Structura lucrării

I. INTRODUCERE. ASPECTE METODICE

I.1. MOTIVAŢIA CERCETĂRII
I.2. OBIECTIVELE STUDIULUI
I.3. ÎNTREBARI DE CERCETARE
i1: Care sunt limitările şi barierele în procesele de dezvoltare actuale
ale oraşelor mici?
i2: La ce modele de dezvoltare pot apela administraţiile oraşelor mici
în elaborarea strategiilor viitoare?
I.4. METODOLOGIE

II. CERCETARE ASUPRA DOCUMENTAŢIILOR DE SPECIALITATE

II.1. ORAȘE MICI ȘI MIJLOCII ÎN CONTEXT TERITORIAL

II.2. ORAŞELE VIITORULUI – PROVOCĂRI, VIZIUNI, SOLUŢII

II.3. CONECTAREA LA ECONOMIA GLOBALĂ - ORAȘELE CA NODURI
PENTRU REȚELELE GLOBALE
II.4. AGENDA URBANĂ PENTRU UE

II.5. STRATEGIA DE DEZVOLTARE – ORIENTĂRI: PERFORMANŢE

ECONOMICE ALE ORAŞULUI

II.6. CUM IŞI FOLOSESC ORAŞELE MICI ATRIBUTELE (COMPETENŢE

DISTINCTIVE) PENTRU RECONSTRUIREA ECONOMIEI

II.7. TOWN – ORAŞE MICI ŞI MIJLOCII ÎN CONTEXT TERITORIAL

Principalele constatări
Opțiuni pentru elaborarea de politici și sugestii
Concluzie

II.8. CONCLUZII / CENTRALIZAREA DATELOR COMUNE EXPRIMATE ÎN

STUDII

III. STUDII DE CAZ

III.1. RAPORT DE STUDIU DE CAZ ÎN FRANȚA
III.1.1. contextul național
III.1.2. definirea smst în context național și regional in franța
III.1.3. Prezentare a studiilor privind orasele mici și mijlocii
 III.1.4. Aspecte teritoriale ale sistemului administrației locale
III.1.5. Vendôme (SMST reprezentativ Franța)
A. Prezentare generală
B. Opțiuni și obiective strategice în vendome
III.2. RAPORT DE STUDIU DE CAZ POLONIA
III.2.1. context național
III.2.2. Definiția smst în context național
III.2.3. Aspecte teritoriale ale sistemului administrativ
III.2.4. Garwolin (SMST reprezentativ Polonia)
A. Prezentare generală
B. Opțiuni și obiective strategice în vendome
III.3. PRINCIPII EXTRASE ÎN URMA CERCETĂRII STUDIILOR DE CAZ

IV. PERSPECTIVĂ ROMÂNEASCĂ ASUPRA ORAȘELOR MICI ȘI MIJLOCII

IV.1. PRECIZĂRI TERMINOLOGICE
IV.2. MUNICIPIUL CÂMPULUNG ÎN IERARHIA ORAŞELOR ROMÂNEŞTI
IV.2.1.DOCUMENTE EUROPENE
A. ESPON - Urban-rural relations in Europe

B. Proiectul ESPON 2006 – Potenţial pentru dezvoltarea

policentrică în Europa

IV.2.2.DOCUMENTE NAȚIONALE, REGIONALE ȘI JUDEȚENE

IV.2.2.1. Strategia de Dezvoltare Teritorială a României (S.D.T.R.)

IV.2.2.2. Strategia de Dezvoltare a Regiunii Sud-Muntenia

IV.2.2.3. Strategia pentru investiții integrate (din cadrul PATJ) a

zonei ARGEȘ-MUSCEL” din regiunea de dezvoltare SUD
MUNTENIA

IV.2.3.DOCUMENTE LOCALE ȘI ANALIZĂ URBANISTICĂ

V. CONCEPT STRATEGIC (2018-2030) - MUNICIPIUL CÂMPULUNG MUSCEL

V.1. DATE GENERALE
V.1.1. FUNCȚIILE ORAȘULUI ÎN CONTEXT ISTORIC
Câmpulung ca oraș – târg
Câmpulung – Oraș capitală
Câmpulung – Oraș Industrial

2
 Câmpulung – Oraș Istoric
Câmpulung – Oraș complex
V.1.2. STRUCTURĂ ECONOMICĂ
V.1.3. SERVICII PUBLICE
V.1.5. LOCUIREA
V.1.6. TURISMUL
V.1.7. REGIMUL DE PROPRIETATE
V.1.8. PROFILUL DEMOGRAFIC
V.1.9. CIRCULAȚII
V.1.10. PATRIMONIU ȘI OBIECTIVE CULTURALE
V.2. ANALIZE SPECIFICE PLANIFICĂRII STRATEGICE
V.2.1. ANALIZA SWOT
V.2.2. DIAGNOSTIC
V.3. VIZIUNE OBIECTIVE PROPUNERI
V.3.1. CORELAREA IDEILOR FAȚĂ DE PARTEA TEORETICĂ
V.3.2. VIZIUNE
SCENARIUL ”IF NOT”
V.3.3. OBIECTIVE STRATEGICE (2018 - 2030)
V.3.4. POLITICI, PROGRAME, PROIECTE
A. INTERVENȚII ”SOFT”
B. INTERVENȚII ”HARD”

VI. CONCLUZII FINALE

VII. BIBLIOGRAFIE

VIII. ANEXE
REZUMAT

IX. PLANȘE (0-9)

3
I. INTRODUCERE. ASPECTE METODICE

4
I.1.MOTIVAŢIA CERCETĂRII
Studiul de faţă pleacă de la ceea ce aş numi „încăpăţânarea artistului”, încercând să
aplic studiile celor doi ani finalizaţi în cadrul programului de master în cazul oraşului
natal. Aşa cum arhitecţii visează să-şi proiecteze casa, sau artiştii să-şi picteze
autoportretul, am avut acest capriciu.
Am axat tema în jurul Municipiului Câmpulung din judeţul Argeş – fapt ce a generat
câteva probleme noi, pentru mine, privind adaptarea principiilor şi instrumentelor uzuale
la cerinţele impuse de context. Mai mult, însăşi ideea de a proiecta pentru străzile pe
care am crescut, trecându-le acum prin filtrul unui „subiectivism educat”, constituie unul
dintre subiectele abordate la nivel teoretic.

Ritmul accentuat al urbanizării obligă urbaniştii să propună soluţii care să răspundă

nevoilor marilor oraşe ale lumii. Până în 2050, se preconizează o creştere a populaţiei
mondiale de la 7.6 mld. la 9.8 mld. locuitori, cu o concentraţie de 70% în mediul urban 1.
În aceste condiţii, specialiştii în domeniu se concentrează asupra evoluţiei marilor
centre urbane. Oraşele viitorului sunt (sau trebuie să devină) eficiente energetic şi îşi
gestionează în mod adecvat terenurile, populaţia şi fondul construit 2.

În Europa, evoluţia populaţiei indică valori opuse în ultimii ani faţă de creşterea globală,
iar Vechiul Continent se ocupă mai degrabă cu restaurări ale oraşelor decât de
construirea acestora, sub aceleaşi principii privind impactul asupra mediului.
România, ţară cu scădere accentuată a populaţiei, încearcă să se racordeze la
aceleaşi principii privind urbanismul, chiar dacă administraţiile (chiar şi ale oraşelor
mari) şi-au stabilit alte priorităţi reale privind dezvoltarea, iar lecţiile europene sunt, în
fapt, discursuri împrumutate şi aplicate numai pe hârtie, cu rezultate minore asupra
mediului urban.
Subiectul principal are în vedere dezvoltarea oraşelor mici din România. Sursele
documentare axate pe acestea sunt în număr relativ redus, cu precădere în ţară (dar
aproape toate documentatiile de urbanism fac referire la importanța acestora și la rolul
teritorial pe care îl asigură), în pofida faptului că o treime din populaţia urbană se
situează în oraşe sub 40.000 de locuitori.

1
ONU - Department of Economic and Social Affairs Population Division (2017), World Population
Prospects - The 2017 Revision - Key Findings and Advance Tables, New York.
2
Consiliul European Al Urbanistilor (2003), Noua Carta De La Atena - Viziunea Consiliului European
al Urbanistilor asupra oraselor din secolul al XXI-lea, Lisabona.

5
În practica profesioinală, aceste oraşe utilizează instrumente de planificare specifice
ariilor urbane extinse, parţial indecvate; aceleaşi legi şi aceleaşi principii, deşi contextul
este diferit, iar puterea administrativă este limitată, ca şi resursele. Dacă luăm în
considerare prezentele tendinţe de evoluţie a populaţiei, atunci soarta oraşelor mici
pare compromisă, întrucât ele nu sunt capabile să intre într-o competiţie echitabilă
privind oferta serviciilor şi a stilului de viaţă contemporan, cel puţin nu pentru populaţia
tânără.

I.2. OBIECTIVELE STUDIULUI

Obiectivul major al studiului este de a face primii paşi în căutarea unor răspunsuri în
măsură să fundamenteze trasarea unor direcţii de dezvoltare pentru oraşele mici din
România, printr-un proces de determinare a problemelor specifice acestora, de căutare
şi de alegere a unor soluţii coerente de planificare locală.

Cercetarea urmăreşte să determine instrumente; atitudini; acţiuni, necesare procesului

de planificare în oraşe mici. Îşi propune să plece de la un oraş, să determine un model
de dezvoltare pentru acesta, cu atenţie deosebită şi interpretare critică asupra
metodelor şi instrumentelor de planificare şi apoi asupra procesului de implementare –
model ce ar putea fi replicat în alte oraşe similare. Sistemul de obiective marchează
nevoia unor răspunsuri ce rezumă etapele fiecărei faze a studiului şi structurează
elementele ce îl compun.

Mai exact, obiectivele studiului sunt:

 Determinarea rolului teritorial, social, economic, cultural al oraşelor mici și mijlocii în
context naţional;
 Cercetarea instrumentelor de planificare şi optimizarea lor pentru utilizarea către
dezvoltarea oraşelor mici și mijlocii;
 Modalităţi de utilizare a resurselor disponibile, a actorilor implicaţi şi a poziţiei pe
care aceştia o adoptă în raport cu dezvoltarea orașelor;
 Formularea unui model de proces de dezvoltare pentru Câmpulung

I.3. ÎNTREBĂRI DE CERCETARE

Studiul este structurat în două etape: o primă etapă, de cercetare, din care să rezulte o
serie de probleme privind practica de urbanism în oraşe mici şi o a doua etapă, de

6
cercetare aplicată, la finalul căreia pot fi propuse soluţii privind alegerea tipurilor de
instrumente şi intervenţii optimizate unor oraşe de dimensiuni reduse.

Prima etapă se bazează pe două întrebări de cercetare principale, urmate de o serie de

întrebări subsecvente:

i1: Care sunt limitările şi barierele în procesele de dezvoltare actuale ale

oraşelor mici și mijlocii?
i1.1: în ce context se situează oraşele mici din România?
i1.2: care sunt instrumentele uzuale de planificare şi cum sunt
implementate?
i1.3: care sunt dificultăţile administrative în planificare?
i2: La ce modele pot apela administraţiile oraşelor mici în elaborarea
strategiilor de dezvoltare?
i2.1: ce propun documentaţiile de specialitate cu referire la dezvoltarea
oraşelor?
i2.2: ce bază legislativă există la nivel european privind dezvoltarea
oraşelor?
i2.3: ce principii inovative de dezvoltare au utilizat oraşele europene şi
cum se pot aplica în România
i2.4: ce instrumente se pot utiliza pentru elaborarea unor metode de
dezvoltare şi cum se structurează în funcţie de acestea procesul?

Cea de-a doua etapă se concentrează asupra studiului de caz. Elaborarea unei strategii
de dezvoltare, cu o privire critică asupra aplicării acesteia în contextul local, necesită
înţelegerea stării oraşului, prin prisma evoluţiei istorice şi a tendinţelor actuale precum şi
a oportunităţilor de dezvoltare, ceea ce în mod natural generează o serie nouă de
întrebări:

i3. În ce măsură înţelegerea contextului local (în termen i de resurse,

limitări, oportunităţi) poate ajuta buna planificare?
I4. Cum se poate generaliza un anume mod de abordare pornind de la
cazul special tratat?

7
I.4. METODOLOGIE
Aş compara metodologia utilizată în prezentul studiu cu modul în care un sculptor
ajunge la rezultatul final. În acest sens, am ales în primă fază tema lucrării, am
determinat o structură iniţială, care să coordoneze în parte procesul, apoi s-a adunat
material, într-o manieră selectivă, după criteriul relevanţei (în raport cu subiectul). Apoi
urmează un proces de sculpatare efectivă, prim eliminarea surplusului de material, prin
formularea concluziilor, şi în cele din urmă, finisarea finală, în vederea obţinerii
rezultatului.

Procesul se dezvoltă pe direcție verticală și orizontală, prin schimburi de informații între

experiențele reușite din studiile de caz cu privire la dezvoltarea orașelor mici și mijlocii,
precum și prin urmărirea unui fir logic de trecere liniară prin diferite scări de studiu, de la
exemple europene axate pe rolul orașelor in cadrul teritoriilor largi de dezvoltare, la
orașe autohtone – aspect vizibil în structura planșelor asociate studiului.

Faza de proiectare este în primul rând un studiu de proces, sub forma intrărilor şi
ieşirilor de date, sub forma unui sistem simplu, în care se răspunde constant la
întrebarea „ce se întâmplă dacă...?”. Iar Câmpulung, este în acest sens oraşul-cobai,
asupra căruia se aplică fiecare intervenţie şi se încearcă determinarea eventualelor
efecte asupra sa şi asupra altor intervenţii – printr-o metodă comparativă cu procesul
actual utilizat în practica profesională (aşadar, fundaţia de la care se pleacă, o
reprezintă sistemul de planificare contemporan).

8
 II. CERCETARE ASUPRA DOCUMENTAŢIILOR DE SPECIALITATE

Acest capitol rezumă teoriile şi principiile relevante subiectului de studiu. Este

format dintr-o serie de date culese în urma cercetării şi are ca principal scop
evidenţierea unei baze teoretice concrete care să traseze primii paşi ai
proiectului.

Am apelat la o serie de studii, încercând să acopăr arii de proiectare (geografice,

funcționale, culturale etc.) cât mai întinse. Mai e de modul în care am ales să
structurez respectivele studii, și anume prin fidelitate textelor originale (păstrând
ideile și comentîndu-le mai degrabă, decât reformulându-le în scopul relevanței
pentru studiul final și păstrând studiile integral, fără a le sparge în idei pe care
apoi să le amestec cu ideile altor studii). La finalul capitolului am încercat să
structurez ideile într-o serie de principii utilizabile în contextul proiectării în
România

9
II.1. ORAȘE MICI ȘI MIJLOCII ÎN CONTEXT TERITORIAL
Un studiu care se bazează pe determinarea modurilor în care orașele europene
evoluează în context global. În ceea ce privește orașele mici și mijlocii, se definesc o
serii de cazuri în care acestea joacă roluri semnificative la nivel teritorial, pentru o bună
funcționare a unor arii urbane extinse de mare eficiență în economia regiunilor, a țărilor
sau globale.

Premise: În ultimul secol, Europa s-a transformat într-un continent predominant urban.
Se estimează că aproximativ 70% din populația UE - aproximativ 350 de milioane de
oameni - locuieşte în aglomerări urbane cu mai mult de 5 000 de locuitori 3.
Europa este, de asemenea, caracterizată de o structură urbană policentrică, mai puțin
concentrată în comparație cu, de exemplu, SUA sau China. Există 23 de orașe cu mai
mult de 1 milion de locuitori și 345 de orașe cu mai mult de 100 000 de locuitori în
Uniunea Europeană, reprezentând aproximativ 143 de milioane de locuitori, dar numai
7% din populația UE trăiește în orașe de peste 5 milioane de locuitori, comparativ cu
25% în SUA. În plus, 56% din populația urbană europeană locuiesc în orașe mici și
mijlocii cu o populație cuprinsă între 5 000 și 100 000 de locuitori 4.
Din punctul meu de vedere, situația europeană descrisă anterior se regăsește la nivel
național în cazuri restrânse – este valabil în cazul orașelor mari 5, care sunt organizate
în poli de dezvoltare distribuiți relativ egal la nivel teritorial. La scară redusă (spre
exemplu județeană) vorbim mai degrabă de policentrism format natural, din asocieri
funcționale și mai puțin asocieri administrative cu efecte reale.

II.2. ORAŞELE VIITORULUI – PROVOCĂRI, VIZIUNI, SOLUŢII

Importanța orașelor mici și mijlocii nu trebuie subestimată. O mare parte a populației
urbane trăiește în orașe mici sau mijlocii răspândite pe întreg continentul. Aceste orașe
joacă un rol în bunăstarea, nu numai ale locuitorilor lor, ci și ai populației rurale care le
înconjoară. Acestea sunt centre pentru servicii publice și private, precum și pentru
producția, inovarea și infrastructura locală și regională 6. Precum și în cazul României,
importanța orașelor mici și mijlocii este mai degrabă asigurată prin catitatea de
populație pe care o găzduiesc.
3
creștere continuă a populației urbane până în 2050, în "Perspectivele mondiale de urbanizare" : "Revizuirea
2009", Organizația Națiunilor Unite, Departamentul Afaceri Economice și Sociale, Divizia Populație, 2010.
4
Cifrele se bazează pe o definiție a orașelor în ceea ce privește densitatea, cf. Studiului Cities of tomorrow -
Challenges, visions, ways forward, Publications Office of the European Union, Luxembourg
5
Cf. PATN și SDTR, ambele propunând o dezvoltare policentrică națională, bazată pe 8 poli de dezvoltare teritoriali.
6
Cifrele se bazează pe o definiție a orașelor în ceea ce privește densitatea, cf. Studiului Cities of tomorrow -
Challenges, visions, ways forward, Publications Office of the European Union, Luxembourg

10
Orașele mici și mijlocii joacă adesea un rol esențial în cadrul economiilor regionale. Ele
constituie blocurile de construcție ale regiunilor urbane și dau caracterul distinctiv
peisajelor regionale. S-a argumentat că structura lor de creștere și dezvoltare în Europa
de Vest constituie cel mai echilibrat sistem urban din lume 7, prin gradul de
descentralizare – România este o țară aflată momentan în curs de descentralizare.
Modelul european ar putea fi preluat la nivel administrativ pentru a obține rezultate
similare. În acest sens, rolul orașelor de dimensiuni reduse ar putea fi relevant, dacă
acestea ocupă un loc cu un cuvânt de spus la masa rotundă – implicându-se activ
la discursul administrativ și politic privind dezvoltarea teritorială. Singurul impediment
constă în gradul de specializare în domeniu al municipalităților acestor orașe.

Caracteristicile generice ale orașelor mici și mijlocii - în special dimensiunea lor umană,
locuibilitatea, conviețuirea cartierelor, încorporarea lor geografică și caracterul istoric -
în multe privințe constituie un ideal al urbanismului durabil. Orașele mici și mijlocii sunt
esențiale pentru evitarea depopulării rurale și sunt indispensabile pentru dezvoltarea
regională echilibrată, coeziunea și durabilitatea teritoriului european.

În ceea ce privește schimbările socio-economice și demografice, sunt enumerate trei

categorii de orașe8:
 Orașele dinamice din punct de vedere economic, care înregistrează o creștere
puternică a populației, prin intrările migranților cu înaltă calificare și a celor mai puțin
calificați, atrași de puterea economică susținută a orașelor. Acestea sunt, în
principal, orașe din Europa de Vest mai strâns legate de economia mondială.
 Orașele cu un mediu economic puternic in care stagnează sau scad treptat
populațiile. Majoritatea orașelor europene mici și mijlocii vor fi în această categorie.
În aceste orașe, contracția treptată nu provoacă neapărat dificultăți ci poate fi chiar
un avantaj, pe măsură ce densitatea mediului urban scade. Provocarea pentru
aceste orașe este de a crea strategii urbane flexibile care să poată adapta atât
schimbările populației în sus, cât și cele descendente, precum și schimbările în
compoziția socio-economică.
 Orașele din zonele urbane de contracție complexă, unde pot fi experimentate
atât declin demografic, cât și economic. Aceste zone urbane sunt situate, în cea

7
European Commission, Directorate General for Regional Policy (2011), Cities of tomorrow - Challenges,
visions, ways forward, Publications Office of the European Union, Luxembourg
8
Impactul tendințelor demografice europene asupra dezvoltării regionale și urbane elaborate în contextul
Președinției ungare a Uniunii Europene, Budapesta 2011.

11
 mai mare parte, în partea centrală și estică a Europei (în partea de est a Germaniei
și regiunile estice ale Poloniei, Ungariei, Slovaciei, României și Bulgariei)9. Aceste
orașe trebuie să se concentreze asupra strategiilor de redefinire și reînnoire a bazei
lor economice, întrucât reducerea poate determina o spirală negativă a scăderii
veniturilor fiscale locale, scăderea cererii de bunuri și servicii, pierderea locurilor de
muncă, reducerea ofertei de forță de muncă și reducerea investițiilor. pierderea
generală a atractivității.

II.3. CONECTAREA LA ECONOMIA GLOBALĂ - ORAȘELE CA NODURI PENTRU

REȚELELE GLOBALE
Studiul semnalează o ipoteză interesantă: anume că mărimea orașelor se reflectă
proporțional în capacitatea acestora de a avea influență la nivel teritorial.

În majoritatea cazurilor, mărimea unui oraș este un indicator al poziției sale ierarhice în
aceste rețele globale, deși orașele mai mici pot fi, de asemenea, bine plasate atunci
când sunt găzduite la sediul marilor firme – cazuri ce reprezintă excepții (în România,
un caz concret - Mioveni). Cu toate acestea, există o diferență semnificativă între părțile
nordice și cele occidentale ale Europei și părțile centrale și estice. - Companiile din
Europa Centrală și de Est tind să aibă poziții mai joase și mai puțin centrale în rețelele
globale, chiar dacă se află în capitale. Aceasta este o slăbiciune structurală care lasă
orașele gazdă mai expuse schimbărilor cererii la nivel mondial.

Poziția unui oraș în rețelele globale este de dependență și adesea ancorată prin
circumstanțe istorice pozitive, investiții private și publice pe termen lung, abilități bazate
pe locație etc. – ceea ce le face dificilă replicarea sau modificarea. O provocare cheie
pentru orașe este de a înțelege rolul pe care firmele il joacă în rețelele internaționale și
modul în care pozițiile lor pot fi consolidate. Conectivitatea bună este de o importanță
primordială pentru aceasta – conectivitatea cu piețele și resursele tehnologice și
financiare, dar și conectivitatea cu tendințele culturale.

Un studiu efectuat in 2015 la Universitatea Vernon Henderson Brown & NBER susține
că urbanizarea și dezvoltarea economică sunt strâns legate între ele. În timp ce
urbanizarea în sine nu provoacă dezvoltare economică susținută, aceasta nu se
produce fără urbanizare.
9
Mäding, Heinrich, Prezentare privind demografia în atelierul 1 "Orasele de mâine: provocări urbane", Bruxelles,
iunie 2010.

12
Dovezile empirice se bazează parțial pe experiența istorică din țările dezvoltate, cum ar
fi Statele Unite ale Americii, inclusiv a unor țări din America Latină și Asia de Est care
au trecut prin procesul de urbanizare și au avansat spre statutul de venituri medii .

II.4. Agenda urbană pentru UE10

Studiu despre ceea ce la nivel european se propune referitor la rolul orașelor în
dezvoltarea teritorială, pornind de la tipicul organizării orașelor europene într-un sistem
policentric.

Premise: se așteaptă ca orașele să joace un rol-cheie în realizarea Strategiei Europa

2020 pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii (Uniunea
Europeană, 2015). Prin urmare, politica de coeziune a UE urmărește să sprijine orașele
printr-o serie de investiții, cum ar fi mobilitatea urbană, regenerarea economică și
socială, agenda digitală, îmbunătățirea capacității de cercetare și inovare.

Obiectivul central al Agendei urbane pentru UE este implicarea orașelor în elaborarea

politicii, ideea de a activa orațele pentru a coopera. Peisajul urban al Europei se
caracterizează printr-o mare diversitate a orașelor mici, mijlocii și mari. În comparație cu
alte părți ale lumii, multe regiuni urbane din Europa au o structură policentrică în care
mai multe orașe se află în imediata vecinătate. În alte cazuri, un singur oraș mare – de
obicei o capitală a unei națiuni, domină regiunea înconjurătoare, rezultând într-un model
monocentric – similar cu cazul Bucureștiului, singurul oraș din România care se ridică la
nivelul standardelor Europene.

Structura urbană a Europei este rezultatul multor factori care stau la baza acesteia.
Unele așezări datează din Imperiul Roman, unde funcționau ca centre administrative.
Alte orașe s-au dezvoltat în Evul Mediu ca piețe regionale în locații strategice de-a
lungul căilor comerciale, adesea aproape de un râu sau de un port. Ca urmare a
evoluțiilor politice, demografice și economice, orașele au înflorit (și, prin urmare, s-au
extins) în anumite perioade, în timp ce alte perioade se caracterizează prin declin
(Benevolo, 1995). Pe parcursul secolului XX, orașele s-au extins în regiunile învecinate,
iar mai multe țări au construit noi orașe11.

10
PBL Netherlands Environmental Assesment agency, Cities in Europe Facts and figures on cities and urban areas,
2015
11
PBL Netherlands Environmental Assesment agency, Studiul 2

13
II.5. STRATEGIA DE DEZVOLTARE – ORIENTĂRI: PERFORMANŢE ECONOMICE
ALE ORAŞULUI12
Este un studiu realizat în scopul expunerii performanţelor economice ale oraşelor din
perspectiva includerii în strategiile lor a unor forme de dezvoltare a unor business-uri
coerente, relaţionate la scara oraşelor.
Gradul de diversitate versus specializare. În general, orașele mai mici beneficiază de
diversitate deoarece acestea sunt mai vulnerabile, în timp ce orașele mai mari ar trebui
să se străduiască să se specializeze în activități în care sunt competitive la nivel global.
Argumentele studiului se bazează pe nivelul de atractivitate al orașelor, proporțional cu
”notorietatea” acestora la nivel teritorial – idee ușor de înțeles în cazul
orașelor-”capitală” ale diferitor funcții / activități (ex. Milano – capitalele modei, oraș
specializat funcțional pe un domeniu în care ocupă o poziție de notorietate).

II.6. CUM IŞI FOLOSESC ORAŞELE MICI ATRIBUTELE (COMPETENŢE

DISTINCTIVE) PENTRU RECONSTRUIREA ECONOMIEI 13
Acest raport a fost elaborat de Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (EPA), cu
sprijinul CH2M Hill și Smart Growth America. Modelul american de dezvoltare a
proiectelor orașelor mici și mijlocii se bazează, nu pe strategii propriu-zise, ci pe dialog
– între actori locali interesați și agenții care se ocupă de medierea legăturilor. Este o
abordare simplistă, cel puțin din punct de vedere european. Este adevărat că situațiile
nu sunt comparabile (cu siguranță nu din punct de vedere al culturii profesionale), ceea
ce ar fi de menționat în primul rînd este că amenricanii au obținut rezultate și au propus
o serie de principii relevante, care ar trebui integrate în sistemele de planificare
europene, la nivel local, în asistența celor existente – mai ales prin ușurința cu care
acestea sunt înțelese – aceasta este o situația favorabilă pentru administrațiile mai puțin
pregătite profesional, numeroase în cazurile orașelor mici și mijlocii din România.

Premise: comunitățile se confruntă cu schimbări care afectează industriile, tehnologiile

și modelele de utilizare a terenurilor. Orașele și regiunile rezistente din punct de vedere
economic se adaptează condițiilor schimbătoare și chiar își reinstalează bazele
economice, dacă este necesar. Chiar dacă comunitatea și-a pierdut competitorul

12
Webster Douglas, Muller Larissa (2006), City Development Strategy Guidelines: Driving Urban
Performance
13
United StatesEnvironmental ProtectionAgency (2015), How Small Towns And Cities Can Use Local
Assets To Rebuild Their Economies: Lessons From Successful Places, Pennsylvania

14
economic principal (cazul orașelor monoindustriale, vulnerabile), are alte active pe care
le poate utiliza pentru a stimula economia locală. În timp ce cele mai multe strategii de
dezvoltare economică implică un efort pentru a recruta angajatori majori, cum ar fi
producătorii sau comercianții, multe orașe de succes completează procesul de recrutare
prin accentul pe resursele existente și pe resursele lor distincte.

Acest raport examinează studiile de caz ale orașelor mici care au utilizat cu succes
această abordare, printr-o serie de metode ce au rezultat in 6 principii (formulate sub
forma unor instrucțiuni – fiind ușor digerabile și de aplicat):
 Identificarea resurselor existente și construiți pe baza acestora
Fiecare comunitate, indiferent de dimensiune sau împrejurare, are active care pot
construi economii reziliente. Comunitățile de succes identifică resursele care oferă
cele mai bune oportunități de creștere și dezvoltă strategii care să le sprijine. Fie că
este vorba despre cadrul natural și recreerea în aer liber, centrele istorice sau
instituțiile culturale și artistice.
 Implicarea tuturor actorilor să participe la procesul de planificare
Comunitățile care își reînnoiesc cu succes economiile angajează rezidenții,
proprietarii de afaceri și alte părți interesate să dezvolte o viziune pentru viitorul
comunității. Astfel asigurară faptul că planurile reflectă dorințele, nevoile și
obiectivele comunității și generează sprijin public care poate menține impulsul pentru
implementarea schimbărilor prin ciclurile electorale.
 Benefii din finanțare externă
În timp ce finanțarea filantropică, federală și de stat este importantă pentru
comunitățile de toate dimensiunile, este util în special comunităților mai mici care
dispun de resurse limitate pentru a face față unor provocări (cum ar fi infrastructura
depășită, proprietăți vacante și eventual contaminate) pentru a atrage noi rezidenți și
întreprinderi – caz particular pentru EU, unde situațiile de finanțare externă sunt
relativ comune.
 Crearea de stimulente pentru încurajarea investițiilor în Comunitate
Multe comunități își reînnoiesc economiile, facilitând companiile interesate și
dezvoltatorii să investească în comunitate în moduri care susțin prioritățile
comunității pe termen lung. Tactica pentru a facilita investițiile din sectorul privat
include simplificarea procesului de dezvoltare, furnizarea de asistență tehnică și
crearea ghidurilor informative.
 Încurajarea cooperării în cadrul Comunității și în întreaga regiune

15
 Cooperarea în cadrul comunității și în întreaga regiune pentru a atinge prioritățile
stabilite în comun ajută la valorificarea activelor pe care fiecare le poate aduce la
masă pentru a profita la maxim de resursele regiunii. Dimpotrivă, concurența
contraproductivă pentru resurse limitate poate submina încercarea unei comunități
sau a unei regiuni de a genera o creștere economică durabilă.
 Susținerea unui mediu curat și sănătos
Protecția resurselor naturale și reducerea poluării nu numai că sunt compatibile cu
dezvoltarea economică, dar pot și susține revitalizarea economică. Comunitățile
care investesc în resursele lor naturale prin protejarea resurselor naturale pot atrage
și menține mai bine locuitorii, turiștii și întreprinderile care apreciază aerul curat, apa
și peisajele naturale. Curățarea și reabilitarea proprietăților poluate face posibilă
utilizarea productivă a infrastructurii existente de transport, apă și infrastructură;
crește baza de impozitare și oportunitățile de angajare; elimină contaminarea
mediului; și ajută la stimularea investițiilor în proprietățile din jur.

II.7. TOWN – ORAŞE MICI ŞI MIJLOCII ÎN CONTEXT TERITORIAL 14

ESPON 2013 este un program operațional în cadrul Obiectivului Cooperare Teritorială
Europeană al Politicii de Coeziune a Uniunii Europene prin care este finanțată
cercetarea teritoriului european. Este unul dintre cele mai relevante și comprehensive
studii pentru dezvoltarea orașelor mici și mijlocii în context european.
Scopul proiectului "TOWN" a fost acela de a construi noi cunoștințe despre orașele
europene mici și mijlocii (Small and Midle Sized Towns - SMSTs), recunoscând că ele
sunt rareori considerate subiecte în politicile europene, dar sunt recunoscute în
experiența cetățenilor și firmelor europene. Proiectul s-a bazat pe ipoteza că această
dimensiune a reglementării urbane are un rol important în contextul regional și
funcțional mai larg; prin urmare, orașele mici pot aduce într-adevăr o contribuție
importantă la sprijinirea politicilor strategice ale UE.

Principalele constatări
Structura logică a proiectului a început cu identificarea și listarea așezărilor urbane care
pot fi considerate SMSTs dintr-o perspectivă morfologică. Clustere de construit din
teritoriul spațiului ESPON care pot fi considerate SMST (adică au o densitate a
populației între 300 și 1.500 locuitori / km2 și / sau între 5.000 și 50.000 de locuitori –
caz unde s-ar încadra municipiul Câmpulung). Dinamica macro-teritorială este factorul
14
Servillo Loris (coord.) (2014), TOWN - Small and medium sized towns in their functional territorial
context, Final Report, Version 6 November 2014, ESPON & KU, Leuven

16
determinant cel mai important pentru performanțele regionale ale ariilor formate din
așezări mai mici, care par a experimenta inerția spațială mai mică față de fenomenele la
scară mai largă.

Această analiză a sugerat că SMST tind să prezinte următoarele caracteristici în

legătură cu orașele mai mari (cu câteva excepții în anumite țări):
 Ocuparea forței de muncă în sectorul industrial are o proporție mai mare, în timp ce
sectorul serviciilor are un procent mai mic de ocupare;
 proporție semnificativ mai mică a locurilor de muncă (în medie) în serviciile private
comercializate și în serviciile publice;
 rată a activității economice superioare;
 Ocuparea forței de muncă în sectorul comerțului cu amănuntul este semnificativ mai
scăzută;
 SMST-urile au un procent mai mic de persoane care locuiesc și lucrează în acestea
decât HDUC (high density urban clusters or ‘cities’ 15);
 Ratele de șomaj în SMST tind să fie mai scăzute decât cele pentru HDUC;
 Ponderea mai mare a copiilor de vârstă școlară;
 Ponderea mai mare a locuințelor secundare sau de vacanță.

*Notă: au fost subliniate situațiile adevărate în cazul de studiu – Câmpulung Muscel

Având în vedere marea diversitate a SMST-urilor, abordările privind dezvoltarea

individuală necesită întotdeauna o analiză detaliată a locului specific. În același timp,
dimensiunea SMST-ului este importantă în ceea ce privește diversitatea economică –
pe măsură ce orașele devin mai mari, profilurile lor de angajare tind să devină mai
diverse în raport cu secțiunile standard ale CAEN. Orașele mici au tendința de a avea
(în medie) profiluri de ocupare mai specializate.
Performanța socio-economică a unui oraș poate fi legată de o serie de factori care
reprezintă o combinație a poziției geografice, a tendințelor regionale, a specializării
socio-economice, a dezvoltării istorice și a modului în care acestea sunt înțelese de
actorii politici.

15
Servillo Loris (coord.) (2014), TOWN - Small and medium sized towns in their functional territorial
context, Final Report, Version 6 November 2014, ESPON & KU, Leuven

17
Profil economic al SMST: Majoritatea acestor orașe și-au păstrat baza productivă.
Producția de bunuri și servicii tranzacționate este încă o strategie importantă. Alte orașe
au o economie locală care se bazează în principal pe activități și servicii legate de
nevoile și cererea populației locale (locuințe, servicii publice etc.). Într-o a treia clasă de
orașe, economia locală este fie legată de cererea rezidențială, fie de cea externă, dar
cel puțin parțial bazată pe cunoaștere, inovație și activități creative, cum ar fi
învățământul superior, design etc.
Orașele joacă rolul de centre urbane care oferă în primul rând locuri de muncă, dar și
servicii etc., altor așezări aflate în proximitatea lor. Prin urmare, analiza s-a concentrat
asupra identificării centrelor microregionale și a sferelor lor teritoriale de influență în
termeni de microregiuni funcționale. Cealaltă presupunere cheie a fost că relațiile
dintre centrele urbane și poziția unui oraș într-un anumit tip de aranjament teritorial
(autonom, aglomerat și în rețea) influențează traiectoriile de dezvoltare ale orașului și
performanțele lor socio-economice. Studiul a arătat că orașele aglomerate și în rețea au
rate de performanță mai mari decât cele autonome.

În concluzie, mesajele cheie din aceste componente integrate de analiză pot fi

rezumate astfel:
 Există diferențe importante între sistemele urbane naționale: variabilele contextuale
simple, cum ar fi autonome, aglomerate sau în rețea, dar nu sunt un predictor
suficient al performanțelor SMST.
 Contextul regional pare a fi cea mai importantă influență, împreună cu un echilibru
bun al rezidenților în ocuparea forței de muncă.
 profilul sectorial este important. Din punct de vedere istoric, orașele au avut un
anumit grad de avantaj competitiv în ocuparea forței de muncă industriale.

Opțiuni pentru elaborarea de politici și sugestii

Având în vedere variațiile mari dintre SMST-urile din Europa și din interiorul țărilor, este
necesar să se acorde atenție împotriva adoptării oricărei abordări simpliste "de o
mărime potrivită tuturor". Subliniază importanța dezvoltării unei abordări corecte bazate
pe loc, care situează SMST în contextul local și regional, acordând în același timp
atenție deosebită relațiilor și interacțiunilor la diferite scări.
Nu este posibil și nici de dorit să se prescrie în mod rigid un anumit "set de acțiuni"
datorită unei largi varietăți de situații și tipuri regionale de SMST. Planificatorii trebuie să
colaboreze cu actorii regionali și locali pentru a crea o viziune comună și apoi să aloce

18
investiții (de exemplu în infrastructură) pentru a susține acea viziune. Aceasta va trebui
să fie o viziune nuanțată care să cuprindă întreg teritoriul, dar și subregiuni și ierarhii
bazate pe complementaritățile funcționale ale SMST și ale zonelor urbane mai mari.
Unele dintre orașele studiului s-au angajat în încercări de succes de a-și transforma
structurile economice locale tradiționale și de a se dezvolta ca locuri "inteligente" prin
atragerea de cunoștințe și activități creative.

O altă problemă importantă care rezultă din analiza performanțelor orașelor și regiunilor
caracterizate printr-un grad scăzut de urbanizare este declinul industrial. În termeni
politici, acest lucru necesită acordarea unei atenții deosebite sectorului industrial și
reformulării strategiilor teritoriale și diversificării structurilor economice, de ex. prin
inovare (inteligentă) și prin crearea unor forme de cooperare în rețea în rândul orașelor.
În multe dintre orașele studiului de caz au existat probleme legate de "capacitatea de a
acționa" (mobilizarea). Atunci când orașele au demonstrat o tendință mult mai mare de
a "inova" și de a se adapta, acest lucru a fost puternic înrădăcinat în mediul lor local.
Acest lucru nu are loc în toate SMST: de exemplu, câteva orașe izolate pierd tineri,
ceea ce ar putea avea un impact asupra capacității lor locale de a "inova".

Dezvoltarea SMST depinde de exploatarea avantajelor comparative, precum și de

natura relațiilor cu alte așezări urbane și rurale înconjurătoare. Acest ultim aspect poate
fi semnificativ, deoarece studiile de caz au relevat o variație considerabilă a capacității /
dorinței acestor orașe de a se angaja în acțiuni de colaborare / cooperare cu alte SMST
apropiate în ceea ce privește dezvoltarea de proiecte comune (altele decât serviciile de
bază, cum ar fi colectarea și apă) și partajarea serviciilor (de exemplu, educație și
îngrijire medicală).

Una dintre principalele sugestii pe care le oferă studiul ESPON este acela că orașele ar
trebui să aibă o voce mai puternică în dezbaterile regionale, deoarece ele au roluri
funcționale importante pe teritoriul lor.

În concluzie, au existat o serie de factori care au influențat dezvoltarea SMST și

capacitatea de a aduce schimbări16:

16
Servillo Loris (coord.) (2014), TOWN - Small and medium sized towns in their functional territorial
context, Final Report, Version 6 November 2014, ESPON & KU, Leuven

19
 Atitudinea guvernului național / regional. Aceleași cazuri au evidențiat exemple de
acțiuni întreprinse pentru a sprijini SMST, deși măsura în care a fost dezvoltată o
abordare teritorială coerentă este discutabilă.
 Guvernarea teritorială. Acest lucru poate fi împărțit în două dimensiuni, deși
interdependente:
 Abilitatea de a se angaja într-un sistem regional / teritorial de guvernanță mai larg și
de a se integra în strategiile regionale sau subregionale relevante.
 Capacitatea de a colabora cu alte orașe apropiate în moduri care se bazează pe
formele lor individuale de capital teritorial și se complimentează reciproc.
 Abordări și politici adecvate de planificare spațială care permit identificarea dinamicii
teritoriale și a relațiilor funcționale între diferitele scari spațiale și funcționale,
încercând în același timp să creeze o viziune comună pentru spațiul relevant
(regional, subregional și local) care pot fi apoi sprijinite printr-un set coerent de
politici.
 Rolul adimistraţiei. Aceasta poate lua forma unor primari dinamici și bine conectați,
care sunt în poziția lor pentru o perioadă lungă de timp și care dezvoltă o agendă și
o strategie clară pe termen lung și o strategie de schimbare (riscând stagnarea).
Dar, se poate lua o formă "colectivă", în care un grup de oameni (politicieni și ofițeri
de rang înalt) care furnizează agenda și strategia pe termen lung.
 Problema "identității locale". Aceasta este o chestiune dificilă, dar se pare că acele
orașe cu o puternică "identitate locală" (sau "sentimentul de comunitate") și
coeziunea / capitalul social asociate sunt cele care au fost "mai de succes" în
dezvoltarea propriilor strategii.
 În procesul de dezindustrializare SMST au existat, de asemenea, dovezi ale unor
pierderi de populație. Aceste aspecte vor trebui abordate prin furnizarea unor
oportunități adecvate de ocupare a forței de muncă, locuințe și servicii în populațiile
relevante, care trebuie reținute, precum și atragerea de noi oameni.
 Implicarea sectorului privat pare să reprezinte provocări deosebite; în majoritatea
cazurilor, sectorul privat a jucat un rol relativ minor. În general, această problemă
poate reflecta slăbiciunea sectorului privat și / sau lipsa capacității acestuia de a
identifica și de a reprezenta interesele sale colective.
II.8. CONCLUZII / CENTRALIZAREA DATELOR COMUNE EXPRIMATE ÎN STUDII

20
 Provocarea pentru orașe este de a crea strategii urbane flexibile care să poată
adapta atât schimbările populației în sus, cât și cele descendente, precum și
schimbările în compoziția socio-economică.
 Orașele mici și mijlocii trebuie să se concentreze asupra strategiilor de redefinire și
reînnoire a bazei lor economice, întrucât reducerea poate determina o spirală
negativă a scăderii veniturilor fiscale locale, scăderea cererii de bunuri și servicii,
pierderea locurilor de muncă, reducerea ofertei de forță de muncă și reducerea
investițiilor.
 Mărimea orașelor se reflectă proporțional în capacitatea acestora de a avea
influență la nivel teritorial
 Comunitățile de succes identifică resursele care oferă cele mai bune oportunități de
creștere și dezvoltă strategii care să le sprijine.
 Planurile trebuie să reflecte dorințele, nevoile și obiectivele comunității și să
genereze sprijin public care poate menține impulsul pentru implementarea
schimbărilor prin ciclurile electorale
 Procesul de dezvoltare trebuie simplificat, trebuie să furnizeze asistență tehnică și
să creeze ghiduri informative.
 Prioritățile de dezvoltare trebuie stabilite în comun cu toți actorii implicați
 Dinamica macro-teritorială este factorul determinant cel mai important pentru
performanțele regionale ale ariilor formate din așezări mai mici.
 Analizele detaliate ale locurilor specifice sunt cheia unei bune performanțe. Nu
există soluții globale.
 analiza s-a concentrat asupra identificării centrelor microregionale și a sferelor lor
teritoriale de influență în termeni de microregiuni funcționale
 orașele aglomerate și în rețea au rate de performanță mai mari decât cele autonome
 Planificatorii trebuie să colaboreze cu actorii regionali și locali pentru a crea o
viziune comună și apoi să aloce investiții pentru a susține acea viziune.
 orașele ar trebui să aibă o voce mai puternică în dezbaterile regionale, deoarece ele
au roluri funcționale importante pe teritoriul lor.

21
III. STUDII DE CAZ

22
III.1. RAPORT DE STUDIU DE CAZ ÎN FRANȚA

De ce Franța?
România este o țară francofonă, iar acest aspect este puternic vizibil inclusiv în
proiectarea de urbanism – Legislația franceză a constituit fundația celei românești în
materie urbanistică. Mai mult, Franța este unul dintre cele mai centralizate state
Europene (prin circumstanțe istorice și culturale, se află în această ipostază în mod
voit), în timp ce România este unul din statele post-comuniste ce se află în plin process
de descentralizare (stat deconcentrat), prezentând dificultăți în procesarea rapidă a
schimbărilor generate, mai ales în rândul orașelor mici și mijlocii. În plus, analizele și
concluziile studiilor din Franța au fost dintre cele mai relevante și holistice ca material
de studiu.

Lista autorilor:
Christophe Demazière (Université François-Rabelais de Tours);
Abdelillah Hamdouch (Université François-Rabelais de Tours);
Ksenija Banovac (Université François-Rabelais de Tours);
Laure Daviot (Université François-Rabelais de Tours)

III.1.1. CONTEXTUL NAȚIONAL

Franța este împărțită în 26 de regiuni administrative (NUTS 2). Regiunile sunt
subdivizate în continuare în 100 de departamente (NUTS 3) și 36.682 de municipalități
(LAU 2). În comparație cu alte țări europene precum Marea Britanie, Belgia sau
Germania, Franța are o istorie distinctă a industrializării și urbanizării (Farthing si
Carrière, 2007). În timpul Trente Glorieuses ("deceniile de aur postbelic"), orașele mari,
dar și orașele mici și mijlocii se bucurau de o creștere substanțială a populației și a
ocupării forței de muncă. Procesele de suburbanizare au dobândit un impuls numai în
ultimele patru decenii.

Recunoașterea tendințelor moderne care influențează teritoriul (urbanizarea,

suburbanizarea, renașterea rurală) a inițiat mai multe încercări de a adapta analiza
sistemului urban. De la Revoluția Franceză, unitatea geografică de bază era
municipalitatea (Unități Administrativ Teritoriale). Cu toate acestea, odată cu
introducerea centrelor urbane în 1954, INSEE a împărțit orașe între cele izolate și cele

23
aglomerate. În anii '90, INSEE a propus un nou concept spațial care să permită
interpretarea dinamicii teritoriale: regiunea urbană funcțională (fr. Aire urbaine).

III.1.2. DEFINIREA SMST ÎN CONTEXT NAȚIONAL ȘI REGIONAL IN FRAN ȚA

Subiect important pentru analiza modului de operare a proiectului dedicate orașelor mici
și mijlocii în general (methodologic, pentru a genera date echivalente și comparabile) și
în Franța în particular – pentru a distinge mici ”inflexiuni” în funcție de specificitâțile
naționale.

SMSTs pot fi observate în două moduri diferite: abordarea statică și abordarea

dinamică. Abordarea statică ia în considerare dimensiunea și caracteristicile populației
ca și criterii de bază, în timp ce abordarea dinamică lărgește domeniul de aplicare prin
utilizarea criteriilor funcționale, morfologice și socioeconomice pentru a defini SMST.
Abordarea statică este mai cantitativă, iar abordarea dinamică este mai calitativă.

Abordarea statică a definirii SMST.

În Franța, se consideră în general că un oraș mic este un centru urban care numără
5000 de locuitori până la 20.000 de locuitori, în timp ce un oraș de dimensiuni medii de
la 20.000 la 100.000 de locuitori (Taulelle, 2010).
Mărimea orașelor va fi mereu fundația acestor studii, dar în numeroase cazuri au fost
associate inclusive criterii legate de densitatea urbană, suprafață, continuitatea spațiului
construit, sau navetismul.17

Abordarea dinamică a definirii SMST.

Sunt necesare distincții puternice, în funcție de poziția geografică, istoria sau
specializările economice. Teritoriile și rolurile acestora diferă. SMST-urile franceze sunt
observate printr-un set de criterii calitative suplimentare: demografie, funcții, echipament
urban, conectivitate și accesibilitate 18 sau centralitate. De fapt, teorii și concepte, cum ar
fi locurile centrale, contextele teritoriale sau spațiile relevante, rețelele urbane,
dezvoltarea exogenă și endogenă, au fost recunoscute și aplicate în contextul francez și
astfel, și pe SMST-urile franceze.

III.1.3. PREZENTARE A STUDIILOR PRIVIND ORASELE MICI ȘI MIJLOCII

17
Santamaria, 2000; Bolay et Rabinovich, 2004
18
Carierre, 2008

24
În Franța, există o tradiție de a studia SMST-urile prin diferite discipline ale științelor
sociale: economie regională și urbană, geografie, științe politice, planificare, sociologie
Studiile SMST în Franța au avut două faze: prima în anii 1960 și 1970 și a doua în anii
1990 și anii 2000. În anii 1960 obiectivul statului a fost acela de a crea "un teritoriu
ierarhic și echilibrat" - invocând așadar rolul orașelor la nivel micro-teritorial, în care
"dinamismul unei zone ar trebui să reducă declinul celuilalt" 19.

În ceea ce privește orașele mijlocii, au fost inițiate acțiuni concrete la începutul anilor
1970. Obiectivele principale au fost îmbunătățirea calității vieții urbane și realizarea
echipamentelor și a dezvoltării economice. Pe de o parte, prin această politică,
municipalitățile locale au fost mobilizate pentru a defini strategiile locale. Pe de altă
parte, politica privea mai mult efectele calitative decât cantitative. Această politică era,
din punct de vedere financiar, la fel de importantă ca și politica "métropoles d'équilibre".
De atunci, au fost create asociații ale reprezentanților aleși ai acestor orașe (Asociația
orașelor mici din Franța, Federația primarilor orașelor mijlocii). Perioada de după
anii '90, sa axat pe viitorul SMST în noul context regional și al noii împărțiri a muncii
între teritorii.

Actorii dezvoltării teritoriale au realizat că ”planificarea nu se poate baza doar pe marile

orașe și că echilibrul dintre teritorii nu mai poate fi stabilit pe o viziune globală asupra
teritoriului, ci dimpotrivă - prin plasarea în față a contextului și a particularităților din
fiecare teritoriu” (Demazière, 2011).

La nivel national, o organizație de stat a fost înființată în 1963 (Delegația pentru

Planificare Regională), având ca obiectiv crearea și implementarea politicilor naționale
de planificare. DATAR a fost unul dintre cei mai relevanți actori în dezvoltarea
metodelor de planificare teritorială, experimentări și previziuni. Un studiu pertinent a fost
cu siguranță "scenariul inacceptabil. Imaginea Franței în 2000" din 1971, care a servit
ca un cadru teoretic înainte de punerea în aplicare a acțiunilor din schema generală de
planificare a Franței (Schéma général d'aménagement de la France).

Programele prospective, cum ar fi "Franța în 2015 - Reorganizarea teritoriului național"

publicată în 1993 și "Franța 2020 - Teritoriile în mișcare" din 1999, au obligat DATAR
să-și adapteze metodele pentru a fi în concordanță cu schimbările în modurile de

19
Béhar și Estèbe, Studiile ESPON, TOWN, final report 2004, p. 268

25
acțiune publică declanșată de descentralizare. În termeni politici, mai mult interes a fost
adus în orașe mari, și mai puțin la scara mică, cum ar fi SMSTs.

La nivel local, începând cu anul 1988 și grupate în jurul Federației Orașelor Medii
(FMVM), primarii și reprezentanții aleși ai diferitelor rețele municipale promovează
interese de mediu. În 2005, ca rezultat al unui dialog strâns cu guvernul, FMVM a
publicat "22 de măsuri pentru orașele mijlocii" prin care organizația și-a dat
recomandările pentru acțiunile viitoare privind orașele. În 2008, FMVM și-a reafirmat
prioritățile și principiile și au cerut mai multă putere și resurse pentru instituțiile locale,
descentralizarea serviciilor publice și sprijin pentru dezvoltarea locală (habitat, transport,
asistență medicală, educație și servicii).

III.1.4. ASPECTE TERITORIALE ALE SISTEMULUI ADMINISTRAȚIEI LOCALE

Diversele forme de cooperare între municipalități. Gruparea municipalităților din
cadrul instituțiilor publice ale comunităților intercomunale (EPCI) a avut inițial două
obiective:
 Gestionarea în comun a anumitor servicii sau facilități publice locale pentru a aloca
mai bine costurile și pentru a beneficia de economiile de scară. În acest caz,
municipalitățile încearcă să formeze o comunitate intercomunală relativ flexibilă sau
asociativă.
 Gestionarea colectivă a proiectelor de dezvoltare locală. În acest caz,
municipalitățile optează pentru o formă de cooperare integrată.

Identificarea teritorială a SMST. Un accent deosebit a fost acordat relației SMST cu

centrele urbane mari și orașele foarte mici. În primul rând, prezentăm teritoriul observat:
regiunea Centru. Rezultatele analizei morfo-geomatice aplicate în delimitarea SMST
din alte așezări urbane în cazul studiului si observarea fluxului locurilor de muncă
pentru a identifica microregiunile funcționale și centrele lor, precum și tipul de
aranjament teritorial (autonom, aglomerat sau în rețea), reprezinta principalele
operațiuni de identificare a teritoriilor SMST.

III.1.5. VENDÔME (SMST REPREZENTATIV FRANȚA)

26
În continuare, am analizat în detaliu cazul orașului Vendome, oraș de mici dimensiuni
pe care l-am ales prin prisma similitudinilor istorice și culturale pe care le prezintă
comparative cu studiul orașului Câmpulung.

A. PREZENTARE GENERALĂ
Vendôme este un exemplu de SMST care se confruntă cu provocările societății mobile.
Sosirea TGV la începutul anilor 1990 a fost văzută ca o oportunitate imensă pentru
dezvoltarea locală a Vendôme. Timpul de comutare între Vendôme și Paris a fost
îmbunătățit drastic, iar frecvența trenurilor pe zi a crescut. Cu toate acestea, chiar și
după 20 de ani de prezență, așa-numitul "efect TGV" încă ridică îndoieli cu privire la
durabilitatea locurilor de muncă și a veniturilor pentru Vendôme. Motivul este călătoria
mare dintre Vendôme și Ile-de-France, care pare să nu fie în favoarea unui mic oraș.
Pe de o parte, antreprenorii călătoresc zilnic la Vendôme pentru a lucra, dar continuă să
locuiască la Paris. Ca urmare, calificările forței de muncă și ocuparea forței de muncă
au crescut în Vendôme. Astfel, există o legătură foarte puternică între infrastructurile
mari precum TGV și evoluția zonei.

În cele din urmă, o altă problemă care marchează Vendôme este cooperarea
incoerentă intercomunală. Comunitatea intercomunitară rurală, care reprezintă 5.500 de
locuitori din 7 municipalități, este fragmentată și încurcată de comunitatea
intercomunală din Vendôme. Fuziunea acestor două comunități intercomunale în
conflict este dificil de preconizat. De fapt, dificultatea constă în contrast între "rural" și
"urban" care restrânge cooperarea pentru dezvoltarea teritorială comună. Comunitățile
rurale au o anumită neîncredere față de centrul orașului și teama de a fi sufocați de
acesta. 

Municipalitatea Vendôme (LAU 2) are 16.971 de locuitori, în timp ce centrul urban din
Vendôme cuprinde 4 municipalități și are 23.650 de locuitori. Centrul urban acoperă
70,1 km2, de unde și densitatea populației de 337,3 locuitori pe km2. Vendôme a
înregistrat o scădere a populației în favoarea orașelor învecinate, cum ar fi Azé sau
Saint-Ouen. În plus, deconectați Chinon și Issoudun, Vendôme are o zonă clasificată ca
zonă urbana protejata.

B. OPȚIUNI ȘI OBIECTIVE STRATEGICE ÎN VENDOME

27
Îmbunătățirea calității vieții
Municipalitatea a lansat diverse inițiative de reabilitare a spațiilor, drumurilor și
infrastructurii publice pentru a atrage și a menține populația. Având în vedere
provocările legate de îmbătrânirea populației, pierderea locurilor de muncă, creșterea
șomajului, Vendôme a decis să-și reînnoiască serviciile și facilitățile. Pentru a da un
exemplu, pentru renovarea patrimoniului său istoric și natural, aproape 1,3 milioane de
euro au fost investite în diferite operațiuni numai în perioada 2010-2012.

O modalitate de a îmbunătăți calitatea vieții a fost restaurarea locuințelor sociale pentru

a crea un amestec social în cartiere. În ceea ce privește locuințele sociale, orașul a
început cu construcția acestora în noi zone urbane. Când vine vorba de locuințe private,
prin elaborarea Planului de dezvoltare locală (PLU), Vendôme a declarant ca principal
obiectiv, densificarea zonei centrale. Pentru aceste operațiuni au fost cheltuite fonduri
de 12,6 milioane de euro.

Îmbunătățirea calității mediului.

În ceea ce privește mediul, în 2009, Vendôme a lansat un plan protectie, plan care a
fost însoțit de activități în educarea și sensibilizarea populației cu privire la impact.
Această politică a dus la crearea Agendei Locale 21 (în 2010). În acest sens, Cadrul
Verde și Albastru (TVB) au fost create pentru a permite identificarea coridoarelor
ecologice. De asemenea, zona arhitecturii și patrimoniului plan protectie, plan care a
fost însoțit de activități în educarea și sensibilizarea populației cu privire la impact.
Solidaritate in comunitate
Vendôme are o bază impresionantă de asociații organizate împreună cu sectorul social,
sport și cultură. Acestea au fost create cu scopul de a ajuta persoanele cu dificultăți în
găsirea unui loc de muncă, de a se pregăti pentru o tranziție de carieră sau de a
încuraja ocuparea forței de muncă. Când vine vorba de ajutor pentru persoane fizice,
cum ar fi furnizarea de mese pentru persoanele în vârstă. Pentru a le sprijini, Vendôme
a acordat subvenții de aproximativ 440.000 de euro pe an și a organizat "Ziua
Asociațiilor". În plus, orașul a construit, de asemenea, centrul comunitar Jules Ferry,
Centrul de voluntariat Solidaritate și Sănătate și Institutul Medical și Educațional.

Accesibilitatea la servicii și facilități

28
Vendôme are mai multe facilități culturale: sala de spectacole Minotaur, școala de
muzică, bibliotecă, un muzeu și numeroase situri de patrimoniu. Au fost în construcție
noi facilități: un nou cinematograf – CinéVendôme; transformarea cinematografului
Ronsart într-un centru de tineret; un nou loc pentru școala muzicală și o nouă piscină.
Orașul are, de asemenea, Centrul de grădinițe și Casa de vârstnici, gestionate de
Centrul intercomunitar pentru acțiune socială.
Pentru a facilita procedura administrativă, Vendôme a lansat o inițiativă inovatoare
pentru îmbunătățirea disponibilității și accesibilității serviciilor și pentru reducerea
cheltuielilor publice. Municipalitatea Vendôme și comunitatea intermunicipală au un
serviciu unificat și armonizat prin crearea unei singure proceduri administrative pentru
familii (proceduri de înregistrare, îngrijire a copiilor, rate de servicii etc.).

Atragerea afacerilor
Municipalitatea încearcă să-și revitalizeze structura de afaceri (inclusiv IMM-urile
inovatoare) pentru a-și recupera forta de munca calificata și pentru a reduce șomajul.
Cu toate acestea, deoarece dezvoltarea economică este una dintre competențele
comunității intermunicipale, toate deciziile de politică sunt luate de acest organism care
uneori cauzează conflicte între municipalități, în special intre cele rurale și cele urbane.
În acest sens, este interesant de prezentat exemplul planificării comerciale. În 2005,
Vendôme a creat Schema de Planificare Comercială, care a reunit toți actorii locali
din sectorul comercial și a stabilit reguli în evaluarea tuturor proiectelor comerciale. O
astfel de inițiativă a permis Vendôme să controleze instalarea magazinelor și să
intervină în cazul în care soldul ofertei comerciale a fost amenințat.

29
III.2. RAPORT DE STUDIU DE CAZ POLONIA

De ce Polonia?
Pentru mine, Polonia este un caz special de dezvoltare, în Uniunea Europeană, ținând
cont de contextual istoric similar cu România (mă refer la perioada comunistă, care a
lăsat cicatrice evidente ambelor state), dar recuperarea Poloniei a fost accelerate.

Lista autorilor:
Prof. dr. Hab. Jerzy BAŃSKI;
dr. Konrad Ł. CZAPIEWSKIȘ;
dr. Magdalena GÓRCZYŃSKA

III.2.1. CONTEXT NAȚIONAL

Orașul din Polonia este definit ca "o unitate construită care deservește funcții
neagricole, cărora le-au fost acordate drepturi civice (printr-o lege municipală specială)
sau statut de oraș prin reglementări specifice" (Oficiul Central de Statistică, OSC).
Conform acestei definiții, mărimea unei unități (arie și populație) nu determină statutul
acesteia, ci mai degrabă atribuirea statutului de oraș. Legile municipale sunt corelate cu
dimensiunea entității, deși există și orașe cu populații foarte mici. De exemplu, în 2010,
cel mai mic oraș din Polonia, Wyśmierzyce (regiunea Mazovia), avea o populație de
911 de locuitori, în timp ce cel mai mare sat (în termeni de populație), Kozy (regiunea
Silezia), avea 12 194 de locuitori.
Potrivit Biroului Central de Statistică din Polonia, în 2011 au fost 908 de orașe din
Polonia, inclusiv: 39 de orașe cu peste 100.000 de locuitori; 181 de orașe cu 20.000
până la 100.000 de locuitori; 180 de orașe cu 10.000 până la 20.000 de locuitori; 508
de orașe cu mai puțin de 10.000 de locuitori.

III.2.2. DEFINIȚIA SMST ÎN CONTEXT NAȚIONAL

Orașele mici și mijlocii sunt de obicei tratate separat, ceea ce înseamnă că aparțin unor
categorii distincte. Orașele mici sunt adesea analizate împreună cu zonele rurale
înconjurătoare și cu centrele de dezvoltare locală. Potrivit lui J. Bański (2006), anumite
orașe mici îndeplinesc funcții economice (de exemplu, în ceea ce privește structura
ocupării forței de muncă), care sunt mai degrabă caracteristice pentru sate decât pentru
orașe. Cu alte cuvinte, orașele mici (cu cel mult 10.000 de locuitori) constituie o parte

30
integrantă a zonelor rurale - sau, mai precis, împreună cu mediul lor rural, constituie
zone locale de dezvoltare socio-economică.

III.2.3. ASPECTE TERITORIALE ALE SISTEMULUI ADMINISTRATIV

Actuala diviziune teritorială a Poloniei a fost înființată în 1999. Polonia este împărțită în
16 regiuni, 380 de județe, dintre care 66 sunt urbane și 314 sunt rurale, si 2479 unitati
administrative. Provincia (NUTS2) este o unitate de diviziune administrativă de nivel
superior și diviziunea teritorială esențială pentru administrația guvernamentală. Din
1999, ea a fost și o unitate de autoguvernare teritorială. Municipalitatea (LAU2)
constituie unitatea de bază a autoguvernării teritoriale, iar municipalitățile sunt
clasificate ca fiind rurale, urban-rurale sau urbane.

Identificarea teritorială a SMST în regiunea Mazovia

La nivel regional, în 2010, au existat 85 de orașe în regiunea Mazovia: trei orașe mari
(Varșovia, Radom, Płoc), iar următoarele 21 pot fi clasificate ca orașe mijlocii (unde
populația variază de la 20 000 la 100 000). Dintre orașele mici au fost numeroase și au
constituit cca. 40% din întregul grup. Anumite orașe de dimensiuni medii din
Voievodatul Mazovia (de exemplu, Legionowo, Pruszków, Piaseczno, Otwock) se află
în imediata vecinătate a capitalei Varșovia. Această localizare crucială ar putea fi
considerată un atu care declanșează dezvoltarea lor dinamică atât din punct de vedere
al populației și al creșterii acesteia, cât și al punctelor socio-economice. În consecință,
aceste orașe se confruntă cu fluxuri migratorii pozitive, cu o construcție dinamică a unor
noi locuințe, cu investiții importante (în domeniul producției și a serviciilor), precum și cu
oportunități de dezvoltare a sistemului lor de transport și a infrastructurii sociale (Bański
și colab., 2011).

III.2.4. GARWOLIN (SMST REPREZENTATIV POLONIA)

Garwolin este un caz tipic pentru dezvoltarea orașelor mici în Polonia. Mai mult, acesta
nu dispune de avantaje naturale deosebite sau de fond construit valoros, ci ”se
descurcă” apelând la metode de comunicare și de formulare a politicilor și programelor
locale pentru a satisfice nevoile actorilor locali și pentru a se dezvolta în continuare
economic (detaliere în punctul B). Mai mult, Garwolin semnalează anumite problem ce
țin de relevanța alocării fondurilor din partea UE în orașe mici și mijlocii.

31
A. PREZENTARE GENERALĂ
Garwolin este situat la aproximativ 60 km sud-est de capitala Poloniei, pe autostrada
dintre Varșovia și Lublin. Orașul are o istorie bogată, cu statut de oraș acordat la
începutul secolului al XV-lea. Pe parcursul ultimelor patru secole, orașul a cunoscut
perioade de dezvoltare care se suprapun (datorită producției de bere și altor tipuri de
meșteșuguri) și distrugerii (în timpul invaziei suedeză din 1656-58, mai multe incursiuni
de armate diferite și distrugeri severe în 1939 de către naziști).
Aceste evenimente au influențat, fără îndoială, structura actuală a orașului. Astăzi,
Garwolin, cu aproximativ 17.147 de locuitori (2012), este unul dintre cele 61 de orașe
mici din Voievodatul Mazovia. Microregiunea Garwolin este locuită de peste 69.000 de
locuitori și cuprinde 9 comune (LAU2), dintre care 5 comune rurale; un oraș din comuna
urbană-rurală (Żelechów) și un oraș foarte mic (Łaskarzew) cu o populație mai mică de
5.000.
Una dintre trăsăturile esențiale ale orașului este amplasarea sa în vecinătatea Varșoviei
și în apropierea uneia dintre cele mai importante axe rutiere ale Poloniei (Drumul
Național nr.17), mergând în Ucraina.

B. OPȚIUNI ȘI OBIECTIVE STRATEGICE ÎN GARWOLIN

Îmbunătățirea calității vieții
De la înființarea autorității locale în 1990, Garwolin s-a dezvoltat într-o manieră
dinamică. Aceasta se referă în special la crearea unei infrastructuri tehnice și alte
investiții, cum ar fi: renovarea școlilor locale, și centre, precum și o piscină. Fără
îndoială, tranziția democratică a creat noi precondiții pentru dezvoltare, precum și
pentru o mai bună furnizare a serviciilor publice, care, la rândul lor, contribuie la
ameliorarea calității vieții populației locale. Reprezentanții populației locale au dreptul să
aleagă obiectivele care corespund cel mai bine nevoilor populației.

Îmbunătățirea calității mediului

Drumul de centură construit între 2005 și 2007 a contribuit la eliminarea circulației grele
în interiorul orașului. Un bun sistem de instituții și facilități educaționale este încă una
din laturile puternice ale lui Garwolin. Orașul are și o ramură externă a Academiei
Private de Științe (Społeczna Akademia Nauk). Alte infrastructuri culturale și de
agrement răspund nevoilor populației locale pentru petrecerea timpului liber (stadion
public, teren de tenis, piscină publică, locuri de recreere și plimbări, bibliotecă publică,
cinema etc.).

32
Solidaritate in comunitate
Cea mai mare companie unică (în sectorul cosmeticelor), care activează în Garwolin din
1997, asigură locuri de muncă pentru mai mult de 2.500 de persoane și a devenit unul
dintre factorii de dezvoltare pentru alte tipuri de servicii legate de transport, reparații,
curățenie etc. de asemenea, a contribuit la îmbunătățirea standardelor oferite de
companiile locale de transport.

Accesibilitatea la servicii și facilități

Orașele mici din Polonia nu primesc atenție din partea guvernului național. În ceea ce
privește finanțarea externă (de exemplu, din fonduri UE), orașele mici pot primi anumite
ajutoare, însă în cazul Garwolin, această finanțare a intrat prea târziu, orașul
construindu-și deja infrastructura tehnică primară (de exemplu, sistemul de canalizare și
alimentare cu apă reţea). Mai exact, mecanismele de atribuire nu sunt întotdeauna
relevante și adecvate. De exemplu, în cazul Garwolin, când a fost planificat centrul
sportiv, performanța generală a orașului (buget și locație specială) a fost pozitivă, iar
Garwolin nu era eligibil pentru nici o finanțare externă. Distribuția finanțării nu
corespunde întotdeauna nevoilor reale ale orașelor mici, care adesea trebuie să
investească mai mult în infrastructura tehnică, iar sumele pentru capitalul uman (cum ar
fi atelierele și cursurile de formare) sunt uneori insuficiente. Crearea de noi locuri de
muncă reprezintă punctul crucial care ar trebui acordat mai multă atenție.

Atragerea afacerilor
Având în vedere domeniul larg al funcțiilor jucate de Garwolin - atât în ceea ce privește
locurile de muncă, serviciile publice, cât și timpul liber, orașul joacă un rol important în
microregiunea sa în diferite sfere. Potrivit autorităților locale, sectoarele producției și
serviciilor sunt principalele componente ale economiei locale, concentrate pe
satisfacerea nevoilor locale. De asemenea, trebuie subliniat faptul că autoritățile locale
au o politică specială față de antreprenori. Din 1996, au fost introduse scutiri de taxe
pentru antreprenorii care și-au înființat activitatea în Garwolin și oferă locuri de muncă.
În acest fel, cea mai mare companie care operează în Garwolin evită să plătească
aproximativ 2 milioane PLN (zloți) în impozite pe an. Mai mult, autoritățile locale au o
politică de încurajare a antreprenorilor: atmosfera prietenoasă, ușurința în înființarea
unei afaceri (ajutor cu formalitățile). În ciuda faptului că nu dispune de resurse naturale
spectaculoase, Garwolin tinde să profite de punctele forte și să se dezvolte în direcții
diferite.

33
III.3. PRINCIPII EXTRASE ÎN URMA CERCETĂRII STUDIILOR DE CAZ

1. În orașele mici, dezvoltarea comunității reprezintă dezvoltare economică. Aceste

studii de caz demonstrează că dezvoltarea capacităților comunităţii și alte strategii
asociate în mod obișnuit cu dezvoltarea comunității sunt similare cu acțiunile care
produc rezultate economice. Acest lucru este în special adevărat atunci când aceste
eforturi sunt incluse ca părți ale unui pachet integrat de strategii concepute pentru a
aborda provocările și oportunitățile de bază ale unei comunități. Orașele mici de
succes tind să echilibreze câștigurile economice pe termen scurt cu obiective de
dezvoltare comunitară pe termen lung. Aceste rezultate nu au fost realizate în timpul
ciclului politic tipic.

2. Orașele mici cu cele mai dramatice rezultate tind să fie proactive și orientate spre
viitor; ei adoptă schimbarea și își asumă riscuri. Aceste caracteristici generale ale
orașelor mici (în mod special, ale conducerii în orașe mici) se referă probabil la
faptul că majoritatea comunităților au jucat aici rolufi fundamentale, iar povestirile lor
au evoluat din circumstanțele în care localnicii erau dispuși să încerce lucruri noi și
să-și asume noi riscuri . A fi proactiv poate fi măsurată prin dorința și capacitatea
unui oraș mic de a acționa pe o anumită provocare înainte de a deveni o problemă.

3. Strategiile de succes sunt ghidate de o viziune locală larg răspândită. Majoritatea

comunităților din studiile de caz demonstrează importanța înființării și menținerii unei
viziuni de anvergură, inclusiv a obiectivelor pentru toate activitățile de dezvoltare. În
orașele mici, oamenii sunt întotdeauna cea mai importantă resursă, iar comunitățile
cu resurse limitate nu își pot permite să excludă pe nimeni de la planificarea sau
eforturile de dezvoltare. Caz după caz s-a demonstrat că oamenii (spre deosebire
de bani sau alte resurse) sunt acel ingredient absolut necesar dezvoltării cu succes.
Foarte important, se pare că trebuie acordată o atenție deosebită integrării noilor
veniți în comunitate. Ei aduc o nouă perspectivă și o nouă energie provocărilor
locale.

4. Determinarea resurselor și oportunităților în general poate genera strategii

inovatoare care să valorifice avantajul competitiv al unei comunități. În aproape orice
situație - clădirile urbane sau rurale, cotele scăzute de impozitare, reglementarea
limitată și accesul la forţă de muncă calificată, autostrăzi, căi ferate sau servicii

34
 profesionale ar putea fi considerate active de dezvoltare economică. Orașele mici
însă nu își pot permite să se oprească acolo. Resursele (sau bunurile) pentru
dezvoltarea orașelor mici ar putea include persoane individuale, organizații
nonprofit, întreprinderi, spațiu deschis, ferme, parcuri, terenuri (biomasă), muzee,
școli, arhitectură istorică, atitudini locale sau orice alte lucruri. În plus, simplul fapt că
un anumit oraș este mic poate deveni un avantaj. În unele cazuri, localizarea unei
afaceri într-un mic oraș poate oferi un avantaj competitiv.

5. Guvernanța locală inovatoare, parteneriatele și organizațiile consolidează

semnificativ capacitatea de dezvoltare economică. O guvernare locală inovatoare,
într-o varietate de forme, poate consolida strategia de dezvoltare a unei comunități.
În Selma, NC, orașul a folosit un instrument inovator de stimulare a impozitului pe
proprietate, pentru a se concentra asupra reamenajării pe o zonă degradată a
orașului.

6. Comunitățile eficiente identifică şi măsoară succese pe termen scurt pentru a

susține dezvoltarea economică pe termen lung. Realizarea raportulrilor de eficienţă
este importantă pentru a menține impulsul, pentru a invigora voluntarii, pentru a
convinge scepticii și, cel mai important, pentru a păstra accentul pe viziunea sau
obiectivele stabilite în planul strategic al unei comunități. În primul rând, succesul pe
termen scurt poate crea un impuls pe termen lung. În aceste privințe, Scotland Neck,
N.C., a început cu acțiuni cu rezultate imediate. Acest succes inițial i-a ajutat să
creeze un impuls înainte de a începe să abordeze provocări mai dificile. Pornind de
la pşi mici, liderii orașului au demonstrat că schimbarea a fost posibilă. Odată ce
oamenii au început să vadă schimbarea, au existat mai multe stimulente pentru a se
alătura acestui proces.

7. Dezvoltarea economică comunitară viabilă implică utilizarea unui pachet cuprinzător

de strategii și instrumente, mai degrabă decât o abordare fragmentară. O strategie
unică nu a salvat nicio comunitate în acest studiu. Dezvoltarea de succes în orașele
mici este întotdeauna foarte complexă. Un pachet complex de strategii și
instrumente care sunt aliniate la resursele, provocările și oportunitățile de bază din
contextul lor regional au dat rezultate durabile.

35
 IV. PERSPECTIVĂ ROMÂNEASCĂ ASUPRA SUBIECTULUI

Prezentul capitol rezumă aspecte autohtone legate de subiectul lucrării (orașe

mici și mijlocii) și face tranziția către subiectul de Proiectare – formularea unui
concept strategic pentru un Oraș de dimensiuni reduse din România.

Capitolul urmărește să contureze o imagine clară a contextului național, iar

planșele care însoțesc partea scrisă vor evidenția diferențele pe marginea
subiectului între viziunile locale și ale țărilor studiate anterior în studiile de caz.

36
IV.1. PRECIZĂRI TERMINOLOGICE
Oraşele mici sunt definite în context regional, în funcţie de structura localităţilor fiecărei
regiuni. Spre exemplu, SUA încadrează oraşe de dimensiuni mici ca fiind aşezări până
la 100.000 locuitaori, în timp ce Europa consideră oraşe mici până în 50.000 locuitori
(scară la care lucrează inclusiv studiul ESPON).

România clasifică aşezările după Hotărârea nr. 410/1991 privind stabilirea categoriei
județelor, municipiilor și orașelor, astfel:
Categoriile municipiilor
1. Cu peste 320.000 locuitori*);
2. Categoria I: între 200.001-320.000 locuitori;
3. Categoria a II-a: între 100.001-200.000 locuitori**);
4. Categoria a III-a: pînă la 100.000 locuitori. – Categorie în care se încadrează
Câmpulung
Categoriile orașelor
5. Categoria I: cu peste 30.000 locuitori;
6. Categoria a II-a: între 10.001-30.000 locuitori;
7. Categoria a III-a: pînă la 10.000 locuitori.

Recent, ministerul Dezvoltării promovează un alt sistem de clasificare a aşezărilor din

România, măsură ce suplimentează criteriile de clasificare după rolul teritorial al
oraşelor, precum şi condiţii minime de încadrare:
1. Municipiu capitală, de importanță națională și europeană: București
2. Municipii poli regionali principali cu potențial transnațional (Condiții:
peste 250 de mii de locuitori si 400 de mii în aria funcțională, sedii de institutii
de interes național, minim o universitate cu peste zece mii de studenți sau cu
specializare unică pe țară, spitale de categoriile I și II și monoprofil cu nivel de
competență înalt, Institute Naționale de Cercetare-Dezvoltare): Cluj-Napoca,
Constanța, Craiova, Iași si Timișoara.
3. Municipii poli regionali secundari (condiții: peste 100 de mii de locuitori și
300 de mii în aria funcțională, sedii de instituții de interes județean /supra-
județean, accesibilitate la sistemele de transport, minim o universitate, spitale
de categoria III SI IV / V, minim o entitate de Inovare și Transfer
Tehnologic): Arad, Pitești, Bacau, Oradea, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău,

37
 Galați, Baia Mare, Drobeta-Turnu Severin, Târgu Mureș, Piatra Neamț,
Ploiești, Satu Mare, Sibiu, Suceava si Râmnicu Vâlcea
4. Municipii poli județeni principali cu potențial transnațional (condiții: peste
40 de mii de locuitori și 200 de mii în aria funcțională, sedii ale administrațiilor
județene, minim 1 filială de universitate sau unitate postliceală, spital de
categoria III si IV/V, instituții culturale de reputație județeana) Alba Iulia,
Bistrita, Resita, Sfintu Gheorghe, Tirgoviste, Târgu Jiu, Miercurea Ciuc, Deva,
Calarași, Slobozia, Giurgiu, Slatina, Zalau, Alexandria, Tulcea, Vaslui și
Focșani
5. Municipii și orașe poli județeni secundari. Condiții: peste 20 de mii de
locuitori si 50 de mii in zona de influență / cu potențial de arie funcțională
urbană, minim o filială universitară sau unitate postliceală. – Categorie în care
se încadrează Municipiul Câmpulung
6. Municipii și orașe centre urbane cu rol zonal. Condiții: peste cinci mii de
locuitori si 30 de mii in zona de influență / potențial de arie funcțională urbană,
minim 1 liceu / grup scolar, spital de categoria IV / V sau centru de
permanenta, Institutii culturale de importanță locală). 

IV.2. MUNICIPIUL CÂMPULUNG ÎN IERARHIA ORAŞELOR ROMÂNEŞTI

În conformitate cu Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului naţional – Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi, municipiul Câmpulung
este declarat localitate de rangul II20.
După numărul populaţiei şi în conformitate cu datele INS pentru anul 2012, în
clasificarea oraşelor din România, poziţia municipiului Câmpulung este încadrată în
categoria oraşelor mijlocii (cu o populaţie cuprinsă între 20.000 şi 100.000 locuitori),
alături de 74 alte oraşe. În total, oraşele mijlocii reprezintă 23,4% din totalul oraşelor,
municipiul Câmpulung situându-se, deci, în treimea superioară a mediului urban
românesc, din punctul de vedere al numărului populaţiei 21.

IV.2.1. DOCUMENTE EUROPENE

20
Informaţiile din acest capitol se bazează pe cele conţinute în Studiile de fundamentare ale PUG Câmpulung
(Quattro Design, în lucru).
21
Vezi Şerban Popescu-Criveanu et al. (Quattro Design), Reţeaua de localităţi după rang şi importanţă, in: Agora
Est Consulting, Quattro Design, Strategia de Dezvoltare Teritorială a României 2013-2020-2035 – Studii de
fundamentare (Studiul 15), 2014, p. 32.

38
A. Conform studiului ESPON - Urban-rural relations in Europe 22, pe plan european
se constatau tendinţe evolutive relevante pentru cazul local. Se produce o diferenţiere
între relaţiile zonelor metropolitane cu zonele rurale învecinate (relaţii axate pe
managementul creşterii) şi relaţiile dintre oraşele mici şi mijlocii şi mediul rural (relaţii
axate pe creştere economică, spaţială);
 Relaţiile urban-rural tind să devină din ce în ce mai complexe - se creează o
reţea dinamică, bidirecţională şi complexă de interdependenţă. Mediul urban şi cel
rural încep să concureze, pe poziţie de egalitate, pentru atragerea forţei de muncă;
 Se diversifică tipurile de parteneriat urban-rural: formale sau informale,
împlicând doar actori publici sau doar actori privaţi sau parteneriate între sectorul
public şi cel privat; prin aceste parteneriate se ilustrează caracterul flexibil al legăturii
urban-rural şi faptul că aceste parteneriate depind în primul rând de o serie de
factori locali, pentru care administraţia publică centrală trebuie să asigure un cadru
coerent de dezvoltare;
 Investiţiile se direcţionează spre nivelul parteneriatelor urban-rural şi spre
nivelul local din mediul rural, ţinând cont de necesităţile specifice ale populaţiei
respective, în mod corelat cu obiectivele de creştere a competitivităţii activităţilor din
sectorul primar23.

Studiile de fundamentare ale Strategei afirmau, în continuare, următoarele: „La nivelul

dezvoltării teritoriale, viziunea de dezvoltare ia în considerare următoarele elemente
determinante pentru înţelegerea rolului României în contextul european:
 Existenţa unor regiuni cu caracteristici istorice, sociale şi geografice diferite, ale
căror trăsături culturale comune creează unitate (dezvoltare durabilă);
 Existenţa unei diversităţi naturale, culturale şi peisajere în mediile urban şi rural care
generează condiţii atractive pentru locuire şi activităţi economice, în condiţiile unei
coeziuni sociale şi culturale bazate pe structuri tradiţionale şi pe potenţialul major de
inovaţie al populaţiei (competitivitate teritorială);
 Existenţa unui spaţiu rural cu mare tradiţie şi vitalitate, ale cărui resurse sunt
catalizate de sistemul urban în expansiune (coeziune teritorială) 24
Câmpulung este unul dintre cele mai valoroase orașe din regiunea sud din punct de
vedere al valorilor cultural-istorice, și are șansele polarizării ariilor rurale adiacente, dată
22
ESPON 2000-2006, Urban-rural relations in Europe, Final Report, 2005. Vezi şi ESDP, Study Programme on
European Spatial Planning 1998-1999 (SPESP), Final report, 2000
23
Arh. Irina Popescu-Criveanu (Quattro design), (2018), PUG Câmpulung (Quattro Design, în lucru), Studiul relaţiilor
periurbane, p. 9
24
Şerban Popescu-Criveanu et al. (Quattro Design), Iop. Cit. (Studiul 19).

39
fiind situația aranjamentelor teritoriale în care se încadrează (situație ce urmează a fi
detaliată în partea desenată și în secșiunile următoare)

B. Proiectul ESPON 2006 – Potenţial pentru dezvoltarea policentrică în Europa, a

stabilit ariile funcţionale urbane şi zonele metropolitane de creştere din România 25.
Astfel, indică două zone metropolitane de crestere (Functional Urban Areas) – București
și Timișoara; 8 Arii funcționale urbane de importanță naționala și 49 de arii funcționale
urbane de importanță regională sau locală. În ultima categorie se încadrează inclusiv
orașul Câmpulung.

IV.2.2. DOCUMENTE NAȚIONALE, REGIONALE ȘI JUDEȚENE

IV.2.2.1. Strategia de Dezvoltare Teritorială a României (S.D.T.R.) „România
policentrică 2035. Coeziune şi competitivitate teritorială, dezvoltare şi şanse
egale pentru oameni” reprezintă documentul programatic pe termen lung prin care
sunt stabilite liniile directoare de dezvoltare teritorială a României.
Măsurile prioritare stabilite prin Studiile de fundamentare ale Strategiei de Dezvoltare
Teritorială a României pentru cazul municipiului Câmpulung (oraşe de mici dimensiuni /
zone funcţionale urbane) sunt următoarele, grupate după obiectivele strategice propuse
pentru SDTR:
 Creşterea coeziunii sociale în teritorii omogene şi servicii echilibrate la nivel naţional
 Valorificarea specificului şi potenţialului economic al teritoriului
 Valorificarea echilibrată a resurselor naturale, protecţia mediului şi peisajului şi
prevenirea schimbărilor climatice
 Creşterea accesibilităţii teritoriului naţional şi dezvoltarea echilibrată a reţelelor de
comunicaţii
 Valorificarea echilibrată a sistemului policentric de localităţi în contextul dezvoltării
teritoriale
 Promovarea culturii şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural în beneficiul
comunităţilor
 Crearea unui cadru instituţional şi de reglementare adecvat pentru implementarea
obiectivelor de dezvoltare26.

25
Comitetul Consultativ pentru Coeziunea Teritorială, Priorităţi de dezvoltare teritorială naţionale în atingerea
obiectivelor Strategiei Europa 2020, Document de consultare, Proiect preliminar – V1, Noiembrie 2012, pp. 27-29.
26
Ministerul dezvoltarii regionale si administratiei publice, Strategia de dezvoltare a teritoriului României – Anexa
nr.1

40
IV.2.2.2. Strategia de Dezvoltare a Regiunii Sud-Muntenia se concentrează pe rolul
orașelor în teritoriu și evidențează Pitești ca Pol de dezvoltare. Reședința județului
Argeș este centrată în partea central-sudică a României. În județul Argeș se mai află
două municipii – Câmpulung și Curtea de Argeș, alte patru orașe – Mioveni, Topoloveni,
Costești și Ștefănești și 96 de Comune. Pitești este principalul pol urban al județului, al
doilea ca importanță din regiune, după Ploiești. De asemenea, Pitești este poziționat
de-a lungul axei rutiere TEN-T IV.

De menționat este că în jurul orașului Pitești se formează un sistem urban sub-regional,

în componanța căruia intră orașele Mioveni, Topoloveni, Ștefănești și Costești – pe
viitor, conform Proiectului de dezvoltare regionala - PDR (martie, 2015), ”există
perspective favorabile pentru integrarea acestor localități într-o zonă metropolitană
funcțională”.

În perspectivă regională, Câmpulung se remarcă printr-o serie de caracteristi ce

constituie, fie slăbiciuni economice, fie puncte de interes, determinate de cadrul natural,
social, sau economic:
 Este poziționat într-o zonă cu accesibilitate scăzută
 Existența unui patrimoniu natural deosebit și diversificat, în zone ce pot deveni
destinații turistice cu valențe naționale și internaționale
 Potențial turistic ridicat, atribut al patrimoniului construit valoros

IV.2.2.3. Strategia pentru investiții integrate (din cadrul PATJ) a ,,zonei ARGEȘ-
MUSCEL” din regiunea de dezvoltare SUD MUNTENIA s-a realizat pe baza unei largi
consultări publice, în trei zone relevante pentru realizarea strategiei: orașul Curtea de
Argeș. Orașul Câmpulung Muscel, orașul Pitești, propunând următoarele (în teritoriul
studiat):
 Înfiinţarea Centrului Cultural Turistic Câmpulung Muscel;
 Reabilitarea şi valorificarea turistică a obiectivelor de patrimoniu: Palatul Culturii
Câmpulung, Mănăstirea Dealu Dâmboviciara, Ansamblul rupestru Corbii de Piatră,
Cetatea Oratea Dâmbovicioara, Cetatea Poienari, Castrul Jidova.
 Centru de formare a monitorilor pentru sporturi de iarnă şi a ghizilor montani în
cadrul licelui cu program sportiv Câmpulung
 Construcția de noi locuințe pentru tineri Pitești, Ștefănești, Curtea de Argeș,
Câmpulung

41
 Realizarea unui aeroport multifuncţional în zona municipiului Câmpulung Muscel
 Dezvoltarea de campusuri şcolare în municipiul Câmpulung

IV.2.3. DOCUMENTE LOCALE DE ANALIZĂ URBANISTICĂ

Câmpulung are în curs de elaborare/aprobare sau finalizate următoarele studii:
 Strategia de Dezvoltare Locală a Municipiului Câmpulung – 20172022
 Strategia de Dezvoltare Locală a Asociaţiei Grupului de Acţiune Câmpulung Muscel
 Planul Urbanistic General al Municipiului Câmpulung şi Regulamentul Local de
Urbanism (Proiect Argeş S.A., 1995-1999, aprobat)
 Planul Urbanistic General al Municipiului Câmpulung şi Regulamentul Local de
Urbanism (Quattro Design srl., in curs de elaborare)
 Planul Urbanistiz Zonal - Zona Centrală – Câmpulung Muscel (U.A.U.I.M.-
C.C.P.E.C., 2014, neaprobat)
 Plan de acțiune Privind energia durabila, Municipiul Câmpulung

Acestea au folosit în prezentul studiu ca suport documentar (cu precădere în

partea de analiză multicriterială), în completarea bibliografiei specifice.

42
 V. Concept strategic (2018-2030)
Municipiul Câmpulung Muscel

Capitolul curent este organizat În patru părți. Primele două, constituie analiza
multicriterială, care va fi susținută de planșele 6, 7 ale părții desenate și se referă
la semnalarea celor mai importante aspecte privind orașul Câmpulung, apoi o
analiză ce utilizează intrumentele planificării strategice pentru a structura
informațiile, și anume SWOT și DIAGNOSTIC.

Următoarele două vor expune, în asistența planșelor 8 și 9, propunerile pentru

dezvoltarea orașului pe o perioadă de 12 ani, cu referințe asupra studiilor
anterioare.

43
V.1. DATE GENERALE
Voi prezenta în următoarele rânduri ceea ce consider a fi, imaginea orașului din
perspectiva principalelor aspecte (date esențiale) ce definesc starea Orașului, care
ajută la conturarea imaginii sale. Studiul se bazează pe date furnizate de instituții
oficiale, pe date furnizate de studiile elaborate sau în curs de elaborare (cf. Punctului
IV.2.3.Documente locale de Analiză, al cap. anterior) și pe baza experienței proprii
privind orașul (experiența ”utilizării” orașului ca rezident și din dialogurile cu diverși
actori)

Câmpulung este localizat la 168 km spre Nord-Vest de București, pe DN73, între Pitești
la Brașov, la 55km de cel dintâi. Este un oraș subcarpatic, format în lungul văii Râului
Târgului – dezvoltat liniar pe direcția NE-SV.

V.1.1. FUNCȚIILE ORAȘULUI ÎN CONTEXT ISTORIC

Câmpulung este cea mai veche așezare din Țara Românească, atestat documentar în
secolul XIII. Într-o perioadă de peste 700 ani, orașul și-a schimbat puternic caracterul
funcțional. În acest sens, voi prezenta succint, istoricul orașului pe baza schimbării de
funcție – bazat pe datele istorice (Anexa 4). În acest sens, este de menționat că textul
are un caracter descriptiv, deoarece datele ce îl fundamentează sunt trecute în anexe,
iar intenția mea este de a genera o imagine simplă, inteligibilă, care să marcheze mai
degrabă aspecte de fond.

Câmpulung ca oraș – târg

După vum sugerează numele râului ce străbate orașul, Câmpulung a fost probabil
definit de această caracteristică cea mai lungă perioadă de timp din existența sa. S-a
format pe unul dintre traseele comerciale din perioada medievală, fiind punct de oprire
important în regiune. Zona de târg efectiv s-a mutat în timp pe teritoriul orașului în trei
părți: Zona actualei Piețe Krețulescu – unde biserica sf. Ilie marchează funcțiunea
curentă (de sf. Ilie se organiza tîrg in Câmpulung până în perioada recentă, când
complexul Kaufland a ocupat terenul ce găzduia evenimentul tradițional); Zona
adiacentă pieței centrale și înainte, în fața Piața Regala, unde acum s-a instalat
monumentul eroilor.

”Târgurile erau în Evul Mediu o categorie de localităţi în care viaţa rurală, ţărănească,
se combina cu o serie de activităţi comerciale, meşteşugăreşti sau administrative (piaţă

44
pentru schimbul de produse, meşteri artizani, cârciumi, locul unde se strângeau dările în
bani sau în produse pentru domnie, poştă - loc de schimbare a cailor, vamă ş.a.)” 27.

Câmpulung – Oraș capitală

A găzduit scaunul domnesc în mai multe rânduri de-a lungul istoriei (fam. Basarabilor),
istorie marcată azi de existența Mănăstirii Negru Vodă, care atestă rolul crucial al
orașului ca și curte domnească, în paralel cu Curtea de Argeș. Câmpulung, conform
majorității surselor documentare, a fost prima capitală a Țării Românesti. În perioada
modernă, Câmpulung a ocupat funcția de capitală a județului Muscel, perioadă ce a
marcat cea mai prosperă ținută a orașului.

După desfințarea județului, și formarea jud. Argeș, cu reședința la Pitești, Cânpulung își
pierde identitatea și autoritatea regională, ce-i permitea să coordoneze întregul areal
ocupat de fostul județ.

Câmpulung – Oraș Industrial

Perioada socialistă a fost într-o oarecare măsură devastatoare pentru fosta capitală. Nu
că nu ar fi avut parte de dezvoltare economică, ci pentru că orașul și-a pierdut
identitatea. Prin deschiderea fabricilor (cea mai importantă fiind industria de automobile
ARO) și a intreprinderilor de exploatare minieră, structurile orașului (care pe atunci erau
extrem de bine conturate) - demografică, a fondului construit, economică, culturală etc.
au fost ignorate. Această situație se remarcă inclusiv astăzi, când orașul pare să nu
poată să-și contureze caracterul și vocația.

Câmpulung – Oraș Istoric

Bagajul cultural al orașului tinde să devină o fațadă care nu face decât să estompeze
interesele de dezvoltare private în centrul orașului. În continuarea celor afirmate
anterior, orașul nu știe să-și valorifice poșențialul cultural-istoric, el devine o relicvă a
trecutului, un oraș istoric, dar nu în sensul propriu, ci un oraș al istoriei, blocat în trecut.
Este de menșionat șansa administrașiei de a formula metode de dezvoltare folosind
atuurile orașului.

27
Arh. Șerban Popescu-Criveanu, Studii de fundamentare pentru PUG Câmpulung, Studiul Istoric, p.57

45
Câmpulung – Oraș complex
Funcțiile orașului nu au cunoscut o evoluție liniară, iar fiecare și-a lăsat amprenta
asupra Câmpulungului de astăzi. Problema semnalată constant în această secțiune se
referă la incapacitatea orașului de a se ”hatărâ” în alegerea funcției proprii, sau în
armonizarea acestora.

Municipiul Câmpulung, amplasat într-o zonă cu o densitate mare de aşezări, în zona de

contact dintre arealele montane şi de dealuri, a supravieţuit epocilor istorice, trecând
prin stadiile sat - târg - oraş modern. În paralel, importanţa sa militară, ca şi cea
comercială la nivelul zonei de sud a ţării au scăzut, iar importanţa sa administrativă s-a
stabilizat în forma de capitală a judeţului istotic Muscel, până la desfiinţarea acestuia.
Ţara Românească a fost împărţită în judeţe (atestate documentar din secolul XV). În
perioada istorică modernă, organizarea administrativă a Principatelor Unite ale Ţării
Româneşti şi Moldovei a preluat forma istorică a judeţelor, care a fost aplicată şi în
Dobrogea în 1878 şi, ulterior, celorlalte teritorii care au intrat în componenţa Regatului
României: Basarabia, Bucovina, Transilvania.

V.1.2. STRUCTURĂ ECONOMICĂ

Municipiul Câmpulung este într-o situaţie favorabilă din punct de vedere economic, fiind
inclus, în analizele profesorului dr. Dumitru Sandu din 2010 28, în categoria oraşelor
dezvoltate şi este înconjurat de comune mediu dezvoltate.

Dacă până în perioada anilor 1990 - 2010, se putea afirma că orașul se încadra în lista
orașelor monoindustriale (și întradevăr, s-a comportat în preocesul de
dezindustrializare, similar unui oraș monoindustrial, pierzând aproximativ 6.000 de
angajați care au preferat să îl părăsească după închiderea uzinei ARO și a altor
activități industriale, în timp de 10 ani), acum situația economică s-a stabilizat și se află
într-o ușoară creștere (ca și populația).

Există probleme grave actuale privind forța de muncă. Acum, când reapar locuri de
muncă, orașul a rămas fără oameni calificați în meserii indispensabile bunei funcționări.
Din dialogul cu un număr de 8 antreprenori locali, din care 2 sunt subcontractanți ai

28
IDSL, calculat de autor in 2010, bazat pe valori calculate pentru toate comunele şi oraşele tarii la nivelul anului
2008. Pornind de la datele IDSL, autorul a întreprins o analiză a disparităţilor sociale regionale, cu referire la judeţe,
regiuni istorice şi regiuni de dezvoltare – vezi Dumitru SANDU, „Social Disparities in the Regional Development and
Policies of Romania”, in International Review of Social Research, Volume 1, Issue 1, February 2011, pp. 1-30.

46
fabricii Holcim, am aflat că orașul duce lipsă de mînă de lucru calificată, iar salariile au
crescut dincolo de limite normale din această cauză, iar firmele riscă să intre în faliment.
Instrumentele statului nu protejează investitorii și promovează o economie bazată
competiție care defavorizează dezvoltarea economiei.

V.1.3. SERVICII PUBLICE

Învăţământ şi cultură.
Situaţia structurilor de învăţământ din municipiu este următoarea:
2 unităţi preşcolare cu un număr de 787 copii înscrişi;
8 unităţi şcolare primare şi gimnaziale cu un număr de 3119 elevi înscrişi;
8 unităţi şcolare liceale cu un număr de 3148 elevi înscrişi;
1 unitate şcolară post-liceală cu un număr de 361 elevi înscrişi.
Acestea antrenează atât populaţia Municipiului Câmpulung, cât şi populaţia din aria de
influenţă a Municipiului. Conform Planului de dezvoltare locală a teritoriului Muscelean
şi European, 2010-2013, majoritatea comunelor analizate (12 comune, dintre care 11
comune din judeţul Argeş şi o comună din judeţul Dâmboviţa) dispun de cel puţin o
unitate de învăţământ primar29.
Orașul dispune de bibliotecă și muzeu ale municipiului, precum și de o serie de muzee
și case memoriale de mare valoare.

Sănătate.
Pe teritoriul orașului există Un spital municipal, spitalul de Pneumofiziologie o policlinică
și două clinici private, precum și cabinete stomatologice, oftalmologice, veterinare
private și servicii de asistență socială.

V.1.5. LOCUIREA
La nivelul orașului, locuințele sunt împărțite în 7 cartiere, din care trei (Grui și Vișoi I și
II) au densitate ridicată, fiind cartiere de locuințe colective de P+5, ajungând în zona
Vișoi, ”La turn” la 10 niveluri. Locuințe colective se desfășoară în 5 zone distincte, în
centru, cu blocuri de arhitecturi diferite și din perioade diferite, dar care nu se compun în
volume disproporționate spațiului public și a fondului construit existent.

29
Arh. Irina Popescu-Criveanu, Studii de fundamentare a PUG Câmpulung, Studiul Relații periurbane, p.32

47
În restul orașului, predomină locuire individuală, fie în locuințe vechi, cu valoare
arhitecturală deosebită, fie ăn locuințe noi care în mare măsură apar stridente față de
fondul construit existent.

V.1.6. TURISMUL
Conform datelor INS, Câmpulung cuprinde în oferta turistică un hotel (poziționat central,
construit în perioada comunistă și aflat într-o stare avansată de degradare vizuală) și 15
pensiuni turistice. Numărul pensiunilor continuă să crească, zona fiind favorabilă
dezvoltării turismului (Câmpulung se află intr-una din cele trei zone turistice din Argeș).

Peisajul natural și cel urban ar trebui să pună orașul pe lista destinațiilor căutate la nivel
național, însă slaba promovare și degradarea spațiului public, precum și gestionarea
necontrolată a traficului îi reduc semnificativ șansele Câmpulungului de a se afirma pe
această arie de dezvoltare.
În aria de influenţă a municipiului se găsesc numerase alte pensiuni, potenţialul de
dezvoltare fiind mare.
Este de remarcat faptul că cifra de afaceri a unităţilor de cazare s-a dublat în 2016 faţă
de 2012, în timp ce cea a restaurantelor şi a altor unităţi de alimentaţie a crescut cu
43%. Analiza fluxurilor turistice în Municipiul Câmpulung a scos în evidenţă instalarea
unei adevărate crize în ultimul deceniu. Din această perspectivă se constată o scădere
accentuată a atractivităţii oraşului, deşi potenţialul său turistic natural şi antropic, şi baza
tehnico-materială nu s-au degradat 30.

V.1.7. REGIMUL DE PROPRIETATE

Din punctul de vedere al regimului proprietăţii, situaţia din Câmpulung este favorabilă
realizării unor operaţiuni urbanistice. Prin folosirea unor instrumente precum
concesionarea, închirierea sau parteneriatul public-privat, precum şi prin exploatarea
patrimoniului propriu, sau a implicării sale în achiziționări, Consiliul Local al Municipiului
Câmpulung poate dispune de suprafeţele de teren necesare dezvoltării.

V.1.8. PROFILUL DEMOGRAFIC

La începutul sec.XX, Câmpulung avea o populație de aprox. 17.000 locuitori, iar după
acțiunile militare din cele două războie mondiale, număra 18.174 locuitori (recensămînt
1948). În perioada ce a urmat, odată cu deschiderea uzinei ARO (1956), are loc o
30
Arh. Irina Popescu-Criveanu, Studii de fundamentare a PUG Câmpulung, Studiul ”Relații periurbane”, Oferta
turistica, p.36

48
creștere accelerată a populației, până la 24.877 în 1966. Ulterior, profilul economic al
orașului s-a diversificat, în special prin înmulțirea activităților industriale (Combinatul de
Fire și Fibre sintetice, Combinatul de lianți), iar populația a atins 31.533 locuitori. În
contextul unei creșteri economice (care a simțit inclusiv perioada crizei de la finalul
anilor 70), a atins maximum înregistrat în 1995 – 43.979 locuitori.

În perioada dezindustrializării, care a atins punctul culminant odată cu încetarea

activității uzinei ARO definitivă în 2006, populația a scăzut în 10 ani până la un minim
relativ de 32.612 locuitori în 2011. În ultimii 5 ani, populația are o tendință minimă de
creștere, conform datelor INS.

V.1.9. CIRCULAȚII
Din punctul de vedere al traficului, au fost identificate disfuncţionalităţi legate de
organizare a circulaţiei (intensităţi ale traficului pe arterele principale, lipsa spaţiilor de
parcare şi garare pentru autoturisme), de trecere la nivel cu calea ferată precum şi
disfuncţionalităţi legate de geometria necorespunzătoare ale unor artere de circulaţie
(artere cu profile subdimensionate, declivităţi exagerate şi intersecţii nesemaforizate).

V.1.10. PATRIMONIU ȘI OBIECTIVE CULTURALE

Situl urban „Oraşul istoric Campulung”, înscris în Lista monumentelor istorice cod LMI
AG-II-s-A-13545, este unul dintre cele mai valoroase nuclee urbane istorice din țară.
Elementele de baza ale țesutului urban istoric al orașului – trama stradală, parcelar,
fond construit, amenajări peisagistice, împreuna cu relațiile stabilite între ele – modul de
ocupare al terenului, raportul spațiu construit-spațiu liber, retragerile și aliniamentele,
încadrarea în relief, la care se adaugă valoarea deosebită arhitectural-istorică a
clădirilor, alcătuiesc un ansamblu unic, care și-a conservat, în foarte mare masură,
autenticitatea și integritatea, făcând din orașul istoric Câmpulung cel mai bine conservat
centru urban istoric din Tara romaneasca” 31. În situl urban ”Orasul istoric Campulung”,
sunt circa 1450 de imobile, dintre care 96 sunt monumente istorice înscrise în Lista
monumentelor istorice: 10 ansambluri de arhitectură; 66 monumente istorice de
arhitectură; 1 monument istoric de for public, de grupă valorică B - 19 monumente
istorice memorial/funerare32.
V.2. ANALIZE SPECIFICE PLANIFICĂRII STRATEGICE

31
Codul Patrimoniului , p.43
32
Arh. Irina Popescu-Criveanu, Studii de fundamentare PUG Câmpulung, Studiu 1 – Fundamentare PUGp.42

49
Această secțiune a lucrării va reflecta o poziție critică pe baza datelor de bază, asupra
situației orașului analizat.

V.2.1. ANALIZA SWOT

S. PUNCTE TARI
 Municipiul Câmpulung este reprezentat în Lista Monumentelor Istorice prin 151
de poziții, reprezentând monumente de arheologie, arhitectură, for public și
memoriale, între care o vastă zonă istorică protejată
 Se fac eforturi din partea unor organizații locale pentru protejarea mediului și
pentru creșterea calității aerului în Câmpulung – un demers susținut ar putea
transforma strategia de promovare a orașului, oferindu-i avantaje în fața nivelului
crescut al poluării la nivel național
 Coagularea în ultimii ani a unei noi zone de activități pe teritoriul fostei uzine
ARO – Câmpulung – într-o arie bine poziționată față de nucleul orașului și bine
echipată tehnic
 Dorința de dialog a grupurilor-actori din oraș, privind interesele proprii sau a celor
comune – În Câmpulung, în ultimii 5 ani s-au format asociații reprezentate de
marii investitori în zonă, care sunt dispuși să se implice activ în activitatea urbei
 Teritoriile rurale adiacente orașului Câmpulung au un grad de dezvoltare ridicat
și constituie o arie funcțională bine definită, având ca nucleu municipiul studiat

Competențe Distinctive
 Situl urban „Oraşul istoric Câmpulung”, este unul dintre cele mai valoroase
nuclee urbane istorice din țară. Elementele de baza ale țesutului urban istoric al
orașului, la care se adaugă valoarea deosebită arhitectural-istorică a clădirilor,
alcătuiesc un ansamblu unic, care și-a conservat, în foarte mare masură,
autenticitatea și integritatea, făcând din orașul istoric Câmpulung cel mai bine
conservat centru urban istoric din Țara Românească

W. PUNCTE SLABE

50
 Slabă accesibilitate, conform datelor furnizate de PATJ – Câmpulung, este
considerat mai degrabă un oraș izolat, luând în considerare dificultățile de creare
a unor legături strânse cu alte zone urbane
 Forță de muncă redusă numeric sau slab calificată – problemă constantă în
ultimii ani la nivelul întreprinzătorilor locali, accentuată de lipsa legislației ce ar
avea ca scop protejarea acestora (împotriva abuzurilor de ordin financiar din
partea angajaților) și a incapacității administrației locale de implicare
 Din punct de vedere economic, Câmpulung tinde a deveni satelit al orașului
Mioveni, care și-a dezvoltat puternic industria automobilă. Lipsa de
competitivitate este accentuată de pasivitatea acută a administrației de a se
implica în dezvoltarea acestei laturi vitale a unui oraș
 Fondul construit valoros, atât din zona centrală, dar mai ales din zonele
adiacente, se degradează din punct de vedere structural și moral, existând foarte
puține cazuri în care integritatea structurală și nivelul de echipare sunt restaurate
pentru acomodarea unor activități cu caracter central – de aceea presiunea
asupra zonei centrale este puternică și nu există interesul efectiv de a proteja
cladiri valoroase
 Nivelul de locuire, serviciile, calitatea spațiilor publice, gestionarea traficului și
modul general de utilizare al orașului este sub așteptările rezidenților – este
nevoie de intervenții semnificative, durabile, eficiente asupra infrastructurii ce
constituie oferta orașului, pentru a atrage populație tânără și forță de muncă în
zonă
 Intervențiile din perioada comunistă, cu dotări publice sau locuințe diminuează
semnificativ calitatea zonei centrale istorice – trebuie găsite soluții de design
urban pentru armonizarea imaginii urbane
 Slaba pregătire profesională, în domeniul urbanismului, a administrației locale.
Aceasta nu este capabilă să potențeze atuurile orașului și nu reușește să
diminueze dezavantajele acestuia. Nu se propun intervenții clare de urbanism,
care să aibă efecte clare, ci doar intervenții care rezolvă temporar cele mai grave
probleme – se acționează mai degrabă asupra efectului decât asupșra cauzei, cu
pierderi inutile de resurse.

O. OPORTUNITĂȚI

51
  Posibilitatea accesării fondurilor structurale în vederea valorificării resurselor
zonei
 Poziția geografică permite Câmpulungului să polarizeze zonele rurale adiacente,
pe o rază considerabilă, în contextul dezvoltării ariei urbane funcționale din jujrul
orașului Pitești, asigurându-i Câmpulungului autonomie în structurarea zonei de
la nordul județului.
 Dezvoltarea continuă a zonei industriale Mioveni, la numai 35 km de municipiul
Câmpulung, permite investitorilor locali asocierea în raport cu industrii conexe
care au rolul de a susține ratele de producție ale fabricii ”Dacia”
 Numeroase terenuri vacante ar putea oferi administrației locale posibilitatea
achiziționării, în scopul creșterii ponderii proprietății publice – situație ce ar crea
premisele unei implicări active și a unui control superior în ceea ce privește
dezvoltarea infrastructurii de locuințe, de servicii, precum și a calității spațiilor
publice
 Gradul ridicat de dezvoltare al unităților administrative învecinate oferă
posibilitatea definirii orașului Câmpulung ca unitate de polarizare a unei arii largi
din jurul acestuia, colaborând spre dezvoltare în direcții comune, pentru avantaje
mutuale

T. AMENINȚĂRI
 Instabilitatea legislativă în domeniul culturii, patrimoniului și a mediului
poate pune în pericol fondul construit valoros, într-un eventual context al
unei administrații corupte sau slab pregătite, care ar ruina șansele de
dezvoltare pe termen lung pentru avantaje în prezent
 Riscul accentuării gradului de izolare funcțională a orașului, în condițiile
geografice date, sub aspectul unei slabe infrastructuri rutiere și feroviare
 Riscuri naturale neprevăzute, cu precădere cutremure sau alunecări de
teren, care ar pune în pericol fondul construit valoros neprotejat – Orașul
nu este pregătit pentru a acționa după producerea unei astfel de
calamități, sau pentru prevenirea unor situații grave.

V.2.2. DIAGNOSTIC

52
Câmpulung dispunde de toate atuurile de care are nevoie pentru a intra în competiție.
Problema lui este că nu știe în ce competiție să intre, nu știe să-și direcționeze atenția și
eforturile pentru a se defini, îi lipsește o Viziune clară, autentică și curajoasă care să-l
îndrepte spre dezvoltarea potențială.
Din punctul me de vedere, Câmpulung, daca ar fi să-l umanizez, acesta ar arăta ca un
om chipeș, dar care este prost îmbrăcat; ca un înțelept bătrân, dar care nu are darul de
a-și exprima ideile. Este constant bolnav, se duce la doctor, iar acesta îi dă pastile de
tuse ca să-i trateze pneumonia.

Problemele sunt de esență. Sigur că străzile nu sunt asfaltate, nu există destule cosuri
de gunoi pe stradă, iar spațiul public în general ar putea arâta mai bine. Dar în primul
rând, încrederea populației în administrație a scăzut în ultimii ani și pare că nu există
momentan situații care să încline balanța în favoarea acesteia. De aceea, populația
obișnuită nu dialoghează, nu are spirit civic și preferă să rămână indiferentă la acțiunile
orașului.

Soluțiile sunt relativ simple (în sensul că sunt evidente), iar orașul are de unde să își
aleagă opțiuni de dezvoltare. Mai mult, competențele naturale ale orașului și punctele
forte, sunt destul de importante cât să susțină ele insele dezvoltarea Câmpulung, intr-un
context favorabil.

Administrația se află într-un cerc vicios, promovând cauze și acționând asupra efectelor.

V.3. VIZIUNE OBIECTIVE PROPUNERI

53
V.3.2. VIZIUNE

Problema cu un oraș ce are în spate mai mult de 700 de ani de istorie și care încă
tânjește melancolic după reinventarea unor perioade apuse, este aceea că viziunea nu
trebuie să aibă termen de garanție, cel puțin nu pentru 5, 10 sau 20 de ani, ci trebuie să
fie pentru ”totdeauna”, astfel trebuie să fie una durabilă, realistă, pentru că se bazează
tocmai pe evoluția orașului până în prezent, dar curajoasă și asumată, pentru că în
timp, se va atinge, dar cu pași mici.

Câmpulungul viitorului este un oraș care nu a crescut prea mult în dimensiuni, dar este
un oraș râvnit, mai ales de ”Bucureștenii” care vor să scape măcar pentru câteva zile
(dacă nu-și pot permite mai mult) de zgomotul capitalei și să respire cel mai curat aer
din sudul Carpaților, să admire cel mai bine păstrat nucleu istoric din sudul țării și să se
bucure de spațiile verzi ale zonelor înconjurătoare și de ingeniozitatea spațiului public
contemporan al orașului, perfect armonizat țesutului istoric, care valorifică fondul
construit central. Seara se fac plimbări pe bulevardul ”Pardon”, care acum și-a
recăpătat sensul numelui, apoi se îndreaptă către unul dintre restaurantele care
flachează zona centrală, sau care stă pe marginea apei, adiacent promenadei de pe
Râul Târgului. La masă, se savurează faimoasele mâncăruri tradiționale pregătite cu
ingrediente locale, produse în satele învecinate și se bucură de unele dintre cele mai
bune servicii oferite.

Rezidenții orașului locuiesc în special în cartiere de locuințe colective, de mici proporții,

cu numai 2 sau 3 etaje, potrivite contextului orașului, sau în locuințele tradiționale, pe
care le-au restaurat și pe care le țin în viață cu ajutorul municipalității. Indiferent unde
locuiesc, se bucură de dotări accesibile și de bună calitate. Populația orașului este încă
îmbătrânită față de media națională, dar nu pentru că tinerii se grăbesc să plece, ci
pentru că oameni cu vârstă înaintată preferă să-și petreacă perioada de pensionare la
Câmpulung, fie într-o casă pe care au cumpărat-o la un preț ridicat, fie într-unul din
centrele dedicate acestora, pentru că orașul este recunoscut pentru calitatea serviciilor
dedicate persoanelor în vârstă.

Copiii lor au parte de învățământ ce concurează cu cele mai bune școli din țară, iar rata
șomajului este mult sub media națională, deoarece administrația își asumă datoria de a

54
asista întreprinzătorii locali pentru a califica tineri. Câmpulung și-a diversificat activitățile
de lucru, investitorii sunt atrași de programe locale de susținere a acestora și de
facilitățile oferite, dar mai ales de calitatea vieții din oraș.

Locuitorii se deplasează în oraș numai pe jos, sau cu bicicletele, Câmpulung fiind orașul
cu cel mai mare număr de biciclete pe cap de locuitor din România. Cei care preferă,
pot utiliza transportul în comun, asigurat de o rețea densă de minibus-uri electrice, care
acoperă mare parte din teritoriul orașului, cu stații dese. Ei încă își fac cumpărături din
piață, pentru că vor să consume produse locale și beneficiază de serviciile de livrare a
produselor alese direct acasă.

Câmpulungul anului 2030 și-a asumat rolulul teritorial și este responsabil pentru
dezvoltarea sa în colaborare cu zonele rurale adiacente. A făcut primii pași pentru
dezvoltarea sa ca orașul cu cea mai mare calitate a locuirii din sudul țării; numărul
turiștilor s-a triplat in ultimii 10 ani, iar rata șomajului a scăzut, grație promovării
adecvate, a serviciilor de înaltă calitate la un preț redus, a spațiilor și serviciilor publice
și finalizării unor proiecte – cheie pentru dezvoltarea sa, cum ar fi bulevardul ”Pardon”,
prelungit până în piața Primăriei și dezvoltarea promenadei de pe Râul Târgului. De
asemenea, administrația a adoptat programe de protecție a patrimoniului și imaginii
urbane și de asistență a acțiunilor de restaurare; precum și programe de asistență a
întreprinzătorilor locali în dezvoltarea zonelor de activități și de calificare a forței de
muncă.

SCENARIUL ”IF NOT”

În cazul în care administrașia orașului rămâne un jucător pasiv în problematicile
economice, sociale, de mediu și de patrimoniu, Câmpulung riscă să se degradeze fizic
și moral, să-și piardă atuurile și să-și diminueze șansele viitoare de dezvoltare.
Ușoarele creșteri economice și demografice actuale vor ajunge într-un punct de vârf,
după care vor începe să scadă, fără ca administrația să poată controla sau înțelege
cauzele.
Lipsa de acțiune (într-un mod rațional) atrage degradarea unui oraș care ar avea șansa
de a deveni unul dintre cele mai impresionante cazuri de reușită din sudul țării și un
jucător important la nivel regional, de ce nu?, chiar și în plan economic.
Propuneri de dezvoltare ale orașului Câmpulung. Acest capitol se va rezuma la două
aspecte relevante pentru subiectul lucrării: 1. pe de-o parte, se va concentra pe

55
enunțarea câtorva direcții de dezvoltare, într-un mod conceptual, cu scopul fundării
primilor pași spre evoluția controlată a orașului. Aceasta nu este o strategie propriu-
zisă, din lipsa unui fon de lucru exact, a resurselor și a timpului lucrului individual,
formularea unei strategii coerente, bazată pe studii exacte este improbabilă. 2. Mă voi
concentra simularea unei strategii din perspectiva unui oraș de dimensiuni reduse, cu
accent asupra diferențelor de elaborare față de planul strategic al unui oraș de peste
100.000 locuitori. Astfel, voi lucra cu resurse limitate, dar cu elemente specifice extrase
din studiile capitolelor anterioare.

V.3.3. OBIECTIVE STRATEGICE (2018 - 2030)

O1. Întărirea rolului strategic al orașului Câmpulung la nivel teritorial

O2. Valorificarea potenţialului natural şi al aşezării geografice a teritoriului, în scopul
susţinerii dezvoltării turismului pe plan local și regional;

O2.1. Rata de șomaj scăzută cu 40% prin susţinerea dezvoltării antreprenoriatului şi

facilitarea calificării forței de muncă în parteneriat cu investitorii locali
O2.2. Creșterea și diversificarea dezvoltării economice prin asigurarea condițiilor și a i
nfrastructurii necesare investitorilor locali precum și atragerea de noi investitori

O.3.1. Rerstaurarea tuturor monumentelor din proprietate publică aflate în stare

avansată de degradare
O.3.2. Asistarea proprietarilor ai clădirilor – monumenste istorice în restaurarea
acestora / achiziționarea imobilelor ce ar face obiectul acestui tip de intervenție

O.4.1. Creșterea atractivității zonei centrale (Bulevardul, de la Piața Primăriei, Până la

Piața Centrală), prin operațiuni de restaurare și revitalizare urbană
O.4.2. Amenajarea zonelor adiacente Rîului Târgului, pe tronsonul 1 (cf. Plansei nr.8),
pentru crearea unei promenade care unește cartierul Grui II de zona centrală.

O.5.1. Amenajarea spațiilor publice și dotarea zonei de locuințe individuale de pe

platoul Grui, spre vest

V.3.4. POLITICI, PROGRAME, PROIECTE

56
Conceptul strategic se bazează pe o dezvoltare pe două fronturi distincte, prin
intervenții ”Soft” – Strategii de promovare; Politici și Proiecte de promovare a dialogului,
politici de ordin fiscal, asistență și coordonare a proiectelor private relevante la nivel
local, asitență a investitorilor locali și colaborarea cu grupuri și asociații interesante sau
cu alți actori etc., precum și intervenții ”Hard” – acțiuni fizice, care necesită alocare
superioară de fonduri și proiectare prealabilă, în parteneriat cu diverși actori locali și
investitori (public - privat). Intervențiile vor fi detaliate complet în planșele care se
asociază părții scrise.

A. INTERVENȚII ”SOFT”
 Strategie flexibilă care să se poată adapta schimbărilor demografice și aconomice
 Politici și programe de reînnoire a bazei lor pentru sporirea ofertei de forță de muncă
și rcreșterea investițiilor.
 Identificarea resurselor și activelor orașelor – progran de centralizare a acestora
 Crearea asociațiilor de mediere între interesele publice și cele private
 Proces de dezvoltare transparent și simplificat prin focus-grupuri, orientări, etc.
 Dinamica macro-teritorială este factorul determinant cel mai important pentru
performanțele regionale ale ariilor formate din așezări mai mici.
 Planificatorii trebuie să colaboreze cu actorii regionali și locali pentru a crea o
viziune comună și apoi să aloce investiții pentru a susține acea viziune – prin
stabilirea întîlnirilor publice.

B. INTERVENȚII ”HARD”
Intervenții din această secțiune sunt organizate pe două direcții – 1. Dezvoltare
Policentrică și 2. Dezvoltarea în lungul axelor de referință ale orașului. În acest sens,
Voi pune accentul pe structurarea intervenșiilor în Câmpulung pe baza unui sistem de
”centre” cu rol la nivel local, legate printr-un sistem de axe care definesc tipul relațiilor
dintre elemente.
Axa Roșie – Dezvoltarea Bulevardului principal pentru cresterea atractivității orașului
din punct de vedere turistiv
Axa albastra – dezvoltarea zonei malului de apă, pentru propunerea unor spații publice
necesare.
Axa Galbenă – Dezvoltarea zonei de locuințe pentru diversificarea ofertei de locuințe
ale orașului
VI. CONCLUZII FINALE

57
Concluziile pe capitolele anterioare desemnează o serie de ”lecții” pe care studiile de
caz și documentațiile le-au generat. Aplicabilitatea lor la nivelul României s-a tradus în
proiect (partea desenată) prin tipologia propunerilor și prin modul în care procesul s-a
desfășurat – conform indicațiilor menționate.

Am întâmpinat probleme de comunicare din partea actorilor, în sensul că majoritatea nu

erau interesați să deschidă conversația. În cazurile în care investitorii, rezidenții,
administrația au fost dispuși să comunice, respectivele dialoguri au rezultat într-o serie
de informații valoroase care au ajutat la conturarea propunerilor.

Întrebările de cercetare
Care sunt limitările şi barierele în procesele de dezvoltare actuale ale oraşelor mici?
Consider că răspunsul se regăsește pe parcursul lucrării, și ar putea fi enunțat concis
într-o simplă idee: limitările orașelor mici și mijlocii nu se rezumă la dimensiune
acestora, nu este o chestiune de cantitate, ci și de calitate, în special în cazul României
– Administrațiile nu sunt pregătite să acționeze la nivel regional, sau să comunice cu
actorii implicato, iar rezidenții orașelor, principalii utilizatori, preferă comoditatea vieții
cotidiene în loc să se implice activ în procesul de dezvoltare al orașului.

La ce modele de dezvoltare pot apela administraţiile oraşelor mici în elaborarea

strategiilor viitoare?
Este încă neclară situația cu privire la definirea unor modele de intervenție în orașele
mici și mijlocii, în sensul că nu consider că se poate formula un model general valabil, ci
numai câteva principii (esențiale) care ar coordona procesul de planificare în orașele
mici.

Necesitatea cercetării viitoare

Această ultimă frază, ar putea ușor să ia fața unei pledoarii la continuare.
Limitările fizice, temporale, ale cunoștințelor (personale) au adus lucrarea, implicit, într-
un stadiu limitat, DAR care cred că poate genera curiozitatea unei cercetări ulterioare
privind orașele mici și mijlocii pe teritoriul Românesc, pentru armonizarea tuturor ideilor
și conceptelor de proiectare. Consider că subiectul are viitor palpabil în România și
poate genera efecte reale.

58
VII. BIBLIOGRAFIE

Ades, A.E, and E. Glaeser (1995), Trade and Circuses: Explaining Urban Giants,
Quarterly Journal of Economics

Au C.C. and J.V. Henderson, (2006b) Are Chinese Cities Too Small, Review of
Economic Studies

Bergsman, J., P. Greenston, and R. Healy (1972), The Agglomeration Process in Urban
Growt’, Urban Studies.

Eaton, J. and Z. Eckstein (1997), Cities and Growth: Evidence from France and Japan,
Regional Science and Urban Economics

Henderson, J.V. (1974) “The Sizes and Types of Cities”, American Economic Review
BĂJAN, I. Dumitru (1929) Crucea Jurământului, Câmpulung, Tipografia Gh. Vlădescu,
pag.7,9,26.

CHIȚA, Gheorghe (2005) Câmpulung și județul Muscel - Monografie Ilustrată, ediția a II-
a, București, Editura Ars Docendi

CHINGARU, Ion (coord) (1987) O mașină străbate lumea, București, Ed. Sport – Turism

DARIE, Constantin (1969) Câmpulung, Mic îndreptar turistic, București, Ed. Meridiane

HURDUBEȚIU, Ion (coord) (1974) Câmpulung Muscel ieri și azi, București, Tipografia
Universității, pag

POP, Augustin Z.N. (1965) Din istoria culturii argeșene, Pitești, C.R.C.A.

RĂDULESCU, Codin C. (1925) Câmpulungul Muscelului, istoric și legendar,

Câmpulung, Ed. Libr. I. Staicu

RĂUȚESCU, Ioan (1943) Câmpulung Muscel, monografie istorică, Câmpulung,

Tipografia Gh. Vlădescu

59
SIMONESCU, Dan (1970) Monografia primei școli publice din Câmpulung-Muscel,
Pitești,

STĂNESCU, Emilian (1988) Ansamblul istorico-cultural- artistic Negru Vodă, București,

Ed. Arhiepiscopiei Bucureștilor

VOINESCU, Silvestru (1968) Mănăstirea Negru Vodă, București, Ed. Meridiane

VOINESCU, Silvestru (1968) Ansamblul Bărăției din Câmpulung, București, Ed.

Meridiane

VOINESCU, Silivestru (1969) Studii și articole de istorie – vol XI, București, Șoc. De
Științe Istorice a RSR

VOINESCU, Silivestru (1981) Studii și comunicări- I, Muzeul Câmpulung Muscel

VOINESCU, Silivestru (1984) Studii și comunicări- III, Muzeul Câmpulung Muscel

GIURESCU, Dinu C. (coord.) (2010) Istoria României în date, Editura Enciclopedică.

Radu, Ion T., Lupu, Ion (1968), Învăţământul în Muscel în secolele XVII-XIX, Bucureşti:
Ed. Didactică şi Pedagogică, București

Preda, Constantin (coord.), (1994), Enciclopedia arheologiei şi istoriei vechi a României,

Editura Enciclopedică, Bucureşti

Răuţescu, I., (2009), Câmpulung Muscel, Monografie istorică, Ars Docendi, Bucureşti.
Popa, Prof. univ. dr. Petre (coord.), Enciclopedia Argeşului şi Muscelului, Volumul I, A-
C, Piteşti: Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu”, 2010; Volumul II, D-K, Piteşti:
Biblioteca Universităţii din Piteşti, 2010; Volumul III, L-R, Piteşti: Muzeul Judeţean
Argeş, 2012; Volumul IV, S-Z, Goleşti: Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii, 2014

Bogdan, Ioan, Documente privitoare la relaţiile ţării Româneşti cu Braşovul şi cu ţara

Ungurească în sec. XV şi XVI, Volumul I, 1413-1508, Bucureşti: Inst. de Arte Grafice
Carol Göbl, s-sor I. St. Rasidescu, 1905

60
Iorga, Nicolae, Studii şi Documente cu privire la istoria romînilor, VII. Cărţi domneşti,
zapise şi răvaşe, Partea III, Bucureşti: Editura Ministerului de Instrucţie, 1904
Aricescu, C.D., Istoria Câmpulungului, prima rezidenţă a României, Bucureşti: Ars
Docendi, 2007 (1855-1856).

Cristocea, Spiridon, Schituri argeşene mai puţin cunoscute, Piteşti: Ed. Ordessos, 2012.
Iosipescu, Sergiu, Carpaţii sud-estici în evul mediu târziu (1166-1526). O istorie
europeană prin pasurile montane, Brăila: Ed. Istros, Muzeul Brăilei, 2013.

GUSTI, Dimitrie (dir.), Enciclopedia României, Volumul II, Ţara Românească, Asociaţia
Ştiinţifică pentru Enciclopedia României, 1938

LAHOVARI, George Ioan et al., Marele Dicţionar Geografic al României, vol. II,
Bucureşti : Stab. Grafic J. V. Socecu, 1899.

DUMITRESCU, Bianca, Oraşele monoindustriale din România: între industrializare

forţată şi declin, Bucureşti : Ed. Universitară, 2008

Barbu, Violeta, Lazăr, Gheorghe (ed.), Rizescu, Oana (colab.), Documenta Romaniae
Historica, B, Ţara Românească, XXXII (1647), Bucureşti: Ed. Academiei Române,
2001.

Barbu, Violeta, Lazăr, Gheorghe, Rizescu, Oana (ed.), Documenta Romaniae Historica,
B, Ţara Românească, XXXIV (1649), Bucureşti: Ed. Academiei Române, 2002.

Barbu, Violeta et al. (ed)., Documenta Romaniae Historica, B, Ţara Românească, XXXI
(1646), Bucureşti: Ed. Academiei Române, 2003.

Barbu, Violeta et al. (ed.), Documenta Romaniae Historica, B, Ţara Românească, XXXV
(1650), Bucureşti: Ed. Academiei Române, 2003.

Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN) – secţiunile I-VI

MDRAP, Strategia de Dezvoltare Teritorială a României

61
Strategia de dezvoltare a Judeţului Argeş – Strategia de dezvoltare teritorială integrată
a teritoriului Argeş Muscel, Obiectivele strategice de dezvoltare a judetului Argeş

Strategia de Dezvoltare Locală a Municipiului Câmpulung

Strategia de Dezvoltare Locală a Asociaţiei Grupului de Acţiune Câmpulung Muscel

Planul Urbanistic General al Municipiului Câmpulung şi Regulamentul Local de

Urbanism, Proiect Argeş S.A., 1995-1999

Institutul Naţional de Statistică, Bucureşti

62