Economie Forestiera1 PDF

15.12.
2012
Economie forestieră
NOTE DE CURS
SEF LUCRĂRI DR. ING. LIVIU NICHIFOREL
C O N F. U N I V D R . I N G . M AR I A N D R ĂG O I
O C TO M B R I E 2 0 1 2
Ce așteptați de la economie?
Economia = știința care se

ocupă cu cele mai importante
două probleme ale vieții: cum
să faci bani și cum să te descurci
fără ei
“Un economist este un expert

care va şti mâine de ce lucrurile
pe care le-a prevestit ieri nu s-
au întâmplat azi” (Laurence J.
Peter)
1
15.12.2012
Discipline biologice Discipline de Discipline tehnice

- Ecologie management - Corectarea torenților
- Silvicultura – Amenajarea pădurilor - Instalații de transport
Economia clasică Economie forestieră Economia mediului
Piaţa lemnului şi Managementul Managementul Evaluarea serviciilor

economie forestieră investiţiilor resurselor umane ecosistemice
Certificarea pădurilor
Metodologia Marketingul Strategia firmei cu
şi a lanţului de
adoptării decizie produselor forestiere specific forestier
custodie
Structura cursului – SEM 1
Particularităţile economiei
Introducere în economie, Economia mediului.
şi managementului
evoluţia conceptelor Sustenabilitatea economică
forestier
Cererea de bunuri şi
servicii
Oferta – producţia de Renta forestieră -

bunuri şi servicii Faustmann
Costuri –nivelul optim al
producției
Distorsiunile pieței -
Piața și formarea prețului externalități, bunuri
de echilibru
Particularitățile pieței publice, monopoluri
primare a lemnului naturale
2
15.12.2012
Structura cursului
 Introducere în economie. Evoluţia conceptelor

 Economia mediului. Sustenabilitatea economică
 Particularităţile economiei şi managementului forestier
 Comportamentul consumatorilor: Cererea
 Comportamentul producătorului: Oferta și producţia de
bunuri şi servicii
 Costuri – nivelul optim al producției
 Piaţa concurențială şi formarea prețurilor
 Distorsiunile piețelor
 Indicatorii eficienței economice. Valoarea prezentă netă
Structura cursului – SEM 2
Echilibrul economic Progres tehnologic şi Metode de evaluare a

general inovare în sectorul forestier funcțiilor protective ale
ecosistemelor forestiere
Modalitati de vânzare a
Concurenta masei lemnoase
Politici şi instrumente
Modalitati de stabilire a economice aplicabile
pretului lemnului pe picior gestionării resurselor
Comertul si teoria
forestiere
avantajului comparativ
3
15.12.2012
Metoda de predare/evaluare
 Prezentare Power Point in sectiunea cursuri on-line
 7/14 prezente la curs va asigura participarea cu

suportul de curs la examen
 Examinare
 Examinarea seminariilor – 2 aplicații – nota parțiala - 50%
 Examinarea cursurilor – 5 intrebări – 1 grafic – 2 sinteze –

nota curs 50%
Bibliografie
 Drăgoi, M., 2008, Economie şi

management forestier, Editura
Universităţii, Suceava.
 Milescu, I., 2002: Economie Forestieră. Grupul
Editorial Crai Nou – Muşatinii – Bucovina
Viitoare, Suceava, 292 p.
 Dobrotă, N. şi colab., 1992, Economie politică,
Editura Economică, Bucureşti.
 Milescu, I., Alexe, A., 1982, Economie forestieră,
Editura Ceres, Bucureşti.
4
15.12.2012
http://foper.unu.edu/course/?page_id=88
Curs 1 - Evoluția Doctrinelor

Economice
 M ERCANTILISM
 F IZIOCRATISM
 L IBERALISM C LASIC
 M ARXISM
 K EYNESIANISM
5
15.12.2012
Evoluţia doctrinelor economice
 Mercantilismul
 Primul curent de gândire
economică modernă
 Punea accent pe comerţul
exterior
 perioada descompunerii
feudalismului, noile descoperiri
geografice (sec. XV – XVI)
 o nouă clasă socială =
comercianţii = „bogăţia este
identică cu banii (aurul)”
 puterea unui stat = industria şi
comerţul
 Mercantilismul
 Se întemeiază pe 3 idei:
 Forma esenţială a bogăţiei
este banul = metalele
preţioase = aurul şi argintul
 Scopul oricărei activităţi este
profitul, ce se obţine prin
circulaţia mărfurilor, prin
mijlocirea banilor
 Cea mai profitabilă sferă de
activitate este comerţul
exterior
 Protecţionismul vamal
6
15.12.2012
 Fiziocratismul
 doctrină economică burgheză
 denumirea derivă din Physis (natură) şi kratos (putere)
 avuţia unei naţiuni nu se rezumă la depozitele de

aur şi argint, ci în volumul producţiei nete
 obligaţia conducerii unei ţări se limitează la
creşterea valorii producţiei agricole
 Francois Quesnay: Tableau Économique (1759) –
primul model macro-economic, marchează
începuturile macro-analizei economice
 Fiziocratismul
 “sub un înveliş feudal (elogiul aparent al marii proprietăţi
funciare) se urmăreşte promovarea unor forţe sociale noi –
burghezia.
 În societate există o ordine naturală, intervenţia statului
trebuie să fie minimă
 “laissez faire, laissez passer, le monde va de lui meme”
 În spiritul doctrinei fiziocratice, economia franceză luase
unele măsuri de liberalizare, înaintea revoluţiei de la 1789.
 A influenţat pozitiv gândirea economică a generaţiilor
următoare: Marx, L. Walras, W. Leontief
7
15.12.2012
 Liberalismul clasic (Clasical economics)

 obligativitatea cultivării terenurilor agricole dar
 adâncirea diviziunii muncii şi
 trecerea de la producţia manufacturieră la producţia industrială
 Adam Smith, The Wealth of Nations in 1776, naşterea efectivă a

disciplinei economie
 munca, pământul şi capitalul ca factori de producţie
 piaţa liberă este garanţia alocării optime a resurselor şi bunurilor în societate
(“mână invizibilă”)
 paradigma liberalismului este proprietatea privată, ce constituie baza oricărei
economii liberale şi asigură maximizarea utilităţii individuale
 cea mai bună politică economică este aceea de „laissez-faire”, adică absenţa
oricărei intervenţii din partea statului.
 Liberalismul contemporan nu contestă autoritatea statului, ci doar fixează

un cadru rezonabil în care aceasta urmează a se exercita
 Liberalismul clasic (Clasical economics)

 David Ricardo – “Despre principiile economiei politice şi
impunerii” – 1817
 Teoria valorii bazate pe muncă (“valoarea obiectivă”) – izvorul valorii
mărfurilor este munca.
 Teoria rentei funciare – cauza rentei este caracterul limitat al
pământului, ca factor de producţie; izvorul rentei funciare este
valoarea creată în agricultură
 A influenţat “socialiştii ricardieni”
 Th. R. Malthus
 “Eseu privind principiul populaţiei” – populaţia creşte exponenţial,
pe când resursele cresc liniar – războaiele sunt inevitabile pentru
controlul populaţiei
 James Mill – a contribuit la cristalizarea doctrinei liberale
 J.B. Say
8
15.12.2012
 Materialismul istoric = marxismul
 Socialismul utopic apăruse deja, ca

reacţie la tendinţa de polarizare
socială (Saint-Simon, Fourier, D.
Owen)
 Limitarea proprietăţii private la un
minim necesar existenţei şi
instaurarea economiei de comandă
şi control sunt singurele căi de
utilizare optimă a resurselor
 Marx a considerat că relaţiile de tip
capitalist înseamnă nimic altceva
decât exploatarea unei clase sociale
de către burghezie
 Materialismul istoric = marxismul
 Societate capitalistă va conduce la un

asemenea grad de polarizare socială încât
singura soluţie va fi preluarea puterii de
către clasa muncitoare
 Revoluţia proletară se va produce în statul
cu industria cea mai avansată
 Etatizarea (naţionalizarea) tuturor
mijloacelor de producţie,
 Manifestul Partidului Comunist (1872) –
document programatic ce a marcat
transformarea doctrinei economice în
doctrină politică
9
15.12.2012
 Keynesianismul (John Maynard Keynes) –

politică economică activă a statului
 politica liberală clasică se bazează prea mult pe piaţă, ce are
un caracter instabil
 datorită tendinţei oamenilor de a economisi, mecanismul
economic este instabil
 Keynes explică ciclurile economice prin schimbarea
periodică a comportamentului oamenilor, ce trec de la
consum la economisire.
 în perioadele de recesiune guvernele trebuie să stimuleze
cererea prin investiţii
Sisteme economice
 Economia naturală
 Nevoile de consum sunt satisfăcute prin autogospodărire
 Economia de schimb – sistemul capitalist

 Proprietate privată asupra factorilor de producție
 Urmărirea profitului în general într-o piață competitivă
 Specializarea factorilor de producție
 Sistemul economiei de comandă

 Decizii privitoare la nivelul producției se iau la nivelul
autorității centrale
 Prețurile se fixează în mare parte prin metode administrative
10
15.12.2012
Critica capitalismului
 Clubul de la Roma, octombrie 2012

 Capitalismul este făcut sa aloce capitalul către cele mai
profitabile proiecte, nu către ceea ce societatea are nevoie
 Actualul model capitalist de funcționare a economiei generează
tot mai puține beneficii materiale, financiare si culturale
pentru majoritatea populației planetei si are efecte tot mai
nocive asupra mediului înconjurător
 Dennis Meadows - Limits to Growth/ Limitele
dezvoltării
 În urma cu 40 de ani, peste 70% din tranzacțiile valutare aveau
ca scop operațiuni comerciale
 În 2007 doar 3% aveau scop comercial, restul de 97%
constituind speculații
Sisteme mixte ale economiei de piață
 Sistemul anglo-saxon – neoliberal (Anglia, SUA)

 Cea mai mare reticență privind intervenția statului în
economie
 Sistemul vest-european (Franta, Italia)
 O intervenție activă a statului în politicile sociale
 Sistemul nord-european (ţările scandinave)

 Cooperarea dintre sectorul privat producător de bunuri și
servicii și cel producător de servicii sociale
 Sistem social – de piață (Germania, Olanda, Austria)
 Control mai ridicat în planificarea activității economice
11
15.12.2012
Sistemul economic
 Particularitățile economiei forestiere depind

și de sistemul economic zonal
 Economia capitalistă vs.

 Economia socialistă vs.
 Economia de subzistență
 Rolul guvernului în influențarea deciziilor de

politică forestieră
Liberal vs. social
Gilbert Keith Chesterton, scriitor britanic

“The whole modern world has divided itself into Conservatives
and Progressives. The business of Progressives is to go on making
mistakes. The business of the Conservatives is to prevent the
mistakes from being corrected”.
12
15.12.2012
Rec C1: Evoluția doctrinelor economice

 Economia naturală: sistem închis cu schimburi limitate
 Mercantilism: ‘bogaţia = aur’, profit = comert exterior,
 politica de colonialism, perioada primelor mari despăduriri
 Fiziocratismul: ‘pământul este singurul factor productiv’ - agricultură
 Liberalismul clasic (Adam Smith):
 Factorii de producție: munca, pamîntul, capitalul
 Economie de piață = piaţa liberă bazată pe proprietatea privată
 “laissez faire” – minimă intervenţie din partea statului
 Marxismul:
 Capitalismul = exploatarea clasei muncitoare de către burghezie
 Limitarea proprietăţii private = naționalizarea mijloacelor de producţie
 Economie centralizată
 Keynesianismul
 Interventia guvernelor pentru stimularea investitiilor in perioadele de criza
Întrebări de sinteză C1
 Comparați impactul abordării liberalismului clasic și

a teoriei marxiste în gestionarea resurselor naturale
 Care sunt premizele gestionării pădurilor într-un
sistem economic de tip anglo-saxon bazat pe o
politică pur liberală?
 Comparați modul în care deciziile privind
gestionarea pădurilor sunt luate pentru
a) o pădure privată într-un sistem liberal;
b) o pădure de stat într-un sistem centralizat;
c) o pădure comunală într-un sistem economic natural
13
15.12.2012
Cursul 2 - Noul val de curente

economice
 D O C TR I N A Ș O C U L U I – N AO M I K L E I N
 D I S TR I B U T I S M U L – A TR E I A C AL E
 ECONOMIA VERDE - D U R AB I L I TAT E
Doctrina șocului
http://www.naomiklein.org/video-audio
http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/2012/06/01/doctrina-socului-
documentar/
14
15.12.2012
Doctrina Şocului
 Principala teză a Doctrinei şocului este aceea că ceva

fundamental s-a schimbat în ultimii ani, cu precădere de
la căderea comunismului încoace.
 “Este o poveste despre violenţa şi şocul exersate pe

oameni, naţiuni şi economii. Este povestea unui
program de adevărată inginerie economică şi
socială ce conduce ziua de azi”
Principiul șocului
 “Doar o criză – reală sau imaginară – produce o

schimbare reală. Când apare criza, acţiunile întreprinse
depind de ideile ce plutesc în jur” —Milton Friedman
 “Un guvern suficient de mare, încât sa-ti dea tot ce ai

nevoie, este suficient de puternic sa-ti ia tot ce posezi.”
Thomas Jefferson
 “Războiul împotriva terorismului este doar “coaja”

subţire a unui proces mult mai profund de distrugere şi
reconstrucţie la scară planetară, bazat pe şi
impulsionat discret de dezastre şi crize” – Naomi Klein
15
15.12.2012
Indexul arme - caviar
 Mai este valabilă axioma seculară: prosperitatea există în

vreme de pace, în timp ce războiul aduce cu sine foamete,
epidemii, sărăcie şi distrugere?
 Guns to caviar index = raportul vânzării de avioane

militare/ vânzarea de avioane private = când merge
războiul, afacerile scad
 De la invadarea Irakului acest indicator este dat peste cap -

cheltuielile pentru avioanele militare şi avioanele de lux au
crescut mână în mână - bursele nu mai cad în timpul
războaielor, ci cresc!
Explică...
 Lovitura de stat din Chile (1973) și dictatura lui Augusto

Pinochet
 Războiul insulelor Faulkland (1982)
 Masacrul din piaţa Tiananmen (1989)
 Dezmembrarea URSS (1991)
 Atacul din 11 sept. 2001
 Uraganul Katrina
 (...actuala criză economică??)
 Acțiuni menite să implementeze capitalismul corporatist
16
15.12.2012
Distributismul
 Doctrină economică cu fundament creştin, nu şi

ştiinţific
 “a treia cale” – mijloacele de producție ar trebui să fie
distribuite cât mai echitabil la nivelul întregii populații
 Nu centralizată ca în cazul statelor pur socialiste
 Nu acaparată de corporații ca în cazul capitalismului liberal
 Principiul Subsidiarităţii – deciziile trebuie luate la cel
mai jos nivel, acolo unde poate exista un feed-back efectiv
= guvernanţa locală
 Principiul solidarităţii – promovarea formelor
asociative = formarea unui capital de mică anvergură
dar pe scară largă
Distribustismul
 Promovat prin Enciclice Papale:

 “Rerum Novarum” Papa Leon XII (1891) - Drepturile şi
îndatoririle capitalului şi forţei de muncă
 “Quadragesimo Anno” Papa Pius XI (1931) – ordinea socială
se bazează pe principiul proprietăţii, solidarităţii şi
subsidiarităţii
 “Centesmus Annus” Papa Ioan Paul II (1991) – critică
consumismul, neolibralismul şi profitul, recunoaşte rolul
pozitiv al pieţei  orientată spre binele comun
 “Caritas în Veritate” Papa Benedict XVI (2009) – economia
nu se bazează doar pe dreptate, dar mai ales pe dragoste
17
15.12.2012
Poveşti de succes
 Cooperativele Mondragon (Spania)

 Federaţie de cooparative muncitoresti înfiinţate la nivel local
în 1941 de un preot
 Cea de a 7-a companie ca mărime din Spania
 Cooperativa este deţinută de membrii săi – muncitori,

deciziile fiind luate pe principiul o persoană – un vot
Grupuri de acţiune locale
 Axa LEADER a Politicii Agricole Comune a UE

 (Liaison Entre Actions de Développement de l'Économie Rurale)
 GAL – grupuri de acţiune locale
 Abordare de planificare „de jos în sus” şi dezvoltare printr-un proces
treptat de instruire (learning by doing)
18
15.12.2012
Economia verde/ Green economy
 Reacţie la utilizarea extensivă a resurselor şi la

ineficienţa distribuţiei acestora la nivel global
 Se bazează pe principiile economiei mediului –
promovarea gestionării durabile a resurselor
Inegala distribuire a bunăstării economice
Produsul intern brut pe cap de locuitor
19
15.12.2012
Modificarea produsului intern brut în 2010
Sărăcia
 1 din 6 oameni trăiesc în condiţii proaste

 Jumătate din săracii lumii trăiesc în ţări bogate în resurse (ex. Nigeria
tara cu importante resurse de petrol)
 Cum poți să salvezi lumea cu stomacul gol?
Procentul din populaţie care trăieşte sub 2 dolari/zi
20
15.12.2012
Mortalitatea infantilă ca indicator al sărăciei
Zone de tensiune
21
15.12.2012
Consumul de energie
20 % din populaţie consumă 80% din energia electrică disponibilă
20 % din populaţie consumă 80% din resursele minerale
Ponderea surselor în consumul global de

energie
Oil = Petrol
Coal = Carbune
Gas = Gaze naturale
Nuclear = Energie nucleară
Biomasă
Hydro = hidrocentrale
Solar heat = Energie solară
Wind = Energie eoliană
22
15.12.2012
Despăduriri
Pentru o imagine animată accesați:
http://knowledge.allianz.com/en/media/animations/12/detail/
23
15.12.2012
Producție de masă
Stora Enso
Plantatii de eucalipt în Brazilia
Creștere curentă > 50m3/an/ha, ciclul de producție - 7 ani
20-30 km de fabrică
Producție de masă
Stora Enso
“…From Chile to Portugal, from Brazil to
Indonesia, from Uruguay to Spain,
from South Africa to New Zealand, from India
to Thailand, people are organizing to oppose
what they have called tree deserts, green
cancer, green
invading army, selfish trees or
socioeconomic deserts…”
24
15.12.2012
Cauze ale despăduririlor
 Pentru producerea intensivă de soia

 Utilizată pentru combustibili biologici
 Pentru creşterea intensivă a animalelor: “Pădure transformată
în carne”
 Vezi pădurea amazoniană
 Pentru producerea intensivă de celuloză

 Monoculturi de eucalipt, palmieri urmată de abandonarea
terenului
 Pentru producerea intensivă de creveţi
 Vezi pădurea de mangrove, 13 mil ha distruse anual
 Pentru supravieţuire
 2 miliarde de oameni depind de lemnul de foc
 Pentru extinderea zonelor urbane
Schimbări climatice globale
 Suficiente date care arată procese

Creştereade schimbare a
temperaturii
climei
Creşterea nivelului mării
Scăderea
stratului de
zăpadă
25
15.12.2012
Are creșterea proportiei gazelor cu efect de seră impact în

cresterea actuală a temperaturii?
Este creșterea
temperaturii doar un
fenomen ciclic sau
este cauzată de
creșterea proportiei
gazelor de seră în
atmosferă ?
In functie de interes
fiecare parte din
conflict poate aduce
date relevante într-o
directie sau alta!
Variaţia istorică a CO2
Cine si ce interes are în conflict?
26
15.12.2012
http://www.peterrussell.com/Odds/WorldClock.php
Economia verde/ Green economy
 Imbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi a echităţii

sociale, cu reducerea semnificativă a riscurilor de
mediu şi a diminuării resurselor
 Utilizarea energiilor regenerabile
 Construcţii eficiente energetic
 Reducerea emisiilor în transport
 Managementul resurselor de apă
 Managementul deşeurilor – reciclare
 Gestionarea terenurilor – agricultura organica
 Cunoaşterea conceptelor de bază din economia
mediului
27
15.12.2012
Recapitulare C2
 Doctrina șocului
 Capitalismul feroce – Neoliberalismul impus
 Distributismul
 reîntoarcerea la distribuția resurselor la nivel local
 accentul pe forme asociative formate la nivel local
 Economia verde
 îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi a echităţii sociale
 reducerea semnificativă a riscurilor de mediu şi a diminuării

resurselor
 implementarea conceptelor de economia mediului
28
15.12.2012
Întrebări de sinteză C2
 Care sunt cauzele principale ale despăduririlor la nivel

global?
 Care sunt principiile care guverneaza economia verde?
Cursul 3 - Principii ale

economiei mediului aplicate
gestionării pădurilor
 Gestionare durabilă
 Sustenabilitate slabă vs. strictă
 Regula lui Hotteling
 Externalităţi
 Bunuri publice
29
15.12.2012
Economia mediului
 cea mai tânără ramură a ştiinţei economice
 se axează pe studierea eşecurilor pieţii în

gestionarea externalităţilor
Concepte fundamentale în economia mediului
 Sustenabilitate economică – dezvoltare durabila

 Eşecurile pieţei – situaţii când piaţa nu poate stabilii
preţul
 Externalităţi
 Pozitive
 Negative
 Bunuri publice vs. Bunuri private

 Monopoluri naturale
30
15.12.2012
Interacţiunile economie, societate, mediu
Protejare,
gestionare
Mediu Munca Societate
Resurse
primare
Materii prime
Energie Poluare
Deşeuri
Bunuri
Economia Servicii
SUSTENABILITATE/ Dezvoltare durabilă
 Viziunea de a avea o dezvoltare

care urmăreşte satisfacerea
nevoilor prezentului, fără a
compromite posibilitatea
generaţiilor viitoare de a-şi
satisface propriile nevoi
(Bruntland, 1987)
 Principiul 1: echitatea intre generaţii -
urmaşii să beneficieze de cel puţin
aceleaşi resurse de care beneficiem şi
noi
 Principilu 2: generam bunăstare, prin
transformarea capitalului fix în
capital mobil
31
15.12.2012
Modelul Rio de Janeiro
Sustenabilitatea =
- Parteneriat global
Viabil Economic
pentru o dezvoltare Social
- viabilă economic Susten

abil
- justă dpdv social şi
Just Suportabil
- durabilă ecologic
- nu doar pentru prezent
Ecologic
- ci şi pentru viitor
Sustenabilitatea economică
 Funcţia de producţie:
 P = f (Munca, Resurse naturale, Capital)
 Economia clasică
 Regula lui Hardwick:
 Problema generaţiilor următoare se poate rezolva dacă păstrăm
stocul factorilor de producţie constant
 Dacă (∆ Rn/∆ t) + (∆ C/∆ t) > 0  Funcţia de producţie creşte
 Economia mediului:
 Ce facem cu resursele naturale esenţiale?
 (∆ Rn/∆ t) > 0
32
15.12.2012
4 niveluri ale sustenabilităţii în economie
 Sustenabilitate foarte slabă:

 completa substituire a factorilor naturali cu cei creaţi sau datoraţi
omului (vezi scenarii SF)
 Sustenabilitate slabă:
 bunăstarea nu depinde în mod obligatoriu de acumularea sau
existenţa unei anumite forme de capital şi, drept urmare, poate fi
menţinută substituind capitalul natural cu cel produs de om
 Vezi dezvoltarea Dubai, Emiratele Arabe Unite
 Sustenabilitate strictă:
 recunoaşte şi ţine cont de existenţa unor procese ecosistemice
ireversibile sau de existenţa unor componente critice ale capitalului
natural, ce limitează posibilităţile de înlocuire a capitalului natural
cu cel creat de om
 Sustenabilitate foarte strictă
 înseamnă conservarea completă a capitalului natural
Regula lui Hotteling
 Dacă deţineţi un baril de petrol, îl vindeţi azi cu 30$

sau aşteptaţi până anul viitor (rata dobânzii = 5%)?
• Preţul actual: p0 (=$30)
• Preţul anul viitor: p1
• Dacă p1>$31.50, resursa nu va exploatată
• Dacă p1<$31.50, vinde acum
• In echilibru: p1 = p0 (1+r)
 Preţurile reale ale resurselor neregenerabile cresc la
nivelul ratei dobânzilor altfel ele vor fi exploatate
integral
33
15.12.2012
Evoluția în timp a resurselor neregenerabile
Pretul Cantitatea
timp timp
Pariul Simon - Ehrlich
 Ramânem fără resursele ne-regenerabile?

 Dacă cantitatea de resurse scade, preţul acestora va
creşte
 Simon (economist) i-a propus lui Ehrlich (ecologist) sa aleagă
5 metale (crom, cupru, nichel, cositor, tungsten), pariind că
preţul acestora nu va creşte în următorii 10 ani (1980 - 1990)
 Simon a câştigat pariul, preţul metalelor alese scăzând
 In 1996, Simon a pierdut însă pariul referitor la

scăderea preţului lemnului
34
15.12.2012
Variaţia preţurilor pentru cele 5 metale
Variaţia preţurilor petrolului
35
15.12.2012
OPEC
 Organization of Petroleum Exporting Countries

 Algeria, Indonesia, Iran, Iraq, Kuwait, Libya, Nigeria, Qatar,
Saudi Arabia, United Arab Emirates, Venezuela
 Controlează cea mai mare parte a producţiei de
petrol
 Menţin o producţiei scăzută pentru a ţine preţul
ridicat
 Care ar putea fi cauzele scăderii preţurilor?
Evoluția prețului lemnului /sudul SUA
36
15.12.2012
Externalitate
 este o situaţie de piaţă în care

 producţia sau consumul unui agent are un impact,
asupra beneficiilor sau profitului altui agent
 fără ca o compensaţie (plată) să fie făcută de cel
ce generează acest impact
 Clasificare:
 Pozitive, negative
 de consum, de producţie
 Pecuniare, non-pecuniare
 Caracter public sau privat
Clasificarea externalităţilor
 Externalități pozitive
 Generarea unor efecte pozitive în exterior
 Cantitatea de bunuri și servicii din această categorie este

asigurată în proporție redusă de piață (ex. protecția apelor...)
 Implică costuri sociale pentru furnizarea lor
 Externalități negative
 Generează efecte negative în exterior
 Cantitatea de bunuri și servicii din această categorie este

asigurată în proporție mare de către piața concurențială
 Internalizarea se face prin drepturi de proprietate
bine stabilite
37
15.12.2012
Rivalitate în consum Non – rivalitate în consum

Posibilitatea Bunuri private Bunuri publice de tip ‘club’
excluderii (laptopul, lemnul pe picior (sala de cinema, ecoturism, etc)
etc)
Imposibilitatea Bunuri comune Bunuri şi servicii publice
excluderii (accesible tuturor dar propriu zise
subiect de epuizare – (securitatea naţională,
pestele din apele serviciile protective ale pădurii
internaţioale, O2 etc) etc)
Bunuri publice vs. bunuri private?
 Bunuri
 Produse lemnoase – lemn “pe picior”, bușteni, lemn de foc
 Produse nelemnoase (accesorii) – ciuperci, fructe de pădure,

taninuri, rășină, etc
 Servicii ecologice
 Protecția apelor, protecția solului, protejarea sănătății
 Servicii biosferice
 Biodiversitatea, regularizarea climei
 Servicii sociale
 Ecoturism, Recreare, Sport, Vânătoare, Pescuit
 Servicii culturale, istorice sau spirituale
38
15.12.2012
Economia mediului (recap.)
 Studiază eşecurile pieţii în gestionarea

externalităţilor
 procesele economice ce le generează şi
 instrumentele economice prin care pot fi diminuate
externalităţile negative (aşa numita internalizare a costurilor
sociale) şi generate externalităţile pozitive (cuantificarea
beneficiului social)
 Economia mediului studiază poluarea şi prevenirea
acesteia, inclusiv analiza cost-beneficiu a măsurilor
de prevenire a poluării, economia reciclării
deşeurilor şi a reziduurilor etc.
Economia forestieră
 economia forestieră are un pronunţat caracter

normativ care se referă la alegerile decizionale
privind conservarea şi gestionarea pădurilor
 externalităţi negative asociate unor procese tehnologice –

exploatarea şi prelucrarea lemnului
 externalităţi pozitive, generate de pădure, pe perioade

lungi de timp
39
15.12.2012
 economia forestieră a migrat de la o micro-

economie adaptată specificului producţiei
forestiere către economia gestionării factorilor
de mediu
 economia forestieră a preluat din economia mediului
metodele de evaluare a serviciilor protective.
 studiază impactul activităţilor economice asupra mediului şi
creează instrumente economice prin care acest impact să
fie redus
Recapitulare C3
 Economia mediului = eșec al pieței în gestionarea

externalităților
 Sustenabilitate = Dezvoltarea durabila
 dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului,
fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi
satisface propriile nevoi (Bruntland, 1987)
 Sustenabilitatea slabă vs. Sustenabilitate strictă

 Regula lui Hotteling
 Externalități pozitive vs. Negative
 Bunuri publice vs. Bunuri private
40
15.12.2012
Aplicaţii C3
 Seminarul 2 : Explică regula Hotelling

comportamentul proprietarilor privați de pădure?
 Seminarul 3: Avantaje si dezavantaje ale

societății din perspectiva economica, socială și
ecologică din perspectiva sustenabilității slabe
respectiv stricte în gestionarea resurselor forestiere
Cursul 4&5 - Principiile neo-

liberale aplicate producției
forestiere
 PRINCIPIILE RAȚIONAMENTELOR
ECONOMICE
 COSTUL DE OPORTUNITATE
 MARGINALITATE
 COSTURI TRANZACȚIONALE
 COMBINAREA FACTORILOR DE
PRODUCȚIE
41
15.12.2012
Ce este ECONOMIA?
Economia ca ştiinţă
 studiul al modului în care oamenii,
 cu dorinţe virtual nelimitate,
 îşi alocă în cele din urmă resursele limitate de care
dispun
 pentru a-şi satisface cât mai bine posibil dorinţele.
 Economia neoliberală utilizează raritatea unui bun

sau serviciu pentru a determina prețul acestuia
printr-o combinație de cerere si oferta
Economia ca ştiinţă
 Caracter analitic (pozitiv): CE ESTE?

 Descoperă şi argumentează teorii sau legi
 Formulare, stabilire a ipotezelor, testare,
construirea modelului economic, validare
 Caracter normativ: CUM TREBUIE
SĂ FIE!
 Dictează (nu explică) cum trebuie să
funcţioneze economiile sectoriale
 ex. economia forestieră aplică un set de
tehnologii bine definite şi utilizează un
număr limitat de resurse
42
15.12.2012
Doctrina economică neo-liberală
 Economia neoclasică (Neoclassical economics)

 abordare generala in economie care pune accentul pe
determinarea preturilor, a productiei si a distributiei
veniturilor in cadrul pietelor, prin intermediul cererii si ofertei.
 Oamenii au preferinţe raţionale în utilizarea resurselor
 Maximizarea utilităţii individuale respectiv maximizarea
profitului firmelor, in conditiile constrangerii, din cauza datelor de
pornire constituie singura regula de comportament al agentilor
 Agenţii economici acţionează independent în baza unor
informaţii relevante şi complete
 Functionarea pietei permite sa se stabileasca nivelul cererii,
ofertei, preturilor si folosirii (factorilor de productie si fortei de
munca).
Raritate şi alegere
 Problema generală a economiei: preocuparea

oamenilor de pretutindeni şi dintotdeauna de a
alege resursele şi de a ierarhiza folosirea lor
 Principiul general al economiei: Utilizarea raţională
şi eficientă a resurselor disponibile
 ce bunuri și servicii să producă cu resursele avute la dispoziție
 în ce cantitate
 cu ce factori de producție
 cum să distribuie aceste bunuri membrilor societății
43
15.12.2012
Eficiență și echitate
 Eficiență = relația dintre resursele utilizate și

bunurile oferite, cu cât mai multe bunuri oferite
folosind aceleași resurse cu atât producția este mai
eficientă
 La nivelul întreprinderii: combinarea factorilor de producție
 La nivel macro-economic: realocarea unor resurse de la un
sector la altul
 Echitate = distribuirea justă a bunăstării la nivelul
societății
 Echitate inter-personală
 Echitate inter-regională
 Echitate inter-generații
Factorii de producție
 Pământul – generează în utilizări alternative renta

 Munca – generează un nivel de salarizare
 Capitalul – generează dobânzi
 Antreprenoriatul – generează profit
44
15.12.2012
Principiile raţionamentelor economice
1. A alege ceva Costul de

înseamnă a renunţa oportunitate
la altceva:
 pentru orice acţiune există
un cost de oportunitate
=
 este costul şansei ratate
(chiar şi a şansei de a nu
face nimic)
 valoarea bunurilor
alternative sacrificate
pentru a alege un anume
bun/serviciu
2. A alege înseamnă a aloca cel puţin două

resurse: timpul şi capitalul
 orice alegere este marginală adică se face în raport cu cât a
mai rămas de alocat, de cheltuit
 Se identifică schimbarea alocării factorilor de producție
 Noţiunea de marginalitate arată efectual adăugării unei
unităţi în plus (ex. salariu marginal = salariu suplimentar
obținut dintr-o oră de muncă în plus)
 costul marginal = cu cât se modifică costurile dacă producția
unui bun crește
 venitul marginal = venitul obținut din creșterea producției
cu o unitate
 profitul marginal = diferența dintre venitul marginal și
costul marginal
45
15.12.2012
Costă timpul bani?
 costurile tranzacţionale – costurile ascunse

necesare pentru realizarea unei tranzacții
 Prețul plătit pe piață nu este doar costul produsului dar și al
efortului făcut pentru al găsi
 Costuri informaționale – determinarea calității
bunurilor și a prețurilor de pe o piață
 Costuri de negociere
 Costuri contractuale - realizarea unui contract (ex.
construirea încrederii în partener)
3. Schimbul voluntar şi liber între vânzători şi

cumpărători este benefic amândurora
 Pieţele sunt eficiente în măsura în care organizează
acest schimb
 Mecanismele de piață asigură alocarea optimă a
resurselor
 Piețele sunt influențate de
costurile tranzacționale
 Piețele pot fi și virtuale
46
15.12.2012
4. Pieţele concurenţiale nu produc

suficient de multe bunuri şi servicii
de utilitate publică
 Apar distorsiunile pieţei iar pentru o
serie de servicii pieţele chiar lipsesc
(eşecurile pieţei)
 Guvernul trebuie să finanţeze
producerea acestor bunuri
Diferențierea piețelor
Particularități productive
+ +
Costurile de Costuri de
exploatare și procesare
transport
Piața primară Piața Piața

buștenilor produselor
Lemn pe picior forestiere
Eșec al pieței Funcționarea pieței libere
47
15.12.2012
Particularitățile economiei forestiere
 Pot fi aplicate principiile generale ale economiei în

gestionarea resurselor forestiere?
 Avem un cost de oportunitate în gestionare pădurilor?
 Care este posibilitatea de alocare a timpului și a capitalului?

 Care sunt costurile tranzacționale asociate producției silvice?
 Este schimbul voluntar și liber benefic ambelor părți?

 Există piețe pentru toate bunurile și serviciile oferite de
pădure?
 Este necesară intervenția guvernului pentru producerea unor
bunuri de utilitate publică?
Avem un cost de oportunitate ?
 Pădurea este o resursă economică care furnizează

bunuri și servicii
 Mare varietate (mai mult de 200 de bunuri și servicii
identificate la nivelul UE)
 Posibilitatea combinării sau furnizării simultane a acestora
 Posibilități de alegeri decizionale în modul de
utilizare a resurselor oferite de pădure
 Vânzarea carbonului sau vânzarea serviciilor recreative
 Biodiversitate vs. lemn de foc
 Interese conflictuale și preferințe
 Proprietari de pădure vs. Ecologiști
 Populația locală vs. societate
48
15.12.2012
Resursele forestiere
 Bunuri
 Produse lemnoase – lemn “pe picior”, bușteni, lemn de foc
 Produse nelemnoase (accesorii) – ciuperci, fructe de pădure,

taninuri, rășină, etc
 Servicii ecologice
 Protecția apelor, protecția solului, protejarea sănătății
 Servicii biosferice
 Biodiversitatea, regularizarea climei
 Servicii sociale
 Ecoturism, Recreare, Sport, Vânătoare, Pescuit
 Servicii culturale, istorice sau spirituale
Costul de oportunitate al zonării funcționale
 În amenajarea pădurilor costul de oportunitate este dat

de zonarea funcțională
 Poate fi determinat identificând bunurile și serviciile
oferite prin integrarea pădurii într-o anumită categorie
funcțională comparativ cu o alta
Categoria
Posibilitate
funcțională SUP M
a P1
1.2.a
Categoria Posibilitate
funcțională SUP A
a P2
2.1.a
 Cum evaluăm beneficiile ecosistemice date de încadrarea
pădurilor în SUP M?
49
15.12.2012
Economia ca suport decizional în amenajare
 Stabilirea obiectivelor socio-economice prin

integrarea principilor economiei forestiere
 Sistemul tradițional de adoptare a deciziilor
amenajistice
 Abordarea 3I: Ignora, Invita, Informeaza
 Sistemul modern
 Identifică preferințele grupurilor interesare
 Estimarea valorii bunurilor și serviciilor în diferite alternative

de management
 Evaluează eficiența diferitelor alternative de management
 Decizii de management a resurselor
Care este posibilitatea de alocare a timpului

și a capitalului?
Industrie Agricultură Economie forestieră
Tipul de producţie Influenţată de Influenţată de bonitatea Determinată de

cerere terenului în raport cu cererea condiţiile staţionale
Utilizarea capitalului Mare Mijlocie – inferioară Foarte mare (foarte

mică)
Produsul = Mijlocul
de producţie
Utilizarea muncii Intensiv Mijlociu Extensiv

Ciclul de producţie 1 zi – 1 lună 3 luni – 1 an 80 – 120/300 ani
Perioadă de amortizare 1 – 5 ani 5 – 10 ani 100 – 300 ani
Ciclul capitalului într-un an De mai multe O dată Parţial – fragmentar
ori
RELAŢIA INDUSTRIE – AGRICULTURĂ – ECONOMIE FORESTIERĂ
50
15.12.2012
Timpul ca principal factor de producție
 Cicluri foarte lungi de producţie (comparativ cu

economia agrară de tip „bani – marfă - bani”) 
inter-dependenţă şi centralizare a producției
silvice
 Lungimea ciclurilor de producție este una din
principalele decizii de combinare a factorilor de
producție
 Decizii silviculturale (Codru sau crâng, regenerare
naturală sau artificială, periodicitatea lucrărilor de
îngrijire, tipul de tratament aplicat)
Utilizarea capitalului
 Capitalul în silvicultură = pădurea prin arborii care

sunt productivi
 Caracterul dual al arborilor = factor de producție și produs
final
 Decizii privind eficiența finală vs. eficiența imediată a
lucrărilor de îngrijire
 Consecinţă a principiului continuităţii: lipsa unei
legături cauzale între mărimea cheltuielilor şi nivelul
producţiei  dacă mâine s-ar investii tot PIB-ul în
plantații producția finală în anii următori nu crește
cantitatea de lemn pe piață
 Flexibilitate redusă a producţiei  structura
producţiei nu poate fi uşor adaptată cerinţelor pieţei
51
15.12.2012
Care sunt costurile tranzacționale asociate

producției forestiere?
 Cea mai mare parte a proceselor de producţie au

caracter stochastic (acumulativ), nu determinist
 determinare estimativă a producţiei
 costuri suplimentare cu determinarea şi monitorizarea
producţiei = inventarieri, punere în valoare, verificare acte
punere în valoare
 Fluctuaţii în ceea ce priveşte necesarul de
manoperă pentru lucrările silvice, limitează
permanetizarea forţei de muncă  externalizarea
serviciilor (specializare – vezi lucrările de
împăduriri sau a celor de îngrijire şi conducere)
Este schimbul voluntar și liber benefic ambelor

părți?
 Samuelson: pădurea nu este decât un mod de

ocupare al terenului printre multe altele,
 l`homo oeconomicus susţin că pădurea nu ar trebui
tratată separat de celelalte mărfuri numai datorită
particularităţilor bioproductive specifice
 Creșterea cererii – tăieri anticipate
 Scăderea cererii – lucrări silvotehnice neefectuate
 Piața este cea care va regla amploarea suprafețelor
despădurite – raritatea lemnului ar duce la creșterea
prețului și implicit la noi plantații
 Dificultăţi de comunicare cu mediul academic
economic  izolarea economiei forestiere ca
sistem
52
15.12.2012
Evoluția prețului lemnului /sudul SUA
Evoluția suprafețelor împădurite in sudul SUA în perioada

1928-2003
Adapted from Forest Economics by Daowei Zhang and Peter H. Pearse, published by UBC Press, 2011.
53
15.12.2012
In condițiile unei creșteri a prețului lemnului investițiile reduse în plantații

forestiere nu reflectă teoria rarității
Funcționează piața produselor forestiere

eficient?
 Diminuarea externalităţior negative asociate

exploatării pădurilor presupune costuri
suplimentare de producţie
 Lipsa piețelor pentru externalitățile pozitive – eșec
al pieței în provizionarea acestora
 Existenţa unor monopoluri naturale
(imposibilitatea asigurării competiției) în
producţia de lemn destinat diverselor utilizări și
existența unor oligopsonuri în consum
(cumpărători puțini)  piaţă distorsionată
54
15.12.2012
Sunt intervențiile guvernamentale necesare?
 Importanţa economiei forestiere în dezvoltarea rurală

 Dependenţa mai mare a proceselor economice de
sistemul de relaţii sociale ce caracterizează mediul rural
 mediu concurenţial redus, lipsa unei infrastructuri adecvate
dezvoltării unor activităţi industriale, populaţie de multe
îmbătrânită, putere de cumpărare redusă, lipsa unor activităţi
alternative, generatoare de venit
 Necesitatea armonizării intereselor pur economice cu
aspectele sociale şi ecologice:
 crearea sau menţinere unor locuri de muncă vs.
 tehnologii de regenerare gândite nu doar din perspectiva profitului
economic, ci şi din aceea a conservării ecosistemului forestier
Cum se combină factorii de producție în

raport cu diferitele obiective silviculturale?
 silvicultura extensivă a tăierilor rase (Siberia, Finlanda)

 silvicultură artificială, bazată pe cultura răşinoaselor
(Marea Britanie, Belgia, Olanda, etc.)
 silvicultură intensivă industrială (lignicultură)
 silviculturi naturale extensive protectiv (Marea

Mediterană)
 silvicultura apropiată de natură (silvicultura

ecologică)
 silvicultura lemnului de mare calitate
 silvicultura conservativă
55
15.12.2012
Silvicultura extensivă a tăierilor rase
silvicultură artificială, bazată pe cultura

răşinoaselor
56
15.12.2012
Lignicultura
Stora Enso
Plantatii de eucalipt în Brazilia
Creștere medie curentă > 50-100 m3/an/ha, ciclul de producție - 7 ani
20-30 km de fabrică
silviculturi naturale extensiv protective
57
15.12.2012
Caracteristicile utilizării factorilor de producție
Silvicultura Teren Forța de Capital Antreprenoria

forestier muncă financiar t
Tăierilor rase Extensiv Ridicat Mediu Mediu
Artificială Extensiv Ridicat Ridicat Ridicat
bazat pe
cultura
rășinoaselor
Lignicultura Extensiv Ridicat Ridicat Ridicat
Lemnului de Intensiv Mediu Mediu Mediu
mare calitate
Apropiata de Intensiv Redus Redus Redus
natura
Silvicultura Intensiv Redus Mediu Mediu
protectivă
 studiază şi explică deciziile ce au legătură cu pădurea

(fie că sunt luate la nivelul producției forestiere fie al
prelucrării bunurilor)
 modul de alocare a resurselor necesare gospodăririi pădurilor
 interacţiunile dintre factorii de decizie (ocolul silvic de
exemplu şi firmele de exploatare)
 modul de formare a preţurilor produselor lemnoase
 efectele taxelor şi a altor măsuri fiscale aplicate asupra
proprietarilor de păduri şi întreprinderilor forestiere
 explicarea unor decizii de politică forestieră
58
15.12.2012
Recapitulare C4&5
 Principiile raționamentelor economice

 Cost de oportunitate
 Marginalitate
 Costuri tranzacționale
 Piața ca optim de alocare a resurselor
 Intervenții guvernamentale în provizionarea bunurilor
publice
 Particularitățile economiei forestiere

 Bunurile și serviciile oferite – unele fără piață
 Cicluri lungi de producție
 Economia forestieră ca proces decizional
Intrebări de sinteze – C4&5
 Identificaţi costurile de oportunitate ale muncii, pământului,

capitalului și antreprenoriatului în producerea de masă
lemnoasă.
 Explicați costurile tranzacționale asociate producției
forestiere?
 Care sunt particularitățile producției forestiere față de
producția industrială respectiv față de producția agricolă?
 Care este posibilitatea de alocare a timpului și a capitalului
în producția silvică?
 Explicați modul de combinare a factorilor de producție în
raport cu diferitele obiective silviculturale?
59
15.12.2012
Cursul 6 & 7
Comportamentul consumatorului
CEREREA DE BUNURI ŞI SERVICII

1. UTILITATEA ECONOMICĂ
2. RESTRICŢIA BUGETARĂ . CURBA ALEGERII
INDIFERENTE
3. FUNCŢIA CERERII
4. ELASTICITATEA CERERII LA PREŢ
5. RELAŢIA DINTRE CERERE ŞI VENIT
6. AGREGAREA CERERII
Economia neoclasică (Neoclassical economics)
 abordare generala in economie

 pune accentul pe determinarea preturilor, a productiei si
a distributiei veniturilor in cadrul pietelor, prin
intermediul cererii si ofertei
 Oamenii au preferinţe raţionale în utilizarea resurselor
 Maximizarea utilităţii individuale respectiv
maximizarea profitului firmelor, constituie singura
regula de comportament al agentilor
 Agenţii economici acţionează independent în baza unor
informaţii relevante şi complete
 Functionarea pietei permite sa se stabileasca nivelul cererii,
ofertei, preturilor si folosirii (factorilor de productie si fortei de
munca)
60
15.12.2012
Microeconomie
 Interacţiuni pe pieţe specifice  Domenii
considerând intervenţiile
guvernamentale ca date
 Teoria consumatorului se ocupă

cu studiul cererii pe piaţa bunurilor
 Preferinţă - Curba de indiferenţă
- Utilitate - Utilitate marginală -
Funcţie de utilitate – Venit
 Teoria producţiei se ocupă cu
studiul ofertei pe piaţa bunurilor
 Factor de producţie - Bariera
posibilităţilor de producţie -
Funcţie de producţie -
Maximizarea profitului
 Teoria preţurilor cercetează
efectele întalnirii cererii cu oferta
pe piaţa bunurilor
Comportamentul consumatorului
Factori de influenţă ai cererii
 Satisfacţia în consum  Efectuarea diferitelor

 Preferinţele de consum combinaţii între mărfuri
 Veniturile  Sporirea/diminuarea de
 Preţurile
mărfuri cumpărate
61
15.12.2012
Utilitatea economică
 A fi util = a fi de folos, a satisface o nevoie
 Conotaţii filosofice: utilitate vs. dorinţă

 Hedonismul - satisfacerea dorinţelor este cel mai important ţel
uman
 Utilitatea economică:
 capacitatea bunurilor şi/sau serviciilor de a satisface
nevoile sau dorinţelor umane (proprietăţi, caracteristici,
însuşiri reale sau imaginare)
 măsura în care consumarea unei cantităţi de bunuri
satisface una sau alta dintre nevoile umane
 alternativele decizionale
 Utilitatea nu are unitate de măsură
 Este indisolubil legată

de cerere Nevoile
(comportamentul spirituale
consumatorului)
 consumatorul este Nevoia de
capabil să măsoare auto-realizare
utilitatea fiecărui bun,
exprimînd-o într-un
număr de unităţi Autorespectul şi respectul
abstracte = utili celorlalţi
(abordare cardinala)
 Consumatorul este Nevoia de a aparţine unui grup social

capabil să compare
două coşuri de bunuri
şi să le ordoneze după Nevoia de securitate
preferinţe şi posibilităţi (familie, un loc de muncă, pensie, diverse asigurări)
(abordare ordinala)
Nevoile biologice, primare
(respiraţie, hrană, apă, adăpost, somn, sex...)
Utilitatea economică
62
15.12.2012
Utilitatea totală vs. marginală
Utilitatea totală Utilitatea marginală
 satisfacţia resimţită în  Satisfacţia adiţională

urma consumului unor resimţită de individ pe
cantităţi succesive într- baza consumării unei
o anumită cantitate de unităţi suplimentare
timp dintr-un bun oarecare
∆ U = U (x+1) – U (x)
1 bere+ 5 mici = 35 ‘utili’ ∆ U = 10 ‘utili’

2 beri + 5 mici = 45‘utili’
Legea utilităţii marginale descrescânde
 când cantitatea consumată dintr-un bun sporeşte,

utilitatea marginală tinde să se diminueze –
disponibilitatea de a plătii pentru o unitate în plus
scade
63
15.12.2012
Paradoxul apă-diamante
 Utilitatea totală a apei >> utilitatea totală a

diamantelor
 Apa este esențială vieții
 Utilitatea marginală a apei << utilitatea marginală a
diamantelor
 Un litru de apă în plus sau în minus nu înseamnă nimic față de
un diamant în plus sau în minus
 Deseori lăsăm robinetul deschis fără a considera că pierdem
ceva
Curba alegerii indiferente (curba de indiferenţă)
D
Y
 reuneşte toate combinaţiile
I
posibile dintre cantităţile dy
consumate din X şi Y
 este totdeauna descrescătoare dx
 creşterea consumului unui bun
= scăderea consumului din
celălalt bun
 şi convexă:
D’
 legea utilităţii maximale
descrescânde
0 X
 Cantităţile din cele 2 bunuri
vor fi alese invers qy px
proporţional cu preţurile lor  q = cantitate
qx py p = pret
64
15.12.2012
Restricția bugetară - Curba venitului

consumatorului
 Unui anumit buget îi  Influenţa cresterii venitului

corespunde o singură curbă asupra curbelor de
de indiferenţă indiferenta
Rata marginală de substituire
 raportul dintre:
 cantitatea la care un
consumator renunţă din
bunul Y (∆Y)
 pentru a consuma o unitate în
Mici
plus din bunul X (∆X).

 Ex: la o creştere cu 3
unităţi a bunului X (Sticle
de bere) este necesară
scăderea cu 5 unităţi a
bunului Y (mici)
Sticle de bere
 Reflectă raportul de preţ
dintre bunurile x si y
65
15.12.2012
Aplicație
 La un venit de 100 Ron puteți achiziționa:

 20 mici și 8 beri sau
 15 mici și 11 beri
 Reprezentați grafic curba de indiferență a

consumatorului
 Calculați și reprezentați grafic rata marginală de
substituire
 Cum se modifică rata marginală de substituire dacă
venitul crește la 150 Ron – reprezentați grafic
Cererea de bunuri şi servicii
 Relaţia între cantitatea dintr-

o marfă, relativ omogenă,
dorită de consumator, pe care
acesta este dispus să o
achiziţioneze într-un interval
de timp şi la preţul existent
 Cerere individuală - un
consumator
 Cerere agregată – un grup de

consumatori
 Cererea de piaţă – suma

cantităţilor solicitate dintr-un
anume bun
66
15.12.2012
Locul geometric al 9 O scădere a preţului de

la 6 la 3 RON este
Preţ (P)
combinaţiilor 8 asociată cu creşterea
dintre cantităţile
7 cantităţilor consumate
dintr-un bun şi de la 23 la 85 bucăţi
preţurile 6
corespondente
5
Este tot timpul 4
descendentă 3
 Legea descreşterii 2 C
unităţi marginale
 Substituenţi 1
 Restricţii bugetare 0
10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
 formă convexă faţă
Cantitate (Q)
de originea axelor
Funcţia cererii
Elasticitatea cererii
 Factori care influenţează cererea:

 Preţ
 Utilitatea atribuită
 Modificarea veniturilor
 Modificarea preţurilor bunurilor complementare
 Numărul de cumpărători
 Preferinţele cumpărătorilor
 Anticipări ale evoluţiei preţului
 Elasticitate = gradul de sensibilitate a cererii faţă de

schimbarea factorilor care o influenţează
67
15.12.2012
Elasticitatea cererii la preţ

 raport între schimbarea procentuală a cantităţii cumpărate
şi schimbarea procentuală a preţului de cumpărare
Q P (Q2  Q1) / Q1 Q2  Q1 P1
     
Q P ( P 2  P1) / P1 Q1 P2  P1
T1 T2
P1 = 2000 P2= 1800 P2 = 1800 P2 = 1800 P2 = 1800 P2 = 2000
RON ∆P = - 10% ∆P = - 10% ∆P = - 10% ∆P = - 10% ∆P = 0
Q2 = 11000 Q2 = 10.500 Q2 = 12000 Q2 = 10000 Q2 = 15000
Q1 = ∆ Q = 10% ∆ Q = 5% ∆ Q = 20% ∆ Q = 0% ∆ Q = 50%
10.000 buc
e=1 e = 0.5 e=2 e=0 e=∞
Elasticitate Unitară Subunitară Supraunitară Perfect Perfect
a cererii la inelastic elastic
preţ Inelastică Elastică
Tipuri de elasticităţi
Perfect elastica Perfect inelastica
Preţ Preţ
(P) (P)
Cantitate (Q) Cantitate (Q)
Preţul rămâne constant, cantitatea Cu toate că preţul scade cantitatea nu

creşte – produse de lux creşte – produse de bază
68
15.12.2012
Tipuri de elasticitate
Elastică (e>1) Inelastica (rigidă, e < 1)
Preţ Preţ
(P) (P)
Cantitate (Q) Cantitate (Q)
Cantitatea cerută creşte într-o măsură Cantitatea cerută creşte într-o măsură
mai mare de o unitate la scăderea mai mică de o unitate la scaderea preţului
preţului cu o unitate – produse de cu o unitate – necesităţi primare
semilux
unitară: /e /= 1
P
 cerere unitară la
preţ: cantitatea
creşte în aceiaşi p1 >1
proporţie cu ∆P
scăderea preţului
p2
Supraunitară /e/> 1 =1
 Cerere elastică la
preţ
<1
subunitară /e/ < 1
 Cerere inelastică ∆Q
la preţ
q1 q2 q
Publicitatea are rolul
de a menține valoare
ridicată a elasticității Elasticitatea cererii la preţ
69
15.12.2012
Aplicaţii – vezi seminarul 4
 Ţinând cont că în ultimul an preţul benzinei a

crescut de la 4 Ron la 6 Ron în schimb ce cererea de
benzină a scăzut cu 10 %,
 calculaţi elasticitatea preţului benzinei la cerere
 reprezentați grafic modul de calcul și explicaţi rezultatul
obţinut
 Ţinând cont că în ultimul an preţul cherestelei de fag
a scăzut de la 450 Ron la 400 Ron în schimb ce
cererea a crescut cu 20 %,
 calculaţi elasticitatea preţului cherestelei de fag la cerere
obţinut
Aplicație – Seminarul 4
 Fie următoarele trei funcţii individuale ale cererii pentru

un bun de folosinţă privată:
P1=200 – 0,5Q1,
P2=250 – Q2,
P3=100 – 0,4 Q3.
 Reprezentaţi grafic cele trei funcţii
 Determinaţi elasticitatea cererii în trei puncte (alegerea

este a dumneavoastră), pentru fiecare din cele trei funcţii
ale cererii; determinaţi, pentru fiecare funcţie, punctul în
care elasticitatea este unitară
70
15.12.2012
Elasticitatea cererii de masă lemnoasă

Cerere elastică – diminuarea preţului duce la
creştere într-o măsură mai mare a cantităţilor :
intrarea pe piaţă a unor operatori cu cerere Analiza licitaţiilor
ridicată pe anumite sortimente
→ prognoze:
Preţ
(P) grosimea sortimentelor
obţinute la exploatare;
interesul pentru diferite
specii forestiere
Estimarea cererii în
cazul unei scăderi/
creşteri a preţului
Cantitate (Q)
Cerere inelastică: cererea creşte într-o măsură

mai mică la scăderea preţului: supra-oferta dată
de apariţia doborâturilor de vânt
Elasticitatea încrucişată a cererii la preţ
 modificarea cantităţii cerute dintr-un bun la

modificarea de preţ a celuilalt bun
%Q( B)
e
%P( A)
 Bunuri substituibile
 Bunuri complementare
 Bunuri independente
71
15.12.2012
Tipologia bunurilor în raport cu elasticitatea

încrucişată
Tipuri de Elasticitatea
Cum se manifestă şi exemple de bunuri
bunuri încrucişată
Scade puţin preţul lui A scade Creşte puţin preţului lui A creştere
Bunuri perfect Elasticitate foarte mult cantitatea cerută din foarte mult cantitatea cerută din B
substituibile infinită B
Preţul locuinţelor proprietate personală vs. suprafaţa închiriată
Scade preţul lui A, scade +/- Creşte preţul produsului A, creşte
proporţional cantitatea cerută B şi cantitatea cerută din B
Pozitivă, dar
Substituibile
nu infinită Transportul feroviar vs. transportul auto, energia termică vs.
ferestrele termopan, casete vs. compact discuri
Cantitatea vândută din A nu este afectată de modificarea preţului lui
Independente Zero B
ulei alimentar vs. telefoane mobile
Scade preţul lui A, creşte Creşte preţul lui A, scade
Negativă şi cantitatea cerută din B cantitatea cerută din B.
Complementare
subunitară autoturisme şi benzină,
preţul energiei electrice şi instalaţiile electrice de încălzit
Bunuri substituibile vs. bunuri complementare
Bunuri substituibile Bunuri complementare
Scade preţul lui A Creşte preţul lui A
Creşte preţul lui A Scade preţul lui A
Cantitatea cerută din B Cantitatea cerută din B
72
15.12.2012
Elasticitatea cererii
 Factori care influenţează cererea:

 Preţ
 Utilitatea atribuită
 Modificarea veniturilor
 Modificarea preţurilor bunurilor complementare
 Numărul de cumpărători
 Preferinţele cumpărătorilor
 Anticipări ale evoluţiei preţului
 Elasticitate = gradul de sensibilitate a cererii faţă de

schimbarea factorilor care o influenţează
Elasticitatea cerere la venit
 Elasticitate pozitivă:
Q V
 Bunuri normale:   
cererea creşte odată cu Q V
creşterea venitul
 Elasticitate negativă:
 Bunuri inferioare: Bunuri
Cantităţi cumpărate (Q)
normale
cererea scade pe măsură
ce creşte venitul Bunuri
inferioare
 Elasticitatea nulă
 o creştere a venitului nu
determină o creştere a
cantităţior cumpărate Venituri (V)
73
15.12.2012
Lemnul de foc – bun inferior sau nu

 În contextul actual este lemnul de foc un bun inferior
sau nu?
Creşterea pieței lemnului

energetic bazat pe politicile
de încurajare a producerii
de căldură și electricitate
utilizând biomasa
Creșterea consumului de
lemn de energie
 Investiții majore în
industria de producere a
peleților la nivel UE
 285 producători 2006
74
15.12.2012
Elasticitatea cererii la venit pentru 2 bunuri
 Cerere inelastică la venit (subunitară)
 2 bunuri X, Y
Y
 O creştere a venitului
cu un procent duce la o
creştere a cantităţii
cumulate cumpărate y2
∆Y%
din X respectiv Y în y1
acelaşi procent
x1 x2 X
∆X%
Elasticitate unitară
 2 bunuri X, Y
 la o creştere cu un Y
procent a venitului,
creşte tot cu un procent
cantitatea consumată
din bunul X (Y rămâne y
constant)
x1 x2 X
75
15.12.2012
 Cerere elastică la venit
 2 bunuri X, Y Y
 o creştere cu un procent
a venitului conduce la o
creştere cu mai multe
procente a cantităţilor
cumpărate din bunul X
 pe seama venitului y1
suplimentar y2
 pe seama diminuării
cantităţii cumpărate din Y x1 x2 X
(economisirea)
Agregarea cererii
Rivalitate în consum Non – rivalitate în consum

Posibilitatea Bunuri private Bunuri publice de tip ‘club’
excluderii (laptopul, lemnul pe picior (sala de cinema, ecoturism, etc)
etc)
Imposibilitatea Bunuri comune Bunuri şi servicii publice
excluderii (accesible tuturor dar propriu zise
subiect de epuizare – (securitatea naţională,
pestele din apele serviciile protective ale pădurii
internaţioale, O2 etc) etc)
76
15.12.2012
Agregarea cererii – bunuri private
 2 consumatori
 Rivalitate P
Cererea Cererea celui
 imposibilitatea ca doi primului de-al doilea
indivizi sau două firme să consumator consumator
Cererea
posede acelaşi bun sau agregată a celor
serviciu de ordin privat doi consumatori
 Cererea agregată
 suma cantităţilor
C
cumpărate la fiecare
nivel de preţ (curba
albastră)
Etape de calcul a cererii agregate
 se ordonează descrescător
preţul oferit pentru
cantităţile vândute
 se cumulează cantităţile la
acelaşi nivel de preţ
 se calculează o funcţie de
partida cumpărată La preţul (RON volumul
regresie liniară simplă nr. Volumul de firma... m ) -3 cumulat
1 560 A 150 560
y = b + a· x 2 1500 B 89 2060
y este preţul iar x este 3 840 A 70 2900
cantitatea 4
5
365
478
A
B
65
63
3265
3743
6 681 B 50 4424
7 520 A 45 4944
77
15.12.2012
Calculul funcţiei cererii
Functia cererii
160
 P=147,783 - 0,0229 
140
y = -0,0229x + 147,78
Q 120
Preţul şoc = 148 Ron 100
Pret (RON/m3)

 Afectat de eroarea 80
estimaţiei 60
 y = f (x) + ees 40
20
0
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000
Q = cantitate m3
Agregarea cererii - bunuri de utilitate publică
 Bunurile de utilitate publică

nu presupun rivalitate în
utilizarea lor:
 în acelaşi timp, doi sau mai
mulţi indivizi pot beneficia de P
acelaşi peisaj, de acelaşi aer
curat, de aceleaşi ape ale
râului de munte
 cererea agregată se formează
însumând preţuri oferite
pentru aceleaşi cantităţi
 pentru primele cantităţi din Cantitate
bunul sau serviciul public,
preţul total oferit este foarte
mare
78
15.12.2012
 se ordonează Cererea pentru funcţia recreativă

într-un parc – exemplu ipotetic
înregistrările crescător
după cantităţi Număr
 se cumulează preţurile de vizite Costul unei Preţuri
pe an vizite (UM) cumulate
oferite
1 80 308
 se calculează funcţia de 2 50 228
regresie 3 23 178
 exponenţial negativă 4 15 155
y=ae-bx 5 80 140
y = preţul 6 45 60
x = cantitatea 7 15 15
Funcţia cererii - bun

public
450
 P = 628,6 * e-0,42Q 400
350
300
250
y = 628,65e-0,428x
200
150
100
50
0
0 2 4 6 8
79
15.12.2012
Indicatori de caracterizare a
cererii de lemn pe picior
 gradul de concentrare al cererii

 cota de piaţă a celei mai mari firme (Q1)
 cota de piaţă a primelor 20% din firme (Q20%)
 indicele Herfindahl - Hirshman (HHI)
 Cererea potențială
Indicatori de caracterizare a cererii de lemn pe

picior
 Competiţia actuală – gradul de concentrare al cererii

 Din perspectiva firmelor
 concentrare ridicată piaţa va fi dominată de un număr restrâns
de firme
 gradul de concentrare este redus, înseamnă că nu există lideri
sau grup de concurenţi care să direcţioneze cererea
 Din perspectiva furnizorului două extreme
nefavorabile
 Lemnul să fie cumpărat de prea mulți agenți – costuri
tranzacționale ridicate, risc ridicat de reziliere a contractelor
 Lemn cumpărat de prea puțini – risc de control al prețului de
către cumpărător
80
15.12.2012
Indentificare concentrării prin grafice Pareto
 Se bazează pe regula Pareto conform căreia 80% din

efecte sunt rezultatul a 20% din eforturi
100
90
80
frecvente cumulate (%)
70
60
50
40
30 20% = 86 firme 176 firme = 41%
20
10
0
312
409
253
558
187
676
505
860
204
475
110
983
477
450
1038
1240
3400
3369
1265
1216
1007
1125
1181
3380
1259
1315
1296
1309
1207
1276
3364
3354
1208
1229
3299
3372
1163
1218
1228
1030
3351
3411
1307
indicativ firma (N = 428 firme)
05.2008 – 05.2010
Cota de piață a primelor 10 firme
05.2008 – 05.2010
81
15.12.2012
Cota primei firme / ocol
Indicele Herfindahl – Hirmann (HHI)
82
15.12.2012
Cererea potențială
 Exprimă cantitatea maximă de lemn susceptibilă a se

achiziționa într-o anumită zonă
 Pentru licitațiile de masă lemnoasă pe picior se pot
folosii 2 indicatori de estimare
 în funcție de volumul atestatelor de exploatare
 în funcție de concurența la nivel de partidă
 Indicatori indirecți
 Gradul de adjudecare al partizilor
 Numărul de trepte de licitare
Cererea potențială – din atestate
 Cererea potențială = suma volumelor autorizate

pentru firmele care au participat la licitație într-o
anumită perioadă
 La nivelul DS Suceava în pentru perioada mai 2008 – mai
2010 s-a determinat o cerere potenţială de 4.646.000 m3/an
 supraestimare deoarece firmele pot să liciteze și în privat și în
alte direcții
83
15.12.2012
Cererea potentială – concurență la licitații
Mai 2005- mai 2010: 5.250.000 m3 /an
Partizi adjudecate la prima treaptă
84
15.12.2012
Identificarea alianțelor strategice
Recapitulare C 6,7: functia cererii
 Legea utilităţii marginale descrescătoare

 Funcţia cererii
 Elasticitatea cererii la preţ
 Elasticitatea încrucişată
 Bunuri substituibile
 Bunuri complementare
 Relaţia dintre cerere şi venit

 Rata marginală de substituire
 Elasticitatea cererii la venit: bunuri normale vs. bunuri
inferioare
 Agregarea cererii (bunuri publice vs. bunuri private)
 Indicatori de caracterizare a cererii de masa lemnoasa
85
15.12.2012
Întrebări de sinteză
 Explicaţi elasticitatea următoarelor produse forestiere în

funcţie de poziţia lor în consumul de bază:
 Lemn de foc
 Lemn de lucru
 Mobilier uşor
 Mobilă stil - lemn masiv
 Ciuperci, fructe de pădure
 Daţi exemple de bunuri şi servicii produse de pădure
care pot fi:
 complementare
 substituibile
 In contextul actual al politicilor de mediu este

lemnul de foc un produs inferior comparativ cu
alte modalități de producere a energiei calorice?
 Comparați modul de agregare a cererii pentru un

bun public comparativ cu un bun privat.
 Enumerați indicatorii posibili de caracterizare a

cererii pe piața primară a lemnului
86
15.12.2012
Cursul 8
OFERTA DE BUNURI ŞI SERVICII
 EFICIENŢA ECONOMICĂ
 Alocarea resurselor
 FACTORII DE PRODUCŢIE
 Munca – productivitatea muncii

 Resursele naturale (pământul)
 Capitalul
 Antreprenoriatul
Generalităţi
Nevoi nelimitate Resurse: raritate
CEREREA OFERTA
 Bunuri şi servicii:  Alocarea resurselor
 utilitate  Factorii de producţie:
 cantitate  ansamblul mijloacelor
 preţ disponibile şi susceptibile
de a fi valorificate pentru
 Disponibilitatea de a
producerea de bunuri sau
plăti un anumit preţ prestarea de servicii
 Costul de producție
Eficienţa economică
87
15.12.2012
Teoria producției
 Utilizarea unor “inputuri”, intrări sau factori de

producție
 Munca, capitalul, materiile prime, energia, produse
semifinite, etc
 Utilizarea unor tehnici pentru realizarea unor
produse
 Efortul companiilor sau indivizilor de a-şi maximiza
profitul
 căutarea celor mai eficiente mijloace de a face asta
 alocarea cât mai eficientă a factorilor de producţie
Eficienţa economică
 Silvicultură:
 Regenerare naturală vs. Regenerare artificială
 Aplicarea tratamente silviculturale corelată cu funcţiile
atribuite
 Întreprindere forestieră de exploatare:
 combinarea de forţă de muncă – tehnologii de exploatare
care rezultă în cel mai mic cost de exploatare
 Întreprindere forestieră de prelucrare a lemnului
 Creşterea productivităţii munci: cumpărarea de
echipament nou?
 Cumpăr pădure vs. Cumpăr buşteni?
 Diversific producţia?
 Certific lanţul de custodie ?
88
15.12.2012
Producţia
 Procesul de transformare a unor inputuri (resurse) în

bunuri sau servicii
 Resursele se pot combina fiind substituibile intre ele
în anumite limite
 Ex. producerea mobilier din lemn masiv la comanda vs.
producerea unui produs standard din plăci aglomerate
 Eficienţa depinde de:
 Productivitatea muncii
 Randamentul utilizării materiilor prime şi a energiei
 Costuri (manopera, de producţie, fixe şi variabile)
Eficienţa economică a producției
 cu cât satisfacerea nevoilor se poate face utilizând resurse

mai puţine cu atât eficienţa economică a producţiei este
mai mare
 Costul de oportunitatea al factorilor de
producţie: valoarea profitului sacrificat de
nefolosirea optimă a factorilor de producţie
 Costul de oportunitate măsoară costul REAL pe care
societatea îl suportă prin utilizarea unei resurse într-un
anumit fel
 Exemplu păstrarea folosinței forestiere a pădurilor
tropicale are un cost de oportunitate de 80% comparativ
cu folosirea ca plantații de trestie de zahăr
89
15.12.2012
Renta terenurilor
 compararea productivităţii unei resurse în utilizarea

curentă cu situaţia unor utilizări alternative
 1 ha de pământ
 Folosința agricolă - combinaţii de factori de producție
 Folosinţă forestieră necesită alte unităţi de muncă şi capital pentru
producerea de lemn
 Folosința agro-silvica : combinarea factorilor de producție
 Renta este surplusul de valoare adăugată prin deținerea

unui factor de producției cu ofertă fixă sau limitată
Renta funciară
pământul poate fi făcut să producă outputuri mult mai mari ca valoare decât costul
total al inputurilor
Decizii Pământ
Cumpărare Da Nu
Utilizare Agricultură Pădure Agro-silvice

Alte
investiţii
Specii Cartofi Sfecla Nuc

Salcie
energetica
Plantaţii
molid
Amestecuri
Mo Br Fa
Curăţiri/rărituri slabe forte Slabe
Ciclul 1 an 1 an 20 ani 7 ani 45 ani 90 ani
Sortimente finale Lemn de

foc
celuloză cherestea
Renta diferențiată = ex: (output – input) Cherestea–(output – input) Celuloză
90
15.12.2012
Valoarea prezentă netă
 Valoarea prezenta neta (VPN) este suma

fluxurilor monetare generate într-o anumită perioadă
de timp sau pe un orizont de timp foarte lung
=
valoarea prezentă a beneficiilor – valoarea prezentă a
costurilor
Cursul 13 explică utilitatea acestui indicator
Renta funciară
Renta diferențiată
($)
 Renta funciară
 Renta diferențiată = a
provine din diferența de Comercial
fertilitate b
 Renta de poziție – poziția Rezidential
terenului față de anumite c
centre de aprovizionare
 Renta de monopol = Agricultură
terenuri cu însușiri d
speciale, produc numai Pădure
anumite bunuri
e
0
Distanța față de zonele urbane (kilometri)
91
15.12.2012
Resursele naturale
 Pământul, mijlocul de producţie folosit pentru

producţia vegetală sau forestieră
 Furnizor de materii prime
 Are caracter limitat
 Resurse naturale de facto neregenerabile:
 petrol, cărbune, gaze naturale, strat de ozon
 Resursele naturale regenerabile

 ex. culturile agricole, pădurile cultivate, bancurile de peşti
 orice populaţie biologică suficient de mare încât procesele

reproductive să nu fie afectate sau expuse riscurilor datorate
consangvinizării
 Se pretează aplicării conceptului de gestionare durabilă
Munca – factor determinant în producţie
 activitate conştientă, specific umană, îndreptată spre

atingerea unui anumit scop, prin care omul îşi defineşte
de fapt interesul
 Factor de producţie primar, originar
 Factor de producţie dinamizator: pune în funcţiune

ceilalţi factori de producţie
 Capital uman (Adam Smith):
 muncă fizică + muncă intelectuală
92
15.12.2012
Diviziunea muncii
 Diviziunea muncii în societate

 proces prin care oamenii se specializează în efectuarea
anumitor operaţii,
 creşte astfel productivitatea muncii
 organizarea producţie
 Curba învăţării
 un om cu experienţă într-un domeniu este un om productiv
prin cantitatea produsă în unitatea de timp
 la începutul implementării unui proces de producţie
costurile de producţie sunt mari dar scad apoi repede pe
măsură ce productivitatea muncii creşte datorită
organizării producţiei
Productivitatea muncii
Norvegia 76,8 – locul 1 in Europa
Romania 15,4 – locul 38 in Europa
 Productivitatea muncii: Productivitatea muncii in 2002
capacitatea forţei de muncă PIB/Ora PIB/Person

de a crea valoare adăugată Germany $39.39 $25,549
producţiei într-o unitate de
U.S. $38.83 $34,076
timp
 productivitate fizică Japan $28.37 $25,128
(aparentă), exprimat prin

numărul de bunuri produse
într-o unitate de timp (oră,
zi, săptămână, lună, an)
 productivitatea muncii este
de departe cel mai important
indicator economic
(capitalism sau socialism)
93
15.12.2012
Productivitate totală vs. productivitate marginală

vs. productivitate medie
Prod. Totala Prod. MEdie
Oameni (mii (mii Prod. MArginala
puieti/ha) puieti/ha) (mii puieti/ha)
0 0
1 1 1
2 2,5 1,25 1,5
3 5 1,66 2,5
4 6 1,5 1
5 7 1,4 1
6 7,8 1,3 0,8
7 8,5 1,21 0,7
8 9 1,125 0,5
9 9,3 1,03 0,3
10 9,2 0,92 -0,1
Legea randamentelor descrescătoare
Productivitatea totală a muncii
 Funcţia de producţie totală

diferenţiată în 3 faze
 OB - creşterea producţiei este mii puieţi / ha
proporţională cu creşterea
C
consumului de manoperă B
 BC - creşterea producţiei este
mai lentă decât creşterea A
consumului de manoperă
 După C - creşterea consumului
de manoperă nu mai ajută la
O I’ I0 I1 om·x zile·/
nimic
ha
94
15.12.2012
Productivitatea medie vs. marginala
Productivitatea marginală vs. medie a muncii
 Productivitatea mii puieţi / ha
marginală a muncii B
C
(PMAM)
A
 raportul dintre creşterea a)
nivelului producţiei şi
creşterea cantităţii de O I’ I0 I1 om·zile·/ ha
manoperă cu o unitate mii puieţi·(om·zile) -1
Productivitatea
marginală a muncii
 Productivitatea medie a b) Productivitatea
medie a muncii
muncii (PMEM) AI’
OI’
 este raportul dintre nivelul om·zile·ha-1
producţie şi manopera I’ I0 I1
necesară atingerii acestuia
95
15.12.2012
Productivitatea muncii – indicator al eficienţei

economice
 raportul dintre producţie şi mii puieţi / ha
manopera necesară oferă B

C
informaţii privind eficienţa A

alocării resursei a)
 I (OB) : creşterea PMEM

creşte producţia totală O I’ I0 I1 om·zile·/ ha
 II (BC) : descreşterea PMAM mii puieţi·(om·zile) -1
deşi producţia totală Productivitatea

marginală a muncii
continuă să crească b) Productivitatea
medie a muncii
 III (>C): scade atât producţia AI’
OI’
totală cât şi cei doi indicatori
ai productivităţii I’ I0 I1
om·zile·ha-1

economice
 Este posibil sa obţinem

aceeaşi producţie (volum mii puieţi / ha
exploatat) crescand forta de B

C
munca sau implementând

tehnologii performante de
A
a)
exploatare
 Dacă manopera este mai O I’ I0 I1 om·zile·/ ha
ieftină faţă de tehnologii, mii puieţi·(om·zile)-1
cantitatea eficientă de muncă Productivitatea

marginală a muncii
corespunde pct. C, unde b) Productivitatea

medie a muncii
PMAM = 0 AI’
OI’
 Manopera mai scumpă faţă de om·zile·ha-1

I’ I0 I1
tehnologii – pct B, unde
PMEM = maxim
96
15.12.2012

economice
 Este posibil sa obţinem

aceeaşi producţie (de masa Prod. Totala Prod. MEdie
Nr.
lemnoasa) crescand forta de echipe (mii (mii Prod. MArginala
munca sau crescand puieti/ha) puieti/ha) (mii puieti/ha)
0 0
numărul de zile 1 1 1
 PMAM = 0, pct. C ? 2 2,5 1,25 1,5
3 5 1,66 2,5
 PMEM = maxim, pct B? 4 6 1,5 1
5 7 1,4 1
6 7,8 1,3 0,8
7 8,5 1,21 0,7
8 9 1,125 0,5
9 9,3 1,03 0,3
10 9,2 0,92 -0,1
Capitalul
 Ansamblul bunurilor folosite, la rândul lor, pentru

obţinerea altor bunuri şi servicii ce satisfac nevoile
oamenilor
 Rolul fundamental al capitalului este acela de a face
munca umană din ce în ce mai productivă
 Nu este factor primar ci rezultat al proceselor
economice anterioare:
 Capital economic (financiar)
 Capital natural (pădurea)
 Capital tehnologic
 capital fix
 capital circulant
97
15.12.2012
Capitalul fix
 bunurile ce participă la mai multe cicluri de producţie

 se consumă treptat şi sunt înlocuite după mai mulţi
ani
 uzură:
 fizică = deprecierea treptată a caracteristicilor funcţionale,
 depinde de durata de viaţă, de gradul de încărcare şi de condiţiile de
exploatare
 morală = decalaj din ce în ce mai mare între performanţele
tehnice (productivitate, consumuri specifice, siguranţă în
exploatare, versabilitate, design)
 apare datorită progresului tehnic
Capitalul circulant
 format din bunuri ce-şi transferă valoarea integral

într-un ciclu de producţie
 materiile prime, materialele, energia, apa tehnologică etc
 sunt succeptibile mai multor utilizări alternative
 utilizarea acestora la fiecare ciclu de producţie generează
externalităţi
98
15.12.2012
Antreprenoriatul – organizează ceilalţi trei factori de

producţie
 Efortul celor ce îşi asumă riscul combinării celorlalţi

factori de producţie în procese coerente al căror ultim
obiectiv este generarea de bunuri şi servicii = Capital
uman
 RISCUL = caracteristica esenţială a antreprenoriatului
 asumarea riscului înainte de a produce ceva, fără a avea garanţia că
producţia în sine va fi profitabilă.
 estimarea gradului de risc pe care îl presupune o viitoare investiţie sau
afacere este o măsură obligatorie şi este componentă a planului de
afaceri sau a studiilor de prefezabilitate şi fezabilitate necesare
demarării unei investiţii
 Direct legat şi de capacitatea de inovare: produse noi,
procese tehnologice noi sau organizatorică
Combinarea factorilor de producţie
 Q = f (M, Rn, K, A)  Condiţionări tehnologice:

 resursele pot fi combinate  randamentul utilizării
în diverse proporţii materiilor prime;
(manoperă, energie,  randamentul utilizării
materii prime, tehnologii, energiei;
echipamente)  costul manoperei;
 Q = f (x1, x2, x3, x4 …)  mărimea stocurilor de
 resursele sunt
materii prime necesare
asigurării unui flux de
substituibile între ele, dar
producţie optim;
între anumite limite,
 costurile de producţie (în
condiţionate tehnologic
special pe cele variabile)
99
15.12.2012
Rata marginală de substituire tehnică
Capital
 Isocuanta este o curba Isocuante pentru
care reflectă combinaţiile munca si capital
a
posibile între doi factori
de producţie pentru
menţinerea constantă a
producţiei K
 RMS = Raportul dintre
b
productivităţile marginale
fizice a celor doi factori
0
(PMACapital/PMAmunca) L
Cantitatea de munca
Recapitulare C8
 Factorii de producţie mii puieţi / ha
C
B
 Pământul a)
A
 Renta forestieră
O I’ I0 I1 om·zile·/ ha
 Munca mii puieţi·(om·zile)-1
Productivitatea muncii
Productivitatea
 marginală a muncii
b) Productivitatea
 Capitalul
medie a muncii
AI’
OI’
 Dobândă I’ I0 I1
om·zile·ha-1
 Antreprenoriatul
100
15.12.2012
 Daţi exemple din cele trei sectoare ale economiei

forestiere privind modul în care munca, pământul,
capitalul şi antreprenoriatul sunt substituibile
 Producerea de puieți
 Aplicarea tratamentelor
 Exploatarea masei lemnoase
 Industrializarea primară a lemnului
 Există o similitudine intre indicatorii de
productivitate a unui arboret (totală, creştere medie,
creştere curentă) şi indicatorii productivităţii muncii.
Exprimaţi această similitudine grafic şi explicaţi.
Cursul 9
OFERTA DE BUNURI ŞI SERVICII
 COSTURI
 OFERTA CA SI COST MARGINAL
 NIVELUL OPTIM AL PRODUCŢIEI
101
15.12.2012
Costul
 o măsură a ceva la care

trebuie renunţat pentru
a obţine altceva, prin
cumpărare, schimb sau
producţie
 ex. cost de oportunitate =
valoarea lucrurilor la care
trebuie să se renunţe
pentru a obţine altceva
 Adam Smith – costul =
preţul real al bunului
Cheltuieli vs. Costuri
 Cheltuielile făcute cu
Cheltuieli totale
un factor de producţie = Lei
valoarea totală a
Cheltuieli variabile
factorului respectiv Cheltuieli fixe
 Fixe = nu depind de
cantitate Cantitate / an
 Variabile = depind de Lei /

Cost marginal Cma
Cost total
volumul producţiei unitate

de
mediu CTme
produs
 Totale Cost variabil
mediu CVme
 costul de producţie = Cost fix mediu

CFme
raportul dintre cheltuieli
şi volumul producţie
Cantitate / an
102
15.12.2012
Cheltuieli fixe vs. variabile
 Cheltuieli fixe  Cheltuieli variabile:

 chiriile plătite pentru  valoarea materiilor
spaţiile de depozitare a prime,
produselor sau materiilor  valoarea energiei folosită
prime, direct de echipamentele
 costul convorbirilor productive,
telefonice,  salariile muncitorilor
 salariile personalului
direct productivi
TESA (tehnic, economic,
servicii auxiliare)
Care sunt cheltuielile fixe și variabile în
silvicultură?
Costuri = semnale economice mai pertinente
 Reflectă conţinutul
consumului de factori la
unitatea de produs
 Aduce la acelaşi numitor
toate consumurile de factori
 Se regăseşte în preţul de
vânzare al
bunului/serviciului
 permit comparaţii între
rezultatele economice
 pentru două firme diferite
 ale aceleaşi firme, la
intervale diferite
103
15.12.2012
Costuri. Tipologie
 Costul mediu = raportul Cheltuieli totale
dintre cheltuieli şi
Lei
mărimea producţiei
 Costuri fixe medii Cheltuieli fixe
 Costuri variabile medii

 Costuri totale medii Cost marginal Cma
Cantitate / an
Lei / Cost total
 Costul marginal unitate

de
mediu CTme
produs
 raportul între diferenţa a Cost variabil
mediu CVme
două costuri totale Cost fix mediu
consecutive şi diferenţa CFme
celor două cantităţi Cantitate / an
consecutive
Mod de calcul
Cheltuieli Cheltuieli Cheltui Cost fix Cost variabil Cost total Cost
Cantitate fixe variabile eli total mediu mediu mediu marginal
(m3) (RON) (RON) (RON) (RON/m3) (RON/m3) (RON/ m3) (RON)
5 100 300 400 20 60 80
10 100 500 600 10 50 60 40
15 100 650 750 6,67 43,3 50 30
20 100 750 850 5 37,5 42,5 20
25 100 800 900 4 32 36 10
30 100 840 940 3,33 28 31,3 8
35 100 900 1000 2,86 25,7 28,6 12
40 100 1070 1170 2,5 26,8 29,3 34
45 100 1300 1400 2,22 28,9 31,1 46
50 100 1650 1750 2 33 35 70
104
15.12.2012
Putem avea încredere în costurile medii?
Cheltuieli Costuri
2000 90
1800 80
1600 70
1400
60
1200
50
1000
40
800
30
600
400 20
200 10
0 0
5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50
Cost fix (mii Lei) Cost total variabil (Lei) Cost fix mediu (Lei/m3) Cost variabil mediu(Lei)
cost total (Lei) Cost total mediu (Lei) Cost marginal (Lei)
Nivelul optim al producţiei – costul total mediu minim
Costurile pe termen scurt
 Combinarea factorilor de producție influențează costul

 Perioada de timp in care firma nu poate schimba
cantităţile în care sunt folosite unele resurse
 Funicular - “termen scurt” înseamnă intervalul de timp necesar
montării/demontării acestuia
 Forţă de muncă - „termen scurt” înseamnă perioada de timp, impusă
de legislaţia muncii, pentru emiterea preavizele de concediere
 Pepinieră - „termen scurt” câţiva ani, cât durează un ciclu de producţie
pentru un lot de puieţi
 Combinarea „termenelor scurte” ale diferitelor resurse

 Eg. Renunţarea la TAF presupune şi renunţarea la TAFist sau
utilizarea lui la alte operaţii
105
15.12.2012
 Analiza productivităţii marginale şi a costurilor

factorilor de producţie
 într-un timp foarte scurt – o zi de exemplu – nu se poate
renunţa la nici un factor de producţie
 Pe măsură ce timpul creşte tot mai mulţi factori de producţie
pot fi modificaţi
 cu cât forţa de muncă este mai specializată doar pe anumite
operaţii, deci este mai puţin flexibilă, cu atât devine mai dificilă
reducerea unor costuri sau flexibilizarea producţiei
 costurile pe termen scurt sunt grevate în primul rând de

costurile fixe, şi în mai mică măsură de cele variabile
 Cu cât manopera este mai

scumpă (salariul minim pe
economie este mai mare) –
cu atât firmele sunt obligate
să se orienteze spre folosirea
capitalului non-uman:
tehnologii şi echipamente
 Vezi China vs. Germania
 Vezi tehnologiile de exploatare a
lemnului
106
15.12.2012
Costuri pe termen lung
 Costurile de fapt fixe pot

deveni variabile:
 Noi spaţii de producţie,
Cost pe
desfacere, leasing unitate de Cmal
 curba costurilor totale pe
produs
termen lung
 tendinţa este reducerea Cts1
Ctsn
costurilor fixe Cts2
 cresc odată cu creşterea
producţiei
 Nivelul optim al producţiei Qoptim Cantitate / an
pe termen lung = nivelului

minim al costului mediu
total pe termen lung
Nivelul optim al producţiei
 Din punct de vedere al

profitului marginal
 După venituri şi costuri

totale
 După elasticitatea cererii
107
15.12.2012
 Dpdv al Profitului marginal

= Venitul marginal – Costul
marginal Zona „A” în care
producţia este
Zona „B” în care
producţia este nerentabilă
Cma
 Venitul marginal = o dreaptă

Lei/
nerentabilă datorită datorită producţiei prea
unitate de
producţiei prea mici
paralelă cu abscisa
mari
produs
Cme
 Preţul de echilibru al pieţei
 o firmă ce operează într-un Preţ
mediu perfect concurenţial nu
poate influenţa în nici un fel
preţul de echilibru; Profitul economic
 Costul marginal intersectează
Costul mediu în punctul de
minim al acestuia Q’ Q* Q” Q
 diferenţa dintre preţul de

vânzare P şi costul producţiei
unei unităţi este maxim = Q*
 După venituri şi costuri

totale
Venituri şi costuri totale
Venit total
 celei mai mari diferenţe
dintre venituri şi costuri,
adică realizarea celui mai
mare profit Profit maxim
Cost total
 În q* profitul marginal este 0
deorece diferenţa venit total
– cost total este maxima
q* Q
f ' (q* )  g ' (q* )  pm  0
108
15.12.2012

dpdv venituri si costuri totale
 Stabilirea cantităţii optime ce merită a fi recoltată de o

firmă de exploatare:
 Dimensionarea firmelor de exploatare pentru a putea exploata
cota alocată
 Stabilirea costurilor şi veniturilor anuale
 Depind de mediul concurenţial în care operează
 Ordinea în care se exploatează parchetele
 Tratamentele care se aplică
 Contracte pe termen lung sau pe termen scurt?
 Planificare dar distorsiuni ale pieţii

după elasticitatea cererii
 Cu ce vii nou pe piaţă?

 nevoie primară minoră pentru
mulţi Elasticitate
unitară
 nevoie superioară pentru venituri
totale din
puţini vânzări
 Elasticitate a cererii
 este greu să mai găseşti o
nevoie căreia economia reală
nu i-a răspuns încă
 cerere elastică: veniturile cresc
prin creşterea producţiei Cerere
elastică
Cerere
inelastică
 cerere inelastică: veniturile
scad – menţinerea pe piaţă
prin scăderea preţului
 nivel optim – elasticitatea Cantitate
unitară
109
15.12.2012
Creşterea elasticităţii prin publicitate
 la acelaşi preţ se vinde

Preţ Cererea fără
mai mult în urma unei publicitate
campanii publicitare Cererea cu
publicitate
 publicitatea creşte şi
costurile de producţie
 marketingul
 optimizarea raportului Q1 Q2 Cantitate
dintre creşterea
veniturilor ca urmare a
publicităţii şi creşterea
costurilor datorate
publicităţii
Recapitulare C9
 Costuri Cheltuieli totale
 Costuri vs. cheltuieli

Lei
 Costuri variabile vs. costuri

fixe Cheltuieli fixe
 Costuri medii, costuri

marginale Cantitate / an
 Costuri pe termen scurt vs.

Cost marginal Cma
Lei / Cost total
unitate mediu CTme
lung de
produs
 Nivelul optim al Cost variabil

mediu CVme
producției Cost fix mediu

CFme
 după profitul total Cantitate / an
 după profitul marginal
110
15.12.2012
Aplicații – Vezi seminarul 5
 Determinarea costurilor fixe, variabile și

marginale
 Determinarea venitului total și marginal
 Determinarea nivelului optim al producției
Cursul 10
PIAŢA ŞI FORMAREA PREȚULUI
 DEFINIȚII
 PIAŢ A CONCURE NŢ I A LA
 ECHILIB R UL CERERE OFERTA
 FORMAR E A PREȚ ULUI
 SURPLU SU L SOCIAL
111
15.12.2012
Piaţa realitate complexă şi dinamică
Formarea relaţiilor sociale

personale cum ar fi căsătoriile sunt
guvernate de mecanisme de piaţă
(Becker 1976)
De la simplu...
 Definirea concisă a pieţei este dificilă din cauza marii

sale complexităţi, diversităţi şi elemente caracteristice
 Locul de întâlnire dintre cererea cumpărătorilor şi oferta
vânzătorilor
 Mecanism de alocare eficientă a resurselor
112
15.12.2012
... la abstract
 Concept mai mult sau

mai puţin abstract
 Formarea relaţiilor de
piaţă mai mult sau mai
puţin spontană
 Relaţii dirijate de o
mână invizibilă (Adam
Smith) Piaţa nu poate fi atinsă, este doar o abstracţie
imperceptibilă cu cele 5 simturi (Simon 1992)
Definiţii
 Definiţii observationale (economia clasică)

 Piaţa ca loc de întâlnire
 zonă geografică: piața agro-alimentară, piața auto
Cumpărătura, bazarul Suceava
 Piaţa virtuală: întâlnire indirectă prin simboluri: ordine scrise,
telefon, fax, internet, prospecte, caiete de sarcini
 Piaţa ca loc de desfăşurare a dorinţei schimbului de

mărfuri
 “O piaţă există oricând doi sau mai mulţi indivizi sunt pregătiţi să
intre într-o relaţie de vânzare” (Gravelle and Rees 1992: 3)
113
15.12.2012
Piața cu produse
lemnoase
Piața virtuala a lemnului

http://forestry.fordaq.com/
114
15.12.2012
Definiţii funcționale (teoria neoclasică)
 Piaţa ca mecanism de alocare eficientă a

resurselor
 prin funcţionarea nestingherită a pieţei se consideră că
resursele sunt alocate eficient (“mână invizibilă”)
 determină firmele să producă mai eficient
 piaţa îi face pe cei ce muncesc să fie mai eficienţi
 piaţa promovează şi răsplăteşte inovaţia
 piaţa creează uneori false nevoi – prin publicitate – NO LOGO

(N. Klein)
115
15.12.2012
Creşterea elasticităţii prin publicitate
 la acelaşi preţ se vinde

Preţ Cererea fără
mai mult în urma unei publicitate
campanii publicitare Cererea cu
publicitate
 publicitatea creşte şi
costurile de producţie
 marketingul
 optimizarea raportului Q1 Q2 Cantitate
dintre creşterea
veniturilor ca urmare a
publicităţii şi creşterea
costurilor datorate
publicităţii
Definiţii structurale
 Teoria neo-institutionala
 Piaţa ca un set de instituţii sociale (norme, legi)
 mecanismele şi structurile care dau naştere fenomenelor de piaţă
 în care un mare număr de bunuri de un anumit tip se schimbă cu
regularitate
 fiind facilitate şi structurate de acele mecanisme instituționale
 Contracte de vânzare cumpărare şi schimburile dreptului de
proprietate
 Norme, tradiţii, cutume
 Piața lemnului pe picior este de exemplu reglementată de un

regulament de vânzare a masei lemnoase
116
15.12.2012
Piaţa concurenţială
 O piață concurențială este o piață pe care vin mai

mulți vânzători pentru a satisface cererea mai
multor cumpărători
 o rivalitate, adică o confruntare pentru a obţine
avantaje
 în competiţie fiecare acţionează din interes şi în mod normal
ies învingători cei mai buni
 o cooperare între agenţii economici

 obţinerea unor condiţii mai bune de producţie, de vânzare, de
achiziţie a bunurilor de consum, de efectuare a operaţiunilor
băneşti, valutare, financiare
Elemente constitutive pentru piaţa concurenţială
 Schimburi voluntare şi specifice

 Economia planificata se bazează pe forme de schimb cu un grad
ridicat de impunere
 O piaţă liberă poate exista doar dacă participanţii au
posibilitatea alegerii !!
 Omogenitatea produsului
 Produsele cu aceleaşi proprietăţi satisfac constant aceleaşi necesităţi:
cererea relativ constantă
 Cu cât un produs este mai puţin omogen, cu atât atrage mai puţini
clienţi
 Marketingul - rol de a semnala momentul când ceva trebuie schimbat
117
15.12.2012
 atomicitate
 producătorii şi consumatorii sunt atât de mulţi încât nici unul
dintre ei nu poate exercita vreo influenţă asupra producţiei sau
a preţurilor (vezi monopolul, monopsonul)
 libera intrare pe piaţă a noilor vânzători şi
consumatori
 Prin restricţii - preţul va fi influenţat nu de cantitatea de produs
existentă la vânzare, ci de politica grupului de producători
admişi sau rămaşi pe piaţă
 mobilitatea factorilor de producţie
 Antreprenoriat - diversificarea acţiunilor: comerciale,
productive, de prestare de servicii
 Reinvestirea profitului pentru pătrunderea pe alte piețe
 Simetria informaţiei = să cunoască complet şi instantaneu

mediul economic
 orice schimbare a preţului cerut de vânzători este cunoscută imediat
de toţi cumpărătorii,
 orice modificare a preţului oferit de cumpărător este cunoscută
imediat de vânzător
practic
 Costuri tranzacţionale
 cheltuielile făcute pentru o mai bună informare asupra
 Preţurilor de pe piaţă
 Calităţii mărfii
 Cantităţile existente
 Modalităţi de achiziţie, etc
 Comerţul electronic reduce semnificativ costurile tranzacţionale
118
15.12.2012
Condiții de eficiență a pieței concurențiale
 Existenţa unor condiţii de funcţionare a

pieţei (perfecte)
 Drepturi de proprietate bine definite
 Transparenţă
 Simetria informaţiei
 Preţuri liberalizate
 Premiza existenţei concurenţei este

libertatea formării preţului
Condiţii de eficienţă a pieţelor concurenţiale
 suficiente pieţe:
 orice tranzacţie să fie posibilă şi orice să poată fi
tranzacţionat
 concurenţă efectivă:
 consumatorii şi producătorii să (se) concureze pentru a-şi
maximiza beneficiile şi a-şi reduce costurile
 drepturile de proprietate să fie bine-definite
 clarificate din punct de vedere juridic, printr-un act legal,
recunoscut de instanţă (titlul de proprietate)
 exclusive: orice beneficiu produs trebuie să fie primit de
deţinătorul resursei respective
 transferabile: dreptul de proprietate să poată fi transferat
de la un deţinător la altul pe baza unui schimb voluntar
 garantate prin lege
119
15.12.2012
Abordarea legală vs. economică a dreptului de

proprietate
 Abordare legală: garantarea dreptului

constituțional la proprietate asupra pădurii
 Abordarea economică: abilitatea proprietarului de

a consuma bunurile și serviciile oferite de pădure în
mod direct sau prin intermediul schimbului pe piață
 Dreptul de a consuma bunul respectiv, de ai schimba
proprietățile și de al înstrăina prin vindere pe piață
 În cazul gestionării pădurii multe drepturi economice sunt
restricționate – distorsiuni ale pieței
Rolul primordial al pieței
 Piaţa ca loc de formare a preţurilor prin cerere şi

ofertă
 Teoria echilibrului economic general

 Surplusul consumatorului și surplusul producătorului
 distorsiuni ale pieţei: bunuri publice şi externalităţi care

nu pot fi alocate eficient prin piaţă
120
15.12.2012
Ce este prețul?
 Cantitatea de bani pe care cumpărătorul o plătește în

schimbul unei unități din bunul economic respectiv
 Disponibilitatea de a plăti a consumatorului
 Disponibilitatea de a accepta a producătorului
 Valoarea = preț ?
Fundamentele economice ale formării preţului
Implicarea statului, a guvernelor

FACTORI INTERNI PE PIAŢA CONCURENŢIALĂ
C Utilitatea Jocul Abilitatea P

O atribuită liber întreprinzătorului R
N Veniturile Costul O
S populaţiei unitar D
U U
M
A
CERERE PREŢ OFERTA AC
T T
O Nevoile Rentabilitatea
O
R Structurile R
Structurile
Factori ofertei
I cererii I
monetari
Tendinţele monopoliste ale firmelor
Preţuri libere
Preţuri administrate
Preţurimixte
121
15.12.2012
Teoria echilibrului general cerere-ofertă
 Cererea descresătoare
 legea descreşterii utilităţii
marginale
 pe măsură ce preţul creşte,
cantitatea care se cumpără
pe piaţă scade
 Oferta crescatoare:
 nivelul optim al producţie:
Profitul marginal = 0
 pe măsură ce preţul creşte,
cantitatea pe care doresc să
o vândă agenţii economici
creşte şi ea
 Preţuri de echilibru
 p1, p2, p3
Teoria echilibrului general cerere-ofertă
 cerea şi oferta încearcă

continuu să se echilibreze
fără însă a reuşi vreodată
 eficienţei informaţionale reduse
 evoluţia continue a tehnologiilor
şi a comerţului
 în funcţie de preţul pieţei p4
sau p5 cantităţile schimbate
vor fi fie cele cerute (q4) fie
cele oferite (q5)
122
15.12.2012
Rolul prețului de echilibru
 Transmiterea de informație privind valoarea de piață

a bunului respectiv
 Stimul pentru producători (rentabilitate) și pentru

consumatori (economisire, utilizare eficientă a
resurselor)
 Prețul de echilibru asigură distribuția optimă a

resurselor între producători și consumatori
Surplus social
 surplusul cumpărătorilor
(suprafaţa triunghiului curbiliniu
P’PA) Preţ Surplusul
 disponibilitatea de a plăti în consumatorului
P’
plus față de prețul pieței
 cât ar pierde cumpărătorii dacă Surplusul
B’ C’
preţul ar fi mai mare decît cel P2
A
producatorului
de echlibru P
B C
P1
 surplusul producătorilor
0 Q’p Q’c Qoptim Qp Qc Cantitate
(suprafaţa triunghiului curbiliniu
OPA)
 disponibilitatea de a accepta
sub prețul pieței
surplusul social este maxim atunci când se produce
exact atât cât trebuie (optim alocativ)
123
15.12.2012
Excedent şi deficit
 Excedent: P2 > P
 producătorii vor veni pe
piaţă cu cantitatea Qp Preţ Excedent: oferta
este mai mare
 cumpărătorii vor putea P’ decât cererea
cumpăra doar cantitatea Q’p

 (Qp – Q’p) reprezintă B’ C’
Deficit: cererea este
mai mare decât oferta
excedentul de marfă P2
A
P
 Deficit: P1 < P
B C
P1
 producătorii vor veni pe 0 Q’p Q’c Qoptim Qp Qc Cantitate
piaţă doar cu cantitatea Q’c

 cumpărătorii vor cere
cantitatea Qc
Recapitulare C10
 Definirea pieței
 Loc
 Funcție: alocarea eficientă a resurselor
 Set de instituții care stabilesc drepturile de proprietate și cadrul

de desfășurare a schimbului
 Economia de piață vs. economia centralizată
 Piață liberă (concurențială)
 Schimburi voluntare
 Atomicitatea producătorilor și consumatorilor
 Simetria informației
 Mobilitatea factorilor de producție
 Prețul de echilibru
124
15.12.2012
Întrebări de sinteză – C10
 Comentați condițiile de funcționare eficientă a

concurenței pe piața primară a lemnului
 Ce înțelegeți prin drepturi economice de proprietate?
În ce măsură influențeză acestea tranzacțiile de pe
piață.
 Exemplificați modul de funcționare a drepturilor
economice de proprietate prin posibilitatea de
culegere a ciupercilor dintr-o pădure privată.
 Explicați modul de formare a prețului prin
modificarea cererii și ofertei
 Exemplificați componentele surplusului social.
CURS 11
Distorsiuni ale pieței
 Variații temporale ale pieței

 Taxe, accize
 Subvenţii
 Monopol, oligopol
 Monopson, oligopson
 Carteluri
 Monopson natural
 Asimetria informaţiei
125
15.12.2012
Distorsiuni induse de modificarea cererii şi ofertei
 creşterea puterii de cumpărare este periodic mai mare

decât creşterea ofertei de bunuri de consum
 Ex: piaţa unor bunuri de consum, precum electrocasnice şi
îmbrăcăminte la sfârşit de an (a) vs. început de an (b)
 Lemn de foc/pomi de craciun
a) Cresc veniturile, creşte b) Veniturile revin la normal,
Preţ cererea, cresc şi vânzările Preţ cererea revine la normal, oferta
cresc şi preţurile creşte datorită lichidărilor de
stoc, scad preţurile
p2
p1
p3
q1 q2 Cantitate q3 Cantitate
Taxarea
 Taxa pe valoarea adăugată (prescurtat TVA, VAT în

engleză)
 impozit indirect suportat de consumatorul final al bunului/serviciului
respectiv
 impozit încasat în cascadă de fiecare agent economic care participă la
ciclul economic al realizării unui produs sau prestării unui serviciu care
intră în sfera de impozitare
 exercitarea dreptului de deducere și virarea soldului TVA la bugetul
de stat
 Creșterea TVA are ca efect creșterea prețului de vânzare
 Pentru o comparație a valorilor TVA
 http://ro.wikipedia.org/wiki/Taxa_pe_valoarea_ad%C4%83ugat%C4
%83
126
15.12.2012
Accizarea
 descurajarea consumului pentru

anumite produse sau servicii C
O’’
 accizare: includerea unei taxe în
Preţ
preţul de vînzare P’’

B O’
D
 colectarea unor taxe de pe seama P
unor produse considerate P’ A

nevitale C’
 după accizare se vinde mai puţin O

şi la preţ mai mare Q’’ Q Cantitate
 Vânzând mai puţin producătorii Surplusul cumpărătorului după introducerea accizei
realizează un surplus mai mic

Venitul statului după introducerea accizei
 Cumpărând la un preţ mai mare
surplusul cumpărătorilor este mai Surplusul producătorului după introducerea accizei
mic
 Statul în schimb realizează un Pierderea surplusului social datorată accizei
venit suplimentar
Subvenţiile
 Subvenţiile = sprijinul
acordat de stat Preţ
 pentru a menţine un nivel
al producţiei, situat
dincolo de nivelul optim
Pr b
pe care l-ar realiza o piaţă a
concurenţială eficientă P
 pentru a menţine un Ps d
anumit nivel al preţurilor
Q Qs Cantitate
127
15.12.2012
Subvenţiile
 în locul preţul P, căruia îi

corespunde cantitatea Q, se
doreşte fie preţul Ps, fie Preţ
cantitatea Qs – deci fie un preţ
mai mic, fie o cantitate mai
mare decât aceea ce s-ar realiza
în condiţii de pură competiţie. Pr b
a
 Pr – pretul corespunzator P
costului marginal de productie. Ps d
 Triunghiul abd reprezinta
surplusul social care se pierde.
Q Qs Cantitate
 PrbadPs este surplusul social
care se castiga
Forme ale pieţei
Interesaţi să cumpere
Mulţi Puţini Unul
Oligopson Monopson
Mulţi Polipol
(Oligopol al cererii) (monopol al cererii)
Ofertanţi
Oligopol
Puţini Oligopol bilateral Monopson restrâns
(al ofertei )
Monopol
Unul Monopol restrâns Monopol bilateral
(al ofertei)
128
15.12.2012
Situații de monopol
 Xerox
 Polaroid
 Google…maps
 United States vs. Microsoft
 Internet Explorer vs. Netscape.
 Microsoft a ucis Netscape, a acaparat peste 90% din piaţă; nici un imbold
pentru a aduce inovaţii.
 Din această cauză, atât browserele, cât şi tehnologiile Web au stagnat.
 Software
 Microsoft duce o luptă solitară în care singurul imbold este dat de vânzarea
versiunilor noi iar concurenţii sunt diferitele versiuni de Windows
 RDS vs. UPC
Monopol
 un monopol produce mai puţin Preţ

decât o piaţă concurenţială E
 surplusul consumatorului este

totdeauna mai mic decât acelaşi
surplus, înregistrat în condiţii Cme
de concurenţă perfectă Pm C
Cma
 pe termen scurt, nu orice
monopol este şi profitabil P*
E’
A B
 costul mediu pe termen
D
scurt este situat deasupra F
VM
cererii
 produsul respectiv costă mai
O Qm Q* Cantitate
mult decât preţul de vânzare
129
15.12.2012
Monopolul natural
 utilităţile publice  Oficiul concurenţei
 reţele electrice  preţul se stabileşte la
 reţelele de distribuţie a gazelor
intersecţia funcţiei cererii
cu funcţia costului mediu
 drumurile şi podurile
 nu la intersecţia costului
 reţeaua de căi ferate
marginal cu venitul
 în structura costurilor de marginal
producţie ponderea  Monopol natural în
costurilor fixe este foarte administrarea
mare pădurilor private –
 Crearea concurenţei suprafeţe minime
necesită cheltuieli de pentru crearea OS
investiţii foarte mari private
Mijloacele de descurajare a monopolului
 fixarea unui preţ maxim, apropiat de preţul de

echilibru în condiţii de concurenţă
 Limitează surplusul producătorului
 introducerea unei taxe pe produs
 Creşte costul marginal, producerea de cantităţi mai mici,
scăderea marjei de profit
 introducerea unui taxe anuale pe firma monoploistă
 Creşte costul mediu, reducerea marjei profitului
130
15.12.2012
Oligopolul
 unul dintre producători acoperă o parte suficient de

importantă a cererii încât să influenţeze şi pe ceilalţi
producători, încât aceştia reacţionează nu atât la reacţiile
cumpărătorilor, cât la reacţiile producătorului principal
 Piaţa lemnului pe picior
 Piaţa buştenilor
 Crearea cartelurilor
 o înţelegere mutuală a ofertanţilor: crearea unui preţ de rezervă
sub care nu vor vinde/cumpăra
 Firmele realizează împreună profituri mai mari decât le-ar
realiza separat în concurenţă deoarece vând la un preţ mai mare
 structură instabilă: cel care încalcă înţelegerea realizează un
profit mare pe termen scurt
Asimetria informaţiei
 când unii cumpărători

sunt mai bine informaţi
asupra calităţii şi
omogenităţii mărfii
 2 funcţii ale cererii
 Mai puţin informaţi DD’
 Informaţi
 Surplus transferat de la
cumpărător la producător
131
15.12.2012
Asimetria informaţiei pe piaţa lemnului
 Cel ce face marcările şi  Distorsiuni induse de

supraveghează exploatarea piaţa “gri” a lemnului
va şti mai multe despre
calitatea şi cantitatea  O firmă de exploatare care
lemnului pe picior decât se are posibilitatea de a
poate descifra în APV cumpăra lemn ieftin de
provenienţă ilegală va
 Separarea exploatării de
oferi pe piaţa oficială
transport
preţuri mai mari
 distorsiunile induse de
asimetria informaţiei
justifică vânzarea
lemnului la drum auto, nu
pe picior
 În ce măsură creșterea taxei pe valoare adăugată de la 19% la

24% din 2009 a creat o distorsiune pe piața produselor
lemnoase.
 Pe lanțul de producție a unei piese de mobilier, cine este cel care
va achita integral taxa pe valoare adăugată.
 În ce măsură distorsionează accizarea piața unui bun sau
serviciu? Care sunt produsele lemnoase pentru care s-ar putea
introduce o formă de accizare.
 Explicați condițiile existenței unui oligopol pe piața lemnului.
 Explicați condițiile existenței unui oligopol pe piața lemnului.
 Explicați care sunt cauzele care generează asimetria informației
în vânzarea lemnului. Ce modalitate de vânzare este de preferat
pentru reducerea asimetriei.
132
15.12.2012
CURS 12
Distorsiuni ale pieței date de
externalități
 Externalități pozitive
 Externalități negative
 Metode de internalizare a externalităților
 Certificarea forestieră și integrarea

externalităților
Externalităţile
 o situaţie de piaţă în care costurile sau beneficiile asociate

producţiei sau consumului unui bun privat afectează terţe
părţi, şi pentru care nu se plătesc compensaţii
 Un vânzător, un cumpărător şi o a treia parte afectată de tranzacţie care
nu beneficiază de compensaţii
 Negative
 Zgomotul produs de manelele din cămin în timpul orelor
 Fumul de la ţigară pentru nefumători
 Diferitele forme de poluare, fonică şi chimică
 …
 Pozitive
 Crearea unui peisaj frumos într-o zonă rezidenţială
 Inovaţia ca externalitate pozitivă: nu doar inovatorul şi beneficiarul direct
câştigă (ex. inventarea vaccinului antigripal)
133
15.12.2012
Externalităţi legate de producţia forestieră
 Pozitive: funcţiile de protecţie exercitate de păduri

 diminuarea efectului de seră, regularizarea scurgerii apei pe
versanţi şi în sol, protecţia solului contra eroziunii şi
alunecărilor, recreere
 Negative: paguba produsă de o inundaţie într-un

bazin în care s-au defrişat pădurile
 resimtita de regulă de cei loviti de viitura, nu de cei care au
vândut-cumpărat-defrişat
 externalităţi pozitive conflictuale:

biodiversitate vs. stocarea bioxidului de carbon
Externalităţi pozitive
 beneficiu adus unei terţe părţi fie

prin anumite procese de
producţie, fie prin consumul
anumitor bunuri
 ex: crearea unui peisaj frumos
într-o zonă rezidenţială
 O nouă cerere
 Pretul pietei < P* (pretul care

integrează externalitatea)
 ofertantul înregistrează o
pierdere virtuală
134
15.12.2012
Întrebare de sinteză
 În ce măsură aplicarea
tratamentelor cu perioadă
lungă de regenerare este o
sursă de externalităţi pozitive?
 Utilizând figura alăturată

explicaţi care este pierderea
virtuală înregistrată de cel care
aplică aceste tratamente?
 Cine sunt beneficiarii indirecți

ai aplicării acestor tratamente?
Externalităţi negative
 cost social = o pierdere pe

Preţ
care o înregistrează o terţă
parte, ce nu este nici I
Costul social
producătorul, nici
consumatorul oferta
P*
 Existenţa unei surse de poluare
într-o zonă rezidentială P
 P*> P I’
 Producătorul înregistrează un
câştig virtual pentru că nu Q* Q Cantitate
plăteşte toate costurile legate de
poluare
135
15.12.2012
 În ce măsură defrişarea Preţ

pădurilor este o sursă de
externalităţi negative? I
Costul social
 Utilizând figura alăturată oferta
P*
explicaţi care este costul social
P
respectiv beneficiul celui care
defrişează o suprafaţă de I’
pădure?
Q* Q Cantitate
 Cine suportă costul social?
Internalizarea externalităţilor
 Teorema lui Coase

 in absenţa costurilor tranzacţionale rezolvarea externalităţilor
se poate face prin atribuirea de drepturi clare de proprietate
 acolo unde există un cost redus pentru negocierea dintre
poluator şi cel afectat rezolvarea externalităţilor este simplă
 înlăturarea externalităţilor negative se poate face

prin diversificarea pieţelor
 Taxe de poluare sau subvenţionarea vs.
 Deschidere de noi pieţe pentru serviciile de protecţie = Crearea
de permise negociabile, instrumente de certificare
136
15.12.2012
Protocolul de la Kyoto
 Reducerea emisiilor
poluante cu 5,2% în
perioada 2008-2012 în
comparaţie cu cele din
1990
Kyoto Protocol participation map (2012-2020)
137
15.12.2012
Mecanismele protocolului
 Crearea de permise negociabile (“piaţa carbonului”):

permite cumpărarea dreptului de a polua de la ţările
semnatare care reduc emisiile de carbon
 Mecanisme de implementare comună (Joint

Implementation): credite pentru emisii care sunt
compensate prin proiecte in ţările dezvoltate
 Mecanisme de dezvoltare nepoluantă (Clean

Development Mechanism): credite pentru emisii prin
proiecte în ţările în curs de dezvoltare (ex. împăduriri)
138
15.12.2012
 Există sisteme
diferite de
comercializare
a creditelor de
carbon
Certificate de comercializare/reducere a
emisiilor
139
15.12.2012
Plata pentru reducerea emisiilor
 http://www.climatecare.org/home.aspx
http://treeswaterpeople.org
Rolul pădurilor pe piața carbonului
 Kyoto protocol - Clean Development Mechanism

 0,5% din proiecte au fost bazate pe împăduriri
 http://cdm.unfccc.int/Projects/projsearch.html
 EU – ETS (Emission Trading Scheme)

 Introducerea fabricilor de celuloză și hârtie în schema internă
începând cu 2013
 REDD+ (Reduced Emission from Deforestation and
Forest Degradation)
 Conservarea pădurilor, stocarea carbonului, managementul
sustenabil al pădurilor
 Voluntary Carbon Markets (VCM)
 Cumpărători voluntari - reducerea despăduririlor
140
15.12.2012
Moldova -20.000 ha impadurite prin CDM
După Kyoto
Kyoto reprezintă:
 Doar un prim pas

 Este valabil doar până la sfârşitul anului 2012
 Nu toate ţările sunt în semnatare – inclusiv SUA
 Nu conţine angajamente pentru ţările în curs de dezvoltare, iar
emisiile lor le ajung repede din urmă pe cele ale ţărilor
dezvoltate (China, India…)
 Necogierile îndelungate au făcut implementarea cu succes a
permiselor negociabile
141
15.12.2012
Certificare pădurilor
 Instrument economic de
producere a externalităţilor
pozitive prin reducerea
externalităţilor negative
 Instrument de piaţă care
urmăreşte transferarea
surplusului consumatorilor către
producătorii materiei prime
 preţuri mai mari de achiziţie a
lemnului pe picior
 Resposabilizarea consumatorilor finali
Responsibilitatea UE faţă de ilegalitate
2003, EU15:
import 82,24 Milioane mc de
lemn ilegal (~ 20%)
(EC e WWF UK, 2004)
142
15.12.2012
Certificarea gestionării sustenabile a

pădurilor
O schemă de certificare a sustenabilităţii gestionării pădurilor:
• cere respectarea principiilor de legalitate şi de
sustenabilitate de mediu şi socială;
• este în măsură să asigure o verificare independentă,
terţă a faptului că lemnul provine din păduri administrate
sustenabil;
• include mecanisme pentru depistarea produselor din
pădurea de origine şi de-a lungul lanţului de
aprovizionare, până la consumatorul final denumit lanţ
de custodie (CoC).
Certificarea sustenabilităţii
Există două scheme internaţionale principale:
•Consiliul de Administrare al Pădurilor - The Forest Stewardship

Council (FSC) – www.fsc.org
•Programul pentru Asigurarea Certificării Forestiere - The Programme

for the Endorsement of Forest Certification (PEFC) – www.pefc.org
Majoritatea politicilor de achiziţii de lemn sustenabil acceptă oricare dintre

aceste etichetări ca mod de demonstrare a conformităţii cu cerinţele de
sustenabilitate
143
15.12.2012
Sistemul de verificare:
La nivel
international
ASI
La nivel
naţional
Raţiunea lanţului de custodie:
• Toate inelele din lanţul de

producţiei trebuie să fie
acoperite printr-un
certificat valid FSC COC
• Principiul aplicabil este

acelaşi atât pentru FSC
cât şi pentru PEFC
144
15.12.2012
Semnificaţia logoului (FSC)
Virgin FSC
FSC 100%: 100% material certificat FSC.
FSC Controlled
FSC Mix: Material certificat FSC + Lemn

Controlat + material reciclat (marcat cu un
conţinut minim de 70% cu excepţia unor
produse unde este acceptat 50%).
Reclaimed
FSC Recycled: Materiale reciclate post-

consum (minimum 85%) .
For more information refers to FSC-STD-40-004 V2-1 and FSC-STD-50-001 V2-0
145
15.12.2012
Promotori
•Organizații non – guvernamentale

•Sindicate din industria de prelucrare
•Grupuri de producători locali
•Companii
•Guverne prin politici de achizitii
publice
•Organizatii internationale
 Care este modalitate de internalizare a

externalităţilor generate de poluarea cu CO2
implementată de protocolul de la Kyoto?
 Care este impactul protocolului de la Kyoto în

sectorul forestier?
 În ce măsură certificarea forestieră poate contribui

la internalizarea externalităților asociate
producției forestiere
146
15.12.2012
Curs 13 - Decizii investiționale

în economia forestieră
 Analiza cost - beneficiu

 Valoarea prezentă netă
 Raportul cost -beneficiu
 Rata internă de revenire
Analiza cost-beneficiu
 decizii ce privesc modul de utilizare a resurselor

 soluţia universală pe care economiştii o au pentru
fundamentarea deciziilor este analiza cost-beneficiu
 toate elementele ce fundamentează decizia să fie
transformate în bani: venituri și cheltuieli
 cu cât orizontul de timp pe care se ia decizia este

mai mare cu atât devine mai important modul de
actualizare a veniturilor şi cheltuielilor
 Agricultură vs. Silvicultură
147
15.12.2012
Rata de capitalizare vs. Rata de scont
 Rata de capitalizare
 Valoarea viitoare = valoarea inițială (1 + Rata dobânzii) nr_ani
Vn=Vo × (1+r)n
 Rata de scont
 Valoarea actuală = valoarea viitoare / (1 + Rata dobânzii) nr_ani
Vo=Vn / (1+r)n
Rata de capitalizare Rata de scont
148
15.12.2012
Aplicație
 Cât ar trebui să fie beneficiul adus de o pădure

exploatată la vârsta de 60 de ani, pentru a aduce o
rată de capitalizare de 3% unei investiții inițiale de
plantare de 800 Euro ?
Analiza investițiilor
 Pădurea în sine poate fi considerată o investiție
 Terenul forestier este un mijloc de producție
 Pădurea este un capital care generează rente

periodice
 Ați împrumuta bani de la bancă pentru a planta 100

ha de pădure ?
149
15.12.2012
Decizii investiționale - Renta funciară

pământul poate fi făcut să producă outputuri mult mai mari ca valoare decât costul
total al inputurilor
Decizii Pământ
Cumpărare Da Nu
Utilizare Agricultură Pădure Agro-silvice

Alte
investiţii
Specii Cartofi Porumb

Salcie
energetica
Plantaţii
molid
Amestecuri
Mo Br Fa
Curăţiri/rărituri slabe forte Slabe
Ciclul 7 ani 45 ani 90 ani
Sortimente finale Lemn de foc celuloză cherestea
Renta funciară = ex: (output – input) Cherestea–(output – input) Celuloză
Elemente de calcul a eficienței economice
 Valoarea prezenta neta (VPN) este suma fluxurilor

monetare generate într-o anumită perioadă de timp sau
pe un orizont de timp foarte lung = valoarea prezentă a
beneficiilor – valoarea prezentă a costurilor
 Raportul cost beneficiu (C/B) = reprezintă

Valoarea prezentă netă a beneficiilor/ Valoarea
prezentă netă a costurilor
 Rata internă de revenire (RIR) = reprezintă acea

rată de actualizare care face ca VPN să fie 0. Un proiect
este acceptabil daca RIR > rata dobânzii bancare
150
15.12.2012
Renta de investire a capitalului
 Dacă renta periodică R se retrage la fiecare t ani, atunci valoarea

rentei – periodice se calculează ca diferenţă între capitalul
acumulat Ct şi cel iniţial

R  C1  r   C  C 1  r   1
t t

 Aşadar, valoarea de capital a unui mijloc de producţie (C) ce
aduce la fiecare „t” ani renta R este
R
C
1  r t  1
Venituri și cheltuieli
Degajări
Curățiri
151
15.12.2012
Renta forestieră
 Pentru a face comparabile veniturile sau cheltuielile ce apar la

anumite intervale de timp este nevoie ca acestea să fie
capitalizate pe perioada de timp respectivă
n
c
R  E   Ii prt   C1 p
t r
i1 p
 E este venitul la exploatabilitate (momentul zero),
 I este venitul din a „i”-a răritură făcută făcut în anul t al ciclului r,
 r este ciclul
 p este rata dobânzii,
 c este costul anual al întreţinerii arboretului (include cheltuielile medii
anuale cu paza şi protecţia)
 C este costul regenerării la fiecare r ani a acestuia
VPN- formula lui Faustmann
 Formula lui Faustmann: valoarea prezentă netă VPN (valoarea

de capital) a unui hectar de pădure este dată de relaţia
n
c
E   I i (1 p)r t  C(1 p)r 
t
p
VPN  i 1
(1 p)r  1

152
15.12.2012
Indicatorii eficienţei economice
 Venitul Net Actualizat = Echivalent Valorii prezente

nete
n
c
E   I i (1 p)r t  C(1 p)r 
t
p
VPN  i 1
(1 p)r  1
 Rata internă de revenire (RIR)

  rata dobânzi (p) când VNA = 0
Rata Interna de Revenire (RIR)
n
c
E   I it  (1  RIR ) r t  C (1  RIR ) r 
p
i 1
o
(1  RIR ) r  1
 Dacă RIR < rata nominală a dobânzii, investiţia

nu este rentabilă
 Mai rentabilă este depunerea banilor într-un
depozit
 VPN < 0 sau raportul Beneficii/Cheltuieli <1
153
15.12.2012
Anul Cheltuieli sau Beneficii VPN (p=0.04)
0
Exemple
- 1000
de calcul-1000
6 -200 -158
30 +800 +247
45 +3000 +514
60 +13000 +1236
VP a beneficiilor (r=0.04) 1996
VP a costurilor (r=0.04) 1158
VPN (r=0.04) 838
Raport B/C (r=0.04) 1.72
Rata Interna de Revenire 5.12% (folosiți excelul pentru

calcul)
Importanța ratei de scontare
Rata de scont VPN (€/ha) B/C
0.02 4457 4.78
0.04 838 1.72
0.05 66 1.06
0.0512 (IRR) 0 1.00
0.06 -390 0.66
0.08 -824 0.27
154
15.12.2012
Efecte
 Pentru silvicultură, adoptarea VPN ca indicator

sintetic al eficienţei a însemnat promovarea
speciilor repede crescătoare sau crearea unor
culturi agrosilvice, adică a culturilor agricole
anuale printre rândurile de arbori
 Cum cuantificăm externalităţile pozitive

 Transferul beneficiilor
 Metode de evaluare a serviciilor forestiere (semestrul II)
SEMINARII
155
15.12.2012
Seminar 1
Ce este ECONOMIA?
1. Economia = păstrare
unei resurse, pentru a o
consuma eventual mai
târziu
2. Economia = structură
instituţională
 prin care membrii unei
societăţi îşi coordonează
acţiunile, în funcţie de
dorinţele şi resursele de
care dispun
 Economia forestieră
156
15.12.2012
Ce este ECONOMIA?
3. Economia = ştiinţă
 studiul al modului în care oamenii,
 cu dorinţe virtual nelimitate,
 îşi alocă în cele din urmă resursele limitate de care
dispun
 pentru a-şi satisface cât mai bine posibil dorinţele.
Nevoi nelimitate efortul Resurse: raritate
Interesul economic Stabilirea priorităţilor Gestionarea conflictelor
Economia = Nevoi umane nelimitate vs. Resurse

economice rare
 Identificarea nevoilor (preferinţelor) umane

 6 nivele de clasificare
157
15.12.2012
Piramida lui Maslow
Nevoi raţionale,
spiritual psihologice
Nevoile
spirituale
Nevoia de auto-realizare
Autorespectul şi respectul celorlalţi

Nevoi sociale,
de grup
Nevoia de a aparţine unui grup social
Nevoia de securitate
(familie, un loc de muncă, pensie, diverse asigurări)
Nevoile biologice, primare

Nevoi fiziologice
(respiraţie, hrană, apă, adăpost, somn, sex...)
Schimbarea perspectivelor de utilizare a pădurilor
 Pădurea ca sursă de resurse primare: hrană, adăpost chiar haine

 Pădurea ca sursă de protecţie, securitate
 Pădurea ca sursă spirituală
 Dezvoltarea societăţii a schimbat perspectiva asupra pădurilor:
 Societăţile sărace, rurale cu societăţi agrare pădurea este
esenţială pentru asigurarea traiului zilnic: hrană, sursă de
medicamente, lemn de foc, protecţie împotriva catastrofelor
naturale
 Societăţile în curs de industrializare văd în pădure în principal
sursa de lemn
 Societăţile bogate pun mare preţ pe multiplele bunuri sau
servicii oferite de pădure (servicii de recreare, sanogene etc)
158
15.12.2012
Nevoile
 sunt nelimitate ca număr: apariţia de noi trebuinţe

pe măsura satisfacerii celor vechi (vezi ieşirea din
comuna primitivă)
 limitate în capacitate: satisfacerea unei nevoi

presupune consumarea unei cantităţi date dintr-un bun
 nevoile oamenilor sunt concurente - apariţia

conflictelor
 orice nevoie se stinge momentan prin satisfacere

(‘luxul este o necesitate ce apare atunci când dispare
orice altă necesitate’, Coco Chanel)
RESURSELE
 Scurtă identificare
159
15.12.2012
Resursele
 Resurse umane
 Munca, creativitatea sau potenţialul inovator, capacitatea de
auto-organizare, stocul de cunoştinţe
 Resurse materiale
 Materii prime, pământul, clădirile, maşinile
 BANII NU CONSTITUIE RESURSĂ ÎN SENS STRICT

ECONOMIC, DEOARECE EI ÎN SINE NU PRODUC NIMIC
 Banii reprezintă mijloc universal de schimb şi de evaluare
Resurse umane
 Resurse umane
 Capitalul uman - capacitatea oamenilor de a lucra, de a
produce bunuri şi servicii
 Capitalul social - asocierea pe orizontală a oamenilor, astfel

încât relaţiile sociale şi normele asociate acestora
influenţează în cele din urmă productivitatea comunităţilor
respective
160
15.12.2012
Resurse materiale
 Capitalul natural
 resursele oferite de ecosistemele naturale şi cultivate,
 materii prime, bunuri şi servicii.
 pământul ca factor de producţie (în economia clasică)
 Tehnologiile
 ansamblu de metode folosite pentru atingerea unor obiective
comerciale sau de producţie
 Inovaţia = rezolvare a unei probleme de tehnică sau de
organizare a muncii cu scopul îmbunătăţirii (productivităţii)
muncii, perfecţionării tehnice sau raţionalizării soluţiilor
aplicate
Aplicații
 Identificaţi în ce sens resursele forestiere pot fi

considerate limitate? Cautati argumente statistice.
 Identificaţi nevoile şi resursele utilizate de un ocol

silvic de stat / privat
 Care sunt nevoile unei unități silvice?
 Care sunt resursele de care dispune o unitate silvică?
 Care sunt formele de manifestare a capitalului natural?
 Care sunt formele de manifestare a capitalului uman?
161
15.12.2012
Seminar 2
EXPLICĂ REGULA HOTELLING

COMPORTAMENTUL
PROPRIETARILOR PRIVAȚI DE
PĂDURE?
Regula lui Hotteling
 Dacă deţineţi un baril de petrol, îl vindeţi azi cu 30$

sau aşteptaţi până anul viitor (rata dobânzii = 5%)?
• Preţul actual: p0 (=$30)
• Preţul anul viitor: p1
• Dacă p1>$31.50, resursa nu va exploatată
• Dacă p1<$31.50, vinde acum
• In echilibru: p1=p0(1+r)
 Preţurile reale ale resurselor neregenerabile cresc la
nivelul ratei dobânzilor altfel ele vor fi exploatate
integral
162
15.12.2012
Evoluția în timp a resurselor neregenerabile
Pretul Cantitatea
timp timp
Rata de capitalizare
 Ați prefera sa primiți 10000 Euro bani gheață acum

sau peste 10 ani?
 Acum vrem lucruri bune, daca peste 10 ani nu mai sunt in
viață
 Nevoile actuale par mult mai presante decât cele viitoare
 Rata inflației s-ar putea să devalorizeze valoarea celor 10000
de euro în 10 ani
 Cei 10000 de euro investiți in titluri bancare vor valora mai
mult peste 10 ani
 Un venit care apare astăzi va avea o valoare mai
mare peste 10 ani – rata de capitalizare
163
15.12.2012
Rata de capitalizare
 Valoarea viitoare Vn=Vo × (1+K)n

 Vo – o sumă actuală (capital iniţial),
 K – rata de capitalizare dorită,
 Vn – suma viitoare (dintr-un an viitor), iar
 (1+K)n se numeşte factorul de compunere sau factorul
dobânzii compuse şi este utilizat îndeosebi în sistemul
bancar
 Dobânda se adaugă la capitalul existent la începutul fiecărui an
 Cât înseamnă 10000 euro depuși în bancă pe 10 ani
la o rată a dobânzi de 4% ?
Rata de scont
 Să presupunem că moșteniți 10000 de Euro cu

clauza sa-i accesați peste 10 ani
 La ce suma ați renunța cu condiția să-i primiți acum?
 Scontarea resurselor presupune diminuarea acestora
cu o rata de scont – valoarea pe care in timp o aduc
banii
 Care este valoarea actuală a rentei produsă de un

apartament care ar produce anual din chirii un profit
de 1000 de Euro pe următorii 20 de ani?
164
15.12.2012
Aplicație 1
 Considerând că în 1991 dețineați 1 ha de pădure cu următoarele

caracteristici
 10 Mo, Vârstă 1991 – 70 ani
 Vârsta exploatabilității - 90 de ani
 Volum/ha - 450 m3
 Creșterea medie anuală - 4,5 m3/an
 Prețul de vânzare în 1991 – 5 $/m3
 Prețul de vânzare în 2012 – 35$/m3
 Rata medie de capitalizare – 5%
 Calculați dacă exploatarea integrală a pădurii în 1991 și depunerea

profitului obținut la bancă a adus un venit mai mare decât
menținerea acesteia și exploatarea la vârsta exploatabilității (2012).
Aplicatie 2
 Considerând că în 1991 dețineați 1 ha de pădure cu următoarele

caracteristici
 10 Mo, Vârstă 1991 – 50 ani
 Prețul de vânzare în 1991 – 5 $/m3
 Calculați care ar trebui să fie prețul lemnului la vârsta

exploatabilității astfel încât exploatarea integrală a pădurii în
1991 și depunerea profitului obținut la bancă să nu aducă un
venit mai mare decât menținerea acesteia și exploatarea la vârsta
exploatabilității.
165
15.12.2012
Aplicatie 3
 Considerând că acum dețineați 1 ha de pădure cu următoarele

caracteristici
 10 Mo, Vârstă 2012 - 50 ani
 Prețul de vânzare – 35 $/m3
 Calculați care ar trebui să fie prețul lemnului la vârsta

exploatabilității (2052) astfel încât să fiți motivați să păstrați
resursa
Seminar 3
ANALIZA SWOT
SUSTENABILITATE SLABĂ VS.

STRICTĂ ÎN GESTIONAREA
PĂDURILOR
166
15.12.2012
Componentele analizei SWOT
 Strenghts - Punctele tari (avantajele)

 Au un impact pozitiv asupra activității, se desfăşoară în
prezent și sunt sub puterea de control a companiei
 Weakness – Punctele slabe (dezavantajele)
 Elementele cu impact negativ asupra activității dar care pot fi
controlate de antreprenor
 Opportunities – Oportunitățile
 factori pozitivi sau favorabili de care firma ar trebui să profite
 Threats – Ameninţările
 Factori externi negativi şi necontrolabili
Analiza SWOT – industria lemnului
167
15.12.2012
Analiza SWOT – industria lemnului
Analiza SWOT
 Identificati matricea SWOT pe termen lung la care s-

ar supune
 O firma de exploatare a lemnului
 Un ocol silvic privat
 Societatea civila
 In idea aplicării
 a. Sustenabilităţii slabe în gestionarea resurselor forestiere
 b. Sustenabilităţii stricte în gestionarea resurselor forestiere
 Identificând componentele economice, sociale,

ecologice
168
15.12.2012
Scenariu
 Sustenabilitate slabă – acces fără restricţii la

utilizarea pădurilor private – posibilitatea
proprietarilor privaţi de a face ce doresc
 Sustenabilitate strictă – conservarea a 60% din

fondul forestier şi aplicarea principiului continuităţii
pentru celelalte 40%
 Evidenţiaţi grafic tendinţele de preţ şi cantităţi

consumate
Seminar 4
CALCUL ELASTICITATE A CERERII LA

PREȚ
169
15.12.2012
• Locul geometric 9 O scădere a preţului de

la 6 la 3 RON este
Preţ (P)
al combinaţiilor 8 asociată cu creşterea
dintre cantităţile
7 cantităţilor consumate
dintr-un bun şi de la 23 la 85 bucăţi
preţurile 6
corespondente
5
• Este tot timpul 4
descendentă
3
 Legea descreşterii
unităţi marginale 2 C
 Substituenţi
 Restricţii bugetare
1
• Formă convexă 0
10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
faţă de originea
Cantitate (Q)
axelor
Funcţia cererii
Elasticitatea cererii la preţ
 raport între schimbarea procentuală a cantităţii cumpărate

şi schimbarea procentuală a preţului de cumpărare
Q P Q2  Q1 P1  P2
     P1 > P2
Q P Q1 P1 Q2 > Q1
170
15.12.2012
P
P=A–bxQ
A
>1
A = preţul şoc la care p1
cantitatea cumpărată va ∆P
fi 0 p2
=1
e > 1: cerere elastica la
preţ
<1
e = 1: cerere unitară
e < 1: cerere subunitară ∆Q
q1 q2 Q
Cererea ca funcţie liniară
Tematica
 Fie următoarele funcţii individuale ale cererii:

P1=300 – 0,5 Q1
P2=250 –0,4 Q2,
P3=200 – 0,3Q3,
P4=150 – 0,2 Q4
P5=100 – 0,1 Q5,
P6=50 – Q6
 Reprezentaţi grafic funcţia
171
15.12.2012
Tematica
 Determinaţi elasticitatea cererii în trei puncte (zona

supraunitară vs. zonă subnitară)
 Identificaţi punctul în care elasticitatea este unitară
Calcule
Q = 100  P = ?
Q = 0  P = 500
…
P=500 – 0,5 Q
Q = 1000  P = 0
Q = 900  P = ?
Q2  Q1 P1  P2
 
Q1 P1
172
15.12.2012
Aplicaţii
 Ţinând cont că în ultimul an preţul benzinei a

crescut de la 4 Ron la 6 Ron în schimb ce cererea de
benzină a scăzut cu 10 %,
 calculaţi elasticitatea preţului benzinei la cerere
obţinut
 Ţinând cont că în ultimul an preţul cherestelei de fag
a scăzut de la 450 Ron la 400 Ron în schimb ce
cererea a crescut cu 20 %,
 calculaţi elasticitatea preţului cherestelei de fag la cerere
obţinut
Seminar 5
APLICAȚII PRIVIND
CALCULUL COSTURILOR
MARGINALE
173
15.12.2012
Costuri. Tipologie
 Costul mediu = raportul Cheltuieli totale

dintre cheltuieli şi Lei
mărimea producţiei
 Costuri fixe medii Cheltuieli fixe
 Costuri variabile medii

 Costuri totale medii Cantitate / an
 Costul marginal
Cost marginal Cma
Lei / Cost total
unitate mediu CTme
raportul între diferenţa a

de
 produs
două costuri totale Cost variabil

mediu CVme
consecutive şi diferenţa Cost fix mediu
celor două cantităţi

CFme
consecutive Cantitate / an
 Profitul total = Venitul total

– costul total
 Optimul producției este
unde profitul total este
maxim Lei/
Zona „A” în care
producţia este
Zona „B” în care
producţia este nerentabilă
Cma
nerentabilă datorită datorită producţiei prea

unitate de
producţiei prea mici mari
produs
Cme
Preţ
 Profitului marginal = Profitul economic
Venitul marginal – Costul

marginal Q’ Q* Q” Q
 Optimul producției este

unde profitul marginal este
O
174
15.12.2012
Aplicație 1 – calcul costuri
 Producția de cherestea este grevată de următoarele

costuri
 Costuri fixe – 200 Ron/zi
 Costul buștenilor – 250 Ron/m3
 Costul fortei de munca – 15Ron/m3 debitat
 Alte costuri variabile conform tabelului (energie electrica)
Busteni 5 10 15 20 25 30 35
debitati (m3)
Costuri 40 80 110 130 180 260 380
variabile (Ron)
Aplicatie 1 – calcul costuri
 Randamentul de transformare din bustean în

cherestea este de 60%
 Valoarea cherestelei este 500 Ron/m3
 Calculati si reprezentati pe un grafic simplu venitul

și costul total respectiv venitul si costul
marginal. Care este nivelul optim al producției
zilnice de cele 2 metode de calcul?
175
15.12.2012
Aplicație 2 – Nivelul optim de producție

 Folosirea îngrășămintelor pe un hectar de pădure poate
duce la creșterea producției conform tabelului următor
Ingrasamant (kg/ha) Crestere m3/an/ha

0 3
50 7.5
100 12
150 15
200 16
250 18
300 18
Aplicatie 2
 Cheltuielile fixe cu aplicarea îngrășământului sunt

de 250 Ron/an/ha
 Cheltuielile variabile sunt de 5 Ron/kg.
 Valoarea lemnului (care se presupune că se
valorifică în anul 6) este de 100 Ron/m3
 Calculati si reprezentati pe un grafic simplu venitul
și costul total respectiv venitul si costul marginal.
 Care este nivelul optim al cantitatii de îngrasamant
in functie de cele 2 metode de calcul?
176
15.12.2012
Seminar 6
PA R TI C UL A R I TĂ Ț I L E
MI C R OEC ONOMI C E AL E
PI EȚEI L EMNUL UI
Diferențierea piețelor produselor lemnoase
177
15.12.2012
Particularităţile ofertei de masă lemnoasă.

Posibilitate
 Posibilitatea pădurii nu
rezultă dintr-un calcul
economic, ci este un
mijloc de normalizare a
fondului de producţie;
 în momentul în care
această stare normală este
atinsă posibilitatea devine
egală cu creşterea fondului
de producţie.
Caracterul sezonal al ofertei
178
15.12.2012
Specificitatea ofertei
Apariția distorsiunilor în oferta
179
15.12.2012
Efectul precomptării produselor accidentale asupra

preţului
 cheltuielile de exploatare
pe unitatea de produs
pentu produse accidentale
sunt mai mari
 preţul mai redus decât cel
obţinut în condiţii normale
 fără precomptarea
 cantitatea totală oferită ar
deveni mai mare (Qtotal)
 preţul care s-ar obţine pentru
produsele principale
neafectate ar fi redus
180
15.12.2012
Modificarea ofertei prin tăieri ilegale
 efortul economic destinat

pazei pădurilor este
ridicat
 oferta existentă pe piaţă =
volumul pus în valoare
plus cel extras prin delicte
 Qnormal < Qexist < Qliber
 pliber < pexistent < pnormal
 Qexist = Qnormal + Qilicit
Oferta distorsionata de produse accidentale
181
15.12.2012
Creșterea mediului concurențial
Creşterea mediului concurenţial
182
15.12.2012
Preţuri liberalizate vs. controlate
20041015
20040902
20040716
20040422
20040402
20040225
20040129
20031217
20031114
20031013
20030919
20030725
20030408
20021213
P.P. controlat
20020905
20020619
20020420
20020405
20011031
20010831
20010629
20010502
20010209
20001206 P.P. liberalizat
20000908
0,00 5,00 10,00 15,00 20,00 25,00 30,00 35,00 40,00 45,00 50,00
Euro
Pret mediu de pornire Pret mediu de adjudecare
Comparaţia intre preţul mediu de pornire şi preţul mediu de adjudecare,

pentru răşinoase, produse principale şi accidentale I
Complexitatea pieței primare a lemnului
183
15.12.2012
Piaţa lemnului
 Pe piaţa lemnului pe picior nu pot fi realizate

condiţiile unei pieţe concurenţiale datorită:
 neomogenităţii condiţiilor de exploatare,
 existenţei unor monopoluri naturale,
 restricţiilor privind accesul pe piaţă (restricţii ce se rezumă de
regulă la garanţii financiare),
 mobilităţii reduse a capitalului şi forţei de muncă.
184

Economie Forestiera1 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Economie Forestiera1 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

15.12.

SEF LUCRĂRI DR. ING. LIVIU NICHIFOREL

Economia = știința care se

“Un economist este un expert

Discipline biologice Discipline de Discipline tehnice

Economia clasică Economie forestieră Economia mediului

Piaţa lemnului şi Managementul Managementul Evaluarea serviciilor

Structura cursului – SEM 1

Economia clasică Economie forestieră Economia mediului

Oferta – producţia de Renta forestieră -

 Introducere în economie. Evoluţia conceptelor

Structura cursului – SEM 2

Economia clasică Economie forestieră Economia mediului

Echilibrul economic Progres tehnologic şi Metode de evaluare a

 Prezentare Power Point in sectiunea cursuri on-line

 7/14 prezente la curs va asigura participarea cu

 Examinarea cursurilor – 5 intrebări – 1 grafic – 2 sinteze –

 Drăgoi, M., 2008, Economie şi

Curs 1 - Evoluția Doctrinelor

Evoluţia doctrinelor economice

Evoluţia doctrinelor economice

Evoluţia doctrinelor economice

 denumirea derivă din Physis (natură) şi kratos (putere)

 avuţia unei naţiuni nu se rezumă la depozitele de

Evoluţia doctrinelor economice

Evoluţia doctrinelor economice

 Liberalismul clasic (Clasical economics)

 Adam Smith, The Wealth of Nations in 1776, naşterea efectivă a

 Liberalismul contemporan nu contestă autoritatea statului, ci doar fixează

Evoluţia doctrinelor economice

 Liberalismul clasic (Clasical economics)

Evoluţia doctrinelor economice

 Materialismul istoric = marxismul

 Socialismul utopic apăruse deja, ca

Evoluţia doctrinelor economice

 Materialismul istoric = marxismul

 Societate capitalistă va conduce la un

Evoluţia doctrinelor economice

 Keynesianismul (John Maynard Keynes) –

 Economia de schimb – sistemul capitalist

 Urmărirea profitului în general într-o piață competitivă

 Specializarea factorilor de producție

 Sistemul economiei de comandă

 Clubul de la Roma, octombrie 2012

Sisteme mixte ale economiei de piață

 Sistemul anglo-saxon – neoliberal (Anglia, SUA)

 Sistemul nord-european (ţările scandinave)

 Particularitățile economiei forestiere depind

 Economia capitalistă vs.

 Rolul guvernului în influențarea deciziilor de

Liberal vs. social

Gilbert Keith Chesterton, scriitor britanic

Rec C1: Evoluția doctrinelor economice

 Comparați impactul abordării liberalismului clasic și

Cursul 2 - Noul val de curente

 ECONOMIA VERDE - D U R AB I L I TAT E

 Principala teză a Doctrinei şocului este aceea că ceva

 “Este o poveste despre violenţa şi şocul exersate pe

 “Doar o criză – reală sau imaginară – produce o

 “Un guvern suficient de mare, încât sa-ti dea tot ce ai

 “Războiul împotriva terorismului este doar “coaja”

Indexul arme - caviar

 Mai este valabilă axioma seculară: prosperitatea există în