Sunteți pe pagina 1din 4

rl lye

BISERICA
ORTODOXA ROMANA
REVISTA SFANTULUI SINOD

.f. ti

y\\3q0
1' SECTIA 1---3TORIE
4""A Or. Nix; ?s. ?

A n u 1 L I X. Nr. 1 2 Ianuarie-Fevruarie 1941


BUCURESTI
www.dacoromanica.ro ""d
CRONICA REVISTELOR
Preocuparile omene*ti de astazi se infativaza sub un aspect destul de
complex, ca rezultat at progresului uhnitor at culturii si civilizatiei. Mintea omultri,
in Balite le posibilitatilor ei, nu mai poate stapani toate domeniile de activitate,
nu mai poate strabate toate cdrdrile pe care i le deschide mersul vremii, fapt
care a impus impartirea muncii, sau, cu un cuvant mai potrivit, specializarea,
atat in ramura muncii manuale, cat *i in cea a muncii intelectuale. insu*i campul
unei singure specialitati este atat de intins ne referim in deosebi la domeniul
culturiiincat este riscant sa spui despre cineva ca it stapane*te in intregime.
Batranetea se apropie,*i cu toate astea, invat mereu", spunea Eschil, cu cinci
veacuri inainte de Hristos. Este un adevar care ramane deapururi viu.
Vom exemplifica, pentru a nu ne indeparta prea mult de tema ce ne.am
propus, cu o realitate pe care oricine o poate sesiza fard niciun efort. Ne re
ferim la domeniul publicisticei, $i numai la cel de curata specialitatc, cu caracter
religios.ortodox, si, mai precis, la cel ingradit de granitele istorice reale ale tarii
noastre. De pilda, cati dintre slujitorii sfintelor altare cunosc publicatiile biseri.
ce*ti ce apar in diferite colturi ale tarii ? Nu mai intrebam cati le *i citesc,
fiindca *tim ca numarul acestora este foarte mic. Ne dam seama ca lucrul este
foarte greu, din atatea yi atatea pricini pe care nu e locul sa le aratam aid.
Sunt, intr'adevar, *i preoti, putini la numar, cari, stapaniti de alte preocupari
mai rentabile", sunt refractari earth, revistei, ba chiar *i ziarului, justificand ca
le rape*te timpul". Dar marea majoritate a pdstorilor de suflete este dornica
sa citeasca, sa fie in curent cu toate problemele pe care le pune misiunea for
sacerdotala. Greutatile vremii insa ii cople*esc, *i nu le da putinta sa cunoasca
tot ce le.ar putea potoli setea for sufleteasca.
Pentru ace*ti insetati de apa cca vie deschidem in started un izvor nou.
Ne propunem anume sa culegem din diferite publicatii, gazete, foi *i reviste
mai ales din cele religioase, diferite probleme de interes deosebit pentru orto.
doxie Biserica stramo*easca, pe care le supunem spre meditare cititorilor no*tri.
Multe din ele pot fi retuate, studiate qi desvoltate de catre cei priceputi
in materie, contribuind astfel la lamurirea atator chestiuni pe care le aduce
vremea in mersul ei.

EREZIE MUZICALA. Sub acest titlu, profesorul banatean d. Dr. Nicolae


Ursu, publics un articol, in Buletinul Sf. Episcopii Ortodoxe Romdne a Timisoarii
(anul II, nr. 8, 16 Fevruarie 1941), punand in discutie problema cantarii noastre
biserice*ti, care pe zi ce trece devine tot mai ingrijoratoare prin navala multor
inrauriri straine vi prin vinovata indepArtare de la traditia noastra psaltica.
Dupa ce arata importanta muzicii si marea ei influents asupra sufletului,
autorul arata cu exemple destul de convingatoare cum asociatia religioasd
Oastea Domnului", sub forma noutatilor muzicale straine ce imbracd unele
cantece,... ne indeparteaza dela ceeace avem not Romanii mai frumos si mai
atragator in vechile noastre cantari ale glasurilor biserice*ti".

Revista Biserica ortodoxa Romttnet, 59 (1941), nr. 1-2, lanuarie-Fevruarie. 7

www.dacoromanica.ro
98 Biserioa Ortodox& Roman&

Dsa a auzit, cu ocazia unei procesiuni, un grup de barbati si femei can.


tand un text religios pe melodia : Dela Dunare la Sena, din Carpati Ia Pirinei".
intreband pe prcot de ce permite sa se profaneze atmosfera religioase, acesta
a raspuns ca interzicandule sa cante, nu mai vin Ia biserica. Uncle vom ajunge
pi not Romani se intreabd pe buns dreptate profesorul cand frumoasete
noastre tropare, irmoase gi podobii treptat.treptat vor fi date uitarii, credinciosii
nostri preferAnd melodii tari, nattonalc, ba chiar populare, pe texte religioase ?"
Textele cu continut crestin, versificate, din cartile de cantece ale Oastei
Domnului" editate de Par. Trifa au fost puse pe note, alcatuind melodii din
cele mai inspaimantatoare pentru viitorul cantecului nostru religion "...: Cantece
dintre cele mai strdine noun, valsuri in miscare lentO, ba chiar marsuri patriotice
de ale altor neamuri. Bunaoara gdsim textul Din Sibiu rdsttna goarna...", ...pe
melodia marsului Giovinezza" s. a."
Autorul a asistat si la o adunare a ostasilor Domnului" dintr'o comuna
din Sudul Banatului, pe Valea Almajului. Impresia ? De secta, erezie no numai
in cele ale credmtei, ci 0 muzicala, prin infiltrarea de melodii profane, straine
de afinitatile sufletului neamului nostru in cele ale Bisericii".
Asemenea asociatii, cari pot devia in orice moment dela dreapta cre
dint& desi patronate de ierarhiile bisericesti mai ales in Transilvania, desigur, cu
vremea iii vor da roadele instrainandune biserica, credinta si cantecul strabun".
Pentru obiectivitatea constatarilor relatate aci, tinem sa subliniem faptul
ca ele sunt facute de un credincios de peste Carpati, $i nu de until din vechiul
regal, care ar putea fi invinuit de subiectivism regionalist.
D4 Prof. Ursu reactualizeaza o situatie destul de grave. Noi nu mai
avem de adaogat nimic.

ENCICLOPEDIA ORTODOXIEL Am citit cu atentie deosebita articolul publicat


de Pr. D. Buzatu, in revista RenaFterea, organul Soc. preotesti cu acelasi nume din
Oltenia (nr. 11-12, Noemvrie.Dechemvrie 1940), prin care reactualizeaza o pro.
blema de mare insemnatate pentru Biserica rasariteana enciclopedia ortodoxiei.
Noi, ortodocsii, n'avem inca o enciclopedie teologica sintetica, d§d cum,
au confesiunile apusene, in deosebi romanocatolicii. Astfel, vrand nevrand,
suntem nevoiti sa recurgem pentru documentare la izvoare straine de credinta
noastra, care trateaza intr'adevar gi unele probleme ortodoxe, insa cu o anumita
tendinta, $i numai din punctul for de vedere. Cu toate ca de foarte multe on
enciclopediile in genere au o influenta nefasta asupra formarii intelectuale, totusi
o enciclopedie ortodoxa se impune, spre a se evita mai ales consecintele nefaste
ce decurg din consultarea enciclopediilor altor confesiuni. Cad, sa recunoastem,
ne adapam prea mutt to cultura teologica apuseand si de aceea cateodata ne si
abatem de Ia credinta noastra stramoseasca.
Revenind la articolul pr. D. Buzatu, vom observa ca de si sid propus
sa scrie despre enciclopedia ortodoxiei", pledeaza pentru o enciclopedie a Orto
doxiei romanesti", care este cu totul altceva decat ceea ce se intelege prin
enciclopedie ortodoxa.
Aproape toate subiectele pe care le propune sf. sa, de pilda : bibliotecile
manastirilor noastre, istoricul revistelor religioase dela noi, monumentele istorice,
istoricul activitatea societatilor religioase, centrele de pelerinaj gi excursii,
statistica sectelor confesiunilor din Romania etc, 1st au mai degraba locul in
Marea enciclopedie a Romdniei, pe care n'o avem inca.

www.dacoromanica.ro
Cr-mica revistelor 99

Realizarea unei enciclopedii ortodoxe credem cd in Imprejurdrile de as.


tazi este cu neputinta. 0 necesitate mai grabnica pentru noi este traducerea
Parintilor $i scriitorilor bisericesti. Caci numai astfel se poate pune temelia unei
enciclopedii religioase.
Monografii, istorii, statistics, ghiduri, eseuri, almanahuri sau calendare
pe care le reclama pr. D. B. se pot tipari (si se tiparesc chiar) si astazi. Poate
*i o enciclopedie religioasa populate. Enciclopedia ortodoxiei" 1nsa, nu. Sa
ne dam seama de realitate.
Problema pe care o ridica titlul articolului pr. D. B. rdmane pe seama
viitorttlui, pe care, Lard indoiala, it dorim din tot sufletul cat mai apropiat.

IcoANELE. Ni se da prilejul sa semnalam o constatare menita sa deschida


orizonturi noi in conceptia asupra vietii in cultura romaneasca : unele reviste
de nature pur profana incep sa incadreze in preocuparile for si probleme de
ordin spiritual.
Astfel Radio Romania, revista oficiala a Societalii Romane de Radio.
difuziune (nr. 7-8, anul I, 9 15 Fevruarie 1941), publica la loc de frunte un
articol esential intitulat Icoanele. Anonimul autor trateaza in numai o jumatate
de pagina o problema de mare insemndtate, infatisand.o in toata realitatea ei.
E simplu scrie d.sa sa treci drept amator de arta incercat cand
-comanzi unei case oarecare un ansamblu de mobile si obiecte de arta", care
adeseori are aerul ca vine dintr'un stand de expozitie. E mai pu(in usor 5i mult
mai meritos sati alcatuesti un interior in care lucrurile, in aparenta disparate,
marturisesc vigilenla unei alegeri personale, sprijinite pe un gust sensibil si gandit
E destul numai sa cauti vei sfarsi prin a gasi totdeauna lucruri de pret.
lata arta noastra bisericeasca veche, spre exemplu, iata arta picturii inaintea
introducerii academismului occidental. Ori cata stradanie depun artistii nostri,
poate ca marea zi a artei romanesti va veni dela descoperirea tainelor de
creatie ale zugravilor de altadata".
Urmeazd apoi cateva pasagii asupra carora vrem sa atragem in mod
deosebit aten(ia cititorilor nostri :
Icoanele nu sunt, propiu zis, lucrari de arta decorative. Ele au fost
concepute pentru a preamari in tablouri adevarurile Sfintei Scripturi, dar nu ne
mai amintim de rostul acesta at for si le consideram numai sub raporturite de
forme, culoare si compozitie, facand abstractie de orice subiect". Si sunt multi
cars vad in ele elemente de decorat pn interior, plasandu.le intre tablouri
moderne.
Cadrele si invelitoarele de metal, cateodata destul de fin lucrate, cu care
s'a crezut necesar, in secolele at 17.1ea $i at 18.1ea, sa se imbrace majoritatea
icoanelor, au dat acestora un caracter quasidecorativ ; dar cele mai frumoase
sunt simple, neimpodobite, culorile picturii for fund lasate in voie sasi arate
strdlucirea.
Traditia eclesiastica a limitat, in vechea pictura ortodoxa, alegerea su.
biectelor, si totusi aproape niciodata nu se vor gasi doua icoane in totul
...identice", neputandu.se frange elanul unei individualitati care cauta expresia per.
sonata. Este o virtuozitate care apartine in totul vechilor icoane.
Fata de aceste juste consideratiuni de ordin artistic §i dogmatic, not nu
mai adaogdm nimic.

www.dacoromanica.ro