Sunteți pe pagina 1din 3

Coloranţii alimentari sintetici se obţin în mod artificial prin combinarea a diverse substanţe

chimice. Ei se împart în două categorii: vopsele şi lacuri.Vopselele se dizolvă în apă şi pot fi


întâlnite în alimentele coapte (cum ar fi patiseriile, sărăţelele, foietajele), băuturi (sucurile
colorate, carbogazoase şi aşa zisele ”naturale”), produse lactate (în primul rând caşcavalul) etc.

Ele se comercializează sub formă de lichid sau praf. Lacurile sunt insolubile în apă. Ele sunt mai
stabile decât vopselele şi se găsesc în uleiuri şi grăsimi sau alte produse care nu conţin destulă
apă pentru a se putea dizolva vopselele, cum ar fi: bomboanele tari, gumele de mestecat,
fursecuri.

Următorii coloranţi alimentari sintetici sunt consideraţi periculoşi, putând cauza diverse
probleme de sănătate. De aceea trebuie să evitaţi:

E 102 Tartrazina
E 110 Galben Portocaliu
E 122 Carmoizina sau azorubina
E 123 Amarant
E 124 Roşu Ponceau 4R
E 127 Eritrozina
E 128 Roşu 2G
E 129 Roşu Allura AC
E 132 Indigotina
E 133 Albastru Brilliant
E 142 Verde S
E 150 Caramel
E 151 Negru Brilliant
E 154 Brun FK
E 155 Brun HT
E 173 Aluminiu
E 174 Argint
E 175 Aur
E 180 Litolrubina

Coloranţii alimentari naturali sunt vopsele sau pigmenţi obţinuti din produse vegetale, animale
sau minerale existente în natură şi care au capacitatea de a colora alimentele. Ei provin dintr-o
varietate de surse cum sunt seminţele, fructele, legumele, frunzele, algele, insectele.  Coloranţii
naturali se împart şi ei în: coloranţi naturali solubili sau dispersabili în apă şi coloranţi naturali
solubili sau dispersabili în ulei.

Printre cei mai cunoscuţi coloranţi naturali se numără:


E 100 Curcumina – Colorantul galben

E 140 Clorofile – Colorantul verde

E 160a Beta-caroten – Colorantul portocaliu-rosu


E 160d Rubixantina
E 162 Rosu sfecla, betanina – Colorantul rosu-grena

E 163 Antocianine – Colorant indigo