Laborator 6

OPERAȚII PENTRU OBȚINEREA ULEIULUI DIN SEMINȚE OLEAGINOASE

FILTRAREA ULEIULUI

Filtrarea este procesul de separare a unor particule solide dintr-un amestec fluid-solid,
prin folosirea unor suprafeţe filtrante sau a unui strat poros.
Filtrarea este influenţată de: natura, granulometria şi structura suspensiei, de tipul
materialului filtrant (în special de porozitatea sa), de structura şi grosimea stratului de precipitat şi
de operaţia de spălare (gradul de regenerare a suprafeţei filtrante).
Filtratul este fluidul care trece prin mediul filtrant poros.
Precipitatul reprezintă particulele solide care se depun pe suprafaţa sau în masa mediului
filtrant. În prima fază, precipitatul acționează ca un strat filtrant pentru suspensie, însă după ce se
depune un strat mai gros, acesta va opune rezistență la trecerea fluidului (efect vizibil prin
scăderea vitezei de filtrare).
-Operația de filtrare este eficientă dacă precipitatul obținut conține un procent cât mai
mare din faza solidă a suspensiei și filtratul are un conținut cât mai mic de fază solidă.
-Pentru ca porii stratului filtrant să funcționeze normal, ei trebuie să aibă un diametru de la
1μ si până la 0,01 mm pe o lungime cât mai mare, pentru a reține cât mai bine impuritățile.
Echipamentele de filtrare pot fi folosite în diverse domenii:
- în industria alimentară (la fabricarea lactozei, procesarea şampaniei, fabricarea
zahărului, amidonului, glucozei, ciocolatei, uleiului, berii etc)
- în stațiile de epurare a apelor uzate (în treapta biologică se folosesc biofiltre cu strat
granular, iar în treapta de prelucrare a nămolului se folosesc ca îngroșătoare de nămol filtrele
presă și filtrele cu bandă).
- în biotehnologii (filtrele celulare Oliver sunt folosite pentru reținerea virusurilor și a
bacteriilor)
- la purificarea biogazului (filtrele cu carbon activ rețin hidrogenul sulfurat și filtrele cu
silicagel rețin vaporii de apă).

Clasificarea filtrelor
A. Filtre care funcţionează la presiune hidrostatică – la care energia necesară fluidului pentru
a trece prin suprafaţa filtrantă este dată de înălţimea coloanei de lichid.
B. Filtre cu funcţionare la presiune superioară presiunii hidrostatice:
- filtre presă cu plăci şi rame
- filtre presă cu sterilizare
- filtre presă cu elemente filtrante orizontale
C. Filtre cu funcţionare sub vid – sistemul se bazează pe crearea depresiunii pentru
absorbirea filtratului prin pânza filtrantă, fixată pe suport, iar precipitatul se depune pe
pânză.
D. Filtre celulare cu tambur rotativ.

UIA – anul III 1

 Construcţia filtrelor
Suprafeţele filtrante sunt formate dintr-un suport metalic şi o suprafaţă de filtrare
metalică, acoperită cu un material filtrant ce are o anumită porozitate.
Rame pentru filtru presă
Există două tipuri constructive de rame, unele care pot evacua filtratul din spaţiul creat
între fiecare grup de două placi (sistem deschis, fig. 6.1 a) şi rame la care evacuarea filtratului se
face într-un canal colector (sistem închis, fig. 6.1 b).
Soluţia este trimisă sub presiune (cu pompa) prin orificiul central al suprafeţei filtrante, de
unde lichidul se scurge prin pânza filtrantă la baza plăcii şi se evacuează, iar precipitatul rămâne
pe pânza filtrantă. Când spaţiul dintre plăci s-a umplut cu precipitat, se întrerupe alimentarea, se
desfac plăcile de pe care se evacuează precipitatul manual, apoi se trece la regenerarea pânzelor
filtrante. Când regenerarea este terminată, se remontează plăcile şi se reia filtrarea. Momentul în
care spaţiul dintre plăci s-a umplut se observă prin scăderea puternică a vitezei de filtrare.

Materiale filtrante
-Materialele filtrante metalice (table perforate, împletituri metalice) – retin particulele
solide prin cernere și se folosesc ca suport pentru țesăturile textile în construcția filtrelor cu plăci.
-Țesăturile textile (cele mai utilizate) – sunt elastice, au porozitate fină și preț mic, însă se
colmatează ușor și au rezistență mecanică scăzută.
-Membranele (hârtie pergament, peliculă de gelatină) – se folosesc pentru reținerea
particulelor fine, a virusurilor, bacteriilor (in biotehnologii)
-Straturile fibroase (azbest, lână, sticlă, carton presat) – folosite la filtrarea suspensiilor
care colmatează ușor porii (gelatină, ulei vegetal, sirop de zahăr)
-Straturi pulverulente – se obțin prin sedimentarea pe un suport a pulberii de kiesselgur.
Rețin particulele solide din suspensie prin adsorbție. Se regenerează prin spălare.
-Plăci poroase filtrante – se folosesc la filtrarea apei de uz industrial și a vinului. Rețin
particule solide, bacterii, virusuri.
-Straturi granulare (pe suport metalic) – nisip în biofiltrele pentru apa uzată, carbon activ
pentru îndepărtatea hidrogenului sulfurat din biogaz, dolomită (carbonat de Ca și Mg) pentru
decarbonatarea apei, silicagel pentru reținerea vaporilor de apă din biogaz, etc.
Condiții pentru materialele filtrante:
- să permită obținerea unui filtrat cât mai limpede, iar precipitatul să conţină cât mai puţină
fază lichidă;
- debitul de apă pentru spălare să fie cât mai redus;
- să fie rezistente la coroziune;
- stratul de precipitat să se îndeparteze ușor de pe suprafața membranei filtrante;
- să nu se umfle la contactul cu faza lichidă a suspensiei.

UIA – anul III 2

 Fig. 6.1. Rame pentru filtre presă
a) sistem cu evacuare deschisă; b) sistem cu evacuare închisă
1 – plăci filtrante; 2 – pânze filtrante; 3 – orificiu central; 4 – găuri pentru evacuarea filtratului;
5 – găuri pentru alimentare cu suspensie şi apă de spălare; 6 – racorduri pentru evacuare filtrat
(sistem deschis); 7 – canal pentru evacuare filtrat (sistem inchis).

Filtrul de ulei FLU – 01

Este utilizat pentru filtrarea fină a uleiurilor vegetale destinate consumului alimentar sau
industrial. Din reziduurile reţinute pe filtre se poate obţine materia primă pentru fabricarea
săpunului sau a lecitinei.

UIA – anul III 3

 Cadrul susţine în partea inferioară bazinul de recuperare, iar în zona mijlocie, tava
colectoare. Pe partea superioară a cadrului se află subansamblul mecanism de strângere, care
realizează presarea plăcilor de filtrare, în vederea asigurării etansării la presiune. Uleiul brut şi
decantat este adus din bazinul de decantare în bazinul de recuperare, de unde este refulat prin
intermediul instalaţiei de pompare (alcătuită din pompă cu roţi dintate, supapă, manometru,
racorduri) la subansamblul plăci de filtrare.
După trecerea prin filtre, uleiul este purificat şi se scurge liber prin conducta laterală spre
vasul de colectare a uleiului. Cu ajutorul buşonului de golire, montat în partea inferioară a
bazinului, se realizează golirea acestuia de suspensiile depuse.
Desfăşurarea procesului de filtrare se urmăreşte la manometru. La început, presiunea de
refulare necesară trecerii uleiului prin filtre este mică (0,5 bar). Prin depunerea suspensiilor pe
elementele filtrante se astupă porii, iar presiunea creşte până la 3 ÷ 3,5 bar. Prin creşterea
presiunii, o parte din ulei se scurge printre plăci şi se colectează în tava colectoare. Acesta este
momentul în care se opreşte procesul de filtrare.
După oprirea pompei se aşteaptă 3 minute pentru scurgerea uleiului din plăci şi din
conducte înapoi în bazinul de recuperare. Pentru curăţare se scot pânzele filtrului şi se spală cu apă
caldă şi detergent. O pânză de filtru poate fi reutilizată de cca. 30 de ori.

Fig. 6.2. Filtrul de ulei cu plăci FLU-01

UIA – anul III 4

 1 – cadru; 2 – bazin de alimentare; 3 – tavă colectoare; 4 – sistem strângere plăci;
5 – plăci filtru; 6 – conductă; 7 – conductă alimentare cu ulei;
8 – grup pompare; 9 – panou comandă; 10 – buşon evacuare
Caracteristici tehnice FLU-01:
- volumul filtrat: 100 l/oră
- volumul bazinului de recuperare: cca. 100 l
- fineţea de filtrare: 5÷7 μm, în funcţie de
materialul filtrant
- temperatura uleiului: min. 150 C, max. 450 C
- temperatura optimă a uleiului: 20 - 400 C
- motor electric: turaţia 2750 rot/min, puterea
0,75 kW, alimentare trifazată 3x380 V
- pompa cu roţi dinţate: turaţia 2750 rot/min,
debit 1 cm3/rot (sau 2,7 l/min), presiunea
maximă 250 bar, presiunea reglată maxim 4 bar
- manometru cu burduf: 0÷10 bar
- filtru cu plăci plane cu hârtie şi pânză
micronice: suprafaţa filtrantă totală 1,2 m2,
diametrul porilor filtrului 5÷7 μm, presiunea
optimă 0,5÷3 bar, presiunea maximă 4 bar
- dimensiuni: lungime 900 mm; lăţime 700 mm;
înălţime 1200 mm; masa 240 kg. Fig. 6.3. Filtrul cu plăci FLU-01

Filtrul cu plăci MINUS 20

Are trei unităţi funcţionale:
- cadru flexibil din oţel inox, cu 4 roţi pivotante, dintre care 2 sunt echipate cu frâne
- unitate de filtrare cu plăci de filtrare din materiale adecvate uzului alimentar
- unitatea motor-pompă cu autoamorsare. Pompa coaxială cu rotor din cauciuc natural, non-
toxic, sau din silicon poate fi montată la cerere şi poate fi echipată cu un by-pass pentru
distribuirea constantă a produsului.
Sistemele mecanice şi componentele maşinii pot opera la o temperatură exterioară de
ansamblu de +10 ÷ 400C, cu fluctuaţii de ±50C pe perioade scurte de timp. Temperatura fluidelor
procesate: +5 ÷ 600C.
Înainte de introducerea în filtru, cartoanele se umezesc cu apă sau cu un produs gata filtrat.
În cazul filtrării uleiului de măsline, cartoanele se umezesc cu ulei. Faţa aspră a cartonului se
montează spre pompă, iar faţa netedă spre roata de mână. Fiecare carton se introduce între fiecare
pereche de plăci adiacente. Fiecare faţă aspră trebuie să fie pusă faţă în faţă cu fiecare faţă netedă.
Pentru tratamentul uleiului de măsline, în loc de un carton se folosesc două cartoane filtrante.
După ce se introduc cartoanele şi se verifică dacă plăcile sunt corect poziţionte, cu garniturile
aliniate cu sistemul de conectare, se compresează plăcile şi cartoanele folosind roata de mână.
Manometrul este montat după pompă, pe conducta de alimentare.
UIA – anul III 5
 Funcţionare:
- se scoate capacul de umplere a pompei (14) şi se umple cu produs;
- se pune la loc capacul şi se strânge;
- se închide regulatorul de presiune (13) la jumătate;
- se apasă butonul (5) pe ON şi se aprinde ledul;
- se deschide valva de aspirare (8) şi se aşteaptă ca tot aerul să fie expulzat din filtru;
- se închide valva când nu mai este evacuat aer;
- de la regulatorul de presiune (13) se menţine presiunea la 0,3 bar câteva secunde, apoi se
reglează în funcţie de specificaţii pentru fiecare tip de carton;
- se verifică în timpul funcţionării, cu manometrul (11) să nu existe variaţii de presiune.

Fig. 6.4. Filtrul cu plăci MINUS 20

1 – roată pivotantă fără frână; 2 – roată pivotantă cu frână; 3 – cadru din oţel inox; 4 – motor
electric; 5 – buton de pornire; 6 – valva de descărcare a cuvei; 7 – roată de mână; 8 – valva de
aspirare pentru prelevarea mostrelor; 9 – opritor; 10 – platforma de susţinere a plăcilor filtrante;
11 –manometru; 12 – conexiunea tubului de distribuire; 13 – regulator de presiune;
14 – capac de umplere a pompei; 15 – conexiunea tubului de aspirare; 16 – capac pentru golirea
pompei

Caracteristici tehnice MINUS 20: - puterea motorului: 0.4 kW

- productivitate: 600 l/oră vin, 100 l/oră ulei de măsline - tensiune: 220 V
- număr de plăci: 21 - frecvenţa reală: 50 Hz
- număr cartoane filtrante: 20 - dimensiuni: 400x590x570 mm
- suprafaţa de filtrare: 0,8 m2 - greutate 31 kg.
UIA – anul III 6
UIA – anul III 7