale este asigurată de motoneuroni γ si β. Motoneuronii γ
inervează doar fusurile neuromusculare. Pe fibrele intrafusale cu sac nuclear sinapsează terminaţii ale
fibrelor γ „dinamice”, iar pe fibrele intrafusale cu lant nuclear, terminaţiile fibrelor γ „statice”.
“Ca schema de memorat, tinem minte urmatorul paradox: ne amintim ca fibrele cu sac nuclear
trimiteau informatii fibrelor anulo-spirale pentru mentinerea posturii (deci destul de static), in timp
ce fibrele cu lant nuclear trimiteau prin fibrele “in buchet” informatia alungirii bruste a tendonului
(destul de dinamic). Formula de memorat consta in inversarea rolurilor: de data asta, inervatia
motorie dinamica vine ca raspuns a informatiei “statice” de mentinerea posturii - deci pentru sac
nuclear, iar inervatia motorie statica stimuleaza fibrele intrafusale cu lant nuclear, care se activeaza la
intindere brusca, deci “dinamica”. Daca v-am indus mai mult in eroare, ignorati-ma, va rog. “
Neuronii motori β inervează atât fibrele intrafusale cât şi fibrele extrafusale. Stimularea axonilor
motori γ şi β modulează două tipuri funcţionale de răspunsuri ale activării fusurilor anulospirale şi
anume:
- raspuns „static”: când porţiunea receptoare a fusului neuro-muscular este întinsă încet,
numărul impulsurilor transmise prin fibrele senzitive este direct proporţional cu gradul de întindere
al fusului şi dureaza câteva minute (atâta timp cât receptorul este întins). Raspunsul static este
dependent de fibrele cu lanţ nuclear, fibre inervate atât de terminaţii anulo-spirale cât şi de cele „în
buchet”. Se realizează contracţia muschiului pe toată perioada cât muşchiul este menţinut la o
lungime excesivă.
- raspuns „dinamic”: se declanşează o contracţie instantanee puternică când lungimea fusului
creste rapid, brusc, iar numarul de impulsuri transmise prin fibrele senzitive primare este foarte
mare, deoarece aceste fibre raspund extrem de activ la o rată rapidă de schimbare a lungimii fusului..
Reflexul miotatic dinamic este reflexul osteotendinos evaluat în practica medicală: reflexul patelar,
reflexul ahilean, reflexul bicipital.
Exista factori care pot modula descarcarile γ eferente, precum anxietatea care creşte activitatea
motoneuronilor γ, iar reflexele tendinoase sunt hiperactive.
În cazul contracţiilor musculare voluntare, semnalele transmise din cortexul motor determină
simultan atât stimularea neuronilor motori α cât şi a neuronilor γ printr-un mecanism numit
coactivare. Scopul contracţiei, fibrelor intrafusale în acelasi timp cu fibrele extra-fusale, din muşchiul
scheletic este dublu şi anume:
- muşchiul se contractă, se scurtează, dar lungimea porţiunii receptoare ramane aceiaşi;
- previne supraintinderea sau plierea excesivă a fusului, permiţându-i sa functioneze în condiţii
optime.
Reflexul de intindere
Reflexul de întindere este un reflex polisinaptic care modulează tensiunea musculară.
Receptorul este organul tendinos Golgi care cuprinde o reţea de terminaţii nervoase încapsulate,
printre fasciculele tendonului. Organul tendinos Golgi detectează tensiunea musculară spre
deosebire de fusurile neuro-musculare care sunt activate de variaţiile lungimii
muschiului. Fibrele senzitive transmit impulsurile atât local în măduva spinarii cât şi pe caile
ascendente spre cerebel sau spre cortexul cerebral. La nivel medular realizeaza o sinapsă
glutamatergica cu un interneuron inhibitor, care inhibă motoneuronul α din cornul anterior al
maduvei spinarii. Prin urmare, cresterea tensiunii muschiului stimuleaza organul Golgi şi determină
reflex inhibarea activităţii muschiului respectiv. Acest reflex actionează ca un mecanism de feed-back
negative care previne dezvoltarea unei tensiuni prea mari în muşchi, previne ruptura musculară sau a
desprinderii tendonului din inserţia osoasă.
Se spune ca o fotografie face cat o mie de cuvinte.
Glumesc.
Stimularea sinaptica a muschiului striat este urmata de urmatoarele evenimente electrice:
1. Faza de latenta - 10 ms in care nu se intampla nimic
2. Faza de contractie - 40 ms pentru o secusa (contractie unica)
3. Faza de relaxare - 50 ms
Concret, in timpul unei contractii are loc un influx citoplasmatic de Ca2+, urmat in timpul relaxarii de
un eflux de Ca2+. Observam ca faza de relaxare e de 50 ms, in timp ce perioada refractara absoluta a
muschiului striat e de 1 ms. Spoiler alert, in timpul fazei de relaxare este eliminat Ca2+ din citoplasma
celulei musculare. Drept urmare, daca aplicam un al doilea stimul la 1 ms dupa terminarea fazei de
contractie, va avea loc un al doilea influx de Ca2+ intr-o citoplasma din care Ca2+ nu a fost evacuat (ca
n-a avut cand). Amplitudinea contractiei musculare e proportionala concentratiei intracitoplasmatice
de Ca2+. Muschiul se relaxeaza cand concentratia de Ca2+ scade sub valoaea unui prag => a doua
contractie va fi mai puternica si mai lunga comparativ cu a doua.
In prima figura Ca2+ a avut timp sa iasa, in timp ce a doua figura corespunde fenomenului Treppe
(secuse sumate temporal - adica stimulari suficient de rapide - incat Ca2+ nu are timp sa iasa si
contractiile sunt din ce in ce mai puternice si mai lungi. In figura a 3-a, fenomenul Treppe intalneste
un platou de saturatie, descriind situatia unui tetanos incomplet - contractiile au crescut treptat in
amplitudine pana cand scade concentratia de Ca2+ a reticulului sarcoplasmatic sub o valoare prag. Ca2+
sta legat de calsequestrina in RS al muschiului striat. Pe masura ce mica fractiune libera a Ca2+ din RS
scade, calsequestrina se desatureaza de Ca2+. Calsequestrina desaturata complet de Ca2+ este
transportata de doua proteine de ancorare catre canalele RYR (receptor de ryanodina), blocandu-le si
drept urmare, impunand un platou al contractiei.
Somnul
Somnul este alcătuit din succesiunea a două faze în cicluri de aproximativ 120 de minute.
În cadrul unui ciclu, somnul NREM (Non-Rapid Eye Movement) are o durată de aproximativ 80-90
minute (75%), iar cel REM (Rapid Eye Movement) are o durată de 25-30 minute (25%); somnul cu
unde lente are o pondere mai mare la debutul somnului, care va scădea spre dimineaţă în favoarea
somnului cu unde rapide.