I.

NORMA JURIDICA

Definitie: Este o regula de conduita obligatorie, instituita sau sanctionata de catre stat, a
carei aplicare este asigurata prin constiinta juridica sau la nevoie prin forta coercitiva a
statului.

Trasaturi :
- Apare ca un text concis, articol sau grupaj de texte redactate ca articole, prin care
se reglementeaza raporturi juridice determinate
- Intre diferitele norme exista o conexiune functionala (nu pot fi intelese izolat, ci
doar in contextul reglementarilor dintr-o anumita materie juridica)
- Raporturile sociale sunt de regula reglementate normativ prin mai multe articole,
care formeaza o institutie juridica = un grupaj de norme care reglementeaza o
categorie distincta de raporturi sociale (ex : institutia proprietatii, a familiei, a
societatii comerciale)
- Ramura de drept = o grupare mai larga de norme si institutii conexe, prin care se
reglementeaza domenii complexe ale raporturilor sociale (ex : ramura dreptului
constitutional, administrativ, financiar, al muncii, civil, comercial, penal, funciar,
procesual civil, procesual penal, international public, international privat etc.)
- Ramurile de drept se clasifica in 2 categorii :
- a) Ramuri de drept public (reglementeaza raporturi juridice intre stat si celelalte
subiecte de drept, acestea fiind intotdeauna subordonate subiectului-autoritate
publica, care le impune conduite si sanctiuni)
- b) Ramuri de drept privat (reglementeaza raporturi juridice patrimoniale sau
nepatrimoniale, intre persoane fizice sau juridice aflate pe pozitii de egalitate
juridica)
- Normele juridice contin reguli generale de conduita, instituite si aplicate de organe
competente ale statului, a caror respectare este obligatorie, fiind asigurata prin
constiinta juridica a indivizilor, iar la nevoie prin forta de constrangere a statului
- Normele stabilesc reguli unitare de conduita, fiind etalon sau unitate de masura
egala in functie de care se apreciaza conduitele subiectilor intr-un raport juridic
determinat
- Au un caracter generic si impersonal (nu se adreseaza unui subiect individualizat,
ci tuturor subiectilor potentiali stabilind o conduita de principiu0
- Normele juridice se aplica atata timp cat sunt in vigoare (din momentul intrarii in
vigoare si pana in momentul abrogarii)
- Au un caracter volitiv(exprima vointa politica a organului emitent)
- Normele juridice isi produc efectele doar in raport cu persoanele care au
discernamant = capacitatea de a intelege si de a prevedea consecintele juridice ale
propriilor fapte)

Structura normelor juridice : 3 elemente :

 - 1. Dispozitia – formuleaza conduita ce trebuie respectata de subiectul caruia i se
adreseaza norma
- a) Dispozitie onerativa – instituie o conduita obligatorie (ex : obligatia
comerciantilor de a se inmatricula in Registrul comertului)
- b) Dispozitie prohibitiva – instituie o conduita interzisa (ex : reglementarile din
legislatia penala care interzic si sanctioneaza savarsirea diverselor infractiuni)
- c) Dispozitie permisiva – nu impune si nu interzice o anumita conduita, ci lasa la
latitudinea subiectului vizat sa-si aleaga singur conduita pe care o considera mai
potrivita, din mai multe alternative puse la dispozitie de legiuitor ( ex :
reglementarea din Codul civil care prevede dreptul de optiune succesorala :
succesibilul poate accepta mostenirea pur si simplu sau sub beneficiu de inventar
sau poate sa renunte la ea)
- 2. Ipoteza – formuleaza conditiile de desfasurare a conduitei prevazute in dispozitie
- a) Ipoteza concret determinata – arata in mod explicit imprejurarile in care urmeaza
sa se desfasoare conduita prescrisa in dispozitie ; acestea pot sa vizeze calitati
speciale ale subiectului (minor/major, cetatean roman/cetatean strain, titular al unei
anumite functii publice etc), locul, timpul mijloacele de savarsire a unei actiuni,
starea subiectiva (psihica) a faptuitorului, consecintele faptei etc. ; ele se pot
constitui in circumstante agravante sau atenuante pt. Faptuitor
- b) Ipoteza subinteleasa – nu este expres formulata, ci trebuie dedusa din contextul
reglementarilor privind acel raport juridic
- 3. Sanctiunea – reprezinta consecinta incalcarii dispozitiei in conditiile formulate
de ipoteza
- a) Sanctiuni penale – se aplica faptelor cu cel mai inalt grad de periculozitate
sociala, denumite infracriuni (ex : sanctiunea privativa de libertate=inchisoarea,
amenda penala)
- b) Sanctiuni administrative – se aplica unor fapte cu un grad de periculozitate
sociala mai redus, denumite contraventii ; cea mai comuna sanctiune administrativa
este amenda contraventionala
- c) Sanctiuni civile – se aplica in cazul incalcarii unor reglementari prevazute de
legislatia civila (ex ; daunele-interese datorate de partea dintr-o conventie care nu-
si executa obligatiile contractuale, anularea sau declararea nulitatii unui act juridic
civil pentru nerespectarea unor conditii de validitate la incheierea actului etc)
- d) Sanctiuni disciplinare – se aplica de catre angajator salariatului pentru abateri de
la regulile de disciplina a muncii (ex : diminuarea retributiei, concedierea).

Actiunea normei juridice in timp :

 - reprezinta perioada de timp in care norma isi produce efectele juridice
- sunt importante 3 momente ale existentei normei :
- a) Intrarea in vigoare = momentul initial, de la care norma incepe sa-si produca
efectele ; actele normative emise de organele centrale ale statului intra in vigoare
la 3 zile de la publicarea in Monitorul Oficial, daca in continutul actului nu se
stabileste un alt moment, ulterior, al intrarii in vigoare
- b) Perioada de aplicare a normei – nu este determinata la momentul intrarii in
vigoare a normei, cu exceptia normelor cu caracter temporar, a caror durata de
aplicare este de la bun inceput stabilita
- c) Abrogarea – marcheaza momentul la care norma inceteaza sa-si mai produca
efectele si poate fi :
▪ Abrogare expresa-directa : noul act normativ care intra in vigoare
arata in mod explicit denumirea normei abrogate sau numarul
articolelor abrogate
▪ Abrogare expresa-indirecta : actul normativ nou intrat in vigoare
specifica doar faptul ca « dispozitiile anterioare contrare prezentei
legi se abroga »
▪ Abrogare tacita : noul act normativ nu specifica faptul ca ar abroga
vreo norma existenta, dar reglementeaza in mod diferit raporturi
juridice deja reglementate.
▪ Iesirea din vigoare a unui act normativ se poate face si prin caderea
lui in desuetudine (normele respective nu sunt abrogate, dar nu-si
mai gasesc teren de aplicare)
- De la regula generala conform careia actele normative se produc efecte doar atata
timp cat sunt in vigoare pot aparea doua exceptii :
Retroactivitatea = situatia de exceptie prin care se admite ca unele norme sa
se aplice asupra unor fapte petrecute anterior intrarii lor in vigoare. In legislatia
romaneasca exista doua situatii de retroactivitate :
1. Retroactivitatea legii penale si contraventionale mai blande : legea
penala si contraventionala mai blanda, intrata in vigoare ulterior
savarsirii faptei, fapta ce nu a fost inca judecata si sanctionata, se va
aplica in locul legii mai aspre, aflata in vigoare la momentul comiterii
faptei
2. Retroactivitatea legii interpretative : legile care sunt elaborate pt. a
interpreta acte normative mai vechi sunt prin destinatia lor retroactive
Ultraactivitatea = situatia de exceptie prin care se admite ca unele norme sa se
aplice dupa abrogarea lor. Avem doua cazuri posibile :
1. Ultraactivitatea legii penale si contraventionale mai blande, acestea
aplicandu-se asupra unor fapte savarsite dar nesanctionate atata timp cat
legea mai blanda era in vigoare, lege care ulterior a fost abrogata si
inlocuita printr-o norma mai aspra.
2. Ultraactivitatea legilor temporare, ale caror prevederi isi vor produce
efectele si dupa termenul prevazut pt. aplicarea lor, asupra faptelor
savarsite, dar nesanctionate atata timp cat legea temporara era in
vigoare.
Actiunea normei juridice in spatiu si asupra persoanei :
- Normele juridice emise de organele publice centrale se aplica asupra intregului
teritoriu al statului si asupra tuturor persoanelor aflate pe acel teritoriu
- Acesta este principiul teritorialitatii, care isi are fundamentul in suveranitatea
statului, aceta avand exclusivitate de jurisdictie in limitele propriilor frontiere
- Normele emise de organele administratiei publice locale au de asemenea forta
obligatorie, insa doar in limitele circumscriptiei administrativ-teritoriale
subordonate
- Notiunea de teritoriu dpdv juridic cuprinde nu doar suprafata terestra, ci si apele
interioare, marea teritoriala, subsolul si spatiul aerian national.
- Toate persoanele (cetateni sau straini), precum si navele, aeronavele si orice
vehicule aflate pe teritoriul statului se supun jurisdictiei acestuia.
- Exceptiile de extraneitate sunt derogari de la acest principiu si sunt stabilite de
regula prin conventii intre state sau pe baza de reciprocitate, dar pot fi acordate de
un stat suveran si in mod unilateral in favoarea anumitor cetateni straini
- Cele mai importante exceptii de extraneitate sunt imunitatile, privilegiile si
facilitatile diplomatice : misiunile diplomatice si consulare sunt scoase de sub
autoritatea de jurisdictie a organelor statului acreditar.

TEHNICA LEGISLATIVA :
- Reprezinta procedura de elaborare a legilor si cuprinde urmatoarele etape :
- 1. Initierea proiectului normativ :
o Dreptul de initiativa legislativa apartine numai titularilor desemnati in mod
expres de Constitutie si anume : 1. Guvernul, care inainteaza Parlamentului
proiecte de legi ; 2. membrilor Parlamentului ;3. unui nr. De cel putin
100.000 de cetateni cu drept de vot, provenind din cel putin ¼ din judetele
tarii, din fiecare dintre aceste judete strangandu-se minum 5000 de
semnaturi
2 .Avizul Consiliului Legislativ :
Parlamentul, ca organ legislativ, inainte de a lua in dezbatere proiectul de
lege cu care a fost sesizat, consulta acest organ organ de specialitate, care
analizeaza compatibilitatea proiectului cu legislatia in vigoare, in scopul
sistematizarii, unificarii si coordonarii intregii legislatii, el emitand un aviz
cu caracter strict consultativ
3.Dezbaterea si adoptarea proiectului legislativ :
Proiectul este discutat in Parlament in mai multe etape : mai intai, are loc
o dezbatere generala, in care se discuta oportunitatea proiectului, dupa care
se trece la dezbaterea si votarea pe articole si se iau in discutie
amendamentele propuse, iar in final are loc votarea proiectului in ansamblul
sau, separat in fiecare Camera a Parlamentului, fiind necesara o majoritate
diferita pt. adoptare, in functie de tipul de lege propus (ordinara, organica
sau constitutionala).
4. Promulgarea legii de catre Presedintele Romaniei care autentifica astfel
continutul ei si da dispozitia de publicare in Monitorul Oficial ; Presedintele, daca
are rezerve privitoare la continutul legii, o poate trimite Parlamentului spre
reexaminare o singura data sau poate cere Curtii Constitutionale sa exmaineze
conformitatea ei cu Constitutia.
5. Publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei: legea intra in vigoare la 3 zile
de la publicare, sau la o data ulterioara, prevazuta in continutul ei.