Astfel, politica publică are o serie de trăsături care o definesc, poate chiar cea mai
importantă trăsătură este existența unui set de măsuri concise în ceea ce privește un anumit
domeniu. Totodată, pentru a putea fi pusă în aplicare o asemenea politică, este nevoie de
luarea unor decizii în ceea ce privește resursele alocate. Misiunea sau scopul unei politici
publice este acela de a descrie cadrul general de acțiune, iar scopurile implementării
politicilor publice sunt acelea de a satisface nevoie cetățenilor, sau a unei părți majoritare
măcar.2 Aceste politici sunt strâns legate de domeniul politic, iar acestea sunt nevoite să
urmărească sau să îndeplinească anumiți pași pentru a putea fi implementate.
Ciclul politicilor este șirul acestor stadii sau, mai bine zis, etape ale procesului de
înfăptuire a politicii respective. Astfel, primul pas este stabilirea agendei, care privește
procesul prin care problemele ajung în atenția publicului și a instituțiilr guvernamentale, apoi
al doilea pas este formularea politicilor și presupune procesul prin care sunt definite, evaluate,
acceptate sau respinse politici alternative de soluționare a unei probleme aflate pe agendă,
urmând al 3-lea pas, și anume luarea deciziilor care este procesul prin care instituțiile
guvernamentale adoptă o anumită alternativă pentru soluționarea unei probleme, cel de-al 4-
lea pas este implementarea politicilor, fiind procesul prin care instituțiile guvernamentale
aplică politica, fac trecerea de la decizie la practică, și nu în ultimul rând al 5-lea pas,
evaluarea sau monitorizarea cum se mai numește, este procesul prin care rezultatele politicilor
sunt monitorizate și evaluate, aceste rezultate ale sale putând consta în reconceptualizarea
problemei și a soluțiilor propuse.3
1
Adrian Miroiu, Mireille Rădoi, și Marian Zulean, Analiza politicilor publice, 2002, 11-13.
2
Miroiu, Rădoi, și Zulean, Analiza politicilor publice.
3
Ibidem, 22.
reconcilierea omului cu natura prin restituirea către aceasta a bogăției împrumutate de la ea. 4
Astfel, ceea ce este important în societatea noastră de astăzi este tocmai protejarea mediului
înconjurător.
Pădurea are un rol foarte important în ceea ce privește mediul înconjurător, protejarea
lui, îmbunătățirea lui, prospețimea lui. De altfel, ea oferă și mult sprijin în ceea ce privește
societatea, ca de exemplu oferă hrană, adăpost, totodată, poate împiedica inundațiile sau mai
mult, alunecările de teren, eroziunea solului, oferă foarte mult oxigen și multe, foarte multe
alte funcții. Din păcate, însă, aceasta este în ultimul timp tot mai amenințată din cauza
societății, de exemplu lăcomia omului a reușit de multe ori să o desființeze sau o altă cauză a
dispariției pădurilor sunt incendiile foarte des provocate, care ulterior duc la pagube uriașe. Pe
lângă toate acestea, tăierile ilegale ale copacilor duc la modificări uriașe a mediului
înconjurător. De exemplu, animalele sunt tot mai rare, clima este într-o schimbare continuă și
așa mai departe. Din păcate însă, acest lucru nu se întâmplă numai în Românie, ci „în
întreaga lume, pădurile sunt defrișate într-un ritm alarmant. Uniunea Europeană a propus
chiar ca despădurirea să fie redusă la jumătate până în 2012 și complet stopată până în 2030.
Uniunea Europeană colaborează cu mai multe țări exportatoare de lemn pentru a îmbunătăți
guvernanța în domeniul forestier. În prezent, legislația Uniunii Europene prevede măsuri
menite să reducă la minimum riscul de a se comercializa pe teritoriul său lemn provenind din
exploatări forestiere ilegale.”5 Chiar și Constituția României sprijină și ajută la protecția
pădurilor, astfel, prin articolul 135 se urmărește refacerea și ocrotirea mediului înconjurător
precum și menținerea echilibrului ecologic, cât și exploatarea resurselor naturale în
concordanță cu interesul național.6 Urmând a fi susținută și de către lege, astfel în noul cod
penal se susține protejarea pădurilor prin articolul 401 „defrișarea vegetației lemnoase din
afara fondului forestier situată pe terenuri cu pante foarte mari sau la limita superioară de
altitudine a vegetației forestiere, dacă faptele au fost de natură să pună în pericol viața sau
sănătatea umană, animalele sau vegetația se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau
cu amendă.”7 Putem astfel observa foarte clar faptul că defrișările ilegale reprezintă o
infracțiune, dar și faptul că oamenii sunt susținuți să protejeze mediul înconjurător.
Cei mai importanți actori instituționali ai acestei politici din România și care, în același
timp, susțin protejarea pădurilor și stoparea defrișărilor sunt Ministerul Agriculturii,
Pădurilor, Apelor și Mediului (MAPAM), Ministerul Integrării Europene (MIE) și
Parlamentul României. De asemenea, foarte important este rolul MAPAM care, evident, „este
direct responsabil pentru inițierea strategiilor naționale de mediu și crearea cadrului de
implementare a acestora, fiind constituit din trei direcții generale, dar cea mai importantă
pentru politica noastră este Direcția „Agricultură și Păduri”. 8 Foarte importanți sunt, de
asemenea, și cetățenii deoarece aceștia au un contact direct cu natura și în același timp se
4
Laura Amelia, „Politica de mediu a UE”, 1, data accesării 12 mai 2017,
https://www.academia.edu/11544491/Politica_de_Mediu_a_UE.
5
Comisia Europeană, Să înțelegem politicile Uniunii Europene: Mediu, 2014, 13,
http://europa.eu/pol/index_ro.htm http://europa.eu/!gX78yg.
6
Constituția României (meteorpress, f.a.), 67, data accesării 12 mai 2017.
7
Noul Cod Penal art. 401, f.a.
8
Amelia, „Politica de mediu a UE”, 12.
folosesc foarte mult de ea. Totodată, consider că și Partidul Ecologist Român are un important
rol în promovarea ideilor lor ecologice prin susținerea și educarea cetățenilor cu privire la
defrișări, la dezvoltarea fondului forestier, cât și la conservarea resurselor naturale. Ceea ce e
cu adevărat important în această politică sunt obiectivele urmărite, iar printre acestea se
numără încetarea procesului de defrișare, extinderea spațiilor verzi (a pădurilor), dezvoltarea
durabilă, conservarea și îmbunătățirea condițiilor de sănătate a oamenilor, precum și
protejarea animalelor.
Bibliografie:
1. Amelia, Laura. „Politica de mediu a UE”. Data accesării 12 mai 2017.
https://www.academia.edu/11544491/Politica_de_Mediu_a_UE.
2. Comisia Europeană. Să înțelegem politicile Uniunii Europene: Mediu, 2014.
http://europa.eu/pol/index_ro.htm http://europa.eu/!gX78yg.
4. Miroiu, Adrian, Mireille Rădoi, și Marian Zulean. Analiza politicilor publice. Bucureşti,
2002.
7. Green report,Afaceri, legislație și educație pentru un mediu curat, accesat la 13 mai 2017,
http://www.green-report.ro/inventarul-forestier-national-in-romania-nu-putem-vorbi-de-
defrisari/
9. Todor Arpad, Analize de politici publice cu impact asupra mediului și dezvoltării durabile,
Wolters Kluwer, București, 2004, accesat la 13 mai 2017,
https://www.researchgate.net/publication/275039465_Analize_de_politici_publice_cu_impact
_asupra_mediului_si_dezvoltarii_durabile