Universitatea Spiru Haret

Facultatea de Drept și Administrație publică – București

Studii de licență, Drept, IFR

DREPT PRPCESUAL CIVIL

INTERVENŢIA FORŢATA. INTERVENŢIA VOLUNTARA

Murgu Constantin
Anul IV
Drept – IFR

București
IANUARIE 2020

1
 Cuprins:

Capitolul 1. Consideraţii generale 3

Capitolul 2.Sediul materiei 3

Capitolul 3.Procedura de judecată 4

Capitolul 4. Concluzii 7

2
1. Consideraţii generale

Printre NOILE reglementari introduse in noul Cod de procedură civilă (consacrarea

principiilor fundamentale ale procesului civil, reglementarea expresă a acţiunii civile,
schimbarea regulilor de competenţă, statuarea expresă a efectelor hotărârii judecătoreşti,
posibilitatea părţilor de a solicita expres judecarea în fond a recursului  de către completul de
filtru), se regăseşte şi instituţia introducerii forţate în cauză, din oficiu, a altor persoane.

Deşi potrivit legislaţiei şi jurisprudenţei relativ recente, introducerea forţată în cauză nu

era posibilă, actualmente, aceasta reprezintă, alături de chemarea în judecată a altor persoane,
chemarea în garanţie şi arătarea titularului dreptului, a patra formă de intervenţie forţată
reglementată de noul Cod de procedură civilă.

2.Sediul materiei

Sediul materiei are următorul conţinut: „Art. 78 –  (1) În cazurile expres prevăzute de
lege, precum şi în procedura necontencioasă, judecătorul va dispune din oficiu introducerea
în cauză a altor persoane, chiar dacă părţile se împotrivesc.
(2) În materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecăţii o impune,
judecătorul va pune în discuţia părţilor necesitatea introducerii în cauză a altor persoane.
Dacă niciuna dintre părţi nu solicită introducerea în cauză a terţului, iar judecătorul
apreciază că pricina nu poate fi soluţionată fără participarea terţului, va respinge cererea,
fără a se pronunţa pe fond.
(3) Introducerea în cauză va fi dispusă, prin încheiere, până la terminarea
cercetării procesului înaintea primei instanţe.
(4) Când necesitatea introducerii în cauză a altor persoane este constatată cu
ocazia deliberării, instanţa va repune cauza pe rol, dispunând citarea părţilor.
(5) Hotărârea prin care cererea a fost respinsă în condiţiile alin. (2) este supusă
numai apelului.
Art. 79  – (1)  Cel introdus în proces va fi citat, odată cu citaţia comunicându-i-se, în
copie, şi încheierea prevăzută la art. 78 alin. (3), cererea de chemare în judecată,
întâmpinarea, precum şi înscrisurile anexate acestora. Prin citaţie i se va comunica şi
termenul până la care va putea să arate excepţiile, dovezile şi celelalte mijloace de apărare

3
de care înţelege să se folosească, termen care nu va putea fi mai lung decât termenul de
judecată acordat în cauză.
(2) El va lua procedura în starea în care se află în momentul introducerii în
proces. Instanţa, la cererea celui introdus în proces, va putea dispune readministrarea
probelor sau administrarea de noi probe. Actele de procedură ulterioare vor fi îndeplinite şi
faţă de acesta.”1

3.Procedura de judecată

Chemarea in judecata a altei persoane este un mijloc procesual prin care partile initiale din
proces, precum si intervenientul principal, solicita introducerea in proces a unei terte persoane
care ar putea pretinde, pe cale separata, aceleasi drepturi ca si reclamantul.

Tertul are pozitie de reclamant. Specific acestei forme de interventie este faptul ca un

tert este fortat, din initiativa uneia dintre partile din litigiul pendinte, sa isi valorifice un drept
pe care ar putea sa-l pretinda impotriva acestora sau numai impotriva uneia dintre ele. Asadar,
partea din litigiu nu formuleaza vreo pretentie impotriva tertului, ci, dimpotriva, il forteaza pe
tert sa-si valorifice o pretentie proprie impotriva partilor. Tertul intervenient nu are de ce sa
dobandeasca o pozitie de parat, ci pe aceea de reclamant impotriva partilor din procesul initial
sau numai impotriva uneia. Tertul va putea chema, la randul lui, alta parte in proces, avand
drepturile unui intervenient principal.

Tertul ar putea pretinde acelasi drept. Legea limiteaza posibilitatea formularii unei

cereri de chemare in judecata a unei alte persoane doar in ipoteza in care tertul ar putea
pretinde acelasi drept ca si reclamantul din litigiul pendinte, nefiind deci posibila introducerea
in proces, prin acest mecanism, a unor terti care pretind drepturi similare sau in stransa
legatura. In mod logic, poate fi introdus si tertul care ar putea pretinde acelasi drept ca si
paratul, avand in vedere ca acesta poate introduce o cerere reconventionala si va dobandi
pozitia de reclamant cu privire la acea pretentie fata de reclamantul initial, dar si cu privire la
cererea de interventie voluntara principala, intervenientul principal dobandind pozitia tot de
reclamant.

1
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(Legea nr. 134/2010
republicată**)Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 247 din 10 aprilie 2015

4
 Termenul:

 Reclamantul/Intervenientul principal poate face cererea pana la terminarea

cercetarii procesului inaintea primei instante (potrivit art. 244 NCPC, cand
judecatorul se socoteste lamurit, prin incheiere, declara cercetarea procesului incheiata
si fixeaza termen pentru dezbaterea fondului in sedinta publica). Astfel, el poate
introduce cererea anterior deschiderii dezbaterilor.

 Paratul va putea formula cererea odata cu intampinarea (daca intampinarea nu e

obligatorie, pana la primul termen de judecata).

Natura termenului. Termenul de introducere a cererii este un termen legal peremptoriu.

Astfel, nerespectarea termenului va atrage sanctiunea decaderii. Daca sunt motive temeinice,
potrivit art. 186 NCPC, partea interesata poate solicita si repunerea in termen.

Caracterul termenului. Acesta este reglementat de norme de ordine privata, astfel incat,

daca partile se invoiesc, o cerere de interventie fortata introdusa tardiv va putea fi solutionata
impreuna cu cererea principala. Spre exemplu, daca paratul depune cererea dupa momentul
depunerii intampinarii, judecatorul va verifica daca celelalte parti sunt de acord in mod expres
cu primirea cererii depuse tardiv; daca refuza sau daca nu isi exprima opinia, cererea va fi
respinsa ca tardiva (tacerea nu valoreaza acord tacit decat daca legea prevede expres). Ca faza
procesuala, acest mecanism va functiona numai in fata primei instante; in apel nu se poate
schimba cadrul procesual si nici nu se pot formula pretentii noi.

Situatia rejudecarii fondului. In sistemul noului Cod, etapa scrisa, premergatoare

stabilirii primului termen de judecata, nu se mai reia in urma casarii sau anularii cu trimitere
la prima instanta. Astfel, ca regula generala, paratul nu va mai putea formula o cerere de
interventie fortata cu ocazia rejudecarii fondului dupa casarea sau anularea cu trimitere la
prima instanta, intrucat termenul de depunere a intampinarii este depasit. Doar in cazul
specific al trimiterii spre rejudecare din cauza nelegalei citari, nefiind prezent la niciun
termen, va putea formula intampinare si, odata cu aceasta, cererea de interventie fortata. Pe de
alta parte, ca regula generala, reclamantul va putea formula cerere de interventie fortata cu
ocazia rejudecarii fondului numai in masura in care, in cazul rejudecarii la prima instanta, se
reia in tot sau in parte cercetarea procesului. Ca regula expresa, in caile de atac de retractare
– contestatie in anulare si revizuire – cererea de chemare a altor persoane nu este admisibila

5
(nu e posibila largirea cadrului procesual in caile de retractare). In cazul contestatiei in
anulare, paratul va putea formula cererea numai daca nelegala citare a constituit motivul de
contestatie in anulare. In schimb, in cazul contestatiei in anulare, reclamanul va putea face
intotdeauna cerere de interventie cu ocazia rejudecarii fondului intrucat se reia cercetarea cu
ocazia rejudecarii. In cazul revizuirii, paratul nu poate formula cererea; doar reclamantul va
putea sa formuleze numai daca are loc o rejudecare in prima instanta (uneori nu are loc
rejudecare, spre exemplu, in cazul motivului contrarietatii de hotarari).

Pretentiile tertului dupa admiterea cererii. Pozitia tertului introdus fortat este aceea de
reclamant, fiind identica celei intervenientului voluntar principal; acesta este fortat sa pretinda
pentru sine, ca reclamant, drepul dedus judecatii din cererea introductiva. Intervenientul fortat
se bucura de deplina independenta procesuala, avand dreptul de a face acte de dispozitie
(tranzactie sau renuntare la drept). Totusi, tertul intervenient nu poate renunta la judecata
cererii de interventie prin care a fost atras in proces, fiindca nu este titularul acestei actiuni.

Forma cererii. Este o veritabila cerere de chemare in judecata, asimilata celei formulate

de reclamant. Ca particularitate, pretentia dedusa judecatii de catre partea care a formulat
cererea de interventie fortata nu apartine acesteia, ci tertului, care este obligat sa intervina si
sa-si valorifice o prestatie in calitate de reclamant. Observam o procedura creata de legiuitor,
prin care o parte dintr-un proces pendinte pretinde unui tert, in mod fortat, sa-si valorifice un
drept similar. Fiind o cerere incidentala, cererea de chemare in judecata a altor persoane nu
este supusa procedurii de regularizare si nici unei eventuale proceduri prealabile. Cererea este
supusa platii taxei judiciare de timbru.

Prorogare de competenta. Fiind o cerere incidentala, este judecata de instanta

competenta pentru cererea principala, chiar daca ar atrage o alta competenta (exceptie fac
cererile privitoare la insolventa sau concordat preventiv care se judeca intotdeauna la
tribunal).

Admisibilitate in principiu. Dupa comunicarea cererii tertului, cat si partii adverse,

instanta va dezbate admisibilitatea in principiu. Instanta va verifica daca partea justifica un
interes; daca tertul ar putea pretinde, pe cale separata, un drept impotriva partilor din procesul
pendinte; daca dreptul pe care ar putea sa-l invoce tertul este acelasi cu cel pretins de
reclamant; daca cererea a fost formulata in termen; conditiile de forma si conditiile extrinseci.
Instanta se pronunta asupra admisibilitatii printr-o incheiere interlocutorie motivata; dupa

6
admiterea in principiu, tertul va deveni parte in proces, dobandind pozitia procesuala de
reclamant.

Tertul preia procedura in starea din momentul incuviintarii. Astfel, actele de

procedura indeplinite anterior ii vor fi opozabile. El se bucura de independenta proecesuala si
va putea solicita administrarea de probe cel mai tarziu pana la primul termen de judecata
ulterior incuviintarii in principiu a cererii de interventie.

Prescriptia. Cererea isi va produce efectul intreruptiv de prescriptie, avand in vedere

faptul ca aceasta constituie o veritabila cerere de chemare in judecata, cu particularitatea ca
tertul este fortat sa-si valorifice dreptul pretins deja de reclamant.

4. Concluzii

Instituţia juridică a participării terţilor în procesul civil poate fi catalogată drept un

„mecanism” de o certă importanţă a întregului ansamblu procedural.

Principala punte de legătură între situaţia procesuală diferită a părţilor principale (iniţiale)
ale unui litigiu şi poziţia juridică a terţelor persoane, o constituie tocmai participarea acestora
din urmă la procesul deja iniţiat.

Aşadar, noutatea substanţială pe care o aduce Codul de procedură civilă viitor în ceea ce
priveşte participarea forţată a terţilor la procesul civil o constituie – introducerea forţată în
cauză, din oficiu, a altor persoane.

7
Bibliografie:

G. Boroi, M. Stancu, Drept procesual civil, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2016.

V. M. Ciobanu, T. Briciu, C. Dinu – Drept procesual civil. Drept executional civil. Arbitraj,
Ed. National, 2018