Sunteți pe pagina 1din 16

Tema 20 : Baza tehnico –materiala a turismului

Baza tehnico-materiala turistica – definire


            Baza tehnico-materiala a turismului, numita generic si structuri de primire turistice,
cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseste turismul pentru realizarea functiilor
sale economice si sociale. In acest context sunt luate in vedere atat mijloacele materiale specifice
turismului, cat si cele comune, apartinand altor ramuri.
 In cadrul bazei tehnico-materiale a turismului, spatiile de cazare, alimentatie pentru turism,
agrementul etc., prin numarul, capacitatea si structura lor, reflecta in cea mai mare masura,
gradul de dotare si dezvoltare turistica in ansamblu sau la nivel teritorial.
            Valorificarea patrimoniului turistic al unei tari, regiuni sau zone geografice etc., implica
in prealabil asigurarea unor conditii minime pentru deplasarea, sejurul si petrecerea agreabila a
timpului de catre turisti. Imbinarea acestor elemente minime are ca rezultat polarizarea fluxurilor
turistice spre acele destinatii care ofera vizitatorilor cea mai mare satisfactie intr-o calatorie de
vacanta.
            Pentru ca un teritoriu sa poata fi declarat „de interes turistic”, potentialul sau turistic
trebuie sa raspunda la doua cerinte esentiale:
1       sa dispuna de resurse naturale si de alte elemente de atractie preferate de turisti (istorice,
cultural-artisitce etc.);
2       sa dispuna de posibilitati de acces, de transport, de cazare, de alimentatie, de unitati
comerciale, de instalatii, de alte amenajari adiacente etc., intr-un cuvant de baza materiala
si de infrastructura necesara pentru a asigura activitatile turistice.

Continutul si particularitatile bazei tehnico-materiale a turismului


            Baza tehnico-materiala a turismului desemneaza totalitatea mijloacelor materiale
intrebuintate in activitatea turistica  pentru indeplinirea functiilor sale economice si sociale. Sfera
sa de cuprindere include nu numai mijloacele materiale specifice turismului (infrastrucura
specifica), ci si pe cele comune, apartinand patrimoniului altor ramuri, dar folosite   si de turism
(infrastructura generala). Prioritar, in cadrul bazei tehnico-materiale a turismului, capacitatile de
cazare, cele  de alimentatie publica, de agrement, prin volumul si structura lor reflecta gradul de
inzestrare si dezvoltare turistica, atat pe ansamblu cat si la nivel comunitar-
teritorial.                                                                                           
          Realizarea unei puternice baze tehnico-materiale a turismului (de
transport,cazare,alimentatie publica,tratament agrement,etc), capabila sa raspunda asteptarilor
unor clienti tot mai exigenti, implica importante resurse financiare alocate turismului. Fara
aceasta premisa economica, resursele turistice raspandite pe teritoriul unei tari in calitate de
componenta a ofertei, nu pot fi valorificate corespunzator. Volumul si ponderea resurselor
financiare orientate spre domeniile activitatii turistice intr-o economie nationala reflecta nivelul
de interes pe care se plaseaza aceasta ramura intr-o perioada de dezvoltare a oricarei economii
nationale.
In primul rand, intre baza tehnico-materiala si resursele naturale turistice trebuie sa existe o
corespondenta ca volum al doatarilor, atat pe plan cantitativ cat si pe plan calitativ-structural. De
exemplu, prezenta unor forme de relief si a conditiilor climatice propice practicarii sporturilor de
iarna necesita dotarea statiunilor de un asemenea profil cu echipamentele specifice. Sau,existenta
unor resurse de ape termale justifica edificarea unei statiuni cu o baza de tratament adaptata la
specificul de valorificare al resursei respective si dimensionata la nivelul debitului care sa
asigure un numar optim de proceduri.
            In al doilea rand, tinand seama de rigiditatea ofertei turistice una din trasaturile amintite
ale acesteia ce nu trebuie nici un moment subevaluata, de notat este faptul ca baza tehnico-
materiala turistica se cere astfel conceputa incat sa fie adaptata si unui anumit segment al cererii
turistice, cunoscute sau estimate. De regula, dupa cum o demonstreaza si realitatea, racordarea
bazei tehnico-materiale se face la cel mai apropiat segment al cererii turistice, avand in vedere
importanta distantei in directionarea cererii. Intr-un asemenea context, investitiile pentru
construirea, modernizarea si deversificarea echipamentului ce intra in componenta bazei tehnice
a turismului sunt determinate de doua variabile independente:resursa naturala si cererea turistica.
            In al treilea rand n-ar trebui neglijata o observatie suplimentara, permanent invocata de
specialisti, care exprima de altfel una din multiplele particularitati ale relatiei cererii si ofertei
turistice, anume aceea ca investitiile in baza materiala a ofertei sunt dependente ca volum absolut
de dimensiunea si calitatea resurselor naturale, fiind in raport direct cu acestea. Ca investitie
specifica insa, pe unitatea de echipament (loc de cazare,de divertisment,de agrement) efortul
investitional este invers proportional cu calitatea atractiei turistice a resurselor naturale.
Exemplele sugestive ne sunt cunoscute. Astfel, resurse naturale originale si atractive, de
exemplu, de tipul Deltei Dunarii, sau mai nou, de tipul agroturismului si turismului rural,
necesita investitii specifice reduse in
baza materiala. Invers, localizarile turistice situate in zone cu resurse naturale sarace cum ar fi
orasul Las Vegas construit in plin desert, suplinesc lipsa resurselor naturale prin cele mai ridicate
investitii specifice in baza tehnico-materiala, aceasta constituind de fapt sursa de atractivitate a
unei destinatii din aceasta categorie.
             Nu este mai putin adevarat si faptul ca, pe ansamblul unui complex economic national,
efortul investitional este redirectionat spre prevenirea degradarii mediului natural, chiar si in
cazul zonelor geografice cu un potential turistic natural superior.
 Echipamentul turistic-componenta a activitatilor prestatoare de
servicii turistice
 Structurile de primire turistice, indiferent de forma de proprietate si organizare, se clasifica in
functie de caracteristicile constructive, de calitatea dotarilor si a serviciilor prestate. Clasificare
structurilor de primire turistice se face de catre Ministerul Turismului care elibereaza certificatul
de clasificare.
            Structurile de primire turistice se clasifica astfel:
1. structuri de primire turistice cu functiuni de cazare turistica:  hoteluri, hoteluri-
apartament, moteluri, vile turistice, cabane, bungalouri, sate de vacanta, campinguri,
camere de inchiriat in locuinte familiale, nave fluviale si maritime, pensiuni turistice si
pensiuni agroturistice si alte unitati cu functiuni de cazare turistica;
2. structuri de primire turistice cu functiuni de alimentatie publica: unitati de
alimentatie din incinta structurilor de primire cu functiuni de cazare, unitati de
alimentatie publica situate in statiuni turistice, precum si cele administrate de societati
comerciale de turism, restaurante, baruri, unitati de fast food, cofetarii, patiserii si care
sunt atestate conform legii;
3. structuri de primire turistice cu functiuni de agrement: cluburi, cazinouri, sali
polivalente, instalatii si dotari specifice agrementului turistic;
4. structuri de primire turistice cu functiuni de transport: transport rutier: autocare
etc.;  transport feroviar: trenulete, trenuri de cremaliera etc.; transport fluvial si maritim:
ambarcatiuni cu scop turistic; transport pe cablu: telecabine, teleschi etc.;
5. structuri de primire turistice cu functiuni de tratament balnear: unitati de prestari de
servicii pentru tratament balnear, componente integrate sau arondate complexurilor de
turism balnear – cladiri care includ in acelasi edificiu ori in edificii legate fizic sau
functional structuri de primire turistice (de cazare, de alimentatie si de tratament balnear,
eventual de agrement).
Structuri de primire turistice cu functiuni de agrement

 grupare generala in cateva categorii mari sugereaza varietatea si importanta acestei componente a bazei tehnico-materiale:
       Mijloace destinate distractiilor: cluburi de agrement, sali de jocuri, sali de jocuri
mecanice, sali polivalente, parcuri de distractie, instalatii de bowling, popicarii,
terenuri de joaca pentri copii, cluburi, discoteci, videoteci;
       Mijloace de transport pe cablu;
       Mijloace de agrement sportiv: terenuri si sali de sport, stadioane, velodromuri,
hipodromuri, terenuri de tenis;
       Bazine de inot deschise si acoperite (unele cu apa termala);
       Complexe de fitness;
       Patinoare, partii de schi, de schi-bob etc., care asigura turistilor variate posibilitati
de destindere, pentru petrecerea agreabila a timpului liber, atat in calitate de
spectatori cat si in calitate de participanti activi la diferite actiuni.
            In Romania, in reteaua de turism functioneaza o importanta baza de agrement, bazata pe:
parcuri de distractii, sporturi de agrement, discoteci, jocuri mecanice si o capacitate de transport
pe cablu de aproximativ 35.000 de persoane / ora. Aceasta baza de agrement este concentrata
indeosebi pe litoral si in principalele statiuni balneare si montane. In mijloacele de transport
pe cablu, turismul prahovean, inclusiv Poiana Brsov, detine aproape 70% din totalul instalatiilor.
Baza tehnico-materiala de transport turistic
            Cuprinde mijloacele de transport destinate in exclusivitate turismului. Aici sunt incluse
toate facilitatile si formele de transport care servesc pentru aducerea turistilor de la resedinta lor
permanenta la destinatia dorita si inapoi, precum si facilitatile de transport care asigura
deplasarea turistilor in cadrul unei zone, statiuni, localitati etc.
            Se deosebesc:
1       Transporturi terestre (rutiere si feroviare);
2       Transporturi navale (fluviale si maritime);
3       Transporturi aeriene (cu avionul – in sistem „charter” sau pe curse neregulate);
4       Instalatiile mecanice de transport pe cablu in statiunile montane si de sporturi de
iarna.
            La toate acestea se mai adauga si echipamentul (constructii, instalatii) necesar
functionarii acestor mijloace de transport (sosele, autostrazi, aeroporturi, porturi, statii de cale
ferata, autogari, statii de alimentare cu carburanti si lubrifianti etc.).
Tema 17 :Politica de investitii in turism

Dimensiunile şi calitatea activităţii turistice sînt condiţionate de gradul de


echipare a teritoriului cu mijloace specifice, dar şi de dotarea tehnică a
sectoarelor auxiliare, motiv pentru care baza tehnicomaterială şi infrastructura
are un rol important în dezvoltarea turismului. Pe parcursul activităţii
componentele bazei tehnico-materiale, sînt supuse unui proces de uzură fizică şi
morală, ceea ce impune, pentru continuarea activităţii, înlocuirea lui periodică şi a
componentelor sale. Aceste procese necesită realizarea unor eforturi
investiţionale importante, orientate spre creşterea şi modernizarea infrastructurii
turistice existente. În prezent, în sfera activităţii turistice pot fi identificate
următoarele categorii de investiţii:

1. După efectele aşteptate:

 investiţii de extindere/dezvoltare, care au ca obiectiv creşterea cantitativă


a activităţilor turistice;
 b. investiţii de modernizare, care urmăresc creşterea calităţii serviciilor
prestate;
 c. investiţiile de înlocuire, au ca obiectiv înlocuirea elementelor bazei
tehnico-materiale existente ce au înregistrat o anumită uzură în procesul
de exploataţie.

2. După conţinutul investiţiei:

 investiţii specifice, urmăresc creşterea şi dezvoltarea elementelor bazei


tehnico-materiale specifice;
 b. investiţii nespecifice, urmăresc dezvoltarea, modernizarea elementelor
bazei tehnico-materiale generale/infrastructurii.

Spre deosebire de alte sectoare de activitate investiţiile în turism deţin anumite


particularităţi în turism ceea ce le creează anumite trăsături specifice, ca:

 sînt prezente investiţiile intensive, masive în capital fix, care este supus într-
o măsură mai mică uzurii morale, decît mijloacele fixe din alte ramuri ale
economiei;
 b. finanţarea investiţiilor necesită capital pe termen lung, din acest motiv
amortizarea mijloacelor fixe se face foarte lent;
 c. studiile privind rentabilitatea şi oportunitatea finanţării investiţiilor
trebuie făcute foarte riguros, ţinînd cont de mărimea capitalului investit,
precum şi de durata imobilizării lui;
 d. construcţia unor obiective de bază (cazare, restauraţie, ş.a.) necesită o
perioadă determinată de timp (1-2 ani) pînă se asigură o cerere constantă
la nivelului gradului mediu de ocupare, posibil de realizat;
 e. calculele privind riscul economic al investiţiei trebuie să beneficieze de o
fundamentare foarte argumentată, pentru a convinge potenţialii investitori
(capitalul are o rotaţie mică), ele fiind însoţite de nişte previziuni cît mai
reale cu privire la evoluţia cererii turistice pentru obiectivul nou creat.

Deciziile privind efectuarea investiţiilor se bazează pe elaborarea unor studii de


fezabilitate, care trebuie să argumenteze necesitatea şi oportunitatea investiţiei
(prin intermediul unor cercetări de marketing) şi eficienţa funcţionării noului
obiectiv. În aceste condiţii principalele probleme ce trebuie soluţionate în scopul
realizării unui proiect investiţional se referă la:

 1.Determinarea valorii investiţiei – se referă la costul propriu-zis al


mijloacelor fixe, precum şi la o serie de cheltuieli antrenate pe parcursul
pregătirii, execuţiei şi punerii în funcţiune a obiectivului. Pentru
determinarea acestor cheltuieli se ţine cont de normele legislaţiei în
vigoare; costurile de teren, imobil, mobilier; experienţa acumulată. Astfel,
se elaborează mai multe variante alternative de activitate, din carese alege
varianta optimă.
 2. Identificarea surselor de capital necesare pentru realizarea proiectului
investiţional, ele realizîndu-se prin: aport propriu, accesarea unui credit,
leasing, co-proprietatea, acţionariatul, aportul statului, aportul
organismelor internaţionale din turism.
 3. Evaluarea cheltuielilor de exploatare şi calculul eficienţei, se reflectă prin
conţinutul sau complexitatea fenomenului investiţional, referindu-se atît la
funcţionarea propriu-zisă a obiectivului după darea în exploatare, cît şi la
comercializarea serviciilor. Deoarece au o structură complexă şi
diversificată ele trebuie analizate în raport cu efectele activităţii.
Tema 7:Eficienta economica si sociala a serviciilor

Rezultatele activităţii de turism îmbracă simultan trei aspecte care se influenţează


şi se interpătrund reciproc, ca: eficienţa economică, eficienţa socială şi eficienţa
ecologică. Fiecare din aceste componente ale eficienţe are atît efecte directe sau
indirecte, concretizate sub forma producţiei realizate, cît şi eforturi exprimate
prin intermediul valorii resurselor consumate.

Pentru exprimarea eficienţei economice în turism, în literatura de specialitate, s-


au conturat două opinii:

1. Determinarea unui singur indicator sintetic al eficienţei, ce ar caracteriza


activitatea de ansamblu al domeniului, prin utilizarea venitului net al unităţii.

2. Determinarea unui sistem de indicatori, care ar caracteriza eficienţa oricărei


activităţi din domeniu. Constituirea sistemului de indicatori ai eficienţei activităţii
de turism are la bază principiile generale de calcul a eficienţei, adică utilizarea
componentelor eforturilor şi efectelor produse. Indicatorii de exprimare a
eforturilor şi efectelor activităţii turistice pot fi prezentaţi sintetic astfel:
Tema 2 :Turismul –activitate socio –economica

Repere istorice:

Conceptele de „turism” şi „turist” Turismul este astăzi considerat de analişti ca


unul din cele mai dinamice sectoare economice, cu o evoluţie mereu oscilantă,
fiind definit ca fiind industria cea mai profitabilă a sfârşitului de secol XX. Dacă
tendinţa actuală se menţine, turismul va deveni prima industrie exportatoare şi îşi
va menţine poziţia de primă industrie generatoare de locuri de muncă din lume.
Peste 170 de state sunt activ implicate în dezvoltarea acestei industrii. Ponderea
în continuă amplificare a turismului în economia mondială este un fapt
incontestabil. Relevant în acest sens este faptul că, în comerţul internaţional,
turismul ocupă a doua poziţie după petrol, înregistrând un ritm de creştere
superior mediei mondiale. De altfel, turismul aparţine sectorului terţiar, care în
zilele noastre este cel mai important şi mai dinamic element component al
economiei în toate ţările dezvoltate.

Industria turismului este acea parte a economiei, alcătuită dintr-o sumă de


activităţi sau mai multe ramuri, a căror funcţie comună este satisfacerea nevoilor
turiştilor. Din industria turistică fac parte sectoarele: - locuinţă şi alimentaţie (în
conformitate cu structurile consacrate „Hoteluri şi restaurante”) hoteluri,
moteluri, case de oaspeţi, ferme, vase de croazieră, castele campinguri,
restaurante, baruri, cafenele, etc.;

- transport: sectorul comercial reprezentat de linii aeriene, curse navale, căi


ferate, autocare, firme de închirieri maşini, etc.

- organizatorii de călătorii: agenţii de voiaj şi touroperatori;

- atracţii-agrement: elemente naturale (forme de relief, grădini, parcuri, etc.) şi


construite – catedrale, monumente, castele, galerii de artă, teatre, parcuri de
distracţie, facilităţi sportive, cazinouri, festivaluri şi evenimente cultural-artistice,
etc.;

- organizatorii/administratorii destinaţiilor: oficii de turism naţionale, regionale,


locale.

Efectele macroeconomice ale turismului

Turismul ca fenomen economico-social are implicaţii pozitive asupra economiei


ţărilor, ceea ce justifică interesul guvernelor pentru dezvoltarea acestuia.
Desfăşurarea călătoriei turistice presupune o cerere şi, respectiv, un consum de
bunuri şi servicii specifice, ceea ce antrenează o creştere în sfera producţiei
acestora. Totodată, cererea turistică determină o adaptare a ofertei, care se
materializează, între altele, în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a acestui
sector şi, indirect, în stimularea producţiei ramurilor participante la construirea şi
echiparea spaţiilor de cazare şi alimentaţie, modernizarea reţelei de drumuri,
realizarea de mijloace de transport, de instalaţii pentru agrement. Prin
dezvoltarea turismului se obţine un spor de producţie semnificativ; turismul
intern şi internaţional contabilizau, la nivelul anului 2002, aproape 11% din
produsul mondial brut, însumând circa 3.500 miliarde USD. Aportul turismului la
PIB diferă sensibil între statele lumii în funcţie de nivelul acestuia şi de structura
economiei ţărilor respective. Astfel, pentru Europa - principala zonă turistică a
lumii, cota de participare a turismului la PIB este de 14,0%, pe continentul
american de cca. 11,0%, în Asia şi Pacific 10,0%, în Africa aproape 9,0%; în privinţa
situaţiei pe ţări, în cazul celor mici, tributare turismului, cota de participare este
foarte ridicată, 84% în I-le Maldive, 50% în Malta, peste 34% în Jamaica. În ţările
cu o activitate turistică bogată, dar care au deopotrivă o economie dezvoltată,
ponderea turismului la realizarea PIB se situează în apropierea mediei mondiale,
cum ar fi Spania cu 11,4%, Elveţia cu 7,7%, Franţa cu 7,5%, în SUA 5,5%, în Canada
4,1%, în Anglia 4,0%, etc. În unele dintre aceste ţări, aportul turismului la PIB este
comparabil cu cel al unor ramuri de bază, precum

- agricultura în Franţa,

- industria automobilului în Italia,

- industria oţelului în Marea Britanie

Diversificarea structurilor economice se realizează in primul rand prin crearea


unor activităţi şi chiar ramuri specifice turismului: industria agrementului, agenţii
de voiaj, tour-operatorii, transportul pe cablu, etc. sau dezvoltarea la noi
dimensiuni a celor existente: industrie hotelieră, industrie alimentară, industria
mijloacelor de transport, etc. Studii elaborate în acest sens au evidenţiat că
activitatea unor ramuri este determinată în mare parte de nevoile turismului

Turismul poate detemina mutaţii în dezvoltarea în plan teritorial, fiind considerat


o soluţie de atenuare a dezechilibrelor interregionale - fiind o soluţie pentru
prosperitatea zonelor defavorizate, o soluţie pentru localităţile dezindustrializate.
Asigurarea unei circulatii banesti echilibrate Prin cheltuielile făcute de turişti
pentru procurarea de bunuri şi servicii specifice, este redată circulaţiei o bună
parte din veniturile acestei populaţii, conducand spre un echilibru optim, necesar
între cererea şi oferta de mărfuri şi servicii.

Impactul asupra ocupării forţei de muncă:

Turismul joacă un rol important în economie şi prin faptul că generează noi locuri
de muncă:

- Angajare directă – persoanele care lucrează într-o întreprindere turistică,


precum hoteluri, restaurante (mai mult de 1 milion şi jumătate de activităţi
turistice sunt în sectorul “Hoteluri şi Restaurante”), reprezentând mai mult de
jumătate din industria turistică, şi însumând mai mult de 6 milioane de slujbe; în
Europa, sectorul “Hoteluri &Restaurante” angajează 3,9% din totalul forţei de
muncă;

-Angajare indirectă – locuri de muncă produse în sectoarele de aprovizionare cu


mărfuri alimentare şi nealimentare, respectiv industrie, agricultură, piscicultură;
locuri de muncă în domeniul construcţiei infrastructurii şi capacităţii de turism;
acestea, de regulă sunt temporare.

Contribuind astfel la:

- atenuarea şomajului

- creşterea gradului de instruire şi calificare

- este o piaţă pentru forţa de muncă necalificată

- reprezintă un mijloc de angajarea temporară

Impact asupra comerţului mondial

Prin specificul său, turismul internaţional face parte din structura comerţului
invizibil - formă a schimburilor internaţionale, constituit din ansamblul
tranzacţiilor economice internaţionale, care nu au ca obiect un bun material;
(turism - comerţul cu servicii; telecominicaţii, consultaţii, transferuru băneşti,
investiţii, know-how ş.a.) Ca şi component al comerţului invizibil, ce are ca efect
creşterea economică, lărgirea şi diversificarea relaţiilor economice, accesibilitatea
ţărilor la schimbul mondial de valori, turismul are următoarele contribuţii asupra
schimburilor internaţionale:
- creşterea şi diversificarea exportului

- toate bunurile şi serviciile consumate de turist pe durata deplasării într-o ţară


poate fi atribuit pentru ţara vezitată ca un export, iar cheltuielile pe care le face
un turist în străinătate constituie pentru ţara lui de origine un import.

- echilibrarea balanţei comerciale şi de plăţi

- toate încasările şi cheltuielile din turism sînt înregistrate în balanţa de plăţi în


”postul călătorii”, care cuprinde:

a. credit - cheltuielile turiştilor străini în ţara primitoare (cazare, alimentare,


transport, agrement);

b. debit - cheltuielile de aceeaşi natură făcute de rezidenţi în străinătate. În


dependenţă de semnul soldului ţările pot fi grupate în 2 categorii:

- ţări cu sold pozitiv (receptoare - Franţa, Spania) şi - ţări cu sold negativ (emitente
- Anglia, Olanda)

Semnificatii socio-culturale ale turismului

Turismul pe lîngă consecinţele economice, are şi o mare semnificaţie socio-


umană. Acţiunea sa se exercită atît asupra turiştilor cît şi a asupra populaţiei zonei
vizitate, fiind resimţită în domeniul consumului, instruirii şi educaţiei, utilizării
timpului liber, calităţii mediului şi legăturilor dintre naţiuni. În general efectele
sale sînt pozitive, benefice, dar nu sînt excluse nici evenimente negative. Astfel,
efectele socio-culturale sînt:

 Satisfacerea nevoilor material şi spirituale ale oamenilor, influenţînd pozitiv


dimensiunile şi structura consumului. - turismul are un rol reconfortant,
reparator, contribuind la refacerea capacităţii fizice a organismului; - este un
mijloc activ de educaţie, de cultură şi civilizaţie a oamenilor.

 Este un important mijloc de utilizare a timpului liber. Tendinţa de creştere a


dimensiunilor timpului liber ce caracterizează evoluţia contemporană a economiei
mondiale ridică probleme legate de organizarea şi petrecerea timpului liber.
Structura timpului liber trebuie să asigure atît satisfacerea nevoilor privind
refacerea capacităţii fizice şi psihice a omului, cît şi a cerinţelor dezvoltării fiecărui
individ în parte.

 Exercită influenţă asupra mediului şi componentelor sale.


 Pe plan socio-cultural, dar şi politic, turismul acţionează în direcţia intensificării
şi diversificării legăturilor dintre naţiuni.
Tema 16:Analiza cheltuielilor de circulatie in turism
Pachete turistice spania 2018

Analiza circulatiei in Spania

Nr turistilor-78.000.000 mln

Nr populatiei-47.129.783 mln

Nr inoptarilor-306.000.000 mln

Nr turistilor englezi-17.000.000

n-numarul zilelor din perioada respectiva (11 luni)- 330 zile

∑ T-nr.turistilor

1.Numar mediu de turisti


N=∑ T/n

N=78.000.000/330=236.363

2.Durata medie a sejurului


Ds=∑ NZT/T

Ds=306.000.000/78.000.000=3,92

3. Densitatea circulatiei turistice


D=∑ T/P

D=78.000.000/47.129.783=1,65 (2 locuitori la 3 turisti)

4.Preferinta relativa a turistilor


P=∑ T1/P

P=17.000.000/47.129.783=0,36 (la 100 locuitori revin 36 de turisti)


Tema 8: Indicatori de evaluare a pietei turistice.Oferte
‘’Panda Tur’’
1. 🐼❄️MUNTE BULGARIA❄️🐼
🏨Hotel Pamporovo ★★★★★ 🧁(Mic Dejun + Cină)
💰259€❗ în loc de 420! ‼️ REDUCERE 40% ‼️
🚌Plecări:
🚌02.01.2020 (6 nopți) 4̶2̶0̶ ̶€̶❗️259 € 🧁(Mic Dejun + Cină)
______________________________________
INCLUS:
🚌Transport tur-retur
️Cazare 6 nopți
🥗Mic Dejun + Cină
💊Asigurare medicală
⛷️Taxa locală și taxa salvamont
🔥2 saune și spa-centru

2.🐼❄️MUNTE ROMÂNIA❄️🐼
🏨Pensiunea Aron ★★★★
💰79❗EURO în loc de 130! ‼️ REDUCERE 40% ‼️
🚌Plecări:
02.01.2020 (3 nopți) 1̶3̶5̶ ̶€̶❗️89€
05.01.2020 (3 nopți) 1̶3̶0̶ ̶€̶❗️79€
_____________________________
INCLUS:
🚌Transport tur-retur
️Cazare 3 nopți
🌍Excursii
💊Asigurare medicală
⛷️Transfer la pârtie!

3. 🐼 EXCURSIE BRAȘOV - BRAN - SINAIA - PELEȘ - RÂȘNOV 🐼


💰Preț 7̶5̶ euro 49 euro
📆 Plecări:
06.12.2019
13.12.2019
20.12.2019
_____________________________
INCLUS:
🚌Transport Tur-retur
🌍Vizitarea obiectivelor turistice indicate în program
️Cazare 1 noapte la Hotel
🤠Ghid licențiat
💊Asigurare medicala
🤗Senzații de neuitat  :)

4.ARDEEEEEE🔥🔥🔥
139 euro în loc de 215 !!! 🔥🔥
🥰Acum Duminică 4 zile la Istanbul cu 139 euro !!!!
INCLUS:
🚌Transport tur-retur
🌍Vizitarea obiectivelor turistice indicate în program
🛏Cazare 3 nopți
🥞Mic dejun
🤠Însoțitor de grup
🤠Ghid licențiat local
💊Asigurare Medicală
✅BONUS - Tur Ecumenic
🤗Multă distracție și bună dispoziție

5. Prețuri pentru anul 2020!💫


💎EARLY BOOKING!
8 zile în Grecia cu 3 excursii incluse la doar 119 Euro🐼
Plajă la Marea Egee 🌞
Faimoasele Mănăstiri Meteora🔥, Mărețul Munte Olimp🔥,
Vechiul Oraș Thessaloniki🔥
Plecări fiecare marți și vineri din Aprilie până în Octombrie
👨👩👧👦Copiii primesc cazarea GRATIS
_______________________________________
INCLUS:
🚌Transport tur-retur (Autocar confortabil)
🛏Cazare 7 nopți/8 zile (Hotel 3*, 300m de la plajă)
💊Asigurare medicală
🌄Excursie la Mănăstirile Meteora
🏔Excursie la Muntele Olimp
🌅Excursie la Orașul Thessaloniki
_______________________________________
FACILITĂȚI HOTEL
❄️Aer condiționat în cameră
🖥Televizor
🏊‍♂♂2 Bazine
🥗Mini-bucătărie în cameră
🍗Opțional alimentația mic dejun + cină 69 Euro (pentru tot sejurul)
_______________________________________
🌍AMPLASARE:
✔️Leptokarya, Riviera Olimpică
✔️300m de la plajă, Marea Egee
✔️Mulțime de taverne prin împrejurime
✔️700m Magazin Lidl
✔️Fiecare marți în oraș se organizează piață de produse naționale

In urma analizei ofertelor date, deosebirele sunt:

 Diferenta de preturi;
 Diferenta de destinatie
 Perioada
 Serviciile
 Transportul;
 Agrementul
 Casazare etc.

S-ar putea să vă placă și