Sunteți pe pagina 1din 122

5/31/2012

Economie forestieră

NOTE DE CURS
sem II

SEF LUCRĂRI ING. LIVIU NICHIFOREL

Metoda de Examinare
10 INTREBARI GRILA + 2 SUBIECTE TEORETICE
FARA MATERIALE LA DISPOZITIE

NOTA MAXIMA TEST: 8

PREZENTA LA CURS (MINIM 7): + 1 PUNCT

REFERAT PREZENTAT LA SEMINAR: + 1 PUNCT

Bibliografie
1. Document in sectiunea cursuri on-line: Economie II
2. Dragoi, M., 2009, Economie si Management Forestier. Editura
Universitatii Suceava

1
5/31/2012

Structura cursului sem II

 Echilibrul economic general


 Concurenta
 Comertul si teoria avantajului comparativ
 Progres tehnologic şi inovare în sectorul forestier
 Estimatie forestiera
 Modalitati de stabilire a pretului lemnului pe picior
 Estimarea lemnului vândut la drum auto şi prin contracte pe termen lung
 Metode de evaluare a funcțiilor protective ale ecosistemelor forestiere
 Instrumente economice aplicabile gestionării resurselor
forestiere
 Plata serviciilor ecosistemice
 Responsabilitatea socială a corporațiilor
 Certificare forestieră

Cursul 1
Echilibrul economic general

 CRIZE ECONOM ICE


 OPTIMUL PARETO
 CASETA EDGEWORTH
 DILEMA PRIZON IE RU LU I

2
5/31/2012

Echilibru economic

 Echilibrul = menţinerea pe un orizont de timp


cât mai mare a unei situaţii de fapt

 în economie la nivel teoretic asta presupune că


toate pieţele sunt simultan în echilibru, fără
existenţa excesului de cerere sau de ofertă
 în cazul pieţei bunurilor economice oferta agregată de mărfuri şi
servicii trebuie să fie egală cu cererea agregată de mărfuri şi
servicii;
 în cazul pieţei monetare oferta monetară agregată trebuie să fie
egală cu cererea monetară agregată;
 în cazul pieţei muncii oferta de locuri de muncă trebuie să fie
egală cu cererea de locuri de muncă la nivel macroeconomic.

Dezechilibre economice

 Starea de echilibru economic poate fi perturbată:


 creşterea preţului unor resurse (manoperă, energie)
 schimbarea tehnologiei de prelucrare (ex. creşterea
gradului de reciclare a hârtiei)
 supra-ofertă cauzată de factori ce ies de sub controlul
pieţei (ex. o doborâtură de vânt)
 modificarea piețelor externe (contextul internaţional)

 Problema este refacerea echilibrului economic:


 Crize de ordinul I: specifice unui sector
 Crize de ordinul II, III – care se probagă în alte sectoare
(crizele din sistemul bancar)

3
5/31/2012

Impactul crizei pe piața produselor lemnoase

Consumul echivalent de lemn brut a scazut


foarte semnificativ la nivelul anului 2009

Schimbări structurale
ale pieței
 1. Colapsul industriei
imobiliare

4
5/31/2012

Evolutia pretului lemnului pe picior


la DS Suceava

Scăderea semnificativă a prețului de achiziție a


lemnului pe picior la licitațiile din 2009

Optimul Pareto

? Cum știm ca suntem în echilibru

 o alocare optimă Vilfredo Pareto


(1848–1923)
 a resurselor consumate
 şi a bunurilor şi serviciilor produse
 se realizează atunci când nu există
 nici o altă cale de a creşte bunăstarea unui individ
 fără a diminua bunăstarea unui alt individ !

5
5/31/2012

Îmbunătăţire Pareto

 O îmbunătăţire Pareto = o schimbare în alocarea


resurselor care poate creşte bunăstarea unui individ
(organizație) fără ca să limiteze bunăstarea celor direct
implicați
 Exemple la interferenţa RNP – agenţi economici
 Managementul vânzărilor de lemn
 Intervalul mare de timp de la punerea în valoare
 Sortarea industrială nu reflectă valoarea ce se obţine după
exploatarea
 Partizii de volum mari greu vandabile
 Sistemul de organizare a licitaţiilor
 Realizarea şi urmărirea contractelor

Frontiera Pareto
= un set de puncte
care caracterizează
cele mai eficiente
decizii conform
fiecărui criteriu
= setul de decizii care
sunt optimale Pareto

Decizii bi-criteriale

6
5/31/2012

 Alegerea tratamentelor

 impactul de mediu şi
costul exploatării,
trebuie să fie minime în
cazul considerat

 soluţia optimă este


situată pe frontiera
Pareto

 Progresivele domină
Pareto succesivele (la
aceeaşi eficienţă
economică, efectele
ecologice sunt mai mari)

 instrument simplu de
analiză bi-criterială

 Legat de conceptul de
externalitate
Decizii bi-criteriale

Raportul Pareto

 legea 80-20
 80 % din efecte provind din 20 % cauze
 Să faci o grămadă de lucruri nu este un subsitut pentru a face un
lucru bine

 80% din vânzări provin de la 20 % din clienţi


 80% din realizări provin din utilizarea a 20% din timp

 20% din populaţie deţine 80% din resurse


 20 % din populaţie consumă 80% din energia electrică disponibilă

7
5/31/2012

Grafice Pareto

 doua ordonate: frecvenţe


relative, frecvenţe cumulate
 Obiective
 Identificarea cauzelor puţine
şi semnificative
 Să ofere informații în funcție
de importanță
 să separe problemele
importante de cele posibile,
astfel încât să vă puteţi
concentra asupra ameliorării
acestora

Indentificarea concentrării prin grafice


Pareto
(exemplul firmelor de exploatare din DS Suceava)
100

90

80

70
frecvente cumulate (%)

60

50

40
20% = 86 firme 176 firme = 41%
30

20

10

0
1254
1101

1038
1135

1287
1267
3369

1125

3380
1248
1188
1334
1117
1309
1255
3377
1173
3310
3364
3379

3299
3319

3431

1163

3420
3393
1228
1134
3323
1211
1178
3351

3405
3300
312

405
166

875

887
242
758
143

790
284
813
415

932
327
773

904

480

102
531

809

indicativ firma (N = 428 firme)

8
5/31/2012

Caseta Edgeworth

 Model de distribuţie a
resurselor
 2 consumatori: Abby,
Octavio
 2 bunuri: 10 hamburgeri şi
20 de beri
 Caseta Edgeworth =
diagrama de reprezentare a
distribuţiei berii şi
hamburgerilor între cei doi
consumatori

Alocarea eficienta: Caseta Edgeworth

 se trasează curbele de
indiferenţă pentru cei doi
consumatori = combinaţii ale
bunurilor egale ca satisfacţie

 optimul Pareto între cei doi


consumatori = curbele de
indiferenţă sunt tangente
între ele

 orice combinaţie care nu este


pe linia tangentelor NU este
optimă Pareto

9
5/31/2012

Teme de discutie (curs 1)

1. Explicați evoluția impactului crizei economice asupra pieței lemnului


2. Definiți și exemplificați noțiunea de optim Pareto
3. Exemplificati directii de îmbunătăţire Pareto în sfera managementului
vânzărilor de masă lemnoasă
4. Explicati functionarea frontierei Pareto în alegerea tratamentelor

Cursul 2
Concurența

 Mo delu l Po rt er a l fa ct o rilo r co ncu renț ia l i


 Dia g no st ica r ea m ediu lu i co ncu renţ ia l p e
p ia ţ a p rim a ră a lem nu lu i

10
5/31/2012

Concurența

 Supraviețuirea firmelor presupune adaptarea la reacția


firmelor concurente
 Concurența prin cantitate
 firmele produc mult reducând astfel costul marginal
 Concurența prin preț:
 micșorarea prețului pentru câștigarea poziției pe piață

 “Concurența” monopolistă’ = duopol


 produse substituibile, intrarea unei multitudini de imitatori pe piață
 Coca-Cola si Pepsi-Cola…
 Adidas si Puma …
 Stihl si Husqvarna …

Modelul Porter
al factorilor
concurențiali

11
5/31/2012

Modelul Porter

 Furnizorii pot ameninţa cu deteriorarea calităţii sau cu creşterea


preţului de livrare al ofertei
 Clienţii concurează cu ramura furnizoare prin faptul că o obligă
să facă reduceri de preţ sau stipulează o calitate mai înaltă, mai
multe servicii şi astfel reuşesc să reducă profitabilitatea firmelor
din sector.
 Concurenţa actuală este dată de rivalitatea firmelor existente
 Concurenţa potenţială este dată de ameninţarea noilor firme
care ar putea intra pe piaţă
 Produse de substituţie: toate întreprinderile dintr-un sector
sunt supuse presiunii produselor de substituţie care limitează rata
de recuperare a ramurii, deoarece plafonează preţul optim prin
modificarea elasticităţii de preţ a cererii pe piaţa sectorului dat.

DIAGNOSTICAREA MEDIULUI
CONCURENŢIAL PE PIAŢA PRIMARĂ A
LEMNULUI

12
5/31/2012

Distribuţia
rentei preţului

1. Abilitatea de negociere a furnizorului (RNP)

 Din punct de vedere al furnizorului


 este favorizată atunci când RNP are poziţia dominantă pe piaţă

 este limitată de stabilirea cantităţilor prin posibilitate

 este limitată de intervenţiile guvernamentale în stabilirea


preţului de pornire
 dificultăţi în executarea tăierilor produselor secundare –
realizarea de grupaje
 excluderea produselor principale în contul precomptării
produselor accidentale
 contractele pe termen lung oferă stabilitate financiară dar
creează nemulţumiri la nivel local

13
5/31/2012

2. Abilitatea de negociere a firmelor

 Din perspectiva firmelor de exploatare


 îngrădită de poziţia de oligopol a marilor procesatori din
industria lemnului
 concurenţă prin cantitate practicată de marile firme
procesatoare
 perturbari datorită contractelor pe termen lung, care sunt
percepute ca o facilitate acordată marilor procesatori
 alegerea discreţionară a partizilor care sunt direcţionate către
prestări servicii
 reducerea ponderii volumului de lemn pe picior oferit prin
licitaţii, direcţionează agenţii economici să ofere preţuri mari
pentru unele partizi

Tendinte oligopsonice

100,00% 0,25

90,00%

80,00% 0,2

70,00%

60,00% 0,15

50,00%

40,00% 0,1

30,00%

20,00% 0,05

10,00%

0,00% 0

cota de piata a primei firmei (%) cota de piata a primelor 4 firme (%) indicele HHI

14
5/31/2012

Identificarea tendințelor oligopsonice

% volum achizitionat de firme care liciteaza doar pe raza


OS
90,00%

80,00%

70,00%

60,00%

50,00%

40,00%

30,00%

20,00%

10,00%

0,00%

3. Cererea pe pieţele externe

 Din perspectiva firmelor


 Cerinţelor calitative ridicate, pentru care multe dintre firme nu
au dotarea tehnică necesară;
 creşterii costurilor tehnologice, ceea ce diminuează
competitivitatea pe piaţa externă care se bazează pe politica
unor preţuri reduse;
 creşterii continue a pieţelor interne din aval, în special a pieţei
produselor semi-finite, a plăcilor lemnoase, dar şi a mobilei, ca
urmare a investiţiilor moderne din ultimii ani.

15
5/31/2012

4. Rivalitatea firmelor existente

 Raportul Pareto
 05.2008 – 05.2010
 428 firme

 20% din firme


achizitioneaza 60 % din
cantitate
 80 % din cantitate este
achizitionata de 41% din Cota de piaţă a primelor 10 firme
firme (176)

Teme de discuție (curs 2)

 Explicați folosind modelul Porter cele 5 situații


concurențiale la care este supusa o firma de exploatare a
lemnului
 Explicați folosind modelul Porter cele 5 situații
concurențiale la care este supusa o fabrica de mobila
 Identificați poziția concurențială a RNP-Romsilva in
vânzarea de masă lemnoasă pe piața primară a lemnului

16
5/31/2012

3. Comerţul şi creşterea
economică

 SCHIMBUL DE MĂRFURI – FACTOR DE


PROGRES

 GLOBALIZAREA

 TEORIA AVANTAJULUI COMPARATIV

 CUANTIFICAREA AVANTAJULUI COMPARATIV

Comerţul, factor de progres... nu producție

 Factorii de producţie sunt munca, capitalul,


resursele naturale (pământul) şi antreprenoriatul
 Toţi factorii de producţie sunt disponibili în
cantităţi limitate
 Factorii de producţie pot fi combinaţi în diverse
proporţii, în funcţie de:
 Tehnologie
 Productivitatea marginală a fiecărui factor de producţie
 Preţurile la care pot fi utilizaţi factorii de producţie

17
5/31/2012

Comerţul, factor de progres... ce ştim deja

 Unele ţări sunt mai bogate, altele mai sărace în


 Capital natural (resurse naturale regenerabile şi neregenerabile)
 Capital uman
 Capital financiar
 Toate resursele sunt limitate, dar pot fi substituite între
ele, în diferite proporţii, condiţionate tehnologic
 Procesele de producţie pot fi mai productive, dacă factorii
sunt utilizaţi în proporţii optime
 Productivitatea muncii diferă de la un produs la altul, de
la o industrie la alta: specializarea ţărilor

Sistemul Global

Împarte țările în:


- țări centrale economiei mondiale
- țări semi-perifice
- țări perifice sistemului economic mondial

18
5/31/2012

Cum poate fi comerţul factor de progres?

 Dacă nu ar exista posibilitatea schimbului, fiecare


gospodărie ar trebui sa-şi producă singură tot
 Comerţul permite specializarea producţiei – factor ce
adânceşte diviziunea (internaţională) a muncii
 Eliberând anumiţi factori de producţie imobilizaţi pentru
anumite procese/bunuri/servicii poate creşte producţia altor
bunuri/servicii
 Motivele existenţei comerţului exterior:
 mobilitatea capitalului financiar este mai mare decât mobilitatea
manoperei
 mobilitatea capitalului uman este redusă, atât în interiorul ţării cât şi
între state
 realocare optimă a resurselor umane, permite specializarea, diviziunea
muncii

Globalizarea

 Migrarea:
 Bunurilor prin import şi
export
 Forţei de muncă

 Capitalului: prin investiţii


străine
 Tehnologie

19
5/31/2012

Exemplu de globalizare

 Moartea printesei Diana


 o printesa engleza cu un amant egiptean,
 are un accident intr-un tunel francez, intr-o masina germana cu
motor olandez, condusa de un belgian, beat cu wiskey scotian,
 urmarita fiind indeaproape de paparazzii italieni pe motociclete
japoneze.
 printesa era tratata de un doctor american cu medicamente
braziliene
 si chestia asta iti este trimisa de un roman care foloseste
tehnologia lu' Bill Gates iar tu o citesti pe o clona de IBM care
folosesc cipuri taivaneze, cu monitor corean, asamblate de
muncitori din Banglades intr-o fabrica din Singapore,
transportata cu vapoare de indieni, si descarcate de romi.

20
5/31/2012

Figura 6-1 Extremele politicii comerciale şi legislaţia corespondentă


 Liberalism comercial:

 Acorduri comerciale
preferenţiale între părţi Protecţionism comercial Liberalism comercial
 Crearea unor zone de
comerţ liber

 Uniuni vamale
Economie autarhică Economie bazată pe
 Piaţa comună comerţ liber

 Uniunea economică

 Uniunea monetară

Integrarea economică

 Scăderea ratei sărăciei

Pro-Globalizare

21
5/31/2012

Anti Globalizare

 afectează marea majoritate a economiilor naţionale


într-un mod simplu: capitalul migrează spre acele ţări
în care costul factorilor de producţie complementari
acestuia este cât se poate de mic
 creşte presiunea asupra mediului
 se combate prin instrumente de protecţionism
comercial

Exporturile de lemn şi celuloză din Rusia

100
90
80 Roundwood
70 exports falling
60 with taxes,
Million m3

50 forest sector
40
reorganization
30
20
10
0
19

19

20

20

20

20

20

20

20

20
98

99

00

01

02

03

04

05

06

07

Roundwood Sawnwood Market pulp Paper and paperboard

Source: UNECE/FAO TIMBER database, 2008.

22
5/31/2012

China – valoarea tranzacţiilor comerciale cu


lemn

8
7
6
5
Billion $

4
3
2
1
0
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

23
5/31/2012

Valoarea exporturilor de mobilier din China

25

20
Billion $

15

10

0
19

19

19

20

20

20

20

20

20

20

20
97

98

99

00

01

02

03

04

05

06

07
Total furniture Wooden furniture

3.2. Teoria avantajului comparativ

 De ce e a fost nevoie de modelarea comerţului?


 Pentru a explica de ce comerţul este factor de progres
(fiziocraţii secolului al XVII susţineau că doar munca
agricolă produce plus-valoarea, producţia industrială doar
o acumulează şi o redistribuie).
 Pentru a explica şi a creşte avantajul comparativ al unei
ţări
 De-a lungul timpului două modele economice au
apărut:
 Modelul lui David Ricardo
 Modelul Heckscher-Ohlin-Samuelson

24
5/31/2012

Costul comparativ – concept ce a precedat avantajul


comparativ

 „Croitorul nu va încerca să-şi fabrice singur pantofii, îi va


cumpăra de la cizmar. După cum cizmarul nu-şi va face
singur hainele, va angaja un croitor. Fermierul nu va face
nici haine, nici pantofi…Toţi găsesc că este în propriul lor
interes să-şi angajeze propria lor industrie într-o manieră
care să le aducă un avantaj asupra vecinilor şi să cumpere
cu o parte din ceea ce au nevoie… (Adam Smith)

 Dacă o ţară străină ne poate furniza marfă mai ieftină decât


o facem noi, este mai bine să cumpărăm acea marfă cu o
parte din ceea ce produce mai avantajos industria noastră

Modelul Ricardian... ipoteza

 Modelul ricardian subliniază avantajul comparativ


 Conform modelului, fiecare ţară se specializează în
ceea ce produce mai eficient
 Elementul de referinţă: consumul de manoperă
necesar fiecărui produs (Om – ore)
Bunul Autoturisme Vin
Ţara
Franţa 4 1
Germania 2 2

25
5/31/2012

Modelul Ricardian... experiment ipotetic

 Franţa reduce cu o unitate producţia de


autoturisme, eliberând astfel 4 unităţi de manoperă,
ce pot produce vin, adică 4 butoaie în plus
 Dacă vinde 2 butoaie de vin în Germania, aceasta
eliberează la rândul ei manopera pe care ar fi
utilizat-o să producă cele 2 butoaie de vin, adică 4
unităţi de manoperă.
 Cu manopera astfel eliberată Germania poate
produce 2 maşini în plus faţă de situaţia iniţială

Modelul Ricardian... rezultatul ipotetic

 Dacă lumea se reduce la cele două ţări iar producţia la cele


două bunuri, înseamnă că producţia totală creşte comparativ
cu situaţia iniţială

Țara Producția Producția


suplimentara de suplimentară de vin
autoturisme
Franța -1 +4
Germania +2 -2
Lume (Franța și +1 +2
Germania impreună)

26
5/31/2012

Regula modelului ricardian

 Prin reducerea producţiei bunului la care avantajul


comparativ este redus, cu manopera astfel eliberată
producând mai mult din bunul al cărui cost relativ
este redus, producţia totală a celor două ţări creşte.
 Costul relativ al produsului A faţă de produsul B este
raportul dintre consumul de manoperă pentru A şi
consumul de manoperă pentru B
 Pentru o ţară este profitabil să exporte în acel produs
al cărui cost relativ este mai mic decât costul relativ în
ţara importatoare

Critica modelului avantajului comparativ

 simplificarea extremă a lumii reale


 Include doar manopera și nu toti factorii de producţie

 ipoteza potrivit căreia pieţele pe care se vând cele


două produse în fiecare ţară sunt perfect competitive
este falsă în lumea reală
 productivitatea muncii în fiecare din cele două ţări
este constantă în timp, ceea ce este fals
 mobilitatea perfectă a forţei de muncă în interiorul fiecărei ţări,
între cele două industrii

27
5/31/2012

Modelul Heckscher-Ohlin-Samuelson (H-O)

 fiecare ţară va exporta acele bunuri a căror


producţie utilizează factorii de care ţara respectivă
beneficiază în proporţie mai mare, aşa-numiţii
factori disponibili din abundenţă.
 In model sunt două ţări, două bunuri, şi doi factori de
producţie;
 Se prezintă sub 4 teoreme

Modelul Heckscher-Ohlin-Samuelson (H-O)

 Teorema Heckscher-Ohlin
 o ţară are un avantaj comparativ pe piaţa acelui bun a cărui producţie
necesită o resursă în care ţara respectivă este relativ bogată.
 Teorema egalizării preţurilor factorilor de producţie
 dacă ţările schimbă liber între ele produse, atunci se manifestă tendinţa
de egalizare a preţurilor factorilor de producţie
 Teorema Stopler- Samuleson
 o creştere a preţului relativ al bunurilor ce utilizează intensiv manopera
va conduce la o creştere relativă a salariilor plătite în ambele ramuri şi
va reduce renta (costul capitalului) în ambele sectoare productive.
 Teorema lui Rybczynski
 la preţuri constante, o creştere a dotării cu un factor de producţie va
conduce la o creştere relativă mai mare a producţiei bunului ce
utilizează intensiv respectivul factor de producţie, dar şi la diminuarea
producţiei celuilalt bun

28
5/31/2012

Cuantificarea avantajului comparativ

 Indice Balassa
 Ponderea exportului pentru un produs in exportul mondial al
produsului raportata la ponderea exportului ţării în exportul mondial
 avantajul comparativ apare doar atunci când indicele este mai mare
de unu
 Piaţa lemnului
 pentru lemnul rotund singurele ţări Rusia (10,5), urmat de Malaiezia
(3,5) şi Canada (1,5)
 produse simifinite din lemn, Finlanda are cel mai mare avantaj
comparativ (11,3), urmată de Suedia (5,7), Canada (1,3) şi Indonezia
(4,2)
 produse finite, pe primul loc se situează Polonia (4,7), urmată de
Italia (2,3) şi Indonezia (2,1)

Teme de discuție (C3)

1. Argumentați de ce comerțul este un factor de progres


2. Identificați elementele pozitive pe care procesul de
globalizare îl are în comerțul cu produse lemnoase
3. Identificați elementele negative pe care procesul de
globalizare îl are în comerțul cu produse lemnoase
4. Explicați și exemplificați, utilizând modelul David
Ricardo, teoria avantajului comparativ
5. Exemplificați modalitatea de cuantificare a avantajului
comparativ pe piața lemnului (indicele Balasa)

29
5/31/2012

Curs 4 & 5
Progres tehnologic și Inovare

 P rogre s ul te hnol ogi c


 Te ori a di s truge ri l or c re a ti ve
 I mpa c tul progre s ul ui te hnol ogi c î n
ge s ti ona re a pă duri l or
 I nova re i n s e c torul fore s ti e r

Progresul tehnologic

 totalitatea realizarilor prin care o intreprindere sau o


economie in ansamblu devine mai eficienta
 determina cresterea eficientei economice prin:
 cresterea volumului productiei cu acelasi consum de factori
 reducerea consumului de factori de productie pe unitatea de produs
 influenteaza gradul de ocupare a populatiei in functie de
durata astfel:
 a) pe termen scurt provoaca reducerea nr. de locuri de munca
(somaj) datorita mecanizarii, automatizarii, robotizarii.
 b) pe termen lung determina cresterea nr. locurilor de munca fapt
demonstrat in tarile dezvoltate. Este insa necesara reorienatrea si
recalificarea unei parti din populatie.

30
5/31/2012

Progresul tehnologic

 Promovarea progresului
tehnic presupune eforturi de
adaptare la o serie de
Tehnologia
schimbari cum ar fi: s veche Tehnologia
nouă
 inlocuirea unor elemente si
perfectionarea altora
reorganizarea muncii si a
50%

productiei
 reorientatea spre alte activitati a
unei parti din populatia ocupata
si recalificarea ei.
 renuntarea la unele tehnologii t ani
 ridicarea pregatirilor noilor
generatii

Inovare: Modelul “distrugerii creative”

 Joseph Schumpeter:
 progresul tehnologic nu este liniar ci se produce ca urmare a
unor valuri de inovaţii şi invenţii
 apariţia de noi industrii şi aduc pe piaţă noi produse, ce le
înlocuiesc pe cele tradiţionale
 cauza acestor procese este scăderea profitului pentru situaţia ce
trebuie “distrusă”

31
5/31/2012

Investitii vs. profit

 capitalismul tinde să creeze monopoluri, situaţie în care nu preţurile


reglează piaţa ci inovaţia

 Noii veniţi pe piaţă creează monopoluri, realizează profit dar renunţă la noile
tehnologii când acesta scade, investind în crearea unora noi

vs

 inovaţia ca apanaj al marilor monopoluri, datorită scumpirii procesului


inovativ (tehnologia digitala dezvoltată de Sony, dezvoltarea surselor de
energie alternativă, etc)

Teoria difuzării inovatiei


 Orice inovatie va trece printr-un proces de propagare in randul
populatiei, intr-o anumita perioada de timp.
 Primii care vor adopta inovatia sunt “inovatorii” (entuziastii), adica vreo 2.5%
din utilizatorii bunului
 Vizionarii sau “adoptatori timpurii” incep si ei sa o foloseasca
 Pragmaticii constituie majoritatea timpurie si apoi de catre cei din majoritatea
tarzie (conservatorii)
 Scepticii, moment in care piata este saturata cu produse similare

32
5/31/2012

Ce poate fi inovaţie ?

 Inovaţia, în general, denotă introducerea cu succes a unei noutăţi


(nu neapărat high-tech)
 Inovaţia este prin definiţie o afacere riscantă, dar să nu fi inventiv
intr-o lume în continuă mişcare este de asemenea riscant

 Inovaţia produce o dublă externalitate:


 Beneficiul de pe urma implementării inovaţiei
 Singurul beneficiar al inovaţiei

 Sintetic inovaţia poate fi:


 de produs/serviciu: prin introducerea unui nou produs sau serviciu sau
prin creşterea calităţii unui produs existent
 de proces-tehnologică: prin introducerea unei noi metode de producere a
unui bun
 de piaţă: prin crearea unei pieţe noi sau prin deschiderea către o altă
resursă
 organizaţională: prin crearea unei structuri administrative mai
performante

Investiții în progresul tehnologic

 Profitabilitatea
vs.
 cheltuielile cu activitatea de cercetare-dezvoltare,
 numărul de parteneriate de cercetare dezvoltare,
 numărul de patente,
 numărul de produse inovative
 numărul de procese îmbunătăţite prin inovaţii

Pentru industria lemnului nu se confirmă o legătura statistică


între profitabilitate şi procesul inovativ (Diaz-Balteiro et al.,
2006)

33
5/31/2012

Progresul tehnologic şi gestionarea


multifuncţională a pădurilor

Industria prelucrătoare Exploatarea pădurilor Politica de mediu şi


 tehnologiile sunt politica energetică

condiţionate de modul în
care este definit regimul Scopul vizat de perfecţionarea tehnologiilor

silvic Creşterea profitului Reducerea cheltuielilor Reducerea costurilor


de exploatare sociale generate

 politica forestieră de externalităţile


negative

condiţionează progresul
tehnologic şi nu invers, cum Obiective specifice

se întâmplă în celelalte Creşterea gradului de Creşterea gradului de Crearea unei reţele


sectoare economice, mai utilizare a masei
lemnoase
mecanizare
Reducerea cheltuielilor
naţionale de arii
protejate Natura

puţin generatoare de Diversificarea gamei


de produse pe
specifice cu
munca vie şi cu
2000

bază de lemn
externalităţi pozitive
transportul
tehnologic

Progresul tehnologic în exploatările forestiere

 creşterea cererii de Industria prelucrătoare Exploatarea pădurilor Politica de mediu şi

echipamente politica energetică


Mijloace şi direcţii ale progresului tehnologic
multifuncţionale (harvestere Creşterea proporţiei Extinderea tăierilor Zonarea funcţională a

şi forwardere ): răşinoaselor în
structura fondului
rase urmate de
plantaţii
pădurilor
Crearea sistemului de
Extinderea reţelei de
reducerea accidentelor de
forestier arii protejate
 Integrarea pe orizontală drumuri forestiere Campanii de

muncă, a operatorilor
industriali
Reducerea ratei
accidentelor de
conştientizare
publică
muncă, adoptarea Evaluarea funcţiilor de
 crește productivitatea
(clasterii
forestier) unor măsuri de protecţie pentru a
Crearea culturilor protecţie a muncii justifica
 creşterea stresului datorat specializate în Folosirea funicularelor direcţionarea
care se aplică în zonele greu
izolării operatorului
politicilor
tehnologii accesibile sectoriale (în
intensive sub gospodărirea
 limitări de relief raportul utilizării apelor, a pădurilor
capitalului şi a deşeurilor)
vs. (fertilizanţi,
irigaţii, puieţi

 creşterea utilizării atelajelor produşi prin


inginerie
genetică)
 reducerea poluării şi a
consumului de carburanţi

34
5/31/2012

Progres tehnologic?

35
5/31/2012

Progresul tehnologic în industria prelucrătoare

 Standardizare a producției Industria prelucrătoare Exploatarea pădurilor Politica de mediu şi


politica energetică
pentru creșterea eficienței Mijloace şi direcţii ale progresului tehnologic

vs. Creşterea proporţiei


răşinoaselor în
Extinderea tăierilor
rase urmate de plantaţii
Zonarea funcţională a
pădurilor
structura fondului Extinderea reţelei de Crearea sistemului de
 Diversificarea utilizării forestier
Integrarea pe orizontală
drumuri forestiere
Reducerea ratei
arii protejate
Campanii de

lemnului datorită a operatorilor


industriali (clasterii
accidentelor de muncă,
adoptarea unor măsuri
conştientizare publică
Evaluarea funcţiilor de
de protecţie a muncii protecţie pentru a
presiunilor produselor de
forestier)
Crearea culturilor Folosirea funicularelor justifica direcţionarea
specializate în care se în zonele greu politicilor sectoriale (în
substituţie aplică tehnologii
intensive sub raportul
accesibile gospodărirea apelor, a
pădurilor şi a
utilizării capitalului deşeurilor)
(fertilizanţi, irigaţii,
puieţi produşi prin

 Reducerea consumurilor
inginerie genetică)

tehnologice la debitare
 Ferăstraie panglică cu
comandă numerică

36
5/31/2012

Consecinţe ale progesului tehnologic asupra


managementului forestier

 Creşterea cererii pentru buşteni cu diametre de până la 40 cm


(la limita superioară a produselor secundare şi la limita
inferioară a produselor principale)
 Adoptarea în unele ţări a unor cicluri mai reduse de producţie
 adoptarea acelui tratament atipic pentru silvicultura tradiţională:
tăierile rase cu rezerve (green tree retention)
 vs
 silvicultura apropiată de natură: se extrage ca produs principal
lemnul foarte gros şi cu defecte
 pădurile sunt igienizate atât de des încât nu se mai poate preciza
când începe de fapt aplicarea propriu-zisă a tratamentului

http://www.schweighofer.at/ro/achizitii/conditii-specifice-achizitiilor.html

Consecinţe ale progesului tehnologic asupra


politicilor de mediu

 Zonarea funcţională a pădurilor


 Crearea sistemului de arii protejate
 Campanii de conştientizare publică
 Evaluarea funcţiilor de protecţie pentru a justifica
direcţionarea politicilor sectoriale (în gospodărirea
apelor, a pădurilor şi a deşeurilor)

37
5/31/2012

Inovare in sectorul forestier

Din cercetările efectuate de INNOFORCE


în 2001-2008 (bazate în principal pe
interogarea instituţiilor din sector):

Inovaţii de produs:

Brichetarea lemnului şi folosirea


brichetelor în sistemul de centralizat
de încălzire rurală pe bază de biomasă

Case prefabricate din lemn


(introducerea lemnului ca material de
construcţii standardizat – Finlanda)

Case prefabricate din lemn

Timpul de predare la cheie este de 30-45 zile de la data inceperii montajului

38
5/31/2012

Inovare de produs

Inovaţii în sfera serviciilor oferite de pădure

oferirea serviciilor recreative (taxabile):


turism
închirierea de case forestiere
educaţie forestieră (exemplul Austriei – subvenţii acordate pentru fiecare
copil care merge în pădure )
Montagne bike (MTB) – exemplul Anglia NFA a investit 300.000 euro
pentru trasee de MTB, 5 Euro/persoană x 4 milioane persoane anual, 80-
100 locuri de muncă în mediu rural plătite la 1800-2000 Eu – exemplul
Germaniei – în care nu s-a plătit şi nu se crede a se plăti vreodată acest tip
de servicii

39
5/31/2012

http://turismactiv.ro/

Inovaţii în sfera serviciilor oferite de pădure

oferirea altor servicii:


paintboll, golf
Team building
peisaj pentru vile rezidenţiale
oferirea de locuri de veci în interiorul pădurii (exemplul
Elveţia 2000 euro/loc)

40
5/31/2012

http://www.dorna-
adventure.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=62&Itemid=154

41
5/31/2012

Inovare in sectorul forestier

conservarea biodiversităţii şi menţinerea funcţiilor protective ale pădurii:


puţine exemple în sfera plăţii privat către privat (Elveţia – eco-sponsorizarea)
suficiente exemple în sfera plăţii stat către privat (prin subvenţii)
slab suport financiar în ţările în tranziţie pentru sprijinirea acestei activităţi

Certificarea pădurilor:
Certificarea pădurilor – de fapt certificarea managementului
forestier – marea speranţă a gestionării durabile a pădurilor
Rolul de marketing al certificării

Inovatie
organizationala

Noi metode de
marketing al
produselor forestiere

42
5/31/2012

Instrument de marketing

Atitudinea de întreprinzător

 Deţinătorii particulari şi managerii din sectorul forestier sunt


“întreprinzători” nu din proprie iniţiativă ci sub impulsul
factorilor externi: cooperarea busines-to-busines, informaţia şi
suportul găsit (nici o instituţie chestionată nu are o politică
inovatoare explicită)

 Principalul impediment în a fi întreprinzător nu ţine de regulile


restrictive ale procesului producţie-comercializare specifice
sectorului forestier ci de riscurile pieţei, lipsa de informaţie şi
lipsa suportului financiar (ex. Italia – studiu la bănci a relevat
împrumuturi nesemnificative pentru afaceri în sectorul
forestier)

43
5/31/2012

Atitudinea de întreprinzător

Întreprinzătorul are:
comportament comercial
valorificare a oportunităţilor
acceptarea riscului

Teme de discuţie (curs 4&5)

1. Definiţi progresul tehnologic şi consecinţele acestuia pe termen


scurt şi lung
2. Definiţi şi exemplificaţi noţiunea de inovaţie
3. În ce mod o inovaţie produce o dublă externalitate?
4. Explicaţi modelul “distrugerii creative” în procesul de inovare
5. Explicaţi modul în care progresul tehnologic influenţează
diferitele componente ale sectorului forestier
6. Care sunt consecințele progresului tehnologic asupra
managementului forestier
7. Care sunt consecințele progresului tehnologic asupra politicilor
de mediu
8. Daţi exemple de inovaţii în sectorul forestier în sfera produselor
şi a serviciilor

44
5/31/2012

Cursul 6: Modalități de
comercializare a lemnului

 V â nza re a bunuri l or ş i c ontra c ta re a s e rvi c i i l or


în c ondi ţi i de pi a ţă i mpe rfe c tă

 Ti puri de l i c i ta ți i

 Re gul a me ntul de vâ nza re a ma s e i l e mnoa s e


de s ti na t c ome rc i a l i ză ri di n pă duri publ i c e

piaţa lemnului ca piaţă imperfectă

 existenţa unor monopoluri naturale


 neomogenitatea condiţiilor de exploatare
 asimetria informaţiei
 restricţii de ordin tehnic privind accesul pe piaţă
 existenţa unei pieţe “gri” a lemnului, ce denaturează semnalele
economice oficiale

 temerea proprietarilor de pădure că plătesc prea mult pe


serviciu de exploatare sau că primesc prea puţin pe lemnul pe
picior

Găsirea unor metode eficiente de valorificare

45
5/31/2012

Metode de comercializare a lemnului

 După forma de comercializare


 “Lemn pe picior” – partidă
 Lemn fasonat
 Loturide buşteni
 Vânzarea pe piese
 Lemn fasonat la drum auto
 Lemn fasonat în depozite

 După metoda de comercializare


 Vânzarea prin licitaţie
 Vânzarea directă
 Vânzarea prin negociere
 Vânzarea prin contracte pe termen lung

Tipologia generală a licitaţiilor

Licitaţii

Deschise Închise
(cu strigare) (în plic sau electronice)

Englezeşti Olandeze
Simple La al doilea preţ Duble
(crescătoare) (descrescătoare)

46
5/31/2012

Licitaţia englezească (crescătoare)

 Stabilirea unui preţ de pornire considerat minimul acceptabil


de vânzător
 Stabilirea unor paşi de strigare crescători
 Partida câştigată de cumpărătorul care oferă preţul cel mai
mare

 Preţul final depinde nu doar de caracteristica partizii ci şi de


concurenţii din competiţie

 Folosită frecvent în vânzarea preţului lemnului pe picior atât în


Europa cât şi pe continentul Nord American (sectorul public şi
privat)

Avantaje – dezavantaje licitaţii deschise

 Licitaţiile deschise sunt considerate mai eficiente atunci


când
 investiţiile în capitalul fix necesar exploatării sunt ridicate
 costurile de transport sunt ridicate
 vânzările sunt frecvente
 sursele de finanţare pentru administratorii pădurilor sunt limitate
 Licitaţia deschisă permite formarea de alianţe între
cumpărători
 Riscul unor practici de licitare agresive şi uneori emoţionale

47
5/31/2012

Licitaţia olandeză (descrescătoare)

 Se porneşte de la un preţ foarte mare


 Preţul coboară treptat, în trepte egale până când întâlneşte
prima ofertă
 Dacă sunt două oferte pe acelaşi preţ, câştigătorul e desemnat
prin licitaţie crescătoare
 Limitează alianţele conjuncturale

 Se foloseşte frecvent în Franţa: pentru vânzarea


buştenilor valoroşi
 La noi se foloseşte pentru licitarea serviciului de
exploatare al pădurilor

Licitaţia simplă închisă (în plic)

 O ofertă de preţ pentru fiecare obiect tranzacţionat


 Poate fi în plic sau poate fi electronică
 Limitează înţelegerile ad-hoc dar nu limitează înţelegerile prealabile
 În funcţie de caracteristicile mediului concurenţial poate rezulta în
preţuri medii de adjudecare mai mari

 Pentru licitarea mai multor partizi limitează posibilitatea de


reorientare în timpul licitaţiei
 Există blestemul de a câştiga mai multe partizi decât cele dorite
 Des folosită pe continentul Nord-American
 Metoda este aplicată şi la unele Direcţii Silvice

48
5/31/2012

Licitaţia închisă la al doilea preţ

 Este un procedeu mai nou bazat pe cel anterior


 Câştigă cel ce a făcut cea mai mare ofertă de preţ

 Preţul de plătit este cea de a doua ofertă de preţ

 Fiecare se întrece în a oferi un preţ cât mai mare bazându-se


pe faptul că în fapt va plăti mai puţin

 Metodă similară folosită de eBay: câştigătorul


plăteşte preţul inferior plus 10%
 Pentru licitarea partizilor există riscul rezilierii
contractelor dacă preţul oferit se dovedeşte a fi mult
prea mare

Licitaţia dublă închisă

 Atât vânzătorii cât şi cumpărătorii fac oferte închise într-un


sistem computerizat (sau în plic)
 Ordonând descrescător preţurile oferite de cumpărător şi a celor obţinute de
vânzători se obţine o reprezentare grafică de tipul cerere-ofertă
 Preţul se obţine la intersecţia cerere-ofertă
 Tranzacţia se consideră încheiată doar atunci când preţul cerut de cel ce vinde
este egalat de doar una din ofertele cumpărătorilor
 Necesită un număr suficient de mare de vânzători si cumpărători

 Este un proces repetitiv (deci greoi)


 Este recomandat pentru licitarea contractelor cu mare grad de
risc
 Înlătură posibilitatea de speculaţie

49
5/31/2012

Reducerea distorsiunilor create de licitaţii

 Scopul: apropierea preţului oferit în condiţii de piaţă


imperfectă de preţurile oferite în condiţiile de
concurenţă perfectă
 Toate formele de licitaţie permit înţelegeri ad-hoc
(cartelizări)
 “Blestemul câştigătorului”: oferirea unui preţ mult mai
mare decât valoarea reziduală
 Rezilierea contractelor cu consecinţe importante asupra
efectuării lucrărilor silvotehnice

Metode de comercializare în pădurile europene

50
5/31/2012

Exemple de vânzare

 Marea Britanie :
 vânzarea lemnului pe picior

 Norvegia, Finlanda, Germania, Suedia:


 vânzarea lemnului la drum auto

 forme asociative

 Austria
 vânzarea directă a masei lemnoase pe baza unor contracte încheiate
între proprietarii privaţi şi reprezentanţii companiilor de exploatare
 contracte de vânzare multianuale la nivel de asociaţii de proprietari

 Indexului de Preţuri al Buştenilor - institut privat de statistică


al Asociaţiei Proprietarilor Privaţi de Pădure

Desfăşurarea licitaţiilor la nivelul RNP

 Analizați ORDIN nr. 1898 din 11 noiembrie 2010 pentru


aprobarea Regulamentului de vânzare a masei lemnoase care
se recoltează anual din fondul forestier proprietate publică a
statului administrat de Regia Naţională a Pădurilor –
Romsilva
 Licitaţia cu strigare (englezească)
 Licitaţia cu ofertă scrisă în plic închis şi sigilat
 Licitaţia nu poate avea loc dacă se prezintă un singur
ofertant
 Negociere directă
 Prestări servicii: licitaţie de prestări servicii
 Regie proprie

51
5/31/2012

vanzare-cumparare pe termen lung pentru masa


lemnoasa

 Aceste forme de contractare au expirat în 2012 dar


constituie un model de vânzare

 În perioada aplicării volumul de masa lemnoasa destinat


contractării pe termen lung a depăşit 20% din volumul de
masă lemnoasa destinat anual agenţilor economici
pentru fiecare direcţie silvică

 In cazul apariţiei de produse accidentale din calamităţi


naturale volumele rezultate s-au precomptat din volumul
anual contractat

Stabilirea preţului de vânzare

 Pretul de vanzare pentru fiecare partida care se include in


actul aditional se stabileste dupa urmatoarea formula:
 PV = PP + [PP x (Cpm + Ppa)]/100,
 in care:
 PV = pret de vanzare
 PP = pret de pornire conform Oficiului Concurentei
 Cpm = crestere procentuala medie
 Ppa = puncte procentuale adaugate prin licitatie

 cresterea procentuala medie calculata de catre Regia


Nationala a Padurilor pentru ultimele 12 luni anterioare
anului de productie forestier

52
5/31/2012

Avantaje vs. dezavantaje ale contractelor pe termen


lung

 Stabilitatea vânzărilor în perioada de criză


 Reducerea costurilor tranzacţionale

vs.

 Distorsionarea competiţiei la nivel local


 Crearea unor oligopsonuri

Teme de discuţie (curs 6)

1. Clasificaţi tipurile de licitaţii


2. Diferenţiaţi modalităţile de realizare a licitaţiilor
deschise
3. Diferenţiaţi modalităţile de realizare a licitaţiilor
închise
4. Explicaţi modalităţile de vânzare a masei lemnoase
conform regulamentelor de vânzare aprobate de
RNP
5. Explicaţi modalitatea de vânzare a masei lemnoase
pe termen lung

53
5/31/2012

Cursul 7
Estimaţie Forestieră

 Valoare şi preț
 Import an ţ a stabili r ii unui preţ corect
 M etode de stabili re a prețului pe piaţa
lemnului pe picior

valoarea nu este egală cu preţul

 valoarea = este o caracteristică pe care omul o asociază


bunurilor şi/sau serviciilor, într-un scop bine definit
 valoarea este o noţiune subiectivă, adică este legată de subiectul
uman

 preţurile sunt evenimente datorate schimbului liber pe


piaţă şi, datorită acestui fapt, preţurile sunt istorice şi
obiective

 evaluarea este o activitate fundamentală pentru


identificarea soluţiilor acceptabile pentru deciziile
manageriale şi planificarea producţiei

54
5/31/2012

Paradoxul valorii

 De ce un bun esenţial pentru existenţa omului cum este apa


are un preţ aşa de mic, în timp ce preţul diamantelor este
aşa de mare?
 apă vs. diamante
 Utilitatea totală a apei o depăşeşte cu mult pe aceea a diamantelor: apa
este esenţială vieţii, diamantele nu
 Utilitatea marginală a apei este extrem de mică în comparaţie cu
utilitatea marginală a diamantului:
 al şaselea pahar de apă este mult mai puţin preţuit de cât primul, al şaselea
diamant este aproape la fel de valoros
 Preţul pentru economişti: cât de rar este bunul respectiv şi
care este rata de descreştere a utilităţii marginale

Surplusul consumatorului

 Diferenţa între: valoarea totală de consum


rezultată din utilizarea bunului şi preţul
efectiv plătit în cazul diamantelor
 Cantitatea mică de diamante oferite, asigură un preţ
foarte mare dar un surplus al consumatorului foarte
mic
 Cantitatea relativ foarte mare de apă oferită
generează un preţ relativ unic dar un surplus al
consumatorului foarte mare
 Elasticitatea cererii: foarte mare pentru bunuri
de lux, elasticitate mică pentru bunurile de bază
 Elasticitatea ofertei: ofertă inelastică (fixă) în cazul apei

pentru diamante, elasticitate foarte mare pentru


apă

55
5/31/2012

Valoarea economică totală a pădurii


(VET)

= Valori utilitare:
 Valoare comercială = preţul de vînzare al bunurilor private
 Valoare de întrebuinţare directă =mijloacele de producţie:
pădurile ce sunt utilizate ca atare în diverse scopuri (vânătoare
şi/sau recreere)
 Valoarea opţională = nu este dată de utilizările actuale, ci
de cele viitoare
 componentă esențială a valorii biodiversităţii vegetale
 valoarea recreativă pe care o pădure situată lângă un oraş o va
avea în viitor
 Valoarea cvasi-opţională este rezultatul întârzierii unei
decizii = valoarea informaţiei dobândite prin amânare
 Arboretele supuse regimului de conservare, neincluse în rezervaţii

Valoarea economică totală a pădurii


(VET)

+ Valori ne- utilitare:


 Valoare de patrimoniu
 un bun este transferat generaţiilor viitoare
 valoarea de patrimoniu are mai degrabă o dimensiune culturală

 Valoarea existenţei
 Valoarea dată de simpla existenţă a unui bun sau serviciu

 Valoarea economică totală este invocată în cazul


proiectelor cu impact asupra mediului, precum
crearea sau micşorarea unei rezervaţii
 Vezi cazul Rosia Montana

56
5/31/2012

Estimaţia forestieră

 Subiect complex deoarece pădurea produce:


 bunuri de utilitate privată
 Estimarea valorii lemnului
 Estimarea valorii produselor accesorii
 Estimarea valorii terenurilor forestiere

 bunuri de utilitatea publică


 Estimarea valorii funcțiilor protective
 Estimarea valorii recreative
 Estimarea valorii sanogene

 Separarea pieţei reale a lemnului de piaţa virtuală a


funcţiilor protective, deşi ele se influenţează reciproc

Maximizarea surplusului social

 se bazează pe zonarea funcţională


 majorarea suprafeței pădurilor de
producţie:
 creşte oferta de lemn , scade preţul de
echilibru creşte surplusul social realizat pe
seama lemnului
 diminuarea suprafeţei pădurilor de protecţie,
scade surplusul social datorat respectivelor
funcţii
 creşte suprafaţa pădurilor cu rol
exclusiv de protecţie:
 dacă serviciile protective nu au preţ, există
doar un surplus al consumatorului
 scade oferta de lemn, creşte preţul acestuia,
scade surplusul social realizat pe seama
lemnului şi creşte surplusul social realizat
prin funcţiile protective

57
5/31/2012

Cererea și oferta de funcții protective

 Cererea de servicii protective depinde de gradul


conştientizare a importanţei acestor servicii în societate
 Cât utilizăm şi ce valoare punem pe externalităţi pozitive oferite
de pădure?

 Oferta de astfel de servicii depinde de instrumentele


economice utilizate de guvern pentru a încuraja furnizarea
lor
 cum compensăm proprietarii de pădure pentru costul de
oportunitate al respectivelor funcţii (“şansa ratată”, venitul la care
un proprietar renunţă pentru a nu reduce nivelul externalităţii)?

Costurile sociale ale exploatării

 Exploatarea presupune:
 costuri private: costuri suportate de cel ce face efectiv operaţia
 costuri sociale, deoarece se modifică capacitatea pădurii de a
furniza respectivele funcţii de protecţie

 Modul în care aceste costuri sociale sunt internalizate de cei


ce fac exploatarea depinde de instrumentele economice
folosite de autoritatea publică ce răspunde de silvicultură
 Care ar fi instrumentele prin care putem să-i determinăm pe
agenţii economici să realizeze o exploatare mai ecologică?

58
5/31/2012

Particularităţile pieţei lemnului pe picior


 existenţa unor monopoluri naturale:
 dacă ocoalele silvice s-ar concura perfect între ele, efectul ar fi
dezastruos
 neomogenitatea condiţiilor de exploatare
 oligopsonul firmelor de exploatare este motivat tehnologic
 reducerea cheltuielilor fixe prin achiziţii de masă lemnoasă în
aceeaşi zonă
 asimetria informaţiei
 Cei ce administrează pădurile vor şti întotdeauna mai multe despre
calitatea lemnului decât cel care le cumpără
 restricţiilor privind accesul pe piaţă
 restricţiice se rezumă de regulă la garanţii financiare
 Restricţii de ordin tehnologic

 existenţa unei pieţe “gri” a lemnului, ce denaturează semnalele


economice oficiale

Formarea preţului pe piaţa lemnului

Schema de construire a preţului lemnului

59
5/31/2012

Importanţa unui preț de pornire corect din perspectiva


gestionarului pădurilor publice

 subevaluarea preţului de pornire duce la pierderi economice


importante şi probleme în finanţarea lucrărilor necesare a fi
executate în fondul forestier

10 mil USD : diferenţa


dintre valoarea de
adjudecare a partizilor şi
valoarea de pornire a
acestora, la licitaţiile de
lemn pe picior
2846 partizi licitate la Direcţia Silvică
Suceava între mai 2008 – mai 2010
45% din partizi au fost
adjudecate la prima
treaptă

Importanţa unui preț de pornire corect din perspectiva


gestionarului pădurilor publice

 supraevaluarea preţului de pornire pentru unele


partizi are drept consecinţe neefectuarea la timp a
lucrărilor silvotehnice
 încasarea cu întârziere a unor venituri deoarece unele
partizi au fost ulterior vândute prin negociere
 rezilierea contractelor
 deprecierea masei lemnoase, în cazul produselor
accidentale

60
5/31/2012

Politici de preţuri pentru comercializarea masei


lemnoase

 modalităţile de punere în valoarea a masei lemnoase


destinate comercializării;
 cât de mare să fie partizile: volum, suprafaţă, nr.arbori/ha?
 distribuirea partizilor/loturilor destinate comercializării pe
modalităţi de vânzare
 vânzare pe picior, la drum auto, pe termen lung?
 stabilirea modalităţilor de vânzare
 licitaţie deschisă vs. închisă, negociere, termen lung?
 stabilirea preţului minim de vânzare
 cum aflăm cât valorează partida?
 implementarea contractelor de vânzare
 distribuirea veniturilor pe componente investiţionale

Teme de discuţie (curs 7)

1. Explicaţi noţiunea de surplus a consumatorului.


Cum funcţionează paradoxul apă – diamante?
2. Explicaţi componentele valorii economice totale a
pădurii
3. Explicaţi complexitatea estimării valorii economice
totale a pădurii
4. Explicați dificultățile de stabilire a valorii lemnului
pe picior
5. Explicaţi importanţa stabilirii unei politici de
preţuri corespunzătoare în vânzarea masei
lemnoase

61
5/31/2012

Curs 8 & 9
Modalităţi de stabilire a
preţului lemnului pe picior

 ANALIZA VÂNZĂ RILOR ANTERIO ARE


(EVIDENŢ A TRANZA CŢ IILO R)
 PROCEDE U L PRIMEI MEDII DE
LICITA RE
 METODA COSTURILO R COMPLET E
 METODA VALORII REZIDU A LE

Componentele valorii lemnului

 Din punct de vedere al cumpărătorului valoarea lemnului pe picior dintr-


un arboret este dată de consimţirea de a plăti
 Din punct de vedere al vânzătorului valoarea lemnului pe picior este dată
de consimţirea de a accepta

62
5/31/2012

Metode de evaluare

A. Metoda costurilor complete

B. Analiza vânzărilor anterioare (evidenţa


tranzacţiilor)
B1. Preţuri hedonice
B2. Procedeul primei medii de licitare

C. Metoda valorii reziduale

Evoluţia modalităţilor de valorificare a lemnului în România

În perioada economiei de comandă şi control taxele forestiere reprezentau singurul


instrument economic folosit în interiorul economiei forestiere:
se determinau prin metoda costurilor complete
diferenţiere în funcţie de specii şi sortimente şi condiţii de access (Giurgiu, 1960)

O dată cu trecerea la economia de piaţă termenul de taxă forestieră a luat forma


preţului de vânzare, a cărui determinare a avut fundamente diferite pe parcursul acestei
perioade de tranziţie
Începând cu anul 1992, ROMSILVA (actuala R.N.P.) a introdus licitaţiile pentru alocarea
dreptului de recoltare a lemnului aflat în proprietatea statului. Preţul de pornire a licitaţiilor
se stabilea în funcţie de preţul mediu al lemnului pe picior la nivel naţional, stabilit pe
aceleaşi principii a costurilor complete (metodologia Petrescu 1993)
Începând cu 1997 preţul de pornire al licitaţiilor de lemn pe picior a fost calculat pe baza
unor formule stabilite pentru fiecare direcţie silvică în parte, ceea ce a constituit un real
progres.

Începând cu anul 2001 preţul de pornire a licitaţiilor a intrat sub incidenţa Oficiului
Naţional al Concurenţei. Preţul de pornire la licitaţii se stabileşte pornind de la un preţ
mediu pe ţară, determinat ca raport între cheltuielile anuale totale post calculate şi cota
anuală de tăieri

63
5/31/2012

A. Metoda costurilor complete

 cea mai simplă dintre posibilităţile de determinare a


preţului de pornire a licitaţiilor
 presupune raportarea cheltuielile totale
preliminate anual (la care se adaugă o marjă de
profit de 5-6%), la cota anuală de masă
lemnoasă
 Rezultă un preţ mediu de referinţă
 Ordinul 2353/2011 aproba preţul mediu de referinţă al unui
metru cub de masa lemnoasa pe picior, in valoare de 71 lei/mc

Metoda costurilor complete

 diferenţierea preţurilor de
P  V   p i , j,k  v i , j,k
i j k
referinţă în preţuri de pornire la
• P reprezintă preţul mediu de referinţă
licitaţii
(costul mediu de producţie majorat cu
 Se utilizează coeficienţi valorici o marjă de profit)
diferenţiaţi pe specii, sortimente • V este volumul total de referinţă (cota
şi grad de accesibilitate de tăieri),
 preţurile minime calculate în • pi,j,k reprezintă preţul pentru
funcţie de costuri sunt sortimentul dimensional “i”, grupa de
transformate în preţuri de pornire specii “j” şi categoria de produs “k”,
• vi,j,j reprezintă volumul aferent
la licitaţie
sortimentu-lui “i”, grupei de specii “j” şi
 politică coerentă de preţuri categoriei de produs “k”
menită să asigure cel puţin • Preţurile pe sortimente (pi,j,k) se
acoperirea cheltuielilor calculează pornind de la preţul mediu
 importantă pentru a stabili preţul
de referinţă multiplicat cu un coeficient
valoric diferenţiat pe specii
minim

64
5/31/2012

Metoda costurilor complete: structura cheltuieli

Metoda costurilor complete: coeficienţi valorici de


diferenţiere a preţului mediu de referinţă

65
5/31/2012

Metoda costurilor complete: obtinere preturi

B. Analiza vânzărilor anterioare

 Principiul: prețurile de adjudecare pentru partizile


vândute în trecut oferă informația necesară stabilirii
prețului de pornire pentru partizile asemănătoare

 Cum stabilim gradul de asemănare între partizi?


 Care este coeficientul de corecție al prețului anterior de
adjudecare cu prețul actual de pornire?
 2 variante
 Analiza statistică a vînzărilor: metoda prețurilor
hedonice
 Analiza primei medii de licitare – sistem de preţ
indexat

66
5/31/2012

B1: Analiza statistică a vănzărilor

 Se bazează pe o regresie liniară multiplă


n
P  b0   bi xi 
i 1
 P este preţul actualizat (variabilă rezultativă),
 b­0 este termenul liber al funcţiei,
 bi sunt coeficienţii de regresie parţială ai variabilelor explicative
xi 
 ε este eroarea estimaţiei
 Care ar fi variabilele explicative pentru prețul de
vânzare a lemnului pe picior?
 Care sunt caracteristicile partizii care au influență în preț?

Analiza statistica: variabile explicative

 Obligatorii:
 volumul la hectar

 volumul arborelui mediu (VAM)

 volumele principalelor specii şi sortimente

 distanţa de apropiat

 Alte variabile:
 natura produsului lemnos

 tipul de tăiere (cu restricţii sau fără restricţii)

 ocolul silvic

 ...

67
5/31/2012

Condiţii pentru o funcţie de regresie viabilă

 Număr suficient de mare de înregistrări ( = cu puterea


a treia a numărului variabilelor explicative)
 Preţul să fie corelat semnificativ (pozitiv sau negativ)
cu oricare dintre variabilele explicative
 Variabilele explicative să nu fie corelate între ele

Analiza statistică: dimensiunea eșantionului

 Pentru reducerea erorilor este


nevoie de multe date
 fie prin extinderea în timp
 dar vechimea înregistrărilor
poate distorsiona rezultatele
 introducerea acesteia ca
variabilă
 sau folosirea unui indice de
actualizare
Alegerea perioadei de analiză statistică
 fie prin extinderea la mai a tranzacţiilor este problematică la
multe ocoale silvice fluctuaţii mari ale preţului ca de
exemplu la DS Suceava perioada 2006 -
 care au însă caracterul unor 2010
piețe separate

68
5/31/2012

Model statistic pentru DS Suceava


Indicatori sintetici utilizaţi
 VAM volumul arborelui mediu, utilizat în mod
tradiţional
 FIREHA, reprezentând numărul de arbori la hectar
 VG1VG2/VLUCRU variabilă care combină suma
volumelor pentru sortimentele dimensionale cele mai
valoroase, raportată la volumul lemnului de lucru
 VFOC/VBRUT, variabilă care exprimă ponderea
sortimentelor nevalorificabile industrial în volumul
total
 IEXPL, este un indicator legat de costurile de
exploatare, care combină distanţa de colectare cu panta
terenului

Rezultatele aplicării modelului de


regresie DS Suceava 2008-2010

Modelul nu este reprezentativ


statistic datorită perturbărilor
aduse de prezenţa produselor
accidentale

69
5/31/2012

Analiza statistica: dezavantaje

 Caracteristicile mediului concurențial pot influența


vânzările anterioare
 Dacă piața nu a reglat prețul în trecut nu o va face nici în viitor
 Nu ține cont de partizile care nu s-au vândut prin
prima sau a doua licitație și se vând prin negociere
directă
 Structura calitativă a masei lemnoase poate varia
mult de la un an la altul
 Apariția de doborâturi de vînt

B2. etoda primei medii de licitare

 Prima de licitare = diferenţa Vt  Vn


P  Pp  Pl pentru Pl  10%
procentuală dintre preţul mediu de Vt  Vn
adjudecare şi preţul mediu de Daca tot lemnul s-a vândut prin licitație
pornire pentru vânzările din trecut și Pl > 10%, Pp va fi egal cu pretul de
adjudecare din perioada precedenta

 P – preţul mediu de pornire pentru V
P  Pp  Pl n pentru 5% Pl  10%
perioada următoare Vt
 Pp – preţul mediu de pornire din Pl va fi diminuată direct proporţional cu
perioada de referinţă; ponderea volumului vândut prin
negociere
 Pl – prima medie de licitare în  V 

valoare absolută; P  Pp  Pl 1 n pentru Pl  5%
 Vt – volumul total vândut în  Vt 
perioada anterioară dacă Pl a fost mai mică de 5% este
mai bine să se pornească de la preţuri
 Vn – volumul vândut prin negociere şi mai mici decât cele din perioada de
 referinţă

70
5/31/2012

Capitolul
Metoda cu preţ indexat – varianta propusa la
nivelul analizei licitațiilor din DS Suceava
141

Metoda primei medii: dezavantaje

 nu permite diferenţierea preţurilor pe specii şi


sortimente
 partizile vor avea preţuri diferenţiate în funcţie de
produs sau distanţă de apropiat doar în măsura în
care calculele s-au făcut pe baza unor evidenţe
diferenţiate de la bun început
 Practic necesită seturi de înregistrări deja
stratificate în funcţie de natura produsului şi,
eventual, distanţa de apropiat

71
5/31/2012

C. Metoda valorii reziduale

 porneşte de la valoarea
comercială a produselor finite
sau semifinite, din care se
scad cheltuielile de exploatare
şi procesare a lemnului
 nivelul de la care se face
analiza, mai precis, ce produs
este considerat de referinţă
 cu cât produsul este mai
neomogen, şi încorporează
mai multe valori materiale şi
mai multă muncă, şi cu cât
este mai rar, cu atât este mai
nepotrivit pentru o astfel de
analiză

Metoda valorii reziduale

 metoda valorii reziduale este


folosită de şi serveşte numai k V 
interesul firmei de exploatare
P   C 
1 p  Q 
 metoda permite firmei de
exploatare să calculeze preţul P = preţul maxim (valoarea reziduală
maxim pe care şi-l poate critică) ce poate fi oferit pentru lemnul
permite la licitaţiile de masă la drum auto
lemnoasă
 recalcularea preţului critic pe V – valoarea produselor semi-finite
care o firmă şi-l poate permite, obţinute prin debitare
pentru fiecare partidă în parte, Q – volumul cumpărat la drum auto
k – randamentul de debitare,
luând în consideraţie preţul la C – preţul mediu al lemnului la drum
care a fost adjudecată partida auto, plus costul transportului şi al
precedentă debitării, raportat la m3
p - marja de profit

72
5/31/2012

Metoda valorii reziduale – preţuri


maxime la vânzarea lemnului pe picior

Metode de estimare a preţului de pornire a


licitaţilor (recapitulare)

Metoda costurilor cumulate:


 pot fi calculate din evidenţele financiare ale regiei, dar nu ea în considerare
costurile utilizatorului

Analiza tranzacţiilor:
 se analizează date din ultimele licitaţii pentru a se obţine o relaţie statistică ce
estimează preţul de adjudecare ca funcţie dependentă de caracteristicile partizii
 Se introduc caracteristicile partizilor ce urmează a fi licitate în relaţia obţinută,
pentru a estima preţurile de adjudecare ale partizilor respective

Analiza valorii reziduale, pe baza consimţirii de a plăti a consumatorilor:


 se utilizează datele privind preţul buştenilor şi costurile medii de exploatare
pentru a calcula valoarea lemnului pe picior pentru diferite categorii de specii şi
diametre

73
5/31/2012

Teme de discuţie (C8&9)

 Explicaţi modalitatea de stabilire a preţului lemnului


pe picior prin:
 Metoda preţurilor hedonice
 Metoda primei medii de licitaţie
 Metoda costurilor complete
 Metoda valorii reziduale

 … da, adică tot cursul

Curs 10
Evaluarea serviciilor ecosistemice
(recreative şi de protecţie)

 COSTUL DE OPORT UN ITAT E AL


ZONĂR II FUNCŢIO N ALE
 M ETOD A PREŢUR IL O R HEDONI C E
 M ETOD A COSTUR IL O R CĂL ĂTOR I E I

74
5/31/2012

 Cum să estimăm valoarea unui bun sau


serviciu atunci când nu există o piaţă
reală care să rezulte într-un preţ stabilit
între cerere şi ofertă?

Bunuri publice vs. bunuri private


Piaţă Liberă utilizare
Eşec al pieţei

Posibil
monopol

Diferenţieri legislative

75
5/31/2012

Servicii ecosistemice (externalităţi pozitive)

 Servicii recreative
 Serviciul culturale
 Servicii protective
 reglarea compoziţiei chimice a atmosferice prin stocarea bioxidului de carbon şi
eliberarea oxigenului;
 reducerea extremelor climatice;
 reducerea efectelor unor fenomene naturale catastrofale, precum alunecări de
teren, inundaţii, secetă;
 reţinerea apei în coronament şi regularizarea scurgerilor pe versanţi şi în sol;
 prevenirea eroziunii solului şi reducerea sedimentării;
 formarea solului;
 reglarea circuitelor biologice mari (al carbonului, al azotului);
 reducerea toxicităţii deşeurilor şi resturilor;
 polenizare;
 reglarea biologică a populaţiilor, inclusiv a celor de dăunători;
 refugiu şi adăpost permanent sau temporar pentru unele specii.

Valoarea economică totală (VET)

76
5/31/2012

Valori conflictuale

 Numeroase posibilități de combinare


 Biocombustibili vs. Biodiversitate

 Conflicte în utilizare
 Proprietari de pădure vs. Ecologiști

 Populația locală vs. Societate

Evaluarea funcțiilor pădurii

 Nu se face neapărat în scopul compensării directe a celor ce deţin


păduri cu rol de protecţie

 Se face în vederea justificării și argumentării politicilor de protecția


mediului

 Guvernul intervine indirect (politici fiscale diferențiate) prin:


 Taxarea suplimentară a activităților generatoare de externalități
negative
 Subvenţionarea activităților generatoare de externalități pozitive
 ex. costul menţinerii pădurilor cu rol de protecţie a lacurilor de
acumulare nu se regăseşte în preţul energiei electrice produse de
hidrocentrale

77
5/31/2012

Metode de evaluare directe

 se bazează pe extensii ale analizei cost-beneficiu


 dezvoltate pe baza a cel puțin două scenarii de bază:
 Scenariu 1: situația actuală
 Scenariu 2: modificarea productivităţii ecosistemice:
 situațiaîn care se renunță complet la utilizarea resursei respective
 sau situaţia în care se îmbunătăţesc condiţiile de utilizare
 Exemplu: Analiza cost-beneficiu a conversiei pădurilor naturale
din lunca Dunării în plantaţii de plop
 http://www.ostroaveledunarii.ro/files/Raport%20privind
%20analiza%20cost-beneficiu.pdf
 Costul de oportunitate al zonării funcţionale
 Metoda bunurilor intermediare

Costul de oportunitate al zonării funcționale

Să presupun scenariile în care:


 pădurea ar fi avut numai rol de producţie - posibilitatea acesteia este P1
 pădurea este încadrată în grupa I funcţională - posibilitatea acesteia este
P2 (P2 < P1)

 Costul de oportunitate al zonării funcţionale =


(P1 – P2) x (preţul mediu al produselor principale)
 Costul de oportunitate, în acest caz, este similar costului de producţie

 Costul de producție = consumul unor resurse


 Costul de oportunitate = renunțarea la un venit

 Metodă folosită pentru compensarea proprietarilor de păduri care nu


pot recolta lemn datorită zonării funcţionale

78
5/31/2012

Normele tehnice
5 / 2000
Amenajarea
pădurilor

Metoda bunurilor intermediare

Ipoteză:
 în prezenţa externalităţilor pozitive, bunurile şi serviciile au anumite preţuri,
cunoscute;
 dacă respectivele externalităţi ar lipsi, aceleaşi bunuri şi servicii ar avea alte
preţuri
Exemplu:
 dacă nu s-ar impune restricţii de tăiere în bazinele de intercepţie a lacurilor
de acumulare, rata colmatării lacurilor ar fi ridicată iar durata de funcţionare
a respectivei hidrocentrale ar fi mai scurtă=> preţul energiei electrice ar
crește
 preţurile mai mari ale energiei ar genera preţuri mai mari în aval, ce s-ar
propaga în întreaga economie
Dezavantaje:
 Delimitarea costurilor energiei electrice în funcţie de provenienţă
 Prin această metodă se poate face doar o analiza post-factum, capacitatea
de a construi noi hidrocentrale fiind limitată

79
5/31/2012

Normele tehnice
5 / 2000
Amenajarea
pădurilor

Metoda prețurilor hedonice

 Fundamentată de Hass 1922


 Valoarea terenurilor agricole depinde de
caracteristicile acestuia (fertilitate, accesibilitate etc)

 Piaţa stabileşte cel mai bine raportul dintre cantitate şi preţ


pentru bunurile de utilitate privată
 Serviciile protective sunt servicii publice pentru care nu există
piaţă
dar
 Factorii de mediu pot influenţa pozitiv sau negativ valoarea de
piaţă a unor bunuri

80
5/31/2012

Metoda prețurilor hedonice

 într-o piaţă funcţională, preţul hedonic poate fi interpretat


ca un cost adiţional al cumpărării unui bun, care este
ceva mai bun dintr-un anumit punct de vedere.
 Valoarea de piaţă a locuinţelor raportată la proximitatea
pădurilor
 Ca şi in cadrul partizilor de lemn se poate calcula o funcţie
de regresie în care să se stabilească factorii de impact în
preţul locuinţelor (suprafaţa, servicii, zgomot, poluare,
pădure, parc..)

Prețul= b1x1+ b2x2+ b3x3

Metoda preţurilor hedonice (exemple)

 evaluarea efectului pe care îl are vecinătatea unei păduri, respectiv a


unei mlaștini asupra prețului locuințelor (Garrod et Willis,1992)
 efectul existenţei unui sistem de irigaţii asupra preţurilor terenurilor
agricole
 efectul pe care îl are vecinătatea unei fabrici de zahăr asupra preţului
locuinţelor, ca urmare a emisiilor accidentale de substanţe urât
mirositoare (Vannucci et Torsello, 2006)
 77 locuinţe, 2000 – 2004 în Toscana, preţuri 500 şi 1800 Euro/m2
 Efectul poluării aerului asupra preţului estimat la 60 Euro/m2
 Proximitatea pădurii nu înseamnă totdeauna preţuri mai mari pentru
locuinţe; dacă în zonă au avut loc recent incendii de pădure, acestea pot
avea un efect negativ asupra preţului locuinţelor: SUA, preţul locuinţelor
a scăzut cu 15% în localităţile aflate la 3,5 km de o zonă cu incendii de
proporţii

81
5/31/2012

Exemplul Codrii Voievodesei

 Metoda prețurilor hedonice


 Estimarea valorii pădurii în prețul
terenului

valoare estimată maximală a


terenurilor aflate la o distanță mai
mare de 2 km de zona împădurită, a
fost de 350 euro/ar

Metoda costurilor călătoriei (MCC)

 Metodă standardizată de evaluare, propusă de Hotelling în 1947


 este o metodă strict legată de valoarea socială, recreațională a
serviciilor ecosistemice oferite de parcurile naționale

82
5/31/2012

Metoda costurilor călătoriei

 Ariile protejate sunt utilizate fie gratis fie contra unei


taxe de acces ce este de cele mai multe ori
simbolică
 Totuşi valoarea beneficiilor sociale date de ariile
protejate (surplusul consumatorilor) este mult mai
mare decât eventuala taxa de intrare
 MCC permite evaluări destul de riguroase ale
capitalului natural, atunci când acesta este
”concentrat” în specii rare sau în habitate ce
necesită măsuri speciale de conservare

Metoda costurilor călătoriei

 Estimarea beneficiilor sociale sunt calculate ca o


funcţie de regresie în care varianta rezultativă este
costul călătoriei plătit de vizitatori
 Variantele simple ale MCC includ câteva variabile
explicative:
 Costul călătoriei până la şi în interiorul zonei
 Caracteristicile socio-economice: venitul
afectează cel mai mult disponibilitatea de a vizita
un parc
 Existenţa unor locaţii substitut în care locuitorii
unui oraş se pot deplasa. Aceste alternative pot
afecta foarte mult disponibilitatea de a călători în
zona respectivă

83
5/31/2012

Distorsiuni ale metodei

 Se recomandă folosirea unui număr limitat de variabile explicative


pentru a sta în ipoteza metodei
 mulţi factori sunt corelaţi între ei deci trebuie identificaţi cei mai
relevanţi, atât din punct de vedere statistic, cât şi logic
 Dar… metoda este de regulă folosită concomitent cu evaluarea
condiţionată pentru a adăuga alte variabile econometrice
 Locaţiile „substitut”: integrarea acelor alternative recreative pe care
orice vizitator le are în vedere
 Fără a lua în consideraţie costul transportului la o locaţie substitut,
estimarea cererii poate fi afectată de erori (ex. Codrii Seculari
Slătioara vs. Rarău)
 O sursă de distorsiuni poate fi şi frumuseţea traseului către o anumită
locaţie: oamenii pot fi atraşi nu neapărat de frumuseţea peisajelor din
interiorul parcului
 O modalitate de a încorpora în modelul econometric introducerea unor
variabile care să reprezinte distanţa până la cel mai apropiat parc,
frumuseţea traseului etc

C.11 Metode de evaluare bazate


pe pieţe virtuale

 DORINȚA DE A PLĂTI SAU


DISPONIB I L IT AT EA DE A
SUPORTA?
 EVALUAR E A CONDIŢI ON A TĂ
 METODA ALEGER I I
CONDIŢIO NA TE

84
5/31/2012

Dorința de a plăti sau disponibilitatea de a suporta?

 Dorința de a plăti - oamenilor li se cere să evalueze


cu cât ar fi dispuși să contribuie la îmbunătățirea
calității factorilor de mediu;
 Disponibilitatea de a suporta - disponibilitatea
oamenilor de a suporta în continuare
 fie degradarea factorilor de mediu,
 fie diminuarea bunăstării,ca urmare a restricționării
dreptului de folosire a capitalului natural, primind în schimb
o compensație monetară

Dorința de a plăti sau disponibilitatea de a suporta?

 ambele abordări au aceeaşi justificare psiho-


comportamentală: conservarea actualului nivel de bunăstare
 cele două metode de evaluare dau rezultate diferite datorită:
 modurilor diferite în care persoana percepe schimbarea
calitativă
 disponibilitatea de a plăti este limitată de venit, însă
disponibilitatea de a suporta degradarea nu este limitată de
factori externi
 Exemplul unui parc național, unde se poate estima, pe de o
parte disponibilitatea totală a vizitatorilor de a plăti, iar pe de
altă parte suma totală cu care ar trebui compensați locuitorii din
parc pentru a respecta unele restricții privind utilizarea
capitalului natural

85
5/31/2012

Evaluarea condiţionată (contingent valuation)

 Metoda cea mai folosită în estimarea serviciilor ecosistemice


 Evaluarea disponibilităţilor beneficiarilor serviciilor
ecosistemice de a plăti o parte din valoarea serviciilor
respective
 Se realizează prin ajutorul unui sondaj de opinie pe marginea
unui scenariu ipotetic dar credibil
 Persoanelor intervievate li se cere să declare suma cu care ar fi
dispuse să contribuie la menţinerea actualului regim de
gospodărire sau la îmbunătăţirea acestuia
 Scenariu previne adoptarea unor măsuri justificate economic, dar
riscante din punct de vedere ecologic
 Evaluarea condiţionată permite dimensionarea unor taxe care
să alimenteze bugetul local sau central în vederea alocării unor
sume mai mari protecţiei mediului

Etape pentru evaluarea conditionată

 Scenariu de gospodărire mai profitabil trebuie să fie


credibil, conform cadrului legislativ existent
 Să conţină puţin termeni tehnici
 Să ofere o argumentaţie clară a necesităţii schimbării folosinţei
forestiere, integral sau parţial
 Chestionarul trebuie să conţină o secţiune introductivă, în care
se descrie situaţia actuală comparativ cu situaţia ce urmează a
se crea
 Să se adreseze clar prin întrebări instrumentele economice de
compensare a serviciilor ecosistemice
 Să se identifice disponibilitatea de a plăti sau de a accepta

86
5/31/2012

Scenariile pot fi însoțite de elemente grafice

Exemplu de evaluare
condiționată a
disponibilității de a plăti
pentru împădurirea
terenurilor degradate în
Spania prin chestionar
asistat de calculator

(Economic Valuation of
Externalities of
Mediterranean Forests in
Spain)

87
5/31/2012

Chestionarul/prelucrare date

 Eşantionul trebuie să corespundă structurii demografice din zonă


 Este necesar un pre-sondaj pentru a vedea dacă întrebările sunt
clare şi scenariu complet
 Întrebările cheie se referă la suma pe care persoana identificată este
dispusă să o plătească
 Întrebări suplimentare:
 Vârstă, nivel de şcolarizare
 Venituri lunare sau anuale, veniturile familiei
 Numărul persoanelor întreţinute
 Suma stabilită de fiecare intervievat poate fi stabilită prin licitaţie
dublă: se va propune o sumă iniţială care se ajustează prin negociere
cu cel intervievat
 Prelucrarea datelor
 Datele sunt prelucrate prin metode statistice, cel mai frecvent o regresie
liniară multiplă
 Varianta rezultativă este Plata liber consimţită în funcţie de caracteristicile
socio-economice ale respondenţilor

Exemple

 Evaluarea programelor de conservare a păsărilor migratoare la nivelul


populaţiei Amsterdamului:
 suma medie acceptată a fost 10,6 euro/anual
 nu există diferenţe între nivelul de şcolarizare
 Evaluarea percepţiei publicului asupra reţelei Natura 2000 în Finlanda
 Situaţia de fapt 11% şi 3 scenarii alternative care presupuneau
creşterea suprafeţei cu câte 3%
 2400 de persoane intervievate, 46% rata de răspuns
 Disponibilitatea sprijinului financiar depinde de nivelul cheltuielilor
familiale
 Scenariul cel mai agreat a fost cel ce presupunea doar o creştere cu 3%
a gradului de conservare
 Nu s-a verificat ipoteza că populaţia tânără din mediul urban, cu
venituri mari ar sprijini o mai mare creştere a suprafeţei în regim de
conservare

88
5/31/2012

Metoda alegerii conditionate

 Alegerea condiţionată este asemănătoare evaluării condiţionate ,


deoarece permite aproximarea valorii economice a oricărui ecosistem
sau serviciu
 Ca şi evaluarea condiţionată, este o metodă bazată pe ipoteze – celor
intervievaţi li se cere să aleagă ceva în diverse ipoteze de lucru
 Diferă de evaluarea condiţionată prin faptul că nu li cere explicit să
atribuie valori monetare funcţiilor
 Oamenilor li se cere să aleagă între caracteristicile pe care le
consideră cele mai importante şi de care beneficiază la un anumit
cost
 Ex: ierarhizaţi: calitatea apei, frumuseţea peisajului, codrii seculari, trasee de
alpinism, locuri de picnic (de la 1 la 5)
 Sumele dispuse de a se plăti
 Această metodă este indicată acolo unde metode ca evaluarea
condiţionată sau costul călătoriei conduc la sub-estimări, datorită
numărului mic de vizitatori.

Teme de discuţie (curs 10&11)

1. Explicaţi modalitatea de evaluarea bazată pe calculul costului


de oportunitate al zonării funcţionale
2. Explicaţi metoda de evaluare bazată pe bunuri intermediare
3. Explicaţi şi exemplificaţi metoda preţurilor hedonice
4. Explicaţi metoda costurilor călătoriei şi modalităţi de
reducere a distorsiunilor aplicării acesteia
5. Explicaţi şi exemplificaţi modalitatea de realizare a evaluării
condiţionate
6. Explicaţi metoda alegerii condiţionate

89
5/31/2012

Curs 12
Politici şi instrumente economice de
protecţia mediului

 CE SUNT POLITICILE ECONOMICE

 INSTRUMENTE UTILIZATE ÎN PROTECŢIA


MEDIULUI

 INSTRUMENTE ECONOMICE ADAPTATE ECONOMIEI


FORESTIERE

Politicile economice

 toate acţiunile şi iniţiativele întreprinse de guverne în


ceea ce priveşte dinamizarea, orientarea pe anumite
direcţii sau descurajarea vieţii economice
 Politici sectoriale:
 Politica pe domeniul pe domeniul sănătății
 Politica de protecție socială
 Politica de mediu
 …
 de ce avem nevoie de politici economice?
 Ce s-ar intampla daca nu ar exista statul ca instrument regulator?
 Într-o economie de piaţă toţi actorii sociali acţionează în propriul
interes, statul trebuie să fie un arbitru neutru, competent, şi
permanent atent la respectarea regulilor jocului

90
5/31/2012

Curba Kuzneţ

 Creata pentru a stabili legătura


statistică dintre creşterea
venitului pe cap de locuitor şi
disparitatea socială
 Relaţia dintre presiunea asupra
mediului şi creşterea economică
 indicatori ai gradului de poluare ce
cresc proporţional cu venitul
populaţiei
după un anumit nivel de degradare a mediului, determinată de creşterea
economică, calitatea mediului se ameliorează, ca urmare a interesului mai
mare şi a disponibilităţii de a plăti pentru îmbunătăţirea condiţiilor generale
de viaţă, inclusiv calitatea mediului

Cine intervine?

STATUL: INSTRUMENTE ECONOMICE DE PROTECŢIE A


MEDIULUI

COMPANIILE PRIVATE: RĂSPUNDEREA SOCIALĂ A


CORPORAŢIILOR

SOCIETATEA CIVILA: MECANISME VOLUNTARE DE


CERTIFICARE ŞI CONSTIENTIZARE A PUBLICULUI

91
5/31/2012

Clasificarea instrumentelor de protectie a mediului

Instrumente Institutionale (de Voluntare (companii


stat) si societatea civila)
De reglementare si Legi: Codul Silvic si Reguli de calitate
control legislatia ulterioara Conventii de utilizare a
Regulamente: de unor resurse in comun
amenajare, de executarea
a lucrarilor silvotehnice,
de exploatare a pădurilor

Economice Taxe de utilizarea a Certificarea padurilor


resursei Raspunderea sociala a
Subventii pentru corporatiilor
pastrarea resursei

Informationale Constientizarea Constientizarea


publicului publicului
Dezbateri publice Actiuni de voluntariat

Instrumente economice implementate de stat

 taxarea costurilor sociale „de mediu”,


adică internalizarea externalităţilor
negative

 Subvenţionarea producerii externalităţilor


pozitive

92
5/31/2012

Instrumente “clasice” de taxare

 Impozitul pe venit

 Taxa pe valoare adaugată (TVA)


 Impozit indirect perceput pe creşterea valorii unui produs la fiecare etapă a
unui proces de producţie
 Ex. o firmă achiziţionează buşteni în valoare de 50.000 lei şi vinde cherestea
de 150000 lei va plăti un TVA corespunzător diferenţei de 100000 de lei
adăugate produsului
 TVA colectat pe seama vânzărilor – TVA deductibil pe baza achiziţiilor

Taxarea consumului

 reducerea efectivă a consumului unor produse care, la


rândul lor, generează externalităţi negative
 consumul de benzină, consumul de tutun, de alcool
 colectarea unor venituri la bugetul de stat sau la bugetele
speciale, necesare unor investiţii de interes public
generatoare de externalităţi pozitive
 o campanie de vaccinare a populaţiei este generatoare de
externalităţi pozitive, deoarece de beneficiile prestării acestui
serviciu beneficiază cei vaccinați, cei cu care intră în contact dar
şi anagajatorii care plătesc mai puține concedii medicale
 similar cu taxa de mediu folosită pentru împădurirea unor
terenuri degradate

93
5/31/2012

Instrumente economice bazate pe taxare

Taxarea şi corupţia

 Daca nivelul taxelor este prea mic, “poluatorul” va continua să plătească


fără să adopte măsuri de conformare
 Dacă nivelul amenzilor este prea mare se deschide problema corupţiei
 Penalităţile şi taxele pot fi evitate prin mituirea agenţilor constatatori
 Nivelul corupţiei într-o societate nu poate fi dovedit ci doar estimat
 dacă valoarea totală a salariilor plătite legal într-o economie este mult mai mică
decât valoarea totală a vânzărilor de bunuri şi servicii, din care s-au dedus bunurile
şi serviciile cumpărate pe credit şi bunurile şi serviciile cumpărate de străini, se
poate afirma că există corupţie
 În gospodărirea şi exploatarea pădurilor există, în prezent, suficiente premise
pentru corupţie: foarte mulţi proprietari persoane fizice, populaţiei săracă în
mediul rural, agenţi constatatori cu salarii disproporţionat de mici comparativ
cu răspunderea socială pe care o au, suprapuneri de atribuţii pe anumite zone
 A fi coruptibil nu depinde însă de nivelul de salarizare ci de cât de mult ai
putea pierde dacă eşti prins

94
5/31/2012

Instrumente economice de protecţie a mediului


bazate pe subvenţionare

95
5/31/2012

Principiul poluatorul plătește

 Ronald Coase „Problema costurilor sociale” (1960)


 Principiul poluatorul plăteşte: poluatul şi
poluatorul negociază între ei valoarea
compensaţiei pe care cel de-al doilea o va plăti
celui afectat de poluare
 Necesar însă ca fiecare parte să aibă drepturi bine
precizate
 Neglijează costurile tranzacţionale

Credite transferabile şi permise negociabile

 pe baza acestui principiu a fost creat cel mai eficient


mijloc de reducere a poluării şi de promovare a
tehnologiilor ecologice: permisele sau creditele
transferabile
 Benzina cu plumb înlocuită cu cea fără plumb
 Reducerea emisiilor de sulf din atmosferă
 PROTOCOLUL DE LA KYOTO
 Asimilând nivelul de poluare cu cota de tăiere:
 cei ce recoltează sub cota medie pot vinde dreptul
nefolosit de a tăia celor care vor să recolteze mai
mult !?

96
5/31/2012

Instrumente economice adaptate economiei


forestiere

 Promovarea tehnologiilor ecologice de exploatare:


 Tăierile rase impun costuri de mediu ridicate dar costuri reduse
de exploatare
 Tratamentele bazate pe tăieri repetate presupun utilizarea unor
tehnologii ecologice de exploatare care să reducă gradul de
vătămare al seminţişului, al arborilor pe picior şi al solului
 Cum impulsionăm firmele de exploatare să
implementeze aceste tehnologii?
 Subvenţionarea firmelor de exploatare
 Subvenţie pe suprafaţă
 Subvenţie prin preţ al lemnului (introducerea în preţul de pornire a
unui coeficient supraunitar care să ţină cont de tehnologiile
ecologice folosite)

Permise negociabile

 Permise negociabile pentru exploatări forestiere (Dragoi 2000, 2001,


2002)
 Acordarea unui număr de puncte ecologice pentru fiecare metru cub de lemn
ce urmează a fi exploatat
 Punctele ecologice presupun o garanţie returnabilă, plătită înaintea eliberării
autorizaţiei de exploatare
 Calculul numărului de puncte rămase după exploatare în funcţie de numărul
de fire recoltate, nr. de fire vătămate, porţiunea din seminţiş vătămată,
distrugerea stratului de sol…
 Firma cu cele mai bune performanţe de mediu este cea care a consumat cele
mai puţine puncte şi poate vinde diferenţa firmelor care au consumat mai
multe puncte
 Sistemul clasic de penalităţi pedepseşte pe cei răi dar nu încurajează pe cei
buni
 Permisele negociabile motivează toate firmele în activitatea de monitorizare,
autoritatea publică fiind doar obligată să asigure transparenţa procesului

97
5/31/2012

Servicii ecosistemice plătite

 Compensarea costului de oportunitate al zonării


funcţionale a pădurii
 atunci când proprietarului unei păduri i se restricţionează
exercitarea unei componente a dreptului de proprietate –
dreptul de utilizare – acesta trebuie compensat pentru
pierderea de venit pe care trebuie să o accepte
 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, 2006:
 solicitarea compensaţiilor băneşti pentru ne-exercitarea
dreptului de a recolta masă lemnoasă

Compensarea proprietarilor forestieri

C
Q  Q1   P
 Metodologia propusă (Drăgoi, 2007) S
 compensaţia (C) ce revine în medie la hectarul de pădure
Q este posibilitatea anuală în ipoteza că nu ar fi existat SUP E, K
sau M,
 Q1 este posibilitatea actuală a SUP A,
 P este preţul mediu al lemnului pe picior
 S este suprafaţa cumulată a SUP E, K şi M, acolo unde acestea apar

 compensaţia medie trebuie în continuare diferenţiată pe


categorii de distanţe de apropiat
C  S   ci  si
i

98
5/31/2012

Compensarea prin modelul legislativ

 C- valoarea compensaţiei C  S  Pml  Cr  f i  ki


 S- suprafaţa terenului
 Pml – preţul mediu al unui metru cub
 Cr- creşterea medie la exploatabilitate a speciei principale majoritare din
compoziţia arboretului
 fi- factorul de corecţie al Pml, stabilit în funcţie de specia principală
majoritară astfel:
 răşinoase: f1=0,95

 fag: f2=1,00

 cvercinee şi frasin: f3=1,65

 specii moi şi salcâm: f4=0,40

 specii tari, altele decât cele prevăzute mai sus: f 5=0,75

 ki- coeficientul de corecţie a valorii compensaţiei, stabilit în funcţie de


tipul funcţional de pădure şi de vârsta arboretului

Instrumente economice aplicabile în alte ţări

 Austria Compensaţii anuale pentru proprietarii ce deţin


păduri situate în reţeaua Natura 2000
 o contribuţie de administrare cu valorile
din tabel Suprafaţa de pădure
încadrată în reţeaua
Compensaţie anuală
(€/proprietar/an)

 contribuţie ecologică de 10-25 €/an/ha,


Natura 2000 (ha)

diferenţiaţi în funcţie de intensitatea


funcţiei de protecţie Sub 50 ha 110

 dacă funcţiile de protecţie impun 51-500 ha 220


amânarea exploatării arborilor cu 20 ani,
se acordă în fiecare an un procent de 3% 501- 1000 ha 440

din venitul ce ar fi fost realizat la Peste 1000 ha 440+0,2 €/ha pentru


exploatabilitate suprafaţa ce depăşeşte
1000 ha
 Dacă se renunţă permanent la utilizarea în
scop productiv a pădurii, se plăteşte o
sumă fixă, o singură dată, ce se ridică la
9600 €/ha, la care se adaugă o rentă
anuală de 288€/an/ha

99
5/31/2012

Alte exemple privind plata serviciilor


ecosistemice

 O tranzacție voluntară
 Pentru un serviciu ecosistemic bine definit
 Care este cumpărat/asigurat de cel puțin un
cumpărător
 De la cel puțin un furnizor
 Biodiversitate
 Frumusețea peisajului

 Sechestrarea carbonului

 Puritatea apei

 Prevenirea riscurilor de incendiu

SELVANS

 Conservarea pădurilor primare în provincia Girona


(Spania)
 Obiectiv inițial: conservarea a 1% din pădurile mature
 Rezultat: 37% - perioada 2007-2010

 Cumpărător: fundații private și municipalități


 Furnizor: proprietari privați și municipalități
 Intermediar: administrația regională
 Prevederi contractuale: nici o intervenție timp de 25 de ani
 Plata: compensarea pretului lemnului echivalent planului
amenajistic

100
5/31/2012

Prezervarea utilizării traditiționale a


terenurilor

 Scop: conservarea metodelor traditionale de


gestionare a padurii
 Metode: cumpărare, închiriere, parteneriate ONG-
fermieri

 Cumparatori: persoane fizice, companii, fundații


 Vanzatori: persoane fizice si administratia locala
 Intermediar: ONG

101
5/31/2012

102
5/31/2012

Teme de discuţie (curs 12)

1. Explicaţi semnificaţia curbei Kuzneţ de degradare a mediului


2. Clasificaţi instrumentele de protecţie a mediului
3. Exemplificaţi instrumentele clasice de taxare
4. Subliniaţi avantajele şi dezavantajele instrumentelor de protecţia
mediului bazate de taxare
5. Subliniaţi avantajele şi dezavantajele instrumentelor de protecţia
mediului bazate de subvenţionare
6. Explicaţi modul de funcţionare a creditelor transferabile sau a
permiselor negociabile
7. Explicaţi modul de calcul al compensaţiilor pentru proprietarii
privaţi care nu pot exploata pădurile
8. Explicați și exemplificați conceptul de Plata Serviciilor
Ecosistemice

103
5/31/2012

Cine intervine?

STATUL: INSTRUMENTE ECONOMICE DE


PROTECŢIE A MEDIULUI

COMPANIILE PRIVATE: RĂSPUNDEREA


SOCIALĂ A CORPORAŢIILOR

SOCIETATEA CIVILA: MECANISME VOLUNTARE


DE CERTIFICARE ŞI CONSTIENTIZARE A
PUBLICULUI

C 13. Responsabilitatea socială a


corporatiilor (CSR)

104
5/31/2012

Responsabilitatea Socială a Corporatiilor (CSR) –


Instrument pentru Mediul Privat

 CSR este un concept conform căruia companiile integrează în mod


voluntar preocupări față de problemele sociale și de mediu, în
operațiunile / activitățile de afaceri și în interacțiunile lor cu grupurile
cointeresate (Comisia Europene, 2001).
 Coduri de bune practici (OECD Guidelines, ILO Standards, UN Global
Compact etc.)
 Standardele de Management (EMAS, EMS - ISO 14001, SA 8000,
ISO26000 etc.)
 Raportarea socială și de mediu

 Etichetarea (Fair Trade, Social Labels, EU Eco Lable, FSC, PEFC)

 Investițiile Responsabile Sociale (Comisia Europeană, 2004)

Nu contează dacă
corporaţiile sunt
responsabile sau nu
pentru schimbările
climatice globale...
Atâta timp cât ele
nu vor fi parte din
soluţie ele vor fi tot
timpul atacate

Corporaţiile nu se mai pot


ascunde...

105
5/31/2012

Avantaje comerciale... cu ce preţ

“The business of business is to do business and earn profit “ (Freidman)


“Scopul afacerilor este sa faci afaceri si sa iesi în profit”

Riscul companiilor de a-şi pierde reputaţia

106
5/31/2012

Componentele responsabilității sociale a


firmei (CSR)
• CSR este voluntar – adoptarea unui
comportament responsabil nu este stabilită prin
regulamente sau legi;
• CSR este parte dintr-o perspectivă pe termen lung
– integrează preocupări economice, sociale și de
mediu în activitatea de zi cu zi a companiei;
• comportarea responsabilă a unei firme ar trebui
să fie un principiu general și nu un mijloc de a
atinge alte scopuri;

Soluţii (1)
 Companiile implementează voluntar o serie de standarde de mediu
(ISO)
 ISO 14000 Standard al gestiunii ambientale pentru ambientele de producţie;
 ISO 14001: Sistemul managementului de mediu - Cerinţele şi liniile directoare pentru folosire (NF EN ISO 14001)
 ISO 14002: Sistem de management de mediu.Ghid pentru intreprinderi mici şi mijlocii
 ISO 14004: Sisteme de management de mediu. Ghid general privind principiile, sistemele şi tehnicile de aplicare
 ISO 14010: Ghidul pentru auditul de mediu. Principii generale
 ISO 14011: Ghidul pentru auditul de mediu. Proceduri de audit. Auditarea sistemelor de management de mediu
 ISO 14011.2: Ghidul pentru auditul de mediu. Auditul de conformitate
 ISO 14011.3: Ghidul pentru auditul de mediu. Audit pentru declaraţia de mediu
 ISO 14012: Ghidul pentru auditul de mediu. Criterii de calificare pentru auditori interni
 ISO 14013 Ghidul pentru auditul de mediu. Managementul programelor de audit
 ISO 14014: Ghid pentru analiza preliminara de mediu
 ISO 14015: Ghid pentru evaluarea de mediu a amplasamentului
 ISO 14031: Evaluarea performantelor de mediu. Ghid
 ISO 14040: Principiile şi cadrul seriei ISO 14040;
 ISO 14041: Definirea obiectivului, câmpul de studiu şi analiza de inventariere;
 ISO 14042: Evaluarea impactului „ciclul vieţii”;
 ISO 14043: Interpretarea „ciclului vieţii”;
 ISO 14048: Formatele schimburilor de date informatizate;
 ISO 14049: Rapoartele tehnice asupra exemplelor de analiză a inventarelor conform ISO 14041;
 ISO 14050: Managementul de mediu. Termeni şi definiţii
 ISO 14060: Ghid pentru includerea aspectelor de mediu în standardele de produs

107
5/31/2012

Solutii (2)

Companiile asigura transparenta procesului de productie prin


raportarea performantelor de mediu

Soluții 3. Companiile investesc în proiecte de mediu si sociale

108
5/31/2012

CSR… la toata lumea

 Un producător de băuturi a
împărţit câte o sticlă de
vodcă tuturor clujenilor care
şi-au strâns gunoaiele după
ce au petrecut la pădure.
 Anul acesta, companiile de
salubritate au adunat mai
multe deşeuri, dar munca
lor s-a limitat la a încărca în
maşină sacii umpluţi de
clujenii momiţi cu vodcă.
(realitatea.net, 3.05.2010)

http://www.responsabilitatesociala.ro/index.php?Itemid=180&option=com_search&se
archword=onsabilitate

109
5/31/2012

Relevanța CSR pentru sectorul forestier

 provocări în gestionarea durabilă a pădurilor:


activitățile ilegale, defrișările, degradarea pădurilor,
corupția etc.
 mediul privat de afaceri este un operator important
și constituie un element cheie în controlul
activităților ilegale și al corupției în sectorul
forestier;
 CSR este foarte relevant pentru sectorul forestier,
deoarece acțiunile responsabile ale sectorului privat
ar putea contribui la lupta împotriva problemelor
sociale și ecologice (Comisia Europeană, 2001)

Analiza percepțiilor responsabilităților sociale la nivelul firmelor de exploatare de pe


raza DS Suceava

110
5/31/2012

Responsabilităti sociale asumate de firme trans-nationale din industria lemnului (9


firme)

Responsabilităti sociale asumate de firme mici și mijlocii din industria lemnului (122
firme)

111
5/31/2012

Certificarea pădurilor –
Inițiativă a Societății Civile

Ideea a apărut în urma


conștientizării opiniei publice
privind utilizarea nerațională a
lemnului, precum și a degradării
și distrugerii pădurilor la nivel
mondial

Certificarea forestiera
 1992: grupurile de mediu dezămăgite de implicarea statelor in
adresarea problemei despăduririlor au decis să creeze un
instrument separat

 Certificarea managementului forestier reprezintă evaluarea


modului de administrare si gospodărire a unei păduri,
comparativ cu un standard recunoscut internațional
 este un act voluntar
 Marca ecologica: este un instrument de marketing care
demonstrează unui cumpărător faptul că lemnul provine dintr-o
pădure administrată pe criterii durabile și are proveniență sigură

 Nu se certifică calitatea lemnului ci calitatea procesului


de producție!!

112
5/31/2012

Certificarea managementului forestier si a


lantului de custodie

 Certificarea managementului
forestier: garantează că lemnul
provine dintr-o pădure
gospodărită corespunzător
criteriilor stabilite de
certificator

 Certificarea lantului de
custodie: garantează că pe
parcursul transformării
lemnului în produs finit sunt
respectate criterii de mediu,
sociale si etice

113
5/31/2012

Promotori

•Organizații non – guvernamentale


•Sindicate din industria de prelucrare
•Grupuri de producători locali
•Companii
•Guverne prin politici de achizitii
publice
•Organizatii internationale

Tendințe ale certificării pe plan mondial

Evoluția suprafeței certificate FSC, pe tipuri de păduri (Sursa: www.fsc.org)

114
5/31/2012

Certificarea forestiera … inflație sau trend

Intrarea pe piata a Rusiei

115
5/31/2012

Beneficiile economice ale certificării

 Accesul pe piață
 Credibilitatea producătorului
 Stabilitatea producătorului
 Imaginea companiei

Certificarea forestieră ca instrument de


marketing

Instrument de marketing

116
5/31/2012

Certificarea pădurilor – implicarea statului

 guvernele multor țări încurajează certificarea forestieră și implicit


managementul responsabil al resurselor forestiere, prin politici specifice
de achiziții publice (Olanda, Danemarca, Marea Britanie, Franța,
Belgia, Japonia), prin alte pârghii legislative sau prin instrumente
informaționale

 Si legislația noastra a prevazut pentru o perioada următoarea prevedere


”operatorul economic care cumpără în scopul prelucrării, masa
lemnoasă pe picior și/sau sortiment de lemn brut obținut în urma
exploatării, provenite din păduri certificate, nu calculează și nu
plătește contribuția la Fondul de Mediu” - Articolul 45 al legii
105/2006 privind Fondul de Mediu

Teme de discuţie (curs 13)

1. Ce presupune Răspunderea Socială a Corporaţiilor


(CSR)?
2. Care este relevanţa CSR pentru sectorul forestier?
3. În ce mod funcţionează certificarea pădurilor ca un
instrument economic?

117
5/31/2012

C14. Subiecte sinteză licenţă

DRĂGOI., M., 2009. ECONOMIE SI


MANAGEMENT FORESTIER. EDITURA
UNIVERSITĂŢII SUCEAVA

1. Prezentaţi similitudinile şi diferenţele intre modurile de agregare


a cererii unor bunuri de utilitate privată respectiv a unor bunuri de
utilitate publică

 Definirea bunurilor de utilitate publică şi a bunurilor de utilitate privată (excludabilitate si


rivalitate)
 Utilizarea de exemple din gestionarea resurselor forestiere pentru ambele categorii de
bunuri
 Agregarea cererii – bunuri de utilitate privată:
 Reprezentarea grafică a cererii pentru 2 consumatori
 Rivalitate: imposibilitatea ca doi indivizi sau două firme să posede acelaşi bun sau serviciu de
ordin privat
 Cererea agregată: suma cantităţilor cumpărate la fiecare nivel de preţ (reprezentare
grafică)
 Cei 3 paşi necesari pentru calculul funcţiei cererii
 Agregarea cererii – bunuri de utilitate publică
 Bunurile de utilitate publică nu presupun rivalitate în utilizarea lor: în acelaşi timp, doi sau
mai mulţi indivizi pot beneficia de acelaşi peisaj, de acelaşi aer curat, de aceleaşi ape ale râului
de munte
 cererea agregată se formează însumând preţuri oferite pentru aceleaşi cantităţi, pentru
primele cantităţi din bunul sau serviciul public, preţul total oferit este foarte mare
(reprezentare grafica)
 Cei 3 paşi necesari pentru calculul funcţiei cererii

118
5/31/2012

2. Utilizand exemple din gestionarea resurselor forestiere, argumentaţi


rolul externalităţilor pozitive şi negative in distorsionarea pieţelor

 Definiţi externalităţile
 Exemplificaţi externalităţile pozitive date de funcţiile de protecţie
a pădurilor
 Reprezentaţi grafic distorsiunile induse funcţiei cererii prin
externalităţile pozitive
 beneficiu adus unei terţe părţi fie prin anumite procese de
producţie, fie prin consumul anumitor bunuri
 O nouă cerere
 P < P*
 ofertantul înregistrează o pierdere virtuală
 Explicati rolul certificării pădurilor ca externalitate pozitivă
Preţ

 Exemplificaţi externalităţile negative care pot rezulta în I


Costul social
gestionarea pădurilor
 Reprezentaţi grafic distorsiunile induse de externalităţile oferta

negative P*

 cost social = o pierdere pe care o înregistrează o terţă parte, ce P

nu este nici producătorul, nici consumatorul


I’
 P*> P
 Ofertantul înregistrează un câştig virtual Q* Q Cantitate
 Exemplificati modalităti de reducere a externalitătilor negative
 Diversificarea pietelor, protocolul de la Kyoto, permise
negociabile

3. Evidenţiaţi particularităţile metodelor de stabilire a preţului


lemnului pe picior

 Enumeraţi metodele de stabilire a preţului


 Principiile fiecărei metode
 Analiza vânzărilor anterioare (evidenţa tranzacţiilor)
 prețurile de adjudecare pentru partizile vândute în trecut oferă informația necesară
stabilirii prețului de pornire pentru partizile asemănătoare
 Analiza statistică a vînzărilor: metoda prețurilor hedonice
 Se bazează pe o regresie liniară multiplă
 Variabilele obligatorii
 Dezavantajele metodei
 Procedeul primei medii de licitare
 Ce este prima medie de licitare?
 Dezavantajele metodei
 Metoda costurilor complete
 diferenţierea unui cost mediu de producţie pentru întreaga cantitate de lemn
destinată exploatării în preţuri minime,
 Particularităţi
 Metoda valorii reziduale
 porneşte de la valoarea comercială a produselor finite sau semifinite, din care se
scad cheltuielile de exploatare şi procesare a lemnului
 Particularităţi

119
5/31/2012

4. Explicaţi modul de evaluare a serviciilor publice prin metoda


preţurilor hedonice. Prezentaţi două exemple din literatura
prezentată in curs (citarea autorilor nu este obligatorie)

 Piaţa stabileşte cel mai bine raportul dintre cantitate şi preţ pentru
bunurile de utilitate privată
 Serviciile protective sunt servicii publice pentru care nu există
piaţă dar Factorii de mediu pot influenţa pozitiv sau negativ
valoarea de piaţă a unor bunuri
 într-o piaţă funcţională, preţul hedonic poate fi interpretat ca
un cost adiţional al cumpărării unui bun, care este ceva
mai bun dintr-un anumit punct de vedere.
 Valoarea de piaţă a locuinţelor raportată la proximitatea pădurilor
 Ca şi in cadrul partizilor de lemn se poate calcula o funcţie de regresie
în care să se stabilească factorii de impact în preţul locuinţelor
(suprafaţa, servicii, zgomot, poluare, pădure, parc..)

Metoda preţurilor hedonice (exemple)

 evaluarea efectului pe care îl are vecinătatea unei păduri, respectiv a


unei mlaștini asupra prețului locuințelor (Garrod et Willis,1992)
 efectul existenţei unui sistem de irigaţii asupra preţurilor terenurilor
agricole
 efectul pe care îl are vecinătatea unei fabrici de zahăr asupra preţului
locuinţelor, ca urmare a emisiilor accidentale de substanţe urât
mirositoare (Vannucci et Torsello, 2006)
 77 locuinţe, 2000 – 2004 în Toscana, preţuri 500 şi 1800 Euro/m2
 Efectul poluării aerului asupra preţului estimat la 60 Euro/m2
 Proximitatea pădurii nu înseamnă totdeauna preţuri mai mari pentru
locuinţe; dacă în zonă au avut loc recent incendii de pădure, acestea pot
avea un efect negativ asupra preţului locuinţelor: SUA, preţul locuinţelor
a scăzut cu 15% în localităţile aflate la 3,5 km de o zonă cu incendii de
proporţii

120
5/31/2012

5. Comentaţi distorsiunile inerente aplicării metodei costurilor


călătoriei şi discutaţi modalităţi de evitare a acestora

 este o metodă strict legată de valoarea socială, recreațională a serviciilor


ecosistemice oferite de parcurile naționale
 Ariile protejate sunt utilizate fie gratis fie contra unei taxe de acces ce este de
cele mai multe ori simbolică, totuşi valoarea beneficiilor sociale date de ariile
protejate (surplusul consumatorilor) este mult mai mare decât eventuala taxa de
intrare
 MCC permite evaluări destul de riguroase ale capitalului natural, atunci când
acesta este ”concentrat” în specii rare sau în habitate ce necesită măsuri
speciale de conservare
 Estimarea beneficiilor sociale sunt calculate ca o funcţie de regresie în care
varianta rezultativă este costul călătoriei plătit de vizitatori
 Variantele simple ale MCC includ câteva variabile explicative:
 Costul călătoriei până la şi în interiorul zonei

 Caracteristicile socio-economice: venitul afectează cel mai mult


disponibilitatea de a vizita un parc
 Existenţa unor locaţii substitut în care locuitorii unui oraş se pot deplasa

Distorsiuni ale metodei costurilor călătoriei

 Se recomandă folosirea unui număr limitat de variabile explicative


pentru a sta în ipoteza metodei
 mulţi factori sunt corelaţi între ei deci trebuie identificaţi cei mai
relevanţi, atât din punct de vedere statistic, cât şi logic
 Dar… metoda este de regulă folosită concomitent cu evaluarea
condiţionată pentru a adăuga alte variabile econometrice
 Locaţiile „substitut”: integrarea acelor alternative recreative pe care
orice vizitator le are în vedere
 Fără a lua în consideraţie costul transportului la o locaţie substitut,
estimarea cererii poate fi afectată de erori (ex. Codrii Seculari
Slătioara vs. Rarău)
 O sursă de distorsiuni poate fi şi frumuseţea traseului către o anumită
locaţie: oamenii pot fi atraşi nu neapărat de frumuseţea peisajelor din
interiorul parcului
 O modalitate de a încorpora în modelul econometric introducerea unor
variabile care să reprezinte distanţa până la cel mai apropiat parc,
frumuseţea traseului etc

121
5/31/2012

Mult succes în viaţă!

122