Sunteți pe pagina 1din 12

EMEEIRXEKRWM .r.+IIIM41.+I+147.4141419.

1,E+M

BAs RicA

ORTHODOXA ROMAN
Revista Periodic Eclesiastica.
a ANUL AL XIX-lea, No. 8.

1\TC)=1\./EN.TRI-
IfrInfriinreVYY4,779771FIFFM
tODO:' 444014
a 0? TABLA MATERIILOR
Pag.
VO:1

1. Acte Oficiale . . .
2. Despre numirile de Episcop,
. ...... 481
Presbiter si Diacon din N. T.
I. . cr
si InsemnArile for comform gra-
delor Ierarh ice din Ortodoxism 486
3. Religiunea 'Agana' la venirea
lob lisus Christos 507
,4r 1. Musica la vechiT greet . . . . 520
5. Cele mai insemnate imne Or-
todoxe contra ereticilor. . . . 531
6. Ciril Lucaris patriarhul Con-
II
p.

111a4t'
stantinopolului ..... .
. .

7. Cronica Bisericel Ortodoxe Ro-


539

mane 554 F44

ii 8. DarT de seamy 566


9. Donatiunl 574
.449gLEK
r M 9,1J-,Y. , i
0.044.00.fit
, 44.
,
.ry=,
Ass
0.11.0...11418.

BUCURETPI
041
TIPOGRAPIA CARTILOR BISERWESC1 +4
0+41

1895 EMI
fffl

ALK4 11-2E+7.41: .1:+14-21K4A+IIK ig+:2f;:t."4"-4-7

www.dacoromanica.ro
MUS1CA LA VECHII GREG!.

Am aratat in No. 6, anul XIX al acestel reviste, cum


Musica a fost considerate in antichitate ca cea mai diving.
dintre tote artele $i de aceea a fost $i cea mal cultivate i
acesta numai la Egipteni si Asirieni. Sa, vedem acum in
special, cum a fost ea considerata si cultivata de eel mal
artistic popor dintre tote pop6rele din intrega antichitate
$i anume de catre Greci.
Scopul educatiunii acestui popor nu era altul de cat
Acaca.irOix, (calocagatiea), adica frumosul §i bunul (intern
si estern), iar mijlocele pentru ajungerea acestul stop erail
artele musiciI, adica musica propriu zis, poesia kii. gimnas-
tica. Cu aceste mijloce tindea Grecul s& faca. via a mal
frumosa, mai ideals : un corp sanatos si frumos, un suflet
frumos si ager. Prin urmare, educatiunea musical& era tot
una cu ajungerea scopului pe care fl urmaria acest popor:
ea era numele comun pentru tot ce se numia art& si stiinta.
Musica era adev6rata gimnastica nu numat pentru for-
marea au ;lulus si a vocil, ci si pentru formarea gustulta
estetic, pentru cultivarea Intregif vied sufletesci. Ea $i -a
luat chiar numele de la Muse, zeitele a tot ce sta in inchi-
puirea grec6sca in contrast cu lucrarea de tote lilele *i
nu represinta de cat frumosul si veseliea vietil sufletesci.
Se considera ca o degradare, ca o profanare a musicii de
a dice, ea ea constii. numai in a canta cu chitara §i cu

www.dacoromanica.ro
MIYSICA LA VECHLI GRECI 521

flautul, iar nu in cultura moialA, in combaterea patimilor,


in formarea gustului estetic pr'm armonia §i melodies el.
Cu un cuvint, ea era considerate ca rsvorul a tot ce este
nobil si frumos, i a mama tutulor yirtutilor, fiind-ca as
sustinea, ca, de indatA ce ea este un product al unui suflet
nobil, ea va fi si in stare de a produce aplicare, gust, pen-
tru tot ce este ideal, atat in sufletul eelui ce o ascultA,
cat si in al celui ce o esecutA. De aceea Grecii, numiaii
musica insasi o Filosofie, iar Socrate la randul sell numia
Filosofiea o musics, in forma cea mai desavarsitfi. Cel ce
nu pricepea si nu iubea musica era considerat ca un barbar
in OM puterea cuvintului. Musica sta in cea mai strans§,
leg-Mull cu intrega viola a poporului. Se credea chiar, ca
data s'ar intampla sA, degenereze musica, atunci ar trebui
neaparat sa decade $i statul, sa se desorganizez-: t6te firele
yietil sociale. Si flind-ca musica era considerate ca eel
mai desAvArsit mijloc pentru educatiunea tinerimii, de a-
ceea ea era supusa ingrijiril celei mai de cApetenie din
partea statulul, din cause ea avea interes sa stea in ar-
monie cu coustitutiunea, cu legile fundamentale ale la
La Spartans educatiunea intelectuala nu era representata
de cat prin elementul musical. Se invEita musica pentru
ca sA desvolte in suflete iubirea de patrie, curagiul, sen-
timentele morale Ili religiose .i sa, inlature on si ce patimfi.
Ea mai servea in special, dupe cum ne mate imnurile re-
ligiose si a for melodie pentru prea mArirea zeilor tai aceste
inmuri se intonau in cor cu acompanierea lirel si a chi-
tare. Renumitul po :t $i cantaret Terpander a compus me-
lodic speciale $i pentru legi.e lui Licurg, call se esecutaii
in cor. Copia Invelad se ante cu chitara, in cor $i fiecare
in parte. Caracterul musicil in general era gray si nu se
permitea nits o inoyatiune, nits o melodie molaticA.
Acel care se abatea de la normele stabilite, era consi-
derat ca eel mai mare seducaor al tinerimii si inimic al
ctatului. Semnul distinctly al omului cult in Sparta consta

www.dacoromanica.ro
522 MIISICA LA VECHII GRECI

In aceea de a putea sa distinga la moment musica bunI


de cea rea 1).
La Atenien; pArintil puteati sa dea copiilor orl ate
cunostinte ar fi voit, cad caracterul se6lei era de nature,
private, dar erati obligators sa-I Inv* Musica si Gimnas-
tica. Copiii inv6tat de la Chitaristi (maestri de meserie)
cum sit canto en instrumentele musicale si mai ales cu
chitara. Alult timp s'a deprins tinerimea sa ante si cu
flautul, dar in urma a *tut mesa deprindere in uitare,
cats dupe cum ne spune Plutarch s'ar fi opus sa. invete
EA, ante cu acest instrument Alcibiade qi a facut si o-
puternia propaganda contra, lui din canal, ca eel ce canta
cu flautul nu putea nits se vorbiasea, nici sa ante din
gm* ceea ce constituea dupa el un mare defect. Se mai
ini0a tinerimea Inca in cunoscerea versulul, a ritmulza §i
a melodie; ca ast-fel auciul sa se deprinda cu cun6scerea
mesuril si prin a costa spiritul se inobila, asa In cat tine-
rimea dobandea ritm si armonie in vorbe si in tapte. Pe
Magi acdsta mai invetat'i copill pe de rost o mulime de
poesil puse pa melodie, pe care le esecutati in diferite oca-
siuni si earl eras in stare de a desvolta sentimente morale,
religi6se si patriotice. La predarea unel lecciuni, chitaris-
tul cAnta mai mai intaiti un cantee, pe care copilul tre-
buia mai in urma sa-1 eserseze si se -1 reproduce. Totul
era armonic in ori-ce cantare. Vorbele seriOse, piOse si pline
de inv6taminte; ritmul imposant si serbAtorese ; melodiea
cat se p6te de simple. Cu tote acestea, scopul inv6tAmin-
tului musical la Atenieni nu era de a face din copii ade-
veraci maestri virtuosi in tots puterea cuvintului, ci de
a-I face capabIll sa pota anta in cor, la ceremonii reli-
giose, la serbAri de alta nature, la mass etc..
In sfarsit musica forma ocupaciunea tutulor statelor Gre-
cesci, legatura comuna, care le unia pe tote ; cu corurile

1) 0. Muller, Dorier 1I, p. 322.

www.dacoromanica.ro
MUSICA LA VECHII GREC1 523

musicale statele grecesci se ajutaii unile pe altele si acel


stat era considerat in general ca cel mai puternic, care
poseda cele mai frum6se corurl.
Pentru ca sä se pota vedea de catre intregul popor pro-
gresele facute de catre tinerime in studiul Musicel $i al Gim-
nasticii se dadeati la finumite serbatori intocmite in on6rea
lui Apo lon, representatiuni publice. Mu lta, lume lua parte
la aceste serbari $i insusl regele le onora cu presenta sa
impreuna cu tots functionaril statului. Pe un anumit loc
deschis in mijlocul orasului se incepea seroarea cu diferite
jocuri resboinice, cu intonare de imnuri religiose, cu ese-
cutarea de diferite cantece de ale poetilor si in special de
ale lui Taletas cii Alceu. Serbarea se termina de obiceiii
cu un imn intonat de corul batranilor al carui cuprins
era : i not am fost o data barbati plini de putere". La
acesta se respundea de catre corul barbatilor : Nol insa
suntem si data, aveti -,,ofta, n'aveti de cat sa incercati".
Si acestuia se respundea de catre corul tinerilor : Nol vom
deveni odata si mai puternici" 1).
Astfel se incoragia dragostea de munca, cultivarea es-
tetica la poporul grecesc. Cu ocasiunea acestor serbari se
putea observe progresul anual facut de tinerime in ajun-
gerea scopulul educatiunii $i se dadeati noul impulsiunl
pentru mergerea tot Inainte. Tot in scopul de a incuragia
munca si de a resplati meritul erati la Greet Inca patru
serbari renumite pe care ni le a descris Pindar in mod
amanuntit $i artistic $i a7.ume : jocurile olimpice, pitice,
new eice si istmice.
T6te spiritele alese ale poporulul Grecesc, spiritele ge-
niale all vequt In ocupatiunea cu studiul musich cel mai
puternic si eficace mijloc pentru inbunatatirea moravurilor,
pentru formarea desaversita a omului. De aceea el i-au
dat cea mai mare important& si desvoltare in vorbirile si

1) K. Schmidt, geschichte d. rad. I Band p. 166, 201.

www.dacoromanica.ro
524 MURICA I.A VECIILI GRECI

scrierile lor. Asa de pildA Pitagora, acel, care a dus cea


mat mare lupta contra sofistilor din timpul sett sustinend,
cA el nu se pot numi inceleptt, a tete sciitori, cad numaT
unul Dumnedeu este a tote sciitor, ci filosotl, adica iubi-
torT de sciinO, de intelepciune, se esprima. despre musica
in chipul urmator : Insemnatatea culturil consta in aceea,
ca cine-va sa p6tA cun6sce lucrurile in natura for si in
adev6ratele for relatiuni si sa viquiascA, t Ed lucreze con-
form for si acesta ne ofera natura musicil. Musica. conce.n-
treza in sine armonia intregulul univers, o iutroduce in
suflet Ili face sa se manifeste in viatA. Pitagora punea
Musica in fruntea sistemulul seil de educaOune si o intre-
buinta pentru dominarea patimilor yi curateniea sentimen-
telor, fiindcA credea cA prin melodil si armonii potrivite
va putea BA schimbe fie-care sentiment $t fie-care inclinare
a sufletului in altele contrarii si ca prin ele va putea A
vindece b6lele sufletului si sa restabil4sca sanatatea cor-
puluT. In se6la directiunii sale se intrebuit:qair cantarT eu
continut si melodil diferite pentru cornbaterea tutulor pa-
timilor. In scopul acesta se esecutall cantari si ina:nte de
culcare si dupa sculare. Sera inainte de culcare pentru
curatirea de patimile qilei, dinaineta dupa sculare pentru
intarirea sere o nouA munca morala.
Socrate, considera musica ca un mijloc asa de important
de cultura, in cat el lua lectiuni de musica, chiar in virsta
inaintatA de la ranumitul cantaret cu lira Konos §i se
ducea si in se6la chitaristului Lampon. El era de parere;
cA e mai bine ca cine-va sA, invete musica mal tarclid, de
cat sa n'o invete nice o data. Platon ne spune, ca scopul
musicif nu e de a produce placere, ci din contra adeverata
imitare a bunulul si a frumosulul si acea musica e cea Mai
bunk care bucurl pe cel mai moral om. Si fiind-A, musica
trebuie sa represinte imitand c tractere omeneset, de aceea
ea trebuie sa tincla in tete chipurile inteacolo, ca tinetimea
salt' insusiasca numal pilde bune. Musics este adeverata
temelie a educaOunil, cad ea prin ajutorul mesuril $i al

www.dacoromanica.ro
vrtivrA TA vprini GRwrI 525

tactulm p6te pAtrunde cu ucurinta, In adancul sufletului;


ea formea. judecata esteticA a omului, punendu 1 in posi-
tiune de a lAuda si de a iubi frumosul si de a inlAtura
uritul. Pe lano ace'sta influents mu-icii asupra educatiunii
p6te deveni mai evidenta, prin unirea ceintdrit cu jocul.
Si pentru ca multe din ce cere edueatiunea morala decad
$i se conrup in viata, de aceea zeii din eumpatimire pen-
tru 6meni le-an dat jocul serbAtorese unit en musica, a-
dica coruri esecutate sub conducerea muselor si a lui Apolon.
E o datorie din partea statulul adaoga, el, ea sa se in-
grijillsca de buna cultivare a music I, cad adsta e in
interesul lui. Met odat2 stilul musical nu se schimbct,
fara ca sd nu se 9nodifice si principiite statulza".
Aristotel la randul sett sustine, eft aunt fiat feluri de
arte ci anume, acelea, care imitezA prin culori $ci forma,
prin voce $i cuvint. prin armonie @i ritm. Dintre tote ar-
tele acelea cunt cLai importante, cars represinta, aceea ce
se observA prin aud, fiind-ca an un caracter etic prin es-
celenta gi aunt ci o Espresiune nemijlocita, de sentimente
interne ci find ca ritmul ci melodiile au cea mai mare
asemenare cu sensatiunile, en sentimentele si afecte'e. Se
pare a fi o mare iurudire intre suflet ci intre ritm ci me-
lodic ci de aceea, aunt multi, dintre earl' o parte afirma,
CA sufletul e o' armonie, tar alia ca e in el o armonie.
Musica e cea mai perfectO arta imildfdre, fiind-ca ea ofera
sufletului tot felul de actiuni. Musica in special are cea
mai mare importanta, in educatiune, cad ea servesce pen-
tru cultivare, pentru recreare, pentru inldturarea patimilor,
pentru formav a caracterului. Ea este dintre tote artele,
care lucreza maf cu putere, ?nal, cu succes asupra stOrit
morale a omu7ut 1).
Se pot deosebi tree epo2i principale in desvoltarea mu-
sicii la Greci ci anume: a) epoca mitologicd sau preisto-

1 Aristow, Pont. 13R.

www.dacoromanica.ro
526 MUE-ICA LA VECHII GRECI

rice; b) epoca de inflorire (de la 1000-400 inainte de


Christos); c) epoca de decaden(a (de la reqboiul pelopone-
sian pans la caderea politica a Greciel, 146 inainte de
Christos).
Primele incerarl de cantare star in stransa legatura
cu cultul zeilor. Cantarile se esecutail nunial de anumite
pers6ne, de cantareti de profesiune, earl aveau indatorirea
de a aduce laude zeilor prin anumite imnurl. Cantarea
era un bun preotesc, care se moscenia din tata In fiil 1).
E posibil sa se fi tntrebuintat cantarea si pentru espri-
marea durerel pentru eel mortY, pentru esprimarea bucurie!
dupe 6re.carl victoril In scopul de a da putere celui
slab fats de un pericol si care putere nu se putea capata
de cat cu ajutorul zeilor i p6te chiar Qi pentru usurarea
muncil de tote Vele etc., totusl cantarea nu devine un
bun general, o proprietate comuna.
Numele celor d'intal musicanti e acoperit cu velul fa-
bulel, al anecdotelor si legendelor mitologice. Acestel epoca
apartine Orfeu 2), Anphion, Philamnon, Hyagnis, Linus,
Eumopolos etc., to musicantl celebri. Fie care din acestia
i altit se ocupail cu intocmirea de imnurl religiose, ce
ce se esecutat in come in on6rea lui Apolon §i a altor zel.
Apolon in special concentra in sine tots inspiratiunea
$i perfectiunea artistica 1i lul in deosebi i se aduceaii cele
prinosurl artistice, cad el era zeul muselor. Cultul
lul grupa in jurul sari elita poporulul, pe ace' earl pri-
cepeati arta, legile ideale ale vietii politico 6i religi6se. A-
polon e zeul civilisator al grecilor prin escelenta si sub
influenta ideilor unite cultulul set's se arata o noue civi-
lisatie ma! Malta i o noue, era incepe pentru viata gre-
cesca. Societatea se organizeza maT bine, moravurile se
Indulcese, cantecele, musica iait local strigatelor selbatice,

1) Amb9s, Geschichte der Musik B. I. Seite 232.


2) Vecli unile din legendele relative la Orfeu in Bis. Ort. No.
6 an. XIX-lea.

www.dacoromanica.ro
MUbICA LA 'STICH 1 GRECI 527

lumea armoniel, a luminiT, a inteligentel Qi a gratiet in-


locuiesc pe aceea a haosulul, a intunereculut, a fortet qi
a ter6ret. Delfi era centrul de unde Apolon respandia a-
supra nemulut grecesc inspiraOunea versurilor, a musicil,
a artelor in general. Tote triburile grecesel primesc cultul
sal i inaintea templulul se intalnesc la acea§I rugactune,
is esecutarea acelora§T imnuri §1 cAntart, grecul dorian si
eel de sane ionian 1). Influenta de la Delfi asupra artel
era forte mare, fiind-ca preotit pentru a ridica importanta
nationalA a templulul for se ocupali neincetat de a favorisa
tote manifestatiunile artistice populare, cart se acomodaa
invqaturilor for si de a atrage tote spiritele luminate Qi
de talent. El dAdeati unor asemenea talents un loc de
on6re in templu Qi dupA morte memoriea for se cinstea in
mod deosebit. Fie-care zett 'LA avea imnul seu, cantecele
sale si pentru Apolon servea peanul, imn sever, plin de
demnitate $i nobleta. Nu era serbare, procesiune, joc etc.,
la care musica sA, nu fi avut primul loc de on6re $i tote
statele din intrega Grecie se intreceall in cultivarea el.
Multe orase posedau chiar scoll de musica. (yea mat re-
nurnitA era cea din Teba, in care s'a nascut Pronomos,
unul din inventatoril semnelor musicale. Pergamul era de
asemenea celebru prin scola sa, in care se inveta mat ales
antarea cu flautul. La Argos era §c61a hit Olymp, morels
efintaret cu flautul. colele de la Lesbos §i Samos formarA
pe Alceti qi Anacreon 2) etc... Prin venirea in contact a
diferitelor n6murt grecesel prin musica, s'a sinatit nevoie
de a aduna la un loc trite felurile de cantart si de a le
pune ast-fel la dispositiunea tutulor. Cel d'intkiu, care a
dat satisfacere acestel nevol e Terpander din Lesbos. Prin
colecOunile sale musica grecescA capAtA o temelie solids,
asa in cat el e si numit adeveratul creator al musicil gre-

1) V. Duruy, Histoire des Grecs, Tome Premier, p. 92-93.


Lavoix, Istoriea musicil p. 53.

www.dacoromanica.ro
528 MUSICA LA VIECHI1 GREC1

cesci. litre anit 510-450 inainte de Christos musica sa-


cra, curata si mobila pare a-il fi ajuns punctul culminant
de inflorire. In acesta epoca '.i desvolta activitatea for ce-
lebril cantareti Simonide din Chios, Melanippide, Pronomos,
Pindar etc. De la 431 inainte incepe o epoca de lupte,
de evolutiunI, de decadenta. Noul reformatori apar, earl
se incerca, sa schimbe telul de a canta de pana acum prin
inventarea de noui tonurl, prin modificarea lirei. Cel mai
cunoscut reformator e Timoteu din !filet, care a venit in
Elada cu noul set sistem musical. El compune opere mu-
sicale dupe sistemul sell, insa intampina o opositinne la
care nu se astepta. Toti filoso5I, demni pazitori ai vechii
traditiunt se ridica eu putere contra unor ast fel de refor-
matorl nelegiuiti, earl cuteza sa se atinga de demnitatea
li sfinteniea artel musicale. In Sparta mai ales se respecta
mai mult modul de a canta, meocenit prin traditiune, de
eta insusi legile statulul. De aceea prin porunca mai inalta
se taie cordele lire! adaogate de Timoteu. In Atena existat
de asemenea legs, care fixaii genurile musicale si pedepsiat
pe ace!, cars ar fi ineercat sä faca, schirnbari, asa ea si aci
Timoteu era forte aspru atacat. Reformatoril erat acuzati
de profanare a acestei arte nobile, de abatere de la obi-
ceiul stramosese, de ofensa adusa poporului elfin. Aristo-
lane ne spune, ca odini6ra, Baca tinerii Atenieni ar fi in-
drasnit sa faca vre-o schimbare in cantarea obicinuita en
inovatiuni de a be scold lul Phrynis, atunci li s'ar fi Meat
la moment bratele spre a-I inveta de a mai desonora mu-
sele, Cu tote acestea noua direetiune ese invinget6re,
cad viata sociala Ineepuse sa se transforme in reit, sa
decada moravurile. Ritmul, care domina in musica veche
si care era espresiunea unei stall sufletesel sanat6sa ci
bine intocmita, semnul liniscii $i al sigurantei interne nn
se mai putea sustine, de indata ce viata de tote lilele de-
venise alta. Cu t6ta opunerea, en tota apararea sfinteniei
musical, totul e zadarnie, cad earacterul musical e schim-
bat, in urma nouilor transformari sociale. De aceea Ti-

www.dacoromanica.ro
MUS!CA LA VELHII GRECI 529

moteii putea sa (pea cu mandrie, cu tote atacurile indrep-


tate contra sa : Eit numat cant ceea ce e invechit, cetci
noul e cu mult mat; de preferat vechiulul. Loc tine'rulut
Zeus ! la revedere Cronos pi vechea muse 1).
De acum Inainte se perde caracterul priviligiat al mu-
sicif ca arta sfantA. Locul pentru acesta arta nu mai e
altarul zeilor, cad ea luase o forma teatrala de tend In-
cepuse sa se zidiasca §i sa se deschidA teatrul. Musica
caltiga in vioiciune, in splend6re §i sensualitate, bud
perde in demnitate §i insemnatate. ArtiF,itit devin virtuo§I
§i scopul for era de a straluci prin maestrie, de a ca§tiga
aver! ; ingamfarea for devine proverbialA. Tota lumea se
ocupa acum cu musica 2). Aiistotel se plange Inca, ca ar-
tis,Iii '0 eserska arta nu pentru cultivarea for morals, ci
numal qi numai pentru placerea sensuala a auditorilor. de
aceea sustine, ca o asemenea ocupatiune nu e demnA pen-
tru un om liber. Acosta fapta din contra e demna pentru
un simplu mancitor.
Grecil aveatl ca Iii Egiptenil §i Asirienii o multiple de
instrumente musicale. Cu tote acestea numeral for se pate
reduce la trel §i anume : lira, chitara cti flautul cu o mul-
time de variatiunI. Acestea sunt instrumentele curat gre-
cesci §i apartinend epocil de Inflorire, far cele-l-alte tote
parte sunt de origins streina, parte apartin epobil de
decadenta. Cel ma! vechiu §1 mai respectat din aceste
instruments era lira. Ea ei a instrumental s:ant, simbolul
Intregii music!, instrumentul musical al lul Apolon. Lupte
Insemnate s'ati intamplat intre zel §i semi zel din causa
acestor imarumente, cad lira era a la! Apolon, flautul al
lul Bachus qi chitara a lul Mercur. De aci certuri §i lupte
E)i intre aderentit fie-cAruia dintre aceste instrumente. Cel
mai respandit dintre tote era insa lira cu 4-7 corde. Mai

1) Lavoix, L. c. p. 54.
21 Dr. Kraussold. Die Musik in ihrer kulturhist. Eutwielce-
lung, S. 50.
Biserica Ortodoxl Romanti 4.
www.dacoromanica.ro
530 MUSICA LA VZCH11 GREC1

in urma ea se confunda cu totul cu chitara, care avea


On& la 15 c6rde. Fie-care ad ogare de noul c6rde ce se
fAceall lire! da nascere la noul certuri qi lupte. La marile
serbari musicale f;ii la concursurl nu se primea de cat lira
cu 4 c6rde, cAci acesta era considerate ca cea in adever
inventat& de Apolon. Chitara era un instrument apr6pe ca
lira, dar ma! complicat Qi maI musical, cu t6te acestea
este combatut& Qi inlaturat5, de Atenienl ca prea molatica,
prea sensuala. Flautul de asemenea de origin& divine era
de ma! multe felurl. Se intrebuintat. peste 37 de specii
§i arta de a canta cu el era considerate ca una din cele
mat grele. Se vorbesce de un Ore-care Ardalas, care pe
la 850 tnainte de Christos a fost eel d'intaill care a intoomit
regulele de a cants, cu acest instrument, iar de Pronomos
din Teba, ca de unul, care l'a perfectionat. Grecii ma!
intrebuintat Inca trompetele, tamburinile, cimbalele de tot
/elul, sistrele etc. T6te acestea ins& erail de origin& asia-
tica §i egiptena.
Din acesta scurt4 privire asupra rolulul ce a jucat mu -
sica in viata poporulul grecesc gi asupra faselor prin care
a trecut, se vede destul de lamurit, el musica representa
partea seri6s6, partea ideals in educatiunea grecescA. Cu.-
noscerea musici!, cultivarea el, era tot una cu caltigarea
unei educatiuni complecte. Vom vedea in numerul viitor
ce important& s'a dat musicil de eltre poporul ebreil ci.
acesta ne va forma qi trecerea la studierea musicil cregtine.

www.dacoromanica.ro