Sunteți pe pagina 1din 9

Gheorghe Radu-Gabriel

Grupa 1744

Salamul de Sibiu de AGRICOLA

Neam de gospodari
Suntem primul şi singurul grup de companii de pe piaţa cărnii din România pentru care
buna gospodărire, prospeţimea produselor şi excelenţa serviciilor sunt adevărul vrednic de urmat.
Cu o istorie de peste 57 de ani, ducem perfecţiunea muncii noastre mai departe.
Scurtă prezentare
Suntem un grup de gospodării strâns unite, care lucrează laolaltă pentru a oferi românilor
prospeţimea produselor de gospodărie, aşa cum au cunoscut-o de când lumea şi aşa cum încă o
râvnesc.
Suntem primul şi singurul grup de firme din România care oferă carne de pasăre,
salamuri crud-uscate şi preparate din carne fiert-afumate, produse ready-meals şi semipreparate,
ouă şi praf de ouă la cele mai ridicate standarde de siguranţă şi neîntrecută prospeţime.
Pentru noi prospeţimea e de aur, aşa că ne mândrim cu faptul că străbate întregul nostru
lanţ de producţie – de la animalele și păsările crescute în siguranţă şi cu simţ de răspundere până
la ingredientele de soi pentru preparatele care ne poartă numele şi renumele de mai bine de
jumătate de veac.
De peste 57 de ani, lucrăm cu responsabilitate şi multă sârguinţă. Am reuşit să punem la
lucru laolaltă tradiția și valorile înaintașilor, tehnologia modernă în care am investit continuu și
ambiția de a menține prospeţimea și calitatea produselor noastre. Noi, AGRICOLA, am
definit astfel un nou etalon al bunăstării alimentare, am introdus modelul afacerii responsabile în
firea românilor gospodari, am inovat pe piaţa cărnii și a preparatelor din carne de cea mai bună
calitate şi am cârmuit neostenit oameni, ca un mentor adevărat.
Vestitul salam de Sibiu era considerat, în comunism, unul dintre produsele de lux din
România. Producţia mergea în cea mai mare parte la export. „Adevărul“ vă spune povestea
gustosului salam. Salam de biscuiţi. Cea mai uşoară şi mai gustoasă reţetă Originea salamului de
Sibiu este şi astăzi motiv de dispută între producători. La Sinaia, o firmă care susţine că este
urmaşa directă a fabricii de salam Filippo Dozzi, fondată în 1910 în staţiune, a înregistrat
eticheta originală (sigla) a salamului de Sibiu, cu denumirea fabricii. Parte a unui grup important
în domeniu din România, reprezentanţii firmei susţin că pot atesta documentar faptul că sunt
primii producători ai salamului de Sibiu în România, după reţeta italianului Dozzi, fapt care a
iscat şi o controversă, în 2009, cu un alt producător important de mezeluri din ţară. În 1910,
Filippo Dozzi ar fi început, la Sinaia, fabricarea salamului de Sibiu, staţiunea fiind aleasă datorită
condiţiilor climaterice favorabile producerii salamului crud-uscat, cu termen de maturare foarte
lung şi cu garanţie de luni de zile.
Gheorghe Radu-Gabriel
Grupa 1744

Fișa țării
-Olanda-

Aspecte demografice
Olanda are o populație estimată la 17.089.057 persoane (16 decembrie 2016). Este a 11-a
cea mai populată țară din Europa și a 61-a cea mai populată țară din lume. Între 1900 și 1950
populația țării aproape s-a dublat, de la 5,1 la 10,0 milionane de locuitori. Din 1950 până la 2000
populația a crescut în continuare de la 10,0 la 15,9 milioane de locuitori, dar creșterea populației
a scăzut comparativ cu cei 50 de ani precedenți. Rata de creștere estimată este în prezent 0,436%
(începând din 2008).

Comunitatea de români din Regatul Țărilor de Jos este răspândită pe întreg teritoriul ţării
şi este bine integrată în societatea olandeză. Potrivit Biroului Central de Statistică al Olandei,
comunitatea de români numără în jur de 38.000 de persoane oficial înregistrate la
municipalitățile olandeze. Totodată, numeroşi români stabiliţi de mulţi ani în Ţările de Jos au
obţinut cetăţenia olandeză, renunțând la cetățenia română. În prima jumătate a lui 2014 (la 1
ianuarie 2014, Olanda a liberalizat piața muncii pentru cetățenii români), numărul românilor care
au venit să lucreze în Olanda a fost de aproximativ 6.000 de lucrători. 
Potrivit unui studiu realizat de Biroul olandez de Planificare Socio-Culturală, 80% dintre
românii din Olanda cu vârsta mai mică de 35 de ani au un nivel ridicat de educație, o calificare
superioară, vorbesc fluent limba engleză și sunt apreciați la locul de muncă.
Posibilii consumatori ai salamului de sibiu sunt reprezentați de românii stabiliți în
Olanda, români ce își doresc sa resimtă gustul celui mai popular și special salam de la noi din
țară cât și de cetățenii olandezi care doresc să guste dintr-un preparat 100% autentic românesc.
Mediul economic

În Olanda, angajații primesc cel puțin 20 de zile de concediu anual și un bonus de


vacanță, care e 8 % din salariul anual și care se plătește în mai. Salariul minim în Olanda este
updatat de două ori pe an. Astfel, din ianuarie 2019 acesta este de 1,615 euro pe lună, brut, sau
19,389 pe an. Salariile minime pentru categoria de vârstă 15-21 de ani sunt și mai mici. În ceea
ce privește salariile expaților, rapoartele oficiale arată că în 2019 salariul mediu brut este de
47,926 euro. Împărțit pe sexe, bărbații ies în avantaj, cu 51,188 euro anual, față de 40,922, cât
primesc femeile.

Conform acestor date, achiziționarea salamului de sibiu în Olanda nu ar reprezenta o


problema pentru locuitorii acestei țări.

Mediul tehnologic
Gheorghe Radu-Gabriel
Grupa 1744

Olanda este punctul principal de intrare pentru mărfurile pe continentul european și este
foarte important să aibă cea mai bună infrastructură pentru a ajuta transportul mărfurilor în
zonele interioare ale Europei. Țara are o valoare estimată de 78,145 mile a rețelei rutiere, cu o
valoare estimată de 70,229 mile de drumuri care sunt pe deplin pavate. Au fost stabilite legături
pe autostradă în țară pentru a facilita transportul de pe coasta Olandei pe întreg teritoriul țării.
Datorită urbanizării mari, majoritatea drumurilor urbane au fost construite pentru a include
trotuare pentru ciclism, ceea ce le permite țării să evite aglomerația pe tijele lor. Utilizarea pe
scară largă a bicicletelor a contribuit la reducerea poluării chiar dacă 79% din cetățeni își mai
folosesc mașinile. Olanda are o lungime de peste 1,702 de cale ferată și un total de kilometri
3,135 de căi navigabile avansate. Țara are, de asemenea, un sistem de comunicații foarte
dezvoltat. Astfel Olanda prezintă toate atuurile pentru a putea introduce pe piață un produs
alimentar nou si pentru ca acesta să aibă un real success.

Un sfert din teritoriul Țărilor de Jos se află sub nivelul mării, statul având cea mai joasă
altitudine din lume. De asemenea, este una dintre țările cele mai dens populate din lume. Olanda
are o lungă istorie de toleranță socială și este în general considerată ca fiind o țară liberală,
legalizând avortul, prostituția și eutanasia și menținând în același timp o politică de relativă
toleranță în ceea ce privește regimul drogurilor numite „ușoare” precum marijuana În anul 2001,
a devenit prima țară din lume care a legalizat căsătoriile între persoane de același sex. Este
membră NATO și UE. Pe teritoriul său se află sediul Curții Penale Internaționale.
Capitala Olandei este Amsterdam. În timp ce Amsterdam este capitala oficială a țării
conform Constituției, la Haga (în neerlandeză Den Haag, sau oficial 's-Gravenhage) se află
sediul guvernului, reședința regală, precum și cea mai mare parte a ambasadelor.

În concluzie, Olanda prezintă un mediu propice pentru introducerea salamului de sibiu


pe piața produselor alimentare, această țară deținând toate condițiile necesare pentru realizarea
acestui obiectiv.

Mediul concurențial și profilul consumatorului

Chiar daca potul afisat nu atinge nici zece milioane de euro, procesatorii de carne se
intrec sa etaleze in galantare salam de Sibiu. Pe ce anume mizeaza insa daca vanzarile asigurate
de marcile nationale de mezeluri sunt atat de modeste?

Celui care a creat reteta salamului cunoscut acum ca “de Sibiu” nici nu i-a trecut prin
minte ca, peste aproape o suta de ani, doua firme isi vor disputa drepturile asupra retetei lui.
Saptamana trecuta, Caroli Foods a scos pe piata Salam de Sibiu, invocand la lansare numele
“celebrului Filippo Dozzi”, inventatorul retetei. Referirea la producatorii originali a fost facuta in
virtutea “unei abordari de marketing”, dupa cum au declarat ulterior reprezentantii companiei.
Gheorghe Radu-Gabriel
Grupa 1744

Initial numit Salam de vara, produsul a capatat denumirea actuala din pricina faptului ca
era vamuit la Sibiu, prima mentiune sub acest nume fiind facuta in 1932 intr-o comanda a lui L.
Patac, furnizor al Curtii Regale, catre fabrica fratilor Dozzi din Sinaia. Pret de aproape un secol,
reteta si procesul tehnologic au fost pastrate in fabrica de la Sinaia, aflata acum in proprietatea
grupului de firme Angst, afirma Sorin Minea, presedintele grupului cu activitati in domeniul
procesarii carnii. Ca replica la actiunea de marketing a concurentilor, Angst sustine ca poate
atesta documentar ca este primul producator al acestui tip de salam.

Referirea la traditie, la vechime, este menita sa puna consumatorul in relatie cu un


produs ce ofera familiaritate si incredere, decripteaza Stefan Liute, strategy director la firma de
branding Grapefruit. “Obisnuinta inseamna adeseori macar a include brandul respectiv pe lista de
optiuni de cumparare, daca nu chiar a-l transforma in singura alegere”, declara Liute, care e de
parere ca romanii mai in varsta sunt mai atasati de marcile traditionale decat tinerii.

Care este totusi miza acestei lupte in declaratii, din moment ce pe piata erau deja sapte
firme ce fabrica faimosul mezel? Dupa spusele lui Minea, vanzarile de salam de Sibiu inseamna
cam 5% din cifra de afaceri realizata de Angst, care a ajuns anul trecut la 66 de milioane de euro.
Un calcul rapid indica vanzari de nici 3,5 milioane de euro, in conditiile in care compania detine
cam o treime din toate vanzarile acestui tip de salam, plasate la “80-90 de tone pe luna”, dupa
cum afirma presedintele companiei, citand date ale Institutului National de Statistica.

Prin urmare, valoarea totala a vanzarilor in aceasta nisa se invarte in jurul a 10 milioane
de euro, raportat la o piata a carnii si a preparatelor din carne apropiata de un miliard de euro
anual. Insa competitia se ascute, iar criza face deja primele victime si printre mezelari: Dumitru
Stefanescu, proprietarul producatorului de mezeluri din vanat Stenyon, a cerut intrarea in
insolventa a companiei sale, dupa ce nu a mai putut acoperi datoriile de aproximativ 3 mil. euro
acumulate in ultimii ani.
Nu e de mirare ca producatorii nu ignora nicio varianta de crestere a vanzarilor. “Companiile au
vazut in salamul de Sibiu, care are vanzari constante, o oportunitate de a mai vinde ceva”, afirma
Gheorghe Radu-Gabriel
Grupa 1744

Minea. Pentru lansarea noului salam, grupul Caroli a cheltuit 50.000 de euro, in special in scopul
“recuperarii retetei originale si cercetarea asociata”, conform declaratiilor lui Andrew Taylor,
vicepresedinte comercial al Caroli Foods. Numai pentru serii succesive de testari a fost necesara
o perioada de un an, a mai precizat Taylor.

Cei sapte producatori de salam de Sibiu, printre care se numara Angst, Agricola Bacau,
Salonta, Reinert si Aldis, s-au reunit intr-un grup menit sa impuna respectarea retetei si a
procedeului de fabricatie pentru un produs ce are calitatea de brand national. Asocierea lor are
acum valoare mai degraba pe hartie, dar s-ar putea traduce in vanzari de mai multe zeci de
milioane de euro daca si-ar gasi drumul la export. Pentru ca “salam de Sibiu” si “carnati de
Plescoi” (care genereaza vanzari si mai mici) sunt singurele nume romanesti din intreaga
industrie a carnii care au calitatea de brand national, asa cum numele de sampanie poate fi
atribuit doar vinului spumant produs in regiunea franceza Champagne.

In privinta denumirilor de origine controlata, domeniul carnii este cel mai sarac, pentru
ca, din toate cele 76 de nume recunoscute de UE, doar doua revin procesatorilor din bransa. In
schimb, procesatorii de lactate sunt mai castigati, avand drepturi de fabricatie pentru cateva zeci
de produse - laptele Cedra de Apuseni, casul de Baschiu, branza de Manastur, cascavalul de
Rucar sau telemeaua de Huedin. Dar si in domeniul lactatelor piata produselor nationale are
vanzari reduse fata de volumele cu care lucreaza in mod obisnuit producatorii din aceasta piata.
Cedra, Rucar sau Manastur cumuleaza anual vanzari ce se plaseaza, conform unor estimari, la
doar cateva zeci de milioane de euro.

Grupul celor sapte producatori de salam de Sibiu tinteste tocmai aceasta miza: exportul
unui produs premium, pe piete ce s-ar putea dovedi mult mai generoase decat cea din Romania,
cum ar fi piata salamurilor din Olanda, acolo unde consumul de salam nu teste unul foarte ridicat
iar concurența nu ar putea pune probleme. Totusi aceasta sansa de crestere a afacerilor poate fi
periclitata, semnaleaza Minea, pentru ca exista pericolul ca brandul sa fie distrus prin
nerespectarea conditiilor de productie, “asa cum s-a intamplat de exemplu cu parizerul si cu
salamul de vara”: reteta initiala a parizerului - un produs premium la inceput -, conceputa in
Gheorghe Radu-Gabriel
Grupa 1744

urma cu 70-80 de ani, a suferit modificari succesive, ajungand sa inglobeze, din ratiuni
economice, ingrediente ieftine, inclusiv resturile ce nu pot fi folosite la alte produse.

In cazul salamului de Sibiu, procesul de fabricatie este dificil, iar maturarea cere in jur
de 80 de zile, pentru aceasta etapa fiind nevoie de depozite mari, care nu sunt folosite in cazul
preparatelor fierte, de exemplu, cum sunt crenvustii sau sunca de Praga. Prin urmare, este un
produs scump si orice greseala in procesul de productie poate fi depistata abia peste o luna de la
inceputul perioadei de maturare, cand intregul lot e compromis si pierderea este irecuperabila.
Anul trecut, 8 români din 10 consumau mezeluri, în scădere faţă de datele înregistrate
în anul anterior, în timp ce 4 din 5 români s-au declarat cumpărători ai unor astfel de produse,
relevă rezultatele unui studiu dat publicităţii, joi, de compania de cercetare Mercury Research.
Potrivit reprezentantei Mercury Research, Ingrid Lambru (marketing director în cadrul
companiei de cercetare), la nivelul anului 2015, din totalul consumatorilor ocazionali de
mezeluri, 62% erau femei. De asemenea, 45% aveau peste 55 de ani, iar 33% aveau studii
superioare, a spus oficialul, în cadrul congresului dedicat industriei cărnii din România, organizat
de publicaţia „Revista cărnii“. La oraş se consumă mai mult Anul trecut, 82% din populaţia
urbană a României era consumatoare de mezeluri, în scădere faţă de anul 2014, când 9 din 10
persoane consumau acest tip de produs. În acelaşi timp, în 2015, în mediul urban, 4 din 5 români
erau cumpărători de mezeluri, nivel similar cu cel înregistrat în anul precedent. Conform
cercetării, în ceea ce priveşte obiceiurile de cumpărare, consumatorul ocazional cumpără, în
medie, de două ori pe lună mezeluri, în timp ce rezultatele la nivel naţional arată un indice de 5,9
ocazii pe lună.

Şase din 10 cumpără din comerţul modern Nu în ultimul rând, datele arată că, în 2015,
un procent de 59% dintre consumatorii ocazionali de mezeluri au făcut cumpărături în comerţul
modern, iar 26% în cel tradiţional. Pe categorii de produse, salamul şi cremwurştii sunt preferate
în detrimentul specialităţilor din carne sau al şuncii. Mercury Research este cea mai mare
companie independentă de cercetare de piaţă din România, prezentă pe plan local din anul 1994.

Strategia de distribuție a produsului va fi una intensivă, astfel încât produsul să ajungă


Gheorghe Radu-Gabriel
Grupa 1744

în toate hypemarket-urile din care clienții țintă ar dori să îl achiziționeze. Așadar produsul va
ajunge in majoritatea hypermarket-urilor din Olanda printr-o distribuție intensivă. Promovarea
acestuia se va realiza printr-o campanie de lansare și prin crearea de standuri de degustare în
fiecare hypermarket în care va fi comercializat Salamul de Sibiu de la Agricola. Astfel potențialii
clienți vor putea să deguste produsul și vor simții gustul desăvârșit al acestuia îdreptându-i pe
aceștia spre achiziționarea produsului.

Politica de produs

Produsul ce urmeaza a fi comercializat in supermarketurile si hypermaket-urile din


Olanda va fi superior din punct de vedere calitativ, deoarece se doreste contracte si parteneriate
pe termen lung, crearea unei imagini foarte bune si de asemenea se doreste penetrarea pietei
externe.
Produsele firmei urmaresc depasirea concurentei din punct de vedere calitativ si o
satisfacere cat mai mare a clientilor.
Firma va acorda clientilor ei pe langa produsele comercializate, diverse beneficii
suplimentare cum ar fi: ambalaje speciale la diverse forme de transport, certificate de calitate si
garantie, informatii suplimentare privind produsul.
Având în vedere faptul că produsele urmeaza a fi lansate pe piete noi, se afla la inceputul
etapei de lansare Agricola poate adopta o strategie de adaptare. Apoi, cand produsele vor ajunge
în faza de creştere, societatea va putea adopta o strategie a diferentierii calitative, pentru a realiza
o imagine puternica a produselor si a maximizării cotei de piata. Iar in faza de maturitate,
societatea va adopta o strategie de innoire a produsului, pentru a-si mentine cota de piaţă si a
maximiza profitul.

Politica de pret

Pentru produsele din magazinele deja existente, in cazul strategiei de pret, societatea va
pastra aceleasi strategii, ca si in cazul lansarii de noi magazine. In schimb in cazul patrunderii
produselor in supermarket-uri, preturile vor fi cu 10- 20% mai scumpe. Prin marirea ariei pietii
vor fi atrasi noi consumatori si deasemena se va intari imaginea societatii, ceea ce duce la
atingerea unei cote de piaţă ridicate.
Gheorghe Radu-Gabriel
Grupa 1744

De asemenea, preţurile practicate sunt direct corelate cu activitatea promoţională, dar si


cu sistemul de distributie.

Agricola va adopta strategia preţului înalt pentru produsele ce vor intra in supermarket-
uri. Această strategie prezintă pentru societate o serie de avantaje demne de luat în seamă. În
primul rând, o astfel de strategie este foarte potrivită segmentului ţintă vizat de agenţie
(patrunderea pe noi piete). În al doilea rând, un preţ mai ridicat încă de la începutul prezenţei pe
piaţă a produselor va genera un nivel mai mare al veniturilor şi, implicit, profit, comparativ cu
practicarea unor preţuri mai scăzute. Şi în al treilea rând, recuperarea cheltuielilor de cercetare şi
a celor promoţionale, cheltuieli foarte mari, se va face mult mai rapid.

Buget

Cheltuieli cu studiul pietei:


- Chestionare preferinte – 1000 lei
- Sedinte de grup(implica transport) – 2500 lei

Cheltuieli pentru produs:


- testari – 3500 lei
- ambalaj – 5000 lei
- avizari – 3500lei

Cheltuieli cu publicitatea:
- spatiu publicitar in reviste – 800lei
- spot TV – 4500 lei
- brosuri – 1000 lei
Total cheltuieli = 21 800 lei
Gheorghe Radu-Gabriel
Grupa 1744