Sunteți pe pagina 1din 53

Curs 2

Funcții exponențiale și logaritmice

 Funcții exponențiale
 Funcții
logaritmiceExponential
Functions as Mathematical
Models
2.1
Funcții exponențiale

y
4
f(x) = 2x

f(x) = (1/2)x

x
–2 2
Functie exponentiala

 Funcția definită de

f ( x)  b x (b  0, b  1)
se numește o funcție exponențială cu o bază b
și exponent x.
 Domeniul lui f este mulţimea numerelor reale.
Exemplu

 Functia exponentiala cu baza 2 este funcția

f ( x)  2 x
cu domeniu (– , ).
 Valorile lui f(x) pentru valorile selectate ale x:

f (3)  23  8

 3
f    23/2  2  21/2  2 2
2

f (0)  20  1
Exemplu

 Functia exponentiala cu baza 2 este funcția

f ( x)  2 x
cu domeniu (– , ).
 Valorile lui f(x) pentru valorile selectate ale x:

1 1
f ( 1)  2 
2

 2 2/3 1 1
f     2  2/3  3
 3 2 4
Legile exponenților

 Fie a şi b be numere pozitive şi fie x şi y


numere reale. Atunci,
1. b x  b y  b x  y
x
b
2. y  b x  y
b
b 
y
3. x
 b xy

 ab  a xb x
x
4.
x

5.    x
x
a a
b b
Exemple
2x – 1
 Fie f(x) = 2 . Găsiți valoarea a lui x pentru care f(x) =
16.
Soluţie
 Vrem să rezolve ecuația
2x – 1 4
2 = 16 = 2
 Dar această ecuație este valabilă, dacă și numai dacă
5 2x – 1 = 4
dând x = 2 .
Exemple
 Schițați graficul al funcției exponențiale f(x) = 2x.
Soluţie
 În primul rând, reamintim că domeniul al acestei funcții
este mulţimea numerelor reale.
 În continuare, punând x = 0 obţinem y = 20 = 1, care este
intersecţia cu axa y.
(Nu există intersecţie cu axa x, dat fiind că nu există nici o
valoare a lui x pentru care y = 0)
Examples
 Schițați graficul funcției exponențiale f(x) = 2x.
Soluţie
 Acum, considerăm câteva valori pentru x:

x –5 –4 –3 –2 –1 0 1 2 3 4 5
y 1/32 1/16 1/8 1/4 1/2 1 2 4 8 16 32

 Rețineți că 2x se apropie de zero în timp ce x scade fără


limită :
✦ Există o asimptotă orizontală la y = 0.
 În plus, 2x crește fără limită când x crește fără limita.
 Prin urmare, codomeniul lui f este intervalul (0, ).
Exemple
 Schițați graficul al funcției exponențiale f(x) = 2x.
Soluţie
 In sfarsit, schițaţi grafic:

y
4
f(x) = 2x

x
–2 2
Exemple
 Schițați graficul al funcției exponențiale f(x) = (1/2)x.
Soluţie
 În primul rând, reamintim că domeniul al acestei funcții
este mulţumea de numerelor reale.
 În continuare, punând x = 0 dă y = (1/2)0 = 1, care este
intersecţia cu axa y.
(Nu există intersecţia cu axa x, dat fiind că nu există nici o
valoare lui x pentru care y = 0)
Exemple
 Schițați graficul funcției exponențiale f(x) = (1/2)x.
Soluţie
 Acum, ia în considerare câteva valori pentru x:

x –5 –4 –3 –2 –1 0 1 2 3 4 5
y 32 16 8 4 2 1 1/2 1/4 1/8 1/16 1/32

 Observaţi (1/2)x crește fără limite atunci x scade fără limite.


 În plus, (1/2)x se apropie de zero atunci când x creşte fără
limite: există o asimptotă orizontală la y = 0.
 Ca înainte, codomeniul lui f este intervalul (0, ).
Examples
 Schițați graficul al funcției exponențiale f(x) = (1/2)x.
Soluţie
 In sfarsit, se reprezintă graficul:

y
4

f(x) = (1/2)x

x
–2 2
Exemple
 Schițați graficul al funcției exponențiale f(x) = (1/2)x.
Soluţie
 Observaţi simetria între cele două funcții :

y
4
f(x) = 2x

f(x) = (1/2)x

x
–2 2
Proprietăți ale funcțiilor exponențiale

 Functia exponentiala y = bx (b > 0, b ≠ 1) are


următoarele proprietăți :
1. Domeniul său este (– , ).
2. Codomeniul este (0, ).
3. Graficul său trece prin punctul (0, 1)
4. Este continuă pe (– , ).
5. Este crescătoare pe (– , ) dacă b > 1 și
descrescătoare pe (– , ) dacă b < 1.
Baza e

 Funcţiile exponențiale cu bază e, unde e este un număr


irațional a cărui valoare este 2.7182818…, joacă un rol
important în probleme teoretice și aplicative.
 Se poate arăta că
m
 1 
e  lim  1  
m
 m
Exemple
 Schițați graficul funcției exponențiale f(x) = ex.
Soluţie
 deoarece ex > 0 rezultă că graficul lui y = ex este similar cu
graficul y = 2x.
 Să considerăm câteva valori pentru x:

x –3 –2 –1 0 1 2 3
y 0.05 0.14 0.37 1 2.72 7.39 20.09
Exemple
 Schițați graficul funcției exponențiale f(x) = ex.
Soluţie
 schițând graficul :

y
5 f(x) = ex

x
–3 –1 1 3
Exemple
 Schițați graficul funcției exponențiale f(x) = e–x.
Soluţie
 Deoarece e–x > 0 rezultă că 0 < 1/e < 1 așadar f(x) = e–x =
1/ex = (1/e)x este o funcție exponențială cu o bază
subunitară.
 Prin urmare, are un grafic similar cu cel al lui y = (1/2)x.
 Să considerăm câteva valori pentru x:

x –3 –2 –1 0 1 2 3
y 20.09 7.39 2.72 1 0.37 0.14 0.05
Exemple
 Schițați graficul funcției exponențiale f(x) = e–x.
Soluţie
 Schiţa graficului este:

y
5

1
f(x) = e–x
x
–3 –1 1 3
2.2
Funcții logaritmice

y y = ex y=x

y = ln x

1
x
1
Logarithms

 Am discutat ecuații exponențială de forma


y = bx (b > 0, b ≠ 1)
 Ce se poate face pentru rezolvarea aceleiași ecuație pentru
y?
 Reamintim că y se numește logaritmul lui x în baza b, și se
notează logbx.

✦ Logaritmul lui x în baza b


y = logbx daca si numai daca x = by (x > 0)
Exemple
 Rezolvaţi log3x = 4 în funcţie de x:
Soluţie
 Prin definitie, log3x = 4 implică x = 34 = 81.

 Rezolvaţi log2x = 16 în funcţie de x:


Soluţie
 Prin definitie, log2x = 16 implică x = 216 = 65536.

 Rezolvaţi log5x = 3 în funcţie de x:


Soluţie
 Prin definitie, log5x = 3 implică x = 53 = 125.

 Rezolvaţi log10x = 6 în funcţie de x:


Soluţie
 Prin definitie, log10x = 6 implică x = 106 = 1000000.
Exemple
 Rezolvaţi log164 = x în funcţie de x:
Soluţie
 log164 = x este echivalentă cu 4 = 16x = (42)x = 42x, or 41 =
42x, din care deducem că
2x  1
1
x
2
Exemple
 Rezolvaţi logx8 = 3 în funcţie x:
Soluţie
 Prin definitie, observăm că logx8 = 3 este echivalent cu

8  23  x 3
x2
Notația logaritmică

log x = log10 x logaritm comun


ln x = loge x logaritm natural
Legile logaritmilor

 Dacă m și n sunt numere pozitive, atunci

logb mn  logb m  logb n


1. m
logb  logb m  logb n
2. n
logb mn  n logb m
3.
logb 1  0
4.
logb b  1
5.
Exemple

 Date fiind log 2 ≈ 0.3010, log 3 ≈ 0.4771, și log 5 ≈ 0.6990,


utilizaţi legile logaritmilor pentru a calcula
log15  log 3  5
 log 3  log 5
 0.4771  0.6990
 1.1761
Exemple

 Date fiind log 2 ≈ 0.3010, log 3 ≈ 0.4771, și log 5 ≈ 0.6990,


utilizaţi legile logaritmilor pentru a calcula
log 7.5  log(15 / 2)
 log(3  5 / 2)
 log 3  log 5  log 2
 0.4771  0.6990  0.3010
 0.8751
Exemple

 Date fiind log 2 ≈ 0.3010, log 3 ≈ 0.4771, și log 5 ≈ 0.6990,


utilizaţi legile logaritmilor pentru a calcula
log81  log 34
 4 log 3
 4(0.4771)
 1.9084
Exemple

 Date fiind log 2 ≈ 0.3010, log 3 ≈ 0.4771, și log 5 ≈ 0.6990,


utilizaţi legile logaritmilor pentru a calcula
log50  log 5  10
 log 5  log10
 0.6990  1
 1.6990
Exemple

 Dezvoltaţi şi simplificaţi expresia:

log3 x 2 y 3  log3 x 2  log3 y 3


 2log3 x  3log3 y
Examples

 Dezvoltaţi şi simplificaţi expresia:

x2  1
log 2 x  log 2  x 2  1  log 2 2 x
2
 log 2  x 2  1  x log 2 2
 log 2  x 2  1  x
Examples

 Dezvoltaţi şi simplificaţi expresia:

x2 x2  1 x 2 ( x 2  1)1/2
ln x
 ln
e ex
 ln x 2  ln( x 2  1)1/2  ln e x
1
 2 ln x  ln( x 2  1)  x ln e
2
1
 2 ln x  ln( x 2  1)  x
2
Examples
 Utilizaţi proprietăţi ale logaritmii pentru a rezolva ecuaţia în
funcţie x:
log3 ( x  1)  log3 ( x  1)  1
x 1
log3 1 Legea 2
x 1
x 1 1 Definiţia
3 3
x 1 logaritmilor

x  1  3( x  1)

x  1  3x  3

4  2x
x2
Exemple
 Utilizaţi proprietăţi ale logaritmii pentru a rezolva ecuaţia în
funcţie x:
log x  log(2 x  1)  log6
log x  log(2 x  1)  log6  0
x(2 x  1)
log 0 Legile 1 şi 2
6
x(2 x  1) Definiţia
 100  1 logaritmilor
6
x(2 x  1)  6
2 x2  x  6  0
(2 x  3)( x  2)  0 x
3
este în afara
2
x2 domeniului lui log x,
deci nu va fi luata
în considerare.
Funcţia logaritmică

 Funcţia definită de

f ( x)  logb x (b  0, b  1)
se numeşte funcţia logaritmică cu baza b.
 Domeniul funcţiei f este mulţimea tuturor
numerelor pozitive.
Proprietăţile funcţiilor logaritmice

 Funcţia logaritmică
y = logbx (b > 0, b ≠ 1)
are următoarele proprietăţi :
1. Domeniul este (0, ).
2. Codomeniul este (– , ).
3. Graficul trece prin punctul (1, 0).
4. Este continuă pe (0, ).
5. Este crescătoare pe (0, ) dacă b > 1 și
descrescătoare pe (0, ) dacă b < 1.
Example
 Reprezentaţi graficul funcției y = ln x.
Soluţie
 Reprezentăm în primul rând graficul y = ex.
 Graficul căutat este
imaginea in oglinda a y y=x
x y = ex
graficului y = e în
raport cu dreapta y = x:

y = ln x

1
x
1
Proprietăți referitoare la funcțiile exponențiale și
logaritmice

 Proprietăţi legate de ex şi ln x:

eln x = x (x > 0)
ln ex = x (pentru orice număr real x)
Exemple
 Rezolvă ecuația 2ex + 2 = 5.
Soluţie
 Se împart ambele părți ale ecuației cu 2 pt. a obtine :
5
e x 2   2.5
2
 Aplicând logaritmul natural în fiecare parte a ecuației și
rezolvăm:
ln e x  2  ln 2.5
( x  2) ln e  ln 2.5
x  2  ln 2.5
x  2  ln 2.5
x  1.08
Exemple
 Rezolvaţi ecuația 5 ln x + 3 = 0.
Soluţie
 Adunăm – 3 în ambele părți ale ecuației și apoi împărţim
ambele părți ale ecuației cu 5 pentru obţinem:
5ln x  3
3
ln x    0.6
5
așadar :

eln x  e 0.6
x  e 0.6
x  0.55
2.3
Funcții exponențiale ca modele matematice

1. Creșterea bacteriilor
2. Dezintegrarea radioactivă
3. Timpul de asamblare
Exemplu aplicat: Dezvoltarea bacteriilor

 Într-un laborator, numărul de bacterii într-o cultură


crește în funcție de
Q(t )  Q0ekt
unde Q0 reprezintă numărul de bacterii prezente inițial în
cultura, k este constanta determinată prin tulpina de
bacterii în cauză, și t este timpul scurs măsurată în ore.
 Se presupune că 10,000 bacterii sunt prezente inițial în
cultura și 60,000 prezente doua ore mai tarziu.
 Câte bacterii vor exista în cultura după patru ore?
Exemplu aplicat : Dezvoltarea bacteriilor
Soluţie
 Avem Q(0) = Q0 = 10,000, astfel că Q(t) = 10,000ekt.
 La t = 2 există 60,000 bacterii, astfel că Q(2) = 60,000, prin
urmare : Q (t )  Q ekt
0
60,000  10,000e2 k
e2 k  6
 Luând în considerare logaritmul natural în ambele părți
avem:
ln e2 k  ln 6
2k  ln 6
k  0.8959
 Astfel, numărul de bacterii prezente la orice moment t este
dată de :
Q(t )  10,000e0.8959t
Exemplu aplicat: Dezvoltarea bacteriilor
Soluţie
 La sfârșitul celor patru ore (t = 4), vor fi

Q(4)  10,000e0.8959(4)
 360,029
sau 360,029 bacterii.
Exemplu aplicat: Dezintegrarea radioactivă
 Substanţele radioactive descresc exponențial.
 De exemplu, cantitatea de radiu prezentă în orice moment
t se supune legii
Q(t )  Q0e kt (0  t  )
unde Q0 este cantitatea iniţială prezentă și k este un
rezultat pozitiv constant.
 Timpul de înjumătăţire unei substanțe radioactive este
timpul necesar pentru o anumită cantitate să fie redusă la
jumătate.
 Timpul de înjumătăţire al radiului este de aproximativ
1600 ani.
 Să presupunem că inițial există 200 mg de radiu pur.
a. Găsiţi cantitatea rămasă după t ani.
b. Care este canitate după 800 ani?
Exemplu aplicat : dezintegrarea radioactivă
Soluţie
a. Găsiţi cantitatea rămasă după t ani.
Cantitatea inițială este 200 mg, astfel încât Q(0) = Q0 = 200,
astfel încât:
Q(t) = 200e–kt
Timpul de înjumătățire al radiului este 1600 ani, astfel încât
Q(1600) = 100, prin urmare
100  200e 1600 k
1600 k 1
e 
2
Exemplu aplicat : dezintegrarea radioactivă
Soluţie
a. Găsiţi cantitatea rămasă după t ani.
Aplicând logaritmul natural în ambele părți dă:
1
ln e 1600 k  ln
2
1
1600k ln e  ln
2
1
1600k  ln
2
1 1
k ln  0.0004332
1600 2
Prin urmare, cantitatea de radiu din stânga după t ani este:
Q(t )  200e0.0004332t
Exemplu aplicat : dezintegrarea radioactivă
Soluţie
b. Care este cantitatea după 800 ani?
În special, cantitatea de radiu rămasă după 800 ani este:

Q(800)  200e 0.0004332(800)


 141.42

sau aproximativ 141 mg.


Exemplu aplicat: Timpul de asamblare
 Divizia Camere a Eastman Optical produce o camera cu
lentilă unică reflex .
 Departamentul de formare stabilește că, după terminarea
programului de formare de bază, un angajat nou, fără
experiență în prealabil va fi capabil de a asambla
Q(t )  50  30e0.5t
modelul F aparat de fotografiat pe zi, t luni după ce
angajatul își începe activitatea pe linia de asamblare.
a. Câte bucăţi din model de aparat de fotografiat F poate un
angajat nou să asambleze pe zi după formarea de bază?
b. Câte bucăţi din model de aparat de fotografiat F poate un
angajat după o lună de experiență poate asambla pe zi?
c. Câte bucăţi din model de aparat de fotografiat F poate un
angajat cu experienţă medie poate asambla pe zi?
Exemplu aplicat: Timpul de asamblare
Soluţie
a. Numărul de aparate de fotografiat din modelul F un
angajat nou poate asambla este dată de
Q(0)  50  30  20
b. Numărul de aparat de fotografiat din modelul F pe care un
angajat cu 1, 2, și 6 luni de experiență se poate asambla pe
zi este dată de

Q(1)  50  30e0.5(1)  31.80


sau aproximativ 32 de camere pe zi.
c. În timp ce t crește, Q(t) tinde către 50.
Prin urmare, angajatul mediu experimentat poate a
asambla 50 de camere de tip F pe zi.
Sfârșitul
capitolului