Sunteți pe pagina 1din 14

/ /

7/WWIT~WW~Ztf/

.
.... ,,______

BISERICA
,,
,.N

ORTHODOXA ROMANA
Revista Periodica Eclesiastica.
Ikl

ANUL AL XVII-lea, No. 11.


1
F-vsriR,T_T_E,A_I=_

TABLA MATERIILOR.
&) Pag.
I Acte Oficiale. 865
,e-' II Un manuscript Romanesc . . . . 868
III Un alt manuscript Romanesc. . . 881
IV Documente inedite . . . . 903
V Circulara Mitropolitiilui Primat ca-
tra Prototereil din Eparhia I. P. S 916
VI Cuvent funebru . . . . . 918 .

VII hegulament pentru punerea in apli-


care a legei-Clerului mirean. , . 925
,A4.

0..4bc5036-0._,

BUCURETI.
egf7/i0ftel,41 T-ei'44h egitileiteedee)

----_
34. Str. Frincitatele- Unite, 34.
1 8 9 4.
71
itl II

e74:VAIWAKff4WAW4A,~
41.10 TEci II

k www.dacoromanica.ro
rft
tin manuscript Romanesc
Cupringend serviciI biserice0 la intamplari de
bole grele, in special la cIuma.

lath titlul :
Canonul-Paraclisul de rugactune catret Preasfanta
Nasceare de Dumnede'a fi pururea Fedora Maria, pen-
tru bola ctumet", cuinceputul dupe cum a-1 ce10-1-alt Pa-
raclis, clicend amendoue bogorodicinile ,si apol: Miluefle-me
Dumnecleule, apot inceputul Canonulul, a celruia acrostih
este acesta: Milueiste robul t0.2 Constantin, Stapanet".

Mal intal am observat, ca tot canonul este f6rte bine


compus in romaneqta, o limba curata, o frasA inVeleasA
fisi turnura sintaxulul este original A, ceea ce dupe mine,
acestA lucrare este curat romaneascA originals. Am maI
constatat, a tote stihirile Canonulul incep pe rand cu
una din literile acrostihulul, ceea ce lar insamna cA acest
canon de rugAcIune cAtrA NAscet6rea de Dumnocieu se-
verlit la ocasil de bola ciumel, care atat de cumplit de-
cima erile nostre in trecut, este qic de originA Romans.
Nu pot Qti tine era acel Constantin din acrostih? Manus-
criptul este maI vechiti de cat jumetatea secululul trecut,

www.dacoromanica.ro
UN MANUSCRIPT ROMANERC 869

Boris dupe tipul canonelor greceltl, pentru cli, tote irm6-


sele shit numal dupe grece§te, ca li prosomiile on podo-
biile. Ell presupun sA fie de pe timpul lul Constantin Ma-
vrocordat, din intaia lui Domnie in Valahia. Dupe cantarea
a IX-a sa terming canonul cu prosomia : Apostoll de la mar -
genl etc., qi aicea sA sfarle§te tot canonul. Pentru 004-
nutul lul insemnat, pentru limba ronalneascg limpede qi
inteleasA in care este scris, pentru ca acest canon este lu-
crat inadins de un roman spre a Beryl la ocasil de b6la
clumel intre Romani, spre a se conserva il imprim in Oa
cuprinderea lul. El este oglinda fidela a refugiului strA-
mo§ilor nokdri in imprejurgrl nenorocite la ajutorul Bisericel,
spre a afla alinare §i scApare de frica mortei de clurng)
care atat de des bantula li devasta terile pang la 1832.
IatA acest canon :

Cantarea (oda) I-a, Glas VIII. Irmos: eAptiatlXivriv kflapacii.


Milostivelte-te spre nol cu darul teu li lumineza pre
toll cei ce pun silinta all slAvi minunile li a mAri puterea
ta, dand putere stepana all proslavi indurArile, f;si sAvfirli
rugaciunile.
Iisus Fiul tali milostivindu-se a lua trup pentru nol sa
ne mantuiasca din °Wanda iadului, pre tine to -au ales a fi
mijlocitOrea lumel li mantuirea norodulul, dupe mila qi
ajutoriul tau.
Slavg, : (Marin).
La tine alt de cat la marea mila ta sA alerg.Am nu a-
vem, sA ne izbavescg de iutimea focului, a clumel ci a
mortilor ce ne -ate cuprins din pecate, tu ecti scAparea no-
rodulul, tu ne mantuialte, rugamu-ne.
qi aotun :
Unde a scApa nu avem de cat la mila ta, pre Dumne4ell
maniind cu faptele n6stre, to grabeqte, roagA-te ci scapit pre
norodul Mil din bola clumii Feci&A, nu no lasa la pierza-
nie, scOte-ne pre nol din pierzanie,
www.dacoromanica.ro
870 ux MANUSCRIPT ROMINEISC

Cantarea 3. Irmos Oipaviaq a(paioc,


Ea urmand ca zmochinul precum tmt stnt faptele, Tu
pomul vietei, si Domnul al indurarilor din Duhul Sfant
1-al nascut, izbAvelte-me de ciumA qi de t6te b6lele cu ru-
gaeiunile tale.
stia ca multe pecate si reutAcl groaznice am facut Ste-
pank dar pre Domnul milostivirilor 1611 lar ca tu 1-al
nfiscut, pentru aceea nu -ml plerz nii.dejdea, ci me rog spa-
seqte-me i milutalte-me.
Slav& (MArire).
Ell Fedora prea sant& am fort supus poftelor in OM
viqa, si in mulOmea pecatelor. far intru ajutor n'am chie-
mat pre alt pre nimenl Curati de cat pre Filul Mu, Man-
tuitoriul met.
qi aomn:
Rugaciunile robnor tel qi de nu stilt vrednice, dar le
primeqte dupe multimele mililor ce le versl catra. nor, tend
alergAm la tine, ci de ciumA scapA-me §i miluiagte-me.
Cantarea 4. Irmos: Eb !Lou Eazh; x6pcs.
Ochiul eel bland ce l'am mahnit cu pecatele inblan-
zeqtel cu rugAciunea ta, cad tu al sters t6tA lacrima de
la t6tA fata, radica cu mijlocirea ta ei mortea cea cumplitk
ce ne ia Ara de veste qi ne scapi de OM primejdia.
Boale, nevol i orl-ce alts primejdie ce ne vine, cu mi-
lostivirea ta sA nu ne lali pans in sfarlit fare de pocMntA
a ne svarli spre plerzanie, ci r6gA pre Stepanul sA ne
scape, indrAznell avend cAtrA Fiul teu.
Slavi. (MArire).
Unde a scapa nu avem la nimenea nicAirl, de cat larAqi
la Stepanul ceriului, lul am grevit, lui ne Qi rugAm sa ne
dea ertare, Eli izbavire pecatelor prin tine prea CuratA, ra-
dicand b6la clumel, si mania, si m6rtea cea groznica.
§i aonm.
La tine tog radajduind ci rugandu-ne milostiva nu ne
lepAda:pre not eel ce cAdem, plangem ci to chiemam spre mi-
www.dacoromanica.ro
UN MANUSCRIPT ROMANESC 871

lostivire pre tine maim lul Dumnedet. Ci scapi-ne Feciari


din primejdia ciumel §i de OM ispita si patima.
Cautarea 5: Dimon': Iva TC in arcbaw.
Tote slut cu putinta, nimeni rusinat de la fata ta nu
at exit, cA, al indraznelA ca o maid, Fedora la Fiul tn. Ci
me rog St 6pAra, ca si acum cu sirguiala al me scapi din-
tr'ae4sta primejdie. Pururea slivitt.
Intro tot laudatt si malca lui Dumne4ea, dit-ne er-
Winne de la nu! t611 prin rugtelunea ta, si ne izbitveste
de mortea cea fare de veste, ea tu esti solit6rea crestinilor.
Slava:
Usa-milostivirii maid, si Feciora de grablt deschide-ne-o.
Sc6te-i din primej dii milostiv5, pre eel ce to laude, si nii-
dAjduiaste la multa ta milostivire, A tu esti Stepana no-
rodului t611.
Si acum.
alit And cu bland*, vecli-ne Fedora, osanda cea grab-
nick si f§, rugaciune catrA Filul NA Domnul puterilor, sa ne
dea ertare de multele n6stre Onto, si A nu fim 11414
spre pierzanie.
Clutarea 6: Irmos: Trjv 8610cy ixxico.
0 maid, prea ferieitk roaga-te s6 se larte rfiotfitile m41e,
a am gresit, si am pornit spre manie pre milostivul
Christos ziditoriul met. Ci roagii-te Fiiului t6t ca sä-ml
larte multimea pAcatelor.
Ninevia s'at izbAvit cu laertmile si cu mare pocaintO, si
in posturi, aqa si nol sá urmAm cu credintA, si vom lua
ertAclune pecatelor, si Domnul ne va primi ca pre fiul
curvar la int6rcere.
Slava. (Marin).
Sicriul cu mana bunatAtilor, tu esti maid, prea Curate
Feciork ci ne rugam hArAzdste-ne mana ertaciunef de t6te
pecatele, si scapt pre norodul Mt din cumplita manie Cu
darul Mi.
www.dacoromanica.ro
872 UN MANUSCRIPT ROMANIIISC

aonm.
ToTagul Jul Aaron pre tine to stina, odrgslindu -ne pre
Domnul mantuirel, pre Fiul to dAtAtoriul vietil. Nu ne
lam obidip de la fata ta, ci scapA-ne de acest foc, indrAz-
nelA av8nd catra Fiul teA.
MAntuTavte din primejdii pre
CautA cu milostivire en.....
Condao, glas 8
Ceea ce esti rugAtore caldA si
Proohimen. Evangelia.
Si cele1 alte ale paraclisulul apol :
CAntarea 7: Irmos: ibasc ippitUW EVitapAVCO,
Acul mortis prea CuratA s'ar'i sdrobit, nAscend tu pre
Domnul Cuv8ntul, ci si m6rtea acum cea groznica a chi-
me radicAo cu darul test, ca tote le pop ca o maica a lui
Dumnegeti.
Nimeni nu lass de la tine rqinat, is rugAdunele ce lace,
si nol credem cL pop sit fad tdte St8pAnA. Ci ne rugam
audime, izbaveste-ne Fedora.
SlavA.(fdlrire),
DA-ne ertare de p8cate, mAntulaste FeclOra prea Curata,
el ne scapa pre top de sabia urgiel, ca sa slavim puterea
ta cu cantAri de multAmirl.
qi aonm :
Inima ix6stra cea sdrobita, qi suspinurile sufletuluI nos-
tru cki vApala de foc ce arde, $i urgia potoleate-o on mila
ta, ai nu ne trece cu vederea.
Cintarea 8: Irmos: TOv iv OtLic ityicp
Nu ne trece St8pAnA cu vederea rugAciunea in vremea
tanguiril n6stre, cd, tu esti solit6rea credinciosilor, usa man-
tuiril si a bucurie. Tu esti nAdejdea nostra.
Stralucesca lumina milil tale spre norodul eel acoperit
de intunerec si de grea urgie si naprasnica, ca tu prea
curata al nAscut lumina i izbavirea lune.

www.dacoromanica.ro
UN MANUSCRIPT ROMANESC 873

Bine (wham.
Tote, limbs slavOste cu mirare, si nu pote cuprinde
dupe vrednicie se, laude multimea minunilor, malca in-
truparii Domnulul mariril, spre mantuirea nostrA.
§i aonm.
Intru tine o male& si Fedora, credinclo§ii avem tote,
nadejdea nOstra, nu trece cu vederea rugaclunile, ci ne
izbAveste de vepala clumei si de OM stricAcIunea.
Mantulaste din nevol pre robil NI.-
85, landam bine el Cu....
Omit/ cu milostivire cu totul laudata.
Cantarea 9: Irmos: 'Eccl. 6 oUpotvOc.
Pre tine males, mililli a darulul proslAvim cu credinte,
rugandu-ne, nu ne 'Asa Muta rusinatl de la fata ta, r6-
ga-te la Fiul tee, Domnul Dumnecj.eul tuturor, ertare de
placate A dea la tot norodul, si sa radice si mania sa.
In cer si pre pament laste slava ta si marirea multimef
minunilor, cad pre pament pre Domnul puterilor al nas-
cut, in ceriuri to -au incununat Tatra, Domnul Savvaot, mal
mare, mal slavit de cat cel fare, de trupurl, $i mal presus
de t6te cetele.
Slava (M .rare).
Norodul ce eta inaintea ta, asteptAnd marea mile si da-
rul tett sa -1 izbave§t), nu-1 lasa in jale obidit ce. nici odata
n'al lasat fare, de mangaere pre nimenl. Ci si acum grA-
beste, radice, b6la ciumil si OM patima si lacrama.
§i aoum.
In tote, vremea maica lui Duninegell vom marl cea de
grab izbavirea ta cel mantuiti robil tei de patiml, si de
nevol, §i vom slavi puterea ta, si milostivirile cele marl,
ca to estl ajutoriul cel grabnic si nadejdea, si mantuirea
credinciosilor.
Cade-se se, to fericim si cele-l-alte, apol:
Podob. Apostoli de la margin!.
Apostoli de la margin!, venicl cu toil in satul G-hetsi-
manil, si ye strangeti de-ml gatitl trupul met de ingropare,
www.dacoromanica.ro
874 UN MANUSCRIPT ROMANESC

dar to o Fiule qi Dumne4eul meta, da-ml sufletul prea lubite.


0 indulcire ingerilor fi bucurie mahnitilor, fiti veselia
creqtinilor de Dumnecjet1 Nase 6t6re, ajuta-ne qi ne scapa
din munca veclnica Sfanta.
Pre tine to avem solit6re catra Wantuitoriul nostru, nu
ne mustra pentru fapte inaintea ingerilor ne rugAm Fe.
clod, malca, ajuta-ne degrab.
Stralucitore qi cetate cu douespre-cleee zidurl, li scau-
nul cel de s6re, polata imp6ratdsca, minune nebiruita, eFAI
FecI6ra malca, carea al hranit pre StApanul".
Ca model pentru acest canon a servit probabil autorulul
roman canonul grecesc compus tot pentru acesta impre-
jurare nenorocita a b6lel chime de catra Preotul Gheorghe
Papadopol ').
Tot in acest manuscript sent traduse din greceqte tote
rugaclunele compuse de Preotul Gheorghe Papadopol pe
care le citeati preotil noltri in fata norodulul adunat in Bi-
seriel, diip5 ce termina sfanta Liturgie. Aceste rugaciuni
porta urmatorea titulatura : Molitva intetia, facerea lui
Gheorghe lerd Papadopol, pe cand la canon lipsecte nu-
mele lul l'apol acrostihul romanesc dovedelte eft-1 Boris ea-
nonul in limbs romaneasea de la ineeput. Aceste rugaclunl
sint in numer de trel qi stilt pline de umilinta qi de ce-
roil infocate, Tectite din iniml pline de durere qi cuprinse
de spalma, care n'ati at refughl ultim de cat indurarea
eli mila lul Dumnecleil. Fiind-ca slut simple traducerI nu
le mal public.

1) Acest preot Gheorghe Papadopul a fost de origing din Creta,


care sclavit de Tura impreuna cu alit Grew a fost aruncat in
temni %ile Constantinopolulul, unde s'a Incins la 1718 o cluina cum-
plita qi intre eel din 1nchisori. Cu acesta ocasie Infricoqata a com-
pus acest Papadopul un canon paracletic i mai multe rugaciuni
catra Nascetorea de Dumneclet-t. Manuscriptul seu de sigur ca s'a
respandit si in Valahia intre Romani, la carii bantuia acest flagel
destul de des, pe care manuscript l'a avut probabil in vedere scriito-
rul Roman §i l'a acomodat la Romani (Ve41 Eaeal NEoe'XIiiv 'xi) cpao-
Xoyitx, pag. 596).
www.dacoromanica.ro
UN MANLSCRIPT ROMANESC 875

Tot in acest manuscript ne-au remas traduse si alte rugl-


ciunT tot la oeasiunT grele si de nevoe. Ele skit scrise insA
de altA mfinA, litera este tot din veacul trecut si de mana
until cleric. Aceste rugAclunl slut urmAt6rele : 1) Molitva
luT Macarie al Filadelfulul, la navalirea limbelor. Dom-
nulul sa ne rugdm. II) Alta Molitva la nAvalirea liMbelor.
III) Din Molitvele Preasfintitului Patriarh Calist, care sa
(lice in vreme de rezboit si de clumA. Domnulul sa ne
rugAm. IV) Alta Molitva. Acosta din urml de sigur cri,
este de origine romaneasca, acesta o dovedeste atat limba
cat si continutul, pentru ca in ea se vorbeste de Domni-
torul nostru, de pangAririle barbarilor asupra Bisericilor
nostre, de deson6rea fAeutit de necredinelosI tinerilor Ili
femeilor n6stre, de abjurarea credintel for din causa fricel
etc. etc. Pentru insemnatatea 0 religi6sA si istorisa o pu-
blic in Oat cuprinderea el.
Iat'o :
Domne si Dumne4eule al milk, datAtoriule a tots bu-
II

nAtatea, limanul milostiviriT, izvorul cel ne desartat al


Iubirel de 6meni, cela ce tote le chivernisesti cu intelep-
clunea, cela ce legl si larAsi slobozi, cela ce smerestI si
IarAsi inalti, carele celor mandri stal in protiva, lar celor
smeritl be dai har, cu a caruia tArie sa cuprinde (tine) t6tA
faptura cea vecluta si cea nevequta, ale cArula jadecAti sant
adanc mult si carArile neurmate, cu ale carulas Duh tote
sa aduc, intru acarulas manA Taste suflarea tuturor celor
ce vietuesc, de carele asculta stelele, clirula tote sa supun,
carula slujaste t6tA faptura, de carele sit cutremurA tote
puterile cele intelegatore, si cu ne taeute slavoslovii te
laudA, pre carele tote di'npreunA, cu glasurl ne grAite, te
cants. Tu dar s6rele cel intelegAtorl al dreptatil, Dumne-
cleule eel adeverat, carele tote le fad si be prefacl numal
cu vola, cu °chill milostiv si bland cauta spre norodul
tell cel pecatos si desnAdAjduit, si trimite preste el milele
tale cele bogate, lartA mosteniril tale, WM norodul tett,
www.dacoromanica.ro
876 UN MANUSCRIPT ROMKNPSC:

lartA viel pre carea o all Atilt dr4pta ta, pre cea din fire
bunAtatea ta av6ndu-o rugAmdu-se pentru not. Adull a-
minte de sangele cel vArsat al robilor t61, adull aminte
de sfintele tale jArMlnice, care cu picl6re pangttrite s'att
calcat si draculul s'au dat. Adu 11 aminte de cea vrednica de
jale varstA, care s'au dat pAganilor spre robiclune, si de
drepta credintA cea parinteseA, eu minte nebunesca, s'aii
lepAdat, si diavolulul s'au scris si opr4ste tolagul p6cAto-
silor cel lAsat acum presto sorta dreptilor, nu ne da pre
nol pans in sfarsit pentru nutnele t6it eel SfAnt ci pentru
ne spu-a mils care s'att rAvArsat din destul din bunatatea
ta, si dA dar lubitoriulul de Christos Domnului nostru
rAsuflare dintr'aceste seArbe care l'ait1 cuprins, si schim-
bare de turburAcile color de un neam, si a inprotivirilor,
intAreste bratul lul si pre eel ce s'au sculat in protiva lul
it supune, si adunA, °stile lui intru.o unire si pace, si des.
pre totA sfatuirea rea a vezutilor si nevezutilor vrAjmasT,
mal presus it pAz6ste, trimite.I anger pazitor din giant 1A-
casul tel, carele on adeverat sa batA rezboitt pentru al
OA Doran, si't dArulaste lul Domnia nebantuitA, in adancrt
liniste, ca neamul tei eel slant intru linictea lul sA vie-
tuiaseA viatA HO. si Alit de turburare, ci tog ceea4altd
turburare si rea sfatuire ce s'ati, radieat asupra lul cu no.
biruita dreptA le rAsipeste, $i viata lul 1-o dArulaste ne-
bfintuitA Ili indelungad. Pentru rugAcIunile prea slavitel
prea blagoslovitei stapaniei n6stre de Dunineqett NAscet6.
ref, a slujitorilor tel color fora, de trupurl $i a tuturor
sfintilor caril din vec all facut tie spre plAcere, amin.

Un alt manuscript (din scOla greaca de la Iasi).


nEpaYNAc Tirr, Cia0t7OptXt iffrOp.04, CTUVTEOELCTX 'Napa TO5 C10-
poAoitovAtou FoP/ti cpCkocrOcpw) c lv ilocuicp cd.)0erctxt crxo-
)*. 1817 'A.PioUarcr., 3.
Iesumat de Istoria filosofiei, compus de prea inv6tatul
www.dacoromanica.ro
UN MANUSCRIPT ROMANECC 877

Goudela, filosoful sc6lei domnesti din Iasi. 1817 August 3.


Acesta-I titlul manuscriptului si care a fost carte de
studio a unul elev Costachi Pane K cocrr&zyi4 II4vou, pro-
babil din familia Anastasie Panu.
Continutul. Manuscriptul cuprinde : a) Difinitia si Is-
toria filosofiel, pe care o incepe din timpurile cele maT
depgrtate, cu EgipteniT, Arabi!, Lida, Indienil etc., s'apol
vine la Greet. Dupe ce expune desvoltarea acestel stiintr
la Greet, diferite scole vechi, Petagariciang, Ionicg, So-
craticg, apoi vine la siateme. Aci descrie In special siste-
ma CyrinaicA, Iliacg, Platonica sag Academia, Aristotelicg,
Cinicg, Stoics, Eleacg, Epicureica, vine in fine la sistemul
Eclectic al vole Alexandrine si cu acestg, terming Istoria
veche a filosofiel. Mat cuprinde manuscriptul si un resu-
mat a istoriet filosofiel moderne pang la inceputul seculu-
lul nostru. b) Dupe Istoria filosofiel mai tontine logica pe
care o preda in scola academicg din Iasi la inceputul se-
cululut.
Sistemul Logieet este acesta : Trateazg activitatea mintel,
conceptiuni, idel si substante. ApoT incepe difinitia, divi-
siunea, judecata si propositia si diferitele et forme, in fine
despre silogism si speciile lul. Aicea se terming manus-
criptul, nefiind complect. Cu t6te aceke din acest manus-
cript se pOte constata, a filosofia In scolele domnesti din
Iasi si Bucuresti se predg dupe sistemele Occidentale si in
special dupe ale Germanilor. Despre acest Goudela lath
cum se exprimg G. I. Zavira in cartea sa : Nict `EA) otc f
TAATIvtx6v aicrpov, pag. 280. Dupe ce spune ca. s'a nAscut
in Tesalia la 1780, s'a continuat studiile in Pesta s'a fost
declarat doctor in filosofia si matematicT, apol a trecut in
Viena, unde largst a studiat si in fine la Paris, apol adauge :
I7Acest forte bun si intelept teller, apol si prieten al meu
de inimg, sg pare cg a intrecut pe top cei de o vrastg cu
el prin profunditate si agerimea mintii". El a murit in Iasi
in etate tene'rg. Cunosc cg ni-a remas de la el 1) o Arit-
metiett rationatg, in limba greats,, o geometrie, algebra iti

www.dacoromanica.ro
81s UN MANUSCIIIPT ROMANESC

trigonometrie ; 2) 0 descriere a lul Alexandru cel Mare,


dupo monumentele orientale, cAci cunostea limbele asia-
tice ; 3) Un sistem de tfilosofie, poesil variate etc. etc.
'Avpioc4 lloc718dTcoulo; Bprre; dice despre el in volumul al
II-lea, pagina 257: A fost Director al seolei centrale din
Iasi pe la 1820 si preda matematicile. Pe la 1823 petre-
cend in Basarabia (din causa Eteriei) a afierosit Imp8ra-
tului Rusiel Alexandru I, Istoria lei Alexandru Macedon
in limba francesa, dup8 izvarele diferitilor istorici Pero".
EA posed ace to opera. 4) 0 economie rurala practice etc.
Forma. Manuscriptul este in 40 scris pe }Artie ordinary
si de cats un elev al seblei Costachi Panu ; este de re-
gretat ca nu-i complectit logica. Manuscriptul a fost (lama
Seminariului de Hull la 1820 de fostul Arhieret Narcis
Botosaneanu, Tar acum este proprietatea Bibliotecei Facul-
tatel de Teologie.

Alt manuscript Romanesc.


Acest manuscript ce urmeaz5, a fi descris este de cea
mai mare valore pentru nol Romania, pentru ca-1 prima
carte romaneasca scolara, care a fost predate in seola din
Tret-Ierarhi din Iasi, pe timpul renasterei nostre ratio -
nale de cab, bardul literature) Romane din Moldova, ne-
ultatul Gheorghe Asachi. Ac4sta carte de qc615, portg, titlul:
Elementurile Gheometriet ih,eoretico-practice" cu intre-
bari. 1818, Mal 4, si scrisa in Romaneste tot de elevul
Costachi Panu. Gheorghe Asachi trimis In Italia de Mre
mecenatul stiintelor in Moldova pens in jum8tatea seculului
present, Metropolitul Veniamin Costachi, dupe ce s'a Intors
in Tara a inceput a preda in romaneste stiintele matema-
tice si mai ales geometria plank si in spat, trigonometria,
in scpp de a forma dintre tinerit Romani ingineri si omeni
cunoscetori de arta mesurarei terenurilor, ceea ce a si reusit
pe deplin. Gheorghe Asachi este cel intai care, de la 1817

www.dacoromanica.ro
UN MANUSCRIPT ROMANESC 879

a pus basa §tiin01 RomaneltI §i a regulat termini Olin-


tifieI in matenaatic1, caril aprope slut tot aceia pdnd in
present. Acest manuscript, care din norocire este com-
plect, ar trebui retiparit ca monument literar, de cittrd cel
ce se ocupa in special cu qtiintele matematice. Ed nu void
da acum de cat. un resumat din el, pentru cuno§tinta ge-
neral& a tuturor. Iatd, ce cuprinde cartea :
Continuful. Tot manuscriptul eAe divisat in treT WV.
Partea I-a cuprinde : Difinitia geometrieei teoroticd si prac-
tied, despre unghiurf i mesura lor, perpendiculars, oblice,
paralele, liniile drepte i cele in cere, liniile drepte ce in-
( hid o intindere, poligone, asemAnarea triunghlurilor, liniile
proportionate etc. Partea a Il-a. Despre suprafete, mesura
tor, stangenitul suprafetelor, alaturarea suprafetelor Eli pen-
tru plane. Partea a III a. Despre solide, mesura suprafe-
telor tor, raporturile suprafetelor solidilor, soliditatea priz-
melor, mesura for si a cilindrelor, soliditatea piramidelor
qi mesura tor, soliditatea sferel sectorilor i a segmentelor,
mesura altor solide, stangenitul solidelor. In fine despre
trigonometria plans, deslegarea triunghTurilor-oblie-unghIu-
rl, pentru nivelatii. Aicea sit termini manuscriptul. La fine
are qi o lists intitulata : Numirile matematieilor celor mat
slavitl, ce se numesc autorl. Ei sint in num& de 22.
Cetind manuscriptul am constatat, ca, in terminologia sti-
intified forte patine schimbdri s'au facut de atuncl ii pinit
acum, aka ca botezarea terminelor in acestA qtiintd a fost
f6rte bunt. Iatit cate va deosebirl ce am observat: Circum-
prejurimea s'a numit eirconferinta, strimbd (linie)=curba,
intocmaY=egal, periferie.suprafatd, amestecate.mixte, era-
curl.laturi, lungul laturilor.extremit e laturilor, un-
ghiurl impiotive.-unghiurl opuse la centrurl, unghid timp=
obtuz, atinget6re=tangenta tait6re.secanta, isoplevron=
unghid equiunghiu, saseunghlu=exagon. Acosta insenand
ea Gheorghe Asachi a denumit cat a putut mat pe roma-
neitite terminil si unde 1-a venit cam gred 1-a luat din gre-
cegte, pe cand eel dupe el scriitorl in adstit citiinta sad

www.dacoromanica.ro
880 tni MANtSCR1PT ROMANESC

folosit mai mult de numirile din cartile francese, de undo


ail resultat micele Ideosebirt in terminal. Acosta mai in-
semnA ca limba Romans era flexibilA li proprie a'ci Iasi*
termini gtiintifici el:liar de la inceput.
In cat priveqte metodul, apol qi el n'are nimica mat p e
jos, de li este fAcut manuscriptul cu intrebAri qi respun-
sue, totuql majoritatea difinitillor este euvent cu cuvent
aceemi pang, astail in tote geometriile. Metodul de a propune
prin intrebarl li respunsurI este mult mai ulor pentru elev
gi preferit orf-c6rui dupe teoriile pedagogice. Expunerea
narativA al Juerulul este mult mat grea pentra polar, lu-
au ce se ucureazA prin intrebArt.
0 parte din manuscript are si figure( pe margine, in o
parte insa lipsesc,
Forma. Tot manuscriptul este scris forte lisibil li corect,
de aceeaqi imana, a elevulut Costachi Panu, li cuprinde 78
de pagine, scris pe hartie ordinal* 4° mare. Figurele geo-
metric° sint admirabil execute. Acest manuscript este legat
la un loc cu manuscriptul de mat sus, li este ca li ace! a
dar proprietatea Bibliotecel Facultatel de Teologie.
C. E.

6 t,

www.dacoromanica.ro