Osciloscopul cu eşantionare

Cuprins
• Osciloscopul analogic cu eşantionare
– Eşantionarea în timp echivalent
• coerentă
• aleatoare
• Osciloscopul cu eşantionare numerică
– Parametri şi arhitecturi
– Relaţia dintre fs – dimensiunea memoriei – CX
– Interpolarea
• interpolarea liniară
• interpolarea de bandă limitată
• alierea; efectele alierii
– Moduri de afişare: sample / peak detect / average
• Peak detect folosit pentru detectarea alierii
– Medierea
• în ferestre fixe
• în ferestre glisante
• continuă
– Moduri de lucru pre-trigger / post-trigger

1
 Eşantionarea în timp echivalent/real
• semnal cu TX, eşantionare cu TS

Tipuri de eşantionare
• Timp real: TS << TX
• Timp echivalent: TS≈ TX
– eş. coerentă: TS = TX + ∆t (∆t = ct)
– eş. aleatoare: TS = TX + ∆ti (∆ti ≠ ct)

• Eşantionarea şi memorarea: circuit S/H

Q1: de ce este necesar?
Q2: în ce cazuri nu este necesar?
Q3: schemă?

Canalul X al osc. analogic fără eşantionare

PAY
CC CS
Cx EXT X
INT +
Sy sau ID
CA CD uf(t)
AS CF CP GTLV
FTS – AUTO
y(t)
LF REJ RET
EXT ADX
FTJ NIVEL FRONT CDA CR y(x)
HF REJ
TRG EXT PAX
NORM AUTO CONT MONO tRET
ARM

Memento METc:
• Cuplaj trigger: CC,CA, LF Rej, HF Rej; intern (PAY) sau extern
• AS: reglaj nivel (trigger level), selectare front (slope)
• CF: generează semnalul ID (impulsuri Sy)
• CDA: selecţie AUTO/NORM, generare semnal AUTO în lipsa
ID pe modul AUTO
• CP, CR, GTLV: baza de timp; CD=CS (comanda strălucire,
aprinderea spotului pe ecran)

2
 Osc. analogic cu eşantionare coerentă

Nes = UM/ ∆U timp dilatat: tD= NSTs → tD >> TS

Q1: forme de undă?
Q2: unde se mai foloseşte eşantionarea în timp echivalent ?

Osciloscopul numeric

3
 Avantaje şi limitări ale osciloscopului
numeric
Mituri:
Mit nr.1: “osciloscopul numeric e mai bun decît cel analogic”
Mit nr. 2: “cumpărăm cel mai scump osciloscop numeric, pentru
că e mai bun decît cel mai ieftin”

Q: în ce condiţii sînt adevărate şi în ce condiţii sînt “busted” ?

A: - înţelegerea parametrilor osc. numeric

- înţelegerea situaţiilor în care aceştia contează/nu contează
- înţelegerea erorilor de afişare ce apar cînd aceşti parametri
sînt aleşi incorect

Parametrii osciloscoapelor numerice

• f0 = fsus= f-3dB (idem osc. analogic) [zeci MHz... zeci GHz]
• fs (f. eşantionare) [sute MSa/s... zeci GSa/s]
• Ns (nr. eş. afişate pe ecr.) [sute pts...]
• NA (dimensiunea memoriei) [k pts... M pts]
• rata de achiziţie [sute ... sute de mii wfm/s]

Erori cauzate de alegerea incorectă a parametrilor (se vor detalia)

• afişarea unui semnal de amplitudine redusă cînd f0 prea mică
• lărgirea frontului cînd f0 prea mică
• aliere spectrală cînd fs prea mică
• aliere spectrală cînd combinaţia (Ns, fs , Cx) nepotrivită
• imposibilitatea folosirii fs max. disponibilă cînd Ns prea mic
• imagine incompletă cînd rata de achiziţie e prea mică
• imagine incompletă cînd Ns e prea mic

4
 Banda analogică a osciloscopului
A0
A ( jω ) =
ω2
1+
ω20

Memento: caract. de tip FTJ cu frecvenţa de tăiere f0 =ft = f-3dB

Alegerea benzii osciloscopului (f0)

Regulă: se alege
osciloscopul a.î. f0
= 3..5 fmax

consecinţă: pentru un
semnal
dreptunghiular intră
3..5 armonici

• axa x: raportul fmax / f0

• axa y: raportul amplitudine afişată / amplitudine reală
Exemple (calculaţi folosind formula de pe slide precedent) :
• f max semnal = f0 → Aafişat = 70.7% din Areal → eroare de 29.3%
• f max semnal = f0 /3 → Aafişat = 95% din Areal → eroare de 5%

Sursa: Tektronix

5
 Legătura bandă-timp de creştere
Acelaşi front
afişat cu
osciloscop cu
banda de
4GHz (stg.),
respectiv
limitată la
1GHz
(mijloc) şi
250MHz (dr.)

sursa: Tektronix

Memento METc: legătura dintre bandă (f0) şi timpul de creştere

introdus de osciloscop (ty)
ty = 0.35/f0

Alegerea benzii osciloscopului

Sursa: Tektronix MT/s = Mega Transferuri/s

6
 Timpul de creştere vizualizat

OBS: combinarea timpilor de creştere (memento METc) :

• ty : timpul introdus de osciloscop (canalul Y)

• ts : timpul de creştere al semnalului (impulsului)
• rezultanta: timpul vizualizat tv

tv = t s2 + t y2

Arhitecturi: DSO (sus) / DPO (jos)

Sursa: Tektronix

7
 DSO / DPO
Caracteristici specifice DPO:
• posib. de a afişa diferit (cu culori sau intensităţi diferite)
evenimentele în funcţie de frecvenţa lor – prin stocarea
formelor de undă achiziţionate într-o bază de date (digital
phosphor) împreună cu frecvenţa lor de apariţie → ecranul 2D
devine 3D !
• rată de achiziţie cît mai
mare
• OBS:
1) rata de achiziţie [wfm/s] ≠
frecvenţa de eşantionare
[MSa/s] !

2) modul persistenţă de la
DSO nu echivalează cu DPO!

DSO/DPO
efect: intensity grading

fără Intensity Grading (DSO) cu Intensity Grading (DPO)

Sursa: Agilent Technologies

8
 Rata de achiziţie la DSO / DPO

Sursa: Tektronix

• Linia roşie – anomalie rară

• Parametru specificat în manual: fs [GSa/s]
• Parametru rar specificat la DSO: rata de achiziţie [wfm/s]
– DSO: < sute wfm/s
– DPO: mii – sute de mii wfm/s

rata de wfm/s mică ↔ echivalent cu un timp de holdoff (impus) foarte mare.

DSO / DPO
Exemple Tektronix:
TDS1001 (DSO entry-level): 180 wfm/s
TDS3000 (DPO entry-level): 3600 wfm/s
DPO7000 (DPO cu DPX® ): 250000 wfm/s

Aplicaţie 1: Un defect într-un bus serial se manifestă cu

probabilitate de 10-5. Calculaţi timpul de aşteptare pentru
detectarea defectului folosind cele 3 osciloscoape.

Aplicaţie 2: Calculaţi cît la sută din semnal este achiziţionat de

osciloscoapele 1 şi 3, considerînd că o formă de undă are Ns=
2500 puncte, fs = 1GSa/s.

9
 DSO / DPO
efect:vizualizarea evenimentelor (anomaliilor) rare

DSO DPO
Sursa: Tektronix

DSO / DPO
Exemplu: Anomalii pe o linie de comunicaţie, în modul DPO

Sursa: Tektronix

10
 DSO / DPO
Q. În ce situaţii DPO nu e cu nimic mai util decît DSO ?
A: 1) f.u. periodice (sinusoidale, etc) care prin natura lor nu
prezintă “anomalii”, sau acestea sînt irelevante
2) achiziţie în modul single-sweep

Concluzii:
• DPO util în special pentru troubleshooting pe sisteme digitale
de viteză mare
• nu se justifică mereu preţul de cost (ridicat) al DPO

Exemplu de
arhitectură
DSO:

Tektronix
TDS1001B

11
 Factori limitativi ai fs la DSO/DPO

• Viteza şi dimensiunea memoriei de achiziţie

• CAN de tip flash pipeline: viteza şi erorile de eşantionare

Erori de eşantionare cu CAN Flash pipeline

∆t între CK1 şi CK2

nu este exact T/2

Sursa:
Agilent Technologies

12
 Relaţia dintre memorie (NA), Cx şi fs
Tecran scris în 2 moduri:
N XC X = N ST S

• Ecuaţie: 3 date, 1 necunoscută

• Dintre cele 3, NX = ct, NS ≤ NA, fS ≤ fSmax , CX ales de utilizator

• CX lim = NS/(NXfS)
• Q1: ce se întîmplă cînd alegem CX < CX lim ?
A: interpolare

• Q2: ce se întîmplă cînd alegem CX > CX lim ?

A: scăderea fS

• Concluzie: fS max utilizabil doar sub un CX lim determinat de NS !

• OBS: NS puncte pot fi pentru afişare sau memorare

• Ex: TDS1001 (laborator): 250 pct pe ecran, 2500 în memorie
• Trebuie precizat clar în ipoteză cine este NS !

Relaţia dintre memorie (NA), Cx şi fs

Sursa: Agilent Technologies

Q1: calculaţi CX corespunzătoare inflexiunilor !

Q2: de ce afirmă Agilent că osciloscopul său (roşu) e mai bun decît Tek (albastru?)

13
 Exemplu: 8M puncte (sus) vs. 10K puncte (jos) memorate
Imagine normală (stînga) şi zoom (dreapta). Sursa: Agilent

Interpolarea
• Necesară cînd Ns < Ns min (Cx < Cx min sau dorim zoom)
• avem de N ori mai puţine puncte: Ns = Ns min/N
• interpolare liniară: efect inestetic
• interpolare sin(x)/x:
dispunem de punctele x(nTS) = x(nNTi)
TS = T interp. disponibilă, Ti = T interp. necesară, Ti < TS
Ti = TS/N
dorim punctele x(kTi) !

14
 Interpolare liniară vs. sin(x)/x

Sursa: Agilent Technologies

Interpolarea sin(x)/x (cont’d)

• Echivalenţa timp ↔ frecvenţă: x(t) ↔ X(ω)

• OBS: X(ω) = transf. Fourier (vezi curs SS)

15
 Interpolarea sin(x)/x (cont’d)

• X(ω) este spectrul semnalului continuu

• prin eşantionare cu perioada TS: X(ω) ↔ Xe(ω)
∞
1
X e (ω ) =
TS
∑ X (ω − nΩ
n = −∞
S ) Ω S = 2π / TS

• spectrul se repetă de ∞ ori

• separarea X(ω): FTJ cu frecvenţa de tăiere ft ωt = 2πft

Interpolarea sin(x)/x (cont’d)

• sus: e posibilă
filtrarea
• jos: nu e posibilă
dat. suprapunerii →
s.n. aliere spectrală

• Filtrarea: condiţie
de bandă limitată
(limitarea cu ωt )

• interp. sin(x)/x
s.n. şi interpolare
de bandă limitată
• pentru ne-suprapunere: ΩS-ωM > ωM → fS>2fM → cond. Nyquist

16
 Interpolarea sin(x)/x (cont’d)

1 ΩS ΩS
• prin filtrare FTJ rămîne: X e (ω ) = X (ω ) pt ω ∈(− , )
TS 2 2
• trecerea înapoi în timp:
∞
x (t ) = ∑ x(nT ) sinc ω (t − nT )
n = −∞
S t S ωt = Ω S / 2
• reconstruirea eşantioanelor lipsă la momentele t=kTi:
∞
x( kTi ) = ∑ x(nNT ) sinc ω (kT − nNT )
n = −∞
i t i i TS = NTi

Efectul alierii în modul de afişare a spectrului de

frecvenţe (FFT)

Sursa: Tektronix
Q:în modul FFT,ce frecvenţă este în extrema dreaptă a ecranului?
Pt. fs/2 < f < fs, fa=fs – f deci frecvenţele aliate apar mai mici

17
 Alierea
• Aliere = un semnal de frecvenţă mai mare apare sub forma
unui semnal de frecvenţă mai mică, din cauza eşantionării cu
o frecvenţă prea mică.

• Eng alias : un semnal care “pare a fi” alt semnal.

• Q: fie semnalul pe fX . Determinaţi frecvenţa semnalului aliat

fa în funcţie de relaţia între fx şi fs

Efectele alierii
sursa: http://www.dsptutor.freeuk.com/

fs=8KHz

f ≤ fs/2

nu există
aliere

18
 fs=8KHz
f=4.1KHz > fs/2

fa=fs – f
= 8-4.1
=3.9KHz

fs=8KHz
f=6KHz > fs/2

fa=fs – f
= 8-6
=2KHz

19
 fs=8KHz
f=7.5KHz >
fs/2

fa=fs – f
= 8-7.5
=0.5KHz

fs=8KHz
f=7.95KHz >
fs/2

fa=fs – f
= 8-7.95
=0.05KHz

20
 fs=8KHz
f=30KHz > fs

f mod fs
= 6KHz = f’

f’ > fs/2

fa=fs – f’
= 8-6
=2KHz

fs=8KHz
f=33KHz > fs

f mod fs
= 1KHz = f’

f’ < fs/2

fa=f’
= 1KHz

21
 Alierea – în domeniul imaginilor

20 linii albe, 20 linii negre, de cîte 5 pixeli

= 200 pixeli necesari

aliere: dacă nu avem 200 pixeli, prin

reducerea nr. de pixeli (echiv. cu
reducerea fs) liniile devin de grosimi
diferite. Imaginea este un alias al
imaginii originale - arată “altfel”, nu e
doar o imagine redusă ca dimensiuni,
prin reducerea nr. de pixeli, ca aici:

Sursa: Nikon

Alierea (cont’d)
În cazul imaginilor, efectul din stînga s.n. Moiré:

Cauza: frecvenţele mari generate de alternanţa liniilor albe şi

negre.

Soluţia: reducerea frecvenţelor înalte prin “edge smoothing”=

nuanţe de gri la tranziţia între alb şi negru (vezi imaginea din
dreapta şi detaliul mai jos)

22
 Alierea (cont’d)
Detaliu din imaginea originală de
2048x1024. S-a ales o imagine care
să conţină un model care se repetă

Imaginea originală redusă de 12 ori cu

un soft specializat

Imaginea originală din care se ia fiecare

al 12-lea pixel. Aliere → efect Moiré

sursa: Rick Matthews, Aliasing and Moiré patterns

Alierea (cont’d)

Efect Moiré într-o cameră digitală fără filtru antialiere (dreapta)

sursa: Rick Matthews, Aliasing and Moiré patterns

23
 Alierea (cont’d)
Fonturi anti-aliere: începînd cu
Windows 95 with Plus! pack

• frecvenţele înalte: tranziţii între

alb şi negru (stînga)
• “filtrare” prin introducerea de
nivele de gri (dreapta)

sursa: www.microsoft.com

Alierea – efect de “roţi de căruţă”

Nyquist: fs > 2f ↔ Ts < T/2

în cazurile cu aliere (Ts > T/2) roţile se învîrt invers sau stau pe loc!

Q: explicaţi apariţia efectului în cinematografie/televiziune!

24
 Alierea (cont’d)
Exemplu de aliere în domeniul audio:

http://ptolemy.eecs.berkeley.edu/eecs20/week13/aliasing.html

La fs = 8KHz, un semnal de 7600Hz sună la fel ca unul de 400Hz.

Alierea (cont’d)

• La fs = 8KHz, un semnal de 7600Hz sună la fel ca unul de 400Hz.

• Crescînd continuu frecvenţa semnalului iniţial, frecvenţa semnalului
reconstituit variază periodic (creşte-descreşte-creşte etc)
• f = 7600Hz sună la fel ca 7600+8000 = 15600Hz
• şi la fel cu f=400Hz, 8400Hz, etc

25
 Moduri de afişare

• Normal (sample)
• Anvelopă (peak detect)
• Cu Mediere (average)

Sursa: Tektronix

Anvelopă (Peak Detect)

Sursa: Tektronix

• fs → fs max
• Extragere valori min, max (1250+1250=2500 pct)

26
Utilizări ale modului anvelopă (Peak Detect)
• Evidenţierea / măsurarea zgomotului:

• Detectarea evenimentelor tranzitorii de durată foarte scurtă

• Detectarea alierii

Folosirea modului Peak Detect pentru

detectarea alierii
• TeK TDS1001: Ns=2500pct, fs Max=1GSa/s
• CX= 10µs/div ⇒fs=25MSa/s
• F Nyquist=12.5MHz
• Fie semnalul cu f = 24.95MHz
• ⇒ fa=0.05MHz, Ta = 20µs
(1)

• Tecran= 10·10= 100 µs

• Tecran/Ta = 5 perioade (1)
(2)
• Peak detect aşteptat: (2)

• Peak detect obţinut:

• fs=1GSa/s ⇒ f « fs/2, nu mai există fa
• T = 1/24.95MHz = 0.04 µs
(3)
• Tecran/T = 2500 perioade (3), foarte diferit de (2)

27
 Concluzii: alierea la DSO

• DSO poate introduce erori de aliere

• Osciloscopul analogic nu poate

• totuşi, problema la DSO e rar întîlnită:

1. la DSO curente, fs >> f-3dB (vezi exemplul din
laborator: comparaţi cele 2 mărimi la TDS1001)
2. Q: de ce e greu de întîlnit în practică exemplul
numeric precedent?
Hint: estimaţi CX pentru afişarea unui semnal de
ordinul zeci MHz; CX se reglează trecînd prin valori
succesive (crescătoare/descrescătoare) !
vedeţi şi lucrarea 4 de lab SSM pentru alte indicaţii

Medierea (Averaging)

• mediere pe M cicluri de achiziţie (M seturi de eşantioane)

• semnalul nu se modifică
• puterea zgomotului se reduce de M ori:

σn out 2 = σn in 2 / M

• RSZ = U2/ σn 2

→ RSZ creşte de M ori:

RSZout = M • RSZ in

28
 Medierea în ferestre fixe
pe M cicluri de achiziţie

esantioane
ciclul M x0(M) x1(M) x2(M) ... xk(M )
ciclul 2 x0(2) x1(2) x2(2) ... xk(2)
ciclul 1 x0(1) x1(1) x2(1) ... xk(1)
t
0 Ts 2Ts ... kTs
momente de esantionare

Medierea în ferestre glisante

pe eşantioanele din ultimele M cicluri de achiziţie

esantioane esantioane

xk(i-M-1) xk(i-M)
... ...
ciclul i xk(i-1) ciclul i+1 xk(i)
xk(i) xk(i+1)
t t
kTs kTs

29
 Medierea continuă

La fiecare moment Tk dintr-un ciclu de achiziţie se

calculează noua medie pe baza:

• Eşantionului curent xk (ciclul i )

• Mediei mk din ciclul precedent (ciclul i-1 )

mk(i) = mk(i-1) · (M-1)/M + xk(i) · 1/M

Q. Avantaje/dezavantaje în cele 3 tipuri de mediere?

Reducerea zgomotului în modul “Mediere”

Imagine pt. Cy = 20dB/div Sursa: Agilent Technologies

Mediere pe M=256 eşantioane: Zgomotul este redus cu 3dB*log2(M) = 24dB

Q: calculaţi Pzg,out în funcţie de Pzg,in şi M

30
 Ns 0
Moduri de lucru
pre-trigger / post- STOP3 STOP1

trigger
3Ns/4 Ns/4
• Diferenţa:
alegerea
momentului de
STOP achiziţie STOP2

(în toate
cazurile se Ns/2

achiz. Ns Trig u(t)

eşantioane) Up

t
Ns esantioane Ns esantioane

• STOP 1/2/3 = Ns esantioane

pre/middle/post

31