Sanatatea Economica

Anul 28.03.2020

Titlurii Din Ziare

 Ţara care este tot mai SUFOCATĂ de coronavirus. Numărul
îmbolnăviţilor este mai mare decât cel al Chinei şi Italiei

Autor: Andra StroePostat la 27 martie 20204345 afişări

  Share

 Statele Unite au acum mai multe cazuri confirmate de

coronavirus decât orice altă ţară, cu peste 85.500 de
teste pozitive, scrie BBC. Potrivit ultimelor cifre
colectate de Universitatea Johns Hopkins, SUA au
depăşit China (81.782 cazuri) şi Italia (80.589). Dar, cu
aproape 1.300 de victime ale COVID-19, numărul de
decese din SUA rămâne în urma Chinei (3.291) şi a
Italiei (8.215). Statisticile sumbe vin după ce
preşedintele Donald Trump a prezis, în urmă cu puţin
timp, că naţiunea va reveni la lucru „destul de repede”.

 Cum învinge Germania coronavirusul. Cea mai mică rată a

mortalității dintre tările grav afectate

https://www.smartradio.ro/cum-invinge-germania-coronavirusul-cea-mai-mica-rata-a-

mortalitatii-dintre-tarile-grav-afectate/

 Germania arată că, până în acest moment, se descurcă foarte bine în

lupta împotriva coronavirusului.
Conform unui raport publicat de Robert Koch Institute în cursul zilei de ieri, Germania a
înregistrat 10.999 cazuri de COVID-19, iar numărul celor decedați este de 20.

Asta înseamnă o rată a mortalității de 0,18%, cea mai mică dintre tările grav afectate. Prin
comparație, Italia înregistrează în acest moment 8,3%, China – 4%, Marea Britanie 3,9%, iar
Franța 2,9%.

Richard Pebody, reprezentant al Organizației Mondiale a Sănătății a declarat pentru Daily

Mail că nu se știu motivele pentru care Germania are niște rezultate atât de bune în această
luptă: „Este dificil de înțeles. Probabil este o combinație de factori”.

Oamenii de știință au identificat anumite aspecte care ar putea contribui la situația bună pe
care o au germanii.

Ei spun că numărul de paturi pentru terapie intensivă de care dispun spitalele germane este un
factor important: 25.000, comparativ cu Franța – 7.000, iar Italia – 4.000.

În plus, testarea populației a început încă din ianuarie, când numărul de cazuri era unul foarte
redus. Germania dispune de o rețea de laboratoare independente și are capacitatea de a testa
12.000 de oameni pe zi.

În cazul Germaniei există și o conjunctură favorabilă, cei afectați sunt în mare parte tineri. În
70% dintre cazuri sunt pacienți cu vârste cuprinse între 20 și 50 de ani.

 Impactul economic al coronavirusului va fi mai

devastator decât criza mondială anterioară

Autor: Catalina Apostoiu

28.03.2020, 00:00 525
https://www.zf.ro/profesii/impactul-economic-al-coronavirusului-va-fi-mai-devastator-decat-criza-
mondiala-anterioara-19023171

Şeful Organizaţiei Mondiale a Comerţului a avertizat că estimările indică faptul că declinul

economic şi pierderile de locuri de muncă generate de pandemia de coronavirus vor fi mai
profunde decât recesiunea din 2008, scrie Reuters.

„Această pandemie va avea în mod inevitabil un impact enorm asupra economiei“, a declarat
directorul general al WTO Roberto Azevedo într-un mesaj video postat pe website-ul
organizaţiei care creează reguli pentru comerţul mondial.

Acesta a arătat că estimări concrete nu sunt încă disponibile, dar că economiştii WTO se
aşteaptă la un „declin foarte pronunţat al comerţului“.

Cel mai abrupt şi semnificativ şoc la nivelul economiei mondiale din cel puţin o generaţie se
resimte acut la nivelul porturilor şi altor huburi ale comerţului internaţional în contextul
eforturilor SUA şi Europei de a stăvili pandemia de coronavirus, potrivit Bloomberg.

Marea Recesiune, atacurile din 11 septembrie, embargo-ul petrolier din 1973, niciuna dintre
aceste crize moderne nu au restricţionat fluxurile comerciale atât de rapid şi puternic ca
pandemia de coronavirus.

Nici chiar cel de-al doilea război mondial nu a avut un impact economic brusc de genul celui
actual care paralizează lanţurile mondiale de aprovizionare.

„Ce se întâmplă ar putea fi văzut ca un scenariu ca de război fără o distrugere a activelor

fizice“, a declarat economistul şef al WTO Robert Koopman pentru Bloomberg.

Datele raportate de unele dintre cele mai mari porturi înfăţişează o imagine dezolantă a unui
colaps ce va continua. Mulţi economişti se aşteaptă ca situaţia să se prelungească până în
prima jumătate a anului.

Volumul importurilor şi exporturilor americane a încetinit în săptămânile de dinaintea

închiderii oraşelor americane, relevă datele IHS Markit.
Exporturile americane au fost îndeosebi lovite puternic, iar cifrele respective vor fi esenţiale
în determinarea pe viitor a severităţii crizei.

ŞŞeful WTO Roberto Azevedo a declarat însă că ţările pot lua măsuri majore pentru limitarea
imediată a daunelor economice ş creării fundaţiilor pentru o redresare pe termen lung, potrivit
Reuters. Acesta a îndemnat ţările să colaboreze.

Azevedo a lăudat pachetele de stimulente adoptate de guverne şi a îndemnat statele membre

WTO să fie transparente.

 BNR: Tabloul economic global a început să se degradeze

accelerat la mijlocul trimestrului I. Adoptarea unui pachet
consistent de măsuri de politică monetară este de natură să
contribuie la redresarea rapidă a economiei României
ulterior contracţiei provocate de pandemie

Autor: Roxana Rosu

https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/bnr-tabloul-economic-global-inceput-degradeze-accelerat-
mijlocul-trimestrului-i-adoptarea-unui-pachet-consistent-masuri-politica-monetara-natura-
contribuie-redresarea-rapida-economiei-romaniei-19025537

27.03.2020, 16:05 576

Tabloul economic global a început să se degradeze accelerat la mijlocul trimestrului I, în

condiţiile creşterii rapide a impactului advers exercitat asupra producţiei şi a lanţurilor
globale de aprovizionare, dar şi asupra cererii, de pandemia de coronavirus, împreună cu
măsurile aplicate în numeroase ţări în scopul limitării extinderii acesteia, de natură să facă
probabilă, potrivit evoluţiilor recente, intrarea în recesiune a economiei zonei euro şi a celei
globale în perspectivă apropiată, se arată în minuta şedinţei de politică monetară a BNR,
publicată vineri.

Potrivit membrilor COnsiliului de Adminsitraţie al băncii, acestea au antrenat o deteriorare

bruscă a sentimentului pe piaţa financiară internaţională şi creşterea la cote extreme a
volatilităţii preţurilor tuturor claselor principale de active.

În aceste condiţii, guverne din numeroase ţări, precum şi instituţii şi organisme europene şi
internaţionale au iniţiat/anunţat măsuri şi programe de natură fiscal-bugetară cu caracter
extraordinar, menite să atenueze impactul economic al pandemiei.

Totodată, inclusiv pentru a calma turbulenţele de pe pieţele financiare, băncile centrale

majore dar şi cele din economiile emergente, inclusiv din regiune, au schimbat abrupt sau au
accentuat cursul politicii monetare, adoptând, şi în regim de urgenţă, măsuri de relaxare a
conduitei acesteia şi de ameliorare a condiţiilor de finanţare a economiei.

În ceea ce priveşte situaţia din ROmânia, în contextul exacerbării volatilităţii pe piaţa

financiară internaţională, principalele cotaţii ROBOR de pe piaţa monetară internă şi-au
întrerupt tendinţa uşor descrescătoare manifestată în primele două luni ale trimestrului I,
consemnând apoi, în a doua decadă a lunii martie, o creştere relativ abruptă.

La rândul lor, randamentele titlurilor de stat în lei au cunoscut ajustări ascendente

semnificative, îndeosebi pe maturităţile mai lungi, inclusiv în condiţiile deteriorării lichidităţii
pe segmentul secundar al pieţei – fenomen observat şi în plan regional.

Şi cursul de schimb leu/euro s-a înscris la jumătatea lunii februarie pe o traiectorie

crescătoare, considerabil mai temperată însă decât cea evidenţiată în cazul ratelor de schimb
ale celorlalte monede din regiune.

În acelaşi timp, evaluările preliminare realizate de BNR în contextul actual deosebit de fluid
au arătat ca fiind posibilă continuarea scăderii ratei anuale a inflaţiei în perspectivă apropiată,
pe o traiectorie chiar uşor mai joasă decât cea prognozată în februarie, pe fondul declinului
amplu al preţului petrolului.
Totodată, oprirea accelerată a tot mai multe activităţi economice, începând cu a doua
jumătate a lunii martie, în efortul de limitare a răspândirii epidemiei COVID-19, precum şi
restrângerea progresivă a cererii de consum făceau probabilă o frânare puternică a creşterii
economice în trimestrul I, urmată de o contracţie în termeni trimestriali, implicând o
schimbare radicală de curs a economiei româneşti în primul semestru al anului, de natură să
inducă riscuri în sens descendent la adresa perspectivei inflaţiei pe orizontul mai îndepărtat
de timp.

Pe deasupra, balanţa riscurilor la adresa evaluărilor preliminare privind creşterea economică,

decurgând din incertitudinile deosebit de mari asociate acestora, era puternic înclinată în sens
descendent.

În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis pe 20 martie reducerea ratei

dobânzii de politică monetară de la 2,50 la sută, la 2,00 la sută, precum şi îngustarea
coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii
de politică monetară la ±0,5 puncte procentuale de la ±1 punct procentual, implicând
menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la sută şi scăderea ratei
dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,50 la sută, de la 3,50 la sută.

În acelaşi timp, CA al BNR a convenit ca în caz de nevoie şi în funcţie de evoluţiile specifice,

să recurgă şi la reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei,
respectiv pentru cele în valută ale instituţiilor de credit.

Kathy Lien
Managing Director
 What’s Driving Dollar Higher Today?
Posted on March 24, 2020
http://www.bkassetmanagement.com/featured/whats-driving-dollar-higher-today_14091

Ce anume a crescut dolarul astăzi? Ziua de desfacere zilnică a pieței FX 24 martie

2020 Multe monede majore se tranzacționează mai mult în această dimineață,
deoarece stocurile au înregistrat o recuperare feroce la New York. Media industrială
Dow Jones a sărit peste 1.000 de puncte sau 6,5%. Într-o piață normală, aceasta ar
fi considerată o mișcare foarte aglomerată, dar pe piețele de urs, deseori vedem
aceste mitinguri acerbe. Recuperarea de astăzi a fost determinată de perspectiva
unui acord cu factura de stimulare a virusului coronavirusului de la Casa Albă.
Purtătorul de cuvânt al Casei Nancy Pelosi a declarat la CNBC în această dimineață
„există un real optimism pentru un acord în următoarele ore.”

Investitorii au fost, de asemenea, bucuroși să audă angajamentul G7 de a face tot ce

este necesar pentru a „restabili încrederea și creșterea economică și pentru a
proteja locurile de muncă, întreprinderile și rezistența sistemului financiar”. Aceasta
include angajamentele pentru:

- Oferii finanțarea necesară pentru a răspunde COVID-19

- Oferă asistență bilaterală și multilaterală pentru consolidarea eforturilor de

prevenire a guvernelor străine

- Angajează să depună eforturi fiscale pentru a ajuta economiile să se redreseze prin

sprijinul de lichiditate și extinderea fiscală

- Menținerea politicilor expansioniste

- Eliberați capitalul disponibil și oferiți tampoane de lichiditate

- Apelează țările producătoare de petrol să sprijine eforturile internaționale de

promovare a stabilității economice

- Sprijinirea eforturilor FMI și Băncii Mondiale. Stau pregătit să contribuie cu resurse

pentru a ajuta țările vulnerabile

Președintele Trump a promis, de asemenea, ventilatoare New York, 3M și

alți producători produc mai multe măști în timp ce laboratoarele

acumulează teste. Datele privind producția din SUA, Zona Euro și Marea

Britanie nu erau aproape la fel de slabe, precum se temeau investitorii,

deschizând calea recuperărilor în euro, sterline și alte monede. USD / JPY a

revenit de la 110.10 la un maxim de peste 111.00 în timp ce perechile ca

USD / CAD au crescut de la 1.4380 la 1.4520 înainte de a deschide

stocurile pentru tranzacționare.

Dolarul este puternic din cauza deficitului de finanțare și a cererii

continue de siguranță. Din punct de vedere tehnic, există semne de

scădere în euro, sterline și dolari australieni, dar cu indicele compozit PMI

compus german scăzând la 37,2 de la 50,7, indicele Eurozone a scăzut de

la 51,6 la 31,4, iar indicele britanic compozit scăzând la 37,1 de la 53 ,

calea cu cea mai mică rezistență pentru aceste monede este încă mai

mică. Indicele PMI al SUA Markit a scăzut la 39,1 de la 42, o scădere destul

de modestă.

Comercianții încă trebuie să rămână precauți, însă, după avertizarea Casei Albe că

Coronavirus are o rată de atac de 1 la 1.000 în New York. Alte valori, inclusiv

vânzările de locuințe noi, PMI-urile compuse și serviciile au scăzut brusc în

străinătate, ceea ce înseamnă că acum nu este momentul să fie prea optimist.

Datele de pe glob se vor înrăutăți, crescând temerile asupra taxei asupra economiei
globale.

31.03.2020
 FMI declară recesiune globală şi dublează capacitatea finanţării
de urgenţă în criza COVID-19: Ţările care au nevoie de ajutor
trebuie să aplice cât mai repede pentru a limita pagubele. Peste
80 de ţări au contactat Fondul
https://www.zf.ro/business-international/fmi-declara-recesiune-globala-dubleaza-capacitatea-
finantarii-urgenta-criza-covid-19-tarile-au-nevoie-ajutor-aplice-cat-repede-limita-pagubele-peste-80-
tari-au-contactat-fondul-19033379?fbclid=IwAR2-mzXLlslmAKvHJd87-1JxPfPIP-
FKGCyA3IvPMYJiZeLs3pvDobXWrYk

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a clasificat deteriorarea economică generată de criza

coronavirusului drept o recesiune globală, potrivit Euronews.

Kristalina Georgieva, care a preluat anul trecut conducerea FMI atunci când Christine
Lagarde a plecat la Banca Centrală Europeană, a dat verdictul la finalul săptămânii trecute, în
timpul unei şedinţe a Comitetului Financiar al Fondului – care reprezintă 189 de ţări.

„Estimăm o revenire în 2021. De fapt, am putea înregistra chiar o revenire puternică, însă
doar dacă reuşim să oprim răspândirea virusului peste tot şi să prevenim transformarea
problemelor de lichiditate în probleme de solvabilitate”, a spus bulgăroaica Kristalina
Georgieva, care a condus şi Banca Mondială înainte de a prelua şefia FMI.
La începutul unii martie, FMI a anunţat că va mobiliza o capacitate de finanţare pentru criză
în valoare de 1.000 miliarde dolari, iar acum Georgieva a decis să dubleze această capacitate.

FMI le cere ţărilor care au nevoie de ajutor să aplice cât mai repede pentru acesta, astfel încât
să poată limita pagubele economice.

Numărul ţărilor care apelează la FMI creşte rapid. Până acum, 50 de ţări cu economii de
dimensiuni mici şi 31 de ţări cu economii de dimeniuni medii au aplicat deja pentru finanţare
de urgenţă din partea fondului.

Georgieva a evidenţiat că FMI face tot ce poate pentru a răspunde rapid crizei de sănătate şi
pentru a limita impactul economic.

31.03.2020

 Prima evaluare ad-hoc a impactului crizei, făcută de

Institutul de Statistică, la care au răspuns peste 6.000 de
manageri de companie: estimările arată o scădere
mediană a cifrei de afaceri de 40% în aprilie 2020 faţă de
aprilie 2019. Informaţiile au fost culese în perioada 16-
17 martie
https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/prima-evaluare-ad-hoc-impactului-crizei-facuta-institutul-
statistica-au-raspuns-peste-6-000-manageri-companie-estimarile-arata-scadere-mediana-cifrei-
afaceri-40-aprilie-2020-fata-aprilie-2019-19035155

Precizăm că, la nivelul statisticilor naţionale oficiale din oricare stat membru al UE, primul
semnal care se dă cu privire la evoluţia economiei este rata de creştere a PIB, care se
calculează la 30 de zile de la finalizarea trimestrului. Calculul acesteia se bazează pe
informaţiile statistice culese, în cea mai mare parte cu ajutorul direcţiilor teritoriale de
statistică, pentru evaluarea economiei din primele două luni ale trimestrului, respectiv date
determinate pentru luna a treia din trimestru, pe baza unor ipoteze de lucru şi a dinamicii
economiei din perioade trecute.
Folosind cele două categorii de date, pe de o parte cele obţinute în baza cuantificării opiniei 
managerilor şi, pe de altă parte, date din perioada anterioră, precum cele referitoare la cifra de
afaceri, s-au evaluat pierderile economice din lunile martie şi aprilie ale anului curent faţă de
realizările din anul trecut.

Într-un scenariu median, pierderea înregistrate la indicatorul volumul cifrei de afaceri din
luna martie a.c. în raport cu aceeaşi lună din anul trecut a fost estimată la aproximativ 30%, în
timp ce, pentru luna aprilie se preconizează o diminuare a cifrei de afaceri de peste 40%.

O iniţiativă asemenătoare a fost realizată până acum numai de Institutul Naţional de Statistică
(INSSE) din Franţa. Acesta a apreciat pierderea economică din această perioadă şi reducerea
consumului populaţiei în raport cu o perioadă “normală” la nivelul de aproximativ 35%.

Până la obţinerea cifrelor oficiale, vom continua asemenea cercetări adhoc, considerându-le
utile.

Închei prin a mulţumi agenţilor economici care sprijină demersul nostru de a obţine evaluări
ale economiei într-o perioadă cu totul excepţională.

 FX Traders Should Brace for a Volatile Q2

Kathy Lien 01.04.2020

Managing Director

http://www.bkassetmanagement.com/featured/fx-traders-should-brace-for-a-volatile-q2_14118

Primul trimestru al anului 2020 a fost cel mai rău prim trimestru din cei

135 de ani de istorie a Dow și umanitatea modernă a sfârșit. COVID-19 și-

a crescut capul urât în ultimele 3 luni, lovind întâi China și apoi Europa și

acum SUA. Acțiunile și mărfurile au luat amploarea vânzării odată cu

media industrială Dow Jones pierzând peste 20% din valoarea sa, iar

petrolul scade cu 60%. De asemenea, stocurile europene au fost puternic

afectate, scăzând cu peste 25%, iar în Asia Nikkei a scăzut cu 20%. Pe

scurt, a fost o lună groaznică pentru acțiuni și o lună volatilă pentru

valute. Banii s-au scurs în dolarul american pentru siguranță, dar pe

măsură ce virusul s-a răspândit în America, fondul verde a renunțat la

câștigurile sale, deoarece investitorii s-au îngrijorat de perspectivele

economiei americane și au pus sub semnul întrebării eforturile

Administrației Trump de a ajuta întreprinderile și

consumatorii să supraviețuiască. Reducerea puternică a încrederii

consumatorilor de astăzi reflectă pesimismul adânc al țării. Indicele de

încredere al consumatorilor a scăzut de la 130,7 la 120 în martie.

În lumea noastră de monede majore, dolarul australian și cel din Noua Zeelandă au
pierdut cel mai mult în acest trimestru, scăzând cu 13%, respectiv 11%.

De asemenea, dolarul canadian a pierdut peste 8%, în timp ce pierderile în euro au

fost mai modeste la aproximativ 2%. Privind în viitor, al doilea trimestru nu va fi unul
frumos. Cei mai mulți lideri mondiali au avertizat că este posibil ca activitatea în
afaceri să nu revină la normal până în iunie.

Școlile din multe țări vor fi închise pentru restul termenului, lăsând lucrătorii blocați
să găsească îngrijire pentru copii. Am putea avea noroc și în câteva săptămâni,
șederea acasă măsurile se va dovedi fructuoase și curba în SUA va atinge un
maxim.

În același timp, testele COVID-19 de 5 până la 15 minute vor deveni disponibile,

contribuind la controlul focarului. Cu toate acestea, chiar dacă acest lucru devine
adevărat, comunicările din martie apar în aprilie, ceea ce înseamnă că vom observa
o scădere a slăbiciunii datelor în aprilie și mai, începând cu cererile de șomaj fără
locuri de muncă și rapoartele de salarizare din cadrul acestei săptămâni.

Tugul de război dintre datele slabe, veniturile din primul trimestru și titlurile COVID-
19 (pozitive sau negative) ar trebui să creeze un trimestru secundar volatil pentru
comercianții de schimb valutar.
Primul aspect este cât de urâte ar putea fi salariile non-agricole în luna

martie din sondajul privind salariile private ale ADP de miercuri.

Economiștii caută salarii private să scadă -150K, ceea ce pare a fi excesiv

de optimist, având în vedere cele 3 milioane de creanțe fără locuri de

muncă depuse în ultimul raport și cele 3,5 milioane preconizate să fie

depuse pentru săptămâna care se încheie pe 28 martie. Cu toate acestea,

este în concordanță cu prognoza pentru scăderea doar a -100K a salariilor

non-agricole. Ambele prognoze sunt prea optimiste în opinia noastră și

chiar dacă sunt corecte, vor fi luate cu un bob de sare, deoarece, în

realitate, milioane de americani și-au pierdut locul de muncă. Comercianți

cu amănuntul importanți, precum Macy's, Kohl's și Gap, și-au încurajat

peste 500.000 de lucrători, în ciuda pachetului de stimulare de 2 trilioane

de dolari.

Starea pieței muncii este urâtă (Goldman Sachs consideră că rata

șomajului va atinge 15%) și este doar o chestiune de timp înainte

ca datele să arate asta. ISM care nu fabrică este, de asemenea,

programat pentru eliberare și având în vedere contracția

profundă în sondajele din Philadelphia și Empire State, căutăm ca

activitatea de producție din SUA să se contracte brusc în luna

martie.

USD / CAD și-a extins creșterea pe baza datelor PIB mai slabe.

Numerele sunt datate, dar arată economia canadiană în creștere cu doar 0,1% în
ianuarie. Datele din martie vor fi mult mai grave, dar nu vom vedea aceste numere
până la sfârșitul lunii mai. Prețurile petrolului sunt în scădere după ce au scăzut scurt
sub 20 de dolari pe baril. Dolarul australian și cel din Noua Zeelandă au scăzut brusc
după ce investitorii au ridicat din umeri rapid numerele mai bune de PMI din China.
Spre surprinderea tuturor, indicele compozit PMI din China a ajuns la 53 de la 28,9,
cu îmbunătățiri atât în producție, cât și în servicii. Este important să ne dăm seama
că aceste numere sunt comparate cu perioada anterioară. China se întoarce online,
dar activitatea economică este departe de a fi normală. Încrederea în afaceri din
Noua Zeelandă a scăzut cu o sumă uimitoare peste noapte - indicele ANZ a scăzut
la -63,5 de la -19,4 la un nivel minim record. Numerele PMI de fabricație sunt
programate să fie lansate în această seară din Australia împreună cu procesele
verbale de la reuniunea de politică monetară din 18 martie - ambele ar trebui să fie
negative pentru dolarul australian.

 Dacă falimentează şi „mor” patronii, cine mai

readuce businessurile şi companiile la
suprafaţă, cine mai face angajări şi plăteşte
salarii?
Opinie Cristian Hostiuc, director editorial ZF

Autor: Cristian Hostiuc

Declanşarea crizei economice adusă de pandemia de COVID-19, care va fi mai dură decât
cea de acum zece ani, a adus sau a readus în spaţiul social media o reacţie negativă la adresa
companiilor, mai mari sau mai mici.

Până acum, patronii au câştigat sute de mii, zeci şi sute de milioane de euro. Aşa că trebuie să
scoată banii din buzunar şi să-şi plătească salariaţii, să-i susţină, nu să-i trimită în şomaj, să-i
dea afară imediat etc.
Deciziile companiilor de a închide fabricile au fost aplaudate fie de angajaţi, care erau
speriaţi şi nu mai voiau să vină la muncă, fie de ceilalţi din jur.

Dar nu toate companiile, nu toţi proprietarii îşi pot plăti angajaţii să stea acasă.

Ford, Dacia sau marile companii pot să facă acest lucru pentru că sunt puternice, bine
capitalizate şi au linii deschise de finanţare externă sau de la bănci.

Companiile româneşti, patronii români nu au resurse suficiente pentru a-şi ţine businessurile
închise şi a-şi plăti angajaţii în timp ce stau acasă.

Închiderea HoReCa - Hoteluri, Restaurante, Cafenele - prin instituirea situaţiei de urgenţă a

atras şi aplauze din partea celor nemulţumiţi, care şi-au amintit de patroni, de chelneri, de
preţuri şi de modul cum au fost trataţi când economia duduia.

Nu cred că au fost mulţi cei care au plâns pe umerii lui George Copos când a fost nevoit să
închidă celebrul hotel Athenee Palace Hilton, care nu şi-a închis uşile nici în perioada celor
două războaie mondiale. Mulţi au amintit de istoria controversată a lui Copos, sperând chiar
să-l vadă falit, după închiderea hotelurilor.

La fel, nu multă lume plânge pe umerii proprietarilor de malluri care au fost nevoiţi să-şi
închidă porţile: a fost o luptă cruntă între proprietari şi chiriaşi, primii dorind să ţină uşile
deschise, în timp ce magazinele voiau să fie închise pentru că nu mai existau trafic şi clienţi.

În business nu există solidaritate, pe care o invoca Dan Şucu, proprietarul Mobexpert, care a
fost nevoit să-şi închidă magazinele şi să trimită acasă 2.400 de angajaţi, ci numai interese,
fiecare încercând să câştige cât mai mult sau să piardă cât mai puţin din această criză.

Băncile s-au lăsat greu convinse când a început criza să reeşaloneze in corpore creditele
clienţilor, invocând normele bancare şi regulamentele BNR. Băncile speră ca statul să le
plătească o parte din dobânda pe care o pierd în lunile de amânare a plăţii creditelor de către
persoanele fizice sau companiile afectate de criza coronavirusului.

Nu multă lume iubeşte patronii, nu multă lume îşi apreciază jobul, şi de aceea există multă
reacţii negative în social media în această perioadă.
Mulţi vor ca patronii să falimenteze şi să moară economic, iar statul să nu-i finanţeze, aşa
cum a salvat băncile în criza precedentă, iar apoi nu a dovedit aceeaşi înţelegere faţă de
clienţi.

Dar dacă „mor” patronii, dacă „mor” companiile, cine redeschide businessurile, cine reface
fluxurile de producţie, cine face angajări şi cine mai plăteşte salariile?

Dacă patronul „moare” economic, unde se mai întorc angajaţii?

Credeţi că o să preia statul toate businessurile şi o să curgă banii aşa cum curg banii acum la
stat?

Nu am întâlnit foarte mulţi angajaţi care să vrea să preia conducerea unor businessuri sau să
ducă crucea unui antreprenor, unui patron care dă de lucru şi plăteşte salarii.

Mulţi ar vrea să fie patroni ca să numere milioanele, dar nu este mare înghesuială atunci când
trebuie să conduci un business, când trebuie să organizezi companiile, când trebuie să umbli
după clienţi şi apoi după bani, ca să poţi să plăteşti salariile, taxele şi impozitele la stat.

Mulţi spun că statul nu ar avea de ce să salveze companiile private acum. Dar aceste firme
private au plătit taxe şi impozite ani de zile, fără să primească de multe ori ceva în schimb:
autostrăzi nu sunt, birocraţia este şi mai mare, iar sistemul de educaţie şi cel de sănătate sunt
la pământ.

Dacă angajaţii vor să se întoarcă la lucru, prima condiţie este ca patronii să fie „în viaţă” după
această criză.

Apoi vor vedea cum se descurcă cu băncile, de unde obţin finanţare şi cum duc businessurile
mai departe. 

 Costul social al crizei este masiv: unu din patru

angajaţi din economie a fost trimis acasă, iar
190.000 de oameni şi-au pierdut locul de muncă cu
totul. Ce va fi după încă o lună de caratină?
#zftrebuiesărepornimbusinessul
Autor: Ramona Cornea

07.04.2020, 00:08 840

♦ „Deocamdată se sting doar incendiile. Guvernul se concentrează pe urgenţă şi nu a venit cu

măsuri de stimulare a pieţei muncii“ ♦ Ieri, aproape 190.000 de angajaţi aveau contractele de
muncă încetate, iar alţi 950.000 de angajaţi erau în şomaj tehnic ♦ Ce va fi după încă o lună
de carantină? Unu din patru angajaţi din companii se afla ieri, 6 aprilie, în şomaj tehnic sau
fără loc de muncă, arată datele centralizate zilnic de Ministerul Muncii care numără un total
de 1,14 milioane de contracte de muncă suspendate sau încetate de la debutul crizei provocate
de noul coronavirus. „Probabil este vorba de neîncrederea în sistem. Când ai un şomaj tehnic,
angajatorul te aduce înapoi, îţi reiei activitatea, facem un efort cu toţii şi lucrurile revin la
normal după. Însă când contractul de muncă este încetat, perspectiva aceasta a dispărut.
Situaţia economică nu este cea mai fericită acum, situaţia de pe piaţa muncii este una incertă.
Astfel, pe lângă tot stresul şi anxietatea din această perioadă apare şi grija zilei de mâine pen-
tru cei care au fost concediaţi“, explică Florin Godean, country manager la Adecco România
& Ungaria. Experienţa crizei începute în 2008 arată că nici astăzi economia nu a mai revenit
la numărul de salariaţi din 2008 - de 4,6 milioane de oameni - deşi toţi ceilalţi indicatori
financiari (profit, cifră de afaceri) au crescut cu cel puţin 50%. În companiile din România
lucrează 4,2 milioane de oameni, iar cele 190.000 de contracte de muncă încetate până în
prezent reprezintă 4,5% din numărul total de angajaţi din companii, locuri de muncă ce nu se
mai întorc în economie atunci când criza medicală se atenuează. „Situaţia se va deteriora în
continuare, atât timp cât va dura carantina, poate încă o lună. Nici după ce se va relua
progresiv activitatea nu ne putem aştepta ca situaţia să revină la fel cum a fost înainte“, crede
Raluca Pîrvu, business manager la BPI Group, companie de consultanţă în management şi
resurse umane. Numărul contractelor de muncă încheiate a evoluat alarmant de repede de
când a fost instaurată starea de urgenţă. Numai în perioada 1- 6 aprilie numărul contractelor
individuale de muncă încheiate creşte pentru moment cu o medie de 7.000 zilnic. Angajaţii cu
contractele de muncă încheiate, adică cei care nu se mai întorc la muncă după ce această criză
va trece, pot depune cerere pentru a primi de la stat o indemnizaţie de şomaj, însă numai dacă
au fost concediaţi, nu şi dacă au demisionat sau contractul a fost încheiat cu acordul părţilor.
„Recomandarea noastră este ca aceşti salariaţi să nu se mulţumească să aştepte ajutorul de
şomaj, care nu va dura mult şi nici nu este foarte confortabil, ci să intre imediat în căutarea
unui nou loc de muncă. În plus, există câteva facilităţi, atât pentru companiile care angajează
şomeri, cât şi pentru şomerul care se întoarce la muncă“, explică Raluca Pîrvu. Ea crede că
impactul contractelor încheiate în această perioadă va fi unul mare atât la nivel social, cât şi
la nivel economic.

 Cele 8,5 milioane de gospodării cheltuie 100 mld. euro pe

an, în primul rând pe mâncare şi utilităţi. De pilonul
consumului de bază se poate agăţa restul economiei pentru
relansare

https://www.zf.ro/eveniment/cele-8-5-milioane-de-gospodarii-cheltuie-100-mld-euro-pe-an-in-
primul-rand-pe-mancare-si-utilitati-de-pilonul-consumului-de-baza-se-poate-agata-restul-
economiei-pentru-relansare-19054240

839,3 lei cheltuie lunar o gospodărie din România pe produse agroalimentare şi băuturi nonalcoolice

07.04.2020,
♦ Cheltuielile populaţiei sunt de aproape 100 de miliarde de euro anual în contextul în care
există 8,5 milioane de gospodării în România, iar suma medie lunară este de 4.300 de lei
(circa 900 de euro) pentru fiecare familie

♦ Veniturile medii lunare per gospodărie sunt de 4.999 de lei (1.050 de euro), potrivit
Institutului Naţional de Statistică

♦ Veniturile ar putea scădea în contextul pandemiei de Covid-19, după mai mulţi ani de
creşteri salariale şi implicit ale puterii de cumpărare

♦ O asemenea evoluţie a veniturilor ar atrage după sine şi o reconfigurare a cheltuielilor

populaţiei

♦ În România cea mai mare parte a cheltuielilor - peste 60% - sunt de consum, cu mâncarea
care atârnă greu în total, semn că românii nu îşi permit încă prea multe vacanţe sau ieşiri în
oraş prin comparaţie cu locuitorii din Occident

♦ Tot pentru a ilustra diferenţa de nivel de trai, cheltuielile de investiţii sunt minime în
România, doar 0,3% din totalul celor 4.300 de lei consumaţi lunar de o gospodărie

♦ Astfel, o reducere a cheltuielilor ar putea însemna o orientare a consumatorilor către

produse alimentare mai ieftine, spre exemplu, dat fiind că nu există spaţiu mare de manevră
în alte sectoare precum educaţie sau recreere. „A scăzut şi va mai scădea consumul pentru
bunurile nealimentare, adică îmbrăcăminte, încălţăminte, mobilă. Tot ce nu ţine de viaţa de zi
cu zi va înregistra un declin, dar vor fi scăderi şi pe partea de achiziţii de alimente, mai exact
la anumite produse. Cred că serviciile de igienă vor creşte, adică frizeriile şi saloanele de
coafură. Industriile din agricultură vor creşte şi ele, dar şi serviciile care pot fi făcute prin
intermediul internetului“, spune Adrian Benţa, consultant fiscal. În structura cheltuielilor de
consum se remarcă - şi s-a remarcat întotdeauna - în România o orientare a banilor către
bunuri de strictă necesitate precum mâncarea sau utilităţile. Acest lucru face ca suma alocată
recreerii, ieşitului în oraş, vacanţelor sau chiar educaţiei să fie extrem de mică. În Occident pe
de altă parte, aceste categorii de consum primeau - până la actuala pandemie - sume mai mari,
deci cântăreau mai greu în buget. În condiţiile în care un român cheltuie doar 13 lei lunar pe
educaţie şi 58 de lei pe vacanţe şi ieşit în oraş, la nevoie o reducere a cheltuielilor se va face
masiv în alte zone.

În România cea mai mare parte a banilor merge către alimente şi băuturi non alcoolice - circa
840 de lei lunar per gospodărie, ceea ce înseamnă că aici consumatorii s-ar putea reorienta.
Mai exact, după mai mulţi ani de majorare a salariilor şi de creştere a puterii de cumpărare, în
care consumul se premiumizase - românii se orientau către produse mai scumpe -, e posibil ca
în contextul Covid-19 să se îndrepte din nou către bunuri mai ieftine. „Actualmente
cunoaştem cu certitudine că timpul petrecut în magazine este mult mai mic decât înainte de
instalarea restricţiilor de deplasare (...). În general, estimăm că în această perioadă se cumpără
mai puţin şi uşor mai ieftin“, confirmă şi Ciprian Roşca, director comercial al producătorului
de vin Cramele Recaş, unul dintre cei mai mari jucători de profil din România. Produsele
alimentare de bază şi cele care îşi fac loc în mod curent în coşul de consum vor fi cel mai
puţin afectate. Mai exact, chiar dacă consumatorii se vor orienta către alte branduri mai
ieftine, aceste produse nu vor dispărea de tot. Articolele considerate de răsfaţ însă, vor fi
tăiate temporar de pe listă. „În această perioadă ştim clar că românii nu fac schimbări majore
în obiceiul de consum în ceea ce priveşte alimentaţia de bază, nu estimăm o scădere foarte
mare faţă de anul trecut, pentru că peste 80% din ceea ce vindem sunt alimente de bază“, spu-
ne Irina Măndoiu, directorul comercial al Lactalis România, cel mai mare grup din industria
lactatelor de pe plan local. Ea adaugă că în opinia sa vor suferi foarte mult partea de desert şi
partea de produse on the go. Acestea vor fi nişte categorii care vor înregistra scăderi
semnificative. „Dacă bugetul de mâncare va fi mai redus, atunci cu siguranţă consumatorii se
vor îndrepta către mărcile proprii ale retailerilor, spre branduri mai ieftine, nu neapărat spre
produse premium.“ Mai exact, comportamentul de consum va fi similar celui din 2009, când
românii au fost forţaţi să îşi regândească bugetele. Irina Măndoiu, director comercial Lactalis
România: În această perioadă ştim clar că românii nu fac schimbări majore în obiceiul de
consum majore în ceea ce priveşte alimentele de bază. Cred că vor suferi foarte mult partea
de desert şi partea de produse on the go, vor fi nişte categorii care vor înregistra scăderi
semnificative. Ciprian Roşca, director comercial Cramele Recaş: Actualmente cunoaştem cu
certitudine că timpul petrecut în magazine este mult mai mic decât înainte de instalarea
restricţiilor de deplasare (...). În general, estimăm că în această perioadă se cumpără mai puţin
şi uşor mai ieftin.


Cerintele de șomaj SUA 02.04.2020
Deși în general este privit ca un indicator în intarziat, numărul șomerilor este un
semnal important al stării generale de sănătate economică, deoarece cheltuielile
consumatorilor sunt foarte corelate cu condițiile de pe piața muncii. Șomajul este, de
asemenea, o considerație majoră pentru cei care conduc politica monetară a țării;

Numărul persoanelor care au depus pentru prima dată săptămâna

trecută o asigurare pentru șomaj;

„Actual” mai puțin decât „Prognoză” este bun pentru monedă;

Insa pe data de 02.04.2020, cererile de somaj au atins un maxim istoric fara

precedent in SUA saptamana trecuta de aproximativ 6.648 milioane de depuneri.